Sunteți pe pagina 1din 25

GESTIONAREA DESEURILOR

CUPRINS

Argument. Introducere. Cap. I Generalitati I.1 Clasificarea deseurilor.. I.2 Elemente importante in procesul de gestiune a deseurilor Cap.II Gestionarea deseurilor II.1 Regimul juridic al gestionarii si eliminarii deseurilor II.2 Dezvoltarea gestionarii deseurilor in Europa. Cap. III Legislatie. Cap. IV Anexe..

ARGUMENT

Am ales aceasta tema deoarece producerea de deseuri este rezultatul activitatii economice. Cantitatea si calitatea deseurilor munivipale depend de standardul de viata si de modul de consum al populatiei, iar deaseurile industriale - atat cele periculoase, cat si cele nepericuloase depind de tipul de tehnologie folosita in prelucrarea materiilor prime din procesele de fabricatie. Dezvoltarea durabila este o strategie prin care comunitatile cauta cai de dezvoltare economica, beneficiind de asemenea de mediul inconjurator local sau care sa aduca beneficii calitatii vietii. A devenit un ghid important pentru multe comunitati care au descoperit ca modurile de interpretare traditionale de planificare si dezvoltare creeaza, mai mult decat rezolva, probleme de mediu inconjurator sau sociale. Acolo unde interpretarile traditionale pot conduce la aglomerare, extindere, poluare si consumul excesiv de resurse, dezvoltarea durabila ofera solutii reale si de durata care ne consolideaza viitorul.

INTRODUCERE

Gestionarea deseurilor a constituit o preocupare permanenta a omului nou. Din punct de vedere economic, reciclarea deseurilor a reprezentat o resursa ieftina, deosebit de valoroasa. Pe masura ce omul a constientizat faptul ca resursele naturale au totusi character limitat, preocuparea pentru reutilizarea a tot ceea ce parea nefolositor la un moment dat, s-a transformat intr-un obiectiv major. Reciclarea deseurilor a devenit o activitate industriala deosebit de utila pentru multe alte sectoare economice. Procesele tehnologice s-au adaptat rapid la oferta de materii prime secundare rezultate din prelucrarea industriala a deseurilor. Organizarea colectarii si valorificarii deseurilor a capatat o importanta majora pentru toate statele puternic industrializate. Pe masura dezvoltarii industriale a societatii moderne, s-a reliefat cu tot mai multa acuitate, un alt aspect, si anume, caracterul poluator al deseurilor. Anumite categorii de deseuri au constituit resurse de materii prime, din cele mai vechi timpuri (cu precadere deseurile feroase). Stiinta si tehnica au permis, treptat, reutilizarea si a altor categorii de deseuri (hartii, cartoane, mase plastice, sticla, etc.). dezvoltarea reciclarii deseurilor nu a putut tine pasul cu diversificarea productiei de bunuri. De cativa ani buni, echilibrul ecologic al planetei a fost pus intr-un real pericol. Iata de ce, secolul XX a fost un secol care a marcat in mod deosebit, lupta omenirii pentru mentinerea si refacerea ecologica a planetei. Gestionarea controlataa bunurilor devenite inutilizabile, a devenit imperios necesara, fapt ce a condus la elaborarea de reglementari commune menite sa inlature pericolul iminent al poluarii ireversibile a planetei. Toate schimbarile propuse vor fi foarte rapide si, chiar daca in unele domenii exista nemultumiri si chiar impotriviri, progresul si civilizatia vor inlatura obstacolele si vor favoriza orice effort ce se va face pentru protectia sanatatii populatiei si a mediului inconjurator. Prin eforturile conjugate ale tuturor cetatenilor, Romania poate si trebuie sa devina o tara curate, care sa-si protejeze valorile naturale cu care a fost inzestrata, in beneficial tuturor locuitorilor sai.

CAPITOLUL I Generalitati
I.1 Clasificarea deseurilor
DESEU va insemna orice substanta sau obiect pe care posesorul il arunca, sau intentioneaza sau este obligat sa-l arunce.Conform Actului German privind Deseurile din 27 august 1993, deseurile pot fi definite atat subiectiv cat si obiectiv. Subiectiv sunt definite ca obiecte portabile abandonate de proprietar si obiectiv in legatura cu depozitarea sistematica a gunoiului asa cum este ceruta de protectia sanatatii publice si, in particular, a mediului.

Deseuri de echipamente elctrice si electronice de mari dimensiuni: In aceasta categorie intra echipamente iesite din uz cum ar fi: frigiderele, congelatoarele, masinile de spalat si alte echipamente voluminoase. Toate aceste echipamente contin substante periculoase care pot polua apa, aerul si solul. Spre exemplu, frigiderele si congelatoarele contin gaze cu effect de sera care contribuie la modificarile climatice si la distrugerea statului de ozon.

Deseuri de echipamente electrice si electronice si surse de iluminat Deseurile de echipamente electrice si electronice contin componente si materiale care pot fi reutilizate pentru echipamentye noi sau care pot fi reciclate (metale, plastic, sticla, etc.).

De asemenea, contin substante periculoase pentru mediu si pentru sanatate (gaze cu effect de sera, metale grele, etc.) si de aceea trebuie tratate ecologic in cadrul sistemului organizat.

Deseuri voluminoase Din aceasta categorie fac parte: plapumile si pilotele, aparatele electrocasnice de mari dimensiuni, piesele de mobilier, saltele, mochetele, schiurile si bicicletele. Deseurile voluminoase contin mai multe tipuri de materiale: lemn, metal, plastic, textile. Din aceasta cauza, reciclarea lor este dificila si costisitoare.

Deseuri din constructii si demolari Geamurile vechi, faianta Sparta, chiuvetele inlocuite, molozul, pamantul rezultat din excavari, tabla sparta, dalele sunt toate exemple de deseuri din constructii si demolari. Uneori, acestea ajung la tomberon, pe camp sau in padure. Nu doar amenzile ridicate ar trebui sa ne opreascasa facem acest lucru ci si gandul ca prin aceste actiuni contribuim la distrugerea mediului si ne punem in pericol sanatatea.

Deseuri de echipamente electrice si electronice de mici dimensiuni si surse de iluminat In aceasta categorie intra echipamente iesite din uz cum ar fi: televizoarele, computerele, aparatura audio si video, aparatura folosita in bucatarie, telefoane mobile etc., si surse de iluminat (tuburi fluorescente de tip neon, becuri economice si surse de iluminat cu descarcare in gaz). Aceste desuri trebuie colectate separate, deoarece contin substante periculoase. Spre exemplu tubul catodic al unui televizor polueaza 50 metri patrati de sol timp de 30 ani. Daca este reciclat, din el se pot obtine doua kilograme de plumb.

Deseuri din ambalaje: aluminiu, sticla, plastic Sortarea si reciclarea acestor materiale pot economisi energie, materii prime si apa. Un televizor poate functiona trei ore, iar un bec de 100 W poate functiona 20 de ore cu energia economisita prin reciclarea unei singure cutii de aluminu. Din 10 PET-uri reciclate se poate confectiona un pullover. Fiecare tona de plastic reciclat inseamna o economie de 1,8 tone de petrol.

Hartie si carton O tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci. Reciclarea unei tone de hartie reduce emisiile de carbon cu 95% si inseamna un consum de apa cu 3.000 de litri mai mic decat este necesar pentru a produce o tona de hartie. Din hartia reciclata se face carton, hartie igienica, hartie de ambalat, hartie de ziar. Baterii portabile Dintre toate lucrurile pe care le aruncam la gunoi, bateriile portabile sunt cele mai daunatoare. Ele contin metale grele (mercur, nichel, plumb, cadmiu, litiu) care se scurg in sol si ajung in panza freatica. Aceste metale pot provoca alegii, sterilitate, pierderi de memorie, boli de inima, cancer. Mercurul continut intr-o baterie de ceas poate polua 500 de litri de apa sau 1mp de sol pe o perioada de 50 ani.

Deseuri periculoase Pentru unele categorii de deseuri periculoase din gospodarii exista facilitate de colectare selective (de exemplu pentru uleiul de motor, bateriile auto si abteriile telefoanelor mobile). Restul, cum ar fi medicamentele, pesticidele, vopselele nu sunt deocamdata colectate separate. Aruncate in natura, polueaza pamantul si panza freatica. Masini uzate Masinile care nu mai pot fi conduse, pentru ca nu respecta prevederile privind mediul sau siguranta rutiera, trebuie radiate si distruse. Deoarece contin sunbstante

periculoase, cum ar fi uleiul de motor, metalele grele si acizii din baterii, masinile uzate treuie colectate si distruse intr-un mediu controlat. Ulei de motor Un litru de ulei de motor uzat poate contamina un million de litri de apa. Arderea uleiului uzat in soba produce particule cancerigene. Vopsirea gardurilor din lemn cu ulei uzat este daunatoare. Dupa ploaie, substantele nocive din ulei ajung in sol si contamineaza panza freatica. Baterii si anvelope Bateriile auto contin plumb si acizi, substante daunatoare sanatatii. Bateriile auto colectate sunt dezmembrate, plasticul este dat la o parte, spalat si transformat in granule; acizii sunt tratai si neutralizati, iar plumbul este refolosit. Anvelopele uzate sunt transformate in granule, folosite la acoperirea suprafetelor de joaca sau a terenurilor de sport sau la producerea de noi cauciucuri.

I.2 Elemente importante in procesul de gestiune a deseurilor

Colectarea si tansportul deseurilor si a materialelor reciclabile reprezinta o componenta importanta in procesul de gestionare a deseurilor, desi aceastaeste de cele mai multe ori subevaluata,ea reprezinta 60-80 % din costul total de gestiune a deseurilor, de aceea orice imbunatatire adusa acestei componente poate reduce mult acest cost.

Pentru realizarea eficienta si organizarea optima a colectarii si transportului deseurilor si materialelor reciclabile se vor avea in vedere anumite caracteristici de referinta:

Marimea zonei de colectare Stuctura economica a zonei Nivelul de trai al populatiei Conditiile urbanistice Cerintele clientilor Alegerea sistemului adecvat de colectare

Depozitarea deseurilor: Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau in subteran. In functie de tipurile de deseuri care sunt acceptate, depozitele de deseuri se clasifica dupa cum urmeaza: Depozite pentru deseuri periculoase (clasa a) Depozite pentru deseuri nepericuloase (clasab) Depozite pentru deseuri inerte (clasa c)

Reciclarea deseurilor: Avantajele reciclarii sunt conservarea resurselor naturale si reducerea spatiului de depozitare. Totusi colectarea, transportul, valorificarea si prelucrarea finala a materialelor necesita energie suplimentare, iar cele mai multe programe de reciclare sunt subventionate economic. Problemele fundamentale im reciclarea materialelor sunt legate de: Identificarea materialelor reciclabile Identificarea oportunitatilor de reutilizare si reciclare Identificarea pieelor de desfacere pentru materialele valorificabile.

CAP II. Gestionarea deseurilor

II.1 Regimul juridic al gestionrii i eliminrii deeurilor Societatea de consum a adus, pe lng binefacerile sale, i multiple probleme dificile, printre care cele de ordin tehnic, economic i juridic privind existena deeurilor i cerina eliminrii (diminurii) acestora. Una dintre numeroasele probleme ale vieii moderne o constituie cea a stocrii, neutralizrii ori eliminrii deeurilor. Din punct de vedere al provenienei lor, acestea pot fi: deeuri menajere, deeuri industriale, deeuri agroalimentare i deeuri nucleare. Deeurile menajere Aceast categorie de deeuri cuprinde n special gunoaiele menajere propriu-zise, grmezile de deeuri, deeurile legate de folosirea automobilelor (epave, pneuri, bidoane) etc. Cantitile de deeuri casnice produse, difer de la o ar la alta, n funcie de nivelul de dezvoltare, tradiie, etc. Astfel, n 1990, un francez arunca zilnic 1 kg de gunoi, cantitate comparabil cu cea produs de ctre ceilali vest-europeni, dar inferioar canadian. Se constat n ultimele decenii creterea ponderii, n cadrul deeurilor menajere, a hrtiei i a cartonului, a materialelor putrescibile etc. Tratamentul deeurilor menajere. Principala cale o constituie n acest sens reciclarea, pentru care sunt folosite curent trei metode: compostajul, 10 de aproape dou ori celei produse de un american ori un

incinerarea, depozitarea. Ponderea acestora este foarte variabil de la o ar la alta, de la o epoc la alta. De exemplu, n Frana, incinerarea este folosit de 45% din populaie, fa de 8% care folosete compostajul i 45 %, descrcarea controlat. n Italia, compostajul nu privete dect 2-3% din gunoi; n Marea Britanie, incinerarea acestor deeuri vizeaz 40 % din populaia urban. n alte state dezvoltate, incinerarea variaz de la cca 10 % ( America de Nord) pn la peste 70% (Japonia, Elveia). Fiecare procedeu de tratare are avantajele i dezavantajele sale: -compostajul: privete mai ales partea fermentabil (cca 50% din total) a gunoaielor (deeuri alimentare, hrtie, etc.) Din punct de vedere tehnic, compostajul const n lsarea deeurilor mai multe luni n aer liber, s fermenteze. Apoi, n uzine, are loc operaia de compostare, care d natere la aa-numitele humus-uri ori elemente chimice n cantitate slab, precum magneziu, cupru, zinc etc. mprtierea gunoiului pe cmp (mocirlele verzi) este cunoscut nc din antichitate, Aceast metod, la fel ca astzi compostajul, a suferit concurena ngrmintelor chimice (mai concentrate i astfel mai uor manipulabile), precum i efectul negativ al prezenei crescnde n deeuri a sticlei, metalului ori materialelor plastice, puin apreciate de ctre agriculroti. Pentru a nltura acest ultim inconvenient, compostajul necesit o triere prealabil, care adeseori las mult de dorit. -incinerarea : vizeaz partea combustibil a deeurilor menajere. Contrar uzinelor de compostaj, care reclam spaii ntinse, incinerarea este o soluie compact utilizat cu precdere n cazul marilor aglomeraii urbane. Din pcate, deeurile menajere sunt un combustibil destul de srac de cca cinci ori mai puin caloric dect crbunele - i, n afar de aceasta, foarte eterogen. n interiorul cuptorului sunt necesare o bun aerare i un amestec al deeurilor, n condiiile unei temperaturi maxime de 900 C. Dificultatea const n epurarea fumului. O recent reglementare european din 1989, deosebit de sever, risc

11

s scumpeasc cu 20-50% preul incinerrii, alturi de necesitatea captrii i neutralizrii acidului clorhidric (degajat n special prin combustia PVC). -depozitarea: rmne procedeul cela mai frecvet n rile dezvoltate. Depozitriel brute, sunt n general interzise prin lege. Ca atare acestea sunt supusee unui control i unor reguli speciale de realizat. Depozitarea controlat const n a nivela la intervale scurte de timp ( lao zi sau dou) i a separa straturile de gunoaie de cele de nisip ori pmnt. Aceast tehnic evit mirosurile i risipirea, dar nu rezolv toate problemele delicate. Astfel, locul de depozitare trebuie s fie tan, apele de ploaie care se infiltreaz i polueaz trebuie s fie recuperate i tratate n scopul de a se evita orice contaminare a apelor subterane. Biogazul care rezult din fermentarea intern a gunoaielor depozitate trebuie captat si mprtiat (existnd riscul de mirosuri i de ezplozie). n sfrit, trebuie prevzut reamenajarea sitului dup exploatare. -reciclarea i colectarea selectiv a unor deeuri menajere. Reciclarea textilelor, hrtiilor vechi, sticlei, plasticului, metalelor, oria a altor asemenea materiale are deja o lung istorie. Recuperarea deeurilor se face n fucnie de natura acestora i de condiiile socioeconomice concrete din fiecare ar. Aa de exemplu, recuperarea sticleieste fcut n proporie de peste 50 % n Suedia, Danemarca sau Germania i numai 25% n sticle ntregi, cu retopirea acestora. n privina textilelor, n timp ce n ri ca Germania ori Olanda recuperarea atinge chiar 40 %, n altele (Frana, Italia) nu depete 8-10%. Referitor la deeurile de fier, gradul de recuperare esre la nivel european de cca 25-30 %, cifr considerat sczut, pentru c fierul vechi este uor recuperabil n uzinele de tratare. n sfrit, ponderi reduse cunoate recuperarea hrtiei (3-5%) ori a sticlelor din PVC (1-3%). Din diverse motive, mai ales moda cerinelor pieei, se discut asupra justificrilor selective. Sunt prezente trei mari posibiliti: -din punctul de vedere al materialului reciclabil se realizeaz o economie financiar (Acest material uzat are o valoare), o economisire de materii prime (pdurile pentru hrtie) ori de energie; -din punctul de vedere al tratamentului general al gunoaielor se urmrete o ameliorare calitativ ori cel puin cantitativ a operaiei de tratare;

12

-n sfrit, din punctul de vedere al proteciei mediului, printr-o colectare selectiv se evit dispersia n natur a deeurilor menajere care nu se amestec cu alte deeuri : deeuri stnjentoare (aparate menajere, epave de automobile, pneuri) ori deeuri periculoae (uleiuri uzate, baterii cu mercur, medicamente, deeuri toxice precum vopselurile ori solvenii dispesai n micic cantiti). Gestionarea deeurilor n nelesul actului normativ, gestiunea implic colectarea, transportul, valorificarea i eliminarea deeurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dup nchiderea acestora. Eliminarea este definit. Colectarea desemneaz strngerea, sortarea i/sau regruparea (depozitarea temporar) a deeurilor n vederea transportului lor.

II.2 DEZVOLTAREA GESTIONARII DEEURILOR N EUROPA Din istoria activitatilor de evacuarea a deeurilor in Europa nc de la nceputurile erei noastre, n Imperiul Roman, salubrizarea oraului era realizat n mod organizat. Strzile pavate, murdare erau splate regulat, chiar dac o curare generala se producea la intervale de ctiva ani. i gunoiul menajer era, n orae, colectat ntr-o manier organizat. n perioada migraiei popoarelor s-au pierdut majoritatea cunotinelor despre necesitatea meninerii cureniei n spaiul vital uman. Dispozitivele de curare existente n acea vreme au disprut, sistemul n ntregul lui a disprut, n consecin, epidemiile au nceput s se rspndeasc cu rapiditate.. Acest lucru a rmas aproape neschimbat pn n a doua jumtate a Evului Mediu. De-a lungul secolelor, consiliile oreneti s-au strduit s schimbe cte ceva. n prim instan, cetenii au fost obligai, prin ordonane, s i curee singuri partea lor de ora. Abia n secolul XIII, n metropola Paris, a fost creat o Administraie stradal, care trebuia s conduc, n calitate de reprezentant al municipalitii, activitile de salubrizare. Cu toate acestea, succesul scontat nu a fost obinut.

13

n secolul XIV, multe orae au nceput pavarea strzilor, ns igiena nu s-a mbuntit prea mult. Strzile erau acoperite de gunoaie i noroi, iar molimele se propagau cu repeziciune. Deoarece mizeria luase o amploare considerabil, mpratul Carol al VI-lea a nfiinat n cele din urm n Paris, o ntreprindere de salubrizare permanent. Au fost create, de ctre un .ndrumtor. al administraiei oreneti, i servicii private de colectare a gunoiului. n secolul XV, se pare c n anumite locuri au nceput s fie ctigate btlii n rzboiul contra mizeriei. De exemplu, n anul 1407, n Leiden a fost creat o ntreprindere special pentru ridicarea gunoiului. Se constat faptul c, n Olanda se fcea mai mult pentru meninerea cureniei oraelor, dect n orae din alte state. n anul 1473, administraia oreneasc din Amsterdam a mprit n tot oraul recipiente pentru colectarea deeurilor, care erau golite de ctre ntreprinderi. Materialele organice din gunoi i gseau o utilizare n agricultur. Totui, n ciuda acestor iniiative ludabile, igiena din oraele n curs de expansiune, continua s lase de dorit, astfel nct, n secolul XVI, s-a ajuns la distrugtoare epidemie de cium. La nceputul secolului XVII, au aprut alte noi progrese. Multe orae au nceput s se ocupe consecvent de curarea strzilor i de ridicarea gunoiului, acoperind costurile aferente prin mijloace de finanare publice. ns rzboiul de 30 de ani a aduscu sine, n Germania, un regres semnificativ. n secolul XVIII, n multe locuri din Europa, salubrizarea oraelor a cptat o orm organizat. Remarcabil este prezentarea primei .auto-stropitoare., n 1750, n Frana. De-abia n secolul XIX, n toate rile, neregulile igienice evidente au fost liminate n cea mai mare parte. O contribuie incontestabil a englezilor este onsiderat aceea c au descoperit legtura dintre igien i rata mortalitii. Descoperirea a fost prilejuit de izbucnirea unei epidemii de holer, n anul 1831, cnd a fost constatat faptul c mortalitatea, era mai accentuat la o densitate mare a locuitorilor, dect n cazul unor aezri mai .aerisite. Munca unei Comisii speciale nfiinate de ctre Parlament a condus, n 1871, la elaborarea prealabil de instruciuni de ctre guvern i transmiterea lor ctre

14

administraia oraului. Din 1875, .Public Health Act. a impus prin lege salubrizarea oraelor. Secolul XX a stat sub semnul unei dezvoltri consecvente a activitii de salubrizare a oraelor, dezvoltare legat de o accelerare a mecanizrii muncii. Mainile de mturat strzile i-au fcut apariia o dat cu progresul realizat n construcia autovehiculelor. n ceea ce privete ridicarea gunoiului, orice ncercare de introducere a mainilor speciale a fost sortit eecului, pn la primul rzboi mondial. n anii 30 ai secolului XX s-a instituit n Europa o tehnic de salubrizare a oraelor, asemntoare cu cea pe care o cunoatem astzi. Politica actual de gestionare a deseurilor n Europa Gestionarea deeurilor i protecia mediului Actuala politica comunitar a mediului din statele membre UE i gsete punctul de rezisten n .Directiva - cadru despre deeuri 91/156/UE. O dat cu acest directiv, directiva anterioar - 75/442/UE - a fost modificat, respectiv actualizat. Experienele obinute prin aplicarea directivei 75/442/UE de ctre statele-membre au constituit fundamentul pentru schimbarea coninutului. Conform normelor de baz, n procesul de nlturare a deeurilor, trebuie s fie luat ca premis .un nivel nalt de protecie a mediului. Evitarea producerii de deseuri/valorificarea deeurilor Obligaia de a evita formarea deeurilor este formulat n Legea 426/2001, privind aprobarea si modificare Ordonantei de Guvern 78/2000 privind regimul deseurilor. Nu trebuie .s ne ocupm numai de o valorificare responsabil i o nlturare a deeurilor., ci .trebuie s lum i msurile necesare pentru a limita formarea deeurilor.. Acest obiectiv poate fi atins prin ncurajarea tehnologiilor curate i a produselor revalorificabile i reutilizabile.. Asigurarea

15

posibilitilor de vindere a deeurilor valorificabile trebuie luat n considerare, ca o alt cerin a politicii deeurilor. Reintroducerea n circuit i reutilizarea deeurilor ca materii prime este un domeniu care trebuie stimulat, fapt pentru care trebuie elaborate prescriptii speciale. Dezvoltarea si organizarea tehnicii de gestionare a deeurilor Principii de organizare i responsabilitati in industrie privind gestionarea deeurilor n deceniile trecute, ndeprtarea deeurilor era, n multe ri din Europa, conform tradiiei, o sarcin a autoritatii publice. Monopolul instituit astfel a pricinuit temerea c, n spatele lipsei concurenei, s-ar putea nate abuzuri. Se putea imagina faptul c taxe exagerat de mari ar putea conduce la excedente, care ar putea fi folosite de ctre administraii la acoperirea altor costuri. n practic, astfel de cazuri s-au descoperit rar sau au fost dezminite. Motivul taxelor mari era constituit de grija administraiei, de a nu putea acoperi la timp costurile posibile generate de managementul deeurilor. Ca organ de control, reprezentanii administraiei aveau responsabilitati privind aprobarea unor plafoane corespunztore pentru taxe. Administrarea bugetului pentru activitatea de management a deseurilor nu a fost ntotdeauna usoar i a mpiedicat adeseori decizii rapide de trecere la aciune. Prin urmare, ntreprinderile locale au fost obligate s lupte i mpotriva acestor probleme. Au fost deschise ci pentru o munc mai eficient, chiar dac cu anumite restricii. De exemplu, in Germania, departamentele de salubrizare a oraului au fost transformate n ntreprinderi de sine stttoare. Acestea nc lucreaz cu monopolul constrngerii impuse productorului de reziduuri de a fi n legtur i de a face apel la aceste ntreprinderi. Acest lucru nu are ns numai dezavantaje, ci, de exemplu, i avantajul taxelor unitare, independent de locul productorului de deeuri ntr-o comunitate. Paralel, de exemplu n domeniul deeurilor industriale, au nceput s activeze i

16

antreprenori de transporturi i comerciani de lucruri vechi. Avantajos era pentru acei comerciani de lucruri vechi care descopereau posibiliti de utilizare pentru unele lucruri, care altfel ar fi fost nlturate ca deeuri. Aa au luat natere punctele de colectare stradale pentru hrtie sau pentru materiale textile. Numarul punctelor de ndeprtare a deeurilor a crescut, ntruct, pentru un anumit segment al pieei, deeurile puteau fi folosite i ca materii prime. Tensiuni erau anticipate i prin aceea c ntreprinderea public avea obligaia de ndeprtare, n timp ce comerciantul de lucruri vechi colecta, hrtie de exemplu, n punctele stradale, numai n funcie de oferta pieei. Acest lucru presupunea c ntreprinderea public trebuia s i pstreze capacitatea de ndeprtare a hrtiei n cazul unei situaii defavorabile a pieei. S-a ajuns foarte aproape de situaia n care, o parte a ntreprinderile publice au avut ideea de i pune la lucru capacitile de colectare (pe care oricum trebuiau s le menin), i pentru colectarea lucrurilor vechi. Conflictul era anticipat acolo unde n ntreprinderile publice exista o gndire orientat ctre aciune. Antreprenori particulari se strduiau cu succes, mai ales n comunitile mai mici, s preia, din mna autoritaii publice, salubrizarea deeurilor. S-a pstrat ns, n majoritatea cazurilor, constrngereaimpus productorilor de deeuri, de a fi n legtur i de apela numai la aceste ntreprinderi. Aceast ngrdire a fost redus drastic, printr-o modalitate elegant: Directiv a UE privind ambalajele (94/62/UE), care transforma aproximativ o jumtate din cantitatea de gunoi menajer n material valorificabil i njumtea astfel domeniul de activitate a majoritii ntreprinderilor publice. Pentru colectarea i valorificarea acestor aa-numite materiale valorificabile din gunoiul menajer, a luat natere, n Germania de exemplu, un nou monopol, de aceast dat privat: .Sistemul Dual.. Acesta era necesar i prin aceea c, de multe ori, pentru aceste materiale valorificabile nu exista o pia care s le poat prelua. Mecanismele pieei pot fi aplicate la o scar foarte restrns, cnd bunul de comercializat este generat complet independent de pia i de nevoie. Sistemul Dual era capabil s susin costuri neacoperite, prin ncasrile de la .Grner Punkt. (Punctul Verde) i printr-un adaos la preul produsului pentru salubrizare.

17

Astfel, n ultimii ani, n domeniul deeurilor a avut loc forat, o privatizare mascat. n momentul de fa, n multe locuri, ntreprinderile publice reacioneaz, modificndu-i forma de funcionare, astfel nct s fie capabile, n domeniile managementului deeurilor i al reciclrii, s intre n concuren cu ntreprinderile private. In acest fel, antreprenorii de salubrizare privai i ctig o nou concuren. n general, acest lucru nseamn c la ora actual, n managementul deeurilor, concurena este cea care anim afacerea i are grij ca preurile s rmn la un nivel acceptabil. Exist ns, i aspecte care, n condiiile unei competiii acerbe i a unei presiuni asupra preurilor, pot fi uor trecute cu vederea. Pe drept cuvnt, populaia din Europa ateapt un nivel ridicat de salubrizare, o igien avansat i o necesar protecie a mediului nconjurtor i a resurselor. Acestea trebuie n continuare s fie asigurate n cadrul unui management al deeurilor cu costuri reduse. Pentru ndeplinirea celor mai importante sarcini ale managementului deeurilor, respectiv organizarea colectrii i ndeprtrii deeurilor menajere, ntreprinderea local este considerat ca fiind specializat. n cazul acesteia se poate presupune existena, pe lng interesul economic, a unui sentiment puternic al responsabilitii fa de zonele de locuit vizate, rezultat numai din responsabilitatea politic. Un alt aspect economic important, n cazul observrii formelor de organizare a managementului deeurilor din Europa, este faptul c vorbim despre o prestare de servicii. Acest sector este astfel predestinat, prin specificul serviciului, s creeze, pe termen lung, locuri de munc.

18

CAP III Legislatie

HOTRRE nr.856 din 16 august 2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase

Guvernul Romniei adopt prezenta hotrre. Art. 1. - (1) Agenii economici care genereaz deeuri au obligaia s in o eviden a gestiunii acestora, pentru fiecare tip de deeu. (2) Datele centralizate anual privind evidena gestiunii deeurilor se transmit autoritilor publice teritoriale pentru protecia mediului, la cererea acestora. Art. 2. - (1) Agenii economici autorizai s desfoare activiti de colectare, transport, depozitare temporar, valorificare i eliminare a deeurilor sunt obligai s in evidena gestiunii deeurilor conform art. 1 alin. (1) numai pentru deeurile generate n cadrul activitilor proprii. (2) Evidena gestiunii deeurilor colectate, transportate, depozitate temporar, valorificate i eliminate se raporteaz de ctre agenii economici autorizai, menionai la alin. (1), la solicitarea autoritilor publice teritoriale pentru protecia mediului sau a altor autoriti ale administraiei publice centrale i locale care au atribuii i rspunderi n domeniul regimului deeurilor, conform prevederilor legale. Art. 3. - (1) Pentru evidena la nivel naional a gestiunii deeurilor autoritatea public central de protecie a mediului organizeaz, mpreun cu autoritile publice teritoriale de protecie a mediului i cu alte instituii aflate n coordonare, raportarea statistic anual n acest domeniu. (2) Metodologia i sistemul de raportare care stau la baza cercetrilor statistice vor fi actualizate periodic de autoritatea public central de protecie a mediului, n conformitate cu cerinele legale n vigoare. (3) Datele centralizate anual, referitoare la gestionarea deeurilor, se pstreaz de ctre autoritile publice teritoriale de protecie a mediului ntr-un registru de eviden o perioad de minimum 3 ani. Art. 4. - (1) Pentru evidena gestiunii deeurilor se stabilete, n baza prevederilor anexelor nr. IA i IB la Ordonana de urgen a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deeurilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 426/2001, lista cuprinznd deeurile (2) Lista cuprinznd deeurile,include i deeurile periculoase, stabilite n baza prevederilor art. 181 alin. (1) i ale anexelor nr. IC, ID i IE la Ordonana de urgen a Guvernului nr.78/2000, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 426/2001. Art. 5. - (1) Tipurile de deeuri sunt definite n mod individual printr-un cod complet format din 6 cifre.

19

(2) Titlurile i subtitlurile categoriilor de deeuri sunt definite printr-un cod format din dou, respectiv din 4 cifre. Art. 6. - Pentru ncadrarea unui deeu n mod individual, agenii economici au obligaia codificrii acestora cu 6 cifre, dup urmtoarea procedur: a) se identific activitatea generatoare de deeuri din cap. 01-12 sau 17-20; b) se identific subcapitolul n care se ncadreaz deeul; c) se identific, n cadrul subcapitolului, deeul n mod individual, conform codului corespunztor, format din 6 cifre, excluzndu-se codurile terminate cu 99; d) dac deeul nu este identificat la cap. 01-12 sau 17-20, se examineaz pentru identificarea deeului cap. 13, 14 i 15; e) dac deeul nu este identificat nici n cap. 13, 14 i 15, se examineaz cap. 16; f) dac deeul nu este identificat nici n cap. 16, atunci se examineaz pentru identificare codurile cu terminaia 99 - alte deuri, corespunztoare activitii din care provine deeul. Art. 7. - Deeurile rezultate din colectarea ambalajelor, inclusiv amestecurile de ambalaje din materiale diferite, se ncadreaz la codul 15 01, i nu la codul 20 01. Art. 8. - (1) Deeurile clasificate ca periculoase - prezint una sau mai multe dintre proprietile periculoase din anexa nr. IE la Ordonana de urgen a Guvernului nr.78/2000, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 426/2001. (2) Deeurile care au proprietile prevzute la H3 H8, H10 i H11 din anexa nr. IE la Ordonana de urgen a Guvernului nr.78/2000, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 426/2001, sunt periculoase dac au una sau mai multe dintre urmtoarele caracteristici: a) temperatur de inflamabilitate 55 C; b) una sau mai multe substane clasificate ca foarte toxice, n concentraie total 0,1%; c) una sau mai multe substane clasificate ca toxice, n concentraie total 3%; d) una sau mai multe substane clasificate ca duntoare, n concentraie total 25%; e) una sau mai multe substane corosive clasificate ca R35, n concentraie total 1%; f) una sau mai multe substane corosive clasificate ca R34, n concentraie total 5%; g) una sau mai multe substane iritante clasificate ca R41, n concentraie total 10%; h) una sau mai multe substane iritante clasificate ca R36, R37 i R38, n concentraie total 20%; i) o substan cunoscut ca fiind cancerigen din categoria 1 sau 2, n concentraie 0,1%; j) o substan cunoscut ca fiind cancerigen din categoria 3, n concentraie 1%; k) o substan toxic pentru reproducere din categoria 1 sau 2, clasificat ca R60 i R61, n concentraie 0,5%; l) o substan toxic pentru reproducere din categoria 3, clasificat ca R62 i R63, n concentraie 5%; m) o substan mutagen din categoria 1 sau 2, clasificat ca R46, n concentraie 0,1%; n) o substan mutagen din categoria 3, clasificat ca R40, n concentraie 1%. (3) Pentru proprietile periculoase prevzute la alin. (2) se fac urmtoarele precizri: a) se utilizeaz pentru proprietatea periculoas H10 denumirea toxic pentru reproducere, definit n Ordonana de urgen a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i preparatelor chimice periculoase, aprobat i modificat prin Legea nr. 451/2001, pentru a se evidenia mai clar aceast proprietate periculoas; b) substanele sunt clasificate ca periculoase n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr.490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanei de urgen a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i preparatelor chimice periculoase;

20

c) metal greu nseamn orice compus al arsenului, cadmiului, cromului (VI), cuprului, plumbului, mercurului, nichelului, seleniului, staniului, stibiului, taliului i telurului, precum i acestea n form metalic, n msura n care sunt clasificate ca substane periculoase. Art. 9. - Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 30 milioane lei vechi la 75 milioane lei vechi urmtoarele fapte: a) absena evidenei gestiunii deeurilor; b) nscrierea de date incorecte n evidena gestiunii deeurilor; c) neutilizarea codurilor deeurilor prevzute n anexa nr. 2 pentru evidena gestiunii deeurilor; d) netransmiterea evidenei gestiunii deeurilor autoritilor publice centrale i autoritilor publice teritoriale de protecie a mediului. Art. 10. - Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor prevzute la art. 9 se fac de ctre personalul mputernicit din cadrul autoritii publice centrale de protecie a mediului i din cadrul autoritilor publice teritoriale de protecie a mediului. Art. 11. - Contraveniilor prevzute la art. 9 le sunt aplicabile dispoziiile Ordonanei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 180/2002.

21

CAP IV Anexe
Cantitati de deseuri generate pe principalele categorii, in anul 2007:

Cantitatile de deseuri municipale colectate, pe principalele categorii, in anul 2007

22

Cantitati de deseuri municpale colectate, pe regiuni de dezvoltare, in 2007

Compozitia deseurilor menajere si asimilaile colectate, in anul 2007

23

Cantitati de deseuri municipale colectate, valorificate si eliminate , pe categorii de deseuri, in anul 2007

24

25