Sunteți pe pagina 1din 77

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare

Strategia naional de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (versiune finala nr. 2) Cod proiect: POSM/6/AT/I.1.2010

Februarie 2012 Direcia generala AM POS Mediu


Proiect cofinanat prin Fondul European de Dezvoltare Regional

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare


275852 WUD WUI 15 B C:\Users\Geoff\Documents\A A NPSSM\Outgoing Reports\16 Nat Strat Pt III\NatStrat Part III (Final)_RO - FINAL for printing (GL).doc 15 November 2011

Strategia naional de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a Februarie 2012

Direcia general AM POS Mediu

Calea Serban Voda, nr. 30-32, Sector 4, Bucuresti

Mott MacDonald, Iancu Capitanu Street No 15, District 2, Bucharest, 21361, Romania T +40 21 252 27 38 F +40 21 252 27 37, W www.mottmac.com

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)

Date privind elaborarea si revizuirea


Editie A Data Autor 20 decembrie 2011 membrii Consortiului Verificare Prof. Ioan Bica Geoff Lawn Jeremy Hall Toma Stoia Prof. Ioan Bica Geoff Lawn Jeremy Hall Toma Stoia Prof. Ioan Bica Geoff Lawn Jeremy Hall Toma Stoia Aprobare Jaroslaw Piotrowski Descriere prima editie

31 ianuarie 2012

Membrii Consortiului

Jaroslaw Piotrowski

versiune finala

20 februarie 2012 Membrii Consortiului

Jaroslaw Piotrowski

versiune finala

Acest document a fost elaborat pentru partea care l-a contractat si doar pentru scopuri specifice, aferente proiectului mentionat mai sus. Nu trebuie utilizat de nicio alta parte sau intr-un alt scop. Utilizatorii acestui document trebuie sa detina propria satisfactie ca actioneza conform codurilor si standardelor nationale si internationale precum ai al reglementarilor legislative.

Nu acceptam nicio responsbilitate ce deriva din utilizarea acestui document de o alta parte sau intr-un alt scop sau din existenta unor erori sau omisiuni datorate unor erori sau omisiuni in datele furnizate noua de alte parti.

Mott MacDonald, Iancu Capitanu Street No 15, District 2, Bucharest, 21361, Romania T +40 21 252 27 38 F +40 21 252 27 37, W www.mottmac.com

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)

Cuprins
Capitol Titlu Pagina 1
5

Appendix A.
Date privind elaborarea si revizuirea Cuprins i

VOLUMUL A - STRATEGIA DE GESTIONARE A NAMOLURLOR 1.


1.1 1.2 1.3

1 3

Introducere

Informatii de baza ale proiectului _________________________________________________________ 3 Scopul acestui document _______________________________________________________________ 3 Formatul acestui document______________________________________________________________ 5

2.
2.1 2.1.1 2.1.2 2.1.3 2.1.4 2.1.5 2.2 2.2.1 2.2.2 2.2.3 2.3 2.4 2.5 2.5.1 2.5.2 2.5.3 2.5.4 2.5.5 2.6 2.6.1 2.6.2 2.7 2.7.1 2.7.2 2.7.3 2.7.4 2.8 2.9 2.9.1 2.9.2

Strategia nationala de gestionare a namolurilor in Romania sinteza

Stadiul actual al producerii si gestionarii namolului in Romania _________________________________ 6 Namolurile produse in urma epurarii apelor uzate ____________________________________________ 6 Namolurile provenite din apa potabila _____________________________________________________ 7 Calitatea namolului de epurare ___________________________________________________________ 8 Calitatea namolului generat de statiile de tratare a apei potabile ________________________________ 9 Costurile gestionarii namolurilor si managementul financiar ___________________________________ 10 Estimari privind productia de namol in perioada 2010-2040 ___________________________________ 10 Abordarea si metodologia utilizata pentru estimarea cantitatii de namol de epurare produs __________ 10 Scenarii utilizate pentru previzionari ______________________________________________________ 11 Estimari privind productia namolului de epurare ____________________________________________ 12 Cadrul politic, legal si institutional ________________________________________________________ 13 Cele mai bune practici de gestionare a namolului ___________________________________________ 17 Evaluarea optiunilor de gestionare a namolurilor la nivel regional_______________________________ 18 Agricultura __________________________________________________________________________ 18 Silvicultura __________________________________________________________________________ 22 Ameliorarea terenurilor ________________________________________________________________ 22 Recuperarea energiei _________________________________________________________________ 23 Eliminarea in depozitele de deseuri ______________________________________________________ 25 Strategia de gestionare a namolurilor Ipoteze si estimari de costuri ___________________________ 26 Ipoteze si criterii _____________________________________________________________________ 26 Scenariul de baza al strategiei costurilor la nivel national si costurile estimate ____________________ 31 Alte scenarii ale strategiei ipoteze si estimari de costuri _____________________________________ 35 Alte scenarii _________________________________________________________________________ 35 Ipotezele scenariilor alternative _________________________________________________________ 35 Proiec ii pentru diferitele scenarii de strategie ______________________________________________ 36 Estimarile costurilor scenariilor alternative _________________________________________________ 37 Analiza financiar a implementrii strategiei (analiza cost beneficiu & Suportabilitate) ______________ 39 Rezumatul strategiei de management a namolurilor si note suplimentare ________________________ 41 Rezumatul strategiei bazate pe scenariul de baza___________________________________________ 41 Note suplimentare ____________________________________________________________________ 43

3.

Planul de actiune si programul de implementare

45

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.5.1 3.5.2 3.6 Obiective strategice si specifice _________________________________________________________ 45 Planificarea implementarii ______________________________________________________________ 45 Planul de actiune _____________________________________________________________________ 46 Cerinte privind montorizarea si implementarea _____________________________________________ 54 Evaluarea strategica de mediu si evaluarea impactului asupra mediului _________________________ 55 Consideratii generale _________________________________________________________________ 55 Evaluarea strategica de mediu __________________________________________________________ 55 Riscuri si gestionarea riscurilor __________________________________________________________ 59

Appendix A. Matricea riscurilor

60

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

ii

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)

Tabele
Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul 1.1: Livrabilele proiectului si termenele de predare _______________________________________________ 4 2.1: Productia nationala de namol de epurare (2007) _____________________________________________ 7 2.2: Receptori de namol in Romania (2007) ____________________________________________________ 7 2.3: Metodele curente de eliminare a namolului de epurare (Studii de Fezabilitate) _____________________ 7 2.4: Sumarul rezultatelor analizelor namolului de epurare parametri generali si nutrienti________________ 8 2.5: Sumarul rezultatelor analitice ale analizelor namolui de epurare metale grele si poluanti organic _____ 9 2.6: Calitatea namolului generat de statiile de tratare a apei potabile (2010) ___________________________ 9 2.7: Principalii parametri luati in considerare in scenariile analizate _________________________________ 11 2.8: Progonoza cantitatilor totale de namol netratat in Romania, (tone/an s.u.) ________________________ 12 2.9: Recomandari din punct de vedere legislative _______________________________________________ 14 2.10: Recomandari de ordin institutional _______________________________________________________ 15 2.11: Suprafe ele de teren poten ial adecvate aplicrii nmolului pe regiuni ___________________________ 20 2.12: Ponderea terenurilor agricole necesara aplicarii namolului - anual ______________________________ 21 2.13: Distributia utilizarii namolului tratat in 2020 pe regiuni. Scenariu de baza _______________________ 31 2.14: Productia de namol si cerintele privind terenul agricol, 2020 scenariu de baza ___________________ 31 1 2.15: Proiectii Capex (inclusiv reabilitarea / nnoirea instala iilor n 2040) ____________________________ 32 1 2.16: Proiec ii OPEX cheltuieli de exploatare medii pe perioad __________________________________ 32 2.17: OPEX medii pe t SU tratat n 2015 i 2020 pe regiuni (lei/tSU i /tSU) _______________________ 35 2.18: Ipoteze cheie pentru alte scenarii ________________________________________________________ 35 2.19: Distribu ia utilizrii nmolului tratat n 2010 diferitele scenarii ________________________________ 36 2.20: Produc ia de nmol i terenul agricol adecvat aplicrii nmolului n 2020 ________________________ 37 1 2.21: Proiec ii CAPEX (inclusive reabilitarea / nnoirea instala iilor n 2040) __________________________ 38 1 2.22: Proiec ii OPEX cheltuieli de exploatare medii pe perioad __________________________________ 38 3 2.23: Creterea maxim de tarife n cele patru scenarii (lei/m ) _____________________________________ 40 2.24: Utilizarea namolului si costurile de implementare a scenariului de baza Romania ________________ 42 3.1: Plan de actiuni - Obiectivul A: Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de raportare ___________________________________________________________________________ 47 3.2: Plan de actiuni - Obiectivul B: Imbunatatirea tratarii apelor uzate, a namolurilor si implicit a calitatii namolului ___________________________________________________________________________ 49 3.3: Plan de actiuni - Obiectivul C: Dezvoltarea diferitelor cai de utilizare a namolurilor de tratare si epurare 50 3.4: Plan de actiuni - Obiectivul D: Imbunatatirea controlului asupra deversarilor industriale in sistemele de canalizare __________________________________________________________________________ 51 3.5: Plan de actiuni - Obiectivul E: Imbunatatirea capacitatii de analiza a namolurilor de tratare si epurare _ 52 3.6: Plan de actiuni Obiectivul F: Imbunatatirea acceptabilitatii publice a namolurilor _________________ 52 3.7: Plan de actiuni - Obiectivul G: Reducerea diferitelor constrangeri privind caile de utilizare a namolurilor 53 3.8: Activitatile etapei de fixare a obiectivelor ESM ______________________________________________ 55 3.9: Etapa de finalizare a ESM si elaborarea raportului de mediu __________________________________ 57 3.10: Analiza raportului de mediu si etapa de luare a deciziei ______________________________________ 58 3.11: Pasii ulteriori pentru finalizarea procedurilor ESM ___________________________________________ 58

Figuri
Figura 2.1: Figura 2.2: Figura 2.3: Figura 2.4: Figura 2.5: Figura 2.6: Cadrul legal si institutional privind gestionarea namolului (dupa implementarea HG 1609/2009) ______ 16 Diagrama pentru stabilirea solu iilor viabile de utilizare/valorificare/eliminare a nmolului ____________ 27 Cele 8 regiuni de dezvoltare in Romania __________________________________________________ 29 Disponibilitatea terenurilor adecvate utilizrii nmolului n agricultur (2018) i amplasamentele recuperrii de energie din nmol n Romnia ______________________________________________ 30 Romnia produc ia previzionat de nmol pe op iuni de utilizare / eliminare (tSU/an) _____________ 33 Romnia - Cheltuieli de investi ii suplimentare pentru aplicarea op iunilor de utilizare / eliminare ______ 33

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

iii

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Figura 2.7: Figura 2.8: Figura 2.9: Figura 2.10: Figura 2.11: Figura 3.1: Romnia - Cheltuieli de exploatare pentru tratarea i utilizarea / eliminarea nmolului ______________ 34 Distribu ia utilizrii nmolului tratat n 2020 pe scenarii _______________________________________ 37 Compararea CAPEX necesare pentru fiecare scenariu _______________________________________ 39 Compararea creterilor OPEX pentru fiecare scenariu _______________________________________ 39 Creterea maxim de tarife n cele patru scenario (lei/m3) ____________________________________ 40 Anunturi publice privind ESM (19 si 22 septembrie 2011) _____________________________________ 56

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

iv

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)

Acronime si abrevieri / Acronyms and abbreviations


Romn Romanian Titlu Title Englez English

AB AC AC/CC ACIS ADS ADI AEF AFM AHPCC AM POS Mediu ANAR ANCA ANRSC ANSVSA ANIF ANPM ANRSC AOX APM ARPM ARPCC AT AT

Apa bruta Raw water Autoritate competenta Competent Authority Asigurarea/Controlul calitatii Quality control/assurance Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale The Authority for Coordination of Structural Funds Agentia Domeniilor Statului The Agency for State Domains Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara Intercommunity Development Association Analiza economica si financiara Financial and economical analysis Administratia Fondului Pentru Mediu Environmental Fund Administration Analiza hazardelor si a punctelor critice de control Hazard Analysis Critical Control Point Autoritatea de Management pentru POS Mediu SOP Environment Management Authority Administratia Nationala Apele Romane Romanian Waters National Administration Agentia Nationala de Consultanta Agricola National Agency for Agricultural Consultancy Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Serviciilor Comunale National Regulatory Authority for Utilities Autoritatea Nationala Sanitara-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor National Authority for Sanitary- Veterinary and Food Safety Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare Land Reclamation National Agency Agentia Nationala pentru Protectia Mediului National Environment Protection Agency Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Serviciilor Comunale National Regulatory Authority for Utilities Organohalogeni Absorbabili Adsorbable Organohalogens Agentia locala pentru Protectia Mediului Agency(local) for Environment Protection Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Regional Agency for Environment Protection Analiza riscurilor si punctelor critice de control Hazard analysis and critical control points Asistenta tehnica Technical assistance Apa tratata Treated water

RW CA QA/QC ACSF ADS IDA FEA EFA HACCP SOP Environment MA ANAR ANCA ANRSC ANSVSA LRNA NEPA NRAU AOX AEP RAEP HACCP TA TW

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Romn Romanian Titlu Title Englez English

AUz BF BEI BERD BNA CBA CBO CCO CE CNSR CE CET CHP CMP COT CO (OPEX) CI (CAPEX) DADR DAT DEHP DFC DGAMPOSM DGDSP DGMA

Apa uzata Waste water Beneficiar final Final beneficiary Banca Europeana de Investitii European Investment Bank Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare European Bank for Reconstruction and Development Bazine cu namol activat Activated sludge tanks Analiza cost beneficiu Cost benefit analysis Consum biochimic de oxigen Biological Oxygen Demand Consum chimic de oxigen Chemical Oxygen Demand Comisia Europeana European Comission Cadrul National Strategic de Referinta National Reference Strategic Frame Comisia Europeana European Commission Centrala Electrica cu Termoficare Thermofication power plant Generare simultana de caldura si electricitate Combined heat and power Ciclu de management al proiectului Project management cycle Carbon organic total Total Organic Carbon Cheltuieli operare Operating Expenditures Cheltuieli de Investitii Capital Expenditures Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Directorate for Agriculture and Rural Development Directia Asistenta Tehnica din cadrul DGMIS Technical Assistance Directorate EPA 8061A Di (2-Etilhexil ftalat) Directia Fonduri de Coeziune Cohesion Fund Directorate Directia generala Autoritatea de Management POS Mediu General Directorate of the SOP Environment Management Authority Directia Gestiune Deseuri si Substante Periculoase Waste Management and Dangerous Substances Directia Generala Managementul Apelor General Directorate for the Water Management

WW FB EIB EBRD AST CBA BOD COD EC NRSF EC TPP CHP PMC TOC OPEX CAPEX DARD TAD DEHP CFD GDSOPE WMDS GDWM

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

vi

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Romn Romanian Titlu Title Englez English

DPE DP DS DCA Dm3/s EIM EMPP ESM FC FEDR FIDIC FSC GNM GIS HAP HG ICAS ICPA IFI INS ISPA ISPE lpz l/s

Directia Programare si Evaluare din cadrul DGAMPOSM Programming and Evaluation Unit Decantoare Primare Primary Sedimentation Tanks Decantoare secundare Secondary Sedimentation Tanks Directiva Cadru a Apei Water Framework Directive Litri pe secunda Liters per second Evaluarea impactului asupra mediului Environmental Impact Assessement Evaluarea de mediu pentru planuri/programme(P/P) The environmental evaluation for plans/programms Evaluarea strategica de mediu Strategical Environmental Evaluation Fondul de Coeziune Cohesion Fund Fondul European de Dezvoltare Regionala European Fund for Regional Development Federatia Internationala de Ingineri de Consultanta International Federation of Consulting Engineers Fonduri Structurale si de Coeziune Cohesion and Structural Funds Garda Nationala de Mediu National Environmental Guard Sistem Informatic Geografic Geographic Information System Policyclic aromatic hydrocarbons Hidrocarburi aromatice policiclice Hotarare de Guvern Government Decision Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice Forest Research and Management Institute Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie Pedology and Agrochemistry Research Institute Institutie Financiara Internationala International Financing Institution Institutul National de Statistica National Statistical Institute Instrument de Politici Structurale de pre-aderare Instrument for the pre-accession Structural policy Institutul de Studii si Proiectari Energetice SA Institute for Studies and Power Engineering Litri pe persoana si zi(referitor la consumul de apa) Litres per capita per day(referring to the consumption of water) Litri pe secunda Liters per second

PEU PST SST WFD l/s EIA EMPP SEE CF EFRD FIDIC CSF NEG GIS PAH GD FRMI PARI IFI NSI ISPA ISPE lpcd l/s

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

vii

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Romn Romanian Titlu Title Englez English

l.e. M m3/s m3/ zi m3/an Mp MADR MAI MFP MEFCMA MDC MMP MON MTS MS

Locuitor echivalent Population equivalent Metru Metre Metru cub pe secunda Cubic metres per second Metru cub pe zi Cubic metres per day Metru cub pe an Cubic metres per year Metru patrat Square metre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Ministry of Agricultural and Rural Development Ministerul Administratiei si Internelor Ministry of Administration and Interior Ministerul Finantelor Publice Ministry of Public Finance Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri Ministry of Economy, Trade and Business Mecanismul de Dezvoltare Curata Clean Development Mechanism Ministerul Mediului si Padurilor Ministry of Environment and Forests Materii Organice Naturale Natural Organic Matter Materii totale in suspensie Total suspended solids Ministerul Sanatatii Ministry of Health

p.e. m m3/s m3/d m3/y sqm MARD MAI MPF MEFCMA CDM MEF NOM TSS MH

NS NPE NRW NTPA OG OI OM OR OSPA

Nivelul de servicii Levels of service SR ISO 7875/2 1996 Nonil fenol etoxilat Apa care nu produce venit Non revenue water Norma tehnica de protectia apei Technical water protection normative Ordonanta de guvern Government Ordinance Organism intermediar Intermediary Body Ordin Ministerial Ministerial Order Operator regional Regional operator Oficiile de Studii Pedologice si Agrochimice Pedology and Agrochemistry Studies Office

LOS NPE NRW NTPA GD IB MO RO PASO

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

viii

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Romn Romanian Titlu Title Englez English

PAFSIN PNGNE POS Mediu QA/QC PCB PCC PCDD PCDF PEHD PND P/P PRGD PVC RENAR RNP - ROMSILVA ROMSILVA UE ESM STAS UIP SAA SBR SCADA SCE SIMSR

Poliesteri Armati cu Fibra de Sticla Glass reinforced Polyesters Politicii Naionale de Gestionare a Nmolurilor de Epurare National Policy of Sludge Management Programul Operational Sectorial Mediu Environment Sectorial Operational Programme Asigurarea si controlul calitatii Quality Assurance/Quality Control Polychlorinated biphenyls Bifenil policlorinat Puncte critice de control Critical control points EPA 8280B Dibenzo p-dioxine policlorinate EPA 8280B Dibenzofurani policlorinati Polietilena de Inalta Densitate High density polyethylene Planul National de Dezvoltare National Development Plan Plan/Program la ESM SEA Plan/Programme Planurile Regionale pentru Gestionarea Deseurilor Regional Plan for Waste Management Policlorura de vinil Polyvinyl chloride Asociatia de Acreditare din Romania Romanian Accreditation Association Regia Nationala a Padurilor -ROMSILVA National Forests Administration-ROMSILVA Regia Nationala a Padurilor National Forests Administration Uniunea Europeana European Union Evaluare Strategica de Mediu Strategic Environmental Assessment Standard de stat National standard Unitatea de Implementare a Proiectului Project Implementation Unit Sistem de alimentare cu apa Water Supply System Reactoare biologice grupate secvential Sequential biological reactors Sistem de Supervizare, Control si Achizitie de Date Supervisory Control and Data Acquisition Sistem de Canalizare si Epurare Wastewater Collection and Treatment System Sistemul Integrat de Monitorizare Sol in Romania The Integrated System of Soil Monitoring in Romania

GRP NPSSM SOP Environment QA/QC PCB CCP PCDD PCDF HDPE NDP P/P RPWM PVC RENAR RNP - ROMSILVA NFA EU SEA NS PIU WSS SBR SCADA WCTS ISSMR

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

ix

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Romn Romanian Titlu Title Englez English

SMSAR SMSFR STAP SEAU SP SF SU SW SWOT TN TP TdR TVA VAN UWWTD ZVN

Sistemul de Monitorizare al Solurilor Agricole din Romania The Monitoring System of Agricultural Soils from Romania Sistemul de Monitorizare al Solurilor Forestiere din Romania The Monitoring System of Forest Soils from Romania Statia de tratare a apei potabile Drinking water treatment plant Statia de epurare apa uzata Waste water treatment plant Statie de pompare Pumping station Studiu de fezabilitate Feasibility Study Substanta uscata Dry solids Supervizare de Lucrari Supervision of Works Puncte tari, puncte slabe, Oportunitati si Amenintari Strenghts, Weaknesses, Opportunities and Threats Azot total Azot total Fosfor total Total Phosphorus Termeni de referinta Terms of reference Taxa pe Valoarea Adaugata Value Added Tax Valoare de Actualizare Neta Net Present Value Directiva de Tratare Apa Uzata Urbana Urban Wastewater Treatment Directive Zone vulnerabile la nitrati Nitrate vulnerable zones

MSASR MSFSR DWTP WWTP PS FS DS SW SWOT TN TP ToR VAT NPV UWWTD NVZ

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)

VOLUMUL A STRATEGIA DE GESTIONARE A NAMOLURLOR

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)

1. Introducere
1.1 Tara: Titlul Proiectului: Servicii furnizate: Informatii de baza ale proiectului Romania Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare (POSM/6/AT/I.1.2010) Elaborarea unei strategii nationale de gestionare a namolului, elaborarea unei metodologii eficiente de gestionare a namolului in Romania punandu-se accentul pe fezabilitatea utilizarii benefice. EU Ministerul Mediului si Padurilor, Autoritatea de Management pentru POS Mediu prin intermediul Directiei Generale POS Mediu Directia Generala a Autoritatii de Management POS Mott MacDonald Limited UK, liderul Consortiului cu Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), Romania, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB), Romania, si Centrul de Cercetari pentru Biochimie si Biologie Aplicata (BioTehnol), Romania. Mott MacDonald Romania SRL, Str. Iancu Capitanu nr. 15, Sector 2, Bucuresti, 21361, Romania 14 Octombrie 2010

Institutii finantatoare: Beneficiar:

Autoritatea Contractanta: Mediu Consultant:

Adresa Consultantului: Data contractului:

Data de incepere a serviciilor: 01 Noiembrie 2010, conform ordinului administrativ nr. 106789/29.10.2010 Tipul contractului Perioada de raportare: Pret global 1 noiembrie 2010 31 ianuarie 2012 pentru strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea a III-a (varianta finala nr. 2) .

1.2

Scopul acestui document

Aceasta parte a Strategiei Nationale de Gestionare a Namolurilor de Epurare reprezinta a treia parte a strategiei ca document unitar si este structurata astfel: Partea I; Introducere Situatia existenta privind gestionarea namolurilor
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) Producerea namolului (cantitate, calitate) Context legislativ Optiuni de utilizare /recuperare a namolului Partea a II-a; Estimarea costurilor pentru optiunile existente; Criterii de selectie a optiunilor in functie de locatie; Strategii regionale de gestionare a namolurilor si estimarea costurilor aferente. Partea a III-a; Prezentare sintetica a strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare; Planul de actiune si programul de implementare al strategiei Analiza strategica de mediu. Obiectivul general al strategiei (si al serviciilor de consultanta - asistenta tehnica) conform termenilor de referinta este imbunatatirea sustenabila pe termen lung a factorilor de calitate a mediului prin minimizarea efectelor adverse ale managementului inadecvat al namolului. Strategia se bazeaza pe propuneri de metodologii eficiente si sustenabile ale managementului namolului in Romania, incluzand optiuni fezabile de recuperare si de utilizare a namolului, sporind gradul de implicare a factorilor interesati in cadrul procesului de utilizare si de recuperare a namolului si urmarind constientizarea aspectelor principale ale utilizarii namolului in agricultura. Proiectul privind Elaborarea unei politici nationale de gestionare a namolurilor de epurare este structurat in 3 activitati principale: Activitatea I Elaborarea strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare Activitatea a II-a Elaborarea strategiilor de gestionare a namolurilor de epurare pentru Romania si consolidarea parteneriatelor intre factorii interesati, avizarea strategiilor de catre factorii interesati Activitatea a III-a Constientizare si instruire. Continutul partii a III - a a strategiei cuprinde ideile cheie prezentate in cadrul livrabilelor aferente Activitatii I precum si a Partii a II - a Strategiei, ceea ce implica realizarea studiului de impact al strategiei asupra mediului precum si propunerea unui plan de actiune pentru implementarea strategiei. Partea a III-a a strategiei trebuie considerata ca parte a documentului unitar ce cuprinde 3 parti. Partea a III-a a strategiei reprezinta unul din principalele livrabile aferente activitatii a III-a a Proiectului. Tabelul de mai jos cuprinde lista tuturor livrabilelor, conform programului de raportare al Proiectului.
Tabelul 1.1: Livrabilele proiectului si termenele de predare
Livrabil Activitatea I Strategia nationala privind gestionarea namolurilor partea 1 Raport privind situatia existenta in ceea ce priveste producerea si gestionarea namolurilor de epurare Ghid privind optiunile de eliminare si utilizare a namolurilor provenite de la statiile de epurare Raport privind cele mai bune practici de gestionare a namolurilor de epurare Strategia nationala privind gestionarea namolurilor partea 1 Activitatea II Elaborarea strategiilor de gestionare a namolurilor de epurare pentru Romania si consolidarea parteneriatelor intre factorii interesati, avizarea strategiilor de gestionare a namolurilor de catre factorii interesati Ghidul operatorului privind integrarea ciclului de gestionare a namolurilor in cadrul ciclului general de management al proiectelor Brosura privind utilizarea namolurilor in agricultura Ghid de bune practici pentru monitorizarea si controlul namolurilor de la statiile de epurare Ghid de monitorizare a terenurilor agricole si zonelor forestiere receptoare ale namolurilor din agricultura Model de contract cadru pentru operatorii de apa si asociatiile de fermieri
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

Data n + 4, 28.02.2011 n + 6, 30.04.2011 n + 6, 30.04.2011 n + 7, 31.05.2011

n + 7, 31.05.2011 n + 8, 30.06.2011 n + 7, 31.05.2011 n + 8, 30.06.2011 n + 9, 31.07.2011

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Livrabil Strategia nationala privind gestionarea namolurilor partea a II-a Activitatea III Constientizare si instruire Program conferinta pentru prezentarea strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare si a metodologiilor privind managementul namolurilor Model de program de constientizare a publicului cu privire la beneficiiile si pericolele asupra sanatatii si a mediului, atunci cand namolurile se utilizeaza in agricultura Materiale de instruire (prezentari, documente utilizate, etc) Raport privind sesiunile de instruire desfasurate (numarul de ore, participanti, tematici abordate, rezultate obtinute etc) Strategia nationala privind gestionarea namolurilor partea a III-a - documentul final Raport privind costurile implementarii strategiei nationale n + 9, 31.07.2011 n + 10, 31.08.2011 n + 11, 30.09.2011 n + 12, 31.10.2011 n + 15, 31.01.2012 n + 15, 31.01.2012 Data n + 10, 31.08.2011

Termenii de referinta prevad, de asemenea, elaborarea rapoartelor administrative ce includ (Raportul initial, Rapoartele trimestriale de progres, Rapoartele intermediare si Raportul final). 1.3 Formatul acestui document

Documentul de fata cuprinde doua volume: Volumele A si B, conform celor prezentate de mai jos. Fiecare volum cuprinde: VOLUME A. STRATEGIA DE GESTIONARE A NAMOLULUI Sectiunea 1 Introducere; sunt prezentate scopul si cadrul general al proiectului precum si structura si obiectivul acestui document (in aceasta sectiune). Sectiunea a 2-a Cuprinde o prezentare succinta a strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare conform partii I si a II-a a strategiei precum si a raportului privind costurile de implementare a strategiei nationala de gestionare a namolurilor de epurare. Sectiunea a 3-a Anexe Cuprinde planul de actiune pentru implementarea strategiei

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)

2. Strategia nationala de gestionare a namolurilor in Romania sinteza


2.1
2.1.1

Stadiul actual al producerii si gestionarii namolului in Romania


Namolurile produse in urma epurarii apelor uzate

Elaborarea unei politici nationale de gestionare a namolurilor de epurare a aparut ca o necesitate datorata unor investitii majore realizate pana in prezent si care se vor efectua in continuare pentru construirea si reabilitarea statiilor de epurare, ca Romania sa respecte conditiile Tratatului de Aderare.Astfel va rezulta o crestere estimativa de cinci ori a productiei de namol in urmatorii ani. Mai mult, strategia nationala de gestionare a namolurilor de epurare este foarte utila daca se are in vedere situatia existenta a gestionarii namolurilor de epurare in Romania dar si situatii specifice cu care este posibil ca operatorii statiilor de epurare se confrunte in viitor odata cu producerea continua a namolurilor. Destul de multe statii de epurare se afla intr-un stadiu de functiune destul de precar sau chiar scoase din operare. Puini operatori ai staiilor de epurare au la dispoziie opiuni de valorificare a nmolului, 90% din cantitatea de nmol produsa fiind practic stocata n staiile de epurare iar lipsa de interes pentru soluionarea unor metode de gestionare benefic a nmolului se manifest, n special, datorit costurilor suplimentare necesare, dificultii de a se stabili noi ci de eliminare a nmolului precum i datorita unei caliti sczute a acestui produs. Operatorii statiilor de epurare aflati sub supravegherea autoritatilor relevante sunt responsabili in primul rand cu gestionarea namolului si se confrunta cu situatii diferite avand in vedere: productia de namol reprezinta un proces continuu, de neoprit; calitatea namolului nu este controlabila cu strictee (calitatea si controlul apelor industriale deversate in sistemul de canalizare sunt vitale nicio varianata de eliminare a namolului nu are o siguranta maxima si o disponibilitate imediata; costurile tratarii si eliminarii namolului sunt semnificative (pana la 50% din costurile totale de operare ale statiei de epurare) conformitatea cu standardele de calitate ale namolului si ale mediului inconjurator. perceptii publice negative. Pentru a se atinge conformitatea cu legislatia UE, operatorii statiilor de epurare necesita o eliminare sigura (pe termen lung) a namolului ce presupune: timp, planificare, investitii si o abordare antreprenoriala pentru a fi una de succes. Cheia este a identifica cele mai bune optiuni privind protectia mediului (BPEO), a avea o abordare holistica si pe termen lung in ceea ce priveste identificarea optiunilor optime de tratare, valorificare/evacuare a namolului practicabile, sustenabile si eficiente din punct de vedere al costurilor. Cantitatile de namol eliminate in 2007 pe receptor si metodele de eliminare sunt rezumate in tabelul 2.1 si tabelul 2.2.

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Tabelul 2.1: Productia nationala de namol de epurare (2007)
Tip de namol Namol primar Namol secundar Namol mixt Total
Sursa: ANPM, Raport privind namolul produs de SEAU in Romania, 2007

Cantitate (tSU) 37.643 18.033 83.173 138.849

Tabelul 2.2: Receptori de namol in Romania (2007)


Receptor Depozitare in SEAU Eliminare la depozite de deseuri Utilizare in agricultura Incinerare Alte optiuni de utilizare/eliminare
Sursa: ANPM, Canitatea de namol produsa de SEAU in Romania in 2007

Cantitate (t SU) 125.737 12.630 282 0 0

Metodele curente de eliminare a namolului de epurare sunt prezentate in tabelul 2.3. Metoda predominanta de eliminare o reprezinta eliminarea pe amplasament sau in afara acestuia.
Tabelul 2.3: Metodele curente de eliminare a namolului de epurare (Studii de Fezabilitate)
Receptor de namol Eliminare (depozit de deseuri, depozite de gunoi, depozitare in amplasament) Receptori necunoscuti Paturi de uscare Lagune de depozitare Inmagazinare Compostare Batal de namol Agricultura Numar de SEAU 87 72 36 4 4 4 2 2

Aproximativ 80% din orasele Romaniei au un sistem combinat de canalizare (apa uzata menajera si apa pluviala). Descarcarile industriale au de asemenea o pondere importanta in debitele finale ce ajung la SEAU; in consecinta e posibil ca descarcarile apelor uzate industriale sa influenteze in mod semnificativ calitatea namolului.
2.1.2 Namolurile provenite din apa potabila

Spre deosebire de namolul de epurare, nu exista cerinte specifice privind analiza namolului ce provine din tratarea apei potabile si se presupune ca acesta este eliminat in depozitele de deseuri. Nu exista date inregistrate privind cantitatea de namol generat de tratarea apei protabile. Cu toate acestea, cantitatea specifica de namol produs de catre statiile de tratare depinde de sursa de apa si de metoda de tratare. Productia de namol este de regula mai mica atunci cand sursa o reprezinta apele de adancime si mai mare atunci cand sursa o reprezinta apele de suprafata. Productia namolului generat de statiile de tratare s-a estimat a fi de cel putin 20 000 t s.u/an iar cea mai obisnuita metoda de eliminare a fost raportata a fi descarcarea in rau (ilegal), stocarea pe amplasament si descarcarea in canalizare in vederea epurarii. Eliminarea la depozitele de deseuri nu este practicabila deoarece este costisitoare.
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
2.1.3 Calitatea namolului de epurare

In vederea evaluarii calitatii namolului produs in Romania, Consultantul a avut doua abordari: Elaborarea unor chestionare prin care s-au solicitat operatorilor regionali date privind calitatea namolului pentru perioada 2006 2010. Prelevarea si analiza problelor de namol de la 50% dintre statiile de epurare aflate in operare. Raspunsurile la chestionare au evidentiat faptul ca nu toate SEAU analizeaza namolul in fiecare an iar unele dintre ele nu au efectuat niciun fel de analiza. Au fost colectate raspunsurile de la 150 SEAU dar doar o treime dintre acestea au putut furniza date privind calitatea fizica a namolului. Analiza chimica a namolului a fost foarte scazuta in 2006 (2-15% in functie de parametru); aceasta a fost imbunatatita pe parcurs pana in 2010 dar este inca scazuta (17% din SEAU efectueaza analiza nutrientilor si a metalelor grele). Dupa o revizuire a laboratoarelor acreditate in Romania, ECOIND a fost ales de catre Consultant pentru a preleva si analiza namolul din 50% din SEAU functionale. SEAU selectate reprezinta statiile principale ce produc majoritatea cantitatii de namolul in Romania. Din cele 114 SEAU functionale, 73 au fost vizitate. Rezultatele sunt prezentate in tabelul 2.4 pentru calitatea fizica si compozitia in nutrienti si in tabelul 2.4 pentru metale grele si poluanti organici.
Tabelul 2.4: Sumarul rezultatelor analizelor namolului de epurare parametri generali si nutrienti
Parametru pH Substanta uscata Materie organica Azot total Amoniac Fosfo totalr Potasiu Calciu Magneziu Sulf % % s.u. % s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. % s.u. Unitate Nr. rezultate Medie 96 96 96 95 95 95 96 47 47 47 7,68 22,0 49,8 3,57 1747 10804 2310 26847 5847 0,33 Mediana 7,70 20,6 50,3 3,41 1462 9187 1772 23870 5474 0,28 Minimum 6,05 1,70 2,3 0,47 0,57 1147 251 3743 1776 0,03 Concentratie Maximum 9,21 77,7 79,1 8,40 9187 27984 6217 73920 15270 0,78

Concentratia medie de nutrienti este tipica, avand valorile 3,5% N, 1%P si 0,2 %K. Continutul de materie organica de 50% indica faptul ca namolul este in general stabilizat iar valoarea maxima de 80% este valabila pentru namolul brut (nestabilizat). Continutul mediu de substanta uscata de 22% este tipic pentru namolul deshidratat dar gama este foarte larga intre namolul lichid si materialul foarte uscat. Namolul a fost analizat din perspectiva poluantilor organici precizati de MO 344/2004 dar si a celor luati in considerare pentru includerea in revizuirea Directivei EC (intre paranteze in Tabelul 2.5). In timp ce toate SEAU respecta valorile limita pentru AOX si DEHP si 91% pentru valoarea PCB, nivelul incadrarii pentru LAS si PAH este scazut (40% si respectiv 20%); niciuna din SEAU nu respecta limita propusa pentru NPE.

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Tabelul 2.5: Sumarul rezultatelor analitice ale analizelor namolui de epurare metale grele si poluanti organic
Parametru Unitate Nr. rezultate Medie Zinc Cupru Nichel Cadmiu Plumb Crom total Mercur Bor Cobalt Fier Mangan Molibden Arsenic Seleniu AOX LAS DEHP NPE PAH PCB PCDD, PCDF mg/kg su mg/kg su mg/kg su mg/kg su mg/kg su mg/kg su mg/kg su mg/kg su mg/kg su mg/kg su mg/kg su mg/kg su mg/kg su mg/kg su mg/kg su mg/kg su mg/kg su mg/kg su mg/kg su mg/kg su g/kg su 96 96 96 68 96 96 85 44 47 47 47 31 47 47 95 47 88 47 95 93 93 1163 207 45,5 5,19 99,8 128 1,24 85,1 9,47 21723 1097 3,76 13,9 <0,13 222 3524 5,45 1178 12,3 0,31 <1 Mediana 860 177 31,2 2,09 67,1 71,6 0,89 70,5 7,52 17987 449 3,27 9,87 <0,13 214 3140 3,9 1096 10,56 0,18 <1 Concentratie Minimum Maximum 85,7 7,71 4,15 0,25 5,03 11,7 0,19 1,25 0,78 1311 32,8 1,39 0,63 <0,13 87 555 0,29 132 0,81 0,01 <1 7145 716 654 124 972 1409 6,08 296 37,5 5914,9 12685 22,0 65,2 <0,13 327 8937 24,5 4459 34,9 1,54 <1 Valoare limita MO344/2004 (propunere EC) 2000 500 100 10 300 500 5 50 10 500 (2600) (100) (50) 5 0,8 (0.1) 100 (40) (100) (0) 20 91 51 100 % SEAU ce respecta MO 344/2004 (propunere EC ) 91 96 96 94 96 94 98

Probele de namol au fost de asemenea obiectul examinarii microbiologice. Rezultatele indica in mod tipic prezenta Salmonella (62% din probe) iar numarul de bacterii coliforme fecale s-a incadrat intre 103 si 108 MPN/g s.u. cu o medie geometrica de 106 MPN/g s.u..
2.1.4 Calitatea namolului generat de statiile de tratare a apei potabile

Datele furnizate de operatori sunt sintetizate in Tabelul 2.6.


Tabelul 2.6: Calitatea namolului generat de statiile de tratare a apei potabile (2010)
Parametru Unitati Medie Mediana Minimum Concentratii Maximum Nr. rezultate % STAP ce respecta MO 344/2004

pH Substanta uscata Solide volatile Azot total Total fosfor Potasiu Cadmiu Cupru Nichel Plumb % % s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u.

7,01 0,058 5,48 78,5 440 1171 11,5 95,1 74,0 105

7,21 0,020 5,48 16,4 12,0 1013 6,40 113 25,9 32,9

6,02 0,0003 5,48 6,82 1,5 0,30 1,86 14,7 18,1 0,30

7,63 0,22 5,48 288 2,17 2,17 38,9 169 183 508

12 5 1 6 5 7 6 7 7 7 67 100 71 86

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Parametru Unitati Medie Mediana Minimum Concentratii Maximum Nr. rezultate % STAP ce respecta MO 344/2004 88 71 100 86 33 100 83 83 0

Zinc Mercur Crom Cobalt Arsenic AOX PAH PCB PCDD/F

mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. ng TE/kg su

746 14,1 87,3 27,0 85,9 1,25 18,3 0,23 6,50

363 1,90 10,8 5,43 12,3 1,25 1,35 0,015 6,50

1,60 0,055 3,77 2,93 1,47 0,010 0,010 0,002 6,50

2,35 78,1 324 110 444 2,48 104 1.30 6,50

8 7 4 7 6 2 6 6 1

Sursa: Chestionar Consultantului aplicat operatorilor regionali

2.1.5

Costurile gestionarii namolurilor si managementul financiar

Chiar dac starea financiar a operatorilor este divers, sunt posibile cteva concluzii generale privind ansamblul OR: Realizarea unei analize financiare consistente i relevante impune separarea activit ilor de exploatare curente de cele privind derularea investi iilor publice in prezent, centrele de cost intregistreaza toate cheltuielile privind epurarea apelor uzate, inclusiv costurile de gestionare a namolului (tratare si eliminare). Rentabilitatea general a OR este limitat; la finele anului 2009 tarifele au ajuns aproape de limita de suportabilitate i ca urmare, eventualele cheltuieli de exploatare suplimentare sunt la rndul lor limitate atta vreme ct nu sunt optimizate/reduse alte costuri; Orice cheltuial de exploatare suplimentar poate impune o cretere a tarifelor, mai ales daca vor creste cantitatile de namol in coditii de calitate crescute; O parte din majorarea (profitul i redeven a) realizata de Operatorii Regionali ce au avut investitii finantate din Fondul de Coeziune a fost transferat n fondul de ntre inere, nlocuire i dezvoltare (IID) Cresterea tarifelor din anul 2010 pentru serviciile de apa si apa uzata presupune tarife si mai apropiate de limita de suportabilitate. Unii operatori pot suporta totusi cheltuieli de exploatare suplimentare prin creterea tarifelor pn la limita de suportabilitate. Aceast concluzie este corect numai dac situa ia financiar i opera ional a operatorilor nu se deterioreaz n viitor. Dintre optiunile existente de tratare si eliminare a namolului este foarte probabil sa fie adoptate acelea cu cem mai mic cost de investitie, pentru a minimiza cresterea tarifului. In aceasta situatie, avand in vedere ca investitiile se fac de obicei pentru o durata de viata a facilitatilor de 30 de ani, este posibil ca optiunile respective sa fie contrare obiectivelor de dezvoltare sustenabila pe termen lung. 2.2
2.2.1

Estimari privind productia de namol in perioada 2010-2040


Abordarea si metodologia utilizata pentru estimarea cantitatii de namol de epurare produs

Metoda abordata in vederea estimarii viitoarelor cantitati de namol produse este prezentata in partea I a strategiei si cuprinde:
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

10

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) Principalii factori care influen eaz produc ia de nmol de epurare sunt: Datele privind populatia asa cum se reflecta in recensamantul anterior precum si proiectiile EUROSTAT au fost investigate si s-a constatat o scadere a populatiei in toate regiunile, pana in 2030. In perioada 2030 2040 se presupune ca populatia va ramane constanta. Previziunile au fost realizate la nivel regional, pe baza informatiilor existente la nivel judetean. Estimarea productiei de namol de epurare are la baza urmatoarele ipoteze: Pana la data de 31 decembrie 2018, Romania va fi in deplina conformitate cu Directiva CE 91/271/CEE ceea ce inseamna ca toate aglomerarile cu o populatie mai mare de 2 000 p.e. vor fi deservite de statie de epurare si implicit, se va produce namol. Cantitatea de namol produsa in prezent si situatia anticipata la finalizarea proiectelor de investitii in curs de desfasurare sau planificate, au avut la baza datele furnizate in Master Plan si Studiul de fezabilitate. Ipotezele ce au stat la baza elaborarii metodologiei si criterii pentru estimarea productiei namolului de epurare: Scenarii propuse pe baza unor variabile diferite; Previziunile au fost elaborate avand la baza un continut de 100% s.u. in namol. Investitiile in sectorul de apa si apa uzata vor fi in conformitate deplina cu Directiva UWWT (Directiva Apelor Uzate Urbane); Aglomerarile cu peste 2 000 p.e. vor deveni conforme (datele privind atingerea conformitatii variaza in unele scenarii) Rata de bransare la sistemele de canalizare si la statiile de epurare si implicit cantitatea de namol produsa vor creste avand la baza progresul estimat prin atingerea obiectivelor propuse in cadrul fiecarui scenariu. Odata cu conformarea 100% in ceea ce priveste atingerea obiectivelor propuse privind deservirea la capaciate maxima a statiilor de epurare, s-a apreciat ca viitoarele modificari in ceea ce priveste cantitatea de namol produs vor depinde de proiectiile in ceea ce priveste populatia. Previzionarile cu privire la productia de namol au fost ajustate conform datelor furnizate de operatori. In aglomerarile in care nu exista date, estimarile privind productia de namol au fost realizate prin analogie cu datele existente in aglomerarile vecine; Ratele de productie a namolului includ si descarcarile apelor uzate non-domestice.
2.2.2 Scenarii utilizate pentru previzionari

Pentru perioada 2010-2040 s-au pregatit 3 scenarii (scenariile 1, 2 si 3), plus inca doua variatii suplimentare (subscenarii) ale scenariului 1 (scenariile 1B si 1C). Fiecare scenariu s-a bazat pe un set de premize prezentate in tabelul 2.7. Tabelul 2.7: Principalii parametri luati in considerare in scenariile analizate
Nr. Crt. 1 Parametrul Conformarea la Directiva Apelor Uzate orasenesti 91/271/CEE la 31 Decembrie 2018* Scenariul 1 Scenariul 1: Conform termenelor intermediare si finale din Tratatul de Aderare Scenariile 1B si 1C presupun ca aglomerarile mai mici, in special cele care nu beneficiaza de Fondul de Coeziune, nu vor respecta cerintele pentru o perioada mai lunga peste termenul limita 2018 (1-2 ani pentru scenariul 1B si 3-5 ani Scenariul 2 Conform termenelor intermediare si finale din Tratatul de Aderare Scenariul 3 Conform termenelor intermediare si finale din Tratatul de Aderare

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

11

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Nr. Crt. 2 Parametrul Scenariul 1 pentru scenariul 1C) Cantitate specifica de namol produsa (g/persoana,zi) Valori masurate sau estimate in Studiile de Fezabilitate pentru obtinerea Fondurilor de Coeziune in fiecare judet. 60 g/persoana, zi pentru toate judetele 90 g/pers.zi zone bogate 60 g/pers, zi zone normale 45 g/pers, zi zone sarace 3 Sursa pentru ipotezele considerate privind cantitatea specifica de namol (g/eprsoana,zi) Master Plan-uri, Studii de Fezabilitate, Aplicatii Fonduri de Coeziune Ipoteza facuta de Consultant Ipoteza facuta de Consultant Scenariul 2 Scenariul 3

Scenariile 1B si 1C analizeaza modul in care productia de namol ar putea fi afectata in cazul in care nu toate proiectele (statii de epurare de capacitate mica) ce vizeaza sistemele de canalizare si epurare sunt finalizate pana in anul tinta 2018: Scenariul 1B presupune ca statiile de epurare ale aglomerarilor mai mici se vor conforma cerintelor in 1-2 ani dupa termenul tinta. Scenariul 1C presupune un termen de conformare pentru statiile de epurare aferente de 3-5 ani dupa termenul tinta.
2.2.3 Estimari privind productia namolului de epurare

Avand la baza calculele efectuate pentru fiecare scenariu aferent fiecarei regiuni a tarii, asa acum se arata in tabelul 2.8 se pot face utmatoarele afirmatii: Productia efectiva de namol netratat (de exemplu inainte de procesul de fermentare anaeroba sau alte procese de tratare a namolului) realizata de statiile de epurare existente in 2010 este in jurul valorii de 97.000 ts.u./an si se asteapta sa creasca la peste 247.000 t s.u./an pana in anul 2014; Investitiile majore in derulare in sectorul de apa si uzata prin Fondul de Coeziune vor determina o crestere importanta a productiei de namol in urmatorii ani (o crestere de 5 ori a cantitatii in perioada 2010-2018 pentru scenariile 1, 2 si 3 si putin mai tarziu in scenariile 1B si 1C); Odata ce toate aglomerarile se vor conforma 100% cerintelor in 2018, tendinta de crestere va fi negativa, determinata in principal de scaderea populatiei; La nivel national, diferentele intre scenariile propuse nu sunt suficiente astfel incat sa aiba un impact semnificativ asupra alegerii uneia dintre strategiile nationale de management a namolurilor. Scenariul 1, ce reflecta tintele asumate prin Tratatul de Aderare, precum si informatiile detaliate din alte studii efectuate pentru proiectele specifice Fondului de Coeziune, pot fi considerate punctul de plecare pentru estimarea costurilor implementarii Strategiei Nationale de Management a Namolurilor. Cantitatile estimate de namol netratat pentru anul 2010 sunt mai mici decat estimarile facute de ANPM in anul 2007 si prezentate in sectiunea 2.1.1 (138.000 t.su/an). Diferenta poate proveni din mai multe cauze, inclusiv urmatoarele: Valorile prezentate de ANPM includ cantitatile teoretice de namol produs in SEAU intro stare avansata de degradare sau care chiar nu mai functioneaza care au fost excluse din estimarile facute in cadrul proiectului Cresterea cantitatii de namol produs cauzata de extinderea populatiei deservite de SEAU din perioada 2007-2010 pot fi contrabalansate de reducerea cantitatilor de apa uzata provenite de la populatie si din sursele industriale/comerciale. Tabelul 2.8: Progonoza cantitatilor totale de namol netratat in Romania, (tone/an s.u.)
Scenariul 2010 2014 2018 2025 2030 2040 Cantitati totale de namol netratat (tone/an s.u.)
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

12

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Scenariul Scenariul 1 Scenariul 1B Scenariul 1C Scenariul 2 Scenariul 3 Scenariul 1 Scenariul 1B Scenariul 1C Scenariul 2 Scenariul 3 Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti Ilfov Total 2010 96,400 96,400 96,400 96,400 96,400 18% 17% 17% 19% 20% 19,800 12,100 12,400 12,200 11,000 2,400 26,400 100 96,400 2014 247,600 214,400 184,400 245,200 246,500 46% 40% 34% 48% 52% 28,000 23,900 37,800 30,000 17,200 10,100 29,200 71,400 247,600 2018 558,700 358,900 254,800 528,300 487,900 104% 67% 48% 104% 104% 70,000 83,100 92,700 81,500 59,400 40,200 53,500 78,300 558,700 2025 547,200 544,300 544,300 517,400 478,300 102% 102% 102% 102% 102% 68,500 81,900 91,600 79,500 57,400 38,700 52,500 77,100 547,200 2030 539,000 536,200 536,200 509,500 470,900 100% 100% 100% 100% 100% 67,500 81,100 90,800 78,000 56,000 37,600 51,800 76,200 539,000 2040 539,000 536,200 536,200 509,500 470,900 100% 100% 100% 100% 100% 67,500 81,100 90,800 78,000 56,000 37,600 51,800 76,200 539,000

% din cantit. de namol din anul 2040

Cantitati de namol totale si pe regiuni pentru Scenariul 1

2.3

Cadrul politic, legal si institutional

Nmolul este clasificat n mod oficial ca i deeu ns n conformitate cu ierarhia gestionrii deeurilor, politica acceptat este de a utiliza nmolul n mod benefic ori de cte ori este fezabil, fie ca i fertilizator organic pe terenuri, fie ca i surs de energie recuperat prin combustie. Exist un numr mare de directive i reglemetri ale CE cu implicaii directe sau indirete asupra gestionrii nmolului ce au fost transpuse n legislaia romneasc. Utilizarea nmolului n agricultur este privit ca fiind una dintre cele mai durabile opiuni de gestionare a nmolului ns preferina pentru agricultur este reiterat n legislaia CE (Directiva 91/271/EEC si Directiva 86/286/EEC) dat fiind faptul c standardul de calitate al nmolului ndeplinete anumite cerine iar utilizarea sa este coontrolat i monitorizat pentru a minimiza potenialul impact asupra mediului i al sntii umane. Legislaia principal n Romnia n acest sens este MO 344/2004 ce transpune directiva CE 86/278/CEE pentru protecia mediului i n special a solului, atunci cnd nmolul este utilizat n agricultur. Utilizarea nmolului n agricultur presupune tratarea acestuia iar metoda cea mai preferat este fermentarea anaerob. Acest process nu doar strabilizeaz gazul reducndu-i mirosul i elemenetele patogene ci se produce i biogazul ce poate fi utilizat ca i surs de cldur i energie n cadrul staiei de epurare, reducandu-se astfel cererea de energie pentru staia de epurare precum i amprenta decarbon a staiei de epurare. Controlul poluanilor (a metalelor grele i a micro-poluanilor organici) n nmol este important pentru a se asigura conformarea calitii nmolului cu OM 344/2004. n consecin, intrarea n vigoare a standardelor de calitate pentru apele uzate industrial descrcate n canalizare este crucial cu toate c elementele poluante din nmol nu vor fi eliminate complet datorit diferitelor surse existente (fecale umane, materiale utilizate la lucrrile de reparaii a conductelor, produse de ordin domestic etc.)
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

13

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) Anterior aplicrii nmolului, terenul agricol trebuie evaluat din punct de vedere al pretabilitii sale i al conformrii cu OM 344/2004 (i cu alte legislaii referitoare la protecia resurselor de ap). Emiterea permisului de aplicare a nmolului pe terenurile agricole presupune implicarea OSPA, Direcia judeean ppentru agricultur i Ageniile locale pentru protecia mediului. Dintre toate opiunile existente pentru valorificarea nmolului, utilizarea sa n agricultur este cea mai plauzibil att din punct de vedere tehnic, logistic ct i instituional i de aceea i s-a acordat atenia maxim n elaborarea strategiei naionale de gestionare a nmolurilor de epurare n Romnia. Prin copmparaie, celelalte opiuni de utilizare sau eliminare a nmolului sunt relativ simple din punct de vedere instituional i operaional ct i din perspectiva operatorului staiei de epurare deoarece este necesar doar transportarea nmolului ctre o parte ter ce i va asuma responsabilitatea ulterioar a gestionrii nmolului. Asemenea faciliti presupun co-procesarea nmolului n fabricile de ciment, compostarea nmolului cu deeurile solide sau evacuarea nmolului n depozitele de deeuri solide. Eliminarea nmolului n depozitele de deeuri este privit ca i opiune ultim, legislaia CE restricioneaz progresiv depozitarea deeurilor organice. Noua legislaie a deeurilor n Romnia stabilete un obiectiv ce presupune reducerea cu 50% a eliminrii deeurilor n depozitele de deeuri pn n 2020, aspect ce va avea influen asupra costurilor depozitrii nmolului n depozitele de deeuri1. Exist o serie de legi i normative ce vizeaz o serie de aspecte legate de gestionarea nmolului ce sunt dificil a fi respectate i inhib oarecum dezvoltarea i implementarea unei gestiuni eficiente a nmolului. Ea mai importanta lege o constituie OM nr. 344/08/2004 ce reflect responsabilitatea comun a MMP i a MADR. n tabelul 2.9 de mai jos sunt expuse succint concluziile cu privire la analiza situaiei existente i a potenialelor teme de ordin legislativ ce necesit mbuntire n ceea ce privete gestionarea nmolurilor.
Tabelul 2.9: Recomandari din punct de vedere legislative
Masura de imbunatatire Dezvoltarea unui Cod de bune practici in vederea valorificarii namolurilor Definirea unei autoritatii competente, responsabile pentru toate aspectele legate de managementul namolurilor Revizuirea standardelor de calitate prevazut in OM 344/2004. Simplificarea procedurilor de autorizare si monitorizare Obligatia operatorilor serviciilor de alimentare cu apa si canalizare de a demonstra ca activitatile de gestionare a namolurilor nu pericliteaza mediului, atunci cand legislatia in vigoare nu prezinta standarde sau cerinte specific Definirea namolurilor de epurare ca un produs secundar al proceselor de epurare a apelor uzate in legislatia privind utilitatile publice Extinderea sistemelor de asigurare a calitatii ale operatorilor de apa si ape uzate si la procesele de producere a namolurilor Crearea unor fonduri de garantare sau a unui sistem de asigurari, pentru a acoperi pierderile, pagubele sau alte costuri care pot rezulta din pagube neprevazute pentru soluri sau recolte datorate utilizarii Responsabil MMP MMP MMP MMP MMP Lege OM Nr.344/708/2004 OM Nr.344/708/2004 OM Nr.344/708/2004

MAI

Legea 51/2006, Legea 241/2006 si legile/normele subsecvente Conditii de licentiere -

MAI/ ANRSC Guvernul RO

_________________________
1

Legea 211/2011 privind deseurile (ce transpune Directiva cadru 2008/98/EC) fixeaza termen pentru atingerea obiectivelor privind reciclarea a 50% din deseuri anul 2020. Din cauza ca exista penalitati pentru nerespectarea acestor termene, se presupune ca operatorii depozitelor de deseuri fie nu vor accepta namolul fie vor percepe taxe foarte mari incepand cu anul 2020, fortand astfel reducerea semnificativa sau prevenirea eliminarii cantitatilor de namol la depozitele de deseuri.

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

14

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Masura de imbunatatire namolurilor in agricultura Crearea unei organizatii nationale de certificare pentru namolurile utilizate in agricultura Dezvoltarea unui sistem de etichete de calitate pentru namolurile utilizate in agricultura Stabilirea unui sistem unic de monitorizare si raportare Facilitarea autorizarii integrate de mediu pentru centralele termice pe carbine Responsabil MMP MMP MMP /ANPM/ANAR MMP Lege OUG 52/2005 si legislatia conexa

Tabelul de mai jos cuprinde recomandrile necesare ooptimizrii cadrului instituional:


Tabelul 2.10: Recomandari de ordin institutional
Masura de imbunatatire Definirea clara a rolurilor institutionale si evitarea responsabilitatilor comune privind managementul namolurilor Definirea responsabilitatilor institutionale ale MADR si ale organizatiilor sale subordonate, in facilitarea dezvoltarii si implementarii utilizarii namolurilor in agricultura Definirea obligatiei autoritatilor statului (sustinute de finantare adecvata), de a dezvolta cercetari asupra efectelor utilizarii namolurilor in agricultura (si a altor utilizari) Adoptarea Strategiei Nationale de Gestionare a Namolurilor si includerea implementarii ei ca si un obiectiv pentru noul POS Mediu - perioada de programare UE (2014 2020) Alocarea de fonduri pentru pregatirea Aplicatiilor pentru finantare din CF a facilitatilor de management a namolurilor pentru perioada de programare a UE 2014 2020 Imbunatatirea bazei nationale de date privind managementul namolurilor Asigurarea ca industriile, conform necesitatilor, au pre-epurare instalata si ca aceasta este operata in mod adecvat Analizarea daca penalitatile pentru industrii pentru neconformare sunt suficient de mari (d.p.d.v financiar si a retragerii autorizatiei de functionare) si cresterea lor dupa caz Revizuirea, dupa caz, a procedurilor si structurii de avizare/stabilire/actualizare a tarifelor Asigurarea protejarii si imbunatatirii calitatii namolurilor, prin impunerea riguroasa a standardelor de calitate pentru deversarile de ape uzate industriale in canalizare (NTPA 002) Includerea in contractele de delegare a aspectelor de management al namolurilor, printre care: obligatii si responsabilitati pentru operatori si ADI, introducerea costurilor primare pentru tratarea namolului si utilizarea benefica / eliminarea acestuia ca parte a tarifului; impunerea unor cerinte pentru ca utilizatorii serviciilor sa nu elimine substante toxice, grasimi, uleiuri, etc in sistemul de canalizare a apelor uzate orasenesti Responsabil Guvernul RO Guvernul RO Guvernul RO Guvernul RO /MMP/MADR MMP MMP/ANPM/ANAR MMP/ANPM/GNM GNM ANRSC Operatori de apa si apa uzata Autoritati locale/ADI

Figura 2.1 ilustreaza relatiile institutionale ale ministerelor cheie si ale organizatiilor din subordinea acestora care au responsabilitati legate de aspecte ale gestionarii namolului.

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

15

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Figura 2.1: Cadrul legal si institutional privind gestionarea namolului (dupa implementarea HG 1609/2009)

GUVERN Government Ministerul Mediului si Padurilor Ministerul Agriculturii si Internelor Ministerul Administratiei si Internelor

coordonare

subordonare

recomandari subordonare finantare consultanta subordonare subordonare colaborare subordonare

A.N Apele Romane Administratii Bazinale 11 Management Apa

Garda Nationala de Mediu

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului APM-uri Regionale 8

GNM Comisariate Judetene


consultativ

Coordonare tehnica

AMP-uri Judetene

Oficii de Studii Pedologice si Agrochimice


studii

subordonare colaborare colaborare

Camere Agricole Judetene Centre locale


consultanta

ADI Apa si Apa uzata


Contract de delegare

ADI Deseuri
Contract de delegare Autorizatii Monitorizare Aprobare tarife

Comitete de Bazin 11
colaborare control autorizarea i monitorizarea evacurilor de ape uzate Autorizare, aprobari, implementarea politicii de mediu

control

monitorizare

Autorizatii de aplicare

Utilizatori de namol in agricultura, silvicultura si ameliorarea terenurilor Utilizatori valorificare energetica (co-procesare in fabrici de ciment) Utilizatori incineratoare

Contracte de alimentare

Utilitati de apa Producatori de namol

Contract de eliminare

Operatori depozite de deseuri ecologice

Contract apa si apa uzata

Control decarcarea apei uzate in colector

Producatori apa uzata

275852/WUD/WUI/16/C 20 februarie 2012

16

Autorizatii Monitorizare Aprobare tarife l

asociere

Comisariate Regionale 8

Coordonare stiintifica

Coordonare tehnica si metodologica

subordonare

asociere

Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie

Directii pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala 42

Agentia Nationala de Consultanta Agricola

Autoritat locale / judetene

ANRSC organism de reglementare

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) Nota: dupa implementarea HG 1609/2009 privind infiintarea camerelor agricole judetene, aflate in subordinea Agentiei Nationale de Consultanta Agricola 2.4 Cele mai bune practici de gestionare a namolului

Adoptarea si implementarea celor mai bune practice de gestionare a namolurilor contribuie la: respectarea cerintelor legale din partea producatorilor de namol; protectia mediului inconjurator; beneficiile utilizarii namolului odata cu reducerea unor potentiale neplaceri, monitorizarea, inregistrarea si auditarea operatiunilor; avizul factorilor interesati si ai publicului; durabilitatea si eficienta costurilor privind operatiunile de gestionare a namolurilor. Ca parte integranta a strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare, s-au elaborate o serie de documente practice pentru a sprijini operatorii statiilor de epurare sa-i dezvolte sis a-si implementeze propriile strategii de gestionare a namolurilor. Ghidurile si recomandarile furnixate au la baza experienta si practicile existente in alte tari din Europa, asoptate la conditiile locale. Aceste documente cuprind: Ghid privind optiunile de valorificare si eliminare a namolurilor de epurare Acest document cuprinde: Principalele metode disponibile in vederea tratarii namolului, a utilizarii si eliminarii acestuia; si Metodologiile de elaborare a strategiei de getionare a namolurilor avand la baza Cele Mai Bune Optiuni de Mediu Practicabile (BPEO). Ghidul se constituie un document de ordin practice cu aplicabilitate larga in Romania in vederea dezvoltarii strategiilor de gestionare a namolurilor. Raport privind cele mai bune pratici de gestionare a namolului In cadrul acestui raport se prezinta: Prevederile legale nationale si ale CE privind gestionarea namolurilor de epurare; concluzii privind studiile existente si solutiile adoptate (in special master planuri si studii de fezabilitate); metode de valorificare si recuperare adoptate de catre Statele membre UE; si Concluzii cu privire la pretabilitatea optiunilor privind utilizarea si recuperarea namolului in Romania.
Ghidul operatorilor privind integrarea ciclului de gestionare a nmolurilor n ciclul general de management al proiectelor.

Acest ghid prezinta aspectele importante ale proceselor legate de planificarea, dezvoltare si implementarea unor practici eficiente si benefice de gestionare a namolurilor (ex. ciclul de gestionare a namolului) si integrarea acestor procese in ciclul general de gestionare a proiectelor. Ghid de bune practici privind monitorizarea si controlul namolului generat de statiile de tratare/epurare Acest ghid cuprinde o analiza a situatiei existente precum si a optiunii de imbunatatire a sistemelor de monitorizare a proceselor de generare si tratare a namolului in cadrul statiilor de tratare si epurare, obligatiile de raportare a operatorilor statiilor de epurare privind gestionarea namolurilor. Ghid de monitorizare a terenurilor receptoare de namol Acest ghid ofera informatii practice cu privire la obligatiile legale si bunele practici de monitorizare si control al utilizarii namolului in agricultura, domeniul forestier si ameliorare terenuri. Brosura privind utilizarea namolului in agricultura
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

17

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) Aceasta borsura are un caracter informativ si va fi de folos tuturor factorilor interesati in domeniul biosolidelor desi scopul principal este de a oferi sfaturi practice si metodologii privind valorificarea namolului in agricultura, de a asista producatorii (operatorii statiilor de epurare) si utilizatorii de namol in dezvoltarea si implementarea acestui important mod de utilizare. Modelul de contract cadru pentru operatorii de apa si asociatiile de fermieri Acest model de contract va facilita realizarea unui acord privind furnizarea si utilizarea namolului intre operator si fermierii individuali, asociatiile de fermieri si ferme prin: intelegerea clara si deplina a rolurilor respective, a drepturilor si obligatiilor ambelor parti; asigurarea conformitatii cu cerintele legislative si bunele practice agrcole si asigurarea ca ambele parti beneficiaza de utilizarea namolului in agricultura. 2.5 Evaluarea optiunilor de gestionare a namolurilor la nivel regional

In conformitate cu politica nationala si UE, namolul ar trebui utilizat in mod benefic cu ajutorul celor mai practice si eficiente mijloace astfel incat, sa se evite pe cat posibil, eliminarea namolului in depozitele de deseuri. Reprezinta responsabilitatea operatorilor statiilor de epurare a dezvolta, conform circumstantelor locale si a abordarilor recomandate posibilitati benefice de eliminare a namolului si a prezenta oportunitatile de valorificare a namolului ca si piete de namol. Luand in considerare ca nu se intrevede niciun venit din utilizarea namolului si ca, valorificarea acestuia poate fi costisitoare, principiile pietelor de dezvoltare si exploatare sunt asemanatoare cu cele ale unor companii comerciale. Produsul, namolul trebuie sa fie comercializat in aceeasi maniera pozitiva ca si orice alt produs pentru care trebuie sa existe o politica de vanzare. In cazul namolului, pietele sunt reprezentate in general prin utilizarea namolului pe teren ca si fertilizator organic si pentru recuperarea de energie din combustia namolului. Potentialele capacitati ale acestor piete de valorificare a namolului depind de: Capacitatea fizica a receptorilor, luand in considerare constrangerile impuse de legislatia de protectie a mediului (asa cum se descrie in partile I si II ale strategiei). Dorinta fermierilor si a proprietarilor de terenuri, a agentiilor forestiere si a celor privind ameliorarea terenurilor (ROMSILVA, CONVERSIM), operatorii fabricilor de ciment, etc.de a accepta namolul. Prezentam, in continuare potentialele capacitati fezabile privind utilizarea namolului in Romania. Este important sa mentionam ca este responsabilitatea operatorilor de canalizare sa asigure si sa maximizeze cele mai bune, practicabile si eficiente optiuni din punct de vedere al costurilor privind gestionarea namolurilor in zonele proprii. Acest lucru este esential, daca se are in vedere minimizarea optiunii de eliminare a namolului in depozitele de deseuri ca fiind pe termen scurt si nu pe termen lung. Este de asemenea foarte importanta optimizarea tarifului pentru apa uzata, deoarece acesta este pentru multi Operatori la limita suportabilitatii.
2.5.1 Agricultura

Exist o mul ime de factori care influen eaz disponibilitatea terenurilor care se preteaz la aplicarea nmolului iar semnificatia acestora pe piata variaza in functie de localitate. Cei mai importanti factori ce trebuie luati in considerare atunci cand se analizeaza pretabilitatea solului sunt: Amplasarea n interiorul sau n proximitatea zonelor cu surse de ap protejate sau vulnerabile. Zonele Vulnerabile la Nitrati acopera 58% din teritoriul Romaniei, in interiorul carora aplicarea de azot (inclusiv namol) este limitata la 170 kg N/ha pe an. Panta terenului riscul scurgerilor ctre sursele de ap de suprafa ; problemele de aplicare mecanic cresc o dat cu creterea pantei. Aplicarea de namol pe pante mai
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

18

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) mici de 15% este acceptabila, presupunand ca nu exista alti factori limitativi sau riscuri. Textura solului se evit solurile prea tari sau prea afnate Compozi ia chimic a solului pH-ul i concentra iile n metale grele sunt factori limitativi conform OM 344/2004. Namolul poate fi aplicat pe terenurile agricole cu pH 6.5 (constrangere care este mult mai stricta decat in alte tari) Structura fermelor aplicarea nmolului la culturi cu suprafa mare (cu precdere cele din unit ile agricole cu personalitate juridic) este, din punct de vedere opera ional i administrativ, mai simplu i uor de realizat dect aplicarea pe o mul ime de terenuri mici (cu precdere ale fermierilor individuali). Tipul de cultur OM 344/2004 interzice folosirea nmolului la culturile de legume i de fructe care cresc n arbuti, la vi a de vie, pe puni i restric ioneaz folosirea nmolului in livezi (aplicare cu nu mai pu in de 10 luni naintea primei recolte). Nmolul poate fi aplicat la toate celelalte culturi. Calitatea nmolului conformitatea cu cerin ele OM 344/2004 Numeric, fermele individuale reprezint 99,5% ceea ce inseamna 55% din suprafata totala agricola in Romania. Dimensiunea medie a unei ferme este de 1.8 ha cu o suprafata de teren de 0,25 ha ceea ce o face impracticabila pentru operatori in vederea furnizarii si aplicarii namolurilor. In contrast, fermele comerciale reprezinta 0,5% din totalitatea fermelor dar detin 45% din suprafata agricola, cu o suprafata totala medie de 282 ha si campuri in medie de 29 ha, suprafete ce le preteaza la aplicarea namolului. Restrictiile privind utilizarea namolului pe diferite culturi au un impact semnificativ asupra proportiilor de teren pretabil pentru aplicarea namolului. La nivel national, 59% din terenul companiilor fermiere cresc culture pretabile pentru aplicarea namolului (fig, 2.2) insa aceasta proportie variaza considerabil pe intreaga suprafata a Romaniei (de la 20% in regiunea central si pana la 80% in regiunea de sud) datorita diferentelor de climat agroecologic. Criteriile adoptate pentru a estima suprafe ele de terenuri agricole poten ial potrivite pentru aplicarea nmolului sunt urmtoarele: Exploata ii agricole mai mari de 20 ha (fermele individuale sunt practic excluse ca fiind nepotrivite pentru aplicarea nmolului); Culturi cultivate de exploata iile agricole adecvate aplicrii nmolului (culturi de cmp i culturi permanente aa cum sunt definite de OM 344/2004); Terenuri cu o pant 5% i 10% pentru a determina senzitivitatea acestui factor asupra suprafe elor de teren poten ial potrivite aplicrii nmolului; cea mai mare pant selectat rmne sub maximum 15%, valoare care este de OM 344/2004. Aa cum arat i Tabelul 3.2, suprafa a terenurilor poten ial adecvate aplicrii nmolului este substan ial mai mare pentru terenurile avnd panta 10% fa de cele cu panta 5%; Valorile pH-ului solului 6.5 i 6.0 pentru a determina senzitivitatea acestui factor asupra suprafe elor de teren poten ial potrivite aplicrii nmolul. Dup cum dovedete Tabelul 3.3, suprafe ele de teren poten ial adecvat aplicrii nmolului din unele regiuni sunt semnificativ mai reduse pentru limita pH 6,5 stabilit de OM 344/2004. Relaxarea acestei limite prudente la pH 6,0 ar mri substan ial suprafa a terenurilor poten ial adecvate aplicrii nmolului cu o cretere minimal a cantit ii de metale grele absorbite de culturi. Suprafe ele de teren care ndeplinesc cerin ele ambelor limitri (privind pH-ul i privind panta) au fost determinate cu ajutorul GIS. Datele au fost ajustate pentru a ine seama de propor ia culturilor din exploata iile agricole mai mari de 20 ha din fiecare jude (numai culturi de cmp i culturi cu arbori fructiferi pereni) care sunt adecvate aplicrii nmolului, culturi. Rezultatele sunt sintetizate la nivel national si regional si sunt prezentate in tabelul 2.11.
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

19

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Tabelul 2.11: Suprafe ele de teren poten ial adecvate aplicrii nmolului pe regiuni
Regiunea Teren arabil total (ha) Teren cu pant <5% i pH >6.5 % din total teren arabil 4.4 20.3 27.4 10.3 9.8 0.8 3.0 1.8 14.1 Teren cu pant <10% i pH >6.5 % din total teren arabil 18.8 35.3 34.2 12.3 10.9 3.1 10.0 2.2 21.9 Tern cu pant <10% i pH >6.0 % din total teren arabil 23.9 36.2 41.6 18.9 19.2 6.1 11.8 83.8 27.7

ha Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureti-Ilfov Romnia 1,219,868 1,967,166 2,034,674 1,191,866 1,010,940 829,800 580,550 103,855 8,938,719 54,053 399,681 557,529 122,566 99,213 6,543 17,166 1,883 1,258,634

ha 228,909 694,368 696,077 146,191 110,009 25,702 57,818 2,270 1,961,344

ha 291,204 712,728 846,589 225,445 194,142 50,418 68,489 86,997 2,476,012

La nivel national, 22% din terenul agricol este pretabil pentru aplicarea namolului, suprafete de teren agricol cu panta 10% si pH 6.5, desi, la nivel operational acest lucru depinde de acceptabilitatea fermierilor, de evaluarea realizata de OSPA in vederea emiterii permisului de aplicare al namolului. Trebuie mentionat ca este responsabilitatea operatorilor regionali pentru a dezvolta potentialul acestor piete de namol si ca sunt necesare programe de marketing initiate de ei in acest sens. La nivel regional, datele reflecta ca numarul zonelor in care terenul are o panta 10% si un pH 6.5 sunt mai multe fata de terenurile ce au o panta 5% si pH 6.5, in special in regiunile N-E, N-V si Centrale. In cazul terenurilor cu panta 10% unde valoarea pH-lui a fost redusa la 6.0, terenurile pretabile la aplicarea namolului ar creste atat in regiunile N-V, Vest si S-E precum si in Bucuresti-Ilfov, datorita unor soluri mai acide in aceste zone. Suprafe ele de teren necesare aplicrii nmolului sunt calculate plecnd de la proiec iile produc iei de nmol i de la suprafe ele de teren determinate ca fiind adecvate aplicrii nmolului la nivel jude ean. Este luat n considerare o rata maxim de aplicare a nmolului de 5 t SU/ha, pe baza concentra iei mediane de azot (3,6% N SU - rezultat din studiile efectuate de consultant asupra calit ii nmolului din Romnia) i a adaosului maxim de 170 kg N/ha pe an permis n zonele vulnerabile la nitra i. Suprafe ele de teren necesare aplicrii nmolului sunt calculate ca procente din totalul suprafe ei de teren adecvat aplicrii nmolului din fiecare jude i sunt apoi agregate pe regiuni in Tabelul 2.12. Acolo unde 10% din terenul agricol adecvat aplicrii nmolului este necesar pentru a folosi ntreaga produc ie de nmol din jude , s-a considerat c poate fi stabilit un program durabil de folosire a nmolului n agricultur (condi ia este bazat pe experien a practic). Aceasta deoarece: Nu to i fermierii vor accepta utilizarea nmolului; Nu to i fermierii care utilizeaz nmol vor solicita aplicarea an de an sau pe aceleai cmpuri; Unele ferme pot fi amplasate prea departe de SEAU pentru a se realiza un transport economic; Unele terenuri vor primi autoriza iei de folosire a nmolului din motive legate de caracteristicile terenului, evaluate de OSPA i care nu pot fi determinate cu uurin la nivel jude ean.

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

20

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) La nivel national, doar o mica pondere (4, 2%) a terenurilor agricole sunt pretabile aplicarii namolului si vor utiliza toata cantitatea de namol produsa. La nivel regional exista diferente datorate topografiei, tipurilor de sol si climei privind tipurile de agricultura si fezabilitatea utilizarii namolului. Acest lucru presupune ca namolul poate fi utilizat la maxim in unele regiuni insa este restrictionat in altele (in special in Nord-Vest, Centru si Bucuresti-Ilfov). Variatiile la nivel de judet sunt chiar mai pronuntate iar unele judete suprafata de teren necesara aplicarii intregi cantitati de namol depaseste suprafata pretabila (>100% in tabelul 2.12). Analizele ulterioare intreprinse ca parte a acestui studio au aratat ca datorita factorilor de mai sus, proportia de teren agricol propus pentru aplicarea namolului va fi mult mai mica decat valoarea teoretica de 4.2% si va fi nevoie de identificarea unor folosinte suplimentare conform caracteristicilor specifice fiecare Regiuni.
Tabelul 2.12: Ponderea terenurilor agricole necesara aplicarii namolului - anual
Regiunea Productia de namol pana in 2020 (t su/an) 69,250 63,510 44,970 31,180 42,010 52,160 61,670 50,880 415,630 Suprafata de teren necesara 5 t su/an (ha/an) 13,850 12,702 8,994 6,236 8,402 10,432 12,334 10,176 83,126 % din terenurile pretabile sunt necesare (panta 10%, pH 6.5) Regiune (%) 6.1 1.8 1.3 4.3 7.7 39.9 21.4 >100 4.2* Judet minimum (%) 2.3 1.2 0.2 1.6 4.2 15.7 7.4 21.0 Judet maximum (%) 81 5.3 61 >100 >100 >100 >100 >100

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti-Ilfov Total

Nota: Aceasta ar fi ponderea terenurilor agricole in cazul in care namolul produs ar fi utilizat in agricultura conform reglementarilor.

Aceasta evaluare privind necesarul de suprafete agricole presupune ca namolul va respecta cerintele OM 344/2004, pentru a se putea determina suprafata maxima de teren agricol de care ar fi nevoie pentru a utiliza intreaga cantitate de namol produs. In practica, insa, suprafata de teren de care va fi nevoie la nivel operational va fi mai mica in cazul in care namolul de la anumite SEAU nu respecta standardele. Intre toate optiunile de utilizare a namolului, agricultura este cea mai complexa datorita numarului mare de factori interesati implicate, a legislatiei si a standardelor aplicabile, a problemelor de ordin practic privin identificarea fermierilor intersati de namol, procedurile de obtinere a permisului de aplicare a namolului, logistica furnizarii namolului si aplicarea pe teren, cerintele de monitorizare si inregistrare. Alaturi de acestea, cu o experienta minima in utilizarea namolului in Romania ar putea fi intersant pentru operatori a afla cum isi pot asigura terenul agricol necesar utilizarii namolului si gestiona operatiunile. Este foarte important ca operatorii sa detina calitati antreprenoriale si sa fie axati pe un management eficient si durabil. Un exemplu foarte bun a fost oferit de APA CANAL sin Pitesti si consideram ca astfel de experiente trebuie impartasite cu toti operatorii de apa si canalizare pentru a se demonstra ca utilizarea namolului in agricultura este realizabila. Un alt aspect cheie este ca fermierii (si alti factori interesati) au nevoie de stimulare si incurajare pentru a percepe beneficiile si siguranta namolului iar acest lucru poate fi realizabil prin investitii in cercetare, proiecte demonstrative si de marketing. Este posibil ca acest lucru sa atraga implicarea guvernului si a institutiilor de cercetare agricole regionale astfel incat, se poate afirma ca facilitarea dezvoltarii utilizarii namolului in
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

21

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) agricultura va sprijini guvernul in atingerea obiectivului privind reducerea cantitatii de deseuri destinata depozitelor de deseuri. Sprijinul financiar acordat operatorilor regionali ar putea fi extins pentru a oferi stimulente si fermierilor in vederea aplicarii varului acolo unde pH-ul solului nu ar permite aplicarea namolului.
2.5.2 Silvicultura

Romania detine zone forestiere foarte largi insa acestea sunt in general paduri naturale in zone montane unde nu se practica utilizatrea namolului si nici nu este recomandabila, pentru a se proteja biodiversitatea si sanatatea populatiei. Prin urmare, singura optiune fezabila privind utilizarea namolului este in momentul plantarii puietilor. Ca parte a politicii guvernamentale de regenerare a pdurilor din Romnia, sunt planificate mpduriri pe suprafe e semnificative : mai mult de 422.000 ha pn n 2035. Sunt prevzute rempduriri ale terenurilor degradate aflate n proprietate public sau privat, rempduriri ale terenurilor agricole degradate i crearea centurilor verzi. Totui, la nivel de jude e nu exist un program detaliat referitor la mpduriri. Deoarece utilizarea nmolului n silvicultur este o oportunitate unic limitat la plantarea copacilor, estimarea poten ialului utilizrii nmolului este o opera ie dificil, care depinde de: Acceptarea de ctre ROMSILVA i de ctre proprietarii de pduri a folosirii nmolului. Deoarece n Romnia nu a mai fost folosit nmolul n acest scop, este greu de prevzut rspunsul factorilor de decizie; Amplasamentul, momentul i continuitatea programelor de plantare a copacilor precum i distan ele fa de SEAU; Adecvarea diferitelor zone din punctul de vedere al problemelor de protec ie a mediului, n particular riscul scurgerilor de suprafa ; Posibilitatea de a aplica efectiv nmolul n condi iile n care multe zone au pante accentuate care fac impracticabil aplicarea mecanic. Ca urmare, se poate conchide c exist oportunit i periodice pentru folosirea nmolului n programele de mpduriri dar acestea sunt semnificative doar pentru SEAU care sunt n apropierea arealelor de mpdurire planificate. Toate cerin ele enun ate anterior trebuie s fie satisfcute. Ca rezultat, folosirea nmolului n agricultur nu este privit drept o component a strategiei de gestionare a nmolului de epurare, dar trebuie ncurajat de cte ori apar oportunit i adecvate. Operatorii ar trebui sa comunice in mod constant cu ROMSILVA pentru a identifica si dezvolta oportunitati in vederea valorificarii namolului.
2.5.3 Ameliorarea terenurilor

Beneficiile utilizrii nmolului n reabilitarea calit ii terenurilor abandonate i degradate sunt cunoscute i aplicri masive de nmol sunt necesare pentru a se ob ine o vegeta ie durabil pe asemenea zone, caracterizate n general prin lipsa stratului superficial de sol util. Tipurile de terenuri a cror calitate trebuie reabilitat sunt de obicei: fostele zone industriale, depozitele de deeuri miniere, carierele i depozitele de deseuri nchise. n Romnia exist o mul ime de asemenea zone, moteniri ale trecutului industrial, zone care trebuie reabilitate pentru a controla poluarea i pentru a restabili calitatea mediului natural Utilizarea nmolului n acest scop este o oportunitate care apare o singur dat i presupune folosirea unor mari cantit i de nmol acumulat n acele SEAU care sunt amplasate la o distanta ce implica costuri reduse de transport.
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

22

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) Guvernul ar putea facilita acest lucru prin solicitarea CONVERSIM sau a altor industrii si organizatii ce sunt implicate in ameliorarea terenurilor sa utilizeze namolul ori de cate ori este necesar si prezinta siguranta. Exist 675 de depozite de deeuri miniere, amplasate n 21 de jude e, ocupnd o suprafa total de 9.260 ha. Aproape jumtate din acestea (48%) sunt depozite ale complexelor energetice (CET) din jude ul Gorj, 45% sunt depozite de reziduuri ale minelor de crbuni (139 n 13 jude e), 5% depozite ale minelor de minereuri complexe (435 n 12 jude e) i 2% sunt depozite de reziduuri ale minelor de minereu radioactiv (86 n 8 jude e). Regiunea cu cele mai cele mai mari suprafete de depozite de reziduuri miniere este Regiunea Sud Vest, cu 80% din suprafata nationala totala. Zona cu cea mai mare suprafata de reziduuri miniere este cea de Sud-Vest si reprezinta 80% din suprafata tarii. Aceste situri reprezint un poten ial semnificativ pentru utilizarea nmolului. Dac ntreaga suprafa ocupat de depozitele de reziduuri miniere ar fi reabilitat prin aplicarea a 50 t SU/ha de nmol, cantitatea necesar de nmol ar fi egal cu produc ia anual de nmol din Romnia. Totui, valorificare acestui poten ial depinde de fondurile existente la S.C. CONVERSMIN S.A. pentru reabilitarea terenurilor n cauz. Actuala industrie extractiva si operatiunile de eliminare a deseurilor se afla sub obligatia legala de a reabilita terenurile, existand astfel oportunit i regulate de reabilitare a calit ii terenurilor n fiecare jude odata cu nchiderea depozitelor de deeuri industriale sau domestice i, n viitor, a nchiderii progresive a noilor depozite ecologice de deeuri. Suprafe ele acestor depozite sunt n general mici (la nivel na ional c depozitele de deeuri neconforme ocup 1.700 ha iar cele ecologice 644 ha) i limiteaz utilizarea unor cantit i importante de nmol. Cu toate c poten ialul de utilizare a nmolului pentru reabilitarea calit ii terenurilor poate fi determinat cu aproxima ie, nu exist un program de reabilitare i utilizarea nmolului depinde de disponibilitatea fondurilor guvernamentale destinate zonelor miniere dezafectate i de necesit ile opera ionale ale minelor n func iune i ale depozitelor ecologice de deeuri. n consecin , reabilitarea calit ii terenurilor nu poate fi considerat drept o component sigur a strategiei gestionrii regionale a nmolului de epurare, dar poate furniza periodic oportunit i de utilizare a unor cantit i importante de nmol. Operatorii statiilor de epurare trebuie sa detina o colaborare permanenta cu CONVERSIM si operatorii minieri si ai depozitelor de deseuri, pentru a identifica si dezvolta diverse oportunitati in vederea utilizarii namolului.
2.5.4 Recuperarea energiei

Cea mai utilizata tehnologie de recuperare energiei in timpul procesului de tratare a namolului este utilizarea metanului produs prin procesul de fermentare anaeroba prin care se genereaza caldura si energie. In strategia nationala de gestionare a namolurilor de epurare se presupune ca acesta este un proces obisnuit ce se desfasoara in cadrul statiilor de epurare noi sau reabilitate, acolo unde este eficient din punct de vedere al costurilor. Namolul fermentat necesita valorificare fie prin re-utilizarea pe terenul agricol, asa cum am mentionat mai sus, fie prin co-procesare in fabricile de ciment sau incinerare/co-incinerare in instalatii care indeplinesc conditiile de eficienta energetica larecuperarea energiei. Insa, daca se va opta pentru optiunea de valorificare energetica a namolului uzat, trebuie luat in considerare ca se va obtine mai multa energie in cazul valorificarii namolului in stare bruta(nefermentat). In acest caz operatiunea de fermentare nu mai este necesara.
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

23

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) Combustia namolului in vederea reducerii masei acestuia si recuperarii energiei reprezinta o alternativa importanta in locul utilizarii namolului pe teren. Optiunile pot fi clasificate ca: incinerare dedicata a namolului (operata de catre operatorul statiei de epurare), coincinerare in incineratoare de deseuri si co-procesare in fabrici de ciment sau co-combustie (in facilitati operate de terti). Incinerarea dedicata reprezinta un proces in house si este operat de productorul de nmol pentru a minimiza cantitatea de namol eliminata si recuperand energie. Desi presupune investitii si costuri de operare mari, nivelul inalt de expertiza tehnica necesar, dificultatile de eliminare a cenusii, instalarea unor incineratoare dedicate ar putea fi asigurat in unele regiuni din Romania, unde nu exista o alta alternativa suportabila. Se are deja in vedere un incinerator care sa deserveasca Bucurestiul. Coincinerarea nmolului n incineratoarele de deeuri solide este op iune atunci cnd incineratorul este proiectat i pentru arderea nmolului. n prezent nu exist asemenea incineratoare n Romnia i chiar dac pentru marile orae se preconizeaz construirea unora (pentru a se reduce depozitarea deseurilor), nu exist planuri cunoscute n prezent. Coprocesarea sau co-combustia nmolului este fcut n mod obinuit n fabricile de ciment i n termocentrale. Metoda este practicabil in strainatate iar costurile depind n primul rnd de calitatea nmolului (con inutul n ap) i de distan a de transport. In Romania, oportunitatile pe care le au partile terte pentru recuperarea energiei din namol se limiteaza la coprocesarea in fabricile de ciment, termocentralele fiind excluse deoarece sunt uzate si nu detin permis de incinerare a deseurilor. Toate cele apte fabrici de ciment sunt autorizate s coproceseze deseuri i n principiu sunt dispuse s accepte nmolul, dar solicita plata unor taxe (gate fee) pentru a-si acoperi costurile operationale suplimentare, al cror nivel depinde de gradul de umiditate a nmolului si a puterii calorifice a acestuia. Teoretic, fabricile de ciment detin o ampla capacitate de coprocesare a namolului produs desi in practica, aceasta va depinde de cerintele procesului de productie a cimentului din punct de vedere al echilibrului energetic, alte tipuri de deseuri ce sunt arse si de posibilele implicatii privind emisiile de gaze si calitatea cimentului. In Romania exista sapte fabrici de ciment amplasate in fiecare regiune a tarii (doua in regiunea de Sud), cu exceptia regiunilor de Sud-Vest si Bucuresti/Ilfov. Mai jos sunt prezentate localitatile si judetul in care aceste fabrici sunt construite, precum si proprietarii acestora: Locatie Bicaz Medgidia Fieni Campulung Deva Alesd Hoghiz Judet Neamt Constanta Prahova Arges Hunedoara Bihor Brasov Proprietar Carpatcement Lafarge Ciment Romania Carpatcement Holcim Romania Carpatcement Holcim Romania Lafarge Ciment Romania

Pentru a alege solutiile fezabile de optimizare a costurilor de operare si de gestiune a namolului, operatorii regionali ai serviciilor de alimentare cu apa si canalizare trebuie sa ia in considerare in cadrul obiectivelor studiilor de fezabilitate si implicatiile netratarii namolului, ci doar a uscarii acestuia pentru cresterea capacitatii calorifice a acestuia si pentru a reduce costurile de transport. Trebuie tinut cont, insa, ca uscarea termica a namolului netratat (utilizand energia rezultata din arderea combustibilor fosili) are de obicei un cost operational mai mare decat solutia alternativa de fermentare anaeroba
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

24

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) urmata de uscare termica, deoarece biogazul produs in aceasta etapa poate fi folosit pentru a reduce cantitatea de combustibil fosil necesara.
2.5.5 Eliminarea in depozitele de deseuri

Eliminarea n depozitele ecologice de deeuri nepericuloase este ultima op iune a oricrei strategii de gestionare a nmolurilor deoarece nseamn o risipire a unei resurse utile att pentru fertilizarea terenurilor, ct i pentru recuperarea energiei si este contrara politicii si legislatiei de reducere a cantitatii de deseu biodegradabil depozitat in depozitele de deseuri. Aceasta optiune implica si costuri, deoarece namolul nu necesita o tratare suplimentara (pentru a se conforma cu cerintele legale, >35% s.u.) iar taxele de intrare gate fees sunt platibile. Cu toate acestea, este posibil ca asemenea depozitare s fie folosit pentru o parte sau pentru totalitatea nmolului dintr-o SEAU, atunci cnd este necesar o perioad de tranzi ie n care sa-si dezvolte capacit ile necesare aplicrii op iunilor alternative. Deoarece va exista o cretere substan ial produc iei de nmol pana la sfarsitul anului 2018, este prea optimist s se presupun c to i operatorii vor avea strategiile de utilizare a nmolului complet aplicate n acest interval. La nivel practic si economic, este inevitabil ca operatorii sa elimine pe termen scurt namolul la depozitul de deseuri, deoarece gasirea altor alternative va necesita timp, mai ales daca se va considera folosirea namolului in agricultura, si de asemenea daca tarifele vor trebui crescute pentru a acoperi costurile de eliminare a namolurilor prin alternativele gasite. Se poate presupune ca operatorii vor cauta alternativele cu costul cel mai mic iar daca se va permite si se va mentine costul mic pentru eliminarea namolului la depozitul de deseuri, operatorii vor folosi aceasta optiune pana cand stimulentele si costurile vor forta implementarea unor alternative de gestionare a deseurilor sustenabile aceasta fiind si experienta initiala a statelor membre UE. In prezent exista 27 de depozite ecologice de deseuri in operare sau in curs de executie, asadar jumatate din judetele tarii au acces la cel putin un depozit autorizat pentru eliminarea namolului. Pentru moment nu pare sa existe un program pentru judetele care inca nu dispun de depozite ecologice de deseuri, dar se presupune ca toate aceste judete vor fi conforme pana cel tarziu jumatatea anului 2017 atunci cand restul de depozite de deseuri Clasa B vor fi inchise. Se asteapta ca aceste depozite sa aiba o capacitate suficienta pentru eliminarea namolului, insa va fi nevoie de investitii suplimentare pentru a creste treptat capacitatea depozitului. Atat guvernul cat si operatorii depozitelor de deseuri trebuie sa se asigure ca sunt atinse obiectivele obligatorii in ceea ce priveste reducerea depozitarii deseurilor biodegradabile si a reciclarii deseurilor, acestea fiind cerintele HG 349/2005 (ce transpune o parte a Directivei CE privind depozitele de deseuri) si noua Lege a Deseurilor 211/2011 (ce transpune Directiva cadru a CE 2008/98/EC privind deseurile). Ultima dintre acestea are termen limita anul 2020 pentru reciclarea a 50% din cantitatea de deseuri. Daca sunt deplin implementate, aceste tinte vor putea avea un impact semnificativ in ceea ce priveste reducerea costurilor depozitarii namolului in depozitele de deseuri iar neindeplinirea lor ar atrage penalitati. Una dintre abordarile utilizate in implementarea unor metode de gestionare a deseurilor pentru atingerea acestor obiective o reprezinta compostul deseurilor solide biodegradabile efectuate la statiile instalate pe noile amplasamente. Co-compostul cu deseurile solide ar putea reprezenta o optiune de valorificare a namolului; desi in aceasta etapa nu se stie clar daca operatorii vor accepta namolul deoarece acest proces se desfasoara in conditii mai stringente iar existenta metalelor grele in namol ar putea restrictiona utilizarea compostului.
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

25

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) O optiune avuta in vedere si implementata de o serie de operatori de apa uzata o reprezinta construirea unor depozite de deseuri dedicate evacuarii namolului. Din punct de vedere practic, aceasta reprezinta o optiune destul de atractiva intrucat ii ofera operatorului o varianta sigura de eliminare a namolului. Costurile de evacuare pot fi reduse dar totusi, constructia unui depozit de deseuri presupune costuri de investitii si trebuie realizata la aceleasi standarde. Ar putea fi o optiune pe termen scurt pentru operatori, premergatoare stabilirii unor metode de eliminare mult mai durabile (utilizarea pe terenul agricol, recuperarea de energie). 2.6
2.6.1

Strategia de gestionare a namolurilor Ipoteze si estimari de costuri


Ipoteze si criterii

Strategia de gestionare a namolurilor are la baza cea mai buna si practicabila optiune pentru protejarea mediului inconjurator (BPEO) in ceea ce priveste tratarea namolului, valorificarea si eliminarea acestuia in Romania, atat la nivel regional cat si national. Principiul fundamental adoptat n dezvoltarea strategiilor de gestionare a nmolului la nivel na ional i regional este de a asigura, ct mai mult cu putin , c nmolul este utilizat cu efecte benefice ca fertilizator organic sau ca surs de energie recuperat. Eliminarea n depozite ecologice de deeuri este considerat drept ultima solu ie atunci cnd nu exist nici o alt posibilitate viabil din punct de vedere de mediu i economic. Se accept totui c eliminarea temporar poate fi necesar pentru o perioad de tranzi ie pn cnd operatorii de ap i ap uzat pun la punct sistemul de valorificare a nmolului. Ipotezele utilizate in elaborarea strategiilor de gestionare a namolurilor au fost facute tinand cont de: Producerea si tratarea namolului Utilizarea namolului in agricultura Alte optiuni de valorificare a namolului pe terenuri Recuperare de energie Eliminare in depozitul de deseuri Alte chestiuni generale. In vederea evaluarii optiunilor de gestionare a namolului au fost adoptate urmatoarele criterii: Optiuni ce maximizeaza utilizarea namolului in agricultura si recupereaza energie acolo unde se doreste, reducand totodata eliminarea namolului in depozitele de deseuri. Utilizarea namolului in agricultura reprezinta cea mai complexa optiune. Zonele de teren necesare aplicarii namolului sunt calculate avand la baza urmatoarele: Rata maxima de aplicare a namolului de 5 t s.u./ha Cantitatea maxima de azot permisa este 170 kg N/ha pe an in zonele vulnerabile la nitrati. un program durabil de utilizare a namolului in agricultura poate fi stabilit acolo unde: 10% din terenul agricol adecvat aplicrii nmolului este necesar pentru a folosi ntreaga produc ie de nmol din jude terenurile poten ial adecvate folosirii nmolului n agricultur din jude reprezint 10% dar 25% din suprafa a terenului agricol, se consider c un program durabil de utilizare a nmolului n agricultur poate fi stabilit pentru acea propor ie maxim a nmolului produs care corespunde folosirii pe terenurile reprezentnd 10% din suprafa a agricol a jude ului.
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

26

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) fiecare operator de ape uzate i va stabili propria banc de terenuri din interiorul arealului su geografic un program durabil de utilizare a nmolului de epurare n agricultur va fi dezvoltat pn n 2019 (este necesara o perioada de timp pana se va dezvolta o piata de valorificare a namolului). Se consider c sunt necesari mai mul i ani pentru dezvoltarea complet a pie ei folosirii nmolului n agricultur i c, pn atunci, nmolul suplimentar poate fi depozitat n depozitele ecologice autorizate de deeuri. Utilizarea namolului in agricultura va inlocui gradul depozitare n perioada 2012 2019; Produc ia de nmol n exces fa de cea care poate fi folosit n agricultur si in fabricile de ciment (in cazul in care costurile sunt mai mici decat cele pentru eliminarea la depozitul de deseuri) va fi eliminata la depozitul municipal de deseuri pn la sfarsitul anului 2019. Utilizarea namolului pentru recuperarea energiei se va face acolo unde este fezabil (tehnic si economic), insa nu va fi adoptata la scara larga pana in 2020, deoarece Costurile eliminarii la depozitele de deseuri (transportul si gate fees) sunt mai mici fata de cele pentru coprocesarea in fabricile de ciment; Este nevoie de timp pentru proiectarea si construirea incineratoarelor; Este nevoie de timp pentru ca statiile de epurare sa atinga standardul de calitate al namolului in vederea utilizarii in recuperarea de energie. S-a propus construirea a patru incineratoare (Bucuresti Ilfov (statia de epurare de la Glina se afla in faza a doua de executie2), Bacau, Cluj si Caras Severin). Anumite aspecte prezentate mai sus pot parea contrare principiilor ierarhiei de management a deseurilor, insa conform procedurilor de selectie a celei mai bune optiuni practicabile din punct de vedere al mediului (BPEO), realitatea economica va face necesara subventionarea din partea guvernului a activitatii operatorilor pentru a acoperi costurile suplimentare rezultate din implementarea ierarhiei de management a deseurilor, cel putin pe termen scurt, pentru a evita cresterea tarifelor pana la un nivel nesuportatbil de catre populatie. Eliminarea namolului la depozitul de deseuri va deveni din ce in ce mai scumpa si mai dificila (in principiu pana in anul 2010), deoarece guvernul va trebui sa implementeze masuri pentru respectarea obiectivelor de reciclare si a restrictiilor privind eliminarea deseurilor organice. Aceste obiective vor avea ca rezultat cresterea costurilor de eliminare si va face mult mai atractive alte optiuni, inclusiv coprocesarea namolului in fabrici de ciment (se presupune ca aproximativ 30% din cantitatea de namol va putea fi folosita in fabricile de ciment pana in anul 2020, insa in realitate acest procent poate diferi, in functie de deciziile luate de operatori SEAU privind utilizarea/valorificarea/eliminarea namolurilor). Atunci cand eliminarea la depozitul de deseuri va deveni mult prea costisitoare pentru operatorii SEAU, optiunea de coprocesare in fabricile de ciment va fi mult mai atractiva pentru operatorii SEAU care nu pot folosi namolul in agricultura. Figura 2.2. prezinta factorii cu impact asupra solu iilor (rutelor) de utilizare/eliminare a nmolului, cantit ile i costurile diferitelor op iuni de gestionare a nmolului. Figura 2.2: Diagrama pentru stabilirea solu iilor viabile de utilizare/valorificare/eliminare a nmolului _________________________
2

Incineratorul SEAU Glina isi va incepe activitatea in anul 2016, in cazul in care planificarea, achizitia, constructia si darea in folosinta sunt facute conform graficului (Ref. Proiectul de Asistenta Tehnica privind Managementul Proiectului si Asistenta in programul pentru SEAU Bucuresti

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

27

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Identificarea terenurilor din jude poten ial adevate pentru folosirea nmolului n agricultur Estimarea cantit ii de nmol produs n jude

ntrega produc ie de nmol este utilizat n agricultur

DA

Propor ia terneului agricol adecvat folosirii nmolului n agricutur a ntregii cantit i de nmolul produse este 10% NU

Folosirea n agricultur numai a cantit ii de nmol care acoper 10% din terenul adecvat

DA

Propor ia terneului agricol adecvat folosirii nmolului n agricutur a ntregii cantit i de nmolul produse este 10% dar 25% NU

Nmolul este folosit pentru recuperarea energiei

Exist o fabric de ciment la care folosirea namolului este viabila din punct de vedere economic? NU

DA

Recuperarea energiei n fabrica de ciment

Surplusul este depozitat n depozitul ecologic de deeuri

NU

Este viabil incinerarea nmolului ntr-un incinerator dedicat?

DA

Recuperarea energiei n incinerator

In vederea planificarii si implementarii viitoarelor proiecte necesare imbunatatirii tratarii namolului, selectarii si dezvoltarii unei utilizarii optime la nivel local (ex. statii de epurare specific si unitati de tratare a namolului la nivel central) este necesara o analiza mai detaliata de catre Operatori a oportunitatilor si constrangerilor la nivel local. Ca si baza practica in vederea prezentarii strategiei de gestionare a namolurilor, s-a abordat impartirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare asa cum este ilustratata mai jos: OI Bacu pentru regiune Nord-Est OI Galai pentru regiunea Sud-Est OI Piteti pentru regiunea Sud-Muntenia OI Craiova pentru regiunea Sud-Vest OI Timisoara pentru regiunea de Vest OI Cluj-Napoca pentru regiunea Nord-Vest OI Sibiu pentru regiunea Centrala OI Bucuresti pentru regiunea Bucuresti-Ilfov.

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

28

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Figura 2.3: Cele 8 regiuni de dezvoltare in Romania

Cheltuielile estimate de investi ii precurm i de exploatare (Capex si Opex) rezult din: Diferitele solu ii (op iuni) de utilizare/valorificare/eliminare a nmolului utilizarea n agricultur, co-procesarea n fabrici de ciment, combustia n incineratoare dedicate, eliminarea la depozitul de deseuri. Tratamente suplimentare ale nmolului sau instala ii de depozitare suplimentare necesare pentru a aplica diferitele op iuni de utilizare/valorificare/eliminare a nmolului. Aceste instala ii i tratamente suplimentare se adaug la 1) instala iilor existente n diferite SEAU i 2) investi iilor propuse n domeniul apelor uzare i al tratrii nmolului de ctre studiile de fezabilitate pregtite pentru accesarea fondurilor de coeziune. De asemenea, s-a realizat o estimare aproximativ a cheltuielilor de exploatare (Opex) pentru facilit ile de tratare a nmolului existente sau propuse deja (pentru fondurile de coeziune), pentru a avea o imagine a cheltuielilor de exploatare totale si utilizrii/valorificare/eliminare nmolului din viitor. Figura 2.4 prezint harta Romniei cu jude ele mpr ite n func ie de ponderea terenului agricol adecvat utilizrii nmolului. Sunt marcate de asemenea pe hart amplasamentele fabricilor de ciment existente dar i ale viitoarelor incineratoare regionale (amplasamente fictive) folosite n estimarea costurilor derivate din diferitele op iuni luate n considerare.

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

29

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Figura 2.4: Disponibilitatea terenurilor adecvate utilizrii nmolului n agricultur (2018) i amplasamentele recuperrii de energie din nmol n Romnia
Legenda

SM SJ BH AR TM CS CJ AB HD GJ MH

MM BN

BT SV IS NT MS HR BC CV VN BZ IL CL CT VS

<5% 5 - 10% >10% Fabric de ciment Posibil incinerator de namol

SB

BV

GL

VL

AG

PH DB IF B GR

BR

TL

DJ
Teren poten ial adecvat: pH 6.5 & pant 10%

OT TR

Urmtoarele capitole prezint op iunile strategice de gestionare a nmolului la nivel dezvoltate de acest proiect pentru a constitui baza estimrii costurilor necesare aplicrii strategiei. Fiecare din capitolele care urmeaz descrie disponibilitatea poten ial a terenului agricol adecvat aplicrii nmolului precum i solu iile identificate pe termen scurt/mediu (pn n 2020) i pe termen lung. Cheltuielile de capital i cheltuielile de exploatare estimate pentru aceste op iuni sunt redate i n form grafic. In general dar in functie de oportunitatile si constrangerile specifice fiecarei regiuni: In zonele avnd suficient teren agricol adecvat utilizrii nmolului, nmolul va merge ini ial la depozitele de deeuri, dar aceast eliminare se va reduce treptat prin nlocuirea cu utilizarea n agricultur, pe msura dezvoltrii acestei pie e. Se consider c toate depozitrile nmolului n depozite de deeuri vor nceta n 2020 i din acest an nu va mai crete cererea de nmol pentru agricultur i, n consecin , surplusul va fi utilizat pentru recuperarea energiei. In realitate, valorificarea energetica prin co-procesare in fabricile de ciment poate fi implementata inainte de 2020, in functie de rezultatelestudiilor de fezabilitate realizate pentru fiecare caz specific si de deciziile luate de operatori SEAU privind utilizarea/valorificarea/eliminarea namolurilor.

Mai multe detalii privind productia de namol pe judele aferente fiecarei regiuni de dezvoltare pot fi gasite in partea a II-a a Strategiei de gestionare a namolurilor si anexele sale.

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

30

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
2.6.2 Scenariul de baza al strategiei costurilor la nivel national si costurile estimate

Se ilustreaza mai jos, o prezentare succinta a costurilor la nivel national (capex si opex) in vederea implementarii strategiei la nivel national. Tabelul 2.13 prezinta productia estimata de namol de epurare (dupa procesul de tratare a namolului de epurare) la nivel regional si national impreuna cu rutele de utilizare / valorificare/ eliminare propuse in stategia privind costurile de baza. Tabelul 2.14 prezinta productia de namol estimata la finalul anului 2020 si ponderea terenurilor agricole necesare imprastierii namolului produs in fiecare regiune.
Tabelul 2.13: Distributia utilizarii namolului tratat in 2020 pe regiuni. Scenariu de baza
Regiune Productia namolului tratat ('000 t su/an) 69.3 63.5 45.0 31.2 42.0 52.2 61.7 50.9 415.6 Cantitati de namol utilizate / eliminate ('000 t su/an) Agricultura 44.9 63.5 25.8 15.6 24.4 10.3 24.4 1.1 209.9 Incinerare 8.2 0.0 0.0 6.1 4.7 13.9 0.0 49.7 82.7 Ciment 16.2 0.0 19.2 9.5 12.9 27.9 37.3 0.0 123.0 Cantitati de namol utilizate / eliminate (%) Agricultura 65% 100% 57% 50% 58% 20% 40% 2% 50% Incinerare 12% 0% 0% 20% 11% 27% 0% 98% 20% Ciment 23% 0% 43% 30% 31% 54% 60% 0% 30%

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti-Ilfov National

Valoarea estimata de 51% din cantitatea de namol folosita in agricultura la nivel national este considerata a fi o optiune realista si sustenabila pana in anul 2020, necesitand o suprafata de teren de 2.1% din totalul terenurilor agricole din Romania, fiind sustinuta si de abordarea BPEO si de ierarhia de management a deseurilor. Tabelul 2.14: Productia de namol si cerintele privind terenul agricol, 2020 scenariu de baza
Scenariul strategiei Estimarea productiei de namol tratat pana la sfarsitul anului 2020 (000 t su/an) Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti-Ilfov National
* Procentul de namol in Ilfov.

Produvtia de namol tratat utilizat in agricultura pana la sfarsitul anului 2018 (000 t su/an) 44.9 63.5 25.8 15.6 24.4 10.3 24.3 1.1* 209.9

Terenuri agricole pentru aplicarea namolului la 5 t su/an

terenuri agricole pretabile

Poderea terenurilor agricole pretabile necesare sau utilizate (la nivel national) (%) 3.9 1.8 0.7 2.1 4.4 7.9 8.4 11.0* 2.1

(ha/an) 8,980 12,700 5,160 3,120 4,880 2,060 4,860 220* 41,980

(Milioane ha) 0.229 0.694 0.696 0.146 0.110 0.026 0.058 0.002 1.961

69.3 63.5 45 31.2 42 52.2 61.7 50.9 415.6

Tabelele 2.15 si 2.16 prezinta valori estimate ale CAPEX si medii ale OPEX, respectiv pentru tratarea suplimentara si infrastructura de utilizare/valorificare/eliminare a namolului pe o perioada determinate (scurta, medie si pe termen lung).
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

31

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) Figurile 2.5, 2,6 si 2.7 ilustreaza productia de namol proiectata la nivel national pe baza optiunii de utilizare/eliminare a namolului pentru urmatoarea perioada si investitiile de capital necesare pentru a se atinge optiunile de utilizare/eliminare a namolului, OPEX total, inclusiv o estimare a OPEX-ului privind facilitatile existente si propuse privind tratarea namolului.
Tabelul 2.15: Proiectii Capex (inclusiv reabilitarea / nnoirea instala iilor n 2040)
Scenariul Termen scurt (2012-14) Tratare suplimentara preutilizare/eliminare Agricultura Recuperarea energiei (Incinerator) Altele Total Total cumulat 500.1 97.7 0.0 2.7 600.5 600.5
1

CAPEX pentru fiecare perioad (M Lei) 2 Termen mediu (2015-18) 768.9 150.2 528.2 2.0 1,449.3 2,049.8 Termen lung (2019-40) 1,350.2 263.7 527.8 4.8 2,146.6 4,196.4

1)Se presupune c mare parte a echipamentelor construite n 2017 vor fi nlocuite n 2040 2) Include tratare suplimentar i utilizare / eliminare a nmolului la pre urile 2011

Nota: nu au fost prevazute cheltuieli de CAPEX pentru recuperarea energie (coprocesare) in fabricilor de ciment, deoarece se presupune ca investitiile suplimentare necesare vor fi realizate de detinatorii fabricilor si sunt integrate in taxele de admisie (gate fee) solicitate de fabricile de ciment pentru co-procesare.
Tabelul 2.16: Proiec ii OPEX cheltuieli de exploatare medii pe perioad
Scenariul Termen scurt (2012-14) Tratare suplimentara preutilizare/eliminare Agricultura Depozit de deseuri Recuperare de energie (Ciment) Recuperare de energie (Incinerator) Altele Total
1) Media pentru to i anii perioadei 2) Toate costurile n pre uri 2011
1

OPEX anuale medii pe perioad (M Lei /an) 2 Termen mediu (2015-18) 120.1 21.3 167.9 0.0 0.0 0.4 309.7 Termen lung (2019-40) 200.1 47.2 0.0 163.3 58.8 0.5 469.9

39.4 3.9 108.9 0.0 0.0 0.2 152.3

In tabelul 2.15 de mai sus, procesul de recuperare a energiei (prin co-procesarea namolului la fabricile de ciment) apare pe termen lung, in cadrul perioadei de planificare 2019 -2040 (insa nu incepe cu primul an, 2019). In fig. 2.5 de mai jos, co-procesarea namolului in fabricile de ciment ar aparea inanul 2020 (conform nivelului national de productie si valorificare a namolului asa cum a fost previzionat). In practica, anul in care co-procesarea namolului la fabricile de ciment ar putea aparea ar fi in jurul anului 2019, in functie de deciziile luate de catre operatori.

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

32

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Figura 2.5: Romnia produc ia previzionat de nmol pe op iuni de utilizare / eliminare (tSU/an)

Figura 2.6:

Romnia - Cheltuieli de investi ii suplimentare pentru aplicarea op iunilor de utilizare / eliminare

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

33

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Figura 2.7: Romnia - Cheltuieli de exploatare pentru tratarea i utilizarea / eliminarea nmolului

Tabelul 2.17 ilustreaz schimbarea n fiecare regiune n parte a OPEX medii pe ton de SU pentru fiecare rut de utilizare / eliminare. Schimbrile au loc atunci cnd n regiune se produce deplasarea de la un scenariu ini ial (utilizare redus a trenurilor agricole i eliminare ridicat n depozite de deeuri) ctre un scenariu n care nmolul este utilizat att n agricultur ct i pentru recuperarea energiei prin co-procesare in fabrici de ciment sau in incineratoare (cheltuieli de exploatare relativ mari). Se poate trage concluzia din aceste date c nivelul ridicat al OPEX care ar putea rezulta din creterea produc iei de nmol i din tranzi ia de la depozite de deeuri ctre recuperarea de energie poate fi compensat prin creterea propor iei de nmol utilizat n agricultur.

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

34

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Tabelul 2.17: OPEX medii pe t SU tratat n 2015 i 2020 pe regiuni (lei/tSU i /tSU)
Regiunea Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Nord Vest Centru Bucureti-Ilfov Nivel na ional Opex - 2015 Lei/tSU 734 789 880 877 746 909 846 764 801 /tSU 175 188 210 209 178 216 201 182 191 Opex - 2020 Lei/tSU 840 579 1,028 988 809 1,154 1,049 719 883 /tSU 200 138 245 235 193 275 250 171 210 Utilizare - 2015 teren 28% 39% 23% 21% 24% 9% 17% 0% 19% depozit 72% 61% 77% 79% 76% 89% 83% 100% 81% EdD 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% Utilizare - 2020 teren 65% 100% 57% 50% 58% 19% 39% 2% 51% depozit 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% EdD 35% 0% 43% 50% 42% 79% 61% 98% 49%

Detalii ulterioare cu privire la datele utilizate pentru proiectiile la nivel national si proiectiile pentru cele 8 regiuni de dezvoltare sunt prezentate in Raportul privind costurile de implementare a strategiei. 2.7
2.7.1

Alte scenarii ale strategiei ipoteze si estimari de costuri


Alte scenarii

Scenariul de baza al strategiei a fost testat pentru a analiza impactul asupra utilizarii namolului si al costurilor de implementare si este posibil ca unele din aceste ipoteze i proiec ii s se schimbe pe parcursul implementrii , de pild, dezvoltarea unei pie e a nmolului pentru agricultur s se fac mai rapid sau mai ncet dect a fost prevzut n scenariul de baz al strategiei. Astfel au rezultat cateva scenarii derivate, cu premise diferite, dupa cum urmeaza: Maximum EdD un scenariu extrem, care presupune c ntreaga cantitate de nmol este folosit pentru a produce energie din deeuri (EdD), att n cuptoarele fabricilor de ciment, ct i n incineratoare dedicate i, n consecin , nu se utilizeaz deloc nmol n agricultur. Maximum agricultur un alt scenariu extrem, care presupune c nmolul este utilizat n agricultur orie acest lucru este posibil iar cantitatea rmas acolo unde nu exist suficient teren adecvat, este utilizat n cuptoare ale fabricilor de ciment sau n incineratoare. Baz + pH6 un scenariu similar cazului de baz, cu diferen a c se presupune c limita de pH a solului stabilit prin OM 344/2004 (pH6,5) se schimb pentru a permite folosirea solurilor avnd pH6,0
2.7.2 Ipotezele scenariilor alternative

Schimbrile cheie ale ipotezelor pentru fiecare scenariu alternativ, comparat cu scenariul de baz sunt descrise n cele ce urmeaz.
Tabelul 2.18: Ipoteze cheie pentru alte scenarii
Maximum EdD (scenariu extrem) Toat cantitatea de nmol produs este folosit pentru a genera energie n cuptoarele fabricilor de ciment i n incineratoare si nu se folosete nmol n agricultur;
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

Maximum Agricultura (scenariu extrem) Cazul de baz presupune c nmolul este folosit pe 10% din terenul agricol adecvat folosirii nmolului, existent n fiecare regiune limit care ncearc s asigure realismul i aplicabilitatea unui program de

Baza + pH>6 Ipoteza folosit pentru a estima terenul agricol poten ial adecvat folosirii nmolului este similar celei folosite n cazul de baz, cu diferen a c se presupune c limita de pH a solului stabilit prin OM 344/2004

35

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Maximum EdD (scenariu extrem) ntreaga cantitate de nmol este tratat n mari centre regionale de tratare, deshidratata/uscata si partial fermentat (pentru a produce biogaz si ) 50% din marile centre regionale de tratare transporta namolul deshidratat/uscat ctre fabricile de ciment din apropiere sau ctre incineratoare de nmol Instala ii de uscare termic a nmolului sunt construite pe lng centrele regionale de tratare i nmolul uscat (:85%SU) este trimis la fabricile de ciment din proximitate sau la incineratoare. Nmolul tratat n micile SEAU este uscat folosind paturi de uscare sau uscare solar i este transportat apoi la fabricile de ciment sau la incineratoare. Se consider c scenariul EdD va demara cu eliminarea ini ial a nmolului n depozite de deeuri pn n 2020 (o ipotez similar a fost folosit n scenariul de baz). Maximum Agricultura (scenariu extrem) folosire a nmolului n agricultur. Scenariul Maximum Agricultur presupune c nmolul este folosit pe ntreaga suprafa de teren agricol adecvat (se renun la limita de 10% din scenariul de baza). Ipotezele pe baza crora s-au estimat suprafe ele de teren agricol adecvate aplicrii nmolului (pant, pH etc.) sunt aceleai ca n scenariul de baz i sunt descrise n Raportul privind costurile de implementare a strategiei de gestionare a namolurilor de epurare Se presupune c nmolul este folosit n fabrici de ciment sau n incineratoare numai dac nu exist suficient teren adecvat. Baza + pH>6 (pH>6,5) se schim pentru a permite folosirea solurilor avnd pH6,0 Acest creste ponderea terenurilor pretabile aplicarii namolurilor. Ipotezele referitoare la eliminarea n depozite de deeuri i la valorificarea prin EdD sunt aceleai cu ipotezele din cazul de baz, exceptnd cantit ile de nmol care sunt mai reduse, ca urmare a amplificrii utilizrii n agricultur.

Nota: * n realitate, nmolul poate fi coprocesat n fabricile de ciment nainte de 2020 (exist deja capacitate), ceea ce va reduce utilizarea depozitelor de deeuri, dac o analiz de detaliu a situa iei reale locale (inclusiv tratare, transport si taxe de admisie) dovedete c arderea n cuptoarele de ciment este mai eficient din punct de vedere al costului pentru Operatorul SEAU.
2.7.3 Proiec ii pentru diferitele scenarii de strategie

Tabelul 2.19 de mai jos rezum productia si distribu ia n 2020 a utilizrilor nmolului pentru scenariile alternative. Figura 2.8 prezint aceste date sub form grafic.
Tabelul 2.19: Distribu ia utilizrii nmolului tratat n 2010 diferitele scenarii
Scenariul Produc ia de nmol tratat (2020) ('000 tSU/an) Cazul de baz Maximum EdD Maximum Agricultur Cazul de baz + pH6.0 415.6 415.6 415.6 415.6 Cantit i de nmol utilizat / eliminat ('000 tSU/y) Agricultur/ alte terenuri 209.9 1.2* 299.2 269.8 Incinerare 82.7 267.0 63.6 77.2 Ciment 123.0 147.4 52.8 68.6 Cantit i de nmol utilizat / eliminat (%) Agricultur/ alte terenuri 51% 0% 72% 65% Incinerare 20% 64% 15% 19% Ciment 30% 35% 13% 17%

* Cantit i de nmol referitoare la compostare, propuse n studiile de fezabilitate pentru jude ele Cluj i Slaj

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

36

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Figura 2.8:
Produc ia de nmol tratat (t SU/an)

Distribu ia utilizrii nmolului tratat n 2020 pe scenarii


Recuperarea energiei (Incinerare) Recuperarea energiei (Ciment) Depozite ecologice de deeuri Agricultur
Cazul de baz Maximum EdD Maximum agricultur Cazul de baz + pH6,0

450,000 400,000 350,000 300,000 250,000 200,000 150,000 100,000 50,000 0

Scenariul

Se poate vedea c prin relaxarea constrngerii de pH al solului de la 6,5 la 6,0, rezult o cretere semnificativ a suprafe ei agricole adecvate folosirii nmolului. La nivel na ional, este aproape tot att de important ca i cea rezultat din scenariul Maximum Agricultur, dar distribu ia local a terenurilor adecvate poate fi diferit pentru fiecare scenariu. Tabelul 2.20 prezint produc ia na ional estimat de nmol de epurare la finale anului 2020 i propor ia de teren agricol adecvat necesar pentru ficare scenariu.
Tabelul 2.20: Produc ia de nmol i terenul agricol adecvat aplicrii nmolului n 2020
Scenariul Produc ia de nmol tratat la finele lui 2020 Produc ia de nmol tratat folosit n agricultur la finele lui 2020 (000 t s.u./an) 209.9 0 300.4 271.1 415.6 Suprafa a de teren cerut pentru aplicarea nmolului cu rata de 5 t SU/an (ha/an) 41,980 0 60,080 54,220 83,120 Teren agricol adecvat utilizrii nmolului Propor ia de teren agricol adecvat cerut sau utilizat (nivel na ional) (%) 2.1 0.0 3.1 2.2 4.2

(000 t SUan) Cazul de baz Maximum EdD Maximum Agricultur Cazul de baz + pH6,0 Maximum teoretic 415.6 415.6 415.6 415.6 415.6

(Milioane ha) 1.96 1.96 1.96 2.48 1.96

* Se presupune c nu se folosete nmol n agricultur

Tabela arat c n cazul de baz numai 2,1% din terenul agricol adecvat folosirii nmolului existent n Romnia va fi necesar pentru utilizarea propus a nmolului pe terenuri agricole. Chiar i pentru scenariul Maximum Agricultur, procentul nu depete 3,1% Cazul baz + pH6,0 pare c ar crete propor ia de teren cerut, dar n acest caz, att suprafe ele adecvate, ct i cele cerute sunt mai mari. Valoarea procentajului privind terenul necesar (4.2%) se atinge prin efectuarea comparatiei nu este o previziune.
2.7.4 Estimarile costurilor scenariilor alternative

Tabelele 2.21 i 2.22 rezum CAPEX i OPEX pentru scenariul de baza si alte scenarii ale strategiei namolului, iar Fig. 2.9 i 2.10 le ilustreaz grafic. Costurile tuturor scenariilor la nivel regional sunt prezentate in Raportul privind costurile de implementare ale strategiei de gesionare a namolului.
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

37

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) OPEX i CAPEX pentru scenariu Maximum EdD sunt cele mai mari, n schimb costurile celorlalte trei scenarii sunt similare ca ordin de mrime. Tabelul demonstreaz c o cretere a utilizrii nmolului n agricultur determin scderea ansamblului cheltuielilor de gestionare a nmolului (deoarece costurile unitare ale acestor trei scenarii sunt mai mici dect cele ale Maximum EdD). Scenariul Maximum EdD are cheltuieli de capital mai mici pe termen scurt, dar mai mari pe termen mediu, deoarece este nevoie de timp pentru proiectarea i asigurarea echipamentelor. Scenariul are de asemenea cheltuieli de exploatare mai mari pe termen scurt, deoarece presupune folosirea depozitelor de deeuri, rut mai costisitoare dect utilizarea n agricultur Se presupune c noile incineratoare vor fi gata i vor opera la finele termenului mediu, ceea ce nseamn c pn atunci va fi co-procesat mai mult nmol n fabricile de ciment. Ca urmare, va avea loc o cretere semnificativ de costuri de exploatare la nceputul perioadei pe termen lung.
Tabelul 2.21: Proiec ii CAPEX (inclusive reabilitarea / nnoirea instala iilor n 2040)
Scenariul Termen scurt (2012-14) Cazul de baz Maximum EdD Maximum Agricultur Cazul de baz + pH6,0 600,7 517,9 642,2 628,4
1

CAPEX pentru fiecare perioad (M Lei) 2 Termen mediu (2015-18) 1.449,0 2.724,5 1.417,2 1.397,1 Termen lung (2019-40) 2.146,3 3.263,7 2.144,1 2.169,3

1)Se presupune c mare parte a echipamentelor construite n 2017 vor fi nlocuite n 2040 2) Include tratare suplimentar i utilizare / eliminare a nmolului la pre urile 2011

Nota: nu au fost prevazute cheltuieli CAPEX pentru recuperarea energie (co-procesare) in fabricilor de ciment, deoarece se presupune ca investitiile suplimentare necesare vor fi realizate de detinatorii fabricilor si sunt integrate in taxele de admisie (gate fee) solicitate de fabricile de ciment pentru co-procesare.

Tabelul 2.22: Proiec ii OPEX cheltuieli de exploatare medii pe perioad


Scenariul Termen scurt (2012-14) Cazul de baz Maximum EdD Maximum Agricultur Cazul de baz + pH6,0
1) Media pentru to i anii perioadei 2) Toate costurile n pre uri 2011

OPEX anuale medii pe perioad (M Lei /an) 2 Termen mediu (2015-18) 326,0 446,2 304,4 308,9 Termen lung (2019-40) 470,7 735,9 394,3 416,1

161,7 186,4 158,1 157,6

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

38

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Figura 2.9: Compararea CAPEX necesare pentru fiecare scenariu

Figura 2.10: Compararea creterilor OPEX pentru fiecare scenariu

2.8

Analiza financiar a implementrii strategiei (analiza cost beneficiu & Suportabilitate)

Analiza financiar prezentat n acest raport are ca scop principal evaluarea fezabilit ii financiare a diferitelor solu ii de gestionare a nmolului, privite din punctul de vedere al operatorilor implica i, dar i din cel al clien ilor acestora (existen i sau poten iali). Analiza s-a efectuat pe cele 8 regiuni de dezvoltare, privite drept entit i opera ionale din punctul de vedere al costurilor implicate n gestionarea nmolului; se presupune ca activitatea de gestionare a nmolului trebuie s se autofinan eze, ceea ce revine la asigurarea unui disponibil propriu anual de lichiditati strict pozitiv . Mai multe detalii sunt oferite in Raportul privind costurile de implementare a strategiei. Creterile de tarife calculate pentru cele patru scenarii sunt prezentate n Tabelul 2.23 si Figura 2.11. Se recunoaste potentialul de generare in anumite circumstante a veniturilor de catre operatori prin valorificarea unor produse pe baza de namol tratat, insa aceasta situatie este putin probabila atata timp cat cererea de namol din partea fermierilor si a
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

39

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) altor potentiali utilizatori nu depaseste oferta. Asadar, in analiza financiara nu sunt incluse astfel de venituri.
Tabelul 2.23: Creterea maxim de tarife n cele patru scenarii (lei/m )
Regiunea Baz Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Nord Vest Centru Bucureti-Ilfov 0,51 0,54 0,44 0,46 0,54 0,68 0,72 0,63 Scenariul Max agricultur 0,45 0,54 0,39 0,40 0,54 0,55 0,61 0,62 Baz + pH6,0 0,48 0,54 0,40 0,44 0,57 0,62 0,72 0,44 Max energie 0,86 1,12 0,77 0,71 1,00 0,93 1,11 0,67
3

Figura 2.11: Creterea maxim de tarife n cele patru scenario (lei/m3)

Pentru toate regiunile (cu excep ia regiunii Bucureti-llfov), scenariul de utilizare maxim a terenurilor agricole conduce la cele mai mici creteri de tarif, in timp ce scenariul privind energia din deseuri maxima conduce la cele mai mari cresteri de tarif. Scenariul care permite folosirea solurilor cu pH6,0 este i el mai bun dect scenariul de baz, cu excep ia Regiunii Vest. Aceste rezultate sunt oarecum asteptate, date fiind impactele CAPEX si OPEX pentru aceste scenarii. Creterea de tarif presupus de aplicarea strategiei de baza de gestionare a nmolului este moderata, insa cresterea de tarif rezultata din scenariul maximum energie din deeuri este semnificativ mai mare. Analiza financiara a fost utilizata pentru a calcula grantul minim ce ar permite limitarea cresterii tarifare pana la un nivel rezonabil. Proportia rezonabila a grantului in costului de capital pare a fi de 75%, respectiv 1. 800 Mlei in perioada 2012 -2022. Fara existent grantului, cresterea tarifara trebuie sa fie cu 40-50% mai mare iar suportabilitatea este nesigura.

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

40

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) 2.9
2.9.1

Rezumatul strategiei de management a namolurilor si note suplimentare


Rezumatul strategiei bazate pe scenariul de baza

Strategia ofera un cadru pentru planificarea i implementarea msurilor pentru gestionarea volumelor n cretere de nmol de la SEAU existente, reabilitate i noi din Romnia n perioada 2012 - 2040. Rutele poteniale pentru utilizarea avantajoas i de eliminare a nmolurilor sunt aplicarea sustenabil pe termen lung a nmolurilor pe terenurile agricole, n plantaii forestiere i pentru reabilitarea n mod ocazional a terenurilor, pentru recuperarea sustenabila pe termen lung a energiei, precum i alte utilizri mai putin importante, cum ar fi co-compostarea cu deeuri solide. Opiunile de eliminare sunt in depozite dedicate, pe sau langa amplasamentul SEAU si eliminare impreuna cu deseurile solide in depozitele ecologice de deseuri; ambele optiuni fiind nesustenabile pe termen lung. Optiunea preferat de utilizare benefica si eliminare a nmolurilor benefice va depinde de condiiile specifice locale ale fiecarei statii de epurare. Strategia prezint soluiile propuse la nivel naional i pentru cele opt regiuni de dezvoltare din Romnia.S-a identificat un "scenariu de baz" pentru dezvoltarea de soluii i pentru identificarea eventualelor costuri de planificare pentru trei perioade de planidicare: termen scurt, mediu i termen lung. Pe termen scurt-mediu, se asteapta ca depozitul de deseuri sa fie cea mai folosita optiune deoarece celelalte optiuni necesita o implementare pe mai multi ani sau pot fi mai costisitoare in primii ani pana cand costurile de eliminare la depozitul de deseuri vor creste. Coprocesarea namolului pentru utilizare in fabricile de ciment poate fi implementata inainte de anul 2020 in anumite judete (avand in vedere existenta capacitatii); aceasta optiune poate conduce la o utilizare mai rara a depozitelor de deseuri in cazul in care in urma unei analize detaliate a costurilor la nivel local, inclusiv tratare, transport si taxe de admisie, rezulta ca aceasta este o optiune eficienta pentru Operator. Pe termen mediu, utilizarea namolului pe terenurile agricole se asteapta sa fie din ce in ce mai comuna si mai putin costisitoare in zonele unde exista suficient teren agricol corespunzator. In zonele unde terenul agricol este limitat, se asteapta ca namolul sa fie coprocesat in fabrici de ciment sau incinerat ambele optiuni genereaza energie din deseuri. Este nevoie de un set cuprinzator de actiuni pentru implementarea strategiei (a se vedea Planul de Acriune din capitolul urmator). Cateva dintre premizele importante legate de implementarea strategiei si de respectarea solutiilor BPEO privind managementul namolurilor sunt prezentate mai jos: Strategia nationala de management a deseurilor va fi adoptata si publicata pentru a fi utilizata drept ghid pentru implementarea strategiei, impreuna cu documentele ghid (de ex. privind optiunile de utilizare si eliminare a namolurilor de epurare, cele mai bune practici, monitorizarea si controlul namolului si a terenului receptor, contract intre operatorii serviciilor de canalizare si asociatiile de fermieri) Revizuirea standardelor de calitate din OM 344/2004, mai ales in ceea ce priveste limitele PAH si arseniu din namol si restrictiile privind aplicarea namolului numai pe terenuri cu pH6.5; pentru scenariul de baza se presupune ca PAH si arseniul din namol nu restrictioneaza utilizarea acestuia, iar limita de pH6.5 a fost redusa Rolurile si responsabilitatile institutionale vor fi definite mult mai clar Namolul va fi stabilizat prin tratare anaeroba acolo unde este fezabil si va fi deshidratat pentru a facilita manipularea si transportul acestuia conform optiunii propuse de utilizare/valorificare/eliminare a namolului
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

41

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) Vor fi create centre zonale de tratare a namolurilor, pentru tratarea namolului de la SEAU mai mici Va fi nevoie de patru incineratoare zonale; un incinerator deja este planificat pentru faza 2 a SEAU Glina; insa va fi nevoie de altele 3 in judetele sau in vecinatatea judetelor Bacau, Cluj si Caras Severin Costul eliminarii namolului la depozitul de deseuri va creste pana in anul 2020 pe masura ce Guvernul va introduce masuri pentru atingerea obiectivelor de reducere a cantitatii de deseuri eliminate la depozit si de crestere a procentului de material reciclat Utilizarea namolului in agricultura va inlocui treptat eliminarea acestuia la depozitul de deseuri in intervalul 2012-2019, insa, dupa cum a fost mentionat si mai sus, o anumita cantitate de namol va fi coprocesata in fabrici de ciment daca se demonstreaza ca aceasta este o solutie eficienta din punct de vedere al costului in zona respectiva Cantitatea de namol in exces fata de cea care poate fi utilizata in agricultura sau prin alte mijloace va fi eliminata la depozitul ecologic de deseuri municipale pana la sfarsitul anului 2019 Depozitele dedicate pentru namolul de epurare sunt o solutie sigura si de incredere pe termen scurt, pentru a permite dezvoltarea unor alternative fezabile pe termen lung Reabilitarea terenurilor degradate nu poate fi privita ca o componenta sustenabila a strategiei de management a namolurilor, insa poate oferi oportunitati locale periodice de a se folosi cantitati mari de namol dintr-o data. Aceasta optiune poate fi avuta in vedere de multe SEAU in care s-au acumulat mari cantitati de namol de epurare si pentru care nu exista modalitati sigure si permanente de eliminare Operatorii ar trebui sa analizeze impreuna cu reprezentantii celor mai apropiate fabrici de ciment pentru a se determina conditiile si costurile de acceptare a namolului, dar si pentru a afla daca aceasta poate fi o solutie eficienta din punct de vedere al costului pentru gestionarea namolului Va fi furnizata Operatorilor asistenta tehnica pentru pregatirea aplicatiilor de finantare din fondul de coeziune in urmatoarea perioada de programare (2014-2020). Pentru investitii in facilitati de epurare a apei uzate si de gestionare a namolului pentru a respecta cerintele din Tratatul de Aderare. Cantitatile si costurile legate de implementarea strategiei se bazeaza pe premizele de mai sus si nu numai, iar strategiile locale detaliate vor trebui sa evalueze constrangerile si oportunitatile specifice locale. Proiectiile scenariului de baza entru fiecare perioada de planificare sunt prezentate in Tabelul 2.24
Tabelul 2.24: Utilizarea namolului si costurile de implementare a scenariului de baza Romania
Parametru Perioada Curent Termen scurt (2012-14) 2014 20.4 42% 247.6 182.6 150.7 31.9 182.6 27.9 0.0 Termen mediu (2015-18) 2018 20.1 100% 556.1 418.1 310.3 107.9 418.1 164.7 0.0 Termen lung (2019-40) 2022 20.0 100% 552.9 415.7 308.5 107.2 415.7 210.0 123.0

An Populatie Acoperirea serviciilor de canalizare toate aglomerarile Productia de namol netratat toate SEAU Productia de namol tratat toate SEAU Fermentat anaerob Tratat prin alte metode (ex. Uscare la soare, paturi de stuff, etc) Utilizarea namolului tratat toate utilizarile Agricultura Recuperarea energiei fabrici de ciment
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

2011 20.5 23% 130.4 96.2 80.7 15.5 96.2 0.5 0.0

milioane % '000 t.su./ an '000 t.su./ an '000 t.su./ an '000 t.su./ an '000 t.su./ an '000 t.su./ an '000 t.su./ an

42

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Parametru Perioada Curent Termen scurt (2012-14) 0.0 154.7 100.0% 15.3% 0.0% 0.0% 84.7% 0.3 23.9 119.1 23.3 0.0 0.0 0.7 600.5 500.1 97.7 0.0 0.0 2.7 44.1 12.3 1.5 0.0 0.0 30.3 0.1 185.4 51.7 6.4 0.0 0.0 127.1 0.2 Termen mediu (2015-18) 0.0 253.4 100.0% 39.4% 0.0% 0.0% 60.6% 1.7 162.0 183.1 35.8 0.0 125.8 0.5 1449.3 768.9 150.2 0.0 528.2 2.0 108.2 49.4 9.1 0.0 0.0 49.7 0.1 455.0 207.5 38.1 0.0 0.0 208.9 0.5 Termen lung (2019-40) 82.7 0.0 100.0% 50.5% 29.6% 19.9% 0.0% 2.1 50.2 23.8 4.7 0.0 45.6 0.0 310.9 100.0 19.5 0.0 191.4 0.0 115.2 49.1 11.6 40.1 14.4 0.0 0.1 484.4 206.2 48.7 168.4 60.6 0.0 0.5

Recuperarea energiei incinerare Depozit de deseuri Utilizarea namolului tratat toate utilizarile Agricultura Recuperarea energiei fabrici de ciment Recuperarea energiei incinerare Depozit de deseuri Utilizarea in agricultura % din terenul arabil corespunzator folosit Capex pentru perioada: Cresterea capacitatii de tratare a namolului Agricultura Recuperarea energiei fabrici de ciment Recuperarea energiei incinerare Altele Capex pentru perioada: Cresterea capacitatii de tratare a namolului Agricultura Recuperarea energiei fabrici de ciment Recuperarea energiei incinerare Altele Opex anual - total (la sfarsitul perioadei) Tratarea namolului Agricultura Recuperarea energiei fabrici de ciment Recuperarea energiei incinerare Depozit de deseuri Altele Opex anual - total (la sfarsitul perioadei) Tratarea namolului Agricultura Recuperarea energiei fabrici de ciment Recuperarea energiei incinerare Depozit de deseuri Altele

'000 t.su./ an '000 t.su./ an % % % % % % Milioane euro Milioane euro Milioane euro Milioane euro Milioane euro Milioane euro Milioane RON Milioane RON Milioane RON Milioane RON Milioane RON Milioane RON Milioane euro / an Milioane euro / an Milioane euro / an Milioane euro / an Milioane euro / an Milioane euro / an Milioane euro / an Milioane RON / an Milioane RON / an Milioane RON / an Milioane RON / an Milioane RON / an Milioane RON / an Milioane RON / an

0.0 95.7 100.0% 0.5% 0.0% 0.0% 99.5% 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 24.0 5.5 0.0 0.0 0.0 18.5 0.0 101.0 23.0 0.1 0.0 0.0 77.8 0.1

Nota: Tabelul 2.24 de mai sus include anul 2022 in coloana Termen Lung (2019-40), in timp ce alte tabele prezinta informatiile pe termen lung pentru anul 2040. Desi perioada de implementare pe termen lung se extinde in intervalul 2019-2040, in coloana tabelului sunt prezentate informatii (privind cantitatile de namol si costurile aferente) pentru anul 2022 deoarece la aceasta data se presupune ca se vor da in folosinta noile facilitati de tratare a namolului, de incinerare sau alte folosinte ale acestuia, si deci va fi ultimul an in care vor exista investitii de capital in active noi. Dupa aceasta data vor exista costuri legate de mentenanta si inlocuirea facilitatilor de tratare si utilizare a namolurilor, iar aceste costuri vor fi incluse in provizioanele de amortizare incluse in tarifele catre clienti.
2.9.2 Note suplimentare

Pentru a elabora un grafic de evolutie a costurilor s-au facut premize asupra evolutiei optiunilor de management a namolurilor. Un stimul cheie pentru operatorii SEAU este
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

43

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) costul de gestiune a namolurilor, pentru a minimiza cresterea tarifului, deoarece acesta este aproape de nivelul maxim de suportabilitate. Astfel, pe termen scurt, se asteapta ca eliminarea namolului la depozitul de deseuri sa fie cea mai utilizata optiune, doarece este si cea mai ieftina, pe masura ce se dezvolta, acolo unde este fezabil, alte alternative de utilizare a namolului, precum cea in agricultura. Se recunoaste faptul ca exista deja un potential de coprocesare in fabricile de ciment, insa aceasta este cea mai scumpa optiune in acest moment, avand in vedere costul estimat de transport si al taxelor de admisie. Atunci cand eliminarea la depozitul de deseuri va deveni prea costisitoare pentru operatorii SEAU, alternativa de coprocesare in fabricile de ciment va fi mult mai atractiva pentru operatorii care nu pot folosi namolul in agricultura. Pentru elaborarea strategiei, acest punct de cotitura se estimeaza a fi in anul 2020, atunci cand Romania trebuie sa respecte obligatiile CE privind tintele de reciclare a deseurilor. Coprocesarea in fabricile de ciment poate incepe, totusi, inainte de anul 2020, in functie de analiza fezabilitatii tehnice si economice a acesteia si a altor optiuni, de la caz la caz, la nivel local. Decizia de a include optiunea de incinerare dedicata a namolului in strategie a depins de costuri in zonele unde, conform premizelor, nu ar exista o alta optiune mai ieftina de gestiune a namolului. Distanta maxima de transport a namolului pe care operatorii SEAU o pot suporta fara sa impute costuri excesive a fost asumata a fi la 100 km. Distanta maxima de transport spre o fabrica de ciment sau spre un incinerator de namol depinde de balansarea diferitelor costuri de investitie si operationale, analiza ce se poate face de la caz la caz. Doar un anumit operator sau un grup de operatori ai SEAU pot determina daca implementarea co-procesarii in fabricile de ciment sau a unui incinerator regional constituie o solutie corespunzatoare din punct de vedere tehnic si economic pentru rezolvarea problemei de management a namolurilor. Daca se alege o optiune de recuperare a energiei, nu este neaparat nevoie de treapta de fermentare anaeroba, deoarece acest proces reduce capacitatea calorifica a namolului pentru receptor. Va fi nevoie, insa, de stabilizarea namolului pentru toate celelalte optiuni de utilizare/eliminare a namolului si ar fi riscanta constructia SEAU fara treapta de stabilizare a namolului sperand ca fabricile de ciment vor accepta tot namolul pe toata durata de viata a SEAU la un cost mai mic decat al altor optiuni de eliminare. Optiunea considerata in strategie pentru constructia SEAU mari este cu treapta de fermentare anaeroba cu producere de caldura si electricitate, treapta aplicata intregii cantitati de namol, pentru a reduce consumul de energie. In practica, in urma studiilor de fezabilitate dezvoltate tinand cont de conditiile specifice de la caz la caz pentru SEAU mari, se poate aplica doar fermentarea unei parti a namolului uzat in vederea generarii energiei necesare tratarii/uscarii acestuia, imbunatatindu-se astfel posibilitatile de acceptare spre co-procesare si reducandu-se costurile de transport si admisie. In cazul coprocesarii in fabricile de ciment, trebuie facut un compromis intre costul de uscare a namolului la SEAU, costul de transport si taxa de admisie pe de-o parte si costul mai mare de transport si taxa mai mare de admisie a namolului deshidratat (cu umiditate ridicata), pe de alta parte. Aceasta comparatie este greu de facut la nivel national/regional, deoarece depinde de marimea si situatia fiecarei SEAU in parte; comparatia trebuie facuta de fiecare operator in parte in timpul elaborarii strategiei proprii de management a namolurilor si in timpul studiilor de fezabilitate.

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

44

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)

3. Planul de actiune si programul de implementare


3.1 Obiective strategice si specifice Obiectivul general al strategiei (si al serviciilor de consultanta - asistenta tehnica) conform termenilor de referinta este imbunatatirea pe termen lung a factorilor de calitate a mediului prin minimizarea efectelor adverse ale managementului inadecvat al namolului. Strategia se bazeaza pe propuneri de metodologii eficiente ale managementului namolului in Romania, incluzand optiuni fezabile de recuperare si de utilizare a namolului, sporind gradul de implicare a factorilor interesati in cadrul procesului de utilizare si de recuperare a namolului si urmarind constientizarea aspectelor principale ale utilizarii namolului in agricultura. Scopul strategiei si a planului de actiune este de a furniza un cadru pentru planificarea si implementarea sistemelor si practicilor de management a namolurilor intr-un mod eficient din punct de vedere economic si al mediului. Strategia si planul de actiuni asociat abordeaza aspecte legate de utilizarea si eliminarea unor cantitati tot mai mari de namol care rezulta de la statiile de tratare a apei si a apelor uzate urbane care apar in urma investitiilor in curs si a celor planificate in infrastructura de apa/ ape uzate. Obiectivele specifice ale strategiei nationale pot fi definite ca fiind: Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de raportare Minimizarea productiei de namol de epurare prin prevenirea deversarilor excesive de deseuri si substante interzise in reteaua de canalizare de ex. prin imbunatatirea controlului asupra evacuarilor industriale in canalizare Imbunatatirea tratarii apelor uzate si a namolurilor pentru a imbunatatii calitatea namolului astfel incat acesta sa devina adecvat pentru utilizarea sau eliminarea benefica Furnizare de indrumare pentru producatorii de namol (operatorii de apa si ape uzate) in dezvoltarea cailor de utilizare/valorificare sau eliminare benefica a namolului Furnizare de indrumare privind imbunatatirea capacitatii de analiza si monitorizare a calitatii namolului produs Imbunatatirea informarii publice si institutionale privind utilizarile/metodele de valorificare acceptabile ale namolului de epurare Indrumari privind monitorizarea terenurilor agricole receptoare de namol si a potentialelor constrangeri privind variantele de utilizare/valorificare benefica a namolului. 3.2 Planificarea implementarii

Pentru a atinge obiectivele acestei Strategii Nationale de Gestionare a Namolurilor de epurare, planul de actiune de implementare ia in considerare: Obiectivele si principalele obiective si teme de baza prezentate in strategie Informatii relevante in elaborarea documentelor de indrumare si brosuri legate de managementul utilizarii si depozitarii namolurilor Cerintele factorilor interesati in domeniul managementului namolurilor Bazandu-se pe cele de mai sus, in planurile de actiune trebuie abordate si integrate si urmatoarele aspecte: Atingerea obiectivelor rezultate din strategie
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

45

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) Stabilirea unor termene realiste pentru actiunile propuse Coordonare intre diferitele sarcini si organizatii nationale/locale implicate Dezvoltarea premiselor pentru monitorizare si control Utilizarea eficienta a resurselor Minimizarea riscurilor Constrangerile potentiale in realizarea planurilor de implementare, in mod specific rezultatele pe termen lung pana la 2040, includ urmatoarele: Obiectivele pe termen lung pot fi definite doar in termeni generali Expunerea la factorii de risc este foarte mare Evenimentele neprevizibile pot avea un impact serios asupra ipotezelor de baza ale planificarii Costurile resurselor estimate pot avea variatiuni semnificative in timp. Anumite modificari neprevazute in legislatia UE si cea nationala pot avea un impact serios asupra obiectivelor propuse si asupra planurilor de actiune. Continuitatea responsabilitatilor personale poate fi afectata pe o perioada mai lunga de timp. Alte prioritati nationale pot altera atat obiectivele pe termen lung cat si planurile de actiuni aferente. In procesul de planificare au fost parcursi urmatorii pasi: Intelegerea necesitatilor si asteptarilor partilor interesate Analiza si intelegerea contextului UE si a celui national Stabilirea abordarii fiecarui obiectiv Stabilirea dependentelor intre obiective/ actiuni Dezvoltarea actiunilor necesare, termenelor si a responsabilitatilor Verificarea consistentei planului 3.3 Planul de actiune

Planul de actiune a fost dezvoltat avand urmatoarele obiective de baza: Obiectivul A: Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de raportare Obiectivul B: Imbunatatirea epurarii apelor uzate si a namolurilor utilizate prin diferite cai si a calitatii namolului Obiectivul C: Dezvoltarea diferitelor cai de utilizare/valorificare/eliminare a namolurilor la nivel local, regional si national Obiectivul D: Imbunatatirea controlului asupra deversarilor industriale in sistemele de canalizare Obiectivul E: Imbunatatirea capacitatii de analiza a namolurilor la nivel de operatori regionali si cel national Obiectivul F: Imbunatatirea acceptabilitatii publice a namolurilor Obiectivul G: Reducerea diferitelor constrangeri privind caile de utilizare/valorificare a namolurilor In tabelele 3.1 - 3.7 de mai jos, planurile de actiune sunt prezentate astfel: domeniu de actiune, actiune, rezultate, termen limita si responsabilitati

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

46

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)

Tabelul 3.1: Plan de actiuni - Obiectivul A: Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de raportare
Pozitie A.1 Domeniul actiunii Cadru legal si institutional Actiunea Adoptarea, publicarea si actualizarea, din cand in cand, a Strategiei Nationale de Gestionare a Namolurilor iar implementarea strategiei sa constituie obiectivul al POS Mediu pentru urmatoarea perioada de programare UE (2014 - 2020). Rezultate Strategia nationala de gestionare a namolurilor, documentele ghid si brosura au fost adoptate si utilizate ca si documente de baza in vederea planificarii gestiunii namolurilor generate de statiile de epurare. S-a infiintat comisia responsabila cu gestionarea namolurilor de epurare, definindu-se responsabilitati si metode de raportare clare. Reglementari privind utilizarea namolului in agricultura revizuite si adoptate de lege. Termen 2012 Responsabilitate MMP Nevoie de AT Nu

A.2

Cadru legal si institutional

Infiintarea unei comisii inter-ministeriale/ inter- agentii in vederea revizuirii politicii, strategiei, reglementarilor si raportarii activitatilor privind gestionarea namolurilor precum si a implementarii Strategiei nationale de gestionare a namolurilor si a planului de actiune. Analiza si revizuirea OM 344/2004 pentru: Clarificarea unor incertitudini si omisiuni; Asigurarea ca parametri de poluare selectati, valorile lor limita, restrictiile de pH ale solului sunt corespunzatoare si proportionale cu potentialele riscuri Asigurarea ca cerintele nu au un caracter restrictiv. Includerea masurilor de control a utilizarii namolului in silvicultura si in reabilitarea terenurilor degradate, extinzand anumite restrictii privind utilizarea namolului in agricultura si la alte tipuri de terenuri Dezvoltarea unei Matrici privind utilizarea sigura a namolurilor, pentru a se identifica standardele corespunzatoare de tratare a namolurilor pentru diferitele metode de utilizare a acestora

2012

MMP/MARD/MAI/M OH/NEPA/NEG

Nu. Comisia trebuie sa implice si alte organizatii sau experti. Da

A.3

Cadru legal si institutional

2013

MMP/MARD

A.4

Cadru legal si institutional

Adoptarea, publicarea documentelor ghid si ale brosurii (si Codul de bune practici privind utilizarea biosolidelor in agricultura) pentru a asista operatorii statiilor de epurare in vederea implementarii reglementarilor revizuite privind valorificarea namolului in agricultura, actualizarea reglementarilor in mod regulat. A se asigura ca toate institutiile la nivel national, regional si judetean si-au insusit rolurile si responsabilitatile in ceea ce priveste gestionarea namolurilor; inclusiv Camera de

Documentele ghid si brosura au fost actualizate pentru a reflecta o analiza si o actualizare a legislatiei.

2013

MMP/MARD

Da

A.5

Cadru legal si institutional

Toate institutiile sunt informate si isi indeplinesc rolurile atribuite.

2012

MMP/MARD/MAI/ MS si institutiile subordonate

Nu

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

47

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Pozitie A.6 Domeniul actiunii Cadru legal si institutional Cadru legal si institutional Actiunea Judeteana pentru Agricultura (a se forma). A se asigura ca fiecare operator de statie de epurare si-a constituit o baza de date a activitatilor de gestionare a namolului si ca aceasta poate fi accesata independent. Imbunatatirea bazei de date la nivel national privind gestionarea namolului, prin existenta unei raportari complete din partea producatorilor de namol a fi prevazuta ca si cerinta legala. Stabilirea, la nivel regional/judetean a unui comitet de coordonare a gestionarii namolului in vederea facilitarii unei implementari eficiente si in timp util a planurilor de gestionare a namolurilor realizate de catre operatorii statiilor de epurare, cu o raportare periodica fata de comisia nationala, pe probleme ce pot avea un impact la nivel national. Adoptarea unui sistem de contabilitate utilizat de catre operatorii statiilor de epurare pentru a se inregistra costurile activitatilor de gestionare a namolurilor (tratare si utilizare/eliminare). Rezultate Infiintarea bazei de date pentru gestionarea namolului. Baza de date revizuita si extinsa. Imbunatatirea sistemului de raportare via ANARsi ANPM catre Autoritatile Nationale si CE. s-a format, la nivel regional/judetean, comisia de coordonare a gestionarii namolului este functionala. Termen 2012 Responsabilitate MMP/ANPM/operato rii statiilor de epurare MMp/ANPM Nevoie de AT Nu

A.7

2012

Nu

A.8

Cadru legal si institutional

2012

APM/Operatorii statiilor de epurare si alte organizatii corespunzatoare.

Nu

A.9

Fianciar

Sistem de contabilitate imbunatatit, cu capacitatea de a genera informatiile necesare privind costurile de gestionare a namolurilor si impacturile asupra tarifelor. Tarifele stabilite de operatorii de apa si canalizare prevad si costurile de tratare si valorificare a namolului. Monitorizare si rapportare: (a) actiunile legate de mediu ale strategiei comparative cu politice de mediu existente (b) efectele masurilor de mediu (c) impacturile modificarilor propuse de strategie asupra mediului si sanatatii umane. Scopul monitorizarii impactului asupra mediului si a sanatatii umane este (i) a observa cum functioneaza strategia si daca sunt necesare alte masuri (ii)

2013

operatorii statiilor de epurare

da. Adoptarea sistemelor financiare utilizate de operatorii statiilor de epurare Nu

A.10

Financiar/Legislati v

Adoptarea procedurilor ANRSC pentru a se efectua analiza tarifelelor stabilite de catre companiile de utilitati include o furnizare corespunzatoare a costurilor de tratare a namolului si de valorificare a acestuia, suportate de cate operatorul de apa si canalizare. Introduce si mentine un sistem de monitorizare a mediului si a impactului asupra sanatatii publice avut de implementarea strategiei de gestionare a namolului

2012 / in desfasurar e

MAI/ANRSC/ADI

A.11

Mediu

2012 si in perioada urmatoare

MMP, MS

Nu

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

48

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Pozitie Domeniul actiunii Actiunea Rezultate informatii in vederea reducerii nivelului de si a creste acuratetea si obiectivitatea analizelor in cadrul strategiilor viitoare Termen Responsabilitate Nevoie de AT

Tabelul 3.2: Plan de actiuni - Obiectivul B: Imbunatatirea tratarii apelor uzate, a namolurilor si implicit a calitatii namolului
Pozitie B.1 Domeniul actiunii Financiar si tehnic Actiunea Sprijin acordat operatorilor de statii de epurare in vederea pregatirii aplicatiilor pentru FC in cadrul urmatorului program UE (2014 -2020) de investitii in facilitatile de gestionare a namolului Rezultate Servicii de AT realizate pentru planificarea, proiectarea si achizitionarea activelor de gestionare a namolului si a echipamentelor (pentru tratarea si valorificarea/eliminarea namolului) O cantitate mare de namol in Romania este tratat. Termen 2012 si in perioada urmatoare Responsabilitate MMP Nevoie de AT Da. Daca este necesar pentru operatoriii de apa si canalizare MMP, operatorii de apa si canalizare Da. Daca se cere de catre operatorii de apa si canalizare. Impreuna cu AR pentru B.1 Nu

B.2

Tehnic si de operatiuni

Adoptarea si implementarea conceptului de tratare centralizata a namolului in cadrul unor statii de epurare de mare capacitate pentru a minimiza procentul de namol produs de statiile de epurare de mica capacitate, namol netratat

2014 si in perioada urmatoare

B.3

Cadru legal si institutional

Comisia stabilita la nivel national si local in vederea gestionarii namolului analizeaza practicile si planurile operatorilor de apa si canalizare si recomanda metode de imbunatatire a procedurilor si a legislatiei in mod corespunzator Includerea in contractele de delegare incheiate intre ADI si operatorii de apa si canalizare, a aspectelor legate de gestionarea namolurilor in concordanta cu strategia nationala de gestionare a namolurilor. Introducerea si extinderea controlului calitatii si a sistemelor de siguranta in cadrul operatorilor de apa si canalizare in ceea ce priveste producerea, tratarea si valorificarea namolului Planificarea si implementarea campaniilor de constientizare a publicului pe probleme cu impact asupra calitatii apelor uzate si a namolului

S-a stabilit analiza regulata a practicilor de gestionare a namolului

2012 si perioada urmatoare

MMP/ Comisia (propusa)

B.4

Cadru legal si institutional

Contractele de delegare sunt revizuite si amendate

2013

Autoritati locale/ regionale (ADI si operatorii de apa si canalizare) Operatorii de apa si canalizare

Da. Alaturi de TA pentru B.1

B.5

Tehnic si operatiuni

Extinderea controlului calitatii si a procedurilor de siguranta adoptate si implementate Planuri de comunicare pentru informarea publicului.

2012 si perioada urmatoare 2012 si perioada urmatoare

Nu

B.6

Comunicare si marketing

Autoritati locale/ regionale, Operatori de apa si canalizare

Nu

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

49

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Tabelul 3.3: Plan de actiuni - Obiectivul C: Dezvoltarea diferitelor cai de utilizare a namolurilor de tratare si epurare
Pozitie C.1 Domeniul actiunii Tehnic si Operatiuni Actiunea Asigurarea ca planurile de gestionare a namolurilor elaborate de catre operatorii de apa si canalizare sunt in concordanta cu politica si obiectivele strategiei de gestionare a namolurilor la nivel national Rezultate Planurile de gestionare a namolurilor sunt in concordanta cu strategia nationala Termen 2012 si perioada urmatoare Responsabilitate MMP/Operatorii de apa si canalizare Nevoie de AT Da. Daca se solicita de catre operatorii de apa si canalizare. Alaturi de AT pentru B.1 Da

C.2

Cadru legal si institutional

Definirea obligatiilor sustinute de catre un program adecvat de finantare a autoritatilor de stat pentru a realiza activitati de cercetare privind efectele valorificarii namolului in agricultura, silvicultura, ameliorare terenuri si recuperare de energie. Incurajarea, cu ajutor financiar acolo unde este cazul, a operatorilor de apa si canalizare si a potentialilor utilizatori de namol in vederea stabilirii proiectelor pilot si a realizarii unor experimente privind utilizarea namolului in agricultura, silvicultura, ameliorare terenuri si facilitati de combustie (fabrici de ciment). Stabilirea mecanismelor in vederea realizarii schimbului de experienta intre operatorii de apa si canalizare precum si cu alti factori interesati, in ceea ce priveste dezvoltarea, implementarea si operarea programelor de valorificare a namolului Incurajarea operatorilor de apa si canalizare, CONVERSIM, operatorii de mine, pietris si depozite de deseuri pentru a utiliza namolul odata cu reabilitarea siturilor istorice si active avand la baza Ghidul privind optiunile de eliminare si valorificare a namolurilor. Incurajarea operatorilor de apa si canalizare, ROMSILVA si proprietarii terenurilor forestiere pentru a utiliza namolul in programele forestiere avand la baza Ghidul de eliminare si utilizare a namolului La solicitarea CONVERSIM si / sau ROMSILVA, elaborarea unui cod de bune practici pentru a sprijini ulterior utilizarea namolului in vederea reabilitarii siturilor istorice si cele radioactive in cadrul programelor forestiere corespunzatoare

Obligatiile au fost definite iar programul de cercetare a fost implementat

2012 si in perioada urmatoare

MMP/MARD/ companii de apa si canalizare

C.3

Tehnic si Operational

Proiecte pilot si experimente finalizate cu succes, rezultate diseminate.

2012 si in perioada urmatoare

MMP/MARD/ companii de apa si canalizare

Da

C.4

Tehnic si Operational

Schimb de experienta privind implementarea schemei de gestionare a namolului si lectii invatate luate la cunostinta si puse in aplicare. Utilizarea namolului pentru reabilitarea siturilor miniere de tip radioactiv si istoric.

2012 si in perioada urmatoare

MMP/MARD/ARA/ Operatorii de apa si canalizare MMP

Nu

C.5

Tehnic si Operational

2012

Nu.

C.6

Tehnic si Operational

Namolul utilizat in programe forestiere corespunzatoare

2012

MEF

Da

C.7

Cadru Legal & Institutional / Tehnic

Elaborarea si diseminarea codului de bune practice, daca se solicita

2012

MMP / CONVERSIM Da. si / sau ROMSILVA Daca se solicita de catre CONVERSIM si / sau ROMSILVA

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

50

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Pozitie C.8 Domeniul actiunii Financiar Actiunea Stabilirea unui fond pentru a sprijini operatorii de apa si canalizare (dupa implementarea optiunilor de optimizare a costurilor) sa suporte costurile de gestionare a namolurilor ar rezulta intr-o depasire pragului de suportabilitate a valorii tarifelor. Este necesara, cu sustinere financiara acolo unde este cazul, asigurarea unor conditii de siguranta sau indepartarea stocurilor de namol acumulate in cadrul operatorilor de apa si canalizare,acolo unde acestea sunt periculoase pentru mediul inconjurator in vederea valorificarii sau eliminarii in conditii optime. Stabilirea unui fond de garantie sau a unui sistem de asigurare pentru a acoperi costurile, pagubele sau alte costuri provocate de pagube neprevazute soluri sau culturi prin utilizarea namolului in agricultura Rezultate Stabilirea fondului si revizuirea regulata a suportabilitatii Termen 2014 si in perioada urmatoare Responsabilitate Guvernul Romaniei / ANRSC Nevoie de AT Nu

C.9

Tehnic & Operational / Financiar

Stocurile de namol sunt pastrate in conditii de siguranta sau indepartate din statiile de epurare.

2012 si in perioada urmatoare

MMP

Nu

C.10

Financiar

Fonduri de garantie alocate sau stabilirea unui sistem de asigurare

2014

Guv RO

Nu.

Tabelul 3.4: Plan de actiuni - Obiectivul D: Imbunatatirea controlului asupra deversarilor industriale in sistemele de canalizare
Pozitie D.1 Domeniul actiunii Tehnic si operational Tehnic & Operational Cadru Legal & Institutional Actiunea Sondaje in cadrul companiilor industriale si a descarcarilor apelor uzate in sistemul public de canalizare A se solicita ca industriile neconforme sa elaboreze si sa implementeze Planul de Asigurare Conformitatii A se asigura realizarea si operarea procesului de pretratare in cadrul industriilor pentru a se conforma cu standardele de descarcare a efluentilor in sistemul de canalizare Rezultate Analiza corecta a calitatii/cantitatii descarcarilor industriale in sistemul public de canalizare Planurile de conformitate sunt stabilite, implementate si evaluate ulterior Instalarea corespunzatoare a procesului de pre-tratare in industrie astfel incat descarcarea in sistemul de canalizare sa fie conform standardelor pentru descarcarea efluentilor in canalizare (NTPA 002) Sistem eficient de penalizare, in cazul in care acesta nu a fost stabilit Termen 2012 si in perioada urmatoare 2013 si perioada urmatoare 2012 si perioada urmatoare Responsabilitate Autoritati locale / regionale/ operatorii de apa si canalizare Autoritati locale / regionale/ operatorii de apa si canalizare MMP /ANPM / ANM / Operatorii regionali Nevoie de AT Nu

D.2

Nu

D.3

Nu

D.4

Cadru Legal & Institutional

A se determina daca penalitatile (de ordin financiar si al retragerii permisului de aplicare) aplicate industriilor pentru neconformitate cu standardele de descarcare a efluentilor in sistemul de canalizare sunt suficient de puternice.

2012

MMP / ANPM / ANM

Nu

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

51

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Tabelul 3.5: Plan de actiuni - Obiectivul E: Imbunatatirea capacitatii de analiza a namolurilor de tratare si epurare
Pozitie E.1 Domeniul actiunii Tehnic si operational Tehnic si operational Actiunea Dezvoltarea capacitatii de analiza a namolului a fiecarei operator de apa si fiecare APM regionala Asigurarea unor proceduri corespunzatoare de prelevare si analiza probe in cadrul fiecarui laborator din cadrul operatorului de apa si APM in care se realizeaza analiza probelor de namol Sprijin financiar pentru acreditarea laboratoarelor conform SR EN ISO/CEI 17025:2005 - pentru analize de namol Sprijin financiar pentru acreditarea laboratoarelor conform standardului SR EN ISO/CEI 17025:2005 pentru analize de sol Stabilirea unui sistem de verificare a calitatii din punct de vedere analitic pentru laboratoarele ce efectueaza analize de sol si namol Punerea in aplicare a unui program coerent de prelevare si monitorizare a apelor uzate, de tratare a namolului pentru fiecare statie de epurare Rezultate Capacitatea de analiza a namolui este dezvoltata. Sunt stabilite proceduri corecte si sigure de prelevare si analiza a namolului Laboratoare competente si acreditate Laboratoare competente si acreditate Punerea in aplicare a unui sistem de verificare a calitatii in cadrul lantului de laboratoare Punerea in aplicare a unui program coherent de prelevare si monitorizare Termen 2012 si in perioada urmatoare 2012 si in perioada urmatoare 2012 si in perioada urmatoare 2012 si in perioada urmatoare 2012 Responsabilitate Operatori de apa / APM operatorii de apa si canalizare/ APM Nevoie de AT Nu

E.2

Nu

E.3

Tehnic si operational Tehnic si operational Tehnic si operational

Operatori de apa/ APM/laboratoare private/RENAR Operatori de apa/ APM/laboratoare private/RENAR Operatorii de apa si canalizare / APM / ICPA / laboratoare private APM/ Operatorii de apa si canalizare

Nu

E.4

Nu

E.5

Nu

E.6

Cadru legal & institutional

2014

Nu

Tabelul 3.6: Plan de actiuni Obiectivul F: Imbunatatirea acceptabilitatii publice a namolurilor


Pozitie F.1 Domeniul actiunii Cadrul Legal & Institutional Actiunea Asigurarea unor standarde inalte de operare a statiilor de epurare & tratare pentru a fi in conformitate cu standardele de descarcare, calitate a namolului, control adecvat al mirosului si al insectelor zburatoare in zonele vecine, efecte ale practicilor de gestionare a namolului. Stabilirea si imbunatatirea unor proceduri in vederea primirii si procesarii eventualelor plangeri ale consumatorilor referitoare la operatiunile statiilor de epurare si la gestionarea namolului Elaborarea planurilor de constientizare a publicului privind epurarea apelor uzate si gestionarea namolului (ex. vizita la statia de epurare, utilizarea mass media, etc) pentru a fi implementate si a creste increderea publiclui in operarea Rezultate Stabilirea si mentinerea unor bune practici de operare Termen 2018 Responsabilitate Operatorii de apa si canalizare Nevoie de AT Nu

F.2

Tehnic & Operational

Plangerile sunt gestionate eficient iar performantele realizate sunt publicate Elaborarea planurilor de constientizare a publicului, initiate si monitorizate eficient

2014 si in perioada urmatoare 2012 si in perioada urmatoare

Operatorii de apa si canalizare

Nu

F.3

Comunicare si marketing

Autoritati locale / regionale, Operatorii de apa si canalizare

Nu

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

52

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Pozitie F.4 Domeniul actiunii Comunicare si marketing Actiunea statiilor de epurare si a strategiei de gestionare a namolului Infiintarea unei unitati de gestionare a namolului, inter alia, care sa gestioneze problemele locale referitoare la managementul namolului Rezultate Unitati de Gestionare a Namolului infiintate Termen 2015 Responsabilitate Operatorii de apa si canalizare Nevoie de AT Nu

Tabelul 3.7: Plan de actiuni - Obiectivul G: Reducerea diferitelor constrangeri privind caile de utilizare a namolurilor
Pozitie G.1 Domeniul actiunii Tehnic si Operational Actiunea Stimularea operatorilor regionali pentru a elabora si implementa programele de marketing ale namolului in vederea maximizarii potentialului de acceptare a acestuia si a solicita namol pentru fermieri sau alti utilizatori Asigurarea ca toate institutiile, la nivel national, regional si judetean sunt constiente de rolurile si responsabilitatile referitoare la gestionarea namolului A se asigura ca institutia camerelor pentru agricultura la nivel judetean este infiintata si este capabila sa ofere fermierilor indrumarile necesare pentru utilizarea namolului in agricultura A se asigura o coordonare perfecta pentru ca permisul de aplicare al namolului sa scurteze intarzierile in obtinerea permiselor de aplicare a namolului Rezultate S-a dezvoltat, elaborat si implementat cererea de namol Termen 2012 si in perioada urmatoare 2013 Responsabilitate MMP / Operatorii de apa si canalizare Nevoie de AT Nu

G.2

Cadru legal & Institutional Cadru legal & Institutional

Roluri si responsabilitati clar stabilite, performate in mod eficient Camere Agricole Judetene infiintate iar personalul instruit pentru a oferi indrumarile necesare Responsabilitati inter-agentii pentru un proces eficient de obtinere a permisului si demonitorizare Unitatile de gestionare a namolurilor functioneaza in mod eficient pentru a gestiona activitatile de valorificare a namolului Stabilirea si gestionarea eficienta a unui fond

Guv RO

Nu

G.3

2013

MAI / MARD

Nu

G.4

Cadru Legal & Institutional

2013

Comisia de coordonare a gestionarii namolului, nivelul regional / judetean sugerat Operatori Regionali

Nu

G.5

Cadru Legal & Institutional

Infiintarea unei unitati de gestionare a namolului pentru a fi in concordanta cu autoritatile responsabile si a coordona activitatile de gestionare a namolului in cadrul zonei de operare Stabilirea unui fond pentru a sprijini operatorii regionali in vederea accesarii unei optiuni de valorificare a namolului in cazul in care costurile de eliminare la depozitul de deseuri este prea mare (ex. transportul namolului pe rute lungi de transport catre fabricile de ciment, subventii acordate fermierilor pentru a adauga var in cazul in care pH-ul solului are o valoare de 6.5 cf normelor de gestionare a namolului) sau ar avea ca efect cresterea excesiva a tarifului la apa.

2015

Nu

G.6

Cadru Legal & Institutional

2015

Guvernul RO

Nu

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

53

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) In vederea planificarii implementarii investitiilor de capital, s-au laut in considerare perioade pe termen scurt, mediu si lung, asftel: NOTA: Termen scurt, termen mediu si termen lung pentru implementarea planului de actiune: Termen scurt; incepe in 2012 finalizare 2015 (4 ani) Termen mediu; incepe in 2016 finalizare 2018 (7 ani) Termen lung; incepe in 2019 finalizare in 2040 (22 anil)

Majoritatea activitatilor au fost planificate a incepe in perioadele - termen scurt si mediu. 3.4 Cerinte privind montorizarea si implementarea

Pentru a obtine rezultatele actiunilor prezentate in capitolul precedent, este nevoie de respectarea unor reguli de baza. Asemenea recomandari sunt dupa cum urmeaza: Fiecare actiune trebuie vazuta ca un proiect mai mult sau mai putin complex la care se aplica regulile de baza ale managementului de proiect. Deoarece activitatile listate mai sus trebuie sa conduca la atingerea unui obiectiv comun, este recomandata infiintarea unei unitati de coordonare la nivel: National pentru coordonare intre ministere si cu Regiunile si pentru dezvoltare de proiecte care necesita investitii deasupra posibilitatilor producatorilor individuali de namol (operatori) Regional pentru o coordonare eficace intre judetele apartinand Regiunii La nivel de judet o entitate si conducatorul ei trebuie sa devina responsabila pentru coordonare si raportare catre nivelul regional in ceea ce priveste implementarea partilor relevante ale planului de actiuni, identificand obstacolele si propunand solutii pentru a le depasi Fiecare operator trebuie sa clarifice impreuna cu autoritatile de sanatate, de mediu si agricole metodele legale de control, acordurile si ghidurile privind utilizarea si eliminarea biosolidelor. Unde este necesara, o unitate de implementare trebuie infiintata si instruita pentru managementul proiectelor noi pentru tratarea namolului si al aspectelor legate de namoluri la nivelul operatorilor. Un plan detaliat de implementare trebuie dezvoltat pentru fiecare actiune incluzand WBS - structura defalcata pe activitati, limite de timp, responsabilitati, resorse, jaloane relevante etc. Un plan financiar trebuie dezvoltat si acceptat pentru a obtine cel mai bun raport cost/ beneficiu pentru fiecare activitate. Fondurile necesare (si planificate in prealabil) trebuie facute disponibile unitatii de implementare la momentul si in cantitatea necesara. Un plan de management a calitatii trebuie dezvoltat si implementat pe durata derularii activitatilor pentru a asigura obtinerea rezultatului dorit al fiecarui actiuni. Trebuie elaborate si revizuite periodic planuri de management ale riscurilor si definite responsabilitatile aferente Trebuie cladit un sistem riguros de monitorizare si raportare pana cand rezultatele dorite sunt atinse.
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

54

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) Un sistem de control financiar trebuie aplicat pe durata implementarii fiecarei actiuni. Trebuie stabilit un sistem de comunicare formala cu partile interesate pentru a se asigura ca rezultatele sunt conform asteptarilor si ca deciziile sunt luate corect si la timp. Rezultatele finale si cele intermediare ale activitatilor trebuie sa fie acceptate formal de beneficiari pentru a demonstra ca rezultatele sunt conform asteptarilor. Trebuie facuta o evaluare finala pentru a verifica daca rezultatele corespund celor asteptate si actiuni corective trebuie implementate daca este cazul. 3.5
3.5.1

Evaluarea strategica de mediu si evaluarea impactului asupra mediului


Consideratii generale

Strategia nationala de management a namolurilor este un document-cadru strategic general pentru planificarea si implementarea ulterioara a unui program de studii de fezabilitate, proiecte de investitie si proceduri operationale imbunatatite ce vor conduce la o tratare si utilizare benefica a namolurilor sustenabile in Romania. Pe baza propunerilor prezentate in cele trei parti ale Strategiei de management a namolurilor, a cerintelor legislatiei romanesti privind ESM (HG 1076/8 iulie 2004 ce transpune Directiva 2001/42/EC) si a activitatii de verificare a Grupului de lucru din cadrul MMP, s-a decis, conform Scrisorii privind Strategia nationala de management a namolurilor nr. 10856/MA/22.12.2011, finalizarea unei proceduri de evaluare strategica de mediu (ESM). Departamentul din cadrul MMP responsabil cu indeplinirea procedurii ESM, in calitate de titular al planului/programului Strategiei de management a namolurilor este Directia Managementul Resurselor de Apa. In urmatoarele subcapitole sunt prezentate procedurile privind ESM . Ulterior analizele de impact asupra mediului (EIM) pentru strategiile si proiectele operatorilor de apa si canalizare la nivel local vor fi in responsabilitatea operatorilor de apa uzata si nu sunt cuprinse in strategie.
3.5.2 Evaluarea strategica de mediu

Tabelul de mai jos prezinta o scurta descriere a principalelor activitati din cadrul procedurii ESM. Etapa de incadrare Etapa 1: Etapa de scoping privind planurile si programele implica pasii si activitatile prezentate in tabelul 3.6 de mai jos.
Tabelul 3.8: Activitatile etapei de fixare a obiectivelor ESM
Nr 1 Activitatile titularului planului/programului Trimite o notificare scrisa catre AM privind initierea procesului de elaborare a planului/programului si prima sa versiune Inainteaza AM prima versiune a planului/programului Inainteaza AM dovada publicarii a 2 anunturi publice Inainteaza AM dovada achitarii tarifului de incadrare
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

Activitatile Autoritatilor de Mediu (AM) Intreprinde etapa de incadrare a planului/programului, se consulta cu autoritatile din sanatate, identifica si consulta alti factori publici interesati de efectele implementarii planului/programului Emite decizia de incadrare a planului/programului (daca este nevoie de ESM dau nu) si publica decizia pe pagina de internet proprie

Activitatile Consultantului Suport punctual, de la caz la caz

55

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Nr 2 Activitatile titularului planului/programului Publica cel de-al 3lea anunt public privind decizia de incadrare Activitatile Autoritatilor de Mediu (AM) Reevalueaza decizia de incadrare pe baza obiectiunilor publicului, sau Emite decizia de incadrare fara aprobare de mediu daca planul/programul nu are nevoie de ESM, sau Emite decizia de incadrare prin efectuarea etapei de finalizare a planului/programului si elaborarea Raportului de Mediu Activitatile Consultantului Suport punctual, de la caz la caz

Activitatile de incadrare de mai sus au fost intreprinse la nivel national (activitatile de analiza si decizia de a efectua ESM, dupa cum s-a mentionat la Capitolul 3.5.1 de mai sus). De asemenea, anunturile publice au fost publicate in mass media, dupa cum este prezentat in Figura 3.1
Figura 3.1: Anunturi publice privind ESM (19 si 22 septembrie 2011) Joi,22 septembrie 2011

Romania Libera, luni 19 septembrie 2011

Nu s-au primit comentarii din partea publicului ca raspuns la aceste anunturi. Etapa de finalizare si elaborarea raportului de mediu Etapa 2: Definitivarea planului/programului, stabilirea domeniului, stabilirea nivelului de detaliu al informatiilor si analiza efectelor semnificative ale strategiei asupra mediului trebuie incluse in Raportul de Mediu si se stabilesc in cadrul unui grup de lucru care se intalneste de cate ori este nevoie pentru definitivarea Raportului de Mediu. Autoritatile de mediu din fiecare din cele 8 regiuni vor determina incadrarea si vor aproba aspectele
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

56

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) regionale relevante ale plrgramului Strategiei nationale de management a namolurilor. Activitatile din cadrul acestei etape sunt prezentate in tabelul 3.9
Tabelul 3.9: Etapa de finalizare a ESM si elaborarea raportului de mediu
Nr 1 Activitatile titularului planului/programului Constituie grupul de lucru prin solicitari trimise Autoritatilor Participa in cadrul grupului de lucru Prezinta obiectivele specifice ale planului/programului si incadrarea in obiectivele planului/programului ierarhic superior si in cele generale ale dezvoltarii durabile Proiecteaza alternativele posibile ale planului/programului; se evalueaza modul in care acestea indeplinesc obiectivele de mediu relevante pt plan/program. Obligatoriu trebuie elaborata si analizata alternativa zero Elaborarea detaliata a alternativelor care indeplinesc obiectivele de mediu relevante Analizeaza recomandarile facute si propune masuri de monitorizare a efectelor semnificative asupra mediului Activitatile Autoritatilor de Mediu (AM) / alte autoritati Participa in cadrul grupului de lucru impreuna cu Autoritatile pentru Sanatate si reprezentanti ai altor autoritati interesate de efectele implementarii planului/programului Evalueaza modul in care acestea indeplinesc obiectivele de mediu relevante pt plan/program Activitatile Consultantului Participa in cadrul grupului de lucru

Analizeaza problemele specifice de mediu, starea mediului, evolutia mediului in absenta planului/programului, determinarea obiectivelor de mediu specifice pt plan/program Analizeaza modul in care obiectivele de mediu relevante pt plan/program sunt incluse si respecta alternativele posibile ale planului/programului Analizeaza efectele semnificative asupra mediului, inclusiv cele transfrontiere Stabileste masurile de prevenire, reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale impactului asupra mediului pt fiecare alternativa a planului/programului; face recomandari in acest sens RM recomanda varianta finala a planului/programului.

Anunta in mass-media de 2 ori, inclusiv pe pagina proprie de internet, finalizarea RM, disponibilizarea planului/programului, locul si orarul consultarii acestora Aduce modificari planului/programului si/sau RM, pe baza observatiilor primite din partea publicului

La nivel national s-a constituit un grup de lucru ce s-a intalnit pe data de 23 septembrie 2011. La aceasta intalnire s-a inceput pregarirea variantei schita a raportului de mediu. Prima varianta a fost pregatita de Consultant si inaintata MMP la data de 6 noiembrie 2011. Aceasta versiune a raportului de mediu este inclusa in Volumul B a partii III a Strategiei, impreuna cu: (a) un sumar non-tehnic adaugat ulterior si (b) diverse amendamente ca raspuns la comentariile factorilor interesati ai proiectului de Elaborare a Strategiei de management a namolurilor de epurare. Analiza raportului de mediu si etapa luarii deciziei Etapa 3: In aceasta etapa, dupa cum este aratat si in Tabelul 3.10, titularul este obligate sa publice 2 anunturi in massmedia (la un interval de 3 zile) si pe site-ul propriu detalii privind organizarea unei dezbateri publice a raportului de mediu pentru Strategia propusa de management a namolurilor de epurare. In functie de rezultatul dezbaterii privind nevoia unor amendamente ale Raportului de Mediu, Autoritatile de mediu vor pregati si vor elibera avizul de mediu pentru aspectele regionale relevante ale strategiei
275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

57

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Tabelul 3.10: Analiza raportului de mediu si etapa de luare a deciziei
Nr 1 Activitatile titularului planului/programului Depune RM la AM, Autoritatile pentru Sanatate si la celelalte autoritati interesate de efectele implementarii planului/programului Publica doua anunturi (la interval de 3 zile) prin care anunta ca in 45 zile va avea loc dezbaterea publica si ca in acest interval se pot face observatii si invita AM, Autoritatile pentru Sanatate si alte autoritati la dezbaterea publica 2 Publica anuntul nr. 3 cu privire la decizia de emitere a Avizului de Mediu si cu locul unde varianta avizata a planului/programului poate fi consultata si unde organizeaza dezbaterea publica Activitatile Autoritatilor Autoritatile pentru Sanatate si celelalte Autoritati depun la AM puncte de vedere cu privire la plan/program Conduce dezbaterea publica, consemneaza propunerile si intocmeste PV al dezbaterii Activitatile Consultantului Participa la dezbaterea publica a planului/programului (nu este obligatoriu prin lege).

Ia decizia de emitere a Avizului de Mediu Anunta titularul in scris cu privire la Decizie, Posteaza Decizia pe pagina proprie de internet Pune la dispozitia publicului proiectul de plan/program in forma finala, avizata, la sediul sau. Dispune motivat, in scris, refacerea planului/programului in situatia in care comentariile publicului evidentiaza un potential efect negativ Emite Avizul de Mediu Analizeaza rezultatele programului de monitorizare si informeaza publicul pe pagina proprie de internet

Propune si indeplineste programul de monitorizare inclus in documentatie si aprobat de AM

Pasii ulteriori pentru obtinerea avizului de mediu, conform procedurii ESM. Pasii ulteriori pentru finalizarea procedurii ESM si obtinerea avizelor de mediu sunt prezentate in Tabelul 3.11..
Tabelul 3.11: Pasii ulteriori pentru finalizarea procedurilor ESM
Pasi principali ramasi ai procedurii ESM Analiza raportului de mediu varianta schita si elaborarea comentariilor Finalizarea raportului de mediu Titularul depune Raportul de Mediu la Autoritatea de mediu, Autoritatile pentru Sanatate si la celelalte autoritati interesate de efectele implementarii strategiei Titularul publica doua notificari prin care anunta ca in 45 zile va avea loc dezbaterea publica si ca in acest interval se pot face observatii si invita AM, Autoritatile pentru Sanatate si alte autoritati la dezbaterea publica Titularul publica anuntul nr. 3 cu privire la decizia de emitere a Permisului de Mediu si cu locul unde varianta avizata a planului/programului poate fi consultata si unde organizeaza dezbaterea publica Autoritatile pentru Sanatate si celelalte Autoritati depun la Autoritatea de mediu puncte de vedere cu privire la plan/program si are loc dezbaterea publica Autoritatea de mediu ia decizia de emitere a Permisului de Mediu Autoritatea de mediu anunta titularul in scris cu privire la Decizie iar acesta publica decizia pe pagina prorie de internet Titularul pune la dispozitia publicului proiectul de plan/program in forma finala, la sediul sau si/sau cere, in scris, amendamente la strategie in situatia in care comentariile publicului evidentiaza un potential efect negativ Amendamente la strategie, daca este cazul Autoritatea de mediu emite permisul de mediu

Dupa emiterea permiselor de mediu, urmeaza implementarea procedurilor de monitorizare ESM.


275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

58

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2) 3.6 Riscuri si gestionarea riscurilor

Exista destul de multe aspecte necunoscute in contextual implementarii strategiilor de gestionare a namolurilor la nivel national si regional si s-au facut destul de multe ipoteze pe parcursul elaborarii strategiilor si a planului de actiune. Fiecarei ipoteze ii este atribuit si un risc de implementare. Strategia necesita actualizare pri de cate ori trebuie sa raspunda schimbarilor ce apar datorita ipotezelor incorecte. O analiza initiala a riscurilor asociata cu strategia propusa s-a dezvoltat intr-o matrice a riscurilor si este anexata ca si Anexa A. Pe parcursul implementarii strategiei, matricea riscurilor trebuie analizata periodic si diseminata de catre factorii interesati ai proiectului in vederea unei gestionari si coordonari corecte a strategiei, sprijinind indeplinirea rezultatelor dorite.

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

59

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)

Appendix A. Matricea riscurilor


Ipoteze Risc Impact Masuri de reducere Actiuni Pe durata pregatirilor pentru implementarea Stategiei Nationale de Management a Namolului: Stategia Nationala de management a namolului va fi adoptata si publicata spre utilizare sub forma unui cadru de lucru pentru implementare. Cadrul de reglementare si institutional se mentine in stadiul actual pe perioada adoptarii formale si publicarii strategiei Acord stabilit intre factorii interesati in privinta scopului si continutului strategie, precum si a documentelor ghid aferente. Este desemnat un comitet inter-ministerial, pentru revizuirea politicii, strategiei, reglementarilor si raportarilor asupra activitatilor de management a namolului, inclusiv elaborarea ToR pentru contractele de servicii de AT propuse. Restrictia aplicarii namolului doar pe soluri cu pH 6.5 a fost modificata prin MO344/2004 in sensul ca pe perioada implementarii strategiei se va permite aplicarea namolului pe soluri cu pH >6.0 Valoarea limita a PAH in namol este inlaturata din legislatie (MO 344/2004) datorita riscurilor pentru sanatatea umana este exclusa* din legislatie Strategia nu este adoptata / publicata sau adoptarea si publicarea se realizeaza cu intarzieri semnificative Modificari ale reglementarilor si ale cadrului institutional. Solutii locale ad-hoc ce amplifica problema namolului, neoptimizate si cu costuri mult mai mari decat ale oricaror altor solutii posibile. Intarzierea adoptarii si publicarii strategiei. Planificarea in avans, pentru a se asigura finalizarea la timp a procesului de adoptare si publicare. Idem MEF, MADR Parti

Idem

Deficiente in cooperarea dintre factorii interesati, luand in considerare numarul mare de institutii, atat la nivel national cat si local. Comitetul interministerial nu este infiintat sau este desemnat cu mare intarziere.

Intarzierea adoptarii si publicarii strategiei.

Idem

Idem

Intarzierea elaborarii la nivel local a studiilor de fezabilitate pentru operatorii si aplicatiile lor pe Fondurile de Coeziune, in vederea sprijinirii implementarii proiectelor de investitii.

Elaborarea TOR ar trebui demarata cu resursele disponibile.

Idem

Restrictia aplicarii namolului doar pe soluri cu pH 6.5 nu a fost modificata prin MO344/2004

Zona terenurilor pretabile la aplicarea namolului va fi constransa, unele regiuni fiind mai afectate fata de altele

Actualizarea politicii periodic cu experiente relevante existente in EU

MMP, MADR, MS

Valoarea limita a PAH in namol ramane neschimbata in legislatie (MO 344/2004)

namolul de la 80%** din statiile de epurare nu este conform cu limita existenta si nu poate fi aplicat in agricultura. Selectia BPEO pentru gestionarea namolurilor nu este realizabila. Costurile de gestionare a namolurilor sunt mai mari decat s-a prevazut Namolul de la 49%**** din SEAU nu este conform si nu poate fi aplicat in agricultura. Selectarea BPEO pentru utilizarea namolului in agricultura nu este realizabila. Costul gestionarii namolului ar putea fi prea mare.

Actualizarea politicii periodic cu practici UE relevante

MMP, MADR, MS

Valoarea limita a As s-a modificat in MO 344/2004 datorita faptului ca riscurile nu sunt semnificative si doar cateva*** state membre au adoptat o valoare limita a As in sol sau namol

Valoarea limita a As in namol ramane neschimbata in legislatie (MO 344/2004)

Actualizarea politicii periodic cu practici UE relevante

MMP, MADR, MS

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

60

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Ipoteze Risc Impact Actiuni Pe parsursul implementari strategiei Valorile tinta ale epurarii apelor uzate cf Tratatului de Aderare sunt indeplinite Exista intarzieri in conformarea cu Tratatul de Aderare Cresterea productiei de namol va fi mai lenta decat s-a crezut. In timp ce aceasta poate beneficia de o adoptare progresiva a utilizarii namolului pe teren, implementarea utilizarii namolului termic poate fi intarziata datorita lipsei de namol pt perioada medie sau lunga Este nevoie de timp pentru a convince oponentii de utilizarea benefica a namolului si de faptul ca ar putea intarzia dezvoltarea pietii agricole pentru utilizarea namolului Fara o stabilire corespunzatoare de catre fabricile de ciment a taxelor de intrare (gate fee), acest mod de utilizare a namolului ar fi expus unor riscuri Lipsa de analiza ar putea genera in solutii mult mai costisitoare privind utilizarea namolului sau eliminara acestuia Asigurarea ca programul de constructive a noi SEAU, reabilitate si extinse se incadreaza in programul stabilit MMP, POS Masuri de reducere Parti

Fermierii , producatorii de alimente si publicul accepta utilizarea namolului in agricultura

Informatii inadecvate si marketing privind utilizarea namolului in siguranta

Planificarea si implementarea campaniilor de marketing pentru biosolide tratate

MMP, MADR, operatori, institutii de cercetare MMP

Fabricile de ciment accepta namol in vederea co-procesarii (la un pret suportabil)

Fabricile de ciment nu accepta namolul sau percep taxe de intrare (gate fee) prea mari fata de nivelul de suportabilitate nu s-a stabilit un comitet inter-ministerial, pentru revizuirea politicii, strategiei, reglementarilor

Politicile si masurile ar trebui sa fie adoptate pentru a facilita cooperarea si a stabili valoarea taxelor Intarirea capacitatii de analiza utilizand procedurile de monitorizare

Este desemnat un comitet inter-ministerial, pentru revizuirea politicii, strategiei, reglementarilor si raportarilor asupra activitatilor de management a namolului, inclusiv planul de actiune Namolul generat de SEAU este conform standardelor de calitate stipulate in versiunea revizuita a OM 344/2004 Operatorii serviciilor de canalizare respecta in totalitate legislatia de mediu si cerintele privind acordarea permiselor ce influenteaza managementul namolurilor Ajustarea tarifelor este implementata pentru a acoperi amortizarea costurilor, opex si c apex associate cu tratarea si utilizarea namolului conform strategiei nationale

MMP / MADR / MAI / MS / ANPM /

Descarcarea efluentului industrial nu este suficient pusa in vigoare

SEAU ce nu sunt conforme OM 344/2005 nu se reduc si implica alte variante de eliminare a namolului, mai putin durabile Impact potential asupra resurselor de apa, solului, asupra calitatii recoltelorsi a sanatatii umane

Se asigura o punere in vigoare a standardelor de descarcare Autoritatile responsabile trebuie sa fie active. Un comitet interministerial ar trebui sa supravegheze buna desfasurare Operatori si administratii locale ar trebui sa optimizeze costurile de O si M pentru toate serviciile de alimentatre cu apa si canalizare

MMP, ANPM, operatorii de apa MMP, MADR, MAI, MS, ANPM, GM

Nu se respecta in totalitate cerintele, sau cerintele legale nu conduc la o protectie suficienta a mediului

Ajustarea tarifelor este suportabila, inacceptabila pentru administratia locala

Implementarea BPEO pentru gestionarea namolurilor este intarziata.

Operatori, ADI

Nota: * Recoltele nu absorb PAH iar riscul potential provine din pascutul animalelor pe ternuri tratate cu namol; reziduul de namol este ingerat si din cauza ca PAH este lipofil, poate fi transferat in lapte. Deoarece imprastierea namolului pe terenurile de pasunat este interzis, nu exista niciun risc din acest punct de vedere. Doar 5 state membre au adoptat o valoare limita pentru PAH, restul tarilor considerand ca PAH-ul din namol nu prezinta un risc ** Pe baza analizelor de namol intreprinse de Consultant in perioada decembrie 2010-ianuarie 2011 *** Doar cateva state membre (7) au adoptat o valoare limita a arsenicului in namol (si doar 2 au fixat limite ale acestuia in sol), deoarece nu se considera un risc important. Romania a fixat o limita a concentratiei minima la nivel international. Deoarece legislatia interzice utilizarea namolurilor pe ternuri cultivate cu legume sau pentru pasunat, riscul primar asupra sanatatii este eliminate, si deci cerinta de monitorizare a arsenicului in namol poate fi eliminate fara problem

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

61

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare Strategia na ional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
**** Pe baza analizelor de namol intreprinse de Consultant in perioada decembrie 2010-ianuarie 2011

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012

62

S-ar putea să vă placă și