P. 1
Autoritatea judecatoreasca referat

Autoritatea judecatoreasca referat

|Views: 69|Likes:
Published by Alex Cozma

More info:

Published by: Alex Cozma on Jul 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/31/2012

pdf

text

original

BUGEAG N. OVIDIU MASTER ANUL II I.F.

R DREPTUL AFACERILOR Autoritatea judecatoreasca

In teoria clasica a separatiei puterilor, una dintre puteri este puterea judecatoreasca. De altfel, asa cum deseori se afirma, separatia puterilor in stat este in realitate o justificare a unui scop politic concret: sa slabeasca guvernantii in ansamblul lor, limitandu-i pe unii prin altii. Intr-o asemenea viziune, doua aspecte bine distincte se contureaza si anume: a) separatia Parlamentului visa-vis de Guvern, care se refera la guvernanti in sensul larg al cuvantului; b) separatia jurisdictiilor in raport cu guvernantii, care permit controlul acestoraprin judecatorii independenti. Evolutia teoriei clasice a separatiei puterilor a implicat si evolutia explicatiilor si practicilor privind puterea judecatoreasca. Aceasta explica chiar terminologia diferita sub care aceasta putere este exprimata in constitutii si doctrina si anume: Putere judecatoreasca, putere jurisdictionale. Denumirea de autoritate judecatoreasca evoca foarte clar justitia ca functie distincta si ca sistem distinct. Termenul justitie nare doua sensuri. Intr-un sens, prin justitie intelegem sistemul organelor judecatoresti, iar intr-un al doilea sens intelegem activitatea de solutionarea proceselor civile, administrative, comerciale, penale, de munca, etc, de aplicare de santiuni, de restabilire a drepturilor. In limbajul obisnuit a se face justitie inseamna a se face dreptate. Justitia s-a impus din cele mai vechi timpuri, ca o functie de judecare a proceselor, de reprimare a persoanelor care produc pagube si suferinte altora prin incalcarea regulilor sociale convenite sau stabilite, de anulare a actelor ilegale sau abuzive. Justitia si-a imbogatit continutul, ea privind direct chiar exercitiul puterii politice in sensul efectuarii controlului asupra modului cum guvernantii actioneaza in limitele constitutiei si dreptului, adica in realizarea principiului egalitatii. Statul de drept ca atare a devenit de neconceput fara justitie, lipsa justitiei veritabile insemnandarbitrariu si nedreptate. Daca viata sociala trebuie sa se desfasoare conform constitutiei si legilor, in mod firesc trebuie sa existe o functie care sa le cunoasca si sa le poata interpreta si aplica concret atunci cand sunt incalcate, cand drepturile si libertatile cetatenilor sunt periclitate, neglijate. Aceasta functia a fost si este incredintata unei autoritati (puteri) distincte, investita cu puteri statalecare ii dau eficienta si care trebuie sa fie independenta si impartiala. Dealtfel este indeobste cunoscut si admis ca nupoti fi judecator in propria cauza, pentru ca, obiectiv, nu poti fi nici independent, nici impartial. Conceputa astfel, ca o functie realizata independent si impartial, justitia s-a impus ca o idee si realitate in care oamenii cred ca-i poate apara atunci cand drepturile si interesele legitime sunt 1

fie asemenea persoane si autoritati. Legea poate conferi fie puterii judiciarefie unor jurisdictii care nu fac parte din puterea judiciara sarcina de a judeca litigiile care nu rezulta din rapoarte juridice civile. De aici preocuparea fireasca pentru teoretizarea justitiei pentru ca restul activitatii jurisdictionale imprumuta trasaturile si principiile acesteia. Fiat justitia pereat mundus (justitia sa-si urmeze cursul ei. in care se stabilesc drepturi si obligatii pentru subiectele de drept. contractele. In acest sens sunt explicate dispozitiile art 101 – 102 din Constitutia romana din anul 1866 potrivit carora o lege urma sa determine cazurile de responsabilitate. fie persoane juridice. fie numai autoritati. la dimensiuni reduse. In acest sens sunt interesante dispozitiile art. Pot fi citate si cazuri interesante in care justitiei i s-au conferit si imputerniciri de reglementare juridica. se stabilesc despagubiri. mai intai interpreteaza Constitutia. legile. de unde si denumirea de putere( autoritate) jurisdictionala. se dau ordine de executare atat partilor in proces. le stabilesc sensul lor oficial. 112 din Constitutia Olandei. Cuvantul jurisdictional a devenit preferabil cuvantului judiciar care se aplica numai unei categorii de jurisdictii. Asemenea litigii opun fie persoane fizice. participanti in proces. In spiritul ideii de justitie s-au dezvoltat insa si activitati infaptuite de alte organisme decat instantele judecatoresti care presupun folosirea acelorasi reguli judecatoresti. Legea reglementeaza procedura de urmat si consecintele deciziilor. 2 . conventiile sau cutumele ce sunt invocate. Hotararile judecatoresti trebuie sa fie respectate si executate de catre cetateni si autoritatile publice. pedepsele aplicate ministrilor. Incuba puterii judiciare de a judeca litigiile civile si cele de creanta. cu mai multe sensuri sau lacune si uneori le completeaza. se aplica sanctiuni. intr-o viziune sistematica in ansamblul activitatilor statale. cat si autoritatilor publice. Problema se pune pentru ca rolul justitiei eset de a aplica dreptul si nu de a creea drept. chiar daca lumea ar fi sa piara) a devenit dictonul preferat in legatura cu justitia.incalcate. In scopul articularii lor cu justitia se vorbeste de activitati jurisdictionale. Desigur este important de stiut pana unde pot merge jurisdictiile in completarea lacunelor legii.” Exprimarea autoritate jurisdictionala nu diminueaza rolul justitiei ci evidentiaza similitudinea de continut si principii intre mai multe activitati care se impun aici cand legile nu sunt executate. Ansamblul judecatilor lor formeaza jurisprudenta. care limpezeste textele obscure. Ele se opun examinarii si rezolvarii membrilor jurisdictiilor. 2. In urma judecatii se dau hotarari. Membrii jurisdictiilor. iar pana la adoptarea legii” Inalta Curte de Casatie si Justitie are puterea de a caracteriza delictul si de a determina pedeapsa”. Specificul activitatii jurisdictionale Activitatea jurisdictionala are un continut si principii care o diferentiaza de legislativ si executive dar o si integreaza. de regula magistrati. potrivit carora: “1. Justitia ramane partea substantiala a activitatii jurisdictionale. pentru a aplica legea la cazurile concrete ce le sunt deduse spre rezolvare. de catre cei interesati (uneori din oficiu).

A) Principiul legalitatii Este un principiu ce in mod firesc excede justitiei. Justitia (in general activitatea jurisdictionala) este o activitate de rezolvare a litigiilor. accesul la tribunal. adica la aplicarea principiilor fundamentale. stiut ca “dura lex sed lex”. conventiilor si contractelor. in litera si spiritul constitutiei. din diferite motive reale sau pur sentimentale. Exista. Se considera ca cea mai eficienta este organizarea a trei grade de jurisdictie: fond. cauzalitatea. dar nu creeaza drept. iar incalcarea principiilor poate atrage nulitatea hotararii judecatoresti sau a altor acte de procedura. Principiile fundamentale potrivit carora se realizeaza justitia Justitia trebuie sa raspunda unor exigente fundamentale. garantia unui proces echitabil. fiind de esenta statului de drept. buna administrare a justitiei. Exista apoi unele principii proprii justitiei (jurisdictiilor) ca activitate si sistem de autoritati. Din aceste exigente rezulta principiile potrivit carora este organizata si functioneaza justitia. altele activitatea sau pozitia justitiei si a judecatorului. Pentru ca justitia sa-si poata infaptui misiunea ea cunoaste o anumita organizare si anumite principii. Organizarea justitiei se face pe grade de jurisdictie.Aceasta pentru simplu motiv ca puterea jurisdictionala este o parte a organizarii statale a puterii politice. etc. In legatura cu aceste principiianumite precizari se impun. raspunderea si responsabilii. el nu poate inlatura o lege pe motiv ca nu-I de acord cu ea. victimile. Uneori in activitatea de judecata. legilor. Toate aceste principii sunt importante . Judecatorul interpreteaza legea si o aplica. Astfel exista principii aplicabile intregului sistem statal–juridic si care firesc sunt aplicabile si justitiei. apel. Are insa o evidenta aplicabilitate in domeniul justitiei si anume sub doua aspecte. proportionalitatea in stabilirea santiunilor. obiceiurilor. Unele principii privesc organizarea judecatoaresca. Va trebui sa constatam ca insasi competenta instantelor judecatoresti este stabilita prin constitutie si legi. Aceste grade de jurisdictie permit o evaluare in fond dar si posibilitatea de recurs. impartialitatea judecatorului. In cadrul acestor exigente se enumera in general urmatoarele: legalitatea. in lipsa de text expres sau apropriat judecatorul recurge la analogia dreptului. legalitatea instantelor 3 . de asemenea. recurs. Statul de drept implica obligativitatea respectarii si aplicarii constitutiilor si legilor. principii specifice diferitelor categorii de jurisdictii (sau procese) sens in care se discuta de exemplu de principiile dreptului procesual civil sau principiile dreptului procesual penal. Judecatorul care infaptuieste justitia cauta sa afle adevarul in procesul respectiv pentru a identifica exact incalcarea legii. El aplica dreptul creat de catre Parlament. de reevaluare a situatiilor si probelor. publicitatea procesului. ca posibilitate de indreptare a erorilor.

De asemenea instantele judecatoresti pot rezolva procese numai in limita competentei conferite de lege. in mod egal tuturor participantilor. F) Independenta judecatorului si supunerea lui numai legii 4 . ci si un principiu fundamental al justitiei. De asemenea acest principiu presupune folosirea in spete similare a acelorasi regului procedurale si acordarea drepturilor procedurale si acordarea drepturilor procesuale. cu aplicatiunea sa specifica la justitie este consacrat prin art. 125 din Constitutia Romaniei. D) Dreptul la aparare Este nu numai un drept fundamental cetatenesc. de contencios administrativ. acestea tinand de buna administrare a justitiei. de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret. prin art. legalitatea infractiunilor si a pedepselor. De aceea Constitutia Romaniei prin art. acest drept este asigurat in mod gratuit. prevede deasemena Constitutia. 23 (8) din Constitutia Romaniei. De aceea li se asigura traducerea printr-un interpret. Desigur acest principiu nu este incalcat prin creearea unor sectii speciale (comerciale.judecatoresti . Procedura de rezolvare a litigiilor este numai cea prevazuta de lege. Acesta presupune ca pentru toti cetatenii sa existe o singura justitie . 127 (2) arata ca cetatenii apartinand minoritatilor nationale. Sub cel de-al doile aspect se observa ca nu exista infractiune decat daca aceasta este prevazuta de lege si ca nu exista pedeapsa decat daca este prevazuta de lege. Este prevazut explicit in art. Este una din cele mai puternica garantii ale demnitatii si libertatii umane. In ceea ce priveste primul aspect este de retinut ca pot indeplini functii jurisdictionale. pentru minori) potrivit specificului proceselor. precum si persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului. existenta unor privilegii. de munca. Dupa ce prin art 127 (1) stabileste ca procedura judiciara se desfasoara in limba romana. C) Folosirea limbii oficiale si a limbii materne in justitie Procedura judiciara se desfasoara in limba oficiala a statului. E) Prezumtia de nevinovatie Este un principiu constitutional potrivit caruia o persoana este considerata nevinovata atata timp cat nu s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare. numai acele autoritati statale carora constitutia si legile le recunosc asemena calitati. Persoanelor care nu inteleg limba oficiala trebuie sa li se asigure comunicarea pieselor dosarelor si a tuturor actelor procedurale in limba pe care o cunosc. B) Justitia este unica si egala pentru toti Este un principiu fundamental care valorifica si in domeniul justitiei principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor. Este principiul caruia i se subordoneaza intreaga activitate jurisdictionala. 125 (2) stabileste ca “Este interzisa infiintarea de instante extraordinare”. Principiul legalitatii. In procesele penale. Acest principiu refuza existenta unor tribunale extraordinare. ca acestia sa fie judecati de aceleasi instante in procese similare. Constitutia Romaniei contine mai multe dispozitii in acest sens.

moderatia si seninatatea”. atat fata de celalalte puteri. la propunerea Presedintelui Romaniei in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a Constitutiei”. instructii. Ea exprima posibilitatea de protectie a guvernantilor. Regulile constitutionale cuprind garantii ale independentei judecatorilor printre care conditiile de recrutare. fiind in fond o garantie in fata abuzurilor puterilor. in sedinta comuna. la fel ca deputatii. Asa cum se precizeaza clar in doctrina independenta este o notiune indivizibila fiind indispensabil pentru o buna justitie ca magistratul sa fie independent. juristi profesionisti. De aceea el trebuie sa dispuna de libertatea de expresie. 123 (2) stabileste ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Dar fiecare profesie are servitutile sale. Un judecator militant. Potrivit acestui principiu. cat si fata de colegii sai. exaltat. Inamovibilitatea este o puternica garantie a independentei judecatorului. nu trebuie sa fii mai putin om. nici transferat pe un post echivalent .Este unul din principiile constitutionale ale justitiei. Desigur independenta judecatorului este substantial tributara caracterului. sugestii sau alte asemenea impulsuri privind solutia pe care trebuie sa o dea. de exemplu. Inamovibilitatea pune magistratii la adapost de orice revocare si transferare impusa in afara de greseli foarte grave si dupa o procedura jurisdictionala. In sistemul alegerii. ea nu poate fi garantata absolut prin lege. Astfel. in care numirea se face in ordinea rezultatelor (deci a competentei profesionale) este considerata cea mai potrivita. Potrivit acestui principiu judecatorul nu poate fi nici revocat. in conditiile legii de Camera Deputatilor si de Senat. adica echilibrul. de altfel independenta justitiei. prin profesionalism. deontologie: “ Pentru a fi magistrat. indicatii. la nivelul statelor). de regula de catre executiv. moravurilor si traditiilor specifice fiecarei tari. Recrutarea judecatorilor este o garantie a independentei acestora. iar pentru un magistrat se pretinde un anume gen de sobrietate care vizeaza angajamentele sale publice. inamovibilitatea. magistrati recunoscuti. Comisiile de concurs trebuie sa cuprinda universitari . potrivit Constitutiei judecatorii sunt numiti de Presedintele Romaniei la propunerea Consiliului Suprem al Magistraturii. Este interesant de mentionat ca prin art 151 din Constitutia Romaniei s-a stabilit ca “Noua Curte Suprema de Justitie va fi numita. In unele state judecatorii sunt alesi. cu toate dezavantajele ce rezulta de aici. Recrutarea judecatorilor prin concurs. avansarea si controlul prezinta un inrteres aparte. fapt ce asigura din start independent. in principiu inamovibili. judecatorii trebuie sa se alinieze platformelor si partidelor politice . Judecatorul da in ultima instanta stralucire independentei sale. de asociere. devoratde luptele sale se indeparteaza de virtutile solicitate de aceasta activitate. Sistemul alegerii nu este insa considerat ca da rezultate pentru motivul ca nu da garantii autoritatii judiciare. caracter. Independenta judecatorului. vorbindu-se de independenta autoritatii jurisdictioanale. nici avansat fara consimtamantul sau. nici retrogradat. In tara noastra. moralitate. tine de chiar separatia puterilor in stat. fiind o masura de protectie a acestuia. Ca atare in rezolvarea litigiilor judecatorul nu poate primi nici un fel de ordine. in activitatea sa judecatorul se supune numai legii si constiintei sale. in Suedia. Constitutia Romaniei prin art. In multe state judecatorii sunt numiti . prin vot popular (ex: SUA. judecatorii titulari 5 . de opinie. Desigur aceasta este o dispozitiei tranzitorie.

prin art. Pentru a nu crea prin avansare situatii nedorite se practica si avansarea pe loc. dar care nu doresc sa schimbe functia si instanta sau parchetul. In aceasta putere intra numai instantele judecatoresti. denumite si instante judecatoresti. potrivit art. pentru a nu depinde de executiv. in conditiile legii. 124 Constitutia stabileste ca mandatul judecatorilor Curtii Supreme de Justitie este de 6 ani (cu posibilitatea reinvestirii in functie) de unde rezulta ca pentru acestia inamovibilitatea este asigurata numai pentru aceasta durata. Acest control trebuie efectuat numai de instante judecatoresti si numai dupa proceduri jurisdictionale. etc. Organizarea si functionarea instantelor judecatoresti sunt stabilite de lege. Instantele judecatoresti sunt. ei se manifesta evident inapti de a-si indeplini sarcinile sau se pensioneaza. In acest sens Constitutia Romaniei. 125 (1) din Constitutie. magistratul manifesta o vadita incapacitate profesionala. curti de apel. instantele judecatoresti. In legatura cu acestia legea arata ca se bucura de stabilitate. Din examinarea acestor dispozitii rezulta ca judecatorii sunt inamovibili. Consiliul Superior al Magistraturii. trebuie avute in vedere doua reguli si anume: ea sa revina numai corpului magistratilor (de exemplu Consiliului Superior al Magistraturii) limitarea treptelor (gradelor) si consecintelor avansarii . si curti supreme. Cat priveste avansarea magistratilor. Constitutia Romaniei. sub titlul VI denumit Autoritatea Judecatoreasca. adauga ca magistratii care indeplinesc conditiile pentru a fi avansati. Constitutia lasa pe seama legii organice stabilirea gradelor de jurisdictie si a instantelor judecatoresti corespunzatoare. Nu trebuie inteles ca toate aceste organisme se integreaza in puterea judecatoreasca. Constitutia Romaniei cuprinde cateva dispozitii privitoare la inamovibilitatea judecatorilor. legea de organizare judecatoreasca. Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii. Desigur un rol important in asigurarea independentei judecatorilor il are controlul hotararilor judecatoresti. 124 (1) prevede ca promovarea. in sensul de a se face cat mai putine diferentieri in cariera. Organele judecatoresti Justitia este infaptuita de catre organele judecatoresti. Astfel. reglementeaza. Judecatorii stagiari sunt singurii care nu sunt numiti de catre Presedinte. dar in conditiile legii. Inamovibilitatea nu priveste insa judecatorii stagiari ci numai pe cei numiti de Presedintele Romaniei. poate dispune eliberarea sa din functie la sesizarea ministrului justitiei .nu pot fi demisi din functiile lor decat daca prin infractiune penala sau prin necunoastere grava si repetata a obligatiilor. pot fi avansati pe loc. Curtea Suprema de Justitie si celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. ca si procurorii (art 75) Prin art. tribunale. Iar legea romana de organizare judecatoreasca stabileste ca daca in cursul activitatii sale.Sistemul organelor judecatoresti este format in general din judecatorii. transferarea si sanctionarea judecatorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii. 78 dupa ce stabileste ca avansarea sau transferarea magistratilor se face numai cu consimtamantul acestora . pri art. De asemenea mai trebuie precizat faptul ca inamovibilitatea priveste numai calitatea de judecator si nu functiile de conducere judecatoreasca. in ordine. Este interzisa 6 .

si anume: a) propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor. in sedinta comuna. Legea este cea care stabileste infractiunile si pedepsele. Aceasta nu exclude insa anumite raporturi constitutionale care razulta firesc din sistemul constitutional. precum si drepturile si libertatile cetatenilor. 30 din legea pentru organizarea judecatoreasca Ministerul public este independent in relatiile cu celalalte autoritati. corespunzator principiilor democratice ale statului de drept. Legea de organizare judecatoreasca (nr. Principiile constitutionale de organizare si functionare a Ministerului public sunt: legalitatea. lucrarile sale sunt prezidate de catre ministrul justitiei. De asemenea. competenta si procedura potrivit careia isi desfasoara activitatea. curtile de apel. nu poate fi in afara explicatiilor Ministerul Justitiei . aceasta este organizata in sectii. Iar potrivit art. Este evident si usor de observat ca acestea nu afecteaza nici un fel dreptul judecatorului de a decide independent in 7 . care in mod generic intra in categoria magistratilor. 92 din 4 august 1992) prin art. RAPORTURILE CU LEGISLATIVUL SI EXECUTIVUL Justitia este si trebuie sa fie independenta iar inerventia in sfera justitiei a altor contravine acestui mare principiu constitutional. b) este colegiul de disciplina a judecatorilor. completul de 9 judecatori si Sectiile Unite. Ministerul public. controlul ierarhic. Este o consecinta fireasca o statului de drept. Curtea Suprema de Justitie. Iata deci aspecte care contureaza raporturile justitie-legislativ. Ei lucreaza sub autoritatea ministrului justitiei. dar fara drept de vot. in activitatea judiciara. Raporturile sistemului judecatoresc cu Parlamentul rezulta mai intai din faptul ca organizarea si functionarea instantelor judecatoresti se realizeaza numai potrivit legii. cuprinde procurorii. Desi nu este nominalizat prin Constitutie. impartialitatea. Potrivit dispozitiilor hotararii de guvern prin care este organizat (nr 450/1994) el este organul administratiei publice de specialitate care exercita atributiile prevazute de lege in domeniul administratiei justitiei. cu exceptie celor stagiari. Apoi marele principiu al independentei judecatorului presune supunerea sa numai legii. Cat priveste Curtea Suprema de Justitie. precum si cu privire la activitatea Ministerului public.infiintarea de instante extraordinare. 10 stabileste urmatoarele instante judecatoresti: judecatoriile. Cand exercita cea de-a doua functie. Consiliul Superior al Magistraturii este autoritatea creata in vederea exercitarii a doua functii. interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept. lucrarile sunt prezidate de catre presedintele Curtii Supreme de Justitie. asigurand conditiile necesare functionarii intregului sistem al justitiei pe baza strictei aplicari a legii. care are un rol aparte in administrarea justitiei. al executarii pedepselor penale. Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din magistrati alesi pentru o durata de 4 ani. de catre Camera Deputatilor si de catre Senat. Atunci cand exercita prima functie. tribunalele. Rolul Ministerului public este de a reprezenta. fiecare avand competenta proprie. Ca atare Parlamentul este cel care stabileste prin lege oraganele judecatoresti. constituiti in parchete. in limitele stabilite de lege functioneaza si tribunalele militare.

La randul sau justitia poate interveni in activitatea legistativa prin controlul constitutionalitatii legilor. 8 . Aceasta cu atat mai mult cu cat judecatorii sunt deseori pusi in situatia de a exercita constrolul legalitatii actelor de guvernamant si administrative. De aceea trebuie ca posibilitatea de numire. de avansare sau de revocare sa se realizeze prin proceduri care sa puna in evidenta numai competenta profesionala a celor in cauza. Raporturile justitiei cu executivul. sub aspect constitutional. Legea elaborata de Parlament creeaza conditiile unei reale independente.cauza ce este supusa judecatii sale. Ele pot aparea in situatia in care numirea si avansarea magistratilor apartine executivului (sefului de stat. atunci cand acest control este incredintat judecatorilor. sunt mai simple.ministrului justitiei etc). In asemenea situatii s-ar putea crea o stare de docilitate a magistratilor fata de executiv.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->