Sunteți pe pagina 1din 12

1

Cursul 7-8

METODE ECOLOGICE DE PROTECTIA PLANTELOR


Alternativele agricole aparute incepind cu sfirsitul secolului al 19-lea, pledeaza pentru reintoarcerea la o agricultura organica, capabila de productivitate inalta . Aceste alternative sunt: Agricultura biodinamica , care tine seama de alcatuirea sau compozitia plantelor si de fortele chimice si fizice care se exercita asupra lor si pot contribui la armonizarea maxima a factorilor terestri si cosmici capabila a conserva proprietatile si sanatatea pamintului, plantelor si animalelor, Agricultura organica, combate utilizarea ingrasamintelor chimice si accepta ca fertilizarea sa se realizeze numai cu deseuri organice; acorda un loc important crearii rezistentei plantelor la paraziti si tehnicilor de aparare a solurilor de eroziune sau alte catastrophe climatice, preconizind intoarcerea la o,, agricultura taraneasca. Agricultura organo-biologica, abordeaza principiile autonomiei complete a fermei agricole ,si are ca obiective economice, sociale si politice ,,autoritatea producatorului. Lucrarile conservative ale solului, definesc diferite modalitati, practice , de afinare si prelucrare a solului in vederea semanatului, in conditiile excluderii intoarcerii brazdei si mentinerii acoperite cu mulci vegetal a cel putin 30%din suprafata ,dupa semanat. Principalele proprietati ale solului sunt greutatea si taria ;greutatea se cunoaste prin cintarirea de volume egale a diferitelor paminturi (paminturile nisipoase si cele calcaroase sunt cele mai grele iar cele humoase, cele mai usoare.) Taria este insusirea cu care pamintul se opune la patrunderea uneltelor si depinde de legaturile dintre granulele care il formeaza sau de textura pamintului. Paminturile nisipoase au legaturi slabe iar cele argiloase opun rezistenta mai mare la desfacerea granulelor. Insusirile solului: Lipirea (aderenta) este insusirea unor paminturi care sunt umede ,se lipesc de unelte (umezeala mareste iar uscaciunea micsoreaza lipirea). Analiza marimii granulelor, din pamint se realizeaza cu ajutorul unui ciur cu ochiuri de 3mm,si unul de 1mm. Trecind pamintul prin acest ciur se separa pietrisul de pamintul fin si nisip. Culoarea, influenteaza mult asupra incalzirii pamintului. Permeabilitatea este insusirea pe care o au unele paminturi de a lasa sa treaca cu usurinta apa prin ele, astfel avem paminturi seci,uscate(nisipoase), reci(argiloase)umede(humoase) Capilaritatea este proprietatea prin care apa ajunsa in straturile de jos se poate ridica din nou la suprafata pentru a se evapora. Puterea de a absorbi apa si gaze este data de felul pamintului si gradul lui de maruntire.. Planul de actiune pentru dezvoltarea agriculturii ecologice in Romania.

Obiectivele strategice: -obiectivul calitativ ,prin iesirea agriculturii ecologice din marginalizarea sa, -obiectivul cantitativ, prin cresterea suprafetelor cultivate dupa modul de productie ecologic, si crearea unei piete interne cu produse ecologice. Pentru atingerea acestor obiective ,s-a avut in vedere Planul de actiune European. Actiunea 1. Piata produselor ecologice:-initiative si actiuni directe pentru organizarea de campanii de informare si promovare a agriculturii ecologice. -campanii de informare si promovare pe mai muti ani. Actiunea 2. Date statistice, crearea si administrarea unei baze de date statistice oferita celor interesati. Actiunea 3. Sprijinul acordat in favoarea agriculturii ecologice; completarea sustinerii comunitare, prin programele de agromediu definite in Regulamentul Consiliului(CE) nr.1257/1999, pentru stimularea rapida a acestui sector. Actiunea 4. Planuri de actiune regionala;programme de calitate/specific regional. Actiunea 5. Extinderea cercetarii in agricultura ecologica; prin adoptarea de programe de cercetare in universitati si alte unitati de cercetare. Actiunea 6. Urmarirea stricta a respectarii normelor in agricultura ecologica. -produsele care contin organisme modificate genetic nu pot fi etichetate ca produse ecologice. -introducerea siglei ,,ae pe eticheta produselor care sa garanteze ca aceste produse provin din agricultura ecologica. Actiunea 7. Imbunatatirea performantelor organismelor de inspectie si certificare prin: adoptarea Manualului de control pentru organismele de inspectie. Conversia de la agricultura conventionala la agricultura ecologica. Conversia necesita din partea agricultorului cunostinte privind : agricultura ecologica , Motivatia pentru un mod de productie in armonie cu legile naturii, O exploatatie agricola care sa se preteze la agricultura ecologica(sa includa mai multe culturi si un sector zootehnic), Renuntarea la tratamentele chimice specifice, necesita un volum mai mare de munca care sa fie compensate cu o foarte buna organizare si planificare a activitatilor. Pentru reusita conversiei fermierul trebuie sa fie pe deplin convins ca ceea ce face este bine. Perioada de conversie este stabilita de legislatia si standardele in vigoare, fiind diferita de la o tara la alta. Pentru Romania , conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.34/2000 si normelor metodologice din 13 septembrie 2001 de aplicare a acestei Ordonante , perioada de conversie este urmatoarea: 2 ani inainte de insamintare , pentru culturile de cimp anuale, pajisti si culturi furajere, 3 ani inainte de recoltare pentru culturile perene si plantatii, 1 an pentru vite ,pentru carne, 6 luni pentru rumegatoare mici(oi, capre) si porci, 12 saptamini pentru animale de lapte,

10 saptamini pentru pasarile destinate productiei de carne, cumparate la virsta de 3 zile, 6 saptamini pentru pasarile destinate productiei de oua, 1 an pentru albine, daca familia a fost cumparata din stupine conventionale; Daca conversia se face la nivelul intregii exploatatii(animale si intreaga suprafata de teren aferenta producerii furajelor), perioada este de 24 luni cu respectarea urmatoarelor conditii:- regula se aplica numai animalelor deja existente in exploatatie, si terenurilor folosite pentru producerea furajelor inainte de inceperea conversiei, - furajele trebuie sa provina numai din cadrul exploatatiei. In Romania fermierii care doresc sa devina producatori agricoli ecologici, trebuie sa se inscrie la Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice (ANPE) din cadrul Ministerului Agriculturii, sis a fie supusi operatiilor de inspectie si certificare de catre institutiile acreditate,. Dupa obtinerea certificatului de producator agricol ecologic, produsele agricole pot fi vindute ca ,,produse ecologice.

Metodele si tehnicile specifice agriculturii ecologice


Rotatia; trebuie sa se urmareasca urmatoarele obiective: Mentinerea fertilitatii solului, Reducerea gradului de imburuienare, Prevenirea si reducerea atacului de boli si daunatori, Asigurarea bazei furajere pentru animalele din ferma, Obtinerea de recolte eficiente din punct de vedere economic fara utilizarea ingrasamitelor chimice si pesticide pentru protectia plantelor. Rotatia este un element tehnologic important prin care trebuie sa se realizeze un echilibru intre culturi, incit cele care duc la scaderea fertilitatii solului (a continutului in materie organica), sa fie urmate de catre culturi care refac fertilitatea solului. Leguminoasele au capacitatea de a trai in simbioza cu bacteriile fixatoare de azot asigurindu-si astfel necesarul cantitatii de azot prin aceasta simbioza , iar dupa moartea plantelor ramine in sol o cantitate mare de azot care este diferita in functie de specie;exemplu: dupa mazare si fasole ramine in sol 40-50kgN/ha; dupa trifoi alb=120-180kgN/ha in primii doi ani de la infiintarea culturii;dupa trifoi rosu ramine 240-380kgN/ha/an. Culturile perene (graminee,leguminoase) duc la cresterea continutului de materie organica din sol, imbunatateste structura solului si capacitatea acestuia de a retine apa. In cadrul asolamentului culturile perene(lucerna,trifoi,graminee) de 2-4ani , sunt urmate de 3-4ani de culturi anuale.Existenta sectorului zootehnic asigura ingrasamintele organice necesare unei agriculturi ecologice. In situatia in care nu exista sector zootehnic este obligatoriu introducerea in rotatie a ingrasamintelor verzi. Se mai are in vedere in cadrul asolamentului ca rotatia s se fac ntre: Plantele de toamna cu cele de primavera, Plantele cu sisteme radiculare diferite, Plantele anuale cu cele perene, Culturile semanate in rinduri rare cu cele semanate in rinduri dese, Plantele cu particularitati diferite in ce priveste consumul de apa si elemente nutritive, Culturile cu elemente tehnologice diferite.

Lucrarile solului; = urmaresc atingerea urmatoarelor obiective: Mentinerea si intensificarea activitatii biologice a solului, Mentinerea continutului in humus, Mentinerea structurii solului, Conservarea apei in sol, Afinarea solului, Incorporarea resturilor vegetale si a ingrasamintelor organice, Combaterea buruienilor, Combaterea si prevenirea atacului de boli si daunatori. Prin lucrarile solului se urmareste :1. crearea unei structuri fizice a solului cit mai favorabila plantei de cultura si favorizarea activitatii biologice a solului, 2 trebuiesc evitate procesele de tasare si eroziune , 3 trebuie sa fie efectuate mai superficial lucrarile solului, (aratura sa se faca la 10-15-20cm, iar pentru lucrarile de intretinere a araturii se prefera vibrocultoarele si grapele rotative,daca este necesar se poate face un subsolaj pentru afinarea solului in profunzime fara a se amesteca orizonturile de sol). Fertilizarea constituie veriga tehnologica cheie a agriculturii ecologice. Nutritia plantelor se desfasoara in strinsa legatura cu stadiul de vegetatie al plantelor si evolutia conditiilor climatice. 1 Fertilizarea organica;contribuie la cresterea continutului de humus al solului si la ridicarea fertilitatii ca urmare a: Sporirii continutului de elemente nutritive, Intensificarea activitatii microbiologice, Imbunatatirea structurii solului, Marirea capacitatii pentru apa a solului, Imbunatatirea circulatiei aerului. Materia organica ajunsa in sol este descompusa de catre microorganismele solului(eliberindu-se elementele nutritive in forme usor accesibile plantelor). Materia organica introdusa in sol in stare proaspata are efecte nefavorabile asupra cresterii plantelor prin blocarea azotului solului de catre microorganismele ce asigura descompunerea acesteia si nici nu se incorporeaza la adincime deoarece se produce descompunerea anaeroba in urma careia se formeaza produsi toxici pentru plante.In agricultura ecologica compostul este un ingrasamint de baza . Aceasta se obtine prin fermentarea aeroba a unui amestec de deseuri vegetale si animale pina la transformarea acestora intr-o masa omogena , cu structura granuloasa, foarte bogata in humus si microorganisme.Compostul se obtine prin suprapunerea in straturi successive de gunoi de grajd si resturi vegetale(paie, frunze etc.), se uda gramada sise astupa cu un strat subtire de pamint sau paie, dupa care se uda periodic. Compostul este gata dupa citeva luni in functie de conditiile climatice si natura materiei organice. 2 Ingrasamintele verzi , sunt culturi care se incorporeaza in sol in scopul imbunatatirii proprietatilor acestuia. Ingrasamintele verzi au urmatoarele efecte benefice: Imbogatesc solul in materie organica, Intensifica activitatea microbiologica a solului, Imbogatesc solul in azot, mai ales cind este vorba despre leguminoase, Amelioreaza structura solului, Reduce eroziunea solului prin vint sau apa, Previn levigarea elementelor nutritive ,in special a nitratilor.

Ca ingrasaminte verzi pot fi utilizate numeroase plante ca:- leguminoase( mazare, linte, fasole,trifoi, lucerna, sulfina, ghizdei); - pe solurile nisipoase se poate utiliza : mazariche, sulfina alba, lupin galben. - pe solurile lutoase se poate utiliza:lupin (galben,albastru, alb,peren ), sulfina alba, - pe solurile argiloase =lupin(albastru,alb, peren), mazare, mazariche, - pe solurile saraturoase=lupin alb si peren, sulfina - graminee=secara,triticale - alte plante=rapita, floarea soarelui, Cultura de ingrasaminte verzi se seamana toamna sau primavara devreme, incorporarea se face cu 3 saptamini inainte de semanatul culturii principale. 2. Fertilizarea minerala , aceste ingrasaminte trebuie sa fie greu solubile provenite din roci naturale: ingrasaminte minerale cu azot =azotatul de sodiu din Chile cu un continut de 16%N; Ingrasaminte minerale cu siliciu , cu rol in activarea fotosintezei In spatiile umbrite , in formarea proteinei in planta, mareste rezistenta la atacul de agenti patogeni si daunatori, si mareste rezistenta cerealelor la cadere; se folosesc silicate naturali fin macinati( cuart, feldspat, basalt, ortoclas) care se administreaza in doza de 200-1000kg/ha. Ingrasaminte minerale cu fosfor= faina de fosforite, zgura lui Thomas(produs residual din metalurgie), fosfati naturali calcinati, fosfat aluminocalcic; Ingrasaminte minerale cu magneziu= dolomite(carbonat de calciu si magneziu), kieseritul; Ingrasaminte minerale cu calciu= calcare naturale fin macinate(calcar, piatra de var, roci calcice, creta, creta fosfatata), solutie de clorura de calciu, sulfat de calciu(ghips); Ingrasaminte minerale cu potasiu=cenus de lemn de foc, saruri potasice naturale(kainit, silvinit), sulfat de potasiu care contine sare de magneziu; Alte tipuri de ingrasaminte minerale=produse reziduale de la fabricarea zaharului, sulf elementar, clorura de sodiu, oligoelemente(bor, cupru, fier, magneziu, molibden, zinc). Saminta si semanatul; varietatile de plante cultivate trebuie sa fie cele adaptate zonei de cultura, iar materialul semincer sa provina din culturi semincere ecologice. Tratamentele semintelor cu produse chimice sunt interzise. Semanatul trebuie efectuat la epoca si densitatea optima incit sa se asigure conditii de vegetatie cit mai favorabile plantei de cultura si mai putin dezvoltarii buruienilor , bolilor si daunatorilor. Controlul buruienilor, bolilor si daunatorilor 1. controlul buruienilor=pagubele produse de buruieni reprezinta 20-60%din recolta, iar la o imburuienare puternica recolta poate fi compromisa. Populatia de buruieni poate creste in timpul perioadei de conversie dupa care se stabilizeaza.Buruienile concureaza plantele de cultura pentru resurse(apa, elemente nutritive si lumina), pot fi gazda pentru dezvoltarea daunatorilor si a agentilor patogeni, ingreuneaza operatiile de recoltare si diminueaza calitatea recoltei, iar unele pot fi toxice pentru animalele care le consuma. Totusi au si un rol pozitiv( daca densitatea acestora nu depaseste anumite limite) care consta in reducerea riscului de eroziune si a riscului de levigare a elementelor nutritive,

prevenirea formarii crustei si sporirea biodiversivitatii ecosistemului agricol(asigura habitatul pentru un numar mare de specii de insecte, si alte nevertebrate), De aici rezulta ca strategia de combatere a buruienilor trebuie sa vizeze buruienile problema, si perioadele cheie de crestere si dezvoltare a plantelor de cultura. Controlul buruienilor se realizeaza prin masuri: -preventive -curative -biologice A Masuri preventive; -carantina fitosanitara =(conventiile internationale care prevad controlul tuturor transporturilor de produse agricole si interzicerea celor care contin anumite specii daunatoare deosebit de periculoase; - rotatia culturilor =, unele buruieni sunt specifice anumitor culturi ; monocultura determina inmultirea exagerata a acestora , exemplu: costreiul si mohorul, se dezvolta foarte bine in culturile de porumb si floarea soarelui, iar cerealele paioase de toamna nu favorizeaza dezvoltarea lor.(in culturile de cereale de t-na se dezvolta buruienile de t-na iar in cerealele de pvara se dezvolta buruienile de p-vara) ; unele plante de cultura au o capacitate mai redusa de a lupta cu buruienile fiind usor invadate( mazarea, inul, sfecla, cerealele paioase de p-vara); altele lupta bine cu ele si le inabusa(rapita, secara, iarba de Sudan, ,floarea soarelui, porumbul pentru siloz, lucerna si trifoiul din anul II ); - corectarea reactiei solului si asigurarea unui raport echilibrat intre elementele nutritive; astfel ca ( macrisul marunt, hrana vacii, coada calului, piciorul cocosului)se dezvolta bine daca solul are reactie acida; (iarba sarata, saracica, pelinita, papadia, scinteiuta, cucubertica, zamosita, cicoarea) se dezvolta bine intr-un sol cu reactie alcalina; ( stirul , urzica) se dezvolta bine pe solurile fertile bogate in azot. Aplicarea de amendamente care sa corecteze reactia solului , si echilibrarea continutului in elemente nutritive creaza conditii mai putin favorabile pentru dezvoltarea si inmultirea acestor specii de buruieni. - fertilizarea cu compost fermentat ; gunoiul de grajd contine un numar mare de seminte de buruieni, administrarea lui in stare proaspata aduce in sol cantitati mari de seminte care prin germinatie sporesc gradul de imburuienare al solului. - aratura adinca; prin aceasta organelle vegetative de inmultire a buruienilor sunt incorporate la adincime unde mor din cauza lipsei de oxigen sau sunt epuizate deoarece lastarii noi nu pot ajunge la suprafata. - intretinerea araturii pina la semanat; prin efectuarea lucrarilor de cultivatie(cultivator) prin treceri repetate cind buruienile sunt in faza de rasarire - folosirea materialului semincer certificate; garanteaza puritatea biologica si puritatea culturala(nu sunt seminte de buruieni ); - semanatul la epoca optima; duce la o rasarire uniforma si rapida; - Asigurarea densitatii optime; determina obtinerea unui covor vegetal bine incheiat care nu permite dezvoltarea buruienilor; - eliminarea excesului de umiditate; umiditatea favorizeaza dezvoltarea unor buruieni( ca piciorul cocosului, coada calului) ; - inundarea;= combaterea prin inundare se practica in orezarii(dupa rasarirea speciilor de buruieni se inunda orezariile cu un strat de 510cm apa ) buruienile mor din lipsa de oxigen;

- distrugerea focarelor de buruieni de pe terenurile necultivate=(marginea drumurilor, taluzurilor canalelor, pirloagele, zonele limitrofe perdelelor de protectie, razoarelor) constituie importante surse de imburuienare. - curatirea masinilor de recoltat inainte de schimbarea parcelei= se evita impurificarea recoltei cu seminte de buruieni, precum si transportul lor de la o parcela la alta. - efectuarea la timp a lucrarilor agricole;= duce la crearea unor conditii de vegetatie cit mai bune pentru plantele de cultura. Exemplu : recoltarea la timp previne inmultirea unor specii de buruieni care prin intirzierea recoltatului ar ajunge la maturitate si si-ar scutura semintele pe sol. B. Masuri curative Masurile curative constau in: Metode fizico-mecanice : -termosterilizarea -solarizarea -varuirea Metode biotehnice, Metode biologice, Metode genetice, Metode biochimice, Metode biodinamice. 1. Metode fizico-mecanice=termosterilizarea=se cunosc mai multe procedee de sterilizare termica: -arderea resturilor vegetale dupa recoltarea plantelor, colectarea zilnica a plantelor si a partilor de plante, infestate si oparirea sau arderea acestora. -tratarea cu aburi fierbinti a semintelor si a amestecurilor de sol folosite in rasadnite, sere si solarii =solarizarea=.este o metoda care cumuleaza efectul antibiotic al radiatiilor calorice si luminoase ale soarelui. Se folosesc pentru dezinfectarea semintelor si fructelor atacate la exterior (expunerea la soare si lopatarea lor periodic). =varuirea reprezint o metoda de igiena culturala indispensabila in pomicultura, prin care se distrug muschii si lichenii si se apara scoarta de insolatia puternica, prevenind aparitia arsurilor de iarna. Lucrarea se face de 2 ori pe an, la sfirsitul toamnei si p-vara devreme. 2. Metode biotehnice: inmultirea plantelor libere de virusi si alti agenti patogeni prin culture de meristeme (tesuturi). Se practica frecvent in legumicultura, floricultura, pomi si arbusti fructiferi. La cultura cartofului se combate riia neagra prin folosirea soiei ca ingrasamint verde (cultura soiei se coseste in faza de imbobocire-inceputul infloririi,se lasa sa se paleasca si apoi se incorporeaza in sol prin aratura superficiala la 12-15cm). 3. Metode biologice: in combaterea bolilor la sistemul radicular se aplica biopreparate care determina cresterea numarului de ciuperci producatoare de antibiotice sau de bacterii care distrug ciupercile patogene. Au fost utilizate diferite produse ca : Trichodex recomandat in doza de 2,0kg/ha pentru tratarea putregaiului cenuiu al viei de vie , al tomatelor i castraveilor din sera , si preparatul Trichosemin recomandat la floarea soarelui = 4,0kg/ha pentru un complex de patogeni care cuprinde fuzarioza , putregaiul cenuiu i putregaiul alb . Arenarina este un extract din capitulee plantei Helicrysum cu efect

4.

5. a)

b)

6.

stimulator pentru plantele de cultura si patogen fa de ciuperci , Fitobacteromicina cu efect complex asupra bolilor de fasole , soia si bumbac ; Imanin , obinut din suntoare , este foarte eficace mpotriva mozaicului, stolburului i ptrii brune a tutunului i tomatelor. Metode genetice : aceste metode sunt foarte importante n valorificarea insuirilor naturale (genetice) ale plantelor. Ameliorarea plantelor are ca rezultat varietai noi cu , calitai superioare , inclusiv cu rezisten sporit la atacul agenilor patogeni. Rezistena sau imunitatea natural reprezint capacitatea (ereditar) a unui organism de a nu se infecta sau a nu se imbolnvi cind vine n contact cu un agent patogen. Exemplu: soiurile de catofi cu frunzi rar i tuf lax sunt mai rezistente la infecia cu man ; plantele de fasole cu tuf erect i Frunze puine sunt mai puin atacate de antracnoz ; etc. Metode biochimice : se folosesc fungicide vegetale _ preparate minerale fungicide vegetale: n compoziia chimic a unor plante exist unele substane biologic active cu aciune antimicrobian : lecitina vegetal , comercializat sub denumirea de Bioblatt (conine 25% lecitin din soia ) care previne atacul de finare la castravei , cpuni , mr i trandafiri prin stropirea frunzelor plantelor, cu o soluie de 0,15%, (preparatul este netoxic pentru om i nepoluant pentru mediul nconjurtor)., etc. Preparate minerale : Permanganat de potasiu , de culoare violet , este o sare crstalin , este un dezinfectant care inhib dezvoltarea ciupercilor i bacteriilor. Se folosete n concentraie de 0,01-0,03% pentru tratarea seminelor, bulbilor i a rdcinilor de rsaduri i puiei de pomi; n concentraie de 0,15% combate finarea la via de vie i la trandafiri. Apa de sticl este o emulsie de silicilat de sodium sau potasiu, care se obine prin topirea cuarului n prezena sodei. Este un preparat puternic alcalin i lipicios un dezinfectant i adeziv . Se folosete n concentraie de 1-2% pentru prevenirea atacului de boli n pomicultur. Produsul se utilizeaz n concentraie de 0,5% ca adeziv n soluiile de sulf muiabil zeam bordelez. Sulf muiabil: are aciune fungic i se folosete n diferite concentraii pentru combaterea finrii la castravei (20-25kg/ha), pomi fructiferi (11-20kg/ha) si a mucegaiului cenuiu (30kg/ha) etc. Polisulfur de calciu: are aciune insecto-fungic , se folosete n concentraie de 20% pentru stropirile de iarn la cais i piersic, 2,0% n timpul vegetaiei mpotriva finrii merelor i a viei de vie, a rapnului perelor i a moniliozei , iar n concentraie de 1,5% mpotriva rapnului merelor i a finrii castraveilor. Piatra vnat: are aciune fungic care se folosete imediat dup preparare i poate fi nlocuit cu produsul Turdacupral . Se folosete n concentraie de 0,5-1,0% pentru prevenirea ptrii frunzelor de prun , viin i cire , ciuruirii frunzelor de cais i piersic, manei viei de vie, focului bacterian la gutui, pr i mr. Piersicul nu se stropete cu zeam bordelez n vegetatie, ci numai n timpul iernii, cu concentraia de 2-3%. Metode biodinamice : cel mai bun remediu pentru o multitudine de boli este preparatul de coada calului. Se face un decoct care se aplic prin pulverizare pentru prevenirea tratamentelor la sol sau oprirea extinderii atacului de ciuperci patogene. Urzica vie stimuleaz creterea plantelor i activitatea microbian a solului; antiseptic si insecticid . Mueelul are actiune trofic i antiseptic , se fac tratamente la semine pentru stimularea germinaiei i distrugerea unor boli criptogamice.

METODE ECOLOGICE DE COMBATERE A DAUNATORILOR


Duntorii ocup un loc aparte printre organismele vtmtoare plantelor pgubitoare culturilor agricole. Lupta cu duntorii cere agricultorului serioase cunotinte de specialitate , capacitate de decizie rapid i mijloace de intervenie adecvate. Se folosesc urmtoarele msuri de combatere a duntorilor : Masuri preventive prognoza i avertizarea , - condiionarea materialului semincer, - distrugerea buruienilor problem , - depozitarea recoltelor n conditii optime de igien. Msuri curative metode fizico-mecanice-termoterapia -helioterapia -radioterapia -inundarea -metode sonore -metode atractante -alte metode fizico-mecanice -metode biotehnice-instalarea de capcane alimentare -instalarea de capcane cu feromoni -metode biologice-plante contra insecte -prdtori naturali -prdtori entomofagi -combatere microbiologic -metode genetice -metode biochimice-insecticide vegetale -preparate minerale -metode biodinamice Masuri preventive :carantina fitosanitar este o msur obligatorie n tranzaciile cu material semincer i produse agricole mai ales n tranzaciile de import/export; Prognoza i avertizarea sunt servicii executate de ctre Centrele de protecia plantelor; Condiionarea materialului semincer-numeroi duntori se gsesc n masa de semine sau n interiorul acestora n momentul semnatului, periclitnd germinaia seminelor sau debilitind plantele de-abia rsrite(viermele srm), n alte cazuri, adulii depun oule pe lastarii sau ramurile tinere , iar larvele sap galerii ntrerupnd circulaia sevei(cicada gheboas a pomilor, cariul scoarei, sfredelitorul tulpinilor, etc.). Exist i duntori de dimensiuni foarte mici, care se localizeaz la nivelul diferitelor organe, putnd fi rspndite odat cu plantarea acestora(pduchele lnos, gndacul negru al puieilor, etc.) Distrugerea buruienilor problem; plantele gazd pentru unii duntori: macul rou, turia, piperul blii, rapia de cmp, rocoina=pentru grgria capsulelor de mac, nematodul rdcinilor, pduchele negru al sfeclei; Rapia de cimp ,zrna, volbura, singele voinicului, mohor, plmida etc.= pentru

10

Pduchele negru al sfeclei, pduchele cenuiu al cruciferelor, gindacul din Colorado, cicada verde a cartofului, molia negricioasa a mazrii, sfredelitorul porumbului, puricele mare al sfeclei, gindacul mutarului etc. Depozitarea recoltelor n condiii optime de igien: depozitele constituie de cele mai multe ori surse de infestare suplimentar cu duntori(cariul cerealelor, grgria depozitelor, grgria fasolei, a mazrii, gndacul finii, molia cerealelor, molia fructelor uscate). Msuri curative: Metode fizico-mecanice: a.termoterapia prin:- arderea resturilor vegetale dup recoltarea plantelor-procedeul se recomanda numai dac resturile vegetale sunt puternic infestate cu duntori(aceast lucrare se consemneaz n registrul fermei i se anun toate organizaiile de mediu din zon - omizirea :se practic toamna sau p-vara devreme n livezi , pentru limitarea nmulirii duntorilor care ierneaz iarna n resturile vegetale(se strng toate frunzele si resturile vegetale-inclusiv cele care au mai rmas n pomi) i se ard. - colectarea i distrugerea grgrielor i gndacilor: se face dimineaa devreme cnd insectele sunt amorite. Se scutur energic plantele sau crengile pomilor , avind dedesupt o prelat sau o folie, si apoi se ard sau se opresc n ap fiart i petrol. - rzuirea scoarei copacilor: scoara btrn , crpat i exfoliat adpostete unele insecte cu mare potenial de dunare. Lucrarea se face dup ploaie(pe vreme umed) ;se pun folii de jur mprejur i apoi se rzuiete cu o perie de srm. - depozitarea seminelor n spaii reci sau congelarea lor: prin aceast msur se inactiveaz unii duntori (molii sau grgrie). b. helioterapia- este o metod simpl care const n expunerea seminelor infestate timp de 10minute la o temperatur de 60grade C (seminele se pun ntr-un sac de polietilen care se leag la gur i apoi se introduce n alt sac de culoare nchis , dup care se expune la soare-foliile acioneaz ca un condensator). c. radioterapia- se utilizeaz pentru sterilizarea masculilor cu ajutorul radiaiilor X i a radiaiilor gama. d. inundarea- metoda d rezultate n combaterea duntorilor care triesc n sol: oareci, obolani, crtie, coropinie etc. e. metode sonore- pentru protecia cerealelor, florii soarelui, plantaii viticole i pomi, mpotriva psrilor i roztoarelor. Se instaleaz aparate cu aer comprimat care produc zgomote . f. metode atractante- n aceast grup sunt incluse capcanele luminoase i briele capcan din plantaiile pomicole. g. alte metode fizico-mecanice: din aceast categorie fac parte instalarea de sperietori, plase i garduri mpotriva psrilor i animalelor roztoare , precum i strivirea oulor, omizilor sau chiar a adulilor.

Metode biotehnice
Instalarea de capcane alimentare:capcanele pot fi pri de plante , fructe, tuberculi sau alimente i se instaleaz pe sol, n sol, n depozite etc.. Instalarea de capcane cu feromoni: feromonii sunt substane chimice secretate i rspndite n exterior de anumite animale. Feromonii pot fi: sexuali, de alarm, de agregare, de marcare a traseului, de recunoatere i reglare social. Este foarte important cunoaterea distanelor pn la care sunt transmise i recepionate , (pentru a se putea mai bine jalona).

11

Metode biologice
Combaterea biologic const n folosirea organismelor i a produselor lor mpotriva altor vieuitoare duntoare. Aceste metode i procedee utilizate sunt de mare perspectiv, i au un grad ridicat de selectivitate(momentan sunt foarte costisitoare). a. plante contra insecte : metoda se bazeaz pe nsuirea unor plante de a secreta n sol i n aer unele substane cu efect repulsiv sau distrugtor pentru duntori. Exemplu : coada oricelului pentru afide, acarieni, omizi, tripi, obligean = duntori de depozit ceap= acarieni, furnici, duntori de depozit, floare de perin = molii, mrul lupului = plonie, pelinul negru = afide, purici, gindacul din Colorado, furnici , b. prdtori naturali; sunt metode de atragere a animalelor care se hrnesc cu insecte i alte animale vii duntoare. c. Prdtori entomofagi: principalele specii de insecte i nematozi folosite pentru combaterea biologic a insectelor duntoare. Exemplu: - buburuza combate pduchii cenuii i lnoi, gndacul ovzului , tripii grului, - narul= pduchii de frunze, - pianjenul prdtor = tripsul plantelor, acarieni, - viespea parazit = buha verzei, sfredelitorul porumbului , viermele merelor i prunelor, pduchele di San Jose, pduchele lnos, musculia alb de ser , d. combatere microbiologic: este o metod modern, eficace dar destul de scump (folosirea unor preparate pe baz de microorganisme vii-virui, bacterii, ciuperci ;- care paraziteaz i omoar unii duntori. e. metode genetice : folosirea ameliorrii plantelor ca obiectiv prioritar :crearea i ameliorarea plantelor cu multiple rezistene(la duntori, boli, rezisten mecanic etc Metode biochimice Folosirea de insecticide vegetale i insecticide minerale. a. insecticide vegetale; cele mai importante specii vegetale folosite sunt:urzica vie, feriga, pelinul, leurda, usturoiul, b. preparate minerale :alaun, fin de bzalt, spun de potasiu, sulfat de aluminiu, uleiuri rafinate, Metode biodinamice Pentru a scpa de insecte se poate proceda la: colectarea insectelor(gndacii tineri), i la arderea insectelor. Pentru combaterea oarecilor de cmp se recomand prfuirea cmpurilor cu cenu din piei de oareci.

12