Film de animatie Filmul de animatie, este un gen de film realizat prin animarea personajelor sau obiectelor naturale prin

filmarea fotograma cu fotograma. Animatia este procedeul complex prin care se reali 949o146j zeaza efectul de mis care. Succesiunea de imagini ce reprezinta descompunerea miscarii se realizeaza n attea faze cte sunt necesare ca dupa filmarea fotograma cu fotograma sa redea mis carea dorita. Odata cu aceasta descompunere a miscarii, se urmareste ca ea prin proiectie sa redea si o interpretare artistica, dorita de realizator. n functie d e dorinta realizatorului ca tehnica de animatie se poate folosii tehnici si proc edee diferite: desen, cartoane decupate, papusi, ecranul cu ace, gravura, obiect e, pictura, plastilina, fluorescenta, computer. Mai exista un gen numit film de animatie combinat cu filmari de personaje reale , un gen de film n care imaginea filmata separat cu personaje reale este combinat a cu imaginea obtinuta prin animatie. Acest gen de film are un farmec deosebit l a proiectie. Scurt istoric al filmului de animatie Filmul cu desene animate, filmul care a fascinat si fascineaza universul copilar iei, are o istorie mai lunga dect filmul cu imagini reale din mediul nconjurator c u oameni sau animale. La nceput de secol al XIX-lea, prin anul 1829, profesorul belgian Jeseph Plateau care studia stabilirea limitei de rezistenta a retinei ochiului la lumina solara face o descoperire. Constata ca uitndu-se la lumina soarelui un timp (25 de secu nde n experienta sa), imaginea soarelui mai persista n retina un timp oarecare, du pa ce nu se mai uita. Experienta sa care pune n evidenta remanenta retiniana este foarte importanta mai trziu pentru cinematograf. n baza acestui experiment constr uieste un aparat pentru a nsela vederea, pe care l-a numit fenakistoscop n anul 18 32. Principiul de functionare al fenakistoscopului se baza pe realizarea unor desene care reprezentau o imagine n miscare descompusa ntr-o serie de imagini fixe, iar apoi recompunerea lor rapida, astfel ca ochiul sa asocieze imaginile vazute sub forma de miscare. Urmeaza apoi crearea unor aparate diferite ca denumire bazate pe acelasi princip iu, dar care toate foloseau desene care reprezentau o imagine n miscare descompus a n imagini fixe. Apogeul, daca se poate spune asa, l atinge francezul Emile Reyna ud n anul 1888, care realizeaza ceace se numea teatrul optic, unde desenele repre zentnd faze ale miscarii unor pesonaje desenate care exprimau scurte povestioare, sunt facute pe o banda transparenta cu perforatii. Proiectia se facea cu ajutor ul unei lanterne magice ca sursa de lumina, iar transportul sacadat care asigura proiectia cadru cu cadru pentru scurt timp era facuta cu ajutorul unei rame cu dinti (grifa). Afis Homo sapiens (1960) Deci putem spune ca filmul de animatie a anticipat filmul cu imagini reale din m ediul nconjurator si cel cu personaje (oameni sau animale). Animatia romneasca si n istoria filmului romnesc ca si n a altor cinematografii, a existat o preocupar e deosebita pentru filmele de animatie. n anul 1920, caricaturistul Aurel Petrescu realizeaza primul desen animat romnesc, numit "Pacala n Luna". Acesta nu s-a pastrat nsa. Cel mai vechi film romnesc de an imatie care a ajuns pna la noi este cel creat n 1927 de catre Marin Iorda: "Haplea ". De-a lungul istoriei filmului romnesc s-au mai remarcat si altii, dar cel care ad uce renume mondial animatiei romnesti este Ion Popescu-Gopo, parintele Omuletului . Omuletul care prin Scurta istorie obtinea n 1957 la Festivalul Filmului de la C annes "Marele Premiu", Palme d'Or. El, Gopo, este deschizatotul de drum pentru mp atimitii realizatori de filme de animatie, care a determinat autoritatile sa nfii nteze n anul 1964 studioul specializat "Animafilm". Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/Film_de_anima%C5%A3ie