Pielea

Pielea este un nveli conjunctivo-epitelial care acoper ntreaga suprafa a corpului, continundu-se cu semimucoasele i mucoasele cavitilor naturale. Aceasta este structurat n 3 zone distincte reprezentate, de la exterior ctre interior, de epiderm, derm i hipoderm. Epidermul este un epiteliu pluristratificat pavimentos, cu evoluie fiziologic, progresiv spre cornificare, celulele care-l alcatuiesc, keratinocitele, avnd ca funcie de baz biosinteza keratinelor, scleroproteine fibrilare, cu rol de susinere i protecie. n afara keratinocitelor, celulele dominante n epiteliul multistratificat pavimentos cutanat, epidermul mai conine i alte categorii de celule, cu funcii speciale cum ar fi melanocitele. Melanocitele alctuiesc sistemul pigmentar al pielii cu un rol vital n fotoprotecie. Aceste celule neregulate, stelate, cu prelungiri dendritice, sunt cunoscute prin capacitatea lor unic de a elabora melanin, respectiv de a forma melanosomi, organite celulare, n care melanina este sintetizat i depus. Ele produc pigmentul numit melanin [este un polimer, cu greutate molecular mare, cu multiple unitin de indol-5-6 chinon, insolubil n toi solvenii i rezistent la toate tratamentele chimice] care are rolul de a ne proteja de efectele dunatoare ale radi;tiilor ultraviolete. Melanina absoarbe energia luminii, devenind mai nchisa la culoare; acesta este motivul pentru care pielea se bronzeaz, dac este expus la soare. Mai trziu, melanina migreaz spre suprafaa pielii i se desprinde mpreun cu celulele moarte, iar bronzul dispare. Uneori distribuia melaninei nu este uniform aprnd pete pigmentare sau pistruii. Petele pigmentare apar odat cu naintarea n vrst, expunerea ndelungat la soare, n sarcin sau din cauza unui regim de via neadecvat.Melanocitele dendritice sunt localizate pe membrana bazal, printre celulele stratului bazal al epidermului, teaca epitelial extern a foliculului pilos, la nivelul ochiului. Melanogeneza este o funcie specific a organismului, respectiv a sistemului pigmentar melanocitar, i const n capacitatea ce o au aceste celule de a sintetiza i de a stoca la nivelul epidermului, pigmentul

melanic, cu rol esenial n fotoprotecie. Melanogeneza este controlat i hormonal. Stimularea melanogenezei se face, n primul rnd, prin hormonul melanostimulator i ACTH, produi de hipofiz. Un rol indirect n controlul pigmentogenezei l are ficatul. Astfel unele melanodermii ce apar n cursul cirozei hepatice sunt datorate incapacitii celulelor hepatice de a inactiva alfa-MSH. Dintre factorii externi, ce influeneaz pigmentogeneza, amintim n primul rnd radiaiile U.V. De asemenea, radiaiile ionizante i cele termice pot accentua pigmentogeneza, unele metale precum cuprul, arsenicul pot stimula melanogeneza, n timp ce tiamina, acidul ascorbic, hidrochinona sunt inhibitori ai elaborrii melaninei. HIPERPIGMENTAREA Petele hiperpigmentate sunt pete de culoare mai nchis comparativ cu pielea normal, ce pot aprea oriunde pe suprafaa corpului, n special pe fa, decolteu, mini. Substratul apariiei lor este creterea cantitii de melanina de la nivelul pielii, ca urmare a intensificrii activitii melanocitelor. Pielea poate fi sediul unor modificari semnificative de pigmentare. Tonul pielii poate fi mai nchis sau mai deschis, uniform sau cu zone mai colorate sau decolorate. Culoarea pielii este determinat nc din momentul fecundarii, nsa, n timpul evoluiei intrauterine pot sa apar modificari de pigmentare zonal ce se exprim clinic la natere prin semne tegumentare. Modificrile de pigmentare pot s apar pe parcursul vieii n urma aciunii factorilor externi asupra tegumentului sau ca urmare a proceselor endogene, proprii organismului, inclusiv mbtrnirea fiziologic, sau pot s fie prezente nca de la natere. Semnele hiperpigmentate din natere apar destul de frecvent. Un studiu arat c 1 din 10 nou nscuti prezint un astfel de semn. Deocamdat specialitii nu au stabilit cu certitudine care este cauza de apariie a acestor semne, ns se consider c se pot transmite genetic. Aspectul semnelor poate fi foarte diferit, iar localizarea este i ea variat. Unele pot fi reliefate, altele nu, sunt doar mai colorate comparativ cu tegumentul nconjurtor. Exista i semne mai superficiale sau semne care se extend i cuprind toate straturile tegumentului. Unele au aspect rozat, altele sunt mai nchise. Cele mai multe semne sunt fr nici un fel de semnificaie patologic. Semnele prezente la natere pot fi hiperpigmentate, caracterizate prin acumulare de pigment melanic, sau hipopigmentate. Cele mai frecvente semne hiperpigmentate sunt hemangioamele, tumori vasculare benigne, nsa pot fi i petele caf au lait, petele roiatice precum vinul de porto, petele albastre mongoliene. Caracteristicile semnelor hiperpigmentare Petele hiperpigmentare au n comun faptul ca toate sunt circumscrise, dar caracteristicile difera dup cum urmeaz : Pata mongolian: are culoare albastruie i aspect asemntor unei vnti. Este adesea prezent la natere i dispare la ctva timp. Cel mai adesea a fost descris la nivel sacral sau interfesier, dar localizarea ei poate varia (trunchi, membre). Aceast pat apare mai frecvent la populaia de

culoare sau la cei cu hiperpigmentare constituional; Nevi pigmentari: sunt tumorete hipercrome (brune, cafenii, maro nchis) ce pot sa apar oriunde pe tegument, izolat sau n buchet. Sunt formaiuni bine delimitate, benigne, i apar cnd celulele epiteliale se formeaz i se dezvolt n ciorchine i nu se distribuie egal i transversal n straturile pielii. Aspectul lor se poate modifica n timp, dup expunerea la soare, n sarcin sau n perioada adolescenei. Dac sunt traumatizate n mod repetat (scrpinat, brbierit) pot sa degenereze malign; Nevi congenitali: sunt tumorete ce apar nc de la natere i care, n functie de dimensiuni, au un risc mai mic sau mai mare de a se transforma in cancer de piele. Toti nevii congenitali trebuie examinati periodic de catre un specialist pentru a se monitoriza evolutia lor si a se aprecia daca trebuie excizati sau nu; http://www.slimart.ro/articole/alunite Petele cafe au lait: sunt pete pigmentare cafenii, de forma rotund - ovalara ce pot sa fie observate de la nastere sau care pot sa apara in primii ani de viata. Prezenta lor in numar mare poate fi sugestiva pentru o afectiune genetica importanta, neurofibromatoza von Recklinghausen, caracterizata prin anomalii de dezvoltare a tesutului nervos. Originea hiperpigmentarilor circumscrise si cauza lor exacta nu este cunoscuta. Specialistii cred insa ca este vorba de o distributie anormala a celulelor pigmentare (melanocite) ale tegumentului (cele care contin melanina). Melanina este pigmentul care da culoarea pielii si care se pare ca in aceste pete este mult mai concentrat. Hiperpigmentarile de acest tip nu sunt insotite de o simptomatologie anume, in cazul in care apar izolat si nu in cadrul unor sindroame genetice. Pacientul nu este deranjat fizic de ele, insa daca localizarea lor este la nivelul fetei sau zonelor descoperite, pot fi inestetice. Pielea isi poate modifica structura si textura la nivelul petei: poate fi mai aspra, mai ridata sau pot sa apara modificari de relief cutanat. Petele hiperpigmentare se diagnosticheaza clinic: medicul le analizeaza aspectul si daca este cazul poate decide sa le biopsieze. Pentru biopsie se recolteaza un fragment tisular care este apoi trimis spre analiza laboratorului de histopatologie. Rezultatul poate stabli daca tumora respectiva este benigna sau are caractere de malignitate.

Petele hipercrome benigne nu necesita un tratament de specialitate. Ele pot fi acoperite cu un machiaj corespunzator, daca este cazul si sunt foarte inestetice. Daca exista riscul de malignizare, atunci conduita terpeutica se modifica si poate aparea indicatia de excizie. Specialistii recomanda pacientilor sa verifice atent si periodic acest tip de pete si sa se prezinte la medic daca apar modificari de forma, aspect, consistenta a pielii, daca tumora se extinde sau suprafata ei se ulcereaza, sangereaza. Daca apare inflamatie, durere,prurit pacientul trebuie sa se prezinte la medic in vederea investigarii si tratarii corecte a leziunii. Aparitia petelor hipercrome nu poate fi prevenita insa pot fi prevenite o serie de complicatii ale acestora prin evitarea expunerii la soare, folosirea unei creme cu factor de protectie solar, evitare agresarii zonelor hiperpigmentate. Cum tratam hiperpigmentarea? Primul pas in tratarea hiperpigmentarii este consultarea medicului dermatolog, deoarece o pata poate fi orice, de la o simpla pata solara pana la stadiul precoce al unui cancer cutanat. Dupa stabilirea diagnosticului, se poate institui tratamentul. Petele pigmentare sunt destul de rezistente la terapie. Este utila intreruperea administrarii contraceptivelor orale sau a altor medicamente implicate in aparitia hiperpigmentarii, acolo unde este cazul. La circa o treime dintre pacienti se pot obtine rezultate satisfacatoare in tratarea hiperpigmentarii, folosind produse topice pe baza de hidrochinona, acid azelaic, tretinoin, acid glicolic, acid lactic si alti alfahidroxiacizi in combinatie cu fotoprotectoare eficiente. Insa trebuie sa evitati expunerea in exces la soare si sa folositi fotoprotectoare care contin dioxid de zinc sau dioxid de titaniu. Dermato-cosmetica in tratarea petelor pigmentare Cand se alege un tratament este important de luat in considerare cand de adanca si cat de mare este hiperpigmentarea. Dac pata este superficial atunci o combinaie ntre un factor de protecie i un ingredient activ (hydroquinone 2%4%; azelaic acid 15%-20%; kojic acid; Retin-A; arbutin, vitamina C) pot face schimbri mari. Vitamina C este un antioxidant eficient pentru piele. Exist studii care arat c poate fi benefic i pentru atenuarea petelor deoarece inhib producia de melanin. Ce face acest lucru s fie mai complicat este faptul c Vitamina C are mai multe forme, iar aceste forme sunt folosite n produse de ngrijire a pielii n concentraii diferite. Vitamina C poate fi sub form de magnesium ascorbyl phosphate, Lascorbic acid, ascorbyl glucosamine, ascorbic acid. n general, puinele studii care au dovedit c vitamina C poate inhiba producia de melanin (mai mult sau mai puin) au folosit concentraii ntre 5% i 10%, iar cele mai multe produse care conin Vitamina C au o concentraie mai mic de 1%. Exist fiole injectabile de Vitamina C cu 10% concentraie, dac sunt pstrate corespunztor ar putea avea rezultate.

Pe vremuri, se credea ca petele care apar pe piele indica o afectiune a ficatului. Dar medicina moderna a desfiintat acest mit si a scos la iveala adevaratii vinovati. Cauzele petelor pigmentare sunt, in primul rand, expunerea la soare si variatiile hormonale, dar si imbatranirea pielii sau administrarea anumitor medicamente, pe termen lung, cum sunt anticonceptionalele sau antibioticele. Se pare ca mostenirea genetica are si ea un cuvant de spus: statisticile arata ca 30% dintre persoanele care dezvolta afectiunea au parinti sau bunici cu pete pe piele. Daca produsele destinate ameliorarii petelor pigmentare nu ofera rezultatul dorit, se poate recurge la dermato-cosmetica, insa medicul dermatolog stabileste tipul de tratament, numarul de sedinte si intervalul dintre acestea. Iata cateva metode:

Peelingul chimic; Dermabraziune si microdermabraziune; Crioterapie (pentru petele mici); Tratamentul cu lumina intens pulsata (IPL); Electrostimularea; Tratamentul laser.

Persoanele care se confrunta cu aceasta problema trebuie sa evite expunerea la soare in exces si sa stie ca, din pacate, exista si pete care fie nu raspund suficient la tratament, fie reapar. Solutia poate fi estomparea lor cu ajutorul produselor de machiaj speciale pentru tenul cu tulburari de pigmentare.

Culoarea brun-maronie a pielii se numeste melasma, fiind o afectiune care apare exclusiv pe zonele expuse la soare (cel mai frecvent pe fata). Majoritatea cazurilor apar la femeile tinere (totusi, cam 10% dintre barbati pot fi afectati). Cele mai afectate sunt femeile cu pielea inchisa la culoare (dintre acestea, foarte frecvent apare la hispanice si asiatice). Zonele predilecte sunt la nivelul fetei, simetric, sub forma de pete bine delimitate. Cele mai afectate arii sunt obrajii, fruntea, buza superioara, nasul, barbia. Foarte rar poate aparea pe antebrate. Culoarea poate varia in functie de localizarea pigmentului: la suprafata pielii (in epiderm) maronie, mai profund (in

derm) nuanta gri-albastruie, sau mixta culoare gri-maronie. Stabilirea profunzimii pigmentarii are foarte mare importanta pentru raspunsul la tratament. Cauzele melasmei Predispozitia genetica este un factor important, aproximativ 30% dintre paciente avand istoric familial de melasma. Expunerea la soare este un alt factor foarte important. Pigmentarea faciala este mult mai evidenta in lunile insorite si se poate estompa mult iarna. Implicate sunt radiatiile ultraviolete A, B precum si radiatiile vizibile. Factorii hormonali mecanismul exact de actiune este necunoscut; in sarcina poate aparea pigmentarea fetei masca de sarcina sau cloasma. Melasma apare si concomitent cu folosirea contraceptivelor orale, precum si la barbatii cu cancer de prostata care fac tratament cu dietilstilbestrol. La femeile la menopauza care fac tratament de substitutie hormonala poate aparea pigmentarea fetei. Alte cauze: medicamentele sau unele cosmetice, precum si orice iritatie a fetei pot duce, in rare cazuri, la aparitia melasmei. Diagnostic si tratament Examinarea este de cele mai multe ori suficienta pentru diagnosticare. Pentru a stabili profunzimea pigmentarii este necesara examinarea cu lampa Wood intr-o camera intunecata. In cazul pigmentarii superficiale, epidermice, petele sunt accentuate, iar in cazul pigmentarii mai profunde, dermice, petele se estompeaza. Melasma este dificil de tratat, disparitia pigmentarii se face gradual, in timp, si poate oricand reaparea daca nu este evitata expunerea la soare. Tratamentul de electie il constituie aplicarea de creme depigmentante, dar neaparat in combinatie cu cremele fotoprotectoare. Agentii depigmentanti sunt reprezentati de hidrochinona, tretinoin, acid azelaic, si se aplica doar pe zonele afectate, timp indelungat. Daca pigmentul este situat mai profund in derm este foarte putin influentat de tratament si in acest caz singura solutie este reprezentata de estomparea leziunilor prin machiaj. Lentigo-urile Lentigo-urile reprezinta alte forme de pete pigmentare; au diametrul pana la 5 mm, sunt asemanatoare pistruilor, de care se deosebesc prin cateva lucruri: sunt mai inchise la culoare; - apar si pe zonele neexpuse la soare (pe buze, palme sau talpi); - culoarea lor nu se accentueaza dupa expunerea la soare. Lentiginile sunt de mai multe feluri: - simple (lentigo simplu), care apar din copilarie; - lentigo solar sau senile (asa-numitele pete de ficat) apar in special dupa 50 de ani si se localizeaza pe dosul mainilor si pe fata; - lentigo asociat cu diferite sindroame (cu anomalii cardiace, neurologice, gastrice

etc.). Tratamenul se poate face cu creme depigmentante, prin crioterapie sau cu laser. Pistruii Efelidele (pistruii) pot debuta de la varsta de aproximativ trei ani, iar numarul lor poate creste, atingand maximul in adolescenta. Se prezinta ca pete mici, de culoare maronie, cu diametrul de pana la 5 mm, multiple, localizate pe zonele fotoexpuse. Apar cel mai frecvent la persoanele cu pielea alba si parul blond sau roscat. Efelidele se mostenesc de la parinti, dar factorii de mediu au si ei un rol important. Expunerea la soare (la UVA si UVB) creste numarul lor si le accentueaza culoarea. Pistruii nu sunt periculosi, dar ei sunt marca unui anumit tip de piele, care este predispusa la dezvoltarea cancerelor cutanate, astfel incat protectia antisolara trebuie sa existe obligatoriu.

Cloasma Se mai numeste si masca de sarcina si apare cu precadere in ultimele luni de sarcina. Cele mai afectate sunt femeile cu pielea inchisa la culoare. Hiperpigmentarea nu apare doar la nivelul fetei, ci si in zona ombilicului, mameloanelor si organelor genitale externe. Totul se intampla pe fondul cresterii nivelurilor hormonilor estrogen si progesteron.

Acanthosis nigricans Este o alta forma de hiperpigmentare care apare in marile pliuri ale pielii: axilare, lateralele gatului, submamare, inghinale etc. Pielea se inchide la culoare si se ingroasa in aceste zone. Afectiunea poate fi mostenita si este des intalnita la persoanele obeze sau in randul celor care suf era de boli endocrine.

Pielea isi mai poate schimba coloritul si datorita unor cauze interne. Astfel, apar modificari de colorit datorita pigmentilor biliari, de exemplu in hepatita sau datorita unor substante chimice colorate cu care unele persoane lucreaza in laboratoare. Coloritul normal al pielii mai poate fi modificat si datorita unor boli ale pielii, boli ale organelor hematopoetice, boli infecto-contagioase, boli ale inimii etc.

Hiperpigmentarea postinflamatorie Apare mai ales in cazul persoanelor cu pielea inchisa la culoare si este pusa pe seama proceselor care preced afectiunea pielii (infectii, reactii alergice, raniri, traume, procese inflamatorii de tipul acneei, eczemei, ps oriasisului etc.). Acestea stimuleaza melanocitele din epiderma, prin urmare sinteza melaninei creste, si pigmentul este transferat catre celulele din jurul ranii. . Melanina in exces se poate depune superficial (in epiderm) sau mai profund (in derm), ceea ce influenteaza raspunsul la tratament (pigmentul profund este mai dificil de tratat). Exista mai multi factori care pot induce acest comportament al melanocitelor, printre care expunerea la soare, hormonii, anumite afectiuni si unele medicamente. Acestia pot actiona separat sau impreuna, fiind descrise mai multe tipuri de pete pigmentare. Melasma apare mai ales la nivelul fetei Apare sub forma de pete maronii localizate la nivelul fetei (in special frunte, obraji), mai ales la femei. Cauzele sunt reprezentate de modificari hormonale: apare adesea in sarcina; uneori debutul se coreleaza cu administrarea contraceptivelor orale; poate fi consecinta administrarii tratamentelor hormonale, de exemplu la femeile aflate la menopauza care iau tratament de substitutie. Totodata, este provocata de unele medicamente, reactii la anumite produse cosmetice, fiind descrisa si o predispozitie genetica, iar soarele este un factor agravant. Melanoza periorbitala si petele solare sau senile Melanoza periorbitala este reprezentata de acele cercuri intunecate din jurul ochilor, frecvent insotite de edem (pungi) sau de pierderea de volum. Pot fi cauzate de stres, oboseala, suprasolicitarea ochilor, inaintarea in varsta, fiind, de asemenea, descrisa o predispozitie genetica. Petele solare sau senile, denumite popular pete hepatice, nu au de fapt legatura cu functia ficatului, ci cu procesul de fotoimbatranire a pielii. Apar mai ales dupa 50 de ani, dar si mai devreme la cei

care se expun excesiv la soare de la varste fragede si sunt localizate indeosebi pe fata si pe dosul mainilor. Petele pigmentare ca semne ale unor boli interne Hiperpigmentarea postinflamatorie este culoarea inchisa care ramane in urma vindecarii unor afectiuni dermatologice (de exemplu, acnee, dermatita de contact, eruptii postmedicamentoase), riscul fiind mai mare la cei cu pielea mai inchisa la culoare. Uneori, cauza tulburarilor de coloratie poate fi urmarea unor afectiuni interne, de exemplu boala Addison, cauzata de functia insuficienta a glandelor suprarenale. In acest caz, este necesar un tratament adresat bolii de baza.

Analiza computerizata a fetei cu ajutorul tehnologiei VISIA

Consulta evaluarea ia i imagistic a pielii are drept scop ob inerea de fotografii repetabile i controlabile (din punct de vedere al pozi distan luminii etc.) iei, ei, i stabilirea unui punct de plecare (baseline) cuantificarea i propriet pielii. De asemenea, ilor aceast evaluare permite compara rezultatelor pacien ia ilor cu informa din baza de date iile i contribuie la realizarea unei scheme de tratament individualizat. Sistemul VISIA permite analiza concomitent a mai multor parametri ai fe prin realizarea de ei unor fotografii n condi speciale ii

respectiv n lumin normal, fotografiere n UV (ultraviolete) cu ajutorul i tehnologiei RBX (cross polarized). Sistemul permite realizarea unui evaluri obiective cu ajutorul a trei parametrii - numr de leziuni, scor absolut percentile ( compara cu persoane i ia de aceeavrst, sex tip cutanat). i i Petele (spot) sunt leziuni ro / maronii , care includ pistruii (efelide), cicatrice post ii acnee, leziuni hiperpigmentare leziuni vasculare. Petele (spot) sunt distinctive i prin culoarea lor contrastul fa de pielea nconjurtoare, variaz ca mrime n i i general au o form circular. n general, aceste leziuni sunt observabile cu ochiul liber sunt un parametru influen de expunerea la soare (modul de expunere la i abil soare), produsele dermatocosmetice utilizate, tratamentele locale sau generale pentru anumite boli dermatologice de tratamentele laser. i Evaluarea prin imagini n ultraviolete permite evaluarea a numitelor UV a spot, care sunt petele induse de expunerea la UV apar n momentul n care i melanina se agreg sub suprafa cutanat ca a urmare a efectelor negative asociate cu expunerea la soare. UV spot sunt invizibile la examenul normal dar absorb ia selectiv a UV de ctre melanin contribuie la detectarea acestor pete cu ajutorul VISIA. Aceast caracteristic a sistemului VISIA permite obiectivarea unor modificri invizibile cu ochiul liber precum i aprecierea eficien unor ei preparate locale (de tip produse de fotoprotec ie sau creme depigmentante) eficien unui tratament i a laser. Pe de alt parte, prin evaluarea acestor modificri determinate de UV se poate estima modul de expunere la soare de-a lungul vie utilizarea de ii, preparate fotoprotectoare riscul de a dezvolta un i cancer de piele sau alte afec asociate cu iuni

efectele negative ale expunerii de lung durat la soare (cataract sau mbtrnirea pielii). Ob inerea de imagini prin RBX permite identificarea unor zone ro ii,care reprezint snge sau hemoglobin. Sunt eviden modificrile vasculare situate iate n profunzime a unor structuri vasculare de tip spider veins (telangiectazii sau vase de snge sparte), rozacee sau acnee vulgar. Acest tip de imagini permite eviden ierea extinderii reale a leziunilor din rozacee cuperoz, evaluarea i eficien variatelor tratamente laser n rozacee sau cuperoz precum stabilirea ei i eficien cremelor de fotoprotec sau anti rozacee. Acest parametru este ei ie influen prin modul de expunere la soare, modul de ngrijire al tenului (inclusiv abil tipul de produse dermatocosmetice utilizate) precum de anumite interven laser i ii (Laser genesis). Tehnologia RBX permite eviden i ierea petelor maronii, care reprezint concentrri de melanin la nivel cutanat sau subcutanat sunt rezultatul unor i variate forme de hiperpigmentare rezultate de la expunerea la soare sau melasma. Prin aceast evaluare se ob date obiective la pacien cu melasma sau cu in ii expunere de lung durat la soare, se evalueaz eficien tratamentelor alctuite din a creme de fotoprotec sau creme depigmentante , precum a tratamentelor laser. ie i