BUGEAG N. OVIDIU MASTER ANUL II I.F.

R DREPTUL AFACERILOR Autoritatea judecatoreasca

In teoria clasica a separatiei puterilor, una dintre puteri este puterea judecatoreasca. De altfel, asa cum deseori se afirma, separatia puterilor in stat este in realitate o justificare a unui scop politic concret: sa slabeasca guvernantii in ansamblul lor, limitandu-i pe unii prin altii. Intr-o asemenea viziune, doua aspecte bine distincte se contureaza si anume: a) separatia Parlamentului visa-vis de Guvern, care se refera la guvernanti in sensul larg al cuvantului; b) separatia jurisdictiilor in raport cu guvernantii, care permit controlul acestoraprin judecatorii independenti. Evolutia teoriei clasice a separatiei puterilor a implicat si evolutia explicatiilor si practicilor privind puterea judecatoreasca. Aceasta explica chiar terminologia diferita sub care aceasta putere este exprimata in constitutii si doctrina si anume: Putere judecatoreasca, putere jurisdictionale. Denumirea de autoritate judecatoreasca evoca foarte clar justitia ca functie distincta si ca sistem distinct. Termenul justitie nare doua sensuri. Intr-un sens, prin justitie intelegem sistemul organelor judecatoresti, iar intr-un al doilea sens intelegem activitatea de solutionarea proceselor civile, administrative, comerciale, penale, de munca, etc, de aplicare de santiuni, de restabilire a drepturilor. In limbajul obisnuit a se face justitie inseamna a se face dreptate. Justitia s-a impus din cele mai vechi timpuri, ca o functie de judecare a proceselor, de reprimare a persoanelor care produc pagube si suferinte altora prin incalcarea regulilor sociale convenite sau stabilite, de anulare a actelor ilegale sau abuzive. Justitia si-a imbogatit continutul, ea privind direct chiar exercitiul puterii politice in sensul efectuarii controlului asupra modului cum guvernantii actioneaza in limitele constitutiei si dreptului, adica in realizarea principiului egalitatii. Statul de drept ca atare a devenit de neconceput fara justitie, lipsa justitiei veritabile insemnandarbitrariu si nedreptate. Daca viata sociala trebuie sa se desfasoare conform constitutiei si legilor, in mod firesc trebuie sa existe o functie care sa le cunoasca si sa le poata interpreta si aplica concret atunci cand sunt incalcate, cand drepturile si libertatile cetatenilor sunt periclitate, neglijate. Aceasta functia a fost si este incredintata unei autoritati (puteri) distincte, investita cu puteri statalecare ii dau eficienta si care trebuie sa fie independenta si impartiala. Dealtfel este indeobste cunoscut si admis ca nupoti fi judecator in propria cauza, pentru ca, obiectiv, nu poti fi nici independent, nici impartial. Conceputa astfel, ca o functie realizata independent si impartial, justitia s-a impus ca o idee si realitate in care oamenii cred ca-i poate apara atunci cand drepturile si interesele legitime sunt 1

se aplica sanctiuni. Membrii jurisdictiilor. pedepsele aplicate ministrilor. contractele. de regula magistrati. In urma judecatii se dau hotarari. pentru a aplica legea la cazurile concrete ce le sunt deduse spre rezolvare. fie numai autoritati. Ansamblul judecatilor lor formeaza jurisprudenta. In spiritul ideii de justitie s-au dezvoltat insa si activitati infaptuite de alte organisme decat instantele judecatoresti care presupun folosirea acelorasi reguli judecatoresti. care limpezeste textele obscure. legile. Problema se pune pentru ca rolul justitiei eset de a aplica dreptul si nu de a creea drept. in care se stabilesc drepturi si obligatii pentru subiectele de drept. De aici preocuparea fireasca pentru teoretizarea justitiei pentru ca restul activitatii jurisdictionale imprumuta trasaturile si principiile acesteia. la dimensiuni reduse. Ele se opun examinarii si rezolvarii membrilor jurisdictiilor. mai intai interpreteaza Constitutia. cu mai multe sensuri sau lacune si uneori le completeaza. Desigur este important de stiut pana unde pot merge jurisdictiile in completarea lacunelor legii. de catre cei interesati (uneori din oficiu). Specificul activitatii jurisdictionale Activitatea jurisdictionala are un continut si principii care o diferentiaza de legislativ si executive dar o si integreaza. Legea poate conferi fie puterii judiciarefie unor jurisdictii care nu fac parte din puterea judiciara sarcina de a judeca litigiile care nu rezulta din rapoarte juridice civile. 2. se dau ordine de executare atat partilor in proces. Pot fi citate si cazuri interesante in care justitiei i s-au conferit si imputerniciri de reglementare juridica. intr-o viziune sistematica in ansamblul activitatilor statale. conventiile sau cutumele ce sunt invocate. Hotararile judecatoresti trebuie sa fie respectate si executate de catre cetateni si autoritatile publice. fie asemenea persoane si autoritati. iar pana la adoptarea legii” Inalta Curte de Casatie si Justitie are puterea de a caracteriza delictul si de a determina pedeapsa”. Fiat justitia pereat mundus (justitia sa-si urmeze cursul ei. In acest sens sunt explicate dispozitiile art 101 – 102 din Constitutia romana din anul 1866 potrivit carora o lege urma sa determine cazurile de responsabilitate. Asemenea litigii opun fie persoane fizice. Incuba puterii judiciare de a judeca litigiile civile si cele de creanta. cat si autoritatilor publice. participanti in proces. de unde si denumirea de putere( autoritate) jurisdictionala. chiar daca lumea ar fi sa piara) a devenit dictonul preferat in legatura cu justitia. In scopul articularii lor cu justitia se vorbeste de activitati jurisdictionale. le stabilesc sensul lor oficial. Cuvantul jurisdictional a devenit preferabil cuvantului judiciar care se aplica numai unei categorii de jurisdictii. Justitia ramane partea substantiala a activitatii jurisdictionale.” Exprimarea autoritate jurisdictionala nu diminueaza rolul justitiei ci evidentiaza similitudinea de continut si principii intre mai multe activitati care se impun aici cand legile nu sunt executate. fie persoane juridice. se stabilesc despagubiri. Legea reglementeaza procedura de urmat si consecintele deciziilor. In acest sens sunt interesante dispozitiile art. 112 din Constitutia Olandei. potrivit carora: “1. 2 .incalcate.

ca posibilitate de indreptare a erorilor. din diferite motive reale sau pur sentimentale. Va trebui sa constatam ca insasi competenta instantelor judecatoresti este stabilita prin constitutie si legi. Din aceste exigente rezulta principiile potrivit carora este organizata si functioneaza justitia. Are insa o evidenta aplicabilitate in domeniul justitiei si anume sub doua aspecte. Unele principii privesc organizarea judecatoaresca. Exista.Aceasta pentru simplu motiv ca puterea jurisdictionala este o parte a organizarii statale a puterii politice. In cadrul acestor exigente se enumera in general urmatoarele: legalitatea. apel. Exista apoi unele principii proprii justitiei (jurisdictiilor) ca activitate si sistem de autoritati. recurs. legalitatea instantelor 3 . Pentru ca justitia sa-si poata infaptui misiunea ea cunoaste o anumita organizare si anumite principii. principii specifice diferitelor categorii de jurisdictii (sau procese) sens in care se discuta de exemplu de principiile dreptului procesual civil sau principiile dreptului procesual penal. stiut ca “dura lex sed lex”. iar incalcarea principiilor poate atrage nulitatea hotararii judecatoresti sau a altor acte de procedura. de asemenea. Statul de drept implica obligativitatea respectarii si aplicarii constitutiilor si legilor. el nu poate inlatura o lege pe motiv ca nu-I de acord cu ea. Se considera ca cea mai eficienta este organizarea a trei grade de jurisdictie: fond. raspunderea si responsabilii. accesul la tribunal. A) Principiul legalitatii Este un principiu ce in mod firesc excede justitiei. obiceiurilor. conventiilor si contractelor. adica la aplicarea principiilor fundamentale. etc. Uneori in activitatea de judecata. in lipsa de text expres sau apropriat judecatorul recurge la analogia dreptului. de reevaluare a situatiilor si probelor. Principiile fundamentale potrivit carora se realizeaza justitia Justitia trebuie sa raspunda unor exigente fundamentale. El aplica dreptul creat de catre Parlament. buna administrare a justitiei. In legatura cu aceste principiianumite precizari se impun. Aceste grade de jurisdictie permit o evaluare in fond dar si posibilitatea de recurs. altele activitatea sau pozitia justitiei si a judecatorului. Toate aceste principii sunt importante . in litera si spiritul constitutiei. Astfel exista principii aplicabile intregului sistem statal–juridic si care firesc sunt aplicabile si justitiei. dar nu creeaza drept. Organizarea justitiei se face pe grade de jurisdictie. impartialitatea judecatorului. legilor. Justitia (in general activitatea jurisdictionala) este o activitate de rezolvare a litigiilor. cauzalitatea. publicitatea procesului. proportionalitatea in stabilirea santiunilor. victimile. fiind de esenta statului de drept. Judecatorul interpreteaza legea si o aplica. garantia unui proces echitabil. Judecatorul care infaptuieste justitia cauta sa afle adevarul in procesul respectiv pentru a identifica exact incalcarea legii.

Procedura de rezolvare a litigiilor este numai cea prevazuta de lege. in mod egal tuturor participantilor. 23 (8) din Constitutia Romaniei. de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret. Acest principiu refuza existenta unor tribunale extraordinare.judecatoresti . Este principiul caruia i se subordoneaza intreaga activitate jurisdictionala. Este una din cele mai puternica garantii ale demnitatii si libertatii umane. acestea tinand de buna administrare a justitiei. ci si un principiu fundamental al justitiei. C) Folosirea limbii oficiale si a limbii materne in justitie Procedura judiciara se desfasoara in limba oficiala a statului. De asemenea acest principiu presupune folosirea in spete similare a acelorasi regului procedurale si acordarea drepturilor procedurale si acordarea drepturilor procesuale. cu aplicatiunea sa specifica la justitie este consacrat prin art. Constitutia Romaniei contine mai multe dispozitii in acest sens. Persoanelor care nu inteleg limba oficiala trebuie sa li se asigure comunicarea pieselor dosarelor si a tuturor actelor procedurale in limba pe care o cunosc. legalitatea infractiunilor si a pedepselor. D) Dreptul la aparare Este nu numai un drept fundamental cetatenesc. E) Prezumtia de nevinovatie Este un principiu constitutional potrivit caruia o persoana este considerata nevinovata atata timp cat nu s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare. de munca. De aceea li se asigura traducerea printr-un interpret. pentru minori) potrivit specificului proceselor. ca acestia sa fie judecati de aceleasi instante in procese similare. Sub cel de-al doile aspect se observa ca nu exista infractiune decat daca aceasta este prevazuta de lege si ca nu exista pedeapsa decat daca este prevazuta de lege. De aceea Constitutia Romaniei prin art. 127 (2) arata ca cetatenii apartinand minoritatilor nationale. numai acele autoritati statale carora constitutia si legile le recunosc asemena calitati. Principiul legalitatii. acest drept este asigurat in mod gratuit. de contencios administrativ. 125 (2) stabileste ca “Este interzisa infiintarea de instante extraordinare”. Desigur acest principiu nu este incalcat prin creearea unor sectii speciale (comerciale. B) Justitia este unica si egala pentru toti Este un principiu fundamental care valorifica si in domeniul justitiei principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor. Acesta presupune ca pentru toti cetatenii sa existe o singura justitie . F) Independenta judecatorului si supunerea lui numai legii 4 . precum si persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului. Este prevazut explicit in art. prin art. De asemenea instantele judecatoresti pot rezolva procese numai in limita competentei conferite de lege. In ceea ce priveste primul aspect este de retinut ca pot indeplini functii jurisdictionale. 125 din Constitutia Romaniei. prevede deasemena Constitutia. Dupa ce prin art 127 (1) stabileste ca procedura judiciara se desfasoara in limba romana. In procesele penale. existenta unor privilegii.

devoratde luptele sale se indeparteaza de virtutile solicitate de aceasta activitate. iar pentru un magistrat se pretinde un anume gen de sobrietate care vizeaza angajamentele sale publice. Inamovibilitatea este o puternica garantie a independentei judecatorului. Independenta judecatorului. vorbindu-se de independenta autoritatii jurisdictioanale. avansarea si controlul prezinta un inrteres aparte. judecatorii titulari 5 . in activitatea sa judecatorul se supune numai legii si constiintei sale. prin vot popular (ex: SUA. ea nu poate fi garantata absolut prin lege. fiind o masura de protectie a acestuia. nici transferat pe un post echivalent . Potrivit acestui principiu judecatorul nu poate fi nici revocat. Ca atare in rezolvarea litigiilor judecatorul nu poate primi nici un fel de ordine. Este interesant de mentionat ca prin art 151 din Constitutia Romaniei s-a stabilit ca “Noua Curte Suprema de Justitie va fi numita. Recrutarea judecatorilor prin concurs. de asociere. Desigur aceasta este o dispozitiei tranzitorie. adica echilibrul. potrivit Constitutiei judecatorii sunt numiti de Presedintele Romaniei la propunerea Consiliului Suprem al Magistraturii. In multe state judecatorii sunt numiti . Sistemul alegerii nu este insa considerat ca da rezultate pentru motivul ca nu da garantii autoritatii judiciare. in conditiile legii de Camera Deputatilor si de Senat. caracter. fiind in fond o garantie in fata abuzurilor puterilor. moravurilor si traditiilor specifice fiecarei tari. de altfel independenta justitiei. cat si fata de colegii sai. 123 (2) stabileste ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. moralitate. deontologie: “ Pentru a fi magistrat. in Suedia. In sistemul alegerii. Asa cum se precizeaza clar in doctrina independenta este o notiune indivizibila fiind indispensabil pentru o buna justitie ca magistratul sa fie independent. Ea exprima posibilitatea de protectie a guvernantilor. Un judecator militant. in care numirea se face in ordinea rezultatelor (deci a competentei profesionale) este considerata cea mai potrivita. de exemplu. inamovibilitatea. Astfel. juristi profesionisti. In unele state judecatorii sunt alesi. la fel ca deputatii. moderatia si seninatatea”. Judecatorul da in ultima instanta stralucire independentei sale.Este unul din principiile constitutionale ale justitiei. in principiu inamovibili. cu toate dezavantajele ce rezulta de aici. Constitutia Romaniei prin art. tine de chiar separatia puterilor in stat. instructii. de regula de catre executiv. Desigur independenta judecatorului este substantial tributara caracterului. nu trebuie sa fii mai putin om. Recrutarea judecatorilor este o garantie a independentei acestora. exaltat. de opinie. la nivelul statelor). indicatii. In tara noastra. Potrivit acestui principiu. in sedinta comuna. Inamovibilitatea pune magistratii la adapost de orice revocare si transferare impusa in afara de greseli foarte grave si dupa o procedura jurisdictionala. la propunerea Presedintelui Romaniei in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a Constitutiei”. magistrati recunoscuti. De aceea el trebuie sa dispuna de libertatea de expresie. Regulile constitutionale cuprind garantii ale independentei judecatorilor printre care conditiile de recrutare. sugestii sau alte asemenea impulsuri privind solutia pe care trebuie sa o dea. nici avansat fara consimtamantul sau. Dar fiecare profesie are servitutile sale. prin profesionalism. nici retrogradat. Comisiile de concurs trebuie sa cuprinda universitari . fapt ce asigura din start independent. judecatorii trebuie sa se alinieze platformelor si partidelor politice . atat fata de celalalte puteri.

Cat priveste avansarea magistratilor. Este interzisa 6 .nu pot fi demisi din functiile lor decat daca prin infractiune penala sau prin necunoastere grava si repetata a obligatiilor. ei se manifesta evident inapti de a-si indeplini sarcinile sau se pensioneaza. tribunale. in sensul de a se face cat mai putine diferentieri in cariera. In aceasta putere intra numai instantele judecatoresti. etc. Constitutia Romaniei. prin art. Constitutia Romaniei cuprinde cateva dispozitii privitoare la inamovibilitatea judecatorilor. In legatura cu acestia legea arata ca se bucura de stabilitate. Constitutia lasa pe seama legii organice stabilirea gradelor de jurisdictie si a instantelor judecatoresti corespunzatoare. in ordine. poate dispune eliberarea sa din functie la sesizarea ministrului justitiei . transferarea si sanctionarea judecatorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii. magistratul manifesta o vadita incapacitate profesionala. instantele judecatoresti. pentru a nu depinde de executiv. Organizarea si functionarea instantelor judecatoresti sunt stabilite de lege. sub titlul VI denumit Autoritatea Judecatoreasca. Instantele judecatoresti sunt. Astfel. dar in conditiile legii. ca si procurorii (art 75) Prin art. Desigur un rol important in asigurarea independentei judecatorilor il are controlul hotararilor judecatoresti. potrivit art. 124 (1) prevede ca promovarea. pot fi avansati pe loc. Iar legea romana de organizare judecatoreasca stabileste ca daca in cursul activitatii sale. In acest sens Constitutia Romaniei. Curtea Suprema de Justitie si celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. Pentru a nu crea prin avansare situatii nedorite se practica si avansarea pe loc. adauga ca magistratii care indeplinesc conditiile pentru a fi avansati. 78 dupa ce stabileste ca avansarea sau transferarea magistratilor se face numai cu consimtamantul acestora . curti de apel. De asemenea mai trebuie precizat faptul ca inamovibilitatea priveste numai calitatea de judecator si nu functiile de conducere judecatoreasca. Organele judecatoresti Justitia este infaptuita de catre organele judecatoresti. pri art. legea de organizare judecatoreasca. Inamovibilitatea nu priveste insa judecatorii stagiari ci numai pe cei numiti de Presedintele Romaniei. 125 (1) din Constitutie. Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii. Nu trebuie inteles ca toate aceste organisme se integreaza in puterea judecatoreasca. 124 Constitutia stabileste ca mandatul judecatorilor Curtii Supreme de Justitie este de 6 ani (cu posibilitatea reinvestirii in functie) de unde rezulta ca pentru acestia inamovibilitatea este asigurata numai pentru aceasta durata. dar care nu doresc sa schimbe functia si instanta sau parchetul. Judecatorii stagiari sunt singurii care nu sunt numiti de catre Presedinte. trebuie avute in vedere doua reguli si anume: ea sa revina numai corpului magistratilor (de exemplu Consiliului Superior al Magistraturii) limitarea treptelor (gradelor) si consecintelor avansarii . denumite si instante judecatoresti. si curti supreme.Sistemul organelor judecatoresti este format in general din judecatorii. Din examinarea acestor dispozitii rezulta ca judecatorii sunt inamovibili. in conditiile legii. Acest control trebuie efectuat numai de instante judecatoresti si numai dupa proceduri jurisdictionale. reglementeaza.

Desi nu este nominalizat prin Constitutie. Potrivit dispozitiilor hotararii de guvern prin care este organizat (nr 450/1994) el este organul administratiei publice de specialitate care exercita atributiile prevazute de lege in domeniul administratiei justitiei. De asemenea. Curtea Suprema de Justitie. Legea este cea care stabileste infractiunile si pedepsele. care are un rol aparte in administrarea justitiei. de catre Camera Deputatilor si de catre Senat. interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept. Este evident si usor de observat ca acestea nu afecteaza nici un fel dreptul judecatorului de a decide independent in 7 . constituiti in parchete. Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din magistrati alesi pentru o durata de 4 ani. 10 stabileste urmatoarele instante judecatoresti: judecatoriile. Cand exercita cea de-a doua functie. corespunzator principiilor democratice ale statului de drept. in limitele stabilite de lege functioneaza si tribunalele militare. completul de 9 judecatori si Sectiile Unite. lucrarile sale sunt prezidate de catre ministrul justitiei. in sedinta comuna. 92 din 4 august 1992) prin art. Atunci cand exercita prima functie. competenta si procedura potrivit careia isi desfasoara activitatea. Iata deci aspecte care contureaza raporturile justitie-legislativ. Cat priveste Curtea Suprema de Justitie. precum si drepturile si libertatile cetatenilor. dar fara drept de vot. asigurand conditiile necesare functionarii intregului sistem al justitiei pe baza strictei aplicari a legii. Raporturile sistemului judecatoresc cu Parlamentul rezulta mai intai din faptul ca organizarea si functionarea instantelor judecatoresti se realizeaza numai potrivit legii. precum si cu privire la activitatea Ministerului public. Iar potrivit art. Legea de organizare judecatoreasca (nr. cu exceptie celor stagiari. Principiile constitutionale de organizare si functionare a Ministerului public sunt: legalitatea. Ca atare Parlamentul este cel care stabileste prin lege oraganele judecatoresti. Este o consecinta fireasca o statului de drept. b) este colegiul de disciplina a judecatorilor. al executarii pedepselor penale. 30 din legea pentru organizarea judecatoreasca Ministerul public este independent in relatiile cu celalalte autoritati. Consiliul Superior al Magistraturii este autoritatea creata in vederea exercitarii a doua functii. curtile de apel. RAPORTURILE CU LEGISLATIVUL SI EXECUTIVUL Justitia este si trebuie sa fie independenta iar inerventia in sfera justitiei a altor contravine acestui mare principiu constitutional. Ei lucreaza sub autoritatea ministrului justitiei.infiintarea de instante extraordinare. Apoi marele principiu al independentei judecatorului presune supunerea sa numai legii. care in mod generic intra in categoria magistratilor. nu poate fi in afara explicatiilor Ministerul Justitiei . fiecare avand competenta proprie. lucrarile sunt prezidate de catre presedintele Curtii Supreme de Justitie. Rolul Ministerului public este de a reprezenta. Aceasta nu exclude insa anumite raporturi constitutionale care razulta firesc din sistemul constitutional. aceasta este organizata in sectii. impartialitatea. tribunalele. controlul ierarhic. Ministerul public. si anume: a) propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor. in activitatea judiciara. cuprinde procurorii.

La randul sau justitia poate interveni in activitatea legistativa prin controlul constitutionalitatii legilor. de avansare sau de revocare sa se realizeze prin proceduri care sa puna in evidenta numai competenta profesionala a celor in cauza. In asemenea situatii s-ar putea crea o stare de docilitate a magistratilor fata de executiv. atunci cand acest control este incredintat judecatorilor. 8 . Raporturile justitiei cu executivul. Aceasta cu atat mai mult cu cat judecatorii sunt deseori pusi in situatia de a exercita constrolul legalitatii actelor de guvernamant si administrative.ministrului justitiei etc). sunt mai simple. De aceea trebuie ca posibilitatea de numire. Legea elaborata de Parlament creeaza conditiile unei reale independente. Ele pot aparea in situatia in care numirea si avansarea magistratilor apartine executivului (sefului de stat. sub aspect constitutional.cauza ce este supusa judecatii sale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful