Sunteți pe pagina 1din 6

Sfarsit de toamna

Autor : Vasile Alecsandri Oaspetii caselor noastre, cocostarci si randunele, Parasit-au a lor cuiburi s-au fugit de zile rele; Cardurile de cucoare, insirandu-se-n lung zbor, Pribegit-au urmarite de al nostru jalnic dor. Vesela verde campie acu-i trista, vestezita; Lunca, batuta de bruma, acum pare ruginita; Frunzele-i cad, zbor in aer, si de crengi se dezlipesc Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc. Din tuspatru parti a lumei se ridica-nalt pe ceruri, Ca balauri din poveste, nouri negri plini de geruri. Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori Trece-un card de corbi iernatici prin vazduh croncanitori. Ziua scade; iarna vine, vine pe crivat calare! Vantul suiera prin hornuri raspandind infiorare. Boii rag, caii nacheaza, canii latra la un loc, Omul, trist, cade pe ganduri si s-apropie de foc. (Pasteluri, 1868)

Toamna
Autor : Octavian Goga Val de bruma argintie Mi-a impodobit gradina Firelor de lmi Li se usc rdcina. Peste cretet de dumbrav Norii suri i poart plumbul, Cu podoaba zdrenuit Tremur pe cmp porumbul. i cum de la miaznoapte Vine vntul fr mil, De pe vrful urii noastre Smulge-n zbor cte-o indril. De vifornia pgn Se-ndoiesc nucii, btrnii,

Plnge-un pui de ciocrlie Sus pe cumpna fntnii. l ascult i simt subt gene Cum o lacrim-mi nvie: - Ni se-aseamn povestea, Pui gola de ciocrlie.

Seara de toamna
Autor : Duiliu Zamfirescu Ah! ce frumoase-s serile de toamna! Prin frunze reci doar un fior adie; S-arata-n deal, cu fata purpurie, A noptilor fermecatoare Doamna. Pe campul vested tainic ea-mprastie Stralucitoarea-i negura albastra, O, Doamne sfant! Ce pana mult maiastra Atata farmec ar putea descrie! Stropit cu lacrimi pare-acum boschetul. In umbra lui ma simt prins de tristete: Exista oare-atata frumusete In fire, asa cum o simti tu, poetul? Ori suntem prada o! gandire-amara! De-a simturilor noastre amagire Ce-arunca-un val frumos peste-o nestire, Si totusi, Doamne, ce frumoasa seara!

Toamna
Autor : George Bacovia Rasuna din margini de targ Un bangat puternic de arma; E toamna... metalic s-aud Gornistii, in fund, la cazarma. S-aude si-un clopot de scoala, E vant, si-i pustiu, dimineata; Hartii si cu frunze, de-a valma, Fac roata-n varteje, pe-o piata. Se uita in zari catedrala, Cu turnu-i sever si trufas;

Gradina orasului plange, Si-arunca frunzisu-n oras. Si vine,ca-n vremi de demult, Din margini, un bucium de-alarma, E toamna... metalic s-aud Gornistii, in fund, la cazarma.

Amurg De Toamn
Autor : Lucian Blaga Din vrf de munti amurgul sufla cu buze rosii n spuza unor nori si-atta jaraticul ascuns sub valul lor subtire de cenusa. O raza ce vine goana din apus si-aduna aripile si se lasa tremurnd pe-o frunza: dar prea e grea povara si frunza cade. O, sufletul! Sa mi-l ascund mai bine-n piept si mai adnc, sa nu-l ajunga nici o raza de lumina: s-ar prabusi. E toamna.

Cu Toamna in odaie
Autor : Ion Minulescu Mi-a btut azi-noapte Toamna-n geam, Mi-a btut cu degete de ploaie i la fel ca-n fiecare an, M-a rugat s-o las s intre n odaie, C-mi aduce o cutie cu Capstan i igri de foi din Rotterdam

Am privit n jurul meu i-n mine: Soba rece, Pipa rece, Mna rece, Gura rece, Doamne! Cum puteam s-o las s plece? Dac pleac, cine tie cnd mai vine? Dac-n toamna asta, poate, Toamna-mi bate Pentru cea din urm oar-n geam? Donnez-vous la peine dentrer, Madame i femeia cu privirea fumurie A intrat suspect i umil Ca o mincinoas profeie De Sibil A intrat i-odaia mea-ntr-o clip S-a nclzit ca un cuptor de pine Numai cu spirala unui fum de pip i cu srutarea Toamnei, care mine O s moar vai! Bolnav de grip

Plumb de toamna
Autor : George Bacovia De-acum, tusind, a si murit o fata, Un palid visator s-a impuscat; E toamna si de-acuma s-a-nnoptat... -Tu ce mai faci, iubita mea uitata ? Intr-o gradina publica, tacuta, Pe un nebun l-am auzit racnind, Iar frunzele cu droaia se desprind; E vant si-orice speranta e pierduta. Prin targu-nvaluit de saracie Am intalnit un popa, un soldat... De-acum pe carti voi adormit uitat, Pierdut intr-o provincie pustie.

De-acum , au si pornit pe lumea eronata Ecouri de revolta si de jale; Tot mai citesti probleme sociale... Sau, ce mai scrii, iubita mea uitata ?

Monosilab de toamna
Autor : George Bacovia Toamna suna-n geam frunze de metal, Vant. In tacerea grea, gand si animal Frant. In odaie, trist suna lemnul mut: Poc. Umbre imprejur intr-un gol, tacut, Loc. In van feste foi, singur, un condei Frec. Lampa plange...anii tai, anii mei Trec. Sa ma las pe pat, ochii sa-i inchid Pot. In curand, incet va cadea in vid Tot. O, va fi candva altfel natural, Bis. Toamna suna-n geam frunze de metal, Vis.

Toamna
Autor: Mihai Eminescu Afara-i toamna, frunza-mprastiata, Iar vantul zvarle-n geamuri grele picuri; Si tu citesti scrisori din roase plicuri Si intr-un ceas gandesti la viata toata. Pierzandu-ti timpul tau cu dulci nimicuri, N-ai vrea ca nime-n usa ta sa bata;

Dar si mai bine-i, cand afara-i zloata, Sa stai visand la foc, de somn sa picuri. Si eu astfel ma uit din jet pe ganduri, Visez la basmul vechi al zanei Dochii, In juru-mi ceata creste randuri, randuri; Deodat-aud fosnirea unei rochii, Un moale pas abia atins de scanduri... Iar mani subtiri si reci mi-acopar ochii.

Toamna
Autor: Nicolae Labis
Par casele palate sub vraja inserarii Si norii le mangaie cu palme de sofran, Si nu-i mai larg si pasnic nici insusi cerul marii Decat acest cer vesnic si-adanc, de Baragan. Isi salta rosii tuiuri in vanturi papusoii Miscand sub adiere apripa de strujeni; Tragand la care pline merg lung pe drumuri boii Pe langa negre garduri mancate de licheni. Cresc focuri mari de frunze cu scanteieri usoare Spre luna incruntata, lipsita de un sfert, Iar vantul poarta-n trambe miresme-mbietoare De lapte proaspat muls si proaspat fiert. Albastru cer de seara se despleteste-n sara Si bumbi de stele rosii la geamuri se aprind Ograzile arata cu toate in afara Belsugul lor tacut ce il cuprind.