Dreptul comunicrii sociale, n sens general, reprezint un ansamblu de norme juridice ce reglementeaz relaiile sociale ce se formeaz n cadrul comunicrii

directe i indirect e ntre oameni, respectiv indivizi, agentul media, autoritatea publica i societate. Unii autori vorbesc i despre dreptul multimediei , prin media nelegndu-se toate mijl oacele de expresie, inclusiv vocea i gestul. Fracis Balle defineste media ca un ec hipament etnic prin care se permite oamenilor s comunice expresia gndirii lor indi ferent care ar fi forma i finalitatea acestei expresii Comunicarea social presupune relaia de comunicare individ-individ, precum i comunic area individ-autoritate, individ-societate. Media are un rol de interfa calificat nt re cetean, societate i autoriti. n patrulaterul : cetean societate autoritate m t o multitudine de relaii sociale care se desfoar dup reguli morale, juridice deontolo gice. n stabilirea normelor juridice si deontologice ale dreptului comunicrii sociale pr ecum i respectarea acestora, stau la baza anumite principii, idei, reguli de baza . Privit ca ramura a dreptului public, dreptul comunicrii sociale constituie totali tatea normelor juridice ce reglementeaz relaiile sociale ce se creeaz n cadrul comun icrii interumane. Dreptul comunicrii sociale aprofundeaz drepturile fundamentale prevzute n Constituie, printre care i dreptul de a informa i de a fi informat . Cea mai important resurs, pe baza creia se iau deciziile ntr-o societate, este infor maia. Reeaua informaional este o condiie esenial a supravieuirii n plan social, pres ca un liant al informaiei de la sursa la cetean avnd atribuia de a o face explicit. Atunci cnd se vorbete, n legtur cu sectorul public din Romnia, despre acces la informa i i transparen, referirea este, ndeobte la aplicarea a dou legi, cea a accesului la in formaiile de interes public i cea a transparenei decizionale n administraia public Prin acces la informaii nelegem accesul la orice informaie care privete sau rezult di n activitile unei autoriti publice sau instituii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare. Iar prin transparen nelegem procedura prin care cetenii i organizaiile constituite de acetia i pot exprima opiniile i interesele n l u elaborarea de acte normative i n legtur cu luarea unor decizii administrative. Ins trumentele pe care le au la ndemn sunt consultarea lor de ctre autoritile publice n le ur cu proiectele de acte normative i participarea la edinele publice ale respectivel or autoriti Rezolutia 1003/1993 a Adunrii Parlamentare a Consiliului Europei exprima ntr-o man iera relevant importana informaiei n societate : informarea i comunicarea sunt elemen te indispensabile ale vieii democratice deoarece garantarea participrii indivizilo r la viaa public este o condiie a dezvoltrii plenare a democraiei Pentru individ, dreptul la informaie reprezint nu numai posibilitatea , dreptul de a recepta o informaie, ci i aptitudinea juridic de a pretinde o informaie de calita te. Totodat, dreptul la informaie este reglementat i de Convenia European a Drepturilor O mului care, n art.10, punctual 1 prevede c : orice persoan are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie i libertatea de a primi s au de a comunica informaii ori idei fr amestecul autoritilor publice i fr a ine seam frontiere. Art.31, punctul 1 din Constituia Romniei prevede ca dreptul persoanei de a avea acc es la orice informaie de interes public nu poate fi ngrdit , iar punctul 2 afirma c au toritile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate s asigure infor marea corect a cetenilor asupra treburilor publice i asupra problemelor de interes p ersonal. Desigur, informaiile de interes personal nu pot face dect obiectul informri i persoanei direct interesate. Niciodat pres nu va avea, prin lege, acces la o ast fel de informaie. Dreptul la informaie are o structura complexa cuprinznd : dreptul de a fi informat n mod corect ; dreptul de a informa; dreptul la acces la sursele de informaie; dr eptul la recurs n cazul refuzului accesului la informaie; dreptul la selectivitate sau la non informare; dreptul la confidenialitate; dreptul la protecia surselor c onfideniale. n literatura de specialitate se vorbete despre un drept de a ti care este un corolar al dreptului de exprimare prin asigurarea nengrdita a accesului persoanei la infor

maii de interes public, pstrat secretele de instituii sau organismele publice ori pri vate. Dreptul la informaie are mai multe atribute i anume: dreptul de a fi informat; dr eptul de a verifica informaia primit; dreptul de acces la sursele de informare; dr eptul la rspuns i la replic; dreptul la rspuns; dreptul la respectul convingerilor i credinelor; dreptul la protecia surselor. Dreptul de a fi informat este o componenta a dreptului la informaie ce izvorte din viaa social i nseamn posibilitatea de a primi o informaie de interes public sau person al ce este garantat de legiuitor i constituant. Putem afirma faptul c nu toate informaiile de interes public sunt destinate public itii. Astfel nu toate informaiile care satisfac un interes general sunt destinate nt otdeauna publicitii, ci numai n anumite condiii. Este vorba de acele informaii care l ezeaz interesul general, daca ar fi fcute publice. Exemplu : informaiile secrete mi litare sau unele experimente tiinifice. Dreptul de acces la sursele de informare este fundamental pentru realizarea drep tului la informaie fiind un element indispensabil unei societi democratice. Prin ac est drept cetenii pot participa la viaa public. n dreptul comunicrii sociale autoritile publice au att un drept la informaie, ca orice alta persoana, ct i o serie de drepturi i obligaii cu implicaii asupra dreptului la informaie a persoanei i a mediei. Pe plan european, Consiliul Europei a emis unele acte care reglementeaz obligaiile autoritilor publice n realizarea dreptului la informaie. Directiva nr. 90/313/CEE din 1990 a Consiliului Comunitilor Europene privete obligai a autoritilor publice de a furniza din oficiu i la cerere orice informaie referitoar e la mediul nconjurtor. Un eventual refuz poate fi contestat de ctre persoanele lez ate, n instan sau pe cale administrativ. i pe plan intern s-a pus accentul pe accesul ct mai larg a persoanelor la informaii le deinute de autoritile publice, cu unele excepii. In Constituiile rilor europene nu sunt reglementate obligaiile autoritilor publice cor elative dreptului la informaie al persoanei, acesta fiind precizat numai in legi, fata de Constituia Romniei care, n art.31 pct.2 prevede : Autoritile publice, potrivi t competenelor ce le revin, sunt obligate s asigure informarea corect a cetenilor asu pra treburilor publice i asupra problemelor de interes personal . Art.52 al.1 din Constituia Romniei prevede :Persoana vtmat ntr-un drept al sau de o au oritate public, ntr-un act administrativ sau prin nesoluionarea in termenul legal al unei cereri, este ndrepttita sa obtina recunoasterea dreptului pretins, anulare a actului si repararea pagubei. Art.52 al.4 din Constitutia Romaniei prevede faptul ca Autoritatile publice au ob ligatia sa raspunda la petitii in termenele si conditiile stabilite potrivit leg ii. Si in art.9 al Rezolutiei nr.1003/1993 cu privire la etica ziaristica, adoptata prin Hotararea Camerei Deputatilor nr.25/1994, se dispune ca :Autoritatile public e nu trebuie sa se considere proprietari ai informatiei. Asa dar, am observat in Constitutia Romaniei ca se garanteaza dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie si, implicit, obligativitatea autoritatilor publice de a pune la dispozitia populatiei aceste informatii. Exista insa si une le exceptii menite sa protejeze siguranta nationala, ordinea si morala publica, dreptul la viata intima, familiala si privata. Art.31, pct.3 din Constitutie prevede expres ca dreptul la informatii nu trebuie sa prejudicieze siguranta nationala si masurile de protectie a tinerilor. Ceea ce limiteaza dreptul la informatie si respectiv obligatiile corelative ale autorit atilor publice trebuie stabilit numai prin lege. In aplicarea dispozitiilor constitutionale art.12 din Legea 554/2001 prevede lim itari ale dreptului la informare: informatiile din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii publice; anumite informatii care privesc interesele economice si politice ale Romaniei; informatii care privesc activitatea comerciala sau financiara care, prin publica re, aduc atingeri principiului concurentei loiale potrivit legii; informatii prinvind procedura din timpul anchetei penale, daca se pericliteaza r ezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pune in pericol viat

a, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sa u in curs de desfasurare; informatii privind procedurile juridice daca publicarea acestora aduce atingerea asigurarii unui proces echitabil ori a interesului legitim al oricarei dintre p artile implicate in proces; informatiile care, date publicitatii, prejudiciaza masurile de protectie a tiner ilor; Astfel, exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai p rin lege si numai daca se impune, in urmatoarele cazuri : apararea sigurantei na tionale, a ordinii si sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si libertat ilor cetatenesti, desfasurarea instructiei penale, prevenirea consecintelor unei calamitati naturale sau ale unui sinistru deosebit de grav. Sub incidenta dispozitiilor Constitutionale, obligatiile autoritatilor publice, corelative dreptului la informatie, sunt limitate de diferite legi de protectie a informatiilor in interesul general al statului si al natiunii, pentru a impied ica folosirea acestora in dauna interesului public. Agentul media este unul dintre subiectii comunicarii, el intrand intr-o serie de raporturi juridice atat cu persoana in cauza, cu autoritatea publica cat si cu publicul. El este un liant al informatiei intre individ si autoritate. Informarea corecta, prin intermediul mass-mediei, este esentiala pentru o cultur a pluralista si implicit pentru societatea democratica. Pe baza informatiilor oam enii pot evalua anumite situatii, pot anticipa anumite tendinte ale evenimentelo r si pot optimiza in cunotina de cauza deciziile lor. Pentru ca informatiile si opi niile care ajung catre public sa fie reale si oneste, presa trebuie sa fie liber a. Daca se exercita presiuni evident ca si informatia isi va pierde din obiectiv itate, iar opiniile pot deveni subiective. Potrivit Constitutiei Romaniei precum si a legilor specifice in vigoare, cand vo rbim despre drepturile si libertatile agentului media avem in vedere : Dreptul l a acces la sursa de informare; Dreptul la acces la orice informatie de interes p ublic; Dreptul de a informa; Dreptul de a intreba si a primi raspuns; Libertatea de a infiinta publicatii; Libertatea de exprimare; Libertatea de opinie. Dreptul de acces la sursa de informare este un atribut esential pentru realizare a dreptului la informatii, in special si a dreptului comunicarii, in general. Dreptul de acces la sursele de informare a agentului media se fundamenteaza pe : a) Dreptul la informatie prevazut de art.31 din Constitutia Romaniei a oric arei persoane fizice sau juridice; b) Dreptul la informatie privit ca un serviciu public sau privat, in slujba omului in general, prin intermediul caruia se realizeaza atat dreptul la infor matie cat si alte drepturi si libertati fundamentale. Dreptul de acces la sursele oficiale de informare este reglementat si gara ntat chiar de Constitutia Romaniei unde se prevede expres : obligatia autoritatilor publice de a informa nemijlocit si corect cetatenii prin intermediul mass-mediei (art.31 al.2) ; dreptul organizatiilor legal constituite sa adreseze petitii (art.51 pct.2) ; obligatia autoritatilor publice de a raspunde la petitii in termenele si conditi ile legale (art.51 pct.4); liberul acces la justitie a oricarei persoane lezate in drepturile sale inclusiv in dreptul de acces liber la sursele oficiale de informare (art.21) Articolul 9 din Rezolutia nr.1003/1993 cu privire la etica ziaristica prevede fa ptul ca autoritatile publice nu trebuie sa se considere proprietari ai informati ei. Dreptul de acces la sursele de informare este limitat, potrivit document elor internationale si a Constitutiei Romaniei, de norme legale care guverneaza secretul de stat, secretul de serviciu, secretul profesional. Dreptul la acces la orice informatie de interes public Legea nr.554 din 12 octombrie 2001 priveste liberul acces la informatiil e de interes public. Legea cuprinde dispozitii privind asigurarea si organizarea accesului la informatiile de interes public, procedura de solicitare si obtiner e a informatiilor de la autoritatile publice, limitele si exceptiile dreptului l a informatie, dispozitiile speciale privind accesul mijloacelor de comunicare in

masa la informatiile de interes public, precum si sanctiunile corespunzatoare. Informatiile de interes public, asa cum rezulta din art.2 lit.b, se inteleg oric e informatii care privesc autoritatile publice sau rezulta din activitatile auto ritatilor publice sau institutiilor publice indiferent de forma sau modul de exp rimare a informatiei, aria informatiilor de interes public fiind mult mai vasta, cuprinzand nu numai activitatile autoritatilor sau institutiilor publice ci si orice alta informatie de interes general al societatii. O informatie de interes public trebuie sa urmareasca prezentarea intereselor generale ale publicului la un anumit moment, intr-un anumit context si modul in care aceste interese pot fi satisfacute. Ansamblul intereselor ce pot afecta societatea pot fi uneori opuse intereselor private sau de grup.Necesitatea sigurantei nationale, a ordinii, sa natatii si moralei publice, chiar si ale economiei de piata, presupun ca unele i nformatii de interes general sa fie secrete pentru un timp. Tot ceea ce afecteaza modul de exercitare a unei functii publice sau demnitati p ublice, chiar si din domeniul vietii private intime, trebuie adus la cunostinta celor care l-au ales sau l-au numit pe functionarul sau demnitarul public respec tiv.

Bibliografie : Valeric DABU, Etica i dreptul comunicrii Miruna Runcan, Introducere n etica i legislaia presei, editura ALL www.cji.ro

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE TIINE SOCIALE Master: Societate, Comunicare i Mass-Media

LEGISLAIA COMUNICRII Dreptul la comunicare i accesul la informaie

Masterand: Srghie Miruna Andra

CRAIOVA 2010