BUGEAG N. OVIDIU MASTER ANUL II I.F.

R DREPTUL AFACERILOR Autoritatea judecatoreasca

In teoria clasica a separatiei puterilor, una dintre puteri este puterea judecatoreasca. De altfel, asa cum deseori se afirma, separatia puterilor in stat este in realitate o justificare a unui scop politic concret: sa slabeasca guvernantii in ansamblul lor, limitandu-i pe unii prin altii. Intr-o asemenea viziune, doua aspecte bine distincte se contureaza si anume: a) separatia Parlamentului visa-vis de Guvern, care se refera la guvernanti in sensul larg al cuvantului; b) separatia jurisdictiilor in raport cu guvernantii, care permit controlul acestoraprin judecatorii independenti. Evolutia teoriei clasice a separatiei puterilor a implicat si evolutia explicatiilor si practicilor privind puterea judecatoreasca. Aceasta explica chiar terminologia diferita sub care aceasta putere este exprimata in constitutii si doctrina si anume: Putere judecatoreasca, putere jurisdictionale. Denumirea de autoritate judecatoreasca evoca foarte clar justitia ca functie distincta si ca sistem distinct. Termenul justitie nare doua sensuri. Intr-un sens, prin justitie intelegem sistemul organelor judecatoresti, iar intr-un al doilea sens intelegem activitatea de solutionarea proceselor civile, administrative, comerciale, penale, de munca, etc, de aplicare de santiuni, de restabilire a drepturilor. In limbajul obisnuit a se face justitie inseamna a se face dreptate. Justitia s-a impus din cele mai vechi timpuri, ca o functie de judecare a proceselor, de reprimare a persoanelor care produc pagube si suferinte altora prin incalcarea regulilor sociale convenite sau stabilite, de anulare a actelor ilegale sau abuzive. Justitia si-a imbogatit continutul, ea privind direct chiar exercitiul puterii politice in sensul efectuarii controlului asupra modului cum guvernantii actioneaza in limitele constitutiei si dreptului, adica in realizarea principiului egalitatii. Statul de drept ca atare a devenit de neconceput fara justitie, lipsa justitiei veritabile insemnandarbitrariu si nedreptate. Daca viata sociala trebuie sa se desfasoare conform constitutiei si legilor, in mod firesc trebuie sa existe o functie care sa le cunoasca si sa le poata interpreta si aplica concret atunci cand sunt incalcate, cand drepturile si libertatile cetatenilor sunt periclitate, neglijate. Aceasta functia a fost si este incredintata unei autoritati (puteri) distincte, investita cu puteri statalecare ii dau eficienta si care trebuie sa fie independenta si impartiala. Dealtfel este indeobste cunoscut si admis ca nupoti fi judecator in propria cauza, pentru ca, obiectiv, nu poti fi nici independent, nici impartial. Conceputa astfel, ca o functie realizata independent si impartial, justitia s-a impus ca o idee si realitate in care oamenii cred ca-i poate apara atunci cand drepturile si interesele legitime sunt 1

pentru a aplica legea la cazurile concrete ce le sunt deduse spre rezolvare. iar pana la adoptarea legii” Inalta Curte de Casatie si Justitie are puterea de a caracteriza delictul si de a determina pedeapsa”. participanti in proces. In acest sens sunt explicate dispozitiile art 101 – 102 din Constitutia romana din anul 1866 potrivit carora o lege urma sa determine cazurile de responsabilitate. intr-o viziune sistematica in ansamblul activitatilor statale. potrivit carora: “1. In acest sens sunt interesante dispozitiile art. In scopul articularii lor cu justitia se vorbeste de activitati jurisdictionale. Membrii jurisdictiilor. fie asemenea persoane si autoritati. contractele.” Exprimarea autoritate jurisdictionala nu diminueaza rolul justitiei ci evidentiaza similitudinea de continut si principii intre mai multe activitati care se impun aici cand legile nu sunt executate. se aplica sanctiuni. legile. de unde si denumirea de putere( autoritate) jurisdictionala. chiar daca lumea ar fi sa piara) a devenit dictonul preferat in legatura cu justitia. conventiile sau cutumele ce sunt invocate. Pot fi citate si cazuri interesante in care justitiei i s-au conferit si imputerniciri de reglementare juridica. care limpezeste textele obscure. la dimensiuni reduse. de regula magistrati. Ele se opun examinarii si rezolvarii membrilor jurisdictiilor. 2 . 112 din Constitutia Olandei. De aici preocuparea fireasca pentru teoretizarea justitiei pentru ca restul activitatii jurisdictionale imprumuta trasaturile si principiile acesteia. Hotararile judecatoresti trebuie sa fie respectate si executate de catre cetateni si autoritatile publice. Fiat justitia pereat mundus (justitia sa-si urmeze cursul ei. fie persoane juridice. Ansamblul judecatilor lor formeaza jurisprudenta. in care se stabilesc drepturi si obligatii pentru subiectele de drept. Legea poate conferi fie puterii judiciarefie unor jurisdictii care nu fac parte din puterea judiciara sarcina de a judeca litigiile care nu rezulta din rapoarte juridice civile. 2. le stabilesc sensul lor oficial. se stabilesc despagubiri.incalcate. de catre cei interesati (uneori din oficiu). In urma judecatii se dau hotarari. se dau ordine de executare atat partilor in proces. In spiritul ideii de justitie s-au dezvoltat insa si activitati infaptuite de alte organisme decat instantele judecatoresti care presupun folosirea acelorasi reguli judecatoresti. Incuba puterii judiciare de a judeca litigiile civile si cele de creanta. mai intai interpreteaza Constitutia. Cuvantul jurisdictional a devenit preferabil cuvantului judiciar care se aplica numai unei categorii de jurisdictii. pedepsele aplicate ministrilor. Legea reglementeaza procedura de urmat si consecintele deciziilor. fie numai autoritati. cat si autoritatilor publice. Desigur este important de stiut pana unde pot merge jurisdictiile in completarea lacunelor legii. Specificul activitatii jurisdictionale Activitatea jurisdictionala are un continut si principii care o diferentiaza de legislativ si executive dar o si integreaza. Problema se pune pentru ca rolul justitiei eset de a aplica dreptul si nu de a creea drept. Asemenea litigii opun fie persoane fizice. Justitia ramane partea substantiala a activitatii jurisdictionale. cu mai multe sensuri sau lacune si uneori le completeaza.

in lipsa de text expres sau apropriat judecatorul recurge la analogia dreptului. Judecatorul interpreteaza legea si o aplica. raspunderea si responsabilii. dar nu creeaza drept. etc. garantia unui proces echitabil. legalitatea instantelor 3 . buna administrare a justitiei. stiut ca “dura lex sed lex”. A) Principiul legalitatii Este un principiu ce in mod firesc excede justitiei. El aplica dreptul creat de catre Parlament. Statul de drept implica obligativitatea respectarii si aplicarii constitutiilor si legilor. accesul la tribunal. impartialitatea judecatorului. Exista apoi unele principii proprii justitiei (jurisdictiilor) ca activitate si sistem de autoritati. Principiile fundamentale potrivit carora se realizeaza justitia Justitia trebuie sa raspunda unor exigente fundamentale. de reevaluare a situatiilor si probelor. recurs. Organizarea justitiei se face pe grade de jurisdictie. apel. Are insa o evidenta aplicabilitate in domeniul justitiei si anume sub doua aspecte. iar incalcarea principiilor poate atrage nulitatea hotararii judecatoresti sau a altor acte de procedura.Aceasta pentru simplu motiv ca puterea jurisdictionala este o parte a organizarii statale a puterii politice. in litera si spiritul constitutiei. Va trebui sa constatam ca insasi competenta instantelor judecatoresti este stabilita prin constitutie si legi. de asemenea. Uneori in activitatea de judecata. cauzalitatea. Unele principii privesc organizarea judecatoaresca. In cadrul acestor exigente se enumera in general urmatoarele: legalitatea. altele activitatea sau pozitia justitiei si a judecatorului. principii specifice diferitelor categorii de jurisdictii (sau procese) sens in care se discuta de exemplu de principiile dreptului procesual civil sau principiile dreptului procesual penal. Din aceste exigente rezulta principiile potrivit carora este organizata si functioneaza justitia. conventiilor si contractelor. fiind de esenta statului de drept. Judecatorul care infaptuieste justitia cauta sa afle adevarul in procesul respectiv pentru a identifica exact incalcarea legii. legilor. obiceiurilor. Exista. Aceste grade de jurisdictie permit o evaluare in fond dar si posibilitatea de recurs. Se considera ca cea mai eficienta este organizarea a trei grade de jurisdictie: fond. Justitia (in general activitatea jurisdictionala) este o activitate de rezolvare a litigiilor. el nu poate inlatura o lege pe motiv ca nu-I de acord cu ea. ca posibilitate de indreptare a erorilor. publicitatea procesului. In legatura cu aceste principiianumite precizari se impun. proportionalitatea in stabilirea santiunilor. Astfel exista principii aplicabile intregului sistem statal–juridic si care firesc sunt aplicabile si justitiei. Toate aceste principii sunt importante . din diferite motive reale sau pur sentimentale. adica la aplicarea principiilor fundamentale. victimile. Pentru ca justitia sa-si poata infaptui misiunea ea cunoaste o anumita organizare si anumite principii.

C) Folosirea limbii oficiale si a limbii materne in justitie Procedura judiciara se desfasoara in limba oficiala a statului. De asemenea acest principiu presupune folosirea in spete similare a acelorasi regului procedurale si acordarea drepturilor procedurale si acordarea drepturilor procesuale. cu aplicatiunea sa specifica la justitie este consacrat prin art. E) Prezumtia de nevinovatie Este un principiu constitutional potrivit caruia o persoana este considerata nevinovata atata timp cat nu s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare. pentru minori) potrivit specificului proceselor. Acesta presupune ca pentru toti cetatenii sa existe o singura justitie . existenta unor privilegii. de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret. Principiul legalitatii. 127 (2) arata ca cetatenii apartinand minoritatilor nationale. 125 din Constitutia Romaniei. precum si persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului. numai acele autoritati statale carora constitutia si legile le recunosc asemena calitati. Este prevazut explicit in art. De aceea li se asigura traducerea printr-un interpret. Persoanelor care nu inteleg limba oficiala trebuie sa li se asigure comunicarea pieselor dosarelor si a tuturor actelor procedurale in limba pe care o cunosc. Este principiul caruia i se subordoneaza intreaga activitate jurisdictionala. 23 (8) din Constitutia Romaniei. de contencios administrativ. In procesele penale. Acest principiu refuza existenta unor tribunale extraordinare. Este una din cele mai puternica garantii ale demnitatii si libertatii umane. prin art. F) Independenta judecatorului si supunerea lui numai legii 4 . prevede deasemena Constitutia. Procedura de rezolvare a litigiilor este numai cea prevazuta de lege. De aceea Constitutia Romaniei prin art. acest drept este asigurat in mod gratuit. D) Dreptul la aparare Este nu numai un drept fundamental cetatenesc. in mod egal tuturor participantilor. legalitatea infractiunilor si a pedepselor. 125 (2) stabileste ca “Este interzisa infiintarea de instante extraordinare”. De asemenea instantele judecatoresti pot rezolva procese numai in limita competentei conferite de lege. de munca. B) Justitia este unica si egala pentru toti Este un principiu fundamental care valorifica si in domeniul justitiei principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor. Desigur acest principiu nu este incalcat prin creearea unor sectii speciale (comerciale.judecatoresti . In ceea ce priveste primul aspect este de retinut ca pot indeplini functii jurisdictionale. ca acestia sa fie judecati de aceleasi instante in procese similare. ci si un principiu fundamental al justitiei. Sub cel de-al doile aspect se observa ca nu exista infractiune decat daca aceasta este prevazuta de lege si ca nu exista pedeapsa decat daca este prevazuta de lege. acestea tinand de buna administrare a justitiei. Constitutia Romaniei contine mai multe dispozitii in acest sens. Dupa ce prin art 127 (1) stabileste ca procedura judiciara se desfasoara in limba romana.

iar pentru un magistrat se pretinde un anume gen de sobrietate care vizeaza angajamentele sale publice. instructii. caracter. potrivit Constitutiei judecatorii sunt numiti de Presedintele Romaniei la propunerea Consiliului Suprem al Magistraturii. de asociere. De aceea el trebuie sa dispuna de libertatea de expresie. Potrivit acestui principiu. prin vot popular (ex: SUA. vorbindu-se de independenta autoritatii jurisdictioanale. Este interesant de mentionat ca prin art 151 din Constitutia Romaniei s-a stabilit ca “Noua Curte Suprema de Justitie va fi numita. avansarea si controlul prezinta un inrteres aparte. de opinie. la propunerea Presedintelui Romaniei in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a Constitutiei”. Asa cum se precizeaza clar in doctrina independenta este o notiune indivizibila fiind indispensabil pentru o buna justitie ca magistratul sa fie independent. nici avansat fara consimtamantul sau. Inamovibilitatea pune magistratii la adapost de orice revocare si transferare impusa in afara de greseli foarte grave si dupa o procedura jurisdictionala. Inamovibilitatea este o puternica garantie a independentei judecatorului. la nivelul statelor). tine de chiar separatia puterilor in stat. Recrutarea judecatorilor este o garantie a independentei acestora. in principiu inamovibili. Desigur independenta judecatorului este substantial tributara caracterului. In unele state judecatorii sunt alesi. exaltat. fapt ce asigura din start independent. in Suedia. fiind in fond o garantie in fata abuzurilor puterilor. moravurilor si traditiilor specifice fiecarei tari. Comisiile de concurs trebuie sa cuprinda universitari . Regulile constitutionale cuprind garantii ale independentei judecatorilor printre care conditiile de recrutare. nici retrogradat. moderatia si seninatatea”. In multe state judecatorii sunt numiti . ea nu poate fi garantata absolut prin lege. judecatorii titulari 5 . adica echilibrul. devoratde luptele sale se indeparteaza de virtutile solicitate de aceasta activitate. moralitate. Desigur aceasta este o dispozitiei tranzitorie. nici transferat pe un post echivalent . Judecatorul da in ultima instanta stralucire independentei sale. de regula de catre executiv. Un judecator militant. sugestii sau alte asemenea impulsuri privind solutia pe care trebuie sa o dea. deontologie: “ Pentru a fi magistrat. in conditiile legii de Camera Deputatilor si de Senat. la fel ca deputatii. cat si fata de colegii sai. atat fata de celalalte puteri. 123 (2) stabileste ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. judecatorii trebuie sa se alinieze platformelor si partidelor politice . cu toate dezavantajele ce rezulta de aici. magistrati recunoscuti. prin profesionalism. Recrutarea judecatorilor prin concurs.Este unul din principiile constitutionale ale justitiei. juristi profesionisti. inamovibilitatea. Potrivit acestui principiu judecatorul nu poate fi nici revocat. fiind o masura de protectie a acestuia. Ca atare in rezolvarea litigiilor judecatorul nu poate primi nici un fel de ordine. in activitatea sa judecatorul se supune numai legii si constiintei sale. Dar fiecare profesie are servitutile sale. Constitutia Romaniei prin art. Sistemul alegerii nu este insa considerat ca da rezultate pentru motivul ca nu da garantii autoritatii judiciare. de exemplu. Astfel. indicatii. de altfel independenta justitiei. In tara noastra. Independenta judecatorului. in care numirea se face in ordinea rezultatelor (deci a competentei profesionale) este considerata cea mai potrivita. nu trebuie sa fii mai putin om. in sedinta comuna. In sistemul alegerii. Ea exprima posibilitatea de protectie a guvernantilor.

De asemenea mai trebuie precizat faptul ca inamovibilitatea priveste numai calitatea de judecator si nu functiile de conducere judecatoreasca. Consiliul Superior al Magistraturii. Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii. 78 dupa ce stabileste ca avansarea sau transferarea magistratilor se face numai cu consimtamantul acestora . poate dispune eliberarea sa din functie la sesizarea ministrului justitiei . Constitutia Romaniei. Inamovibilitatea nu priveste insa judecatorii stagiari ci numai pe cei numiti de Presedintele Romaniei. sub titlul VI denumit Autoritatea Judecatoreasca. pri art. Este interzisa 6 . dar in conditiile legii. Constitutia Romaniei cuprinde cateva dispozitii privitoare la inamovibilitatea judecatorilor. trebuie avute in vedere doua reguli si anume: ea sa revina numai corpului magistratilor (de exemplu Consiliului Superior al Magistraturii) limitarea treptelor (gradelor) si consecintelor avansarii . si curti supreme. In legatura cu acestia legea arata ca se bucura de stabilitate. Din examinarea acestor dispozitii rezulta ca judecatorii sunt inamovibili. Instantele judecatoresti sunt. pentru a nu depinde de executiv. potrivit art. prin art. Cat priveste avansarea magistratilor. Desigur un rol important in asigurarea independentei judecatorilor il are controlul hotararilor judecatoresti. 124 Constitutia stabileste ca mandatul judecatorilor Curtii Supreme de Justitie este de 6 ani (cu posibilitatea reinvestirii in functie) de unde rezulta ca pentru acestia inamovibilitatea este asigurata numai pentru aceasta durata. Nu trebuie inteles ca toate aceste organisme se integreaza in puterea judecatoreasca. magistratul manifesta o vadita incapacitate profesionala. Judecatorii stagiari sunt singurii care nu sunt numiti de catre Presedinte.Sistemul organelor judecatoresti este format in general din judecatorii. 125 (1) din Constitutie. denumite si instante judecatoresti. legea de organizare judecatoreasca. reglementeaza. in sensul de a se face cat mai putine diferentieri in cariera. etc. Organele judecatoresti Justitia este infaptuita de catre organele judecatoresti. Astfel. pot fi avansati pe loc. Acest control trebuie efectuat numai de instante judecatoresti si numai dupa proceduri jurisdictionale. in conditiile legii. ei se manifesta evident inapti de a-si indeplini sarcinile sau se pensioneaza.nu pot fi demisi din functiile lor decat daca prin infractiune penala sau prin necunoastere grava si repetata a obligatiilor. Iar legea romana de organizare judecatoreasca stabileste ca daca in cursul activitatii sale. tribunale. Curtea Suprema de Justitie si celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. in ordine. Constitutia lasa pe seama legii organice stabilirea gradelor de jurisdictie si a instantelor judecatoresti corespunzatoare. In aceasta putere intra numai instantele judecatoresti. dar care nu doresc sa schimbe functia si instanta sau parchetul. Organizarea si functionarea instantelor judecatoresti sunt stabilite de lege. adauga ca magistratii care indeplinesc conditiile pentru a fi avansati. instantele judecatoresti. 124 (1) prevede ca promovarea. Pentru a nu crea prin avansare situatii nedorite se practica si avansarea pe loc. curti de apel. In acest sens Constitutia Romaniei. transferarea si sanctionarea judecatorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii. ca si procurorii (art 75) Prin art.

Iar potrivit art. Rolul Ministerului public este de a reprezenta. lucrarile sunt prezidate de catre presedintele Curtii Supreme de Justitie. b) este colegiul de disciplina a judecatorilor. dar fara drept de vot. Legea de organizare judecatoreasca (nr. Apoi marele principiu al independentei judecatorului presune supunerea sa numai legii. Legea este cea care stabileste infractiunile si pedepsele. in activitatea judiciara. Potrivit dispozitiilor hotararii de guvern prin care este organizat (nr 450/1994) el este organul administratiei publice de specialitate care exercita atributiile prevazute de lege in domeniul administratiei justitiei. RAPORTURILE CU LEGISLATIVUL SI EXECUTIVUL Justitia este si trebuie sa fie independenta iar inerventia in sfera justitiei a altor contravine acestui mare principiu constitutional. Este evident si usor de observat ca acestea nu afecteaza nici un fel dreptul judecatorului de a decide independent in 7 . lucrarile sale sunt prezidate de catre ministrul justitiei. Cat priveste Curtea Suprema de Justitie. care in mod generic intra in categoria magistratilor. tribunalele. Curtea Suprema de Justitie. interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept. controlul ierarhic. al executarii pedepselor penale. competenta si procedura potrivit careia isi desfasoara activitatea. completul de 9 judecatori si Sectiile Unite. care are un rol aparte in administrarea justitiei. nu poate fi in afara explicatiilor Ministerul Justitiei . Atunci cand exercita prima functie. precum si drepturile si libertatile cetatenilor. curtile de apel. Raporturile sistemului judecatoresc cu Parlamentul rezulta mai intai din faptul ca organizarea si functionarea instantelor judecatoresti se realizeaza numai potrivit legii.infiintarea de instante extraordinare. asigurand conditiile necesare functionarii intregului sistem al justitiei pe baza strictei aplicari a legii. corespunzator principiilor democratice ale statului de drept. Ministerul public. precum si cu privire la activitatea Ministerului public. Cand exercita cea de-a doua functie. Aceasta nu exclude insa anumite raporturi constitutionale care razulta firesc din sistemul constitutional. Iata deci aspecte care contureaza raporturile justitie-legislativ. Consiliul Superior al Magistraturii este autoritatea creata in vederea exercitarii a doua functii. aceasta este organizata in sectii. de catre Camera Deputatilor si de catre Senat. De asemenea. 92 din 4 august 1992) prin art. impartialitatea. cuprinde procurorii. Este o consecinta fireasca o statului de drept. in sedinta comuna. si anume: a) propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor. Principiile constitutionale de organizare si functionare a Ministerului public sunt: legalitatea. 30 din legea pentru organizarea judecatoreasca Ministerul public este independent in relatiile cu celalalte autoritati. in limitele stabilite de lege functioneaza si tribunalele militare. 10 stabileste urmatoarele instante judecatoresti: judecatoriile. fiecare avand competenta proprie. Desi nu este nominalizat prin Constitutie. cu exceptie celor stagiari. Ei lucreaza sub autoritatea ministrului justitiei. Ca atare Parlamentul este cel care stabileste prin lege oraganele judecatoresti. constituiti in parchete. Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din magistrati alesi pentru o durata de 4 ani.

In asemenea situatii s-ar putea crea o stare de docilitate a magistratilor fata de executiv. sunt mai simple. sub aspect constitutional. Ele pot aparea in situatia in care numirea si avansarea magistratilor apartine executivului (sefului de stat. de avansare sau de revocare sa se realizeze prin proceduri care sa puna in evidenta numai competenta profesionala a celor in cauza. Legea elaborata de Parlament creeaza conditiile unei reale independente. La randul sau justitia poate interveni in activitatea legistativa prin controlul constitutionalitatii legilor. De aceea trebuie ca posibilitatea de numire. Aceasta cu atat mai mult cu cat judecatorii sunt deseori pusi in situatia de a exercita constrolul legalitatii actelor de guvernamant si administrative. 8 .ministrului justitiei etc). atunci cand acest control este incredintat judecatorilor. Raporturile justitiei cu executivul.cauza ce este supusa judecatii sale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful