Constitutia din 1866 Prima constitutie romneasca a fost elaborata n anul 1866, n timpul domniei lui Caro l de Hohenzollern

Sigmaringen (domn ntre anii 1866-1881; rege ntre anii 1881 -19 1 4) si a avut ca model textul actului fundamental din Belgia, considerat la acea data cel mai democratic la nivel european. -Structurata pe titluri, sectiuni, capitole si articole, Constitutia nscrie urmat oarele principii de baza: suvernanitatea nationala, separarea puterilor n stat, g uvernarea reprezentativa. -De mentionat faptul ca, desi Romnia era sub suzeranitatea imperiului Otoman, Con stitutia nu facea nicio referire la acest aspect juridic international, de depen denta fata de Poarta. -Constitutia prevedea ca Principatele unite formeaza un singur stat cu numele de Romnia si ca teritoriul statului era inalienabil (nu putea fi instrainat) si indiv izibil (nu putea fi mpartit). -Cele trei puteri publice executiva, legislativa si judecatoreasca -, se specifi ca n Constitutie, emana de la natiune, care nu le poate exercita dect numai prin de legatiune . -Puterea executiva 0 exercita domnitorul si guvernul, avnd la baza principiul mon arhiei ereditare, pe linie masculina si prin ordinul de primogenitura (primul na scut n familie). -Constitutia acorda largi prerogative domnitorului: dreptul de a numi si revoca ministrii si naltii functionari publici; conducator suprem al armatei; sanctionea za (aprobarea unei legi de catre seful statului pentru a dobndi un caracter execu tiv) si promulga legile (a oferi un caracter executoriu unei legi), acorda amnis tie (iertarea pedepsei si nlaturarea raspunderii penale) si gratiere (scutirea to tala sau partiala de executarea pedepsei, mentinnd nsa condamnarea), are drept de veto absolut (drept de a se opune adoptarii unei propuneri sau hotarri), poate sa dizolve Parlamentul (cu conditia sa organizeze alegeri ntr-un interval de maximu m 0 luna), confera decoratii si grade militare; semneaza conventii comerciale va male si altele asemenea -Puterea legislativa este colectiva, formata din domn si Parlament (numit Reprez entanta Nationala). Sistemul parlamentar este bicameral (Adunarea Deputatilor si Senat) si, datorita votului cenzitar (dreptul de vot este acordat cetatenilor n functie de averea, veniturile, capitalul bancar sau industrial de care dispun) s e mparte n colegii (Adunarea Deputatilor avea, initial, 4 colegii, ulterior 3, iar Senatul -2 colegii). Parlamentul voteaza legile si are drept de interpelare par lamentara (procedura parlamentara prin care deputatii pot sa ceara explicatii un ui membru al guvernului sau ntregului guvern); Adunarea Deputatilor are si un atr ibut special: discuta si voteaza bugetul de stat (aspect nou fata de actele cu v aloare constitutionala anterioare). -Puterea judecatoreasca se exercita de catre Curti de Judecati si Tribunale; ins tanta suprema este nalta Curte de Casatie; hotarrile si sentintele lor se pronunta n virtutea legii si se exercita n numele domnului. -Principiul responsabilitatii ministeriale atesta ca legile semnate de domn sunt contrasemnate de ministrii (de resort), fiind singurii raspunzatori. -Principiul drepturilor si libertatilor cetatenesti nscrie: libertatea constiinte i, cuvntului, presei, de asociere si ntrunire; inviolabilitatea domiciliului; libe rtatea individuala vizeaza prezumtia de nevinovatie; articolul 7 acorda cetateni e romna ( mpamntenire ) doar crestinilor, iar proprietatea privata este considerata sac ra si inviolabila (exproprierea se facea n situatii exceptionale de interes publi c, cu acordul domnitorului si cu dreapta despagubire); dreptul la educatie (nvata mntul primar este obligatoriu si gratuit). -Concluzie: Constitutia din 1866, prin prevederile si principiile care stau la b aza ei, poate fi considerata una dintre cele mai liberale din epoca. Constitutia din 1923 Adoptata n urma desavrsirii unitatii statale nationale din 1918 (formarea Romniei M ari) si a modificarilor politice (1881 Romnia devine regat; 1877 proclamarea inde pendentei de stat a Romniei), considerata una dintre cele mai democratice din Eur opa perioadei interbelice, Constitutia din 1923 este structurata asemeni celei d

in 1866 (titluri, sectiuni, capitole si articole); sunt mentinute 0 parte din ar ticolele Constitutiei din 1866, altele dispar si apar articole noi, care reflect a schimbarile petrecute la sfrsitul secolului al XIX-lea si nceputul secolului al XX-lea. -Romnia era stat national unitar romn, ceea ce confirma unirea provinciilor romnest i Basarabia, Bucovina si Transilvania cu Romnia, din anul 1918. -Romnia era regat iar regele, mpreuna cu guvernul, reprezenta puterea executiva. P rin Constitutia din 1923, n cazul minoratului regelui se instituia 0 Regenta alca tuita din trei persoane, stabilite de rege n timpul vietii, si nu prin testament; pe durata acesteia nu se putea aduce nicio modificare Constitutiei. -n ceea ce priveste puterea legislativa, se desfiinteaza colegiile din Adunarea D eputatior si Senat, datorita legii electorale din 1918, pe baza careia votul est e universal, direct, egal, secret pentru barbati, ncepnd cu vrsta de 21 de ani (exc eptie facnd femeile, magistratii si militarii). -Se prevedea, de asemenea, nfiintarea unui Consiliu Legislativ, care avea menirea de a ajuta n mod consultativ, nu deliberativ, la elaborarea si coordonarea legil or. -Pe baza Constitutiei din 1923 se acorda dreptul de cetatenie indiferent de reli gie, limba si etnie; proprietatea privata este garantata; nvatamntul primar este o bligatoriu si gratuit n mediul urban si rural; zacamintele subsolului (cu excepti a petrolului) intra n proprietatea statului. -Celelalte prevederi, principii, drepturi si libertati ramn neschimbate. -Concluzie: legile fundamentale din 1866 si 1923 au asigurat functionarea unui r egim democratic n Romnia.

Constitutia din 1938 Adoptata n contextul n care, n anul 1937, la alegerile parlamentare, niciun partid politic nu a obtinut 40% din voturi pentru a primi prima electorala , Constitutia d in 1938 este Constitutia n timpul regelui Carol al II-lea (1930-1940) si se bazea za pe 0 conceptie autoritara. Constitutia nu mai emana de la natiune, ci de la p uterea executiva -Din punctul de vedere al organizarii fiecarei puteri n stat, noua constitutie co ntine diferente esentiale fata de constitutiile anterioare. -Regele este capul statului; puterea legislativa se exercita de catre Rege prin Reprezentanta Nationala, care se mparte n doua: Senatul si Adunarea Deputatilor. -Constitutia prevede doua atribute esentiale ale capului statului, si anume: per soana regelui este inviolabila; ministrii lui sunt raspunzatori actele de stat a le Regelui vor fi contrasemnate de un ministru care, prin aceasta, devine raspun zator de ele. -Constitutia declara responsabili pe ministrii care au contrasemnat actul si, pr in aceasta, si angajeaza responsabilitatea lor proprie . -n Constitutia din 1938 prerogativele sefului statului sunt deosebit de mari (reg ele are atributii legislative, executive si judecatoresti); Regele avea drept de veto absolut, ntruct putea refuza sanctionarea unei legi fara sa fie nevoit sa ex plice refuzul sanctionarii acesteia; putea dizolva --Parlamentul fara sa fie obl igat sa-l convoace ntr-un anumit termen; se consacra dreptul sefului statului de a legifera prin decrete-legi; hotarrile judecatoresti se executa n numele Regelui. -Titlul II din Constitutia din 1938, care traditional trata despre drepturile om ului, este mpartit n doua capitole: Despre datoriile romnilor si Despre drepturile rom ilor . Prioritatea datoriilor fata de drepturi demonstreaza nsusi spiritul constitu tiei. -n constitutiile anterioare, romnii aveau numai doua datorii: de a urma cursurile scolii primare si de a ndeplini serviciul militar. -n privinta mpartirii administrative a tarii, se suprima articolul care viza organ izarea n judete si este nlocuit cu articolul prin care tara este mpartita mai nti n re zidente regale, apoi n tinuturi. -Concluzie: exercitiul puterilor constitutionale trece n minile Regelui, caruia i e ste atribuit chiar si monopolul revizuirii Constitutiei. Constitutia din 1948

Adoptata n urma abdicarii fortate a regelui Mihai (30 decembrie 1947) si a procl amarii Republicii Populare Romne, 0 democratie populara impusa, Constitutia din 194 8 evidentiaza institutionalizarea comunismului prin transformarea treptata a soc ietatii romnesti dupa modelul stalinist. -Alcatuita dupa modelul Constitutiei sovietice n vigoare, Constitutia din 1948 a avut un caracter provizoriu, n care prevederile economice prevalau asupra celor p olitice, si a reprezentat instrumentul legal prin care se pregatea trecerea ntreg ii economii sub controlul statului. -Constitutia prevedea: mijloacele de productie, bancile si societatile de asigur are pot deveni proprietatea statului cnd interesul general 0 cere; comertul inter n si extern trece sub controlul statului; planificarea economiei nationale. -n Republica Populara Romna organul suprem al puterii se stat este Marea Adunare N ationala (M.A.N.), organul legislativ. Prezidiul M.A.N. este raspunzator fata de M.A.N. Guvernul este organul executiv si administrativ si da seama n fata M.A.N. si a Prezidiului M.A.N. n perioada dintre sesiuni. -Instantele judecatoresti sunt Curtea Suprema, tribunalele si judecatoriile popu lare; se suprima inamovibilitatea (calitate a unui demnitar de a nu putea fi tra nsferat, nlocuit sau destituit din functia pe care 0 ocupa) judecatorilor. -Constitutia putea fi oridcnd modificata la propunerea guvernului sau a unei trei mi din deputati, de catre Marea Adunare Nationala. -Consecinte: se nationalizeaza, n 1948, principalele ntreprinderi industriale, min iere, bancare, de asigurari si de transport; au fost nationalizate 0 mare parte a cladirilor si locuintelor; se face 0 noua reforma monetara (sunt confiscate ul timele rezerve n numerar) si se hotaraste trasformarea socialista a agriculturii. Constitutia din 1952 -Constitutia din 1952 este legea totalei aserviri a Republicii Populare Romne fat a de Uniunea Sovietica. -Prin capitolul introductiv, Constitutia pune la baza existentei statului romn de baza politi pendenta fata de Uniunea Sovietica. Prietenia cu U.R.S.S. constituie cii noastre externe . -Principiul de baza al puterii de stat este dictatura proletariatului, regimul d e stat al Romniei este regimul democratiei populare, care reprezinta interesele c elor ce muncesc. Statul democrat popular este 0 forma a dictaturii proletariatul ui exercitata de Partidul Comunist. -Organul executiv suprem al R.P.R. este Consiliul de Ministri. Justitia este rea lizata de catre Tribunalul Suprem al R.P.R., tribunalele regionale si tribunalel e populare, si de catre tribunalele judecatoresti, nfiintate prin lege. -Unicul organ legiuitor este Marea Adunare Nationala (M.A.N .), aleasa pe 0 peri oada de 4 ani. M.A.N. alege Tribunalul Suprem pe 0 perioada de 5 ani. -Titlul Drepturile si datoriile fundamentale aie cetatenilor subliniaza prepondere nta statului asupra cetateanului si accentueaza mai mult datoriile dect drepturil e. -Dreptul la munca si nvatatura, dreptul de supravietuire (odihna, pensie) erau ma i mult datorii. Libertatea cuvntului, presei, ntrunirilor si mitingurilor (element de noutate), libertatea demonstratiilor de masa se exercita n conformitate cu int eresele celor ce muncesc si n vederea ntaririi regimului democratiei populare . - Partidul Muncitoresc Romn este forta conducatoare att a organizatiilor celor ce mu ncesc, cat si a organelor si institutiilor n stat ; dreptul de asociere era subordo nat nregimentarii sub conducerea P.M.R. -n aceasta Constitutie se vorbeste pentru prima data despre proprietatea socialis ta si de rolul conducator al partidului . Constitutia din 1965 -Romnia este republica socialista, teritoriul fiind inalienabil si indivizibil . -Constitutia Republicii Socialiste Romnia conferea rolul conducator Partidului Co munist Roman, n ntreaga viata a societatii. -Organul suprem al puterii de stat este Marea Adunare Nationala, singurul organ legiuitor.-

-Consiliul de Stat, organul suprem al puterii de stat, era subordonat M.A.N. -n anul 1974, prin legea nr. 1, a fost instituita functia de presedinte al R.S.R. , iar atributiile detinute pna atunci de Consiliul de Stat reveneau sefului statu lui. Constitutia din 1991 (revizuita n 2003, prin referendum) -Constitutia a fost elaborata n contextul evenimentelor din 1989 prabusirea regim ului comunist n Romnia si revenirea la un regim democratic. Noua Constitutie mbina traditia democratica cu noile principii constitutionale europene. -Romnia este un stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil; for ma de guvernamnt este republica semiprezidentiala; suveranitatea nationala aparti ne poporului romn, care 0 exercita prin organele sale reprezentative si prin refe rendum. -Constitutia are la baza principiul separarii puterilor n stat, a sistemului parl amentar bicameral si a drepturilor si libertatilor democratice. -Puterea executiva este reprezentata de Presedintele Romniei (vegheaza la respect area Constitutiei) si de guvem (asigura realizarea politicii interne si exteme s i conducerea generala a administratiei publice). -Puterea legislativa - exercita Parlamentul bicameral,organ reprezentativ si sin gura autoritate legiuitoare;legile adoptate de Parlament se trimit spre promulga re presedintelui Romniei. -Puterea judecatoreasca - reprezinta instantele judecatoresti Curtea Suprema de Justitie. -Drepturi si libertati cetatenesti: libertatea individuala, de exprimare, dreptu l la nvatatura, dreptul de vot (de la 18 ani), dreptul de a fi ales; proprietatea este ocrotita (drept modificat n 2003,cnd proprietatea devine garantata),dreptul de a fi ales n Parlamentul European,dreptul la libera circulatie n tara si straina tate; interzicerea pedepsei cu moartea si a torturii, libertatea de asociere si de ntrunire. -Constitutia din 1991, revizuita n 2003, mbina traditia democratica din spatiul ro mnesc cu principiile constitutionale europene.