BUGEAG N. OVIDIU MASTER ANUL II I.F.

R DREPTUL AFACERILOR Autoritatea judecatoreasca

In teoria clasica a separatiei puterilor, una dintre puteri este puterea judecatoreasca. De altfel, asa cum deseori se afirma, separatia puterilor in stat este in realitate o justificare a unui scop politic concret: sa slabeasca guvernantii in ansamblul lor, limitandu-i pe unii prin altii. Intr-o asemenea viziune, doua aspecte bine distincte se contureaza si anume: a) separatia Parlamentului visa-vis de Guvern, care se refera la guvernanti in sensul larg al cuvantului; b) separatia jurisdictiilor in raport cu guvernantii, care permit controlul acestoraprin judecatorii independenti. Evolutia teoriei clasice a separatiei puterilor a implicat si evolutia explicatiilor si practicilor privind puterea judecatoreasca. Aceasta explica chiar terminologia diferita sub care aceasta putere este exprimata in constitutii si doctrina si anume: Putere judecatoreasca, putere jurisdictionale. Denumirea de autoritate judecatoreasca evoca foarte clar justitia ca functie distincta si ca sistem distinct. Termenul justitie nare doua sensuri. Intr-un sens, prin justitie intelegem sistemul organelor judecatoresti, iar intr-un al doilea sens intelegem activitatea de solutionarea proceselor civile, administrative, comerciale, penale, de munca, etc, de aplicare de santiuni, de restabilire a drepturilor. In limbajul obisnuit a se face justitie inseamna a se face dreptate. Justitia s-a impus din cele mai vechi timpuri, ca o functie de judecare a proceselor, de reprimare a persoanelor care produc pagube si suferinte altora prin incalcarea regulilor sociale convenite sau stabilite, de anulare a actelor ilegale sau abuzive. Justitia si-a imbogatit continutul, ea privind direct chiar exercitiul puterii politice in sensul efectuarii controlului asupra modului cum guvernantii actioneaza in limitele constitutiei si dreptului, adica in realizarea principiului egalitatii. Statul de drept ca atare a devenit de neconceput fara justitie, lipsa justitiei veritabile insemnandarbitrariu si nedreptate. Daca viata sociala trebuie sa se desfasoare conform constitutiei si legilor, in mod firesc trebuie sa existe o functie care sa le cunoasca si sa le poata interpreta si aplica concret atunci cand sunt incalcate, cand drepturile si libertatile cetatenilor sunt periclitate, neglijate. Aceasta functia a fost si este incredintata unei autoritati (puteri) distincte, investita cu puteri statalecare ii dau eficienta si care trebuie sa fie independenta si impartiala. Dealtfel este indeobste cunoscut si admis ca nupoti fi judecator in propria cauza, pentru ca, obiectiv, nu poti fi nici independent, nici impartial. Conceputa astfel, ca o functie realizata independent si impartial, justitia s-a impus ca o idee si realitate in care oamenii cred ca-i poate apara atunci cand drepturile si interesele legitime sunt 1

In acest sens sunt interesante dispozitiile art. Fiat justitia pereat mundus (justitia sa-si urmeze cursul ei. contractele. In spiritul ideii de justitie s-au dezvoltat insa si activitati infaptuite de alte organisme decat instantele judecatoresti care presupun folosirea acelorasi reguli judecatoresti. 112 din Constitutia Olandei. se stabilesc despagubiri. fie numai autoritati. pedepsele aplicate ministrilor. de catre cei interesati (uneori din oficiu). care limpezeste textele obscure. Cuvantul jurisdictional a devenit preferabil cuvantului judiciar care se aplica numai unei categorii de jurisdictii.” Exprimarea autoritate jurisdictionala nu diminueaza rolul justitiei ci evidentiaza similitudinea de continut si principii intre mai multe activitati care se impun aici cand legile nu sunt executate. fie asemenea persoane si autoritati. de unde si denumirea de putere( autoritate) jurisdictionala. 2 .incalcate. intr-o viziune sistematica in ansamblul activitatilor statale. de regula magistrati. Justitia ramane partea substantiala a activitatii jurisdictionale. De aici preocuparea fireasca pentru teoretizarea justitiei pentru ca restul activitatii jurisdictionale imprumuta trasaturile si principiile acesteia. Asemenea litigii opun fie persoane fizice. se dau ordine de executare atat partilor in proces. le stabilesc sensul lor oficial. Membrii jurisdictiilor. Legea reglementeaza procedura de urmat si consecintele deciziilor. fie persoane juridice. In acest sens sunt explicate dispozitiile art 101 – 102 din Constitutia romana din anul 1866 potrivit carora o lege urma sa determine cazurile de responsabilitate. pentru a aplica legea la cazurile concrete ce le sunt deduse spre rezolvare. iar pana la adoptarea legii” Inalta Curte de Casatie si Justitie are puterea de a caracteriza delictul si de a determina pedeapsa”. Ansamblul judecatilor lor formeaza jurisprudenta. se aplica sanctiuni. cu mai multe sensuri sau lacune si uneori le completeaza. 2. in care se stabilesc drepturi si obligatii pentru subiectele de drept. cat si autoritatilor publice. Pot fi citate si cazuri interesante in care justitiei i s-au conferit si imputerniciri de reglementare juridica. In scopul articularii lor cu justitia se vorbeste de activitati jurisdictionale. conventiile sau cutumele ce sunt invocate. potrivit carora: “1. In urma judecatii se dau hotarari. Legea poate conferi fie puterii judiciarefie unor jurisdictii care nu fac parte din puterea judiciara sarcina de a judeca litigiile care nu rezulta din rapoarte juridice civile. participanti in proces. Desigur este important de stiut pana unde pot merge jurisdictiile in completarea lacunelor legii. Specificul activitatii jurisdictionale Activitatea jurisdictionala are un continut si principii care o diferentiaza de legislativ si executive dar o si integreaza. Ele se opun examinarii si rezolvarii membrilor jurisdictiilor. mai intai interpreteaza Constitutia. legile. chiar daca lumea ar fi sa piara) a devenit dictonul preferat in legatura cu justitia. Problema se pune pentru ca rolul justitiei eset de a aplica dreptul si nu de a creea drept. Incuba puterii judiciare de a judeca litigiile civile si cele de creanta. Hotararile judecatoresti trebuie sa fie respectate si executate de catre cetateni si autoritatile publice. la dimensiuni reduse.

obiceiurilor. Exista. Organizarea justitiei se face pe grade de jurisdictie. Statul de drept implica obligativitatea respectarii si aplicarii constitutiilor si legilor. etc. Uneori in activitatea de judecata. dar nu creeaza drept. buna administrare a justitiei. cauzalitatea. ca posibilitate de indreptare a erorilor. accesul la tribunal. in lipsa de text expres sau apropriat judecatorul recurge la analogia dreptului. principii specifice diferitelor categorii de jurisdictii (sau procese) sens in care se discuta de exemplu de principiile dreptului procesual civil sau principiile dreptului procesual penal. Se considera ca cea mai eficienta este organizarea a trei grade de jurisdictie: fond. Are insa o evidenta aplicabilitate in domeniul justitiei si anume sub doua aspecte. Justitia (in general activitatea jurisdictionala) este o activitate de rezolvare a litigiilor. Judecatorul care infaptuieste justitia cauta sa afle adevarul in procesul respectiv pentru a identifica exact incalcarea legii. Toate aceste principii sunt importante . Exista apoi unele principii proprii justitiei (jurisdictiilor) ca activitate si sistem de autoritati. proportionalitatea in stabilirea santiunilor. Din aceste exigente rezulta principiile potrivit carora este organizata si functioneaza justitia. El aplica dreptul creat de catre Parlament. In cadrul acestor exigente se enumera in general urmatoarele: legalitatea. garantia unui proces echitabil. recurs. legilor. el nu poate inlatura o lege pe motiv ca nu-I de acord cu ea. in litera si spiritul constitutiei. din diferite motive reale sau pur sentimentale. Astfel exista principii aplicabile intregului sistem statal–juridic si care firesc sunt aplicabile si justitiei. impartialitatea judecatorului. de reevaluare a situatiilor si probelor. fiind de esenta statului de drept. adica la aplicarea principiilor fundamentale. legalitatea instantelor 3 . Va trebui sa constatam ca insasi competenta instantelor judecatoresti este stabilita prin constitutie si legi. Principiile fundamentale potrivit carora se realizeaza justitia Justitia trebuie sa raspunda unor exigente fundamentale. In legatura cu aceste principiianumite precizari se impun. raspunderea si responsabilii. apel. Unele principii privesc organizarea judecatoaresca. victimile. altele activitatea sau pozitia justitiei si a judecatorului. Pentru ca justitia sa-si poata infaptui misiunea ea cunoaste o anumita organizare si anumite principii. A) Principiul legalitatii Este un principiu ce in mod firesc excede justitiei. iar incalcarea principiilor poate atrage nulitatea hotararii judecatoresti sau a altor acte de procedura.Aceasta pentru simplu motiv ca puterea jurisdictionala este o parte a organizarii statale a puterii politice. stiut ca “dura lex sed lex”. Aceste grade de jurisdictie permit o evaluare in fond dar si posibilitatea de recurs. publicitatea procesului. conventiilor si contractelor. Judecatorul interpreteaza legea si o aplica. de asemenea.

Dupa ce prin art 127 (1) stabileste ca procedura judiciara se desfasoara in limba romana. pentru minori) potrivit specificului proceselor. 125 (2) stabileste ca “Este interzisa infiintarea de instante extraordinare”. Constitutia Romaniei contine mai multe dispozitii in acest sens. de munca. 127 (2) arata ca cetatenii apartinand minoritatilor nationale. Este una din cele mai puternica garantii ale demnitatii si libertatii umane. F) Independenta judecatorului si supunerea lui numai legii 4 . precum si persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului. C) Folosirea limbii oficiale si a limbii materne in justitie Procedura judiciara se desfasoara in limba oficiala a statului. E) Prezumtia de nevinovatie Este un principiu constitutional potrivit caruia o persoana este considerata nevinovata atata timp cat nu s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare. legalitatea infractiunilor si a pedepselor. Este prevazut explicit in art. de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret. Sub cel de-al doile aspect se observa ca nu exista infractiune decat daca aceasta este prevazuta de lege si ca nu exista pedeapsa decat daca este prevazuta de lege. de contencios administrativ. B) Justitia este unica si egala pentru toti Este un principiu fundamental care valorifica si in domeniul justitiei principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor. De asemenea instantele judecatoresti pot rezolva procese numai in limita competentei conferite de lege. D) Dreptul la aparare Este nu numai un drept fundamental cetatenesc. Procedura de rezolvare a litigiilor este numai cea prevazuta de lege. numai acele autoritati statale carora constitutia si legile le recunosc asemena calitati. existenta unor privilegii.judecatoresti . acest drept este asigurat in mod gratuit. in mod egal tuturor participantilor. prevede deasemena Constitutia. 125 din Constitutia Romaniei. Este principiul caruia i se subordoneaza intreaga activitate jurisdictionala. De aceea Constitutia Romaniei prin art. De aceea li se asigura traducerea printr-un interpret. Acesta presupune ca pentru toti cetatenii sa existe o singura justitie . In procesele penale. De asemenea acest principiu presupune folosirea in spete similare a acelorasi regului procedurale si acordarea drepturilor procedurale si acordarea drepturilor procesuale. ci si un principiu fundamental al justitiei. Acest principiu refuza existenta unor tribunale extraordinare. cu aplicatiunea sa specifica la justitie este consacrat prin art. Principiul legalitatii. 23 (8) din Constitutia Romaniei. In ceea ce priveste primul aspect este de retinut ca pot indeplini functii jurisdictionale. Persoanelor care nu inteleg limba oficiala trebuie sa li se asigure comunicarea pieselor dosarelor si a tuturor actelor procedurale in limba pe care o cunosc. Desigur acest principiu nu este incalcat prin creearea unor sectii speciale (comerciale. prin art. ca acestia sa fie judecati de aceleasi instante in procese similare. acestea tinand de buna administrare a justitiei.

caracter. judecatorii titulari 5 . indicatii. la fel ca deputatii. devoratde luptele sale se indeparteaza de virtutile solicitate de aceasta activitate. atat fata de celalalte puteri. Este interesant de mentionat ca prin art 151 din Constitutia Romaniei s-a stabilit ca “Noua Curte Suprema de Justitie va fi numita. In tara noastra. in care numirea se face in ordinea rezultatelor (deci a competentei profesionale) este considerata cea mai potrivita. In multe state judecatorii sunt numiti . de regula de catre executiv. Ca atare in rezolvarea litigiilor judecatorul nu poate primi nici un fel de ordine. Recrutarea judecatorilor este o garantie a independentei acestora. fiind in fond o garantie in fata abuzurilor puterilor. de exemplu. De aceea el trebuie sa dispuna de libertatea de expresie. Recrutarea judecatorilor prin concurs. Desigur aceasta este o dispozitiei tranzitorie. fapt ce asigura din start independent. Judecatorul da in ultima instanta stralucire independentei sale. de opinie. nici transferat pe un post echivalent . prin profesionalism. inamovibilitatea. la nivelul statelor). Potrivit acestui principiu judecatorul nu poate fi nici revocat. juristi profesionisti. instructii. Independenta judecatorului. In unele state judecatorii sunt alesi. in Suedia.Este unul din principiile constitutionale ale justitiei. tine de chiar separatia puterilor in stat. exaltat. prin vot popular (ex: SUA. fiind o masura de protectie a acestuia. Inamovibilitatea este o puternica garantie a independentei judecatorului. 123 (2) stabileste ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Astfel. nici retrogradat. de asociere. Constitutia Romaniei prin art. in sedinta comuna. avansarea si controlul prezinta un inrteres aparte. la propunerea Presedintelui Romaniei in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a Constitutiei”. Regulile constitutionale cuprind garantii ale independentei judecatorilor printre care conditiile de recrutare. iar pentru un magistrat se pretinde un anume gen de sobrietate care vizeaza angajamentele sale publice. nici avansat fara consimtamantul sau. in conditiile legii de Camera Deputatilor si de Senat. ea nu poate fi garantata absolut prin lege. Potrivit acestui principiu. Ea exprima posibilitatea de protectie a guvernantilor. adica echilibrul. deontologie: “ Pentru a fi magistrat. judecatorii trebuie sa se alinieze platformelor si partidelor politice . Inamovibilitatea pune magistratii la adapost de orice revocare si transferare impusa in afara de greseli foarte grave si dupa o procedura jurisdictionala. Asa cum se precizeaza clar in doctrina independenta este o notiune indivizibila fiind indispensabil pentru o buna justitie ca magistratul sa fie independent. moravurilor si traditiilor specifice fiecarei tari. sugestii sau alte asemenea impulsuri privind solutia pe care trebuie sa o dea. moderatia si seninatatea”. cat si fata de colegii sai. in activitatea sa judecatorul se supune numai legii si constiintei sale. Dar fiecare profesie are servitutile sale. potrivit Constitutiei judecatorii sunt numiti de Presedintele Romaniei la propunerea Consiliului Suprem al Magistraturii. Comisiile de concurs trebuie sa cuprinda universitari . magistrati recunoscuti. nu trebuie sa fii mai putin om. cu toate dezavantajele ce rezulta de aici. de altfel independenta justitiei. in principiu inamovibili. vorbindu-se de independenta autoritatii jurisdictioanale. Desigur independenta judecatorului este substantial tributara caracterului. moralitate. Sistemul alegerii nu este insa considerat ca da rezultate pentru motivul ca nu da garantii autoritatii judiciare. Un judecator militant. In sistemul alegerii.

sub titlul VI denumit Autoritatea Judecatoreasca. Desigur un rol important in asigurarea independentei judecatorilor il are controlul hotararilor judecatoresti. pentru a nu depinde de executiv. instantele judecatoresti. Nu trebuie inteles ca toate aceste organisme se integreaza in puterea judecatoreasca. si curti supreme. 124 Constitutia stabileste ca mandatul judecatorilor Curtii Supreme de Justitie este de 6 ani (cu posibilitatea reinvestirii in functie) de unde rezulta ca pentru acestia inamovibilitatea este asigurata numai pentru aceasta durata. pot fi avansati pe loc. Constitutia lasa pe seama legii organice stabilirea gradelor de jurisdictie si a instantelor judecatoresti corespunzatoare. pri art. in sensul de a se face cat mai putine diferentieri in cariera. Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii. Iar legea romana de organizare judecatoreasca stabileste ca daca in cursul activitatii sale. etc. Instantele judecatoresti sunt. De asemenea mai trebuie precizat faptul ca inamovibilitatea priveste numai calitatea de judecator si nu functiile de conducere judecatoreasca. Organizarea si functionarea instantelor judecatoresti sunt stabilite de lege. Astfel. Acest control trebuie efectuat numai de instante judecatoresti si numai dupa proceduri jurisdictionale. Cat priveste avansarea magistratilor. Este interzisa 6 . dar care nu doresc sa schimbe functia si instanta sau parchetul. transferarea si sanctionarea judecatorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii. Constitutia Romaniei. denumite si instante judecatoresti. reglementeaza. ca si procurorii (art 75) Prin art. Inamovibilitatea nu priveste insa judecatorii stagiari ci numai pe cei numiti de Presedintele Romaniei.nu pot fi demisi din functiile lor decat daca prin infractiune penala sau prin necunoastere grava si repetata a obligatiilor. In aceasta putere intra numai instantele judecatoresti. adauga ca magistratii care indeplinesc conditiile pentru a fi avansati. Constitutia Romaniei cuprinde cateva dispozitii privitoare la inamovibilitatea judecatorilor. tribunale. potrivit art. In acest sens Constitutia Romaniei. ei se manifesta evident inapti de a-si indeplini sarcinile sau se pensioneaza. poate dispune eliberarea sa din functie la sesizarea ministrului justitiei . Consiliul Superior al Magistraturii. Din examinarea acestor dispozitii rezulta ca judecatorii sunt inamovibili. trebuie avute in vedere doua reguli si anume: ea sa revina numai corpului magistratilor (de exemplu Consiliului Superior al Magistraturii) limitarea treptelor (gradelor) si consecintelor avansarii . Curtea Suprema de Justitie si celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. Pentru a nu crea prin avansare situatii nedorite se practica si avansarea pe loc. dar in conditiile legii. 125 (1) din Constitutie. 124 (1) prevede ca promovarea. in conditiile legii. magistratul manifesta o vadita incapacitate profesionala. curti de apel. Organele judecatoresti Justitia este infaptuita de catre organele judecatoresti. in ordine. prin art.Sistemul organelor judecatoresti este format in general din judecatorii. 78 dupa ce stabileste ca avansarea sau transferarea magistratilor se face numai cu consimtamantul acestora . Judecatorii stagiari sunt singurii care nu sunt numiti de catre Presedinte. legea de organizare judecatoreasca. In legatura cu acestia legea arata ca se bucura de stabilitate.

tribunalele. curtile de apel. RAPORTURILE CU LEGISLATIVUL SI EXECUTIVUL Justitia este si trebuie sa fie independenta iar inerventia in sfera justitiei a altor contravine acestui mare principiu constitutional. Ministerul public. cuprinde procurorii. interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept. Consiliul Superior al Magistraturii este autoritatea creata in vederea exercitarii a doua functii. aceasta este organizata in sectii. Apoi marele principiu al independentei judecatorului presune supunerea sa numai legii. 30 din legea pentru organizarea judecatoreasca Ministerul public este independent in relatiile cu celalalte autoritati. Curtea Suprema de Justitie. Iata deci aspecte care contureaza raporturile justitie-legislativ. precum si cu privire la activitatea Ministerului public. Desi nu este nominalizat prin Constitutie. asigurand conditiile necesare functionarii intregului sistem al justitiei pe baza strictei aplicari a legii. Este o consecinta fireasca o statului de drept. completul de 9 judecatori si Sectiile Unite. Principiile constitutionale de organizare si functionare a Ministerului public sunt: legalitatea. lucrarile sale sunt prezidate de catre ministrul justitiei. Potrivit dispozitiilor hotararii de guvern prin care este organizat (nr 450/1994) el este organul administratiei publice de specialitate care exercita atributiile prevazute de lege in domeniul administratiei justitiei. al executarii pedepselor penale. De asemenea. Iar potrivit art. care are un rol aparte in administrarea justitiei. cu exceptie celor stagiari. competenta si procedura potrivit careia isi desfasoara activitatea. Raporturile sistemului judecatoresc cu Parlamentul rezulta mai intai din faptul ca organizarea si functionarea instantelor judecatoresti se realizeaza numai potrivit legii. Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din magistrati alesi pentru o durata de 4 ani. 92 din 4 august 1992) prin art. nu poate fi in afara explicatiilor Ministerul Justitiei . Ei lucreaza sub autoritatea ministrului justitiei. constituiti in parchete. Aceasta nu exclude insa anumite raporturi constitutionale care razulta firesc din sistemul constitutional. Legea de organizare judecatoreasca (nr. corespunzator principiilor democratice ale statului de drept. lucrarile sunt prezidate de catre presedintele Curtii Supreme de Justitie. in activitatea judiciara. care in mod generic intra in categoria magistratilor. Atunci cand exercita prima functie. 10 stabileste urmatoarele instante judecatoresti: judecatoriile. Ca atare Parlamentul este cel care stabileste prin lege oraganele judecatoresti. fiecare avand competenta proprie. in limitele stabilite de lege functioneaza si tribunalele militare. in sedinta comuna. precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Legea este cea care stabileste infractiunile si pedepsele. controlul ierarhic. Este evident si usor de observat ca acestea nu afecteaza nici un fel dreptul judecatorului de a decide independent in 7 . impartialitatea. dar fara drept de vot. si anume: a) propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor. de catre Camera Deputatilor si de catre Senat. Cand exercita cea de-a doua functie.infiintarea de instante extraordinare. Cat priveste Curtea Suprema de Justitie. b) este colegiul de disciplina a judecatorilor. Rolul Ministerului public este de a reprezenta.

ministrului justitiei etc). 8 . Raporturile justitiei cu executivul. De aceea trebuie ca posibilitatea de numire. de avansare sau de revocare sa se realizeze prin proceduri care sa puna in evidenta numai competenta profesionala a celor in cauza. sub aspect constitutional. atunci cand acest control este incredintat judecatorilor. sunt mai simple. La randul sau justitia poate interveni in activitatea legistativa prin controlul constitutionalitatii legilor. Ele pot aparea in situatia in care numirea si avansarea magistratilor apartine executivului (sefului de stat. In asemenea situatii s-ar putea crea o stare de docilitate a magistratilor fata de executiv. Legea elaborata de Parlament creeaza conditiile unei reale independente. Aceasta cu atat mai mult cu cat judecatorii sunt deseori pusi in situatia de a exercita constrolul legalitatii actelor de guvernamant si administrative.cauza ce este supusa judecatii sale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful