Sunteți pe pagina 1din 84

FB_AN2SEM1_STATISTICA

TRUE/FALSE

1. Dacă între două variabile independente există un raport de inversă proportionalitate, acesta se sintetizează si-n
cazul mediilor calculate.

2. La calculul mediei aritmetice si mediei armonice, folosim sisteme de ponderare diferită si se obtine aceeasi
valoare a mediei.

3. Acea valoare care înlocuind termenii seriei ridicati la pătrat nu modifică suma pătratelor lor este o medie
pătratică.

4. Dacă frecventa maximă a seriei de distributie este în centru seriei este corect să calculăm media pătratică.

5. Atunci când frecventa maximă este la primul interval, calculăm tendinta centrală printr-o medie armonică.

6. Atunci când frecventa maximă a distributiei este la ultimul interval, calculăm tendinta centrală prin media
pătratică.

7. Intervalul modal este cel corespunzător frecventei maxime.

8. Pentru o serie simplă cu frecvente modul este valoarea caracteristicii corespunzătoare frecventei minime.

9. Intervalul median este corespunzător primei frecvente absolute cumulate mai mare decât /(In + 1).

10. Intr-o serie simplă pară, mediana este valoarea medie aritmetice a termenilor centrali în orice situatie.

11. Intr-o serie simplă impară, ordonata mediană este valoarea centrală a seriei.

12. Cuartila Q1 este o cuartilă inferioară, dar este mai mare decât o pătrime din termenii seriei.

13. Decila a cincea si cuartila a doua se consideră a fi egale cu mediana.

15. Calculul nivelului mediu ca medie geometrică are sens economic numai dacă o valoare este negativă.

16. Logaritmarea mediei geometrice creste gradul de concentrare al frecvenţelor.

17. Prin logaritmarea mediei geometrice se obtine o medie aritmetică a logaritmărilor factorilor.
14. Decilele împart seria în zece părti, deci se construiesc numai nouă decile.

18. Media geometrică se obtine prin antilogaritmul din logaritmul mediei geometrice.

19. Antilogaritmul mediei geometrice este o valoare mai mică decât media aritmetică, calculată din valorile reale ale seriei.

20. Dacă media este egală cu modul si mediana seria este simetrică.

21. Dacă media este mai mică decât modul sau mediana, seria prezintă asimetrie pozitivă.

22. Dacă modul sau mediana este mai mare decât media atunci seria prezintă asimetrie negativă.

23. Asimetria absolută ne prezintă relatia dintre medie si mod.

24. Influenta indicatorilor de pozitie asupra asimetriei este măsurată prin coeficientul Gini-Struck.

25. Folosind coeficientul lui Bowley pentru a măsura densitatea de repartitie a frecventelor si gradul de asimetrie.

26. Distributia normală este cunoscută sub numele de curba Gauss-Laplace.

27. Graficul utilizat pentru a reda forma asimetriei este diagrama de structură.

28. Intr-o serie statistică coeficientul de asimetrie este de -0,2, atunci avem o puternică asimetrie negativă.

29. Intr-o serie statistică măsurăm influenta factorilor întâmplători în variatia caracteristicii cu dispersia dintre grupe.
31. Factorul de grupare actionează puternic asupra rezultatului dacă se respectă relatia R2 > K2.

32. Intr-o serie statistică suma dispersiilor partiale formează dispersia totală a colectivitătii statistice.

33. Din raportul dintre media dispersiilor partiale si dispersia totală se formează coeficientul de nedeterminatie.

34. Suma celor doi coeficienti de determinatie si de nedeterminatie este egală cu unu.

35. Esantionul este considerat reprezentativ si dacă nu reproduce structura colectivitătii, în baza unei probabilităti asumate
de cercetător.

36. Stabilirea reprezentativitătii esantionului se face cu coeficientul de reprezentativitate.


14. Decilele împart seria în zece părti, deci se construiesc numai nouă decile.
37. Important este sondajul aleator simplu pentru că celelalte tipuri de sondaje sunt doar solutii particulare ale acestui
sondaj.

38. Sondajul se poate aplica asupra oricărui tip de colectivitate.

39. Caracteristica alternativă poate lua orice valori în intervalul [-1; 1].

40. Selectia tipică simplă are în vedere numai numărul de straturi din populatia totală.

41. Selectia tipică optimă tine seama si de variatia din interiorul fiecărei grupe ale colectivitătii studiate.

42. Selectia de serii se face în colectivitătile compuse din unităti complexe.

43. In calculul indicatorilor de selectie ai sondajului de serii se foloseste dispersia dintre grupe.

44. In testarea ipotezelor statistice putem folosi doar teste bilaterale.

45. In testarea ipotezelor statistice putem folosi o ipoteză nulă si o ipoteză alternativă.

46.

47. Eroarea de tip I respinge ipoteza nulă când ea este falsă.

48. Eroarea de tip II acceptă ipoteza nula când ea este falsă.

49. Eroarea de tip I este probabilitatea a, numită riscul vânzătorului.

50. Eroarea de tip I este numită si riscul cumpărătorului.

51. Testul „t" numit Student se foloseşse pentru esantioane mai mari de 30 de unităti.

52. Extrapolarea datelor de sondaj asupra colectivitătii se face numai dacă s-a respectat conditia de reprezentativitate.

53. Studiul dependentei dintre 2 sau mai multe variabile se poate face numai cu analiza de corelatie.
14. Decilele împart seria în zece părti, deci se construiesc numai nouă decile.

54. Analiza corelatiei ne arată cum o variabilă depinde de altă variabilă.

55. Analiza regresiei arată gradul dependentei dintre două variabile.

56. Tendinta manifestată grafic între două variabile prin norul de puncte ne arată forma analitică a functiei de regresie.

57. Stabilirea dependentei dintre fenomene prin ecuatii matematice se face prin metode parametrice.

58. Intr-un model liniar de regresie parametrul „a" se numeste panta dreptei.

59. Modelul liniar de regresie prezintă parametrul „b" ca un „coeficient unghiular".

60. Covarianta este o metodă ajutătoare care măsoară legăturile dintre două variabile statistice.

61. Măsura sintetică a abaterilor normale normate la nivelul colectivitătii se exprimă prin raportul de corelatie.

63. Semnul raportului de corelatie este dat de valoarea coeficientului unghiular.

64. Dacă coeficientul unghiular este pozitiv, legătura dintre variabile este directă.

65. Dacă coeficientul unghiular este zero, cele două variabile analizate sunt dependente.

66. Validitatea modelului de regresie se face cu testul „t".

67. Verificarea semnificatiei coeficientului de corelatie este dată de testul „F".

68. Coeficientul lui Yulle este de fapt tabelul de asociere.

69. Coeficientii de corelatie ai rangurilor sunt folositi numai ca metode neparametrice.

70. Coeficientii de corelatie neparametrică nu folosesc rangurile ci valorile reale ale caracteristicii.

71. Coeficientii lui Kendall se calculează numai pe baza rangului valiabilei y(Ry).
14. Decilele împart seria în zece părti, deci se construiesc numai nouă decile.

72. Recunoastem o SCR după variatia caracteristicii de spatiu.

73. Baza de comparatie mobilă este un nivel de referintă neschimbat pentru întreaga perioadă analizată.

74. Baza de comparatie fixă este nivelul de referintă din perioada imediat anterioară.

75. Ritmul sporului este considerat un indicator absolut.

76. Indicatorul de nivel este un indicator absolut.

77. In sens larg, datoria externă brută cuprinde obligatiile bănesti fată de străinătate, a tărilor ce sunt si
creditoare si debitoare.

79. Datoria externă publică cuprinde obligatiile sectorului public, cât si datoriile externe ale agentilor de stat.

80. Datoria externă privată este o obligatie externă a unui debitor privat, garantată de o entitate publică.

81. Masa anuală a dobânzii este suma ratelor scadente în anul respectiv pentru împrumuturile contractate.

82. Rata anuală scadentă este rezultată din aplicarea ratelor de dobândă negociate la creditele nerambursate.

83. Suma masei anuale a dobânzii si a ratei anuale scadentă ne dă suma datorată creditorilor străini într-un an.

84. Valorile fluxului net de resurse influentează negativ indicele de vulnerabilitate financiară.

85. Raportul dintre rezervele oficiale în valută a unei tări si fluxul net de resurse arată dimensiunea îndatorării
externe.

86. Dacă fluxul net de resurse este pozitiv, nu are rost calculul indicelui de vulnerabilitate financiară

87. Metoda mediilor mobile se foloseste pentru SCR ce au un aspect de regularitate ciclica.

88. Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie sa nu elimine osacilatiile sezoniere.
14. Decilele împart seria în zece părti, deci se construiesc numai nouă decile.

89. Oscilatiile sezoniere se repeta rar, in termene largi in jurul trendului.

90. Oscilatiile ciclice se repeta la termene mai scurte de un an in jurul componentei trend.

91. Variatiile reziduale se repeta in termene scurte, fiind abateri mici de la evolutia fenomenului.

92. In cadrul unei serii SCR de lungime mica, componentele ei sunt combinate aditiv, multiplicativ sau mixt.

93.

79.
93. Trendul sintetizeaza variatiile sezoniere in orizontul SCR.

94. Indicii statistici sunt marimi relative adimensionale, care se calculeaza sub forma de diferenta.

95. Indicii statistici sunt marimi relative adimensionale, pentru ca au la numarator si la numitor acelasi indicator,
exprimat in unitati de timp sau de spatiu diferite.

96. Seria cronologica SCR este formata din doua siruri de date paralele, in care primul sir arata variatia caracteristicii
de timp, iar cel de-al doilea sir variatia caracteristicii de spatiu.

97. Regresia ne arata gradul in care o variabila este dependenta de alta variabila.

98. Corelatia ne arata cum o variabila este dependenta de alta variabila.

99. Coeficientul de corelatie se mai numeste si coeficient de regresie.

MULTIPLE CHOICE

1. O medie calculata dintr-un sir de valori individuale este reprezentativa daca:


a. s-au utilizat frecventele absolute ale valorilor individuale;
b. s-a utilizat media aritmetica;
c. sirul de valori individuale este omogen;
d. sirul de valori individuale este structurat pe intervale egale;
e. pentru sirul de valori individuale este calculat coeficientul de variatie.
14. Decilele împart seria în zece părti, deci se construiesc numai nouă decile.

TRUE/FALSE

1. Intr-o serie de distributie unidimensională folosim histograma pentru a analiza forma distributiei statistice.

2. Frecventele relative sunt mărimi relative de structură ca si greutatea specifică.

3. Intr-o distributie de repartitie unidimensională cu intervale egale si variatie continuă, centrul de interval este o
medie aritmetică simplă între limitele intervalului.

4. Intr-o distributie cu intervale egale si variatie continuă, mărimea intervalului de grupare este diferenta dintre
limitele aceluiasi interval de grupare.
6. Constanta ,,a" reprezintă clasa cu frecventa cea mai mare.

7. Frecventele cumulate se formează din frecventele absolute ale distributiei studiate.

8. Intr-o colectivitate statistică cu structură neomogenă si o amplitudine mare se preferă o grupare pe intervale neegale.

9. Pentru a analiza forma de variatie a două caracteristici statice si legăturile dintre ele folosim un tabel combinat.

10. Folosim un tabel cu dublă intrare pentru o distributie statistică multidimensională.

11. Distributia statistică bidimensională se reprezintă grafic cu „diagrama norului de puncte".

12. Atunci când raportăm un indicator primar la o bază de raportare însemnă că avem un indicator relativ.

13. Compararea datelor statistice prin diferentă o numim mărime absolută.

14. Raportarea părtilor fată de întreg constituie o mărime relativă de intensitate.

15. Raportul dintre doi indicatori observati de natură diferită, între care există o relatie de interdependentă formează o
mărime relativă de coordonare.

16. Raportul dintre o mărime planificată si mărimea indicatorului în baza de comparatie este o mărime relativă de
structură.

17. Raportul dintre o mărime realizată si cea existentă în baza de comparatie reprezintă o mărime relativă a dinamicii.
14. Decilele împart seria în zece părti, deci se construiesc numai nouă decile.
18. Atunci când raportăm suma realizărilor la suma planificărilor pentru perioada curentă, obtinem un coeficient mediu
al îndeplinirii planului.

19. Dacă analiza manifestării unui fenomen de masă poate fi sintetizată într-un singur nivel reprezentativ ca tendintă
centrală atunci vorbim de mărimi medii.

20. Dacă tendinta centrală a unei serii se exprimă ca o valoare inversă a mediei aritmetice a termenilor inversati pentru
aceeasi serie atunci avem o medie geometrică.

MULTIPLE CHOICE

1. Gruparea judetelor Romaniei dupa numarul total al angajatilor cu studii superioare din ultimii 10 ani este o:

a. grupare teritoriala
b. grupare cronologica
c. grupare dupa o caracteristica numerica
d. grupare dupa o caracteristica de tip calitativ
e. grupare combinata

2. Presupunem o firma ce produce trei produse similare, doreste sa compare, prin intermediul reprezentarilor
grafice, ponderea vanzarilor pe produse in totalul vanzarilor, in doi ani consecutivi. Reprezentarea grafica va fi:

a. histograma frecventelor relative


b. diagrama de structura
c. cronograma
d. corelograma
e. diagrama prin suprafete

3. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o populatie statistica, valoarea
modala este:

a. varianta pozitiva cea mai mare


b. varianta negativa, dar maxima in valoare absoluta
c. varianta, pozitiva sau negativa, cu cea mai mare frecventa de aparitie
d. varianta care minimizeaza dispersia
e. varianta care inregistreaza cea mai mare abatere absoluta fata de medie.

4. Reprezentativitatea este urmarita, in mod deosebit, in cazul culegerii datelor prin:

a. recensamant
b. sondaje statistice
c. abchete statistice
d. rapoarte statistice
e. monografii statistice

5. Stabilirea precisa si clara a scopului unei observari statistice, totala sau partiala, nu prezinta importanta pentru:
14. Decilele împart seria în zece părti, deci se construiesc numai nouă decile.
a. delimitarea obiectului de observare
b. definirea unitatilor de observare
c. stabilirea scopului cercetarii statistice
d. stabilirea programului propriu-zis al observarii

6. Ancheta statistica:

a. este o metoda de observare totala


b. este o metoda de observare partiala, care numai intamplator indeplineste conditia de
reprezentativitate
c. este o metoda de observare partiala, care in mod obligatoriu trebuie sa indeplineasca
conditia de reprezentativitate
d. este o metoda de observare partiala, care se bazeaza pe obligativitatea completarii
chestionarelor
e. mai este denumita si sondaj statistic

7. Recensamantul ca metoda de observare statistica:

a. nu presupune culegerea datelor de la toate unitatile populatiei statistice


b. are exclusiv un caracter demografic
c. se incadreaza in sfera intrebarilor cu caracter permanent
d. se organizeaza cu o anumita periodicitate
e. se incadreaza in sfera observarilor totale, cu o anumita periodicitate.

8. Statistica se ocupa de acele fenomene:

a. care se produc la o anumita unitate de observare a colectivitatii statistice;


b. care se produc in mod identic
c. exclusiv tehnice
d. care se produc intr-un numar mare de cazuri, prezinta in producerea lor anumite
regularitati si care pot fi denumite fenomene de masa
e. care au la origine un singur factor de influenta.

9. Scala de interval:

a. are toate caracteristicile scalelor ordinale si de raport


b. are toate caracteristicile scalelor ordinale si in plus, distanta sau diferenta intre doua
numere ale scalei, are semnificatie concreta
c. prezinta multe din caracteristicile scalei ordinale
d. mai este numita si scala de raport sau scala discreta.

10. Care din observarile statistice au un caracter permanent:

a. anchetele in gospodarii
b. rapoartele statistice
c. statisticile fiscale
d. inregistrarile casatoriilor, natalitatii, mortalitatii etc.
e. recensaminte statistice.

11. O medie calculata dintr-un sir de valori individuale este reprezentativa daca:
14. Decilele împart seria în zece părti, deci se construiesc numai nouă decile.
a. s-au utilizat fracventele absolute de aparitie a valorilor individuale
b. sirul de valori individuale este omogen
c. unul din coeficietii de asimetrie ia valori in intervalul [-1, 1]
d. sirul de valori este structurat pe intervale de grupare egale
e. s-a utilizat media aritmetica.

12. Formula lui Sturges se poate aplica pentru determinarea:

a. amplitudinii variatiei unei caracteristici


b. valorii maxime dintr-un set de date
c. numarul de grupe
d. numarul de caracteristici
e. marimii intervalului de grupare.

13. Daca in urma gruparii unui set de date pe intervale egale de variatie se obtin frecvente nule, atunci se recomanda:

a. sa se regrupeze datele, dupa o alta caracteristica


b. se utilizeaza distributia obtinuta netinand cont de frecventele nule
c. se regrupeaza datele, marind numarul de intervale de variatie
d. se regrupeaza datele marind dimensiunea intervalului.

14. Ordinea in care sosesc alergatorii unui maraton, reprezinta o variabila statistica ale carei valori pot fi masurate pe o
scala:

a. nominala
b. proportionala
c. ordinala
d. de interval
e. cardinala

15. Salariul net pentru 50 de angajati ai unei firme se masoara pe o scala:

a. ordinala
b. nominala
c. de interval
d. de raport
e. Likert

16. Daca variabila inregistrata prezinta un numar mare de valori individuale distincte se recomanda:

a. gruparea pe variante
b. gruparea combinata
c. gruparea pe intervale de variatie
d. gruparea pe tipuri calitative
e. gruparea pe intervale inegale.

17. Daca variabila studiata prezinta un numar redus de variante se recomanda:

a. gruparea combinata
b. gruparea pe variante
c. gruparea pe intervale de variatie
14. Decilele împart seria în zece părti, deci se construiesc numai nouă decile.
d. gruparea pe intervale neegale de variatie
e. gruparea pe tipuri calitative.

18. Daca se urmareste structura colectivitatii simultan dupa doua caracteristici, alegem:

a. gruparea pe variante
b. gruparea simpla
c. gruparea combinata
d. gruparea pe tipuri calitative
e. gruparea multipla.

19. Tipuri de grafice folosite pentru serii interdependente:


a. histograma
b. cronograma
c. corelograma
d. diagrame de suprafata
e. patratul de structura.

20. Tipul de grafic folosit pentru seriile de distributie de frecvente unidimensionale este:

a. corelograma
b. histograma
c. cronograma
d. diagrama de structura
e. diagrama norului de puncte.

21. Hi stograma e ste:


a. este un grafic specific seriilor cronologice
b. este grafic de volum
c. reflecta forma distributiei
d. reflecta densitatea distributiei statistice
e. reflecta structura distributiei statistice

22. Expresia sintetizarii valorilor individuale ale unei variabile statistice intr-un singur nivel reprezentativ, in aparitia si
manifestarea fenomenelor de masa este data de:

a. mediana
b. mediala
c. valoarea medie
d. coeficientul de variatie
e. modul

23. Dispersia este invers proportionala cu:

a. volumul esantionului
b. abaterea standard
c. coeficientul de variatie
d. coeficientul de asimetrie
e. media seriei.

24. Coeficientul de variaţie arata:

a
- de cate ori este mai mare a fata de X
b. cu cate procente este depăşita limita de omogenitate admisa
c
- de cate ori se cuprinde a in X
d- cu cat este mai mare a decât X

25. Cuartila intai este:

a. media aritmetica intre cuartila a doua si a treia


b. o valoare situata la 25% din termenii seriei
c. egala cu valoarea minima a caracteristicii
d. diferenta dintre cuartila a doua si a treia

26. Determinarea volumului esantionului in varianta:"aleator simplu nerepetat" se efectueaza utilizand relatia:

a. d.

b. e.

c.

27. Intr-un proces de verificare a ipotezelor statistice, nivelul de incredere reprezintă probabilitatea:
c. seria este de tip platicentica
d. seria este de tip perfect simetrica
e. seria este de tip normal

32. Multimea valorilor coeficientului de corelatie calculat in cazul dependentelor liniare directe este:
a. [-1, 1]
b. [-1, 0]
c. [0, 1]
d. multimea numerelor reale
e. [-3, 3]

33. Tendinţa legăturii dintre doua variabile se exprima prin funcţia: yx = a + bx + cx2. Intensitatea
legaturii dintre cele 2 variabile se caracterizeaza prin:

a. coeficientul de corelatie liniara;


b. coeficientul lui Spearman;
e. media seriei.

c. coeficientul lui Kendall;


d. raportul de corelatie;
e. coeficientul lui Bowley.

34. Valoarea raportului de corelatie este egala cu valoarea coeficientului de corelatie, atunci cand:

a. repartitia este unimodala;


b. legatura dintre variabile este directa;
c. legatura dintre variabile este liniara;
d. legatura dintre variabile este inversa;
e. repartitia este simetrica.

35. Determinati ecuatia dreptei de regresie având coeficientul unghiurilor (-9) si ordonata la origine 16:

a. y= -9 + 16x
b. y= 16 - 9x
c. y= -18+ 16x
d. y= -27 + 32x
e. y= -9 + 7x

36. Legătura dintre productivitatea muncii si vechimea salariatilor dintr-o firmă poate fi redată prin ecuatia de
regresie y = 0,8 + 0,4x. Atunci productivitatea unui salariat cu 6 ani vechime va fi:

a. 22;
b. 3,2;
c. 32,2;
d. 52,4;
e. nu se poate calcula.

37. Legătura dintre productie si costurile unitare ale unei firme se prezintă astfel:

Producţia 1 2 3 4 5 6 7
Cost unitar 20 16 11 9 13 19 28

si este exprimată printr-o:

a. functie liniară;
b. exponentială;
c. parabolă;
d. hiperbolă;
e. nu se poate preciza.

3 8. Nu este posibilă însumarea termenilor SCR:


a. de momente;
b. de intervale;
c. de fluxuri;
d. exprimate în unităţi fizice.

39. Trendul unei SCR se determină prin MSM atunci când:

a. indicii cu bază în lant sunt apropiati;


b. modificările absolute cu bază în lant sunt aproximativ egale;
e. media seriei.

c. graficul are un punct de minim;


d. graficul are un punct de maxim.

40. Ajustarea (determinarea trendului) seriilor cronologice prin metoda mediilor mobile se realizează când
a. fenomenul prezintă o evoluţie aproximativ exponentială;
b. indicii de dinamică cu baza mobilă reprezintă valori apropiate între ei;
c. variaţia termenilor seriei prezintă evidente regularităti ciclice;
d. nu se pot aplica metodele analitice de ajustare.

41. O serie de distributie unidimensionala se poate reprezenta grafic prin___________,_______sau prin


______________________________________________________________________a
frecventelor:

a. diagrama, histograma, poligonul structurii;


b. histograma, grafic de intervale, ogiva ;
c. diagrama de fluxuri, norul de puncte, dreptunghiul;
d. histograma, poligonul frecventelor, curba cumulativa a frecventelor;
e. ogiva, patratul structurii, corelograma

42. Recesiunea economică este o fluctuatie:


a. sezonieră;
b. pe termen lung;
c. întâmplătoare;
d. ciclică.

43. Componenta ciclică apare ca urmare a actiunii:


a. factorilor sezonieri;
b. factorilor ce determină fazele de contractie si relaxare a fenomenelor;
c. factorilor aleatori;
d. tendintelor medii a fenomenelor;
e. nu există această componentă.

44. Trendul unei SCR se determină prin MSM atunci când:


a. indicii cu bază în lant sunt apropiati;
b. graficul este o cronograma;
c. modificările absolute cu bază în lant sunt aproximativ egale;
d. graficul are un punct de maxim.
e. seria prezinta o progresie geometrica.

45. Componenta sezonieră a unei serii de timp apare ca rezultat al actiunii:


a. fluctuatiilor legate de anotimp, sau similar, în cursul unei zile, săptămâni, luni, trimestru;
b. fluctuatiilor ciclice;
c. factorilor aleatori;
d. factorilor intamplatori, neprevazuti sub forma unor abateri mari;
e. componenta sezonieră nu există.

Valorile ajustate ale unei SCR pot fi fată de cele înregistrate:


a. <;
b. >;
e. media seriei.

d < = >•
5 5 5
e. nu se pot compara.

47. Dacă într-o SCR, suma valorilor ajustate este aproximativ egală cu suma valorilor înregistrate, atunci:
a. metoda de ajustare aleasă, nu este potrivită;
b. metoda de ajustare aleasă, este unică;
c. metoda de ajustare aleasă este exactă;
d. metoda de ajustare aleasă este optimă;
e. metoda de ajustare aleasă este corectă.

48. Operatiunea de corectare a valorilor înregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendintă se
numeste:
a. eliminarea valorilor aberante;
b. ajustare;
c. esantionare;
d. corectare a erorilor sistematice.

49. Extrapolarea reprezintă operatiunea statistică de:


a. prelungire a valorilor unei serii cronologice dincolo de perioada analizată conform unei
legi de tendintă;
b. interpolare;
c. determinarea unui interval de încredere;
d. determinarea tendintei de evolutie a unui fenomen.
e. stabilirea unei functii matematice de evolutie a fenomenului.

50. La un concurs de gimnastica 7 participante au ocupat urmatoarele locuri: 8, 11, 4, 5, 9, 2, 8,12. Determinati
printr-o metoda potrivita locul mediu ocupat de participante.
a. 9
b. 11
c. 59
d. 4
e. 8

51. Distribuţia studentilor dintr-o grupa dupa nota la examenul de statistica este:
NOTA 4 5 6 7 8 9 10 Total
NR. studenti 2 4 6 8 10 5 1 36
Valoarea mediana (Me) va fi de:
a. 5
b. 7
c. 8
d. 10
e. 36

52. La o firma se analizeaza situatia salariatilor dupa vechime:


Gruparea salariatilor dupa vechime Nr. salariatilor
5-10 5
10-15 7
15-20 15

20-25 10
e. media seriei.

25-30 8
Total 45
Valoarea mediana (Me) calculata va fi:
a. 18,66
b. 21,5
c. 12,6
d. 16,7

53. Rezultatele examenului unei grupe de studenti au fost urmatoarele:

Studentul A B C D E F G H I K
Marketing 8 3 9 2 7 10 4 6 1 5
Statistica 9 5 10 1 8 7 3 4 2 6

Dependenta dintre valorile celor 2 variabile se masoara cu ajutorul coeficientului de corelatie al rangurilor, a
lui Spearman, a carui valoare este de:
a. 0,9
b. 0,75
c. 0,855
d. 0,655

54. Pentru ocuparea unui post vacant s-au prezentat la concurs 8 candidati. Datele referitoare la numarul de erori
comise la dactilografierea unui text si timpul necesar de dactilografiere se prezinta astfel:

Candidatul A B C D E F G H
Nr. erori 9 8 6 4 5 10 12 7
Timp 13 11 12 15 14 9 8 10
dactilo/min

Dependenta dintre valorile celor 2 variabile masurate cu coeficientul lui Kendall a fost in valoare de:

a. -0,71
b. +0,72
c. -0,65

Coeficientul de asociere a lui Yulle intre cele doua caracteristici va avea

valoarea:

a. 0,722

b. 0,713

c. 0,813

d. 0,912

Culoarea
ochilor
Total

deschisa
inchisa
e. media seriei.

culoarea
deschis
17
6
23
parului
inchis
9
19
28
Total

26
25
51

55. Pe baza unui sondaj n = 51 studenti, efectuat in cadrul facultatii, s-au inregistrat doua caracteristici
Cifra de afaceri (CA) Nr. de firme
mil. lei
40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40

Notă: Limita inferioară inclusă în


interval. Determinati:
• Limita inferioară a clasei a 3-a;
• Centrul de interval a clasei a 5-a;
• Mărimea intervalului
clasei a 4-a Alegeti varianta:
a. 85/110/10
b. 60/90/15
c. 80/130/20
d. 70/120/25

57. Calculati abaterea standard pentru lichiditatea generală a următoarelor firme:

Firma 1 2 3 4 5
Lichiditatea generală 1,1 1,0 1,3 1,15 1,45
Alegati varianta corecta:
a. 0,1
b. 0,16
c. 0,2
d. 0,21

58. Determinati valoarea medie a vânzărilor la export (X) si coeficientul lor de omogenitate (v) pe baza valorilor
obtinute de 6 firme la export:

Firma 1 2 3 4 5 6
Valoarea vânzărilor la export 260 800 450 320 970 800
(mil. lei)
e. media seriei.

Alegeti varianta corecta:


a. 600/46
b. 450/56
c. 650/68
d. 780/39

59. Din studiul făcut asupra a 20 firme privind numărul clientilor incerti în totalul clientilor unei bănci avem
următoarea distributie:

Grupe de firme după nr. Nr. firme


clientilor incerti
0-10 3

10-20 5
30-30 7
30-40 3
40-50 2
Total 20

Determinaţi valoarea medie a clienţilor incerţi :


a. 18,2
b. 20,5
c. 21,5
d. 22,8

60. Din studiul făcut asupra a 20 firme privind numărul clientilor incerti în totalul clientilor unei bănci avem
următoarea distributie:

Grupe de firme după Nr. firme


nr. clientilor incerti
0-10 3
10-20 5
30-30 7
30-40 3
40-50 2
Total 20

Determinati valoarea medie a clientilor incerti prin metoda simplificată; cât si valorile pentru "h" si
"a":
a. 20/10/30
b. 22/10/25
c. 18/5/15
d. 23/12/20

61. Dintr-un studiu asupra vechimii salariatilor unei firme s-au obtinut următoarele date:

Compararea salariatilor Nr.


după vechime salariati
0-4 2
4-8 7
8-12 18
e. media seriei.

12-16 6
16-20 2
Total 35

Determinati vechimea medie a salariatilor folosind indicatorii de pozitie (Me si Mo):


a. 11/9
b. 10/10
c. 12/8
d. 7/14
Grupe de salariati după Nr. salariati
vechime
0-4 2
4-8 7
8-12 18
12-16 6
16-20 2
Total 35

Alegeti varianta corecta:


a. 31,25
b. 35,81
c. 36,84
d. 38,81

63. Să se determine numărul de piese ce trebuie extrase în mod aleatoriu dintr-un lot de 3 000 piese, dacă
diametrul pieselor din esantion nu trebuie să difere de diametrul mediu al pieselor din întregul lot, decât cu
cel mult 1 cm.
Dintr-un studiu anterior se cunoaşse că variatia caracteristicii studiate a fost de 20 cm. Rezultatul este
garantat cu o probabilitate de 0,9962 (z = 2,9) Alegeti varianta corecta:
a. 129
b. 138
c. 168
d. 198

64. Câte piese trebuie selectate aleatoriu dintr-un lot de 5 000 de piese, dacă procentul rebuturilor cu
esantion nu trebuie să difere de procentul rebuturilor din întregul lot decât cu cel mult 3%. Se cunoaste dintr-
o cercetare anterioară că proportia rebuturilor este de 4%, iar rezultatele sunt garantate cu o
probabilitate de 0,9545 (z = 2).
Alegeti varianta corecta:
a. 140
b. 120
c. 190
d. 170

65. Dacă cunoastem următoarele date:

Grupe de salariaţi după Nr. salariati Timpul mediu Dispersiile timpului


vechime nelucrat (min) nelucrat
I 20 30 81
II 90 45 256
III 40 55 121

Determinati coeficientul de nederminatie (K2) pentru acesti salariati din următoarele variante:
e. media seriei.

a. 57
b. 77
c. 121
d. 43

66. Distribuţia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:

Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme


40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40

Notă: Limita inferioară inclusă în interval. Determinati:


•Amplitudinea variatiei nr. de firme(A);
•Mărimea intervalului de grupare (h);
•Mărimea constantei (a) Alegeti varianta
corecta:
a. 12/11/90
b. 12/20/90
c. 10/15/80
d. 12/20/70

67. Pentru prezentarea repartizarii in spatiu a unui fenomen se foloseste:


1) cartograma 2) corelograma 4) cronograma
3) cartodiagrama 5) ogiva 6) curba cumulativa a fregventelor

Alegeti una din combinatiile:


a. 1, 2, 4
b. 1, 3
c. 1, 2, 3, 4
d. 4, 5, 6
e. 1, 3, 5, 6

68. Elementele unui grafic sunt:


1) titlul 4) scara de reprezentare
2) axele de coordonate 5) graficul propriu-zis
3) reteaua 6) frecventele variabilelor
Alegeti una din variantele:
a. (1, 3, 4);
b. (1, 2, 3, 4, 5);
c. (1, 4, 5)
d. (2, 5, 6 )
e. (1, 3, 5, 6 )

69. Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru:


1. serii statistice numerice formate pe variante
2. serii statistice formate dupa o regula alternativa
3. serii statistice formate pe intervale egale de variatie
4. serii statistice formate pe intervale neegale de variatie
e. media seriei.

5.
5. orice tip de serie
Alegeti una din combinatiile:
a. (1, 3, 4); c. (1, 2, 5)
b. (1, 2, 4);

COMPLETION

1. Salariul mediu pe ramuri economice se masoara cu scala de___________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.

2. Marca de calculator cea mai des cumparata, este o variabila__________masurata pe o scala_______.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

3. Rata lunara a somajului în judetul Bacau, este o variabila__________ce se masoara cu o scala de________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

4. Pentru expresia: " Timpii de executie în secunde a 400 programe BASIC, "unitatea statistica" este:
_____, iar variabila statistica este________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

5. " Cifra de afaceri realizata de o firma în trim. I 2005", este o variabila____________care se masoara cu o
scala
de______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

6. " Cheltuielile cu reclama facuta de 50 de firme", se masoara pe o scala de____________, fiind o variabila_______

NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

7. Expresia: "Profesiile a 200 de salariati" se identifica cu variabila statistica_____________, iar unitatea


statistica
este:________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

8. Daca folositi o scala de la 1 la 10 pentru a aprecia gestul unui produs, notati cu 1 cel mai putin gustos
produs - atunci ati folosit o variabila_________masurata pe o scala_________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.
e. media seriei.

9. "Sunteti persoana care face de obicei cumparaturi pentru familia dumneavoastra?" atunci variabila
este_______masurata pe o scala________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

10. Raspunsul la întrebarea: "Care este varsta dumneavoastra?" arata folosirea unei variabile______________
masurata cu o scala de_________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

11. "Cursul valutar zilnic oficial al leului în raport cu U.S.D." reprezinta o variabila_____________masurata cu o
scala de_______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

12. "Nr. persoanelor de sex feminin care indeplinesc functia de director economic" reprezinta o variabila
_______masurabila cu o scala de____________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

13. "Judetele în care cinci cotidiene au realizat cele mai multe abonamente" se masoara cu o scala
______fiind o variabila________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

14. Expresia: "Nr. personalului din 100 de firme bucurestene" are ca unitate statistica_____________iar ca
variabila
statistica:________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

15. Daca analizati intrebarea:


"Cate persoane sunt in familia dv.?" constatati ca variabila statistica este_____________iar scala de
masurare
este scala de_______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

16. Expresia: "Veti cumpara acest produs daca va fi disponibil in magazine?" se masoara cu o
scala_________iar variabile este________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

17. O caracteristica statistica mai este cunoscuta si sub denumirea de______________.


e. media seriei.

NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.
18. "Procentul mediu dintr-o zi de lucru, consumat in sedinte de catre directorii unei firme" este masurat
cu o scala de_______iar variabila analizata este_________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

19. "Luna din anul 2005, in care 10 angajati economici au realizat cele mai mari vanzari" -se analizeaza ca
o variabila_______masurata cu o scala_________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

20. "Culoarea de tapet cu care cinci importatori au realizat cele mai mari vanzari in luna iunie 2005" se
masoara cu o scala_______iar variabila statistica este________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

21. "Indicele pretului de consum în ultimele 6 luni" se analizeaza ca fiind o variabila_____________masurata cu


o
scala de_______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

22. In expresia: "Nr. orelor de program sportiv transmise de 5 televiziuni prin cablu" reprezinta o variabila
statistica_______masurata cu o scala de__________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

23. "Marca de automobile nemtesti pe care o recomanda mecanicii romani" se studiaza ca fiind o variabila
statistica_______masurata cu o scala________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

24. Forma asimetriei se poate stabili grafic cu ajutorul___________frecventelor.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

25. Daca seria statistica este caracterizata de următorii indicatori ai tendinţei centrale astfel: X = 100; Me
= 90; Mo = 80 ea prezinta o asimetrie___________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

26. Daca seria statistica este caracterizata de următorii indicatori ai tendinţei centrale astfel: X = 73; Me
79; Mo = 86 ea prezinta o asimetrie_________.
e. media seriei.

27. Daca seria statistica este caracterizata de următorii indicatori ai tendinţei centrale astfel: X = 1; Me
1; Mo = 2,5 ea prezinta o asimetrie__________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

28. Pentru a caracteriza seriile de distributie unidimensionale este necesara cunoasterea gradului de
oblicitate cunoscut în statistica sub denumirea de___________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

29. Dacă distributia statistică are un coeficient de asimetrie (Cas): Cas < 0, atunci avem o asimetrie
la_______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

30. Intr-o distributie statistica coeficientul Cas = 0, atunci avem o serie_____________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

31. Relaţia dintre o distributie statistica stabilita prin diferenţa dintre media aritmetica si modul:
X - Mo = as, se numeste_________ _______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

32. Gradul de asimetrie se masoara cu anumiti indicatori, dintre care cel mai cunoscut se numeste
coeficientul de _______ ______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.Numele proprii ale statisticienilor se scriu cu litera mare.

33. Vom nota cu h marimea________ de grupare, iar cu a marimea__________cu frecventa maxima.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

34. Unitatile statistice reprezinta______________asupra carora se efectueaza nemijlocit observarea.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

35. Caracteristica statistica este______________a unitatilor unei colectivitati statistice.

36. Forma concreta de manifestare a caracteristicilor statistice la nivelul fiecarei unitati, se numeste______________
sau______.
e. media seriei.

NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

37. Numarul de aparitii al unei variante intr-o colectivitate se numeste_____________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

38. Reprezentarea grafica a seriilor de timp se realizeaza cu ajutorul______________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

39. Distributia statistica bidimensionala se poate reprezenta grafic cu ajutorul________________ .


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

40. Marimea relativa de structura exprima raportul__________fata de_______.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

41. Suma marimilor relative de structura este egala cu o___________daca sunt exprimate sub forma de procente.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

42. Marimile relative de structura se reprezinta grafic prin diagrame de_____________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

43. In calculul Xg daca o valoare individuala este___________sau negativa, calculul este lipsit de________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

44. Decilele sunt acele valori ale caracteristicii care impart seria in___________parti egale continand fiecare________
procente din numarul observatiilor.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

45. Abaterile individuale arata cu câte unitati de masura sau de câte ori valoarea caracteristicii urmarite,
se abate de la marimea unui indicator al_____________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.
e. media seriei.

46. Abaterile individuale absolute se calculeaza ca diferenta intre fiecare______________ inregistrata si_________
acestora.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

47. Abaterea medie patratica se mai numeste abaterea____________sau abaterea_________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

48. Abaterea medie patratica se calculeaza ca_________________a dispersiei .


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

49. Salariul mediu pe ramurile economice se masoara cu scala de____________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

50. Marca de calculator cea mai des cumpărată, este o variabilă_____________ măsurată pe o scală________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

51. Rata lunara a somajului în judetul Bacău, este o variabilă____________, ce se măsoară cu o scală de
_____________________________________________________________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

52. Pentru expresia: „Timpii de executie în secunde a 400 programe BASIC", unitatea statistică este:
______, iar variabila statistică este_________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

53. Cifra de afaceri realizată de o firmă în trimestrul I 2005, este o variabilă_______________, care se măsoară cu
o
scală de______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

54. Cheltuielile cu reclama făcută de 50 de firme, se măsoară pe o scală de____________fiind o variabilă


________________________________________________________________________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.
55. Expresia: „Profesiile a 200 de salariati" se identifică cu variabila statistică_____________, iar unitatea
statistică
este______.
e. media seriei.

NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

56. Dacă folositi o scală de la 1 la 10 pentru a aprecia gestul unui produs, notati cu 1 cel mai putin gustos
produs, atunci ati folosit o variabilă_________, măsurată pe o scală________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

57. „Sunteti persoana care face de obicei cumpărături pentru familia dumneavoastră?" atunci variabila
este______, măsurată pe o scală_________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

58. Răspunsul la întrebarea: „Care este vârsta dumneavoastră?" arată folosirea unei variabile______
măsurată cu o scală de_______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta
un
cuvant. Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

59. In expresia: „Numărul copiilor din 300 familii din Bucuresti" variabila statistică este________________ ____,
iar
unitatea statistică_______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

60. „Cursul valutar zilnic oficial al leului în raport cu U.S.D." reprezintă o variabilă_______________măsurată cu
o
scală de_______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

61. „Numărul persoanelor de sex feminin care îndeplinesc functia de director economic" reprezintă o
variabilă______, măsurabilă cu o scală de_________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

62. „Judetele în care cinci cotidiene au realizat cele mai multe abonamente" se măsoară cu o scală
____________________________________________________________________________________________
,
fiind o variabilă_______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

63. Expresia: „Absenteismul angajatilor" are ca unitate statistică___________, iar variabila statistică este
_______________________________________________________________.
e. media seriei.

64. Expresia: Numărul personalului din 100 de firme bucurestene" are ca unitate statistică________________, iar
ca
variabilă statistică________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

65. Dacă analizati întrebarea: „Câte persoane sunt în familia dv.?" constatati că variabila statistică
este_____, iar scala de_______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

66. Expresia: „Veti cumpăra acest produs dacă va fi disponibil în magazine?" se măsoară cu o scală
____________________________________________________________________________________________
,
iar variabila este______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

67. O caracteristică statistică mai este cunoscută si sub denumirea de____________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

68. „Procentul mediu dintr-o zi de lucru, consumat în sedinte de către directorii unei firme" este măsurat
cu o scală de_______, iar variabila analizată este ________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

69. „Luna din anul 2005, în care 10 angajati economici au realizat cele mai mari vânzări" se analizează ca
o variabilă______, măsurată cu o scală_______.

70. „Culoarea de tapet cu care cinci importatori au realizat cele mai mari vânzări în luna iunie 2005" se
măsoară cu o scală_______, iar variabila statistică este_________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

71. „Indicele pretului de consum în ultimele 6 luni" se analizează ca fiind o variabilă______________, măsurată
cu o
scară de______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

72. In expresia: „Numărul orelor de program sportiv transmise de 5 televiziuni prin cablu" reprezintă o
variabilă statistică_______, măsurată cu o scală de________.
73. „Marca de automobile nemtesti pe care o recomandă mecanicii români" se studiază ca fiind o variabilă
statistică______, măsurată cu o scală_______.
e. media seriei.

NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice.Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

74. Scala poate fi reprezentată printr-un sir de numere, valori care se succed progresiv, pentru a arăta
gradul în care un fenomen posedă o________sau o______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

75. Colectivitatea statistică desemnează totalitatea elementelor ____________care fac obiectul cercetării si care au
o serie de trasaturi_______ comune, fiind generate de aceleasi cauze esentiale.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

76. Unitătile statistice reprezintă_________________ale colectivitătii statistice asupra cărora se efectuează


nemijlocit observarea.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

77. Caracteristica statistică este_________sau______ comună unitătilor unei colectivităti statistice.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

78. Forma concretă de manifestare a caracteristicilor statistice la nivelul fiecărei unităti, se numeste________________
sau_______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

79. Numărul de aparitii al unei variante într-o colectivitate se numeste_____________sau______.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

80. Data statistică este o mărime numerică concretă a unitătii statistice si contine următoarele elemente:
_____care precizează fenomenul, elemente de identificare si o valoare_____________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

81. Vom nota cu ,,h " mărimea_______de grupare, iar ,,a " reprezintă valoarea caracteristicii cu frecventa
82. Seria statistică defineste corespondenta dintre două siruri de date, în care primul reprezintă variatia_____________
urmarite, iar al doilea sir cuprinde________de aparitie a variantelor caracteristicii.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

83. Reprezentarea grafică este o_________spatiala, cu caracter conventional, care prin diferite mijloce plastice
de reprezentare, reliefează ceea ce este_________ pentru obiectul cercetat.
e. media seriei.

NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

84. Reteaua graficului este constituită din totalitatea_____________ajutatoare folosite la constructia graficului
propriu-zis fiind_____acestuia.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

85. Scara de reprezentare stabileste relatia dintre____________ grafica de măsură si unitatea de măsură a____________
studiate.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

86. O serie de distributie unidimensională se poate reprezenta grafic prin ___________________ , sau prin _________
frecventelor.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

87. In cadrul mărimilor relative ale planului indicatorii: K/pl reprezintă mărimea relativă_________________a _______
planului.

NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

88. Reprezentarea grafică a seriilor de timp se realizează cu ajutorul____________si a diagramelor________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

89. Distributia statistică bidimensională se poate reprezenta grafic cu ajutorul______________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

90. Mărimea relativă exprimă numeric proportiile indicatorul _____________ în raport cu indicatorul __________
de
raportare
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele..

91. Mărimea relativă de structură exprimă raportul__________fată de_______.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.
e. media seriei.

92. Suma mărimilor relative de structură este egală cu___________dacă sunt exprimate sub formă de coeficienti.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

93. Mărimile relative de structură se reprezintă grafic prin diagrame de_____________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

94. Mărimile relative de intensitate se calculează ca raport între doi indicatori_____________, de natură diferita
între
care există o relatie de_________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

95. In analiza mărimilor relative ale programării (planificării) se folosesc indicatorii: Kpl/0 care reprezintă
mărimea relativă a_______ de plan ; K^pl care reprezintă mărimea relativă a___________planului .
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

96. In cadrul mărimilor relative ale planului indicatorii: Kp]/0 reprezintă mărimea relativă______________a
_____________________________________________________________________________________ de
plan.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

97. Pentru caracterizarea tendintei centrale a unui fenomen de masă se folosesc indicatorii
____________________________________________________________________________________________
si
indicatorii de _________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

Media este o măsură a _________centrale, iar valoarea sa calculată sintetizează într-un singur nivel
___________________________
tot ceea ce este obiectiv, tipic, esential, comun în aparitia si manifestarea fenomenelor de masă.

99. După natura caracteristicii urmărite cât si după scopul analizei în cadrul indicatorilor medii calculăm:
X care reprezintă media________, Xh care reprezintă media __________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.
e. media seriei.

100. Pentru o caracteristică alternatică calculul nivelului său mediu reprezintă un raport între numărul_______________
care posedă________si numărul total de unităti ale colectivitatii .
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

101. Media armonică se defineste ca fiind valoarea__________a mediei aritmetice, calculată din valorile____________
ale termenilor aceleiasi serii.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

102. Media pătratică reprezintă acea valoare a caracteristicii, care dacă ar inlocui fiecare valoare
____________________________________________________________________________________________
din
serie, suma ________termenilor seriei nu s-ar modifica.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

103. Media geometrică este aceea valoare a caracteristicii observate, care dacă ar înlocui fiecare valoare
______din serie,________acestora nu s-ar modifica.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

104. Intre indicatorii medii există următoarea relatie de ordine: media_______________este mai mică decât media
geometrica, care este mai mică decât media_________, iar aceasta este mai mică decât media patratica .
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

105. In calculul Xg dacă o valoare individuală este__________ sau negativă, calculul este lipsit de_________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

106. Modul sau valoarea modală este acea valoare a caracteristicii care corespunde celui mai mare număr
de_________sau acea valoare care are cea mai mare __________de aparitie.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

107. Cuantilele de ordin K frecvent utilizate în seriile de distribuţie sunt:


K = 2 ce reprezintă____________;
K = 10 ce reprezintă___________.
108. Mediana este acea valoare a caracteristicii localizată în____________seriei statistice, cu valori aranjate__________
sau descrescator.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.
e. media seriei.

109. Cuartilele sunt valori ale caracteristicii ce împart seria în____________parti egale, fiecare diviziune
continând
o_______ din valorile individuale.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

110. Cuartila inferioară Q1 este mai mare decât o___________din termenii seriei si mai mică decât
___________________________________________________patrimi
dintre ei.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

111. Cuartila a 2-a, Q2 coincide cu__________ si separă seria în________parti egale.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

112. Cuartila superioară Q3, este mai mare decât_____________patrimi din termenii seriei si mai mică decât o
______ din numărul lor.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

113. Decilele sunt acele valori ale caracteristicii care împart seria în______________părti egale, continând fiecare
o
______din numărul observatiilor.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

114. Cea mai frecventă repartitie teoretică către care tind seriile empirice este distributia
__________________________________________________________________________________________
Gauss-
Laplace, ale cărei frecvenţe se distribuie simetric fată de frecventa maximă a seriei, iar graficul are
formă de_______în raport cu ordonata maximă.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

115. Asimetria se referă la felul în care frecventele unei distributii__________________ se abat de la curba
______________________________________________________________________a
frecventelor.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

116. Forma asimetriei se poate stabili grafic cu ajutorul_________________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.
e. media seriei.

117. Seria statistică caracterizată astfel: X = 50; Me = 50; Mo = 50 prezintă o repartitie


____________________________________________________________________________________________
a
frecventelor.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

118. Dacă seria statistică este caracterizată de următorii indicatori ai tendintei centrale astfel: X = 100; Me
= 90; Mo = 80 ea prezintă o asimetrie__________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

119. Dacă seria statistică este caracterizată de următorii indicatori ai tendintei centrale astfel: X = 73; Me =
79; Mo = 86 ea prezintă o asimetrie________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

120. Dacă seria statistică este caracterizată de următorii indicatori ai tendinţei centrale astfel: X = 1; Me =
1; Mo = 2,5 ea prezintă o asimetrie_________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

121. Pentru a caracteriza seriile de distributie unidimensionale este necesară cunoasterea gradului de
oblicitate cunoscut în statistică sub denumirea de___________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

122. Dacă distributia statistică are un coeficient de asimetrie (Cas): Cas < 0, atunci avem o asimetrie
____________________________________________________________________________________________
.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

123. Dacă distributia statistică are un coeficient de asimetrie (Cas): Cas — ± 1, avem o asimetrie __________________
astfel: Cas — +1 avem asimetrie_________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

124. Intr-o distributie statistică daca coeficientul Cas = 0, atunci avem o serie_________________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.
125. Relatia dintre o distributie statistică stabilită prin diferenta dintre media aritmetică si modul: (X - Mo
), se numeste______________.
e. media seriei.

NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

126. Gradul de asimetrie se măsoară cu anumiti indicatori, dintre care cel mai cunoscut se numeste
coeficientul Pearson de_________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

127. Primul coeficient de asimetrie a lui Pearson se calculează ca raport între asimetria _________________ si________
standard .
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

128. Amplitudinea absolută se defineste ca diferentă dintre valoarea ________________ si valoarea _________din
seria
studiată.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

129. Amplitudinea relativă a variatiei se calculează ca raport între _________________ absoluta si nivelul
______________________________________________________________________ al
caracteristicii.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

130. Abaterile individuale arată cu câte___________de masura valoarea _________urmărite, se abate de la


mărimea
unui indicator al tendintei generale.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

131. Abaterile individuale absolute se calculează ca_______________între fiecare varianta înregistrată si nivelul
______al acestora.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

132. Abaterile individuale relative se calculează ca ________________ între abaterile________ si nivelul mediu al
caracteristicii.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

133. Abatere a medie liniară reprezintă media aritmetică a_______________"absolute" ale termenilor seriei de la
_____lor centrala.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.
e. media seriei.

134. Dispersia se calculează ca medie _________a_______abaterilor individuale de la media lor.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

135. Abaterea medie pătratică se mai numeste abatere____________sau abatere ________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

136. Abaterea medie pătratică se calculează ca_________________a dispersiei.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

137. Regula de adunare a dispersiilor arată relatia dintre___________totala si cele două dispersii________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

138. Influenta factorului principal de grupare în variatia totală a caracteristicii este dată de_______________de________

NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

139. Ponderea factorilor întâmplători în variatia totală a caracteristicii este dată de_______________de______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

140. Dacă R2 > K2 factorul principal de grupare actionează____________asupra variatiei caracteristicii_________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

141. Dacă R2 < K2 variatia caracteristicii este independentă de variatia caracteristicii_______________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

142. Analiza de regresie si corelatie arată legătura dintre variabila factorială numită_________________si o
variabilă
rezultativă numită_______.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

143. Regresia ne arată________o variabilă este________de altă variabilă.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.
144. Corelatia arată_________în care o variabilă este_________de altă variabilă.
e. media seriei.

NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

145. Legăturile statistice se manifestă ca_________variabilă numai la nivelul_________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

146. Legăturile directe se manifestă când caracteristica___________(y) se modifică în acelasi sens cu


caracteristica
______(X).
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

147. Legăturile liniare sunt acele dependente ce se pot exprima cu functia_____________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

148. Legăturile dintre variabile se pot reprezenta grafic cu____________, care se mai numeste „Diagrama
___________________________________________________________de
puncte" .
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

149. In modelul liniar de regresie: y = a + bx, y reprezintă variabila____________, x este variabila independenta,
iar
a este______la origine, iar b este coeficientul de regresie.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

150. Parametrul b al ecuatiei de regresie se mai numeste grafic si__________________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

151. Coeficientul de corelatie se calculează numai pentru_________________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

152. Dacă legătura dintre două variabile este liniară, atunci coeficientul de corelatie este_______________cu
______________________________________________________________________________________de
corelaţie.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

153. Covarianta exprimă variatia_________a două variabile, între care există o__________.
e. media seriei.

154. Dacă rxy = 0, atunci variabilele sunt_____________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

155. Dacă r _>±1 j atunci legătura dintre cele două variabile este_____________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

156. Semnul raportului de corelatie se stabileste în functie de semnul__________________.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

157. Calculul coeficientului de asociere se bazează pe întocmirea_____________de_______.


NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

158. Tabelul de asociere prezintă colectivitatea după______________caracteristici, corelate logic, sau de forma
caracteristicilor________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

159. Valorile caracteristicii în metoda neparametrică sunt înlocuite cu____________de ordine numite_________.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

160. Pentru coeficientul lui Kendall se calculează un scor Si, ca diferentă între numărul de ranguri
____________________________________________________________________________________________
(Pi)
ale lui Ry şi numărul de ranguri______(Q1) ale lui Ry.
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

161. Pentru coeficientul lui Spearman, di reprezintă____________de rang, dintre rangul variabilei_________ si
rangul
variabilei efect .
NOTA. Completati cuvantul potrivit, articulat in fraza, fara diacritice. Fiecare linie reprezinta un cuvant.
Separati cuvintele cu semnul /, fara spatii intre ele.

TRUE/FALSE
e. media seriei.

1. BPE rezumă sistematic plătile unei tări cu restul lumii.

2. BPE este un document statistic în care sunt rezumate sistematic tranzactiile economice ale unei tări cu restul
lumii.

3. Tranzactia este un flux economic care reflectă crearea unei valori economice.

4. Conventia ce stă la baza construirii BPE este aceea că fiecare tranzactie care se înregistrează este reprezentată
printr-o intrare si o iesire, care au aceeasi valoare.

5. Conventia pe baza căreia se constituie BPE este aceea că fiecare tranzactie care se înregistrează este,
reprezentativă prin două intrări, care au aceeasi valoare.

6. Pozitia uneit tări în raport cu restul lumii este dată de două documente (BPE si PII)

7. Pozitia unei tări în raport cu restul lumii este dată de Manualul balantei de plăti.

8. In notiunea de rezident sunt cuprinse numai persoanele juridice care au interes economic în teritoriul economic
al unei tări.

9. BPE se întocmeste bilateral pentru a arăta relatiile unei tări cu restul lumii.

10. Balanta globală a unei tări uneori poate rămâne dezechilibrată.

11. Balanta globală a unei tări nu poate rămâne dezechilibrată.

12. BNR în calitate de autoritate monetară supraveghează dezechilibrele partiale ale BPE.

13. Metoda mediilor mobile se foloseşse pentru SCR ce au un aspect de regularitate ciclică.

14. Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie să nu elimine oscilatiile sezoniere,
accidentale, ciclice.

15. Oscilatiile sezoniere se repetă rar, în termene largi în jurul trendului.

17. Variatiile reziduale se repetă la termene scurte, fiind abateri mici de la evolutia fenomenului.
e. media seriei.

18. In cadrul unei SCR de lungime mică, componentele ei sunt combinate aditiv, multiplicativ sau mixt.

19. Trendul sintetizează variatii sezoniere în orizontul SCR.

20. Contul ,,0" al SCN se construieste după conceptul ,,intern"

21. Salariul mediu pe ramuri ale economiei nationale este o scala de raport?

22. Punctajul obtinut de zece concurenti la un test de cultura generala este o scala nominala?

23. Logaritmul mediei geometrice se calculeaza ca o medie aritmetica a logaritmilor valorilor individuale?

24. Erorile de reprezentativitate sunt specifice cercetarilor prin sondaj?

25. Rezultatele obtinute în sondaj pot fi extrapolate pentru colectivitatea generală.

26. Extrapolarea rezultatelor sondajului asupra întregii colectivităti au caracter probabilistic.

27. Reprezentativitatea esantionului este o conditie esentială în sondajul statistic.

28. Mărimea erorii de reprezentativitate se poate măsura numai relativ.

29. Dacă unitătile extrase nu sunt restituite colectivitătii generale, sondajul este repetat.

30. Atunci când unitatea prelevată este restituită colectivitătii studiate, are sanse de a reintra în esantion, iar sondajul
este nerepetat.

31. Varianta elementară de sondaj este sondajul tipic.

32. Sondajul aleator simplu este o variantă elementară de sondaj.

34. Sondajul aleator simplu urmăreste variatia mai multor caracteristici de grupare.

35. Proprietatea unei variabile de a lua numai două valori reprezintă o caracteristică alternativă.
e. media seriei.

36. Ponderea unitătilor ce posedă caracteristica în volumul esantionului reprezintă frecventa relativă sau media
caracteristicii alternative.

37. Dacă vrem să obtinem o selectie tipică proportională a esantioanelor vom tine seama de ponderea unitătilor pe
grupe în colectivitatea totală.

38. Dacă la formarea subesantioanelor se are în vedere gradul de omogenitate al grupelor măsurat prin abaterea
standard, atunci obtinem o selectie tipică optimă.

39. Prin repartizarea în mod egal a esantionului pe subesantioane obtinem o selectie tipică simplă.

40. Dacă esantionul s-a format dintr-o colectivitate formată din unităti complexe, avem un sondaj de serii.

41. Ipoteza nulă este acea ipoteză pe care cercetătorul doreste să o discrediteze.

42. Criteriul de semnificatie este procesul de verificare a unei ipoteze statistice.

43. Eroarea de tip I se produce atunci când respingem ipoteza nulă, desi ea este adevărată.

44. Eroarea de tip II se produce dacă acceptăm o ipoteză nulă adevărată.

45. Riscul vânzătorului este atunci când comitem o eroare de tip I.

46. Zona de acceptare este un interval de încredere în care după un test se respinge ipoteza nulă.

47. Zona de respingere este intervalul de încredere în care se respinge ipoteza nulă.

48. Adoptăm o decizie după ce comparăm un test calculat cu o valoare tabelară.

49. Un test în care cunoastem legea de distributie este un test parametric.

50.

50. Dacă nu cunosc formele de distributie a populatiei utilizez un test neparametric.

51. Erorile de reprezentativitate sunt specifice cercetărilor prin sondaj?


e. media seriei.

52. Metoda mediilor mobile se foloseste pentru SCR ce au un aspect de regularitate ciclică.

53. Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie să nu elimine oscilatiile sezoniere,
accidentale, ciclice.

54. Oscilatiile sezoniere se repetă rar, în termene largi în jurul trendului.

55. Oscilatiile ciclice se repetă la termene mai scurte de un an în jurul componentei trend.

56. Variatiile reziduale se repetă la termene scurte, fiind abateri mici de la evolutia fenomenului.

57. In cadrul unei SCR de lungime mică, componentele ei sunt combinate aditiv, multiplicativ sau mixt.

58. Trendul sintetizează variatii sezoniere în orizontul SCR.

59. Marca de calculator cea mai scumpă este înregistrată în statistică pe o scală de raport.

60. Cursul valutar zilnic oficial este urmărit în statistică pe o scală ordinală.

61. Intr-o anchetă statistică se foloseste o scală de la 1 la 10 pentru a măsura acordul/dezacordul subiectilor fată de un
produs, atunci am folosit o scală de atitudine.

62. Cheltuielile cu reclama de sărbători făcute de câteva firme bucurestene le vom analiza ca variabile calitative.

63. O caracteristică statistică mai este cunoscută sub numele de populatie statistică.

64. Culorile de parchet cel mai bine vândute de un supermarket, sunt analizate pe o scală de interval.
66. Indicele pretului bunurilor de consum a avut în ultimele luni ale anului 2006 o crestere continuă, de aceea
analiza statistică îl ia ca variabilă alternativă.

67. Forma concretă de manifestare a unitătii statistice la nivelul unei colectivităti este o variabilă aleatoare.

68. Recensământul este o metodă de observare partială a colectivitătii statistice.

69. Recensământul este o metodă de observare periodică a colectivitătii statistice.


e. media seriei.

70. Ancheta este o observare partială numai dacă se respectă conditia de reprezentativitate.

71. Dacă valoarea unui cont în bancă este zero înseamnă că îl analizăm pe o scală ordinală.

72. Numărul perechilor de adidasi vânduti în magazinul „X" sunt considerate date statistice discrete.

73. Numărul studenţtlor promovati la examenul de statistică este o dată statistică continuă.

74. Pentru o colectivitate cu un număr mare de valori individuale distincte si o amplitudine mică se recomandă o
grupare pe intervale.

75. Pentru o colectivitate cu un număr mare de unităti statistice si cu o amplitudine mare se recomandă folosirea
formulei lui Shurges pentru a afla mărimea intervalului de grupare.

MULTIPLE CHOICE

1. Indicatorul „Formarea brută a capitalului" (FBC) este exprimat de relatia:


a. investitiile nete de capital fix, plus amortizarea; plus variatia stocurilor
b. investitii brute de capital fix, plus profit, plus modificarea stocurilor;
c. formarea netă a capitalului fix, plus modificarea stocurilor;
d. investitiile nete de capital fix, plus exportul net.

2. Soldul contului macroeconomic „Crearea veniturilor" este:


a. Produsul intern net la preturile facturilor;
b. Valoarea adăugată netă la preturile pietei;
c. Valoarea adăugată brută;
d. Produsul naţional net la preturile facturilor.

3. Un agregat macroeconomic ce caracterizează nivelul de dezvoltare al economiei nationale este:


a. IPC;
b. IPP;
c. PIB real;
d. PNN/locuitor;
e. volumul productiei totale.

nn d
4. Dacă din PNNpp se scad I (impozitele indirecte nete) se obţine:
a. VN -venitul national;
b. PNN;
c. PIB;
d. PNB.
e. media seriei.

5. Agregatele macroeconomice se pot calcula în preturile facturilor sau în preturile pietei (pp). Trecerea de la o
categorie de preturi la alta se realizează prin relatia:
a. pf = pp - impozite indirecte;
b. pf = pp - impozite indirecte nete;
c. pf = pp + impozite indirecte;
d. pf = pp - subventiile;
e. pf = pp + subventiile.

6. In SCN, impozitele indirecte nete (I nn )dfac obiectul:


a. debitul contului „Productie";
b. creditul contului „Productie";
c. soldul contului „Productie";
d. soldul contului „Venituri";
e. debitul contului „Modificarea patrimoniului".

7. In circuitul economic între subiectele economice un loc important îl ocupă tranzactiile de piată care sunt:
a. tranzactii curente (impozite, pensii, ajutoare);
b. subventii;
c. transferuri de patrimoniu;
d. tranzactii bilaterale;
e. tranzactii unilaterale.

8. Repartitia veniturilor este evidenţtiată în contul:


a. productie;
b. finantare;
c. nici unul din cele prezentate;
d. redistribuirea veniturilor;
e. contul sintetic de bunuri.

9. In mod sintetic, oferta natională de bunuri si servicii este exprimată de:


a. VN;
b. PNNpp;
c. PNBpp;
10. Venitul brut disponibil (VBD) la nivelul economiei nationale se calculează:
a. VN + A (amortizarea);
b. VN + STCS (soldul transferurilor curente în raport cu străinătatea);
c. VN + STCS + A;
d. PIB + VN + STCS.

11. Contul macroeconomic de productie are ca sold:


a. PINpp;
b. PIBpp;
c. PIBpF;
d. VN;
e. PNBpf.

12. Soldul Balantei Comerciale se calculează:


a. raport între valoarea importului si valoarea exportului;
b. diferenta între cantitatea exportată si cea importată;
c. diferenta între valoarea importului si exportului;
e. media seriei.

d. sumă a valorii exportului si cea a importului;


e. diferenta între valoarea exportului si cea a importului.

13. Contul statistic în care se înregistrează tranzactiile de bunuri si servicii; transferurile publice sau private dintr-
o perioadă, între o tară si exterior reprezintă:
a. Balanta comercială;
b. Balanta de plăti externe;
c. Balanta serviciilor;
d. Balanta legăturilor dintre ramuri;
e. Balanta miscărilor de capital.

14. Evolutia în timp a unei SCR nu este explicată de o serie:


a. de timp;
b. cronologică;
c. de distribuţte de frecventă;
d. dinamică.

15. Termenii unei SCR sunt independenti pentru că:


a. unitatea de măsură a valorilor SCR este aceeasi;
b. datele provin din aceeaşs sursă;
c. sunt valori succesive ale aceluiasi fenomen;
d. se obtin prin aceleasi metodologii de calcul.

16. In perioada de vară creste nivelul de ocupare al lucrurilor în hoteluri, aceasta reprezintă o evolutie:
a. întâmplătoare;
b. sezonieră;
c. ciclică;
d. pe termen lung.

17. Indicii sunt inclusi în categoria:


a. indicatorilor variatiei;
b. mărimilor relative;
c. mărimilor medii;
d. indicatorilor asimetriei;
e. indicatorilor tendintei centrale.

18. Nu reprezintă o conditie pentru indicatorii sintetici satisfacerea testului de:


a. reversibilitate în timp;
b. reversibilitate al factorilor;
c. complexitate al factorilor;
d. tranzitivitate;
e. circularitate.

19. Indicele nu se obtine când raportăm:


a. nivelurile înregistrate ale unui fenomen în momente diferite de timp;
b. nivelurile unui fenomen în unităti diferite de spatiu;
c. nivelul realizat la cel planificat;
d. o parte a colectivitătii la total.
e. media seriei.

20. In colectivităti eterogene, pentru calcularea indicilor este necesar:


a. însumarea directă sub formă de agregat;
b. comăsurător sub forma unor ponderi;
c. separarea colectivitătii în grupe mai omogene;
d. calcularea mediei aritmetice a indicatorilor individuali.

21. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere când:


a. valorile individuale nu sunt însumabile direct;
b. ponderile au caracter obligatoriu;
c. variabilele folosite sunt cantitative;
d. variabilele folosite au caracter continuu.

22. Calculul indicilor sintetici, când avem indicii individuali si valorile în perioada de bază, se face sub formă de:
a. medie aritmetică;
b. medie armonică;
c. medie geometrică;
d. raport a două medii.

23. Indicii sintetici nu se vor calcula ca:


a. sumă a indicilor individuali;
b. medie a indicilor individuali;
c. raport a două medii;
d. media armonică a indicilor individuali.

Din următoarele expresii recunoasteti factorul calitativ:


a. productia marfă;

b. numărul mijloacelor fixe;


c. preturile produselor fabricate
d. numărul muncitorilor.

25. Recunoasteti factorul cantitativ din următoarele expresii:


a. rentabilitate;
b. productia de bunuri materiale;
c. cifra de afaceri;
d. productivitatea muncii.

26. Dacă avem indicii individuali si valorile perioadei curente, indicii sintetici se vor calcula ca:
a. raport a două medii;
b. medie armonică ponderată a indicilor individuali;
c. media aritmetică ponderată a indicilor individuali;
d. medie geometrică.

27. Indicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei de bază, sunt indici:


a. Fischer;
b. Laspeyres;
c. Edgeworth;
d. Paasche;
e. media seriei.

e. toti.

28. Indicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei curente, sunt indici:


a. Fischer; d. Dobrisch;
b. Laspeyres; e. nici unul.
c. Paasche;

29. Nu este posibilă însumarea termenilor SCR:


a. de momente;
b. de intervale;
c. de fluxuri;
d. exprimate în unităti fizice.

30. Trendul unei SCR se determină prin MSM atunci când:


a. indicii cu bază în lant sunt apropiati;
b. modificările absolute cu bază în lant sunt aproximativ egale;
c. graficul are un punct de minim;
d. graficul are un punct de maxim.

31. Dacă într-o SCR, suma valorilor ajustate este aproximativ egală cu suma valorilor înregistrate, atunci:
a. metoda de ajustare aleasă, este unică;
b. metoda de ajustare aleasă, nu este potrivită;
c. metoda de ajustare aleasă este exactă;
d. metoda de ajustare aleasă este corectă;
e. metoda de ajustare aleasă este optimă.
32. Operatiunea de corectare a valorilor înregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendintă se
numeste:
a. eliminarea valorilor aberante;
b. ajustare;
c. esantionare;
d. corectare a erorilor sistematice.

33. In analiza unui fenomen complex, metoda restului nedescompus, spre deosebire de metoda substituirii în lant:
a. exagerează influenta factorului calitativ;
b. este mai corectă, permitând explicarea mai veridică a cauzelor ce conditionează variatia
variatiei complexe;
c. este mai corectă, pentru că izolează numai factorul calitativ la nivelul perioadei de bază;
d. exagerează influenta factorului cantitativ.

34. Pentru măsurarea evolutiei preturilor la nivel macroeconomic în România, se foloseste sistemul de
ponderare:
a. Laspeyres;
b. Paasche;
c. Fischer;
d. Edgeworth;
e. nici unul din indicii amintiti.

DIF: easy

35. Soldul Contului 6 ,,Modificarea patrimoniului" reprezintă:


e. media seriei.

a. economiile nete;
b. soldul finantării;
c. amortizarea;
d. investitii brute;
e. venit disponibil.

36. Contul sintetic de bunuri are ca sold:


a. consumul intermediar;
b. nu are sold;
c. volumul investitiilor brute;
d. productia totală de bunuri.

37. Probleme ce trebuie rezolvate la analiza unei SCR sunt:


a) calcularea indicatorilor absoluti, relativi, medii;
b) extrapolarea;
c) analiza sezonalitătii;
d) determinarea trendului;
e) indicii cu bază în
lant. Alegeţi combinaţia
corectă:
a. (a, b, c, d);
b. (b, d, e);
c. (a, e);
d. (a, b, d, e).

38. Valorile individuale ale SCR depind de:


a) factori esentiali cu actiune sistematică;
b) factori aleatori;
c) factori demografici;
d) variatii sezoniere;
e) politica economico-socială;
f) oscilatii ciclice. Alegeţi combinatia
corectă:
a. (a, b, d, f);
b. (a, b, c, d);
c. (c, d, e);
d. (b, c, d, f).

39. Pozitia unei tari in raport cu restul lumii este reflectata in urmatoarele documente:
a) Balanta de plati externe;
b) Fondul monetar international;
c) Pozitia investitionala internationala;
d) Balanta creantelor si angajamentelor externe;
e) Manualul balantei de plati. Alegeti
combinatia corecta:
a. (a, c, e)
b. (a, c, d)
c. (a, b, e)
d. (c, d, e)

40. Contul curent al BPE cuprinde urmatoarele componente:


1. Bunuri si servicii;
e. media seriei.

2. Contul de capital;
3. Erori si omisiuni;
4. Transferuri curente;
5. Venituri.
Alegeti varianta corecta:
a. (1, 4, 5)
b. (1, 2, 3)
c. (1, 3, 5)
d. (2, 4, 5)

41. Contul de capital si financiar al BPE cuprinde urmatoarele componente:


1. Contul de capital;
2. Erori si omisiuni;
3. Contul de financiar;
4. Bunuri fob;
5. Transferuri curente. Alegeti
combinatia corecta:
a. (1, 2);
b. (1, 4, 5);
c. (1, 3);
d. (4, 5);
e. (2, 3, 4).

42. BPE se poate întocmi:


1. unilateral
2. bilateral
3. regional
4. multilateral
5. global
Alegeti varianta corectă:

a. (1, 2, 3);
b. (2, 3, 4);
c. (2, 3, 5);
d. (3, 4, 5);
e. (1, 3, 5).

43. In contul curent al BPE, componenta venituri poate avea următoarele pozitii:
1. servicii
2. venituri din muncă
3. bunuri fob
4. venituri din investitii directe
5. venituri din investitii de portofoliu
6. transferuri curente
7. venituri din alte investitii de capital
Alegeti combinatia corectă:
a. (1, 2, 3);
b. (2, 3, 6, 7);
c. (1, 5, 6);
d. (2, 4, 5, 7);
e. (2, 4, 6).
e. media seriei.

44. In contul de capital si financiar al BPE, componenta contului financiar are următoarele pozitii:
1. investitii directe
2. venituri din investitii directe
3. investitii de portofoliu
4. conturi de tranzit
5. transferuri curente în sectoare oficiale
6. active de rezervă (BNR)
7. bunuri export/import
8. conturi de cliring/barter
Alegett varianta corectă:
a. (1, 3, 5, 8);
b. (2, 4, 5, 7, 8);
c. (1, 3, 4, 6, 8);
d. (2, 3, 6, 7, 8);
e. (1, 2, 4, 6, 8).

45. Poziţia investiţtonală internatională (PII) cuprinde următoarele componente:


1. contul curent
2. administratia publică
3. balanta serviciilor
4. autoritatea monetară
5. sectorul bancar
6. sectorul nebancar a. (1, 3, 5, 7);
b. (2, 4, 5, 6);
c. (1, 2, 6, 7);
d. (4, 5, 6, 7).

46. Conceptul de dezechilibru al BPE se aplică:


1. conturilor balantei
2. balanţelor partiale
3. capitolelor balantei
4. pozitiilor balantei
5. întregii BPE
Alegeti combinatia corectă:
a. (1, 2, 3);
b. (1, 3, 4);
c. (2, 3, 4);
d. (3, 4, 5).

47. Conceptul de dezechilibru împarte BPE în:


1. conturi partiale
2. contul curent - peste linie
3. capitole
4. contul de capital si financiar - sub linie
5. balante partiale Alegeti varianta corectă:
a. (1, 5);
b. (1, 3, 5);
c. (2, 4);
d. (3, 4, 5);
e. (1, 5).

48. Venitul national reprezintă:


e. media seriei.

a. produsul national net la preturile pietei;


b. produsul national brut la preturile factorilor minus amortizarea;
c. veniturile totale ale factorilor de productie din activitatea economică;
d. produsul intern net la preturile factorilor;
e. produsul national net la preturile factorilor.
Alegeti combinaţia corectă:
a. (b, c, e);
b. (a, b, c, d);
c. (b, c, e)

49. Consumul de capital fix (A) se poate calcula ca diferentă între:


a) PIB si PIN;
b) PNB si PNN;
c) PIBpp si PPpf;
d) FBCF si Investitia brută;
e) investitilie brute si nete. Alegeti combinatia
corectă:
f)
a. (a, b, e);
b. (a, b, c);
c. (b, c, d);
d. (c, d, e).

50. Formarea brută de capital (FBC) reprezintă:


a) investitia netă + amortizarea;
b) investitia netă + variatia stocurilor;
c) investitia netă + variatia stocurilor + amortizarea;
d) investitia brută + amortizarea;
e) investitia brută + variatia stocurilor. Alegeti varianta
corectă:
a. (a, b, c, d, e);
b. (b, c, e);
c. (c, d, e);
d. (c, e)

51. Formarea brută de capital fix (FBCF) reprezintă:


a) investitia netă + amortizarea;
b) investiţia netă + variatia stocurilor;
c) investitia netă + variatia stocurilor + amortizarea;
d) investitia brută;
e) investitia brută + amortizarea. Alegeti
varianta corectă:
a. (a, b, c);
b. (d, e);
c. (a, d);
d. (a, e).

52. Determinarea trendului unei SCR se poate face cu urmrtoarele metode mecanice:
1. metoda grafică;
2. metoda indicatorului de nivel;
3. metoda mediilor mobile;
4. metoda sporului mediu;
e. media seriei.

5. metoda indicatorului de volum;


6. metoda indicelui mediu. Alegeţi
varianta corectă
a. (1, 2, 5, 6); d. (2, 4, 6);
b. (3, 4); e. (1, 3, 4, 5)
c. (1, 3, 4, 6);

53. Diferenta dintre preturile pietei si preturile factorilor o reprezintă:

a. impozitele indirecte nete


b. amortizarea
c. impozitele pe produs
d. subventiile

54. Consumul final cuprinde:

a. consumul privat
b. consumul privat si consumul public
c. consumul statului
d. consumul populatiei si variatia stocurilor

55. Excedentul net de exploatare cuprinde:


a. dobânda si renta
b. dobânda, renta si profitul brut
c. dividende, impozit pe profit si profit nedistribuit
d. dobânda, renta si impizitul pe profit
e. renta, dobânda netă, dividente, impozit pe profit, profit brut

56. In ce indicatori macroeconomici sunt incluse consumurile intermediare:

a. VN
b. PIB
c. PIN
d. PNB
e. PGB

57. PIB este în prezent de 1 800 mld lei, având o crestere de 800 mld lei fată de anul precedent. Dacă rata inflatiei
a fost de 40%, PIB real a crescut cu:

a. 2%
b. 29%
c. 80%
d. 40%

58. Intr-o SCR suficient de mare se pot identifica mai multe componente:
1. variatii sezoniere;
2. variatii periodice;
3. oscilatii economice;
4. oscilatii periodice ciclice;
e. media seriei.

5. variatii accidentale;
6. variatii
financiare. Alegeţi
varianta corectă:
a. (1,2, 3, 4);
b. (1, 2, 4, 5);
c. (2, 3, 5, 6)
d. (3, 4, 5, 6)

59. Dintre indicatorii absoluti ai SCR enumerăm:


1. indicatorul de nivel;
2. modificarea absolută;
3. indicatorii de structură;
4. ritmul sporului;
5. indicatorl
de volum. Alegeti
varianta corectă:
a. (1, 2, 5);
b. (2, 3, 5);

60. Indicatorii relativi ai SCR sunt:


1. indicatorii de pozitie;
2. indicele de dinamică;
3. ritmul mediu de dinamică;
4. modificarea medie absolută;
5. ritmul de modificare relativă absolută a 1% din ritmul de crestere. Alegeti varianta corectă:

a. (1, 2, 3);
b. (2, 5, 6);
c. (2, 3, 4);
d. (2, 4, 6)

61. Indicatorii medii ai SCR de intervale sunt:


1. nivelul mediu;
2. media cronologică simplă;
3. modificarea absolută medie;
4. ritmul mediu de dinamică;
5. indicele mediu de dinamică;
6. indicatorul mediu de volum. Alegeti varianta
corectă:

a. (1, 2, 5, 6);
b. (1, 3, 4, 5);
c. (2, 4, 5, 6);
d. (1, 2, 3, 4).

62. Determinarea trendului SCR prin metoda mediilor mobile se realizează când:

a. fenomenul prezintă o evolutie aproximativ exponentială;


b. fenomenul evoluează sub forma unei progresii aritmetice;
c. variatia termenilor seriei prezintă evidente regularităti ciclice;
d. indici de dinamică cu baza mobilă prezintă valori apropiate între ele;
e. media seriei.

e. nu se pot aplica metode analitice de ajustare.

63. Componenta ciclică apare ca urmare a actiunii:


a. factorilor sezonieri;
b. factorilor aleatori;
c. tendintelor economice;
d. factorilor ce determină fazele de contractie si relaxare a fenomenelor;
e. nu există această componentă.

64. Componenta sezonieră a unui SCR apare ca rezultat al actiunii:

a. fluctuatiile legate de anotimp, sau de trimestru, lună, săptămână;


b. fluctuatiile ciclice;
c. variatiilor repetate sistematic;

65. Trendul unui SCR se determină prin MIM (metoda indicelui mediu) atunci când: 1.
modificările absolută cu bază în lant sunt aproximativ egale; 2.modificările indicilor de
dinamică cu bază mobilă sunt aproximativ egali; 3 .cronograma prezintă un punct de
maxim;
4.sirul termenilor SCR prezintă în evolutie o progresie geometrică.
Alegeţi varianta corectă:
a. (1, 2);
b. (2, 3);
c. (2, 4);
d. (3, 4);
e. (1, 4).

66. Valorile ajustate ale SCR pot fi fată de cele înregistrate:


a. <;
b. >;
c. <,>;
d. = ;
e. <, = >.

67. Indicele mediu de dinamică se calculează ca:


a. medie geometrică, indiferent de indicii de dinamică cu bază mobilă;
b. medie geometrică, numai dacă indicii de dinamică cu bază fixă au valori apropiate;
c. medie geometrică, numai dacă indicii de dinamică cu bază mobilă au valori apropiate;
d. medie armonică a indicilor de dinamică cu bază mobilă;
e. medie aritmetică a indicilor de dinamică cu bază mobilă;

68. Extrapolarea reprezintă operatiunea statistică de:


1.interpolare a termenilor unei SCR;
2. determinare a tendintei de evolutie a seriei SCR;
3. stabilirea unor termeni viitori situati în afara orizontului de analiză;
4. determinarea unui interval de încredere pe baza unui model de analiză;
5. prelungirea valorilor unei SCR dincolo de perioada de analiză pe baza unui model de analiză si
introducerea variabilei timp.
Alegeti varianta corectă:
a. (1, 5);
b. (2, 3);
e. media seriei.

c. (3, 4);
d. (3, 5);
e. (1, 2).

69. Metoda restului nedescompus pentru a măsura influentele izolate ale factorilor unui fenomen complex va lua
în considerare:
a. ponderile perioadei curente ale factorului calitativ;
b. ponderile perioadei de bază ale factorului cantitativ;
c. ponderile perioadei de bază indiferent de natura calitativă sau cantitativă a factorului
izolat;
d. ponderile perioadei de bază ale factorului calitativ;
e. ponderile perioadei curente ale factorului cantitativ;

70. Cunoscând rata inflatiei pe fiecare lună a unui an, putem calcula indicele mediu lunar al prtţurilor de consum
ca:

a. medie aritmetică a indicilor lunari ai preturilor de consum


b. sumă a ratelor lunare ale inflatiei
c. medie geometrică a indicilor lunari ai preturilor de consum
d. produs al indicilor lunari aui preturilor de consum

71. Ce indicatori macroeconomici includ amortizarea:


a. PIN
b. PNB
c. VN
d. nici unul
e. toti

72. Impozite nete nu pot fi incluse niciodată în:

a. VN
b. PNB
c. PNN
d. PIB
e. PIN

73. PIB a crescut cu 50% în valoare nominală si cu 5% în valoare reală. Rata inflatiei a fost:

a. 45%
b. 143%
c. 43%
d. 50%

74. Salariul mediu nominal a crescut de la 2,5 mil. lei la 3,75 mil. lei, iar rata inflatiei a fost de 50%. Atunci
salariul real:

a. a crescut cu 50%;
b. a scăzut cu 50%
c. a scăzut cu 5%
d. a rămas constant
e. media seriei.

75. In economia natională, PIB se poate stabili conform relatiei:

a. consum privat + consum guvernamental = consum total + formarea brută de capital fix +
modificarea stocurilor = utilizarea finală a bunurilor si serviciilor;
b. consumul privat + consum guvernamental + investitiile brute de capital fix + modificarea
stocurilor + exportul net = utilizarea finală a bunurilor si serviciilor ce compun PIB;
c. consum privat + consumul statului + investitiile nete de capital fix + modificarea
stocurilor + exportul = utilizarea bunurilor si serviciilor ce compun PIB;
d. consumul statului + investitii brute de capital - exportul de bunuri si servicii - importul de
bunuri şs servicii - utilizarea finală a bunurilor = utilizarea bunurilor si serviciilor ce
76. Deflatorul Produsului Intern Brut este:

a. indicele de preturi de tip Laspeyres;


b. indicele volumului fizic de tip Paasche;
c. indicele de preturi de tip Fischer;
d. indicele de preturi de tip Paasche;
e. indicele valorii.

77. Trecerea de la conceptul „intern" la conceptul „national" în cadrul conturilor macroeconomice se face cu
contul:

a. contul 2 - Crearea veniturilor;


b. contul 3 - Repartitia veniturilor;
c. contul 1 - Productie;
d. în nici unul din conturile mentionate.

78. Trecerea de la venitul national la venitul disponibil se realizează prin contul:

a. contul de repartitie a veniturilor;


b. contul de modificare a patrimoniului;
c. contul de redistribuire a veniturilor;
d. contul de finantare;
e. nu se realizează în cadrul unui anumit cont macroeconomic

79. Contul macroeconomic „VENITURI" îsi formează resursele din:

a. amortizarea (A) şi PINpp;


b. PIBpp si subventiile de exploatare (SV);
c. amortizarea (A) si impozitele indirecte pe produse si impozitele pe importuri;
d. PIBpp si impozitele indirecte;
e. amortizarea (A), PIBpp si subventiile de exploatare (SV).

80. Dintre conturile macroeconomice ale SCN, nu are sold:

a. contul de repartitie a veniturilor;


b. contul de productie;
c. contul sintetic de bunuri;
d. contul de creare a veniturilor;
e. contul de modificare a patrimoniului.

81. Agregatele macroeconomice se calculează:


e. media seriei.

a. în unităti fizice;
b. exclusiv în preturile facturilor;
c. exclusiv în preturile pietei;
d. în preturile facturilor si în preturile pietei.

82. Elementele obligatorii ale unui tabel statistic sunt:


1. subiectul 4. indicatorii cuprinşi in tabel
2. predicatul5. sursa datelor
3. macheta
tabelului Alegeti una din
combinatiile:
a. (1, 2, 3, 5);
b. (1, 2, 4);
c. (4, 5)

NUMERIC RESPONSE

1. 1. Se cunosc următoarele date:


-mld. lei
Indicatori Notaţia 2002 2003
1. Consumul privat CP 1.300 3.700
2. Consumul guvernamental CG 350 900
3. Formarea brută de capital fix FBCF 310 1.050
4. Modificarea stocurilor AS +300 +920
5. Exportul E 380 1.620
6. Import I 467 2.127

Calculati: PIB prin metoda utilizarii finale pentru 2002 si 2003.


NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică
altceva. Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte
semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

2. Se cunosc următoarele date:

Indicatori Notatia Valoare


-mld. lei
1. Valoarea bunurilor produse VPind.pf 8.380
în industrie - pret factor
ind. pf
2. Consum intermediar în
CI
5.910
industrie - pret factor
3. Valoare adăugată brută în VABnind.pf 3.500
ramuri neindustriale - pret
factor
4. Impozite indirecte Iind 570
5. Subventii S 450
6. Armotizarea capitalului fix A 550

Calculati PIN (Produsul Intern Net) în preturile pietei si în preturile facturilor. NOTA
Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru
e. media seriei.

mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice.
Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.
Indicatori Notatia UM Apr. 2004
1. Numărul mediu lunar al muncitorilor T pers 11.000
2. Număr muncitori aflaţi în concediu de odihnă TCO pers 1.500
3. Timp efectiv lucrat TZ zile/om 200.000
TH ore/om 1.600.000

Determinaţt FTCZ (fond de timp calendaristic în om-zile) si FTCH (în om-ore).


NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică
altceva. Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau
alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

4. Se cunosc următorii indicatori extrasi din Balanta utilizării timpului de lucru în luna septembrie 2003, a unei
SC unde lucrează 620 salariati:

Indicatori Notaţia Zile-om Ore-om


1. Fond de timp calendaristic FTC 18.600 148.800
2. Fond zile libere si sărbători legale FZLSL 4.960 39.680
3. Fond concedii de odihnă FCO 1.600 12.800
4. Timp efectiv lucrat TZ/TH 11.000 77.000

Calculati fondul de timp nelucrat (TNE).


NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică
altceva. Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte
semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

5. Se cunosc următorii indicatori extrasi din Balanta utilizării timpului de lucru în luna septembrie 2003:

Indicatori Notatia Zile-om Ore-om


1. Fond de timp calendaristic FTC 18.600 148.800
2. Fond zile libere si sărbători legale FZLSL 4.960 39.680
3. Fond concedii de odihnă FCO 1.600 12.800
4. Timp efectiv lucrat TZ/TH 11.000 81.200
5. Fond de timp maxim disponibil FTMD 12.040 96.320

Stiind că în această lună numărul mediu de muncitori a fost de 620 persoane, determinati pierderile de
timp datorate neutilizării complete a zilei de lucru (PTZ).
Rezultatul va fi o valoare întreagă (se aproximează după regula generală).
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică
altceva. Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau
alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

6. O firmă a înregistrat în semestrul I al anului 2004, următoarele stocuri de mărfuri:

DATA 05.01.04 31.01.04 28.02.04 10.04.04 30.05.04 01.07.04


STOC 120 210 185 110 160 80
(kg)
e. media seriei.

Să de determine stocul mediu al semestrului I 2004, a acestei serii de momente, a cărui valoare a fost

Tastati răspunsul o valoare întreagă (se aproximează după regula generală).


NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică
altceva. Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau
alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

7. Consumul de apă potabilă (litri/locuitor) într-o localitate, a cunoscut următoarea evolutie:

Anii 2000 2001 2002 2003 2004


Consumul 205 219 230 240 246

Calculaţi sistemul de indicatori medii ce caracterizează seria SCR dată: y, A, I(%), R(%).
Tastati răspunsul ca valoare numerică întreagă separate prin semnul / (se aproximează după regula
generală).
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

8. Se cunosc următoarele date privind evolutia numărului de abonamente telefonice particulare în


perioada 2000-2004:

Anii 2000 2001 2002 2003 2004


Număr de abonamente telefonice 20 50 78 91 120

Considerăm că fenomenul evoluează linear, calculaţi valorile teoretice ( y t ) de estimare a tendintei centrale a
SCR analizată.
Rezultatul va fi o valoare numerică întreagă (aproximaţie normală la întreg). Valorile se separă prin semnul /.
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

9. Pe baza unei SCR cu evolutie liniară în perioada 1995-2003, cu termeni consecutivi, ce poate fi exprimată prin
functia: yt = 450 + 20t, extrapolati valorile teoretice yt pentru anii: 2004, 2005, 2006.
Rezultatul va fi o valoare numerică întreagă (se aproximează la întreg după regula generală). Valorile se
separă prin semnul /.
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.
10. Se cunosc următoarele date:

Indicatori Notatia 2003 2004


1. Salariul nominal SN 900 1.800
2. Modificarea preturilor în perioada
curentă, fată de cea de bază (%):
e. media seriei.

• mărfuri alimentare ralim - +48


• mărfuri nealimentare rnealim - +41
• servicii rS - +31
3. Structura cheltuielilor familiilor % 100 100
• mărfuri alimentare galim 45 40
nealim
• mărfuri nealimentare 38 40
o
• servicii gS 17 20

Calculati indicele salariului nominal si indicele salariului real Ij . SR


0

NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

11. Se cunosc indicii preţurilor de consum din lunile: ianuarie 107,2%; februarie 106,4%; martie 105,2%; aprilie
101,2%. Pe baza lor determinati rata medie lunară a inflatiei care a fost de: RIN= ?
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

12. Se cunosc următoarele date:

Indicatori Notaţia 2005


1. Fondul brut de salarii (mild. lei) FBS 1.500
2. Ponderea impozitului pe salarii în FBS gimp 18
(%)
3. Ponderea cotizatiilor sociale (somaj, gCS 3
pensie suplimentară etc.) în FBS (%)
4. Nr. medii de salariati (mii pers.) T 1.200
Calculati salariul mediu nominal anual SNa si salariul mediu lunar SNe. SNa = ?;
SNe = ?
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.
Produse Valoarea vânzărilor în perioada Modificării volumului fizic
de bază (mil. lei) - v0 - r1 /0%q

P1 150 +15
P2 240 -8

Calculati modificarea absolută totală a vânzărilor în perioada curentă fată de cea de bază, datorită
modificării volumului fizic A^"' (mil. lei):
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER..

14. Se cunosc următoarele date:

Unitatea Valoarea productiei (mil. lei) Modificării a preturilor


e. media seriei.

v0 v1 rf/0(%)
A 120 189 +2,3
B 88 164 +1,8

Calculaţi dinamica modificării relative pe seama modificării volumului fizic al productiei, care a
fost de I$v(q) (%) = ?
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

15. Se cunosc următoarele date despre volumul vânzărilor pentru produse ale unei S.C.

Produs Valoarea vânzărilor în perioada Modificării % a preturilor


1/0
r
curentă (mil. lei) - v1 -
P1 140 +15
P2 550 -8

Calculati modificarea absolută a volumului vânzărilor datorită modificării preturilor: Af;


(
»(n ,U.l ei ) = ?
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

16. Se cunosc următoarele date:


• PNBpp = 2000 u.m.
• Amortizarea (A) = 900 u.m.
Calculaţi mărimea Impozitele indirecte nete (l^)»
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

17. Se cunosc următoarele date:

Indicatori Notatia 2003 - mld. lei


1. Valoarea bunurilor produse în VPind. pf 8.030
industrie - pret factor
2. ind. pf
6.210
CI

Consum intermediar în industrie -


pret factor
3. Valoare adăugată brută în ramuri VABnind. pf 4.250
neindustriale - pret factor
4. Impozite indirecte Iind 680
5. Subventii S 325
6. Armotizarea capitalului fix A 640

Calculati Produsul Intern Brut în preturile pietei (PIBpp) si în preturile facturilor (PIBpf). NOTA Răspunsul
este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe
valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice. Respectati
ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
e. media seriei.

ENTER.

18. Se cunosc următoarele date:


-mld. lei
Indicatori Notatia 2002 2003
1. Consumul privat CP 1.300 3.700
2. Consumul guvernamental CG 350 900
3. Formarea brută de capital fix FBCF 310 1.050
4. Modificarea stocurilor AS +300 +920
5. Exportul E 380 1.620
6. Import I 467 2.127

Calculati: formarea brută de capital (FBC) în 2002 si 2003. NOTA Răspunsul este o valoare
numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folositi ca
separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice. Respectati ordinea
cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati

-mld.
lei

Indicatori
Notatia
2002
2003
1.
Consumul privat
CP
1.300
3.700

19. Se cunosc următoarele date:

2. Consumul guvernamental CG 350 900


3. Formarea brută de capital fix FBCF 310 1.050
4. Modificarea stocurilor AS +300 +920
5. Exportul E 380 1.620
6. Import I 467 2.127

Calculati: exportul net (EN) in 2002, 2003.


Not NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

20. Despre contul curent al BPE (balanta de plati externe) se cunosc urmatoarele date:
mil US
Indicatori 2001 2002
CREDIT DEBIT CREDIT DEBIT
Contul curent al BPE 15500 17500 18000 19840

Stiind ca valoarea PIB a fost


2001 2002
e. media seriei.

PIB (mil US) 40000 46000

Determinati ponderea soldului curent in PIB (MRS %) in 2001 si 2002. NOTA Răspunsul este o
valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori
folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice. Respectati ordinea
cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

21. Despre contul curent al BPE (balanta de plati externe) se cunosc urmatoarele date:
mil US
Indicatori 2001 2002
CREDIT DEBIT CREDIT DEBIT
Contul curent al BPE 15500 17500 18000 19840

Stiind ca valoarea PIB a fost


2001 2002
PIB (mil US) 40000 46000

Determinati gradul de deschidere al economiei (GDE) pentru 2001, 2002. NOTA Răspunsul este o
valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori
folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice. Respectati ordinea
cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

22. Despre contul curent al BPE (balanta de plati externe) se cunosc urmatoarele date:
mil US
Indicatori 2001 2002
CREDIT DEBIT CREDIT DEBIT
Stiind ca valoarea PIB a fost
2001 2002
PIB (mil US) 40000 46000

Determinati gradul de acoperire a platilor prin incasari (GA %) in 2001, 2002. NOTA Răspunsul este o
valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori
folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice. Respectati ordinea
cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

23. Despre contul curent al BPE (balanta de plati externe) se cunosc urmatoarele date:
mil US
Indicatori 2001 2002
CREDIT DEBIT CREDIT DEBIT
Contul curent al BPE 15500 17500 18000 19840

Stiind ca valoarea PIB a fost


2001 2002
PIB (mil US) 40000 46000

Determinati indicele gradului de acoperire a platilor prin incasari (l^0 %)


e. media seriei.

NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

24. Despre contul curent al BPE (balanta de plati externe) se cunosc urmatoarele date:
mil US
Indicatori 2001 2002
CREDIT DEBIT CREDIT DEBIT
Contul curent al BPE 15500 17500 18000 19840

Stiind ca valoarea PIB a fost


2001 2002
PIB (mil US) 40000 46000

Determinati indicele soldului curent ( I j / 0 % )


NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

25. Se cunosc următoarele date:


_____________________________________________-mld. lei
I I Indicatori I Notatia I 2002 I 2003

1. Consumul privat CP 1.300 3.700


2. Consumul guvernamental CG 350 900
3. Formarea brută de capital fix FBCF 310 1.050
4. Modificarea stocurilor AS +300 +920
5. Exportul E 380 1.620
6. Import I 467 2.127
7. Amortizarea A 323 1.263

Calculati prin metoda utilizarii finale PIN (produsul intern net) pentru 2002 si 2003. NOTA
Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice.
Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

26. Se cunosc următoarele date:

Indicatori Notatia Valoare


-mld. lei
1. Valoarea bunurilor produse în VPind.pf 8.380
industrie - pret factor
ind.pf
2.
CI

Consum intermediar în industrie - 5.910


pret factor
3. Valoare adăugată brută în ramuri VABnind. pf 3.500
neindustriale - pret factor
4. Impozite indirecte Iind 570
5. Subventii S 450
6. Armotizarea capitalului fix A 550
e. media seriei.

Calculati PIB (Produsul Intern Brut) în preţurile pietei si în preturile facturilor. NOTA Răspunsul
este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe
valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice. Respectati
ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

27. Se cunosc următoarele date despre luna noiembrie 2002 pentru o S.C.:

Indicatori Notatia UM 2002


1. Numărul mediu lunar al muncitorilor T pers 11.000
2. Număr muncitori aflati în concediu de odihnă TCO pers 1.500
3. Timp efectiv lucrat TZ zile/om 200.000
TH ore/om 1.600.000

Calculati FZSLZ (fond de zile libere şi sărbători legale în om-zile) si FZSLH (în om-ore) NOTA
Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice.
Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.
Indicatori Notatia UM Apr. 2002
1. Numărul mediu lunar al muncitorilor T pers 11.000
2. Număr muncitori aflaţi în concediu de odihnă TCO pers 1.500
3. Timp efectiv lucrat TZ zile/om 200.000
TH ore/om 1.600.000

Determinati fondul de concedii de odihnă FCOZ (în om-zile) si FCOH (în om-ore).
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică
altceva. Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau
alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

29. Se cunosc următoarele date despre luna noiembrie 2002 pentru o S.C.:

Indicatori Notatia UM 2002


1. Numărul mediu lunar al muncitorilor T pers 11.000
2. Număr muncitori aflati în concediu de odihnă TCO pers 1.500
3. Timp efectiv lucrat TZ zile/om 200.000
TH ore/om 1.600.000

Determinati FTMDZ (fondul de timp maxim disponibil în om-zile) si FTMDH (în om-ore). NOTA
Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice.
Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

30. Se cunosc următorii indicatori extraşs din Balanta utilizării timpului de lucru în luna septembrie 2003, a unei
SC unde lucrează 620 salariati:

Indicatori Notaţia Zile-om Ore-om


1. Fond de timp calendaristic FTC 18.600 148.800
2. Zile libere şi sărbători legale FZLSL 4.960 39.680
e. media seriei.

3. Concedii de odihnă FCO 1.600 12.800


4. Timp efectiv lucrat TZ/TH 11.000 77.000

Determinaţi coeficientul de utilizare a zilei de lucru (Kz) în %.


Pentru rezultat treceti o valoare numerică întreagă (fără semne sau u.m.) si aproximati după regula generală.
Separaţi cele două valori cu semnul /.
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

31. Se cunosc următorii indicatori extraşs din Balanta utilizării timpului de lucru în luna septembrie 2003, a unei
SC unde lucrează 620 salariati:

Indicatori

1. Fond de timp calendaristic FTC 18.600 148.800


2. Zile libere si sărbători legale FZLSL 4.960 39.680
3. Concedii de odihnă FCO 1.600 12.800
4. Timp efectiv lucrat TZ/TH 11.000 77.000

Determinaţi coeficientul de utilizare a lunii de lucru (Kj) în %.


Pentru rezultat treceti o valoare numerică întreagă (fără semne sau u.m.) si aproximasi după regula generală.
Separati cele două valori cu semnul /.
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

32. Se cunosc următorii indicatori extrasi din Balanta utilizării timpului de lucru în luna septembrie 2003, a unei
SC unde lucrează 620 salariati:

Indicatori Notaţia Zile-om Ore-om


1. Fond de timp calendaristic FTC 18.600 148.800
2. Zile libere şi sărbători legale FZLSL 4.960 39.680
3. Concedii de odihnă FCO 1.600 12.800
4. Timp efectiv lucrat TZ/TH 11.000 77.000

Determinati durata medie a zilei de lucru ( d ^ ) .


NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

33. Se cunosc următorii indicatori extrasi din Balanta utilizării timpului de lucru în luna septembrie 2003, a unei
SC unde lucrează 620 salariati:

Indicatori Notatia Zile-om Ore-om


1. Fond de timp calendaristic FTC 18.600 148.800
2. Zile libere si sărbători legale FZLSL 4.960 39.680
3. Concedii de odihnă FCO 1.600 12.800
e. media seriei.

4. Timp efectiv lucrat TZ/TH 11.000 77.000

Determinati durata medie a lunii de lucru (dj).


NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

34. Se cunosc următorii indicatori extrasi din Balanta utilizării timpului de lucru în luna septembrie 2003:

Indicatori Notatia Zile-om Ore-om


1. Fond de timp calendaristic FTC 18.600 148.800
2. Fond zile libere si sărbători legale FZLSL 4.960 39.680
3. Fond concedii de odihnă FCO 1.600 12.800
4. Timp efectiv lucrat TZ/TH 11.000 81.200

Stiind că în această lună numărul mediu de muncitori a fost de 620 persoane, determinati pierderile de timp
datorate neutilizării complete a lunii de lucru (PTL).
Rezultatul va fi o valoare întreagă (se aproximează după regula generală si nu se pune semnul). NOTA
Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice.
Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

35. Se cunosc următoarele date:

Indicatori Notatia 2003 -mld.


lei
1. Valoarea bunurilor produse în VPind.pf 8.030
industrie - pret factor
ind.pf
2.
CI

Consum intermediar în industrie - 6.210


pret factor
3. Valoare adăugată brută în ramuri VABnind.pf 4.250
neindustriale - pret factor
4. Impozite indirecte Iind 680
5. Subventii S 325
6. Armotizarea capitalului fix A 640

Calculati Produsul Intern Net în preţurile pieţei (PINpp) si în preţurile facturilor (PINpf). NOTA
Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice.
Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

36. Se cunosc următoarele date:


• PNBpp = 1000 u.m.
• Amortizarea (A) = 300 u.m.
• Impozitele indirecte (Iind) = 100 u.m.
• Subventii de exploatare (S)
= 60 u.m. Venitul national (VN) este: ...
e. media seriei.

NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

37. Se cunosc următoarele date:


• Produsul National Brut (PNBpp) în preţurile pietei = 1800 u.m.
• amortizarea capitalului fix (A) = 700 u.m.
• venitul national (VN) = 600 u.m.
• subvenţii de exploatare = 100 u.m.
Calculati mărimea Impozitelor indirecte nete ij^ care este de: ...
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

38. Se cunosc următoarele date despre resursele PIB pentru anul 2004 (miliarde lei):
• industrie: 88.900
• agricultură, silvicultură: 46.000
• construcţii: 13.500
• servicii: 85.000
• ajustare pentru serviciile bancare: 4.500
• impozite şi subvenţii pe produs: 20.000
• valoarea adăugată brută: 228.900
Se cere valoarea produsului intern brut (P.I.B.) pentru anul 2004, care va fi ...
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne
specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.

39. Se cunosc următoarele date :


• PNBpp = 800 (u.m.)
• Amortizarea (A) = 100 u.m.
• Venitul naţional (VN) = 500 u.m.
Calculati mărimea impozitelor indirecte (In )
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

40. O firmă are în semestrul I, următoarele stocuri:

Data 1.01.05 1.02.05 1.03.05 1.04.05 1.05.05 1.06.05 1.07.05


Stoc 120 210 185 147 110 160 80

Calculati stocul mediu al semestrului I al acestei serii de momente.


NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.
e. media seriei.

41. Se cunosc următoarele date:

Produse Valoarea productiei mil. lei Procentul modificării preturilor r m


V0 V1 -
A 120 189 +20
Calculaţi dinamica modificării relative pe seama modificării volumului fizic al producţiei (I m în
T 5>(0
%) si modificarea absolută corespunzătoare (I w în mil. lei).
Pentru răspuns tastaţi o valoare numerică întreagă (fără zecimale - rotunjită obişnuit).
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică
altceva. Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau
alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

42. Se cunosc următoarele date:

Produse Valoarea vânzărilor în perioada de Procentul modificării relative


bază (mil. lei) V0 a volumului fizic r w ( % )
P1 250 +25
P2 240 -8

Calculati modificarea absolută totală a vânzărilor în perioada curentă fată de cea de bază, datorită

modificării volumului fizic (A în mil. lei) si dinamica acestei modificări (I1/D în %) .


Pentru răspuns tastati o valoare numerică întreagă (fără zecimale - rotunjită normal). Nu
treceti unitătile de măsură. Separati valorile cu semnul /.
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

43.
INDICATORI NOTAtIA Valoare
mld lei
1. Produs intern brut în preturile pietii PIBpp 6.090
2. Impozite indirecte Iind 570
3. Amortizarea capitalului fix A 550
4. Subventii Sv 450

Calculati produsul intern net (PIN) în preturile pietei si în preturile factorilor. NOTA Răspunsul este o
valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori
folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice. Respectati ordinea
cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

44. Pentru luna septembrie 2004 se cunosc următoarele date:

Indicatori Notatia U.M. Valoare


1. Timp efectiv lucrat TZ om-zile 200.000
TH om-ore 1.600.000
e. media seriei.

FTMDz om-zile 242.000


FTMDz om-zile 242.000
FTMDh om-ore 1.936.000
Calculati timpul nelucrat în om zile si om ore. NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă
rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /.
Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont
de aceste îndrumări dati ENTER.

45. Se cunosc următoarele date:


-mld. lei
Indicatori Notatia 2002 2003
1. Consumul privat CP 1.300 3.700
2. Consumul guvernamental CG 350 900
3. Formarea brută de capital fix FBCF 310 1.050
4. Modificarea stocurilor AS +300 +920
5. Exportul E 380 1.620
6. Import I 467 2.127

Calculati exportul net (EN) în 2002 si 2003.


Tastati răspunsul ca valoare numerică întreagă, iar în fată puneţi semnul corespunzător. Separati
valorile prin semnul /, fără spatiu.
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

46. Se cunosc următoarele date:


-mld. lei
Indicatori Notatia 2002 2003
1. Consumul privat CP 1.300 3.700
2. Consumul guvernamental CG 350 900
3. Investiţiile capitale nete Inv • n 210 950
4. Amortizarea capitalului fix A 100 100
5. Modificarea stocurilor AS +300 +920
6. Exportul E 380 1.620
7. Import I 467 2.127

Calculati FBC (formarea brută de capital) în 2002, 2003. NOTA Răspunsul este o valoare
numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folositi ca
separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice. Respectati ordinea
cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

47. Se cunosc următorii indicatori extrasi din Balanta utilizării timpului de lucru în luna septembrie 2003, a unei
SC unde lucrează 620 salariati:

Indicatori Notatia Zile-om Ore-om


1. Fond de timp calendaristic FTC 18.600 148.800

2. Fond zile libere si sărbători legale FZLSL 4.960 39.680


3. Fond concedii de odihnă FCO 1.600 12.800
e. media seriei.

4. Timp efectiv lucrat TZ/TH 11.000 77.000

Calculati FTMD (fondul de timp maxim disponibil): FTMDZ (om-zile) si FTMDH (om-ore). NOTA
Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice.
Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

48. Se cunosc următorii indicatori extrasi din Balanta utilizării timpului de lucru în luna septembrie 2003, a unei
SC unde lucrează 620 salariati:

Indicatori Notatia Zile-om Ore-om


1. Fond de timp calendaristic FTC 18.600 148.800
2. Zile libere şi sărbători legale FZLSL 4.960 39.680
3. Concedii de odihnă FCO 1.600 12.800
4. Timp efectiv lucrat TZ/TH 11.000 77.000

Determinaţi gradul de folosire a fondului de timp maxim disponibil în zile-om (GZ) si în ore-om (GH în %.
Pentru rezultat treceti o valoare numerică întreagă (fără semne sau u.m.) si aproximati după regula generală.
Separati cele două valori cu semnul /.
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

49. Se dau urmatoarele date referitoare la repartitia salariatilor dupa vechimea in munca:

Gruparea salariaţilor dupa Numarul


vechimea in munca salariatilor
0-5 3
5-10 5
10-15 9
15-20 15
20-25 9
25-30 5
peste 30 3
TOTAL
Z) « j = 4 9
Calculati: • limitele intervalului al 7-lea (puneti limitele intervalului separate prin liniută „-");
• media distributiei de frecventa (media se trece cu o zecimală separată prin virgulă de partea
întreagă).
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.
Grupe de firme după Nr. firme
nr. clientilor incerti
0-10 2
10-20 5
20-30 7
30-40 11
40-50 15
Total 40
e. media seriei.

Determinati valoarea medie a clientilor incerti folosind o medie corespunzătoare.

NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

51. In urma unei anchete statistice asupra productivitătii muncii pentru 50 de firme s-au obtinut următoarele date:

Grupe de firme după Nr. firme


productivitatea muncii
0-4 20
4-8 13
8-12 10
12-16 5
16-20 2
Total 50

Determinaţi valoarea medie a productivitătii muncii celor 50 de firme printr-o medie adecvată. NOTA
Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice.
Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

52. Dintr-un studiu asupra vechimii salariatilor unei firme s-au obtinut următoarele date:

Gruparea salariatilor după Nr. salariaţt


vechime
0-4 2
4-8 7
8-12 18
12-16 6
16-20 2
Total 35

Determinati vechimea medie a salariatilor folosind indicatorii de pozitie (cuantilele pentru care K = 2 si K =
4).

NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

53. Dintr-un studiu asupra vechimii salariaţilor unei firme s-au obţinut următoarele date:

Compararea salariatilor Nr. salariati


după vechime
0-4 2
4-8 7
8-12 18
12-16 6
16-20 2
Total 35
Determinati vechimea medie a salariatilor folosind indicatorii de pozitie (Me si decilele (D1; D5, D9)).
e. media seriei.

NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

54. Un studiu asupra vechimii salariatilor la o firmă arată următoarea situatie a celor 15 salariati: 3, 5, 1, 7,
2, 3, 4, 9, 12, 7, 3, 2, 1, 15, 20.
Efectuaţi o grupare simplă de 5 intervale de grupare cu variatie continuă în functie de vechimea în muncă si
determinati vechimea medie printr-o metodă adecvată.

Observatie : Limitele intervalului se separă prin liniută fără spatii apoi se separă prin /. NOTA
Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice.
Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

55. Pentru distributia salariatilor unei firme după productia individuală obtinută (mil. lei) determinati gradul de
asimetrie al distributiei (Cas - coeficientul lui Pearson):

Grupe de salariati după Nr. salariati


productia individuală
sub 10 2
10-12 6
12-14 14
14-16 7
16-18 3
Total 32

NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

Obs. Coeficientul se va trece cu două zecimale (rotunjire la a doua zecimală).

56. Studiul asupra productivitătii (lei/min) pentru 5 firme se prezintă astfel:

Firma Productivitatea
1 8
2 12
3 15
4 10
5 5
Total 50

Determinati variatia seriei statistice folosind dispersia O si abaterea standard O.


NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică
altceva. Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau
alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.
e. media seriei.

57. Studiul asupra productivitătii (lei/min) pentru 5 firme se prezintă astfel:

Firma Productivitatea
1 8
2 12
3 15
4 10
5 5
Total 50

Determinati gradul de omogenitate (v) al seriei.


NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

58. S-a efectuat un sondaj aleatoriu de 10% din colectivitatea totală asupra a 100 oameni de afaceri. Ei au răspuns
la întrebarea: „Actualul sistem legislativ este în favoarea investitorului autohton?". Frecventa relativă a
răspunsurilor afirmative a fost de 5,5%, iar rezultatele sondajului au fost garantate cu o probabilitate de
0,9973 (z = 3).
Determinati intervalul de încredere în care se încadrează frecventa răspunsurilor afirmative (pentru sondajul
repetat si nerepetat)
Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu o zecimală (separate de întreg
prin virgulă si rotunjite normal la prima zecimală) ce se vor separa cu semnul liniută NOTA Răspunsul
este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe
valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice. Respectati
ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.
59. Cunoaştem distribuţia producţiei medii zilnice a salariaţilor unei firme, care se grupează în 3 grupe tipice de
vechime. Din fiecare grupă se selectează întâmplător 10% pentru a forma un esantion de forma:

Grupe de salariati Nr. Colectivitate selectie


după vechime salariati Nr. salariati Productia Dispersia
medie
I 600 60 52 81
II 1 600 160 64 256
III 800 80 75 121
Total 3 000 300

Determinati limitele între care se va încadra productia medie, dacă rezultatele vor fi garantate cu o
probabilitate de 0,9545 (z = 2).
Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice fără zecimale ce se vor separa cu semnul
liniută
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

60. Dacă avem următoarea distributie combinată pe grupe tipice după vechime a productiei medii a salariatilor
unei firme ce formează un esantion de 10% aleatoriu:
e. media seriei.

Grupe tipice după Nr. salariati Greutatea specifică a


vechime esantion productiei în selectie
I 60 0,06
II 160 0,045
III 80 0,025
Total 300

Determinati procentul maxim al rebuturilor în esantion cu o probabilitate ^(z) = 0,9545 (z = 2). Obs.
Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu două zecimale (separate de întreg prin
virgulă si rotunjite la a doua zecimală)
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

61. Dacă se cunoaste în cadrul unui sondaj:


ax = 185; Ax = 1,58; z = 3 iar distribuţia salariasilor după vechime se prezintă astfel:
Grupe tipice după Nr. total de salariati, au
vechime colectivităti
I 600
II 1 600
III 800
Total 3 000

Determinati volumul esantionului si-l repartizati pe subesantion proportional.


NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

62. Dacă se cunoaşse în cadrul unui sondaj:


ax = 185; Ax = 1,58; z = 3 iar distributia salariatilor după vechime se prezintă astfel:

Grupe tipice după Nr. total de salariati, au


vechime colectivităti
I 600
II 1 600
III 800
Total 3 000

Determinati volumul esantionului si-l repartizati pe subesantioane optim, dacă stim că abaterile standard pe
cele 3 grupe tipice au fost (9, 16, 11).
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.
Obs. Raspunsul:volumul esantionului/, apoi cele trei subesantioane.

63. Pentru o firmă cu 150 salariati cunoaşsem următoarele date:

Grupe de salariati după Nr. salariati Timpul mediu Abaterea standard pentru
vechime nelucrat (min) timpul nelucrat (min)
e. media seriei.

0-10 20 30 4,8
10-20 90 45 9,0
20-30 40 55 6,6
Total 150 -

Arătati în ce măsură variatia timpului nelucrat se datorează deosebirilor privind vechimea în muncă

NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

64. Arătati care este ecuatia de regresie pentru legătura liniară ce există între 2 variabile: cheltuielile de publicitate
(x) si valoarea vânzărilor (y):

x 0 1 5 7
y
1 3 15 25

Obs. Atetţie scrieti ecuatia completă : y=a+bx, cu valorile calculate pentru a si b.


NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

65. Determinaţi ecuaţia dreptei de regresie pentru următoarele variabile:

Cheltuielile de publicitate (mil. lei) 1 4 5 7 8


Valoarea vânzărilor (mil. lei) 1 3 2 5 3

Obs. Atentie scrieti ecuatia completă : y=a+bx, cu cu valorile calculate pentru a si b (valoarea se scrie cu o
zecimala separata prin virgula de partea intreaga).
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

66. Arătati intensitatea legăturii liniare dintre cele două variabile (r^):

Cheltuielile de publicitate (mil. lei) 1 4 5 7 8


Valoarea vânzărilor (mil. lei) 1 3 2 5 3

Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu două zecimale (separate de întreg prin
virgulă si rotunjite la a doua zecimală).
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

67. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:

Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme


e. media seriei.

40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40

Notă: Limita inferioară inclusă în interval.


Determinati:
•Limita inferioară a clasei a 3-a;
•Centrul de interval a clasei a 5-a;
•Mărimea intervalului clasei a 4-a;
•Clasa cu frecventa absolută cea mai mare.
Obs. Limitele intervalului separate prin liniută „-", apoi separatorul /.
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

68. Distribuţia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:

Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme


40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40

Notă: Limita inferioară inclusă în interval.


Determinati:
•Centrul intervalului pentru clasa a 3-a;
•Frecventa relativă (%) a primei clase;
•Procentul (%) firmelor care au o CA > 80 mil. lei;
•Procentul (%) firmelor care au o CA < 120 mil. lei. NOTA Răspunsul este o valoare numerică
întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folositi ca separator
semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati
tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

69. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:

Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme


40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40
Notă: Limita inferioară inclusă în interval.
Determinati:
•Frecventele absolute cumulate descrescător;
•Centrul de interval (Xi) al clasei a IV-a ;
e. media seriei.

•Frecventele relative procentuale (%) a claselor a Il-a si a V-a. NOTA Răspunsul este o valoare
numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folositi ca
separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice. Respectati ordinea
cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

70. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:

Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme


40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40
Notă: Limita inferioară inclusă în interval.
Determinaţi:
•Frecventele absolute cumulate crescător;
•Centrul de interval (Xi) al clasei a IlI-a ;
•Frecventele relative procentuale (%) a claselor a I-a si a IV-a.
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică
altceva. Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură
sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste
îndrumări dati ENTER.

71. Pentru seria statistică simplă dată: 30, 8, 20, 17, 10, 25, 5, precizati:
•valoarea mediei aritmetice ( X );
•valoarea medianei (Me);
•valoarea modală (Mo); Obs. Dacă se poate calcula Mo treceti valoarea numerică, în caz contrar
scrieti cuvantul NU. NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se
specifică altceva. Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură
sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

72. Calculati pentru o serie statistică simplă: 30, 8, 20, 100, 50, 17, 5; media aritmetică ( X ) si mediana (Me)
precizând care dintre ele reprezintă corect seria (scrieti simbolul pentru medie, doar X, iar pentru mediană
Me.
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

73. Distributia studentilor unei grupe după nota obtinută la disciplină va fi:

Nota 4 5 6 7 8 9 10 Total
Nr. studenti 2 4 7 12 6 3 1 35

Calculati valoarea celor trei quantile Q1, Q2, Q3.


NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
e. media seriei.

ENTER.

74. Distributia studentilor se prezintă astfel:

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total
Nr. 3 12 17 25 53 35 24 15 11 5 200
Calculaţi: • valoarea modală (Mo);
• decilele (D1, D5, D9)
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

75. Pentru distributia de frecvente ce reprezintă capitalul social de 50 de firme:


Capital social (mild. lei) Nr. de firme
1-3 4
3-5 10
5-7 28
7-9 5
9-11 3
Total 50
Calculati:
•valoarea mediei aritmetice ( X );
•valoarea medianei (Me); •valoarea
modală (Mo).
Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu două zecimale (separate de întreg prin
virgulă si rotunjite la a doua zecimală).
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

76. Pentru distributia de frecvente ce reprezintă capitalul social de 50 de firme:

Capital social (mild. lei) Nr. de firme


1-3 4
3-5 10
5-7 28
7-9 5
9-11 3
Total 50

Calculati: • cuartilele (Q1; Q2, Q3);


• valoarea modală (Mo).
Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu două zecimale (separate de întreg prin
virgulă si rotunjite la a doua zecimală).
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

77. Pentru distributia de frecvente ce reprezintă capitalul social de 50 de firme:


e. media seriei.

Capital social (mild. lei) Nr. de firme


1-3 4
3-5 10
5-7 28
7-9 5
9-11 3
Total 50

Determinati: • valoarea modală (Mo);


• decilele (Db D5, D9)
Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu două zecimale (separate de întreg prin
virgulă si rotunjite la a doua zecimală).
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

78. Se cunosc următoarele date despre vechimea a 30 salariati ai unei firme: 28, 13, 17, 24, 16, 5,18, 17, 10, 12,
20, 6, 17, 1, 21, 9, 16, 19, 18, 4, 15, 7, 17, 3, 11, 8, 23, 19, 17, 12. Determinati:
• valoarea amplitudinii absolute (A);
• mărimea intervalului de grupare (h);
• limitele intervalelor de grupare, dacă gruparea se face pe 5 intervale
egale. Obs. Limitele intervalului separate prin liniută „-", apoi separatorul
/.
. NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

79. Se cunosc următoarele date despre vechimea a 30 salariati ai unei firme: 28, 13, 17, 24, 16, 5,18, 17, 10, 12,
20, 6, 17, 1, 21, 9, 16, 19, 18, 4, 15, 7, 17, 3, 11, 8, 23, 19, 17, 12. Determinati:
• limitele intervalelor de grupare, dacă gruparea se face pe 5 intervale egale, cu variatie continuă;
• frecventele absolute corespunzătoare (ni).
Obs. Limitele intervalului separate prin liniuta „-", apoi separatorul /. NOTA Răspunsul este o
valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori
folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice. Respectati ordinea
cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

80. Se cunosc următoarele date despre vechimea a 30 salariaţi ai unei firme: 28, 13, 17, 24, 16, 5,18, 17, 10, 12,
20, 6, 17, 1, 21, 9, 16, 19, 18, 4, 15, 7, 17, 3, 11, 8,' 23, 19, 17, 12. Determinati:
• frecventele absolute, după ce veti grupa pe 5 intervale egale cu variatie continuă;
• frecventele cumulate descendent;
• frecventele relative procentuale (%) ale claselor 2 si 4.
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.
e. media seriei.

81. Distribuţia salariaţilor după vechime se prezintă astfel:

Gruparea salariatilor după vechime Nr. salariati


5-10 5
10-15 7
15-20 15
20-25 10
25-30 8
Total 45
Determinati:
• valoarea vechimii medii (X);
• valoarea mediană a vechimii (Me);
• valoarea modală a vechimii (Mo).
Obs. Rezultatele se trec ca valori numerice cu o zecimală (separate de întreg prin virgulă si rotunjite normal
la prima zecimală) .
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

82. Distributia salariatilor după vechime se prezintă astfel:

Gruparea salariatilor după vechime Nr. salariati


5-10 5
10-15 7
15-20 15
20-25 10
25-30 8
Total 45

Determinati:
•valoarea vechimii medii ( X );
•valoarea abaterii standard (6);
•coeficientul de variatie (v). NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită
normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti
unităti de măsură sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste
îndrumări dati
ENTER.

83. Pentru un sondaj de 10% aleator si nerepetat asupra capacitătii de cazare dintr-o zonă montană, care se
prezintă astfel:

Gruparea unitătilor turistice după Nr. unităti


capacitatea de cazare turistice
20-30 5
30-40 14
40-50 18
50-60 30
60-70 15
70-80 12
80-90 6
Total 100

Determinaţi:
e. media seriei.

•capacitatea medie de cazare ( X );


•verificaţi omogenitatea seriei;
•determinati limitele intervalului de estimare privind capacitatea medie de cazare, pentru o probabilitate O(z)
= 0,9973 (z = 3) (limitele se separă cu o liniută „-"). NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă
rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /.
Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont
de aceste îndrumări dati ENTER.

84. Dintr-un sondaj aleator de 10% anterior cunoastem:


•eroarea limită admisă (= 2,36); •dispersia
esantionului (11,2); •probabilitatea O(z) =
0,9973 (z = 3).
Determinati noul volum al esantionului (n).
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

85. O firmă a înregistrat în semestrul I al anului 2007, următoarele stocuri de mărfuri:

DATA 05.01.07 31.01.07 28.02.07 10.04.07 30.05.07 01.07.07


STOC (kg) 120 210 185 110 160 80

Să de determine stocul mediu al semestrului I 2007, a acestei serii de momente, a cărui valoare a fost de =?
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

86. Consumul de apă potabilă (litri/locuitor) a cunoscut următoarea evolutie în perioada 2000-2004:

Anii 2000 2001 2002 2003 2004


Consumul 2.050 2.217 2.230 2.400 2.246
Calculati sistemul de indicatori medii ce caracterizează această SCR (y, A , I , R ) , a căror valori au fost :
Obs. Pentru I se va trece valoarea numerică cu două zecimale separate de întreg prin virgulă si rotunjite
normal la a doua zecimală.
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

87. Consumul de apă potabilă (litri/locuitor) a cunoscut următoarea evolutie în perioada 2000-2004:

Anii 2000 2001 2002 2003 2004


Consumul 2.050 2.217 2.230 2.400 2.246

Considerând evolutia fenomenului liniară, să se extrapoleze valorile SCR pentru următorii doi ani (2005,
2006).
e. media seriei.

NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

88. Se cunosc următoarele date privind evolutia numărului de abonamente telefonice particulare în
perioada 2000-2004:

Anii 2000 2001 2002 2003 2004


Număr de abonamente 220 500 778 891 1.120
telefonice

Verificati evolutia fenomenului analizat grafic, apoi stabiliti valorile teoretice (yt) de estimare a tendintei
centrale a SCR analizată, care a fost . . .
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

89. Se cunosc următoarele date privind emisiile radio (mii ore program):

Anii 2000 2001 2002 2003 2004


Număr emisii radio 50 60 63 72 79

Calculati :
– modificarea absolută cu bază fixă (At/1) a acestei SCR ;
– indicele de dinamică cu bază mobilă (It/t-1) a acestei SCR.
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Număr emisii radio 50 60 63 72 79

Calculati :
– modificarea absolută cu bază mobilă (At/t-1) a acestei SCR ;
– indicele de dinamică cu bază fixă (It/1) a acestei SCR ;
– valoarea absolută a unui procent de crestere cu bază fixă (At/1) (această valoare se va trece cu o
zecimală separată prin virgulă de întreg).
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati ENTER.

91. Se cunosc următoarele date privind emisiile radio (mii ore program):

Anii 2000 2001 2002 2003 2004


Număr emisii radio 50 60 63 72 79

Calculati:
– indicele de dinamică cu bază mobilă (It/t-1) a acestei SCR ;
– ritmul de crestere cu bază mobilă (Rt/t-1) a acestei SCR ;
e. media seriei.

– valoarea absolută a unui procent de crestere cu bază mobilă (At/t-1) (această valoare se va trece
cu o zecimală sau cu două zecimale după caz, separate prin virgulă de întreg).
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

92. Consumul mediu zilnic de apă potabilă (litri/locuitor) a cunoscut următoarea evolutie în perioada
2000-2004:

Anii 2000 2001 2002 2003 2004


Consum 134 156 191 197 205

Calculati printr-o metodă mecanică (MSM), valorile ajustate ( y t ) ale acestei serii SCR, ale căror valori au
fost de ...
NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva.
Pentru mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.

93. Pe baza unei SCR a cărei evolutie a fost liniară în perioada 1995-2003, formată din termeni consecutivi, care
poate fi exprimată prin functia: y = 600 + 60t, extrapolati valorile teoretice ale variabilei pentru anii: 2004,
t

2005, 2006.

NOTA Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru
mai multe valori folositi ca separator semnul /. Nu folosti unităti de măsură sau alte semne specifice.
Respectati ordinea cerintelor. Dacă ati tinut cont de aceste îndrumări dati
ENTER.