BUGEAG N. OVIDIU MASTER ANUL II I.F.

R DREPTUL AFACERILOR Autoritatea judecatoreasca

In teoria clasica a separatiei puterilor, una dintre puteri este puterea judecatoreasca. De altfel, asa cum deseori se afirma, separatia puterilor in stat este in realitate o justificare a unui scop politic concret: sa slabeasca guvernantii in ansamblul lor, limitandu-i pe unii prin altii. Intr-o asemenea viziune, doua aspecte bine distincte se contureaza si anume: a) separatia Parlamentului visa-vis de Guvern, care se refera la guvernanti in sensul larg al cuvantului; b) separatia jurisdictiilor in raport cu guvernantii, care permit controlul acestoraprin judecatorii independenti. Evolutia teoriei clasice a separatiei puterilor a implicat si evolutia explicatiilor si practicilor privind puterea judecatoreasca. Aceasta explica chiar terminologia diferita sub care aceasta putere este exprimata in constitutii si doctrina si anume: Putere judecatoreasca, putere jurisdictionale. Denumirea de autoritate judecatoreasca evoca foarte clar justitia ca functie distincta si ca sistem distinct. Termenul justitie nare doua sensuri. Intr-un sens, prin justitie intelegem sistemul organelor judecatoresti, iar intr-un al doilea sens intelegem activitatea de solutionarea proceselor civile, administrative, comerciale, penale, de munca, etc, de aplicare de santiuni, de restabilire a drepturilor. In limbajul obisnuit a se face justitie inseamna a se face dreptate. Justitia s-a impus din cele mai vechi timpuri, ca o functie de judecare a proceselor, de reprimare a persoanelor care produc pagube si suferinte altora prin incalcarea regulilor sociale convenite sau stabilite, de anulare a actelor ilegale sau abuzive. Justitia si-a imbogatit continutul, ea privind direct chiar exercitiul puterii politice in sensul efectuarii controlului asupra modului cum guvernantii actioneaza in limitele constitutiei si dreptului, adica in realizarea principiului egalitatii. Statul de drept ca atare a devenit de neconceput fara justitie, lipsa justitiei veritabile insemnandarbitrariu si nedreptate. Daca viata sociala trebuie sa se desfasoare conform constitutiei si legilor, in mod firesc trebuie sa existe o functie care sa le cunoasca si sa le poata interpreta si aplica concret atunci cand sunt incalcate, cand drepturile si libertatile cetatenilor sunt periclitate, neglijate. Aceasta functia a fost si este incredintata unei autoritati (puteri) distincte, investita cu puteri statalecare ii dau eficienta si care trebuie sa fie independenta si impartiala. Dealtfel este indeobste cunoscut si admis ca nupoti fi judecator in propria cauza, pentru ca, obiectiv, nu poti fi nici independent, nici impartial. Conceputa astfel, ca o functie realizata independent si impartial, justitia s-a impus ca o idee si realitate in care oamenii cred ca-i poate apara atunci cand drepturile si interesele legitime sunt 1

De aici preocuparea fireasca pentru teoretizarea justitiei pentru ca restul activitatii jurisdictionale imprumuta trasaturile si principiile acesteia. participanti in proces.” Exprimarea autoritate jurisdictionala nu diminueaza rolul justitiei ci evidentiaza similitudinea de continut si principii intre mai multe activitati care se impun aici cand legile nu sunt executate. Specificul activitatii jurisdictionale Activitatea jurisdictionala are un continut si principii care o diferentiaza de legislativ si executive dar o si integreaza. pedepsele aplicate ministrilor. de unde si denumirea de putere( autoritate) jurisdictionala. Justitia ramane partea substantiala a activitatii jurisdictionale. la dimensiuni reduse. se dau ordine de executare atat partilor in proces. Fiat justitia pereat mundus (justitia sa-si urmeze cursul ei. Cuvantul jurisdictional a devenit preferabil cuvantului judiciar care se aplica numai unei categorii de jurisdictii. Legea poate conferi fie puterii judiciarefie unor jurisdictii care nu fac parte din puterea judiciara sarcina de a judeca litigiile care nu rezulta din rapoarte juridice civile. Ansamblul judecatilor lor formeaza jurisprudenta. 112 din Constitutia Olandei. intr-o viziune sistematica in ansamblul activitatilor statale. In urma judecatii se dau hotarari. In scopul articularii lor cu justitia se vorbeste de activitati jurisdictionale. In acest sens sunt interesante dispozitiile art. Asemenea litigii opun fie persoane fizice. In acest sens sunt explicate dispozitiile art 101 – 102 din Constitutia romana din anul 1866 potrivit carora o lege urma sa determine cazurile de responsabilitate. Pot fi citate si cazuri interesante in care justitiei i s-au conferit si imputerniciri de reglementare juridica. Hotararile judecatoresti trebuie sa fie respectate si executate de catre cetateni si autoritatile publice. In spiritul ideii de justitie s-au dezvoltat insa si activitati infaptuite de alte organisme decat instantele judecatoresti care presupun folosirea acelorasi reguli judecatoresti. cu mai multe sensuri sau lacune si uneori le completeaza. legile. mai intai interpreteaza Constitutia. Problema se pune pentru ca rolul justitiei eset de a aplica dreptul si nu de a creea drept. pentru a aplica legea la cazurile concrete ce le sunt deduse spre rezolvare. in care se stabilesc drepturi si obligatii pentru subiectele de drept. se aplica sanctiuni. Desigur este important de stiut pana unde pot merge jurisdictiile in completarea lacunelor legii. iar pana la adoptarea legii” Inalta Curte de Casatie si Justitie are puterea de a caracteriza delictul si de a determina pedeapsa”. contractele. Legea reglementeaza procedura de urmat si consecintele deciziilor. potrivit carora: “1. 2. 2 .incalcate. Ele se opun examinarii si rezolvarii membrilor jurisdictiilor. le stabilesc sensul lor oficial. cat si autoritatilor publice. care limpezeste textele obscure. se stabilesc despagubiri. Incuba puterii judiciare de a judeca litigiile civile si cele de creanta. conventiile sau cutumele ce sunt invocate. Membrii jurisdictiilor. de regula magistrati. de catre cei interesati (uneori din oficiu). chiar daca lumea ar fi sa piara) a devenit dictonul preferat in legatura cu justitia. fie asemenea persoane si autoritati. fie persoane juridice. fie numai autoritati.

Din aceste exigente rezulta principiile potrivit carora este organizata si functioneaza justitia. legalitatea instantelor 3 . de asemenea. Statul de drept implica obligativitatea respectarii si aplicarii constitutiilor si legilor. In cadrul acestor exigente se enumera in general urmatoarele: legalitatea. legilor. cauzalitatea. Judecatorul care infaptuieste justitia cauta sa afle adevarul in procesul respectiv pentru a identifica exact incalcarea legii. in litera si spiritul constitutiei. Astfel exista principii aplicabile intregului sistem statal–juridic si care firesc sunt aplicabile si justitiei. victimile. Aceste grade de jurisdictie permit o evaluare in fond dar si posibilitatea de recurs. Unele principii privesc organizarea judecatoaresca. publicitatea procesului. proportionalitatea in stabilirea santiunilor. Organizarea justitiei se face pe grade de jurisdictie. de reevaluare a situatiilor si probelor. principii specifice diferitelor categorii de jurisdictii (sau procese) sens in care se discuta de exemplu de principiile dreptului procesual civil sau principiile dreptului procesual penal. Principiile fundamentale potrivit carora se realizeaza justitia Justitia trebuie sa raspunda unor exigente fundamentale. Are insa o evidenta aplicabilitate in domeniul justitiei si anume sub doua aspecte. din diferite motive reale sau pur sentimentale. Justitia (in general activitatea jurisdictionala) este o activitate de rezolvare a litigiilor. el nu poate inlatura o lege pe motiv ca nu-I de acord cu ea. raspunderea si responsabilii. Toate aceste principii sunt importante . recurs. dar nu creeaza drept. accesul la tribunal. Va trebui sa constatam ca insasi competenta instantelor judecatoresti este stabilita prin constitutie si legi.Aceasta pentru simplu motiv ca puterea jurisdictionala este o parte a organizarii statale a puterii politice. in lipsa de text expres sau apropriat judecatorul recurge la analogia dreptului. Pentru ca justitia sa-si poata infaptui misiunea ea cunoaste o anumita organizare si anumite principii. obiceiurilor. apel. stiut ca “dura lex sed lex”. conventiilor si contractelor. adica la aplicarea principiilor fundamentale. altele activitatea sau pozitia justitiei si a judecatorului. Exista. iar incalcarea principiilor poate atrage nulitatea hotararii judecatoresti sau a altor acte de procedura. El aplica dreptul creat de catre Parlament. garantia unui proces echitabil. ca posibilitate de indreptare a erorilor. In legatura cu aceste principiianumite precizari se impun. Judecatorul interpreteaza legea si o aplica. Exista apoi unele principii proprii justitiei (jurisdictiilor) ca activitate si sistem de autoritati. fiind de esenta statului de drept. A) Principiul legalitatii Este un principiu ce in mod firesc excede justitiei. etc. buna administrare a justitiei. Uneori in activitatea de judecata. Se considera ca cea mai eficienta este organizarea a trei grade de jurisdictie: fond. impartialitatea judecatorului.

In ceea ce priveste primul aspect este de retinut ca pot indeplini functii jurisdictionale. ci si un principiu fundamental al justitiei. numai acele autoritati statale carora constitutia si legile le recunosc asemena calitati. prin art.judecatoresti . D) Dreptul la aparare Este nu numai un drept fundamental cetatenesc. de contencios administrativ. C) Folosirea limbii oficiale si a limbii materne in justitie Procedura judiciara se desfasoara in limba oficiala a statului. existenta unor privilegii. acestea tinand de buna administrare a justitiei. Constitutia Romaniei contine mai multe dispozitii in acest sens. ca acestia sa fie judecati de aceleasi instante in procese similare. in mod egal tuturor participantilor. 23 (8) din Constitutia Romaniei. Acesta presupune ca pentru toti cetatenii sa existe o singura justitie . 125 (2) stabileste ca “Este interzisa infiintarea de instante extraordinare”. Sub cel de-al doile aspect se observa ca nu exista infractiune decat daca aceasta este prevazuta de lege si ca nu exista pedeapsa decat daca este prevazuta de lege. acest drept este asigurat in mod gratuit. De asemenea instantele judecatoresti pot rezolva procese numai in limita competentei conferite de lege. Desigur acest principiu nu este incalcat prin creearea unor sectii speciale (comerciale. Acest principiu refuza existenta unor tribunale extraordinare. pentru minori) potrivit specificului proceselor. De asemenea acest principiu presupune folosirea in spete similare a acelorasi regului procedurale si acordarea drepturilor procedurale si acordarea drepturilor procesuale. E) Prezumtia de nevinovatie Este un principiu constitutional potrivit caruia o persoana este considerata nevinovata atata timp cat nu s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare. Dupa ce prin art 127 (1) stabileste ca procedura judiciara se desfasoara in limba romana. Persoanelor care nu inteleg limba oficiala trebuie sa li se asigure comunicarea pieselor dosarelor si a tuturor actelor procedurale in limba pe care o cunosc. prevede deasemena Constitutia. 125 din Constitutia Romaniei. cu aplicatiunea sa specifica la justitie este consacrat prin art. 127 (2) arata ca cetatenii apartinand minoritatilor nationale. F) Independenta judecatorului si supunerea lui numai legii 4 . de munca. De aceea Constitutia Romaniei prin art. In procesele penale. De aceea li se asigura traducerea printr-un interpret. Este principiul caruia i se subordoneaza intreaga activitate jurisdictionala. de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret. legalitatea infractiunilor si a pedepselor. precum si persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului. Procedura de rezolvare a litigiilor este numai cea prevazuta de lege. Este prevazut explicit in art. Este una din cele mai puternica garantii ale demnitatii si libertatii umane. Principiul legalitatii. B) Justitia este unica si egala pentru toti Este un principiu fundamental care valorifica si in domeniul justitiei principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor.

in Suedia. Independenta judecatorului. De aceea el trebuie sa dispuna de libertatea de expresie.Este unul din principiile constitutionale ale justitiei. in conditiile legii de Camera Deputatilor si de Senat. vorbindu-se de independenta autoritatii jurisdictioanale. in activitatea sa judecatorul se supune numai legii si constiintei sale. de exemplu. in care numirea se face in ordinea rezultatelor (deci a competentei profesionale) este considerata cea mai potrivita. fiind o masura de protectie a acestuia. cu toate dezavantajele ce rezulta de aici. de asociere. Este interesant de mentionat ca prin art 151 din Constitutia Romaniei s-a stabilit ca “Noua Curte Suprema de Justitie va fi numita. In unele state judecatorii sunt alesi. judecatorii titulari 5 . Ca atare in rezolvarea litigiilor judecatorul nu poate primi nici un fel de ordine. tine de chiar separatia puterilor in stat. exaltat. deontologie: “ Pentru a fi magistrat. Desigur independenta judecatorului este substantial tributara caracterului. judecatorii trebuie sa se alinieze platformelor si partidelor politice . in sedinta comuna. la nivelul statelor). Inamovibilitatea este o puternica garantie a independentei judecatorului. Potrivit acestui principiu. 123 (2) stabileste ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Recrutarea judecatorilor este o garantie a independentei acestora. Potrivit acestui principiu judecatorul nu poate fi nici revocat. de opinie. in principiu inamovibili. nici avansat fara consimtamantul sau. Dar fiecare profesie are servitutile sale. la propunerea Presedintelui Romaniei in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a Constitutiei”. nu trebuie sa fii mai putin om. In tara noastra. In sistemul alegerii. iar pentru un magistrat se pretinde un anume gen de sobrietate care vizeaza angajamentele sale publice. inamovibilitatea. adica echilibrul. devoratde luptele sale se indeparteaza de virtutile solicitate de aceasta activitate. sugestii sau alte asemenea impulsuri privind solutia pe care trebuie sa o dea. moralitate. ea nu poate fi garantata absolut prin lege. juristi profesionisti. Judecatorul da in ultima instanta stralucire independentei sale. magistrati recunoscuti. fapt ce asigura din start independent. prin profesionalism. Recrutarea judecatorilor prin concurs. Astfel. caracter. atat fata de celalalte puteri. moravurilor si traditiilor specifice fiecarei tari. la fel ca deputatii. Desigur aceasta este o dispozitiei tranzitorie. cat si fata de colegii sai. Constitutia Romaniei prin art. nici retrogradat. Inamovibilitatea pune magistratii la adapost de orice revocare si transferare impusa in afara de greseli foarte grave si dupa o procedura jurisdictionala. Asa cum se precizeaza clar in doctrina independenta este o notiune indivizibila fiind indispensabil pentru o buna justitie ca magistratul sa fie independent. In multe state judecatorii sunt numiti . nici transferat pe un post echivalent . Ea exprima posibilitatea de protectie a guvernantilor. fiind in fond o garantie in fata abuzurilor puterilor. indicatii. de regula de catre executiv. moderatia si seninatatea”. Comisiile de concurs trebuie sa cuprinda universitari . instructii. de altfel independenta justitiei. Regulile constitutionale cuprind garantii ale independentei judecatorilor printre care conditiile de recrutare. avansarea si controlul prezinta un inrteres aparte. potrivit Constitutiei judecatorii sunt numiti de Presedintele Romaniei la propunerea Consiliului Suprem al Magistraturii. prin vot popular (ex: SUA. Sistemul alegerii nu este insa considerat ca da rezultate pentru motivul ca nu da garantii autoritatii judiciare. Un judecator militant.

Inamovibilitatea nu priveste insa judecatorii stagiari ci numai pe cei numiti de Presedintele Romaniei. In acest sens Constitutia Romaniei. pot fi avansati pe loc. Iar legea romana de organizare judecatoreasca stabileste ca daca in cursul activitatii sale. prin art. Pentru a nu crea prin avansare situatii nedorite se practica si avansarea pe loc. In aceasta putere intra numai instantele judecatoresti. 124 Constitutia stabileste ca mandatul judecatorilor Curtii Supreme de Justitie este de 6 ani (cu posibilitatea reinvestirii in functie) de unde rezulta ca pentru acestia inamovibilitatea este asigurata numai pentru aceasta durata. reglementeaza. Desigur un rol important in asigurarea independentei judecatorilor il are controlul hotararilor judecatoresti. Din examinarea acestor dispozitii rezulta ca judecatorii sunt inamovibili. Constitutia Romaniei cuprinde cateva dispozitii privitoare la inamovibilitatea judecatorilor. poate dispune eliberarea sa din functie la sesizarea ministrului justitiei . in ordine. 78 dupa ce stabileste ca avansarea sau transferarea magistratilor se face numai cu consimtamantul acestora . sub titlul VI denumit Autoritatea Judecatoreasca. adauga ca magistratii care indeplinesc conditiile pentru a fi avansati. ca si procurorii (art 75) Prin art. Curtea Suprema de Justitie si celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. magistratul manifesta o vadita incapacitate profesionala. Judecatorii stagiari sunt singurii care nu sunt numiti de catre Presedinte. potrivit art. trebuie avute in vedere doua reguli si anume: ea sa revina numai corpului magistratilor (de exemplu Consiliului Superior al Magistraturii) limitarea treptelor (gradelor) si consecintelor avansarii . instantele judecatoresti. 124 (1) prevede ca promovarea. In legatura cu acestia legea arata ca se bucura de stabilitate. dar in conditiile legii. De asemenea mai trebuie precizat faptul ca inamovibilitatea priveste numai calitatea de judecator si nu functiile de conducere judecatoreasca. pentru a nu depinde de executiv. legea de organizare judecatoreasca. ei se manifesta evident inapti de a-si indeplini sarcinile sau se pensioneaza. in conditiile legii. Acest control trebuie efectuat numai de instante judecatoresti si numai dupa proceduri jurisdictionale. Constitutia lasa pe seama legii organice stabilirea gradelor de jurisdictie si a instantelor judecatoresti corespunzatoare. 125 (1) din Constitutie.nu pot fi demisi din functiile lor decat daca prin infractiune penala sau prin necunoastere grava si repetata a obligatiilor. etc. pri art. in sensul de a se face cat mai putine diferentieri in cariera. Nu trebuie inteles ca toate aceste organisme se integreaza in puterea judecatoreasca. Este interzisa 6 . denumite si instante judecatoresti.Sistemul organelor judecatoresti este format in general din judecatorii. Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii. Cat priveste avansarea magistratilor. Consiliul Superior al Magistraturii. transferarea si sanctionarea judecatorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel. Organizarea si functionarea instantelor judecatoresti sunt stabilite de lege. Instantele judecatoresti sunt. tribunale. Constitutia Romaniei. Organele judecatoresti Justitia este infaptuita de catre organele judecatoresti. dar care nu doresc sa schimbe functia si instanta sau parchetul. curti de apel. si curti supreme.

Legea este cea care stabileste infractiunile si pedepsele. Cand exercita cea de-a doua functie. completul de 9 judecatori si Sectiile Unite. in activitatea judiciara. 30 din legea pentru organizarea judecatoreasca Ministerul public este independent in relatiile cu celalalte autoritati. care are un rol aparte in administrarea justitiei. De asemenea. Curtea Suprema de Justitie. b) este colegiul de disciplina a judecatorilor. constituiti in parchete. Legea de organizare judecatoreasca (nr. aceasta este organizata in sectii. Desi nu este nominalizat prin Constitutie. 10 stabileste urmatoarele instante judecatoresti: judecatoriile. tribunalele. Aceasta nu exclude insa anumite raporturi constitutionale care razulta firesc din sistemul constitutional. controlul ierarhic. Cat priveste Curtea Suprema de Justitie. in sedinta comuna. fiecare avand competenta proprie. Apoi marele principiu al independentei judecatorului presune supunerea sa numai legii. Ministerul public. Atunci cand exercita prima functie. si anume: a) propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor. Este o consecinta fireasca o statului de drept. Raporturile sistemului judecatoresc cu Parlamentul rezulta mai intai din faptul ca organizarea si functionarea instantelor judecatoresti se realizeaza numai potrivit legii. precum si cu privire la activitatea Ministerului public. dar fara drept de vot. Este evident si usor de observat ca acestea nu afecteaza nici un fel dreptul judecatorului de a decide independent in 7 . RAPORTURILE CU LEGISLATIVUL SI EXECUTIVUL Justitia este si trebuie sa fie independenta iar inerventia in sfera justitiei a altor contravine acestui mare principiu constitutional. Principiile constitutionale de organizare si functionare a Ministerului public sunt: legalitatea. Iar potrivit art. curtile de apel. de catre Camera Deputatilor si de catre Senat. competenta si procedura potrivit careia isi desfasoara activitatea. corespunzator principiilor democratice ale statului de drept. Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din magistrati alesi pentru o durata de 4 ani. precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Iata deci aspecte care contureaza raporturile justitie-legislativ. care in mod generic intra in categoria magistratilor. asigurand conditiile necesare functionarii intregului sistem al justitiei pe baza strictei aplicari a legii. nu poate fi in afara explicatiilor Ministerul Justitiei . cu exceptie celor stagiari. Potrivit dispozitiilor hotararii de guvern prin care este organizat (nr 450/1994) el este organul administratiei publice de specialitate care exercita atributiile prevazute de lege in domeniul administratiei justitiei. Ca atare Parlamentul este cel care stabileste prin lege oraganele judecatoresti. in limitele stabilite de lege functioneaza si tribunalele militare. lucrarile sunt prezidate de catre presedintele Curtii Supreme de Justitie. impartialitatea. Rolul Ministerului public este de a reprezenta. interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept. 92 din 4 august 1992) prin art.infiintarea de instante extraordinare. Ei lucreaza sub autoritatea ministrului justitiei. al executarii pedepselor penale. cuprinde procurorii. lucrarile sale sunt prezidate de catre ministrul justitiei. Consiliul Superior al Magistraturii este autoritatea creata in vederea exercitarii a doua functii.

Raporturile justitiei cu executivul. Aceasta cu atat mai mult cu cat judecatorii sunt deseori pusi in situatia de a exercita constrolul legalitatii actelor de guvernamant si administrative. In asemenea situatii s-ar putea crea o stare de docilitate a magistratilor fata de executiv. Legea elaborata de Parlament creeaza conditiile unei reale independente.cauza ce este supusa judecatii sale. sunt mai simple. Ele pot aparea in situatia in care numirea si avansarea magistratilor apartine executivului (sefului de stat. La randul sau justitia poate interveni in activitatea legistativa prin controlul constitutionalitatii legilor. De aceea trebuie ca posibilitatea de numire. de avansare sau de revocare sa se realizeze prin proceduri care sa puna in evidenta numai competenta profesionala a celor in cauza. sub aspect constitutional. atunci cand acest control este incredintat judecatorilor.ministrului justitiei etc). 8 .