BUGEAG N. OVIDIU MASTER ANUL II I.F.

R DREPTUL AFACERILOR Autoritatea judecatoreasca

In teoria clasica a separatiei puterilor, una dintre puteri este puterea judecatoreasca. De altfel, asa cum deseori se afirma, separatia puterilor in stat este in realitate o justificare a unui scop politic concret: sa slabeasca guvernantii in ansamblul lor, limitandu-i pe unii prin altii. Intr-o asemenea viziune, doua aspecte bine distincte se contureaza si anume: a) separatia Parlamentului visa-vis de Guvern, care se refera la guvernanti in sensul larg al cuvantului; b) separatia jurisdictiilor in raport cu guvernantii, care permit controlul acestoraprin judecatorii independenti. Evolutia teoriei clasice a separatiei puterilor a implicat si evolutia explicatiilor si practicilor privind puterea judecatoreasca. Aceasta explica chiar terminologia diferita sub care aceasta putere este exprimata in constitutii si doctrina si anume: Putere judecatoreasca, putere jurisdictionale. Denumirea de autoritate judecatoreasca evoca foarte clar justitia ca functie distincta si ca sistem distinct. Termenul justitie nare doua sensuri. Intr-un sens, prin justitie intelegem sistemul organelor judecatoresti, iar intr-un al doilea sens intelegem activitatea de solutionarea proceselor civile, administrative, comerciale, penale, de munca, etc, de aplicare de santiuni, de restabilire a drepturilor. In limbajul obisnuit a se face justitie inseamna a se face dreptate. Justitia s-a impus din cele mai vechi timpuri, ca o functie de judecare a proceselor, de reprimare a persoanelor care produc pagube si suferinte altora prin incalcarea regulilor sociale convenite sau stabilite, de anulare a actelor ilegale sau abuzive. Justitia si-a imbogatit continutul, ea privind direct chiar exercitiul puterii politice in sensul efectuarii controlului asupra modului cum guvernantii actioneaza in limitele constitutiei si dreptului, adica in realizarea principiului egalitatii. Statul de drept ca atare a devenit de neconceput fara justitie, lipsa justitiei veritabile insemnandarbitrariu si nedreptate. Daca viata sociala trebuie sa se desfasoare conform constitutiei si legilor, in mod firesc trebuie sa existe o functie care sa le cunoasca si sa le poata interpreta si aplica concret atunci cand sunt incalcate, cand drepturile si libertatile cetatenilor sunt periclitate, neglijate. Aceasta functia a fost si este incredintata unei autoritati (puteri) distincte, investita cu puteri statalecare ii dau eficienta si care trebuie sa fie independenta si impartiala. Dealtfel este indeobste cunoscut si admis ca nupoti fi judecator in propria cauza, pentru ca, obiectiv, nu poti fi nici independent, nici impartial. Conceputa astfel, ca o functie realizata independent si impartial, justitia s-a impus ca o idee si realitate in care oamenii cred ca-i poate apara atunci cand drepturile si interesele legitime sunt 1

Pot fi citate si cazuri interesante in care justitiei i s-au conferit si imputerniciri de reglementare juridica. chiar daca lumea ar fi sa piara) a devenit dictonul preferat in legatura cu justitia. de unde si denumirea de putere( autoritate) jurisdictionala.incalcate. mai intai interpreteaza Constitutia. cu mai multe sensuri sau lacune si uneori le completeaza. In acest sens sunt interesante dispozitiile art. Membrii jurisdictiilor. Ansamblul judecatilor lor formeaza jurisprudenta. Justitia ramane partea substantiala a activitatii jurisdictionale. Hotararile judecatoresti trebuie sa fie respectate si executate de catre cetateni si autoritatile publice. iar pana la adoptarea legii” Inalta Curte de Casatie si Justitie are puterea de a caracteriza delictul si de a determina pedeapsa”. fie numai autoritati. conventiile sau cutumele ce sunt invocate. Incuba puterii judiciare de a judeca litigiile civile si cele de creanta. participanti in proces. De aici preocuparea fireasca pentru teoretizarea justitiei pentru ca restul activitatii jurisdictionale imprumuta trasaturile si principiile acesteia. 2 . Legea poate conferi fie puterii judiciarefie unor jurisdictii care nu fac parte din puterea judiciara sarcina de a judeca litigiile care nu rezulta din rapoarte juridice civile. potrivit carora: “1. fie asemenea persoane si autoritati. de catre cei interesati (uneori din oficiu). in care se stabilesc drepturi si obligatii pentru subiectele de drept. la dimensiuni reduse. cat si autoritatilor publice. Specificul activitatii jurisdictionale Activitatea jurisdictionala are un continut si principii care o diferentiaza de legislativ si executive dar o si integreaza. legile. Cuvantul jurisdictional a devenit preferabil cuvantului judiciar care se aplica numai unei categorii de jurisdictii. intr-o viziune sistematica in ansamblul activitatilor statale. fie persoane juridice. Asemenea litigii opun fie persoane fizice. se stabilesc despagubiri. In scopul articularii lor cu justitia se vorbeste de activitati jurisdictionale.” Exprimarea autoritate jurisdictionala nu diminueaza rolul justitiei ci evidentiaza similitudinea de continut si principii intre mai multe activitati care se impun aici cand legile nu sunt executate. In spiritul ideii de justitie s-au dezvoltat insa si activitati infaptuite de alte organisme decat instantele judecatoresti care presupun folosirea acelorasi reguli judecatoresti. Ele se opun examinarii si rezolvarii membrilor jurisdictiilor. contractele. Desigur este important de stiut pana unde pot merge jurisdictiile in completarea lacunelor legii. le stabilesc sensul lor oficial. Fiat justitia pereat mundus (justitia sa-si urmeze cursul ei. 112 din Constitutia Olandei. de regula magistrati. Problema se pune pentru ca rolul justitiei eset de a aplica dreptul si nu de a creea drept. Legea reglementeaza procedura de urmat si consecintele deciziilor. care limpezeste textele obscure. In acest sens sunt explicate dispozitiile art 101 – 102 din Constitutia romana din anul 1866 potrivit carora o lege urma sa determine cazurile de responsabilitate. se aplica sanctiuni. se dau ordine de executare atat partilor in proces. In urma judecatii se dau hotarari. 2. pentru a aplica legea la cazurile concrete ce le sunt deduse spre rezolvare. pedepsele aplicate ministrilor.

Aceste grade de jurisdictie permit o evaluare in fond dar si posibilitatea de recurs. Judecatorul interpreteaza legea si o aplica. Statul de drept implica obligativitatea respectarii si aplicarii constitutiilor si legilor. Se considera ca cea mai eficienta este organizarea a trei grade de jurisdictie: fond. conventiilor si contractelor. ca posibilitate de indreptare a erorilor. apel. Principiile fundamentale potrivit carora se realizeaza justitia Justitia trebuie sa raspunda unor exigente fundamentale. recurs. victimile. cauzalitatea. publicitatea procesului. el nu poate inlatura o lege pe motiv ca nu-I de acord cu ea.Aceasta pentru simplu motiv ca puterea jurisdictionala este o parte a organizarii statale a puterii politice. In legatura cu aceste principiianumite precizari se impun. adica la aplicarea principiilor fundamentale. iar incalcarea principiilor poate atrage nulitatea hotararii judecatoresti sau a altor acte de procedura. obiceiurilor. Toate aceste principii sunt importante . Astfel exista principii aplicabile intregului sistem statal–juridic si care firesc sunt aplicabile si justitiei. de asemenea. in litera si spiritul constitutiei. Organizarea justitiei se face pe grade de jurisdictie. altele activitatea sau pozitia justitiei si a judecatorului. Exista. proportionalitatea in stabilirea santiunilor. accesul la tribunal. Exista apoi unele principii proprii justitiei (jurisdictiilor) ca activitate si sistem de autoritati. Va trebui sa constatam ca insasi competenta instantelor judecatoresti este stabilita prin constitutie si legi. principii specifice diferitelor categorii de jurisdictii (sau procese) sens in care se discuta de exemplu de principiile dreptului procesual civil sau principiile dreptului procesual penal. Pentru ca justitia sa-si poata infaptui misiunea ea cunoaste o anumita organizare si anumite principii. buna administrare a justitiei. Uneori in activitatea de judecata. El aplica dreptul creat de catre Parlament. Din aceste exigente rezulta principiile potrivit carora este organizata si functioneaza justitia. impartialitatea judecatorului. A) Principiul legalitatii Este un principiu ce in mod firesc excede justitiei. de reevaluare a situatiilor si probelor. etc. legilor. din diferite motive reale sau pur sentimentale. Justitia (in general activitatea jurisdictionala) este o activitate de rezolvare a litigiilor. stiut ca “dura lex sed lex”. legalitatea instantelor 3 . Unele principii privesc organizarea judecatoaresca. fiind de esenta statului de drept. Judecatorul care infaptuieste justitia cauta sa afle adevarul in procesul respectiv pentru a identifica exact incalcarea legii. In cadrul acestor exigente se enumera in general urmatoarele: legalitatea. Are insa o evidenta aplicabilitate in domeniul justitiei si anume sub doua aspecte. raspunderea si responsabilii. garantia unui proces echitabil. dar nu creeaza drept. in lipsa de text expres sau apropriat judecatorul recurge la analogia dreptului.

prin art. Sub cel de-al doile aspect se observa ca nu exista infractiune decat daca aceasta este prevazuta de lege si ca nu exista pedeapsa decat daca este prevazuta de lege. ci si un principiu fundamental al justitiei. In procesele penale. Persoanelor care nu inteleg limba oficiala trebuie sa li se asigure comunicarea pieselor dosarelor si a tuturor actelor procedurale in limba pe care o cunosc. 23 (8) din Constitutia Romaniei. Desigur acest principiu nu este incalcat prin creearea unor sectii speciale (comerciale. de munca. Acest principiu refuza existenta unor tribunale extraordinare. Dupa ce prin art 127 (1) stabileste ca procedura judiciara se desfasoara in limba romana. E) Prezumtia de nevinovatie Este un principiu constitutional potrivit caruia o persoana este considerata nevinovata atata timp cat nu s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare. Este prevazut explicit in art. De aceea li se asigura traducerea printr-un interpret. de contencios administrativ. existenta unor privilegii. 127 (2) arata ca cetatenii apartinand minoritatilor nationale. De aceea Constitutia Romaniei prin art. Constitutia Romaniei contine mai multe dispozitii in acest sens. Este principiul caruia i se subordoneaza intreaga activitate jurisdictionala. numai acele autoritati statale carora constitutia si legile le recunosc asemena calitati. In ceea ce priveste primul aspect este de retinut ca pot indeplini functii jurisdictionale. acestea tinand de buna administrare a justitiei. acest drept este asigurat in mod gratuit. pentru minori) potrivit specificului proceselor. D) Dreptul la aparare Este nu numai un drept fundamental cetatenesc. de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret. cu aplicatiunea sa specifica la justitie este consacrat prin art. B) Justitia este unica si egala pentru toti Este un principiu fundamental care valorifica si in domeniul justitiei principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor. prevede deasemena Constitutia. precum si persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului. legalitatea infractiunilor si a pedepselor. F) Independenta judecatorului si supunerea lui numai legii 4 . De asemenea instantele judecatoresti pot rezolva procese numai in limita competentei conferite de lege. 125 din Constitutia Romaniei. Este una din cele mai puternica garantii ale demnitatii si libertatii umane. Principiul legalitatii.judecatoresti . 125 (2) stabileste ca “Este interzisa infiintarea de instante extraordinare”. ca acestia sa fie judecati de aceleasi instante in procese similare. in mod egal tuturor participantilor. Acesta presupune ca pentru toti cetatenii sa existe o singura justitie . De asemenea acest principiu presupune folosirea in spete similare a acelorasi regului procedurale si acordarea drepturilor procedurale si acordarea drepturilor procesuale. Procedura de rezolvare a litigiilor este numai cea prevazuta de lege. C) Folosirea limbii oficiale si a limbii materne in justitie Procedura judiciara se desfasoara in limba oficiala a statului.

de regula de catre executiv. deontologie: “ Pentru a fi magistrat. fiind o masura de protectie a acestuia. exaltat. In unele state judecatorii sunt alesi. Recrutarea judecatorilor prin concurs.Este unul din principiile constitutionale ale justitiei. In tara noastra. devoratde luptele sale se indeparteaza de virtutile solicitate de aceasta activitate. magistrati recunoscuti. de exemplu. Desigur aceasta este o dispozitiei tranzitorie. de altfel independenta justitiei. fiind in fond o garantie in fata abuzurilor puterilor. vorbindu-se de independenta autoritatii jurisdictioanale. Ca atare in rezolvarea litigiilor judecatorul nu poate primi nici un fel de ordine. de opinie. inamovibilitatea. Dar fiecare profesie are servitutile sale. Inamovibilitatea este o puternica garantie a independentei judecatorului. Desigur independenta judecatorului este substantial tributara caracterului. Astfel. cat si fata de colegii sai. 123 (2) stabileste ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. in principiu inamovibili. Comisiile de concurs trebuie sa cuprinda universitari . fapt ce asigura din start independent. juristi profesionisti. in Suedia. moderatia si seninatatea”. in sedinta comuna. cu toate dezavantajele ce rezulta de aici. Sistemul alegerii nu este insa considerat ca da rezultate pentru motivul ca nu da garantii autoritatii judiciare. la fel ca deputatii. In multe state judecatorii sunt numiti . nici avansat fara consimtamantul sau. nu trebuie sa fii mai putin om. la nivelul statelor). nici retrogradat. Un judecator militant. Regulile constitutionale cuprind garantii ale independentei judecatorilor printre care conditiile de recrutare. sugestii sau alte asemenea impulsuri privind solutia pe care trebuie sa o dea. in care numirea se face in ordinea rezultatelor (deci a competentei profesionale) este considerata cea mai potrivita. Judecatorul da in ultima instanta stralucire independentei sale. De aceea el trebuie sa dispuna de libertatea de expresie. judecatorii titulari 5 . Constitutia Romaniei prin art. Asa cum se precizeaza clar in doctrina independenta este o notiune indivizibila fiind indispensabil pentru o buna justitie ca magistratul sa fie independent. iar pentru un magistrat se pretinde un anume gen de sobrietate care vizeaza angajamentele sale publice. judecatorii trebuie sa se alinieze platformelor si partidelor politice . moravurilor si traditiilor specifice fiecarei tari. Potrivit acestui principiu judecatorul nu poate fi nici revocat. prin profesionalism. Potrivit acestui principiu. adica echilibrul. caracter. prin vot popular (ex: SUA. tine de chiar separatia puterilor in stat. Este interesant de mentionat ca prin art 151 din Constitutia Romaniei s-a stabilit ca “Noua Curte Suprema de Justitie va fi numita. potrivit Constitutiei judecatorii sunt numiti de Presedintele Romaniei la propunerea Consiliului Suprem al Magistraturii. nici transferat pe un post echivalent . Independenta judecatorului. Recrutarea judecatorilor este o garantie a independentei acestora. ea nu poate fi garantata absolut prin lege. indicatii. instructii. la propunerea Presedintelui Romaniei in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a Constitutiei”. moralitate. Inamovibilitatea pune magistratii la adapost de orice revocare si transferare impusa in afara de greseli foarte grave si dupa o procedura jurisdictionala. atat fata de celalalte puteri. Ea exprima posibilitatea de protectie a guvernantilor. avansarea si controlul prezinta un inrteres aparte. de asociere. in conditiile legii de Camera Deputatilor si de Senat. in activitatea sa judecatorul se supune numai legii si constiintei sale. In sistemul alegerii.

transferarea si sanctionarea judecatorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii.Sistemul organelor judecatoresti este format in general din judecatorii. legea de organizare judecatoreasca. tribunale. sub titlul VI denumit Autoritatea Judecatoreasca. pri art. in sensul de a se face cat mai putine diferentieri in cariera. Este interzisa 6 . reglementeaza. In aceasta putere intra numai instantele judecatoresti. Judecatorii stagiari sunt singurii care nu sunt numiti de catre Presedinte. Constitutia Romaniei. etc. Desigur un rol important in asigurarea independentei judecatorilor il are controlul hotararilor judecatoresti. 78 dupa ce stabileste ca avansarea sau transferarea magistratilor se face numai cu consimtamantul acestora . si curti supreme. Pentru a nu crea prin avansare situatii nedorite se practica si avansarea pe loc. poate dispune eliberarea sa din functie la sesizarea ministrului justitiei . denumite si instante judecatoresti. Nu trebuie inteles ca toate aceste organisme se integreaza in puterea judecatoreasca. dar in conditiile legii. Astfel. Din examinarea acestor dispozitii rezulta ca judecatorii sunt inamovibili. magistratul manifesta o vadita incapacitate profesionala. Curtea Suprema de Justitie si celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. adauga ca magistratii care indeplinesc conditiile pentru a fi avansati. ca si procurorii (art 75) Prin art. Constitutia Romaniei cuprinde cateva dispozitii privitoare la inamovibilitatea judecatorilor. potrivit art. in ordine. 124 (1) prevede ca promovarea. Organele judecatoresti Justitia este infaptuita de catre organele judecatoresti. Iar legea romana de organizare judecatoreasca stabileste ca daca in cursul activitatii sale. Instantele judecatoresti sunt. instantele judecatoresti. 125 (1) din Constitutie. Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii. ei se manifesta evident inapti de a-si indeplini sarcinile sau se pensioneaza. Inamovibilitatea nu priveste insa judecatorii stagiari ci numai pe cei numiti de Presedintele Romaniei. In acest sens Constitutia Romaniei.nu pot fi demisi din functiile lor decat daca prin infractiune penala sau prin necunoastere grava si repetata a obligatiilor. prin art. De asemenea mai trebuie precizat faptul ca inamovibilitatea priveste numai calitatea de judecator si nu functiile de conducere judecatoreasca. pentru a nu depinde de executiv. Organizarea si functionarea instantelor judecatoresti sunt stabilite de lege. dar care nu doresc sa schimbe functia si instanta sau parchetul. trebuie avute in vedere doua reguli si anume: ea sa revina numai corpului magistratilor (de exemplu Consiliului Superior al Magistraturii) limitarea treptelor (gradelor) si consecintelor avansarii . Constitutia lasa pe seama legii organice stabilirea gradelor de jurisdictie si a instantelor judecatoresti corespunzatoare. curti de apel. In legatura cu acestia legea arata ca se bucura de stabilitate. pot fi avansati pe loc. in conditiile legii. 124 Constitutia stabileste ca mandatul judecatorilor Curtii Supreme de Justitie este de 6 ani (cu posibilitatea reinvestirii in functie) de unde rezulta ca pentru acestia inamovibilitatea este asigurata numai pentru aceasta durata. Consiliul Superior al Magistraturii. Cat priveste avansarea magistratilor. Acest control trebuie efectuat numai de instante judecatoresti si numai dupa proceduri jurisdictionale.

Principiile constitutionale de organizare si functionare a Ministerului public sunt: legalitatea. Legea de organizare judecatoreasca (nr. Ministerul public. 92 din 4 august 1992) prin art. Iar potrivit art. cu exceptie celor stagiari. care are un rol aparte in administrarea justitiei. al executarii pedepselor penale. lucrarile sale sunt prezidate de catre ministrul justitiei. Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din magistrati alesi pentru o durata de 4 ani. Atunci cand exercita prima functie. Legea este cea care stabileste infractiunile si pedepsele. precum si cu privire la activitatea Ministerului public. tribunalele. impartialitatea. Aceasta nu exclude insa anumite raporturi constitutionale care razulta firesc din sistemul constitutional. interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept. care in mod generic intra in categoria magistratilor. Ei lucreaza sub autoritatea ministrului justitiei. in limitele stabilite de lege functioneaza si tribunalele militare. completul de 9 judecatori si Sectiile Unite. Este o consecinta fireasca o statului de drept. competenta si procedura potrivit careia isi desfasoara activitatea. corespunzator principiilor democratice ale statului de drept. nu poate fi in afara explicatiilor Ministerul Justitiei . de catre Camera Deputatilor si de catre Senat. Este evident si usor de observat ca acestea nu afecteaza nici un fel dreptul judecatorului de a decide independent in 7 . Raporturile sistemului judecatoresc cu Parlamentul rezulta mai intai din faptul ca organizarea si functionarea instantelor judecatoresti se realizeaza numai potrivit legii. curtile de apel. Consiliul Superior al Magistraturii este autoritatea creata in vederea exercitarii a doua functii. b) este colegiul de disciplina a judecatorilor. Cand exercita cea de-a doua functie. Cat priveste Curtea Suprema de Justitie. in activitatea judiciara. asigurand conditiile necesare functionarii intregului sistem al justitiei pe baza strictei aplicari a legii. precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Desi nu este nominalizat prin Constitutie. lucrarile sunt prezidate de catre presedintele Curtii Supreme de Justitie. controlul ierarhic.infiintarea de instante extraordinare. Potrivit dispozitiilor hotararii de guvern prin care este organizat (nr 450/1994) el este organul administratiei publice de specialitate care exercita atributiile prevazute de lege in domeniul administratiei justitiei. aceasta este organizata in sectii. fiecare avand competenta proprie. RAPORTURILE CU LEGISLATIVUL SI EXECUTIVUL Justitia este si trebuie sa fie independenta iar inerventia in sfera justitiei a altor contravine acestui mare principiu constitutional. Iata deci aspecte care contureaza raporturile justitie-legislativ. 30 din legea pentru organizarea judecatoreasca Ministerul public este independent in relatiile cu celalalte autoritati. in sedinta comuna. Ca atare Parlamentul este cel care stabileste prin lege oraganele judecatoresti. si anume: a) propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor. constituiti in parchete. De asemenea. 10 stabileste urmatoarele instante judecatoresti: judecatoriile. Apoi marele principiu al independentei judecatorului presune supunerea sa numai legii. Curtea Suprema de Justitie. dar fara drept de vot. cuprinde procurorii. Rolul Ministerului public este de a reprezenta.

atunci cand acest control este incredintat judecatorilor.cauza ce este supusa judecatii sale. de avansare sau de revocare sa se realizeze prin proceduri care sa puna in evidenta numai competenta profesionala a celor in cauza. 8 . Aceasta cu atat mai mult cu cat judecatorii sunt deseori pusi in situatia de a exercita constrolul legalitatii actelor de guvernamant si administrative. sub aspect constitutional. De aceea trebuie ca posibilitatea de numire.ministrului justitiei etc). La randul sau justitia poate interveni in activitatea legistativa prin controlul constitutionalitatii legilor. sunt mai simple. Ele pot aparea in situatia in care numirea si avansarea magistratilor apartine executivului (sefului de stat. Legea elaborata de Parlament creeaza conditiile unei reale independente. Raporturile justitiei cu executivul. In asemenea situatii s-ar putea crea o stare de docilitate a magistratilor fata de executiv.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful