CAPITOLUL 10 : INSTALATIILE ELECTRICE 10.

1 Definirea si clasificarea instalatiilor electrice Prin instalatii electrice se inteleg acele instalatii care sunt destinate a folosi energia electrica pentru forta,iluminat si alte scopuri industriale sau casnice. Din punctul de vedere al locului unde se executa ,instalatiile electrice se impart in: 1. Instalatii interioare, care cuprind conductoarele cu toate elementele accesorii de montaj ,intrerupere , protectie ce se monteaza in interiorul cladirilor de orice fel ; 2. Instalatiile exterioare, la care elementele instalatiei sunt montate in afara cladirilor. Din punctul de vedere al tensiunii instalatiile electrice de joasa tensiune ,care functioneaza la tensiuni pana la 1000 V,se impart in : 1.Instalatii electrice cu tensiunea intre faza si pamant pana la 250 V; 2.Instalatii electrice cu tensiunea intre faza si pamant peste 250 V. Dupa modul in care se executa,instalatiile electrice se impart in: 1. Instalatii electrice executate aparent ,la care conductoarele electrice prizele,intreruptoarele, sunt montate in mod vizibil . 2. Instalatii electrice executate ingropat,la care conductoarele electrice nu se vad . In funcie de intensitatea curentului si de destinaie (receptoarele alimentate), instalaiile electrice se pot clasifica in: a. instalaii de cureni tari (intesitati ale curentului de ordinul amperilor sau kiloamperilor): - instalaii de putere (fora), cuprinznd echipamente destinate nemijlocit aplicrii energiei electrice (producere, transport, distribuie, consum) in scop util: producerea de lucru mecanic, cldura, procese electrochimice - instalaii de iluminat electric - instalaii de automatizare, msura si control - instalaii pentru compensarea puterii reactive - instalaii pentru reducerea regimului deformant - instalaii de protecie mpotriva socului electric b. instalaii de cureni slabi: - instalaii de telecomunicaii - instalaii de detectare automata si de alarma: - instalaii de telesupraveghere a funcionarii instalaiilor de cureni tari din cldiri - instalaii de ceasoficare - instalaii de telecomanda si telemsurare. Elemente componente ale unui circuit sunt, in principiu: sursa de alimentare cu energie electrica, elementul alimentat (consumatorul) si linia de legtura intre sursa si elementul alimentat. Sursa de energie poate fi: - sursa primara, bazata pe transformarea altei forme de energie - generator (maina electrica) - pila (acumulator) - sursa secundara, bazata pe modificarea parametrilor energiei electrice (secundarul unui transformator) 1

- pseudosursa tensiunea electrica disponibila la barele unui punct de distribuie - o priza de curent. Caracteristici ale sursei primare sau secundare sunt, n principal: - impedana intern Zs; - tensiunea de funcionare (mers) n gol (fr sarcin) U0 tensiunea generat prin fenomenul primar; - tensiunea la borne n cazul funcionrii n sarcin Us inferioar tensiunii de funcionare n gol i dependent de intensitatea curentului furnizat; - puterea aparent nominal S = U0In puterea limit care poate fi furnizat unui receptor rezistiv. Linia electric, reprezentnd ansamblul elementelor prin care se asigur transferul de energie ntre surs i elementul alimentat, distribuia n diferite direcii, nchiderea/deschiderea circuitului (ntr-o secven prestabilit), protecia circuitului (receptor i linie), msurarea parametrilor electrici, conine: - conductoare (izolate)/cabluri/bare; - dispozitive de conexiune (doze de ramificaie, cutii de derivaie, borne), care realizeaz un contact fix; - elemente de cablare, fixare i/sau protecie fa de mediu (tuburi, evi), cu accesoriile aferente; - aparate de comutaie, destinate manevrelor de nchidere-deschidere a circuitelor; - aparate de protecie mpotriva supracurenilor, destinate att elementului alimentat ct i celorlalte elemente de pe linie; - aparate de msur, comand i supraveghere. Linia este caracterizat prin impedana sa Zl, de regul mult mai mic dect impedanele sursei i elementului alimentat, determinnd practic, mpreun cu impedana sursei, valoarea curentului de scurtcircuit i cderea de tensiune n reea pn la bornele receptorului, unde tensiunea are valoarea U < Us : Isc = U0/ Zs+Zl ; U = U0 - U= I Zs+Zl . Elementul alimentat (consumatorul), constituind sarcina circuitului, poate fi: - receptor simplu; - receptor complex (echipament, unitate funcional); - punct de distribuie a energiei; - transformator. Tensiunea U la bornele elementului alimentat este inferioar tensiunii secundare a sursei, datorit cderii de tensiune pe linia de alimentare. Receptorul simplu este caracterizat prin : - parametrii funcionali nominali: Pn, Un, ; - abaterile admisibile de la tensiunea nominal; - impedana nominal (impedana de utilizare) Zu; nu se indic direct, rezultnd n concordan cu parametrii nominali i determinnd practic valoarea intensitii curentului i a puterii absorbite la alimentarea din reea: In U/Zu ( Zu>>Zs , Zu >>Zl). Punctul de distribuie sau receptorul complex este caracterizat prin: - puterile cerute activ i reactiv Pc i Qc (inferioare puterii instalate puterea total a receptoarelor alimentate); - curentul nominal al "sosirii" (linie i bare la care se racordeaz "plecrile" spre elementele alimentate) In.

10.2. Schemele reelelor electrice de joas tensiune Se consider o instalaie electric destinat s alimenteze, n final, un anumit numr de receptoare (utilaje) de joas tensiune, amplasate n diferite poziii n zona aferent, conform necesitilor de utilizare. In schemele in care staia de primire este alimentat dintr-o singur surs, energia electric este transmis spre receptoare ntr-un singur sens, printr-o reea care se ramific succesiv, pe msura apropierii de receptoare, la diferite niveluri n structura sistemic a instalaiei, permind dirijarea energiei electrice n diferite direcii i la diferite elemente alimentate. Ramificarea se realizeaz cu ajutorul unor echipamente prefabricate specializate, numite puncte de distribuie, situate n nodurile corespunztoare ale reelei. Fiecare punct de distribuie este constituit, ca echipament de putere ("for") din: - o sosire, direct de la o surs secundar sau de la un punct de distribuie precedent; - mai multe plecri, spre alte puncte de distribuie sau elemente alimentate; - un sistem de bare alimentate prin sosire i din care se execut derivaiile pentru plecri. Un punct de distribuie mai poate conine circuite suplimentare de comand, semnalizare, msur etc. Curentul nominal al sosirii este considerat drept curent nominal al punctului de distribuie respectiv. Ca regul general, fiecare plecare trebuie s fie prevzut cu un aparat de protecie la scurtcircuit (siguran fuzibil sau ntreruptor de putere automat), plasat imediat dup conexiunea la bare, care s acioneze la un scurtcircuit care s-ar produce n orice loc pe linia dintre punctul respectiv i urmtorul element alimentat. De asemenea, fiecare sosire trebuie prevzut cu un aparat de comutaie, care s realizeze cel puin funcia de separator, permind izolarea fa de reeaua din amonte, dup deconectarea sarcinii din aval. Excepiile sunt prevzute n normative. Componena reelelor electrice de joas tensiune

Primul element din reeaua de joas tensiune este tabloul de distribuie general al consumatorului (In 2400 A). La consumatorii care solicit din reea puteri mici, alimentarea se face direct din reeaua zonal de JT (aerian sau subteran) a furnizorului, printr-un branament care face legtura ntre linia de alimentare i contorul de energie al consumatorului, situat n amonte de tabloul general sau la intrarea n tablou. De regul, contorul aparine furnizorului. Consumatorii de puteri mai mari sunt alimentai din reeaua de medie tensiune a furnizorului, printr-un racord care conine un post de transformare. Postul de transformare conine 1-2 transformatoare (10/0,4 kV sau 20/0,4 kV), avnd nfurarea secundar n stea, cu neutrul accesibil (4 borne), precum i echipamentul de comutaie i de protecie aferent, att pe partea de MT, ct i pe partea de JT. Secundarul transformatorului alimenteaz tabloul de distribuie general, care poate fi chiar nglobat n postul de transformare. Celelalte puncte de distribuie pot fi: - tablouri de distribuie de tip panou, dulap, din cutii echipate etc., clasificate, dup intensitatea curentului sosirii, n tablouri principale (In 600 A) i tablouri secundare (In 300 A); - canale prefabricate de bare (un sistem de 4 bare ntr-o incint de protecie), realizate ca tronsoane care pot fi mbinate i prevzute cu posibilitatea efecturii de derivaii 3

pentru ramificaii. n funcie de intensitatea curentului nominal, canalele pot fi canale magistrale i canale de distribuie. n practic, circuitele electrice care alimenteaz puncte de distribuie sunt denumite coloane, termenul de circuit fiind consacrat pentru alimentarea fiecrui receptor sau echipament de la ultimul punct de distribuie. Tipuri de circuite electrice de joas tensiune Circuitele pot fi: - individuale, pentru fiecare receptor (n sens restrns); - comune, pentru mai multe receptoare, cu protecie unic la scurtcircuit: - circuit de iluminat; - circuit de prize; - circuit de utilaj; - circuit pentru mai multe motoare similare, cu puterea total pn la 15 kW. Tipuri de scheme a. Scheme radiale. Fiecare punct de distribuie, utilaj sau receptor este alimentat printr-o linie separat, care pleac de la un punct de distribuie central Aceste scheme prezint avantajul siguranei n alimentare; un defect pe o linie provoac scoaterea de sub tensiune, prin funcionarea aparatului de protecie respectiv, numai a liniei afectate, restul instalaiei rmnnd n funciune. Dezavantajele schemelor sunt: - investiii mari; - consum ridicat de material conductor; - numr mare de plecri din punctele de distribuie (creterea gabaritului). Ca utilizare, se recomand n cazul: - coloanelor de alimentare a tablourilor de distribuie sau al unor canale de bare de distribuie secundare; - circuitelor, pentru: - utilaje cu receptoare de puteri mari, alimentate direct din tabloul general sau dintr-un canal magistral; - utilaje cu receptoare de puteri mici i mijlocii, alimentate din tablouri secundare sau din bare de distribuie; - utilaje i receptoare dispersate; - utilaje, receptoare i instalaii importante, pentru care riscul de ntrerupere a alimentrii trebuie s fie minim. b. Scheme cu linii principale sau magistrale. Se prevede cte o plecare ntr-o anumit direcie, care trece prin apropierea unor utilaje/receptoare sau grupuri de utilaje/receptoare, care se alimenteaz apoi, de regul, n derivaie Avantajele constau n: - consum redus de material conductor; - derivaii din mai multe locuri; - numr redus de plecri din punctele de distribuie. Dezavantajul este sigurana mai mic n exploatare, deoarece un defect pe linia principal antreneaz ntreruperea alimentrii tuturor derivaiilor din linie. Utilizarea acestor scheme se recomand pentru: - utilaje grupate, la distane relativ mici, linii tehnologice; 4

- distribuia n canale de bare. c. Scheme mixte: - scheme radiale pentru: - utilajele/receptoarele dispersate; - echipamentele/receptoarele importante; - scheme magistrale pentru utilajele grupate. 10.3. Elemente conductoare n reelele electrice Elementele conductoare servesc drept cale de curent pentru alimentarea receptoarelor sau punctelor de distribuie de la sursa de energie Conductoarele elecritrice realizeaza transmiterea energieie electrice de la surse la receptori si de aceea se fabrica din materiale bune conducatoare de electricitate, cum ar fi: cupru, aluminiu, otel si aliaje ale acesora. Deoarece cuprul este material deficitar si scump, acesta se utilizea in instalatiile electrice numai in urmatoarele situatii: la circuitele care alimenteaza receptoare de importanta deosebita (pompe de incendiu, sali de reanimare bloc operator, iluminatul de siguranta). receptoare amplasate in medii cu pericol de explozie, receptoare mobile sau pentru instalatiile de protectie legare la pamant sau nul de protectie: circuitele care alimenteaza utilitati supuse permanent la socuri si vibratii. Din punct de vedere constructiv conductoarele electrice pot fi: unlfilare, multifilare, izolate sau neizolate, torsadate. Conductoarele reelei de distribuie Conductoarele active ale reelei sunt: - conductoarele de linie (faz): L1, L2, L3; - conductorul neutru (nul de lucru) N care servete drept : - conductor pentru alimentarea receptoare monofazate; - cale de nchidere a circuitului curenilor de dezechilibru din reea, (inclusiv armonicele multiplu de 3); - conductorul de protecie PE destinat exclusiv proteciei prin legare la pmnt i legare la nul, servind pentru racordarea elementelor conductive neaflate n mod normal sub tensiune, cu alte elemente conductive similare, cu prizele de pmnt sau cu punctul neutru al sursei de alimentare; - conductorul combinat PEN, ndeplinind ambele funcii (neutru i de protecie) pe o poriune definit a reelei. Codul pentru identificarea conductoarelor impune utilizarea urmatoarelor culori pentru izolatia conductoarelor: - negru (N) - pentru circuitele principale (de forta) in c.c. sau c.a.; - rosu (R) - pentru circuitele secundare de c.a.; - albastru (A) - pentru cele de c.c; - verde-galben (V-G) - pentru conductoarele de protectie (PE); - albastru deschis (B) - pentru conductorul neutru (N) sau median(M) Identificarea barelor i conductoarelor neizolate conform normativPE102 a) sistemele de bare colectoare, precum i derivaiile acestora, n current alternativ - rou, pentru faza L1 - galben, pentru faza L2 - albastru, pentru faza L3 5

- barele (PE), (PEN) i (N) verde galben ( PE, PEN) albastru ( N) b) sistemele de bare n curent continuu - rou, bara pozitiv (+) - albastru, bara negativ (-) - cenuiu deschis, bara median (0) c) la conductoarele neizolate, marcarea se face la capete Soluii posibile pentru realizarea reelei Din punct de vedere tehnic, se pot folosi: - conductoare izolate, montate n tuburi sau evi de protecie, cu accesoriile aferente pentru derivaii (doze, cutii) i mbinare (manoane, mufe, coturi, curbe); - cabluri; - bare neizolate. Conductorul metalic( neizolat) este o cale unic de curent, format din unul sau mai multe fire.Conductoarele neizolate profilate se utilizeaza pentru constructia liniilor de alimentare cu energie electrica a sistemelor electrice de transport. In cazul liniilor aeriene de transport si distributie a energiei electrice se folosesc conductoare neizolate rasucite din aluminiu pe un conductor de tractiune din otel plasat central Drept material se recurge la cupru (Cu) sau aluminiu (Al) a cror conductivitate este ridicat ( Cu > Al). Avantajele cuprului sunt: consum mai mic, la aceeai solicitare termic (aceeai sarcin); cdere de tensiune mai mic pe reea; conexiuni mai sigure (prin lipire); rezisten mecanic mai mare. Ca execuie, conductorul poate fi: unifilar/multifilar; rigid/flexibil. Forma seciunii poate fi: circular; dreptunghiular; alte forme geometrice (de exemplu, sector de cerc, elips). Seciunea conductoarelor utilizate n instalaiile electrice are valori normalizate, exprimate n mm2. La cablurile polifazate, cu conductor neutru i/sau de protecie, seciunea conductorului respectiv se adopt: - egal cu seciunea conductorului de linie, pentru s 16 mm2; - valoarea normalizat cea mai apropiat de jumtate din seciunea conductorului de linie, pentru s 25 mm2. Conductorul izolat (conductor, conduct) (monofilare, multifilare sau torsadate) sunt alcatuite din 1 - 61 de fire neizolate rasucite Intre ele si prevazuts cu o izolatie si eventual invelis de protectie. Materialul conductor este cuprul sau aluminiul, iar izolatia este din PVC sau cauciuc. Pentru a rezista la intemperii izolatia din PVC se impregneaza cu substante speciale care maresc durata de viata dminuand efectul variatiilor de ternperatura si a radiatiilor ultraviolete. Simbolizarea conductoarelor electrice izolate indica domeniul de utilizare si modul de constructie. Astfel, pentru conductoarele utilizate in instalatiile fixe se foloseste urmatoarea simbolizare: - F - instalatie fixa: - C - cu cauciuc; - I - invelis rezistent la intemperii sau actiuni chimice; - i - impletitura textile irnpregnata: - A - aluminiu la inceputul simbolului sau armat in rest; 6

- p - executie plata: - Y - material plastic. Conductoarele izolate se monteaza in tuburi de protectie pentru a nu fi expuse deteriorarilor mecanice. Numai conductoarele INTENC se monteaza ingropat.
Conductor metalic

Izolatie

Fig. 10.1 Conductor izolat

Snurul si cordonul electric se obtin prin rasucirea sau dispunerea in paralel a doua sau mai multe conductoare din cupru izolate, flexibile si acoperite cu un invelis comun de protectie si izolatie din PVC. Snurul si cordonul electric se utilizeaza pentru alimentarea utilajelor portabile sau in cazul instatatiilor electrice ale masinilor care sunt supuse la socuri si vibratii permanente. Pentru asigurarea rezistentei mecanice a conductoarelor se adopta sectiunea minima de 1,5 mm2 pentru cupru si respectiv 2,5 mm2 pentru aluminiu. Cablul este un ansamblu de : conductoare izolate (separate din punct de vedere electric, dar solidare mecanic), nveliuri i, eventual, ecrane. nveliurile servesc fie pentru protecie contra aciunilor chimice, fizice, mecanice: (armturi metalice, manta - nveli de protecie etan, exterior), fie pentru solidarizarea ansamblului. Ecranele sunt destinate proteciei circuitelor fa de aciunea cmpului electric i magnetic exterior sau mpiedicrii aciunii cmpului conductoarelor asupra mediului nconjurtor. Dup destinaie, cablurile se clasific n: cabluri de energie, cabluri de comand, cabluri de semnalizare.

Umplutura

Armatura/ecran

Conductor metalic Izolatia conductorului Manta

Fig. 10.2. Cabluri

d. Barele neizolate, cu seciune dreptunghiular se folosesc drept: - cale de curent pentru cureni inteni, pentru racordarea echipamentelor n reea, n zone inaccesibile personalului necalificat ca, de exemplu, legtura ntre tabloul general i transformator, n postul de transformare sau conexiuni ntre echipamente, n zone protejate. - bare "colectoare" n cadrul tablourilor de distribuie, la care se racordeaz sosirea i plecrile, n cadrul schemelor radiale. - canale din bare protejate/capsulate, prefabricate , sub form de tronsoane, inclusiv elementele de mbinare, derivaie i montaj: canal magistral, canal de distribuie, cutii de ramificaie, cutii de col, cutii de sigurane, cutii de dilatare.

Fig. 10.3 Canale din bare capsulate

10.4. . Simbolizarea conductoarelor izolate i cablurilor Pentru simbolizarea conductoarelor izolate i a cablurilor se folosete un cod alfanumeric. CENELEC a adoptat un cod de identificare constnd, n ordine, n: - o liter pentru tipul de cablu: H model armonizat; A model nearmonizat, variant naional recunoscut de CENELEC; FRN conform unui standard naional; - una sau dou cifre pentru tensiunea de serviciu (tensiunea de linie), de exemplu 05 pentru 500 V; 1 pentru 1 kV; - o liter pentru materialul izolant, de exemplu V pentru policlorur de vinil (PVC); X pentru polietilen armat (XLPE); R pentru cauciuc natural sau artificial; - o liter pentru materialul nveliurilor de protecie, de exemplu V pentru policlorur de vinil (PVC); X pentru polietilen armat (XLPE); 9

- o liter pentru construcii speciale: H cablu plat divizibil; H2 cablu plat indivizibil; - o liter pentru conductorul metalic, de exemplu U pentru masiv; R pentru dou fibre rsucite (inflexibil); F, K sau H pentru diverse construcii flexibile; - o liter pentru conductorul metalic: A pentru aluminiu; necodificat pentru cupru; - o parte numeric evideniind compoziia conductorului/cablului: numrul de conductoare, semnul de multiplicare (x) i seciunea transversal a unui conductor (n mm2) Codul alfanumeric folosit n Romnia este constituit din: a. litere, pentru: - materialul conductorului (prima liter din simbol) : A aluminiu; conductorul din cupru nu se simbolizeaz; - forma seciunii conductorului i construcia: r seciune rotund; s seciune n form de sector de cerc; f flexibil; m multifilar; - execuie (n ordine, de la interior spre exterior: izolaie, nveli, armtur, manta): Y izolaie/nveli/manta din PVC; H izolaie de hrtie; P manta din plumb; A armtur (n interiorul simbolului); Ab armtur sub form de band etc; - destinaie (la nceputul simbolului, dup indicarea materialului conductorului): F instalaii fixe; M instalaii mobile; C cablu de energie; CC cablu de comand; CS cablu de semnalizare;. b. cifre: numrul de conductoare x seciunea (mm2); seciunile reduse se indic dup seciunea conductoarelor de linie, precedate de semnul +. Exemple: AFY 2,5 mm2 conductor din aluminiu, cu izolaie din PVC, instalaii fixe FY 2,5 mm2 conductor din cupru, cu izolaie din PVC, instalaii fixe 2 AFY 2,5 mm2 + FY 2,5 mm2 dou conductoare din aluminiu, cu izolaie din PVC i un conductor din cupru, instalaii fixe ACYY 4x10 mm2 cablu de energie, patru conductoare din aluminiu, cu seciunea 10 mm2, izolate cu PVC, manta din PVC CYY 4x10 mm2 idem, conductor din cupru ACYY 3x25 + 1x16 mm2 cablu de energie, patru conductoare din aluminiu (trei cu seciunea 25 mm2 i unul cu seciunea 16 mm2), izolate cu PVC, manta din PVC ACYAbY 3x25 + 1x16 mm2 idem, cu armtur sub form de band. Identificarea conductoarelor n cablurile de joas tensiune se realizeaz prin culori sau prin numere, respectnd urmtoarele reguli: - marcajul n dungi verde-galben este rezervat conductoarelor de protecie PE sau PEN; - conductorul neutru (dac exist) trebuie s aib culoarea albastru deschis sau s fie notat cu cifra 1; - conductoarele de linie pot fi identificate cu orice culoare n afar de verde-galben, verde, galben, albastru deschis.

10

10.5.Tuburi izolante si de protectie Pentru protejarea impotriva loviturilor mecanice si actiunii mediului ambiant conductoarele se trag in tuburi de protectie alese in functie de numarul si lungimea conductoarelor si de gradul de protectie pe care trebuie sa-l asigure. Intr-un tub se introduc un numar de 1 - 7 conductoare izolate (Tabelul 10.1).
Tabel 10.1 Tuburi si tevi de protectie a conductoarelor izolate

Tuburie se monteaza ingropat sau aparent, pe suporti necombustibili si la distanta de sursele de caldura. Din punct de vedere constructiv deosebim tuburile cu manta rigida si respectiv tuburile flexibile. lnstalatiile in tuburi de protectie cuprind si o serie de accesorii cum ar fi mansoane de legaura, coturi, curbe, doze de ramificatie, de trecere sau aparat. a - Tuburile cu manta rigida sunt realizate din metal sau PVC. Deosebim urmatoarele tipuri: Tubul de protectie (P) este realizat din tabla de otel laminat la cald (fig.10.1), imbinat prin suprapunerea marginilor si lacuit in interior si exterior impotriva coroziunii. Se monteaza aparent in incaperi uscate ferite de praf sau agenti corozivi. La montare se utilizeaza o serie de accesorii: doze de ramificatie din fonta sau tabla de otel curbe, coturi si mansoane de legatura, scoabe.

Fig. 10.1 Tub protectie tip P

Tubul izolant usor protejat (lP) este realizat (fig.l0.2) din tabla de otel plumbuita cu grosime de 0,15-0,22 mm si imbinata prin faltuire. In interior se introduce un tub izolant din carton impregnat cu bitum industrial. Se monteaza in incapei U0 (uscate) si U1( umeda cu 11

intermitenta), aparent sau ingropat.La montare se folosesc acesorii precum sunt doze, coturi, mansoane. Diametrul nominal se considera diametrul exterior, care poate avea valorile: 9, 11, 15, 23, 29, 35, 48.

Fig. 10.2 Tub protectie tip IP

Tubul izolant, de protectie, etans (IPE) este realizat din tabla de otel laminat la rece, imbinata prin sudare pe generatoare (fig.10.3.), asigurand o buna protectie mecanica si etanseitate. La exterior aceste tuburi se lacuiesc cu lac protector contra coroziunii, iar in interior se introduce o izolatie din carton impregnat cu bitum. Pentru asamblare se utilizeaza mansoane si coturi filetate precum si doze din fonta garnituri din cauciuc pentru etansare. Se monteaza aparent sau ingropat, in incaperi cu pericol de explozie sau incendiu, unde nu se pot folosi tuburile P si IP.

Fig. 10.3 Tub protectie tip IPE

Tevile de otel se utilizeaza in instalatiile electrice in locurile care necesita protectie mecanica superioara sau o executie perfect etansa, ori atunci cand este nevoie de diametre mai mari de 35 mm, in incaperi tip U2,U3,P,T,K. U2- incapere umeda; U3 incapere uda; P, K incaperi cu agenti corozivi, T- incapere cu temperatura ridicata. Tubul de protectie etans lacuit (PEL) se relizeaza din banda de otel laminata la rece si imbinata prin sudura pe generatoare, asigurand astfel protectia mecanica si etanseitate. La exterior se lacuiests pentru protectia anticoroziva imbinarile se realizeaza cu mufe filetate sau nefiletate prin lipire. Tuburile din PVC rezista la actiunea coroziva a prineipalilor agenti chimici si materialelor utilizate in constructii (var, ciment, ipsos etc.), ard numai la flacara intretinuta nu absorb apa si suporta indoiri de 90 cu o raza minima elala cu diametrul exterior. Se monteaza ingropat sau aparent, dar numai pe suporturi necombustibile. Nu se utilizeaza la instalatii cu siguranta marita in actionare precum sunt: iluminatul de siguranta,alimentarea si comanda instalatiilor de incendiu, instalatiile de semnalizare a incendiilor. Tubul izolant usor protejat (IPY) se foloseste in locul tubului IP in incaperi U0 si U1 fara pericol de incendiu sau explozie .Diametrul nominal exterior are valorile: 13, 15, 18, 25,40 mm Tubul izolant, de protectie, etans (IPEY) se foloseste ca si tubul IPY. Diametrul nominal exterior cuprinde urmatoarale valori: 15,20,25,32,40,50 mm. b) Tuburi flexibile se utilizeaza pe traseele sinuase si expuse vibratiilor.Au urmatoarele diametre nominate: 11; 13,5; 15; 23;29; 35mm. Tubul izolant, usor protejat, flexibil (IPF) este realizat din banda.de otel obisnuita infasurata in elice si prevazut in interior cu captuseala izolanta din banda de hartie impregnata in doua straturi in elice.Se utilizeaza in incaperi de categoria U0 sau U1 in montaj aparent sau ingropat, pentru trasee sinuoase sau racordari la diferite masini si utilaje. 12

Tubul izolant si de protectie, flexibil, cu rezistenta mecanica (IPFR) este confectionat din doua fasii de tabla din otel plumbuit, infasurate elicoidal si izolate la interior cu un strat de hartie izolanta infasurata tot elicoidal. Se foloseste in conditii similare ca si tubul IPF in locurile unde este necesara o rezistenta mecanica sporita. Tubul de protectie, flexibil, cu rezistenta mecenice (PFR) are doua siruri flexibile din banda de otel plumbuit, infasurate in elice, intre care se interpune o banda de hartie impregnata. Se utilizeaza in medii umede, dar necorozive, pe trasee cu sarcini mecanice de pana la 3 daN/cm2.

13