Vinovatul i nevinovaii

Un ministru se prezint odat n inspecie la o temni. Dup ce insteaza bunul mers al instituiei, trece apoi n revist i pe cei deinui. Se intereseaz de soarta lor i de psurile lor. - Dumneata cum ai ajuns aici? - Sunt nevinovat, domnule ministru! Lucrurile stau aa i aa. Am fost judecat pe nedrept. - Dar cu dumneata? - i eu, domnul ministru, tot aa. Alii m-au cumpnit s ajung aici. Sunt nevinovat! - i dumneata? - Tot satul tie ca am fost omul cel mai de treab. Numai ntmpltor eram i eu atunci la crm. Lucrul st aa i aa. Eu sunt nevinovat! i tot aa, al patrulea deinut, al cincelea, al aselea, al zecelea etc. Numai un biet ocna sttea la o parte smerit i cu capul plecat - Dar cu dumneata, ce-i? l ntreab ministrul. - Eu, domnule ministru zise robul smerit i plngnd am fost un ho i-un talhar i sufr dup dreptate. Pentru blstmiile mele Sunt un ticlos i-mi iau acum pedeapsa ce mi se cuvine. Atunci ministrul, ntorcndu-se spre directorul temniei, i zise: - Domnul director, cum ii dumneata pe acest ticlos ntre drepii tialali? Da-i drumul de-aici! Aici sunt numai oameni nevinovai. i locul acestui nevinovat nu este aici. Da-i drumul de-aici! i astfel, vinovatul fu dat afar din temni, iar nevinovaii rmser i pe mai departe acolo Exact aa se ntmpl i cu cretinul care, fcnd pcatul, i arat mereu nevinovia i se apr mereu, n loc s-i plng greeala cu amar. Face pe avocatul n loc s-i plng pcatul. Toti cei ce-i apr pcatul, n temni vor rmnea i toi cei ce-i recunosc pcatul i-l plng cu amar, vor scpa din temni i pieirea sufleteasc.