Jurnalul unei inimi de femeie

Drumul disperrii

Sub soarele cald de mai, picioarele m poart obosite ctre cas. Lacrimile mi curg n netire pe obrajii palizi. Nu vd soarele, nu simt vntul cum mi usuc obrajii. Furtuna din sufletul meu m-a rupt aproape complet de restul lumii. Ddusem gre din nou. Investisem doi i ani i jumtate n relaia aceasta. Aveam de gnd s m mrit cu el. i el? El? Pentru el jocurile de noroc erau mai importante. Mai importante dect mine, dect familia lui, dect orice. i atunci de ce doare aa? tiam c am procedat corect, plecnd. Dac nu-l puteam face s se opreasc ce sens mai avea s rmn acolo? Imaginea lui n genunchi, implorndu-m s nu-l prsesc m lovea ca un cuit, drept n inim.

Dialora

Jurnalul unei inimi de femeie

Nu jucase cinstit. Nu plecasem cu inima uoar; nu am avut de ales. Se sfrise totul. Cum a mai fi putut s-l las s m ating acum cnd mi pierdusem ncrederea n el? Va nelege oare? De ce mi mai pas? Nu am greit cu nimic. Am fcut tot ce-am putut. Mai mult... nu mai depinde de mine. El trebuie s decid ce vrea i ct de mult. Iar eu trebuie s-mi revin. M ateapt o sesiune plin de examene grele, plus licena. Am nevoie s fiu calm, altfel nu voi avea nici o ans. Cum voi reui asta? Iat o ntrebare la care nu am nc nici un rspuns. Cumva l voi afla i voi merge mai departe. Dar cnd mi-am vzut faa n oglinda din liftul scrii de bloc m-am ngrozit. Parc eram o stafie. De fapt, aa m i simeam. O stafie. O umbr a celei de ieri. Sunt ns contient c undeva n mine, persoana de ieri, care putea s rd fr griji, nc mai exist. Trebuie numai s-o gsesc. i am s o gsesc! Toate la timpul lor, ns. Pai mici, pai mici, mi optesc n gnd. Fr grab. Timpul mi-este cel mai bun aliat. M pot ncrede n el. Nu m va dezamgi nici de data asta. Dintr-o dat drumul pe care l am de urmat nu mai e neclar. Ceaa s-a ridicat i l vd clar n faa mea. tiu ce am de fcut i cum s fac. Pai mici, unul n faa altuia, ca s nu m poticnesc, pn mi voi regsi ritmul.

mai 2009

Dialora