MAINI DE MRUNIRE A PRODUSELOR SOLIDE 1 Destinaia i calsificarea mainilor de mrunire 1.1.

Destinaia mainilor de mrunire Mainile de mrunire sunt ntlnite n urmtoarele ramuri ale industriei alimentare: morrit, pentru mcinarea boabelor de cereale i transformarea lor n fin; pentru mrunirea legumelor i fructelor uscate; pentru mcinarea semifabricatelor care cioncinarea semifabricatelor care cioin grsimi (boabe de cacao, miezuri de nuci i migdale, mas de ciocolat i de nuci presate), a zahrului tos i a deeurilor rezultate din industria ciocolatei; n industria crnii; pentru zdrobirea oaselor, gheei i jumrilor; n industria uleiurilor pentru mrunirea seminelor olegioase i pentru zdrobirea lor; n sciile de fermentare, pentru zdrobirea orzului, a malului verde, a malului uscat pentru bere i pentru mcinarea cartofilor; n industria petelui, pentru oierea finii de pete. Mrunirea produselor solidee se realizeaz n funcie de duritatea, plasticitatea sau elasticitatea produselor, astfel: - prin concasare sau sfrmare, atunci cnd materia prim solid cu duritate mare i de dimensiuni mari este transformat n buci de mrime mijlocie; - prin granulare, cnd bucile dure de mrime medie sunt transformate n buci mici; - prin dezintegrare, pentru a se obine particule fine din produse cu duritate redus; - prin mcinare, cnd se obine granule mici sau pulberi, din produse cu duritate redus; - prin tiere sau divizare, pentru a se obine buci mici din produse cu consisten mare (cum sunt: carnea, aluatul fructele); - prin tocare, pentru a se obine mrunirea de dimensiuni extrem de fine a unor produse cu consisten mare (de exemplu, carne); Alegerea operaiei de mrunre este influenatde urmtorii factori: - caracteristicile fizico-chimice ale materialului supus mrunirii; compoziia, densitatea, structura, temperatura de topire, stabilitatea termic, plasticitatea, elasticitatea; - caracteristicile tehnice; coninutul de umiditate, mrimea bucilor; - forma, structura, mrimea i granulometria bucilor

rezultate, suprafaa specific, volumul specific sau masa specific n grmad; - modul de funcionare a utilajelor de mrunire: temperatura de lucru, gradul de mrunire, productivitatea, uzarea pieselor, gradul de implicare a produsului, numrul de trepte de mrunire; - modul de realizare a operaiei de mrunire discontinu sau continu, consumul specific, costul operaiei. Indicatorul principal al proceslui de mrunire este gradul de mrunire sau de sfrmare, care este raportul dintre diametrul mediu D al materialului nainte de operaie i diametrul mediu d al produsului finit. n practic, n locul diametrelor medii se iau diametrele maxime. 1.2. CLASIFICAREA MAINILOR DE MRUNIRE Mainile de mrunit pot fi clasificate n patru grupe , dup principala for care acioneaz asupra materialului: - maini de mrunire prin compresiune (concasoare); - maini de mrunire prin lovire, dezintegrare; - maini de mrunire prin frecare (mcinare); - maini de mrunire prin tiere (maini de tiat). 1.2.1. MAINILE DE MRUNIRE PRIN COMPRESIUNE (CONCASOARE) Mainile de acest fel se caracterizeaz prin prinderea bucilor de material ntre dou piese robuste de mas mare, ale cror suprafee apropriindu-se, exercit o compresiune asupra materialului. n diversele ramuri ale industriei alimentare, concasoarele se folosesc n cazul cnd, n urma singure trepte de mrunire, trebuie s se obin un amestec destul de bine dispersat de particule mrunite. Concasoarele distrug bine materialele casante (boabele uscate, oasele, gheaa, sarea, zahrul) i sunt mai puin eficiente pentru mrunirea produselor umede sau a celor care conin o cantitate mare de grsime. n aceste maini, materialul este distrus sub aciunea unor ocuri exercitate asupra lui de ctre nite cocane de oel, rezultnd o pulbere. Rspndirea cea mai larg au cptat-o concasoarele cu ciocane suspendate, libere.

1.2.1.1. CONSTRUCIA I CALCULUL CONCASOARELOR n figura III.1. este artat un concasor cu ciocane, suspendate liber. Pe arborele 1 sunt fixate discurile 2 cu inelele intermediare3, care sunt strnse cu piuliele 4. arborele se nvrtete n doi rulmeni cu role 5. Pe tijele 6 sunt suspendate ciocanele 7. n partea de jos a mainii exist o sit schimbabil 8. Aceast sit este fixat n canalele inelare ale corpului. La captul din stnga al arborelui este montat rotorul 9 al ventilatorului, care se n vrtete n corpul 10. Gura de aspiraie a ventilatorului comunic prin eava 11 cu partea inferioar a concasorului. Gura prin care se refuleaz aerul comunic, deobicei, cu un colector care const dintr-un ciocan i dintr-un filtru cu pnz. Racordul dublu cu ubere pentru evacuarea produsului mcinat se afl n partea inferioar a ciocanului.

Fig.III.1 Construcia unui concasor cu ciocane suspendate liber: 1 arbore; 2 discuri; 3 inele; 4 piulia; 5 lagre; 6 tij; 7 ciocane; 8 sit; 9 rotor de ventilator;10 corpul ventilatorului; 11 eav de aspiraie; 12 jgheab; 13 regulatorul de debit al produsului iniial; 14 corpul concasorului

La proiectarea i construirea concasarelor cu ciocane cu viteze periferice pn la 100m/s trebuie acordat o deosebit atenie geometriei maselor rotorului i dinamicii funcionrii acestora, deoarece, pe lng greutatea rotorului asupra lagrelor, mai pot aciona forele de inerie ale rotorului, ocurile n impulsuri, ca rezultat al reactiilor ce apar datorit impactului dintre ciocane i material. Forele de inertie preluate de arborele i rulmenii rotorului pot apare n urmtoarele cazuri: - n cazul unei neechilibrri statice a rotorului, adic atunci cnd centrul lui de greutate nu se afl pe axa de rotaie; - n cazul unui dezechilibru dinamic al rotorului, adic atunci cnd exist un cuplu de fore de inerie neechilibrate; n concasoarele cu ciocane, chiar o deplasare foarte mic a centrului de greutate al rotorului fa de axa de rotaie atrage dup sine o form centrifugal de inerie neechilibrat. Astfel de exemplu, ntrun concasor cu ciocane cu turaia n=3000 rot/min, fora centrifug de inerie neechilibrat va devenii egal cu greutatea rotorului la o deplasare a centrului de greutate fa de axa de rotaie cu numai e=1mm, ceea ce se poate vedea din egalitatea:
m 2 n 2 l = mg 30 2 g 30 2 9,81 30 2 l= 2 2 = 2 = 0,1 mm n 3000

Prin urmare, la executarea pieselor rotorului unui concasor cu ciocane trebuie respectat cu strictee forma geometric a pieselor, trebuie impuse tolerne foarte mici ala gurile de fixare a ciocanelor i la dimensiunile pieselor care intr n guri. Toate ciocanele trebuie s fie fixate absolut simetric pe circumferina discurilor. La calculul discurilor rotorului trebuie s se aib n vedere c, asupra lor acioneaz nunumai forele centrifuge datorate masei discului, ci i forele centrifuge ale ciocanelor fixate pe discuri. De aceea, tensiunea total pe marginea interioar a gurii din disc va fii:
t = + max

unde:

max - tensiunea tangenial care atinge valoarea maxim pe

marginea interioar a gurii centrale dintr-un disc rotitor de grosime constant; - tensiunea tangenial pe marginea interioar a gurii centrale, determinat cu formula:

Pz 2R 2 0 iar 0 = i 2 2 2R R r

unde: - reprezint raza cercului pe care se afl ciocanele; - raza marginii interioare a gurii centrale a discului; - grosimea discului; numrul de guri pentru ciocane; P i - fora centrifug de inerie a ciocanelor i a poriunilor din axele lor, aferente unei guri din disc. Este necesar s se mai calculeze: la comprimare i la forfecare poriunea dintre gurile discurilor n care se fixeaz ciocanele; axul ciocanelor se calculeaz la ncovoiere, ca o grind pe dou reazeme. Viteza periferic a ciocanelor trebuie calculat n aa fel nct s se asigure distrugerea iniial a produselor n momentul impactului dintre produs i ciocane. Aceast vitez minim necesar poate fi calculat cu aproximaie pornind de la legea cantitii de micare.
R r z m(V2 V1 ) = P

unde:

este masa particulei care se sparge; - viteza particulei la contactul iniial cu ciocanul; - viteza particulei dup ciocnirea cu ciocanul; - fora instantanee medie, de rezisten la distrugerea particulei; - durata percuiei. Considernd V1 = 0 , vom avea:
m Vmin = P

m V1 V2 P

de unde:
Vmin =

P m

1.2.1.2. MATERIALE UTILIZATE I CONSUMURI EERGETICE. Se indic folosirea oelurilor obinuite pentru arbori, discuri i axele de fixare a ciocanelor, iar pentru cioane, oelul aliat, tratat termic. n concasoare se folosesc deobicei site din table de oel cu grosimea de 1,5 - 2,5 mm, cu guri rotunde sau de form special,

care asigur un debit mai mare al concasorului i un consum de energie mai mic. Gradul de concasare (mrunire) i consumul specific de eergie depind de: dimensiunile, grosimea i numrul ciocanelor; forma i dimensiunile gurilor sitei, suprafaa total a acesteia, seciunea vie i grosimea sitei; distana radial dintre rotorul concasorului i sit; locul pe unde se introduce produsul n carcasa concasorului; modul de evacuare a produsului concasat de sub sit; viteza periferic a rotorului concasorului; proprietile fizico chimice ale produsului care se concaseaz i n particular umiditatea acestora. La concasarea unor produse relativ rezistente, formate din particule cu dimensiuni mici (boabe) cu umiditate de 14 19%, rezultate obinute din punctul de edere al debitului i consumului specific de energie se obin folosind ciocane lamelare de form dreptunghiular, cu grosimea de 1,5 2,5 mm. La concasarea unor produse casante (oase), efectul cel mai bun l au ciocanele cu grosimea de 6 10 mm. n aceleai condiii, sitele avnd orificii mai mari, debitul crete, iar gradul de concasare i consumul specific de energie scad. Experienele demonstreaz c, dac exist un ventilator pentru evacuarea produsului, debitul concasorului crete cu 50 60%. 1.2.2. CONSTRUCIA MAINILOR DE MRUNIRE PRIN LOVIRE (DEZINTEGRATOARE) Dezintegratoarele sunt cunoscute sub urmtoarele forme constructive: 1.2.2.1. MOARA CU CIOCANE Este utilizat att pentru mrunirea prealabil, ct i pentru mrunirea fin a produselor cu un procent redus de ap (maximum 15%). Moara este alctuit din carcasa 1, (Fig. III.2.) n interioruyl creia se rotete un rotor 2, pe a crui periferie se monteaz, n articulaiile mobile, ciocanele 3. produsul, debitat prin conducta 4, este preluat de ciocanele n micare centrifug i sub aciunea forei de lovire, este desfcut (spart) n buci de dimensiuni mici. Pentru a elimina din moar produsul finit de mrime i dimensiuni uniforme, la partea inferioar se monteaz o sit 5, care retine segmentele mari, acestea fiind supuse dinnou aciunii de lovire a ciocanelor. Gradul de mruntire n aceste mori atinge valori cuprinse ntre 10 15 pentru mrunirea prealabil i ntre 30 i 40 pentru mrunirea fin.

1.2.2.2. MOARA CU DISCURI VERTICALE Funcioneaz pe principiul lovirii produsului cu ajutorul unor cuie sau baghete metalice montate pe discuri su turaie mare.

Fig. III.2. Moar cu ciocane

Fig.III.3. Moar cu discuri ventilate

Maina (Fig.III.3.) este alctuit din carcasa 1 nchis cu capacul 2, n interiorul cruia se afl dou discuri 3 i 4 puse n micare de rotaie prin sistemul de acionare 5 de ctre un electromotor. Pe supraft discurilor se monteaz cuie sau bare 6, astfel nct, cuiele unui disc s se interptrund cu cuiele celuilalt disc, avnd un joc mic ntre ele. Materialul de mrunire, introdus prin gura de alimentare7, este lovit de ctre aceste cuie i apoi proiectat pe suprafaa cilindric, de unde cade la partea inferioar, unde sita 8 realizeaz separarea segmentelor de dimensiuni foarte mici. Prile de produs care nu s-au mrunit sunt reluate n circuitul de lovire, continundu-se astfel mrunirea lor pn la dimensiunea dorit. 1.2.2.3. DISPERSORUL CU DISCURI ORIZONTALE I CUIE Este utilizat pentru mrunirea foarte fin i dispersarea particulelor componente ntr-un fluid vscos (ciocolata) (Fig.III.4). Dispersorul este construit dintr-un rotor 1 i statorul 2, care au prevzute bare sub form de cuie.

Rotorul este montat pe axul de antrenare 3, susinut la partea superioar n carcasa angrenajelor. Carcasa se poate cobor, ridica sau rotii pe axul suport, astfel ca s permit scufundarea dispensorului n cuv. Cuva este fixat cu o furc, montat pe batiu. 1.2.2.4. MOARA CU BILE Este construit dintr-un corp cilindru 1 (Fig.III.5), suspendat de captul fix 2. n interiorul corpului se monteaz axul gol 3 cu discurile 4, avnd spaiul interior utilizat pentru alimentarea unui agent de rcire. Discurile au montate pe periferie barele de lovire 5, care asigur proiectarea bilelor 6 pe periferia corpului cilindric, pe care de asemenea se monteaz barele 7. Micarea de rotaie a axului i montarea icanat a barelor asigur o micare ascendent elicoidal a produsului, care se alimenteaz n main prin racordul8, aflat la partea inferioar. Materialul mrunit la fineea dorit este evacuat prin spaiul 9, prevzut cu o sit care nu permite evacuarea bilelor.

Fig. III.5. Moar cu bile Deoarece n timpul lovirii i frecrii bilelor i materialului de mrunit se produce cldur, este necesar rcirea corpului cilindric, pentru a menine consistena la valoarea iniial, asigurnd astfel funcionarea mainii cu randamentul optim.

1.2.2.5. DEZINTEGRATORUL CU DISCURI ORIZONTALE Este alctuit din carcasa 1 (Fig.III.6), n care se monteaz necul 2 pentru alimentarea cu produsul de prelucrat i carcasa 3, n care se monteaz discurile 4 de dezintegrare final. Deasupra discurilor 4 se monteaz, pe acelai arbore 5 de antrenare, undisc masiv 6 pentru dezintegrarea preliminar. Transmiterea micrii se face de la un electromotor 8, prin cuplajul 7. Alimentarea mainii se face printr-un nec aflat deasupra discului 6 care, proiectnd produsul cu o for centrifug mare, l desface n buci, l arunc n carcasa 3, unde cuitele 4 preiau produsul i-l desfac n particul mici. Particulele de dimensiuni mari se elimin direct pe sub discuri, prin deschiderea 9, iar particulele de dimensiuni mici alunec pe conicitatea carcasei 3 i sunt eliminate prin deschiderea 10. 1.2.3. CONSTRUCIA I BAZELE DE CALCUL ALE MAINILOR DE MCINARE 1.2.3.1. Date generale Mcinarea realizeaz sfrmarea boabelor i separarea miezului de nveli. Aceste produse se realizeaz n cele mai variate condiii la cea mai complex main de mcinat (valul), care grupeaz toate procesele de prelucrare, n urmtoarele patru operaii: - prima operaie de prelucrare este rotarea, care are drept scop detaarea endospermului de nveli, n particule ct mai mari, cu evitarea la maximum a posibiltii de obinere a particulelor fine sau a finii; - a doua operaie este desfacerea, care are drept scop detaareaa particulelor mici de nveli i de germeni, aderente pe endosperm; - a treia operaie este mcinarea, care urmrete transformarea endospermului curat n fin de finee convenabil, fr s se degradeze prea mult celulele de amidon, evitnd pe ct posibil sfrmarea particulelor de germeni i nveli, care nu mai poate fii prezente printre particulele de endosperm; - ultima operaie efectuat la valuri este aplatizarea, aplicat pentru ntinderea particulelor de nveli i, n special, a germenilor, operaie fcut n scopul mririi dimensiunilor acestora , pentru ea, ulterior, s fie mai uoar sepataia n procesul de cernere.

Fiecare din aceste patru operaii poate s aib diferenieri multiple n interiorul fiecrei grupe, n funcie att de natura produselor i de granulozitatea lor ct i de scopul urmrit. Pentru aplicarea acestei game variate de operaii, valul dispune de o multitudine de mecanisme, motiv pentru care, n afar de faptul c este cea mai important main din orice moar, este totodat i cel mai complicat utilaj.

1232.CONSTRUCTIA VALTULUI Indiferent de tipul constructiv, maina cuprinde un sistem de alimentare,una sau doua perechi de tvlugi din fonta care constituie organele propriu-zise de lucru ,prevzute cu mecanisme de reglare , curatire si acionare si in sfrit,un suport din fonta,pentrutoate organelle masinii care formeaza totodata si carcasa acestuia. In principiul,valtul este format din doua parti identice,asezate spate la spate in aceeasi carcasa,de unde si denumirea de valt dublu.Foarte rar se intalneste si constructia de valt simplu,care dispune numai de osingura perehe de tavalugi pentru macinat.Fiecare din jumatatile valtului dublu este alimentata si comandata independent si adeseori sunt folosite pentru functii tehnologice diferite. In ultimul timp,o serie de operatii ale valtului sunt prevazute a se face automat,operatii care sunt determinate fie de prezenta fluxului de produs ,fie de aparitia unor defectiuni.In acest caz ,valtul se numeste valt automat.

Valtul semiautomat se fabrica in special pentru unitatile de morarit de capacitate mica (20-25/24h),fiind un valt de gabarite mici si prevazut cu posibilitatea de a fii actionat pe grupe ,cu transmiterea rotatiei de la un valt la altul prin cuplaj elastic. Actionarea se face prin motor electric la un singur valt,individual pentru fiecare pereche de tavalugi macinatori. Apoi, prin intermediul unor pinioane fixate in capetele tavalugilor, se transmite miscarea la tavalugul valtului urmator. Valtul automat este destinat pentru morile mari si este prevazut cu elemente de automatizare, pentru cuplare si decuplare.Intregul sistem este inchis intr-o carcasa, ramanand in afara carcasei rotile de actionare. Alimentarea cu produs este asigurata cu elemente de comanda 1 a debitarii produsului in masina care se afla in legatura cu dispozitivul de comanda prin contact 2 si cu pirghia de inregistrare 3. Dispozitivul de comanda prin contact este format dintr-o clapeta mobile, pe care cade tot produsul din distribuitorul 1.Produsul este apoi antrenat de distribuitorul 4, de unde cade pe tavalugul de alimentare 6 ,deasupra caruia actioneaza clapeta 5, care are rolul de a distribui uniform produsul pe toata lungimea lui.Sub tavalugul de alimentare se afla tavalugul accelerator 8, care, spre deosebire de primul,are o turatie mai mare, ceea ce asigura crearea unei pinze de produs uniforma , care este dirijata in zona de lucru a tavalugilor macinatori 9.Pentru a se evidential imprastierea produsului ,ca urmare a ricosarii lui in momentul cand cade pe tavalug si totodata pentru dirijarea lui exact in zona de lucru a tavalugilor, este aplicata panta de alunecare 7.In punctual 10 se gaseste axul de excentricitate, pe care se face fixarea tijelor de reglare a bratelor mobile din sistemul de apropiere si departare a tavalugilor. Dupa macinare ,produsul este preluat de un transportor 11 si evacuat in punctual 14 din stanga,dreapta,sau miezul valtului. Pentru construirea tavalugilor sunt prevazute cutitele de rodare 12 ,folosite la tavalugii netezi ,sau periile 13 pentru tavalugi. Avand in vedere ca valtul este dublu ,mecanismul de comanda se afla in ambele parti ale acestuia.

O roata asigura transmiterea comenzii la tavalugul de alimentare prin antrenarea cu curea la axul tavalugului macinator ,iar cutia cu roti dintate transmite miscarea de rotatie la al doilea tavalug de alimentare. Cutia cu roti dintate a celei de a doua perechi de tavalugi de alimentare ,este similara cu prima si,la capatul opus al axului este actionata cu o roata de transmisie. Supapa electromagnetica cu solenoidul intercepteaza circuitul hydraulic pentru comanda automata a cuplarii si decuplarii valtului.iar cilindrul cu pista serveste la actionarea hidraulica a acestei comenzi hidraulice .Viteza de rotatie a tavalugului de alimentare se regleaza fin cu mechanism de reglare micrometrica.Exista si o maneta de reglare a paralelismului dintre tavalugi,maneta care se afla la capatul opus altavalugului si de asemenea exista si maneta de actionare manuala a cuplarii valtului si a reglarii fine a paralelismului, micrometrie. Pentru reglarea distantei dintre cei doi tavalugi se foloseste tirantul 10 ,care este montat articulat si prevazut cu arc pentru a ceda la anumite corpuri straine ce ar patrunde intre tavalugi. In punctual 11 este fixate o roata de cure ace actioneaza transportorul melc pentru colectarea produsului macinat. In figura 111.8 este prezentat mecanismul de reglare a distantei si paralelismului dintre tavalugi. Tavalugii macinatori se rotesc unul in lagarul fix 1,iar al doilea in lagarul mobil 2.

Lagarele pot fii prevazute cu cuzineti netezi sau rulmenti. Lagarul mobil are prevazut ,in capatul bratului prelungitor 3 ,un orificiu prin care intra tirantul 4,fixat cu un capat de piesa 5,prevazuta cu posibilitatea de mobilitate prin articulatie, la al doilea brat se monteaza tirantul 6. Primul tirant 4 dupa ce trece prin capul bratului 3 al lagarului 2 si prin resortul 7 ,ale carui capete se sprijina in rondelele 8,este fixat prin piulita 9.Atunci cand se strang piulitele 9, capul bratului de lagar va fii impins in sus,manevra prin care se poate face o apropiere grosiera a tavalugului inferior ce se deplaseaza odata cu acest lagar de tavalugul superior fixat in lagarul 1.Prin aplicarea acestei manevre la ambele capete ale valtului,respective ale tavalugului inferior,se poate obtine reglarea paralelismului intre cei doi tavalugi. Resortul 7 serveste pentru amortizarea socurilor care eventual poate sa apara in cazul unor depasiri bruste ale tavalugului,cum si pentru o functionare continua ,elastica a tavalugului inferior. Reglarea fina a distantei dintre tavalugi ,cat si a paralelismului dintre acestia se regleaza cu maneta 10, prevazuta cu filet dreapta stanga in care se insurubeazacapetele tirantilor 6 si 11.Tirantul 11 are cel de al doilea cap fixat inaxul cu excentric 12 .Atunci cand cu ajutorul manetei 10 se executa manevra de apropiere a tavalugilor,capetele tirantilor se apropie insurubanduse in piulita circulara 13, tragand in sus prin intermediul piesei 5 si a tirantului 4 capul lagarului mobil 2.Cand se executa manevra inverse de indepartare a tavalugilor, atunci se face desurubarea capetelor tirantilor 6 si 11in piulita circulara 13. Dupa ce reglajul distantei dintre tavalugi si a paralelismului dintre acestia este fixat,se pune in functiune valtul.Reglajul se face in pozitie cuplat normala.Daca tavalugii lucreaza in gol.adica sa vina in contact direct,periclitand suprafata de lucru,atunci in mod automat se face decuplarea tavalugilor. Aceasta actiune automata se face prin un releu electronic,combinat cu un sistem hydraulic de comanda.Pentru probele isolate se poate scoate valtul de sub comanda electrica,iar cuplarea si decuplarea se face manual,cu ajutorul manetei

14.Pentru cuplare, maneta se ridica iar pentru decuplare se coboara.Manevra manetei 14 se face in cele 2 pozitii cu ajutorul unui mechanism cu clanta 15 ,aflat in apropierea manetei 14 si care se comanda prin apasarea pe butonul 16,plasat deasupra manetei,in afara carcasei 17 a valtului.Tavalugii de alimentare, prin care se asigura circulatia uniforma a produsului spre tavalugii macinatorri,sunt de dimensiuni diferite. Tavalugul cu diametrul mai mare ,aflat in partea superioara ,este deplasat in partea interioara a valtulii.Cel de al doilea tavalug,aflat sub primul si cu o deplasare spre exterior,are diametrul mai mic,acesta numindu-se tavalug distribuitor,cu functie de finisare a distributiei produsului pe tavalugii macinatori.Ambii tavalugi de alimentare au acelasi sens de rotatie unul fata de altul si de asemenea cu tavalugul macinator inferior,pentru a asigura continuitatea deplasarii produsului au turatii diferite: tavalugul inferior distribuitor are turatia cea mai mare(90-150rot/min),obtinandu-se prin aceasta un effect de subtiere a stratului de produs ce vine pe primul tavalug care are turatie cuprinsa intre 20-50rot/min.Suprafata tavalugilor de alimentare este astfel prelucrata ca sa asigure o buna antrenare a produsului.Forma suprafetelor cu system de canelaj variaza de la un pasaj de valt la altul,in functie de produsul care se prelucreaza. In general la valturile cu tavalugi macinatori netezi canelajul este format din sentulete mai mari sau mai mici iar la valturile cu tavalugi rifluiti sefoloseste sistemul de canelaj cu masele.