Carmen Maria Mecu

PSIHOLOGIE SOCIALA

Suport de curs

Curs 1
1.

Obiectul psihologiei sociale ( ce studiaza ea )

Cel mai simplu spus: obiectul psihologiei sociale este interactiunea umana Omul relational are interactiuni, interactioneaza (A.
Neculau, in Manual de psihologie sociala, introducere)

CU

alti oameni
(si comunica)

grupuri concrete
(familia, grupul de joaca, grupul de munca)

mediul cultural ideologic

(societatea)

(
Apl ica tie:

Interactionati la fel cu toti cei pe care ii cunoasteti? Exemple

In ce grupuri concrete ati fost/sunteti? Cum interactionati? Ce loc/rol aveti in grup/grupuri? Ce reguli respectati? Cum au aparut aceste reguli? )

2.Legatura cu alte discipline

Serge Moscovici: psihologia sociala este o punte intre psihologie, sociologie, antropologie, politologie, chiar psiholingvistica (v, de exemplu, contextul enuntarii)

3.Scurt istoric. Evolutia obiectului de studiu.

1908 psihologie sociala focalizare pe rolul contextului social pentru procesele psihice ale individului 1920 F.H. Allport (in SUA, behaviorist) studiaza in ce masura comportamentul unui individ stimuleaza comportamentele altor indivizi si este la rindul sau-stimulat de catre acestia . 1930 1940 - se studiaza atitudinile 1950 1960 - se studiaza schimbarile de atitudine 1948 1951 - Kurt Lewin (ghestaltist), aplica teoria campului, din fizica, la grupuri (primatul intregului asupra partilor) - se ocupa de cercetarea actiune (adica lucreaza cu grupurile in viata cotidiana, spre a le schimba morala, prejudecatile stilul de conducere etc.)
Astazi

intereseaza modul in care oamenii cunosc, isi creaza reprezentari care preced, acompaniaza urmeaza comportamentele lor sociale

contextul social (procesele sociale pe scara larga) influenteaza functionarea individului (ce face, ce gandeste, cum interactioneaza etc.) Taifel se ocupa de: stereotipuri, prejudecati, comportamente intergrupale. Moscovici se ocupa de influenta sociala, minoritati, reprezentari sociale, memorie sociala Psihologie sociala si Psihosociologie Psihologia sociala academica ,de laborator; constatativa, pune diagnostice A. Neculau : stiinta a normelor, a legitatilor de functionare a individului in social, vizeaza stabilitatea, starile .
(in Manual de psihologie sociala, Introducere)

Psihosociologia se ocupa de procese, ca cercetare actiune intervine in desfasurarea evenimentelor ,are vocatie actionala, militantista studiaza dinamicile grupurilor [influenta, dominare, dependenta, devianta, conformism, polarizare etc.], institutiilor, transformari ale individului, in grup, procese intrapersonale in context cultural etc.
(vezi intalnirea cu psihologia clinica si cu psihologia educationala)

4.Metode
Ancheta (forma particulara: sondajul de opinie) Obiective, ipoteze, concepte operationale (exemplu:cind operationalizam optiune
electorala,acest lucru presupune sa cautam masuri ale ei) Esantion (presupune o representare a tuturor categoriilor sociale care compun grupul tinta)

Chestionar sau Interviu Analiza si interpretarea datelor

Focus group-ul focalizare pe o tema interviu de grup analiza calitativa, ori calitativ cantitativa Experiment In experiment cautam legaturi de tipul cauza efect. Exemplu: Se prezinta subiectilor stiri bune si rele (variabila
independenta}. Apoi sunt pusi sa evalueze pe o scara natura umana (variabila dependenta) Variabila independenta => variabila dependenta (cauza) (efect)
Evaluarea naturii umane apare aici ca variabila dependenta deoarece este influentata de felul stirilor pe care oamenii le citesc inainte.Daca acestea sunt bune, ei vor evalua natura umana mai degraba ca fiind buna, si invers.

Cercetare actiune Pasi: o plan 1 , actiune1 reflectare, o plan 2 , actiune2 reflectare.

, ,

observare observare

, ,

Oamenii fac un plan, actioneaza conform acestuia, observa sau sunt observati si pot astfel reflecta asupra calitatii actiunii lor .Ei fac apoi pe baza reflectiilor un nou plan de actiune, actioneaza iar, reflecteaza pe baza observatiilor s. a. m. d.

Cercetatorul in stiintele sociale este implicat ca facilitatoral actiunii si al planificarii, drept consultant etc. Curs 2

Personalitate, situatie, constructivism social, concept de sine.

5

Influenta factorilor socio culturali asupra diferitelor componente psihice ale persoanei.
A. Intrebare: Ce factori determina, sunt cauze/conditii ale
comportamentului nostru?

Raspunsuri posibile: I. Factori interni

( raspunsul personologiei )

o trasaturi ale P rigide, apar mereu (ele

se exteriorizeaza prin comportamente) o dispozitii ale P (se exteriorizeaza prin comportamente) flexibile, unele apar continuu, altele doar in anumite imprejurari . (Dupa Allport : cardinale , centrale si secundare) (Vezi, ca exemplu: personalitatea autoritara, descrisa de Adorno)
( P = personalitate )

II.

Factori externi

( raspunsul situationismului ):

Exista situatii in care toti oamenii reactioneaza

asemanator ( mai ales situatii exceptionale)

Milgram 1974 Demonstreaza ca exista situatii care

determina comportamente neetice la cei mai multi dintre oameni ( - ei se arata a fi obedienti)

Preocupari pentru clasificari ( taxonomii ) ale situatii

Situatiile pot fi: structurate (exista reguli) si
nestructurate (persoanele au mai multa libertate, initiativa). Situatiile pot fi: obiective sau subiective (in functie
de felul in care le percep diferiti subiecti)

Van Heck gaseste aproximativ 20 de feluri de situatii (s ) Exemple: s. de competitie, s. de cooperare, conversatie, examen, lectie, vizita

III. Interactionismul
W. Mischel ( 1968 ), Endler ( 1983 )

Comportamentul este determinat simultan de : -persoana -situatie -interactiunea persoana-situatie, adica experienta pe care o am despre acea situatie Ce inseamna invatare sociala(dupa Bandura) : - eu, actor in situatie, invat din experienta mea - eu, ca observator, asadar in afara situatiei in care se afla cel pe care il observ, invat din experienta lui

B. Constructivismul social
I: Cum apare esenta personalitatii? R: Ea apare atunci cand persoana interactioneaza cu ceilalti, deci in procesul social
Trasatura sau dispozitia sunt constructe mentale, produse prin observarea comportamentelor persoanei in situatia sociala, altfel spus deduse prin interpretarea comportamentelor, prin acordarea de semnificatii acestor comportamente. Asadar, va trebui sa avem in vedere: comportamentul persoanei (actorului) in situatie semnificatiile atasate de celalalt (OBSERVATORul)/ ceilalti (OBSERVATORII) acestui comportament semnificatiile atasate comportamentului sau de actorul insusi
C.

Eu si conceptul de sine

Eu = nucleu al P (personalitatii) cel care actioneaza, ia decizii etc. Concept de sine = ce cunostinte am despre eul meu (despre mine)

[ Intrebarea care provoaca exprimarea, exteriorizarea conceptului de sine: Cine sunt eu? ]

Aspecte importante din perspectiva psihologiei sociale Identitatea de sine

denominatii simple rol si statut consistenta ideologie identitate absoluta

Din sinele personal

Imaginea de sine
aspiratii activitati pe care le face / nu le face sentimente si emotii gusturi si interese capacitati si aptitudini calitati pozitive / negative

(dupa LEcuyer)

Din sinele adaptativ

valoarea de sine conditie a stimei de sine competente*

* abilitati si cunostinte care imi permit sa indeplinesc sarcini specifice unui domeniu

sentiment al valorii intrinseci (obiecte posedate, realizari, calitati, persoane aproapiate)

Din sinele social

Preocupri i atitudini sociale - deschiderea fa de ceilali, receptivitatea (Am muli prieteni, Nu am prieteni,Iubesc oamenii etc) -dominarea (i domin el pe alii sau se simte dominat) -altruismul (se pune n serviciul celorlali sau primete servicii de la ceilali)

Din sinele-nonsine
Referine asupra celorlali: - se identific sau se difereniaz de ceilali (Prietenul meu are biciclet, Eu nu am talent la desen ca fiul meu ) Opiniile celorlali asupra sa: - este preocupat de judecile celorlali asupra sa (Mama spune c sunt cam lene)

Rol, statut, comportament ( dupa Linton) statut = pozitie sociala; i se asociaza niste asteptari acceptate si impartasite de membrii unei culturi, asteptari care se refera la obligatii, conventii, reguli care trebuie sa fie respectate de cel care are statutul respectiv rol = ansamblu de comportamente asociate statutului ) Exista statute prescrise (de ex: de sex) si statute dobandite (de ex: profesor, student)

10

cultura = toate influentele care se apun naturii (obiceiuri, moravuri, practici educative etc.)

Aplicatii Formulati intrebari referitoare la probleme din curs Evocati experiente personale legate de probleme din curs Schitati conceptul de sine pe care il aveti, dupa schema:
statute si roluri pe care le am capacitati, aptitudini pe care le am calitati + / - pe care le am competente realizari, persoane apropiate importante, obiecte pe care le posed, calitati + / - pe care le am intr-o mai mare masura ca altii cum imi influenteaza aceste lucruri stima de sine

Treceti in revista situatii concrete care v-au ajutat, va ajuta sa va dezvoltati conceptul de sine

D. Influenta factorilor socio-culturali asupra diferitelor componente psihice ale persoanei I. Formarea conceptului de sine prin: roluri prescrise socio-cultural autoobservare ; comparare cu ceilalti introspectie
11

Actor dublat de observator

 observarea persoanei de catre ceilalti;

comunicare (celalalt functioneaza ca o oglinda) Eu am o schema a eului (care imi organizeaza cunostintele despre mine (Markus)). Conceptul de sine reflecta: stabilitatea si schimbarea aspectelor eului meu. Dupa Markus am: un concept de sine despre eul meu central ( core self concept, mai stabil ) i un concept de sine de lucru ( working self concept, care activeaza diferite cunostinte despre eul meu, legate de evenimentele sociale actuale in care sunt implicat ).

II.

E. M. Erikson (1960)

Eul se dezvolta prin confruntarea nevoilor de relatie (forte interne, innascute) cu fortele sociale externe (figuri materne si paterne, profesori si colegi, parteneri de relatii afective, maestri si discipoli, urmasi etc). III. Invatarea care duce la dezvoltarea intelectuala se poate baza pe un conflict socio-cognitiv (este o invatare interactiva) (Peret Clermont si Nicolet - 1988) EXEMPLU:
form a culoare

Albastru Rosu

(1)

12

Galben Verde
In casutele din desenul de mai sus trebuie introduse piese alese dupa doua criterii simultan:forma si culoare.De pilda, in casuta 1 trebuie asezat un triunghi albastru.La aceeasi masa lucreaza doi copii care se afla intr-un conflict socio- cognitiv , penru ca unul tine seama doar de culoare, poate opera doar cu acest criteriu, iar celalalt tine seama doar de forma. Impreuna, se vor completa si vor realiza sarcina corect cooperind iar dupa terminarea sarcinii fiecare dintre ei va invata sa foloseasca si criteriul cu care nu era obisnuit sa opereze pina atunci.

IV. J. Sternberg (1989)

Ceea ce se considera a fi un comportament care exprima inteligenta difera de la un mediu socio-cultural la altul. Exemplu (in SUA):
La negrii din clasa de jos copiii sunt considerati inteligenti daca reusesc prin comportamentele lor sa-i distreze pe adulti, manifesta fantezie nelimitata; La albii din clasa de jos copiii sunt considerati inteligenti daca se pricep la lucruri practice, memoreaza cunostinte, sunt obedienti in gandire. La albii din clasa de mijloc copiii sunt considerati inteligenti daca inteleg, memoreaza si in acelasi timp manifesta originalitate in gandire (din acest motiv ei se adapteaza cel mai usor cerintelor scolare).

V.

Persoana se dezvolta intr-o nisa de dezvoltare, care contine:

mediul: fizic, social; practici educative; etnoteorii parentale (reprezintari sociale pe care parintii

le au despre educatie, familie, societate etc) Curs 3-4

Atitudini
13

Definitie (Allport):
Stare de pregatire mentala organizata prin experienta, care exercita o influenta dinamica asupra raspunsurilor individului la toate obiectele si situatiile cu care el se afla in legatura. Atitudinea presupune valoare( a obiectului sau). Ce provoaca trezirea, activarea, explicitarea unei atitudini? Un stimul din mediu ori o nevoie interna a persoanei. Exemplu: I: Ar trebui sa se construiasca o noua scoala in cartierul negrilor? (un stimul , sub forma de intrebare) R: Nu, sunt prea stupizi ca sa benficieze de o scoala mai buna. (o atitudine exprimata ca reactie la acest stimul) Structura unei atitudini: dimensiunea cognitiva: informatii, credinte; dimensiunea afectiva (placere vs neplacere, alte sentimente pozitive si negative); dimensiunea comportamentala (cum intentioneaza persoana sa se comporte in raport cu obiectul atitudinii sale)
Un exemplu de atitudine exprimata pe cele trei dimensiuni.Obiectul atitudinii este literatura beletristica. Dimensiunea cognitiva: Cred ca oamenii au nevoie sa citeasca o astfel de literatura spre a se implini ca personalitati. Dimensiunea afectiva: Imi place sa citesc literatura beletristica, ma simt atrasa atit de poezie cit si de roman. Dimensiunea comportamentala: Intentionez sa merg la tirgul de carte , sa-mi cumpar ultimul roman tradus la noi - al lui D.Lodge.

Ce pot masura scalele de atitudini:

14

a. Credinte b. Trairi afective c. Intentii comportamentale

Exemple:
a. scala Thurstone a atitudinilor fata de biserica

(predominant credinte) b. scala relatiilor intre egali (mixta) c. scala Bogardus, a distantei sociale(intentii comportamentale) Diferenta atitudine opinie: Atitudinea masoara o orientare de durata, pentru o clasa de obiecte, opinia o orientare intr-un anumit moment, fata de exponenti ai clasei. Diferenta fapte opinii: o Faptele sunt obiective, pot fi observate de alte persoane, sunt verificate; o Opiniile exprima credinte subiective apartinand persoanei care le expune. (vezi Minitest, ca aplicatie)

Opinie publica
Se refera la opiniile fata de un obiect sau un set de obiecte pe care le au membrii unei societati. Publicul poate fi: in acord, divizat sau apatic, atunci cind este vorba de raportarea la un obiect.

Cum se masoara atitudinile?

Prin: Scala de atitudine (masoara autoevaluarea atitudinii sale de catre subiectul care o are) Observarea comportamentului subiectului Performanta in sarcini specifice (deformarile reflecta influenta atitudinilor asupra intelegerii ori memorarii unor discursuri)
15

Reactia subiectului la stimuli partial structurati (la teste proiective) (exemplu: se arata subiectului o imagine cu capul unei fetite negre. El are ca sarcina sa descrie ce insusiri are sau sa scrie o poveste despre ea. Va alege insusiri pozitive ori negative sau comportamente pozitive ori negative in functie de atitudinea sa fata de negri in general )

Relatia atitudine comportament

Este posibil ca oamenii sa se comporte in contradictie cu atitudinile pe care le exprima explicit (adica le constientizeaza) Aceasta contradictie poate sa se manifeste in doua sensuri: a. Atitudine defavorabila, dar comportament favorabil obiectului. b.Atitudine favorabila, dar comportament defavorabil obiectului. EXEMPLE: a. Din studiul lui Richard La Piere (1930) privind atitudinea fata de minoritati: La Piere viziteaza numeroase hoteluri si restaurante impreuna cu un cuplu de tineri chinezi bine educati, unde este intotdeauna acceptat impreuna cu ei. Apoi el scrie acestor hoteluri si restaurante intreband daca ei ar accepta clienti din Orient si primeste raspunsuri negative. b. Sondajele privind opiniile electorale arata orientarea catre o formatiune, voturile reale sunt mai putine decat cele asteptate.

Functiile atitudinilor
1.

Functia de cunoastere

16

Ajuta omul sa asimileze si sa integreze noi informatii, sa inteleaga mai usor lumea, sa dea un inteles lucrurilor care il inconjoara. (Exemplu: Puterea corupe poate functiona ca explicatie pentru diferite evenimente)

2. Functia utilitara
Ajuta persoana sa-si satisfaca trebuintele si sa-si atinga scopurile. (Exemplu: unui elev ii place matematica intrucat stie din experienta ca are ocazia de a se simti competent, intrucat s-a descurcat bine in trecut si a fost laudat de profesor).

3. Functia de aparare a eului

Intareste stima de sine a persoanei, ii apara valoarea de sine, o apara de sagetile vietii. (Exemple: respingerea unei cateogorii sociale ne ajuta sa ne simtim noi superiori, sa ne creasca stima de sine; daca afirmam ca seful nu e multumit de noi pentru ca e intotdeauna impulsiv, evitam sa ne gandim asupra propriilor noastre greseli, ceea ce ne-ar face sa ne simtim vinovati, inadecvati etc. o mama condamna cercul de prieteni pentru greselile fiicei sale, aceasta ferind-o sa-si constientizeze propriile greseli facute in educarea copilului valoare de sine persoane apropiate)

4. Functia de a exprima valorile de baza ale individului sau conceptul de sine al individului
(Exemple: exprimarea aversiunii impotriva oricarui fel de violenta; maniferstarea unor preferinte vestimentare, cum ar fi tinuta rockerilor)

17

Schimbarea atitudinilor (At.) conditii

At. cu fc. de cunoastere: sunt utile noile informatii, perceperea schimbarilor mediului (Exemplu: indivizii cu prejudecati rasiale pot afla despre realizarile negrilor in diferite domenii) At. cu fc. utilitara: se schimba nevoile, scopurile individului, ori nevoile sale nu mai sunt satisfacute de respectiva atitudine (Exemple: o elevul afla ca matematica nu se cere la facultatea unde vrea sa se inscrie; o comerciantul cu prejudecati realizeaza ca angajarea lucratorilor de culoare sau servirea clientilor de culoare ii pot creste profitul ) At. cu fc. de aparare a eului: sunt mai greu de schimbat intrucat protejeaza persoane de amenintari ori de conflicte, mai intai trebuie indepartate acestea (situatie terapeutica de lunga durata) individul isi poate intui mecanismele de aparare, poate avea iluminari (Exemplu: cineva isi da seama ca respinge persoanele in varsta, cu statut de autoritate, pentru ca a avut conflicte in liceu cu o profesoara in varsta.) At. cu fc. de exprimare a valorilor proprii si a conceptului de sine: schimbarea apare daca persoana devine brusc nemultumita de conceptul de sine, de valorile sale schimbarea poate sa apara daca persoana constientizeaza ca o atitudine nu se potriveste de fapt cu valorile sale de baza (Exemplu: cineva care are ca valoare egalitatea pentru toti, dar exprima prejudecati rasiale)

18

Atitudini implicite (neconstientizate) si atitudini explicite (constientizate si exprimate); Relatia cu comportamentul

Este posibil ca o noua atitudine explicita cu o veche atitudine (acum devenita implicita) si amandoua sa ghideze comportamentul persoanei, in situatii diferite: noua atitudine sa functioneze ca ghid atunci cand persoana are suficient timp sa reflecteze asupra evaluarilor sale; vechea atitudine sa functioneze atunci cand persoana actioneaza presata de timp ori fara sa se gandeasca la atitudinile sale Acest model al interventiei unei vechi atitudini pe care subiectul nu o mai constientizeaza (PAST-model) poate explica discrepantele (nepotrivirile) dintre atitudinile exprimate si comportament.

Atitudini (evaluari) automate, implicite

Putem avea atitudini pe care nu le constientizam. Ele pot aparea in sarcini proiective, sarcini care reprezinta masuri implicite ale atitudinilor. Atitudinile automate sunt mai usor de dobandit decat de eliminat. Ele pot avea aspecte pro-sociale sau anti-sociale. Formarea lor se poate datora educatiei timpurii trebuie

sa acordam mai multa importanta acestei educatii.

(Exemplu de masuri implicite ale atitudinilor: asocierea de cuvinte pozitive sau negative florilor, insectelor, instrumentelor, armelor, numelor japoneze, numelor de negri, numelor de femei, numelor de barbati etc.)

Anexe : Scale de atitudini

1. RELAII NTRE EGALI de puine ori de ceva mai multe ori

19

Nr. crt.

ITEM

deloc

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. Nr.cr ITEM t. 16. 17. 18. 19. 20. Colegii m stimuleaz foarte mult. Colegii mei se poart ca i cum nu le pas de mine. Colegii se poart ru cu mine . Colegii par s m respecte cu adevrat. Nu m simt ca i cum a face parte din grupul colegilor. Colegii mei vor s par mai importani dect sunt. Colegii m neleg cu adevrat . Colegii par s m plac foarte mult. M simt cu adevrat lsat de colegi n afara grupului. i ursc pe colegii mei. Colegii mei par c le place s m aib n preajm. mi place cu adevrat grupul de colegi . M simt ca i cnd colegii nu m-ar plcea deloc. Mi-a dori s am ali colegi . Colegii sunt foarte drgui cu mine.

21. 22.
23. 24. 25.

Colegii par c m privesc ca i cnd le-a fi superior. Colegii mei cred c eu sunt important pentru ei. mi place cu adevrat s fiu mpreun cu colegii mei. Colegii mei par c nu m vd deloc. Mi-a fi dorit un alt grup de colegi. Colegii preuiesc foarte mult ideile i prerile mele. M simt ca i cnd a fi un membru important al grupului de colegi . Nu suport s -i am n preajm pe colegii mei. Colegii mei par c m privesc de sus. Colegii mei chiar nu m intereseaz . 2.

Scala Bogardus adaptat

de puine ori

20

de ceva mai multe ori

deloc

1.V-ai cstori membrii familiei dvs. cu...... (urmeaz numele unei minoriti) 2.Ai fi de acord s-i avei ca prieteni apropiai pe... 3.Ai fi de acord s-i avei drept vecini pe................ 4.Ai fi de acord s se angajeze n instituia unde lucrai..... 5.Ai admite s aib aceeai cetenie cu a dvs..................... 6.Ai prefera ca........s fie doar turiti n Romnia 7.Ai prefera s fie expulzai din ar...........

12345 12345 12345 12345 12345 12345 12345

Scala Thurstone(atitudini fa de biseric)(selectiv)

31.Eu cred c biserica este cea mai important instituie din America de astzi. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 44.Eu cred c biserica este un puternic agent de promovare att a dreptii sociale ct i a celei indicviduale. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 6.Cred n nvturile bisericii cu anumite rezerve. 15.Uneori simt c religia este necesar i alteori m ndoiesc de acest lucru. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 32.Cred n bine i adevr fr nici o ceremonie religioas. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 19.Cred c se cheltuiesc prea muli bani pentru biseric fa de beneficiile care rezult din aceasta. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1.Cred c invtura bisericii este prea superficial ca s aib mare semnificaie social. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 41.Cred c biserica vrea s impun o grmad de dogme uzate i de superstiii medievale. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 40.Biserica reprezint superficialitate, ipocrizie i prejudeci. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 17.Eu cred c biserica este un parazit al societii. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
MINITEST

21

Puteti distinge faptele de judecati (opinii)? Un profesor apreciat de studenti a terminat de pregatit subiectele pentru un examen final si stinge lumina in biroul sau. Un individ inalt si bine legat, cu ochelari fumurii,apare exact atunci si cere chestionarul examenului.Profesorul deschide un sertar. Dupa ce sertarul a fost golit,individul o ia la fuga si dispare la capatul coridorului.Decanul a fost instiintat. -------1Hotul era inalt si bine legat,el purta ochelari fumurii. -------2Profesorul stinge lumina. -------3Un individ de talie mare cere chestionarul examenului. -------4Cineva a pus mna pe chestionarul examenului. -------5Profesorul a pus mna pe chestionarul examenului. -------6Un individ inalt si bine cladit , purtind ochelari fumurii, apare dupa ce profesorul a stins lumina in biroul sau. -------7Profesorul este cel care deschide un sertar. -------8Profesorul alearga si dispare la capatul coridorului. -------9Sertarul nu a fost deschis cu adevarat niciodata. -----10 n relatare snt menionate 3 persoane.

Curs 5

I.

Relatii intercognitive. Omul ca obiect al cognitiei (cunoasterii) sociale. II. Procesul cunoasterii sociale. Scheme. Niveluri.

A. Relatii intercognitive = relatii de cunoastere reciproca a actorilor sociali Un Ego (Actor social) intra in relatie de cunoastere cu un Alter ( Observator social). Intr-o relatie sociala de cunoastere reciproca avem ambele roluri, si de actor si de observator.

I.

22

Cunoasterea sociala - se aplica obiectelor sociale - are origini sociale (este creata prin interactiuni sociale) - este impartasita social (de membrii aceluiasi grup) Ce cunoastem?
( care este continutul cunoasterii sociale )

Cunoastem: - propriul sine

- alti oameni (altii reali)

- persoane imaginare - relatii interpersonale - grupuri - amintiri sociale (memoria social B. Omul ca obiect al cognitiei sociale Perceptia sociala (S. Moscovici) = modul in care oamenii ii percep pe ceilalti si reflecteaza asupra lor Surse ale cunoasterii celuilalt 1. Comportamentele pe care le desfasoara el (Alter) (actiuni ale actorului social) 2. Cunostintele si credintele mele (Ego) (continuturi ale mintii observatorului social) II A. Procesul cunoasterii sociale Niveluri 3. Nivelul prelucrarii ascendente a informatiei despre celalalt/ceilalti ( La acest nivel apar informatii concrete si judecati pe baza lor , adica deductii ) Cand atrag persoanele atentia? a. cand se evidentiaza usor intr-un context specific (salienta salience) b. cand se evidentiaza in orice context (cineva ne emotioneaza, il simtim aproape, ne stimuleaza imaginatia vividness)

23

Exemplu de salien:Vom percepe obiectul care atrage atentia ca avind o contributie mai mare in desfasurarea unor comportamente interpersonale.Intr-un experiment, au fost filmate doua persoane ( A si B ) care conversau.Grupul I vedea persoana A mai luminata , grupul II vedea persoana B mai luminata.Intrebati apoi ce persoana a avut mai multa initiativa in desfasurarea dialogului, cei din grupul I au raspuns ca persoana A , iar cei din grupul II ca persoana B.

4. Nivelul prelucrarii descendente a informatiei De la cunostintele din memorie se ajunge la caracteristicile persoanei prezente. B. Scheme Cunostinte din memorie : 1.categorii (clase de persoane care au la baza cite un prototip, un portret- robot) 2.scheme( structuri ale mintii, care ne organizeaza cunostintele). Schemele pot fi : a. de persoane b. de grupuri c. scenarii Scenariile sunt serii de comportamente legate intre ele; cei care desfasoara aceste comportamente intra in roluri si contraroluri(de exemplu, rolul de profesor cere contrarolul de elev) Exemple: a. cel mai bun prieten / Fratele b. Extravertitii , Femeile etc. c. La examen, La dentist Rolul schemelor: filtreaza si interpreteaza informatia concreta Exemplu: in prelucrarea descendenta a informatiei avem: o O categorizare (adica o incadrare a persoanei o percepute intr-o clasa) o O activare a schemei care descrie categoria respectiva Un tip aparte de schema: stereotipul
24

 stereotip = un ansamblu de credinte asupra unui grup (un ansamblu de prejudecati) De unde ne vin stereotipurile? sursa (probabila) a stereotipului: rivalitatea dintre grupurile Sociale sunt efectul interactionarii grupurilor (dar devin si cauze) se transmit de la o generatie la alta au un aspect evalutiv( Comparam membrii grupului nostru cu
membrii celuilalt grup)

Membrii unui grup etnic sint perceputi ca fiind mai asemanatori in ceea ce priveste caracteristicile definitorii ale stereotipului( toti rromii sunt muzicali... ). In acelasi timp , ei sunt perceputi ca fiind mai diferiti in ceea ce priveste caracteristicile ce nu apartin stereotipului. Categorizare sociala (c.s.) si identitate sociala (i.s.) i.s. = locul particular pe care cineva il ocupa in societate; se achizitionea-za prin apartenenta la diferitele grupuri sociale; i.s. pozitiva se achi-zitioneaza doar daca grupul din care face parte individul este evaluat pozitiv prin comparatie cu alte grupuri c.s. = incadrarea de catre ceilalti a unei persoane intr-un grup; denumiri date grupurilor spre a le deosebi intre ele O persoana in cautarea de i.s. poate avea un grup de apartenenta si un grup de referinta
grup de apartenenta : grupul social din care facem parte grup de referinta : grupul la care ne raportam, de unde ne luam modelele .Cele doua grupuri pot sa coincida sau nu.

Curs 6

Atribuire. Distorsiuni in cunoasterea sociala. Teoriile implicite ale personalitatii.

25

I. Atribuire = asocierea de cauze unui comportament observat Avem doi poli: Ego si Alter Ego este actorul social care desfasoara diferite comportamente. Alter este celalalt, observatorul care reflecta si interpreteaza aceste comportamente. Observatorul trebuie sa decida daca un anumit comportament se datoreaza unor cauze interne (unor lucruri din interiorul persoanei: abilitati, intentii, eforturi depuse) sau unor cauze externe (unor lucruri din afara persoanei: dificultatea sarcinii, sansa etc.) Moduri de a explica in ce fel se face atribuirea (A) A. Atribuirea se face in doua faze ( cand se atribuie comportamentului o singura cauza) 1. observatorul crede ca actorul are un comportament intentionat (ca actorul stie ce urmari poate avea acest comportament) 2. observatorul crede ca acest comportament este conditionat de o anumita calitate a persoanei. Comportamentele (c) in cazul carora atribuirea se face cu precadere in acest fel: o comportamente cu putine urmari (usor de prevazut) o comportamente indezirabile social
(Atunci cand omul stie ce asteapta societatea de la el si intra in roluri prescrise social, nu prea aflam multe despre personalitatea lui)

Motivatia observatorului influenteaza atribuirea: cu cat comportamentul actorului ii este observatorului mai placut ori mai neplacut, cu atat va creste posibilitatea ca el sa asocieze

26

acestui comportament o calitate a actorului social un comportament al actorului social care il afecteaza direct pe observator va fi mai usor asociat de catre acesta cu o calitate a actorului B. Comportamentul actorului poate fi vazut ca fiind conditionat de mai multe cauze, care actioneaza impreuna Cauze posibile(a fi asociate, atribuite comportamentului): Obiecte,persoane cu care actorul vine in contact, persoana actorului Timpul in care se produce interactiunea actorului cu acele obiecte si/sau persoane Imprejurarile (contextul) in care se afla actorul social in timpul interactiunii Exemplu (cercetarea lui McArthur - 1972) Comportament:Jean[actorul social]rade de un comediant Cauze posibile ale rasului: Calitati ale lui Jean (simtul umorului) Calitati ale comediantului (talentat) Timpul cand rade (dupa ce a baut un vin bun) Contextul in care rade asa (se afla intr-o companie placuta pentru el) Cand suntem grabiti sau nu avem informatie concreta asupra comportamentului actorului putem face atribuirea conform unei scheme cauzale: anumite tipuri de cauze produc anumite tipuri de efecte. C. O sinteza intre explicatiile A si B Observatorul care face atribuiri cu privire la comportamentul actorului se bazeaza pe doua tipuri de asteptari (a.) steptari cu privire la categoria de aparteneta a actorului (a. determinate cultural)
27

 asteptari cu privire la persoana concreta a

actorului (calitati ale sale cunoscute, constanta comportamentului in timp, constanta comportamentului in anumite contexte) Forme de atribuire A. 1. Auto-atribuire (actorul este observator si atribuie cauze propriului sau comportament) 2. Hetero-atribuire (observatorul atribuie cauze comportamentului altuia, care este actor) Dupa unii cercetatori, exista deosebiri intre autoatribuiri si hetero-atribuiri: Actorul isi percepe propriul comportament ca un raspuns la situatie; el stie si ce motive are Observatorul percepe comportamentul actorului ca avand cauze in personalitatea acestuia B. 1. Atribuiri interne cauzele comportamentului se afla in interiorul persoanei actorului 2. Atribuiri externe cauzele comportamentului se afla in mediul in care evolueaza actorul Exemplu: Un elev obtine rezultate slabe la un examen de admitere.Examinatorul ( ca observator ) poate atribui acest comportament lipsei de aptitudini a elevului ( un aspect al personalitatii actorului ) , in vreme ce elevul in cauza ( ca actor ) poate atribui acestui comportament motivul ca s-a aflat intr-o situatie neprielnica (un oras nou, oboseala, comportamentul celorlalti concurenti ).El stie ca in alte situatii , cum ar fi olimpiadele, a obtinut rezultate bune. I. Distorsiuni in cunoasterea sociala A. 1. Distorsiunea (eroarea) fundamentala de atribuire: observatorii tind sa atribuie cauze interne comportamentelor actorilor (atitudini, trasaturi de

28

C.

personalitate, intentii, proiecte). Ei neglijeaza cauzele legate de situatie ( context, obiecte sau persoane care pot provoca comportamente ale actorilor ) 2. Norma de internalitate: societatea valorizeaza faptul ca actorul/observator face auto-atribuiri cu privire la cauze interne ( la aspecte ale propriei personalitat care ii determina comportamentul ) B. Distorsiuni folositoare individului Individul isi atribuie mai multa responsabilitate pentru succes decat pentru esec. Motive: Isi protejeaza stima de sine Face o impresie buna Isi mentine iluzia controlului asupra mediului Distorsiuni folositoare grupului Membrii unui grup de succes isi asuma mai multa responsabilitate pentru performanta grupului decat pentru esecurile grupului Esecul unui individ din grupul propriu este atribuit lipsei de efort Esecul unui individ din afara grupului (din alt grup) este atribuit lipsei de abilitati. (Stereotip referitor la grupul propriu: suntem inteligenti. Stereotip referitor la celalalt grup:sunt prosti) II. Teorii implicite ale personalitatii Se refera la asteptarile noastre ca anumite trasaturi de personalitate sa se asocieze. Cunoastem ceva despre celalalt si folosim ceea ce stim pentru a ii atribui prin deductie si alte calitati.

Curs 7
29

Afinitati: relatii simpatetice, relatii intime

I.

Afinitate (J. Maisonneuve) = o relatie care implica

un act de alegere si o satisfactie afectiva a persoanei Cauze ale ale afinitatilor 1. Atractivitatea fizica Situatii in care am putea crede ca nu este importanta, dar conteaza: o In candidatura politica o La scoala, pentru a putea fi simpatizat de profesor 2. Similaritatea o De sex o De nivel social o De gusturi, atitudini, interese, credinte, etnicitate, obisnuinte 3. Proximitate o Favorizeaza interactiunea (si intercunoasterea) o Ne place ceea ce ne devine familiar (il vedem repetat, pentru ca este in apropiere)

II.

Relatii simpatetice

J. L. Moreno creatorul sociometriei Sociometria masoara rel. simpatetice in grup, adica: preferinte, alegeri, respingeri, indiferenta. Instrumentul folosit: testul sociometric. Concepte sociometrice Vectorul centrifug = preferintele si respingerile exprimate de un subiect fata de ceilalti din grup, oferite celorlalti de catre subiect Vectorul centripet = preferintele si respingerile exprimate de catre ceilalti din grup fata de un subiect, primite de subiect

30

Statute sociometrice in grup Lider (primeste cele mai multe alegeri) Neglijat (primeste foarte putine alegeri) Izolat (nu primeste nici o alegere) Exclus ( - partial: primeste mai multe respingeri decat alegeri total: primeste numai respingeri) Solitar (nu emite alegeri, primeste putine alegeri) Retea sociometrica = organizarea atractiilor si respingerilor Perechi amicale sau ostile Triunghiuri, alte poligoane Lanturi : alegeri reciproce sau alegeri unilaterale Clici (subgrupuri) (sunt ostile intre ele) Diagnosticul sociabilitatii (cel pe care il face sociometria) poate fi static sau dinamic. Autoevaluarea sociometrica (R. Tagiuri) = subiectul isi exprima parerea cu privire la alegerile sau la respingerile pe care ceilalti le-au exprimat fata de el. empatie (aici) = sensibilitatea la atitudinile celorlalti (alegeri sau respingeri) clarviziune = numarul de previziuni care s-au dovedit a fi reale congruenta subiectiva = coincidenta intre alegerile noastre si asteptarile de a fi alesi Sociograma individuala contine: volumul de relatii (alegeri si respingeri) (cate alegeri si respingeri a exprimat + cate alegeri si respingeri a perceput la ceilalti) clarviziunea (perceptii corecte ale celorlalti) transparenta (perceptii corecte ale sale exprimate de catre ceilalti)

31

Diagnostic al sociabilitatii static (la un moment dat) diacronic (pe masura ce grupul se dezvolta)

III. Relatii intime

Momente in formarea relatiei 1. Flirt - mesaje non-verbale care comunica atractia 2. Negocieri a. Ce contra ce? (exemplu: frumusete pentru bogatie) Erich Fromm cel care abordeaza astfel relatia, considera ca ea are un caracter de marketing. b. partenerii impart castigurile si costurile, iar in acest caz conteaza lucrurile comune (aspect valabil atat in dragoste cat si in prietenie) R. Stenberg s-a intrebat ce este dragostea, ce componente are. Raspuns pe care l-a obtinut in urma cercetarilor facute: 3 componente : a. pasiune b. intimitate c. angajament, in urma unei decizii a. dorinta sexuala atractia fizica trairi romantice b. grija ca celalalt sa se simta bine intelegere reciproca suport emotional c. aspectul cognitiv, rational Prietenie = exista intre persoane doar intimitate departarea spatiala o poate stinge incredere reciproca, respect, iertarea greselilor cu varsta creste gradul de intimitate si stabilitate

32

 prieteniile intersexe se transforma frecvent in dragoste Dragoste Dragoste pasionala (la prima vedere) exista doar pasiune Dragoste companionala de la dragoste pasionala (a cuplului) se ajunge la dragoste companionala, cu manifestarea celor trei componente. Cuplul de dragul copiilor - ramane doar decizia, angajamentul Alte forme de dragoste d. posesiva (presupune prea multa centrare pe sine, dependenta, gelozie, frica de a nu-l pierde pe celalalt) d. pragmatica (cauti rational un partener, in functie de interesele, nevoile pe care le ai) d. altruista ( presupune prea multa centrare pe celalalt: oferi grija si daruire neconditionat, intelegi, ierti fara a primi ceva in schimb) d. joc (jocul se sfarseste cand partenerul devine fie plictisitor, fie prea serios) Cum ajungem sa ne indragostim? Explicatii: 1. Factori genetici a supravietuit acel tip uman care poate lega relatii stabile, bazate pe incredere si afectiune 2. Factori culturali a. Invatarea sociala produce un construct cognitiv al dragostei b. asteptari privind persoana iubita c. proiectia acestor asteptari asupra unei persoane d. declansarea si desfasurarea procesului emotional

33

Singuratate Stari asociate: depresie, anxietate, insatisfactie, nefericire, timiditate, suferinta fizica. Singuratatea se masoara prin raportul intre cantitatea relatiilor dorite si cantitatea relatiilor reale Singuratate : a. temporara - datorata imprejurarilor de viata b. structurala - datorata inabilitatii de a interactiona a persoanei in cauza Putem aprecia in doua feluri situatiile interpersonale ca negative si vom fi anxiosi, vom evita riscurile de a fi respinsi ca pozitive, prilej de a-ti face noi prietenii si vom manifesta deschidere si transparenta Curs 8

Comportamente prosociale. Comportamente antisociale.

IV. Comportamente prosociale (altruismul)
A. Definitie a altruismului (a.) : comportamentul care actioneaza in beneficiul celuilalt, fara a astepta o recompensa din exterior
(Macauly si Berkowitz - 1970)

B. Situatia sociala conditioneaza altruismul: o Aceleasi persoane il ajuta pe celalalt in anumite situatii si nu-l ajuta in altele o Exista situatii in care celalalt e ajutat de regula o Exista situatii in care celalalt nu e ajutat de regula Nu putem spune ca exista pesonalitati altruiste, judecand din aceasta perspectiva

34

C. Forme de altruism (Serge Moscovici) Altruism participativ Eu si Celalalt suntem impreuna - Noi Sinele si celalalt nu sunt cu adevarat distincte; viata in colectivitate produce identificari. Forma extrema: altruismul in favoarea familiei, bisericii ori a patriei tale Forma moderata: altruism fata de camarazi, fata de oameni in situatii dure (vezi catastrofele naturale) sau in situatii de sarbatoare (aniversari, sarbatori religioase, sarbatori publice) Altruismul fiduciar De la: Eu departe de Celalalt La:Eu mai aproape de Celalalt Rolul altruismului fiduciar: Sustine relatia, reduce distanta dintre persoane, creaza o lume intersubiectiva Persoanele empatice sunt mai dispuse sa acorde ajutor Experientele placute ii fac pe oameni mai caritabili ( dupa unii cercetatori) Sentimentele de culpabilitate si de tristete amplifica vointa de a acorda ajutor (dupa alti cercetatori) Cand facem un bine ne creste respectul de sine

( Exista situatii in care spectatorul asista apatic si nu se mobilizeaza spre a acorda ajutor - Cauza: se produce difuzia responsabilitatii, adica datoria si responsabilitatea se impart intre membrii unui grup de spectatori. Putem distinge
35

5 pasi prin care observatorul (spectatorul) ajunge sa ofere ajutor (dupa Latane si Darley) o Observa evenimentul o Interpreteaza evenimentul ca fiind o urgenta o Decide daca are responsabilitatea de a interveni o Decide ce si cum sa faca (direct sau indirect) o Pune in practica ceea ce a decis ) Altruismul normativ Eu Norma sociala intre mine si el Celalalt Norma sociala ( regulile societatii in care traiesc ) mediaza relatia mea cu celalalt , asa cum putem vedea in figura de mai sus. a. Exista o reprezentare sociala (adica un sistem de cunostinte comune) asupra relatiilor altruiste si egoiste, asupra inventarului de situatii in care trebuie ajutat sau nu cel aflat in suferinta, sacrificiile la care trebuie sa consimtim. b.Exista institutii ale altruismului normativ: asigurari sociale, ajutor de somaj, aziluri, asociatii de ajutor reciproc. c.Acest tip de altruism presupune interiorizarea normei responsabilitatii ( Inveti ca trebuie sa acorzi ajutor celor care au nevoie, fara a astepta recompense viitoare). Asadar, influenta sociala , adica presiunile pe care societatea, grupul, ceilalti le exercita asupra lor, ii poate conditiona pe oameni sa se comporte altruist.

V.

Conduite antisociale (agresiunea, delincventa)

36

A.Agresiune = un comportament intentionat prin care cineva aduce prejudicii, raniri, daune altor persoane, siesi, obiectelor B.Factori care conditioneaza comportamentul agresiv 1. Mediul (caldura,noaptea ,grupul mare etc. factori care conduc la anonimat) 2. Frustrarea si dorinta de razbunare Cand o persoana pare ca ne frustreaza in mod intentionat, creste probabilitatea violentei In homucideri, abuzurile fizice sau verbale anterioare apar drept cauze Se vorbeste despre cuplul infractor- victima: Exista victime provocatoare, care au actionat in situatii anterioare si victime care precipita actiunea raufacatorului in situatia prezenta. 3. Violenta din media Exista studii care arata ca programele violente pot sa produca violenta in acei privitori care sunt predispusi sa fie agresivi. 4. Pornografia violenta si violenta impotriva femeilor Un act de violenta recompensat sub ochii privitorului va fi imitat (Bandura) 5. Hormonii, genul Un nivel ridicat de testosteron (hormon masculin) conduce indirect spre agresiune: un nivel ridicat de testosteron duce la probabilitatea unei actiuni dominante, iar acest tip de actiune conduce la probabilitatea unei altercatii violente. Concluzie: Starea biologica interactioneaza cu istoria persoanei (experienta, invatarea ) si cu felul in care persoana interpreteaza situatia curenta. C.Reducerea agresivitatii 1. Teoria catharsis ului (Freud)

37

Putem descarca furia exprimand-o sau identificandu-ne cu cineva care comite un act agresiv. 2. Teoria inteligentei emotionale (D. Goleman) - exprimarea furiei amplifica furia - un nou stimul care vine pe o stare de trezire a agresivitatii o amplifica - schimbarea perspectivei, indepartarea de stimulul care produce furia, constientizarea primelor semne fiziologice ale furiei pot sa diminueze agresivitatea - exista programe care ii antreneaza pe copii sa-si controleze agresivitatea Curs 9

Comportamente co sociale
Este vorba despre interdependenta membrilor unui grup social. I. Interdependenta = dependenta reciproca,
mutuala Tipuri de interdependenta (Deutsch): A. Interdependenta motrice

Interesele membrilor grupului corespund,merg in acelasi sens

O actiune benefica pentru unul este benefica si

pentru celalalt (amandoi pot obtine un castig maxim)

Succesul oricaruia dintre membrii grupului

sporeste sansele de succes ale celorlalti

Grupul se afla in situatie de cooperare

B. Interdependenta potrivnica

38

 Interesul unui partener contrazice interesul

celuilalt

Succesul oricarui membru al grupului inseamna

esecul altuia

Grupul se afla in situatie de competitie

Stiluri interpersonale a. Cooperanti: flexibili,, preocupati ca toti cei din grup sa obtina beneficii b. Competitori: vor sa se afirme, sa-si impuna ideile, lupta pentru castig, nu accepta concesii si compromisuri Cand se intalnesc oameni cu stiluri diferite

Competitorul ii depaseste de obicei pe

cooperanti, desi acestia cer o atitudine mai corecta

Uneori si cooperantii devin competitori

[ Cand un competitor se intalneste cu alt competitor se produce un conflict intens, de cele mai multe ori invinsul se retrage din grup] Diferente de gen Femeile pot fi competitive, la fel ca barbatii Cooperarea urmareste scopuri diferite: - femeile coopereaza daca partenerul este atragator si intra in competitie cu un partener pe care nu-l agreaza - barbatii coopereaza pentru a-si maximiza profitul Atribuiri privind stilul partenerului competitivii atribuie partenerilor o motivatie competitiva

39

 cooperantii atribuie celorlalti fie o motivatie competitiva, fie o motivatie de cooperare

II.

Conflict (C)

Definitie C = conturarea unor poli, clarificarea unor diferente nete, incercarea fiecarei parti de a se impune in detrimentul celeilalte C. constructiv = se manifesta in situatia de cooperare C. distructiv = se manifesta in situatia de competitie, poate duce la o criza a relatiei Tipuri de conflicte ( Cornelius,Sh.Faire )

1.Disconfortul Este vorba despre intuirea faptului c ceva nu e n ordine. 2.Incidentele Apar fapte minore care te ntristeaz sau te irit un timp i care persist n incontient. 3.Nenelegerea Oamenii se neleg greit unii pe alii, datorit comunicrii neclare , a diferenelor dintre cei implicai ntr-o situaie. 4.Tensiunea Relaia este afectat de atitudini negative, de opinii inflexibile,sentimentele se nrutesc.Relaia devine o surs de ngrijorare permanent.. 5.Criza ntreruperea relaiei,violena,plnuirea i svrirea de acte necugetate.
Stiluri de management al conflictului A. Evitare

40

- cel aflat in situatie pleaca, nu raspunde ori isi schimba repede opinia Avantaje: repari o relatie, castigi timp Dezavantaje: daca acesta e singurul tau stil, eficacitatea ta intr-un grup de discutii va fi diminuata B. Control (castig vs pierdere) - cel aflat in situatie foloseste persuasiunea sau chiar metode distructive (blamare, constrangere, amenintari, informatii false) pentru a obtine ceea ce doreste, pentru a cistiga, in detrimentul celuilalt, care pierde C. Cooperare - partenerii cauta solutii la o problema comuna 1. Compromis Fiecare renunta la ceva Fiecare castiga ceva Adeseori se face o impartire in mod egal Una dintre parti isi poate supraevalua pozitia, parand marinimoasa. 2. Victorie victorie Partenerii isi cunosc reciproc nevoile Partenerii cauta impreuna solutii, noi posibilitati (coopereaza) Conflictul se rezolva in mod reciproc avantajos Respectul reciproc al valorilor III. Managementul cooperativ [prin cooperare] al conflictului Abilitati necesare A. Separarea oamenilor de problema o Valorizarea celuilalt o Empatizarea
41

o Dezvaluirea o Respectarea egalitatii ( dominare) o A asculta activ, a recunoaste ce simt altii, a clarifica ce spun ei B. Concentrarea atentiei pe interesele comune Ce scop ai tu, ce scop are partenerul (unde se suprapun, unde apar diferente) C. A genera mai multe solutii de rezolvare a problemei In climatul de cooperare, 1. brainstorming pentru a genera cat mai multe solutii, apoi 2. alegerea catorva pentru a depasi obstacolul D. A lua decizii fundamentale Alegerea solutiei acceptabile la o problema (folosind criterii obiective de alegere) Criterii: cost, in cat timp poate fi pusa in practica etc. Curs 10

Grupul ca formatiune psihosociala. Functii. Dinamica. Factori ai activitatii de grup si legitati ale performantei III. Caracteristici, structuri, tipuri, dimensiuni
Caracteristici ale grupului mic (grup primar): Intre membrii grupului are loc o interactiune directa, face to face, pe o mai lunga perioada de timp Membrii grupului sunt interdependenti, formeaza o comunitate, au aceleasi obiective Membrii au constiinta apartenentei la grup

42

 Cei din exterior ii percep pe membri ca apartinand grupului Grupul are norme respectate de toti indivizii; cei ce nu respecta normele vor fi dezaprobati sau chiar sanctionati de grup Indivizii au statute si roluri diferentiate in grup Intre membri se stabilesc afinitati, relatii afective Structuri ale grupului: Afectiva De comunicare De putere Structurile afective sint cele puse in evidenta de sociometrie. Structurile de comunicare pot fi de diferite tipuri. Spre exemplu, putem avea o structura centralizata, in care o singura persoana poate primi informatie de la toti membrii grupului sipoate transmite informatie fiecarui membru al grupului.Este o structura adecvata in situatia in care o sarcina trebuie realizata rapid si eficient( de exemplu, stingerea unui incendiu) . Mai putem avea o structura omogena, in care fiecare dintre membrii grupului poate trimite informatie la fiecare si poate primi informatie de la fiecare.Este utila in situatii in care fiecare contribuie la conturarea solutiilor pentru rezolvarea unei sarcini, timpul permitind acest lucru. Tipuri de grupuri (exemple): Familia Grupul de joaca Grupul vecinilor Comunitati de batrani (cluburi, societati) Grupul de sarcina (echipa de munca, asociatia)

43

Grupul de formare Grupul de dezvoltare Grupul de actiune comunitara (ONG, etc) Grupul de invatare Grupul de loisir ( de distractie, de petrecere a timpului liber ) Grupul de rezidenti (intr-un institut de educatie, intro casa de odihna, intr-o institutie de sanatate) Grupul de sprijin Dimensiuni ale grupului 1. Dimensiunea instrumentala o Se refera la sarcina grupului (obiective, mijloace, organizare, eficiente, resurse umane) o Presupune comunicare (fluidizarea informatiei) o Presupune scop si coordonare catre scopul comun Dimensiunea relationala Se refera la interactiuni socio-afective o Necesita coordonarea obiectivelor cu asteptarile si cu disponibilitatile membrilor o Aspecte: nevoia de securitate, prietenia, placerea de a face parte din grup Dimensiunea contextuala o Se refera la cadrul socio-istoric in care se afla grupul (conditii materiale, economice, juridice, institutionale, ideologice si politice) o Exista asadar constrangeri exterioare imprimate membrilor grupului, pe

2.

3.

44

care ei le incorporeaza ca: atitudini, stiluri comportamentale, moduri de raportare la ceilalti si la cadrul socio-ideologic

IV. Functii ale grupului

1. Sa integreze social individul Integrarea are 2 aspecte: Individul invata semnificatiile si normele grupului Individul, cu valorile proprii, contribuie la transformarea grupului 2. Sa faciliteze prin contextul social oferit dezvoltarea personalitatii individului Vezi rolul conflictului socio-cognitiv in invatare Vezi influenta grupului de referinta (conformism, supunere, normalizare) 3. Sa stimuleze diferentierea individului prin: Comparatia cu ceilalti Prin diverse cautari: identitare, cum sa puna in valoare, cum sa dezvolte strategii inovatoare Prin confruntare si conflict, ceea ce creaza posibilitatea ca minoritarii sa propuna norme noi si sa se afirme in competitia cu majoritatea 4. Sa reprezinte un mijloc si rol al schimbarii (cautare de solutii, producerea de conflicte socio-cognitive, facilitarea cunoasterii unor cadre de referinta, scheme mentale alternative)

V.

Dinamica grupului (d.g.)

Este vorba despre felul in care se organizeaza, se structureaza fortele care actioneaza in interiorul unui grup. Astazi, d.g. se refera la doua aspecte mari: 1. Ansamblul fenomenelor psihosociale care se produc in grupurile primare si legile lor
45

 Relatii grup-mediu (context) Influenta grupului asupra membrilor;

climatul psihologic

Viata afectiva a grupului, in evolutia ei

(factori de coeziune si de disociatie) 2. Ansamblul metodelor de actiune ale grupurilor mici asupra individului, precum si asupra grupurilor mai largi. Aspecte vizate:

Schimbarea, transformarea
personalitatii (atitudini, sentimente, perceptie de sine, perceptie a celuilalt)

Psihoterapie prin grup Schimbari sociale produse prin grupuri

mici

VI. Activitate de grup, performanta

1. Concepte: cerintele sarcinii = resursele cerute de indeplinirea sarcinii resurse umane = cunostinte, abilitati, competente pe care le poseda individul sau grupul productivitatea potentiala = cea estimata, cunoscand resursele productivitatea actuala = cea realizata performanta actuala = performanta potentiala pierderile din procesul de realizare a sarcinii 2.Performanta individuala in contextul grupului Prezenta celorlalti tinde sa imbunatateasca performanta daca subiectii au de rezolvat sarcini usoare, simple (facilitare sociala) Prezenta celorlalti tinde sa inrautateasca performanta daca subiectii au de

46

3.

rezolvat sarcini grele, complete (inhibitie sociala) Performanta grupului Caracteristicile sarcinii Exemple: a.Daca este de indeplinit o sarcina aditiva, adica una in care se insumeaza contributia membrilor , cum ar fi aducerea sacilor de nisip pentru sustinerea unui dig, performanta depinde de numarul membrilor.Pericolul posibil aici este acela ca cu cit grupul e mai mare- cu atit scade motivatia fiecarui membru in parte, caci el poate lasa munca in seama celorlalti si cu atit este grupul mai greu de coordonat;o solutie ar fi ca fiecare membru sa stie ca poate fi evaluat pentru contributia adusa. b.Daca este de indeplinit o sarcina conjunctiva, in care fiecare isi aduce contributia in mod vizibil si diferit, conditia de succes ar fi aceea ca fiecaruia sa i se distribuie acea subsarcina pentru care are competente, adica abilitati si cunostinte specifice. Relatiile de atractie respingere in grup Exemple: a.Coeziunea grupului (care presupune un numar mare de atractii reciproce intre membrii grupului) duce la cresterea performantei.Au fost comparate performantele a doua escadrile de aviatie active( Jenkins ) si s-a constatat ca atit eficacitatea in lupta cit si rezistenta la

47

oboseala luptei au fost mai mari in escadrila cu o mai mare coeziune intre membrii sai. b.Echipele de munca eficiente se alcatuiesc pe baza rezultatelor la teste sociometrice ( VanZalst) Curs 11

Decizii in grup: normalizare, polarizare, leadership VII. Norma si efect de normalizare

Aspecte ale normei:: Este produsa de presiunile catre conformitate, exercitate de grup asupra individului Poduce uniformitate (asemanarea comportamentelor indivizilor) Uniformitatea se refera la opinii comune ale membrilor grupului: Faptul ca exista o opinie comuna confera opiniei personale realitate sociala Asadar, uniformitatea poate fi considerata necesara pentru atingerea scopurilor comune Cu cat grupul este mai coeziv, cu atat uniformitatea opiniilor este mai mare Presiunea catre uniformitate se exercita asupra membrilor devianti Efectul de normalizare: Membrii grupului convin sa gaseasca o norma pe care fiecare o poate accepta; in realitatea insa, ea, norma, confirma punctul de vedere al celui mai mare numar de membri (medie, compromis) Normalizare si decizie:

48

Cand prevaleaza punctul de vedere al majoritatii, decizia este rezultatul unui efect de normalizare (parerea majoritatii, cea care creeaza norma) Deseori decizia colectivului este mai putin buna decat cea individuala (pentru ca raporturile de prietenie, solidaritate sau spiritul de echipa ii indeamna pe oameni sa adopte o gandire noncritica (gandire grupala) in detrimentul unei gandiri individuale, critice si independente Se pastreaza status-quo-ul, stereotipiile de gandire, se accepta solutiile prefabricate Tehnici de reducere a conflictelor: media, votul majoritar, regulile de procedura (accent pe felul in care va decurge discutia, nu pe decizie), timpul impus, spatiul organizat formal, rece, ierarhia, leadership-ul
VIII.

Efectul de polarizare si decizia (S. Moscovici):

Se refera la situatiile in care atitudinile nu se situeaza la o medie, ci sunt mai extreme decat ale fiecarui individ care ar raspunde separat (scos din grup) Astfel de raspunsuri extreme apar in grupurile in care indivizii se diferentiaza mai mult Conditii ale stimularii efectului de polarizare: o Importanta problemei in care se decide o Cadrul mai putin formal de luare a deciziei o Timp nelimitat o Grupul cu lider permisiv sau fara lider Asadar, pentru a lua decizii mai bune, ar trebui: o Sa se interzica tehnicile de reducere a conflictelor (vezi mai sus) o Sa se acorde valoare diferentelor de opinie

49

o Sa se acorde fiecaruia posibilitatea de a-si

4.

apara cu fermitate punctul de vedere; se va vedea ce rezista discutiilor critice o Sa se evite apelul la stereotipii, la solutii prefabricate IX. Leadership 1. Definite: un proces reciproc lider membri ( in care au loc tranzactii si transformari ), prin care li se permite unor persoane sa le influenteze pe celelalte pentru realizarea scopurilor individuale si de grup. Transformari: se schimba valorile, opiniile, nevoile grupului prin relatia cu liderul ( ca transformator ); creste increderea si satisfactia. 2. Dimensiuni ( D ) ale leadership-ului D. leadership de relatii = actiuni care mentin relatii interpersonale pozitive (incredere reciproca, prietenie, sinceritate, disponibilitate in a explora deciziile) D. leadership de lucru = actiuni care duc la indeplinirea sarcinilor ( obiective clare, evaluare, coordonare ). Situatii care justifica prezenta unui lider : grupul mare ( coordoneaza ) sarcini colective, cu posibile recompense mari situatii de criza 3.Factori care pot promova o persoana drept lider : trasaturi fizice gen inteligenta competente rata de participare ( persoana care vorbeste cel mai mult ) teoriile implicite ale membrilor grupului Conditii ale eficientei leadership-ului:

50

5.

calitatile liderului calitatile membrilor grupului situatia Metode (stiluri) ale leadership-ului (Victor Vroom) Autocratic I: liderul are informatii si rezolva problema ( ia decizii ) Autocratic II: liderul obtine informatii de la membrii grupului, apoi ia decizii privind rezolvarea. Consultativ I: liderul discuta in particular cu membrii importanti, preia idei si sugestii, fara a reuni grupul. Consultativ II: liderul discuta problema cu grupul, se propun si se evalueaza alternative, se ajunge la o intelegere Conditii de aplicare ale diferitelor stiluri de L : grupul nu se consulta daca este putin probabil ca subalternii sa urmareasca scopurile organizatiei, iar calitatea deciziei e importanta stilurile autocratice ( I, II ) nu se folosesc daca punerea in practica a deciziei cere neaparat acceptarea ei de catre subalterni.

BIBLIOGRAFIE MINIMALA NECULAU, Adrian (coord.), (2003), Manual de psihologie social, Iai, Polirom NECULAU, Adrian (coord.), (1996), Psihologie social. Aspecte contemporane, Iai, Polirom MOSCOVICI,Serge(coord.) (1998), Psihologia sociala a relatiilor cu celalalt , Polirom CORNELIUS, Helena; FAIRE,Shoshana (1996), Stiinta rezolvarii conflictelor, Bucuresti, Stiinta si Tehnica

51