Sunteți pe pagina 1din 532

CODUL CIVIL

LEGEA 287/2009
cu toate modificarile ce i-au fost aduse prin legea 71/2011
republicat n MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 15 iulie 2011


Parlamentul Romniei adopt prezenta lege.

TITLUL PRELIMINAR
Despre legea civil

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1
Izvoarele dreptului civil
(1) Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzantele si principiile generale ale dreptului.
(2) n cazurile neprevzute de lege se aplic uzantele, iar n lipsa acestora, dispozitiile
legale privitoare la situatii asemntoare, iar cnd nu exist asemenea dispozitii, principiile
generale ale dreptului.
(3) n materiile reglementate prin lege, uzantele se aplic numai n msura n care legea
trimite n mod expres la acestea.
(4) Numai uzantele conforme ordinii publice si bunelor moravuri sunt recunoscute ca
izvoare de drept.
(5) Partea interesat trebuie s fac dovada existentei si a continutului uzantelor. Uzantele
publicate n culegeri elaborate de ctre entittile sau organismele autorizate n domeniu se
prezum c exist, pn la proba contrar.
(6) n sensul prezentului cod, prin uzante se ntelege obiceiul (cutuma) si uzurile
profesionale.

Art. 2
Obiectul si continutul Codului civil
(1) Dispozitiile prezentului cod reglementeaz raporturile patrimoniale si nepatrimoniale
dintre persoane, ca subiecte de drept civil.
(2) Prezentul cod este alctuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun
pentru toate domeniile la care se refer litera sau spiritul dispozitiilor sale.

Art. 3
Aplicarea general a Codului civil
(1) Dispozitiile prezentului cod se aplic si raporturilor dintre profesionisti, precum si
raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil.
(2) Sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaz o ntreprindere.
(3) Constituie exploatarea unei ntreprinderi exercitarea sistematic, de ctre una sau mai
multe persoane, a unei activitti organizate ce const n producerea, administrarea ori
nstrinarea de bunuri sau n prestarea de servicii, indiferent dac are sau nu un scop lucrativ.

Art. 4
Aplicarea prioritar a tratatelor internationale privind drepturile omului
(1) n materiile reglementate de prezentul cod, dispozitiile privind drepturile si liberttile
persoanelor vor fi interpretate si aplicate n concordant cu Constitutia, Declaratia Universal a
Drepturilor Omului, pactele si celelalte tratate la care Romnia este parte.
(2) Dac exist neconcordante ntre pactele si tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care Romnia este parte, si prezentul cod, au prioritate
reglementrile internationale, cu exceptia cazului n care prezentul cod contine dispozitii mai
favorabile.

Art. 5
Aplicarea prioritar a dreptului Uniunii Europene
n materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului Uniunii Europene se aplic
n mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul prtilor.


CAPITOLUL II
Aplicarea legii civile

Art. 6
Aplicarea n timp a legii civile
(1) Legea civil este aplicabil ct timp este n vigoare. Aceasta nu are putere retroactiv.
(2) Actele si faptele juridice ncheiate ori, dup caz, svrsite sau produse nainte de
intrarea n vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice dect cele prevzute de legea n
vigoare la data ncheierii sau, dup caz, a svrsirii ori producerii lor.
(3) Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data
intrrii n vigoare a legii noi sunt supuse dispozitiilor legii vechi, neputnd fi considerate valabile
ori, dup caz, eficace potrivit dispozitiilor legii noi.
(4) Prescriptiile, decderile si uzucapiunile ncepute si nemplinite la data intrrii n
vigoare a legii noi sunt n ntregime supuse dispozitiilor legale care le-au instituit.
(5) Dispozitiile legii noi se aplic tuturor actelor si faptelor ncheiate sau, dup caz,
produse ori svrsite dup intrarea sa n vigoare, precum si situatiilor juridice nscute dup
intrarea sa n vigoare.
(6) Dispozitiile legii noi sunt de asemenea aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor
juridice nscute anterior intrrii n vigoare a acesteia, derivate din starea si capacitatea
persoanelor, din cstorie, filiatie, adoptie si obligatia legal de ntretinere, din raporturile de
proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecintate, dac aceste
situatii juridice subzist dup intrarea n vigoare a legii noi.

Art. 7
Teritorialitatea legii civile
(1) Actele normative adoptate de autorittile si institutiile publice centrale se aplic pe
ntreg teritoriul trii, afar de cazul n care se prevede altfel.
(2) Actele normative adoptate, n conditiile legii, de autorittile si institutiile
administratiei publice locale se aplic numai n raza lor de competent teritorial.

Art. 8
Extrateritorialitatea legii civile
n cazul raporturilor juridice cu element de extraneitate, determinarea legii civile
aplicabile se face tinndu-se seama de normele de drept international privat cuprinse n cartea a
VII-a din prezentul Cod civil.


CAPITOLUL III
Interpretarea si efectele legii civile

Art. 9
Interpretarea legii
(1) Cel care a adoptat norma civil este competent s fac si interpretarea ei oficial.
(2) Norma interpretativ produce efecte numai pentru viitor.
(3) Interpretarea legii de ctre instant se face numai n scopul aplicrii ei n cazul dedus
judectii.
Legile care derog de la o dispozitie general, care restrng exercitiul unor drepturi
civile sau care prevd sanctiuni civile se aplic numai n cazurile expres si limitativ prevzute de
lege.

Art. 11
Respectarea ordinii publice si a bunelor moravuri
Nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaz
ordinea public sau de la bunele moravuri.

Art. 12
Libertatea de a dispune
(1) Oricine poate dispune liber de bunurile sale, dac legea nu prevede n mod expres
altfel.
(2) Nimeni nu poate dispune cu titlu gratuit, dac este insolvabil.

Art. 13
Renuntarea la drept
Renuntarea la un drept nu se prezum.

Art. 14
Buna-credint
(1) Orice persoan fizic sau persoan juridic trebuie s si exercite drepturile si s si
execute obligatiile civile cu bun-credint, n acord cu ordinea public si bunele moravuri.
(2) Buna-credint se prezum pn la proba contrar.

Art. 15
Abuzul de drept
Niciun drept nu poate fi exercitat n scopul de a vtma sau pgubi pe altul ori ntr-un
mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte.

Art. 16
Vinovtia
(1) Dac prin lege nu se prevede altfel, persoana rspunde numai pentru faptele sale
svrsite cu intentie sau din culp.
(2) Fapta este svrsit cu intentie cnd autorul prevede rezultatul faptei sale si fie
urmreste producerea lui prin intermediul faptei, fie, desi nu l urmreste, accept posibilitatea
producerii acestui rezultat.
(3) Fapta este svrsit din culp cnd autorul fie prevede rezultatul faptei sale, dar nu l
accept, socotind fr temei c nu se va produce, fie nu prevede rezultatul faptei, desi trebuia s
l prevad. Culpa este grav atunci cnd autorul a actionat cu o neglijent sau imprudent pe care
nici persoana cea mai lipsit de dibcie nu ar fi manifestat-o fat de propriile interese.
(4) Atunci cnd legea conditioneaz efectele juridice ale unei fapte de svrsirea sa din
culp, conditia este ndeplinit si dac fapta a fost svrsit cu intentie.

Art. 17
Eroarea comun si invincibil
(1) Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi dect are el nsusi.
(2) Cu toate acestea, cnd cineva, mprtsind o credint comun si invincibil, a
considerat c o persoan are un anumit drept sau o anumit calitate juridic, instanta
judectoreasc, tinnd seama de mprejurri, va putea hotr c actul ncheiat n aceast stare va
produce, fat de cel aflat n eroare, aceleasi efecte ca si cnd ar fi valabil, afar de cazul n care
desfiintarea lui nu i-ar cauza niciun prejudiciu.
(3) Eroarea comun si invincibil nu se prezum.
(4) Dispozitiile prezentului articol nu sunt aplicabile n materie de carte funciar si nici n
alte materii n care legea reglementeaz un sistem de publicitate.

CAPITOLUL IV
Publicitatea drepturilor, a actelor si a faptelor juridice

Art. 18
Obiectul publicittii si modalittile de realizare
(1) Drepturile, actele si faptele privitoare la starea si capacitatea persoanelor, cele n
legtur cu bunurile care apartin acestora, precum si orice alte raporturi juridice sunt supuse
publicittii n cazurile expres prevzute de lege.
(2) Publicitatea se realizeaz prin cartea funciar, Arhiva Electronic de Garantii Reale
Mobiliare, denumit n cuprinsul prezentului cod si arhiv, prin registrul comertului, precum si
prin alte forme de publicitate prevzute de lege.

Art. 19
Conditiile de publicitate
(1) Procedura si conditiile de publicitate se stabilesc prin lege.
(2) ndeplinirea formalittii de publicitate poate fi cerut de orice persoan, chiar dac
este lipsit de capacitatea de exercitiu.
(3) Orice renuntare sau restrngere a dreptului de a ndeplini o formalitate de publicitate,
precum si orice clauz penal sau alt sanctiune stipulat pentru a mpiedica exercitarea acestui
drept sunt considerate nescrise.
(4) Nimeni nu poate invoca faptul c nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus
publicittii, dac formalitatea de publicitate a fost legal ndeplinit.

Art. 20
Efectele publicittii
(1) Publicitatea asigur opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum si a oricrui alt
raport juridic supus publicittii, stabileste rangul acestora si, dac legea prevede n mod expres,
conditioneaz constituirea sau efectele lor juridice.
(2) ntre prti sau succesorii lor, universali ori cu titlu universal, dup caz, drepturile,
actele sau faptele juridice, precum si orice alte raporturi juridice produc efecte depline, chiar
dac nu au fost ndeplinite formalittile de publicitate, afar de cazul n care prin lege se dispune
altfel.
(3) Publicitatea nu valideaz dreptul, actul sau faptul supus ori admis la publicitate. Cu
toate acestea, n cazurile si conditiile expres prevzute de lege, ea poate produce efecte achizitive
n favoarea tertilor dobnditori de bun-credint.
(4) Publicitatea nu ntrerupe cursul prescriptiei extinctive, afar de cazul n care prin lege
se dispune altfel.

Art. 21
Prezumtiile
(1) Dac un drept, act sau fapt a fost nscris ntr-un registru public, se prezum c el
exist, ct timp nu a fost radiat sau modificat n conditiile legii.
(2) n cazul n care un drept, act sau fapt a fost radiat, se prezum c el nu exist.

Art. 22
Lipsa publicittii. Sanctiuni
(1) Dac formalitatea de publicitate nu a fost realizat, iar aceasta nu era prevzut de
lege cu caracter constitutiv, drepturile, actele, faptele sau alte raporturi juridice supuse
publicittii sunt inopozabile tertilor, afar de cazul n care se dovedeste c acestia le-au cunoscut
pe alt cale.
(2) Atunci cnd legea prevede c simpla cunoastere de fapt nu suplineste lipsa de
publicitate, absenta acesteia poate fi invocat de orice persoan interesat, inclusiv de tertul care
a cunoscut, pe alt cale, dreptul, actul, faptul sau raportul juridic supus publicittii.
(3) n toate cazurile ns, simpla cunoastere a dreptului, actului, faptului sau raportului
juridic nu suplineste lipsa de publicitate fat de alte persoane dect tertul care, n fapt, le-a
cunoscut.

Art. 23
Concursul dintre formele de publicitate
Dac un drept, act, fapt sau orice raport juridic este supus n acelasi timp unor formalitti
de publicitate diferite, neefectuarea unei cerinte de publicitate nu este acoperit de ndeplinirea
alteia.

Art. 24
Consultarea registrelor publice

Orice persoan, chiar fr a justifica un interes, poate, n conditiile legii, s consulte
registrele publice privitoare la un drept, act, fapt sau o anumit situatie juridic si s obtin
extrase sau copii certificate de pe acestea.

CARTEA I
Despre personae

TITLUL I
Dispozitii generale

Art. 25
Subiectele de drept civil
(1) Subiectele de drept civil sunt persoanele fizice si persoanele juridice.
(2) Persoana fizic este omul, privit individual, ca titular de drepturi si de obligatii civile.
(3) Persoana juridic este orice form de organizare care, ntrunind conditiile cerute de
lege, este titular de drepturi si de obligatii civile.

Art. 26
Recunoasterea drepturilor si liberttilor civile
Drepturile si liberttile civile ale persoanelor fizice, precum si drepturile si liberttile
civile ale persoanelor juridice sunt ocrotite si garantate de lege.

Art. 27
Cettenii strini si apatrizii
(1) Cettenii strini si apatrizii sunt asimilati, n conditiile legii, cu cettenii romni, n
ceea ce priveste drepturile si liberttile lor civile.
(2) Asimilarea se aplic n mod corespunztor si persoanelor juridice strine.

Art. 28
Capacitatea civil
(1) Capacitatea civil este recunoscut tuturor persoanelor.
(2) Orice persoan are capacitate de folosint si, cu exceptia cazurilor prevzute de lege,
capacitate de exercitiu.

Art. 29
Limitele capacittii civile
(1) Nimeni nu poate fi ngrdit n capacitatea de folosint sau lipsit, n tot sau n parte, de
capacitatea de exercitiu, dect n cazurile si conditiile expres prevzute de lege.
(2) Nimeni nu poate renunta, n tot sau n parte, la capacitatea de folosint sau la
capacitatea de exercitiu.

Art. 30
Egalitatea n fata legii civile
Rasa, culoarea, nationalitatea, originea etnic, limba, religia, vrsta, sexul sau orientarea
sexual, opinia, convingerile personale, apartenenta politic, sindical, la o categorie social ori
la o categorie defavorizat, averea, originea social, gradul de cultur, precum si orice alt
situatie similar nu au nicio influent asupra capacittii civile.

Art. 31
Patrimoniul. Mase patrimoniale si patrimonii de afectatiune
(1) Orice persoan fizic sau persoan juridic este titular a unui patrimoniu care include
toate drepturile si datoriile ce pot fi evaluate n bani si apartin acesteia.
(2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectatiuni numai n cazurile si
conditiile prevzute de lege.
(3) Patrimoniile de afectatiune sunt masele patrimoniale fiduciare, constituite potrivit
dispozitiilor titlului IV al crtii a III-a, cele afectate exercitrii unei profesii autorizate, precum si
alte patrimonii determinate potrivit legii.

Art. 32
Transferul intrapatrimonial
(1) n caz de diviziune sau afectatiune, transferul drepturilor si obligatiilor dintr-o mas
patrimonial n alta, n cadrul aceluiasi patrimoniu, se face cu respectarea conditiilor prevzute
de lege si fr a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecrei mase patrimoniale.
(2) n toate cazurile prevzute la alin. (1), transferul drepturilor si obligatiilor dintr-o
mas patrimonial n alta nu constituie o nstrinare.

Art. 33
Patrimoniul profesional individual
(1) Constituirea masei patrimoniale afectate exercitrii n mod individual a unei profesii
autorizate se stabileste prin actul ncheiat de titular, cu respectarea conditiilor de form si de
publicitate prevzute de lege.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplic n mod corespunztor si n cazul mririi sau micsorrii
patrimoniului profesional individual.
(3) Lichidarea patrimoniului profesional individual se face n conformitate cu dispozitiile
art. 1941-1948, dac prin lege nu se dispune altfel.

TITLUL II
Persoana fizic


CAPITOLUL I
Capacitatea civil a persoanei fizice


SECTIUNEA 1
Capacitatea de folosint

Art. 34
Notiunea
Capacitatea de folosint este aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile.

Art. 35
Durata capacittii de folosint
Capacitatea de folosint ncepe la nasterea persoanei si nceteaz odat cu moartea
acesteia.

Art. 36
Drepturile copilului conceput
Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, ns numai dac el se naste viu.
Dispozitiile art. 412 referitoare la timpul legal al conceptiunii sunt aplicabile.

SECTIUNEA a 2-a
Capacitatea de exercitiu

Art. 37
Notiunea
Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a ncheia singur acte juridice
civile.

Art. 38
nceputul capacittii de exercitiu
(1) Capacitatea de exercitiu deplin ncepe la data cnd persoana devine major.
(2) Persoana devine major la mplinirea vrstei de 18 ani.

Art. 39
Situatia minorului cstorit
(1) Minorul dobndeste, prin cstorie, capacitatea deplin de exercitiu.
(2) n cazul n care cstoria este anulat, minorul care a fost de bun-credint la
ncheierea cstoriei pstreaz capacitatea deplin de exercitiu.
Art. 40
Capacitatea de exercitiu anticipat
Pentru motive temeinice, instanta de tutel poate recunoaste minorului care a mplinit
vrsta de 16 ani capacitatea deplin de exercitiu. n acest scop, vor fi ascultati si printii sau
tutorele minorului, lundu-se, cnd este cazul, si avizul consiliului de familie.

Art. 41
Capacitatea de exercitiu restrns
(1) Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani are capacitatea de exercitiu restrns.
(2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu restrns se ncheie de ctre
acesta, cu ncuviintarea printilor sau, dup caz, a tutorelui, iar n cazurile prevzute de lege, si
cu autorizarea instantei de tutel. ncuviintarea sau autorizarea poate fi dat, cel mai trziu, n
momentul ncheierii actului.
(3) Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exercitiu restrns poate face singur acte de
conservare, acte de administrare care nu l prejudiciaz, precum si acte de dispozitie de mic
valoare, cu caracter curent si care se execut la data ncheierii lor.

Art. 42
Regimul unor acte ale minorului
(1) Minorul poate s ncheie acte juridice privind munca, ndeletnicirile artistice sau
sportive ori referitoare la profesia sa, cu ncuviintarea printilor sau a tutorelui, precum si cu
respectarea dispozitiilor legii speciale, dac este cazul.
(2) n acest caz, minorul exercit singur drepturile si execut tot astfel obligatiile izvorte
din aceste acte si poate dispune singur de veniturile dobndite.

Art. 43
Lipsa capacittii de exercitiu
(1) n afara altor cazuri prevzute de lege, nu au capacitate de exercitiu:
a) minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani;
b) interzisul judectoresc.
(2) Pentru cei care nu au capacitate de exercitiu, actele juridice se ncheie, n numele
acestora, de reprezentantii lor legali, n conditiile prevzute de lege. Dispozitiile art. 42 alin. (1)
sunt aplicabile n mod corespunztor.
(3) Cu toate acestea, persoana lipsit de capacitatea de exercitiu poate ncheia singur
actele anume prevzute de lege, actele de conservare, precum si actele de dispozitie de mic
valoare, cu caracter curent si care se execut la momentul ncheierii lor.
(4) Actele pe care minorul le poate ncheia singur pot fi fcute si de reprezentantul su
legal, afar de cazul n care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru.

Art. 44
Sanctiunea
(1) Actele fcute de persoana lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de
exercitiu restrns, altele dect cele prevzute la art. 41 alin. (3) si la art. 43 alin. (3), precum si
actele fcute de tutore fr autorizarea instantei de tutel, atunci cnd aceast autorizare este
cerut de lege, sunt anulabile, chiar fr dovedirea unui prejudiciu.
(2) Cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrns poate
invoca si singur, n aprare, anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultat din minoritate
ori din punerea sub interdictie judectoreasc.

Art. 45
Frauda comis de incapabil
Simpla declaratie c este capabil s contracteze, fcut de cel lipsit de capacitate de
exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrns, nu nltur anulabilitatea actului. Dac ns a
folosit manopere dolosive, instanta, la cererea prtii induse n eroare, poate mentine contractul
atunci cnd apreciaz c aceasta ar constitui o sanctiune civil adecvat.

Art. 46
Regimul nulittii
(2) Persoanele capabile de a contracta nu pot opune minorului sau celui pus sub
interdictie judectoreasc incapacitatea acestuia.
(3) Actiunea n anulare poate fi exercitat de reprezentantul legal, de minorul care a
mplinit vrsta de 14 ani, precum si de ocrotitorul legal.
(4) Atunci cnd actul s-a ncheiat fr autorizarea instantei de tutel, necesar potrivit
legii, aceasta va sesiza procurorul n vederea exercitrii actiunii n anulare.

Art. 47
Limitele obligatiei de restituire
Persoana lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrns nu este
obligat la restituire dect n limita folosului realizat. Dispozitiile art. 1635-1649 se aplic n
mod corespunztor.

Art. 48
Confirmarea actului anulabil
Minorul devenit major poate confirma actul fcut singur n timpul minorittii, atunci cnd
el trebuia s fie reprezentat sau asistat. Dup descrcarea tutorelui, el poate, de asemenea, s
confirme actul fcut de tutorele su fr respectarea tuturor formalittilor cerute pentru
ncheierea lui valabil. n timpul minorittii, confirmarea actului anulabil se poate face numai n
conditiile art. 1263 si 1264.

SECTIUNEA a 3-a
Declararea judectoreasc a mortii

Art. 49
Cazul general
(1) n cazul n care o persoan este disprut si exist indicii c a ncetat din viat, aceasta
poate fi declarat moart prin hotrre judectoreasc, la cererea oricrei persoane interesate,
dac au trecut cel putin 2 ani de la data primirii ultimelor informatii sau indicii din care rezult c
era n viat.
(2) Dac data primirii ultimelor informatii sau indicii despre cel disprut nu se poate
stabili cu exactitate, termenul prevzut n alin. (1) se socoteste de la sfrsitul lunii n care s-au
primit ultimele informatii sau indicii, iar n cazul n care nu se poate stabili nici luna, de la
sfrsitul anului calendaristic.

Art. 50
Cazuri speciale
(1) Cel disprut n mprejurri deosebite, cum sunt inundatiile, cutremurul, catastrofa de
cale ferat ori aerian, naufragiul, n cursul unor fapte de rzboi sau ntr-o alt mprejurare
asemntoare, ce ndreptteste a se presupune decesul, poate fi declarat mort, dac au trecut cel
putin 6 luni de la data mprejurrii n care a avut loc disparitia.
(2) Dac ziua n care a intervenit mprejurarea cnd a avut loc disparitia nu poate fi
stabilit, sunt aplicabile, n mod corespunztor, dispozitiile art. 49 alin. (2).
(3) Atunci cnd este sigur c decesul s-a produs, desi cadavrul nu poate fi gsit sau
identificat, moartea poate fi declarat prin hotrre judectoreasc, fr a se astepta mplinirea
vreunui termen de la disparitie.

Art. 51
Procedura de declarare a mortii
Solutionarea cererii de declarare a mortii se face potrivit dispozitiilor Codului de
procedur civil.

Art. 52
Data prezumat a mortii celui disprut
(1) Cel declarat mort este socotit c a ncetat din viat la data pe care hotrrea rmas
definitiv a stabilit-o ca fiind aceea a mortii. Dac hotrrea nu arat si ora mortii, se socoteste c
cel declarat mort a ncetat din viat n ultima or a zilei stabilite ca fiind aceea a mortii.
(2) n lipsa unor indicii ndestultoare, se va stabili c cel declarat mort a ncetat din viat
n ultima or a celei din urm zile a termenului prevzut de art. 49 sau 50, dup caz.
(3) Instanta judectoreasc poate rectifica data mortii stabilit potrivit dispozitiilor alin.
(1) si (2), dac se dovedeste c nu era posibil ca persoana declarat moart s fi decedat la acea
dat. n acest caz, data mortii este cea stabilit prin hotrrea de rectificare.

Art. 53
Prezumtia
Cel disprut este socotit a fi n viat, dac nu a intervenit o hotrre declarativ de moarte
rmas definitiv.

Art. 54
Anularea hotrrii de declarare a mortii
(1) Dac cel declarat mort este n viat, se poate cere, oricnd, anularea hotrrii prin care
s-a declarat moartea.
(2) Cel care a fost declarat mort poate cere, dup anularea hotrrii declarative de moarte,
napoierea bunurilor sale n natur, iar dac aceasta nu este cu putint, restituirea lor prin
echivalent. Cu toate acestea, dobnditorul cu titlu oneros nu este obligat s le napoieze dect
dac, sub rezerva dispozitiilor n materie de carte funciar, se va face dovada c la data
dobndirii stia ori trebuia s stie c persoana declarat moart este n viat.

Art. 55
Descoperirea certificatului de deces
Orice persoan interesat poate cere oricnd anularea hotrrii declarative de moarte, n
cazul n care se descoper certificatul de deces al celui declarat mort.

Art. 56
Plata fcut mostenitorilor aparenti
Plata fcut mostenitorilor legali sau legatarilor unei persoane, care reapare ulterior
hotrrii declarative de moarte, este valabil si liberatorie, dac a fost fcut nainte de radierea
din registrul de stare civil a mentiunii privitoare la deces, cu exceptia cazului n care cel care a
fcut plata a cunoscut faptul c persoana declarat moart este n viat.

Art. 57
Drepturile mostenitorului aparent
Mostenitorul aparent care afl c persoana care a fost declarat decedat prin hotrre
judectoreasc este n viat pstreaz posesia bunurilor si dobndeste fructele acestora, ct timp
cel reaprut nu solicit restituirea lor.

CAPITOLUL II
Respectul datorat fiintei umane si drepturilor ei inerente

SECTIUNEA 1
Dispozitii comune

Art. 58
Drepturi ale personalittii
(1) Orice persoan are dreptul la viat, la sntate, la integritate fizic si psihic, la
demnitate, la propria imagine, la respectarea vietii private, precum si alte asemenea drepturi
recunoscute de lege.
(2) Aceste drepturi nu sunt transmisibile.

Art. 59
Atributele de identificare
Orice persoan are dreptul la nume, la domiciliu, la resedint, precum si la o stare civil,
dobndite n conditiile legii.

Art. 60
Dreptul de a dispune de sine nsusi
Persoana fizic are dreptul s dispun de sine nssi, dac nu ncalc drepturile si
liberttile altora, ordinea public sau bunele moravuri.


SECTIUNEA a 2-a
Drepturile la viat, la sntate si la integritate ale persoanei fizice

Art. 61
Garantarea drepturilor inerente fiintei umane
(1) Viata, sntatea si integritatea fizic si psihic a oricrei persoane sunt garantate si
ocrotite n mod egal de lege.
(2) Interesul si binele fiintei umane trebuie s primeze asupra interesului unic al societtii
sau al stiintei.

Art. 62
Interzicerea practicii eugenice
(1) Nimeni nu poate aduce atingere speciei umane.
(2) Este interzis orice practic eugenic prin care se tinde la organizarea selectiei
persoanelor.

Art. 63
Interventiile asupra caracterelor genetice
(1) Sunt interzise orice interventii medicale asupra caracterelor genetice avnd drept scop
modificarea descendentei persoanei, cu exceptia celor care privesc prevenirea si tratamentul
maladiilor genetice.
(2) Este interzis orice interventie avnd drept scop crearea unei fiinte umane genetic
identice unei alte fiinte umane vii sau moarte, precum si crearea de embrioni umani n scopuri de
cercetare.
(3) Utilizarea tehnicilor de reproducere uman asistat medical nu este admis pentru
alegerea sexului viitorului copil dect n scopul evitrii unei boli ereditare grave legate de sexul
acestuia.

Art. 64
Inviolabilitatea corpului uman
(1) Corpul uman este inviolabil.
(2) Orice persoan are dreptul la integritatea sa fizic si psihic. Nu se poate aduce
atingere integrittii fiintei umane dect n cazurile si n conditiile expres si limitativ prevzute de
lege.

Art. 65
Examenul caracteristicilor genetice
(1) Examenul caracteristicilor genetice ale unei persoane nu poate fi ntreprins dect n
scopuri medicale sau de cercetare stiintific, efectuate n conditiile legii.
(2) Identificarea unei persoane pe baza amprentelor sale genetice nu poate fi efectuat
dect n cadrul unei proceduri judiciare civile sau penale, dup caz, sau n scopuri medicale ori
de cercetare stiintific, efectuate n conditiile legii.

Art. 66
Interzicerea unor acte patrimoniale
Orice acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman,
elementelor sau produselor sale sunt lovite de nulitate absolut, cu exceptia cazurilor expres
prevzute de lege.

Art. 67
Interventiile medicale asupra unei personae
Nicio persoan nu poate fi supus experientelor, testelor, prelevrilor, tratamentelor sau
altor interventii n scop terapeutic ori n scop de cercetare stiintific dect n cazurile si n
conditiile expres si limitativ prevzute de lege.

Art. 68
Prelevarea si transplantul de la persoanele n viat
(1) Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine uman de la donatori
n viat se fac exclusiv n cazurile si conditiile prevzute de lege, cu acordul scris, liber, prealabil
si expres al acestora si numai dup ce au fost informati, n prealabil, asupra riscurilor
interventiei. n toate cazurile, donatorul poate reveni asupra consimtmntului dat, pn n
momentul prelevrii.
(2) Se interzice prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine uman de la minori,
precum si de la persoanele aflate n viat, lipsite de discernmnt din cauza unui handicap
mintal, unei tulburri mintale grave sau dintr-un alt motiv similar, n afara cazurilor expres
prevzute de lege.

Art. 69
Sesizarea instantei judectoresti
La cererea persoanei interesate, instanta poate lua toate msurile necesare pentru a
mpiedica sau a face s nceteze orice atingere ilicit adus integrittii corpului uman, precum si
pentru a dispune repararea, n conditiile prevzute la art. 252-256, a daunelor materiale si morale
suferite.


SECTIUNEA a 3-a
Respectul vietii private si al demnittii persoanei umane

Art. 70
Dreptul la libera exprimare
(1) Orice persoan are dreptul la libera exprimare.
(2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restrns dect n cazurile si limitele prevzute la
art. 75.

Art. 71
Dreptul la viata privat
(1) Orice persoan are dreptul la respectarea vietii sale private.
(2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni n viata intim, personal sau de familie,
nici n domiciliul, resedinta sau corespondenta sa, fr consimtmntul su ori fr respectarea
limitelor prevzute la art. 75.
(3) Este, de asemenea, interzis utilizarea, n orice mod, a corespondentei, manuscriselor
sau a altor documente personale, precum si a informatiilor din viata privat a unei persoane, fr
acordul acesteia ori fr respectarea limitelor prevzute la art. 75.

Art. 72
Dreptul la demnitate
(1) Orice persoan are dreptul la respectarea demnittii sale.
(2) Este interzis orice atingere adus onoarei si reputatiei unei persoane, fr
consimtmntul acesteia ori fr respectarea limitelor prevzute la art. 75.

Art. 73
Dreptul la propria imagine
(1) Orice persoan are dreptul la propria imagine.
(2) n exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate s interzic ori s mpiedice
reproducerea, n orice mod, a nftisrii sale fizice ori a vocii sale sau, dup caz, utilizarea unei
asemenea reproduceri. Dispozitiile art. 75 rmn aplicabile.

Art. 74
Atingeri aduse vietii privat
Sub rezerva aplicrii dispozitiilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri aduse vietii
private:
a) intrarea sau rmnerea fr drept n locuint sau luarea din aceasta a oricrui obiect
fr acordul celui care o ocup n mod legal;
b) interceptarea fr drept a unei convorbiri private, svrsit prin orice mijloace tehnice,
sau utilizarea, n cunostint de cauz, a unei asemenea interceptri;
c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate ntr-un spatiu privat,
fr acordul acesteia;
d) difuzarea de imagini care prezint interioare ale unui spatiu privat, fr acordul celui
care l ocup n mod legal;
e) tinerea vietii private sub observatie, prin orice mijloace, n afar de cazurile prevzute
expres de lege;
f) difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind
viata intim, personal sau de familie, fr acordul persoanei n cauz;
g) difuzarea de materiale continnd imagini privind o persoan aflat la tratament n
unittile de asistent medical, precum si a datelor cu caracter personal privind starea de
sntate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstante n legtur cu boala si cu
alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fr acordul persoanei n cauz, iar n cazul n
care aceasta este decedat, fr acordul familiei sau al persoanelor ndrepttite;
h) utilizarea, cu rea-credint, a numelui, imaginii, vocii sau asemnrii cu o alt persoan;
i) difuzarea sau utilizarea corespondentei, manuscriselor ori a altor documente personale,
inclusiv a datelor privind domiciliul, resedinta, precum si numerele de telefon ale unei persoane
sau ale membrilor familiei sale, fr acordul persoanei creia acestea i apartin sau care, dup
caz, are dreptul de a dispune de ele.

Art. 75
Limitele
(1) Nu constituie o nclcare a drepturilor prevzute n aceast sectiune atingerile care
sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la
care Romnia este parte.
(2) Exercitarea drepturilor si liberttilor constitutionale cu bun-credint si cu respectarea
pactelor si conventiilor internationale la care Romnia este parte nu constituie o nclcare a
drepturilor prevzute n prezenta sectiune.

Art. 76
Prezumtia de consimtmnt
Cnd nsusi cel la care se refer o informatie sau un material le pune la dispozitia unei
persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunostint c si desfsoar activitatea n
domeniul informrii publicului, consimtmntul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind
necesar un acord scris.

Art. 77
Prelucrarea datelor personale
Orice prelucrare a datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, se
poate face numai n cazurile si conditiile prevzute de legea special.


SECTIUNEA a 4-a
Respectul datorat persoanei si dup decesul su

Art. 78
Respectul datorat persoanei decedate
Persoanei decedate i se datoreaz respect cu privire la memoria sa, precum si cu privire la
corpul su.

Art. 79
Interzicerea atingerii memoriei persoanei decedate
Memoria persoanei decedate este protejat n aceleasi conditii ca si imaginea si reputatia
persoanei aflate n viat.

Art. 80
Respectarea vointei persoanei decedate
(1) Orice persoan poate determina felul propriilor funeralii si poate dispune cu privire la
corpul su dup moarte. n cazul celor lipsiti de capacitate de exercitiu sau al celor cu capacitate
de exercitiu restrns este necesar si consimtmntul scris al printilor sau, dup caz, al tutorelui.
(2) n lipsa unei optiuni exprese a persoanei decedate, va fi respectat, n ordine, vointa
sotului, printilor, descendentilor, rudelor n linie colateral pn la al patrulea grad inclusiv,
legatarilor universali sau cu titlu universal ori dispozitia primarului comunei, orasului,
municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti n a crui raz teritorial a avut loc decesul.
n toate cazurile se va tine seama de apartenenta confesional a persoanei decedate.

Art. 81
Prelevarea de la persoanele decedate
Prelevarea de organe, tesuturi si celule umane, n scop terapeutic sau stiintific, de la
persoanele decedate se efectueaz numai n conditiile prevzute de lege, cu acordul scris,
exprimat n timpul vietii, al persoanei decedate sau, n lipsa acestuia, cu acordul scris, liber,
prealabil si expres dat, n ordine, de sotul supravietuitor, de printi, de descendenti ori, n sfrsit,
de rudele n linie colateral pn la al patrulea grad inclusiv.

CAPITOLUL III
Identificarea persoanei fizice

SECTIUNEA 1
Numele

Art. 82
Dreptul la nume
Orice persoan are dreptul la numele stabilit sau dobndit, potrivit legii.

Art. 83
Structura numelui
Numele cuprinde numele de familie si prenumele.

Art. 84
Dobndirea numelui
(1) Numele de familie se dobndeste prin efectul filiatiei si poate fi modificat prin efectul
schimbrii strii civile, n conditiile prevzute de lege.
(2) Prenumele se stabileste la data nregistrrii nasterii, pe baza declaratiei de nastere.
Este interzis nregistrarea de ctre ofiterul de stare civil a prenumelor indecente, ridicole si a
altor asemenea, de natur a afecta ordinea public si bunele moravuri ori interesele copilului,
dup caz.
(3) Numele de familie si prenumele copilului gsit, nscut din printi necunoscuti,
precum si cele ale copilului care este prsit de ctre mam n spital, iar identitatea acesteia nu a
fost stabilit n termenul prevzut de lege, se stabilesc prin dispozitia primarului comunei,
orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti n a crui raz teritorial a fost
gsit copilul ori, dup caz, s-a constatat prsirea lui, n conditiile legii speciale.

Art. 85
Schimbarea numelui pe cale administrativ
Cettenii romni pot obtine, n conditiile legii, schimbarea pe cale administrativ a
numelui de familie si a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea.

SECTIUNEA a 2-a
Domiciliul si resedinta

Art. 86
Dreptul la domiciliu si resedint
(1) Cettenii romni au dreptul s si stabileasc ori s si schimbe, n mod liber,
domiciliul sau resedinta, n tar sau n strintate, cu exceptia cazurilor anume prevzute de lege.
(2) Dac prin lege nu se prevede altfel, o persoan fizic nu poate s aib n acelasi timp
dect un singur domiciliu si o singur resedint, chiar si atunci cnd detine mai multe locuinte.

Art. 87
Domiciliul
Domiciliul persoanei fizice, n vederea exercitrii drepturilor si liberttilor sale civile,
este acolo unde aceasta declar c si are locuinta principal.

Art. 88
Resedinta
Resedinta persoanei fizice este n locul unde si are locuinta secundar.

Art. 89
Stabilirea si schimbarea domiciliului
(1) Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozitiilor legii
speciale.
(2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu opereaz dect atunci cnd cel care ocup
sau se mut ntr-un anumit loc a fcut-o cu intentia de a avea acolo locuinta principal.
(3) Dovada intentiei rezult din declaratiile persoanei fcute la organele administrative
competente s opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar n lipsa acestor declaratii, din
orice alte mprejurri de fapt.

Art. 90
Prezumtia de domiciliu
(1) Resedinta va fi considerat domiciliu cnd acesta nu este cunoscut.
(2) n lips de resedint, persoana fizic este considerat c domiciliaz la locul ultimului
domiciliu, iar dac acesta nu se cunoaste, la locul unde acea persoan se gseste.

Art. 91
Dovada
(1) Dovada domiciliului si a resedintei se face cu mentiunile cuprinse n cartea de
identitate.
(2) n lipsa acestor mentiuni ori atunci cnd acestea nu corespund realittii, stabilirea sau
schimbarea domiciliului ori a resedintei nu va putea fi opus altor persoane.
(3) Dispozitiile alin. (2) nu se aplic n cazul n care domiciliul sau resedinta a fost
cunoscut prin alte mijloace de cel cruia i se opune.

Art. 92
Domiciliul minorului si al celui pus sub interdictie judectoreasc
(1) Domiciliul minorului care nu a dobndit capacitate deplin de exercitiu n conditiile
prevzute de lege este la printii si sau la acela dintre printi la care el locuieste n mod
statornic.
(2) n cazul n care printii au domicilii separate si nu se nteleg la care dintre ei va avea
domiciliul copilul, instanta de tutel, ascultndu-i pe printi, precum si pe copil, dac acesta a
mplinit vrsta de 10 ani, va decide tinnd seama de interesele copilului. Pn la rmnerea
definitiv a hotrrii judectoresti, minorul este prezumat c are domiciliul la printele la care
locuieste n mod statornic.
(3) Prin exceptie, n situatiile prevzute de lege, domiciliul minorului poate fi la bunici, la
alte rude ori persoane de ncredere, cu consimtmntul acestora. De asemenea, domiciliul
minorului poate fi si la o institutie de ocrotire.
(4) Domiciliul minorului, n cazul n care numai unul dintre printii si l reprezint ori n
cazul n care se afl sub tutel, precum si domiciliul persoanei puse sub interdictie
judectoreasc.

Art. 93
Cazurile speciale
Domiciliul copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea printilor si si supus unor
msuri de protectie special, n cazurile prevzute de lege, se afl la institutia, la familia sau la
persoanele crora le-a fost dat n plasament.

Art. 94
Domiciliul persoanei puse sub curatel
n cazul n care s-a instituit o curatel asupra bunurilor celui care a disprut, acesta are
domiciliul la curator, n msura n care acesta este ndrepttit s l reprezinte.

Art. 95
Domiciliul la curatorul special
Dac a fost numit un curator special pentru administrarea bunurilor succesorale, cei
chemati la mostenire au domiciliul la curator, n msura n care acesta este ndrepttit s i
reprezinte.

Art. 96
Domiciliul professional
Cel care exploateaz o ntreprindere are domiciliul si la locul acelei ntreprinderi, n tot
ceea ce priveste obligatiile patrimoniale ce s-au nscut sau urmeaz a se executa n acel loc.

Art. 97
Domiciliul ales
(1) Prtile unui act juridic pot s aleag un domiciliu n vederea exercitrii drepturilor sau
a executrii obligatiilor nscute din acel act.
(2) Alegerea domiciliului nu se prezum, ci trebuie fcut n scris.

SECTIUNEA a 3-a
Actele de stare civil

Art. 98
Starea civil
Starea civil este dreptul persoanei de a se individualiza, n familie si societate, prin
calittile strict personale care decurg din actele si faptele de stare civil.

Art. 99
Dovada strii civile
(1) Starea civil se dovedeste prin actele de nastere, cstorie si deces ntocmite, potrivit
legii, n registrele de stare civil, precum si prin certificatele de stare civil eliberate pe baza
acestora.
(2) Actele de stare civil sunt nscrisuri autentice si fac dovada pn la nscrierea n fals,
pentru ceea ce reprezint constatrile personale ale ofiterului de stare civil, si, pn la proba
contrar, pentru celelalte mentiuni.
(3) Hotrrea judectoreasc dat cu privire la starea civil a unei persoane este opozabil
oricrei alte persoane ct timp printr-o nou hotrre nu s-a stabilit contrariul.
(4) Dac printr-o hotrre judectoreasc s-a stabilit o anumit stare civil a unei
persoane, iar printr-o hotrre judectoreasc ulterioar este admis o actiune prin care s-a
contestat starea civil astfel stabilit, prima hotrre si pierde efectele la data rmnerii
definitive a celei de a doua hotrri.

Art. 100
Anularea, completarea, modificarea sau rectificarea actelor de stare civil
(1) Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civil si a mentiunilor nscrise
pe acestea se poate face numai n temeiul unei hotrri judectoresti definitive.
(2) Rectificarea actelor de stare civil si a mentiunilor nscrise pe marginea acestora se
poate face, din oficiu sau la cerere, numai n temeiul dispozitiei primarului de la primria care
are n pstrare actul de stare civil.
(3) Starea civil poate fi modificat n baza unei hotrri de anulare, completare sau
modificare a unui act de stare civil numai dac a fost formulat si o actiune de modificare a
strii civile, admis printr-o hotrre judectoreasc rmas definitiv.
(4) Hotrrea judectoreasc prin care se dispune anularea, completarea sau modificarea
unui act de stare civil, precum si nregistrarea fcut n temeiul unei asemenea hotrri sunt
opozabile oricrei alte persoane ct timp printr-o nou hotrre nu s-a stabilit contrariul. Actul
administrativ prin care s-a dispus rectificarea unui act de stare civil, precum si nregistrarea
fcut n baza lui sunt opozabile oricrei persoane pn la proba contrar.

Art. 101
nscrierea mentiunilor pe actul de stare civil
Anularea, completarea, modificarea si rectificarea unui act de stare civil sau a unei
mentiuni nscrise pe acesta, dispuse prin hotrre judectoreasc rmas definitiv ori, dup caz,
prin dispozitie a primarului, se nscriu numai prin mentiune pe actul de stare civil
corespunztor. n acest scop, hotrrea judectoreasc rmas definitiv se comunic de ndat,
din oficiu, de ctre instanta care s-a pronuntat ultima asupra fondului.

Art. 102
Actele ntocmite de un ofiter de stare civil necompetent
Actele de stare civil ntocmite de o persoan care a exercitat n mod public atributiile de
ofiter de stare civil, cu respectarea tuturor prevederilor legale, sunt valabile, chiar dac acea
persoan nu avea aceast calitate, afar de cazul n care beneficiarii acestor acte au cunoscut, n
momentul ntocmirii lor, lipsa acestei calitti.

Art. 103
Alte mijloace de dovad a strii civile
Starea civil se poate dovedi, naintea instantei judectoresti, prin orice mijloace de
prob, dac:
a) nu au existat registre de stare civil;
b) registrele de stare civil s-au pierdut ori au fost distruse, n tot sau n parte;
c) nu este posibil procurarea din strintate a certificatului de stare civil sau a extrasului
de pe actul de stare civil;
d) ntocmirea actului de stare civil a fost omis sau, dup caz, refuzat.

TITLUL III
Ocrotirea persoanei fizice

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 104
Interesul persoanei ocrotite
(1) Orice msur de ocrotire a persoanei fizice se stabileste numai n interesul acesteia.
(2) La luarea unei msuri de ocrotire trebuie s se tin seama de posibilitatea persoanei
fizice de a-si exercita drepturile si de a-si ndeplini obligatiile cu privire la persoana si bunurile
sale.

Art. 105
Persoanele ocrotite
Sunt supusi unor msuri speciale de ocrotire minorii si cei care, desi capabili, din cauza
btrnetii, a bolii sau a altor motive prevzute de lege nu pot s si administreze bunurile si nici
s si apere interesele n conditii corespunztoare.

Art. 106
Msurile de ocrotire
(1) Ocrotirea minorului se realizeaz prin printi, prin instituirea tutelei, prin darea n
plasament sau, dup caz, prin alte msuri de protectie special anume prevzute de lege.
(2) Ocrotirea majorului are loc prin punerea sub interdictie judectoreasc sau prin
instituirea curatelei, n conditiile prevzute de prezentul cod.

Art. 107
Instanta de tutel
(1) Procedurile prevzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de
competenta instantei de tutel si de familie stabilite potrivit legii, denumit n continuare instanta
de tutel.
(2) n toate cazurile, instanta de tutel solutioneaz de ndat aceste cereri.

Art. 108
Ocrotirea persoanei prin tutel
(1) Ocrotirea persoanei fizice prin tutel se realizeaz de ctre tutore, desemnat sau
numit, n conditiile prezentului cod, precum si de ctre consiliul de familie, ca organ consultativ.
(2) Consiliul de familie poate fi constituit de ctre instanta de tutel numai la cererea
persoanelor interesate.
(3) n cazul n care nu se constituie consiliul de familie, atributiile acestuia vor fi
exercitate de ctre instanta de tutel.

Art. 109
Ocrotirea persoanei prin curatel
Ocrotirea persoanei fizice prin curatel are loc numai n cazurile si conditiile prevzute
de lege.

CAPITOLUL II
Tutela minorului

SECTIUNEA 1
Deschiderea tutelei

Art. 110
Cazurile de instituire
Tutela minorului se instituie atunci cnd ambii printi sunt, dup caz, decedati,
necunoscuti, deczuti din exercitiul drepturilor printesti sau li s-a aplicat pedeapsa penal a
interzicerii drepturilor printesti, pusi sub interdictie judectoreasc, dispruti ori declarati
judectoreste morti, precum si n cazul n care, la ncetarea adoptiei, instanta hotrste c este n
interesul minorului instituirea unei tutele.

Art. 111
Persoanele obligate s nstiinteze instanta de tutel
Au obligatia ca, de ndat ce afl de existenta unui minor lipsit de ngrijire printeasc n
cazurile prevzute la art. 110, s nstiinteze instanta de tutel:
a) persoanele apropiate minorului, precum si administratorii si locatarii casei n care
locuieste minorul;
b) serviciul de stare civil, cu prilejul nregistrrii mortii unei persoane, precum si notarul
public, cu prilejul deschiderii unei proceduri succesorale;
c) instantele judectoresti, cu prilejul condamnrii la pedeapsa penal a interzicerii
drepturilor printesti;
d) organele administratiei publice locale, institutiile de ocrotire, precum si orice alt
persoan.

SECTIUNEA a 2-a
Tutorele

Art. 112
Persoana care poate fi numit tutore
(1) Poate fi tutore o persoan fizic sau sotul si sotia, mpreun, dac nu se afl n vreunul
dintre cazurile de incompatibilitate prevzute de prezentul cod.
(2) n cazul n care n situatia prevzut la art. 110 se afl mai multi minori care sunt frati
sau surori, se numeste, de regul, un singur tutore.

Art. 113
Persoanele care nu pot fi numite tutore
(1) Nu poate fi tutore:
a) minorul, persoana pus sub interdictie judectoreasc sau cel pus sub curatel;
b) cel deczut din exercitiul drepturilor printesti sau declarat incapabil de a fi tutore;
c) cel cruia i s-a restrns exercitiul unor drepturi civile, fie n temeiul legii, fie prin
hotrre judectoreasc, precum si cel cu rele purtri retinute ca atare de ctre o instant
judectoreasc;
d) cel care, exercitnd o tutel, a fost ndeprtat din aceasta n conditiile art. 158;
e) cel aflat n stare de insolvabilitate;
f) cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea ndeplini
sarcina tutelei;
g) cel nlturat prin nscris autentic sau prin testament de ctre printele care exercita
singur, n momentul mortii, autoritatea printeasc.
(2) Dac una dintre mprejurrile prevzute la alin. (1) survine sau este descoperit n
timpul tutelei, tutorele va fi ndeprtat, respectndu-se aceeasi procedur ca si la numirea lui.

Art. 114
Desemnarea tutorelui de ctre printe
(1) Printele poate desemna, prin act unilateral sau prin contract de mandat, ncheiate n
form autentic, ori, dup caz, prin testament, persoana care urmeaz a fi numit tutore al
copiilor si.
(2) Desemnarea fcut de printele care n momentul mortii era deczut din drepturile
printesti sau pus sub interdictie judectoreasc este lipsit de efecte.
(3) Desemnarea fcut n conditiile prezentului articol poate fi revocat oricnd de ctre
printe, chiar si printr-un nscris sub semntur privat.
(4) nscrisul prin care se revoc persoana desemnat pentru a fi numit tutore se va
nscrie n registrul prevzut la art. 1046 sau la art. 2033, dup caz.
(5) Notarul public sau instanta de tutel, dup caz, are obligatia s verifice la registrele
prevzute la alin. (4) dac persoana desemnat pentru a fi tutore nu a fost revocat.

Art. 115
Desemnarea mai multor tutori
n cazul n care au fost desemnate mai multe persoane ca tutore, fr vreo preferint, ori
exist mai multe rude, afini sau prieteni ai familiei minorului n stare s ndeplineasc sarcinile
tutelei si care si exprim dorinta de a fi tutore, instanta de tutel va hotr tinnd seama de
conditiile lor materiale, precum si de garantiile morale necesare dezvoltrii armonioase a
minorului.

Art. 116
Msurile provizorii
(1) Cel chemat la tutel n conformitate cu dispozitiile art. 114 nu poate fi nlturat de
ctre instant fr acordul su dect dac se afl n vreunul dintre cazurile prevzute la art. 113
sau dac prin numirea sa interesele minorului ar fi periclitate.
(2) n cazul n care cel chemat la tutel este numai temporar mpiedicat n exercitarea
atributiilor ce i-au fost conferite, instanta de tutel, dup ncetarea mpiedicrii, l numeste tutore
la cererea sa, dar nu mai trziu de 6 luni de la deschiderea tutelei. Pn atunci, instanta
desemneaz un tutore provizoriu.
(3) Dup trecerea celor 6 luni, dac persoana desemnat nu a cerut numirea sa ca tutore,
cel numit provizoriu tutore rmne s ndeplineasc n continuare sarcinile tutelei pn la
numirea unui tutore n conditiile art. 118.

Art. 117
Garantiile
La numirea sau, dup caz, n timpul tutelei, instanta de tutel poate hotr, din oficiu sau
la cererea consiliului de familie, ca tutorele s dea garantii reale sau personale, dac interesele
minorului cer o astfel de msur. n acest caz, ea stabileste potrivit cu mprejurrile felul si
ntinderea garantiilor.

Art. 118
Numirea tutorelui de ctre instanta de tutel
n lipsa unui tutore desemnat, instanta de tutel numeste cu prioritate ca tutore, dac nu se
opun motive ntemeiate, o rud sau un afin ori un prieten al familiei minorului, n stare s
ndeplineasc aceast sarcin, tinnd seama, dup caz, de relatiile personale, de apropierea
domiciliilor, de conditiile materiale si de garantiile morale pe care le prezint cel chemat la
tutel.

Art. 119
Procedura de numire
(1) Numirea tutorelui se face, cu acordul acestuia, de ctre instanta de tutel n camera de
consiliu, prin ncheiere definitiv. Atunci cnd desemnarea tutorelui s-a fcut prin contract de
mandat, cel desemnat tutore nu poate refuza numirea dect pentru motivele prevzute la art. 120
alin. (2).
(2) Ascultarea minorului care a mplinit vrsta de 10 ani este obligatorie.
(3) n lipsa unui tutore desemnat, dac instanta de tutel a constituit consiliul de familie,
numirea tutorelui se face, potrivit alin. (1), cu consultarea consiliului de familie.
(4) ncheierea de numire se comunic n scris tutorelui si se afiseaz la sediul instantei de
tutel si la primria de la domiciliul minorului.
(5) Drepturile si ndatoririle tutorelui ncep de la data comunicrii ncheierii de numire.
(6) ntre timp, instanta de tutel poate lua msuri provizorii cerute de interesele
minorului, putnd chiar s numeasc un curator special.

Art. 120
Refuzul continurii tutelei
(1) Cel numit tutore este dator s continue ndeplinirea sarcinilor tutelei.
(2) Poate refuza continuarea tutelei:
a) cel care are vrsta de 60 de ani mpliniti;
b) femeia nsrcinat sau mama unui copil mai mic de 8 ani;
c) cel care creste si educ 2 sau mai multi copii;
d) cel care, din cauza bolii, a infirmittii, a felului activittilor desfsurate, a deprtrii
domiciliului de locul unde se afl bunurile minorului sau din alte motive ntemeiate, nu ar mai
putea s ndeplineasc aceast sarcin.

Art. 121
nlocuirea tutorelui
Dac vreuna dintre mprejurrile prevzute la art. 120 alin. (2) survine n timpul tutelei,
tutorele poate cere s fie nlocuit. Cererea de nlocuire se adreseaz instantei de tutel, care va
hotr de urgent. Pn la solutionarea cererii sale de nlocuire, el este obligat s continue
exercitarea atributiilor.

Art. 122
Caracterul personal al tutelei
(1) Tutela este o sarcin personal.
(2) Cu toate acestea, instanta de tutel, cu avizul consiliului de familie, poate, tinnd
seama de mrimea si compunerea patrimoniului minorului, s decid ca administrarea
patrimoniului ori doar a unei prti a acestuia s fie ncredintat, potrivit legii, unei persoane
fizice sau persoane juridice specializate.

Art. 123
Gratuitatea tutelei
(1) Tutela este o sarcin gratuit.
(2) Cu toate acestea, tutorele poate fi ndrepttit, pe perioada exercitrii sarcinilor tutelei,
la o remuneratie al crei cuantum va fi stabilit de instanta de tutel, cu avizul consiliului de
familie, tinnd seama de munca depus n administrarea averii si de starea material a minorului
si a tutorelui, dar nu mai mult de 10% din veniturile produse de bunurile minorului. Instanta de
tutel, cu avizul consiliului de familie, va putea modifica sau suprima aceast remuneratie,
potrivit mprejurrilor.

SECTIUNEA a 3-a
Consiliul de familie

Art. 124
Rolul consiliului de familie
(1) Consiliul de familie se poate constitui pentru a supraveghea modul n care tutorele si
exercit drepturile si si ndeplineste ndatoririle cu privire la persoana si bunurile minorului.
(2) n cazul ocrotirii minorului prin printi, prin darea n plasament sau, dup caz, prin
alte msuri de protectie special prevzute de lege nu se va institui consiliul de familie.

Art. 125
Membrii consiliului de familie
(1) Instanta de tutel poate constitui un consiliu de familie, compus din 3 rude sau afini,
tinnd seama de gradul de rudenie si de relatiile personale cu familia minorului. n lips de rude
sau afini pot fi numite si alte persoane care au avut legturi de prietenie cu printii minorului sau
care manifest interes pentru situatia acestuia.
(2) Sotul si sotia nu pot fi, mpreun, membri ai aceluiasi consiliu de familie.
(3) n aceleasi conditii, instanta de tutel numeste si 2 supleanti.
(4) Tutorele nu poate fi membru n consiliul de familie.

Art. 126
Alte dispozitii aplicabile consiliului de familie
Dispozitiile art. 113, art. 120 alin. (1) si alin. (2) lit. d), art. 121 si art. 147 se aplic n
mod corespunztor si membrilor consiliului de familie.

Art. 127
Modificarea consiliului de familie
n afar de cazul prevzut la art. 131, alctuirea consiliului de familie nu se poate
modifica n timpul tutelei, afar numai dac interesele minorului ar cere o asemenea schimbare
sau dac, prin moartea ori disparitia unuia dintre membri, ar fi necesar completarea.

Art. 128
Constituirea consiliului de familie
(1) n vederea constituirii consiliului de familie, persoanele care ndeplinesc conditiile
pentru a fi membri sunt convocate la domiciliul minorului de ctre instanta de tutel, din oficiu
sau la sesizarea minorului, dac acesta a mplinit vrsta de 14 ani, a tutorelui desemnat, a
oricror altor persoane care au cunostint despre situatia minorului.
(2) Numirea membrilor consiliului de familie se face cu acordul acestora.
(3) Minorul care a mplinit vrsta de 10 ani va fi ascultat n conditiile art. 264.

Art. 129
Functionarea consiliului de familie
(1) Consiliul de familie este convocat cu cel putin 10 zile nainte de data ntrunirii de
ctre tutore, din propria initiativ sau la cererea oricruia dintre membrii acestuia, a minorului
care a mplinit vrsta de 14 ani sau a instantei de tutel. Cu acordul tuturor membrilor consiliului
de familie, convocarea se poate face si mai devreme de mplinirea termenului de 10 zile dinainte
de data ntrunirii. n toate cazurile, prezenta tuturor membrilor consiliului de familie acoper
neregularitatea convocrii.
(2) Cei convocati sunt obligati s se prezinte personal la locul indicat n actul de
convocare. n cazul n care acestia nu se pot prezenta, ei pot fi reprezentati de persoane care sunt
rude sau afini cu printii minorului, dac aceste persoane nu sunt desemnate sau convocate n
nume propriu ca membri ai consiliului de familie. Sotii se pot reprezenta reciproc.
(3) Sedintele consiliului de familie se tin la domiciliul minorului. n cazul n care
convocarea a fost fcut la solicitarea instantei de tutel, sedinta se tine la sediul acesteia.

Art. 130
Atributiile
(1) Consiliul de familie d avize consultative, la solicitarea tutorelui sau a instantei de
tutel, si ia decizii, n cazurile prevzute de lege. Avizele consultative si deciziile se iau n mod
valabil cu votul majorittii membrilor si, consiliul fiind prezidat de persoana cea mai naintat
n vrst.
(2) La luarea deciziilor, minorul care a mplinit vrsta de 10 ani va fi ascultat, dispozitiile
art. 264 fiind aplicabile n mod corespunztor.
(3) Deciziile consiliului de familie vor fi motivate si consemnate ntr-un registru special
constituit, care se tine de unul dintre membrii consiliului, desemnat n acest scop de instanta de
tutel.
(4) Actele ncheiate de tutore n lipsa avizului consultativ sunt anulabile. ncheierea
actului cu nerespectarea avizului atrage numai rspunderea tutorelui. Dispozitiile art. 155 sunt
aplicabile n mod corespunztor.

Art. 131
nlocuirea consiliului de familie
Tutorele poate cere instituirea unui nou consiliu, dac n plngerile formulate potrivit
prezentului cod instanta a hotrt de cel putin dou ori, n mod definitiv, mpotriva deciziilor
consiliului de familie.

Art. 132
Imposibilitatea constituirii consiliului de familie
Dac n cazul prevzut la art. 131 nu este posibil constituirea unui nou consiliu, ca si n
cazul contrariettii de interese dintre minor si toti membrii consiliului de familie si supleanti,
tutorele poate cere instantei de tutel autorizatia de a exercita singur tutela.

SECTIUNEA a 4-a
Exercitarea tutelei

1. Dispozitii generale

Art. 133
Exercitarea tutelei n interesul minorului
Tutela se exercit numai n interesul minorului att n ceea ce priveste persoana, ct si
bunurile acestuia.

Art. 134
Continutul tutelei
(1) Tutorele are ndatorirea de a ngriji de minor.
(2) El este obligat s asigure ngrijirea minorului, sntatea si dezvoltarea lui fizic si
mental, educarea, nvttura si pregtirea profesional a acestuia, potrivit cu aptitudinile lui.

Art. 135
Tutela exercitat de ambii soti
(1) n cazul n care tutori sunt 2 soti, acestia rspund mpreun pentru exercitarea
atributiilor tutelei. Dispozitiile privind autoritatea printeasc sunt aplicabile n mod
corespunztor.
(2) n cazul n care unul dintre soti introduce actiunea de divort, instanta, din oficiu, va
nstiinta instanta de tutel pentru a dispune cu privire la exercitarea tutelei.

2. Exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului

Art. 136
Avizul consiliului de familie
Msurile privind persoana minorului se iau de ctre tutore, cu avizul consiliului de
familie, cu exceptia msurilor care au caracter curent.

Art. 137
Domiciliul minorului
(1) Minorul pus sub tutel are domiciliul la tutore. Numai cu autorizarea instantei de
tutel minorul poate avea si o resedint.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), tutorele poate ncuviinta ca minorul s aib o
resedint determinat de educarea si pregtirea sa profesional. n acest caz, instanta de tutel va
fi de ndat ncunostintat de tutore.

Art. 138
Felul nvtturii sau al pregtirii profesionale
(1) Felul nvtturii sau al pregtirii profesionale pe care minorul care nu a mplinit vrsta
de 14 ani o primea la data instituirii tutelei nu poate fi schimbat de acesta dect cu ncuviintarea
instantei de tutel.
(2) Instanta de tutel nu poate, mpotriva vointei minorului care a mplinit vrsta de 14
ani, s schimbe felul nvtturii acestuia, hotrt de printi sau pe care minorul o primea la data
instituirii tutelei.

Art. 139
Ascultarea minorului care a mplinit vrsta de 10 ani
Instanta de tutel nu poate hotr fr ascultarea minorului, dac acesta a mplinit vrsta
de 10 ani, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.

3. Exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului

Art. 140
Inventarul bunurilor minorului
(1) Dup numirea tutorelui si n prezenta acestuia si a membrilor consiliului de familie,
un delegat al instantei de tutel va verifica la fata locului toate bunurile minorului, ntocmind un
inventar, care va fi supus aprobrii instantei de tutel. Inventarul bunurilor minorului va ncepe
s fie ntocmit n maximum 10 zile de la numirea tutorelui de ctre instanta de tutel.
(2) Cu prilejul inventarierii, tutorele si membrii consiliului de familie sunt tinuti s
declare n scris, la ntrebarea expres a delegatului instantei de tutel, creantele, datoriile sau alte
pretentii pe care le au fat de minor. Declaratiile vor fi consemnate n procesul-verbal de
inventariere.
(3) Tutorele sau membrii consiliului de familie care, cunoscnd creantele sau pretentiile
proprii fat de minori, nu le-au declarat, desi au fost somati s le declare, sunt prezumati c au
renuntat la ele. Dac tutorele sau membrii consiliului de familie nu declar datoriile pe care le au
fat de minor, desi au fost somati s le declare, pot fi ndeprtati din functie.
(4) Creantele pe care le au asupra minorului tutorele sau vreunul dintre membrii
consiliului de familie, sotul, o rud n linie dreapt ori fratii sau surorile acestora pot fi pltite
voluntar numai cu autorizarea instantei de tutel.

Art. 141
Actele fcute n lipsa inventarului
nainte de ntocmirea inventarului, tutorele nu poate face, n numele minorului, dect acte
de conservare si acte de administrare ce nu sufer ntrziere.

Art. 142
Administrarea bunurilor minorului
(1) Tutorele are ndatorirea de a administra cu bun-credint bunurile minorului. n acest
scop, tutorele actioneaz n calitate de administrator nsrcinat cu simpla administrare a bunurilor
minorului, dispozitiile titlului V din cartea a III-a aplicndu-se n mod corespunztor, afar de
cazul n care prin prezentul capitol se dispune altfel.
(2) Nu sunt supuse administrrii bunurile dobndite de minor cu titlu gratuit dect dac
testatorul sau donatorul a stipulat altfel. Aceste bunuri sunt administrate de curatorul ori de cel
desemnat prin actul de dispozitie sau, dup caz, numit de ctre instanta de tutel.

Art. 143
Reprezentarea minorului
Tutorele are ndatorirea de a-l reprezenta pe minor n actele juridice, dar numai pn cnd
acesta mplineste vrsta de 14 ani.

Art. 144
Regimul juridic al actelor de dispozitie
(1) Tutorele nu poate, n numele minorului, s fac donatii si nici s garanteze obligatia
altuia. Fac exceptie darurile obisnuite, potrivite cu starea material a minorului.
(2) Tutorele nu poate, fr avizul consiliului de familie si autorizarea instantei de tutel,
s fac acte de nstrinare, mprteal, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor
minorului, s renunte la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum si s ncheie n mod valabil
orice alte acte ce depsesc dreptul de administrare.
(3) Actele fcute cu nclcarea dispozitiilor prevzute la alin. (1) si (2) sunt anulabile. n
aceste cazuri, actiunea n anulare poate fi exercitat de tutore, de consiliul de familie sau de
oricare membru al acestuia, precum si de ctre procuror, din oficiu sau la sesizarea instantei de
tutel.
(4) Cu toate acestea, tutorele poate nstrina, fr avizul consiliului de familie si fr
autorizarea instantei de tutel, bunurile supuse pieirii, degradrii, alterrii ori deprecierii, precum
si cele devenite nefolositoare pentru minor.

Art. 145
Autorizarea instantei de tutel
(1) Instanta de tutel acord tutorelui autorizarea numai dac actul rspunde unei nevoi
sau prezint un folos nendoielnic pentru minor.
(2) Autorizarea se va da pentru fiecare act n parte, stabilindu-se, cnd este cazul,
conditiile de ncheiere a actului.
(3) n caz de vnzare, autorizarea va arta dac vnzarea se va face prin acordul prtilor,
prin licitatie public sau n alt mod.
(4) n toate cazurile, instanta de tutel poate indica tutorelui modul n care se
ntrebuinteaz sumele de bani obtinute.

Art. 146
ncuviintarea si autorizarea actelor minorului care a mplinit vrsta de 14 ani
(1) Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani ncheie actele juridice cu ncuviintarea scris
a tutorelui sau, dup caz, a curatorului.
(2) Dac actul pe care minorul care a mplinit vrsta de 14 ani urmeaz s l ncheie face
parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate face dect cu autorizarea instantei de tutel si cu
avizul consiliului de familie, va fi necesar att autorizarea acesteia, ct si avizul consiliului de
familie.
(3) Minorul nu poate s fac donatii, altele dect darurile obisnuite potrivit strii lui
materiale, si nici s garanteze obligatia altuia.
(4) Actele fcute cu nclcarea dispozitiilor alin. (1)-(3) sunt anulabile, dispozitiile art.
144 alin. (3) fiind aplicabile n mod corespunztor.


Art. 147
Interzicerea unor acte juridice
(1) Este interzis, sub sanctiunea nulittii relative, ncheierea de acte juridice ntre tutore
sau sotul, o rud n linie dreapt ori fratii sau surorile tutorelui, pe de o parte, si minor, pe de alt
parte.
(2) Cu toate acestea, oricare dintre persoanele prevzute la alin. (1) poate cumpra la
licitatie public un bun al minorului, dac are o garantie real asupra acestui bun ori l detine n
coproprietate cu minorul, dup caz.

Art. 148
Suma anual necesar pentru ntretinerea minorului
(1) Consiliul de familie stabileste suma anual necesar pentru ntretinerea minorului si
administrarea bunurilor sale si poate modifica, potrivit mprejurrilor, aceast sum. Decizia
consiliului de familie se aduce la cunostint, de ndat, instantei de tutel.
(2) Cheltuielile necesare pentru ntretinerea minorului si administrarea bunurilor sale se
acoper din veniturile acestuia. n cazul n care veniturile minorului nu sunt ndestultoare,
instanta de tutel va dispune vnzarea bunurilor minorului, prin acordul prtilor sau prin licitatie
public.
(3) Obiectele ce au valoare afectiv pentru familia minorului sau pentru minor nu vor fi
vndute dect n mod exceptional.
(4) Dac minorul este lipsit de bunuri si nu are printi sau alte rude care sunt obligate prin
lege s i acorde ntretinere ori aceasta nu este suficient, minorul are dreptul la asistent social,
n conditiile legii.

Art. 149
Constituirea de depozite bancare
(1) Sumele de bani care depsesc nevoile ntretinerii minorului si ale administrrii
bunurilor sale, precum si instrumentele financiare se depun, pe numele minorului, la o institutie
de credit indicat de consiliul de familie, n termen de cel mult 5 zile de la data ncasrii lor.
(2) Tutorele poate dispune de aceste sume si instrumente financiare numai cu autorizarea
prealabil a instantei de tutel, cu exceptia operatiunilor prevzute la alin. (3).
(3) Cu toate acestea, el nu va putea folosi, n niciun caz, sumele de bani si instrumentele
financiare prevzute la alin. (1) pentru ncheierea, pe numele minorului, a unor tranzactii pe piata
de capital, chiar dac ar fi obtinut autorizarea instantei de tutel.
(4) Tutorele poate depune la o institutie de credit si sumele necesare ntretinerii, tot pe
numele minorului. Acestea se trec ntr-un cont separat si pot fi ridicate de tutore, fr autorizarea
instantei de tutel.

Art. 150
Cazurile de numire a curatorului special
(1) Ori de cte ori ntre tutore si minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele
ce trebuie s duc la nlocuirea tutorelui, instanta de tutel va numi un curator special.
(2) De asemenea, dac din cauza bolii sau din alte motive tutorele este mpiedicat s
ndeplineasc un anumit act n numele minorului pe care l reprezint sau ale crui acte le
ncuviinteaz, instanta de tutel va numi un curator special.
(3) Pentru motive temeinice, n cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea
oricrei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi
validat ori, dup caz, nlocuit de ctre instanta de tutel.

SECTIUNEA a 5-a
Controlul exercitrii tutelei

Art. 151
Controlul instantei de tutel
(1) Instanta de tutel va efectua un control efectiv si continuu asupra modului n care
tutorele si consiliul de familie si ndeplinesc atributiile cu privire la minor si bunurile acestuia.
(2) n ndeplinirea activittii de control, instanta de tutel va putea cere colaborarea
autorittilor administratiei publice, a institutiilor si serviciilor publice specializate pentru
protectia copilului sau a institutiilor de ocrotire, dup caz.

Art. 152
Darea de seam
(1) Tutorele este dator s prezinte anual instantei de tutel o dare de seam despre modul
cum s-a ngrijit de minor, precum si despre administrarea bunurilor acestuia.
(2) Darea de seam se va prezenta instantei de tutel n termen de 30 de zile de la sfrsitul
anului calendaristic.
(3) Dac averea minorului este de mic nsemntate, instanta de tutel poate s autorizeze
ca darea de seam privind administrarea bunurilor minorului s se fac pe termene mai lungi,
care nu vor depsi ns 3 ani.
(4) n afar de darea de seam anual, tutorele este obligat, la cererea instantei de tutel,
s dea oricnd dri de seam despre felul cum s-a ngrijit de minor, precum si despre
administrarea bunurilor acestuia.

Art. 153
Descrcarea tutorelui
Instanta de tutel va verifica socotelile privitoare la veniturile minorului si la cheltuielile
fcute cu ntretinerea acestuia si cu administrarea bunurilor sale si, dac sunt corect ntocmite si
corespund realittii, va da descrcare tutorelui.

Art. 154
Interzicerea dispensei de a da socoteal
Dispensa de a da socoteal acordat de printi sau de o persoan care ar fi fcut minorului
o liberalitate este considerat ca nescris.

Art. 155
Plngerea mpotriva tutorelui
(1) Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani, consiliul de familie, oricare membru al
acestuia, precum si toti cei prevzuti la art. 111 pot face plngere la instanta de tutel cu privire
la actele sau faptele tutorelui pgubitoare pentru minor.
(2) Plngerea se solutioneaz de urgent, prin ncheiere executorie, de ctre instanta de
tutel, cu citarea prtilor si a membrilor consiliului de familie. Minorul care a mplinit vrsta de
10 ani va fi ascultat, dac instanta de tutel consider c este necesar.

SECTIUNEA a 6-a
ncetarea tutelei

Art. 156
Cazurile de ncetare
(1) Tutela nceteaz n cazul n care nu se mai mentine situatia care a dus la instituirea
tutelei, precum si n cazul mortii minorului.
(2) Functia tutorelui nceteaz prin moartea acestuia, prin ndeprtarea de la sarcina
tutelei sau prin nlocuirea tutorelui.

Art. 157
Moartea tutorelui
(1) n cazul mortii tutorelui, mostenitorii si sau orice alt persoan dintre cele prevzute
la art. 111 au datoria de a nstiinta, de ndat, instanta de tutel.
(2) Pn la numirea unui nou tutore, mostenitorii vor prelua sarcinile tutelei. Dac sunt
mai multi mostenitori, acestia pot desemna, prin procur special, pe unul dintre ei s
ndeplineasc n mod provizoriu sarcinile tutelei.
(3) Dac mostenitorii sunt minori, nstiintarea instantei de tutel se poate face de orice
persoan interesat, precum si de cele prevzute la art. 111. n acest caz, mostenitorii tutorelui nu
vor prelua sarcinile tutelei, ci instanta de tutel va numi de urgent un curator special, care poate
fi executorul testamentar.

Art. 158
ndeprtarea tutorelui
n afar de alte cazuri prevzute de lege, tutorele este ndeprtat dac svrseste un abuz,
o neglijent grav sau alte fapte care l fac nedemn de a fi tutore, precum si dac nu si
ndeplineste n mod corespunztor sarcina.

Art. 159
Numirea curatorului special
Pn la preluarea functiei de ctre noul tutore, n cazurile prevzute la art. 157 si 158,
instanta de tutel poate numi un curator special.

Art. 160
Darea de seam general
(1) La ncetarea din orice cauz a tutelei, tutorele sau, dup caz, mostenitorii acestuia sunt
datori ca, n termen de cel mult 30 de zile, s prezinte instantei de tutel o dare de seam
general. Tutorele are aceeasi ndatorire si n caz de ndeprtare de la tutel.
(2) Dac functia tutorelui nceteaz prin moartea acestuia, darea de seam general va fi
ntocmit de mostenitorii si majori sau, n caz de incapacitate a tuturor mostenitorilor, de
reprezentantul lor legal, n termen de cel mult 30 de zile de la data acceptrii mostenirii sau, dup
caz, de la data solicitrii de ctre instanta de tutel. n cazul n care nu exist mostenitori ori
acestia sunt n imposibilitate de a actiona, darea de seam general va fi ntocmit de ctre un
curator special, numit de instanta de tutel, n termenul stabilit de aceasta.
(3) Darea de seam general va trebui s cuprind situatiile veniturilor si cheltuielilor pe
ultimii ani, s indice activul si pasivul, precum si stadiul n care se afl procesele minorului.
(4) Instanta de tutel l poate constrnge pe cel obligat s fac darea de seam general,
potrivit dispozitiilor art. 163.

Art. 161
Predarea bunurilor
Bunurile care au fost n administrarea tutorelui vor fi predate, dup caz, fostului minor,
mostenitorilor acestuia sau noului tutore de ctre tutore, mostenitorii acestuia sau reprezentantul
lor legal ori, n lips, de curatorul special numit potrivit dispozitiilor art. 160 alin. (2).

Art. 162
Descrcarea de gestiune
(1) Dup predarea bunurilor, verificarea socotelilor si aprobarea lor, instanta de tutel va
da tutorelui descrcare de gestiunea sa.
(2) Chiar dac instanta de tutel a dat tutorelui descrcare de gestiune, acesta rspunde
pentru prejudiciul cauzat din culpa sa.
(3) Tutorele care nlocuieste un alt tutore are obligatia s cear acestuia, chiar si dup
descrcarea de gestiune, repararea prejudiciilor pe care le-a cauzat minorului din culpa sa, sub
sanctiunea de a fi obligat el nsusi de a repara aceste prejudicii.

Art. 163
Amenda civil
(1) n cazul refuzului de a continua sarcina tutelei, n alte cazuri dect cele prevzute la
art. 120 alin. (2), tutorele poate fi sanctionat cu amend civil, n folosul statului, care nu poate
depsi valoarea unui salariu minim pe economie. Amenda poate fi repetat de cel mult 3 ori, la
interval de cte 7 zile, dup care se va numi un alt tutore.
(2) De asemenea, dac tutorele, din culpa sa, ndeplineste defectuos sarcina tutelei, va fi
obligat la plata unei amenzi civile, n folosul statului, care nu poate depsi 3 salarii medii pe
economie.
(3) Amenda civil se aplic de ctre instanta de tutel, prin ncheiere executorie.

CAPITOLUL III
Ocrotirea interzisului judectoresc

Art. 164
Conditiile
(1) Persoana care nu are discernmntul necesar pentru a se ngriji de interesele sale, din
cauza alienatiei ori debilittii mintale*), va fi pus sub interdictie judectoreasc.
(2) Pot fi pusi sub interdictie judectoreasc si minorii cu capacitate de exercitiu
restrns.

Art. 165
Persoanele care pot cere punerea sub interdictie
Interdictia poate fi cerut de persoanele prevzute la art. 111, care este aplicabil n mod
corespunztor.

Art. 166
Desemnarea tutorelui
Orice persoan care are capacitatea deplin de exercitiu poate desemna prin act unilateral
sau contract de mandat, ncheiate n form autentic, persoana care urmeaz a fi numit tutore
pentru a se ngriji de persoana si bunurile sale n cazul n care ar fi pus sub interdictie
judectoreasc. Dispozitiile art. 114 alin. (3)-(5) se aplic n mod corespunztor.

Art. 167
Numirea unui curator special
n caz de nevoie si pn la solutionarea cererii de punere sub interdictie judectoreasc,
instanta de tutel poate numi un curator special pentru ngrijirea si reprezentarea celui a crui
interdictie a fost cerut, precum si pentru administrarea bunurilor acestuia.

Art. 168
Procedura
Solutionarea cererii de punere sub interdictie judectoreasc se face potrivit dispozitiilor
Codului de procedur civil.

Art. 169
Opozabilitatea interdictiei
(1) Interdictia si produce efectele de la data cnd hotrrea judectoreasc a rmas
definitiv.
(2) Cu toate acestea, lipsa de capacitate a celui interzis nu poate fi opus unei terte
persoane dect de la data ndeplinirii formalittilor de publicitate prevzute de Codul de
procedur civil, afar numai dac cel de-al treilea a cunoscut punerea sub interdictie pe alt
cale.

Art. 170
Numirea tutorelui
Prin hotrrea de punere sub interdictie, instanta de tutel numeste, de ndat, un tutore
pentru ocrotirea celui pus sub interdictie judectoreasc. Dispozitiile art. 114-120 se aplic n
mod corespunztor.

Art. 171
Aplicarea regulilor de la tutel
Regulile privitoare la tutela minorului care nu a mplinit vrsta de 14 ani se aplic si n
cazul tutelei celui pus sub interdictie judectoreasc, n msura n care legea nu dispune altfel.

Art. 172
Actele ncheiate de cel pus sub interdictie judectoreasc
Actele juridice ncheiate de persoana pus sub interdictie judectoreasc, altele dect cele
prevzute la art. 43 alin. (3), sunt anulabile, chiar dac la data ncheierii lor aceasta ar fi avut
discernmnt.

Art. 173
nlocuirea tutorelui
(1) Tutorele celui pus sub interdictie judectoreasc este n drept s cear nlocuirea sa
dup 3 ani de la numire.
(2) Pentru motive temeinice tutorele poate cere nlocuirea sa si naintea mplinirii
termenului de 3 ani.

Art. 174
Obligatiile tutorelui
(1) Tutorele este dator s ngrijeasc de cel pus sub interdictie judectoreasc, spre a-i
grbi vindecarea si a-i mbuntti conditiile de viat. n acest scop, se vor ntrebuinta veniturile
si, la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdictie judectoreasc.
(2) Instanta de tutel, lund avizul consiliului de familie si consultnd un medic de
specialitate, va hotr, tinnd seama de mprejurri, dac cel pus sub interdictie judectoreasc va
fi ngrijit la locuinta lui sau ntr-o institutie sanitar.
(3) Cnd cel pus sub interdictie judectoreasc este cstorit, va fi ascultat si sotul
acestuia.

Art. 175
Liberalittile primite de descendentii interzisului judectoresc
Din bunurile celui pus sub interdictie judectoreasc, descendentii acestuia pot fi
gratificati de ctre tutore, cu avizul consiliului de familie si cu autorizarea instantei de tutel, fr
ns s se poat da scutire de raport.

Art. 176
Minorul pus sub interdictie judectoreasc
(1) Minorul care, la data punerii sub interdictie judectoreasc, se afla sub ocrotirea
printilor rmne sub aceast ocrotire pn la data cnd devine major, fr a i se numi un tutore.
Dispozitiile art. 174 sunt aplicabile si situatiei prevzute n prezentul alineat.
(2) Dac la data cnd minorul devine major acesta se afl nc sub interdictie
judectoreasc, instanta de tutel numeste un tutore.
(3) n cazul n care, la data punerii sub interdictie judectoreasc, minorul se afla sub
tutel, instanta de tutel va hotr dac fostul tutore al minorului pstreaz sarcina tutelei sau
dac trebuie numit un nou tutore.

Art. 177
Ridicarea interdictiei judectoresti
(1) Dac au ncetat cauzele care au provocat interdictia, instanta judectoreasc va
pronunta ridicarea ei.
(2) Cererea se poate introduce de cel pus sub interdictie judectoreasc, de tutore, precum
si de persoanele sau institutiile prevzute la art. 111.
(3) Hotrrea prin care se pronunt ridicarea interdictiei judectoresti si produce efectele
de la data cnd a rmas definitiv
(4) Cu toate acestea, ncetarea dreptului de reprezentare al tutorelui nu va putea fi opus
dect n conditiile prevzute la art. 169 alin. (2), care se aplic n mod corespunztor.

CAPITOLUL IV
Curatela

Art. 178
Cazurile de instituire
n afar de cazurile prevzute de lege, instanta de tutel poate institui curatela:
a) dac, din cauza btrnetii, a bolii sau a unei infirmitti fizice, o persoan, desi capabil,
nu poate, personal, s si administreze bunurile sau s si apere interesele n conditii
corespunztoare si, din motive temeinice, nu si poate numi un reprezentant sau un administrator;
b) dac, din cauza bolii sau din alte motive, o persoan, desi capabil, nu poate, nici
personal, nici prin reprezentant, s ia msurile necesare n cazuri a cror rezolvare nu sufer
amnare;
c) dac o persoan, fiind obligat s lipseasc vreme ndelungat de la domiciliu, nu a
lsat un mandatar sau un administrator general;
d) dac o persoan a disprut fr a exista informatii despre ea si nu a lsat un mandatar
sau un administrator general.

Art. 179
Competenta instantei de tutel
Instanta de tutela competent este:
a) n cazul prevzut la art. 178 lit. a), instanta de la domiciliul persoanei reprezentate;
b) n cazul prevzut la art. 178 lit. b), fie instanta de la domiciliul persoanei reprezentate,
fie instanta de la locul unde trebuie luate msurile urgente;
c) n cazurile prevzute la art. 178 lit. c) sau d), instanta de la ultimul domiciliu din tar al
celui lips ori al celui disprut.

Art. 180
Persoana care poate fi numit curator
(1) Poate fi numit curator orice persoan fizic avnd deplin capacitate de exercitiu si
care este n msur s ndeplineasc aceast sarcin.
(2) Cnd cel interesat a desemnat, prin act unilateral sau prin contract de mandat,
ncheiate n form autentic, o persoan care s fie numit curator, aceasta va fi numit cu
prioritate. Numirea poate fi nlturat numai pentru motive temeinice, dispozitiile art. 114-120
aplicndu-se n mod corespunztor.

Art. 181
Efectele curatelei
n cazurile prevzute la art. 178, instituirea curatelei nu aduce nicio atingere capacittii
celui pe care curatorul l reprezint.

Art. 182
Procedura de instituire
(1) Curatela se poate institui la cererea celui care urmeaz a fi reprezentat, a sotului su, a
rudelor sau a celor prevzuti la art. 111.
(2) Curatela nu se poate institui dect cu consimtmntul celui reprezentat, n afar de
cazurile n care consimtmntul nu poate fi dat.
(3) Numirea curatorului se face de instanta de tutel, cu acordul celui desemnat, printr-o
ncheiere care se comunic n scris curatorului si se afiseaz la sediul instantei de tutel, precum
si la primria de la domiciliul celui reprezentat.

Art. 183
Continutul curatelei
(1) n cazurile n care se instituie curatela, se aplic regulile de la mandat, cu exceptia
cazului n care, la cererea persoanei interesate ori din oficiu, instanta de tutel va hotr c se
impune nvestirea curatorului cu drepturile si obligatiile unui administrator nsrcinat cu simpla
administrare a bunurilor altuia.
(2) Dac sunt aplicabile regulile de la mandat, instanta de tutel poate stabili limitele
mandatului si poate da instructiuni curatorului, n locul celui reprezentat, n toate cazurile n care
acesta din urm nu este n msur s o fac.

Art. 184
nlocuirea curatorului
(1) Curatorul este n drept s cear nlocuirea sa dup 3 ani de la numire.
(2) Pentru motive temeinice curatorul poate cere nlocuirea sa si naintea mplinirii
termenului de 3 ani.

Art. 185
ncetarea curatelei
Dac au ncetat cauzele care au provocat instituirea curatelei, aceasta va fi ridicat de
instanta de tutel la cererea curatorului, a celui reprezentat sau a celor prevzuti la art. 111.

Art. 186
Dispozitii speciale
Dispozitiile prezentului capitol nu se aplic si curatorului special prevzut la art. 150, 159
si 167. n aceste din urm cazuri, drepturile si obligatiile stabilite de lege n sarcina tutorelui se
aplic, n mod corespunztor, si curatorului special.

TITLUL IV
Persoana juridic

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 187
Elementele constitutive
Orice persoan juridic trebuie s aib o organizare de sine stttoare si un patrimoniu
propriu, afectat realizrii unui anumit scop licit si moral, n acord cu interesul general.

Art. 188
Calitatea de persoan juridic
Sunt persoane juridice entittile prevzute de lege, precum si orice alte organizatii legal
nfiintate care, desi nu sunt declarate de lege persoane juridice, ndeplinesc toate conditiile
prevzute la art. 187.

Art. 189
Categorii de persoane juridice
Persoanele juridice sunt de drept public sau de drept privat.

Art. 190
Persoana juridic de drept privat
Persoanele juridice de drept privat se pot constitui, n mod liber, n una dintre formele
prevzute de lege.

Art. 191
Persoana juridic de drept public
(1) Persoanele juridice de drept public se nfiinteaz prin lege.
(2) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), n cazurile anume prevzute de lege,
persoanele juridice de drept public se pot nfiinta prin acte ale autorittilor administratiei publice
centrale sau locale ori prin alte moduri prevzute de lege.

Art. 192
Regimul juridic aplicabil
Persoanele juridice legal nfiintate se supun dispozitiilor aplicabile categoriei din care fac
parte, precum si celor cuprinse n prezentul cod, dac prin lege nu se prevede altfel.

Art. 193
Efectele personalittii juridice
(1) Persoana juridic particip n nume propriu la circuitul civil si rspunde pentru
obligatiile asumate cu bunurile proprii, afar de cazul n care prin lege s-ar dispune altfel.
(2) Nimeni nu poate invoca mpotriva unei persoane de bun-credint calitatea de subiect
de drept a unei persoane juridice, dac prin aceasta se urmreste ascunderea unei fraude, a unui
abuz de drept sau a unei atingeri aduse ordinii publice.

CAPITOLUL II
nfiintarea persoanei juridice

SECTIUNEA 1
Dispozitii comune

Art. 194
Modurile de nfiintare
(1) Persoana juridic se nfiinteaz:
a) prin actul de nfiintare al organului competent, n cazul autorittilor si al institutiilor
publice, al unittilor administrativ-teritoriale, precum si al operatorilor economici care se
constituie de ctre stat sau de ctre unittile administrativteritoriale. n toate cazurile, actul de
nfiintare trebuie s prevad n mod expres dac autoritatea public sau institutia public este
persoan juridic;
b) prin actul de nfiintare al celor care o constituie, autorizat, n conditiile legii;
c) n orice alt mod prevzut de lege.
(2) Dac prin lege nu se dispune altfel, prin act de nfiintare se ntelege actul de
constituire a persoanei juridice si, dup caz, statutul acesteia.

Art. 195
Durata persoanei juridice
Persoana juridic se nfiinteaz pe durat nedeterminat, dac prin lege, actul de
constituire sau statut nu se prevede altfel.

SECTIUNEA a 2-a
Nulitatea persoanei juridice

Art. 196
Cauzele de nulitate
(1) Nulitatea unei persoane juridice poate fi constatat sau, dup caz, declarat de instanta
judectoreasc numai atunci cnd:
a) lipseste actul de nfiintare sau nu a fost ncheiat n forma autentic n situatiile anume
prevzute de lege;
b) toti fondatorii sau asociatii au fost, potrivit legii, incapabili, la data nfiintrii persoanei
juridice;
c) obiectul de activitate este ilicit, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri;
d) lipseste autorizatia administrativ necesar pentru nfiintarea acesteia;
e) actul de nfiintare nu prevede denumirea, sediul sau obiectul de activitate;
f) actul de nfiintare nu prevede aporturile fondatorilor sau ale asociatilor ori capitalul
social subscris si vrsat;
g) s-au nclcat dispozitiile legale privind patrimoniul initial sau capitalul social minim,
subscris si vrsat;
h) nu s-a respectat numrul minim de fondatori sau asociati prevzut de lege;
i) au fost nesocotite alte dispozitii legale imperative prevzute sub sanctiunea nulittii
actului de nfiintare a persoanei juridice.
(2) Nerespectarea dispozitiilor alin. (1) lit. a), c)-g) se sanctioneaz cu nulitatea absolut.

Art. 197
Aspectele speciale privind regimul nulittii
(1) Nulitatea relativ a persoanei juridice poate fi invocat n termen de un an de la data
nregistrrii sau nfiintrii acesteia, dup caz.
(2) Nulitatea absolut sau relativ a persoanei juridice se acoper n toate cazurile, dac,
pn la nchiderea dezbaterilor n fata primei instante de judecat, cauza de nulitate a fost
nlturat.

Art. 198
Efectele nulittii
(1) De la data la care hotrrea judectoreasc de constatare sau declarare a nulittii a
devenit definitiv, persoana juridic nceteaz fr efect retroactiv si intr n lichidare.
(2) Prin hotrrea judectoreasc de constatare sau declarare a nulittii se numesc si
lichidatorii.
(3) Hotrrea judectoreasc definitiv se comunic, din oficiu, spre a fi notat n toate
registrele publice n care persoana juridic a fost nregistrat sau, dup caz, mentionat.
(4) n toate cazurile, fondatorii sau asociatii rspund, n conditiile legii, pentru obligatiile
persoanei juridice care s-au nscut n sarcina acesteia de la data nfiintrii ei si pn la data
notrii n registrele publice a hotrrii judectoresti prevzute la alin. (3).

Art. 199
Regimul actelor juridice ncheiate cu tertii
(1) Constatarea sau, dup caz, declararea nulittii nu aduce atingere actelor ncheiate
anterior n numele persoanei juridice de ctre organele de administrare, direct sau prin
reprezentare, dup caz.
(2) Nici persoana juridic si nici fondatorii sau asociatii nu pot opune tertilor nulitatea
acesteia, n afar de cazul n care se dovedeste c acestia cunosteau cauza de nulitate la
momentul ncheierii actului.

SECTIUNEA a 3-a
nregistrarea persoanei juridice

Art. 200
nregistrarea persoanei juridice
(1) Persoanele juridice sunt supuse nregistrrii, dac legile care le sunt aplicabile prevd
aceast nregistrare.
(2) Prin nregistrare se ntelege nscrierea, nmatricularea sau, dup caz, orice alt
formalitate de publicitate prevzut de lege, fcut n scopul dobndirii personalittii juridice sau
al lurii n evident a persoanelor juridice legal nfiintate, dup caz.
(3) nregistrarea se face la cerere sau, n cazurile anume prevzute de lege, din oficiu.

Art. 201
Obligatia de verificare a documentelor publicate
Persoana juridic este obligat s verifice identitatea dintre textul actului constitutiv sau
al statutului si textul depus la registrul public si cel aprut ntr-o publicatie oficial. n caz de
neconcordant, tertii pot opune persoanei juridice oricare dintre aceste texte, n afar de cazul n
care se face dovada c ei cunosteau textul depus la registru.

Art. 202
Lipsa nregistrrii
(1) Dac nregistrarea persoanei juridice are caracter constitutiv, persoana juridic nu se
consider legal nfiintat ct timp nregistrarea nu a fost efectuat.
(2) Dac ns nregistrarea este cerut numai pentru opozabilitate fat de terti, actele sau
faptele juridice fcute n numele sau n contul persoanei juridice, pentru care nu s-a efectuat
publicitatea prevzut n acest scop de lege, nu pot fi opuse tertilor, n afar de cazul n care se
face dovada c acestia cunosteau c publicitatea nu a fost ndeplinit.

Art. 203
Rspunderea pentru neefectuarea formalittilor de nregistrare
Fondatorii, reprezentantii persoanei juridice supuse nregistrrii, precum si primii membri
ai organelor de conducere, de administrare si de control ale acesteia rspund nelimitat si solidar
pentru prejudiciul cauzat prin nendeplinirea formalittilor de nregistrare a persoanei juridice,
dac aceste formalitti trebuiau s fie cerute de aceste persoane.

Art. 204
nregistrarea modificrilor aduse actului de nfiintare
Dispozitiile art. 200-203 sunt aplicabile si n cazul nregistrrii modificrilor aduse
actului de nfiintare a persoanei juridice, realizate cu respectarea conditiilor prevzute de lege sau
de actul de nfiintare a acesteia, dup caz.

CAPITOLUL III
Capacitatea civil a persoanei juridice

SECTIUNEA 1
Capacitatea de folosint a persoanei juridice

Art. 205
Data dobndirii capacittii de folosint
(1) Persoanele juridice care sunt supuse nregistrrii au capacitatea de a avea drepturi si
obligatii de la data nregistrrii lor.
(2) Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi si obligatii, dup caz,
potrivit art. 194, de la data actului de nfiintare, de la data autorizrii constituirii lor sau de la data
ndeplinirii oricrei alte cerinte prevzute de lege.
(3) Cu toate acestea, persoanele juridice prevzute la alin. (1) pot, chiar de la data actului
de nfiintare, s dobndeasc drepturi si s si asume obligatii, ns numai n msura necesar
pentru ca persoana juridic s ia fiint n mod valabil.
(4) Fondatorii, asociatii, reprezentantii si orice alte persoane care au lucrat n numele unei
persoane juridice n curs de constituire rspund nelimitat si solidar fat de terti pentru actele
juridice ncheiate n contul acesteia cu nclcarea dispozitiilor alin. (3), n afar de cazul n care
persoana juridic nou-creat, dup ce a dobndit personalitate juridic, le-a preluat asupra sa.
Actele astfel preluate sunt considerate a fi ale persoanei juridice nc de la data ncheierii lor si
produc efecte depline.

Art. 206
Continutul capacittii de folosint
(1) Persoana juridic poate avea orice drepturi si obligatii civile, afar de acelea care, prin
natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine dect persoanei fizice.
(2) Persoanele juridice fr scop lucrativ pot avea doar acele drepturi si obligatii civile
care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut.
(3) Actul juridic ncheiat cu nclcarea dispozitiilor alin. (1) si (2) este lovit de nulitate
absolut.

Art. 207
Desfsurarea activittilor autorizate
(1) n cazul activittilor care trebuie autorizate de organele competente, dreptul de a
desfsura asemenea activitti se naste numai din momentul obtinerii autorizatiei respective, dac
prin lege nu se prevede altfel.
(2) Actele si operatiunile svrsite fr autorizatiile prevzute de lege sunt lovite de
nulitate absolut, iar persoanele care le-au fcut rspund nelimitat si solidar pentru toate
prejudiciile cauzate, independent de aplicarea altor sanctiuni prevzute de lege.

Art. 208
Capacitatea de a primi liberalitti
Prin exceptie de la prevederile art. 205 alin. (3) si dac prin lege nu se dispune altfel,
orice persoan juridic poate primi liberalitti n conditiile dreptului comun, de la data actului de
nfiintare sau, n cazul fundatiilor testamentare, din momentul deschiderii mostenirii testatorului,
chiar si n cazul n care liberalittile nu sunt necesare pentru ca persoana juridic s ia fiint n
mod legal.

SECTIUNEA a 2-a
Capacitatea de exercitiu si functionarea persoanei juridice

1. Capacitatea de exercitiu


Art. 209
Data dobndirii capacittii de exercitiu
(1) Persoana juridic si exercit drepturile si si ndeplineste obligatiile prin organele sale
de administrare, de la data constituirii lor.
(2) Au calitatea de organe de administrare, n sensul alin. (1), persoanele fizice sau
persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate s actioneze, n
raporturile cu tertii, individual sau colectiv, n numele si pe seama persoanei juridice.
(3) Raporturile dintre persoana juridic si cei care alctuiesc organele sale de
administrare sunt supuse, prin analogie, regulilor mandatului, dac nu s-a prevzut altfel prin
lege, actul de constituire sau statut.

Art. 210
Lipsa organelor de administrare
(1) Pn la data constituirii organelor de administrare, exercitarea drepturilor si
ndeplinirea obligatiilor care privesc persoana juridic se fac de ctre fondatori ori de ctre
persoanele fizice sau persoanele juridice desemnate n acest scop.
(2) Actele juridice ncheiate de ctre fondatori sau de ctre persoanele desemnate cu
depsirea puterilor conferite potrivit legii, actului de constituire ori statutului, pentru nfiintarea
persoanei juridice, precum si actele ncheiate de alte persoane nedesemnate oblig persoana
juridic n conditiile gestiunii de afaceri.
(3) Cel care contracteaz pentru persoana juridic rmne personal tinut fat de terti dac
aceasta nu se nfiinteaz ori dac nu si asum obligatia contractat, n afara cazului cnd prin
contract a fost exonerat de aceast obligatie.

Art. 211
Incapacitti si incompatibilitti
(1) Nu pot face parte din organele de administrare si de control ale persoanei juridice
incapabilii, cei cu capacitate de exercitiu restrns, cei deczuti din dreptul de a exercita o
functie n cadrul acestor organe, precum si cei declarati prin lege sau prin actul de constituire
incompatibili s ocupe o astfel de functie.
(2) Actele ncheiate cu nclcarea dispozitiilor alin. (1) sunt anulabile. Acestea nu pot fi
anulate pentru simplul fapt c persoanele care fac parte din aceste organe sunt incapabile ori
incompatibile, dup caz, sau pentru c acestea au fost numite cu nclcarea dispozitiilor legale ori
statutare, dac nu s-a produs o vtmare.

2. Functionarea persoanei juridice

Art. 212
Actele emise de organele persoanei juridice
(1) Hotrrile si deciziile luate de organele de conducere si administrare n conditiile
legii, actului de constituire sau statutului sunt obligatorii chiar pentru cei care nu au luat parte la
deliberare sau au votat mpotriv.
(2) Fat de terti hotrrile si deciziile luate n conditiile legii, ale actului de constituire sau
ale statutului produc efecte numai de la data publicrii lor, n cazurile si conditiile prevzute de
lege, n afar de cazul n care se face dovada c acestia le-au cunoscut pe alt cale.

Art. 213
Obligatiile membrilor organelor de administrare
Membrii organelor de administrare ale unei persoane juridice trebuie s actioneze n
interesul acesteia, cu prudenta si diligenta cerute unui bun proprietar.

Art. 214
Separarea patrimoniilor
(1) Membrii organelor de administrare au obligatia s asigure si s mentin separatia
dintre patrimoniul persoanei juridice si propriul lor patrimoniu.
(2) Ei nu pot folosi n profitul ori n interesul lor sau al unor terti, dup caz, bunurile
persoanei juridice ori informatiile pe care le obtin n virtutea functiei lor, afar de cazul n care ar
fi autorizati n acest scop de ctre cei care i-au numit.

Art. 215
Contrarietatea de interese
(1) Este anulabil actul juridic ncheiat n frauda intereselor persoanei juridice de un
membru al organelor de administrare, dac acesta din urm, sotul, ascendentii sau descendentii
lui, rudele n linie colateral sau afinii si, pn la gradul al patrulea inclusiv, aveau vreun interes
s se ncheie acel act si dac partea cealalt a cunoscut sau trebuia s cunoasc acest lucru.

(2) Atunci cnd cel care face parte din organele de administrare ale persoanei juridice ori
una dintre persoanele prevzute la alin. (1) are interes ntr-o problem supus hotrrii acestor
organe, trebuie s nstiinteze persoana juridic si s nu ia parte la nicio deliberare privitoare la
aceasta. n caz contrar, el rspunde pentru daunele cauzate persoanei juridice, dac fr votul lui
nu s-ar fi putut obtine majoritatea cerut.

Art. 216
Nulitatea actelor emise de organele persoanei juridice
(1) Hotrrile si deciziile contrare legii, actului de constituire ori statutului pot fi atacate
n justitie de oricare dintre membrii organelor de conducere sau de administrare care nu au
participat la deliberare ori care au votat mpotriv si au cerut s se insereze aceasta n procesul-
verbal de sedint, n termen de 15 zile de la data cnd li s-a comunicat copia de pe hotrrea sau
decizia respectiv ori de la data cnd a avut loc sedinta, dup caz.
(2) Administratorii nu pot ns ataca hotrrea privitoare la revocarea lor din functie. Ei
au numai dreptul de a fi despgubiti, dac revocarea a fost nejustificat sau intempestiv si au
suferit astfel un prejudiciu.
(3) Cererea de anulare se solutioneaz n camera de consiliu de ctre instanta competent
n circumscriptia creia persoana juridic si are sediul, n contradictoriu cu persoana juridic n
cauz, reprezentat prin administratori. Hotrrea instantei este supus numai apelului.
(4) Dac hotrrea este atacat de toti administratorii, persoana juridic este reprezentat
n justitie de persoana desemnat de presedintele instantei dintre membrii persoanei juridice, care
va ndeplini mandatul cu care a fost nsrcinat pn cnd organul de conducere competent,
convocat n acest scop, va alege o alt persoan.
(5) Hotrrea definitiv de anulare va fi mentionat n registrul public n care este
nregistrat persoana juridic, fiind opozabil de la aceast dat fat de orice persoan, inclusiv
fat de membrii acelei persoane juridice.
(6) Dac se invoc motive de nulitate absolut, dreptul la actiunea n constatarea nulittii
este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulat de orice persoan interesat. Dispozitiile alin.
(3)-(5) rmn aplicabile.
(7) Prevederile prezentului articol se aplic n msura n care prin legi speciale nu se
dispune altfel.

Art. 217
Suspendarea actelor atacate
(1) Odat cu intentarea actiunii n anulare, reclamantul poate cere instantei, pe cale de
ordonant presedintial, suspendarea executrii actelor atacate.
(2) Pentru a ncuviinta suspendarea, instanta l poate obliga pe reclamant s depun o
cautiune, n conditiile legii.

Art. 218
Participarea la circuitul civil
(1) Actele juridice fcute de organele de administrare ale persoanei juridice, n limitele
puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice nsesi.
(2) n raporturile cu tertii, persoana juridic este angajat prin actele organelor sale, chiar
dac aceste acte depsesc puterea de reprezentare conferit prin actul de constituire sau statut, n
afar de cazul n care ea dovedeste c tertii o cunosteau la data ncheierii actului. Simpla
publicare a actului de constituire sau a statutului persoanei juridice nu constituie dovada
cunoasterii acestui fapt.
(3) Clauzele sau dispozitiile actului de constituire ori ale statutului, precum si hotrrile
organelor statutare ale persoanei juridice care limiteaz sau lrgesc puterile conferite exclusiv de
lege acestor organe sunt considerate nescrise, chiar dac au fost publicate.

Art. 219
Rspunderea pentru fapte juridice
(1) Faptele licite sau ilicite svrsite de organele persoanei juridice oblig nssi persoana
juridic, ns numai dac ele au legtur cu atributiile sau cu scopul functiilor ncredintate.
(2) Faptele ilicite atrag si rspunderea personal si solidar a celor care le-au svrsit, att
fat de persoana juridic, ct si fat de terti.

Art. 220
Rspunderea membrilor organelor persoanei juridice
(1) Actiunea n rspundere mpotriva administratorilor, cenzorilor, directorilor si a altor
persoane care au actionat n calitate de membri ai organelor persoanei juridice, pentru
prejudiciile cauzate persoanei juridice de ctre acestia prin nclcarea ndatoririlor stabilite n
sarcina lor, apartine, n numele persoanei juridice, organului de conducere competent, care va
decide cu majoritatea cerut de lege, iar n lips, cu majoritatea cerut de prevederile statutare.
(2) Hotrrea poate fi luat chiar dac problema rspunderii persoanelor prevzute la alin.
(1) nu figureaz pe ordinea de zi.
(3) Organul de conducere competent desemneaz cu aceeasi majoritate persoana
nsrcinat s exercite actiunea n justitie.
(4) Dac s-a hotrt introducerea actiunii n rspundere mpotriva administratorilor,
mandatul acestora nceteaz de drept si organul de conducere competent va proceda la nlocuirea
lor.
(5) n cazul n care actiunea se introduce mpotriva directorilor angajati n baza unui alt
contract dect a unui contract individual de munc, acestia sunt suspendati de drept din functie
pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoresti.

3. Dispozitii speciale

Art. 221
Rspunderea persoanelor juridice de drept public
Dac prin lege nu se dispune altfel, persoanele juridice de drept public sunt obligate
pentru faptele licite sau ilicite ale organelor lor, n aceleasi conditii ca persoanele juridice de
drept privat.

Art. 222
Independenta patrimonial
Persoana juridic avnd n subordine o alt persoan juridic nu rspunde pentru
neexecutarea obligatiilor acesteia din urm si nici persoana juridic subordonat nu rspunde
pentru persoana juridic fat de care este subordonat, dac prin lege nu se dispune altfel.

Art. 223
Statul si unittile administrativ-teritoriale
(1) n raporturile civile n care se prezint nemijlocit, n nume propriu, ca titular de
drepturi si obligatii, statul particip prin Ministerul Finantelor Publice, afar de cazul n care
legea stabileste un alt organ n acest sens.
(2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile n mod corespunztor si unittilor administrativ-
teritoriale care particip la raporturile civile n nume propriu, prin organele prevzute de lege.

Art. 224
Rspunderea civil a statului si a unittilor administrativ-teritoriale
(1) Dac prin lege nu se dispune altfel, statul nu rspunde dect n mod subsidiar pentru
obligatiile organelor, autorittilor si institutiilor publice care sunt persoane juridice si niciuna
dintre aceste persoane juridice nu rspunde pentru obligatiile statului.
(2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile n mod corespunztor si unittilor administrativ-
teritoriale care nu rspund dect n mod subsidiar pentru obligatiile organelor, institutiilor si
serviciilor publice din subordinea acestora atunci cnd acestea au personalitate juridic.

CAPITOLUL IV
Identificarea persoanei juridice

Art. 225
Nationalitatea persoanei juridice
Sunt de nationalitate romn toate persoanele juridice al cror sediu, potrivit actului de
constituire sau statutului, este stabilit n Romnia.

Art. 226
Denumirea persoanei juridice
(1) Persoana juridic poart denumirea stabilit, n conditiile legii, prin actul de
constituire sau prin statut.
(2) Odat cu nregistrarea persoanei juridice se vor trece n registrul public denumirea ei
si celelalte atribute de identificare.

Art. 227
Sediul persoanei juridice
(1) Sediul persoanei juridice se stabileste potrivit actului de constituire sau statutului.
(2) n functie de obiectul de activitate, persoana juridic poate avea mai multe sedii cu
caracter secundar pentru sucursalele, reprezentantele sale teritoriale si punctele de lucru.
Dispozitiile art. 97 sunt aplicabile n mod corespunztor.

Art. 228
Schimbarea denumirii si sediului
Persoana juridic poate s si schimbe denumirea sau sediul, n conditiile prevzute de
lege.

Art. 229
Dovada denumirii si sediului
(1) n raporturile cu tertii, dovada denumirii si a sediului persoanei juridice se face cu
mentiunile nscrise n registrele de publicitate sau de evident prevzute de lege pentru persoana
juridic respectiv.
(2) n lipsa acestor mentiuni, stabilirea sau schimbarea denumirii si a sediului nu va putea
fi opus altor persoane.

Art. 230
Alte atribute de identificare
n functie de specificul obiectului de activitate, persoana juridic mai poate avea si alte
atribute de identificare, cum sunt numrul de nregistrare n registrul comertului sau ntr-un alt
registru public, codul unic de nregistrare si alte elemente de identificare, n conditiile legii.

Art. 231
Mentiunile obligatorii
Toate documentele, indiferent de form, care eman de la persoana juridic trebuie s
cuprind denumirea si sediul, precum si alte atribute de identificare, n cazurile prevzute de
lege, sub sanctiunea pltii de daune-interese persoanei prejudiciate.

CAPITOLUL V
Reorganizarea persoanei juridice

Art. 232
Notiunea
Reorganizarea persoanei juridice este operatiunea juridic n care pot fi implicate una sau
mai multe persoane juridice si care are ca efecte nfiintarea, modificarea ori ncetarea acestora.

Art. 233
Modurile de reorganizare
(1) Reorganizarea persoanei juridice se realizeaz prin fuziune, prin divizare sau prin
transformare.
(2) Reorganizarea se face cu respectarea conditiilor prevzute pentru dobndirea
personalittii juridice, n afar de cazurile n care prin lege, actul de constituire sau statut se
dispune altfel.

Art. 234
Fuziunea
Fuziunea se face prin absorbtia unei persoane juridice de ctre o alt persoan juridic
sau prin contopirea mai multor persoane juridice pentru a alctui o persoan juridic nou.

Art. 235
Efectele fuziunii
(1) n cazul absorbtiei, drepturile si obligatiile persoanei juridice absorbite se transfer n
patrimoniul persoanei juridice care o absoarbe.
(2) n cazul contopirii persoanelor juridice, drepturile si obligatiile acestora se transfer n
patrimoniul persoanei juridice nou-nfiintate.

Art. 236
Divizarea
(1) Divizarea poate fi total sau partial.
(2) Divizarea total se face prin mprtirea ntregului patrimoniu al unei persoane juridice
ntre dou sau mai multe persoane juridice care exist deja sau care se nfiinteaz prin divizare.
(3) Divizarea partial const n desprinderea unei prti din patrimoniul unei persoane
juridice, care continu s existe, si n transmiterea acestei prti ctre una sau mai multe persoane
juridice care exist sau care se nfiinteaz n acest mod.

Art. 237
Efectele divizrii
(1) Patrimoniul persoanei juridice care a ncetat de a avea fiint prin divizare se mparte
n mod egal ntre persoanele juridice dobnditoare, dac prin actul ce a dispus divizarea nu s-a
stabilit o alt proportie.
(2) n cazul divizrii partiale, cnd o parte din patrimoniul unei persoane juridice se
desprinde si se transmite unei singure persoane juridice deja existente sau care se nfiinteaz n
acest mod, reducerea patrimoniului persoanei juridice divizate este proportional cu partea
transmis.
(3) n cazul n care partea desprins se transmite mai multor persoane juridice deja
existente sau care se nfiinteaz n acest mod, mprtirea patrimoniului ntre persoana juridic
fat de care s-a fcut desprinderea si persoanele juridice dobnditoare se va face potrivit
dispozitiilor alin. (2), iar ntre persoanele juridice dobnditoare, mprtirea prtii desprinse se va
face potrivit dispozitiilor alin. (1), ce se vor aplica n mod corespunztor.

Art. 238
ntinderea rspunderii n caz de divizare
(1) n cazul divizrii, fiecare dintre persoanele juridice dobnditoare va rspunde:
a) pentru obligatiile legate de bunurile care formeaz obiectul drepturilor dobndite sau
pstrate integral;
b) pentru celelalte obligatii ale persoanei juridice divizate, proportional cu valoarea
drepturilor dobndite sau pstrate, socotit dup scderea obligatiilor prevzute la lit. a).
(2) Dac o persoan juridic nfiintat n conditiile art. 194 alin. (1) lit. a) este supus
divizrii, prin actul de reorganizare se va putea stabili si un alt mod de repartizare a obligatiilor
dect acela prevzut n prezentul articol.

Art. 239
Repartizarea contractelor n caz de divizare
n caz de divizare, contractele se vor repartiza, cu respectarea dispozitiilor art. 206 alin.
(2), art. 237 si 238, astfel nct executarea fiecruia dintre ele s se fac n ntregime de ctre o
singur persoan juridic dobnditoare, afar numai dac aceasta nu este cu putint.

Art. 240
ncetarea unor contracte
(1) n cazul contractelor ncheiate n considerarea calittii persoanei juridice supuse
reorganizrii, acestea nu si nceteaz efectele, cu exceptia cazului n care prtile au stipulat
expres contrariul sau mentinerea ori repartizarea contractului este conditionat de acordul prtii
interesate.
(2) Dac mentinerea sau repartizarea contractului este conditionat de acordul prtii
interesate, aceasta va fi notificat sau, dup caz, nstiintat prin scrisoare recomandat, cu
confirmare de primire, pentru a-si da ori nu consimtmntul n termen de 10 zile lucrtoare de la
comunicarea notificrii sau nstiintrii. Lipsa de rspuns n acest termen echivaleaz cu refuzul
de mentinere sau preluare a contractului de ctre persoana juridic succesoare.

Art. 241
Transformarea persoanei juridice
(1) Transformarea persoanei juridice intervine n cazurile prevzute de lege, atunci cnd
o persoan juridic si nceteaz existenta, concomitent cu nfiintarea, n locul ei, a unei alte
persoane juridice.
(2) n cazul transformrii, drepturile si obligatiile persoanei juridice care si-a ncetat
existenta se transfer n patrimoniul persoanei juridice nou-nfiintate, cu exceptia cazului n care
prin actul prin care s-a dispus transformarea se prevede altfel. n aceste din urm cazuri,
dispozitiile art. 239, 240 si 243 rmn aplicabile.

Art. 242
Data transmiterii drepturilor si obligatiilor
(1) n cazul reorganizrii persoanelor juridice supuse nregistrrii, transmiterea
drepturilor si obligatiilor se realizeaz att ntre prti, ct si fat de terti, numai prin nregistrarea
operatiunii si de la data acesteia.
(2) n ceea ce priveste celelalte persoane juridice nesupuse nregistrrii, transmiterea
drepturilor si obligatiilor, n cazurile prevzute la alin. (1), se realizeaz att ntre prti, ct si fat
de terti, numai pe data aprobrii de ctre organul competent a inventarului, a bilantului contabil
ntocmit n vederea predrii-primirii, a evidentei si a repartizrii tuturor contractelor n curs de
executare, precum si a oricror alte asemenea acte prevzute de lege.
(3) n cazul bunurilor imobile care fac obiectul transmisiunii, dreptul de proprietate si
celelalte drepturi reale se dobndesc numai prin nscrierea n cartea funciar, n baza actului de
reorganizare ncheiat n form autentic sau, dup caz, a actului administrativ prin care s-a dispus
reorganizarea, n ambele situatii nsotit, dac este cazul, de certificatul de nregistrare a persoanei
juridice nou-nfiintate.

Art. 243
Opozitiile
(1) Actele prin care s-a hotrt reorganizarea pot fi atacate, dac prin lege nu se dispune
altfel, prin opozitie, de ctre creditori si orice alte persoane interesate, n termen de 30 de zile de
la data cnd au luat cunostint de aprobarea reorganizrii, dar nu mai trziu de un an de la data
publicrii acesteia, sau, dup caz, de la data aprobrii acesteia de ctre organul competent,
potrivit legii.
(2) Opozitia suspend executarea fat de oponenti pn la rmnerea definitiv a hotrrii
judectoresti, n afar de cazul n care persoana juridic debitoare face dovada executrii
obligatiilor sau ofer garantii acceptate de creditori ori ncheie cu acestia un acord pentru plata
datoriilor.
(3) Opozitia se judec n camera de consiliu, cu citarea prtilor, de ctre instanta
competent.
(4) Hotrrea pronuntat asupra opozitiei este supus numai apelului.

CAPITOLUL VI
ncetarea persoanei juridice

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 244
Modurile de ncetare
Persoana juridic nceteaz, dup caz, prin constatarea ori declararea nulittii, prin
fuziune, divizare total, transformare, dizolvare sau desfiintare ori printr-un alt mod prevzut de
actul constitutiv sau de lege.

SECTIUNEA a 2-a
Dizolvarea persoanei juridice
Art. 245
Dizolvarea persoanelor juridice de drept privat
Persoanele juridice de drept privat se dizolv:
a) dac termenul pentru care au fost constituite s-a mplinit;
b) dac scopul a fost realizat ori nu mai poate fi ndeplinit;
c) dac scopul pe care l urmresc sau mijloacele ntrebuintate pentru realizarea acestuia
au devenit contrare legii sau ordinii publice ori dac ele urmresc un alt scop dect cel declarat;
d) prin hotrrea organelor competente ale acestora;
e) prin orice alt mod prevzut de lege, actul de constituire sau statut.

Art. 246
Dizolvarea persoanelor juridice de drept public
Persoanele juridice de drept public se dizolv numai n cazurile si n conditiile anume
prevzute de lege.

Art. 247
Opozitiile
n cazul n care persoana juridic se dizolv prin hotrrea organului competent,
creditorii sau orice alte persoane interesate pot face opozitie, dispozitiile art. 243 aplicndu-se n
mod corespunztor.

Art. 248
Lichidarea
(1) Prin efectul dizolvrii persoana juridic intr n lichidare n vederea valorificrii
activului si a pltii pasivului.
(2) Persoana juridic si pstreaz capacitatea civil pentru operatiunile necesare
lichidrii pn la finalizarea acesteia.
(3) Dac ncetarea persoanei juridice are loc prin fuziune, transformare sau prin divizare
total, nu se declanseaz procedura lichidrii.

Art. 249
Destinatia bunurilor rmase dup lichidare
(1) Oricare ar fi cauzele dizolvrii, bunurile persoanei juridice rmase dup lichidare vor
primi destinatia stabilit n actul de constituire sau statut ori destinatia stabilit n hotrrea
organului competent luat nainte de dizolvare.
(2) n lipsa unei asemenea prevederi n actul de constituire sau statut ori n lipsa unei
hotrri luate n conditiile alin. (1), precum si n cazul n care prevederea sau hotrrea este
contrar legii sau ordinii publice, la propunerea lichidatorului, bunurile rmase dup lichidare se
atribuie de instanta competent, prin hotrre supus numai apelului, unei persoane juridice cu
scop identic sau asemntor, dac prin lege nu se prevede altfel. Atunci cnd exist mai multe
astfel de persoane juridice, lichidatorul propune cel putin 3 persoane juridice, caz n care
bunurile se atribuie prin tragere la sorti.
(3) n cazul n care persoana juridic a fost dizolvat pentru motivele prevzute la art. 245
lit. d), precum si n cazul n care nicio persoan juridic nu este de acord cu preluarea bunurilor
rmase dup lichidare n conditiile alin. (2), acestea vor trece n proprietatea comunei, orasului
sau municipiului n a crui raz teritorial se afl bunurile.
(4) n toate cazurile, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rmase dup
lichidare are loc la data prelurii lor de ctre beneficiari, dac prin lege nu se prevede altfel.
Procesul-verbal de predare-primire si hotrrea judectoreasc rmas definitiv, n cazurile
prevzute la alin. (2) ori (3), constituie titlu de proprietate sau, dup caz, pot servi drept temei
juridic pentru intabularea n cartea funciar. n cazul bunurilor imobile, dispozitiile art. 1244 si
cele n materie de carte funciar rmn aplicabile.

SECTIUNEA a 3-a
Dispozitii speciale

Art. 250
Desfiintarea unor persoane juridice
(1) Persoanele juridice nfiintate de ctre autorittile publice centrale sau locale, nesupuse
dizolvrii, pot fi desfiintate prin hotrrea organului care le-a nfiintat.
(2) n acest caz, dac organul competent nu a dispus altfel, drepturile si obligatiile
persoanei juridice desfiintate se transfer persoanei juridice dobnditoare, proportional cu
valoarea bunurilor transmise acesteia, tinndu-se ns seama si de natura obligatiilor respective.

Art. 251
Data ncetrii personalittii juridice
(1) Persoanele juridice supuse nregistrrii nceteaz la data radierii din registrele n care
au fost nscrise.
(2) Celelalte persoane juridice nceteaz la data actului prin care s-a dispus ncetarea sau,
dup caz, la data ndeplinirii oricrei alte cerinte prevzute de lege.

TITLUL V
Aprarea drepturilor nepatrimoniale

Art. 252
Ocrotirea personalittii umane
Orice persoan fizic are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiintei umane, cum sunt
viata, sntatea, integritatea fizic si psihic, demnitatea, intimitatea vietii private, libertatea de
constiint, creatia stiintific, artistic, literar sau tehnic.

Art. 253
Mijloacele de aprare
(1) Persoana fizic ale crei drepturi nepatrimoniale au fost nclcate ori amenintate poate
cere oricnd instantei:
a) interzicerea svrsirii faptei ilicite, dac aceasta este iminent;
b) ncetarea nclcrii si interzicerea pentru viitor, dac aceasta dureaz nc;
c) constatarea caracterului ilicit al faptei svrsite, dac tulburarea pe care a produs-o
subzist.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), n cazul nclcrii drepturilor nepatrimoniale
prin exercitarea dreptului la libera exprimare, instanta poate dispune numai msurile prevzute la
alin. (1) lit. b) si c).
(3) Totodat, cel care a suferit o nclcare a unor asemenea drepturi poate cere instantei
s l oblige pe autorul faptei s ndeplineasc orice msuri socotite necesare de ctre instant spre
a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt:
a) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotrrii de condamnare;
b) orice alte msuri necesare pentru ncetarea faptei ilicite sau pentru repararea
prejudiciului cauzat.
(4) De asemenea, persoana prejudiciat poate cere despgubiri sau, dup caz, o reparatie
patrimonial pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dac vtmarea este
imputabil autorului faptei prejudiciabile. n aceste cazuri, dreptul la actiune este supus
prescriptiei extinctive.

Art. 254
Aprarea dreptului la nume
(1) Cel al crui nume este contestat poate s cear instantei judectoresti recunoasterea
dreptului su la acel nume.
(2) De asemenea, cel care este lezat prin uzurparea, n tot sau n parte, a numelui su
poate s cear oricnd instantei judectoresti s dispun ncetarea acestei atingeri nelegitime.
(3) Dispozitiile prezentului articol se aplic, n mod corespunztor, si aprrii dreptului la
pseudonim, ales n conditiile legii.

Art. 255
Msurile provizorii
(1) Dac persoana care se consider lezat face dovada credibil c drepturile sale
nepatrimoniale fac obiectul unei actiuni ilicite, actuale sau iminente si c aceast actiune risc s
i cauzeze un prejudiciu greu de reparat, poate s cear instantei judectoresti luarea unor msuri
provizorii.
(2) Instanta judectoreasc poate s dispun n special:
a) interzicerea nclcrii sau ncetarea ei provizorie;
b) luarea msurilor necesare pentru a asigura conservarea probelor.
(3) n cazul prejudiciilor aduse prin mijloacele presei scrise sau audiovizuale, instanta
judectoreasc nu poate s dispun ncetarea, cu titlu provizoriu, a actiunii prejudiciabile dect
dac prejudiciile cauzate reclamantului sunt grave, dac actiunea nu este n mod evident
justificat, potrivit art. 75, si dac msura luat de instant nu apare ca fiind disproportionat n
raport cu prejudiciile cauzate. Dispozitiile art. 253 alin. (2) rmn aplicabile.
(4) Instanta solutioneaz cererea potrivit dispozitiilor privitoare la ordonanta
presedintial, care se aplic n mod corespunztor. n cazul n care cererea este formulat nainte
de introducerea actiunii de fond, prin hotrrea prin care s-a dispus msura provizorie se va fixa
si termenul n care actiunea n fond trebuie s fie introdus, sub sanctiunea ncetrii de drept a
acelei msuri. Dispozitiile alin. (6) sunt aplicabile.
(5) Dac msurile luate sunt de natur s produc un prejudiciu prtii adverse, instanta l
poate obliga pe reclamant s dea o cautiune n cuantumul fixat de aceasta, sub sanctiunea
ncetrii de drept a msurii dispuse.
(6) Msurile luate potrivit prezentului articol anterior introducerii actiunii n justitie
pentru aprarea dreptului nepatrimonial nclcat nceteaz de drept, dac reclamantul nu a sesizat
instanta n termenul fixat de aceasta, dar nu mai trziu de 30 de zile de la luarea acestora.
(7) Reclamantul este tinut s repare, la cererea prtii interesate, prejudiciul cauzat prin
msurile provizorii luate, dac actiunea de fond este respins ca nentemeiat. Cu toate acestea,
dac reclamantul nu a fost n culp ori a avut o culp usoar, instanta, n raport cu circumstantele
concrete, poate fie s refuze obligarea sa la despgubirile cerute de partea advers, fie s dispun
reducerea acestora.
(8) Dac partea advers nu solicit daune-interese, instanta va dispune eliberarea
cautiunii, la cererea reclamantului, prin hotrre dat cu citarea prtilor. Cererea se judec
potrivit dispozitiilor privitoare la ordonanta presedintial, care se aplic n mod corespunztor. n
cazul n care prtul se opune la eliberarea cautiunii, instanta va fixa un termen n vederea
introducerii actiunii de fond, care nu poate fi mai lung de 30 de zile de la data pronuntrii
hotrrii, sub sanctiunea ncetrii de drept a msurii de indisponibilizare a sumei depuse cu titlu
de cautiune.

Art. 256
Decesul titularului dreptului nepatrimonial
(1) Actiunea pentru restabilirea dreptului nepatrimonial nclcat poate fi continuat sau
pornit, dup moartea persoanei vtmate, de ctre sotul supravietuitor, de oricare dintre rudele
n linie dreapt ale persoanei decedate, precum si de oricare dintre rudele sale colaterale pn la
gradul al patrulea inclusiv.
(2) Actiunea pentru restabilirea integrittii memoriei unei persoane decedate poate fi
pornit de cei prevzuti la alin. (1).

Art. 257
Aprarea drepturilor nepatrimoniale ale persoanei juridice
Dispozitiile prezentului titlu se aplic prin asemnare si drepturilor nepatrimoniale ale
persoanelor juridice.


CARTEA a II-a)
Despre familie

TITLUL I
Dispozitii generale

Art. 258
Familia
(1) Familia se ntemeiaz pe cstoria liber consimtit ntre soti, pe egalitatea acestora,
precum si pe dreptul si ndatorirea printilor de a asigura cresterea si educarea copiilor lor.
(2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societtii si a statului.
(3) Statul este obligat s sprijine, prin msuri economice si sociale, ncheierea cstoriei,
precum si dezvoltarea si consolidarea familiei.
(4) n sensul prezentului Cod civil, prin soti se ntelege brbatul si femeia uniti prin
cstorie.

Art. 259
Cstoria
(1) Cstoria este uniunea liber consimtit ntre un brbat si o femeie, ncheiat n
conditiile legii.
(2) Brbatul si femeia au dreptul de a se cstori n scopul de a ntemeia o familie.
(3) Celebrarea religioas a cstoriei poate fi fcut numai dup ncheierea cstoriei
civile.
(4) Conditiile de ncheiere si cauzele de nulitate ale cstoriei se stabilesc prin prezentul
Cod civil.
(5) Cstoria nceteaz prin decesul sau prin declararea judectoreasc a mortii unuia
dintre soti.
(6) Cstoria poate fi desfcut prin divort, n conditiile legii.

Art. 260
Egalitatea n drepturi a copiilor
Copiii din afara cstoriei sunt egali n fata legii cu cei din cstorie, precum si cu cei
adoptati.

Art. 261
ndatorirea printilor
Printii sunt cei care au, n primul rnd, ndatorirea de crestere si educare a copiilor lor
minori.

Art. 262
Relatiile dintre printi si copii
(1) Copilul nu poate fi separat de printii si fr ncuviintarea acestora, cu exceptia
cazurilor prevzute de lege.
(2) Copilul care nu locuieste la printii si sau, dup caz, la unul dintre ei are dreptul de a
avea legturi personale cu acestia. Exercitiul acestui drept nu poate fi limitat dect n conditiile
prevzute de lege, pentru motive temeinice, lund n considerare interesul superior al copilului.

Art. 263
Principiul interesului superior al copilului
(1) Orice msur privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie s fie luat cu
respectarea interesului superior al copilului.
(2) Pentru rezolvarea cererilor care se refer la copii, autorittile competente sunt datoare
s dea toate ndrumrile necesare pentru ca prtile s recurg la metodele de solutionare a
conflictelor pe cale amiabil.
(3) Procedurile referitoare la relatiile dintre printi si copii trebuie s garanteze c
dorintele si interesele printilor referitoare la copii pot fi aduse la cunostinta autorittilor si c
acestea tin cont de ele n hotrrile pe care le iau.
(4) Procedurile privitoare la copii trebuie s se desfsoare ntr-un timp rezonabil, astfel
nct interesul superior al copilului si relatiile de familie s nu fie afectate.
(5) n sensul prevederilor legale privind protectia copilului, prin copil se ntelege
persoana care nu a mplinit vrsta de 18 ani si nici nu a dobndit capacitatea deplin de exercitiu,
potrivit legii.

Art. 264
Ascultarea copilului
(1) n procedurile administrative sau judiciare care l privesc, ascultarea copilului care a
mplinit vrsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat si copilul care nu a
mplinit vrsta de 10 ani, dac autoritatea competent consider c acest lucru este necesar
pentru solutionarea cauzei.
(2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere si a primi orice
informatie, potrivit cu vrsta sa, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe
care le poate avea aceasta, dac este respectat, precum si asupra consecintelor oricrei decizii
care l priveste.
(3) Orice copil poate cere s fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) si (2). Respingerea
cererii de ctre autoritatea competent trebuie motivat.
(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate n considerare n raport cu vrsta si cu gradul
su de maturitate.
(5) Dispozitiile legale speciale privind consimtmntul sau prezenta copilului, n
procedurile care l privesc, precum si prevederile referitoare la desemnarea de ctre instant a
unui reprezentant n caz de conflict de interese rmn aplicabile.

Art. 265
Instanta competent
Toate msurile date prin prezenta carte n competenta instantei judectoresti, toate
litigiile privind aplicarea dispozitiilor prezentei crti, precum si msurile de ocrotire a copilului
prevzute n legi speciale sunt de competenta instantei de tutel. Dispozitiile art. 107 sunt
aplicabile n mod corespunztor.

TITLUL II
Cstoria

CAPITOLUL I
Logodna

Art. 266
ncheierea logodnei
(1) Logodna este promisiunea reciproc de a ncheia cstoria.
(2) Dispozitiile privind conditiile de fond pentru ncheierea cstoriei sunt aplicabile n
mod corespunztor, cu exceptia avizului medical si a autorizrii instantei de tutel.
(3) ncheierea logodnei nu este supus niciunei formalitti si poate fi dovedit cu orice
mijloc de prob.
(4) ncheierea cstoriei nu este conditionat de ncheierea logodnei.
(5) Logodna se poate ncheia doar ntre brbat si femeie.

Art. 267
Ruperea logodnei
(1) Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrns s ncheie cstoria.
(2) Clauza penal stipulat pentru ruperea logodnei este considerat nescris.
(3) Ruperea logodnei nu este supus niciunei formalitti si poate fi dovedit cu orice
mijloc de prob.

Art. 268
Restituirea darurilor
(1) n cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au
primit n considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, n vederea cstoriei, cu exceptia
darurilor obisnuite.
(2) Darurile se restituie n natur sau, dac aceasta nu mai este cu putint, n msura
mbogtirii.
(3) Obligatia de restituire nu exist dac logodna a ncetat prin moartea unuia dintre
logodnici.

Art. 269
Rspunderea pentru ruperea logodnei
(1) Partea care rupe logodna n mod abuziv poate fi obligat la despgubiri pentru
cheltuielile fcute sau contractate n vederea cstoriei, n msura n care au fost potrivite cu
mprejurrile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate.
(2) Partea care, n mod culpabil, l-a determinat pe cellalt s rup logodna poate fi
obligat la despgubiri n conditiile alin. (1).

Art. 270
Termenul de prescriptie
Dreptul la actiune ntemeiat pe dispozitiile art. 268 si 269 se prescrie ntr-un an de la
ruperea logodnei.

CAPITOLUL II
ncheierea cstoriei

SECTIUNEA 1
Conditiile de fond pentru ncheierea cstoriei

Art. 271
Consimtmntul la cstorie
Cstoria se ncheie ntre brbat si femeie prin consimtmntul personal si liber al
acestora.

Art. 272
Vrsta matrimonial
(1) Cstoria se poate ncheia dac viitorii soti au mplinit vrsta de 18 ani.
(2) Pentru motive temeinice, minorul care a mplinit vrsta de 16 ani se poate cstori n
temeiul unui aviz medical, cu ncuviintarea printilor si sau, dup caz, a tutorelui si cu
autorizarea instantei de tutel n a crei circumscriptie minorul si are domiciliul. n cazul n care
unul dintre printi refuz s ncuviinteze cstoria, instanta de tutel hotrste si asupra acestei
divergente, avnd n vedere interesul superior al copilului.
(3) Dac unul dintre printi este decedat sau se afl n imposibilitate de a-si manifesta
vointa, ncuviintarea celuilalt printe este suficient.
(4) De asemenea, n conditiile art. 398, este suficient ncuviintarea printelui care
exercit autoritatea printeasc.
(5) Dac nu exist nici printi, nici tutore care s poat ncuviinta cstoria, este necesar
ncuviintarea persoanei sau a autorittii care a fost abilitat s exercite drepturile printesti.

Art. 273
Bigamia
Este interzis ncheierea unei noi cstorii de ctre persoana care este cstorit.

Art. 274
Interzicerea cstoriei ntre rude
(1) Este interzis ncheierea cstoriei ntre rudele n linie dreapt, precum si ntre cele n
linie colateral pn la al patrulea grad inclusiv.
(2) Pentru motive temeinice, cstoria ntre rudele n linie colateral de gradul al patrulea
poate fi autorizat de instanta de tutel n a crei circumscriptie si are domiciliul cel care cere
ncuviintarea. Instanta se va putea pronunta pe baza unui aviz medical special dat n acest sens.
(3) n cazul adoptiei, dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplicabile att ntre cei care au
devenit rude prin adoptie, ct si ntre cei a cror rudenie fireasc a ncetat prin efectul adoptiei.

Art. 275
Interzicerea cstoriei ntre tutore si persoana minor
Cstoria este oprit ntre tutore si persoana minor care se afl sub tutela sa.

Art. 276
Alienatia si debilitatea mintal*)
Este interzis s se cstoreasc alienatul mintal si debilul mintal.

Art. 277
Interzicerea sau echivalarea unor forme de convietuire cu cstoria
(1) Este interzis cstoria dintre persoane de acelasi sex.
(2) Cstoriile dintre persoane de acelasi sex ncheiate sau contractate n strintate fie de
cetteni romni, fie de cetteni strini nu sunt recunoscute n Romnia.
(3) Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelasi sex ncheiate sau
contractate n strintate fie de cetteni romni, fie de cetteni strini nu sunt recunoscute n
Romnia.
(4) Dispozitiile legale privind libera circulatie pe teritoriul Romniei a cettenilor statelor
membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European rmn aplicabile.

SECTIUNEA a 2-a
Formalittile pentru ncheierea cstoriei

Art. 278
Comunicarea strii de sntate
Cstoria nu se ncheie dac viitorii soti nu declar c si-au comunicat reciproc starea
snttii lor. Dispozitiile legale prin care este oprit cstoria celor care sufer de anumite boli
rmn aplicabile.

Art. 279
Locul ncheierii cstoriei
(1) Cstoria se celebreaz de ctre ofiterul de stare civil, la sediul primriei.
(2) Prin exceptie, cstoria se poate celebra, cu aprobarea primarului, de ctre un ofiter de
stare civil de la o alt primrie dect cea n a crei raz teritorial domiciliaz sau si au
resedinta viitorii soti, cu obligativitatea nstiintrii primriei de domiciliu sau de resedint a
viitorilor soti, n vederea publicrii.

Art. 280
Declaratia de cstorie
(1) Cei care vor s se cstoreasc vor face personal declaratia de cstorie, potrivit legii,
la primria unde urmeaz a se ncheia cstoria.
(2) n cazurile prevzute de lege, declaratia de cstorie se poate face si n afara sediului
primriei.
(3) Atunci cnd viitorul sot este minor, printii sau, dup caz, tutorele vor face personal o
declaratie prin care ncuviinteaz ncheierea cstoriei. Dispozitiile art. 272 alin. (5) rmn
aplicabile.
(4) Dac unul dintre viitorii soti, printii sau tutorele nu se afl n localitatea unde
urmeaz a se ncheia cstoria, ei pot face declaratia la primria n a crei raz teritorial si au
domiciliul sau resedinta, care o transmite, n termen de 48 de ore, la primria unde urmeaz a se
ncheia cstoria.

Art. 281
Continutul declaratiei de cstorie
(1) n declaratia de cstorie, viitorii soti vor arta c nu exist niciun impediment legal la
cstorie si vor mentiona numele de familie pe care l vor purta n timpul cstoriei, precum si
regimul matrimonial ales.
(2) Odat cu declaratia de cstorie ei vor prezenta dovezile cerute de lege pentru
ncheierea cstoriei.

Art. 282
Alegerea numelui de familie
Viitorii soti pot conveni s si pstreze numele dinaintea cstoriei, s ia numele oricruia
dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un sot poate s si pstreze numele de dinaintea
cstoriei, iar cellalt s poarte numele lor reunite.

Art. 283
Publicitatea declaratiei de cstorie
(1) n aceeasi zi cu primirea declaratiei de cstorie, ofiterul de stare civil dispune
publicarea acesteia, prin afisarea n extras, ntr-un loc special amenajat la sediul primriei si pe
pagina de internet a acesteia unde urmeaz s se ncheie cstoria si, dup caz, la sediul primriei
unde cellalt sot si are domiciliul sau resedinta.
(2) Extrasul din declaratia de cstorie cuprinde, n mod obligatoriu: data afisrii, datele
de stare civil ale viitorilor soti si, dup caz, ncuviintarea printilor sau a tutorelui, precum si
nstiintarea c orice persoan poate face opozitie la cstorie, n termen de 10 zile de la data
afisrii.
(3) Cstoria se ncheie dup 10 zile de la afisarea declaratiei de cstorie, termen n care
se cuprind att data afisrii, ct si data ncheierii cstoriei.
(4) Primarul municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului sau al
comunei unde urmeaz a se ncheia cstoria poate s ncuviinteze, pentru motive temeinice,
ncheierea cstoriei nainte de mplinirea termenului prevzut la alin. (3).

Art. 284
Rennoirea declaratiei de cstorie
n cazul n care cstoria nu s-a ncheiat n termen de 30 de zile de la data afisrii
declaratiei de cstorie sau dac viitorii soti doresc s modifice declaratia initial, trebuie s se
fac o nou declaratie de cstorie si s se dispun publicarea acesteia.

Art. 285
Opozitia la cstorie
(1) Orice persoan poate face opozitie la cstorie, dac exist un impediment legal sau
dac alte cerinte ale legii nu sunt ndeplinite.
(2) Opozitia la cstorie se face numai n scris, cu artarea dovezilor pe care se
ntemeiaz.

Art. 286
Refuzul celebrrii cstoriei
Ofiterul de stare civil refuz s celebreze cstoria dac, pe baza verificrilor pe care
este obligat s le efectueze, a opozitiilor primite sau a informatiilor pe care le detine, n msura
n care acestea din urm sunt notorii, constat c nu sunt ndeplinite conditiile prevzute de lege.

Art. 287
Celebrarea cstoriei
(1) Viitorii soti sunt obligati s se prezinte mpreun la sediul primriei, pentru a-si da
consimtmntul la cstorie n mod public, n prezenta a 2 martori, n fata ofiterului de stare
civil.
(2) Cu toate acestea, n cazurile prevzute de lege, ofiterul de stare civil poate celebra
cstoria si n afara sediului serviciului de stare civil, cu respectarea celorlalte conditii
mentionate la alin. (1).
(3) Persoanele care apartin minorittilor nationale pot solicita celebrarea cstoriei n
limba lor matern, cu conditia ca ofiterul de stare civil sau cel care oficiaz cstoria s
cunoasc aceast limb.

Art. 288
Martorii la cstorie
(1) Martorii atest faptul c sotii si-au exprimat consimtmntul potrivit art. 287.
(2) Nu pot fi martori la ncheierea cstoriei incapabilii, precum si cei care din cauza unei
deficiente psihice sau fizice nu sunt apti s ateste faptele prevzute la alin. (1).
(3) Martorii pot fi si rude sau afini, indiferent de grad, cu oricare dintre viitorii soti.

Art. 289
Momentul ncheierii cstoriei
Cstoria este ncheiat n momentul n care, dup ce ia consimtmntul fiecruia dintre
viitorii soti, ofiterul de stare civil i declar cstoriti.

CAPITOLUL III
Formalitti ulterioare ncheierii cstoriei

Art. 290
Actul de cstorie
Dup ncheierea cstoriei, ofiterul de stare civil ntocmeste, de ndat, n registrul
actelor de stare civil, actul de cstorie, care se semneaz de ctre soti, de cei 2 martori si de
ctre ofiterul de stare civil.

Art. 291
Formalittile privind regimul matrimonial
Ofiterul de stare civil face mentiune pe actul de cstorie despre regimul matrimonial
ales. El are obligatia ca, din oficiu si de ndat, s comunice la registrul prevzut la art. 334 alin.
(1), precum si, dup caz, notarului public care a autentificat conventia matrimonial o copie de
pe actul de cstorie.

Art. 292
Dovada cstoriei
(1) Cstoria se dovedeste cu actul de cstorie si prin certificatul de cstorie eliberat pe
baza acestuia.
(2) Cu toate acestea, n situatiile prevzute de lege, cstoria se poate dovedi cu orice
mijloc de prob.

CAPITOLUL IV
Nulitatea cstoriei

SECTIUNEA 1
Nulitatea absolut a cstoriei

Art. 293
Cazurile de nulitate absolut
(1) Este lovit de nulitate absolut cstoria ncheiat cu nclcarea dispozitiilor
prevzute la art. 271, 273, 274, 276 si art. 287 alin. (1).
(2) n cazul n care sotul unei persoane declarate moarte s-a recstorit si, dup aceasta,
hotrrea declarativ de moarte este anulat, noua cstorie rmne valabil, dac sotul celui
declarat mort a fost de bun-credint. Prima cstorie se consider desfcut pe data ncheierii
noii cstorii.

Art. 294
Lipsa vrstei matrimoniale
(1) Cstoria ncheiat de minorul care nu a mplinit vrsta de 16 ani este lovit de
nulitate absolut.
(2) Cu toate acestea, nulitatea cstoriei se acoper dac, pn la rmnerea definitiv a
hotrrii judectoresti, ambii soti au mplinit vrsta de 18 ani sau dac sotia a nscut ori a rmas
nsrcinat.

Art. 295
Cstoria fictiv
(1) Cstoria ncheiat n alte scopuri dect acela de a ntemeia o familie este lovit de
nulitate absolut.
(2) Cu toate acestea, nulitatea cstoriei se acoper dac, pn la rmnerea definitiv a
hotrrii judectoresti, a intervenit convietuirea sotilor, sotia a nscut sau a rmas nsrcinat ori
au trecut 2 ani de la ncheierea cstoriei.

Art. 296
Persoanele care pot invoca nulitatea absolut
Orice persoan interesat poate introduce actiunea n constatarea nulittii absolute a
cstoriei. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce actiunea dup ncetarea sau desfacerea
cstoriei, cu exceptia cazului n care ar actiona pentru aprarea drepturilor minorilor sau a
persoanelor puse sub interdictie.

SECTIUNEA a 2-a
Nulitatea relativ a cstoriei

Art. 297
Lipsa ncuviintrilor cerute de lege
(1) Este anulabil cstoria ncheiat fr ncuviintrile sau autorizarea prevzute la art.
272 alin. (2), (4) si (5).
(2) Anulabilitatea poate fi invocat numai de cel a crui ncuviintare era necesar.
Dispozitiile art. 46 alin. (4) se aplic n mod corespunztor.

Art. 298
Viciile de consimtmnt
(1) Cstoria poate fi anulat la cererea sotului al crui consimtmnt a fost viciat prin
eroare, prin dol sau prin violent.
(2) Eroarea constituie viciu de consimtmnt numai atunci cnd priveste identitatea fizic
a viitorului sot.

Art. 299
Lipsa discernmntului
Este anulabil cstoria ncheiat de persoana lipsit vremelnic de discernmnt.

Art. 300
Existenta tutelei
Cstoria ncheiat ntre tutore si persoana minor aflat sub tutela sa este lovit de
nulitate relativ.

Art. 301
Termenul de prescriptie
(1) Anularea cstoriei poate fi cerut n termen de 6 luni.
(2) n cazul prevzut la art. 297, termenul curge de la data la care cei a cror ncuviintare
sau autorizare era necesar pentru ncheierea cstoriei au luat cunostint de aceasta.
(3) n cazul nulittii pentru vicii de consimtmnt ori pentru lipsa discernmntului,
termenul curge de la data ncetrii violentei sau, dup caz, de la data la care cel interesat a
cunoscut dolul, eroarea ori lipsa vremelnic a discernmntului.
(4) n cazul prevzut la art. 300, termenul curge de la data ncheierii cstoriei.

Art. 302
Caracterul personal al actiunii
Dreptul la actiunea n anulare nu se transmite mostenitorilor. Cu toate acestea, dac
actiunea a fost pornit de ctre unul dintre soti, ea poate fi continuat de ctre oricare dintre
mostenitorii si.

Art. 303
Acoperirea nulittii
(1) n cazurile prevzute la art. 272 alin. (2), (4) si (5), anulabilitatea cstoriei se acoper
dac, pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoresti, s-au obtinut ncuviintrile si
autorizarea cerute de lege.
(2) Cstoria nu poate fi anulat dac sotii au convietuit timp de 6 luni de la data ncetrii
violentei sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei vremelnice a faculttilor mintale.
(3) n toate cazurile, nulitatea cstoriei se acoper dac, ntre timp, ambii soti au mplinit
vrsta de 18 ani sau dac sotia a nscut ori a rmas nsrcinat.

SECTIUNEA a 3-a
Efectele nulittii cstoriei

Art. 304
Cstoria putativ
(1) Sotul de bun-credint la ncheierea unei cstorii nule sau anulate pstreaz, pn la
data cnd hotrrea judectoreasc rmne definitiv, situatia unui sot dintr-o cstorie valabil.
(2) n situatia prevzut la alin. (1), raporturile patrimoniale dintre fostii soti sunt supuse,
prin asemnare, dispozitiilor privitoare la divort.

Art. 305
Situatia copiilor
(1) Nulitatea cstoriei nu are niciun efect n privinta copiilor, care pstreaz situatia de
copii din cstorie.
(2) n ceea ce priveste drepturile si obligatiile dintre printi si copii se aplic, prin
asemnare, dispozitiile privitoare la divort.

Art. 306
Opozabilitatea hotrrii judectoresti
(1) Hotrrea judectoreasc de constatare a nulittii sau de anulare a cstoriei este
opozabil tertelor persoane, n conditiile legii. Dispozitiile art. 291, 334 si 335 sunt aplicabile n
mod corespunztor.
(2) Nulitatea cstoriei nu poate fi opus unei terte persoane mpotriva unui act ncheiat
anterior de aceasta cu unul dintre soti, n afar de cazul n care au fost ndeplinite formalittile de
publicitate prevzute de lege cu privire la actiunea n constatarea nulittii ori n anulare sau tertul
a cunoscut, pe alt cale, nainte de ncheierea actului, cauza de nulitate a cstoriei. Dispozitiile
art. 291, 334 si 335 sunt aplicabile n mod corespunztor si publicittii actiunii n constatarea
nulittii sau n anularea cstoriei.

CAPITOLUL V
Drepturile si ndatoririle personale ale sotilor
Art. 307
Reglementarea raporturilor personale dintre soti
Dispozitiile prezentului capitol se aplic raporturilor personale dintre soti, oricare ar fi
regimul lor matrimonial.

Art. 308
Luarea deciziilor de ctre soti
Sotii hotrsc de comun acord n tot ceea ce priveste cstoria.

Art. 309
ndatoririle sotilor
(1) Sotii si datoreaz reciproc respect, fidelitate si sprijin moral.
(2) Ei au ndatorirea de a locui mpreun. Pentru motive temeinice, ei pot hotr s
locuiasc separat.

Art. 310
Independenta sotilor
Un sot nu are dreptul s cenzureze corespondenta, relatiile sociale sau alegerea profesiei
celuilalt sot.

Art. 311
Schimbarea numelui de familie
(1) Sotii sunt obligati s poarte numele declarat la ncheierea cstoriei.
(2) Dac sotii au convenit s poarte n timpul cstoriei un nume comun si l-au declarat
potrivit dispozitiilor art. 281, unul dintre soti nu poate cere schimbarea acestui nume pe cale
administrativ dect cu consimtmntul celuilalt sot.

CAPITOLUL VI
Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor

SECTIUNEA 1
Dispozitii comune

1. Despre regimul matrimonial n general

Art. 312
Regimurile matrimoniale
(1) Viitorii soti pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legal, separatia de bunuri
sau comunitatea conventional.
(2) Indiferent de regimul matrimonial ales, nu se poate deroga de la dispozitiile prezentei
sectiuni, dac prin lege nu se prevede altfel.

Art. 313
Efectele regimului matrimonial
(1) ntre soti, regimul matrimonial produce efecte numai din ziua ncheierii cstoriei.
(2) Fat de terti, regimul matrimonial este opozabil de la data ndeplinirii formalittilor de
publicitate prevzute de lege, afar de cazul n care acestia l-au cunoscut pe alt cale.
(3) Nendeplinirea formalittilor de publicitate face ca sotii s fie considerati, n raport cu
tertii de bun-credint, ca fiind cstoriti sub regimul matrimonial al comunittii legale.

Art. 314
Mandatul conventional
Un sot poate s dea mandat celuilalt sot s l reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe
care le are potrivit regimului matrimonial.

Art. 315
Mandatul judiciar
(1) n cazul n care unul dintre soti se afl n imposibilitate de a-si manifesta vointa,
cellalt sot poate cere instantei de tutel ncuviintarea de a-l reprezenta pentru exercitarea
drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Prin hotrrea pronuntat se stabilesc
conditiile, limitele si perioada de valabilitate a acestui mandat.
(2) n afara altor cazuri prevzute de lege, mandatul nceteaz atunci cnd sotul
reprezentat nu se mai afl n situatia prevzut la alin. (1) sau cnd este numit un tutore ori, dup
caz, un curator.
(3) Dispozitiile art. 346 si 347 sunt aplicabile n mod corespunztor.

Art. 316
Actele de dispozitie care pun n pericol grav interesele familiei
(1) n mod exceptional, dac unul dintre soti ncheie acte juridice prin care pune n
pericol grav interesele familiei, cellalt sot poate cere instantei de tutel ca, pentru o durat
determinat, dreptul de a dispune de anumite bunuri s poat fi exercitat numai cu
consimtmntul su expres. Durata acestei msuri poate fi prelungit, fr ns a se depsi n
total 2 ani. Hotrrea de ncuviintare a msurii se comunic n vederea efecturii formalittilor
de publicitate imobiliar sau mobiliar, dup caz.
(2) Actele ncheiate cu nerespectarea hotrrii judectoresti sunt anulabile. Dreptul la
actiune se prescrie n termen de un an, care ncepe s curg de la data cnd sotul vtmat a luat
cunostint de existenta actului.
(3) Dispozitiile art. 346 si 347 sunt aplicabile n mod corespunztor.

Art. 317
Independenta patrimonial a sotilor
(1) Dac prin lege nu se prevede altfel, fiecare sot poate s ncheie orice acte juridice cu
cellalt sot sau cu terte persoane.
(2) Fiecare sot poate s fac singur, fr consimtmntul celuilalt, depozite bancare,
precum si orice alte operatiuni n legtur cu acestea.
(3) n raport cu institutia de credit, sotul titular al contului are, chiar si dup desfacerea
sau ncetarea cstoriei, dreptul de a dispune de fondurile depuse, dac prin hotrre
judectoreasc executorie nu s-a decis altfel.

Art. 318
Dreptul la informare
(1) Fiecare sot poate s i cear celuilalt s l informeze cu privire la bunurile, veniturile
si datoriile sale, iar n caz de refuz nejustificat, se poate adresa instantei de tutel.
(2) Instanta poate s l oblige pe sotul celui care a sesizat-o sau pe orice tert s furnizeze
informatiile cerute si s depun probele necesare n acest sens.
(3) Tertii pot s refuze furnizarea informatiilor cerute atunci cnd, potrivit legii, refuzul
este justificat de pstrarea secretului profesional.
(4) Atunci cnd informatiile solicitate de un sot pot fi obtinute, potrivit legii, numai la
cererea celuilalt sot, refuzul acestuia de a le solicita naste prezumtia relativ c sustinerile sotului
reclamant sunt adevrate.

Art. 319
ncetarea regimului matrimonial
(1) Regimul matrimonial nceteaz prin constatarea nulittii, anularea, desfacerea sau
ncetarea cstoriei.
(2) n timpul cstoriei, regimul matrimonial poate fi modificat, n conditiile legii.

Art. 320
Lichidarea regimului matrimonial
n caz de ncetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichideaz potrivit legii, prin
bun nvoial sau, n caz de nentelegere, pe cale judiciar. Hotrrea judectoreasc definitiv
sau, dup caz, nscrisul ntocmit n form autentic notarial constituie act de lichidare.

2. Locuinta familiei

Art. 321
Notiunea
(1) Locuinta familiei este locuinta comun a sotilor sau, n lips, locuinta sotului la care
se afl copiii.
(2) Oricare dintre soti poate cere notarea n cartea funciar, n conditiile legii, a unui
imobil ca locuint a familiei, chiar dac nu este proprietarul imobilului.

Art. 322
Regimul unor acte juridice
(1) Fr consimtmntul scris al celuilalt sot, niciunul dintre soti, chiar dac este
proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuintei familiei si nici nu poate
ncheia acte prin care ar fi afectat folosinta acesteia.
(2) De asemenea, un sot nu poate deplasa din locuint bunurile ce mobileaz sau
decoreaz locuinta familiei si nu poate dispune de acestea fr consimtmntul scris al celuilalt
sot.
(3) n cazul n care consimtmntul este refuzat fr un motiv legitim, cellalt sot poate
s sesizeze instanta de tutel, pentru ca aceasta s autorizeze ncheierea actului.
(4) Sotul care nu si-a dat consimtmntul la ncheierea actului poate cere anularea lui n
termen de un an de la data la care a luat cunostint despre acesta, dar nu mai trziu de un an de la
data ncetrii regimului matrimonial.
(5) n lipsa notrii locuintei familiei n cartea funciar, sotul care nu si-a dat
consimtmntul nu poate cere anularea actului, ci numai daune-interese de la cellalt sot, cu
exceptia cazului n care tertul dobnditor a cunoscut, pe alt cale, calitatea de locuint a familiei.
(6) Dispozitiile alin. (5) se aplic n mod corespunztor actelor ncheiate cu nclcarea
prevederilor alin. (2).

Art. 323
Drepturile sotilor asupra locuintei nchiriate
(1) n cazul n care locuinta este detinut n temeiul unui contract de nchiriere, fiecare sot
are un drept locativ propriu, chiar dac numai unul dintre ei este titularul contractului ori
contractul este ncheiat nainte de cstorie.
(2) Dispozitiile art. 322 sunt aplicabile n mod corespunztor.
(3) n caz de deces al unuia dintre soti, sotul supravietuitor continu exercitarea dreptului
su locativ, dac nu renunt n mod expres la acesta, n termenul prevzut la art. 1834.

Art. 324
Atribuirea beneficiului contractului de nchiriere
(1) La desfacerea cstoriei, dac nu este posibil folosirea locuintei de ctre ambii soti si
acestia nu se nteleg, beneficiul contractului de nchiriere poate fi atribuit unuia dintre soti, tinnd
seama, n ordine, de interesul superior al copiilor minori, de culpa n desfacerea cstoriei si de
posibilittile locative proprii ale fostilor soti.
(2) Sotul cruia i s-a atribuit beneficiul contractului de nchiriere este dator s plteasc
celuilalt sot o indemnizatie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare ntr-o alt locuint, cu
exceptia cazului n care divortul a fost pronuntat din culpa exclusiv a acestuia din urm. Dac
exist bunuri comune, indemnizatia se poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite sotului
cruia i s-a atribuit beneficiul contractului de nchiriere.
(3) Atribuirea beneficiului contractului de nchiriere se face cu citarea locatorului si
produce efecte fat de acesta de la data cnd hotrrea judectoreasc a rmas definitiv.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplic n mod similar si n cazul n care bunul este
proprietatea comun a celor 2 soti, atribuirea beneficiului locuintei conjugale producnd efecte
pn la data rmnerii definitive a hotrrii de partaj.

3. Cheltuielile cstoriei

Art. 325
Contributia sotilor
(1) Sotii sunt obligati s si acorde sprijin material reciproc.
(2) Ei sunt obligati s contribuie, n raport cu mijloacele fiecruia, la cheltuielile
cstoriei, dac prin conventie matrimonial nu s-a prevzut altfel.
(3) Orice conventie care prevede c suportarea cheltuielilor cstoriei revine doar unuia
dintre soti este considerat nescris.

Art. 326
Munca n gospodrie
Munca oricruia dintre soti n gospodrie si pentru cresterea copiilor reprezint o
contributie la cheltuielile cstoriei.

Art. 327
Veniturile din profesie
Fiecare sot este liber s exercite o profesie si s dispun, n conditiile legii, de veniturile
ncasate, cu respectarea obligatiilor ce i revin privind cheltuielile cstoriei.

Art. 328
Dreptul la compensatie
Sotul care a participat efectiv la activitatea profesional a celuilalt sot poate obtine o
compensatie, n msura mbogtirii acestuia din urm, dac participarea sa a depsit limitele
obligatiei de sprijin material si ale obligatiei de a contribui la cheltuielile cstoriei.

4. Alegerea regimului matrimonial

Art. 329
Conventia matrimonial
Alegerea unui alt regim matrimonial dect cel al comunittii legale se face prin
ncheierea unei conventii matrimoniale.

Art. 330
ncheierea conventiei matrimoniale
(1) Sub sanctiunea nulittii absolute, conventia matrimonial se ncheie prin nscris
autentificat de notarul public, cu consimtmntul tuturor prtilor, exprimat personal sau prin
mandatar cu procur autentic, special si avnd continut predeterminat.
(2) Conventia matrimonial ncheiat nainte de cstorie produce efecte numai de la data
ncheierii cstoriei.
(3) Conventia ncheiat n timpul cstoriei produce efecte de la data prevzut de prti
sau, n lips, de la data ncheierii ei.

Art. 331
Simulatia conventiei matrimoniale
Actul secret prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modific regimul
matrimonial pentru care sunt ndeplinite formalittile de publicitate prevzute de lege produce
efecte numai ntre soti si nu poate fi opus tertilor de bun-credint.

Art. 332
Obiectul conventiei matrimoniale
(1) Prin conventia matrimonial nu se poate deroga, sub sanctiunea nulittii absolute, de
la dispozitiile legale privind regimul matrimonial ales dect n cazurile anume prevzute de lege.
(2) De asemenea, conventia matrimonial nu poate aduce atingere egalittii dintre soti,
autorittii printesti sau devolutiunii succesorale legale.

Art. 333
Clauza de preciput
(1) Prin conventie matrimonial se poate stipula ca sotul supravietuitor s preia fr plat,
nainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, detinute n devlmsie
sau n coproprietate. Clauza de preciput poate fi stipulat n beneficiul fiecruia dintre soti sau
numai n favoarea unuia dintre ei.
(2) Clauza de preciput nu este supus raportului donatiilor, ci numai reductiunii, n
conditiile art. 1096 alin. (1) si (2).
(3) Clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmri,
chiar nainte de ncetarea comunittii, bunurile ce fac obiectul clauzei.
(4) Clauza de preciput devine caduc atunci cnd comunitatea nceteaz n timpul vietii
sotilor, cnd sotul beneficiar a decedat naintea sotului dispuntor ori cnd acestia au decedat n
acelasi timp sau cnd bunurile care au fcut obiectul ei au fost vndute la cererea creditorilor
comuni.
(5) Executarea clauzei de preciput se face n natur sau, dac acest lucru nu este posibil,
prin echivalent.

Art. 334
Publicitatea conventiei matrimoniale
(1) Pentru a fi opozabile tertilor, conventiile matrimoniale se nscriu n Registrul national
notarial al regimurilor matrimoniale, organizat potrivit legii.
(2) Dup autentificarea conventiei matrimoniale n timpul cstoriei sau dup primirea
copiei de pe actul cstoriei, potrivit art. 291, notarul public expediaz, din oficiu, un exemplar al
conventiei la serviciul de stare civil unde a avut loc celebrarea cstoriei, pentru a se face
mentiune pe actul de cstorie, la registrul mentionat la alin. (1), precum si la celelalte registre de
publicitate, n conditiile alin. (4).
(3) Dispozitiile alin. (2) nu exclud dreptul oricruia dintre soti de a solicita ndeplinirea
formalittilor de publicitate.
(4) Tinnd seama de natura bunurilor, conventiile matrimoniale se vor nota n cartea
funciar, se vor nscrie n registrul comertului, precum si n alte registre de publicitate prevzute
de lege. n toate aceste cazuri, nendeplinirea formalittilor de publicitate speciale nu poate fi
acoperit prin nscrierea fcut n registrul mentionat la alin. (1).
(5) Orice persoan, fr a fi tinut s justifice vreun interes, poate cerceta registrul
mentionat la alin. (1) si poate solicita, n conditiile legii, eliberarea de extrase certificate.

Art. 335
Inopozabilitatea conventiei matrimoniale
(1) Conventia matrimonial nu poate fi opus tertilor cu privire la actele ncheiate de
acestia cu unul dintre soti dect dac au fost ndeplinite formalittile de publicitate prevzute la
art. 334 sau dac tertii au cunoscut-o pe alt cale.
(2) De asemenea, conventia matrimonial nu poate fi opus tertilor cu privire la actele
ncheiate de acestia cu oricare dintre soti nainte de ncheierea cstoriei.

Art. 336
Modificarea conventiei matrimoniale
Conventia matrimonial poate fi modificat nainte de ncheierea cstoriei, cu
respectarea conditiilor prevzute la art. 330 si 332. Dispozitiile art. 334 si 335 sunt aplicabile.

Art. 337
ncheierea conventiei matrimoniale de ctre minor
(1) Minorul care a mplinit vrsta matrimonial poate ncheia sau modifica o conventie
matrimonial numai cu ncuviintarea ocrotitorului su legal si cu autorizarea instantei de tutel.
(2) n lipsa ncuviintrii sau a autorizrii prevzute la alin. (1), conventia ncheiat de
minor poate fi anulat n conditiile art. 46, care se aplic n mod corespunztor.
(3) Actiunea n anulare nu poate fi formulat dac a trecut un an de la ncheierea
cstoriei.

Art. 338
Nulitatea conventiei matrimoniale
n cazul n care conventia matrimonial este nul sau anulat, ntre soti se aplic regimul
comunittii legale, fr a fi afectate

SECTIUNEA a 2-a
Regimul comunittii legale

Art. 339
Bunurile comune
Bunurile dobndite n timpul regimului comunittii legale de oricare dintre soti sunt, de la
data dobndirii lor, bunuri comune n devlmsie ale sotilor.

Art. 340
Bunurile proprii
Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecrui sot:
a) bunurile dobndite prin mostenire legal, legat sau donatie, cu exceptia cazului n care
dispuntorul a prevzut, n mod expres, c ele vor fi comune;
b) bunurile de uz personal;
c) bunurile destinate exercitrii profesiei unuia dintre soti, dac nu sunt elemente ale unui
fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri;
d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectual asupra creatiilor sale si asupra
semnelor distinctive pe care le-a nregistrat;
e) bunurile dobndite cu titlu de premiu sau recompens, manuscrisele stiintifice sau
literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si alte asemenea bunuri;
f) indemnizatia de asigurare si despgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral
adus unuia dintre soti;
g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care nlocuiesc un bun propriu, precum si
bunul dobndit n schimbul acestora;
h) fructele bunurilor proprii.

Art. 341
Veniturile din munc si cele asimilate acestora
Veniturile din munc, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie n cadrul asigurrilor
sociale si altele asemenea, precum si veniturile cuvenite n temeiul unui drept de proprietate
intelectual sunt bunuri comune, indiferent de data dobndirii lor, ns numai n cazul n care
creanta privind ncasarea lor devine scadent n timpul comunittii.

Art. 342
Regimul juridic al bunurilor proprii
Fiecare sot poate folosi, administra si dispune liber de bunurile sale proprii, n conditiile
legii.

Art. 343
Dovada bunurilor sotilor
(1) Calitatea de bun comun nu trebuie s fie dovedit.
(2) Dovada c un bun este propriu se poate face ntre soti prin orice mijloc de prob. n
cazul prevzut la art. 340 lit. a), dovada se face n conditiile legii.
(3) Pentru bunurile mobile dobndite anterior cstoriei, nainte de ncheierea acesteia se
ntocmeste un inventar de ctre notarul public sau sub semntur privat, dac prtile convin
astfel. n lipsa inventarului, se prezum, pn la proba contrar, c bunurile sunt comune.

Art. 344
Formalittile de publicitate
Oricare dintre soti poate cere s se fac mentiune n cartea funciar ori, dup caz, n alte
registre de publicitate prevzute de lege despre apartenenta unui bun la comunitate.

Art. 345
Actele de conservare, de folosint si de administrare
(1) Fiecare sot are dreptul de a folosi bunul comun fr consimtmntul expres al celuilalt
sot. Cu toate acestea, schimbarea destinatiei bunului comun nu se poate face dect prin acordul
sotilor.
(2) De asemenea, fiecare sot poate ncheia singur acte de conservare, acte de administrare
cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum si acte de dobndire a bunurilor comune.
(3) Dispozitiile art. 322 rmn aplicabile.
(4) n msura n care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate
printr-un act juridic, sotul care nu a participat la ncheierea actului nu poate pretinde dect daune-
interese de la cellalt sot, fr a fi afectate drepturile dobndite de tertii de bun-credint.

Art. 346
Actele de nstrinare si de grevare
(1) Actele de nstrinare sau de grevare cu drepturi reale avnd ca obiect bunurile comune
nu pot fi ncheiate dect cu acordul ambilor soti.
(2) Cu toate acestea, oricare dintre soti poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile
mobile comune a cror nstrinare nu este supus, potrivit legii, anumitor formalitti de
publicitate. Dispozitiile art. 345 alin. (4) rmn aplicabile.
(3) Sunt, de asemenea, exceptate de la prevederile alin. (1) darurile obisnuite.

Art. 347
Nulitatea relativ
(1) Actul ncheiat fr consimtmntul expres al celuilalt sot, atunci cnd el este necesar
potrivit legii, este anulabil.
(2) Tertul dobnditor care a depus diligenta necesar pentru a se informa cu privire la
natura bunului este aprat de efectele nulittii. Dispozitiile art. 345 alin. (4) rmn aplicabile.

Art. 348
Aportul de bunuri comune
Bunurile comune pot face obiectul unui aport la societti, asociatii sau fundatii, n
conditiile legii.

Art. 349
Regimul aporturilor
(1) Sub sanctiunea prevzut la art. 347, niciunul dintre soti nu poate singur, fr
consimtmntul scris al celuilalt sot, s dispun de bunurile comune ca aport la o societate sau
pentru dobndirea de prti sociale ori, dup caz, de actiuni. n cazul societtilor comerciale ale
cror actiuni sunt tranzactionate pe o piat reglementat, sotul care nu si-a dat consimtmntul
scris la ntrebuintarea bunurilor comune nu poate pretinde dect daune-interese de la cellalt sot,
fr a fi afectate drepturile dobndite de terti.
(2) n cazul prevzut la alin. (1), calitatea de asociat este recunoscut sotului care a
aportat bunul comun, dar prtile sociale sau actiunile sunt bunuri comune. Sotul asociat exercit
singur drepturile ce decurg din aceast calitate si poate realiza singur transferul prtilor sociale
ori, dup caz, al actiunilor detinute.
(3) Calitatea de asociat poate fi recunoscut si celuilalt sot, dac acesta si-a exprimat
vointa n acest sens. n acest caz, fiecare dintre soti are calitatea de asociat pentru prtile sociale
sau actiunile atribuite n schimbul a jumtate din valoarea bunului, dac, prin conventie, sotii nu
au stipulat alte cote-prti. Prtile sociale sau actiunile ce revin fiecruia dintre soti sunt bunuri
proprii.

Art. 350
Dispozitiile testamentare
Fiecare sot poate dispune prin legat de partea ce i s-ar cuveni, la ncetarea cstoriei, din
comunitatea de bunuri.

Art. 351
Datoriile comune ale sotilor
Sotii rspund cu bunurile comune pentru:
a) obligatiile nscute n legtur cu conservarea, administrarea sau dobndirea bunurilor
comune;
b) obligatiile pe care le-au contractat mpreun;
c) obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale
cstoriei;
d) repararea prejudiciului cauzat prin nsusirea, de ctre unul dintre soti, a bunurilor
apartinnd unui tert, n msura n care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale sotilor.

Art. 352
Rspunderea subsidiar pentru datoriile commune
(1) n msura n care obligatiile comune nu au fost acoperite prin urmrirea bunurilor
comune, sotii rspund solidar, cu bunurile proprii. n acest caz, cel care a pltit datoria comun
se subrog n drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din
comunitate dac lichidarea s-ar face la data pltii datoriei.
(2) Sotul care a pltit datoria comun n conditiile alin. (1) are un drept de retentie asupra
bunurilor celuilalt sot pn la acoperirea integral a creantelor pe care acesta i le datoreaz.

Art. 353
Urmrirea bunurilor commune
(1) Bunurile comune nu pot fi urmrite de creditorii personali ai unuia dintre soti.
(2) Cu toate acestea, dup urmrirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul su
personal poate cere partajul bunurilor comune, ns numai n msura necesar pentru acoperirea
creantei sale.
(3) Bunurile astfel mprtite devin bunuri proprii.

Art. 354
Urmrirea veniturilor din profesie
Veniturile din munc ale unui sot, precum si cele asimilate acestora nu pot fi urmrite
pentru datoriile comune asumate de ctre cellalt sot, cu exceptia celor prevzute la art. 351 lit.
c).

Art. 355
Lichidarea regimului comunittii
(1) La ncetarea comunittii, aceasta se lichideaz prin hotrre judectoreasc sau act
autentic notarial.
(2) Pn la finalizarea lichidrii, comunitatea subzist att n privinta bunurilor, ct si n
privinta obligatiilor.
(3) Cnd comunitatea nceteaz prin decesul unuia dintre soti, lichidarea se face ntre
sotul supravietuitor si mostenitorii sotului decedat. n acest caz, obligatiile sotului decedat se
divid ntre mostenitori proportional cu cotele ce le revin din mostenire.

Art. 356
Efectele ncetrii regimului comunittii
Dac regimul comunittii de bunuri nceteaz prin desfacerea cstoriei, fostii soti rmn
coproprietari n devlmsie asupra bunurilor comune pn la stabilirea cotei-prti ce revine
fiecruia.

Art. 357
Lichidarea comunittii. Partajul
(1) n cadrul lichidrii comunittii, fiecare dintre soti preia bunurile sale proprii, dup
care se va proceda la partajul bunurilor comune si la regularizarea datoriilor.
(2) n acest scop, se determin mai nti cota-parte ce revine fiecrui sot, pe baza
contributiei sale att la dobndirea bunurilor comune, ct si la ndeplinirea obligatiilor comune.
Pn la proba contrar, se prezum c sotii au avut o contributie egal.
(3) Dispozitiile art. 364 alin. (2) se aplic n mod corespunztor.

Art. 358
Partajul n timpul regimului comunittii
(1) n timpul regimului comunittii, bunurile comune pot fi mprtite, n tot sau n parte,
prin act ncheiat n form autentic notarial, n caz de bun nvoial, ori pe cale judectoreasc,
n caz de nentelegere.
(2) Prevederile art. 357 alin. (2) se aplic n mod corespunztor.
(3) Bunurile atribuite fiecrui sot prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile nemprtite
rmn bunuri comune.
(4) Regimul comunittii nu nceteaz dect n conditiile legii, chiar dac toate bunurile
comune au fost mprtite potrivit acestui articol.

Art. 359
Conventiile contrare regimului comunittii legale
Orice conventie contrar dispozitiilor prezentei sectiuni este lovit de nulitate absolut, n
msura n care nu este compatibil cu regimul comunittii conventionale.

SECTIUNEA a 3-a
Regimul separatiei de bunuri

Art. 360
Regimul bunurilor
(1) Fiecare dintre soti este proprietar exclusiv n privinta bunurilor dobndite nainte de
ncheierea cstoriei, precum si a celor pe care le dobndeste n nume propriu dup aceast dat.
(2) Prin conventie matrimonial, prtile pot stipula clauze privind lichidarea acestui
regim n functie de masa de bunuri achizitionate de fiecare dintre soti n timpul cstoriei, n
baza creia se va calcula creanta de participare. Dac prtile nu au convenit altfel, creanta de
participare reprezint jumtate din diferenta valoric dintre cele dou mase de achizitii nete si va
fi datorat de ctre sotul a crui mas de achizitii nete este mai mare, putnd fi pltit n bani sau
n natur.

Art. 361
Inventarul bunurilor mobile
(1) La adoptarea acestui regim, notarul public ntocmeste un inventar al bunurilor mobile
proprii, indiferent de modul lor de dobndire.
(2) Se poate ntocmi un inventar si pentru bunurile mobile dobndite n timpul separatiei
de bunuri.
(3) n toate cazurile, pentru opozabilitate fat de terti, inventarul se anexeaz la conventia
matrimonial, supunndu-se acelorasi formalitti de publicitate ca si conventia matrimonial.
(4) n lipsa inventarului se prezum, pn la proba contrar, c dreptul de proprietate
exclusiv apartine sotului posesor.
(5) Dac bunul a fost dobndit printr-un act juridic supus, potrivit legii, unei conditii de
form pentru validitate ori unor cerinte de publicitate, dreptul de proprietate exclusiv nu se
poate dovedi dect prin nscrisul care ndeplineste formele cerute de lege.

Art. 362
Bunurile proprietate comun pe cote-prti
(1) Bunurile dobndite mpreun de soti apartin acestora n proprietate comun pe cote-
prti, n conditiile legii.
(2) Dovada copropriettii se face n conditiile art. 361, care se aplic n mod
corespunztor.

Art. 363
Folosinta bunurilor celuilalt sot
(1) Sotul care se foloseste de bunurile celuilalt sot fr mpotrivirea acestuia din urm are
obligatiile unui uzufructuar, cu exceptia celor prevzute la art. 723, 726 si 727. El este dator s
restituie numai fructele existente la data solicitrii lor de ctre cellalt sot sau, dup caz, la data
ncetrii ori schimbrii regimului matrimonial.
(2) Dac unul dintre soti ncheie singur un act prin care dobndeste un bun, folosindu-se,
n tot sau n parte, de bunuri apartinnd celuilalt sot, acesta din urm poate alege, n proportia
bunurilor proprii folosite fr acordul su, ntre a reclama pentru sine proprietatea bunului
achizitionat si a pretinde daune-interese de la sotul dobnditor. Proprietatea nu poate fi ns
reclamat dect nainte ca sotul dobnditor s dispun de bunul dobndit, cu exceptia cazului n
care tertul dobnditor a cunoscut c bunul a fost achizitionat de ctre sotul vnztor prin
valorificarea bunurilor celuilalt sot.

Art. 364
Rspunderea pentru obligatiile personale
(1) Niciunul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nscute din acte svrsite de
cellalt sot.
(2) Cu toate acestea, sotii rspund solidar pentru obligatiile asumate de oricare dintre ei
pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale cstoriei si a celor legate de cresterea si educarea
copiilor.

Art. 365
Dreptul de retentie
La ncetarea regimului separatiei de bunuri, fiecare dintre soti are un drept de retentie
asupra bunurilor celuilalt pn la acoperirea integral a datoriilor pe care le au unul fat de
cellalt.

SECTIUNEA a 4-a
Regimul comunittii conventionale

Art. 366
Domeniul de aplicare
Regimul comunittii conventionale se aplic atunci cnd, n conditiile si limitele
prevzute n prezenta sectiune, se derog, prin conventie matrimonial, de la dispozitiile privind
regimul comunittii legale.

Art. 367
Obiectul conventiei matrimoniale
n cazul n care se adopt comunitatea conventional, conventia matrimonial se poate
referi la unul sau mai multe dintre urmtoarele aspecte:
a) includerea n comunitate, n tot ori n parte, a bunurilor dobndite sau a datoriilor
proprii nscute nainte ori dup ncheierea cstoriei, cu exceptia bunurilor prevzute la art. 340
lit. b) si c);
b) restrngerea comunittii la bunurile sau datoriile anume determinate n conventia
matrimonial, indiferent dac sunt dobndite ori, dup caz, nscute nainte sau n timpul
cstoriei, cu exceptia obligatiilor prevzute la art. 351 lit. c);
c) obligativitatea acordului ambilor soti pentru ncheierea anumitor acte de administrare;
n acest caz, dac unul dintre soti se afl n imposibilitate de a-si exprima vointa sau se opune n
mod abuziv, cellalt sot poate s ncheie singur actul, ns numai cu ncuviintarea prealabil a
instantei de tutel;
d) includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput se face n natur sau,
dac acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunittii;
e) modalitti privind lichidarea comunittii conventionale.

Art. 368
Alte dispozitii aplicabile
n msura n care prin conventie matrimonial nu se prevede altfel, regimul juridic al
comunittii conventionale se completeaz cu dispozitiile legale privind regimul comunittii
legale.

SECTIUNEA a 5-a
Modificarea regimului matrimonial

1. Modificarea conventional

Art. 369
Conditiile
(1) Dup cel putin un an de la ncheierea cstoriei, sotii pot, ori de cte ori doresc, s
nlocuiasc regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori s l modifice, cu
respectarea conditiilor prevzute de lege pentru ncheierea conventiilor matrimoniale.
(2) Dispozitiile art. 291, 334, 335 si 361 sunt aplicabile n mod corespunztor.
(3) Creditorii prejudiciati prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot
formula actiunea revocatorie n termen de un an de la data la care au fost ndeplinite formalittile
de publicitate sau, dup caz, de cnd au luat cunostint mai nainte de aceste mprejurri pe alt
cale.
(4) Creditorii prevzuti la alin. (3) pot invoca oricnd, pe cale de exceptie,
inopozabilitatea modificrii sau lichidrii regimului matrimonial fcute n frauda intereselor lor.

2. Modificarea judiciar

Art. 370
Separatia judiciar de bunuri
(1) Dac regimul matrimonial al sotilor este cel al comunittii legale sau conventionale,
instanta, la cererea unuia dintre soti, poate pronunta separatia de bunuri, atunci cnd cellalt sot
ncheie acte care pun n pericol interesele patrimoniale ale familiei.
(2) Totodat, instanta va face aplicarea dispozitiilor art. 357.
(3) Dispozitiile art. 291, 334, 335 si 361 se aplic n mod corespunztor.

Art. 371
Efectele ntre soti
(1) Separatia de bunuri pronuntat de ctre instant face ca regimul matrimonial anterior
s nceteze, iar sotilor li se aplic regimul matrimonial prevzut la art. 360-365.
(2) ntre soti, efectele separatiei se produc de la data formulrii cererii, cu exceptia
cazului n care instanta, la cererea oricruia dintre ei, dispune ca aceste efecte s li se aplice de la
data desprtirii n fapt.

Art. 372
Efectele fat de terti
(1) Creditorii sotilor nu pot cere separatia de bunuri, dar pot interveni n cauz.
(2) Dispozitiile art. 369 alin. (3) si (4) se aplic n mod corespunztor.

CAPITOLUL VII
Desfacerea cstoriei

SECTIUNEA 1
Cazurile de divort

1. Dispozitii generale

Art. 373
Motivele de divort
Divortul poate avea loc:
a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptat de cellalt
sot;
b) atunci cnd, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav
vtmate si continuarea cstoriei nu mai este posibil;
c) la cererea unuia dintre soti, dup o separare n fapt care a durat cel putin 2 ani;
d) la cererea aceluia dintre soti a crui stare de sntate face imposibil continuarea
cstoriei.

2. Divortul prin acordul sotilor pe cale judiciar

Art. 374
Conditiile
(1) Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de durata cstoriei si
indiferent dac exist sau nu copii minori rezultati din cstorie.
(2) Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis dac unul dintre soti este pus sub
interdictie.
(3) Instanta este obligat s verifice existenta consimtmntului liber si neviciat al
fiecrui sot.

3. Divortul prin acordul sotilor pe cale administrativ sau prin procedur notarial

Art. 375
Conditii
(1) Dac sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nscuti din cstorie, din
afara cstoriei sau adoptati, ofiterul de stare civil ori notarul public de la locul cstoriei sau al
ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea cstoriei prin acordul sotilor,
eliberndu-le un certificat de divort, potrivit legii.
(2) Divortul prin acordul sotilor poate fi constatat de notarul public si n cazul n care
exist copii minori nscuti din cstorie, din afara cstoriei sau adoptati, dac sotii convin
asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care s l poarte dup divort,
exercitarea autorittii printesti de ctre ambii printi, stabilirea locuintei copiilor dup divort,
modalitatea de pstrare a legturilor personale dintre printele separat si fiecare dintre copii,
precum si stabilirea contributiei printilor la cheltuielile de crestere, educare, nvttur si
pregtire profesional a copiilor. Dac din raportul de anchet social rezult c acordul sotilor
privind exercitarea n comun a autorittii printesti sau cel privind stabilirea locuintei copiilor nu
este n interesul copilului, sunt aplicabile prevederile art. 376 alin. (5).
(3) Dispozitiile art. 374 alin. (2) sunt aplicabile n mod corespunztor.

Art. 376
Procedura
(1) Cererea de divort se depune de soti mpreun. Ofiterul de stare civil sau notarul
public nregistreaz cererea si le acord un termen de reflectie de 30 de zile.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), cererea de divort se poate depune la notarul
public si prin mandatar cu procur autentic.
(3) La expirarea acestui termen, sotii se prezint personal, iar ofiterul de stare civil sau,
dup caz, notarul public verific dac sotii struie s divorteze si dac, n acest sens,
consimtmntul lor este liber si neviciat.
(4) Dac sotii struie n divort, ofiterul de stare civil sau, dup caz, notarul public
elibereaz certificatul de divort fr s fac vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.
(5) Dispozitiile art. 383 alin. (1) si (3) se aplic n mod corespunztor. Dac sotii nu se
nteleg asupra numelui de familie pe care s l poarte dup divort ori, n cazul prevzut la art. 375
alin. (2), asupra exercitrii n comun a drepturilor printesti, ofiterul de stare civil sau, dup caz,
notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si ndrum sotii s se adreseze
instantei de judecat, potrivit prevederilor art. 374.
(6) Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra crora sotii nu se
nteleg este de competenta instantei judectoresti.

Art. 377
Mentiunea n actul de cstorie
(1) Cnd cererea de divort este depus la primria unde s-a ncheiat cstoria, ofiterul de
stare civil, dup emiterea certificatului de divort, face cuvenita mentiune n actul de cstorie.
(2) n cazul depunerii cererii la primria n a crei raz teritorial sotii au avut ultima
locuint comun, ofiterul de stare civil emite certificatul de divort si nainteaz, de ndat, o
copie certificat de pe acesta la primria locului unde s-a ncheiat cstoria, spre a se face
mentiune n actul de cstorie.
(3) n cazul constatrii divortului de ctre notarul public, acesta emite certificatul de
divort si nainteaz, de ndat, o copie certificat de pe acesta la primria locului unde s-a
ncheiat cstoria, spre a se face mentiune n actul de cstorie.

Art. 378
Refuzul ofiterului de stare civil sau notarului public
(1) Dac nu sunt ndeplinite conditiile art. 375, ofiterul de stare civil sau, dup caz,
notarul public respinge cererea de divort.
(2) mpotriva refuzului ofiterului de stare civil sau notarului public nu exist cale de
atac, dar sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de judecat, pentru a dispune desfacerea
cstoriei prin acordul lor sau n baza unui alt temei prevzut de lege.
(3) Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiterului de stare civil sau
notarului public de a constata desfacerea cstoriei prin acordul sotilor si de a emite certificatul
de divort, oricare dintre soti se poate adresa, pe cale separat, instantei competente.

4. Divortul din culp

Art. 379
Conditiile
(1) n cazul prevzut la art. 373 lit. b), divortul se poate pronunta dac instanta stabileste
culpa unuia dintre soti n destrmarea cstoriei. Cu toate acestea, dac din probele administrate
rezult culpa ambilor soti, instanta poate pronunta divortul din culpa lor comun, chiar dac
numai unul dintre ei a fcut cerere de divort. Dac culpa apartine n totalitate reclamantului, sunt
aplicabile prevederile art. 388.
(2) n ipoteza prevzut la art. 373 lit. c), divortul se pronunt din culpa exclusiv a
sotului reclamant, cu exceptia situatiei n care prtul se declar de acord cu divortul, cnd acesta
se pronunt fr a se face mentiune despre culpa sotilor.

Art. 380
Continuarea actiunii de divort
(1) n situatia prevzut la art. 379 alin. (1), dac sotul reclamant decedeaz n timpul
procesului, mostenitorii si pot continua actiunea de divort.
(2) Actiunea continuat de mostenitori este admis numai dac instanta constat culpa
exclusiv a sotului prt.

5. Divortul din cauza strii snttii unui sot

Art. 381
Conditiile divortului
n cazul prevzut la art. 373 lit. d), desfacerea cstoriei se pronunt fr a se face
mentiune despre culpa sotilor.

SECTIUNEA a 2-a
Efectele divortului

1. Data desfacerii cstoriei

Art. 382
Data desfacerii cstoriei
(1) Cstoria este desfcut din ziua cnd hotrrea prin care s-a pronuntat divortul a
rmas definitiv.
(2) Prin exceptie, dac actiunea de divort este continuat de mostenitorii sotului
reclamant, potrivit art. 380, cstoria se socoteste desfcut la data decesului.
(3) n cazul prevzut la art. 375, cstoria este desfcut pe data eliberrii certificatului de
divort.

2. Efectele divortului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soti

Art. 383
Numele de familie dup cstorie
(1) La desfacerea cstoriei prin divort, sotii pot conveni s pstreze numele purtat n
timpul cstoriei. Instanta ia act de aceast ntelegere prin hotrrea de divort.
(2) Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soti sau de interesul
superior al copilului, instanta poate s ncuviinteze ca sotii s pstreze numele purtat n timpul
cstoriei, chiar n lipsa unei ntelegeri ntre ei.
(3) Dac nu a intervenit o ntelegere sau dac instanta nu a dat ncuviintarea, fiecare
dintre fostii soti poart numele dinaintea cstoriei.


Art. 384
Drepturile sotului divortat
(1) Divortul este considerat pronuntat mpotriva sotului din a crui culp exclusiv s-a
desfcut cstoria.
(2) Sotul mpotriva cruia a fost pronuntat divortul pierde drepturile pe care legea sau
conventiile ncheiate anterior cu tertii le atribuie acestuia.
(3) Aceste drepturi nu sunt pierdute n cazul culpei comune sau al divortului prin acordul
sotilor.

3. Efectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soti

I. Efecte cu privire la regimul matrimonial

Art. 385
ncetarea regimului matrimonial
(1) n cazul divortului, regimul matrimonial nceteaz ntre soti la data introducerii cererii
de divort.
(2) Cu toate acestea, oricare dintre soti sau amndoi, mpreun, n cazul divortului prin
acordul lor, pot cere instantei de divort s constate c regimul matrimonial a ncetat de la data
separatiei n fapt.
(3) Prevederile acestui articol se aplic n mod corespunztor si n cazul divortului
prevzut la art. 375.

Art. 386
Actele ncheiate n frauda celuilalt sot
(1) Actele mentionate la art. 346 alin. (2), precum si actele din care se nasc obligatii n
sarcina comunittii, ncheiate de unul dintre soti dup data introducerii cererii de divort, sunt
anulabile, dac au fost fcute n frauda celuilalt sot.
(2) Dispozitiile art. 345 alin. (4) rmn aplicabile.

Art. 387
Opozabilitatea fat de terti
(1) Hotrrea judectoreasc prin care s-a pronuntat divortul si, dup caz, certificatul de
divort prevzut la art. 375 sunt opozabile fat de terti, n conditiile legii.
(2) Dispozitiile art. 291, 334 si 335 sunt aplicabile n mod corespunztor, inclusiv n
cazul prevzut la art. 375.

II. Dreptul la despgubiri

Art. 388
Acordarea despgubirilor
Distinct de dreptul la prestatia compensatorie prevzut la art. 390, sotul nevinovat, care
sufer un prejudiciu prin desfacerea cstoriei, poate cere sotului vinovat s l despgubeasc.
Instanta de tutel solutioneaz cererea prin hotrrea de divort.

III. Obligatia de ntretinere ntre fostii soti

Art. 389
Obligatia de ntretinere
(1) Prin desfacerea cstoriei, obligatia de ntretinere ntre soti nceteaz.
(2) Sotul divortat are dreptul la ntretinere, dac se afl n nevoie din pricina unei
incapacitti de munc survenite nainte de cstorie ori n timpul cstoriei. El are drept la
ntretinere si atunci cnd incapacitatea se iveste n decurs de un an de la desfacerea cstoriei,
ns numai dac incapacitatea este cauzat de o mprejurare n legtur cu cstoria.
(3) ntretinerea datorat potrivit dispozitiilor alin. (2) se stabileste pn la o ptrime din
venitul net al celui obligat la plata ei, n raport cu mijloacele sale si cu starea de nevoie a
creditorului. Aceast ntretinere, mpreun cu ntretinerea datorat copiilor, nu va putea depsi
jumtate din venitul net al celui obligat la plat.
(4) Cnd divortul este pronuntat din culpa exclusiv a unuia dintre soti, acesta nu
beneficiaz de prevederile alin. (2) si (3) dect timp de un an de la desfacerea cstoriei.
(5) n afara altor cazuri prevzute de lege, obligatia de ntretinere nceteaz prin
recstorirea celui ndrepttit.

IV. Prestatia compensatorie

Art. 390
Conditiile prestatiei compensatorii
(1) n cazul n care divortul se pronunt din culpa exclusiv a sotului prt, sotul
reclamant poate beneficia de o prestatie care s compenseze, att ct este posibil, un dezechilibru
semnificativ pe care divortul l-ar determina n conditiile de viat ale celui care o solicit.
(2) Prestatia compensatorie se poate acorda numai n cazul n care cstoria a durat cel
putin 20 de ani.
(3) Sotul care solicit prestatia compensatorie nu poate cere de la fostul su sot si pensie
de ntretinere, n conditiile art. 389.

Art. 391
Stabilirea prestatiei compensatorii
(1) Prestatia compensatorie nu se poate solicita dect odat cu desfacerea cstoriei.
(2) La stabilirea prestatiei compensatorii se tine seama att de resursele sotului care o
solicit, ct si de mijloacele celuilalt sot din momentul divortului, de efectele pe care le are sau le
va avea lichidarea regimului matrimonial, precum si de orice alte mprejurri previzibile de
natur s le modifice, cum ar fi vrsta si starea de sntate a sotilor, contributia la cresterea
copiilor minori pe care a avut-o si urmeaz s o aib fiecare sot, pregtirea profesional,
posibilitatea de a desfsura o activitate productoare de venituri si altele asemenea.

Art. 392
Forma prestatiei compensatorii
(1) Prestatia compensatorie poate fi stabilit n bani, sub forma unei sume globale sau a
unei rente viagere, ori n natur, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile
care apartin debitorului.
(2) Renta poate fi stabilit ntr-o cot procentual din venitul debitorului sau ntr-o sum
de bani determinat.
(3) Renta si uzufructul se pot constitui pe toat durata vietii celui care solicit prestatia
compensatorie sau pentru o perioad mai scurt, care se stabileste prin hotrrea de divort.

Art. 393
Garantiile
Instanta, la cererea sotului creditor, l poate obliga pe sotul debitor s constituie o garantie
real sau s dea cautiune pentru a asigura executarea rentei.

Art. 394
Modificarea prestatiei compensatorii
(1) Instanta poate mri sau micsora prestatia compensatorie, dac se modific, n mod
semnificativ, mijloacele debitorului si resursele creditorului.
(2) n cazul n care prestatia compensatorie const ntr-o sum de bani, aceasta se
indexeaz de drept, trimestrial, n functie de rata inflatiei.

Art. 395
ncetarea prestatiei compensatorii
Prestatia compensatorie nceteaz prin decesul unuia dintre soti, prin recstorirea sotului
creditor, precum si atunci cnd acesta obtine resurse de natur s i asigure conditii de viat
asemntoare celor din timpul cstoriei.

4. Efectele divortului cu privire la raporturile dintre printi si copiii lor minori

Art. 396
Raporturile dintre printii divortati si copiii lor minori
(1) Instanta de tutel hotrste, odat cu pronuntarea divortului, asupra raporturilor dintre
printii divortati si copiii lor minori, tinnd seama de interesul superior al copiilor, de concluziile
raportului de anchet psihosocial, precum si, dac este cazul, de nvoiala printilor, pe care i
ascult.
(2) Dispozitiile art. 264 sunt aplicabile.

Art. 397
Exercitarea autorittii printesti de ctre ambii printi
Dup divort, autoritatea printeasc revine n comun ambilor printi, afar de cazul n
care instanta decide altfel.

Art. 398
Exercitarea autorittii printesti de ctre un singur printe
(1) Dac exist motive ntemeiate, avnd n vedere interesul superior al copilului, instanta
hotrste ca autoritatea printeasc s fie exercitat numai de ctre unul dintre printi.
(2) Cellalt printe pstreaz dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a
copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia.

Art. 399
Exercitarea autorittii printesti de ctre alte personae
(1) n mod exceptional, instanta de tutel poate hotr plasamentul copilului la o rud sau
la o alt familie ori persoan, cu consimtmntul acestora, sau ntr-o institutie de ocrotire.
Acestea exercit drepturile si ndatoririle care revin printilor cu privire la persoana copilului.
(2) Instanta stabileste dac drepturile cu privire la bunurile copilului se exercit de ctre
printi n comun sau de ctre unul dintre ei.

Art. 400
Locuinta copilului dup divort
(1) n lipsa ntelegerii dintre printi sau dac aceasta este contrar interesului superior al
copilului, instanta de tutel stabileste, odat cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor
la printele cu care locuieste n mod statornic.
(2) Dac pn la divort copilul a locuit cu ambii printi, instanta i stabileste locuinta la
unul dintre ei, tinnd seama de interesul su superior.
(3) n mod exceptional, si numai dac este n interesul superior al copilului, instanta poate
stabili locuinta acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimtmntul acestora, ori la
o institutie de ocrotire. Acestea exercit supravegherea copilului si ndeplinesc toate actele
obisnuite privind sntatea, educatia si nvttura sa.

Art. 401
Drepturile printelui separat de copil
(1) n cazurile prevzute la art. 400, printele sau, dup caz, printii separati de copilul
lor au dreptul de a avea legturi personale cu acesta.
(2) n caz de nentelegere ntre printi, instanta de tutel decide cu privire la modalittile
de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil.

Art. 402
Stabilirea contributiei printilor
(1) Instanta de tutel, prin hotrrea de divort, stabileste contributia fiecrui printe la
cheltuielile de crestere, educare, nvttur si pregtire profesional a copiilor.
(2) Dispozitiile titlului V privind obligatia de ntretinere se aplic n mod corespunztor.

Art. 403
Modificarea msurilor luate cu privire la copil
n cazul schimbrii mprejurrilor, instanta de tutel poate modifica msurile cu privire la
drepturile si ndatoririle printilor divortati fat de copii lor minori, la cererea oricruia dintre
printi sau a unui alt membru de familie, a copilului, a institutiei de ocrotire, a institutiei publice
specializate pentru protectia copilului sau a procurorului.

Art. 404
Raporturile dintre printi si copiii lor minori n alte cazuri
n cazul prevzut la art. 293 alin. (2), instanta hotrste asupra raporturilor dintre printi
si copiii lor minori, dispozitiile art. 396-403 fiind aplicabile n mod corespunztor.

TITLUL III
Rudenia

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 405
Notiunea
(1) Rudenia fireasc este legtura bazat pe descendenta unei persoane dintr-o alt
persoan sau pe faptul c mai multe persoane au un ascendent comun.
(2) Rudenia civil este legtura rezultat din adoptia ncheiat n conditiile prevzute de
lege.

Art. 406
Rudenia n linie dreapt sau colateral
(1) Rudenia este n linie dreapt n cazul descendentei unei persoane dintr-o alt persoan
si poate fi ascendent sau descendent.
(2) Rudenia este n linie colateral atunci cnd rezult din faptul c mai multe persoane
au un ascendent comun.
(3) Gradul de rudenie se stabileste astfel:
a) n linie dreapt, dup numrul nasterilor: astfel, copiii si printii sunt rude de gradul
nti, nepotii si bunicii sunt rude de gradul al doilea;
b) n linie colateral, dup numrul nasterilor, urcnd de la una dintre rude pn la
ascendentul comun si cobornd de la acesta pn la cealalt rud; astfel, fratii sunt rude de gradul
al doilea, unchiul sau mtusa si nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea.

Art. 407
Afinitatea
(1) Afinitatea este legtura dintre un sot si rudele celuilalt sot.
(2) Rudele sotului sunt, n aceeasi linie si acelasi grad, afinii celuilalt sot.

CAPITOLUL II
Filiatia

SECTIUNEA 1
Stabilirea filiatiei

1. Dispozitii generale

Art. 408
Modurile de stabilire a filiatiei
(1) Filiatia fat de mam rezult din faptul nasterii; ea se poate stabili si prin recunoastere
sau prin hotrre judectoreasc.
(2) Filiatia fat de tatl din cstorie se stabileste prin efectul prezumtiei de paternitate.
(3) Filiatia fat de tatl din afara cstoriei se stabileste prin recunoastere sau prin
hotrre judectoreasc, dup caz.

Art. 409
Dovada filiatiei
(1) Filiatia se dovedeste prin actul de nastere ntocmit n registrul de stare civil, precum
si cu certificatul de nastere eliberat pe baza acestuia.
(2) n cazul copilului din cstorie, dovada se face prin actul de nastere si prin actul de
cstorie al printilor, trecute n registrele de stare civil, precum si prin certificatele de stare
civil corespunztoare.

Art. 410
Posesia de stat
(1) Posesia de stat este starea de fapt care indic legturile de filiatie si rudenie dintre
copil si familia din care se pretinde c face parte. Ea const, n principal, n oricare dintre
urmtoarele mprejurri:
a) o persoan se comport fat de un copil ca fiind al su, ngrijindu-se de cresterea si
educarea sa, iar copilul se comport fat de aceast persoan ca fiind printele su;
b) copilul este recunoscut de ctre familie, n societate si, cnd este cazul, de ctre
autorittile publice, ca fiind al persoanei despre care se pretinde c este printele su;
c) copilul poart numele persoanei despre care se pretinde c este printele su.
(2) Posesia de stat trebuie s fie continu, pasnic, public si neechivoc.

Art. 411
Posesia de stat conform cu actul de nastere
(1) Nicio persoan nu poate reclama o alt filiatie fat de mam dect aceea ce rezult din
actul su de nastere si posesia de stat conform cu acesta.
(2) Nimeni nu poate contesta filiatia fat de mam a persoanei care are o posesie de stat
conform cu actul su de nastere.
(3) Cu toate acestea, dac printr-o hotrre judectoreasc s-a stabilit c a avut loc o
substituire de copil ori c a fost nregistrat ca mam a unui copil o alt femeie dect aceea care
l-a nscut, se poate face dovada adevratei filiatii cu orice mijloc de prob.

Art. 412
Timpul legal al conceptiunii
(1) Intervalul de timp cuprins ntre a trei suta si a o sut optzecea zi dinaintea nasterii
copilului este timpul legal al conceptiunii. El se calculeaz zi cu zi.
(2) Prin mijloace de prob stiintifice se poate face dovada conceptiunii copilului ntr-o
anumit perioad din intervalul de timp prevzut la alin. (1) sau chiar n afara acestui interval.

Art. 413
Domeniul de aplicare
Dispozitiile prezentului capitol referitoare la copil sunt aplicabile si persoanei majore a
crei filiatie este cercetat.

2. Prezumtia de paternitate

Art. 414
Prezumtia de paternitate
(1) Copilul nscut sau conceput n timpul cstoriei are ca tat pe sotul mamei.
(2) Paternitatea poate fi tgduit, dac este cu neputint ca sotul mamei s fie tatl
copilului.

3. Recunoasterea copilului

Art. 415
Felurile recunoasterii
(1) Dac nasterea nu a fost nregistrat n registrul de stare civil sau copilul a fost trecut
n registrul de stare civil ca nscut din printi necunoscuti, mama l poate recunoaste pe copil.
(2) Copilul conceput si nscut n afara cstoriei poate fi recunoscut de ctre tatl su.
(3) Dup moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai dac a lsat descendenti
firesti.

Art. 416
Formele recunoasterii
(1) Recunoasterea poate fi fcut prin declaratie la serviciul de stare civil, prin nscris
autentic sau prin testament.
(2) Dac recunoasterea este fcut prin nscris autentic, o copie a acestuia este trimis din
oficiu serviciului de stare civil competent, pentru a se face mentiunea corespunztoare n
registrele de stare civil.
(3) Recunoasterea, chiar dac a fost fcut prin testament, este irevocabil.

Art. 417
Recunoasterea de ctre minorul necstorit
Minorul necstorit l poate recunoaste singur pe copilul su, dac are discernmnt la
momentul recunoasterii.

Art. 418
Nulitatea absolut a recunoasterii
Recunoasterea este lovit de nulitate absolut dac:
a) a fost recunoscut un copil a crui filiatie, stabilit potrivit legii, nu a fost nlturat. Cu
toate acestea, dac filiatia anterioar a fost nlturat prin hotrre judectoreasc, recunoasterea
este valabil;
b) a fost fcut dup decesul copilului, iar acesta nu a lsat descendenti firesti;
c) a fost fcut n alte forme dect cele prevzute de lege.

Art. 419
Nulitatea relativ a recunoasterii
(1) Recunoasterea poate fi anulat pentru eroare, dol sau violent.
(2) Prescriptia dreptului la actiune ncepe s curg de la data ncetrii violentei ori, dup
caz, a descoperirii erorii sau dolului.

Art. 420
Contestarea recunoasterii de filiatie
(1) Recunoasterea care nu corespunde adevrului poate fi contestat oricnd si de orice
persoan interesat.
(2) Dac recunoasterea este contestat de cellalt printe, de copilul recunoscut sau de
descendentii acestuia, dovada filiatiei este n sarcina autorului recunoasterii sau a mostenitorilor
si.

4. Actiuni privind filiatia

I. Contestarea filiatiei
Art. 421
Actiunea n contestatia filiatiei
(1) Orice persoan interesat poate contesta oricnd, prin actiune n justitie, filiatia
stabilit printr-un act de nastere ce nu este conform cu posesia de stat.
(2) n acest caz, filiatia se dovedeste prin certificatul medical constatator al nasterii, prin
expertiza medico-legal de stabilire a filiatiei sau, n lipsa certificatului ori n cazul
imposibilittii efecturii expertizei, prin orice mijloc de prob, inclusiv prin posesia de stat.
(3) Cu toate acestea, dovada filiatiei nu se face prin martori dect n cazul prevzut la art.
411 alin. (3) sau atunci cnd exist nscrisuri care fac demn de crezare actiunea formulat.

II. Actiunea n stabilirea filiatiei fat de mam

Art. 422
Actiunea n stabilirea maternittii
n cazul n care, din orice motiv, dovada filiatiei fat de mam nu se poate face prin
certificatul constatator al nasterii ori n cazul n care se contest realitatea celor cuprinse n
certificatul constatator al nasterii, filiatia fat de mam se poate stabili printr-o actiune n
stabilirea maternittii, n cadrul creia pot fi administrate orice mijloace de prob.
Art. 423
Regimul juridic al actiunii n stabilirea maternittii
(1) Dreptul la actiunea n stabilirea filiatiei fat de mam apartine copilului si se porneste,
n numele acestuia, de ctre reprezentantul su legal.
(2) Actiunea poate s fie pornit sau, dup caz, continuat si de mostenitorii copilului, n
conditiile legii.
(3) Actiunea poate fi introdus si mpotriva mostenitorilor pretinsei mame.
(4) Dreptul la actiune este imprescriptibil.
(5) Dac ns copilul a decedat nainte de a introduce actiunea, mostenitorii si pot s o
introduc n termen de un an de la data decesului.

III. Actiunea n stabilirea paternittii din afara cstoriei

Art. 424
Stabilirea paternittii prin hotrre judectoreasc
Dac tatl din afara cstoriei nu l recunoaste pe copil, paternitatea acestuia se poate
stabili prin hotrre judectoreasc.

Art. 425
Actiunea n stabilirea paternittii
(1) Actiunea n stabilirea paternittii din afara cstoriei apartine copilului si se porneste
n numele lui de ctre mam, chiar dac este minor, sau de ctre reprezentantul lui legal.
(2) Ea poate fi pornit sau, dup caz, continuat si de mostenitorii copilului, n conditiile
legii.
(3) Actiunea n stabilirea paternittii poate fi pornit si mpotriva mostenitorilor
pretinsului tat.

Art. 426
Prezumtia filiatiei fat de pretinsul tat
(1) Paternitatea se prezum dac se dovedeste c pretinsul tat a convietuit cu mama
copilului n perioada timpului legal al conceptiunii.
(2) Prezumtia este nlturat dac pretinsul tat dovedeste c este exclus ca el s l fi
conceput pe copil.

Art. 427
Termenul de prescriptie
(1) Dreptul la actiunea n stabilirea paternittii nu se prescrie n timpul vietii copilului.
(2) Dispozitiile art. 423 alin. (5) se aplic n mod corespunztor.

Art. 428
Despgubirile
(1) Mama copilului poate cere pretinsului tat s i plteasc jumtate din:
a) cheltuielile nasterii si ale lehuziei;
b) cheltuielile fcute cu ntretinerea ei n timpul sarcinii si n perioada de lehuzie.
(2) Mama poate solicita aceste despgubiri chiar si atunci cnd copilul s-a nscut mort
sau a murit nainte de pronuntarea hotrrii privind stabilirea paternittii.
(3) Dreptul la actiune al mamei se prescrie n termen de 3 ani de la nasterea copilului.
(4) Mama nu poate cere aceste despgubiri dac nu a formulat si actiune pentru stabilirea
paternittii.
(5) n afara cheltuielilor prevzute la alin. (1), mama si mostenitorii ei au dreptul la
despgubiri pentru orice alte prejudicii, potrivit dreptului comun.

IV. Actiuni privind filiatia fat de tatl din cstorie

Art. 429
Actiunea n tgada paternittii
(1) Actiunea n tgada paternittii poate fi pornit de sotul mamei, de mam, de tatl
biologic, precum si de copil. Ea poate fi pornit sau, dup caz, continuat si de mostenitorii
acestora, n conditiile legii.
(2) Actiunea se introduce de ctre sotul mamei mpotriva copilului; cnd acesta este
decedat, actiunea se porneste mpotriva mamei sale si, dac este cazul, a altor mostenitori ai si.
(3) Dac sotul este pus sub interdictie, actiunea poate fi pornit de tutore, iar n lips, de
un curator numit de instanta judectoreasc.
(4) Mama sau copilul poate introduce actiunea mpotriva sotului. Dac acesta este
decedat, actiunea se porneste mpotriva mostenitorilor lui.
(5) Tatl biologic poate introduce actiunea mpotriva sotului mamei si a copilului. Dac
acestia sunt decedati, actiunea se porneste mpotriva mostenitorilor.

Art. 430
Tgada paternittii de ctre sotul mamei
(1) Sotul mamei poate introduce actiunea n tgada paternittii n termen de 3 ani, care
curge fie de la data la care sotul a cunoscut c este prezumat tat al copilului, fie de la o dat
ulterioar, cnd a aflat c prezumtia nu corespunde realittii.
(2) Termenul nu curge mpotriva sotului pus sub interdictie judectoreasc si, chiar dac
actiunea nu a fost pornit de tutore, ea poate fi introdus de sot n termen de 3 ani de la data
ridicrii interdictiei.
(3) Dac sotul a murit nainte de mplinirea termenului mentionat la alin. (1), fr a porni
actiunea, aceasta poate fi pornit de ctre mostenitori n termen de un an de la data decesului.

Art. 431
Tgada paternittii de ctre mam
(1) Actiunea n tgada paternittii poate fi pornit de ctre mam n termen de 3 ani de la
data nasterii copilului.
(2) Dispozitiile art. 429 alin. (3) si art. 430 alin. (2) si (3) se aplic n mod corespunztor.


Art. 432
Tgada paternittii de ctre pretinsul tat biologic
(1) Actiunea n tgada paternittii introdus de ctre cel care se pretinde tat biologic
poate fi admis numai dac acesta face dovada paternittii sale fat de copil.
(2) Dreptul la actiune nu se prescrie n timpul vietii tatlui biologic. Dac acesta a
decedat, actiunea poate fi formulat de mostenitorii si n termen de cel mult un an de la data
decesului.
(3) Dispozitiile art. 429 alin. (3) se aplic n mod corespunztor.

Art. 433
Tgada paternittii de ctre copil si de ctre mostenitori
(1) Actiunea n tgada paternittii se porneste de copil, n timpul minorittii sale, prin
reprezentantul su legal.
(2) Dreptul la actiune nu se prescrie n timpul vietii copilului.
(3) Dispozitiile art. 423 alin. (5) si art. 429 alin. (3) se aplic n mod corespunztor.

Art. 434
Contestarea filiatiei fat de tatl din cstorie
Orice persoan interesat poate cere, oricnd, instantei s constate c nu sunt ntrunite
conditiile pentru ca prezumtia de paternitate s se aplice unui copil nregistrat n actele de stare
civil ca fiind nscut din cstorie.

V. Dispozitii comune privind actiunile referitoare la filiatie

Art. 435
Filiatia legal stabilit
(1) Att timp ct o legtur de filiatie legal stabilit nu a fost contestat n justitie, nu se
poate stabili, pe nicio cale, o alt filiatie.
(2) Dispozitiile art. 99 alin. (4) rmn aplicabile.

Art. 436
Citarea printilor si a copilului
Printii si copilul vor fi citati n toate cauzele referitoare la filiatie, chiar si atunci cnd nu
au calitatea de reclamant sau de prt.

Art. 437
Inadmisibilitatea renuntrii
(1) n actiunile privitoare la filiatie nu se poate renunta la drept.
(2) De asemenea, cel care introduce o actiune privitoare la filiatie n numele unui copil
sau al unei persoane puse sub interdictie judectoreasc, precum si copilul minor care a introdus
singur, potrivit legii, o astfel de actiune nu pot renunta la judecarea ei.

Art. 438
Situatia copilului
(1) Prin hotrrea de admitere a actiunii instanta se pronunt si cu privire la stabilirea
numelui copilului, exercitarea autorittii printesti si obligatia printilor de a-l ntretine pe copil.
(2) n cazul n care admite o actiune n contestarea filiatiei, instanta poate stabili, dac
este cazul, modul n care copilul pstreaz legturi personale cu acela care l-a crescut.

Art. 439
Actiunea formulat n caz de mostenire vacant
n cazul n care, potrivit legii, o actiune privitoare la filiatie poate fi pornit mpotriva
mostenitorilor, iar mostenirea este vacant, actiunea poate fi introdus mpotriva comunei,
orasului sau, dup caz, municipiului de la locul deschiderii mostenirii. Citarea n proces a
renunttorilor, dac exist, este obligatorie.

Art. 440
Efectele stabilirii filiatiei asupra unui proces penal
n cazul infractiunilor a cror calificare presupune existenta unui raport de filiatie care nu
este legal stabilit, hotrrea penal nu poate fi pronuntat nainte de rmnerea definitiv a
hotrrii civile privitoare la raportul de filiatie.

SECTIUNEA a 2-a
Reproducerea uman asistat medical cu tert donator

Art. 441
Regimul filiatiei
(1) Reproducerea uman asistat medical cu tert donator nu determin nicio legtur de
filiatie ntre copil si donator.
(2) n acest caz, nicio actiune n rspundere nu poate fi pornit mpotriva donatorului.
(3) Printi, n sensul dat de prezenta sectiune, nu pot fi dect un brbat si o femeie sau o
femeie singur.

Art. 442
Conditiile
(1) Printii care, pentru a avea un copil, doresc s recurg la reproducerea asistat
medical cu tert donator trebuie s si dea consimtmntul n prealabil, n conditii care s asigure
deplina confidentialitate, n fata unui notar public care s le explice, n mod expres, consecintele
actului lor cu privire la filiatie.
(2) Consimtmntul rmne fr efect n cazul decesului, al formulrii unei cereri de
divort sau al separatiei n fapt, survenite anterior momentului conceptiunii realizate n cadrul
reproducerii umane asistate medical. El poate fi revocat oricnd, n scris, inclusiv n fata
medicului chemat s asigure asistenta pentru reproducerea cu tert donator.

Art. 443
Contestarea filiatiei
(1) Nimeni nu poate contesta filiatia copilului pentru motive ce tin de reproducerea
asistat medical si nici copilul astfel nscut nu poate contesta filiatia sa.
(2) Cu toate acestea, sotul mamei poate tgdui paternitatea copilului, n conditiile legii,
dac nu a consimtit la reproducerea asistat medical realizat cu ajutorul unui tert donator.
(3) n cazul n care copilul nu a fost conceput n acest mod, dispozitiile privind tgduirea
paternittii rmn aplicabile.

Art. 444
Rspunderea tatlui
Cel care, dup ce a consimtit la reproducerea asistat medical cu tert donator, nu
recunoaste copilul astfel nscut n afara cstoriei rspunde fat de mam si fat de copil. n
acest caz, paternitatea copilului este stabilit pe cale judectoreasc n conditiile art. 411 si 423.

Art. 445
Confidentialitatea informatiilor
(1) Orice informatii privind reproducerea uman asistat medical sunt confidentiale.
(2) Cu toate acestea, n cazul n care, n lipsa unor astfel de informatii, exist riscul unui
prejudiciu grav pentru sntatea unei persoane astfel concepute sau a descendentilor acesteia,
instanta poate autoriza transmiterea lor, n mod confidential, medicului sau autorittilor
competente.
(3) De asemenea, oricare dintre descendentii persoanei astfel concepute poate s se
prevaleze de acest drept, dac faptul de a fi privat de informatiile pe care le cere poate s
prejudicieze grav sntatea sa ori pe cea a unei persoane care i este apropiat.

Art. 446
Raporturile dintre tat si copil
Tatl are aceleasi drepturi si obligatii fat de copilul nscut prin reproducere asistat
medical cu tert donator ca si fat de un copil nscut prin conceptiune natural.
Art. 447
Regulile aplicabile
Reproducerea uman asistat medical cu tert donator, regimul su juridic, asigurarea
confidentialittii informatiilor care tin de aceasta, precum si modul de transmitere a lor se
stabilesc prin lege special.

SECTIUNEA a 3-a
Situatia legal a copilului


Art. 448
Egalitatea n drepturi a copiilor
Copilul din afara cstoriei a crui filiatie a fost stabilit potrivit legii are, fat de fiecare
printe si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si aceea a unui copil din cstorie.

Art. 449
Numele copilului din cstorie
(1) Copilul din cstorie ia numele de familie comun al printilor si.
(2) Dac printii nu au un nume comun, copilul ia numele unuia dintre ei sau numele lor
reunite. n acest caz numele copilului se stabileste prin acordul printilor si se declar, odat cu
nasterea copilului, la serviciul de stare civil.
(3) n lipsa acordului printilor, instanta de tutel hotrste si comunic de ndat
hotrrea rmas definitiv la serviciul de stare civil unde a fost nregistrat nasterea.

Art. 450
Numele copilului din afara cstoriei
(1) Copilul din afara cstoriei ia numele de familie al aceluia dintre printi fat de care
filiatia a fost mai nti stabilit.
(2) n cazul n care filiatia a fost stabilit ulterior si fat de cellalt printe, copilul, prin
acordul printilor, poate lua numele de familie al printelui fat de care si-a stabilit filiatia
ulterior sau numele reunite ale acestora. Noul nume de familie al copilului se declar de ctre
printi, mpreun, la serviciul de stare civil la care a fost nregistrat nasterea. n lipsa acordului
printilor se aplic dispozitiile art. 449 alin. (3).
(3) n cazul n care copilul si-a stabilit filiatia n acelasi timp fat de ambii printi, se
aplic n mod corespunztor dispozitiile art. 449 alin. (2) si (3).

CAPITOLUL III
Adoptia

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 451
Notiunea
Adoptia este operatiunea juridic prin care se creeaz legtura de filiatie ntre adoptator si
adoptat, precum si legturi de rudenie ntre adoptat si rudele adoptatorului.

Art. 452
Principiile adoptiei
Adoptia este supus cumulativ urmtoarelor principii:
a) interesul superior al copilului;
b) necesitatea de a asigura cresterea si educarea copilului ntr-un mediu familial;
c) continuitatea cresterii si educrii copilului, tinndu-se seama de originea sa etnic,
lingvistic, religioas si cultural;
d) celeritatea n ndeplinirea oricror acte referitoare la procedura adoptiei.

Art. 453
Adoptia international
Conditiile si procedura adoptiei internationale, ca si efectele acesteia asupra cetteniei
copilului se stabilesc prin lege special.

Art. 454
Procedura adoptiei
(1) Adoptia se ncuviinteaz de ctre instanta de tutel, dac este n interesul superior al
copilului si sunt ndeplinite toate celelalte conditii prevzute de lege.
(2) Procedura adoptiei este reglementat prin lege special.

SECTIUNEA a 2-a
Conditiile de fond ale adoptiei

1. Persoanele care pot fi adoptate

Art. 455
Vrsta adoptatului
(1) Copilul poate fi adoptat pn la dobndirea capacittii depline de exercitiu.
(2) Cu toate acestea, poate fi adoptat, n conditiile legii, si persoana care a dobndit
capacitate deplin de exercitiu, dac a fost crescut n timpul minorittii de ctre cel care doreste
s o adopte.

Art. 456
Pluralitatea de adoptati - frati si surori
Adoptia fratilor, indiferent de sex, de ctre persoane sau familii diferite se poate face
numai dac acest lucru este n interesul lor superior.

Art. 457
Interzicerea adoptiei ntre frati
Adoptia ntre frati, indiferent de sex, este interzis.

Art. 458
Situatia sotilor
Adoptia a doi soti sau fosti soti de ctre acelasi adoptator sau familie adoptatoare, precum
si adoptia ntre soti sau fosti soti sunt interzise.

2. Persoanele care pot adopta

Art. 459
Capacitatea si starea de sntate
Persoanele care nu au capacitate deplin de exercitiu, precum si persoanele cu boli
psihice si handicap mintal nu pot adopta.

Art. 460
Diferenta de vrst
(1) Adoptatorul trebuie s fie cu cel putin 18 ani mai n vrst dect adoptatul.
(2) Pentru motive temeinice, instanta de tutel poate ncuviinta adoptia chiar dac
diferenta de vrst dintre adoptat si adoptator este mai mic dect 18 ani, dar nu mai putin de 16
ani.

Art. 461
Conditiile morale si materiale
(1) Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie s ndeplineasc garantiile morale si
conditiile materiale necesare cresterii, educrii si dezvoltrii armonioase a copilului.
(2) ndeplinirea conditiilor prevzute la alin. (1) se atest de ctre autorittile competente,
potrivit legii speciale.

Art. 462
Adoptia simultan sau succesiv
(1) Dou persoane nu pot adopta mpreun, nici simultan si nici succesiv, cu exceptia
cazului n care sunt sot si sotie.
(2) Cu toate acestea, o nou adoptie poate fi ncuviintat atunci cnd:
a) adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat; n acest caz, adoptia anterioar se consider
desfcut pe data rmnerii definitive a hotrrii judectoresti de ncuviintare a noii adoptii;
b) adoptia anterioar a ncetat din orice alt motiv.
(3) Dou persoane de acelasi sex nu pot adopta mpreun.

3. Consimtmntul la adoptie

Art. 463
Persoanele care consimt la adoptie
(1) Pentru ncheierea unei adoptii este necesar consimtmntul urmtoarelor persoane:
a) printii firesti ori, dup caz, tutorele copilului ai crui printi firesti sunt decedati,
necunoscuti, declarati morti sau dispruti ori pusi sub interdictie, n conditiile legii;
b) adoptatul care a mplinit 10 ani;
c) adoptatorul sau, dup caz, sotii din familia adoptatoare, cnd acestia adopt mpreun;
d) sotul celui care adopt, cu exceptia cazului n care lipsa discernmntului l pune n
imposibilitatea de a-si manifesta vointa.
(2) Nu este valabil consimtmntul dat n considerarea promisiunii sau obtinerii efective
a unor foloase, indiferent de natura acestora.

Art. 464
Situatii speciale privind consimtmntul printilor
(1) Dac unul dintre printii firesti este necunoscut, mort, declarat mort, precum si dac
se afl, din orice motiv, n imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtmntul celuilalt
printe este ndestultor. Cnd ambii printi se afl n una dintre aceste situatii, adoptia se poate
ncheia fr consimtmntul lor.
(2) Printele sau printii deczuti din exercitiul drepturilor printesti ori crora li s-a
aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor printesti pstreaz dreptul de a consimti la adoptia
copilului. n aceste cazuri, consimtmntul celui care exercit autoritatea printeasc este si el
obligatoriu.
(3) Persoana cstorit care a adoptat un copil trebuie s consimt la adoptia aceluiasi
copil de ctre sotul su. Consimtmntul printilor firesti nu mai este necesar n acest caz.

Art. 465
Libertatea consimtmntului printilor
Printii firesti ai copilului sau, dup caz, tutorele trebuie s consimt la adoptie n mod
liber, neconditionat si numai dup ce au fost informati n mod corespunztor asupra
consecintelor adoptiei, n special asupra ncetrii legturilor de rudenie ale copilului cu familia sa
de origine.

Art. 466
Darea si revocarea consimtmntului printilor
(1) Consimtmntul la adoptie al printilor firesti sau, dup caz, al tutorelui poate fi dat
numai dup trecerea unui termen de 60 de zile de la data nasterii copilului.
(2) Consimtmntul dat n conditiile alin. (1) poate fi revocat n termen de 30 de zile de la
data exprimrii lui.

Art. 467
Refuzul printilor de a-si da consimtmntul
n mod exceptional, instanta de tutel poate trece peste refuzul printilor firesti sau, dup
caz, al tutorelui de a consimti la adoptie, dac se dovedeste, cu orice mijloc de prob, c acesta
este abuziv si instanta apreciaz c adoptia este n interesul superior al copilului, tinnd seama si
de opinia acestuia, dat n conditiile legii, cu motivarea expres a hotrrii n aceast privint.

Art. 468
Conditiile exprimrii consimtmntului
Conditiile n care si exprim consimtmntul persoanele chemate s consimt la adoptie
sunt reglementate prin lege special.

SECTIUNEA a 3-a
Efectele adoptiei


Art. 469
Data adoptiei
Adoptia produce efecte de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoresti prin care a
fost ncuviintat.

Art. 470
Efectele asupra rudeniei
(1) Prin adoptie se stabilesc filiatia dintre adoptat si cel care adopt, precum si legturi de
rudenie ntre adoptat si rudele adoptatorului.
(2) Raporturile de rudenie nceteaz ntre adoptat si descendentii si, pe de o parte, si
printii firesti si rudele acestora, pe de alt parte.
(3) Cnd adoptator este sotul printelui firesc sau adoptiv, legturile de rudenie ale
adoptatului nceteaz numai n raport cu printele firesc si rudele printelui firesc care nu este
cstorit cu adoptatorul.

Art. 471
Raporturile dintre adoptator si adoptat
(1) Adoptatorul are fat de copilul adoptat drepturile si ndatoririle printelui fat de
copilul su firesc.
(2) n cazul n care cel care adopt este sotul printelui firesc al adoptatului, drepturile si
ndatoririle printesti se exercit de ctre adoptator si printele firesc cstorit cu acesta.
(3) Adoptatul are fat de adoptator drepturile si ndatoririle pe care le are orice persoan
fat de printii si firesti.

Art. 472
Decderea adoptatorului din exercitiul drepturilor printesti
Dac adoptatorul este deczut din exercitiul drepturilor printesti, instanta de tutel,
tinnd seama de interesul superior al copilului, poate s instituie tutela sau una dintre msurile de
protectie prevzute de lege. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 264 fiind
aplicabile.

Art. 473
Numele adoptatului
(1) Copilul adoptat dobndeste prin adoptie numele de familie al celui care adopt.
(2) Dac adoptia se face de ctre 2 soti ori de ctre sotul care adopt copilul celuilalt sot,
iar sotii au nume comun, copilul adoptat poart acest nume. n cazul n care sotii nu au nume de
familie comun, ei sunt obligati s declare instantei care ncuviinteaz adoptia numele pe care
acesta urmeaz s l poarte. Dac sotii nu se nteleg, hotrste instanta. Dispozitiile art. 264
rmn aplicabile.
(3) Pentru motive temeinice, instanta, ncuviintnd adoptia, la cererea adoptatorului sau a
familiei adoptatoare si cu consimtmntul copilului care a mplinit vrsta de 10 ani, poate
dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat.
(4) n cazul adoptiei unei persoane cstorite, care poart un nume comun cu cellalt sot,
sotul adoptat poate lua numele adoptatorului, cu consimtmntul celuilalt sot, dat n fata instantei
care ncuviinteaz adoptia.
(5) Pe baza hotrrii definitive de ncuviintare a adoptiei, serviciul de stare civil
competent ntocmeste, n conditiile legii, un nou act de nastere al copilului, n care adoptatorii
vor fi trecuti ca fiind printii si firesti. Vechiul act de nastere se pstreaz, mentionndu-se pe
marginea acestuia ntocmirea noului act.

Art. 474
Informatiile cu privire la adoptie
Informatiile cu privire la adoptie sunt confidentiale. Modul n care adoptatul este
informat cu privire la adoptie si la familia sa de origine, precum si regimul juridic general al
informatiilor privind adoptia se stabilesc prin lege special.

SECTIUNEA a 4-a
ncetarea adoptiei


Art. 475
ncetarea adoptiei
Adoptia nceteaz prin desfacere sau ca urmare a anulrii ori a constatrii nulittii sale.

Art. 476
Desfacerea adoptiei
(1) Adoptia este desfcut de drept n cazul prevzut la art. 462 alin. (2) lit. a).
(2) De asemenea, adoptia poate fi desfcut n cazul n care fat de adoptat este necesar
luarea unei msuri de protectie prevzute de lege, dac desfacerea adoptiei este n interesul
superior al copilului. n acest caz, adoptia se consider desfcut la data rmnerii definitive a
hotrrii judectoresti prin care se dispune msura de protectie, n conditiile legii.

Art. 477
Desfacerea adoptiei la cererea adoptatorului
(1) Adoptia poate fi desfcut la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare, dac
adoptatul a atentat la viata lor sau a ascendentilor ori descendentilor lor, precum si atunci cnd
adoptatul s-a fcut vinovat fat de adoptatori de fapte penale pedepsite cu o pedeaps privativ
de libertate de cel putin 2 ani.
(2) Dac adoptatorul a decedat ca urmare a faptelor adoptatului, adoptia poate fi
desfcut la cererea celor care ar fi venit la mostenire mpreun cu adoptatul sau n lipsa
acestuia.
(3) Adoptia poate fi desfcut la cererea adoptatorului numai dup ce adoptatul a
dobndit capacitate deplin de exercitiu, n conditiile legii, chiar dac faptele au fost svrsite
anterior acestei date.

Art. 478
Desfacerea adoptiei la cererea adoptatului
Adoptia poate fi desfcut la cererea adoptatului dac adoptatorul s-a fcut vinovat fat
de adoptat de faptele prevzute la art. 477.

Art. 479
Anularea adoptiei
(1) Adoptia poate fi anulat la cererea oricrei persoane chemate s consimt la
ncheierea ei si al crei consimtmnt a fost viciat prin eroare asupra identittii adoptatului, dol
sau violent.
(2) Actiunea poate fi formulat n termen de 6 luni de la descoperirea erorii sau a dolului
ori de la data ncetrii violentei, dar nu mai trziu de 2 ani de la ncheierea adoptiei.

Art. 480
Nulitatea absolut a adoptiei
(1) Sunt nule adoptia fictiv, precum si cea ncheiat cu nclcarea conditiilor de form
sau de fond, dac, n acest din urm caz, legea nu o sanctioneaz cu nulitatea relativ.
(2) Adoptia este fictiv dac a fost ncheiat n alt scop dect cel al ocrotirii interesului
superior al copilului.
(3) Actiunea n constatarea nulittii adoptiei poate fi formulat de orice persoan
interesat.

Art. 481
Mentinerea adoptiei
Instanta poate respinge cererea privind nulitatea dac mentinerea adoptiei este n interesul
celui adoptat. Acesta este ntotdeauna ascultat, dispozitiile art. 264 aplicndu-se n mod
corespunztor.

Art. 482
Efectele ncetrii adoptiei
(1) La ncetarea adoptiei, printii firesti ai copilului redobndesc drepturile si ndatoririle
printesti, cu exceptia cazului cnd instanta hotrste c este n interesul superior al copilului s
instituie tutela sau o alt msur de protectie a copilului, n conditiile legii.
(2) De asemenea, adoptatul redobndeste numele de familie si, dup caz, prenumele avut
nainte de ncuviintarea adoptiei. Cu toate acestea, pentru motive temeinice, instanta poate
ncuviinta ca acesta s pstreze numele dobndit prin adoptie.
(3) Adoptatul este ntotdeauna ascultat n conditiile art. 264.

TITLUL IV
Autoritatea printeasc


CAPITOLUL I
Dispozitii generale


Art. 483
Autoritatea printeasc
(1) Autoritatea printeasc este ansamblul de drepturi si ndatoriri care privesc att
persoana, ct si bunurile copilului si apartin n mod egal ambilor printi.
(2) Printii exercit autoritatea printeasc numai n interesul superior al copilului, cu
respectul datorat persoanei acestuia, si l asociaz pe copil la toate deciziile care l privesc, tinnd
cont de vrsta si de gradul su de maturitate.
(3) Ambii printi rspund pentru cresterea copiilor lor minori.

Art. 484
Durata autorittii printesti
Autoritatea printeasc se exercit pn la data cnd copilul dobndeste capacitatea
deplin de exercitiu.

Art. 485
ndatorirea de respect
Copilul datoreaz respect printilor si indiferent de vrsta sa.

Art. 486
Nentelegerile dintre printi
Ori de cte ori exist nentelegeri ntre printi cu privire la exercitiul drepturilor sau la
ndeplinirea ndatoririlor printesti, instanta de tutel, dup ce i ascult pe printi si lund n
considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocial, hotrste potrivit interesului
superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.


CAPITOLUL II
Drepturile si ndatoririle printesti


Art. 487
Continutul autorittii printesti
Printii au dreptul si ndatorirea de a creste copilul, ngrijind de sntatea si dezvoltarea
lui fizic, psihic si intelectual, de educatia, nvttura si pregtirea profesional a acestuia,
potrivit propriilor lor convingeri, nsusirilor si nevoilor copilului; ei sunt datori s dea copilului
orientarea si sfaturile necesare exercitrii corespunztoare a drepturilor pe care legea le
recunoaste acestuia.

Art. 488
ndatoririle specifice
(1) Printii au ndatorirea de a creste copilul n conditii care s asigure dezvoltarea sa
fizic, mental, spiritual, moral si social n mod armonios.
(2) n acest scop, printii sunt obligati:
a) s coopereze cu copilul si s i respecte viata intim, privat si demnitatea;
b) s prezinte si s permit informarea si lmurirea copilului despre toate actele si faptele
care l-ar putea afecta si s ia n considerare opinia acestuia;
c) s ia toate msurile necesare pentru protejarea si realizarea drepturilor copilului;
d) s coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice cu atributii n domeniul
ngrijirii, educrii si formrii profesionale a copilului.

Art. 489
Msurile disciplinare
Msurile disciplinare nu pot fi luate de printi dect cu respectarea demnittii copilului.
Sunt interzise luarea unor msuri, precum si aplicarea unor pedepse fizice, de natur a afecta
dezvoltarea fizic, psihic sau starea emotional a copilului.

Art. 490
Drepturile printelui minor
(1) Printele minor care a mplinit vrsta de 14 ani are numai drepturile si ndatoririle
printesti cu privire la persoana copilului.
(2) Drepturile si ndatoririle cu privire la bunurile copilului revin tutorelui sau, dup caz,
altei persoane, n conditiile legii.

Art. 491
Religia copilului
(1) Printii ndrum copilul, potrivit propriilor convingeri, n alegerea unei religii, n
conditiile legii, tinnd seama de opinia, vrsta si de gradul de maturitate ale acestuia, fr a-l
putea obliga s adere la o anumit religie sau la un anumit cult religios.
(2) Copilul care a mplinit vrsta de 14 ani are dreptul s si aleag liber confesiunea
religioas.

Art. 492
Numele copilului
Printii aleg prenumele si, cnd este cazul, numele de familie al copilului, n conditiile
legii.

Art. 493
Supravegherea copilului
Printii au dreptul si ndatorirea de supraveghere a copilului minor.

Art. 494
Relatiile sociale ale copilului
Printii sau reprezentantii legali ai copilului pot, numai n baza unor motive temeinice, s
mpiedice corespondenta si legturile personale ale copilului n vrst de pn la 14 ani.
Nentelegerile se solutioneaz de ctre instanta de tutel, cu ascultarea copilului, n conditiile art.
264.

Art. 495
napoierea copilului de la alte personae
(1) Printii pot cere oricnd instantei de tutel napoierea copilului de la orice persoan
care l tine fr drept.
(2) Instanta de tutel poate respinge cererea numai dac napoierea este vdit contrar
interesului superior al copilului.
(3) Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.

Art. 496
Locuinta copilului
(1) Copilul minor locuieste la printii si.
(2) Dac printii nu locuiesc mpreun, acestia vor stabili, de comun acord, locuinta
copilului.
(3) n caz de nentelegere ntre printi, instanta de tutel hotrste, lund n considerare
concluziile raportului de anchet psihosocial si ascultndu-i pe printi si pe copil, dac a
mplinit vrsta de 10 ani. Dispozitiile art. 264 rmn aplicabile.
(4) Locuinta copilului, stabilit potrivit acestui articol, nu poate fi schimbat fr acordul
printilor dect n cazurile prevzute expres de lege.
(5) Printele la care copilul nu locuieste n mod statornic are dreptul de a avea legturi
personale cu minorul, la locuinta acestuia. Instanta de tutel poate limita exercitiul acestui drept,
dac aceasta este n interesul superior al copilului.

Art. 497
Schimbarea locuintei copilului
(1) Dac afecteaz exercitiul autorittii sau al unor drepturi printesti, schimbarea
locuintei copilului, mpreun cu printele la care locuieste, nu poate avea loc dect cu acordul
prealabil al celuilalt printe.
(2) n caz de nentelegere ntre printi, hotrste instanta de tutel potrivit interesului
superior al copilului, lund n considerare concluziile raportului de anchet psihosocial si
ascultndu-i pe printi. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.

Art. 498
Schimbarea felului nvtturii ori al pregtirii profesionale
(1) Copilul care a mplinit vrsta de 14 ani poate cere printilor s si schimbe felul
nvtturii sau al pregtirii profesionale ori locuinta necesar desvrsirii nvtturii ori pregtirii
sale profesionale.
(2) Dac printii se opun, copilul poate sesiza instanta de tutel, iar aceasta hotrste pe
baza raportului de anchet psihosocial. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 264
fiind aplicabile.

Art. 499
Obligatia de ntretinere
(1) Tatl si mama sunt obligati, n solidar, s dea ntretinere copilului lor minor,
asigurndu-i cele necesare traiului, precum si educatia, nvttura si pregtirea sa profesional.
(2) Dac minorul are un venit propriu care nu este ndestultor, printii au obligatia de a-i
asigura conditiile necesare pentru cresterea, educarea si pregtirea sa profesional.
(3) Printii sunt obligati s l ntretin pe copilul devenit major, dac se afl n
continuarea studiilor, pn la terminarea acestora, dar fr a depsi vrsta de 26 de ani.
(4) n caz de nentelegere, ntinderea obligatiei de ntretinere, felul si modalittile
executrii, precum si contributia fiecruia dintre printi se stabilesc de instanta de tutel pe baza
raportului de anchet psihosocial.

Art. 500
Independenta patrimonial
Printele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor
printelui, n afar de dreptul la mostenire si la ntretinere.

Art. 501
Administrarea bunurilor copilului
(1) Printii au dreptul si ndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum
si de a-l reprezenta n actele juridice civile ori de a-i ncuviinta aceste acte, dup caz.
(2) Dup mplinirea vrstei de 14 ani minorul si exercit drepturile si si execut
obligatiile singur, n conditiile legii, ns numai cu ncuviintarea printilor si, dup caz, a
instantei de tutel.

Art. 502
Alte dispozitii aplicabile
(1) Drepturile si ndatoririle printilor cu privire la bunurile copilului sunt aceleasi cu cele
ale tutorelui, dispozitiile care reglementeaz tutela fiind aplicabile n mod corespunztor.
(2) Cu toate acestea, nu se ntocmeste inventarul prevzut la art. 140, n cazul n care
copilul nu are alte bunuri dect cele de uz personal.


CAPITOLUL III
Exercitarea autorittii printesti


Art. 503
Modul de exercitare a autorittii printesti
(1) Printii exercit mpreun si n mod egal autoritatea printeasc.
(2) Fat de tertii de bun-credint, oricare dintre printi, care ndeplineste singur un act
curent pentru exercitarea drepturilor si ndeplinirea ndatoririlor printesti, este prezumat c are
si consimtmntul celuilalt printe.

Art. 504
Exercitarea autorittii printesti n caz de divort
Dac printii sunt divortati, autoritatea printeasc se exercit potrivit dispozitiilor
referitoare la efectele divortului n raporturile dintre printi si copii.

Art. 505
Copilul din afara cstoriei
(1) n cazul copilului din afara cstoriei a crui filiatie a fost stabilit concomitent sau,
dup caz, succesiv fat de ambii printi, autoritatea printeasc se exercit n comun si n mod
egal de ctre printi, dac acestia convietuiesc.
(2) Dac printii copilului din afara cstoriei nu convietuiesc, modul de exercitare a
autorittii printesti se stabileste de ctre instanta de tutel, fiind aplicabile prin asemnare
dispozitiile privitoare la divort.
(3) Instanta sesizat cu o cerere privind stabilirea filiatiei este obligat s dispun asupra
modului de exercitare a autorittii printesti, fiind aplicabile prin asemnare dispozitiile
privitoare la divort.

Art. 506
nvoiala printilor
Cu ncuviintarea instantei de tutel printii se pot ntelege cu privire la exercitarea
autorittii printesti sau cu privire la luarea unei msuri de protectie a copilului, dac este
respectat interesul superior al acestuia. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 264
fiind aplicabile.

Art. 507
Exercitarea autorittii printesti de ctre un singur printe
Dac unul dintre printi este decedat, declarat mort prin hotrre judectoreasc, pus sub
interdictie, deczut din exercitiul drepturilor printesti sau dac, din orice motiv, se afl n
neputint de a-si exprima vointa, cellalt printe exercit singur autoritatea printeasc.


CAPITOLUL IV
Decderea din exercitiul drepturilor printesti


Art. 508
Conditiile
(1) Instanta de tutel, la cererea autorittilor administratiei publice cu atributii n
domeniul protectiei copilului, poate pronunta decderea din exercitiul drepturilor printesti dac
printele pune n pericol viata, sntatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate
acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuziv, prin neglijenta grav n
ndeplinirea obligatiilor printesti ori prin atingerea grav a interesului superior al copilului.
(2) Cererea se judec de urgent, cu citarea printilor si pe baza raportului de anchet
psihosocial. Participarea procurorului este obligatorie.

Art. 509
ntinderea decderii
(1) Decderea din exercitiul drepturilor printesti este total si se ntinde asupra tuturor
copiilor nscuti la data pronuntrii hotrrii.
(2) Cu toate acestea, instanta poate dispune decderea numai cu privire la anumite
drepturi printesti ori la anumiti copii, dar numai dac, n acest fel, nu sunt primejduite cresterea,
educarea, nvttura si pregtirea profesional a copiilor.

Art. 510
Obligatia de ntretinere
Decderea din exercitiul drepturilor printesti nu scuteste printele de obligatia sa de a da
ntretinere copilului.

Art. 511
Instituirea tutelei
n cazul n care, dup decderea din exercitiul drepturilor printesti, copilul se afl n
situatia de a fi lipsit de ngrijirea ambilor printi, se instituie tutela.

Art. 512
Redarea exercitiului drepturilor printesti
(1) Instanta red printelui exercitiul drepturilor printesti, dac au ncetat mprejurrile
care au dus la decderea din exercitiul acestora si dac printele nu mai pune n pericol viata,
sntatea si dezvoltarea copilului.
(2) Pn la solutionarea cererii, instanta poate ngdui printelui s aib legturi
personale cu copilul, dac aceasta este n interesul superior al copilului.

TITLUL V
Obligatia de ntretinere


CAPITOLUL I
Dispozitii generale


Art. 513
Caracterul legal al obligatiei de ntretinere
Obligatia de ntretinere exist numai ntre persoanele prevzute de lege. Ea se datoreaz
numai dac sunt ntrunite conditiile cerute de lege.

Art. 514
Caracterul personal al obligatiei de ntretinere
(1) Obligatia de ntretinere are caracter personal.
(2) Ea se stinge prin moartea debitorului sau a creditorului obligatiei de ntretinere, dac
prin lege nu se prevede altfel.
(3) Dreptul la ntretinere nu poate fi cedat si nu poate fi urmrit dect n conditiile
prevzute de lege.

Art. 515
Inadmisibilitatea renuntrii la ntretinere
Nimeni nu poate renunta pentru viitor la dreptul su la ntretinere.


CAPITOLUL II
Persoanele ntre care exist obligatia de ntretinere si ordinea n care aceasta se datoreaz

Art. 516
Subiectele obligatiei de ntretinere
(1) Obligatia de ntretinere exist ntre sot si sotie, rudele n linie dreapt, ntre frati si
surori, precum si ntre celelalte persoane anume prevzute de lege.
(2) Dispozitiile alin. (1) privind obligatia de ntretinere ntre rudele n linie dreapt,
precum si ntre frati si surori sunt aplicabile si n cazul adoptiei.
(3) Obligatia de ntretinere exist ntre fostii soti, n conditiile prevzute de lege.

Art. 517
ntretinerea copilului de ctre sotul printelui su
(1) Sotul care a contribuit la ntretinerea copilului celuilalt sot este obligat s presteze
ntretinere copilului ct timp acesta este minor, ns numai dac printii si firesti au murit, sunt
dispruti ori sunt n nevoie.
(2) La rndul su, copilul poate fi obligat s dea ntretinere celui care l-a ntretinut astfel
timp de 10 ani.

Art. 518
Obligatia de ntretinere apartinnd mostenitorilor
(1) Mostenitorii persoanei care a fost obligat la ntretinerea unui minor sau care i-a dat
ntretinere fr a avea obligatia legal sunt tinuti, n msura valorii bunurilor mostenite, s
continue ntretinerea, dac printii minorului au murit, sunt dispruti sau sunt n nevoie, ns
numai ct timp cel ntretinut este minor.
(2) n cazul n care sunt mai multi mostenitori, obligatia este solidar, fiecare dintre ei
contribuind la ntretinerea minorului proportional cu valoarea bunurilor mostenite.

Art. 519
Ordinea de plat a ntretinerii
ntretinerea se datoreaz n ordinea urmtoare:
a) sotii si fostii soti si datoreaz ntretinere naintea celorlalti obligati;
b) descendentul este obligat la ntretinere naintea ascendentului, iar dac sunt mai multi
descendenti sau mai multi ascendenti, cel n grad mai apropiat naintea celui mai ndeprtat;
c) fratii si surorile si datoreaz ntretinere dup printi, ns naintea bunicilor.

Art. 520
ntretinerea n cazul desfacerii adoptiei
Dup ncetarea adoptiei, adoptatul poate cere ntretinere numai de la rudele sale firesti
sau, dup caz, de la sotul su.

Art. 521
Pluralitatea de debitori
(1) n cazul n care mai multe dintre persoanele prevzute la art. 516 sunt obligate s
ntretin aceeasi persoan, ele vor contribui la plata ntretinerii, proportional cu mijloacele pe
care le au.
(2) Dac printele are drept la ntretinere de la mai multi copii, el poate, n caz de
urgent, s porneasc actiunea numai mpotriva unuia dintre ei. Cel care a pltit ntretinerea se
poate ntoarce mpotriva celorlalti obligati pentru partea fiecruia.

Art. 522
Obligatia subsidiar
n cazul n care cel obligat n primul rnd la ntretinere nu are mijloace ndestultoare
pentru a acoperi nevoile celui care o cere, instanta de tutel le poate obliga pe celelalte persoane
ndatorate la ntretinere s o completeze, n ordinea stabilit la art. 519.

Art. 523
Divizibilitatea ntretinerii
Cnd cel obligat nu poate presta, n acelasi timp, ntretinere tuturor celor ndrepttiti s o
cear, instanta de tutel, tinnd seama de nevoile fiecreia dintre aceste persoane, poate hotr fie
ca ntretinerea s se plteasc numai uneia dintre ele, fie ca ntretinerea s se mpart ntre mai
multe sau toate persoanele ndrepttite s o cear. n acest caz, instanta hotrste, totodat, modul
n care se mparte ntretinerea ntre persoanele care urmeaz a o primi.


CAPITOLUL III
Conditiile obligatiei de ntretinere


Art. 524
Creditorul ntretinerii
Are drept la ntretinere numai cel care se afl n nevoie, neputndu-se ntretine din munca
sau din bunurile sale.

Art. 525
Dreptul la ntretinere al minorului
(1) Minorul care cere ntretinere de la printii si se afl n nevoie dac nu se poate
ntretine din munca sa, chiar dac ar avea bunuri. (2) Cu toate acestea, n cazul n care printii n-
ar putea presta ntretinerea fr a-si primejdui propria lor existent, instanta de tutel poate
ncuviinta ca ntretinerea s se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu
exceptia celor de strict necesitate.

Art. 526
Comportamentul necorespunztor
(1) Nu poate pretinde ntretinere acela care s-a fcut vinovat fat de cel obligat la
ntretinere de fapte grave, contrare legii sau bunelor moravuri.
(2) Acela care se afl n stare de nevoie din culpa sa poate cere numai ntretinerea de
strict necesitate.

Art. 527
Debitorul ntretinerii
(1) Poate fi obligat la ntretinere numai cel care are mijloacele pentru a o plti sau are
posibilitatea de a dobndi aceste mijloace.
(2) La stabilirea mijloacelor celui care datoreaz ntretinerea se tine seama de veniturile si
bunurile acestuia, precum si de posibilittile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute n
vedere celelalte obligatii ale sale.

Art. 528
Dovada strii de nevoie
Starea de nevoie a persoanei ndrepttite la ntretinere, precum si mijloacele celui care
datoreaz ntretinere pot fi dovedite prin orice mijloc de prob.


CAPITOLUL IV
Stabilirea si executarea obligatiei de ntretinere


Art. 529
Cuantumul ntretinerii
(1) ntretinerea este datorat potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui
care urmeaz a o plti.
(2) Cnd ntretinerea este datorat de printe, ea se stabileste pn la o ptrime din venitul
su lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumtate pentru 3 sau mai multi copii.
(3) Cuantumul ntretinerii datorate copiilor, mpreun cu ntretinerea datorat altor
persoane, potrivit legii, nu poate depsi jumtate din venitul net lunar al celui obligat.

Art. 530
Modalittile de executare
(1) Obligatia de ntretinere se execut n natur, prin asigurarea celor necesare traiului si,
dup caz, a cheltuielilor pentru educare, nvttur si pregtire profesional.
(2) Dac obligatia de ntretinere nu se execut de bunvoie, n natur, instanta de tutel
dispune executarea ei prin plata unei pensii de ntretinere, stabilit n bani.
(3) Pensia de ntretinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau ntr-o cot
procentual din venitul net lunar al celui care datoreaz ntretinere. Dispozitiile art. 529 alin. (2)
si (3) rmn aplicabile.

Art. 531
Modificarea si ncetarea pensiei de ntretinere
(1) Dac se iveste o schimbare n ceea ce priveste mijloacele celui care presteaz
ntretinerea si nevoia celui care o primeste, instanta de tutel, potrivit mprejurrilor, poate mri
sau micsora pensia de ntretinere sau poate hotr ncetarea pltii ei.
(2) Pensia de ntretinere stabilit ntr-o sum fix se indexeaz de drept, trimestrial, n
functie de rata inflatiei.

Art. 532
Data de la care se datoreaz pensia de ntretinere
(1) Pensia de ntretinere se datoreaz de la data cererii de chemare n judecat.
(2) Cu toate acestea, pensia poate fi acordat si pentru o perioad anterioar, dac
introducerea cererii de chemare n judecat a fost ntrziat din culpa debitorului.

Art. 533
Plata pensiei de ntretinere
(1) Pensia de ntretinere se plteste n rate periodice, la termenele convenite de prti sau,
n lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotrre judectoreasc.
(2) Chiar dac creditorul ntretinerii a decedat n perioada corespunztoare unei rate,
ntretinerea este datorat n ntregime pentru acea perioad.
(3) De asemenea, prtile pot conveni sau, dac sunt motive temeinice, instanta de tutel
poate hotr ca ntretinerea s se execute prin plata anticipat a unei sume globale care s acopere
nevoile de ntretinere ale celui ndrepttit pe o perioad mai ndelungat sau pe ntreaga perioad
n care se datoreaz ntretinerea, n msura n care debitorul ntretinerii are mijloacele necesare
acoperirii acestei obligatii.

Art. 534
Restituirea ntretinerii nedatorate
Dac, din orice motiv, se dovedeste c ntretinerea prestat, de bunvoie sau ca urmare a
unei hotrri judectoresti, nu era datorat, cel care a executat obligatia poate s cear restituirea
de la cel care a primit-o sau de la cel care avea, n realitate, obligatia s o presteze, n acest din
urm caz, pe temeiul mbogtirii fr just cauz.

CARTEA a III-a****)
Despre bunuri

TITLUL I
Bunurile si drepturile reale n general

CAPITOLUL I
Despre bunuri n general

SECTIUNEA 1
Despre distinctia bunurilor

Art. 535
Notiunea
Sunt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept
patrimonial.

Art. 536
Bunurile mobile si imobile
Bunurile sunt mobile sau imobile.

Art. 537
Bunurile imobile
Sunt imobile terenurile, izvoarele si cursurile de ap, plantatiile prinse n rdcini,
constructiile si orice alte lucrri fixate n pmnt cu caracter permanent, platformele si alte
instalatii de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental, precum si tot ceea
ce, n mod natural sau artificial, este ncorporat n acestea cu caracter permanent.

Art. 538
Bunurile care rmn sau devin immobile
(1) Rmn bunuri imobile materialele separate n mod provizoriu de un imobil, pentru a
fi din nou ntrebuintate, att timp ct sunt pstrate n aceeasi form, precum si prtile integrante
ale unui imobil care sunt temporar detasate de acesta, dac sunt destinate spre a fi reintegrate.
(2) Materialele aduse pentru a fi ntrebuintate n locul celor vechi devin bunuri imobile
din momentul n care au dobndit aceast destinatie.

Art. 539
Bunurile mobile
(1) Bunurile pe care legea nu le consider imobile sunt bunuri mobile. (2) Sunt bunuri
mobile si undele electromagnetice sau asimilate acestora, precum si energia de orice fel produse,
captate si transmise, n conditiile legii, de orice persoan si puse n serviciul su, indiferent de
natura mobiliar sau imobiliar a sursei acestora.

Art. 540
Bunurile mobile prin anticipatie
(1) Bogtiile de orice natur ale solului si subsolului, fructele neculese nc, plantatiile si
constructiile ncorporate n sol devin mobile prin anticipatie, atunci cnd, prin vointa prtilor,
sunt privite n natura lor individual n vederea detasrii lor.
(2) Pentru opozabilitate fat de terti, este necesar notarea n cartea funciar.

Art. 541
Universalitatea de fapt
(1) Constituie o universalitate de fapt ansamblul bunurilor care apartin aceleiasi persoane
si au o destinatie comun stabilit prin vointa acesteia sau prin lege.
(2) Bunurile care alctuiesc universalitatea de fapt pot, mpreun sau separat, s fac
obiectul unor acte sau raporturi juridice distincte.

Art. 542
Regulile aplicabile drepturilor purtnd asupra bunurilor
(1) Dac nu se prevede altfel, sunt supuse regulilor referitoare la bunurile imobile si
drepturile reale asupra acestora.
(2) Celelalte drepturi patrimoniale sunt supuse, n limitele prevzute de lege, regulilor
referitoare la bunurile mobile.

Art. 543
Bunurile fungibile si bunurile nefungibile
(1) Bunurile sunt fungibile sau nefungibile.
(2) Sunt fungibile bunurile determinabile dup numr, msur sau greutate, astfel nct
pot fi nlocuite unele prin altele n executarea unei obligatii.
(3) Prin act juridic, un bun fungibil prin natura sa poate fi considerat ca nefungibil.

Art. 544
Bunurile consumptibile si bunurile neconsumptibile
(1) Bunurile sunt consumptibile sau neconsumptibile.
(2) Sunt consumptibile bunurile mobile a cror ntrebuintare obisnuit implic
nstrinarea sau consumarea substantei.
(3) Un bun consumptibil prin natura sa poate deveni neconsumptibil dac, prin act
juridic, i se schimb ntrebuintarea.

Art. 545
Bunurile divizibile si bunurile indivizibile
(1) Bunurile sunt divizibile sau indivizibile.
(2) Bunurile care nu pot fi mprtite n natur fr a li se schimba destinatia sunt bunuri
indivizibile.
(3) Prin act juridic, un bun divizibil prin natura lui poate fi considerat indivizibil.

Art. 546
Bunurile principale si bunurile accesorii
(1) Bunul care a fost destinat, n mod stabil si exclusiv, ntrebuintrii economice a altui
bun este accesoriu att timp ct satisface aceast utilizare.
(2) Destinatia comun poate s fie stabilit numai de proprietarul ambelor bunuri.
(3) Dac nu se prevede altfel, bunul accesoriu urmeaz situatia juridic a bunului
principal, inclusiv n caz de nstrinare sau de grevare a bunului principal.
(4) ncetarea calittii de bun accesoriu nu poate fi ns opus unui tert care a dobndit
anterior drepturi privitoare la bunul principal.
(5) Separarea temporar a unui bun accesoriu de bunul principal nu i nltur aceast
calitate.
(6) Drepturile unui tert privitoare la un bun nu pot fi nclcate prin transformarea acestuia
n bun accesoriu.

SECTIUNEA a 2-a
Produsele bunurilor

Art. 547
Produsele bunurilor
Produsele bunurilor sunt fructele si productele.

Art. 548
Fructele
(1) Fructele reprezint acele produse care deriv din folosirea unui bun, fr a diminua
substanta acestuia. Fructele sunt: naturale, industriale si civile. Fructele civile se numesc si
venituri.
(2) Fructele naturale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute fr
interventia omului, cum ar fi acelea pe care pmntul le produce de la sine, productia si sporul
animalelor.
(3) Fructele industriale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute ca
rezultat al interventiei omului, cum ar fi recoltele de orice fel.
(4) Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de ctre o alt persoan
n virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobnzile, venitul rentelor si dividendele.

Art. 549
Productele
Productele sunt produsele obtinute dintr-un bun cu consumarea sau diminuarea substantei
acestuia, precum copacii unei pduri, piatra dintr-o carier si altele asemenea.

Art. 550
Dobndirea fructelor si a productelor
(1) Fructele si productele se cuvin proprietarului, dac prin lege nu se dispune altfel.
(2) Dreptul de proprietate asupra fructelor naturale si industriale se dobndeste la data
separrii de bunul care le-a produs.
(3) Dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobndeste zi cu zi.
(4) Cel care, fr acordul proprietarului, avanseaz cheltuielile necesare pentru
producerea si perceperea fructelor sau productelor poate cere restituirea cheltuielilor.
(5) n acest caz, produsele sau contravaloarea acestora pot fi retinute pn la restituirea
cheltuielilor. Cu toate acestea, proprietarul poate cere obligarea posesorului la predarea
produselor ori a contravalorii acestora dac furnizeaz o garantie ndestultoare.

CAPITOLUL II
Drepturile reale n general

Art. 551
Drepturile reale
Sunt drepturi reale:
1. dreptul de proprietate;
2. dreptul de superficie;
3. dreptul de uzufruct;
4. dreptul de uz;
5. dreptul de abitatie;
6. dreptul de servitute;
7. dreptul de administrare;
8. dreptul de concesiune;
9. dreptul de folosint;
10. drepturile reale de garantie;
11. alte drepturi crora legea le recunoaste acest caracter.

Art. 552
Formele de proprietate
Proprietatea este public sau privat.

Art. 553
Proprietatea privat
(1) Sunt obiect al propriettii private toate bunurile de uz sau de interes privat apartinnd
persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care
alctuiesc domeniul privat al statului si al unittilor administrativ-teritoriale.
(2) Mostenirile vacante se constat prin certificat de vacant succesoral si intr n
domeniul privat al comunei, orasului sau municipiului, dup caz, fr nscriere n cartea funciar.
Imobilele cu privire la care s-a renuntat la dreptul de proprietate conform art. 562 alin. (2) se
dobndesc, fr nscriere n cartea funciar, de comun, oras sau municipiu, dup caz, si intr n
domeniul privat al acestora prin hotrrea consiliului local.
(3) Mostenirile vacante si imobilele mentionate la alin. (2), aflate n strintate, se cuvin
statului romn.
(4) Bunurile obiect al propriettii private, indiferent de titular, sunt si rmn n circuitul
civil, dac prin lege nu se dispune altfel. Ele pot fi nstrinate, pot face obiectul unei urmriri
silite si pot fi dobndite prin orice mod prevzut de lege.

Art. 554
Proprietatea public
(1) Bunurile statului si ale unittilor administrativ-teritoriale care, prin natura lor sau prin
declaratia legii, sunt de uz sau de interes public formeaz obiectul propriettii publice, ns
numai dac au fost legal dobndite de ctre acestea.
(2) Dac prin lege nu se prevede altfel, dispozitiile aplicabile dreptului de proprietate
privat se aplic si dreptului de proprietate public, ns numai n msura n care sunt
compatibile cu acesta din urm.

TITLUL II
Proprietatea privat

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

SECTIUNEA 1
Continutul, ntinderea si stingerea dreptului de proprietate privat

Art. 555
Continutul dreptului de proprietate privat
(1) Proprietatea privat este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun n
mod exclusiv, absolut si perpetuu, n limitele stabilite de lege.
(2) n conditiile legii, dreptul de proprietate privat este susceptibil de modalitti si
dezmembrminte, dup caz.

Art. 556
Limitele exercitrii dreptului de proprietate privat
(1) Dreptul de proprietate poate fi exercitat n limitele materiale ale obiectului su.
Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formeaz obiectul dreptului de proprietate, cu
ngrdirile stabilite prin lege.
(2) Prin lege poate fi limitat exercitarea atributelor dreptului de proprietate.
(3) Exercitarea dreptului de proprietate poate fi limitat si prin vointa proprietarului, cu
exceptiile prevzute de lege.

Art. 557
Dobndirea dreptului de proprietate
(1) Dreptul de proprietate se poate dobndi, n conditiile legii, prin conventie, mostenire
legal sau testamentar, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bun-credint n cazul
bunurilor mobile si al fructelor, prin ocupatiune, traditiune, precum si prin hotrre
judectoreasc, atunci cnd ea este translativ de proprietate prin ea nssi.
(2) n cazurile prevzute de lege, proprietatea se poate dobndi prin efectul unui act
administrativ.
(3) Prin lege se pot reglementa si alte moduri de dobndire a dreptului de proprietate.
(4) Cu exceptia cazurilor anume prevzute de lege, n cazul bunurilor imobile dreptul de
proprietate se dobndeste prin nscriere n cartea funciar, cu respectarea dispozitiilor prevzute
la art. 888.

Art. 558
Riscul pieirii bunului
Proprietarul suport riscul pieirii bunului, dac acesta n-a fost asumat de o alt persoan
sau dac prin lege nu se dispune altfel.

Art. 559
ntinderea dreptului de proprietate asupra terenurilor
(1) Proprietatea terenului se ntinde si asupra subsolului si a spatiului de deasupra
terenului, cu respectarea limitelor legale.
(2) Proprietarul poate face, deasupra si n subsolul terenului, toate constructiile,
plantatiile si lucrrile pe care le gseste de cuviint, n afar de exceptiile stabilite de lege, si
poate trage din ele toate foloasele pe care acestea le-ar produce. El este tinut s respecte, n
conditiile si n limitele determinate de lege, drepturile tertilor asupra resurselor minerale ale
subsolului, izvoarelor si apelor subterane, lucrrilor si instalatiilor subterane si altora asemenea.
(3) Apele de suprafat si albiile acestora apartin proprietarului terenului pe care se
formeaz sau curg, n conditiile prevzute de lege. Proprietarul unui teren are, de asemenea,
dreptul de a apropria si de a utiliza, n conditiile legii, apa izvoarelor si a lacurilor aflate pe
terenul respectiv, apa freatic, precum si apele pluviale.

Art. 560
Obligatia de grnituire
Proprietarii terenurilor nvecinate sunt obligati s contribuie la grnituire prin
reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunztoare, suportnd, n mod egal, cheltuielile
ocazionate de aceasta.

Art. 561
Dreptul de ngrdire
Orice proprietar poate s si ngrdeasc proprietatea, suportnd, n conditiile legii,
cheltuielile ocazionate.

Art. 562
Stingerea dreptului de proprietate
(1) Dreptul de proprietate privat se stinge prin pieirea bunului, dar nu se stinge prin
neuz. El poate fi ns dobndit de altul prin uzucapiune sau ntr-un alt mod, n cazurile si
conditiile anume determinate de lege.
(2) Proprietarul poate abandona bunul su mobil sau poate renunta, prin declaratie
autentic, la dreptul de proprietate asupra bunului imobil, nscris n cartea funciar. Dreptul se
stinge n momentul prsirii bunului mobil, iar dac bunul este imobil, prin nscrierea n cartea
funciar, n conditiile legii, a declaratiei de renuntare.
(3) Exproprierea se poate face numai pentru o cauz de utilitate public stabilit potrivit
legii, cu just si prealabil despgubire, fixat de comun acord ntre proprietar si expropriator. n
caz de divergent asupra cuantumului despgubirilor, acesta se stabileste pe cale judectoreasc.
(4) Nu pot fi supuse confiscrii dect bunurile destinate sau folosite pentru svrsirea
unei infractiuni ori contraventii sau cele rezultate din acestea.


SECTIUNEA a 2-a
Aprarea dreptului de proprietate privat


Art. 563
Actiunea n revendicare
(1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alt
persoan care l detine fr drept. El are, de asemenea, dreptul la despgubiri, dac este cazul.
(2) Dreptul la actiunea n revendicare este imprescriptibil, cu exceptia cazurilor n care
prin lege se dispune altfel.
(3) Dreptul de proprietate dobndit cu bun-credint, n conditiile legii, este pe deplin
recunoscut.
(4) Hotrrea judectoreasc prin care s-a admis actiunea n revendicare este opozabil si
poate fi executat si mpotriva tertului dobnditor, n conditiile Codului de procedur civil.

Art. 564
Actiunea negatorie
(1) Proprietarul poate intenta actiunea negatorie contra oricrei persoane care pretinde c
este titularul vreunui drept real, altul dect cel de proprietate, asupra bunului su.
(2) Dreptul la actiunea negatorie este imprescriptibil.

Art. 565
Proba dreptului de proprietate asupra imobilelor nscrise n cartea funciar
n cazul imobilelor nscrise n cartea funciar, dovada dreptului de proprietate se face cu
extrasul de carte funciar.

Art. 566
Efectele admiterii actiunii n revendicare
(1) Prtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despgubiri dac bunul a pierit din
culpa sa ori a fost nstrinat. n aceleasi conditii, prtul va fi obligat la restituirea productelor
sau a contravalorii acestora. n toate cazurile, despgubirile vor fi evaluate n raport cu momentul
restituirii.
(2) Posesorul de rea-credint sau detentorul precar va fi obligat, la cerere, si la restituirea
fructelor produse de bun pn la napoierea acestuia ctre proprietar.
(3) Proprietarul poate fi obligat, la cerere, s restituie posesorului cheltuielile necesare pe
care acesta le-a fcut.
(4) Cheltuielile utile se restituie, la cerere, n limita sporului de valoare, dac prin lege nu
se prevede altfel.
(5) De asemenea, proprietarul va putea fi obligat, la cerere, la restituirea cheltuielilor
necesare pentru producerea si culegerea fructelor sau a productelor.
(6) Prtul are un drept de retentie asupra produselor pn la restituirea cheltuielilor
fcute pentru producerea si culegerea acestora, cu exceptia cazului n care proprietarul furnizeaz
prtului o garantie ndestultoare.
(7) Dreptul de retentie nu poate fi exercitat n niciun caz asupra bunului frugifer sau cnd
intrarea n stpnirea material a bunului s-a fcut prin violent ori fraud sau cnd produsele
sunt bunuri perisabile ori sunt supuse, ca urmare a trecerii unei perioade scurte de timp, unei
scderi semnificative a valorii lor.
(8) Proprietarul nu este dator s acopere cheltuielile voluptuare. Posesorul are dreptul de
a-si nsusi lucrrile efectuate cu aceste cheltuieli numai dac prin aceasta bunul nu se
deterioreaz.
(9) Dispozitiile alin. (3), (4) si (8) se aplic numai n acele situatii n care cheltuielile nu
se concretizeaz ntr-o lucrare nou, caz n care sunt incidente dispozitiile corespunztoare din
materia accesiunii imobiliare artificiale.

CAPITOLUL II
Accesiunea

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 567
Dobndirea dreptului de proprietate prin accesiune
Prin accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se alipeste cu bunul ori
se ncorporeaz n acesta, dac legea nu prevede altfel.

Art. 568
Formele accesiunii
Accesiunea este natural, cnd unirea sau ncorporarea este urmarea unui eveniment
natural, ori artificial, cnd rezult din fapta proprietarului ori a unei alte persoane.


SECTIUNEA a 2-a
Accesiunea imobiliar natural


Art. 569
Aluviunile
Adugirile de teren la malurile apelor curgtoare revin proprietarului fondului riveran,
numai dac ele se formeaz treptat.

Art. 570
Terenul lsat de apele curgtoare
Proprietarul fondului riveran dobndeste, de asemenea, terenul lsat de apele curgtoare
care s-au retras treptat de la trmul respectiv.

Art. 571
Terenul lsat de apele stttoare
(1) Proprietarul terenului nconjurat de helesteie, iazuri, canale si alte asemenea ape
stttoare nu devine proprietarul terenurilor aprute prin scderea temporar a acestor ape sub
nltimea de scurgere.
(2) Tot astfel, proprietarul acestor ape nu dobndeste niciun drept asupra terenului
acoperit ca urmare a unor revrsri sporadice.

Art. 572
Avulsiunea
Proprietarul terenului de la care o ap curgtoare a smuls brusc o portiune de mal din
teren, alipind-o la terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul de proprietate asupra prtii
desprinse dac o revendic n termen de un an de la data faptului.

Art. 573
Albiile rurilor, insulele si prundisurile
(1) Albiile rurilor apartin proprietarilor riverani, cu exceptia acelora care, potrivit legii,
fac obiectul propriettii publice.
(2) Insulele si prundurile care nu sunt n legtur cu terenurile avnd malul la nivelul
mediu al apei revin proprietarului albiei.
(3) Dac insula apartine proprietarilor riverani si trece peste jumtatea apei, fiecare dintre
ei are dreptul de proprietate asupra prtii de insul ce se ntinde spre el pornind de la jumtatea
apei.

Art. 574
Dreptul de proprietate asupra insulelor nou-formate
n cazul n care o ap curgtoare, formndu-si un brat nou, nconjoar terenul unui
proprietar riveran, el rmne proprietar asupra insulei astfel create.

Art. 575
Albiile prsite de apele curgtoare
Albia prsit de o ap curgtoare care si-a format un nou curs va avea regimul juridic
stabilit n legea special.

Art. 576
Accesiunea natural asupra animalelor
(1) Animalele domestice rtcite pe terenul altuia i revin acestuia din urm dac
proprietarul nu le revendic n termen de 30 de zile de la data declaratiei fcute la primrie de
ctre proprietarul terenului.
(2) Porumbeii, iepurii, pestii si alte asemenea animale care trec pe fondul altui proprietar
apartin acestuia ct timp rmn pe fond, cu exceptia cazului n care trecerea a fost provocat prin
fraud sau prin artificii.
(3) Roiul de albine trecut pe terenul altuia revine proprietarului acestuia numai dac
proprietarul roiului nu l urmreste sau nceteaz s l urmreasc timp de dou zile.


SECTIUNEA a 3-a
Accesiunea imobiliar artificial

1. Dispozitii comune


Art. 577
Dobndirea lucrrii de ctre proprietarul imobilului
(1) Constructiile, plantatiile si orice alte lucrri efectuate asupra unui imobil, denumite n
continuare lucrri, revin proprietarului acelui imobil dac prin lege sau act juridic nu se prevede
altfel.
(2) Cnd lucrarea este realizat de proprietarul imobilului cu materialele sale sau cu
materialele altuia, dreptul de proprietate asupra lucrrii se naste n favoarea proprietarului
imobilului din momentul nceperii lucrrii, pe msura realizrii ei, dac prin lege sau act juridic
nu se prevede altfel.


Art. 578
Categoriile de lucrri
(1) Lucrrile pot fi autonome sau adugate, cu caracter durabil sau provizoriu.
(2) Lucrrile autonome sunt constructiile, plantatiile si orice alte lucrri cu caracter de
sine stttor realizate asupra unui imobil.
(3) Lucrrile adugate nu au caracter de sine stttor. Ele pot fi:
a) necesare, atunci cnd n lipsa acestora imobilul ar pieri sau s-ar deteriora;
b) utile, atunci cnd sporesc valoarea economic a imobilului;
c) voluptuare, atunci cnd sunt fcute pentru simpla plcere a celui care le-a realizat, fr
a spori valoarea economic a imobilului.

Art. 579
Prezumtiile n favoarea proprietarului imobilului
(1) Orice lucrare este prezumat a fi fcut de proprietarul imobilului, cu cheltuiala sa si
c este a lui, pn la proba contrar.
(2) Proba contrar se poate face cnd s-a constituit un drept de superficie, cnd
proprietarul imobilului nu si-a intabulat dreptul de proprietate asupra lucrrii noi sau n alte
cazuri prevzute de lege.

2. Realizarea lucrrii cu materialele altuia


Art. 580
Regimul juridic
(1) n cazul n care a realizat lucrarea cu materialele altuia, proprietarul imobilului devine
proprietarul lucrrii, neputnd fi obligat la desfiintarea acesteia si nici la restituirea materialelor
ntrebuintate.
(2) Proprietarul materialelor are numai dreptul la contravaloarea materialelor, precum si
la repararea, n conditiile legii, a oricror alte prejudicii cauzate.

3. Realizarea unei lucrri autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia


Art. 581
Lucrrile autonome cu caracter durabil efectuate cu bun-credint
n cazul n care autorul lucrrii autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este
de bun-credint, proprietarul imobilului are dreptul:
a) s cear instantei s dispun nscrierea sa n cartea funciar ca proprietar al lucrrii,
pltind, la alegerea sa, autorului lucrrii fie valoarea materialelor si a manoperei, fie sporul de
valoare adus imobilului prin efectuarea lucrrii; sau
b) s cear obligarea autorului lucrrii s cumpere imobilul la valoarea de circulatie pe
care acesta ar fi avut-o dac lucrarea nu s-ar fi efectuat.

Art. 582
Lucrrile autonome cu caracter durabil efectuate cu rea-credint
(1) n cazul n care autorul lucrrii autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia
este de rea-credint, proprietarul imobilului are dreptul:
a) s cear instantei s dispun nscrierea sa n cartea funciar ca proprietar al lucrrii, cu
plata, la alegerea sa, ctre autorul lucrrii, a jumtate din valoarea materialelor si a manoperei ori
din sporul de valoare adus imobilului; sau
b) s cear obligarea autorului lucrrii la desfiintarea acesteia; sau
c) s cear obligarea autorului lucrrii s cumpere imobilul la valoarea de circulatie pe
care acesta ar fi avut-o dac lucrarea nu s-ar fi efectuat.
(2) Desfiintarea lucrrii se face, cu respectarea dispozitiilor legale n materie, pe
cheltuiala autorului acesteia, care este tinut totodat s repare orice prejudicii cauzate, inclusiv
pentru lipsa de folosint.

4. Realizarea unei lucrri adugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia


Art. 583
Lucrrile adugate necesare
(1) Proprietarul imobilului dobndeste dreptul de proprietate asupra lucrrii adugate
necesare din momentul efecturii acesteia, pltind autorului cheltuielile rezonabile fcute de
acesta, chiar dac imobilul nu mai exist.
(2) n cazul n care lucrarea a fost efectuat cu rea-credint, din suma datorat de
proprietarul imobilului se va putea deduce valoarea fructelor imobilului diminuat cu costurile
necesare obtinerii acestora.

Art. 584
Lucrrile adugate utile
(1) n cazul n care autorul lucrrii utile este de bun-credint, proprietarul imobilului
devine proprietarul lucrrii din momentul efecturii acesteia, cu plata, la alegerea sa:
a) a valorii materialelor si a manoperei; sau
b) a sporului de valoare adus imobilului.
(2) n cazul n care autorul lucrrii utile este de rea-credint, proprietarul imobilului are
dreptul:
a) s devin proprietarul lucrrii, n functie de regimul acesteia, cu sau fr nscriere n
cartea funciar, dup caz, pltind, la alegerea sa, autorului lucrrii fie jumtate din valoarea
materialelor si a manoperei, fie jumtate din sporul de valoare adus imobilului; sau
b) s cear obligarea autorului lucrrii la desfiintarea acesteia, cu repunerea imobilului n
situatia anterioar si plata de daune-interese.
(3) n ambele cazuri, cnd valoarea lucrrii este considerabil, proprietarul imobilului
poate cere obligarea autorului s l cumpere la valoarea de circulatie pe care imobilul ar fi avut-o
dac lucrarea nu s-ar fi efectuat.

Art. 585
Lucrrile adugate voluptuare
(1) n cazul lucrrii voluptuare, proprietarul imobilului are dreptul:
a) s devin proprietarul lucrrii, fr nscriere n cartea funciar si fr nicio obligatie
ctre autorul lucrrii;
b) s cear obligarea autorului de rea-credint al lucrrii la desfiintarea acesteia, cu
readucerea imobilului n situatia anterioar si plata de daune-interese.
(2) Autorul de bun-credint al lucrrii poate s o ridice nainte de restituirea imobilului
ctre proprietar, cu conditia de a readuce imobilul n situatia anterioar.

5. ntelesul unor termeni


Art. 586
Buna-credint a autorului lucrrii
(1) Autorul lucrrii este de bun-credint dac se ntemeiaz fie pe cuprinsul crtii
funciare n care, la data realizrii lucrrii, era nscris ca proprietar al imobilului, fie pe un mod de
dobndire nesupus nscrierii n cartea funciar, dac, n ambele cazuri, nu rezulta din cartea
funciar si nu a cunoscut pe nicio alt cale viciul titlului su.
(2) Cu toate acestea, nu poate invoca buna-credint cel care construieste n lipsa sau cu
nerespectarea autorizatiilor cerute de lege.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplicabile si autorului lucrrii care se ntemeiaz pe un
drept de superficie sau pe orice alt drept care, potrivit legii, i permite, realiznd o lucrare asupra
imobilului altuia, s devin proprietarul acesteia.

6. Dispozitii speciale


Art. 587
Lucrrile realizate partial asupra imobilului autorului
(1) n cazul lucrrii cu caracter durabil realizate cu bun-credint partial asupra
imobilului autorului si partial pe terenul proprietarului vecin, acesta din urm poate cere
nscrierea ntr-o nou carte funciar a unui drept de coproprietate al vecinilor asupra imobilului
rezultat, incluznd terenul aferent, n raport cu valoarea contributiei fiecruia.
(2) Dac lucrarea a fost realizat cu rea-credint, proprietarul terenului vecin poate opta
ntre a cere ridicarea lucrrii de pe teren, cu obligarea autorului acesteia la plata de daune-
interese, dac este cazul, si a cere nscrierea n cartea funciar a unui drept de coproprietate al
vecinilor. La stabilirea cotelor-prti se va tine seama de valoarea terenului proprietarului vecin si
de jumtate din valoarea contributiei autorului lucrrii.
(3) n caz de nentelegere ntre prti, instanta de judecat va stabili valoarea contributiei
fiecreia la imobilul rezultat, respectiv a cotelor-prti din dreptul de proprietate.

Art. 588
Lucrrile provizorii
Cnd lucrarea are caracter provizoriu, n absenta unei ntelegeri contrare, autorul ei va fi
obligat s o desfiinteze, cu respectarea dispozitiilor legale n materie, si, dac este de rea-
credint, s plteasc despgubiri pentru prejudiciile cauzate, inclusiv pentru lipsa de folosint.

Art. 589
nscrierea dreptului de proprietate n cartea funciar
Ori de cte ori dobndirea dreptului de proprietate, exclusiv sau pe cote-prti, este
conditionat, potrivit reglementrilor din aceast sectiune, de nscrierea n cartea funciar,
nscrierea se face n temeiul conventiei prtilor, ncheiat n form autentic, sau, dup caz, al
hotrrii judectoresti.

Art. 590
Dreptul autorului lucrrii la ridicarea materialelor
(1) Pn la data ncheierii conventiei sau a introducerii actiunii de ctre cel ndrepttit la
nscrierea n cartea funciar, autorul lucrrii si poate ridica materialele.
(2) Dac lucrarea a fost efectuat cu rea-credint, autorul acesteia va putea fi obligat,
dac este cazul, la plata de daune-interese.

Art. 591
Regulile privind exercitarea dreptului autorului lucrrii la indemnizatie
(1) Prescriptia dreptului la actiune al autorului lucrrii privind plata indemnizatiei nu
curge ct timp el este lsat de proprietar s detin imobilul.
(2) Autorul lucrrii de bun-credint are un drept de ipotec legal asupra imobilului
pentru plata indemnizatiei si poate cere nscrierea dreptului de ipotec n baza conventiei
ncheiate n form autentic sau a unei hotrri judectoresti, potrivit dispozitiilor art. 589.

Art. 592
Regulile privind obligarea autorului lucrrii la cumprarea imobilului
(1) Ori de cte ori proprietarul opteaz pentru obligarea autorului lucrrii la cumprarea
imobilului, n absenta ntelegerii prtilor, proprietarul poate cere instantei judectoresti stabilirea
pretului si pronuntarea unei hotrri care s tin loc de contract de vnzare-cumprare.
(2) Proprietarul initial al imobilului are un drept de ipotec legal asupra acestuia pentru
plata pretului de ctre autorul lucrrii.

Art. 593
Pasivitatea proprietarului pe durata realizrii lucrrii
Autorul de rea-credint al lucrrii nu poate s opun proprietarului terenului pasivitatea
pe care ar fi vdit-o pe durata realizrii lucrrii.

Art. 594
Autorul lucrrii care foloseste materialele altuia
Dac nu sunt ndeplinite conditiile legale pentru dobndirea bunurilor mobile prin posesia
de bun-credint, cel care realizeaz o lucrare asupra imobilului altuia folosind materialele unui
tert este obligat la plata contravalorii materialelor, precum si la repararea, n conditiile legii, a
oricror alte prejudicii cauzate.

Art. 595
Stabilirea indemnizatiei sau a despgubirii
Ori de cte ori, n aplicarea unei dispozitii din prezenta sectiune, instanta este nvestit s
stabileasc ntinderea indemnizatiei sau a despgubirii, ea va tine seama de valoarea de circulatie
a bunului calculat la data hotrrii judectoresti.

Art. 596
Cazurile speciale de accesiune
(1) Titularul dreptului de superficie ori al altui drept real asupra imobilului altuia care i
permite s dobndeasc proprietatea asupra lucrrii realizate asupra acelui imobil va avea, n caz
de accesiune, n mod corespunztor, drepturile si obligatiile reglementate pentru proprietarul
imobilului, dac nu s-a prevzut altfel n momentul constituirii dreptului real.
(2) Dispozitiile art. 582 si art. 587 alin. (2) se aplic, n mod corespunztor, si lucrrilor
autonome cu caracter durabil efectuate de titularul unui drept real asupra imobilului altuia care
nu i permite s dobndeasc proprietatea asupra lucrrii realizate asupra acelui imobil.
(3) Pentru lucrrile adugate efectuate de titularul unui drept real asupra imobilului altuia
care nu i permite s dobndeasc proprietatea lucrrii realizate asupra acelui imobil se aplic, n
mod corespunztor, dispozitiile art. 716, n lipsa unei prevederi contrare.

Art. 597
Lucrrile efectuate de un detentor precar
Lucrrile fcute de un detentor precar sunt supuse, n mod corespunztor, regulilor
aplicabile autorului de rea-credint.


SECTIUNEA a 4-a
Accesiunea mobiliar


Art. 598
Accesiunea mobiliar
(1) Bunul mobil produs cu materialele altuia apartine celui care l-a confectionat sau, dup
caz, proprietarului materialelor, n functie de raportul dintre manoper si valoarea materialelor,
determinat la data confectionrii bunului.
(2) Proprietarul bunului datoreaz despgubiri egale cu valoarea manoperei sau, dup
caz, cu valoarea materialelor.

Art. 599
Raportul dintre valoarea manoperei si valoarea materialelor
n toate cazurile n care valoarea materialelor este egal cu manopera sau exist o
diferent nesemnificativ, proprietatea asupra bunului este comun si se exercit n conditiile
sectiunii a 2-a a CAPITOLUL IV din prezentul titlu.

Art. 600
Unirea a dou bunuri mobile
n cazul n care se unesc dou bunuri mobile avnd proprietari diferiti, fiecare poate
pretinde separarea bunurilor dac prin aceasta cellalt proprietar nu ar suferi un prejudiciu mai
mare de o zecime din valoarea bunului su.

Art. 601
Regulile aplicabile n cazul imposibilittii de separare a bunurilor unite
Dac nu se poate obtine separarea bunurilor mobile unite sunt aplicabile, n mod
corespunztor, dispozitiile art. 598 si 599.

CAPITOLUL III
Limitele juridice ale dreptului de proprietate privat

SECTIUNEA 1
Limite legale

1. Dispozitii comune


Art. 602
Interesul public si interesul privat
(1) Legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie n interes public, fie n
interes privat.
(2) Limitele legale n interes privat pot fi modificate ori desfiintate temporar prin acordul
prtilor. Pentru opozabilitate fat de terti este necesar ndeplinirea formalittilor de publicitate
prevzute de lege.

Art. 603
Regulile privind protectia mediului si buna vecintate
Dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si
asigurarea bunei vecintti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau
obiceiului, revin proprietarului.

2. Folosirea apelor

Art. 604
Regulile privind curgerea fireasc a apelor
(1) Proprietarul fondului inferior nu poate mpiedica n niciun fel curgerea fireasc a
apelor provenite de pe fondul superior.
(2) Dac aceast curgere cauzeaz prejudicii fondului inferior, proprietarul acestuia poate
cere autorizarea justitiei spre a face pe fondul su lucrrile necesare schimbrii directiei apelor,
suportnd toate cheltuielile ocazionate.
(3) La rndul su, proprietarul fondului superior este obligat s nu efectueze nicio lucrare
de natur s agraveze situatia fondului inferior.

Art. 605
Regulile privind curgerea provocat a apelor
(1) Proprietarul fondului inferior nu poate mpiedica nici curgerea provocat de
proprietarul fondului superior sau de alte persoane, asa cum este cazul apelor care tsnesc pe
acest din urm fond datorit unor lucrri subterane ntreprinse de proprietarul acestuia, al apelor
provenite din secarea terenurilor mlstinoase, al apelor folosite ntr-un scop casnic, agricol sau
industrial, ns numai dac aceast curgere preced vrsarea ntr-un curs de ap sau ntr-un sant.
(2) n acest caz, proprietarul fondului superior este obligat s aleag calea si mijloacele
de scurgere de natur s aduc prejudicii minime fondului inferior, rmnnd dator la plata unei
despgubiri juste si prealabile ctre proprietarul acestui din urm fond.
(3) Dispozitiile prezentului articol nu se aplic atunci cnd pe fondul inferior se afl o
constructie, mpreun cu grdina si curtea aferent, sau un cimitir.

Art. 606
Cheltuielile referitoare la irigatii
(1) Proprietarul care vrea s foloseasc pentru irigarea terenului su apele naturale si
artificiale de care poate dispune n mod efectiv are dreptul ca, pe cheltuiala sa exclusiv, s fac
pe terenul riveranului opus lucrrile necesare pentru captarea apei.
(2) Dispozitiile art. 605 alin. (2) si (3) se aplic n mod corespunztor.

Art. 607
Obligatia proprietarului cruia i prisoseste apa
(1) Proprietarul cruia i prisoseste apa pentru necesittile curente este obligat ca, n
schimbul unei juste si prealabile compensatii, s ofere acest surplus pentru proprietarul care nu
si-ar putea procura apa necesar pentru fondul su dect cu o cheltuial excesiv.
(2) Proprietarul nu poate fi scutit de obligatia prevzut la alin. (1) pretinznd c ar putea
acorda surplusului de ap o alt destinatie dect satisfacerea necesittilor curente. El poate ns
cere despgubiri suplimentare proprietarului aflat n nevoie, cu conditia de a dovedi existenta
real a destinatiei pretinse.

Art. 608
ntrebuintarea izvoarelor
(1) Proprietarul poate acorda orice ntrebuintare izvorului ce ar exista pe fondul su, sub
rezerva de a nu aduce atingere drepturilor dobndite de proprietarul fondului inferior.
(2) Proprietarul fondului pe care se afl izvorul nu poate s i schimbe cursul dac prin
aceast schimbare ar lipsi locuitorii unei localitti de apa necesar pentru satisfacerea nevoilor
curente.

Art. 609
Despgubirile datorate proprietarului fondului pe care se afl izvorul
(1) Proprietarul fondului pe care se afl izvorul poate cere repararea prejudiciilor cauzate
de persoana care, prin lucrrile efectuate, a secat, a micsorat ori a alterat apele sale.
(2) Dac starea de fapt o permite, proprietarul fondului poate pretinde restabilirea
situatiei anterioare atunci cnd apa era indispensabil pentru exploatarea fondului su.
(3) n cazul n care izvorul se ntinde pe dou fonduri nvecinate, dispozitiile alin. (1) si
(2) se aplic n mod corespunztor, tinnd seama de ntinderea izvorului pe fiecare fond.

Art. 610
Regulile speciale privind folosirea apelor
Dispozitiile prezentului paragraf se completeaz cu reglementrile speciale n materia
regimului apelor.

3. Pictura stresinii

Art. 611
Pictura stresinii
Proprietarul este obligat s si fac streasina casei sale astfel nct apele provenind de la
ploi s nu se scurg pe fondul proprietarului vecin.

4. Distanta si lucrrile intermediare cerute pentru anumite constructii, lucrri si plantatii

Art. 612
Distanta minim n constructii
Orice constructii, lucrri sau plantatii se pot face de ctre proprietarul fondului numai cu
respectarea unei distante minime de 60 de cm fat de linia de hotar, dac nu se prevede altfel prin
lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel nct s nu se aduc atingere drepturilor
proprietarului vecin. Orice derogare de la distanta minim se poate face prin acordul prtilor
exprimat printr-un nscris autentic.

Art. 613
Distanta minim pentru arbori
(1) n lipsa unor dispozitii cuprinse n lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului
locului, arborii trebuie sditi la o distant de cel putin 2 metri de linia de hotar, cu exceptia
acelora mai mici de 2 metri, a plantatiilor si a gardurilor vii.
(2) n caz de nerespectare a distantei, proprietarul vecin este ndrepttit s cear scoaterea
ori, dup caz, tierea, la nltimea cuvenit, a arborilor, plantatiilor ori a gardurilor vii, pe
cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate.
(3) Proprietarul fondului peste care se ntind rdcinile sau ramurile arborilor apartinnd
proprietarului vecin are dreptul de a le tia, precum si dreptul de a pstra fructele czute n mod
natural pe fondul su.

5. Vederea asupra propriettii vecinului

Art. 614
Fereastra sau deschiderea n zidul comun
Nu este permis s se fac fereastr sau deschidere n zidul comun dect cu acordul
proprietarilor.

Art. 615
Distanta minim pentru fereastra de vedere
(1) Este obligatorie pstrarea unei distante de cel putin 2 metri ntre fondul, ngrdit sau
nengrdit, apartinnd proprietarului vecin si fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea
lucrri ce ar fi orientate ctre acest fond.
(2) Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrri neparalele cu linia de hotar
spre fondul nvecinat sunt interzise la o distant mai mic de un metru.
(3) Distanta se calculeaz de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe fata
zidului n care s-a deschis vederea sau, dup caz, pe linia exterioar a balconului, pn la linia de
hotar. Distanta, si n cazul lucrrilor neparalele, se msoar tot perpendicular, de la punctul cel
mai apropiat al lucrrii de linia de hotar si pn la aceast linie.

Art. 616
Fereastra de lumin
Dispozitiile art. 615 nu exclud dreptul proprietarului de a-si deschide, fr limit de
distant, ferestre de lumin dac sunt astfel construite nct s mpiedice vederea spre fondul
nvecinat.

6. Dreptul de trecere

Art. 617
Dreptul de trecere
(1) Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea public are dreptul s i se
permit trecerea pe fondul vecinului su pentru exploatarea fondului propriu.
(2) Trecerea trebuie s se fac n conditii de natur s aduc o minim stnjenire
exercitrii dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea public; n cazul n care
mai multe fonduri vecine au acces la calea public, trecerea se va face pe fondul cruia i s-ar
aduce cele mai putine prejudicii.
(3) Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge n momentul n care fondul
dominant dobndeste un alt acces la calea public.

Art. 618
Exercitarea dreptului de trecere n situatii speciale
(1) Dac lipsa accesului provine din vnzare, schimb, partaj sau dintr-un alt act juridic,
trecerea nu va putea fi cerut dect celor care au dobndit partea de teren pe care se fcea
anterior trecerea.
(2) Cnd lipsa accesului este imputabil proprietarului care pretinde trecerea, aceasta
poate fi stabilit numai cu consimtmntul proprietarului fondului care are acces la calea public
si cu plata dublului despgubirii.

Art. 619
ntinderea si modul de stabilire a dreptului de trecere
ntinderea si modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin ntelegerea
prtilor, prin hotrre judectoreasc sau printr-o folosint continu pe timp de 10 ani.

Art. 620
Prescriptia actiunii n despgubire si restituirea despgubirii ncasate
(1) Termenul de prescriptie pentru dreptul la actiunea n despgubire pe care o are
proprietarul fondului aservit mpotriva proprietarului fondului dominant ncepe s curg din
momentul stabilirii dreptului de trecere.
(2) n cazul n care nceteaz dreptul de trecere, proprietarul fondului aservit este dator s
restituie despgubirea ncasat, cu deducerea pagubei suferite n raport cu durata efectiv a
dreptului de trecere.

7. Alte limite legale

Art. 621
Dreptul de trecere pentru utilitti
(1) Proprietarul este obligat s permit trecerea prin fondul su a retelelor edilitare ce
deservesc fonduri nvecinate sau din aceeasi zon, de natura conductelor de ap, gaz sau altele
asemenea, a canalelor si a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, dup caz, precum si a
oricror alte instalatii sau materiale cu acelasi scop.
(2) Aceast obligatie subzist numai pentru situatia n care trecerea prin alt parte ar fi
imposibil, periculoas sau foarte costisitoare.
(3) n toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despgubiri juste. Dac este
vorba despre utilitti noi, despgubirea trebuie s fie si prealabil.
(4) Cldirile, curtile si grdinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere, dac
ea are ca obiect conducte si canale subterane, n cazul n care acestea sunt utilitti noi.

Art. 622
Dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrri
(1) De asemenea, proprietarul este obligat s permit folosirea fondului su pentru
efectuarea unor lucrri necesare fondului nvecinat, precum si accesul vecinului pe terenul su
pentru tierea crengilor si culegerea fructelor, n schimbul unei despgubiri, dac este cazul.
(2) Dispozitiile art. 621 alin. (2) sunt aplicabile.

Art. 623
Dreptul de trecere pentru reintrarea n posesie
(1) Proprietarul unui fond nu poate mpiedica accesul altuia pentru a redobndi posesia
unui bun al su, ajuns ntmpltor pe fondul respectiv, dac a fost nstiintat n prealabil.
(2) n toate cazurile, proprietarul fondului are dreptul la o just despgubire pentru
prejudiciile ocazionate de reintrarea n posesie, precum si pentru cele pe care bunul le-a cauzat
fondului.

Art. 624
Starea de necessitate
(1) n cazul n care o persoan a folosit sau a distrus un bun al altuia pentru a se apra pe
sine ori pe altul de un pericol iminent, proprietarul bunului are dreptul s cear o despgubire
echitabil numai de la cel care a fost salvat.
(2) Nu poate pretinde nicio despgubire proprietarul care a provocat sau a favorizat
aparitia pericolului.

Art. 625
Regulile speciale
ngrdirile cuprinse n prezenta sectiune se completeaz cu dispozitiile legilor speciale
privind regimul juridic al anumitor bunuri, cum ar fi terenurile si constructiile de orice fel,
pdurile, bunurile din patrimoniul national-cultural, bunurile sacre ale cultelor religioase, precum
si altele asemenea.


SECTIUNEA a 2-a
Limite conventionale

Art. 626
Limitarea dreptului de proprietate prin acte juridice
Proprietarul poate s consimt la limitarea dreptului su prin acte juridice, dac nu
ncalc ordinea public si bunele moravuri.

Art. 627
Clauza de inalienabilitate. Conditii. Domeniu de aplicare
(1) Prin conventie sau testament se poate interzice nstrinarea unui bun, ns numai
pentru o durat de cel mult 49 de ani si dac exist un interes serios si legitim. Termenul ncepe
s curg de la data dobndirii bunului.
(2) Dobnditorul poate fi autorizat de ctre instant s dispun de bun dac interesul care
a justificat clauza de inalienabilitate a bunului a disprut sau dac un interes superior o impune.
(3) Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate ntr-un contract atrage nulitatea
ntregului contract dac a fost determinant la ncheierea acestuia. n contractele cu titlu oneros,
caracterul determinant se prezum, pn la proba contrar.
(4) Clauza de inalienabilitate este subnteleas n conventiile din care se naste obligatia
de a transmite n viitor proprietatea ctre o persoan determinat sau determinabil.
(5) Transmiterea bunului pe cale de succesiune nu poate fi oprit prin stipularea
inalienabilittii.

Art. 628
Conditiile de opozabilitate
(1) Clauza de inalienabilitate nu poate fi invocat mpotriva dobnditorilor bunului sau a
creditorilor proprietarului care s-a obligat s nu nstrineze dect dac este valabil si
ndeplineste conditiile de opozabilitate.
(2) Pentru opozabilitate, clauza de inalienabilitate trebuie s fie supus formalittilor de
publicitate prevzute de lege, dac este cazul.
(3) n cazul bunurilor mobile, sunt aplicabile, n mod corespunztor, regulile prevzute
pentru dobndirea propriettii prin posesia de bun-credint.
(4) n cazul n care clauza de inalienabilitate a fost prevzut ntr-un contract cu titlu
gratuit, ea este opozabil si creditorilor anteriori ai dobnditorului.
(5) Nendeplinirea conditiilor de opozabilitate nu l lipseste pe beneficiarul clauzei de
inalienabilitate de dreptul de a pretinde daune-interese proprietarului care nu se conformeaz
acestei obligatii.

Art. 629
Sanctiunile pentru nerespectarea clauzei de inalienabilitate
(1) nstrintorul poate s cear rezolutiunea contractului n cazul nclcrii clauzei de
inalienabilitate de ctre dobnditor.
(2) Att nstrintorul, ct si tertul, dac inalienabilitatea s-a stipulat n favoarea acestuia,
pot s cear anularea actului de nstrinare subsecvent ncheiat cu nerespectarea clauzei.
(3) Nu pot fi supuse urmririi bunurile pentru care s-a stipulat inalienabilitatea, ct timp
clauza produce efecte, dac prin lege nu se prevede altfel.

SECTIUNEA a 3-a
Limite judiciare


Art. 630
Depsirea inconvenientelor normale ale vecinttii
(1) Dac proprietarul cauzeaz, prin exercitarea dreptului su, inconveniente mai mari
dect cele normale n relatiile de vecintate, instanta de judecat poate, din considerente de
echitate, s l oblige la despgubiri n folosul celui vtmat, precum si la restabilirea situatiei
anterioare atunci cnd acest lucru este posibil.
(2) n cazul n care prejudiciul cauzat ar fi minor n raport cu necesitatea sau utilitatea
desfsurrii activittii prejudiciabile de ctre proprietar, instanta va putea ncuviinta desfsurarea
acelei activitti. Cel prejudiciat va avea ns dreptul la despgubiri.
(3) Dac prejudiciul este iminent sau foarte probabil, instanta poate s ncuviinteze, pe
cale de ordonant presedintial, msurile necesare pentru prevenirea pagubei.

CAPITOLUL IV
Proprietatea comun

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 631
Notiunea
Dispozitiile prezentului capitol se aplic ori de cte ori, n temeiul unui act juridic sau al
altui mod de dobndire prevzut de lege, dreptul de proprietate privat are 2 sau mai multi
titulari.

Art. 632
Formele propriettii comune
(1) Formele propriettii comune sunt urmtoarele:
a) proprietatea pe cote-prti (coproprietatea);
b) proprietatea n devlmsie (devlmsia).
(2) Coproprietatea poate fi obisnuit sau fortat.
(3) Coproprietatea fortat nu poate nceta prin partaj judiciar.

Art. 633
Prezumtia de coproprietate
Dac bunul este stpnit n comun, coproprietatea se prezum, pn la proba contrar.


SECTIUNEA a 2-a
Coproprietatea obisnuit

Art. 634
ntinderea cotelor-prti
(1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-prti din dreptul de proprietate
si poate dispune n mod liber de aceasta n lips de stipulatie contrar.
(2) Cotele-prti sunt prezumate a fi egale, pn la proba contrar. Dac bunul a fost
dobndit prin act juridic, proba contrar nu se va putea face dect prin nscrisuri.

Art. 635
Repartizarea beneficiilor si a sarcinilor ntre coproprietari
Coproprietarii vor mprti beneficiile si vor suporta sarcinile copropriettii, proportional
cu cota lor parte din drept.

Art. 636
Exercitarea n comun a dreptului de folosint
(1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun n msura n care nu schimb
destinatia si nu aduce atingere drepturilor celorlalti coproprietari.
(2) Cel care, mpotriva vointei celorlalti proprietari, exercit n mod exclusiv folosinta
bunului comun poate fi obligat la despgubiri.

Art. 637
Fructele bunului comun
Fructele produse de bunul comun se cuvin tuturor coproprietarilor, proportional cu cota
lor parte din drept.

Art. 638
Dreptul la restituirea cheltuielilor
(1) Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile producerii sau culegerii fructelor are
dreptul la restituirea acestor cheltuieli de ctre coproprietari, n proportie cu cotele lor prti.
(2) Fructele naturale sau fructele industriale ale bunului comun nsusite de un
coproprietar fac parte din masa partajabil ct timp ele nu au fost consumate ori nstrinate sau
nu au pierit si pot fi identificate distinct. n caz contrar, coproprietarul interesat are dreptul la
despgubiri, cu exceptia cazului n care fructele au pierit n mod fortuit. Dreptul la actiunea n
despgubiri este supus prescriptiei, potrivit dreptului comun.
(3) Dreptul de a reclama fructele civile ale bunului comun nsusite de un coproprietar este
supus prescriptiei, potrivit dreptului comun.

Art. 639
Modul de folosire a bunului comun
Modul de folosire a bunului comun se stabileste prin acordul coproprietarilor, iar n caz
de nentelegere, prin hotrre judectoreasc.

Art. 640
Actele de conservare
Fiecare coproprietar poate s fac acte de conservare cu privire la bunul comun fr
acordul celorlalti coproprietari.

Art. 641
Actele de administrare si de dispozitie
(1) Actele de administrare, precum ncheierea sau denuntarea unor contracte de locatiune,
cesiunile de venituri imobiliare si altele asemenea, cu privire la bunul comun pot fi fcute numai
cu acordul coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor-prti.
(2) Actele de administrare care limiteaz n mod substantial posibilitatea unui
coproprietar de a folosi bunul comun n raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcin
excesiv prin raportare la cota sa parte sau la cheltuielile suportate de ctre ceilalti coproprietari
nu vor putea fi efectuate dect cu acordul acestuia.
(3) Coproprietarul sau coproprietarii interesati pot cere instantei s suplineasc acordul
coproprietarului aflat n imposibilitate de a-si exprima vointa sau care se opune n mod abuziv la
efectuarea unui act de administrare indispensabil mentinerii utilittii sau valorii bunului.
(4) Orice acte juridice de dispozitie cu privire la bunul comun, actele de folosint cu titlu
gratuit, cesiunile de venituri imobiliare si locatiunile ncheiate pe termen mai mare de 3 ani,
precum si actele care urmresc exclusiv nfrumusetarea bunului nu se pot ncheia dect cu
acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act de dispozitie.

Art. 642
Sanctiunile
(1) Actele juridice fcute cu nerespectarea regulilor prevzute la
art. 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimtit, expres ori tacit, la
ncheierea actului.
(2) Coproprietarului vtmat i se recunoaste dreptul ca, nainte de partaj, s exercite
actiunile posesorii mpotriva tertului care ar fi intrat n posesia bunului comun n urma ncheierii
actului. n acest caz, restituirea posesiei bunului se va face n folosul tuturor coproprietarilor, cu
daune-interese, dac este cazul, n sarcina celor care au participat la ncheierea actului.

Art. 643
Actiunile n justitie
(1) Fiecare coproprietar poate sta singur n justitie, indiferent de calitatea procesual, n
orice actiune privitoare la coproprietate, inclusiv n cazul actiunii n revendicare.
(2) Hotrrile judectoresti pronuntate n folosul copropriettii profit tuturor
coproprietarilor. Hotrrile judectoresti potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalti
coproprietari.
(3) Cnd actiunea nu este introdus de toti coproprietarii, prtul poate cere instantei de
judecat introducerea n cauz a celorlalti coproprietari n calitate de reclamanti, n termenul si
conditiile prevzute n Codul de procedur civil pentru chemarea n judecat a altor persoane.

Art. 644
Contractele de administrare a copropriettii
(1) Se poate deroga de la dispozitiile art. 635, 636, 641 si art. 642 alin. (1) printr-un
contract de administrare a copropriettii ncheiat cu acordul tuturor coproprietarilor.
(2) n cazul n care oricare dintre coproprietari denunt contractul de administrare, acesta
si nceteaz existenta, rmnnd aplicabile regulile din prezenta sectiune.
(3) n cazul n care, printre bunurile aflate n coproprietate, se afl si bunuri imobile,
contractele de administrare a copropriettii si declaratiile de denuntare a acestora vor fi notate n
cartea funciar, la cererea oricruia dintre coproprietari.

Art. 645
Regulile aplicabile n cazul cotitularilor altor drepturi reale
Dispozitiile prezentei sectiuni se aplic n mod corespunztor si n cazul exercitrii
mpreun, de ctre dou sau mai multe persoane, a unui alt drept real principal.

SECTIUNEA a 3-a
Coproprietatea fortat

1. Dispozitii comune

Art. 646
Cazurile de coproprietate fortat
Se afl n coproprietate fortat:
1. bunurile prevzute la art. 649, 660, 687 si 1141;
2. bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a dou imobile vecine, situate pe
linia de hotar ntre acestea, cum ar fi potecile, fntnile, drumurile si izvoarele;
3. bunurile comune afectate utilizrii a dou sau a mai multor fonduri, cum ar fi o
central termic sau alte instalatii care deservesc dou sau mai multe cldiri, un drum comun
ntr-un cartier de locuinte sau alte asemenea bunuri;
4. orice alt bun comun prevzut de lege.

Art. 647
Regimul juridic general
(1) Fiecare coproprietar poate exercita folosinta bunului comun, cu conditia s respecte
destinatia acestuia si s permit exercitarea folosintei de ctre ceilalti coproprietari.
(2) Cnd bunul comun are caracter accesoriu n raport cu un bun principal, fiecare
coproprietar poate s dispun cu privire la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului
comun numai odat cu exercitarea dreptului de dispozitie asupra bunului principal.
(3) Cheltuielile pentru ntretinerea si conservarea bunului comun se suport n mod
proportional cu cota-parte din drept a fiecrui coproprietar. Cnd bunul comun are caracter
accesoriu, n absenta unei conventii contrare, cota-parte din drept a fiecrui coproprietar se
stabileste n functie de ntinderea bunului principal.

2. Coproprietatea asupra prtilor comune din cldirile cu mai multe etaje sau
apartamente

I. Prtile comune

Art. 648
Notiunea
(1) Dac ntr-o cldire sau ntr-un ansamblu rezidential exist spatii cu destinatie de
locuint sau cu alt destinatie avnd proprietari diferiti, prtile din cldire care, fiind destinate
ntrebuintrii spatiilor respective, nu pot fi folosite dect n comun sunt obiectul unui drept de
coproprietate fortat.
(2) Prtile comune sunt bunuri accesorii n raport cu spatiile locative, care constituie
bunurile principale n sensul art. 546.

Art. 649
Prtile comune
(1) Sunt considerate prti comune, n msura n care prin lege ori prin act juridic nu se
prevede altfel:
a) terenul pe care se afl cldirea, compus att din suprafata construit, ct si din cea
neconstruit necesar, potrivit naturii sau destinatiei constructiei, pentru a asigura exploatarea
normal a acesteia; pentru eventuala suprafat excedentar proprietarii sunt titularii unei
coproprietti obisnuite;
b) fundatia, curtea interioar, structura, structura de rezistent, peretii perimetrali si
desprtitori dintre proprietti si/sau spatiile comune, acoperisul, terasele, scrile si casa scrilor,
holurile, pivnitele si subsolurile necompartimentate, rezervoarele de ap, centralele termice
proprii si ascensoarele;
c) instalatiile de ap si canalizare, electrice, de telecomunicatii, de nclzire si de gaze de
la bransament/racord pn la punctul de distributie ctre prtile aflate n proprietate exclusiv,
canalele pluviale, paratrsnetele, antenele colective, precum si alte asemenea prti;
d) alte bunuri care, potrivit legii sau vointei prtilor, sunt n folosint comun.
(2) Cosurile de fum si de aerisire, precum si spatiile pentru spltorii si usctorii sunt
considerate prti comune exclusiv pentru coproprietarii care utilizeaz aceste utilitti n
conformitate cu proiectul cldirii.

Art. 650
Atribuirea n folosint exclusiv a prtilor comune
(1) Prtile comune pot fi atribuite coproprietarilor n folosint exclusiv numai dac prin
aceasta nu sunt lezate drepturile celorlalti coproprietari.
(2) Decizia de atribuire n folosint exclusiv trebuie adoptat cu o majoritate de dou
treimi din numrul coproprietarilor si al cotelor-prti. n cldirile unde sunt constituite asociatii
de proprietari, decizia se adopt de ctre adunarea general, cu aceeasi majoritate.

Art. 651
Actele juridice privind cotele-prti
Cota-parte din dreptul de proprietate asupra prtilor comune are caracter accesoriu n
raport cu dreptul de proprietate asupra spatiului din cldire care constituie bunul principal;
nstrinarea sau ipotecarea cotei-prti nu se va putea face dect odat cu dreptul asupra spatiului
care constituie bunul principal.

Art. 652
Stabilirea cotelor-prti
n lipsa unei stipulatii contrare existente n titlurile de proprietate, coteleprti se stabilesc
prin raportarea suprafetei utile a fiecrui spatiu locativ la totalul suprafetei utile a spatiilor
locative din cldire.

II. Drepturile si obligatiile coproprietarilor

Art. 653
Exercitarea dreptului de folosint
Fiecare coproprietar poate folosi, n conditiile acordului de asociere, att spatiul care
constituie bunul principal, ct si prtile comune, fr a aduce atingere drepturilor celorlalti
proprietari si fr a schimba destinatia cldirii. n lipsa acordului de asociere, dispozitiile art. 647
rmn aplicabile.

Art. 654
Cheltuielile legate de ntretinerea, repararea si exploatarea prtilor comune
(1) n lipsa unor prevederi legale sau ntelegeri contrare, fiecare coproprietar suport
cheltuielile legate de ntretinerea, repararea si exploatarea prtilor comune, n proportie cu cota
sa parte.
(2) Cu toate acestea, cheltuielile legate de prtile comune folosite exclusiv de ctre unii
dintre coproprietari cad n sarcina acestora din urm.

Art. 655
Obligatia de conservare a cldirii
Proprietarul este obligat s asigure ntretinerea spatiului care constituie bunul principal,
astfel nct cldirea s se pstreze n stare bun.

Art. 656
Obligatia de a permite accesul n spatiile care constituie bunurile principale
(1) Coproprietarii sunt obligati s permit accesul n spatiile care constituie bunuri
principale pentru efectuarea lucrrilor necesare conservrii cldirii si ntretinerii prtilor comune.
(2) n aceast situatie, pentru prejudiciile cauzate, ei vor fi despgubiti de ctre asociatia
de proprietari sau, dup caz, de ctre proprietarul n interesul cruia au fost efectuate lucrrile.

Art. 657
Regulile aplicabile n cazul distrugerii cldirii
(1) n cazul n care cldirea a fost distrus n ntregime ori ntr-o proportie mai mare de
jumtate din valoarea ei, orice coproprietar poate, n lipsa unei ntelegeri contrare, s solicite
vnzarea la licitatie public a terenului si a materialelor de constructie care au rezultat.
(2) n caz de distrugere a unei prti mai mici dect cea prevzut la alin. (1),
coproprietarii vor contribui la refacerea prtilor comune, proportional cu cotele-prti. Dac unul
sau mai multi coproprietari refuz sau nu pot s participe la refacere, ei sunt obligati s cedeze
celorlalti coproprietari cotele lor prti din dreptul de proprietate. Pretul se stabileste de prti ori,
n caz de nentelegere, de ctre instanta judectoreasc.

Art. 658
ncetarea destinatiei folosintei comune
(1) ncetarea destinatiei de folosint comun pentru prtile comune din cldirile cu mai
multe etaje sau apartamente se poate hotr motivat cu o majoritate de dou treimi din numrul
coproprietarilor.
(2) n acest caz, devin aplicabile dispozitiile privitoare la coproprietatea obisnuit si
temporar. Cu toate acestea, nstrinarea sau ipotecarea se poate realiza dac exist o majoritate
de dou treimi din numrul coproprietarilor.
(3) n cazurile prevzute la alin. (1) si (2), coproprietarii care nu au votat ori, dup caz, s-
au opus la nstrinare sau ipotecare au dreptul la o despgubire just stabilit pe cale
conventional ori, n caz de nentelegere, pe cale judectoreasc.
(4) Constatarea ncetrii destinatiei de folosint comun pentru aceste prti se face prin
hotrre a adunrii generale a asociatiei de proprietari adoptat cu o majoritate de dou treimi din
numrul coproprietarilor.
(5) Imobilul, respectiv partea din imobil care rezult din ncetarea destinatiei folosintei
comune se nscrie n mod corespunztor n cartea funciar pe baza documentatiei cadastrale
ntocmite n acest scop.

III. Asociatia de proprietari

Art. 659
Constituirea asociatiilor de proprietari
n cazul cldirilor cu mai multe etaje ori apartamente sau n cazul ansamblurilor
rezidentiale formate din locuinte individuale, amplasate izolat, nsiruit sau cuplat, n care exist
proprietti comune si proprietti individuale, se constituie asociatia de proprietari, care se
organizeaz si functioneaz n conditiile legii.

3. Coproprietatea asupra desprtiturilor comune


Art. 660
Prezumtia de coproprietate asupra desprtiturilor comune
(1) Zidul, santul, precum si orice alt desprtitur ntre dou fonduri sunt prezumate a fi
n proprietatea comun a vecinilor, dac nu rezult contrariul din titlul de proprietate, dintr-un
semn de necomunitate ori dac proprietatea comun nu a devenit proprietate exclusiv prin
uzucapiune, n conditiile legii.
(2) Dispozitiile art. 651 sunt aplicabile n mod corespunztor.

Art. 661
Semnele de necomunitate
(1) Exist semn de necomunitate a zidului atunci cnd culmea acestuia este dreapt si
perpendicular spre un fond si nclinat spre cellalt fond. Zidul este prezumat a fi n proprietatea
exclusiv a proprietarului fondului ctre care este nclinat coama zidului.
(2) Exist semn de necomunitate a santului atunci cnd pmntul este aruncat ori nltat
exclusiv pe o parte a santului. Santul este prezumat a fi n proprietatea exclusiv a proprietarului
fondului pe care este aruncat pmntul.
(3) Vor fi considerate semne de necomunitate orice alte semne care fac s se prezume c
zidul a fost construit exclusiv de unul dintre proprietari.

Art. 662
Obligatia de construire a desprtiturilor comune
(1) Oricare dintre vecini i poate obliga pe proprietarii fondurilor nvecinate s contribuie
la construirea unei desprtituri comune.
(2) n lipsa unor dispozitii legale, a regulilor de urbanism sau a obiceiului locului,
nltimea zidului comun se stabileste de prti, dar fr a depsi 2 metri, socotindu-se si coama
zidului.

Art. 663
Cheltuielile de ntretinere si reparare a desprtiturilor comune
(1) Coproprietarii sunt tinuti s suporte cheltuielile ocazionate de ntretinerea si repararea
desprtiturii comune, proportional cu dreptul fiecruia.
(2) Cu toate acestea, fiecare coproprietar poate s nu participe la cheltuielile de ntretinere
si reparare, renuntnd la dreptul su de proprietate asupra desprtiturii comune, dispozitiile n
materie de carte funciar fiind aplicabile. Coproprietarul nu va putea fi aprat de a participa la
cheltuieli, n cazul n care are o constructie sprijinit de zidul comun ori n cazul n care trage un
alt folos din exploatarea desprtiturii comune.

Art. 664
Constructiile si instalatiile aflate n legtur cu zidul comun
(1) Oricare dintre coproprietari are dreptul s sprijine constructii ori s instaleze grinzi n
zidul comun cu obligatia de a lsa 6 centimetri spre cellalt coproprietar si fr a afecta dreptul
acestuia de a sprijini constructiile sale ori de a instala propriile grinzi n zidul comun.
(2) Un coproprietar va avea dreptul de a scurta grinzile puse de vecinul su pn n
jumtatea zidului, n cazul n care ar dori s instaleze el nsusi grinzi ori s construiasc un cos
de fum n acelasi loc.

Art. 665
nltarea zidului comun
(1) Oricare dintre coproprietari poate s nalte zidul, cu ndatorirea de a suporta singur
cheltuielile de nltare peste limita zidului comun, precum si cheltuielile de reparare a prtii
comune a zidului ca urmare a nltrii acestuia.
(2) n cazul n care zidul nu poate rezista nltrii, proprietarul care doreste s fac
aceast nltare este dator s reconstruiasc zidul n ntregime lund din fondul su suprafata
pentru a asigura grosimea necesar zidului nou ridicat.
(3) Vecinul care nu a contribuit la nltare poate dobndi coproprietatea, pltind jumtate
din valoarea actualizat a materialelor si manoperei folosite, precum si, dac este cazul, jumtate
din valoarea terenului ntrebuintat pentru ngrosarea zidului.

Art. 666
Dobndirea copropriettii asupra desprtiturilor
Vecinul care nu a contribuit la realizarea desprtiturii comune poate dobndi un drept de
coproprietate asupra desprtiturii, pltind jumtate din valoarea actualizat a materialelor si
manoperei folosite si, dup caz, jumtate din valoarea terenului pe care desprtitura a fost
construit. Dispozitiile n materie de carte funciar rmn aplicabile.


SECTIUNEA a 4-a
Proprietatea comun n devlmsie


Art. 667
Proprietatea comun n devlmsie
Exist proprietate n devlmsie atunci cnd, prin efectul legii sau n temeiul unui act
juridic, dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane fr ca vreuna dintre
acestea s fie titularul unei cote-prti determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau
bunurilor comune.

Art. 668
Regulile aplicabile propriettii devlmase
(1) Dac se naste prin efectul legii, proprietatea n devlmsie este supus dispozitiilor
acelei legi care se completeaz, n mod corespunztor, cu cele privind regimul comunittii legale.
(2) n cazul n care izvorul propriettii n devlmsie este un act juridic, dispozitiile
privitoare la regimul comunittii legale se aplic n mod corespunztor.

SECTIUNEA a 5-a
Partajul

Art. 669
Imprescriptibilitatea actiunii de partaj
ncetarea copropriettii prin partaj poate fi cerut oricnd, afar de cazul n care partajul a
fost suspendat prin lege, act juridic ori hotrre judectoreasc.

Art. 670
Felurile partajului
Partajul poate fi fcut prin bun nvoial sau prin hotrre judectoreasc, n conditiile
legii.

Art. 671
mprteala prtilor comune ale cldirilor
(1) Partajul este inadmisibil n cazurile prevzute de sectiunile a 3-a si a 4-a din prezentul
capitol, precum si n alte cazuri prevzute de lege.
(2) Cu toate acestea, partajul poate fi cerut n cazul prtilor comune din cldirile cu mai
multe etaje sau apartamente atunci cnd aceste prti nceteaz de a mai fi destinate folosintei
comune.
(3) n cazul propriettii periodice si n celelalte cazuri de coproprietate fortat, partajul
este posibil numai prin bun nvoial.

Art. 672
Conventiile privitoare la suspendarea partajului
Conventiile privind suspendarea partajului nu pot fi ncheiate pentru o perioad mai mare
de 5 ani. n cazul imobilelor, conventiile trebuie ncheiate n form autentic si supuse
formalittilor de publicitate prevzute de lege.

Art. 673
Suspendarea pronuntrii partajului prin hotrre judectoreasc
Instanta sesizat cu cererea de partaj poate suspenda pronuntarea partajului, pentru cel
mult un an, pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor celorlalti coproprietari. Dac
pericolul acestor prejudicii este nlturat nainte de mplinirea termenului, instanta, la cererea
prtii interesate, va reveni asupra msurii.

Art. 674
Conditiile speciale privind capacitatea de exercitiu
Dac un coproprietar este lipsit de capacitate de exercitiu ori are capacitate de exercitiu
restrns, partajul va putea fi fcut prin bun nvoial numai cu autorizarea instantei de tutel,
precum si, dac este cazul, a ocrotitorului legal.

Art. 675
Inadmisibilitatea partajului n cazul uzucapiunii
Partajul poate fi cerut chiar atunci cnd unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul,
afar de cazul cnd acesta l-a uzucapat, n conditiile legii.

Art. 676
Regulile privitoare la modul de mprtire
(1) Partajul bunurilor comune se va face n natur, proportional cu cotaparte a fiecrui
coproprietar.
(2) Dac bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil n natur, partajul se va face
n unul dintre urmtoarele moduri:
a) atribuirea ntregului bun, n schimbul unei sulte, n favoarea unuia ori a mai multor
coproprietari, la cererea acestora;
b) vnzarea bunului n modul stabilit de coproprietari ori, n caz de nentelegere, la
licitatie public, n conditiile legii, si distribuirea pretului ctre coproprietari proportional cu
cota-parte a fiecruia dintre ei.

Art. 677
Datoriile nscute n legtur cu bunul comun
(1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor nscute n legtur cu
coproprietatea si care sunt scadente ori devin scadente n cursul anului n care are loc partajul.
(2) Suma necesar pentru stingerea acestor obligatii va fi preluat, n lipsa unei stipulatii
contrare, din pretul vnzrii bunului comun cu ocazia partajului si va fi suportat de ctre
coproprietari proportional cu cota-parte a fiecruia.

Art. 678
Executarea silit privitoare la bunul comun
(1) Creditorii unui coproprietar pot urmri silit cota lui parte din dreptul asupra bunului
comun sau pot cere instantei mprteala bunului, caz n care urmrirea se va face asupra prtii de
bun sau, dup caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului.
(2) n cazul vnzrii silite a unei cote-prti din dreptul de proprietate asupra unui bun,
executorul judectoresc i va notifica pe ceilalti coproprietari cu cel putin dou sptmni nainte
de data stabilit pentru vnzare, nstiintndu-i despre ziua, ora si locul licitatiei. La pret egal,
coproprietarii vor fi preferati la adjudecarea cotei-prti.
(3) Creditorii care au un drept de garantie asupra bunului comun ori cei a cror creant s-
a nscut n legtur cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul s urmreasc silit
bunul, n minile oricui s-ar gsi, att nainte, ct si dup partaj.
(4) Conventiile de suspendare a mprtelii pot fi opuse creditorilor numai dac, nainte de
nasterea creantelor, au dobndit dat cert n cazul bunurilor mobile sau au fost autentificate n
cazul bunurilor imobile si s-au ndeplinit formalittile de publicitate prevzute de lege, dac este
cazul.

Art. 679
Drepturile creditorilor personali ai coproprietarului
(1) Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, s intervin, pe
cheltuiala lor, n partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot ns s atace un
partaj efectuat, afar numai dac acesta s-a fcut n lipsa lor si fr s se tin seama de opozitia
pe care au fcut-o, precum si n cazurile cnd partajul a fost simulat ori s-a fcut astfel nct
creditorii nu au putut s intervin n proces.
(2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si n cazul creditorilor care au un drept de garantie
asupra bunului comun ori al celor a cror creant s-a nscut n legtur cu conservarea sau
administrarea acestuia.

Art. 680
Efectele juridice ale partajului
(1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, dup caz, al
sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu ncepere de la data stabilit n actul de partaj, dar
nu mai devreme de data ncheierii actului, n cazul mprtelii voluntare, sau, dup caz, de la data
rmnerii definitive a hotrrii judectoresti.
(2) n cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dac actul de
partaj ncheiat n form autentic sau hotrrea judectoreasc rmas definitiv, dup caz, au
fost nscrise n cartea funciar.

Art. 681
Opozabilitatea unor acte juridice
Actele ncheiate, n conditiile legii, de un coproprietar cu privire la bunul comun rmn
valabile si sunt opozabile celui cruia i-a fost atribuit bunul n urma partajului.

Art. 682
Strmutarea garantiilor
Garantiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale prti se strmut de drept
asupra bunului atribuit acestuia sau, dup caz, a sumelor de bani care i-au fost atribuite prin
partaj.

Art. 683
Garantia pentru evictiune si vicii ascunse
(1) Coproprietarii si datoreaz, n limita cotelor-prti, garantie pentru evictiune si vicii
ascunse, dispozitiile legale privitoare la obligatia de garantie a vnztorului aplicndu-se n mod
corespunztor.
(2) Fiecare este obligat s l despgubeasc pe coproprietarul prejudiciat prin efectul
evictiunii sau al viciului ascuns. Dac unul dintre coproprietari este insolvabil, partea datorat de
acesta se va suporta, proportional, de ctre ceilalti coproprietari, inclusiv de coproprietarul
prejudiciat.
(3) Coproprietarii nu datoreaz garantie dac prejudiciul este urmarea faptei svrsite de
un alt coproprietar sau dac au fost scutiti prin actul de partaj.

Art. 684
Desfiintarea partajului
(1) Partajul prin bun nvoial poate fi desfiintat pentru aceleasi cauze ca si contractele.
(2) Partajul fcut fr participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolut.
(3) Partajul este ns valabil chiar dac nu cuprinde toate bunurile comune; pentru
bunurile omise se poate face oricnd un partaj suplimentar.

Art. 685
nstrinarea bunurilor atribuite
Nu poate invoca nulitatea relativ a partajului prin bun nvoial coproprietarul care,
cunoscnd cauza de nulitate, nstrineaz n tot sau n parte bunurile atribuite.

Art. 686
Regulile aplicabile bunurilor aflate n coproprietate si n devlmsie
Prevederile prezentei sectiuni sunt aplicabile bunurilor aflate n coproprietate, indiferent
de izvorul su, precum si celor aflate n devlmsie.

CAPITOLUL V
Proprietatea periodic

Art. 687
Proprietatea periodic
Dispozitiile prezentului capitol se aplic, n absenta unei reglementri speciale, ori de
cte ori mai multe persoane exercit succesiv si repetitiv atributul folosintei specific dreptului de
proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, n intervale de timp determinate, egale sau inegale.

Art. 688
Temeiul propriettii periodice
Proprietatea periodic se naste n temeiul unui act juridic, dispozitiile n materie de carte
funciar aplicndu-se n mod corespunztor.

Art. 689
Valabilitatea actelor ncheiate de coproprietar
(1) n privinta intervalului de timp ce i revine, orice coproprietar poate ncheia, n
conditiile legii, acte precum nchirierea, vnzarea, ipotecarea si altele asemenea.
(2) Actele de administrare sau de dispozitie privind cota-parte din dreptul de proprietate
aferent unui alt interval de timp sunt inopozabile titularului cotei-prti respective. Dispozitiile
art. 642 alin. (2) si art. 643 se aplic n mod corespunztor.
(3) n raporturile cu tertii cocontractanti de bun-credint, actele de administrare sau de
dispozitie mentionate la alin. (2) sunt anulabile.

Art. 690
Drepturile si obligatiile coproprietarilor
(1) Fiecare coproprietar este obligat s fac toate actele de conservare, n asa fel nct s
nu mpiedice ori s ngreuneze exercitarea drepturilor celorlalti coproprietari. Pentru reparatiile
mari, coproprietarul care avanseaz cheltuielile necesare are dreptul la despgubiri n raport cu
valoarea drepturilor celorlalti coproprietari.
(2) Actele prin care se consum n tot sau n parte substanta bunului pot fi fcute numai
cu acordul celorlalti coproprietari.
(3) La ncetarea intervalului, coproprietarul este dator s predea bunul coproprietarului
ndrepttit s l foloseasc n urmtorul interval.
(4) Coproprietarii pot ncheia un contract de administrare, dispozitiile art. 644 alin. (2)
aplicndu-se n mod corespunztor.

Art. 691
Obligatia de despgubire si excluderea
(1) Nerespectarea obligatiilor prevzute n prezentul capitol atrage plata de despgubiri.
(2) n cazul n care unul dintre coproprietari tulbur n mod grav exercitarea propriettii
periodice, acesta va putea fi exclus, prin hotrre judectoreasc, la cererea coproprietarului
vtmat.
(3) Excluderea va putea fi dispus numai dac unul dintre ceilalti coproprietari sau un tert
cumpr cota-parte a celui exclus.
(4) n acest scop, se va pronunta, mai nti, o ncheiere de admitere n principiu a cererii
de excludere, prin care se va stabili c sunt ndeplinite conditiile excluderii, ncheiere care va
putea fi atacat cu recurs pe cale separat.
(5) Dup rmnerea definitiv a ncheierii de admitere n principiu, n absenta ntelegerii
prtilor, se va stabili pretul vnzrii silite pe baz de expertiz. Dup consemnarea pretului la
institutia de credit stabilit de instant, se va pronunta hotrrea care va tine loc de contract de
vnzare-cumprare.
(6) Dup rmnerea definitiv a acestei hotrri*), dobnditorul si va putea nscrie
dreptul n cartea funciar, iar transmittorul va putea s ridice suma consemnat la institutia de
credit stabilit de instant.

Art. 692
ncetarea propriettii periodice
Proprietatea periodic nceteaz prin radiere din cartea funciar n temeiul dobndirii de
ctre o singur persoan a tuturor cotelor-prti din dreptul de proprietate periodic, precum si n
alte cazuri prevzute de lege.

TITLUL III
Dezmembrmintele dreptului de proprietate privat

CAPITOLUL I
Superficia

Art. 693
Notiunea
(1) Superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia,
deasupra ori n subsolul acelui teren, asupra cruia superficiarul dobndeste un drept de
folosint.
(2) Dreptul de superficie se dobndeste n temeiul unui act juridic, precum si prin
uzucapiune sau prin alt mod prevzut de lege. Dispozitiile n materie de carte funciar rmn
aplicabile.
(3) Superficia se poate nscrie si n temeiul unui act juridic prin care proprietarul
ntregului fond a transmis exclusiv constructia ori a transmis terenul si constructia, n mod
separat, ctre dou persoane, chiar dac nu s-a stipulat expres constituirea superficiei.
(4) n situatia n care s-a construit pe terenul altuia, superficia se poate nscrie pe baza
renuntrii proprietarului terenului la dreptul de a invoca accesiunea, n favoarea constructorului.
De asemenea, ea se poate nscrie n favoarea unui tert pe baza cesiunii dreptului de a invoca
accesiunea.

Art. 694
Durata dreptului de superficie
Dreptul de superficie se poate constitui pe o durat de cel mult 99 de ani. La mplinirea
termenului, dreptul de superficie poate fi rennoit.

Art. 695
ntinderea si exercitarea dreptului de superficie
(1) Dreptul de superficie se exercit n limitele si n conditiile actului constitutiv. n lipsa
unei stipulatii contrare, exercitarea dreptului de superficie este delimitat de suprafata de teren pe
care urmeaz s se construiasc si de cea necesar exploatrii constructiei sau, dup caz, de
suprafata de teren aferent si de cea necesar exploatrii constructiei edificate.
(2) n cazul prevzut la art. 693 alin. (3), n absenta unei stipulatii contrare, titularul
dreptului de superficie nu poate modifica structura constructiei. El o poate ns demola, dar cu
obligatia de a o reconstrui n forma initial.
(3) n cazul n care superficiarul modific structura constructiei, proprietarul terenului
poate s cear, n termen de 3 ani, ncetarea dreptului de superficie sau repunerea n situatia
anterioar. n al doilea caz, curgerea termenului de prescriptie de 3 ani este suspendat pn la
expirarea duratei superficiei.
(4) Titularul poate dispune n mod liber de dreptul su. Ct timp constructia exist,
dreptul de folosint asupra terenului se poate nstrina ori ipoteca numai odat cu dreptul de
proprietate asupra constructiei.

Art. 696
Actiunea confesorie de superficie
(1) Actiunea confesorie de superficie poate fi intentat mpotriva oricrei persoane care
mpiedic exercitarea dreptului, chiar si a proprietarului terenului.
(2) Dreptul la actiune este imprescriptibil.

Art. 697
Evaluarea prestatiei superficiarului
(1) n cazul n care superficia s-a constituit cu titlu oneros, dac prtile nu au prevzut
alte modalitti de plat a prestatiei de ctre superficiar, titularul dreptului de superficie datoreaz,
sub form de rate lunare, o sum egal cu chiria stabilit pe piata liber, tinnd seama de natura
terenului, de destinatia constructiei n cazul n care aceasta exist, de zona n care se afl terenul,
precum si de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosintei.
(2) n caz de nentelegere ntre prti, suma datorat proprietarului terenului va fi stabilit
pe cale judectoreasc.

Art. 698
Cazurile de ncetare a superficiei
Dreptul de superficie se stinge prin radierea din cartea funciar, pentru una dintre
urmtoarele cauze:
a) la expirarea termenului;
b) prin consolidare, dac terenul si constructia devin proprietatea aceleiasi persoane;
c) prin pieirea constructiei, dac exist stipulatie expres n acest sens;
d) n alte cazuri prevzute de lege.

Art. 699
Efectele ncetrii superficiei prin expirarea termenului
(1) n cazul prevzut la art. 698 lit. a), n absenta unei stipulatii contrare, proprietarul
terenului dobndeste dreptul de proprietate asupra constructiei edificate de superficiar prin
accesiune, cu obligatia de a plti valoarea de circulatie a acesteia de la data expirrii termenului.
(2) Cnd constructia nu exista n momentul constituirii dreptului de superficie, iar
valoarea acesteia este egal sau mai mare dect aceea a terenului, proprietarul terenului poate
cere obligarea constructorului s cumpere terenul la valoarea de circulatie pe care acesta ar fi
avut-o dac nu ar fi existat constructia. Constructorul poate refuza s cumpere terenul dac
ridic, pe cheltuiala sa, constructia cldit pe teren si repune terenul n situatia anterioar.
(3) n absenta unei ntelegeri contrare ncheiate cu proprietarul terenului,
dezmembrmintele consimtite de superficiar se sting n momentul ncetrii dreptului de
superficie. Ipotecile care greveaz dreptul de superficie se strmut de drept asupra sumei
primite de la proprietarul terenului n cazul prevzut la alin. (1), se extind de drept asupra
terenului n cazul prevzut la alin. (2) teza I sau se strmut de drept asupra materialelor, n cazul
prevzut la alin. (2) teza a II-a.
(4) Ipotecile constituite cu privire la teren pe durata existentei superficiei nu se extind cu
privire la ntregul imobil n momentul ncetrii dreptului de superficie n cazul prevzut la alin.
(1). Ele se strmut de drept asupra sumei de bani primite de proprietarul terenului n cazul
prevzut la alin. (2) teza I sau se extind de drept cu privire la ntregul teren n cazul prevzut la
alin. (2) teza a II-a.

Art. 700
Efectele ncetrii superficiei prin consolidare
(1) n cazul n care dreptul de superficie s-a stins prin consolidare, n absenta unei
stipulatii contrare, dezmembrmintele consimtite de superficiar se mentin pe durata pentru care
au fost constituite, dar nu mai trziu de mplinirea termenului initial al superficiei.
(2) Ipotecile nscute pe durata existentei superficiei se mentin fiecare n functie de
obiectul asupra crora s-au constituit.

Art. 701
Efectele ncetrii superficiei prin pieirea constructiei
(1) n cazul stingerii dreptului de superficie prin pieirea constructiei, drepturile reale care
greveaz dreptul de superficie se sting, dac legea nu prevede altfel.
(2) Ipotecile nscute cu privire la nuda proprietate asupra terenului pe durata existentei
dreptului de superficie se mentin asupra dreptului de proprietate rentregit.

Art. 702
Alte dispozitii aplicabile
Dispozitiile prezentului capitol sunt aplicabile si n cazul plantatiilor, precum si al altor
lucrri autonome cu caracter durabil.

CAPITOLUL II
Uzufructul

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 703
Notiunea
Uzufructul este dreptul de a folosi bunul altei persoane si de a culege fructele acestuia,
ntocmai ca proprietarul, ns cu ndatorirea de a-i conserva substanta.

Art. 704
Constituirea uzufructului
(1) Uzufructul se poate constitui prin act juridic, uzucapiune sau alte moduri prevzute de
lege, dispozitiile n materie de carte funciar fiind aplicabile.
(2) Uzufructul se poate constitui numai n favoarea unei persoane existente.

Art. 705
Actiunea confesorie de uzufruct
Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplic uzufructului n mod corespunztor.

Art. 706
Obiectul uzufructului
Pot fi date n uzufruct orice bunuri mobile sau imobile, corporale ori incorporale, inclusiv
o mas patrimonial, o universalitate de fapt ori o cot-parte din acestea.


Art. 707
Accesoriile bunurilor ce formeaz obiectul uzufructului
Uzufructul poart asupra tuturor accesoriilor bunului dat n uzufruct, precum si asupra a
tot ce se uneste sau se ncorporeaz n acesta.

Art. 708
Durata uzufructului
(1) Uzufructul n favoarea unei persoane fizice este cel mult viager.
(2) Uzufructul constituit n favoarea unei persoane juridice poate avea durata de cel mult
30 de ani. Atunci cnd este constituit cu depsirea acestui termen, uzufructul se reduce de drept
la 30 de ani.
(3) Dac nu s-a prevzut durata uzufructului, se prezum c este viager sau, dup caz, c
este constituit pe o durat de 30 de ani.
(4) Uzufructul constituit pn la data la care o alt persoan va ajunge la o anumit vrst
dureaz pn la acea dat, chiar dac acea persoan ar muri nainte de mplinirea vrstei stabilite.


SECTIUNEA a 2-a
Drepturile si obligatiile uzufructuarului si ale nudului proprietar

1. Drepturile uzufructuarului si ale nudului proprietar

Art. 709
Drepturile uzufructuarului
n lips de stipulatie contrar, uzufructuarul are folosinta exclusiv a bunului, inclusiv
dreptul de a culege fructele acestuia.

Art. 710
Fructele naturale si industriale
Fructele naturale si industriale percepute dup constituirea uzufructului apartin
uzufructuarului, iar cele percepute dup stingerea uzufructului revin nudului proprietar, fr a
putea pretinde unul altuia despgubiri pentru cheltuielile ocazionate de producerea lor.

Art. 711
Fructele civile
Fructele civile se cuvin uzufructuarului proportional cu durata uzufructului, dreptul de a
le pretinde dobndindu-se zi cu zi.

Art. 712
Cvasiuzufructul
Dac uzufructul cuprinde, printre altele, si bunuri consumptibile, cum ar fi bani, grne,
buturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, ns cu obligatia de a restitui bunuri de
aceeasi cantitate, calitate si valoare sau, la alegerea proprietarului, contravaloarea lor la data
stingerii uzufructului.

Art. 713
Uzufructul asupra bunurilor neconsumptibile
(1) Dac uzufructul poart asupra unor bunuri care, fr a fi consumptibile, se uzeaz ca
urmare a utilizrii lor, uzufructuarul are dreptul de a le folosi ca un bun proprietar si potrivit
destinatiei lor.
(2) n acest caz, el nu va fi obligat s le restituie dect n starea n care se vor afla la data
stingerii uzufructului.
(3) Uzufructuarul poate s dispun, ca un bun proprietar, de bunurile care, fr a fi
consumptibile, se deterioreaz rapid prin utilizare. n acest caz, la sfrsitul uzufructului,
uzufructuarul va restitui valoarea pe care ar fi avut-o bunul la aceast din urm dat.

Art. 714
Cesiunea uzufructului
(1) n absenta unei prevederi contrare, uzufructuarul poate ceda dreptul su unei alte
persoane fr acordul nudului proprietar, dispozitiile n materie de carte funciar fiind aplicabile.
(2) Uzufructuarul rmne dator exclusiv fat de nudul proprietar numai pentru obligatiile
nscute nainte de cesiune. Pn la notificarea cesiunii, uzufructuarul si cesionarul rspund
solidar pentru ndeplinirea tuturor obligatiilor fat de nudul proprietar.
(3) Dup notificarea cesiunii, cesionarul este dator fat de nudul proprietar pentru toate
obligatiile nscute dup notificarea cesiunii. n acest caz, uzufructuarului i se aplic, n mod
corespunztor, dispozitiile legale din materia fideiusiunii.
(4) Dup cesiune, dreptul de uzufruct continu, dup caz, pn la mplinirea termenului
initial sau pn la decesul uzufructuarului initial.

Art. 715
Contractele de locatiune
(1) Uzufructuarul are dreptul de a nchiria sau, dup caz, de a arenda bunul primit n
uzufruct.
(2) Locatiunile de imobile ncheiate de uzufructuar, nscrise n cartea funciar, sunt
opozabile proprietarului sau mostenitorilor acestuia, dup stingerea uzufructului prin decesul sau,
dup caz, ncetarea existentei juridice a uzufructuarului, pn la mplinirea termenului lor, dar nu
mai mult de 3 ani de la ncetarea uzufructului.
(3) Rennoirile de nchirieri de imobile sau de arendri fcute de uzufructuar si nscrise n
cartea funciar nainte de expirarea contractelor initiale sunt opozabile proprietarului si
mostenitorilor si pe o perioad de cel mult 6 luni ori, dup caz, de un an, dac la data stingerii
uzufructului nu au fost puse n executare. n niciun caz, locatiunile nu pot dura mai mult de 3 ani
de la data stingerii uzufructului.
(4) n cazul n care uzufructul s-a stins prin expirarea termenului, locatiunile nceteaz, n
toate cazurile, odat cu stingerea uzufructului.

Art. 716
Lucrrile si mbunttirile
(1) La ncetarea uzufructului, uzufructuarul nu poate pretinde vreo despgubire pentru
lucrrile adugate unui bun imobil, cu exceptia celor necesare, sau pentru mbunttirile aduse
unui bun mobil, chiar atunci cnd prin acestea s-a sporit valoarea bunului.
(2) Dac lucrrile sau mbunttirile au fost fcute fr ncuviintarea proprietarului,
acesta poate cere obligarea uzufructuarului la ridicarea lor si la readucerea bunului n starea n
care i-a fost ncredintat.
(3) Uzufructuarul va putea cere o indemnizatie echitabil pentru lucrrile necesare
adugate. De asemenea, el va putea cere o indemnizatie echitabil si pentru celelalte lucrri
adugate sau pentru mbunttirile fcute cu ncuviintarea proprietarului, dac prin acestea s-a
sporit valoarea bunului.
(4) n cazul lucrrilor autonome fcute de uzufructuar asupra unui bun imobil, vor fi
aplicabile, n mod corespunztor, n lips de stipulatie sau dispozitie legal contrar, dispozitiile
din materia accesiunii imobiliare artificiale.

Art. 717
Exploatarea pdurilor tinere
(1) Dac uzufructul cuprinde pduri tinere destinate de proprietarul lor unor tieri
periodice, uzufructuarul este dator s pstreze ordinea si ctimea tierii, potrivit regulilor stabilite
de proprietar n conformitate cu dispozitiile legale, fr ca uzufructuarul s poat pretinde vreo
despgubire pentru prtile lsate netiate n timpul uzufructului.
(2) Arborii care se scot din pepiniere fr degradarea acestora nu fac parte din uzufruct
dect cu obligatia uzufructuarului de a se conforma dispozitiilor legale n ce priveste nlocuirea
lor.

Art. 718
Exploatarea pdurilor nalte
(1) Uzufructuarul poate, conformndu-se dispozitiilor legale si folosintei obisnuite a
proprietarului, s exploateze prtile de pduri nalte care au fost destinate tierii regulate, fie c
aceste tieri se fac periodic pe o ntindere de pmnt determinat, fie c se fac numai pentru un
numr de arbori alesi pe toat suprafata fondului.
(2) n celelalte cazuri, uzufructuarul nu poate tia arborii nalti; va putea ns ntrebuinta,
pentru a face reparatiile la care este obligat, arbori czuti accidental; n acest scop poate chiar s
taie arborii trebuinciosi, cu ndatorirea ns de a constata, n prezenta nudului proprietar, aceast
trebuint.

Art. 719
Alte drepturi ale uzufructuarului asupra pdurilor ce fac obiectul uzufructului
Uzufructuarul poate lua din pduri araci pentru vii; poate, de asemenea, lua produsele
anuale sau periodice ale arborilor, cu respectarea folosintei obisnuite a proprietarului, n limitele
dispozitiilor legale.

Art. 720
Dreptul asupra pomilor fructiferi
Pomii fructiferi ce se usuc si cei czuti accidental se cuvin uzufructuarului cu ndatorirea
de a-i nlocui cu altii.

Art. 721
Dreptul asupra carierelor de piatr si de nisip aflate n exploatare
n conditiile legii, uzufructuarul se foloseste ntocmai ca nudul proprietar de carierele de
piatr si de nisip ce sunt n exploatare la constituirea dreptului de uzufruct.

Art. 722
Situatia carierelor de piatr si de nisip nedeschise si a comorilor
Uzufructuarul nu are niciun drept asupra carierelor nedeschise nc si nici asupra comorii
ce s-ar putea descoperi n timpul uzufructului.

2. Obligatiile uzufructuarului si ale nudului proprietar

Art. 723
Inventarierea bunurilor
(1) Uzufructuarul preia bunurile n starea n care se afl la data constituirii uzufructului;
acesta nu va putea intra ns n posesia lor dect dup inventarierea bunurilor mobile si
constatarea strii n care se afl imobilele, cu exceptia cazului n care uzufructul unui bun mobil
este dobndit prin uzucapiune.
(2) Inventarul se ntocmeste numai n prezenta nudului proprietar ori dup notificarea
acestuia.

Art. 724
Respectarea destinatiei bunurilor
n exercitarea dreptului su, uzufructuarul este tinut s respecte destinatia dat bunurilor
de nudul proprietar, cu exceptia cazului n care se asigur o crestere a valorii bunului sau cel
putin nu se prejudiciaz n niciun fel interesele proprietarului.

Art. 725
Rspunderea uzufructuarului pentru prejudicii
Uzufructuarul este obligat s l despgubeasc pe nudul proprietar pentru orice prejudiciu
cauzat prin folosirea necorespunztoare a bunurilor date n uzufruct.

Art. 726
Constituirea garantiei pentru ndeplinirea obligatiilor uzufructuarului
(1) n lipsa unei stipulatii contrare, uzufructuarul este obligat s depun o garantie pentru
ndeplinirea obligatiilor sale.
(2) Sunt scutiti s depun garantie vnztorul si donatorul care si-au rezervat dreptul de
uzufruct.
(3) n cazul n care uzufructuarul este scutit de garantie, instanta poate dispune depunerea
unei garantii sau luarea unei msuri conservatorii atunci cnd uzufructuarul, prin fapta sa ori prin
starea de insolvabilitate n care se afl, pune n pericol drepturile nudului proprietar.

Art. 727
Numirea administratorului
(1) Dac uzufructuarul nu poate oferi o garantie, instanta, la cererea nudului proprietar,
va numi un administrator al imobilelor si va dispune ca fructele civile ncasate si sumele ce
reprezint contravaloarea fructelor naturale si industriale percepute s fie depuse la o institutie de
credit aleas de prti. n acest caz, uzufructuarul va ncasa numai dobnzile aferente.
(2) Nudul proprietar poate cere vnzarea bunurilor ce se uzeaz prin folosint si
depunerea sumelor la o institutie de credit aleas de prti. Dobnzile produse n cursul
uzufructului revin uzufructuarului.
(3) Cu toate acestea, uzufructuarul va putea cere s i fie lsate o parte din bunurile
mobile necesare folosintei sale sau familiei sale, cu obligatia de a le restitui la stingerea
uzufructului.

Art. 728
ntrzierea n depunerea garantiei
ntrzierea n depunerea garantiei nu afecteaz dreptul uzufructuarului de a percepe
fructele care i se cuvin de la data constituirii uzufructului.

Art. 729
Modul de suportare a reparatiilor de ctre uzufructuar si nudul proprietar
(1) Uzufructuarul este obligat s efectueze reparatiile de ntretinere a bunului.
(2) Reparatiile mari sunt n sarcina nudului proprietar.
(3) Sunt reparatii mari acelea ce au ca obiect o parte important din bun si care implic o
cheltuial exceptional, cum ar fi cele referitoare la consolidarea ori reabilitarea constructiilor
privind structura de rezistent, zidurile interioare si/sau exterioare, acoperisul, instalatiile
electrice, termice ori sanitare aferente acestora, la nlocuirea sau repararea motorului ori
caroseriei unui automobil sau a unui sistem electronic n ansamblul su.
(4) Reparatiile mari sunt n sarcina uzufructuarului atunci cnd sunt determinate de
neefectuarea reparatiilor de ntretinere.

Art. 730
Efectuarea reparatiilor mari
(1) Uzufructuarul este obligat s l nstiinteze pe nudul proprietar despre necesitatea
reparatiilor mari.
(2) Atunci cnd nudul proprietar nu efectueaz la timp reparatiile mari, uzufructuarul le
poate face pe cheltuiala sa, nudul proprietar fiind obligat s restituie contravaloarea lor pn la
sfrsitul anului n curs, actualizat la data pltii.

Art. 731
Distrugerile datorate vechimii ori cazului fortuit
Uzufructuarul si nudul proprietar nu sunt obligati s reconstruiasc ceea ce s-a distrus
datorit vechimii ori dintr-un caz fortuit.

Art. 732
Uzufructul cu titlu particular
Uzufructuarul cu titlu particular nu este obligat la plata datoriilor pentru care fondul este
ipotecat, iar dac le va plti, are actiune contra nudului proprietar.

Art. 733
Suportarea sarcinilor si a cheltuielilor n caz de litigiu
(1) Uzufructuarul suport toate sarcinile si cheltuielile ocazionate de litigiile privind
folosinta bunului, culegerea fructelor ori ncasarea veniturilor.
(2) Dac bunul este asigurat, pe durata uzufructului primele de asigurare sunt pltite de
uzufructuar.

Art. 734
nstiintarea nudului proprietar
Uzufructuarul este obligat s aduc de ndat la cunostinta nudului proprietar orice
uzurpare a fondului si orice contestare a dreptului de proprietate, sub sanctiunea obligrii la plata
de daune-interese.

Art. 735
Suportarea sarcinilor si a cheltuielilor propriettii
(1) Cheltuielile si sarcinile propriettii revin nudului proprietar.
(2) Atunci cnd sarcinile si cheltuielile proprietarului au fost suportate de uzufructuar,
nudul proprietar este obligat la rambursarea acestora, iar cnd uzufructul este cu titlu oneros,
nudul proprietar datoreaz acestuia si dobnda legal.

Art. 736
Obligatiile n caz de pieire a turmei
(1) Dac turma dat n uzufruct a pierit n ntregime din cauze neimputabile
uzufructuarului, acesta va restitui numai pieile ori valoarea acestora.
(2) Dac turma nu a pierit n ntregime, uzufructuarul este obligat s nlocuiasc
animalele pierite cu cele de prsil.

3. Dispozitii speciale

Art. 737
Opozabilitatea uzufructului asupra creantelor
Uzufructul asupra unei creante este opozabil tertilor n aceleasi conditii ca si cesiunea de
creant si cu ndeplinirea formalittilor de publicitate prevzute de lege.

Art. 738
Drepturile si obligatiile n cazul uzufructului asupra creantelor
(1) Uzufructuarul are dreptul s ncaseze capitalul si s perceap dobnzile creantei si s
ndeplineasc toate actele necesare pentru conservarea ori ncasarea dobnzilor. Titularul
dreptului de creant poate face toate actele de dispozitie care nu aduc atingere drepturilor
uzufructuarului.
(2) Dup plata creantei, uzufructul continu asupra capitalului, cu obligatia
uzufructuarului de a-l restitui creditorului la stingerea uzufructului.
(3) Uzufructuarul suport toate cheltuielile si sarcinile referitoare la dobnzi.

Art. 739
Uzufructul rentei viagere
Uzufructuarul rentei viagere are dreptul de a percepe, pe durata uzufructului su,
veniturile dobndite zi cu zi. Acesta va fi obligat numai la restituirea veniturilor ncasate cu
anticipatie.

Art. 740
Dreptul de a spori capitalul
(1) Dreptul de a spori capitalul care face obiectul uzufructului, cum ar fi cel de a dobndi
valori mobiliare, apartine nudului proprietar, iar uzufructuarul are numai dreptul de a exercita
uzufructul asupra bunurilor astfel dobndite.
(2) Dac nudul proprietar cedeaz dreptul su, bunul dobndit n urma nstrinrii este
predat uzufructuarului, care va da socoteal la sfrsitul uzufructului.

Art. 741
Dreptul de vot
(1) Dreptul de vot aferent unei actiuni sau altei valori mobiliare, unei prti indivize, unei
cote-prti din dreptul de proprietate sau oricrui alt bun apartine uzufructuarului.
(2) Cu toate acestea, apartine nudului proprietar votul care are ca efect modificarea
substantei bunului principal, cum ar fi capitalul social sau bunul detinut n coproprietate, ori
schimbarea destinatiei acestui bun sau ncetarea societtii, reorganizarea ori ncetarea persoanei
juridice sau, dup caz, a unei ntreprinderi.
(3) Repartizarea exercitrii dreptului de vot n alte conditii dect cele prevzute la alin.
(1) si (2) nu este opozabil tertilor, afar de cazul n care acestia au cunoscut-o n mod expres.

Art. 742
Dreptul la dividende
Dividendele a cror distribuire a fost aprobat, n conditiile legii, de adunarea general n
timpul uzufructului se cuvin uzufructuarului de la data stabilit prin hotrrea adunrii generale.

Art. 743
Obligatia nudului proprietar de a restitui sumele avansate de uzufructuar
(1) Dac uzufructuarul universal ori cu titlu universal plteste datoriile aferente masei
patrimoniale sau prtii din masa patrimonial date n uzufruct, nudul proprietar trebuie s
restituie sumele avansate, la stingerea uzufructului, fr nicio dobnd.
(2) n cazul n care uzufructuarul nu plteste datoriile prevzute la alin. (1), nudul
proprietar poate, la alegere, s le plteasc el nsusi sau s vnd o parte suficient din bunurile
date n uzufruct. Dac ns nudul proprietar plteste aceste datorii, uzufructuarul datoreaz
dobnzi pe toata durata uzufructului.
(3) Legatarul uzufructului universal ori cu titlu universal este obligat s achite, n
proportie cu obiectul uzufructului si fr niciun drept de restituire, legatele cu titlu particular
avnd ca obiect obligatii de ntretinere sau, dup caz, rente viagere.

Art. 744
Dreptul creditorilor asupra bunurilor uzufructului
Dac plata datoriilor nu se va face n modul prevzut la art. 743, creditorii pot s
urmreasc bunurile date n uzufruct.

Art. 745
Uzufructul fondului de comert
n lips de stipulatie contrar, uzufructuarul unui fond de comert nu poate s dispun de
bunurile ce l compun. n situatia n care dispune de aceste bunuri are obligatia de a le nlocui cu
altele similare si de valoare egal.

SECTIUNEA a 3-a
Stingerea uzufructului

Art. 746
Cazurile de stingere a uzufructului
(1) Uzufructul se stinge pe cale principal prin:
a) moartea uzufructuarului ori, dup caz, ncetarea personalittii juridice;
b) ajungerea la termen;
c) consolidare, atunci cnd calitatea de uzufructuar si de nud proprietar se ntrunesc n
aceeasi persoan;
d) renuntarea la uzufruct;
e) neuzul timp de 10 ani sau, dup caz, timp de 2 ani n cazul uzufructului unei creante.
(2) Uzufructul se stinge prin decesul ori, dup caz, ncetarea existentei juridice a
uzufructuarului chiar dac termenul nu s-a mplinit.
(3) n cazul imobilelor sunt aplicabile dispozitiile n materie de carte funciar.

Art. 747
Stingerea uzufructului n caz de abuz de folosint
(1) Uzufructul poate nceta la cererea nudului proprietar atunci cnd uzufructuarul
abuzeaz de folosinta bunului, aduce stricciuni acestuia ori l las s se degradeze.
(2) Creditorii uzufructuarului pot interveni n proces pentru conservarea drepturilor lor; ei
se pot angaja s repare stricciunile si pot oferi garantii pentru viitor.
(3) Instanta poate dispune, dup mprejurri, fie stingerea uzufructului, fie preluarea
folosintei bunului de ctre nudul proprietar, cu obligatia acestuia de a plti uzufructuarului o
rent pe durata uzufructului. Cnd bunul este imobil, pentru garantarea rentei, instanta poate
dispune nscrierea unei ipoteci n cartea funciar.

Art. 748
Stingerea uzufructului n caz de pieire a bunului
(1) Uzufructul se stinge n cazul n care bunul a fost distrus n ntregime dintr-un caz
fortuit. Cnd bunul a fost distrus n parte, uzufructul continu asupra prtii rmase.
(2) n toate cazurile, uzufructul va continua asupra despgubirii pltite de tert sau, dup
caz, asupra indemnizatiei de asigurare, dac aceasta nu este folosit pentru repararea bunului.
Dispozitiile art. 712 se aplic n mod corespunztor.

CAPITOLUL III
Uzul si abitatia

Art. 749
Dreptul de uz
Uzul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia si de a-i culege fructele naturale
si industriale numai pentru nevoile proprii si ale familiei sale.

Art. 750
Dreptul de abitatie
Titularul dreptului de abitatie are dreptul de a locui n locuinta nudului proprietar
mpreun cu sotul si copiii si, chiar dac nu a fost cstorit sau nu avea copii la data la care s-a
constituit abitatia, precum si cu printii ori alte persoane aflate n ntretinere.

Art. 751
Constituirea uzului si a abitatiei
Uzul si abitatia se constituie n temeiul unui act juridic sau prin alte moduri prevzute de
lege.

Art. 752
Limitele dreptului de uz si abitatie
Dreptul de uz ori de abitatie nu poate fi cedat, iar bunul ce face obiectul acestor drepturi
nu poate fi nchiriat sau, dup caz, arendat.

Art. 753
Obligatia uzuarului si a titularului dreptului de abitatie
(1) Dac titularul dreptului de uz sau de abitatie este ndrepttit s perceap toate fructele
naturale si industriale produse de bun ori, dup caz, s ocupe ntreaga locuint, este dator s
plteasc toate cheltuielile de cultur si reparatiile de ntretinere ntocmai ca si uzufructuarul.
(2) Dac titularul dreptului de uz sau de abitatie nu este ndrepttit s perceap dect o
parte din fructe ori s ocupe dect o parte din locuint, va suporta cheltuielile de cultur sau de
ntretinere n proportie cu partea de care se foloseste.

Art. 754
Alte dispozitii aplicabile
Dispozitiile prezentului capitol se completeaz, n mod corespunztor, cu cele privitoare
la uzufruct.

CAPITOLUL IV
Servitutile

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 755
Notiunea
(1) Servitutea este sarcina care greveaz un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului
unui alt proprietar.
(2) Utilitatea rezult din destinatia economic a fondului dominant sau const ntr-o
sporire a confortului acestuia.

Art. 756
Constituirea servitutii
Servitutea se poate constitui n temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune, dispozitiile n
materie de carte funciar rmnnd aplicabile.

Art. 757
Actiunea confesorie de servitute
Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplic n mod corespunztor.

Art. 758
Constituirea servitutii n vederea utilittii viitoare
Servitutea se poate constitui n vederea unei utilitti viitoare a fondului dominant.

Art. 759
Obligatiile n sarcina proprietarului fondului aservit
(1) Prin actul de constituire se pot impune n sarcina proprietarului fondului aservit
anumite obligatii pentru asigurarea uzului si utilittii fondului dominant.
(2) n acest caz, sub conditia notrii n cartea funciar, obligatia se transmite
dobnditorilor subsecventi ai fondului aservit.

Art. 760
Servitutile aparente si neaparente
(1) Servitutile sunt aparente sau neaparente.
(2) Servitutile aparente sunt acelea a cror existent este atestat de un semn vizibil de
servitute, cum ar fi o us, o fereastr, un apeduct.
(3) Servitutile neaparente sunt acelea a cror existent nu este atestat de vreun semn
vizibil de servitute, cum ar fi servitutea de a nu construi ori de a nu construi peste o anumit
nltime.

Art. 761
Servitutile continue si necontinue
(1) Servitutile sunt continue sau necontinue.
(2) Servitutile continue sunt acelea al cror exercitiu este sau poate fi continuu fr a fi
necesar faptul actual al omului, cum ar fi servitutea de vedere ori servitutea de a nu construi.
(3) Servitutile necontinue sunt acelea pentru a cror existent este necesar faptul actual al
omului, cum ar fi servitutea de trecere cu piciorul ori cu mijloace de transport.

Art. 762
Servitutile pozitive si negative
(1) Servitutile sunt pozitive sau negative.
(2) Servitutile pozitive sunt acelea prin care proprietarul fondului dominant exercit o
parte din prerogativele dreptului de proprietate asupra fondului aservit, cum ar fi servitutea de
trecere.
(3) Servitutile negative sunt acelea prin care proprietarul fondului aservit este obligat s
se abtin de la exercitarea unora dintre prerogativele dreptului su de proprietate, cum ar fi
servitutea de a nu construi.

Art. 763
Dobndirea servitutii prin uzucapiune
Prin uzucapiune tabular poate fi dobndit orice servitute, iar prin uzucapiune
extratabular pot fi dobndite numai servitutile pozitive.

Art. 764
Alte dispozitii aplicabile
Modul de exercitiu al servitutii se dobndeste n aceleasi conditii ca si dreptul de
servitute.

SECTIUNEA a 2-a
Drepturile si obligatiile proprietarilor

Art. 765
Regulile privind exercitarea si conservarea servitutii
(1) n lipsa vreunei prevederi contrare, proprietarul fondului dominant poate lua toate
msurile si poate face, pe cheltuiala sa, toate lucrrile pentru a exercita si conserva servitutea.
(2) Cheltuielile legate de conservarea acestor lucrri revin celor 2 proprietari,
proportional cu avantajele pe care le obtin, n msura n care lucrrile efectuate pentru exercitiul
servitutii sunt necesare si profit inclusiv fondului aservit.

Art. 766
Exonerarea de rspundere
n toate cazurile n care cheltuielile lucrrilor necesare pentru exercitarea si conservarea
servitutilor revin proprietarului fondului aservit, acesta se va putea exonera de obligatie
renuntnd la dreptul de proprietate asupra fondului aservit n ntregime sau asupra prtii din
fondul aservit necesare pentru exercitarea servitutii n favoarea proprietarului fondului dominant.
Dispozitiile n materie de carte funciar rmn aplicabile.

Art. 767
Schimbarea locului de exercitare a servitutii
(1) Proprietarul fondului aservit este obligat s se abtin de la orice act care limiteaz ori
mpiedic exercitiul servitutii. Astfel, el nu va putea schimba starea locurilor ori strmuta
exercitarea servitutii n alt loc.
(2) Dac are un interes serios si legitim, proprietarul fondului aservit va putea schimba
locul prin care se exercit servitutea n msura n care exercitarea servitutii rmne la fel de
comod pentru proprietarul fondului dominant.

Art. 768
Obligatia de a nu agrava situatia fondului aservit
Proprietarul fondului dominant nu poate agrava situatia fondului aservit si nu poate
produce prejudicii proprietarului fondului aservit prin exercitarea servitutii.

Art. 769
Exercitarea servitutii n caz de mprtire a fondurilor
(1) Dac fondul dominant se mparte, servitutea va putea fi exercitat pentru uzul si
utilitatea fiecrei prti, fr ca situatia fondului aservit s poat fi agravat.
(2) Dac fondul aservit se mparte, servitutea se poate exercita, pentru uzul si utilitatea
fondului dominant, pe toate prtile rezultate din mprtire, sub rezerva prevederilor art. 768.
(3) Cu toate acestea, dac servitutea este exercitat pentru uzul si utilitatea exclusiv a
uneia dintre prtile desprtite din fondul dominant ori nu se poate exercita dect pe una dintre
prtile desprtite din fondul aservit, servitutea asupra celorlalte prti se stinge.

SECTIUNEA a 3-a
Stingerea servitutilor

Art. 770
Cauzele de stingere a servitutilor
(1) Servitutile se sting pe cale principal prin radierea lor din cartea funciar pentru una
dintre urmtoarele cauze:
a) consolidarea, atunci cnd ambele fonduri ajung s aib acelasi proprietar;
b) renuntarea proprietarului fondului dominant;
c) ajungerea la termen;
d) rscumprarea;
e) imposibilitatea definitiv de exercitare;
f) neuzul timp de 10 ani;
g) disparitia oricrei utilitti a acestora.
(2) Servitutea se stinge, de asemenea, prin exproprierea fondului aservit, dac servitutea
este contrar utilittii publice creia i va fi afectat bunul expropriat.

Art. 771
Stingerea servitutii prin neuz
(1) Termenul de 10 ani prevzut la art. 770 alin. (1) lit. f) curge de la data ultimului act de
exercitiu al servitutilor necontinue ori de la data primului act contrar servitutilor continue.
(2) Exercitarea servitutii de ctre un coproprietar ori de ctre uzufructuar profit si
celorlalti coproprietari, respectiv nudului proprietar.

Art. 772
Rscumprarea servitutii de trecere
(1) Servitutea de trecere va putea fi rscumprat de proprietarul fondului aservit dac
exist o disproportie vdit ntre utilitatea care o procur fondului dominant si inconvenientele
sau deprecierea provocat fondului aservit.
(2) n caz de nentelegere ntre prti, instanta poate suplini consimtmntul proprietarului
fondului dominant. La stabilirea pretului de rscumprare, instanta va tine cont de vechimea
servitutii si de schimbarea valorii celor dou fonduri.

TITLUL IV
Fiducia

Art. 773
Notiunea
Fiducia este operatiunea juridic prin care unul sau mai multi constituitori transfer
drepturi reale, drepturi de creant, garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de
asemenea drepturi, prezente ori viitoare, ctre unul sau mai multi fiduciari care le exercit cu un
scop determinat, n folosul unuia sau mai multor beneficiari. Aceste drepturi alctuiesc o mas
patrimonial autonom, distinct de celelalte drepturi si obligatii din patrimoniile fiduciarilor.

Art. 774
Izvoarele fiduciei
(1) Fiducia este stabilit prin lege sau prin contract ncheiat n form autentic. Ea trebuie
s fie expres.
(2) Legea n temeiul creia este stabilit fiducia se completeaz cu dispozitiile prezentului
titlu, n msura n care nu cuprinde dispozitii contrare.

Art. 775
Interdictia liberalittii indirecte
Contractul de fiducie este lovit de nulitate absolut dac prin el se realizeaz o liberalitate
indirect n folosul beneficiarului.

Art. 776
Prtile contractului de fiducie
(1) Orice persoan fizic sau juridic poate fi constituitor n contractul de fiducie.
(2) Pot avea calitatea de fiduciari n acest contract numai institutiile de credit, societtile
de investitii si de administrare a investitiilor, societtile de servicii de investitii financiare,
societtile de asigurare si de reasigurare legal nfiintate.
(3) De asemenea, pot avea calitatea de fiduciari notarii publici si avocatii, indiferent de
forma de exercitare a profesiei.

Art. 777
Beneficiarul fiduciei
Beneficiarul fiduciei poate fi constituitorul, fiduciarul sau o tert persoan.

Art. 778
Reprezentarea intereselor constituitorului
n absenta unei stipulatii contrare, constituitorul poate, n orice moment, s desemneze un
tert care s i reprezinte interesele n executarea contractului si care s i exercite drepturile
nscute din contractul de fiducie.

Art. 779
Continutul contractului de fiducie
Contractul de fiducie trebuie s mentioneze, sub sanctiunea nulittii absolute:
a) drepturile reale, drepturile de creant, garantiile si orice alte drepturi patrimoniale
transferate;
b) durata transferului, care nu poate depsi 33 de ani ncepnd de la data ncheierii sale;
c) identitatea constituitorului sau a constituitorilor;
d) identitatea fiduciarului sau a fiduciarilor;
e) identitatea beneficiarului sau a beneficiarilor ori cel putin regulile care permit
determinarea acestora;
f) scopul fiduciei si ntinderea puterilor de administrare si de dispozitie ale fiduciarului
ori ale fiduciarilor.

Art. 780
nregistrarea fiscal
(1) Sub sanctiunea nulittii absolute, contractul de fiducie si modificrile sale trebuie s
fie nregistrate la cererea fiduciarului, n termen de o lun de la data ncheierii acestora, la
organul fiscal competent s administreze sumele datorate de fiduciar bugetului general
consolidat al statului.

(2) Cnd masa patrimonial fiduciar cuprinde drepturi reale imobiliare, acestea sunt
nregistrate, n conditiile prevzute de lege, sub aceeasi sanctiune, la compartimentul de
specialitate al autorittii administratiei publice locale competent pentru administrarea sumelor
datorate bugetelor locale ale unittilor administrativ-teritoriale n raza crora se afl imobilul,
dispozitiile de carte funciar rmnnd aplicabile.
(3) Desemnarea ulterioar a beneficiarului, n cazul n care acesta nu este precizat chiar n
contractul de fiducie, trebuie s fie fcut, sub aceeasi sanctiune, printr-un act scris nregistrat n
aceleasi conditii.
(4) Dac pentru transmiterea unor drepturi este necesar ndeplinirea unor cerinte
speciale de form, se va ncheia un act separat cu respectarea cerintelor legale. n aceste cazuri,
lipsa nregistrrii fiscale atrage aplicarea sanctiunilor administrative prevzute de lege.

Art. 781
Opozabilitatea fiduciei
(1) Fiducia este opozabil tertilor de la data mentionrii sale n Arhiva Electronic de
Garantii Reale Mobiliare.
(2) nscrierea drepturilor reale imobiliare, inclusiv a garantiilor reale imobiliare, care fac
obiectul contractului de fiducie se face si n cartea funciar, pentru fiecare drept n parte.

Art. 782
Precizarea calittii fiduciarului
(1) Cnd fiduciarul actioneaz n contul masei patrimoniale fiduciare, el poate s fac
mentiune expres n acest sens, cu exceptia cazurilor n care acest lucru este interzis prin
contractul de fiducie.
(2) De asemenea, cnd masa patrimonial fiduciar cuprinde drepturi a cror transmitere
este supus publicittii, n registrul de publicitate fiduciarul poate solicita s se mentioneze
denumirea fiduciarului si calitatea n care actioneaz.
(3) n toate cazurile n care constituitorul sau beneficiarul solicit acest lucru n
conformitate cu contractul de fiducie, fiduciarul va trebui s si precizeze calitatea n care
actioneaz. n caz contrar, dac actul este pgubitor pentru constituitor, se va considera c actul a
fost ncheiat de fiduciar n nume propriu.

Art. 783
Obligatia de a da socoteal
Contractul de fiducie trebuie s cuprind conditiile n care fiduciarul d socoteal
constituitorului cu privire la ndeplinirea obligatiilor sale. De asemenea, fiduciarul trebuie s dea
socoteal, la intervale precizate n contractul de fiducie, beneficiarului si reprezentantului
constituitorului, la cererea acestora.

Art. 784
Puterile si remunerarea fiduciarului
(1) n raporturile cu tertii, se consider c fiduciarul are puteri depline asupra masei
patrimoniale fiduciare, actionnd ca un veritabil si unic titular al drepturilor n cauz, cu exceptia
cazului n care se dovedeste c tertii aveau cunostint de limitarea acestor puteri.
(2) Fiduciarul va fi remunerat potrivit ntelegerii prtilor, iar n lipsa acesteia, potrivit
regulilor care crmuiesc administrarea bunurilor altuia.

Art. 785
Insolventa fiduciarului
Deschiderea procedurii insolventei mpotriva fiduciarului nu afecteaz masa patrimonial
fiduciar.

Art. 786
Limitarea rspunderii n functie de separatia maselor patrimoniale
(1) Bunurile din masa patrimonial fiduciar pot fi urmrite, n conditiile legii, de titularii
de creante nscute n legtur cu aceste bunuri sau de acei creditori ai constituitorului care au o
garantie real asupra bunurilor acestuia si a crei opozabilitate este dobndit, potrivit legii,
anterior stabilirii fiduciei. Dreptul de urmrire poate fi exercitat si de ceilalti creditori ai
constituitorului, ns numai n temeiul hotrrii judectoresti definitive de admitere a actiunii
prin care a fost desfiintat sau a devenit inopozabil, n orice mod, cu efect retroactiv, contractul de
fiducie.
(2) Titularii creantelor nscute n legtur cu bunurile din masa patrimonial fiduciar nu
pot urmri dect aceste bunuri, cu exceptia cazului n care, prin contractul de fiducie, s-a
prevzut obligatia fiduciarului sau/si a constituitorului de a rspunde pentru o parte sau pentru tot
pasivul fiduciei. n acest caz, va fi urmrit mai nti activul masei patrimoniale fiduciare, iar
apoi, dac este necesar, bunurile fiduciarului sau/si ale constituitorului, n limita si n ordinea
prevzute n contractul de fiducie.

Art. 787
Rspunderea fiduciarului pentru prejudiciile cauzate
Pentru prejudiciile cauzate prin actele de conservare sau administrare a masei
patrimoniale fiduciare, fiduciarul rspunde numai cu celelalte drepturi cuprinse n patrimoniul
su.

Art. 788
nlocuirea fiduciarului
(1) Dac fiduciarul nu si ndeplineste obligatiile sau pune n pericol interesele care i-au
fost ncredintate, constituitorul, reprezentantul su sau beneficiarul poate cere n justitie
nlocuirea fiduciarului.
(1.1) Pn la solutionarea cererii de nlocuire, constituitorul, reprezentantul su sau, n
lipsa acestora, beneficiarul va numi un administrator provizoriu al masei patrimoniale fiduciare.
n cazul n care constituitorul, reprezentantul su sau beneficiarul desemneaz concomitent un
administrator provizoriu, va prevala desemnarea fcut de constituitor ori de reprezentantul su
legal.
(1.2) Mandatul administratorului provizoriu nceteaz n momentul nlocuirii fiduciarului
sau n momentul respingerii definitive a cererii de nlocuire. Solutionarea cererii de nlocuire a
fiduciarului se realizeaz de urgent si cu precdere.
(2) Numirea noului fiduciar si a administratorului provizoriu poate fi dispus de instanta
de judecat numai cu acordul acestora.
(3) n cazul n care instanta de judecat a numit un nou fiduciar, acesta va avea toate
drepturile si obligatiile prevzute n contractul de fiducie.
(4) Constituitorul, reprezentantul acestuia, noul fiduciar sau administratorul provizoriu
poate s nregistreze aceast modificare a fiduciei, aplicndu-se n mod corespunztor
dispozitiile art. 780 si 781. nlocuirea fiduciarului se produce numai dup aceast nregistrare.

Art. 789
Denuntarea, modificarea si revocarea contractului de fiducie
(1) Ct timp nu a fost acceptat de ctre beneficiar, contractul de fiducie poate fi denuntat
unilateral de ctre constituitor.
(2) Dup acceptarea de ctre beneficiar, contractul nu poate fi modificat sau revocat de
ctre prti ori denuntat unilateral de ctre constituitor dect cu acordul beneficiarului sau, n
absenta acestuia, cu autorizarea instantei judectoresti.

Art. 790
ncetarea contractului de fiducie
(1) Contractul de fiducie nceteaz prin mplinirea termenului sau prin realizarea scopului
urmrit cnd aceasta intervine nainte de mplinirea termenului.
(2) El nceteaz, de asemenea, n cazul n care toti beneficiarii renunt la fiducie, iar n
contract nu s-a precizat cum vor continua raporturile fiduciare ntr-o asemenea situatie.
Declaratiile de renuntare sunt supuse acelorasi formalitti de nregistrare ca si contractul de
fiducie. ncetarea se produce la data finalizrii formalittilor de nregistrare pentru ultima
declaratie de renuntare.
(3) Contractul de fiducie nceteaz si n momentul n care s-a dispus deschiderea
procedurii insolventei mpotriva fiduciarului sau n momentul n care se produc, potrivit legii,
efectele reorganizrii persoanei juridice.

Art. 791
Efectele ncetrii contractului de fiducie
(1) Cnd contractul de fiducie nceteaz, masa patrimonial fiduciar existent n acel
moment se transfer la beneficiar, iar n absenta acestuia, la constituitor.
(2) Contopirea masei patrimoniale fiduciare n patrimoniul beneficiarului sau al
constituitorului se va produce numai dup plata datoriilor fiduciare.

TITLUL V
Administrarea bunurilor altuia

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 792
Calitatea de administrator al bunurilor altuia
(1) Persoana care este mputernicit, prin legat sau conventie, cu administrarea unuia sau
mai multor bunuri, a unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu care nu i apartine are
calitatea de administrator al bunurilor altuia.
(2) mputernicirea prin legat produce efecte dac este acceptat de administratorul
desemnat.
(3) Prevederile prezentului titlu sunt aplicabile oricrei administrri a bunurilor altuia, cu
exceptia cazului n care legea, actul constitutiv sau mprejurrile concrete impun aplicarea unui
alt regim juridic de administrare.
(4) Administratorul persoan fizic trebuie s aib capacitate deplin de exercitiu.

Art. 793
Remuneratia administratorului
(1) Cu exceptia cazului n care, potrivit legii, actului constitutiv sau ntelegerii ulterioare
a prtilor ori mprejurrilor concrete, administrarea se realizeaz cu titlu gratuit, administratorul
are dreptul la o remuneratie stabilit prin actul constitutiv sau prin ntelegerea ulterioar a
prtilor, prin lege ori, n lips, prin hotrre judectoreasc. n acest ultim caz, se va tine seama
de uzante si, n lipsa unui asemenea criteriu, de valoarea serviciilor prestate de administrator.
(2) Persoana care actioneaz fr a avea acest drept sau fr a fi autorizat n acest sens
nu are dreptul la remuneratie, rmnnd aplicabile, dac este cazul, regulile de la gestiunea de
afaceri.

Art. 794
Domeniul de aplicare
n absenta unor dispozitii legale speciale, prevederile prezentului titlu se aplic n toate
cazurile de administrare a bunurilor altuia.

CAPITOLUL II
Formele de administrare

SECTIUNEA 1
Administrarea simpl

Art. 795
Notiunea
Persoana mputernicit cu administrarea simpl este tinut s efectueze toate actele
necesare pentru conservarea bunurilor, precum si actele utile pentru ca acestea s poat fi folosite
conform destinatiei lor obisnuite.

Art. 796
Atributiile administratorului
(1) Cel mputernicit cu administrarea simpl este tinut s culeag fructele bunurilor si s
exercite drepturile aferente administrrii acestora.
(2) Administratorul ncaseaz creantele administrate, elibernd n mod valabil chitantele
corespunztoare, si exercit drepturile aferente valorilor mobiliare pe care le are n administrare,
precum dreptul de vot, de conversie si de rscumprare.

Art. 797
Mentinerea destinatiei bunurilor
Administratorul este obligat s continue modul de folosire sau de exploatare a bunurilor
frugifere fr a schimba destinatia acestora, cu exceptia cazului n care este autorizat de ctre
beneficiar sau, n caz de mpiedicare a acestuia, de ctre instanta judectoreasc.

Art. 798
Investirea sumelor de bani
(1) Administratorul este obligat s investeasc sumele de bani aflate n administrarea sa,
n conformitate cu dispozitiile prezentului titlu referitoare la plasamentele considerate sigure.
(2) Administratorul poate, totodat, s modifice investitiile efectuate anterior dobndirii
de ctre acesta a calittii sale ori efectuate de el nsusi n calitate de administrator.

Art. 799
Autorizarea actelor de dispozitie
(1) Cnd administrarea are ca obiect un bun individual determinat, administratorul va
putea s nstrineze cu titlu oneros bunul sau s l greveze cu o garantie real, atunci cnd este
necesar pentru conservarea valorii bunului, achitarea datoriilor ori mentinerea modului de
folosint potrivit destinatiei obisnuite a bunului, numai cu autorizarea beneficiarului sau, n caz
de mpiedicare a acestuia ori n cazul n care acesta nu a fost nc determinat, a instantei
judectoresti.
(2) Un bun supus pericolului deprecierii sau pieirii imediate poate fi nstrinat fr
aceast autorizare.
(3) Cnd administrarea are ca obiect o mas patrimonial sau un patrimoniu,
administratorul poate s nstrineze un bun individual determinat sau s l greveze cu o garantie
real ori de cte ori este necesar pentru buna administrare a universalittii. n celelalte cazuri,
este necesar autorizarea prealabil a beneficiarului sau, dup caz, a instantei judectoresti.
(4) ncheierea actului de nstrinare n lipsa autorizrii prealabile cerute potrivit
prezentului articol atrage, n cazul n care cauzeaz prejudicii, obligatia de reparare integral si
reprezint motiv de nlocuire a administratorului.

SECTIUNEA a 2-a
Administrarea deplin

Art. 800
Atributiile administratorului
Persoana mputernicit cu administrarea deplin este tinut s conserve si s exploateze
n mod profitabil bunurile, s sporeasc patrimoniul sau s realizeze afectatiunea masei
patrimoniale, n msura n care aceasta este n interesul beneficiarului.

Art. 801
ntinderea puterilor administratorului
Pentru aducerea la ndeplinire a obligatiilor sale, administratorul va putea s nstrineze,
cu titlu oneros, bunurile sau s le greveze cu un drept real ori chiar s le schimbe destinatia,
precum si s efectueze orice alte acte necesare sau utile, inclusiv orice form de investitie.

CAPITOLUL III
Regimul juridic al administrrii

SECTIUNEA 1
Obligatiile administratorului fat de beneficiar


Art. 802
Limitele rspunderii administratorului
(1) Administratorul bunurilor altuia actioneaz numai n limitele puterilor ce i sunt
conferite si este tinut, n exercitarea atributiilor sale, s respecte obligatiile ce i incumb potrivit
legii, actului constitutiv sau ntelegerii ulterioare a prtilor.
(2) Administratorul nu va fi rspunztor pentru pieirea bunurilor pricinuit de forta
major, vechimea sau natura perisabil a bunurilor ori de folosirea obisnuit si autorizat a
acestora.

Art. 803
Obligatia de diligent, onestitate si loialitate
(1) Administratorul trebuie s actioneze cu diligenta pe care un bun proprietar o depune
n administrarea bunurilor sale.
(2) Administratorul trebuie, totodat, s actioneze cu onestitate si loialitate n vederea
realizrii optime a intereselor beneficiarului sau a scopului urmrit.

Art. 804
Evitarea conflictului de interese
(1) Administratorul nu si poate exercita atributiile n interesul su propriu sau al unei
terte persoane.
(2) Administratorul este obligat s evite aparitia unui conflict ntre interesul su propriu si
obligatiile sale de administrator.
(3) n msura n care administratorul nsusi este si beneficiar, acesta este tinut s si
exercite atributiile n interesul comun al tuturor beneficiarilor, prin acordarea unui tratament egal
interesului su si celui al celorlalti beneficiari.

Art. 805
Anuntarea conflictului de interese
Administratorul este obligat s l anunte de ndat pe beneficiar despre orice interes pe
care l-ar avea ntr-o anumit activitate si care este de natur s l pun ntr-o situatie de conflict
de interese, precum si drepturile pe care le-ar putea invoca mpotriva beneficiarului sau a
bunurilor administrate, indicnd, dup caz, natura si valoarea drepturilor respective, cu exceptia
intereselor si drepturilor nscute din actul constitutiv al administrrii.

Art. 806
Interdictia dobndirii de drepturi n legtur cu bunurile administrate
(1) n timpul exercitrii calittii sale, administratorul nu va putea deveni parte la niciun
contract avnd ca obiect bunurile administrate sau s dobndeasc, altfel dect prin succesiune,
orice fel de drepturi asupra bunurilor respective sau mpotriva beneficiarului.
(2) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), administratorul va putea ncheia actele
mentionate, cu mputernicirea expres a beneficiarului sau, n caz de mpiedicare a acestuia sau
n cazul n care acesta nu a fost nc determinat, a instantei judectoresti.

Art. 807
Separatia bunurilor administrate
Administratorul este obligat s tin o evident a bunurilor sale proprii distinct de cea a
bunurilor preluate n administrare. Aceast obligatie subzist si n cazul n care, la preluarea
bunurilor beneficiarului administrrii, nu a fost ntocmit un inventar.

Art. 808
Interdictia folosirii bunurilor administrate n interes propriu
n absenta acordului beneficiarului sau a mputernicirii conferite prin lege, prin actul
constitutiv ori prin ntelegerea ulterioar a prtilor, administratorul este obligat a nu folosi n
propriul su avantaj bunurile administrate, precum si datele sau informatiile care i parvin n
virtutea administrrii.

Art. 809
Interdictia actelor de dispozitie cu titlu gratuit
Administratorul nu va putea dispune cu titlu gratuit de bunurile sau drepturile care i sunt
ncredintate, cu exceptia cazului n care interesul unei bune administrri o impune.

Art. 810
Dreptul de a reprezenta n justitie
Administratorul poate sta n justitie pentru orice cerere sau actiune referitoare la
administrarea bunurilor si poate interveni n orice cerere sau actiune avnd drept obiect bunurile
administrate.

Art. 811
Impartialitatea administratorului
Dac exist mai multi beneficiari, concomitenti sau succesivi, administratorul este tinut
s actioneze cu impartialitate, tinnd cont de drepturile si interesele fiecruia dintre ei.

Art. 812
Atenuarea rspunderii administratorului
n aprecierea limitelor rspunderii administratorului si a despgubirilor datorate de
acesta, instanta judectoreasc va putea reduce ntinderea acestora, tinnd cont de circumstantele
asumrii administrrii sau de caracterul gratuit al serviciului administratorului.

SECTIUNEA a 2-a
Obligatiile administratorului si ale beneficiarului n raporturile cu tertii

Art. 813
Rspunderea personal a administratorului
(1) Administratorul care, n limitele puterilor conferite, si asum obligatii n numele
beneficiarului sau al fiduciarului, pentru masa patrimonial fiduciar, nu va fi tinut personal
rspunztor fat de tertii contractanti.
(2) Administratorul este personal rspunztor fat de tertii cu care contracteaz dac se
oblig n nume propriu, sub rezerva drepturilor detinute de acestia mpotriva beneficiarului sau,
dup caz, a fiduciarului, pentru masa patrimonial fiduciar.

Art. 814
Rspunderea personal a administratorului n cazul depsirii puterilor conferite
Administratorul care si depseste puterile este tinut personal fat de tertii cu care a
contractat, n msura n care acestia nu au cunoscut faptul depsirii puterilor ori beneficiarul nu a
ratificat n mod expres sau tacit actul ncheiat de administrator cu depsirea puterilor conferite.

Art. 815
Depsirea puterilor ncredintate mai multor persoane
(1) Se consider o depsire a puterilor conferite fapta administratorului de a exercita n
mod individual atributiile pe care trebuie s le exercite mpreun cu altcineva.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), nu constituie o nclcare a puterilor
exercitarea acestora ntr-un mod mai avantajos dect acela care i era impus prin actul de
mputernicire.

Art. 816
Limitarea rspunderii beneficiarului fat de terti
(1) Beneficiarul rspunde fat de terti pentru prejudiciile pricinuite n mod culpabil de
administrator n exercitarea atributiilor sale numai pn la concurenta cstigului obtinut.
(2) Prevederile alin. (1) se aplic, n mod corespunztor, n cazul masei patrimoniale
fiduciare.

Art. 817
Administratorul aparent
Orice persoan care, avnd capacitate deplin de exercitiu, creeaz aparenta despre o alt
persoan c este administratorul bunurilor sale va fi tinut de toate contractele pe care aceast
din urm persoan le ncheie cu tertii de bun-credint.


SECTIUNEA a 3-a
Inventar, garantii si asigurare


Art. 818
Izvorul obligatiei privind inventarul, garantiile si asigurarea
(1) Administratorul nu este obligat s fac inventarul, s subscrie o polit de asigurare
sau s furnizeze o alt garantie pentru buna executare a ndatoririlor sale, n absenta unei clauze a
actului constitutiv, a ntelegerii ulterioare a prtilor, a unei dispozitii legale contrare sau a unei
hotrri judectoresti pronuntate la cererea beneficiarului sau a oricrei persoane interesate.
(2) n cazul n care o asemenea obligatie a fost stabilit n sarcina administratorului prin
lege sau prin hotrre judectoreasc, administratorul va putea solicita instantei judectoresti,
pentru motive temeinice, s fie dispensat de ndeplinirea ei.

Art. 819
Criteriile pentru aprecierea motivelor temeinice
(1) n solutionarea cererilor prevzute la art. 818, instanta judectoreasc va tine seama
de valoarea bunurilor, de situatia prtilor, precum si de alte circumstante.
(2) Instanta nu va putea admite cererea de stabilire a obligatiei administratorului privind
inventarul, garantiile sau asigurarea, dac pe aceast cale s-ar nclca o clauz contrar din actul
constitutiv sau din ntelegerea ulterioar a prtilor.

Art. 820
Cuprinsul inventarului
(1) n cazurile n care administratorul este obligat s ntocmeasc un inventar, acesta
trebuie s cuprind o enumerare complet a bunurilor ncredintate sau a continutului masei
patrimoniale ori a patrimoniului supus administrrii.
(2) Inventarul contine, ori de cte ori este cazul:
a) datele de identificare a bunurilor imobile si descrierea bunurilor mobile, cu indicarea
valorii acestora, iar n cazul unei universalitti de bunuri mobile, o identificare corespunztoare a
universalittii respective;
b) identificarea sumelor de bani;
c) lista instrumentelor financiare.
(3) De asemenea, n cazul administrrii unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu,
inventarul cuprinde lista datoriilor si se ncheie cu o recapitulatie a activului si pasivului.
(4) Administratorul are obligatia s notifice beneficiarului, prin scrisoare recomandat cu
confirmare de primire, data si locul ntocmirii inventarului.
(5) Inventarul se ntocmeste fie prin nscris autentic, fie prin nscris sub semntur privat
cuprinznd data si locul ntocmirii si semnat de autor si de beneficiar, iar n absenta acestuia din
urm, de 2 martori. Constatrile cu privire la care beneficiarul nu a fcut obiectiuni au deplin
fort probant fat de acesta din urm.

Art. 821
Bunurile de uz personal
n msura n care patrimoniul administrat cuprinde bunuri de uz personal ale titularului
sau, dup caz, ale defunctului, n inventar se face o mentiune de ordin general cu privire la
acestea, descriindu-se doar obiectele de mbrcminte, nscrisurile personale, bijuteriile sau
obiectele de uz curent a cror valoare individual depseste echivalentul n lei al sumei de 100
euro.

Art. 822
Starea bunurilor indicate n inventar
Bunurile indicate n inventar sunt prezumate a fi n bun stare la data ntocmirii acestuia,
cu exceptia cazului n care inventarul cuprinde o mentiune contrar agreat de beneficiar sau, n
absenta acordului beneficiarului, mentiunea este nsotit de un document doveditor.

Art. 823
Comunicarea si contestarea inventarului
(1) O copie a inventarului va fi predat de administrator persoanei care l-a desemnat si
beneficiarului, precum si oricrei alte persoane interesate despre care acesta are cunostint.
(2) Inventarul poate fi fcut public numai n cazurile si potrivit procedurii prevzute de
lege.
(3) Orice persoan interesat poate contesta n justitie inventarul sau oricare dintre
mentiunile continute de acesta si va putea solicita ntocmirea unui nou inventar, cu participarea
unui expert judiciar.

Art. 824
Asigurarea facultativ
(1) Chiar n absenta unei obligatii stabilite prin lege, prin actul constitutiv sau prin
ntelegerea prtilor ori prin hotrre judectoreasc, administratorul poate asigura bunurile
ncredintate mpotriva riscurilor obisnuite, precum furtul sau incendiul, pe cheltuiala
beneficiarului sau a patrimoniului fiduciar.
(2) Administratorul poate subscrie, totodat, o polit de asigurare profesional pentru
buna executare a obligatiilor sale.
(3) Cheltuielile prilejuite de asigurarea prevzut la alin. (2) sunt n sarcina beneficiarului
sau ale patrimoniului fiduciar, n cazul n care administrarea este efectuat cu titlu gratuit.

SECTIUNEA a 4-a
Administrarea colectiv si delegarea

Art. 825
Adoptarea hotrrilor
n cazul n care sunt desemnate mai multe persoane n calitate de administratori, dac
legea sau actul de desemnare nu prevede altfel, hotrrile se iau prin vointa majorittii acestora.

Art. 826
Adoptarea hotrrilor n situatii speciale
(1) Administratorii vor putea efectua n mod individual acte de conservare.
(2) n cazul n care nu se pot lua hotrri n mod valabil din cauza opunerii constante a
unora dintre administratori, celelalte acte de administrare a bunurilor altuia vor putea fi fcute, n
caz de urgent, cu autorizarea instantei judectoresti.
(3) n msura n care nentelegerile dintre administratori persist, iar administrarea este
serios afectat, instanta va putea dispune, la solicitarea oricrei persoane interesate, una sau mai
multe dintre urmtoarele msuri:
a) stabilirea unui mecanism simplificat de adoptare a hotrrilor;
b) repartizarea atributiilor ntre administratori;
c) conferirea votului decisiv, n caz de paritate de voturi, unuia dintre administratori;
d) nlocuirea administratorului sau, dup caz, a administratorilor crora le este imputabil
situatia creat.

Art. 827
Rspunderea solidar
(1) Administratorii sunt rspunztori n mod solidar pentru ndeplinirea atributiilor lor.
(2) Cu toate acestea, n cazul n care atributiile sunt repartizate prin lege, actul de
desemnare sau hotrre judectoreasc, iar repartizarea a fost respectat, fiecare administrator
este rspunztor doar pentru partea sa de administrare.

Art. 828
Prezumtia de aprobare a hotrrilor
(1) Se prezum c administratorul a aprobat toate hotrrile adoptate de ceilalti
administratori si va rspunde pentru acestea n solidar cu ei n msura n care nu s-a opus n
momentul adoptrii hotrrii si nu a notificat aceast opozitie beneficiarului ntr-un termen
rezonabil.
(2) Se prezum c administratorul a aprobat hotrrea adoptat n absenta sa n msura n
care nu si face cunoscut opozitia celorlalti administratori si beneficiarului ntr-un termen
rezonabil de la data la care a luat cunostint de hotrrea respectiv.
(3) Administratorul nu va rspunde n situatia n care nu a putut, pentru motive temeinice,
s notifice opozitia sa n conditiile alin. (1).

Art. 829
Delegarea
(1) Administratorul si poate delega partial atributiile sau poate mputernici un tert s l
reprezinte la ncheierea unui act determinat.
(2) Administratorul nu poate delega unei terte persoane administrarea general sau
exercitiul unei puteri discretionare, cu exceptia cazului n care delegarea se face ctre un
coadministrator.
(3) Administratorul rspunde pentru faptele celui substituit n msura n care beneficiarul
nu a autorizat n mod expres substituirea, iar n cazul n care autorizarea exist, rspunde numai
pentru lipsa de diligent n alegerea si ndrumarea nlocuitorului.

Art. 830
Rspunderea reprezentantului administratorului
(1) Actele prin care reprezentantul administratorului a nclcat prevederile actului de
desemnare sau uzantele sunt inopozabile beneficiarului.
(2) De asemenea, beneficiarul se poate ndrepta mpotriva reprezentantului
administratorului pentru prejudiciile suferite, chiar dac era autorizat expres s ncredinteze
reprezentarea.

SECTIUNEA a 5-a
Plasamentele considerate sigure

Art. 831
Categoriile de plasamente considerate sigure
Sunt prezumate a fi sigure plasamentele stabilite periodic de Banca National a Romniei
si de Comisia National a Valorilor Mobiliare.

Art. 832
Limitele prudentiale ale efecturii plasamentelor
(1) Administratorul hotrste cu privire la efectuarea plasamentelor n functie de
randament si de cresterea estimat a valorii. Administratorul va cuta s realizeze un portofoliu
diversificat, care s produc venituri fixe si, respectiv, variabile, ntr-o proportie stabilit n
functie de conjunctura economic.
(2) Administratorul nu va putea achizitiona mai mult de 5% din actiunile aceleiasi
societti comerciale si nici nu va putea achizitiona actiuni, obligatiuni sau alte valori mobiliare
ale unei persoane juridice care nu si-a ndeplinit obligatia de plat a dividendelor ori dobnzilor
sau acorda mprumuturi persoanei juridice respective.

Art. 833
Plasarea sumelor de bani
(1) Administratorul va putea depozita sumele de bani care i sunt ncredintate la o
institutie de credit sau de asigurare ori la un organism de plasament colectiv, n msura n care
depozitul este rambursabil la vedere sau n urma unui aviz de maximum 30 de zile.
(2) Administratorul va putea efectua, totodat, depuneri pe perioade mai lungi n msura
n care acestea sunt garantate integral de Fondul de garantare a depozitelor n sistemul bancar
sau, dup caz, de Fondul de protejare a asiguratilor.
(3) n lipsa garantiei prevzute la alin. (2), administratorul nu va putea efectua depuneri
pe perioade mai lungi, cu exceptia cazului n care instanta l autorizeaz n acest sens si n
conformitate cu regulile determinate de aceasta.

Art. 834
Mentinerea plasamentelor anterioare
(1) Administratorul va putea mentine plasamentele existente la data prelurii functiei
chiar dac acestea nu sunt considerate sigure.
(2) Administratorul va putea, totodat, s detin valori mobiliare care le nlocuiesc pe
cele detinute anterior ca urmare a reorganizrii, lichidrii sau fuziunii persoanei juridice
emitente.

Art. 835
Obligatia de reparare a prejudiciului pentru plasamentele nesigure
(1) Se prezum c un administrator actioneaz prudent dac si ndeplineste atributiile n
conformitate cu prevederile prezentei sectiuni.
(2) Administratorul care efectueaz un alt plasament dect cele mentionate la art. 831 si
care nu a fost autorizat expres de ctre beneficiar va fi tinut s repare prejudiciul rezultat fr a se
tine seama de existenta vreunei culpe.

Art. 836
Obligatia administratorului de a-si arta calitatea
(1) Administratorul trebuie s indice calitatea sa si persoana beneficiarului pentru
plasamentele fcute n cursul administrrii.
(2) n caz contrar, plasamentul si profitul aferent vor reveni tot beneficiarului. Dac
plasamentele sunt nerentabile, administratorul va acoperi personal pierderile cauzate
beneficiarului.

SECTIUNEA a 6-a
Repartitia profiturilor si a pierderilor

Art. 837
Repartitia profitului si a pierderilor
(1) Repartitia profitului si a pierderilor ntre beneficiarul fructelor si cel al capitalului se
va realiza n conformitate cu prevederile actului constitutiv.
(2) n lipsa unei indicatii exprese n act, repartitia se face echitabil, tinnd seama de
obiectul administrrii, de circumstantele care au dat nastere la administrare, precum si de
practicile contabile general acceptate.

Art. 838
Debitarea contului de venituri
(1) Contul de venituri se va debita cu sumele reprezentnd urmtoarele cheltuieli si alte
cheltuieli de natur similar, n urmtoarea ordine:
a) impozitele si taxele pltite, aferente bunurilor administrate;
b) jumtate din remuneratia administratorului si din cheltuielile rezonabile efectuate de
acesta pentru administrarea comun a capitalului si a dobnzilor;
c) primele de asigurare, costurile reparatiilor minore, precum si celelalte cheltuieli
obisnuite ale administrrii;
d) cheltuielile efectuate pentru conservarea drepturilor beneficiarului fructelor si jumtate
din costurile prilejuite de descrcarea judiciar de gestiune, n msura n care instanta
judectoreasc nu dispune altfel;
e) costurile amortizrii bunurilor, cu exceptia celor utilizate n scop personal de ctre
beneficiar.
(2) Administratorul va putea repartiza cheltuielile importante pe o perioad de timp
rezonabil, pentru a mentine veniturile la un nivel constant.

Art. 839
Debitarea contului de capital
(1) Contul de capital se va debita cu sumele reprezentnd cheltuieli care nu sunt trecute n
debitul contului de venituri, precum cheltuielile referitoare la investitiile de capital, nstrinarea
de bunuri, conservarea drepturilor beneficiarului capitalului sau a dreptului de proprietate a
bunurilor administrate.
(2) Contul de capital se va debita, totodat, cu sumele reprezentnd taxe si impozite
pltite asupra cstigurilor din capital, chiar si atunci cnd legea special le calific impozite pe
venit.

Art. 840
Momentul nasterii dreptului beneficiarului la venitul net
Beneficiarul fructelor este ndrepttit la venitul net rezultat din administrarea bunurilor
ncepnd cu data prevzut n actul constitutiv sau, n lipsa unei asemenea date, de la momentul
nceperii administrrii ori, dup caz, al decesului testatorului.

Art. 841
Dobndirea fructelor
(1) Cnd beneficiarul este proprietarul bunului frugifer, fructele se dobndesc potrivit
regulilor prevzute la art. 550 alin. (2) si (3). n cazul n care beneficiarul este o tert persoan, se
aplic n mod corespunztor regulile prevzute la art. 710 si 711.
(2) Dividendele si distributiile unei persoane juridice se datoreaz de la data indicat n
hotrrea de distributie sau, n lipsa acesteia, de la data hotrrii respective. Beneficiarul nu va
avea dreptul la plata dividendelor stabilite ulterior momentului ncetrii dreptului su.

SECTIUNEA a 7-a
Darea de seam anual

Art. 842
Obligatia privind darea de seam
Cel putin o dat pe an administratorul i va prezenta beneficiarului o dare de seam a
gestiunii sale.

Art. 843
Continutul si auditarea drii de seam
(1) Darea de seam trebuie s cuprind toate informatiile necesare verificrii exactittii
acesteia.
(2) La cererea persoanei interesate, darea de seam poate fi auditat de ctre un expert
independent.
(3) n cazul n care administratorul se opune auditrii, persoana interesat poate s
solicite instantei judectoresti desemnarea unui expert independent pentru a verifica darea de
seam.

Art. 844
Darea de seam n ipoteza n care sunt mai multi administratori
Dac sunt mai multi administratori, acestia vor ntocmi o singur dare de seam, cu
exceptia cazului n care atributiile lor au fost repartizate prin lege, prin actul constitutiv sau de
ctre instanta judectoreasc, iar aceast repartizare a fost respectat.

Art. 845
Examinarea registrelor
Administratorul este obligat s i permit beneficiarului, n orice moment, examinarea
registrelor si a documentelor justificative ce au legtur cu gestiunea sa.

CAPITOLUL IV
ncetarea administrrii

SECTIUNEA 1
Cauzele de ncetare

Art. 846
Cazurile de ncetare
Administrarea nceteaz:
a) prin stingerea dreptului beneficiarului asupra bunurilor administrate;
b) prin expirarea termenului sau mplinirea conditiei stipulate n actul constitutiv;
c) prin ndeplinirea scopului administrrii sau prin ncetarea cauzei care a dat nastere
administrrii;
d) prin denuntarea de ctre beneficiar a actului de desemnare, ca urmare a solicitrii
comunicate administratorului, prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire, de a restitui
bunurile de ndat;
e) prin nlocuirea administratorului de ctre beneficiar sau de ctre instanta
judectoreasc, la cererea altei persoane interesate;
f) prin decesul, punerea sub interdictie judectoreasc, renuntarea administratorului ori
supunerea acestuia la procedura insolventei;
g) prin punerea sub interdictie judectoreasc a beneficiarului sau supunerea acestuia la
procedura insolventei, n msura n care aceasta afecteaz bunurile administrate.

Art. 847
Notificarea renuntrii
(1) Administratorul poate renunta la atributiile sale, pe baza notificrii adresate, prin
scrisoare recomandat cu confirmare de primire, beneficiarului si, dup caz, celorlalti
administratori sau persoanei mputernicite s desemneze un nlocuitor.
(2) Notificarea va cuprinde un termen de preaviz rezonabil, care s i permit
beneficiarului s numeasc un alt administrator sau s preia el nsusi administrarea bunurilor. n
caz contrar, administratorul va repara prejudiciul cauzat prin renuntarea sa intempestiv.
(3) Renuntarea administratorului produce efecte de la data expirrii termenului de
preaviz.

Art. 848
Moartea sau punerea sub interdictie a administratorului
(1) Moartea sau punerea sub interdictie a administratorului va fi comunicat
beneficiarului si, dup caz, celorlalti administratori, de ctre mostenitorii acestuia sau executorul
testamentar ori de ctre tutorele administratorului.
(2) Mostenitorii, executorul testamentar si tutorele, dup caz, sunt obligati s ntreprind,
n privinta oricrei afaceri ncepute, orice msur imediat care este necesar pentru prevenirea
producerii unei pierderi, precum si s dea socoteal si s predea bunurile ctre persoana
ndrepttit.

Art. 849
Obligatiile asumate ulterior ncetrii administrrii
(1) Obligatiile asumate fat de terti, ulterior ncetrii administrrii, de un administrator de
bun-credint sunt pe deplin valabile si l oblig pe beneficiar sau, dup caz, pe fiduciar.
(2) Prevederile alin. (1) se aplic si n cazul obligatiilor asumate de administrator ulterior
ncetrii administrrii, atunci cnd aceasta este o consecint necesar sau o msur necesar
pentru prevenirea pierderilor.
(3) Beneficiarul sau fiduciarul este de asemenea tinut de obligatiile asumate fat de tertii
care nu au cunoscut faptul ncetrii administrrii.
(4) Fiduciarul rspunde numai n limitele activului masei patrimoniale fiduciare.

SECTIUNEA a 2-a
Darea de seam si predarea bunurilor

Art. 850
Darea de seam final
(1) La ncetarea raporturilor de administrare, administratorul va prezenta o dare de seam
final beneficiarului si, dup caz, administratorului nlocuitor sau celorlalti administratori. n
cazul ncetrii simultane a raporturilor de administrare ale mai multor administratori, acestia vor
prezenta o singur dare de seam, cu exceptia cazului n care atributiile acestora sunt separate.
(2) Darea de seam va cuprinde toate datele necesare pentru a permite verificarea
exactittii sale. Registrele si celelalte documente justificative vor putea fi consultate de
persoanele interesate.
(3) Acceptarea drii de seam de ctre beneficiar l descarc pe administrator.

Art. 851
Descrcarea judiciar de gestiune
(1) n cazul n care oricare dintre beneficiari nu accept darea de seam, administratorul
poate cere instantei judectoresti s o ncuviinteze.
(2) Ori de cte ori se consider necesar, instanta judectoreasc va dispune efectuarea
unei expertize de specialitate.

Art. 852
Locul predrii bunurilor
n lipsa unei stipulatii contrare, administratorul pred bunurile administrate la locul unde
se gsesc acestea.

Art. 853
ntinderea obligatiei de restituire
(1) Administratorul este obligat s predea tot ce a primit n exercitarea atributiilor sale,
chiar dac plata primit de la tert este nedatorat beneficiarului sau, dup caz, fiduciarului,
pentru masa patrimonial fiduciar.
(2) Administratorul este, de asemenea, obligat s restituie orice profit sau orice alt avantaj
patrimonial realizat n folos personal prin utilizarea, fr permisiune, a datelor si a informatiilor
obtinute n virtutea calittii sale.
(3) Administratorul care a folosit, fr permisiune, un bun este obligat s l indemnizeze
pe beneficiar sau, dup caz, pe fiduciar, n contul masei patrimoniale fiduciare cu echivalentul
folosintei bunului.

Art. 854
Suportarea cheltuielilor administrrii
(1) Cheltuielile administrrii, inclusiv cele ocazionate de prezentarea drii de seam si de
predarea bunurilor, sunt n sarcina beneficiarului sau, dup caz, a fiduciarului, pentru masa
patrimonial fiduciar.
(2) n cazul renuntrii, denuntrii actului de desemnare sau al nlocuirii administratorului,
beneficiarul ori fiduciarul, n contul masei patrimoniale fiduciare, are n sarcin, pe lng
cheltuielile mentionate la alin. (1), si plata remuneratiei cuvenite administratorului n raport cu
durata activittii sale.

Art. 855
Data curgerii dobnzilor
(1) Administratorul datoreaz dobnzi asupra soldului de la data acceptrii ori a
ncuviintrii judiciare a drii de seam sau, dup caz, de la data notificrii prin scrisoare
recomandat cu confirmare de primire sau prin orice alt mijloc prevzut de lege.
(2) Beneficiarul sau fiduciarul, pentru masa patrimonial fiduciar, datoreaz dobnzi
pentru sumele cuvenite administratorului doar de la punerea n ntrziere potrivit alin. (1).

Art. 856
Deducerea remuneratiei
(1) Administratorul poate deduce din soldul administrrii remuneratia care i este datorat
de beneficiar sau de fiduciar, n contul masei patrimoniale fiduciare, pentru activitatea sa.
(2) Administratorul are drept de retentie asupra bunului administrat pn la plata integral
a datoriei fat de el.

Art. 857
Solidaritatea beneficiarilor
n caz de pluralitate de beneficiari, acestia sunt tinuti solidar la ndeplinirea obligatiilor
fat de administrator.

TITLUL VI
Proprietatea public

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 858
Definitia dreptului de proprietate public
Proprietatea public este dreptul de proprietate ce apartine statului sau unei unitti
administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declaratia legii, sunt de uz
ori de interes public, cu conditia s fie dobndite prin unul dintre modurile prevzute de lege.

Art. 859
Obiectul propriettii publice. Delimitarea de domeniul privat
(1) Constituie obiect exclusiv al propriettii publice bogtiile de interes public ale
subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele,
marea teritorial, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si
alte bunuri stabilite prin lege organic.
(2) Celelalte bunuri care apartin statului ori unittilor administrativ-teritoriale fac parte,
dup caz, din domeniul public sau din domeniul privat al acestora, ns numai dac au fost, la
rndul lor, dobndite prin unul dintre modurile prevzute de lege.

Art. 860
Domeniul public national, judetean si local
(1) Bunurile proprietate public fac parte din domeniul public national, judetean sau,
dup caz, local.
(2) Delimitarea dintre domeniul public national, judetean si local se face n conditiile
legii.
(3) Bunurile care formeaz obiectul exclusiv al propriettii publice a statului sau a
unittilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public
al statului n domeniul public al unittii administrativ-teritoriale sau invers dect ca urmare a
modificrii legii organice. n celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului n
domeniul public al unittii administrativ-teritoriale si invers se face n conditiile legii.

Art. 861
Caracterele dreptului de proprietate public
(1) Bunurile proprietate public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.
(2) Proprietatea asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz si nu poate fi dobndit de
terti prin uzucapiune sau, dup caz, prin posesia de bun-credint asupra bunurilor mobile.
(3) n conditiile legii, bunurile proprietate public pot fi date n administrare sau n
folosint si pot fi concesionate ori nchiriate.

Art. 862
Limitele exercitrii dreptului de proprietate public
(1) Dreptul de proprietate public este susceptibil de orice limite reglementate de lege sau
de prezentul cod pentru dreptul de proprietate privat, n msura n care acestea sunt compatibile
cu uzul sau interesul public cruia i sunt destinate bunurile afectate.
(2) Incompatibilitatea se constat prin acordul dintre titularul propriettii publice si
persoana interesat sau, n caz de divergent, pe cale judectoreasc.
(3) n aceste cazuri, persoana interesat are dreptul la o just si prompt despgubire din
partea titularului propriettii publice.

Art. 863
Cazurile de dobndire a dreptului de proprietate public
Dreptul de proprietate public se dobndeste:
a) prin achizitie public, efectuat n conditiile legii;
b) prin expropriere pentru cauz de utilitate public, n conditiile legii;
c) prin donatie sau legat, acceptat n conditiile legii, dac bunul, prin natura lui sau prin
vointa dispuntorului, devine de uz ori de interes public;
d) prin conventie cu titlu oneros, dac bunul, prin natura lui sau prin vointa
dobnditorului, devine de uz ori de interes public;
e) prin transferul unui bun din domeniul privat al statului n domeniul public al acestuia
sau din domeniul privat al unei unitti administrativ-teritoriale n domeniul public al acesteia, n
conditiile legii;
f) prin alte moduri stabilite de lege.

Art. 864
Stingerea dreptului de proprietate public
Dreptul de proprietate public se stinge dac bunul a pierit ori a fost trecut n domeniul
privat, dac a ncetat uzul sau interesul public, cu respectarea conditiilor prevzute de lege.

Art. 865
Aprarea dreptului de proprietate public
(1) Obligatia aprrii n justitie a propriettii publice revine titularului.
(2) Titularii drepturilor corespunztoare propriettii publice sunt obligati:
a) s l informeze pe proprietar cu privire la orice tulburare adus dreptului de proprietate
public;
b) s l introduc n proces pe titularul dreptului de proprietate public, n conditiile
prevzute de Codul de procedur civil.
(3) Dispozitiile art. 563 se aplic n mod corespunztor.

CAPITOLUL II
Drepturile reale corespunztoare propriettii publice

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 866
Drepturile reale corespunztoare propriettii publice
Drepturile reale corespunztoare propriettii publice sunt dreptul de administrare, dreptul
de concesiune si dreptul de folosint cu titlu gratuit.


SECTIUNEA a 2-a
Dreptul de administrare


Art. 867
Constituirea dreptului de administrare
(1) Dreptul de administrare se constituie prin hotrre a Guvernului, a consiliului
judetean sau, dup caz, a consiliului local.
(2) Autorittile prevzute la alin. (1) controleaz modul de exercitare a dreptului de
administrare.

Art. 868
Exercitarea dreptului de administrare
(1) Dreptul de administrare apartine regiilor autonome sau, dup caz, autorittilor
administratiei publice centrale sau locale si altor institutii publice de interes national, judetean ori
local.
(2) Titularul dreptului de administrare poate folosi si dispune de bunul dat n administrare
n conditiile stabilite de lege si, dac este cazul, de actul de constituire.

Art. 869
Stingerea dreptului de administrare
Dreptul de administrare nceteaz odat cu ncetarea dreptului de proprietate public sau
prin actul de revocare emis, n conditiile legii, dac interesul public o impune, de organul care l-a
constituit.

Art. 870
Aprarea dreptului de administrare
(1) Aprarea n justitie a dreptului de administrare revine titularului dreptului.
(2) Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplic n mod corespunztor.


SECTIUNEA a 3-a
Dreptul de concesiune

Art. 871
Continutul dreptului de concesiune
(1) Concesionarul are dreptul si, n acelasi timp, obligatia de exploatare a bunului, n
schimbul unei redevente si pentru o durat determinat, cu respectarea conditiilor prevzute de
lege si a contractului de concesiune.
(2) Calitatea de concesionar o poate avea orice persoan fizic sau persoan juridic.
(3) Procedura de concesionare, precum si ncheierea, executarea si ncetarea contractului
de concesiune sunt supuse conditiilor prevzute de lege.

Art. 872
Exercitarea dreptului de concesiune
(1) Concesionarul poate efectua orice acte materiale sau juridice necesare pentru a
asigura exploatarea bunului. Cu toate acestea, sub sanctiunea nulittii absolute, concesionarul nu
poate nstrina si nici greva bunul dat n concesiune sau, dup caz, bunurile destinate ori
rezultate din realizarea concesiunii si care trebuie, potrivit legii sau actului constitutiv, s fie
predate concedentului la ncetarea, din orice motive, a concesiunii.
(2) Fructele, precum si, n limitele prevzute de lege si n actul de constituire, productele
bunului concesionat revin concesionarului.
(3) n toate cazurile, exercitarea dreptului de concesiune este supus controlului din
partea concedentului, n conditiile legii si ale contractului de concesiune.

Art. 873
Aprarea dreptului de concesiune
(1) Aprarea n justitie a dreptului de concesiune revine concesionarului.
(2) Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplic n mod corespunztor.

SECTIUNEA a 4-a
Dreptul de folosint cu titlu gratuit

Art. 874
Continutul si limitele dreptului de folosint cu titlu gratuit
(1) Dreptul de folosint asupra bunurilor proprietate public se acord, cu titlu gratuit, pe
termen limitat, n favoarea institutiilor de utilitate public.
(2) n lipsa unor dispozitii contrare n actul de constituire, titularul nu beneficiaz de
fructele civile ale bunului.
(3) Dispozitiile privind constituirea si ncetarea dreptului de administrare se aplic n mod
corespunztor.

Art. 875
Aprarea dreptului de folosint cu titlu gratuit
(1) Aprarea n justitie a dreptului de folosint cu titlu gratuit revine titularului dreptului.
(2) Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplic n mod corespunztor.

TITLUL VII
Cartea funciar

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 876
Scopul si obiectul crtii funciare
(1) Cartea funciar descrie imobilele si arat drepturile reale ce au ca obiect aceste
bunuri.
(2) n cazurile prevzute de lege pot fi nscrise n cartea funciar si alte drepturi, fapte sau
raporturi juridice, dac au legtur cu imobilele cuprinse n cartea funciar.
(3) Prin imobil, n sensul prezentului titlu, se ntelege una sau mai multe parcele de teren
alturate, indiferent de categoria de folosint, cu sau fr constructii, apartinnd aceluiasi
proprietar, situate pe teritoriul unei unitti administrativ-teritoriale si care sunt identificate printr-
un numr cadastral unic.

Art. 877
Drepturile tabulare
Drepturile reale imobiliare nscrise n cartea funciar sunt drepturi tabulare. Ele se
dobndesc, se modific si se sting numai cu respectarea regulilor de carte funciar.

Art. 878
Obiectul drepturilor tabulare
(1) Obiectul drepturilor tabulare este imobilul, definit la art. 876 alin. (3), care dup
nscrierea n cartea funciar nu mai poate s fie modificat dect cu respectarea regulilor de carte
funciar.
(2) Aceeasi carte funciar nu poate cuprinde dect un singur imobil.
(3) Mai multi proprietari nu pot fi nscrisi n aceeasi carte funciar dect dac se afl n
coproprietate pe cote-prti ori n devlmsie.

Art. 879
Modificarea imobilului nscris n cartea funciar
(1) Imobilul nscris n cartea funciar se poate modifica prin alipiri, dac mai multe
imobile alturate se unesc ntr-un singur imobil sau dac se adaug o parte dintr-un imobil la un
alt imobil ori, dup caz, se mreste ntinderea acestuia.
(2) De asemenea, imobilul nscris n cartea funciar se modific si prin dezlipiri, dac se
desparte o parte din imobil sau se micsoreaz ntinderea acestuia.
(3) Alipirea sau dezlipirea unui imobil grevat cu sarcini nu se poate face dect cu
consimtmntul titularilor acelor sarcini. Refuzul titularilor sarcinilor nu trebuie s fie abuziv, el
putnd fi cenzurat de ctre instanta judectoreasc.
(4) Dac ns creditorii ipotecari consimt la alipirea sau, dup caz, att la dezlipirea, ct si
la alipirea imobilului grevat la un alt imobil, n lips de conventie contrar, ipotecile vor lua rang
dup cele ce greveaz imobilul la care s-a fcut alipirea.
(5) Operatiunile de modificare a imobilului nscris n cartea funciar, prin alipiri sau
dezlipiri, au caracter material si nu implic niciun transfer de proprietate.

Art. 880
nscrierile n caz de alipire sau dezlipire
(1) n caz de alipire sau dezlipire, imobilele rezultate se vor transcrie n crti funciare noi,
cu mentionarea noului numr cadastral pentru fiecare imobil, iar cartea funciar sau, dup caz,
vechile crti funciare se vor nchide, fr a se mai putea redeschide pentru alte nscrieri.
(2) Dac ntregul imobil nscris n cartea funciar a fost transcris, aceasta se va nchide si
nu va mai putea fi redeschis pentru noi nscrieri.

Art. 881
Felurile nscrierilor
(1) nscrierile sunt de 3 feluri: intabularea, nscrierea provizorie si notarea.
(2) Intabularea si nscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare, iar notarea se
refer la nscrierea altor drepturi, acte, fapte sau raporturi juridice n legtur cu imobilele
cuprinse n cartea funciar.
(3) nscrierea provizorie si notarea se fac numai n cazurile anume prevzute de lege.

Art. 882
nscrierea drepturilor reale afectate de modalitti
(1) Drepturile reale sub conditie suspensiv sau rezolutorie nu se intabuleaz. Ele se pot
ns nscrie provizoriu.
(2) Termenul extinctiv sau sarcina liberalittii se va putea arta att n cuprinsul
intabulrii, ct si al nscrierii provizorii.

Art. 883
Cercetarea crtii funciare
(1) Orice persoan, fr a fi tinut s justifice vreun interes, poate cerceta orice carte
funciar, precum si celelalte documente cu care aceasta se ntregeste, potrivit legii. Mapa cu
nscrisurile care au stat la baza efecturii nscrierilor n cartea funciar poate fi consultat de
orice persoan interesat, cu respectarea dispozitiilor legale cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal si libera circulatie a acestor date.
(2) La cerere, se vor elibera extrase sau copii certificate, conforme cu exemplarul original
aflat n arhiv.
(3) Nimeni nu va putea invoca faptul c nu a avut cunostint de existenta vreunei nscrieri
efectuate n cartea funciar sau, dup caz, a unei cereri de nscriere nregistrate la biroul de
cadastru si publicitate imobiliar.

Art. 884
Procedura de nscriere
Procedura de nscriere n cartea funciar se va stabili prin lege special.

CAPITOLUL II
nscrierea drepturilor tabulare

Art. 885
Dobndirea si stingerea drepturilor reale asupra imobilelor
(1) Sub rezerva unor dispozitii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse
n cartea funciar se dobndesc, att ntre prti, ct si fat de terti, numai prin nscrierea lor n
cartea funciar, pe baza actului sau faptului care a justificat nscrierea.
(2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea funciar, cu
consimtmntul titularului, dat prin nscris autentic notarial. Acest consimtmnt nu este necesar
dac dreptul se stinge prin mplinirea termenului artat n nscriere ori prin decesul sau, dup caz,
prin ncetarea existentei juridice a titularului, dac acesta era o persoan juridic.
(3) Dac dreptul ce urmeaz s fie radiat este grevat n folosul unei terte persoane,
radierea se va face cu pstrarea dreptului acestei persoane, cu exceptia cazurilor anume prevzute
de lege.
(4) Hotrrea judectoreasc definitiv sau, n cazurile prevzute de lege, actul autorittii
administrative va nlocui acordul de voint sau, dup caz, consimtmntul titularului.

Art. 886
Modificarea drepturilor reale asupra imobilelor
Modificarea unui drept real imobiliar se face potrivit regulilor stabilite pentru dobndirea
sau stingerea drepturilor reale, dac prin lege nu se dispune altfel.

Art. 887
Dobndirea unor drepturi reale fr nscriere
(1) Drepturile reale se dobndesc fr nscriere n cartea funciar cnd provin din
mostenire, accesiune natural, vnzare silit, expropriere pentru cauz de utilitate public,
precum si n alte cazuri expres prevzute de lege.
(2) Cu toate acestea, n cazul vnzrii silite, dac urmrirea imobilului nu a fost n
prealabil notat n cartea funciar, drepturile reale astfel dobndite nu vor putea fi opuse tertilor
dobnditori de bun-credint.
(3) n cazurile prevzute la alin. (1), titularul drepturilor astfel dobndite nu va putea ns
dispune de ele prin cartea funciar dect dup ce s-a fcut nscrierea.

Art. 888
Conditiile de nscriere
nscrierea n cartea funciar se efectueaz n baza nscrisului autentic notarial, a hotrrii
judectoresti rmase definitiv, a certificatului de mostenitor sau n baza unui alt act emis de
autorittile administrative, n cazurile n care legea prevede aceasta.

Art. 889
Renuntarea la dreptul de proprietate
(1) Proprietarul poate renunta la dreptul su printr-o declaratie autentic notarial
nregistrat la biroul de cadastru si publicitate imobiliar pentru a se nscrie radierea dreptului.
(2) n acest caz, comuna, orasul sau municipiul, dup caz, poate cere nscrierea dreptului
de proprietate n folosul su, n baza hotrrii consiliului local, cu respectarea dispozitiilor legale
privind transferul drepturilor reale imobiliare, dac o alt persoan nu a solicitat nscrierea n
temeiul uzucapiunii.
(3) n situatia bunurilor grevate de sarcini reale, unitatea administrativ-teritorial care a
preluat bunul este tinut n limita valorii bunului.

Art. 890
Data producerii efectelor nscrierilor
(1) Dac prin lege nu se prevede altfel, nscrierile n cartea funciar si vor produce
efectele de la data nregistrrii cererilor, tinndu-se ns cont de data, ora si minutul nregistrrii
acestora n toate cazurile n care cererea a fost depus personal, prin mandatar ori notar public
sau, dup caz, comunicat prin telefax, post electronic ori prin alte mijloace ce asigur
transmiterea textului si confirmarea primirii cererii de nscriere cu toate documentele
justificative.
(2) n cazul drepturilor de ipotec, ordinea nregistrrii cererilor va determina si rangul
acestora.
(3) Dac mai multe cereri s-au primit n aceeasi zi prin post sau curier, drepturile de
ipotec vor avea acelasi rang, iar celelalte drepturi vor dobndi numai provizoriu rang egal,
urmnd ca instanta s se pronunte, la cererea oricrei persoane interesate, asupra rangului si,
dac va fi cazul, asupra radierii nscrierii nevalabile.
(4) n cazul n care dou sau mai multe drepturi au primit provizoriu rang egal, potrivit
dispozitiilor alin. (3), va fi preferat, indiferent de data cert a titlurilor aflate n concurs, cel care
a fost pus n posesia bunului sau, dup caz, cel fat de care debitorul si-a executat cel dinti
obligatiile ce i incumb, cu exceptia drepturilor de ipotec care vor avea acelasi rang. n situatia
n care niciunul din dobnditori n-a fost pus n posesia bunului sau, dup caz, debitorul nu si-a
executat obligatiile fat de niciunul dintre ei, va fi preferat cel care a sesizat cel dinti instanta de
judecat n temeiul dispozitiilor prezentului articol.
(5) Dispozitiile alin. (3) si (4) se aplic si atunci cnd, n aceeasi zi, o cerere de nscriere a
fost depus ori comunicat n conditiile alin. (1), iar alta primit prin post sau curier.

Art. 891
Conflictul dintre tertii dobnditori de la un autor comun
n cazul n care dou sau mai multe persoane au fost ndrepttite s dobndeasc, prin
acte ncheiate cu acelasi autor, drepturi asupra aceluiasi imobil care se exclud reciproc, cel care
si-a nscris primul dreptul va fi socotit titularul dreptului tabular, indiferent de data titlului n
temeiul cruia s-a svrsit nscrierea n cartea funciar.

Art. 892
Situatia tertului dobnditor de rea-credint
(1) Cel care a fost ndrepttit, printr-un act juridic valabil ncheiat, s nscrie un drept real
n folosul su poate cere radierea din cartea funciar a unui drept concurent sau, dup caz,
acordarea de rang preferential fat de nscrierea efectuat de alt persoan, ns numai dac sunt
ntrunite urmtoarele 3 conditii:
a) actul juridic n temeiul cruia se solicit radierea sau acordarea rangului preferential s
fie anterior aceluia n baza cruia tertul si-a nscris dreptul;
b) dreptul reclamantului si cel al tertului dobnditor s provin de la un autor comun;
c) nscrierea dreptului n folosul reclamantului s fi fost mpiedicat de tertul dobnditor
prin violent sau viclenie, dup caz.
(2) Radierea sau acordarea rangului preferential poate fi cerut si dac violenta ori
viclenia a provenit de la o alt persoan dect tertul dobnditor, dar numai dac acesta din urm a
cunoscut sau, dup caz, trebuia s cunoasc aceast mprejurare la data ncheierii contractului n
baza cruia a dobndit dreptul intabulat n folosul su.
(3) Dreptul la actiune se prescrie n termen de 3 ani de la data nscrierii de ctre tert a
dreptului n folosul su.

Art. 893
Persoanele mpotriva crora se poate face nscrierea drepturilor tabulare
nscrierea unui drept real se poate efectua numai:
a) mpotriva aceluia care, la data nregistrrii cererii, este nscris ca titular al dreptului
asupra cruia nscrierea urmeaz s fie fcut;
b) mpotriva aceluia care, nainte de a fi fost nscris, si-a grevat dreptul, dac amndou
nscrierile se cer deodat.

Art. 894
nscrierea drepturilor reale n cazul actelor juridice succesive
n cazul n care un drept supus nscrierii n cartea funciar a fcut obiectul unor cesiuni
succesive fr ca nscrierile s fi fost efectuate, cel din urm ndrepttit nu va putea cere
nscrierea dreptului n folosul su dect dac solicit, odat cu nscrierea acestuia, si nscrierea
dobndirilor succesive anterioare pe care le va dovedi cu nscrisuri originale sau copii legalizate,
dup caz.

Art. 895
nscrierile ntemeiate pe obligatiile defunctului
nscrierile ntemeiate pe obligatiile defunctului se vor putea svrsi si dup ce dreptul a
fost nscris pe numele mostenitorului, ns numai n msura n care mostenitorul este tinut de
aceste obligatii.

Art. 896
Actiunea n prestatie tabular
(1) n cazurile n care cel obligat s transmit, s constituie ori s modifice n folosul
altuia un drept real asupra unui imobil nu si execut obligatiile necesare pentru nscrierea n
cartea funciar, se va putea cere instantei judectoresti s dispun nscrierea; dreptul la actiune
este prescriptibil n conditiile legii.
(2) Dac actiunea n prestatie tabular a fost notat n cartea funciar, hotrrea
judectoreasc se va nscrie, din oficiu, si mpotriva acelora care au dobndit vreun drept tabular
dup notare.

Art. 897
Efectele actiunii n prestatie tabular fat de tertul dobnditor de rea-credint
(1) Actiunea n prestatie tabular se va putea ndrepta si mpotriva tertului dobnditor
nscris anterior n cartea funciar, dac actul juridic invocat de reclamant este anterior celui n
temeiul cruia a fost nscris dreptul tertului dobnditor, iar acesta a fost de rea-credint la data
ncheierii actului.
(2) Dreptul la actiune mpotriva tertului se prescrie n termen de 3 ani de la data nscrierii
de ctre acesta a dreptului n folosul su, cu exceptia cazului n care dreptul la actiune al
reclamantului contra antecesorului tabular s-a prescris mai nainte.

Art. 898
nscrierea provizorie
n afara altor cazuri prevzute de lege, nscrierea provizorie n cartea funciar se va putea
cere:
1. dac dreptul real dobndit este afectat de o conditie suspensiv ori rezolutorie sau dac
priveste ori greveaz o constructie viitoare; n cazul nscrierii provizorii avnd ca obiect o
constructie viitoare, justificarea acesteia se face n conditiile legii;
2. dac, n temeiul unei hotrri care nu este nc definitiv, partea czut n pretentii a
fost obligat la strmutarea, constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care
administreaz bunurile unei alte persoane a fost obligat s dea o garantie ipotecar;
3. dac debitorul a consemnat sumele pentru care a fost nscris ipoteca;
4. dac se dobndeste un drept tabular nscris provizoriu;
5. dac ambele prti consimt doar pentru efectuarea unei nscrieri provizorii.

Art. 899
Efectele nscrierii provizorii
(1) nscrierea provizorie are ca efect dobndirea, modificarea sau stingerea unui drept
tabular de la data nregistrrii cererii, sub conditia si n msura justificrii ei.
(2) Justificarea unei nscrieri provizorii se face cu consimtmntul celui mpotriva cruia
s-a efectuat nscrierea provizorie, dat n form autentic, sau n temeiul unei hotrri
judectoresti definitive. n acest din urm caz, dispozitiile art. 896 si 897 se aplic, n mod
corespunztor, si actiunii n justificare tabular.
(3) Justificarea radierii dreptului de ipotec se face n temeiul hotrrii judectoresti de
validare rmase definitiv, al consimtmntului creditorului dat n form autentic, al procesului-
verbal ntocmit de executorul judectoresc prin care se constat acceptarea pltii sau, dup caz, al
ncheierii ntocmite de acesta prin care se constat efectuarea pltii, rmas definitiv.
(4) Justificarea unei nscrieri provizorii si ntinde efectul asupra tuturor nscrierilor care
s-au fcut conditionat de justificarea ei; nejustificarea unei nscrieri provizorii atrage, la cererea
celui interesat, radierea ei si a tuturor nscrierilor care s-au fcut conditionat de justificarea ei.

Art. 900
Prezumtia existentei sau inexistentei unui drept tabular
(1) Dac n cartea funciar s-a nscris un drept real n folosul unei persoane, se prezum
c dreptul exist n folosul ei.
(2) Dac un drept real s-a radiat din cartea funciar, se prezum c acel drept nu exist.
(3) Dovada contrar se poate face numai n cazurile prevzute la art. 887, precum si pe
calea actiunii n rectificare.

Art. 901
Dobndirea cu bun-credint a unui drept tabular
(1) Sub rezerva unor dispozitii legale contrare, oricine a dobndit cu bun-credint vreun
drept real nscris n cartea funciar, n temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit
titularul dreptului nscris n folosul su, chiar dac, la cererea adevratului titular, dreptul
autorului su este radiat din cartea funciar.
(2) Tertul dobnditor este considerat de bun-credint numai dac, la data nregistrrii
cererii de nscriere a dreptului n folosul su, sunt ndeplinite urmtoarele conditii:
a) nu a fost nregistrat nicio actiune prin care se contest cuprinsul crtii funciare;
b) din cuprinsul crtii funciare nu rezult nicio cauz care s justifice rectificarea acesteia
n favoarea altei persoane; si
c) nu a cunoscut, pe alt cale, inexactitatea cuprinsului crtii funciare.
(3) Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile si tertului care a dobndit cu bun-
credint un drept de ipotec n temeiul unui act juridic ncheiat cu titularul de carte funciar ori
cu succesorul su n drepturi, dup caz.
(4) Dispozitiile prezentului articol nu pot fi ns opuse de o parte contractant celeilalte si
nici de succesorii lor universali sau cu titlu universal, dup caz.

CAPITOLUL III
Notarea unor drepturi, fapte si raporturi juridice

Art. 902
Actele sau faptele supuse notrii
(1) Drepturile, faptele sau alte raporturi juridice prevzute la art. 876 alin. (2) devin
opozabile tertelor persoane exclusiv prin notare, dac nu se dovedeste c au fost cunoscute pe
alt cale, n afara cazului n care din lege rezult c simpla cunoastere a acestora nu este
suficient pentru a suplini lipsa de publicitate. n caz de conflict de drepturi care provin de la un
autor comun, dispozitiile art. 890-892, 896 si 897 se aplic n mod corespunztor.
(2) n afara altor cazuri prevzute de lege, sunt supuse notrii n cartea funciar:
1. punerea sub interdictie judectoreasc si ridicarea acestei msuri;
2. cererea de declarare a mortii unei persoane fizice, hotrrea judectoreasc de
declarare a mortii si cererea de anulare sau de rectificare a hotrrii judectoresti de declarare a
mortii;
3. calitatea de bun comun a unui imobil;
4. conventia matrimonial, precum si modificarea sau, dup caz, nlocuirea ei;
5. destinatia unui imobil de locuint a familiei;
6. locatiunea si cesiunea de venituri;
7. aportul de folosint la capitalul social al unei societti;
8. interdictia conventional de nstrinare sau de grevare a unui drept nscris;
9. vnzarea fcut cu rezerva dreptului de proprietate;
10. dreptul de a revoca sau denunta unilateral contractul;
11. pactul comisoriu si declaratia de rezolutiune sau de reziliere unilateral a contractului;
12. antecontractul si pactul de optiune;
13. dreptul de preemptiune nscut din conventii;
14. intentia de a nstrina sau de a ipoteca;
15. schimbarea rangului ipotecii, poprirea, gajul sau constituirea altei garantii reale
asupra creantei ipotecare;
16. deschiderea procedurii insolventei, ridicarea dreptului de administrare al debitorului
supus acestei msuri, precum si nchiderea acestei proceduri;
17. sechestrul, urmrirea imobilului, a fructelor ori veniturilor sale;
18. actiunea n prestatie tabular, actiunea n justificare si actiunea n rectificare;
19. actiunile pentru aprarea drepturilor reale nscrise n cartea funciar, actiunea n
partaj, actiunile n desfiintarea actului juridic pentru nulitate, rezolutiune ori alte cauze de
ineficacitate, actiunea revocatorie, precum si orice alte actiuni privitoare la alte drepturi, fapte,
alte raporturi juridice n legtur cu imobilele nscrise;
20. punerea n miscare a actiunii penale pentru o nscriere n cartea funciar svrsit
printr-o fapt prevzut de legea penal.
(3) n sensul prezentului articol, prin terti se ntelege orice persoan care a dobndit un
drept real sau un alt drept n legtur cu imobilul nscris n cartea funciar.

Art. 903
Actele sau faptele care pot fi notate n cartea funciar
Se vor putea nota n cartea funciar, fr ns ca opozabilitatea fat de terti s depind de
aceast nscriere:
1. incapacitatea sau restrngerea, prin efectul legii, a capacittii de exercitiu ori de
folosint;
2. declaratia de utilitate public n vederea exproprierii unui imobil;
3. orice alte fapte sau raporturi juridice care au legtur cu imobilul si care sunt prevzute
n acest scop de lege.

Art. 904
Notarea intentiei de a nstrina sau de a ipoteca
(1) Proprietarul unui imobil poate cere ca intentia sa de a nstrina sau de a ipoteca n
folosul unei anumite persoane s fie notat, artnd n acest din urm caz si suma ce corespunde
obligatiei garantate.
(2) Dac nstrinarea sau ipotecarea se realizeaz n termen de 3 luni de la notarea
intentiei de a nstrina sau de a ipoteca, dreptul nscris va avea rangul notrii.

Art. 905
Pierderea efectului notrii
(1) Notarea intentiei de a nstrina sau de a ipoteca si pierde efectul prin trecerea unui
termen de 3 luni de la data nregistrrii cererii.
(2) Anul, luna si ziua n care notarea si pierde efectul vor fi mentionate att n notare, ct
si n ncheierea ce a dispus-o.

Art. 906
Notarea antecontractelor si a pactelor de optiune
(1) Promisiunea de a ncheia un contract avnd ca obiect dreptul de proprietate asupra
imobilului sau un alt drept n legtur cu acesta se poate nota n cartea funciar, dac promitentul
este nscris n cartea funciar ca titularul dreptului care face obiectul promisiunii, iar
antecontractul, sub sanctiunea respingerii cererii de notare, prevede termenul n care urmeaz a fi
ncheiat contractul. Notarea se poate efectua oricnd n termenul stipulat n antecontract pentru
executarea sa, dar nu mai trziu de 6 luni de la expirarea lui.
(2) Promisiunea se va putea radia, dac cel ndrepttit nu a cerut instantei pronuntarea
unei hotrri care s tin loc de contract, n termen de 6 luni de la trecerea termenului fixat
pentru ncheierea lui sau dac, ntre timp, imobilul a fost definitiv adjudecat n cadrul vnzrii
silite de ctre un tert care nu este tinut s rspund de obligatiile promitentului.
(3) Radierea se va dispune din oficiu, dac, pn la expirarea termenului de 6 luni
prevzut la alin. (2), n-a fost cerut nscrierea dreptului care a fcut obiectul promisiunii, cu
exceptia cazului cnd cel ndrepttit a cerut notarea n cartea funciar a actiunii prevzute la alin.
(2). De asemenea, promisiunea se va radia din oficiu n toate cazurile cnd, pn la ncheierea
contractului amintit mai sus ori pn la solutionarea definitiv a actiunii prevzute la alin. (2),
imobilul a fost definitiv adjudecat n cadrul vnzrii silite de ctre un tert care nu este tinut s
rspund de obligatiile promitentului.
(4) Dispozitiile prezentului articol se aplic prin asemnare si pactelor de optiune notate
n cartea funciar. n aceste cazuri, dac, pn la expirarea termenului stipulat n contract pentru
exercitarea optiunii, beneficiarul pactului nu solicit, n baza declaratiei de optiune si a dovezii
comunicrii sale ctre cealalt parte, intabularea dreptului ce urmeaz a fi dobndit, se va
dispune din oficiu radierea pactului nscris n folosul su.

CAPITOLUL IV
Rectificarea nscrierilor de carte funciar

Art. 907
Notiunea
(1) Cnd o nscriere fcut n cartea funciar nu corespunde cu situatia juridic real, se
poate cere rectificarea acesteia.
(2) Prin rectificare se ntelege radierea, ndreptarea sau corectarea oricrei nscrieri
inexacte efectuate n cartea funciar.
(3) Situatia juridic real trebuie s rezulte dintr-o recunoastere fcut de titularul
nscrierii a crei rectificare se solicit, prin declaratie dat n form autentic notarial, ori dintr-o
hotrre judectoreasc definitiv pronuntat mpotriva acestuia, prin care s-a admis actiunea de
fond. Actiunea de fond poate fi, dup caz, o actiune n anulare, rezolutiune, reductiune sau orice
alt actiune ntemeiat pe o cauz de ineficacitate a actului juridic.

Art. 908
Rectificarea intabulrii sau nscrierii provizorii
(1) Orice persoan interesat poate cere rectificarea unei intabulri sau nscrieri
provizorii, dac:
1. nscrierea sau ncheierea nu este valabil ori actul n temeiul cruia a fost efectuat
nscrierea a fost desfiintat, n conditiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau
concomitente ncheierii ori, dup caz, emiterii lui;
2. dreptul nscris a fost gresit calificat;
3. nu mai sunt ntrunite conditiile de existent a dreptului nscris sau au ncetat efectele
actului juridic n temeiul cruia s-a fcut nscrierea;
4. nscrierea n cartea funciar nu mai este, din orice alte motive, n concordant cu
situatia juridic real a imobilului.
(2) Rectificarea nscrierilor n cartea funciar se poate face fie pe cale amiabil, prin
declaratia autentic notarial a titularului dreptului ce urmeaz a fi radiat sau modificat, fie, n
caz de litigiu, prin hotrre judectoreasc definitiv.
(3) Cnd dreptul nscris n cartea funciar urmeaz a fi rectificat, titularul lui este obligat
s predea celui ndrepttit, odat cu consimtmntul dat n form autentic notarial pentru
efectuarea rectificrii, si nscrisurile necesare, iar n caz contrar, persoana interesat va putea
solicita instantei s dispun nscrierea n cartea funciar. n acest din urm caz, hotrrea
instantei de judecat va suplini consimtmntul la nscriere al prtii care are obligatia de a preda
nscrisurile necesare rectificrii.
(4) Actiunea n rectificare poate fi introdus concomitent sau separat, dup ce a fost
admis actiunea de fond, cnd este cazul. Ea poate fi formulat att mpotriva dobnditorului
nemijlocit, ct si mpotriva tertilor dobnditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, n conditiile
prevzute la art. 909, cu exceptia actiunii ntemeiate pe dispozitiile alin. (1) pct. 3 si 4, care nu
poate fi pornit mpotriva tertilor care si-au nscris vreun drept real, dobndit cu bun-credint si
printr-un act juridic cu titlu oneros sau, dup caz, n temeiul unui contract de ipotec,
ntemeindu-se pe cuprinsul crtii funciare.

Art. 909
Termenele de exercitare a actiunii n rectificare
(1) Sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea n fond, actiunea n rectificare este
imprescriptibil fat de dobnditorul nemijlocit, precum si fat de tertul care a dobndit cu rea-
credint dreptul nscris n folosul su. Dac actiunea de fond introdus pe cale separat a fost
admis, actiunea n rectificare este, de asemenea, imprescriptibil att mpotriva celor care au
fost chemati n judecat, ct si mpotriva tertilor care au dobndit un drept real dup ce actiunea
de fond a fost notat n cartea funciar.
(2) Fat de tertele persoane care au dobndit cu bun-credint un drept real prin donatie
sau legat cu titlu particular, actiunea n rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea
de fond, nu se va putea introduce dect n termen de 5 ani, socotiti de la nregistrarea cererii lor
de nscriere.
(3) De asemenea, sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea n fond, actiunea n
rectificare, ntemeiat exclusiv pe dispozitiile art. 908 alin. (1) pct. 1 si 2, se va putea ndrepta si
mpotriva tertelor persoane care si-au nscris vreun drept real, dobndit cu bun-credint si
printr-un act juridic cu titlu oneros sau, dup caz, n temeiul unui contract de ipotec,
ntemeindu-se pe cuprinsul crtii funciare. n aceste cazuri, termenul va fi de 3 ani, socotiti de la
data nregistrrii cererii de nscriere formulate de ctre dobnditorul nemijlocit al dreptului a
crui rectificare se cere, cu exceptia cazului cnd ncheierea, prin care s-a ordonat nscrierea care
face obiectul actiunii n rectificare, a fost comunicat celui ndrepttit, caz n care termenul va fi
de un an de la comunicarea acesteia.
(4) Termenele prevzute la alin. (2) si (3) sunt termene de decdere.

Art. 910
Efectele admiterii actiunii n rectificare
(1) Hotrrea prin care se admite rectificarea unei nscrieri nu va aduce atingere
drepturilor nscrise n folosul celor care nu au fost prti n cauz.
(2) Dac ns actiunea n rectificare a fost notat n cartea funciar, hotrrea
judectoreasc de admitere se va nscrie, din oficiu, si mpotriva acelora care au dobndit vreun
drept tabular dup notare, care se va radia odat cu dreptul autorului lor.

Art. 911
Rectificarea notrii n cartea funciar
(1) n lipsa consimtmntul titularului, orice persoan interesat va putea cere rectificarea
unei notri n cazurile prevzute la art. 908, precum si ori de cte ori, din alte cauze, notarea nu
este sau a ncetat s fie exact.
(2) Rectificarea se va ncuviinta n temeiul unei hotrri judectoresti definitive; dreptul
la actiune este imprescriptibil.
(3) Dispozitiile art. 910 rmn aplicabile.

Art. 912
Radierea drepturilor conditionale
(1) Dreptul afectat de o conditie suspensiv se va radia din oficiu, dac nu se dovedeste
ndeplinirea conditiei care afecteaz dreptul, n termen de 5 ani de la nscriere.
(2) Tot astfel se va radia conditia rezolutorie, dac nu s-a cerut, n temeiul ei, radierea
dreptului nscris sub o asemenea modalitate, timp de 10 ani de la nscriere.

Art. 913
ndreptarea erorilor materiale
Erorile materiale svrsite cu prilejul nscrierilor efectuate n cartea funciar, altele dect
cele care constituie cazuri de rectificare, se pot ndrepta la cerere sau din oficiu. Dispozitiile art.
909-911 sunt aplicabile n mod corespunztor.

Art. 914
Modificarea descrierii imobilului
Proprietarul imobilului nscris n cartea funciar va putea cere oricnd modificarea
mentiunilor din cartea funciar privitoare la descrierea, destinatia sau suprafata acestuia, n
conditiile legii.

Art. 915
Rspunderea pentru tinerea defectuoas a crtii funciare
(1) Cel prejudiciat printr-o fapt svrsit, chiar din culp, n pstrarea si administrarea
crtii funciare va putea cere obligarea, n solidar, la plata de despgubiri a oficiului teritorial de
cadastru si publicitate imobiliar de la locul siturii imobilului si a persoanei rspunztoare de
prejudiciul astfel cauzat, dac prejudiciul nu a putut fi nlturat, n tot sau n parte, prin
exercitarea actiunilor si cilor de atac prevzute de lege.
(2) Dreptul la actiune se prescrie ntr-un termen de un an, socotit din ziua n care cel
vtmat a cunoscut faptul pgubitor, ns nu mai trziu de 3 ani de la data cnd s-a svrsit fapta
prin care s-a cauzat prejudiciul. Prescriptia este suspendat prin exercitarea actiunilor si cilor de
atac prevzute de lege pentru nlturarea efectelor faptei pgubitoare.

TITLUL VIII
Posesia

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 916
Notiunea
(1) Posesia este exercitarea n fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui
bun de ctre persoana care l stpneste si care se comport ca un proprietar.
(2) Dispozitiile prezentului titlu se aplic, n mod corespunztor, si n privinta posesorului
care se comport ca un titular al altui drept real, cu exceptia drepturilor reale de garantie.

Art. 917
Exercitarea posesiei
(1) Posesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra bunului fie n
mod nemijlocit, prin putere proprie, fie prin intermediul unei alte persoane.
(2) Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu si persoanele juridice exercit posesia
prin reprezentantul lor legal.

Art. 918
Cazurile care nu constituie posesie
(1) Nu constituie posesie stpnirea unui bun de ctre un detentor precar, precum:
a) locatarul, comodatarul, depozitarul, creditorul gajist;
b) titularul dreptului de superficie, uzufruct, uz, abitatie sau servitute, fat de nuda
proprietate;
c) fiecare coproprietar, n proportie cu cotele-prti ce revin celorlalti coproprietari;
d) orice alt persoan care, detinnd temporar un bun al altuia, este obligat s l restituie
sau care l stpneste cu ngduinta acestuia.
(2) Detentorul precar poate invoca efectele recunoscute posesiei numai n cazurile si
limitele prevzute de lege.

Art. 919
Prezumtia de posesie si prezumtia de proprietate
(1) Pn la proba contrar, acela care stpneste bunul este prezumat posesor.
(2) Detentia precar, odat dovedit, este prezumat c se mentine pn la proba
intervertirii sale.
(3) Pn la proba contrar, posesorul este considerat proprietar, cu exceptia imobilelor
nscrise n cartea funciar.

Art. 920
Intervertirea precarittii n posesie
(1) Intervertirea detentiei precare n posesie nu se poate face dect n urmtoarele cazuri:
a) dac detentorul precar ncheie cu bun-credint un act translativ de proprietate cu titlu
particular cu alt persoan dect cu proprietarul bunului;
b) dac detentorul precar svrseste mpotriva posesorului acte de rezistent neechivoce
n privinta intentiei sale de a ncepe s se comporte ca un proprietar; n acest caz, intervertirea nu
se va produce ns mai nainte de mplinirea termenului prevzut pentru restituirea bunului;
c) dac detentorul precar nstrineaz bunul, printr-un act translativ de proprietate cu titlu
particular, cu conditia ca dobnditorul s fie de bun-credint.
(2) n cazul imobilelor nscrise n cartea funciar, dobnditorul este de bun-credint dac
nscrie dreptul n folosul su ntemeindu-se pe cuprinsul crtii funciare. n celelalte cazuri, este
de bun-credint dobnditorul care nu cunostea si nici nu trebuia, dup mprejurri, s cunoasc
lipsa calittii de proprietar a celui de la care a dobndit bunul.

Art. 921
ncetarea posesiei
Posesia nceteaz prin:
a) transformarea sa n detentie precar;
b) nstrinarea bunului;
c) abandonarea bunului mobil sau nscrierea n cartea funciar a declaratiei de renuntare
la dreptul de proprietate asupra unui bun imobil;
d) pieirea bunului;
e) trecerea bunului n proprietate public;
f) nscrierea dreptului de proprietate al comunei, orasului sau municipiului, dup caz,
conform art. 889 alin. (2);
g) deposedare, dac posesorul rmne lipsit de posesia bunului mai mult de un an.

CAPITOLUL II
Viciile posesiei

Art. 922
Viciile posesiei
(1) n afara situatiilor prevzute de lege, nu poate produce efecte juridice dect posesia
util.
(2) Nu este util posesia discontinu, tulburat sau clandestin. Pn la proba contrar,
posesia este prezumat a fi util.

Art. 923
Discontinuitatea
Posesia este discontinu att timp ct posesorul o exercit cu intermitente anormale n
raport cu natura bunului.

Art. 924
Violenta
Posesia este tulburat att timp ct este dobndit sau conservat prin acte de violent,
fizic sau moral, care nu au fost provocate de o alt persoan.

Art. 925
Clandestinitatea
Posesia este clandestin, dac se exercit astfel nct nu poate fi cunoscut.

Art. 926
Invocarea viciilor posesiei
(1) Discontinuitatea poate fi opus posesorului de ctre orice persoan interesat.
(2) Numai persoana fat de care posesia este tulburat sau clandestin poate invoca aceste
vicii.

Art. 927
ncetarea viciilor posesiei
Posesia viciat devine util ndat ce viciul nceteaz.

CAPITOLUL III
Efectele posesiei

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 928
Uzucapiunea si dobndirea fructelor
n conditiile prezentului capitol, posesorul poate dobndi proprietatea asupra bunului
posedat sau, dup caz, asupra fructelor produse de acesta.

Art. 929
Bunurile care nu pot fi uzucapate
Nu pot fi uzucapate bunurile care, nainte sau dup intrarea n posesie, au fost declarate
prin lege inalienabile.


SECTIUNEA a 2-a
Uzucapiunea imobiliar


Art. 930
Uzucapiunea extratabular
(1) Dreptul de proprietate asupra unui imobil si dezmembrmintele sale pot fi nscrise n
cartea funciar, n temeiul uzucapiunii, n folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani, dac:
a) proprietarul nscris n cartea funciar a decedat ori, dup caz, si-a ncetat existenta;
b) a fost nscris n cartea funciar declaratia de renuntare la proprietate;
c) imobilul nu era nscris n nicio carte funciar.
(2) n toate cazurile, uzucapantul poate dobndi dreptul numai dac si-a nregistrat
cererea de nscriere n cartea funciar nainte ca o tert persoan s si fi nregistrat propria cerere
de nscriere a dreptului n folosul su, pe baza unei cauze legitime, n cursul sau chiar dup
mplinirea termenului de uzucapiune.

Art. 931
Uzucapiunea tabular
(1) Drepturile celui care a fost nscris, fr cauz legitim, n cartea funciar, ca
proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real, nu mai pot fi contestate cnd cel nscris
cu bun-credint a posedat imobilul timp de 5 ani dup momentul nregistrrii cererii de
nscriere, dac posesia sa a fost neviciat.
(2) Este suficient ca buna-credint s existe n momentul nregistrrii cererii de nscriere
si n momentul intrrii n posesie.

Art. 932
Curgerea termenului uzucapiunii
(1) n cazurile prevzute la art. 930 alin. (1) lit. a) si b), termenul uzucapiunii nu ncepe
s curg nainte de data decesului sau, dup caz, a ncetrii existentei juridice a proprietarului,
respectiv nainte de data nscrierii declaratiei de renuntare la proprietate, chiar dac intrarea n
posesie s-a produs la o dat anterioar.
(2) Viciile posesiei suspend cursul uzucapiunii.

Art. 933
Jonctiunea posesiilor
(1) Fiecare posesor este considerat c ncepe n persoana sa o nou posesie, indiferent
dac bunul a fost transmis cu titlu universal sau particular.
(2) Cu toate acestea, pentru a invoca uzucapiunea, posesorul actual poate s uneasc
propria posesie cu aceea a autorului su.

Art. 934
Alte dispozitii aplicabile
Dispozitiile prezentei sectiuni se completeaz, n mod corespunztor, cu cele privitoare la
prescriptia extinctiv.

SECTIUNEA a 3-a
Dobndirea propriettii mobiliare prin posesia de bun-credint

Art. 935
Prezumtia de titlu de proprietate
Oricine se afl la un moment dat n posesia unui bun mobil este prezumat c are un titlu
de dobndire a dreptului de proprietate asupra bunului.

Art. 936
Opozabilitatea fat de terti
Cu exceptia cazurilor prevzute de lege, posesia de bun-credint a bunului mobil asigur
opozabilitatea fat de terti a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale.

Art. 937
Dobndirea propriettii mobiliare prin posesia de bun-credint
(1) Persoana care, cu bun-credint, ncheie cu un neproprietar un act translativ de
proprietate cu titlu oneros avnd ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din
momentul lurii sale n posesie efectiv.
(2) Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bun-
credint, dac actiunea este intentat, sub sanctiunea decderii, n termen de 3 ani de la data la
care proprietarul a pierdut stpnirea material a bunului.
(3) Dac bunul pierdut sau furat a fost cumprat dintr-un loc ori de la o persoan care
vinde n mod obisnuit bunuri de acelasi fel ori dac a fost adjudecat la o licitatie public, iar
actiunea n revendicare a fost introdus nuntrul termenului de 3 ani, posesorul de bun-credint
poate retine bunul pn la indemnizarea sa integral pentru pretul pltit vnztorului.
(4) Dispozitiile prezentului articol nu se aplic bunurilor mobile care sunt accesorii unui
imobil.
(5) Dispozitiile prezentului articol se aplic n mod corespunztor si n legtur cu
dobndirea dreptului de uzufruct si a dreptului de uz asupra unui bun mobil.

Art. 938
Buna-credint
(1) Este de bun-credint posesorul care nu cunostea si nici nu trebuia, dup mprejurri,
s cunoasc lipsa calittii de proprietar a nstrintorului.
(2) Buna-credint trebuie s existe la data intrrii n posesia efectiv a bunului.

Art. 939
Dobndirea bunului mobil n temeiul uzucapiunii
Acela care posed bunul altuia timp de 10 ani, n alte conditii dect cele prevzute n
prezenta sectiune, poate dobndi dreptul de proprietate, n temeiul uzucapiunii. Dispozitiile art.
932 alin. (2), art. 933 si 934 se aplic n mod corespunztor.

Art. 940
Posesia titlurilor la purttor
Dispozitiile prezentei sectiuni se aplic si titlurilor la purttor, n msura n care prin legi
speciale nu se dispune altfel.

SECTIUNEA a 4-a
Ocupatiunea

Art. 941
Dobndirea bunului prin ocupatiune
(1) Posesorul unui lucru mobil care nu apartine nimnui devine proprietarul acestuia, prin
ocupatiune, de la data intrrii n posesie, ns numai dac aceasta se face n conditiile legii.
(2) Sunt lucruri fr stpn bunurile mobile abandonate, precum si bunurile care, prin
natura lor, nu au un proprietar, cum sunt animalele slbatice, pestele si resursele acvatice vii din
bazinele piscicole naturale, fructele de pdure, ciupercile comestibile din flora spontan, plantele
medicinale si aromatice si altele asemenea.
(3) Lucrurile mobile de valoare foarte mic sau foarte deteriorate care sunt lsate ntr-un
loc public, inclusiv pe un drum public sau ntr-un mijloc de transport n comun, sunt considerate
lucruri abandonate.

Art. 942
Proprietatea bunului gsit
(1) Bunul mobil pierdut continu s apartin proprietarului su.
(2) Gsitorul bunului este obligat ca, n termen de 10 zile, s l restituie proprietarului ori,
dac acesta nu poate fi cunoscut, s l predea organului de politie din localitatea n care a fost
gsit. Acesta are obligatia de a pstra bunul timp de 6 luni, fiind aplicabile n acest sens
dispozitiile privitoare la depozitul necesar.
(3) Organul de politie va afisa la sediul su si pe pagina de internet un anunt privitor la
pierderea bunului, cu mentionarea tuturor elementelor de descriere a acestuia.

Art. 943
Proprietatea asupra bunului gsit n loc public
Dac bunul a fost gsit ntr-un loc public, el va fi predat, pe baz de proces-verbal,
persoanei care detine un titlu, altul dect titlul de proprietate public, asupra locului respectiv. n
termen de 3 zile de la data prelurii bunului pierdut, aceast persoan este obligat s l predea,
pe baz de proces-verbal, organelor de politie din localitate. n acelasi termen, anuntul mentionat
la art. 942 alin. (3) se va afisa la locul unde a fost gsit bunul.

Art. 944
Vnzarea bunului gsit
Dac, datorit mprejurrilor sau naturii bunului, pstrarea sa tinde s i diminueze
valoarea ori devine prea costisitoare, el va fi vndut prin licitatie public, conform legii. n acest
caz, drepturile si obligatiile legate de bun se vor exercita n legtur cu pretul obtinut n urma
vnzrii.

Art. 945
Restituirea bunului gsit ctre proprietar
(1) Bunul sau pretul obtinut din valorificarea lui se va remite proprietarului, dac acesta l
pretinde, sub sanctiunea decderii, n termenul prevzut la art. 942 alin. (2) teza a II-a, ns nu
mai nainte de a se achita cheltuielile legate de pstrarea bunului.
(2) De asemenea, n cazul bunurilor cu valoare comercial, proprietarul este obligat s
plteasc gsitorului o recompens reprezentnd a zecea parte din pret sau din valoarea actual a
bunului. Obligatia de plat a recompensei nu exist n cazul prevzut la art. 943, dac gsitorul
este persoana care detine spatiul ori un reprezentant sau un angajat al acesteia.
(3) n cazul n care proprietarul a fcut o ofert public de recompens, gsitorul are
dreptul de a opta ntre suma la care s-a obligat proprietarul prin aceast ofert si recompensa
fixat de lege ori stabilit de ctre instanta judectoreasc.
(4) Dac bunul ori pretul nu este pretins de proprietarul originar, el va fi considerat lucru
fr stpn si remis gsitorului pe baz de proces-verbal. n acest caz, gsitorul dobndeste
dreptul de proprietate prin ocupatiune. Dovada ocupatiunii se poate face prin procesul-verbal
mentionat sau prin orice alt mijloc de prob.
(5) Dac gsitorul refuz s preia bunul sau pretul, acesta revine comunei, orasului sau
municipiului pe teritoriul cruia a fost gsit si intr n domeniul privat al acesteia.

Art. 946
Drepturile asupra tezaurului gsit
(1) Tezaurul este orice bun mobil ascuns sau ngropat, chiar involuntar, n privinta cruia
nimeni nu poate dovedi c este proprietar.
(2) Dreptul de proprietate asupra tezaurului descoperit ntr-un bun imobil sau ntr-un bun
mobil apartine, n cote egale, proprietarului bunului imobil sau al bunului mobil n care a fost
descoperit si descoperitorului.
(3) Dispozitiile prezentului articol nu se aplic bunurilor mobile culturale, calificate astfel
potrivit legii, care sunt descoperite fortuit sau ca urmare a unor cercetri arheologice sistematice,
si nici acelor bunuri care, potrivit legii, fac obiectul propriettii publice.

Art. 947
Alte dispozitii aplicabile
Dispozitiile prezentei sectiuni se aplic n mod corespunztor si persoanelor care, pe un
alt temei, au dreptul la restituirea bunului pierdut.

SECTIUNEA a 5-a
Dobndirea fructelor prin posesia de bun-credint

Art. 948
Conditiile dobndirii fructelor bunului posedat
(1) Posesorul de bun-credint dobndeste dreptul de proprietate asupra fructelor bunului
posedat.
(2) Posesorul trebuie s fie de bun-credint la data perceperii fructelor. Fructele civile
percepute anticipat revin posesorului n msura n care buna sa credint se mentine la data
scadentei acestora.
(3) n cazul fructelor produse de imobile nscrise n cartea funciar, buna-credint se
apreciaz n raport cu conditiile cerute tertilor dobnditori pentru a respinge actiunea n
rectificare.
(4) n celelalte cazuri, posesorul este de bun-credint atunci cnd are convingerea c este
proprietarul bunului n temeiul unui act translativ de proprietate ale crui cauze de ineficacitate
nu le cunoaste si nici nu ar trebui, dup mprejurri, s le cunoasc. Buna-credint nceteaz din
momentul n care cauzele de ineficacitate i sunt cunoscute.
(5) Posesorul de rea-credint trebuie s restituie fructele percepute, precum si
contravaloarea acelora pe care a omis s le perceap.

CAPITOLUL IV
Actiunile posesorii

Art. 949
Actiunile posesorii
(1) Cel care a posedat un bun cel putin un an poate solicita instantei de judecat
prevenirea ori nlturarea oricrei tulburri a posesiei sale sau, dup caz, restituirea bunului. De
asemenea, posesorul este ndrepttit s pretind despgubiri pentru prejudiciile cauzate.
(2) Exercitiul actiunilor posesorii este recunoscut si detentorului precar.

Art. 950
Persoanele mpotriva crora se pot introduce actiunile posesorii
(1) Actiunile posesorii pot fi introduse si mpotriva proprietarului.
(2) Actiunea posesorie nu poate fi ns introdus mpotriva persoanei fat de care exist
obligatia de restituire a bunului.

Art. 951
Termenul de exercitare a actiunii posesorii
(1) n caz de tulburare ori de deposedare, pasnic sau violent, actiunea se introduce n
termenul de prescriptie de un an de la data tulburrii sau deposedrii.
(2) Dac tulburarea ori deposedarea este violent, actiunea poate fi introdus si de cel
care exercit o posesie viciat, indiferent de durata posesiei sale.

Art. 952
Luarea msurilor pentru conservarea bunului posedat
(1) Dac exist motive temeinice s se considere c bunul posedat poate fi distrus ori
deteriorat de un lucru aflat n posesia unei alte persoane sau ca urmare a unor lucrri, precum
ridicarea unei constructii, tierea unor arbori ori efectuarea unor spturi pe fondul nvecinat,
posesorul poate s cear luarea msurilor necesare pentru evitarea pericolului sau, dac este
cazul, ncetarea lucrrilor.
(2) Pn la solutionarea cererii, posesorul ori, dup caz, cealalt persoan poate fi
obligat la plata unei cautiuni, lsate la aprecierea instantei, numai n urmtoarele situatii:
a) dac instanta dispune, n mod provizoriu, deplasarea lucrului ori ncetarea lucrrilor,
cautiunea se stabileste n sarcina posesorului, astfel nct s se poat repara prejudiciul ce s-ar
cauza prtului prin aceast msur;
b) dac instanta ncuviinteaz mentinerea lucrului n starea sa actual ori continuarea
lucrrilor, cautiunea se stabileste n sarcina prtului astfel nct s se asigure posesorului sumele
necesare pentru restabilirea situatiei anterioare.

CARTEA a IV-a*****)
Despre mostenire si liberalitti

TITLUL I
Dispozitii referitoare la mostenire n general

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 953
Notiunea
Mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate ctre una sau
mai multe persoane n fiint.

Art. 954
Deschiderea mostenirii
(1) Mostenirea unei persoane se deschide n momentul decesului acesteia.
(2) Mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului
domiciliu se face cu certificatul de deces sau, dup caz, cu hotrrea judectoreasc declarativ
de moarte rmas definitiv.
(3) Dac ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afl pe teritoriul
Romniei, mostenirea se deschide la locul din tar aflat n circumscriptia notarului public cel
dinti sesizat, cu conditia ca n aceast circumscriptie s existe cel putin un bun imobil al celui
care las mostenirea. n cazul n care n patrimoniul succesoral nu exist bunuri imobile, locul
deschiderii mostenirii este n circumscriptia notarului public cel dinti sesizat, cu conditia ca n
aceast circumscriptie s se afle bunuri mobile ale celui ce las mostenirea. Atunci cnd n
patrimoniul succesoral nu exist bunuri situate n Romnia, locul deschiderii mostenirii este n
circumscriptia notarului public cel dinti sesizat.
(4) Dispozitiile alin. (3) se aplic n mod corespunztor atunci cnd primul organ sesizat
n vederea desfsurrii procedurii succesorale este instanta judectoreasc.

Art. 955
Felurile mostenirii
(1) Patrimoniul defunctului se transmite prin mostenire legal, n msura n care cel care
las mostenirea nu a dispus altfel prin testament.
(2) O parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin mostenire testamentar,
iar cealalt parte prin mostenire legal.

Art. 956
Actele juridice asupra mostenirii nedeschise
Dac prin lege nu se prevede altfel, sunt lovite de nulitate absolut actele juridice avnd
ca obiect drepturi eventuale asupra unei mosteniri nedeschise nc, precum actele prin care se
accept mostenirea sau se renunt la aceasta, nainte de deschiderea ei, ori actele prin care se
nstrineaz sau se promite nstrinarea unor drepturi care s-ar putea dobndi la deschiderea
mostenirii.

CAPITOLUL II
Conditiile generale ale dreptului de a mosteni

Art. 957
Capacitatea de a mosteni
(1) O persoan poate mosteni dac exist la momentul deschiderii mostenirii. Dispozitiile
art. 36, 53 si 208 sunt aplicabile.
(2) Dac, n cazul mortii mai multor persoane, nu se poate stabili c una a supravietuit
alteia, acestea nu au capacitatea de a se mosteni una pe alta.

Art. 958
Nedemnitatea de drept
(1) Este de drept nedemn de a mosteni:
a) persoana condamnat penal pentru svrsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide
pe cel care las mostenirea;
b) persoana condamnat penal pentru svrsirea, nainte de deschiderea mostenirii, a unei
infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dac mostenirea ar fi fost deschis la
data svrsirii faptei, ar fi nlturat sau ar fi restrns vocatia la mostenire a fptuitorului.
(2) n cazul n care condamnarea pentru faptele mentionate la alin. (1) este mpiedicat
prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescriptia rspunderii penale, nedemnitatea
opereaz dac acele fapte au fost constatate printr-o hotrre judectoreasc civil definitiv.
(3) Nedemnitatea de drept poate fi constatat oricnd, la cererea oricrei persoane
interesate sau din oficiu de ctre instanta de judecat ori de ctre notarul public, pe baza hotrrii
judectoresti din care rezult nedemnitatea.

Art. 959
Nedemnitatea judiciar
(1) Poate fi declarat nedemn de a mosteni:
a) persoana condamnat penal pentru svrsirea, cu intentie, mpotriva celui care las
mostenirea a unor fapte grave de violent, fizic sau moral, ori, dup caz, a unor fapte care au
avut ca urmare moartea victimei;
b) persoana care, cu rea-credint, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul
defunctului;
c) persoana care, prin dol sau violent, l-a mpiedicat pe cel care las mostenirea s
ntocmeasc, s modifice sau s revoce testamentul.
(2) Sub sanctiunea decderii, orice succesibil poate cere instantei judectoresti s declare
nedemnitatea n termen de un an de la data deschiderii mostenirii. Introducerea actiunii constituie
un act de acceptare tacit a mostenirii de ctre succesibilul reclamant.
(3) Dac hotrrea de condamnare pentru faptele prevzute la alin. (1) lit. a) se pronunt
ulterior datei deschiderii mostenirii, termenul de un an se calculeaz de la data rmnerii
definitive a hotrrii de condamnare.
(4) Atunci cnd condamnarea pentru faptele mentionate la alin. (1) lit. a) este mpiedicat
prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescriptia rspunderii penale, nedemnitatea
se poate declara dac acele fapte au fost constatate printr-o hotrre judectoreasc civil
definitiv. n acest caz, termenul de un an curge de la aparitia cauzei de mpiedicare a
condamnrii, dac aceasta a intervenit dup deschiderea mostenirii.
(5) n cazurile prevzute la alin. (1) lit. b) si c), termenul de un an curge de la data cnd
succesibilul a cunoscut motivul de nedemnitate, dac aceast dat este ulterioar deschiderii
mostenirii.
(6) Comuna, orasul sau, dup caz, municipiul n a crui raz teritorial se aflau bunurile
la data deschiderii mostenirii poate introduce actiunea prevzut la alin. (2), n cazul n care, cu
exceptia autorului uneia dintre faptele prevzute la alin. (1), nu mai exist alti succesibili.
Dispozitiile alin. (2)-(5) se aplic n mod corespunztor.

Art. 960
Efectele nedemnittii
(1) Nedemnul este nlturat att de la mostenirea legal, ct si de la cea testamentar.
(2) Posesia exercitat de nedemn asupra bunurilor mostenirii este considerat posesie de
rea-credint.
(3) Actele de conservare, precum si actele de administrare, n msura n care profit
mostenitorilor, ncheiate ntre nedemn si terti, sunt valabile. De asemenea, se mentin si actele de
dispozitie cu titlu oneros ncheiate ntre nedemn si tertii dobnditori de bun-credint, regulile
din materia crtii funciare fiind ns aplicabile.

Art. 961
nlturarea efectelor nedemnittii
(1) Efectele nedemnittii de drept sau judiciare pot fi nlturate expres prin testament sau
printr-un act autentic notarial de ctre cel care las mostenirea. Fr o declaratie expres, nu
constituie nlturare a efectelor nedemnittii legatul lsat nedemnului dup svrsirea faptei care
atrage nedemnitatea.
(2) Efectele nedemnittii nu pot fi nlturate prin reabilitarea nedemnului, amnistie
intervenit dup condamnare, gratiere sau prin prescriptia executrii pedepsei penale.

Art. 962
Vocatia la mostenire
Pentru a putea mosteni, o persoan trebuie s aib calitatea cerut de lege sau s fi fost
desemnat de ctre defunct prin testament.

TITLUL II
Mostenirea legal

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 963
Mostenitorii legali
(1) Mostenirea se cuvine, n ordinea si dup regulile stabilite n prezentul titlu, sotului
supravietuitor si rudelor defunctului, si anume descendentilor, ascendentilor si colateralilor
acestuia, dup caz.
(2) Descendentii si ascendentii au vocatie la mostenire indiferent de gradul de rudenie cu
defunctul, iar colateralii numai pn la gradul al patrulea inclusiv.
(3) n lipsa mostenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite
comunei, orasului sau, dup caz, municipiului n a crui raz teritorial se aflau bunurile la data
deschiderii mostenirii.

Art. 964
Principiile generale ale devolutiunii legale a mostenirii
(1) Rudele defunctului vin la mostenire n urmtoarea ordine:
a) clasa nti: descendentii;
b) clasa a doua: ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati;
c) clasa a treia: ascendentii ordinari;
d) clasa a patra: colateralii ordinari.
(2) Dac n urma dezmostenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiat nu pot
culege ntreaga mostenire, atunci partea rmas se atribuie rudelor din clasa subsecvent care
ndeplinesc conditiile pentru a mosteni.
(3) nuntrul fiecrei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul nltur de la
mostenire rudele de grad mai ndeprtat, cu exceptia cazurilor pentru care legea dispune altfel.
(4) ntre rudele din aceeasi clas si de acelasi grad, mostenirea se mparte n mod egal,
dac legea nu prevede altfel.

CAPITOLUL II
Reprezentarea succesoral

Art. 965
Notiunea
Prin reprezentare succesoral, un mostenitor legal de un grad mai ndeprtat, numit
reprezentant, urc, n virtutea legii, n drepturile ascendentului su, numit reprezentat, pentru a
culege partea din mostenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia dac nu ar fi fost nedemn fat de defunct
sau decedat la data deschiderii mostenirii.

Art. 966
Domeniul de aplicare
(1) Pot veni la mostenire prin reprezentare succesoral numai descendentii copiilor
defunctului si descendentii fratilor sau surorilor defunctului.
(2) n limitele prevzute la alin. (1) si dac sunt ndeplinite conditiile prevzute la art.
967, reprezentarea opereaz n toate cazurile, fr a deosebi dup cum reprezentantii sunt rude de
acelasi grad ori de grade diferite n raport cu defunctul.

Art. 967
Conditiile
(1) Poate fi reprezentat persoana lipsit de capacitatea de a mosteni, precum si
nedemnul, chiar aflat n viat la data deschiderii mostenirii.
(2) Pentru a veni prin reprezentare succesoral la mostenirea defunctului, reprezentantul
trebuie s ndeplineasc toate conditiile generale pentru a-l mosteni pe acesta.
(3) Reprezentarea opereaz chiar dac reprezentantul este nedemn fat de reprezentat sau
a renuntat la mostenirea lsat de acesta ori a fost dezmostenit de el.

Art. 968
Efectul general al reprezentrii succesorale
(1) n cazurile n care opereaz reprezentarea succesoral, mostenirea se mparte pe
tulpin.
(2) Prin tulpin se ntelege:
- nuntrul clasei nti, descendentul de gradul nti care culege mostenirea sau este
reprezentat la mostenire;
- nuntrul clasei a doua, colateralul privilegiat de gradul al doilea care culege mostenirea
sau este reprezentat la mostenire.
(3) Dac aceeasi tulpin a produs mai multe ramuri, n cadrul fiecrei ramuri subdivizarea
se face tot pe tulpin, partea cuvenit descendentilor de acelasi grad din aceeasi ramur
mprtindu-se ntre ei n mod egal.

Art. 969
Efectul particular al reprezentrii succesorale
(1) Copiii nedemnului conceputi nainte de deschiderea mostenirii de la care nedemnul a
fost exclus vor raporta la mostenirea acestuia din urm bunurile pe care le-au mostenit prin
reprezentarea nedemnului, dac vin la mostenirea lui n concurs cu alti copii ai si, conceputi
dup deschiderea mostenirii de la care a fost nlturat nedemnul. Raportul se face numai n cazul
si n msura n care valoarea bunurilor primite prin reprezentarea nedemnului a depsit valoarea
pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit s l suporte ca urmare a reprezentrii.
(2) Raportul se face potrivit dispozitiilor prevzute n sectiunea a 2-a a CAPITOLUL IV
din titlul IV al prezentei crti.

CAPITOLUL III
Mostenitorii legali

SECTIUNEA 1
Sotul supravietuitor

Art. 970
Conditiile
Sotul supravietuitor l mosteneste pe sotul decedat dac, la data deschiderii mostenirii, nu
exist o hotrre de divort definitiv.

Art. 971
Vocatia la mostenire a sotului supravietuitor
(1) Sotul supravietuitor este chemat la mostenire n concurs cu oricare dintre clasele de
mostenitori legali.
(2) n absenta persoanelor prevzute la alin. (1) sau dac niciuna dintre ele nu vrea ori nu
poate s vin la mostenire, sotul supravietuitor culege ntreaga mostenire.

Art. 972
Cota succesoral a sotului supravietuitor
(1) Cota sotului supravietuitor este de:
a) un sfert din mostenire, dac vine n concurs cu descendentii defunctului;
b) o treime din mostenire, dac vine n concurs att cu ascendenti privilegiati, ct si cu
colaterali privilegiati ai defunctului;
c) o jumtate din mostenire, dac vine n concurs fie numai cu ascendenti privilegiati, fie
numai cu colaterali privilegiati ai defunctului;
d) trei sferturi din mostenire, dac vine n concurs fie cu ascendenti ordinari, fie cu
colaterali ordinari ai defunctului.
(2) Cota sotului supravietuitor n concurs cu mostenitori legali apartinnd unor clase
diferite se stabileste ca si cnd acesta ar fi venit n concurs numai cu cea mai apropiat dintre ele.
(3) Dac, n urma cstoriei putative, dou sau mai multe persoane au situatia unui sot
supravietuitor, cota stabilit potrivit alin. (1) si (2) se mparte n mod egal ntre acestea.

Art. 973
Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor
(1) Sotul supravietuitor care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o alt locuint
corespunztoare nevoilor sale beneficiaz de un drept de abitatie asupra casei n care a locuit
pn la data deschiderii mostenirii, dac aceast cas face parte din bunurile mostenirii.
(2) Dreptul de abitatie este gratuit, inalienabil si insesizabil.
(3) Oricare dintre mostenitori poate cere fie restrngerea dreptului de abitatie, dac
locuinta nu este necesar n ntregime sotului supravietuitor, fie schimbarea obiectului abitatiei,
dac pune la dispozitia sotului supravietuitor o alt locuint corespunztoare.
(4) Dreptul de abitatie se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data
deschiderii mostenirii. Acest drept nceteaz, chiar nainte de mplinirea termenului de un an, n
caz de recstorire a sotului supravietuitor.
(5) Toate litigiile cu privire la dreptul de abitatie reglementat prin prezentul articol se
solutioneaz de ctre instanta competent s judece partajul mostenirii, care va hotr de urgent,
n camera de consiliu.

Art. 974
Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor
Cnd nu vine n concurs cu descendentii defunctului, sotul supravietuitor mosteneste, pe
lng cota stabilit potrivit art. 972, mobilierul si obiectele de uz casnic care au fost afectate
folosintei comune a sotilor.

SECTIUNEA a 2-a
Descendentii defunctului

Art. 975
Dreptul de mostenire al descendentilor
(1) Descendentii sunt copiii defunctului si urmasii lor n linie dreapt la nesfrsit.
(2) Descendentii defunctului nltur mostenitorii din celelalte clase si vin la mostenire n
ordinea proximittii gradului de rudenie. Dispozitiile art. 964 alin. (2) se aplic n mod
corespunztor.
(3) n concurs cu sotul supravietuitor, descendentii defunctului, indiferent de numrul lor,
culeg mpreun trei sferturi din mostenire.
(4) Mostenirea sau partea din mostenire care li se cuvine descendentilor se mparte ntre
acestia n mod egal, cnd vin la mostenire n nume propriu, ori pe tulpin, cnd vin la mostenire
prin reprezentare succesoral.

SECTIUNEA a 3-a
Ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati

Art. 976
Vocatia la mostenire a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati
(1) Ascendentii privilegiati sunt tatl si mama defunctului.
(2) Colateralii privilegiati sunt fratii si surorile defunctului, precum si descendentii
acestora, pn la al patrulea grad inclusiv cu defunctul.
(3) Ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati vin la mostenire dac descendentii nu
ndeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni. Dispozitiile art. 963 alin. (2) se aplic n mod
corespunztor.

Art. 977
mprtirea mostenirii ntre sotul supravietuitor, ascendentii privilegiati si colateralii
privilegiati
(1) Dac sotul supravietuitor vine la mostenire n concurs att cu ascendenti privilegiati,
ct si cu colaterali privilegiati ai defunctului, partea cuvenit clasei a doua este de dou treimi
din mostenire.
(2) Dac sotul supravietuitor vine la mostenire n concurs fie numai cu ascendenti
privilegiati, fie numai cu colaterali privilegiati ai defunctului, partea cuvenit clasei a doua este
de o jumtate din mostenire.

Art. 978
mprtirea mostenirii ntre ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati
Mostenirea sau partea din mostenire cuvenit ascendentilor privilegiati si colateralilor
privilegiati se mparte ntre acestia n functie de numrul ascendentilor privilegiati care vin la
mostenire, dup cum urmeaz:
a) n cazul n care la mostenire vine un singur printe, acesta va culege un sfert, iar
colateralii privilegiati, indiferent de numrul lor, vor culege trei sferturi;
b) n cazul n care la mostenire vin 2 printi, acestia vor culege mpreun o jumtate, iar
colateralii privilegiati, indiferent de numrul lor, vor culege cealalt jumtate.

Art. 979
Absenta ascendentilor privilegiati sau a colateralilor privilegiati
(1) n cazul n care colateralii privilegiati nu ndeplinesc conditiile necesare pentru a
mosteni, ascendentii privilegiati vor culege mostenirea sau partea din mostenire cuvenit clasei a
doua.
(2) n cazul n care ascendentii privilegiati nu ndeplinesc conditiile necesare pentru a
mosteni, colateralii privilegiati vor culege mostenirea sau partea din mostenire cuvenit clasei a
doua.

Art. 980
mprtirea mostenirii ntre ascendentii privilegiati
Mostenirea sau partea din mostenire cuvenit ascendentilor privilegiati se mparte ntre
acestia n mod egal.

Art. 981
mprtirea mostenirii ntre colateralii privilegiati
(1) Mostenirea sau partea din mostenire cuvenit colateralilor privilegiati se mparte ntre
acestia n mod egal.
(2) n cazul n care colateralii privilegiati vin la mostenire prin reprezentare succesoral,
mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine se mparte ntre ei pe tulpin.
(3) n cazul n care colateralii privilegiati sunt rude cu defunctul pe linii colaterale
diferite, mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine se mparte, n mod egal, ntre linia
matern si cea patern. n cadrul fiecrei linii, sunt aplicabile dispozitiile alin. (1) si (2).
(4) n ipoteza prevzut la alin. (3), colateralii privilegiati care sunt rude cu defunctul pe
ambele linii vor culege, pe fiecare dintre acestea, partea din mostenire ce li se cuvine.

SECTIUNEA a 4-a
Ascendentii ordinari

Art. 982
Dreptul de mostenire al ascendentilor ordinari
(1) Ascendentii ordinari sunt rudele n linie dreapt ascendent ale defunctului, cu
exceptia printilor acestuia.
(2) Ascendentii ordinari vin la mostenire dac descendentii, ascendentii privilegiati si
colateralii privilegiati nu ndeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni. Dispozitiile art. 964
alin. (2) se aplic n mod corespunztor.
(3) Ascendentii ordinari vin la mostenire n ordinea gradelor de rudenie cu defunctul.
(4) n concurs cu sotul supravietuitor, ascendentii ordinari ai defunctului, indiferent de
numrul lor, culeg mpreun un sfert din mostenire.
(5) Mostenirea sau partea din mostenire cuvenit ascendentilor ordinari de acelasi grad se
mparte ntre acestia n mod egal.

SECTIUNEA a 5-a
Colateralii ordinari

Art. 983
Dreptul de mostenire al colateralilor ordinari
(1) Colateralii ordinari sunt rudele colaterale ale defunctului pn la gradul al patrulea
inclusiv, cu exceptia colateralilor privilegiati.
(2) Colateralii ordinari vin la mostenire dac descendentii, ascendentii privilegiati,
colateralii privilegiati si ascendentii ordinari nu ndeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni.
Dispozitiile art. 964 alin. (2) se aplic n mod corespunztor.
(3) Colateralii ordinari vin la mostenire n ordinea gradelor de rudenie cu defunctul.
(4) n concurs cu sotul supravietuitor, colateralii ordinari ai defunctului, indiferent de
numrul lor, culeg mpreun un sfert din mostenire.
(5) Mostenirea sau partea din mostenire cuvenit colateralilor ordinari de acelasi grad se
mparte ntre acestia n mod egal.

TITLUL III
Liberalittile

CAPITOLUL I
Dispozitii comune

SECTIUNEA 1
Dispozitii preliminare

Art. 984
Notiunea si categoriile
(1) Liberalitatea este actul juridic prin care o persoan dispune cu titlu gratuit de bunurile
sale, n tot sau n parte, n favoarea unei alte persoane.
(2) Nu se pot face liberalitti dect prin donatie sau prin legat cuprins n testament.

Art. 985
Donatia
Donatia este contractul prin care, cu intentia de a gratifica, o parte, numit donator,
dispune n mod irevocabil de un bun n favoarea celeilalte prti, numit donatar.

Art. 986
Legatul
Legatul este dispozitia testamentar prin care testatorul stipuleaz ca, la decesul su, unul
sau mai multi legatari s dobndeasc ntregul su patrimoniu, o fractiune din acesta sau anumite
bunuri determinate.

SECTIUNEA a 2-a
Capacitatea n materie de liberalitti

Art. 987
Capacitatea de folosint
(1) Orice persoan poate face si primi liberalitti, cu respectarea regulilor privind
capacitatea.
(2) Conditia capacittii de a dispune prin liberalitti trebuie ndeplinit la data la care
dispuntorul si exprim consimtmntul.
(3) Conditia capacittii de a primi o donatie trebuie ndeplinit la data la care donatarul
accept donatia.
(4) Conditia capacittii de a primi un legat trebuie ndeplinit la data deschiderii
mostenirii testatorului.

Art. 988
Lipsa capacittii depline de exercitiu a dispuntorului
(1) Cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrns nu poate
dispune de bunurile sale prin liberalitti, cu exceptia cazurilor prevzute de lege.
(2) Sub sanctiunea nulittii relative, nici chiar dup dobndirea capacittii depline de
exercitiu persoana nu poate dispune prin liberalitti n folosul celui care a avut calitatea de
reprezentant ori ocrotitor legal al su, nainte ca acesta s fi primit de la instanta de tutel
descrcare pentru gestiunea sa. Se excepteaz situatia n care reprezentantul ori, dup caz,
ocrotitorul legal este ascendentul dispuntorului.

Art. 989
Desemnarea beneficiarului liberalittii
(1) Sub sanctiunea nulittii absolute, dispuntorul trebuie s l determine pe beneficiarul
liberalittii ori cel putin s prevad criteriile pe baza crora acest beneficiar s poat fi
determinat la data la care liberalitatea produce efecte juridice.
(2) Persoana care nu exist la data ntocmirii liberalittii poate beneficia de o liberalitate
dac aceasta este fcut n favoarea unei persoane capabile, cu sarcina pentru aceasta din urm
de a transmite beneficiarului obiectul liberalittii ndat ce va fi posibil.
(3) Sub sanctiunea nulittii absolute, dispuntorul nu poate lsa unui tert dreptul de a-l
desemna pe beneficiarul liberalittii sau de a stabili obiectul acesteia. Cu toate acestea,
repartizarea bunurilor transmise prin legat unor persoane desemnate de testator poate fi lsat la
aprecierea unui tert.
(4) Este valabil liberalitatea fcut unei persoane desemnate de dispuntor, cu o sarcin
n favoarea unei persoane alese fie de gratificat, fie de un tert desemnat, la rndul su, tot de
ctre dispuntor.

Art. 990
Incapacittile speciale
(1) Sunt anulabile liberalittile fcute medicilor, farmacistilor sau altor persoane, n
perioada n care, n mod direct sau indirect, i acordau ngrijiri de specialitate dispuntorului
pentru boala care este cauz a decesului.

(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1):
a) liberalittile fcute sotului, rudelor n linie dreapt sau colateralilor privilegiati;
b) liberalittile fcute altor rude pn la al patrulea grad inclusiv, dac, la data
liberalittii, dispuntorul nu are sot si nici rude n linie dreapt sau colaterali privilegiati.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplicabile si n privinta preotilor sau a altor persoane
care acordau asistent religioas n timpul bolii care este cauz a decesului.
(4) Dac dispuntorul a decedat din cauza bolii, termenul de prescriptie a dreptului la
actiunea n anulare curge de la data la care mostenitorii au luat cunostint de existenta
liberalittii.
(5) n cazul n care dispuntorul s-a restabilit, legatul devine valabil, iar actiunea n
anularea donatiei poate fi introdus n termen de 3 ani de la data la care dispuntorul s-a
restabilit.

Art. 991
Incapacittile speciale n materia legatelor
Sunt anulabile legatele n favoarea:
a) notarului public care a autentificat testamentul;
b) interpretului care a participat la procedura de autentificare a testamentului;
c) martorilor, n cazurile prevzute la art. 1043 alin. (2) si art. 1047 alin. (3);
d) agentilor instrumentatori, n cazurile prevzute la art. 1047;
e) persoanelor care au acordat, n mod legal, asistent juridic la redactarea testamentului.

Art. 992
Simulatia
(1) Sanctiunea nulittii relative prevzute la art. 988 alin. (2), art. 990 si 991 se aplic si
liberalittilor deghizate sub forma unui contract cu titlu oneros sau fcute unei persoane
interpuse.
(2) Sunt prezumate pn la proba contrar ca fiind persoane interpuse ascendentii,
descendentii si sotul persoanei incapabile de a primi liberalitti, precum si ascendentii si
descendentii sotului acestei persoane.

SECTIUNEA a 3-a
Substitutiile fideicomisare

Art. 993
Notiunea
Dispozitia prin care o persoan, denumit instituit, este nsrcinat s administreze bunul
sau bunurile care constituie obiectul liberalittii si s le transmit unui tert, denumit substituit,
desemnat de dispuntor, nu produce efecte dect n cazul n care este permis de lege.


Art. 994
Substitutia fideicomisar
(1) O liberalitate poate fi grevat de o sarcin care const n obligatia instituitului,
donatar sau legatar, de a administra bunurile care constituie obiectul liberalittii si de a le
transmite, la decesul su, substituitului desemnat de dispuntor.
(2) Instituitului i se aplic n mod corespunztor dispozitiile din prezentul cod referitoare
la fiduciar.
(3) Incapacittile de a dispune se apreciaz n raport cu dispuntorul, iar cele de a primi,
n raport cu instituitul si cu substituitul.


Art. 995
Efectele cu privire la bunuri
(1) Sarcina prevzut la art. 994 produce efecte numai cu privire la bunurile care au
constituit obiectul liberalittii si care la data decesului instituitului pot fi identificate si se afl n
patrimoniul su.
(2) Atunci cnd liberalitatea are ca obiect valori mobiliare, sarcina produce efecte si
asupra valorilor mobiliare care le nlocuiesc.
(3) Dac liberalitatea are ca obiect drepturi supuse formalittilor de publicitate, sarcina
trebuie s respecte aceleasi formalitti. n cazul imobilelor, sarcina este supus notrii n cartea
funciar.

Art. 996
Drepturile substituitului
(1) Drepturile substituitului se nasc la moartea instituitului.
(2) Substituitul dobndeste bunurile care constituie obiectul liberalittii ca efect al vointei
dispuntorului.

(3) Substituitul nu poate fi, la rndul su, supus obligatiei de administrare si de
transmitere a bunurilor.


Art. 997
Garantiile si asigurrile
n vederea executrii sarcinii, dispuntorul poate impune instituitului constituirea de
garantii si ncheierea unor contracte de asigurare.

Art. 998
Imputarea sarcinii asupra cotittii disponibile
Dac instituitul este mostenitor rezervatar al dispuntorului, sarcina nu poate nclca
rezerva sa succesoral.

Art. 999
Acceptarea donatiei dup decesul dispuntorului
Oferta de donatie fcut substituitului poate fi acceptat de acesta si dup decesul
dispuntorului.

Art. 1000
Ineficacitatea substitutiei
Atunci cnd substituitul predecedeaz instituitului sau renunt la beneficiul liberalittii,
bunul revine instituitului, cu exceptia cazului n care s-a prevzut c bunul va fi cules de
mostenitorii substituitului ori a fost desemnat un al doilea substituit.

SECTIUNEA a 4-a
Liberalittile reziduale

Art. 1001
Notiunea
Dispuntorul poate stipula ca substituitul s fie gratificat cu ceea ce rmne, la data
decesului instituitului, din donatiile sau legatele fcute n favoarea acestuia din urm.

Art. 1002
Dreptul de dispozitie al instituitului
Liberalitatea rezidual nu l mpiedic pe instituit s ncheie acte cu titlu oneros si nici s
retin bunurile ori sumele obtinute n urma ncheierii acestora.

Art. 1003
Interdictia de a dispune cu titlu gratuit
(1) Instituitul nu poate dispune prin testament de bunurile care au constituit obiectul unei
liberalitti reziduale.
(2) Dispuntorul poate interzice instituitului s dispun de bunuri prin donatie. Cu toate
acestea, atunci cnd este mostenitor rezervatar al dispuntorului, instituitul pstreaz posibilitatea
de a dispune prin acte ntre vii sau pentru cauz de moarte de bunurile care au constituit obiectul
donatiilor imputate asupra rezervei sale succesorale.

Art. 1004
Independenta patrimonial a instituitului
Instituitul nu este tinut s dea socoteal dispuntorului ori mostenitorilor acestuia.

Art. 1005
Aplicarea regulilor substitutiei fideicomisare
Dispozitiile prevzute la art. 995, art. 996 alin. (2), art. 997, 999 si 1000 sunt aplicabile
liberalittilor reziduale.

SECTIUNEA a 5-a
Revizuirea conditiilor si sarcinilor

Art. 1006
Domeniul de aplicare
Dac, din cauza unor situatii imprevizibile si neimputabile beneficiarului, survenite
acceptrii liberalittii, ndeplinirea conditiilor sau executarea sarcinilor care afecteaz
liberalitatea a devenit extrem de dificil ori excesiv de oneroas pentru beneficiar, acesta poate
cere revizuirea sarcinilor sau a conditiilor.

Art. 1007
Solutionarea cererii de revizuire
(1) Cu respectarea, pe ct posibil, a vointei dispuntorului, instanta de judecat sesizat
cu cererea de revizuire poate s dispun modificri cantitative sau calitative ale conditiilor sau
ale sarcinilor care afecteaz liberalitatea ori s le grupeze cu acelea similare provenind din alte
liberalitti.
(2) Instanta de judecat poate autoriza nstrinarea partial sau total a obiectului
liberalittii, stabilind ca pretul s fie folosit n scopuri conforme cu vointa dispuntorului,
precum si orice alte msuri care s mentin pe ct posibil destinatia urmrit de acesta.

Art. 1008
nlturarea efectelor revizuirii
Dac motivele care au determinat revizuirea conditiilor sau a sarcinilor nu mai subzist,
persoana interesat poate cere nlturarea pentru viitor a efectelor revizuirii.

SECTIUNEA a 6-a
Dispozitii speciale

Art. 1009
Clauzele considerate nescrise
(1) Este considerat nescris clauza prin care, sub sanctiunea desfiintrii liberalittii sau
restituirii obiectului acesteia, beneficiarul este obligat s nu conteste validitatea unei clauze de
inalienabilitate ori s nu solicite revizuirea conditiilor sau a sarcinilor.
(2) De asemenea, este considerat nescris dispozitia testamentar prin care se prevede
dezmostenirea ca sanctiune pentru nclcarea obligatiilor prevzute la alin. (1) sau pentru
contestarea dispozitiilor din testament care aduc atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari
ori sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri.

Art. 1010
Confirmarea liberalittilor
Confirmarea unei liberalitti de ctre mostenitorii universali ori cu titlu universal ai
dispuntorului atrage renuntarea la dreptul de a opune viciile de form sau orice alte motive de
nulitate, fr ca prin aceast renuntare s se prejudicieze drepturile tertilor.

CAPITOLUL II
Donatia

SECTIUNEA 1
ncheierea contractului

Art. 1011
Forma donatiei
(1) Donatia se ncheie prin nscris autentic, sub sanctiunea nulittii absolute.
(2) Nu sunt supuse dispozitiei de la alin. (1) donatiile indirecte, cele deghizate si darurile
manuale.
(3) Bunurile mobile care constituie obiectul donatiei trebuie enumerate si evaluate ntr-un
nscris, chiar sub semntur privat, sub sanctiunea nulittii absolute a donatiei.
(4) Bunurile mobile corporale cu o valoare de pn la 25.000 lei pot face obiectul unui
dar manual, cu exceptia cazurilor prevzute de lege. Darul manual se ncheie valabil prin acordul
de vointe al prtilor, nsotit de traditiunea bunului.

Art. 1012
nregistrarea donatiei autentice
n scop de informare a persoanelor care justific existenta unui interes legitim, notarul
care autentific un contract de donatie are obligatia s nscrie de ndat acest contract n registrul
national notarial, tinut n format electronic, potrivit legii. Dispozitiile n materie de carte funciar
rmn aplicabile.

Art. 1013
Formarea contractului
(1) Oferta de donatie poate fi revocat ct timp ofertantul nu a luat cunostint de
acceptarea destinatarului. Incapacitatea sau decesul ofertantului atrage caducitatea acceptrii.
(2) Oferta nu mai poate fi acceptat dup decesul destinatarului ei. Mostenitorii
destinatarului pot ns comunica acceptarea fcut de acesta.
(3) Oferta de donatie fcut unei persoane lipsite de capacitate de exercitiu se accept de
ctre reprezentantul legal.
(4) Oferta de donatie fcut unei persoane cu capacitate de exercitiu restrns poate fi
acceptat de ctre aceasta, cu ncuviintarea ocrotitorului legal.

Art. 1014
Promisiunea de donatie
(1) Sub sanctiunea nulittii absolute, promisiunea de donatie este supus formei
autentice.
(2) n caz de neexecutare din partea promitentului, promisiunea de donatie nu confer
beneficiarului dect dreptul de a pretinde daune-interese echivalente cu cheltuielile pe care le-a
fcut si avantajele pe care le-a acordat tertilor n considerarea promisiunii.

Art. 1015
Principiul irevocabilittii
(1) Donatia nu este valabil atunci cnd cuprinde clauze ce permit donatorului s o
revoce prin vointa sa.
(2) Astfel, este lovit de nulitate absolut donatia care:
a) este afectat de o conditie a crei realizare depinde exclusiv de vointa donatorului;
b) impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta n viitor, dac
valoarea maxim a acestora nu este determinat n contractul de donatie;
c) confer donatorului dreptul de a denunta unilateral contractul;
d) permite donatorului s dispun n viitor de bunul donat, chiar dac donatorul moare
fr s fi dispus de acel bun. Dac dreptul de a dispune vizeaz doar o parte din bunurile donate,
nulitatea opereaz numai n privinta acestei prti.

Art. 1016
ntoarcerea conventional
(1) Contractul poate s prevad ntoarcerea bunurilor druite, fie pentru cazul cnd
donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru cazul cnd att donatarul, ct si descendentii si ar
predeceda donatorului.
(2) n cazul n care donatia are ca obiect bunuri supuse unor formalitti de publicitate,
att dreptul donatarului, ct si dreptul de ntoarcere sunt supuse acestor formalitti.

SECTIUNEA a 2-a
Efectele donatiei

Art. 1017
Rspunderea donatorului
n executarea donatiei, dispuntorul rspunde numai pentru dol si culp grav.

Art. 1018
Garantia contra evictiunii
(1) Donatorul nu rspunde pentru evictiune dect dac a promis expres garantia sau dac
evictiunea decurge din fapta sa ori dintr-o mprejurare care afecteaz dreptul transmis, pe care a
cunoscut-o si nu a comunicat-o donatarului la ncheierea contractului.
(2) n cazul donatiei cu sarcini, n limita valorii acestora, donatorul rspunde pentru
evictiune ca si vnztorul.

Art. 1019
Garantia contra viciilor ascunse
(1) Donatorul nu rspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat.
(2) Totusi, dac a cunoscut viciile ascunse si nu le-a adus la cunostinta donatarului la
ncheierea contractului, donatorul este tinut s repare prejudiciul cauzat donatarului prin aceste
vicii.
(3) n cazul donatiei cu sarcini, n limita valorii acestora, donatorul rspunde pentru
viciile ascunse ca si vnztorul.

SECTIUNEA a 3-a
Revocarea donatiei

1. Dispozitii comune

Art. 1020
Cauzele de revocare
Donatia poate fi revocat pentru ingratitudine si pentru neexecutarea fr justificare a
sarcinilor la care s-a obligat donatarul.

Art. 1021
Modul de operare
Revocarea pentru ingratitudine si pentru nendeplinirea sarcinilor nu opereaz de drept.

Art. 1022
Revocarea promisiunii de donatie
(1) Promisiunea de donatie se revoc de drept dac anterior executrii sale se iveste unul
dintre cazurile de revocare pentru ingratitudine prevzute la art. 1023.
(2) De asemenea, promisiunea de donatie se revoc de drept si atunci cnd, anterior
executrii sale, situatia material a promitentului s-a deteriorat ntr-o asemenea msur nct
executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroas pentru acesta ori promitentul a devenit
insolvabil.

2. Revocarea pentru ingratitudine

Art. 1023
Cazurile
Donatia se revoc pentru ingratitudine n urmtoarele cazuri:
a) dac donatarul a atentat la viata donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stiind c
altii intentioneaz s atenteze, nu l-a nstiintat;
b) dac donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fat de
donator;
c) dac donatarul refuz n mod nejustificat s asigure alimente donatorului ajuns n
nevoie, n limita valorii actuale a bunului donat, tinndu-se ns seama de starea n care se afla
bunul la momentul donatiei.

Art. 1024
Cererea de revocare
(1) Dreptul la actiunea prin care se solicit revocarea pentru ingratitudine se prescrie n
termen de un an din ziua n care donatorul a stiut c donatarul a svrsit fapta de ingratitudine.
(2) Actiunea n revocare pentru ingratitudine poate fi exercitat numai mpotriva
donatarului. Dac donatarul moare dup introducerea actiunii, aceasta poate fi continuat
mpotriva mostenitorilor.
(3) Cererea de revocare nu poate fi introdus de mostenitorii donatorului, cu exceptia
cazului n care donatorul a decedat n termenul prevzut la alin. (1) fr s l fi iertat pe donatar.
De asemenea, mostenitorii pot introduce actiunea n revocare n termen de un an de la data mortii
donatorului, dac acesta a decedat fr s fi cunoscut cauza de revocare.
(4) Actiunea pornit de donator poate fi continuat de mostenitorii acestuia.

Art. 1025
Efectele generale ale revocrii
(1) n caz de revocare pentru ingratitudine, dac restituirea n natur a bunului donat nu
este posibil, donatarul va fi obligat s plteasc valoarea acestuia, socotit la data solutionrii
cauzei.
(2) n urma revocrii donatiei pentru ingratitudine, donatarul va fi obligat s restituie
fructele pe care le-a perceput ncepnd cu data introducerii cererii de revocare a donatiei.

Art. 1026
Efectele speciale ale revocrii
Revocarea pentru ingratitudine nu are niciun efect n privinta drepturilor reale asupra
bunului donat dobndite de la donatar, cu titlu oneros, de ctre tertii de bun-credint si nici
asupra garantiilor constituite n favoarea acestora. n cazul bunurilor supuse unor formalitti de
publicitate, dreptul tertului trebuie s fi fost nscris anterior nregistrrii cererii de revocare n
registrele de publicitate aferente.

3. Revocarea pentru neexecutarea sarcinii

Art. 1027
Actiunile n caz de neexecutare a sarcinii
(1) Dac donatarul nu ndeplineste sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii si
n drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donatiei.
(2) n cazul n care sarcina a fost stipulat n favoarea unui tert, acesta poate cere numai
executarea sarcinii.
(3) Dreptul la actiunea prin care se solicit executarea sarcinii sau revocarea donatiei se
prescrie n termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executat.

Art. 1028
ntinderea obligatiei de executare
Donatarul este tinut s ndeplineasc sarcina numai n limita valorii bunului donat,
actualizat la data la care sarcina trebuia ndeplinit.

Art. 1029
Efectele
Cnd donatia este revocat pentru nendeplinirea sarcinilor, bunul reintr n patrimoniul
donatorului liber de orice drepturi constituite ntre timp asupra lui, sub rezerva dispozitiilor art.
1648.

SECTIUNEA a 4-a
Donatiile fcute viitorilor soti n vederea cstoriei si donatiile ntre soti

Art. 1030
Caducitatea donatiilor
Donatiile fcute viitorilor soti sau unuia dintre ei, sub conditia ncheierii cstoriei, nu
produc efecte n cazul n care cstoria nu se ncheie.

Art. 1031
Revocabilitatea donatiei ntre soti
Orice donatie ncheiat ntre soti este revocabil numai n timpul cstoriei.

Art. 1032
Nulitatea donatiei ntre soti
Nulitatea cstoriei atrage nulitatea relativ a donatiei fcute sotului de rea-credint.

Art. 1033
Donatiile simulate
(1) Este lovit de nulitate orice simulatie n care donatia reprezint contractul secret n
scopul de a eluda revocabilitatea donatiilor ntre soti.
(2) Este prezumat persoan interpus, pn la proba contrar, orice rud a donatarului la
a crei mostenire acesta ar avea vocatie n momentul donatiei si care nu a rezultat din cstoria
cu donatorul.

CAPITOLUL III
Testamentul

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 1034
Notiunea
Testamentul este actul unilateral, personal si revocabil prin care o persoan, numit
testator, dispune, n una dintre formele cerute de lege, pentru timpul cnd nu va mai fi n viat.

Art. 1035
Continutul testamentului
Testamentul contine dispozitii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac
parte din acesta, precum si la desemnarea direct sau indirect a legatarului. Alturi de aceste
dispozitii sau chiar si n lipsa unor asemenea dispozitii, testamentul poate s contin dispozitii
referitoare la partaj, revocarea dispozitiilor testamentare anterioare, dezmostenire, numirea de
executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau mostenitorilor legali si alte dispozitii care
produc efecte dup decesul testatorului.

Art. 1036
Testamentul reciproc
Sub sanctiunea nulittii absolute a testamentului, dou sau mai multe persoane nu pot
dispune, prin acelasi testament, una n favoarea celeilalte sau n favoarea unui tert.

Art. 1037
Proba testamentului
(1) Orice persoan care pretinde un drept ce se ntemeiaz pe un testament trebuie s
dovedeasc existenta si continutul lui n una dintre formele prevzute de lege.
(2) Dac testamentul a disprut printr-un caz fortuit sau de fort major ori prin fapta
unui tert, fie dup moartea testatorului, fie n timpul vietii sale, ns fr ca acesta s i fi
cunoscut disparitia, valabilitatea formei si cuprinsul testamentului vor putea fi dovedite prin
orice mijloc de prob.

Art. 1038
Consimtmntul testatorului
(1) Testamentul este valabil numai dac testatorul a avut discernmnt si consimtmntul
su nu a fost viciat.
(2) Dolul poate atrage anularea testamentului chiar dac manoperele dolosive nu au fost
svrsite de beneficiarul dispozitiilor testamentare si nici nu au fost cunoscute de ctre acesta.

Art. 1039
Interpretarea testamentului
(1) Regulile de interpretare a contractelor sunt aplicabile si testamentului, n msura n
care sunt compatibile cu caracterele juridice ale acestuia.
(2) Elementele extrinseci nscrisului testamentar pot fi folosite numai n msura n care se
sprijin pe cele intrinseci.
(3) Legatul n favoarea creditorului nu este prezumat a fi fcut n compensatia creantei
sale.

SECTIUNEA a 2-a
Formele testamentului

Art. 1040
Formele testamentului ordinar
Testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic.

Art. 1041
Testamentul olograf
Sub sanctiunea nulittii absolute, testamentul olograf trebuie scris n ntregime, datat si
semnat de mna testatorului.

Art. 1042
Deschiderea testamentului olograf
(1) nainte de a fi executat, testamentul olograf se va prezenta unui notar public pentru a
fi vizat spre neschimbare.
(2) n cadrul procedurii succesorale, notarul public procedeaz, n conditiile legii
speciale, la deschiderea si validarea testamentului olograf si l depune n dosarul succesoral.
Deschiderea testamentului si starea n care se gseste se constat prin proces-verbal.
(3) Cei interesati pot primi, dup vizarea spre neschimbare, pe cheltuiala lor, copii
legalizate ale testamentului olograf.
(4) Dup finalizarea procedurii succesorale, originalul testamentului se pred legatarilor,
potrivit ntelegerii dintre ei, iar n lipsa acesteia, persoanei desemnate prin hotrre
judectoreasc.

Art. 1043
Testamentul autentic
(1) Testamentul este autentic dac a fost autentificat de un notar public sau de o alt
persoan nvestit cu autoritate public de ctre stat, potrivit legii.
(2) Cu ocazia autentificrii, testatorul poate fi asistat de unul sau de 2 martori.

Art. 1044
ntocmirea testamentului autentic
(1) Testatorul si dicteaz dispozitiile n fata notarului, care se ngrijeste de scrierea
actului si apoi i-l citeste sau, dup caz, i-l d s l citeasc, mentionndu-se expres ndeplinirea
acestor formalitti. Dac dispuntorul si redactase deja actul de ultim voint, testamentul
autentic i va fi citit de ctre notar.
(2) Dup citire, dispuntorul trebuie s declare c actul exprim ultima sa voint.
(3) Testamentul este apoi semnat de ctre testator, iar ncheierea de autentificare de ctre
notar.

Art. 1045
Autentificarea n situatii particulare
(1) n cazul acelora care, din pricina infirmittii, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot
semna, notarul public, ndeplinind actul, va face mentiune despre aceast mprejurare n
ncheierea pe care o ntocmeste, mentiunea astfel fcut tinnd loc de semntur. Mentiunea va fi
citit testatorului de ctre notar, n prezenta a 2 martori, aceast formalitate suplinind absenta
semnturii testatorului.
(2) Declaratia de voint a surdului, mutului sau surdomutului, stiutori de carte, se va da n
scris n fata notarului public, prin nscrierea de ctre parte, naintea semnturii, a mentiunii
consimt la prezentul act, pe care l-am citit.
(3) Dac surdul, mutul sau surdomutul este, din orice motiv, n imposibilitate de a scrie,
declaratia de voint se va lua prin interpret, dispozitiile alin. (1) aplicndu-se n mod
corespunztor.
(4) Pentru a lua consimtmntul unui nevztor, notarul public va ntreba dac a auzit
bine cnd i s-a citit cuprinsul testamentului, consemnnd aceasta n ncheierea de autentificare.

Art. 1046
nregistrarea testamentului autentic
n scop de informare a persoanelor care justific existenta unui interes legitim, notarul
care autentific testamentul are obligatia s i nscrie, de ndat, n Registrul national notarial
tinut n format electronic, potrivit legii. Informatii cu privire la existenta unui testament se pot da
numai dup decesul testatorului.

Art. 1047
Testamentele privilegiate
(1) Se poate ntocmi n mod valabil un testament n urmtoarele situatii speciale:
a) n fata unui functionar competent al autorittii civile locale, n caz de epidemii,
catastrofe, rzboaie sau alte asemenea mprejurri exceptionale;
b) n fata comandantului vasului sau a celui care l nlocuieste, dac testatorul se afl la
bordul unui vas sub pavilionul Romniei, n cursul unei cltorii maritime sau fluviale.
Testamentul ntocmit la bordul unei aeronave este supus acelorasi conditii;
c) n fata comandantului unittii militare ori a celui care l nlocuieste, dac testatorul este
militar sau, fr a avea aceast calitate, este salariat ori presteaz servicii n cadrul fortelor
armate ale Romniei si nu se poate adresa unui notar public;
d) n fata directorului, medicului sef al institutiei sanitare sau a medicului sef al
serviciului ori, n lipsa acestora, n fata medicului de gard, ct timp dispuntorul este internat
ntr-o institutie sanitar n care notarul public nu are acces.
(2) n toate cazurile prevzute la alin. (1) este obligatoriu ca testamentul s se
ntocmeasc n prezenta a 2 martori.
(3) Testamentul privilegiat se semneaz de testator, de agentul instrumentator si de cei 2
martori. Dac testatorul sau unul dintre martori nu poate semna, se va face mentiune despre
cauza care l-a mpiedicat s semneze.
(4) Dispozitiile alin. (3) sunt prevzute sub sanctiunea nulittii absolute.
(5) Prevederile art. 1042 se aplic n mod corespunztor si n privinta testamentului
privilegiat.

Art. 1048
Caducitatea testamentelor privilegiate
(1) Testamentul privilegiat devine caduc la 15 zile de la data cnd dispuntorul ar fi putut
s testeze n vreuna dintre formele ordinare. Termenul se suspend dac testatorul a ajuns ntr-o
stare n care nu i este cu putint s testeze.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplic dispozitiei testamentare prin care se recunoaste un
copil.

Art. 1049
Testamentul sumelor si valorilor depozitate
(1) Dispozitiile testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare
depuse la institutii specializate sunt valabile cu respectarea conditiilor de form prevzute de
legile speciale aplicabile acestor institutii.
(2) Institutiile specializate nu vor putea proceda la predarea legatului avnd ca obiect
sume de bani, valori sau titluri de valoare dect n baza hotrrii judectoresti ori a certificatului
de mostenitor care constat valabilitatea dispozitiei testamentare si calitatea de legatar,
prevederile referitoare la raport si reductiune fiind aplicabile.
(3) Institutiile de credit au obligatia ca, la instituirea de ctre clientii acestora a unei
dispozitii testamentare, s comunice, de ndat, mentiunea acesteia n registrul prevzut la art.
1046.

Art. 1050
Conversiunea formei testamentare
Un testament nul din cauza unui viciu de form produce efecte dac ndeplineste
conditiile prevzute de lege pentru alt form testamentar.

SECTIUNEA a 3-a
Revocarea voluntar a testamentului

Art. 1051
Revocarea voluntar expres
(1) Un testament nu poate fi revocat expres, n tot sau n parte, dect printr-un act autentic
notarial sau printr-un testament ulterior.
(2) Testamentul care revoc un testament anterior poate fi ntocmit ntr-o form diferit
de aceea a testamentului revocat.
(3) Revocarea expres a testamentului fcut printr-un act autentic notarial sau printr-un
testament autentic se va nscrie de ndat de ctre notar n registrul national notarial prevzut la
art. 1046.

Art. 1052
Revocarea voluntar tacit
(1) Testatorul poate revoca testamentul olograf si prin distrugerea, ruperea sau stergerea
sa. Stergerea unei dispozitii a testamentului olograf de ctre testator implic revocarea acelei
dispozitii. Modificrile realizate prin stergere se semneaz de ctre testator.
(2) Distrugerea, ruperea sau stergerea testamentului olograf, cunoscut de testator, atrage
de asemenea revocarea, cu conditia ca acesta s fi fost n msur s l refac.
(3) Testamentul ulterior nu l revoc pe cel anterior dect n msura n care contine
dispozitii contrare sau incompatibile cu acesta. Efectele revocrii nu sunt nlturate n caz de
caducitate sau revocare a testamentului ulterior.

Art. 1053
Retractarea revocrii
(1) Dispozitia revocatorie poate fi retractat n mod expres prin act autentic notarial sau
prin testament.
(2) Retractarea unei dispozitii revocatorii nltur efectele revocrii, cu exceptia cazului
n care testatorul si-a manifestat vointa n sens contrar sau dac aceast intentie a testatorului
rezult din mprejurrile concrete. Dispozitiile art. 1051 alin. (3) rmn aplicabile.
(3) Retractarea unei dispozitii revocatorii fcut printr-un act autentic notarial sau printr-
un testament autentic se va nscrie de ndat de ctre notar n registrul national notarial prevzut
la art. 1046.

SECTIUNEA a 4-a
Legatul

1. Categorii de legate

Art. 1054
Clasificarea legatelor
(1) Legatele sunt universale, cu titlu universal sau cu titlu particular.
(2) Legatul poate fi pur si simplu, cu termen, sub conditie sau cu sarcin.

Art. 1055
Legatul universal
Legatul universal este dispozitia testamentar care confer uneia sau mai multor persoane
vocatie la ntreaga mostenire.

Art. 1056
Legatul cu titlu universal
(1) Legatul cu titlu universal este dispozitia testamentar care confer uneia sau mai
multor persoane vocatie la o fractiune a mostenirii.
(2) Prin fractiune a mostenirii se ntelege:
a) fie proprietatea unei cote-prti din aceasta;
b) fie un dezmembrmnt al propriettii asupra totalittii sau a unei cote-prti din
mostenire;
c) fie proprietatea sau un dezmembrmnt asupra totalittii ori asupra unei cote-prti din
universalitatea bunurilor determinate dup natura sau provenienta lor.

Art. 1057
Legatul cu titlu particular
Orice legat care nu este universal sau cu titlu universal este un legat cu titlu particular.

2. Efectele legatelor

Art. 1058
Fructele bunurilor ce constituie obiectul legatului
Legatarul are dreptul la fructele bunurilor mostenirii care i se cuvin din ziua deschiderii
mostenirii sau din ziua n care legatul produce efecte n privinta sa, cu exceptia cazului n care
cel care a posedat bunurile ce constituie obiectul legatului a fost de bun-credint.

Art. 1059
Drepturile legatarului cu titlu particular
(1) Legatarul cu titlu particular al unui bun individual determinat dobndeste proprietatea
acestuia de la data deschiderii mostenirii.
(2) Legatarul cu titlu particular al unor bunuri de gen este titularul unei creante asupra
mostenirii. Dac testatorul nu a prevzut altfel, cel nsrcinat cu executarea acestui legat este
obligat a preda bunuri de calitate medie.

Art. 1060
Sarcina excesiv a legatului cu titlu particular
(1) Dac legatarul nu poate ndeplini sarcina cu care este grevat legatul su fr a depsi
valoarea bunurilor primite n temeiul acestuia, se va putea libera prednd beneficiarului sarcinii
bunurile ce i-au fost lsate prin legat sau valoarea lor.
(2) Valoarea bunurilor lsate prin legat si a sarcinilor va fi aceea de la data deschiderii
mostenirii.

Art. 1061
Accesoriile bunului care constituie obiectul unui legat cu titlu particular
(1) Bunul care constituie obiectul unui legat cu titlu particular se pred cu accesoriile
sale, n starea n care se gseste la data deschiderii mostenirii.
(2) Legatul cuprinde si dreptul la actiunea n despgubire pentru prejudiciul adus bunului
de ctre un tert dup ntocmirea testamentului.
(3) Legatul unui bun care, dup ntocmirea testamentului, a cunoscut cresteri cantitative,
calitative sau valorice prin alipire, lucrri autonome, lucrri adugate sau achizitionarea altor
bunuri n cadrul unei universalitti se prezum, pn la proba contrar, a viza ntreg bunul ori
universalitatea rezultat.

Art. 1062
Legatul rentei viagere sau al unei creante de ntretinere
Cnd obiectul legatului cuprinde o rent viager sau o creant de ntretinere, executarea
acestuia este datorat din ziua deschiderii mostenirii.

Art. 1063
Legatul alternativ
n cazul n care legatarului cu titlu particular i-a fost lsat fie un bun, fie altul, dreptul de
alegere revine celui tinut s execute legatul, dac testatorul nu a conferit acest drept legatarului
sau unui tert.

Art. 1064
Legatul bunului altuia
(1) Cnd bunul individual determinat care a fcut obiectul unui legat cu titlu particular
apartine unei alte persoane dect testatorul si nu este cuprins n patrimoniul acestuia la data
deschiderii mostenirii, atunci se aplic dispozitiile prezentului articol.
(2) Dac, la data ntocmirii testamentului, testatorul nu a stiut c bunul nu este al su,
legatul este anulabil.

(3) n cazul n care testatorul a stiut c bunul nu este al su, cel nsrcinat cu executarea
legatului este obligat, la alegerea sa, s dea fie bunul n natur, fie valoarea acestuia de la data
deschiderii mostenirii.

Art. 1065
Legatul conjunctiv
(1) Legatul cu titlu particular este prezumat a fi conjunctiv atunci cnd testatorul a lsat,
prin acelasi testament, un bun determinat individual sau generic mai multor legatari cu titlu
particular, fr a preciza partea fiecruia.
(2) n cazul legatului conjunctiv, dac unul dintre legatari nu vrea sau nu poate s
primeasc legatul, partea lui va profita celorlalti legatari.
(3) Prevederile alin. (2) se aplic si atunci cnd obiectul legatului conjunctiv l constituie
un dezmembrmnt al dreptului de proprietate.

Art. 1066
Cheltuielile predrii legatului
n lipsa unei dispozitii testamentare sau legale contrare, cheltuielile predrii legatului sunt
n sarcina mostenirii, fr ca prin aceasta s se aduc atingere rezervei succesorale.

Art. 1067
Dreptul de preferint al creditorilor mostenirii fat de legatari
(1) Creditorii mostenirii au dreptul s fie pltiti cu prioritate fat de legatari.
(2) Dac legatele cu titlu particular depsesc activul net al mostenirii, ele vor fi reduse n
msura depsirii, la cererea creditorilor mostenirii sau a celui care este obligat s le execute.
(3) n cazul n care, fr a se cunoaste anumite datorii sau sarcini ale mostenirii, a fost
executat un legat, mostenitorul legal sau testamentar, creditorii sau orice persoan interesat
poate solicita restituirea de la legatarul pltit, n msura n care legatul urmeaz a fi redus.

3. Ineficacitatea legatelor

Art. 1068
Revocarea voluntar a legatului
(1) Legatele sunt supuse dispozitiilor privind revocarea voluntar a testamentului.
(2) Orice nstrinare a bunului ce constituie obiectul unui legat cu titlu particular,
consimtit de ctre testator, chiar dac este afectat de modalitti, revoc implicit legatul pentru
tot ceea ce s-a nstrinat.
(3) Ineficacitatea nstrinrii nu afecteaz revocarea dect dac:
a) este determinat de incapacitatea sau vicierea vointei testatorului; ori
b) nstrinarea reprezint o donatie n favoarea beneficiarului legatului si nu s-a fcut sub
conditii sau cu sarcini substantial diferite de acelea care afecteaz legatul.
(4) Distrugerea voluntar de ctre testator a bunului ce constituie obiectul legatului cu
titlu particular revoc implicit legatul.

Art. 1069
Revocarea judectoreasc
(1) Revocarea judectoreasc a legatului poate fi cerut n cazul nendeplinirii, fr
justificare, a sarcinii instituite de testator. Nendeplinirea fortuit a sarcinii poate atrage
revocarea numai dac, potrivit vointei testatorului, eficacitatea legatului este conditionat de
executarea sarcinii.
(2) Revocarea judectoreasc a legatului poate fi solicitat si pentru ingratitudine n
urmtoarele cazuri:
a) dac legatarul a atentat la viata testatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stiind c
altii intentioneaz s atenteze, nu l-a nstiintat;
b) dac legatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fat de testator
ori de injurii grave la adresa memoriei testatorului.

Art. 1070
Termenul de prescriptie
Dreptul la actiunea n revocarea judectoreasc a legatului se prescrie n termen de un an
de la data la care mostenitorul a cunoscut fapta de ingratitudine sau, dup caz, de la data la care
sarcina trebuia executat.

Art. 1071
Caducitatea legatului
Orice legat devine caduc atunci cnd:
a) legatarul nu mai este n viat la data deschiderii mostenirii;
b) legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii mostenirii;
c) legatarul este nedemn;
d) legatarul renunt la legat;
e) legatarul decedeaz naintea mplinirii conditiei suspensive ce afecteaz legatul, dac
aceasta avea un caracter pur personal;
f) bunul ce formeaz obiectul legatului cu titlu particular a pierit n totalitate din motive
care nu tin de vointa testatorului, n timpul vietii testatorului sau naintea mplinirii conditiei
suspensive ce afecteaz legatul.

Art. 1072
Destinatia bunurilor constituind obiectul unui legat ineficace
Ineficacitatea legatului din cauza nulittii, revocrii, caducittii sau desfiintrii pentru
nerealizarea conditiei suspensive ori pentru ndeplinirea conditiei rezolutorii profit
mostenitorilor ale cror drepturi succesorale ar fi fost micsorate sau, dup caz, nlturate prin
existenta legatului sau care aveau obligatia s execute legatul.

Art. 1073
Regimul legatului-sarcin
Cu exceptia cazului prevzut la art. 1071 lit. f), caducitatea sau revocarea judectoreasc
a unui legat grevat cu un legat-sarcin n favoarea unui tert nu atrage ineficacitatea acestui din
urm legat. Mostenitorii care beneficiaz de ineficacitatea legatului sunt obligati s execute
legatul-sarcin.

SECTIUNEA a 5-a
Dezmostenirea

Art. 1074
Notiunea
(1) Dezmostenirea este dispozitia testamentar prin care testatorul i nltur de la
mostenire, n tot sau n parte, pe unul sau mai multi dintre mostenitorii si legali.
(2) Dezmostenirea este direct atunci cnd testatorul dispune prin testament nlturarea
de la mostenire a unuia sau mai multor mostenitori legali si indirect atunci cnd testatorul
instituie unul sau mai multi legatari.

Art. 1075
Efectele
(1) n cazul dezmostenirii sotului supravietuitor, mostenitorii din clasa cu care acesta vine
n concurs culeg partea din mostenire rmas dup atribuirea cotei cuvenite sotului supravietuitor
ca urmare a dezmostenirii.
(2) Dac, n urma dezmostenirii, pe lng sotul supravietuitor, vin la mostenire att cel
dezmostenit, ct si acela care beneficiaz de dezmostenire, acesta din urm culege partea rmas
dup atribuirea cotei sotului supravietuitor si a cotei celui dezmostenit.
(3) Atunci cnd, n urma dezmostenirii, un mostenitor primeste o cot inferioar cotei
sale legale, mostenitorul cu care vine n concurs culege partea care ar fi revenit celui
dezmostenit.
(4) Dac, n urma dezmostenirii, o persoan este nlturat total de la mostenire, cota ce i
s-ar fi cuvenit se atribuie mostenitorilor cu care ar fi venit n concurs sau, n lipsa acestora,
mostenitorilor subsecventi.
(5) Dispozitiile prevzute la alin. (1)-(4) nu pot profita persoanelor incapabile de a primi
legate.

Art. 1076
Nulitatea
(1) Dispozitia testamentar prin care mostenitorii legali au fost dezmosteniti este supus
cauzelor de nulitate, absolut sau relativ, prevzute de lege.
(2) Termenul de prescriptie a dreptului la actiunea n anulare curge de la data la care cei
dezmosteniti au luat cunostint de dispozitia testamentar prin care au fost nlturati de la
mostenire, dar nu mai devreme de data deschiderii mostenirii.

SECTIUNEA a 6-a
Executiunea testamentar

Art. 1077
Desemnarea si misiunea executorului
(1) Testatorul poate numi una sau mai multe persoane, conferindu-le mputernicirea
necesar executrii dispozitiilor testamentare. Executorul testamentar poate fi desemnat si de
ctre un tert determinat prin testament.
(2) Dac au fost desemnati mai multi executori testamentari, oricare dintre ei poate
actiona fr concursul celorlalti, cu exceptia cazului n care testatorul a dispus altfel sau le-a
mprtit atributiile.
(3) Puterile executorului testamentar pot fi exercitate de la data acceptrii misiunii prin
declaratie autentic notarial.

Art. 1078
Capacitatea executorului
Persoana lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrns nu
poate fi executor testamentar.

Art. 1079
Dreptul de administrare
(1) Executorul testamentar are dreptul s administreze patrimoniul succesoral pe o
perioad de cel mult 2 ani de la data deschiderii mostenirii, chiar dac testatorul nu i-a conferit n
mod expres acest drept.
(2) Prin testament, dreptul de administrare poate fi restrns doar la o parte din
patrimoniul succesoral sau la un termen mai scurt.
(3) Termenul de 2 ani poate fi prelungit de instanta de judecat, pentru motive temeinice,
prin acordarea unor termene succesive de cte un an.

Art. 1080
Puterile executorului
(1) Executorul testamentar:
a) va cere, n conditiile legii, punerea sigiliilor, dac printre mostenitori sunt si minori,
persoane puse sub interdictie judectoreasc sau disprute;
b) va strui a se face inventarul bunurilor mostenirii n prezenta sau cu citarea
mostenitorilor;
c) va cere instantei s ncuviinteze vnzarea bunurilor, n lips de sume suficiente pentru
executarea legatelor. Instanta va putea ncuviinta vnzarea imobilelor succesorale numai dac nu
exist mostenitori rezervatari;
d) va depune diligente pentru executarea testamentului, iar n caz de contestatie, pentru a
apra validitatea sa;
e) va plti datoriile mostenirii dac a fost mputernicit n acest sens prin testament. n
lipsa unei asemenea mputerniciri, executorul testamentar va putea achita datoriile numai cu
ncuviintarea instantei;
f) va ncasa creantele mostenirii.
(2) Testatorul poate dispune ca executorul testamentar s procedeze la partajarea
bunurilor mostenirii. Partajul produce efecte numai dac proiectul prezentat de ctre executor a
fost aprobat de toti mostenitorii.

Art. 1081
Transmiterea executiunii
(1) Puterile executorului testamentar nu pot fi transmise.
(2) Misiunea executorului testamentar numit n considerarea unei functii determinate
poate fi continuat de ctre persoana care preia acea functie.

Art. 1082
Obligatia de a da socoteal si rspunderea executorului
(1) La sfrsitul fiecrui an si la ncetarea misiunii sale, executorul testamentar este obligat
s dea socoteal pentru gestiunea sa, chiar dac nu exist mostenitori rezervatari. Aceast
obligatie se transmite mostenitorilor executorului.
(2) Executorul testamentar rspunde ca un mandatar n legtur cu executarea
dispozitiilor testamentare.
(3) Dac au fost desemnati mai multi executori testamentari, rspunderea acestora este
solidar, cu exceptia cazului n care testatorul le-a mprtit atributiile si fiecare dintre ei s-a
limitat la misiunea ncredintat.

Art. 1083
Remuneratia executorului
Misiunea executorului testamentar este gratuit, dac testatorul nu a stabilit o remuneratie
n sarcina mostenirii.

Art. 1084
Suportarea cheltuielilor
Cheltuielile fcute de executorul testamentar n exercitarea puterilor sale sunt n sarcina
mostenirii.

Art. 1085
ncetarea executiunii
Executiunea testamentar poate nceta:
a) prin ndeplinirea sau imposibilitatea aducerii la ndeplinire a misiunii primite;
b) prin renuntare n forma unei declaratii autentice notariale;
c) prin decesul executorului testamentar;
d) prin punerea sub interdictie judectoreasc a executorului testamentar;
e) prin revocarea de ctre instant a executorului testamentar care nu si ndeplineste
misiunea ori o ndeplineste n mod necorespunztor;
f) prin expirarea termenului n care se exercit dreptul de administrare, afar de cazul n
care instanta decide prelungirea termenului.

CAPITOLUL IV
Rezerva succesoral, cotitatea disponibil si reductiunea liberalittilor excesive

SECTIUNEA 1
Rezerva succesoral si cotitatea disponibil

Art. 1086
Notiunea de rezerv succesoral
Rezerva succesoral este partea din bunurile mostenirii la care mostenitorii rezervatari au
dreptul n virtutea legii, chiar mpotriva vointei defunctului, manifestat prin liberalitti ori
dezmosteniri.

Art. 1087
Mostenitorii rezervatari
Sunt mostenitori rezervatari sotul supravietuitor, descendentii si ascendentii privilegiati ai
defunctului.

Art. 1088
ntinderea rezervei succesorale
Rezerva succesoral a fiecrui mostenitor rezervatar este de jumtate din cota succesoral
care, n absenta liberalittilor sau dezmostenirilor, i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal.

Art. 1089
Notiunea de cotitate disponibil
Cotitatea disponibil este partea din bunurile mostenirii care nu este rezervat prin lege si
de care defunctul putea dispune n mod nengrdit prin liberalitti.

Art. 1090
Cotitatea disponibil special a sotului supravietuitor
(1) Liberalittile neraportabile fcute sotului supravietuitor, care vine la mostenire n
concurs cu alti descendenti dect cei comuni lor, nu pot depsi un sfert din mostenire si nici
partea descendentului care a primit cel mai putin.
(2) Dac defunctul nu a dispus prin liberalitti de diferenta dintre cotitatea disponibil
stabilit potrivit art. 1089 si cotitatea disponibil special, atunci aceast diferent revine
descendentilor.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplic n mod corespunztor atunci cnd descendentul
mentionat la alin. (1) a fost dezmostenit direct, iar de aceast dezmostenire ar beneficia sotul
supravietuitor.

SECTIUNEA a 2-a
Reductiunea liberalittilor excesive

Art. 1091
Stabilirea rezervei succesorale si a cotittii disponibile
(1) Valoarea masei succesorale, n functie de care se determin rezerva succesoral si
cotitatea disponibil, se stabileste astfel:
a) determinarea activului brut al mostenirii, prin nsumarea valorii bunurilor existente n
patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii;
b) determinarea activului net al mostenirii, prin scderea pasivului succesoral din activul
brut;
c) reunirea fictiv, doar pentru calcul, la activul net, a valorii donatiilor fcute de cel care
las mostenirea.
(2) n vederea aplicrii alin. (1) lit. c), se ia n considerare valoarea la data deschiderii
mostenirii a bunurilor donate, tinndu-se ns cont de starea lor n momentul donatiei, din care se
scade valoarea sarcinilor asumate prin contractele de donatie. Dac bunurile au fost nstrinate de
donatar, se tine seama de valoarea lor la data nstrinrii. Dac bunurile donate au fost nlocuite
cu altele, se tine cont de valoarea, la data deschiderii mostenirii, a bunurilor intrate n patrimoniu
si de starea lor la momentul dobndirii. Totusi, dac devalorizarea bunurilor intrate n patrimoniu
era inevitabil la data dobndirii, n virtutea naturii lor, nlocuirea bunurilor nu este luat n
considerare. n msura n care bunul donat sau cel care l-a nlocuit pe acesta a pierit fortuit,
indiferent de data pieirii, donatia nu se va supune reunirii fictive. Sumele de bani sunt supuse
indexrii n raport cu indicele inflatiei, corespunztor perioadei cuprinse ntre data intrrii lor n
patrimoniul donatarului si data deschiderii mostenirii.
(3) Nu se va tine seama n stabilirea rezervei de darurile obisnuite, de donatiile
remuneratorii si, n msura n care nu sunt excesive, nici de sumele cheltuite pentru ntretinerea
sau, dac este cazul, pentru formarea profesional a descendentilor, a printilor sau a sotului si
nici de cheltuielile de nunt.
(4) Pn la dovada contrar, nstrinarea cu titlu oneros ctre un descendent ori un
ascendent privilegiat sau ctre sotul supravietuitor este prezumat a fi donatie dac nstrinarea
s-a fcut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitatiei sau n schimbul ntretinerii pe viat ori a
unei rente viagere. Prezumtia opereaz numai n favoarea descendentilor, ascendentilor
privilegiati si a sotului supravietuitor ai defunctului, dac acestia nu au consimtit la nstrinare.
(5) Rezerva succesoral si cotitatea disponibil se calculeaz n functie de valoarea
stabilit potrivit alin. (1). La stabilirea rezervei nu se tine seama de cei care au renuntat la
mostenire, cu exceptia celor obligati la raport, potrivit art. 1147 alin. (2).

Art. 1092
Modul de operare
Dup deschiderea mostenirii, liberalittile care ncalc rezerva succesoral sunt supuse
reductiunii, la cerere.

Art. 1093
Persoanele care pot cere reductiunea
Reductiunea liberalittilor excesive poate fi cerut numai de ctre mostenitorii
rezervatari, de succesorii lor, precum si de ctre creditorii chirografari ai mostenitorilor
rezervatari.

Art. 1094
Cile de realizare a reductiunii
(1) Reductiunea liberalittilor excesive se poate realiza prin buna nvoial a celor
interesati.
(2) n lipsa unei asemenea nvoieli, reductiunea poate fi invocat n fata instantei de
judecat pe cale de exceptie sau pe cale de actiune, dup caz.
(3) n cazul pluralittii de mostenitori rezervatari, reductiunea opereaz numai n limita
cotei de rezerv cuvenite celui care a cerut-o si profit numai acestuia.

Art. 1095
Termenul de prescriptie
(1) Dreptul la actiunea n reductiune a liberalittilor excesive se prescrie n termen de 3
ani de la data deschiderii mostenirii sau, dup caz, de la data la care mostenitorii rezervatari au
pierdut posesia bunurilor care formeaz obiectul liberalittilor.
(2) n cazul liberalittilor excesive a cror existent nu a fost cunoscut de mostenitorii
rezervatari, termenul de prescriptie ncepe s curg de la data cnd au cunoscut existenta acestora
si caracterul lor excesiv.
(3) Exceptia de reductiune este imprescriptibil extinctiv.

Art. 1096
Ordinea reductiunii
(1) Legatele se reduc naintea donatiilor.
(2) Legatele se reduc toate deodat si proportional, afar dac testatorul a dispus c
anumite legate vor avea preferint, caz n care vor fi reduse mai nti celelalte legate.
(3) Donatiile se reduc succesiv, n ordinea invers a datei lor, ncepnd cu cea mai nou.
(4) Donatiile concomitente se reduc toate deodat si proportional, afar dac donatorul a
dispus c anumite donatii vor avea preferint, caz n care vor fi reduse mai nti celelalte donatii.
(5) Dac beneficiarul donatiei care ar trebui redus este insolvabil, se va proceda la
reductiunea donatiei anterioare.

Art. 1097
Efectele reductiunii
(1) Reductiunea are ca efect ineficacitatea legatelor sau, dup caz, desfiintarea donatiilor
n msura necesar ntregirii rezervei succesorale.
(2) ntregirea rezervei, ca urmare a reductiunii, se realizeaz n natur.
(3) Reductiunea se realizeaz prin echivalent n cazul n care, nainte de deschiderea
mostenirii, donatarul a nstrinat bunul ori a constituit asupra lui drepturi reale, precum si atunci
cnd bunul a pierit dintr-o cauz imputabil donatarului.
(4) Cnd donatia supus reductiunii a fost fcut unui mostenitor rezervatar care nu este
obligat la raportul donatiei, acesta va putea pstra n contul rezervei sale partea care depseste
cotitatea disponibil.
(5) Dac donatarul este un succesibil obligat la raport, iar partea supus reductiunii
reprezint mai putin de jumtate din valoarea bunului donat, donatarul rezervatar poate pstra
bunul, iar reductiunea necesar ntregirii rezervei celorlalti mostenitori rezervatari se va face prin
luare mai putin sau prin echivalent bnesc.
(6) n cazul ntregirii rezervei n natur, gratificatul pstreaz fructele prtii din bun care
depseste cotitatea disponibil, percepute pn la data la care cei ndrepttiti au cerut
reductiunea.

Art. 1098
Reductiunea unor liberalitti speciale
(1) Dac donatia sau legatul are ca obiect un uzufruct, uz ori abitatie sau o rent ori
ntretinere viager, mostenitorii rezervatari au facultatea fie de a executa liberalitatea astfel cum
a fost stipulat, fie de a abandona proprietatea cotittii disponibile n favoarea beneficiarului
liberalittii, fie de a solicita reductiunea potrivit dreptului comun.
(2) Dac mostenitorii rezervatari nu se nteleg asupra optiunii, reductiunea se va face
potrivit dreptului comun.

Art. 1099
Imputarea liberalittilor
(1) Dac beneficiarul liberalittii nu este mostenitor rezervatar, liberalitatea primit se
imput asupra cotittii disponibile, iar dac o depseste, este supus reductiunii.
(2) Dac gratificatul este mostenitor rezervatar si liberalitatea nu este supus raportului,
ea se imput asupra cotittii disponibile. Dac este cazul, excedentul se imput asupra cotei de
rezerv la care are dreptul gratificatul si, dac o depseste, este supus reductiunii.
(3) Dac gratificatul este mostenitor rezervatar si liberalitatea este supus raportului, ea
se imput asupra rezervei celui gratificat, iar dac exist, excedentul se imput asupra cotittii
disponibile, afar de cazul n care dispuntorul a stipulat imputarea sa asupra rezervei globale. n
acest ultim caz, numai partea care excedeaz rezervei globale se imput asupra cotittii
disponibile. n toate cazurile, dac se depseste cotitatea disponibil, liberalitatea este supus
reductiunii.
(4) Dac exist mai multe liberalitti, imputarea se face potrivit alin. (1)-(3), tinnd
seama si de ordinea reductiunii liberalittilor excesive.

TITLUL IV
Transmisiunea si partajul mostenirii

CAPITOLUL I
Transmisiunea mostenirii

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 1100
Notiunile de optiune succesoral si de succesibil
(1) Cel chemat la mostenire n temeiul legii sau al vointei defunctului poate accepta
mostenirea sau poate renunta la ea.
(2) Prin succesibil se ntelege persoana care ndeplineste conditiile prevzute de lege
pentru a putea mosteni, dar care nu si-a exercitat nc dreptul de optiune succesoral.

Art. 1101
Caracterele juridice ale optiunii
Sub sanctiunea nulittii absolute, optiunea succesoral este indivizibil si nu poate fi
afectat de nicio modalitate.

Art. 1102
Vocatia multipl la mostenire
(1) Mostenitorul care, n baza legii sau a testamentului, cumuleaz mai multe vocatii la
mostenire are, pentru fiecare dintre ele, un drept de optiune distinct.
(2) Legatarul chemat la mostenire si ca mostenitor legal si va putea exercita optiunea n
oricare dintre aceste calitti. Dac, desi nu a fost nclcat rezerva, din testament rezult c
defunctul a dorit s diminueze cota ce i s-ar fi cuvenit legatarului ca mostenitor legal, acesta din
urm poate opta doar ca legatar.

Art. 1103
Termenul de optiune succesoral
(1) Dreptul de optiune succesoral se exercit n termen de un an de la data deschiderii
mostenirii.
(2) Termenul de optiune curge:
a) de la data nasterii celui chemat la mostenire, dac nasterea s-a produs dup deschiderea
mostenirii;
b) de la data nregistrrii mortii n registrul de stare civil, dac nregistrarea se face n
temeiul unei hotrri judectoresti de declarare a mortii celui care las mostenirea, afar numai
dac succesibilul a cunoscut faptul mortii sau hotrrea de declarare a mortii la o dat anterioar,
caz n care termenul curge de la aceast din urm dat;
c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia s cunoasc legatul su, dac
testamentul cuprinznd acest legat este descoperit dup deschiderea mostenirii;
d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia s cunoasc legtura de rudenie pe
care se ntemeiaz vocatia sa la mostenire, dac aceast dat este ulterioar deschiderii
mostenirii.
(3) Termenului prevzut la alin. (1) i se aplic prevederile cuprinse n cartea a VI-a
referitoare la suspendarea si repunerea n termenul de prescriptie extinctiv.

Art. 1104
Prorogarea termenului
(1) n cazul n care succesibilul a cerut ntocmirea inventarului anterior exercitrii
dreptului de optiune succesoral, termenul de optiune nu se va mplini mai devreme de dou luni
de la data la care i se comunic procesul-verbal de inventariere.
(2) Pe durata efecturii inventarului, succesibilul nu poate fi considerat mostenitor, cu
exceptia cazului n care a acceptat mostenirea.

Art. 1105
Retransmiterea dreptului de optiune
(1) Mostenitorii celui care a decedat fr a fi exercitat dreptul de optiune succesoral l
exercit separat, fiecare pentru partea sa, n termenul aplicabil dreptului de optiune privind
mostenirea autorului lor.
(2) n cazul prevzut la alin. (1), partea succesibilului care renunt profit celorlalti
mostenitori ai autorului su.

SECTIUNEA a 2-a
Acceptarea mostenirii

Art. 1106
Libertatea acceptrii mostenirii
Nimeni nu poate fi obligat s accepte o mostenire ce i se cuvine.

Art. 1107
Acceptarea mostenirii de ctre creditori
Creditorii succesibilului pot accepta mostenirea, pe cale oblic, n limita ndestulrii
creantei lor.

Art. 1108
Felurile acceptrii
(1) Acceptarea poate fi expres sau tacit.
(2) Acceptarea este expres cnd succesibilul si nsuseste explicit titlul sau calitatea de
mostenitor printr-un nscris autentic sau sub semntur privat.
(3) Acceptarea este tacit cnd succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea s l
fac dect n calitate de mostenitor.

Art. 1109
nregistrarea actelor de acceptare
n situatia n care acceptarea este fcut printr-un nscris autentic, declaratia de acceptare
se va nscrie n registrul national notarial, tinut n format electronic, potrivit legii.

Art. 1110
Actele cu valoare de acceptare tacit
(1) Actele de dispozitie juridic privind o parte sau totalitatea drepturilor asupra
mostenirii atrag acceptarea tacit a acesteia. Sunt astfel de acte:
a) nstrinarea, cu titlu gratuit sau oneros, de ctre succesibil a drepturilor asupra
mostenirii;
b) renuntarea, chiar gratuit, n folosul unuia sau mai multor mostenitori determinati;
c) renuntarea la mostenire, cu titlu oneros, chiar n favoarea tuturor comostenitorilor sau
mostenitorilor subsecventi.
(2) De asemenea, pot avea valoare de acceptare tacit a mostenirii actele de dispozitie,
administrare definitiv ori folosint a unor bunuri din mostenire.
(3) Actele de conservare, supraveghere si de administrare provizorie nu valoreaz
acceptare, dac din mprejurrile n care acestea s-au efectuat nu rezult c succesibilul si-a
nsusit prin ele calitatea de mostenitor.
(4) Sunt considerate a fi de administrare provizorie actele de natur urgent a cror
ndeplinire este necesar pentru normala punere n valoare, pe termen scurt, a bunurilor
mostenirii.

Art. 1111
Declaratia de neacceptare
Succesibilul care intentioneaz s ndeplineasc un act ce poate avea semnificatia
acceptrii mostenirii, dar care doreste ca prin aceasta s nu fie considerat acceptant, trebuie s
dea n acest sens, anterior ndeplinirii actului, o declaratie autentic notarial.

Art. 1112
Prezumtia de renuntare
(1) Este prezumat, pn la proba contrar, c a renuntat la mostenire succesibilul care,
desi cunostea deschiderea mostenirii si calitatea lui de succesibil, ca urmare a citrii sale n
conditiile legii, nu accept mostenirea n termenul prevzut la art. 1103. Citatia trebuie s
cuprind, sub sanctiunea nulittii acesteia, pe lng elementele prevzute de Codul de procedur
civil, si precizarea c, dac succesibilul nu si exercit dreptul de a accepta mostenirea n
termenul prevzut la art. 1103, va fi prezumat c renunt la mostenire.
(2) Prezumtia de renuntare opereaz numai dac citatia i-a fost comunicat succesibilului
cu cel putin 30 de zile nainte de expirarea termenului de optiune succesoral.

Art. 1113
Reducerea termenului de optiune
(1) Pentru motive temeinice, la cererea oricrei persoane interesate, un succesibil poate fi
obligat, cu aplicarea procedurii prevzute de lege pentru ordonanta presedintial, s si exercite
dreptul de optiune succesoral nuntrul unui termen stabilit de instanta judectoreasc, mai scurt
dect cel prevzut la art. 1103.
(2) Succesibilul care nu opteaz n termenul stabilit de instanta judectoreasc este
considerat c a renuntat la mostenire.

Art. 1114
Efectele acceptrii
(1) Acceptarea consolideaz transmisiunea mostenirii realizat de plin drept la data
decesului.
(2) Mostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal rspund pentru datoriile
si sarcinile mostenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota
fiecruia.
(3) Legatarul cu titlu particular nu este obligat s suporte datoriile si sarcinile mostenirii.
Prin exceptie, el rspunde pentru pasivul mostenirii, ns numai cu bunul sau bunurile ce
formeaz obiectul legatului, dac:
a) testatorul a dispus n mod expres n acest sens;
b) dreptul lsat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o mostenire culeas de
ctre testator si nelichidat nc; n acest caz, legatarul rspunde pentru pasivul acelei
universalitti;
c) celelalte bunuri ale mostenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor si sarcinilor
mostenirii.
(4) n cazul nstrinrii bunurilor mostenirii dup deschiderea acesteia, bunurile intrate n
patrimoniul succesoral prin efectul subrogatiei pot fi afectate stingerii datoriilor si sarcinilor
mostenirii.

Art. 1115
ntocmirea inventarului
(1) Succesibilii, creditorii mostenirii si orice persoan interesat pot cere notarului
competent s dispun efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral, toate
cheltuielile care se vor face n acest scop fiind n sarcina mostenirii.
(2) Dac succesibilii sau persoanele care detin bunuri din patrimoniul succesoral se opun,
efectuarea inventarului este dispus de ctre instanta judectoreasc de la locul deschiderii
mostenirii.
(3) Inventarul se efectueaz de ctre persoana desemnat prin acordul succesibililor si al
creditorilor sau, n lipsa unui asemenea acord, de ctre persoana desemnat fie de notar, fie, dup
caz, de instanta de judecat competent.

Art. 1116
Procesul-verbal de inventariere
(1) Procesul-verbal de inventariere cuprinde enumerarea, descrierea si evaluarea
provizorie a bunurilor ce se aflau n posesia defunctului la data deschiderii mostenirii.
(2) Bunurile a cror proprietate este contestat se vor mentiona separat.
(3) n inventar se cuprind mentiuni privind pasivul succesoral.
(4) Bunurile mostenirii care se gsesc n posesia altei persoane vor fi inventariate cu
precizarea locului unde se afl si a motivului pentru care se gsesc acolo.
(5) n cazul n care, cu ocazia inventarierii, se va gsi vreun testament lsat de defunct,
acesta va fi vizat spre neschimbare si va fi depus n depozit la biroul notarului public.
(6) Inventarul se semneaz de cel care l-a ntocmit, de succesibilii aflati la locul
inventarului, iar n lipsa acestora sau n cazul refuzului lor de a semna, inventarul va fi semnat de
2 martori.

Art. 1117
Msurile speciale de conservare a bunurilor
(1) Dac exist pericol de nstrinare, pierdere, nlocuire sau distrugere a bunurilor,
notarul va putea pune bunurile sub sigiliu sau le va preda unui custode.
(2) Poate fi numit custode, cu acordul tuturor celor interesati, unul dintre succesibili, iar
n caz contrar, o alt persoan aleas de ctre notar.
(3) n cazul n care conservarea bunurilor mostenirii necesit anumite cheltuieli, acestea
vor fi fcute, cu ncuviintarea notarului, de ctre custodele prevzut la alin. (1) sau, n lipsa
custodelui, de un curator special, numit de notar pentru administrarea bunurilor.
(4) Bunurile date n custodie sau n administrare se predau pe baz de proces-verbal
semnat de notar si de custode sau curator. Dac predarea are loc concomitent cu inventarierea, se
va face mentiune n procesul-verbal, un exemplar al acestuia predndu-se custodelui sau
curatorului.
(5) Custodele sau curatorul este obligat s restituie bunurile si s dea socoteal notarului
asupra cheltuielilor de conservare sau administrare a acestor bunuri la finalizarea procedurii
succesorale sau atunci cnd notarul consider necesar.
(6) Oricine se consider vtmat prin inventarul ntocmit sau prin msurile de conservare
si administrare luate de notarul public poate face plngere la instanta judectoreasc competent.

Art. 1118
Msurile speciale privind sumele de bani si alte valori
(1) Dac n timpul efecturii inventarului se vor gsi sume de bani, hrtii de valoare,
cecuri sau alte valori, se vor depune n depozitul notarial sau la o institutie specializat, fcndu-
se mentiune despre aceasta si n procesul-verbal de inventariere.
(2) Din sumele de bani gsite la inventariere se vor lsa mostenitorilor sau celor care
locuiau cu defunctul si gospodreau mpreun cu acesta sumele necesare pentru:
a) ntretinerea persoanelor ce erau n sarcina celui decedat, pentru maximum 6 luni;
b) plata sumelor datorate n baza contractelor individuale de munc sau pentru plata
asigurrilor sociale;
c) acoperirea cheltuielilor pentru conservarea si administrarea bunurilor mostenirii.

Art. 1119
Acceptarea fortat
(1) Succesibilul care, cu rea-credint, a sustras ori a ascuns bunuri din patrimoniul
succesoral sau a ascuns o donatie supus raportului ori reductiunii este considerat c a acceptat
mostenirea, chiar dac anterior renuntase la ea. El nu va avea ns niciun drept cu privire la
bunurile sustrase sau ascunse si, dup caz, va fi obligat s raporteze ori s reduc donatia ascuns
fr a participa la distribuirea bunului donat.
(2) Mostenitorul aflat n situatia prevzut la alin. (1) este tinut s plteasc datoriile si
sarcinile mostenirii proportional cu cota sa din mostenire, inclusiv cu propriile sale bunuri.

SECTIUNEA a 3-a
Renuntarea la mostenire

Art. 1120
Forma renuntrii
(1) Renuntarea la mostenire nu se presupune, cu exceptia cazurilor prevzute la art. 1112
si art. 1113 alin. (2).
(2) Declaratia de renuntare se face n form autentic la orice notar public sau, dup caz,
la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romniei, n conditiile si limitele prevzute de
lege.
(3) Pentru informarea tertilor, declaratia de renuntare se va nscrie, pe cheltuiala
renunttorului, n registrul national notarial, tinut n format electronic, potrivit legii.

Art. 1121
Efectele renuntrii
(1) Succesibilul care renunt este considerat c nu a fost niciodat mostenitor.
(2) Partea renunttorului profit mostenitorilor pe care i-ar fi nlturat de la mostenire sau
celor a cror parte ar fi diminuat-o dac ar fi acceptat mostenirea.

Art. 1122
Renuntarea frauduloas
(1) Creditorii succesibilului care a renuntat la mostenire n frauda lor pot cere instantei
revocarea renuntrii n ceea ce i priveste, ns numai n termen de 3 luni de la data la care au
cunoscut renuntarea.
(2) Admiterea actiunii n revocare produce efectele acceptrii mostenirii de ctre
succesibilul debitor numai n privinta creditorului reclamant si n limita creantei acestuia.

Art. 1123
Revocarea renuntrii
(1) n tot cursul termenului de optiune, renunttorul poate revoca renuntarea, dac
mostenirea nu a fost deja acceptat de alti succesibili care au vocatie la partea care i-ar reveni,
dispozitiile art. 1120 aplicndu-se n mod corespunztor.
(2) Revocarea renuntrii valoreaz acceptare, bunurile mostenirii fiind preluate n starea
n care se gsesc si sub rezerva drepturilor dobndite de terti asupra acelor bunuri.

Art. 1124
Termenul de prescriptie
Dreptul la actiunea n anularea acceptrii sau renuntrii se prescrie n termen de 6 luni,
calculat n caz de violent de la ncetarea acesteia, iar n celelalte cazuri din momentul n care
titularul dreptului la actiune a cunoscut cauza de nulitate relativ.

SECTIUNEA a 4-a
Sezina

Art. 1125
Notiunea
Pe lng stpnirea de fapt exercitat asupra patrimoniului succesoral, sezina le confer
mostenitorilor sezinari si dreptul de a administra acest patrimoniu si de a exercita drepturile si
actiunile defunctului.

Art. 1126
Mostenitorii sezinari
Sunt mostenitori sezinari sotul supravietuitor, descendentii si ascendentii privilegiati.

Art. 1127
Dobndirea sezinei de ctre mostenitorii legali nesezinari
(1) Mostenitorii legali nesezinari dobndesc sezina numai prin eliberarea certificatului de
mostenitor, dar cu efect retroactiv din ziua deschiderii mostenirii.
(2) Pn la intrarea n stpnirea de fapt a mostenirii, mostenitorul legal nesezinar nu
poate fi urmrit n calitate de mostenitor.

Art. 1128
Intrarea legatarului universal sau cu titlu universal n stpnirea mostenirii
(1) Legatarul universal poate cere intrarea n stpnirea de fapt a mostenirii de la
mostenitorii rezervatari. Dac asemenea mostenitori nu exist sau refuz, legatarul universal
intr n stpnirea mostenirii prin eliberarea certificatului de mostenitor.
(2) Legatarul cu titlu universal poate cere intrarea n stpnirea de fapt a mostenirii de la
mostenitorii rezervatari sau, dup caz, de la legatarul universal intrat n stpnirea mostenirii ori
de la mostenitorii legali nerezervatari care au intrat n stpnirea mostenirii, fie de drept, fie prin
eliberarea certificatului de mostenitor. Dac asemenea mostenitori nu exist sau refuz, legatarul
cu titlu universal intr n stpnirea mostenirii prin eliberarea certificatului de mostenitor.

Art. 1129
Predarea legatului cu titlu particular
Legatarul cu titlu particular intr n posesia obiectului legatului din ziua n care acesta i-a
fost predat de bunvoie sau, n lips, din ziua depunerii la instant a cererii de predare.

SECTIUNEA a 5-a
Petitia de ereditate

Art. 1130
Persoanele care pot obtine recunoasterea calittii de mostenitor
Mostenitorul cu vocatie universal sau cu titlu universal poate obtine oricnd
recunoasterea calittii sale de mostenitor contra oricrei persoane care, pretinznd c se
ntemeiaz pe titlul de mostenitor, posed toate sau o parte din bunurile din patrimoniul
succesoral.

Art. 1131
Efectele recunoasterii calittii de mostenitor
(1) Recunoasterea calittii de mostenitor l oblig pe detintorul fr titlu al bunurilor din
patrimoniul succesoral la restituirea acestor bunuri cu aplicarea regulilor prevzute la art. 1635-
1649.
(2) n privinta actelor juridice ncheiate ntre detintorul fr titlu al bunurilor succesorale
si terti, dispozitiile art. 960 alin. (3) se aplic n mod corespunztor.

SECTIUNEA a 6-a
Certificatul de mostenitor

Art. 1132
Notiunea
Certificatul de mostenitor se elibereaz de ctre notarul public si cuprinde constatri
referitoare la patrimoniul succesoral, numrul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din
acest patrimoniu, precum si alte mentiuni prevzute de lege.

Art. 1133
Efectele
(1) Certificatul de mostenitor face dovada calittii de mostenitor, legal sau testamentar,
precum si dovada dreptului de proprietate al mostenitorilor acceptanti asupra bunurilor din masa
succesoral, n cota care se cuvine fiecruia.
(2) n vederea stabilirii componentei patrimoniului succesoral, notarul public procedeaz,
mai nti, la lichidarea regimului matrimonial.

Art. 1134
Nulitatea
Cei care se consider vtmati n drepturile lor prin eliberarea certificatului de mostenitor
pot cere instantei judectoresti constatarea sau, dup caz, declararea nulittii acestuia si stabilirea
drepturilor lor, conform legii.

CAPITOLUL II
Mostenirea vacant

Art. 1135
Notiunea
(1) Dac nu sunt mostenitori legali sau testamentari, mostenirea este vacant.
(2) Dac prin legat s-a atribuit numai o parte a mostenirii si nu exist mostenitori legali
ori vocatia acestora a fost restrns ca efect al testamentului lsat de defunct, partea din
mostenire rmas neatribuit este vacant.

Art. 1136
Administrarea provizorie a bunurilor mostenirii
(1) Ct timp mostenirea nu a fost acceptat sau dac succesibilul nu este cunoscut,
notarul public competent poate s numeasc un curator special al mostenirii, pentru aprarea
drepturilor mostenitorului eventual, avnd drepturile si ndatoririle de administrare prevzute la
art. 1117 alin. (3)-(5).
(2) n cazurile prevzute la alin. (1), actiunile mpotriva mostenirii se vor ndrepta
mpotriva unui curator special, numit de notarul public competent, la cererea reclamantului.
(3) Dac exist indicii c mostenirea urmeaz a fi declarat vacant, notarul public
competent ncunostinteaz si organul care reprezint comuna, orasul sau, dup caz, municipiul.

Art. 1137
Somarea succesibililor
(1) Dac n termen de un an si 6 luni de la deschiderea mostenirii nu s-a nftisat niciun
succesibil, notarul, la cererea oricrei persoane interesate, i va soma pe toti succesibilii, printr-o
publicatie fcut la locul deschiderii mostenirii, la locul unde se afl imobilele din patrimoniul
succesoral, precum si ntr-un ziar de larg circulatie, pe cheltuiala mostenirii, s se nftiseze la
biroul su n termen de cel mult dou luni de la publicare.
(2) Dac niciun succesibil nu se prezint n termenul fixat n publicatie, notarul va
constata c mostenirea este vacant.

Art. 1138
Dreptul de a culege mostenirea vacant
Mostenirile vacante revin comunei, orasului sau, dup caz, municipiului n a crui raz
teritorial se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii si intr n domeniul lor privat. Este
considerat nescris orice dispozitie testamentar care, fr a stipula transmiterea bunurilor
mostenirii, urmreste s nlture aceast regul.

Art. 1139
Intrarea n stpnirea mostenirii vacante si rspunderea pentru pasiv
(1) Comuna, orasul sau, dup caz, municipiul intr n stpnirea de fapt a mostenirii de
ndat ce toti succesibilii cunoscuti au renuntat la mostenire ori, la mplinirea termenului
prevzut la art. 1137, dac niciun mostenitor nu este cunoscut. Mostenirea se dobndeste
retroactiv de la data deschiderii sale.
(2) Comuna, orasul sau, dup caz, municipiul suport pasivul mostenirii vacante numai n
limita valorii bunurilor din patrimoniul succesoral.

Art. 1140
Desfiintarea vacantei mostenirii
Dac, desi s-a constatat vacanta mostenirii, exist mostenitori, atunci acestia pot exercita
petitia de ereditate mpotriva comunei, orasului sau, dup caz, municipiului.

CAPITOLUL III
Amintirile de familie

Art. 1141
Bunurile care constituie amintiri de familie
(1) Constituie amintiri de familie bunurile ce au apartinut membrilor familiei si stau
mrturie istoriei acesteia.
(2) Sunt incluse n aceast categorie bunuri precum corespondenta purtat de membrii
familiei, arhivele familiale, decoratiile, armele de colectie, portretele de familie, documentele,
precum si orice alte bunuri cu semnificatie moral deosebit pentru respectiva familie.

Art. 1142
Regimul juridic al amintirilor de familie
(1) Mostenitorii pot iesi din indiviziune cu privire la bunurile care constituie amintiri de
familie numai prin partaj voluntar.
(2) n cazul n care nu se realizeaz partajul voluntar, bunurile care constituie amintiri de
familie rmn n indiviziune.
(3) Pe durata indiviziunii, prin acordul mostenitorilor sau, n lipsa acestuia, prin hotrrea
instantei, amintirile de familie sunt depozitate n interesul familiei la unul ori mai multi dintre
mostenitori sau n locul convenit de ei.
(4) Mostenitorul desemnat ca depozitar poate revendica bunurile care constituie amintiri
de familie de la cel care le detine pe nedrept, dar nu le poate nstrina, mprumuta sau da n
locatiune fr acordul unanim al coindivizarilor.

CAPITOLUL IV
Partajul succesoral si raportul

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale referitoare la partajul succesoral

Art. 1143
Starea de indiviziune
(1) Nimeni nu poate fi obligat a rmne n indiviziune. Mostenitorul poate cere oricnd
iesirea din indiviziune, chiar si atunci cnd exist conventii sau clauze testamentare care prevd
altfel.
(2) Dispozitiile art. 669-686 se aplic si partajului succesoral n msura n care nu sunt
incompatibile cu acesta.

Art. 1144
Partajul voluntar
(1) Dac toti mostenitorii sunt prezenti si au capacitate de exercitiu deplin, partajul se
poate realiza prin bun nvoial, n forma si prin actul pe care prtile le convin. Dac printre
bunurile succesorale se afl imobile, conventia de partaj trebuie ncheiat n form autentic, sub
sanctiunea nulittii absolute.
(2) Dac nu sunt prezenti toti mostenitorii ori dac printre ei se afl minori sau persoane
puse sub interdictie judectoreasc ori persoane disprute, atunci se vor pune sigilii pe bunurile
mostenirii n cel mai scurt termen, iar partajul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor
referitoare la protectia persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restrns ori privitoare la persoanele disprute.

Art. 1145
Msurile conservatorii
Bunurile mostenirii pot s fac obiectul unor msuri conservatorii, n tot sau n parte, la
cererea persoanelor interesate, n conditiile legii.

SECTIUNEA a 2-a
Raportul donatiilor

Art. 1146
Notiunea
(1) Raportul donatiilor este obligatia pe care o au ntre ei sotul supravietuitor si
descendentii defunctului care vin efectiv si mpreun la mostenirea legal de a readuce la
mostenire bunurile care le-au fost donate fr scutire de raport de ctre cel ce las mostenirea.
(2) n lips de stipulatie contrar din partea donatorului, cei mentionati la alin. (1) sunt
obligati la raport numai dac ar fi avut vocatie concret la mostenirea defunctului n cazul n care
aceasta s-ar fi deschis la data donatiei.

Art. 1147
Scutirea de raport a renunttorului la mostenirea legal
(1) n caz de renuntare la mostenirea legal, descendentul sau sotul supravietuitor nu mai
are obligatia de raport, putnd pstra liberalitatea primit n limitele cotittii disponibile.
(2) Prin stipulatie expres n contractul de donatie, donatarul poate fi obligat la raportul
donatiei si n cazul renuntrii la mostenire. n acest caz, donatarul va readuce la mostenire numai
valoarea bunului donat care depseste partea din bunurile defunctului la care ar fi avut dreptul ca
mostenitor legal.

Art. 1148
Persoanele care pot cere raportul donatiei
Dreptul de a cere raportul l au numai descendentii si sotul supravietuitor, precum si, pe
cale oblic, creditorii personali ai acestora.

Art. 1149
Caracterul personal al obligatiei de raport
(1) Mostenitorul datoreaz raportul numai pentru donatiile pe care le-a primit personal de
la donator.
(2) Dac descendentul donatarului vine n nume propriu la mostenirea donatorului, nu
este obligat s raporteze donatia fcut ascendentului su, chiar dac a acceptat mostenirea
acestuia din urm.
(3) Descendentul care vine la mostenire prin reprezentare succesoral este obligat s
raporteze donatia primit de la defunct de ctre ascendentul su pe care l reprezint, chiar dac
nu l-a mostenit pe acesta din urm.

Art. 1150
Exceptiile de la obligatia de raport
(1) Nu sunt supuse raportului:
a) donatiile pe care defunctul le-a fcut cu scutire de raport. Scutirea poate fi fcut prin
chiar actul de donatie sau printr-un act ulterior, ntocmit n una dintre formele prevzute pentru
liberalitti;
b) donatiile deghizate sub forma unor nstrinri cu titlu oneros sau efectuate prin
persoane interpuse, cu exceptia cazului n care se dovedeste c cel care a lsat mostenirea a
urmrit un alt scop dect scutirea de raport;
c) darurile obisnuite, donatiile remuneratorii si, n msura n care nu sunt excesive,
sumele cheltuite pentru ntretinerea sau, dac este cazul, pentru formarea profesional a
descendentilor, a printilor sau a sotului si nici cheltuielile de nunt, n msura n care cel care
las mostenirea nu a dispus altfel;
d) fructele culese, veniturile scadente pn n ziua deschiderii mostenirii si echivalentul
bnesc al folosintei exercitate de donatar asupra bunului donat.
(2) De asemenea, raportul nu este datorat nici n cazul n care bunul donat a pierit fr
culpa donatarului. Cu toate acestea, dac bunul a fost reconstituit prin folosirea unei indemnizatii
ncasate ca urmare a pieirii sale, donatarul este tinut s fac raportul bunului n msura n care
indemnizatia a servit la reconstituirea acelui bun. n cazul n care indemnizatia nu a fost utilizat
n acest scop, ea nssi este supus raportului. Dac indemnizatia rezult dintr-un contract de
asigurare, aceasta se raporteaz numai n msura n care depseste cuantumul total al primelor
pltite de donatar.

Art. 1151
Modul de efectuare a raportului
(1) Raportul se face prin echivalent. Este considerat ca nescris dispozitia care impune
donatarului raportul n natur.
(2) Cu toate acestea, donatarul poate efectua raportul n natur dac la data cererii de
raport este nc proprietarul bunului si nu l-a grevat cu o sarcin real si nici nu l-a dat n
locatiune pentru o perioad mai mare de 3 ani.
(3) Raportul prin echivalent se poate realiza prin preluare, prin imputatie sau n bani.
(4) Raportul prin preluare se realizeaz prin luarea din masa succesoral de ctre
mostenitorii ndrepttiti la raport a unor bunuri, pe ct posibil de aceeasi natur si calitate cu cele
care au format obiectul donatiei, tinnd seama de cotele succesorale ale fiecruia.
(5) n cazul raportului prin imputatie, valoarea donatiei se scade din partea mostenitorului
obligat la raport.
(6) n cazul raportului n bani, cel obligat la raport va depune la dispozitia celorlalti
mostenitori o sum de bani care reprezint diferenta dintre valoarea bunului donat si partea din
aceast valoare ce corespunde cotei sale succesorale.

Art. 1152
Cile de realizare a raportului
(1) Raportul se realizeaz n cadrul partajului, prin bun nvoial sau pe cale
judectoreasc.
(2) Raportul cerut de unul dintre mostenitori profit si celorlalti mostenitori ndrepttiti s
solicite raportul, cu exceptia celor care au renuntat n mod expres la raport.

Art. 1153
Evaluarea bunului n cazul raportului prin echivalent
(1) n vederea efecturii raportului prin echivalent, se ia n considerare valoarea bunului
donat la momentul judectii, tinndu-se ns cont de starea lui n momentul donatiei, din care se
scade valoarea, la momentul judectii, a sarcinilor asumate prin contractul de donatie.
(2) Dac bunul a fost nstrinat de donatar anterior cererii de raport, se tine seama de
valoarea lui la data nstrinrii. Dac bunul donat a fost nlocuit cu altul, se tine cont de valoarea,
la data raportului, a bunului intrat n patrimoniu si de starea lui la momentul dobndirii. Totusi,
dac devalorizarea bunului intrat n patrimoniu era inevitabil la data dobndirii, n virtutea
naturii sale, nlocuirea bunului nu este luat n considerare.
(3) Sumele de bani sunt supuse indexrii n raport cu indicele inflatiei, corespunztor
perioadei cuprinse ntre data intrrii lor n patrimoniul donatarului si data realizrii raportului.

Art. 1154
Ameliorrile si degradrile bunului donat n cazul raportului n natur
(1) Donatarul are dreptul s recupereze, proportional cu cotele succesorale, cheltuielile
rezonabile pe care le-a fcut cu lucrrile adugate, precum si cu lucrrile autonome necesare si
utile pn la data raportului.
(2) Totodat, donatarul este rspunztor de toate degradrile si deteriorrile care au
micsorat valoarea bunului ca urmare a faptei sale culpabile.
(3) Donatarul poate retine bunul pn la plata efectiv a sumelor ce i sunt datorate pentru
cheltuielile prevzute la alin. (1), afar de cazul n care creanta lui se compenseaz cu
despgubirile pe care le datoreaz potrivit alin. (2).

SECTIUNEA a 3-a
Plata datoriilor

Art. 1155
Plata pasivului. Exceptiile de la divizarea de drept a pasivului mostenirii
(1) Mostenitorii universali si cu titlu universal contribuie la plata datoriilor si sarcinilor
mostenirii proportional cu cota succesoral ce i revine fiecruia.
(2) nainte de partajul succesoral, creditorii ale cror creante provin din conservarea sau
din administrarea bunurilor mostenirii ori s-au nscut nainte de deschiderea mostenirii pot cere
s fie pltiti din bunurile aflate n indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silit
asupra acestor bunuri.
(3) Regula divizrii de drept a pasivului succesoral nu se aplic dac:
a) obligatia este indivizibil;
b) obligatia are ca obiect un bun individual determinat ori o prestatie determinat asupra
unui astfel de bun;
c) obligatia este garantat cu o ipotec sau o alt garantie real, caz n care mostenitorul
care primeste bunul afectat garantiei va fi obligat pentru tot, ns numai n limita valorii acelui
bun, iar participarea sa la restul pasivului mostenirii se reduce corespunztor;
d) unul dintre mostenitori este nsrcinat, prin titlu, s execute singur obligatia. n acest
caz, dac titlul l reprezint testamentul, scutirea celorlalti mostenitori constituie o liberalitate,
supus reductiunii dac este cazul.

Art. 1156
Situatia creditorilor personali ai mostenitorilor
(1) nainte de partajul succesoral, creditorii personali ai unui mostenitor nu pot urmri
partea acestuia din bunurile mostenirii.
(2) Creditorii personali ai mostenitorilor si orice persoan ce justific un interes legitim
pot s cear partajul n numele debitorului lor, pot pretinde s fie prezenti la partajul prin bun
nvoial sau pot s intervin n procesul de partaj.
(3) Ceilalti mostenitori pot obtine respingerea actiunii de partaj introduse de ctre
creditor, pltind datoria n numele si pe seama mostenitorului debitor.
(4) Creditorii pot solicita revocarea partajului fr a fi obligati s dovedeasc frauda
coprtasilor numai dac, desi au cerut s fie prezenti, partajul s-a realizat n lipsa lor si fr s fi
fost convocati. n toate celelalte cazuri, actiunea n revocarea partajului rmne supus
dispozitiilor art. 1562.
(5) Din bunurile mostenirii atribuite la partaj, precum si din cele care le iau locul n
patrimoniul mostenitorului, creditorii mostenirii vor fi pltiti cu preferint fat de creditorii
personali ai mostenitorului.
(6) Dispozitiile alin. (5) sunt aplicabile si legatarilor cu titlu particular ori de cte ori
obiectul legatului nu const ntr-un bun individual determinat.

Art. 1157
Regresul ntre mostenitori.
Insolvabilitatea unuia dintre mostenitori
(1) Mostenitorul universal sau cu titlu universal care, din cauza garantiei reale sau din
orice alt cauz, a pltit din datoria comun mai mult dect partea sa are drept de regres
mpotriva celorlalti mostenitori, ns numai pentru partea din datoria comun ce revenea
fiecruia, chiar si atunci cnd mostenitorul care a pltit datoria ar fi fost subrogat n drepturile
creditorilor.
(2) Cnd unul dintre mostenitorii universali sau cu titlu universal este insolvabil, partea
lui din pasivul mostenirii se mparte ntre toti ceilalti n proportie cu cotele succesorale ale
fiecruia.
(3) Mostenitorul are dreptul de a cere plata creantelor pe care le are fat de mostenire de
la ceilalti mostenitori, ca orice alt creditor al mostenirii. n privinta prtii din datorie care i
revine ca mostenitor, dispozitiile art. 1620-1624 sunt aplicabile.

Art. 1158
Raportul datoriilor
(1) Dac, la data partajului succesoral, un mostenitor are o datorie cert si lichid fat de
mostenire, aceasta se lichideaz prin luare mai putin.
(2) Dac mostenitorul are mai multe datorii fat de mostenire care nu sunt acoperite cu
partea sa din bunurile mostenirii, aceste datorii se sting proportional prin raport n limita prtii
respective.
(3) Raportul nu opereaz n privinta creantei pe care un mostenitor o are fat de
mostenire. ns mostenitorul care este att creditor, ct si debitor al mostenirii se poate prevala
de compensatia legal, chiar dac nu ar fi ntrunite conditiile acesteia.
(4) Prin acordul tuturor mostenitorilor, raportul datoriilor se poate realiza si nainte de
partajul succesoral.

Art. 1159
Titlurile executorii obtinute mpotriva defunctului
Titlurile executorii obtinute mpotriva defunctului pot fi executate si mpotriva
mostenitorilor si, n conditiile prevzute de Codul de procedur civil.

SECTIUNEA a 4-a
Partajul de ascendent

Art. 1160
Subiectele
Ascendentii pot face partajul bunurilor lor ntre descendenti.

Art. 1161
Formele
(1) Partajul de ascendent se poate realiza prin donatie sau prin testament, cu respectarea
formelor, conditiilor si regulilor prevzute de lege pentru aceste acte juridice.
(2) Partajul realizat prin donatie nu poate avea ca obiect dect bunurile prezente.

Art. 1162
Cuprinsul
Dac n partajul de ascendent nu au fost cuprinse toate bunurile mostenirii, bunurile
necuprinse se vor partaja conform legii.

Art. 1163
Ineficacitatea
(1) Este lovit de nulitate absolut partajul n care nu s-au cuprins toti descendentii care
ndeplinesc conditiile pentru a veni la mostenire, fie n nume propriu, fie prin reprezentare
succesoral.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplic partajului n care nu a fost inclus un descendent care
vine la mostenire prin reprezentare succesoral, ns a fost cuprins acela pe care l reprezint.
(3) Dac prin partajul de ascendent se ncalc rezerva succesoral a vreunui descendent
sau a sotului supravietuitor, sunt aplicabile dispozitiile privitoare la reductiunea liberalittilor
excesive.

CARTEA a V-a******)
Despre obligatii

TITLUL I
Dispozitii generale

Art. 1164
Continutul raportului obligational
Obligatia este o legtur de drept n virtutea creia debitorul este tinut s procure o
prestatie creditorului, iar acesta are dreptul s obtin prestatia datorat.

Art. 1165
Izvoarele obligatiilor
Obligatiile izvorsc din contract, act unilateral, gestiunea de afaceri, mbogtirea fr
just cauz, plata nedatorat, fapta ilicit, precum si din orice alt act sau fapt de care legea leag
nasterea unei obligatii.

TITLUL II
Izvoarele obligatiilor

CAPITOLUL I
Contractul

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 1166
Notiunea
Contractul este acordul de vointe dintre dou sau mai multe persoane cu intentia de a
constitui, modifica sau stinge un raport juridic.

Art. 1167
Regulile aplicabile contractelor
(1) Toate contractele se supun regulilor generale din prezentul capitol.
(2) Regulile particulare privitoare la anumite contracte sunt prevzute n prezentul cod
sau n legi speciale.

Art. 1168
Regulile aplicabile contractelor nenumite
Contractelor nereglementate de lege li se aplic prevederile prezentului capitol, iar dac
acestea nu sunt ndestultoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamn cel
mai mult.

Art. 1169
Libertatea de a contracta
Prtile sunt libere s ncheie orice contracte si s determine continutul acestora, n
limitele impuse de lege, de ordinea public si de bunele moravuri.

Art. 1170
Buna-credint
Prtile trebuie s actioneze cu bun-credint att la negocierea si ncheierea contractului,
ct si pe tot timpul executrii sale. Ele nu pot nltura sau limita aceast obligatie.

SECTIUNEA a 2-a
Diferite categorii de contracte

Art. 1171
Contractul sinalagmatic si contractul unilateral
Contractul este sinalagmatic atunci cnd obligatiile nscute din acesta sunt reciproce si
interdependente. n caz contrar, contractul este unilateral chiar dac executarea lui presupune
obligatii n sarcina ambelor prti.

Art. 1172
Contractul cu titlu oneros si contractul cu titlu gratuit
(1) Contractul prin care fiecare parte urmreste s si procure un avantaj n schimbul
obligatiilor asumate este cu titlu oneros.
(2) Contractul prin care una dintre prti urmreste s procure celeilalte prti un beneficiu,
fr a obtine n schimb vreun avantaj, este cu titlu gratuit.

Art. 1173
Contractul comutativ si contractul aleatoriu
(1) Este comutativ contractul n care, la momentul ncheierii sale, existenta drepturilor si
obligatiilor prtilor este cert, iar ntinderea acestora este determinat sau determinabil.
(2) Este aleatoriu contractul care, prin natura lui sau prin vointa prtilor, ofer cel putin
uneia dintre prti sansa unui cstig si o expune totodat la riscul unei pierderi, ce depind de un
eveniment viitor si incert.

Art. 1174
Contractul consensual, solemn sau real
(1) Contractul poate fi consensual, solemn sau real.
(2) Contractul este consensual atunci cnd se formeaz prin simplul acord de voint al
prtilor.
(3) Contractul este solemn atunci cnd validitatea sa este supus ndeplinirii unor
formalitti prevzute de lege.
(4) Contractul este real atunci cnd, pentru validitatea sa, este necesar remiterea bunului.

Art. 1175
Contractul de adeziune
Contractul este de adeziune atunci cnd clauzele sale esentiale sunt impuse ori sunt
redactate de una dintre prti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale, cealalt parte
neavnd dect s le accepte ca atare.

Art. 1176
Contractul-cadru
(1) Contractul-cadru este acordul prin care prtile convin s negocieze, s ncheie sau s
mentin raporturi contractuale ale cror elemente esentiale sunt determinate de acesta.
(2) Modalitatea de executare a contractului-cadru, n special termenul si volumul
prestatiilor, precum si, dac este cazul, pretul acestora sunt precizate prin conventii ulterioare.

Art. 1177
Contractul ncheiat cu consumatorii
Contractul ncheiat cu consumatorii este supus legilor speciale si, n completare,
dispozitiilor prezentului cod.

SECTIUNEA a 3-a
ncheierea contractului

1. Dispozitii preliminare

Art. 1178
Libertatea formei
Contractul se ncheie prin simplul acord de vointe al prtilor, dac legea nu impune o
anumit formalitate pentru ncheierea sa valabil.

Art. 1179
Conditiile esentiale pentru validitatea contractului
(1) Conditiile esentiale pentru validitatea unui contract sunt:
1. capacitatea de a contracta;
2. consimtmntul prtilor;
3. un obiect determinat si licit;
4. o cauz licit si moral.
(2) n msura n care legea prevede o anumit form a contractului, aceasta trebuie
respectat, sub sanctiunea prevzut de dispozitiile legale aplicabile.

2. Capacitatea prtilor

Art. 1180
Capacitatea prtilor
Poate contracta orice persoan care nu este declarat incapabil de lege si nici oprit s
ncheie anumite contracte.

Art. 1181
Regulile aplicabile
Regulile privitoare la capacitatea de a contracta sunt reglementate n principal n cartea I.

3. Consimtmntul

I. Formarea contractului


Art. 1182
ncheierea contractului
(1) Contractul se ncheie prin negocierea lui de ctre prti sau prin acceptarea fr rezerve
a unei oferte de a contracta.
(2) Este suficient ca prtile s se pun de acord asupra elementelor esentiale ale
contractului, chiar dac las unele elemente secundare spre a fi convenite ulterior ori
ncredinteaz determinarea acestora unei alte persoane.
(3) n conditiile prevzute la alin. (2), dac prtile nu ajung la un acord asupra
elementelor secundare ori persoana creia i-a fost ncredintat determinarea lor nu ia o decizie,
instanta va dispune, la cererea oricreia dintre prti, completarea contractului, tinnd seama,
dup mprejurri, de natura acestuia si de intentia prtilor.

Art. 1183
Buna-credint n negocieri
(1) Prtile au libertatea initierii, desfsurrii si ruperii negocierilor si nu pot fi tinute
rspunztoare pentru esecul acestora.
(2) Partea care se angajeaz ntr-o negociere este tinut s respecte exigentele bunei-
credinte. Prtile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei obligatii.
(3) Este contrar exigentelor bunei-credinte, ntre altele, conduita prtii care initiaz sau
continu negocieri fr intentia de a ncheia contractul.
(4) Partea care initiaz, continu sau rupe negocierile contrar bunei-credinte rspunde
pentru prejudiciul cauzat celeilalte prti. Pentru stabilirea acestui prejudiciu se va tine seama de
cheltuielile angajate n vederea negocierilor, de renuntarea de ctre cealalt parte la alte oferte si
de orice mprejurri asemntoare.

Art. 1184
Obligatia de confidentialitate n negocierile precontractuale
Cnd o informatie confidential este comunicat de ctre o parte n cursul negocierilor,
cealalt parte este tinut s nu o divulge si s nu o foloseasc n interes propriu, indiferent dac
se ncheie sau nu contractul. nclcarea acestei obligatii atrage rspunderea prtii n culp.

Art. 1185
Elementele de care depinde ncheierea contractului
Atunci cnd, n timpul negocierilor, o parte insist s se ajung la un acord asupra unui
anumit element sau asupra unei anumite forme, contractul nu se ncheie pn nu se ajunge la un
acord cu privire la acestea.

Art. 1186
Momentul si locul ncheierii contractului
(1) Contractul se ncheie n momentul si n locul n care acceptarea ajunge la ofertant,
chiar dac acesta nu ia cunostint de ea din motive care nu i sunt imputabile.
(2) De asemenea, contractul se consider ncheiat n momentul n care destinatarul ofertei
svrseste un act sau un fapt concludent, fr a-l nstiinta pe ofertant, dac, n temeiul ofertei, al
practicilor statornicite ntre prti, al uzantelor sau potrivit naturii afacerii, acceptarea se poate
face n acest mod.

Art. 1187
Forma ofertei si a acceptrii
Oferta si acceptarea trebuie emise n forma cerut de lege pentru ncheierea valabil a
contractului.

Art. 1188
Oferta de a contracta
(1) O propunere constituie ofert de a contracta dac aceasta contine suficiente elemente
pentru formarea contractului si exprim intentia ofertantului de a se obliga n cazul acceptrii ei
de ctre destinatar.
(2) Oferta poate proveni de la persoana care are initiativa ncheierii contractului, care i
determin continutul sau, dup mprejurri, care propune ultimul element esential al contractului.
(3) Dispozitiile art. 1182-1203 se aplic n mod corespunztor si atunci cnd
mprejurrile n care se ncheie contractul nu permit identificarea ofertei sau a acceptrii.

Art. 1189
Propunerea adresat unor persoane nedeterminate
(1) Propunerea adresat unor persoane nedeterminate, chiar dac este precis, nu
valoreaz ofert, ci, dup mprejurri, solicitare de ofert sau intentie de negociere.
(2) Cu toate acestea, propunerea valoreaz ofert dac aceasta rezult astfel din lege, din
uzante ori, n mod nendoielnic, din mprejurri. n aceste cazuri, revocarea ofertei adresate unor
persoane nedeterminate produce efecte numai dac este fcut n aceeasi form cu oferta nssi
sau ntr-o modalitate care permite s fie cunoscut n aceeasi msur cu aceasta.

Art. 1190
Solicitarea de oferte
Solicitarea de a formula oferte, adresat uneia sau mai multor persoane determinate, nu
constituie, prin ea nssi, ofert de a contracta.

Art. 1191
Oferta irevocabil
(1) Oferta este irevocabil de ndat ce autorul ei se oblig s o mentin un anumit
termen. Oferta este, de asemenea, irevocabil atunci cnd poate fi considerat astfel n temeiul
acordului prtilor, al practicilor statornicite ntre acestea, al negocierilor, al continutului ofertei
ori al uzantelor.
(2) Declaratia de revocare a unei oferte irevocabile nu produce niciun efect.

Art. 1192
Termenul de acceptare
Termenul de acceptare curge din momentul n care oferta ajunge la destinatar.

Art. 1193
Oferta fr termen adresat unei persoane absente
(1) Oferta fr termen de acceptare, adresat unei persoane care nu este prezent, trebuie
mentinut un termen rezonabil, dup mprejurri, pentru ca destinatarul s o primeasc, s o
analizeze si s expedieze acceptarea.
(2) Revocarea ofertei nu mpiedic ncheierea contractului dect dac ajunge la destinatar
nainte ca ofertantul s primeasc acceptarea sau, dup caz, naintea svrsirii actului ori faptului
care, potrivit prevederilor art. 1186 alin. (2), determin ncheierea contractului.
(3) Ofertantul rspunde pentru prejudiciul cauzat prin revocarea ofertei naintea expirrii
termenului prevzut la alin. (1).

Art. 1194
Oferta fr termen adresat unei persoane prezente
(1) Oferta fr termen de acceptare, adresat unei persoane prezente, rmne fr efecte
dac nu este acceptat de ndat.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplic si n cazul ofertei transmise prin telefon sau prin alte
asemenea mijloace de comunicare la distant.

Art. 1195
Caducitatea ofertei
(1) Oferta devine caduc dac:
a) acceptarea nu ajunge la ofertant n termenul stabilit sau, n lips, n termenul prevzut
la art. 1193 alin. (1);
b) destinatarul o refuz.
(2) Decesul sau incapacitatea ofertantului atrage caducitatea ofertei irevocabile numai
atunci cnd natura afacerii sau mprejurrile o impun.

Art. 1196
Acceptarea ofertei
(1) Orice act sau fapt al destinatarului constituie acceptare dac indic n mod
nendoielnic acordul su cu privire la ofert, astfel cum aceasta a fost formulat, si ajunge n
termen la autorul ofertei. Dispozitiile art. 1186 rmn aplicabile.
(2) Tcerea sau inactiunea destinatarului nu valoreaz acceptare dect atunci cnd aceasta
rezult din lege, din acordul prtilor, din practicile statornicite ntre acestea, din uzante sau din
alte mprejurri.

Art. 1197
Acceptarea necorespunztoare a ofertei
(1) Rspunsul destinatarului nu constituie acceptare atunci cnd:
a) cuprinde modificri sau completri care nu corespund ofertei primite;
b) nu respect forma cerut anume de ofertant;
c) ajunge la ofertant dup ce oferta a devenit caduc.
(2) Rspunsul destinatarului, exprimat potrivit alin. (1), poate fi considerat, dup
mprejurri, ca o contraofert.

Art. 1198
Acceptarea tardiv
(1) Acceptarea tardiv produce efecte numai dac autorul ofertei l nstiinteaz de ndat
pe acceptant despre ncheierea contractului.
(2) Acceptarea fcut n termen, dar ajuns la ofertant dup expirarea termenului, din
motive neimputabile acceptantului, produce efecte dac ofertantul nu l nstiinteaz despre
aceasta de ndat.

Art. 1199
Retragerea ofertei sau a acceptrii
Oferta sau acceptarea poate fi retras dac retragerea ajunge la destinatar anterior ori
concomitent cu oferta sau, dup caz, cu acceptarea.

Art. 1200
Comunicarea ofertei, acceptrii si revocrii
(1) Oferta, acceptarea, precum si revocarea acestora produc efecte numai din momentul
n care ajung la destinatar, chiar dac acesta nu ia cunostint de ele din motive care nu i sunt
imputabile.
(2) Comunicarea acceptrii trebuie fcut prin mijloace cel putin la fel de rapide ca cele
folosite de ofertant, dac din lege, din acordul prtilor, din practicile statornicite ntre acestea sau
din alte asemenea mprejurri nu rezult contrariul.

Art. 1201
Clauzele externe
Dac prin lege nu se prevede altfel, prtile sunt tinute de clauzele extrinseci la care
contractul face trimitere.

Art. 1202
Clauze standard
(1) Sub rezerva prevederilor art. 1203, dispozitiile prezentei sectiuni se aplic n mod
corespunztor si atunci cnd la ncheierea contractului sunt utilizate clauze standard.
(2) Sunt clauze standard stipulatiile stabilite n prealabil de una dintre prti pentru a fi
utilizate n mod general si repetat si care sunt incluse n contract fr s fi fost negociate cu
cealalt parte.
(3) Clauzele negociate prevaleaz asupra clauzelor standard.
(4) Atunci cnd ambele prti folosesc clauze standard si nu ajung la o ntelegere cu
privire la acestea, contractul se ncheie totusi pe baza clauzelor convenite si a oricror clauze
standard comune n substanta lor, cu exceptia cazului n care una dintre prti notific celeilalte
prti, fie anterior momentului ncheierii contractului, fie ulterior si de ndat, c nu intentioneaz
s fie tinut de un astfel de contract.

Art. 1203
Clauzele neuzuale
Clauzele standard care prevd n folosul celui care le propune limitarea rspunderii,
dreptul de a denunta unilateral contractul, de a suspenda executarea obligatiilor sau care prevd
n detrimentul celeilalte prti decderea din drepturi ori din beneficiul termenului, limitarea
dreptului de a opune exceptii, restrngerea liberttii de a contracta cu alte persoane, rennoirea
tacit a contractului, legea aplicabil, clauze compromisorii sau prin care se derog de la normele
privitoare la competenta instantelor judectoresti nu produc efecte dect dac sunt acceptate, n
mod expres, n scris, de cealalt parte.

II. Valabilitatea consimtmntului

Art. 1204
Conditiile
Consimtmntul prtilor trebuie s fie serios, liber si exprimat n cunostint de cauz.

Art. 1205
Lipsa discernmntului
(1) Este anulabil contractul ncheiat de o persoan care, la momentul ncheierii acestuia,
se afla, fie si numai vremelnic, ntr-o stare care o punea n neputint de a-si da seama de urmrile
faptei sale.
(2) Contractul ncheiat de o persoan pus ulterior sub interdictie poate fi anulat dac, la
momentul cnd actul a fost fcut, cauzele punerii sub interdictie existau si erau ndeobste
cunoscute.

III. Viciile consimtmntului

Art. 1206
Cazurile
(1) Consimtmntul este viciat cnd este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin
violent.
(2) De asemenea, consimtmntul este viciat n caz de leziune.

Art. 1207
Eroarea
(1) Partea care, la momentul ncheierii contractului, se afla ntr-o eroare esential poate
cere anularea acestuia, dac cealalt parte stia sau, dup caz, trebuia s stie c faptul asupra
cruia a purtat eroarea era esential pentru ncheierea contractului.
(2) Eroarea este esential:
1. cnd poart asupra naturii sau obiectului contractului;
2. cnd poart asupra identittii obiectului prestatiei sau asupra unei calitti a acestuia ori
asupra unei alte mprejurri considerate esentiale de ctre prti n absenta creia contractul nu s-
ar fi ncheiat;
3. cnd poart asupra identittii persoanei sau asupra unei calitti a acesteia n absenta
creia contractul nu s-ar fi ncheiat.
(3) Eroarea de drept este esential atunci cnd priveste o norm juridic determinant,
potrivit vointei prtilor, pentru ncheierea contractului.
(4) Eroarea care priveste simplele motive ale contractului nu este esential, cu exceptia
cazului n care prin vointa prtilor asemenea motive au fost considerate hotrtoare.

Art. 1208
Eroarea nescuzabil
(1) Contractul nu poate fi anulat dac faptul asupra cruia a purtat eroarea putea fi, dup
mprejurri, cunoscut cu diligente rezonabile.
(2) Eroarea de drept nu poate fi invocat n cazul dispozitiilor legale accesibile si
previzibile.

Art. 1209
Eroarea asumat
Nu atrage anularea contractului eroarea care poart asupra unui element cu privire la care
riscul de eroare a fost asumat de cel care o invoc sau, dup mprejurri, trebuia s fie asumat de
acesta.

Art. 1210
Eroarea de calcul
Simpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului, ci numai rectificarea, afar de
cazul n care, concretizndu-se ntr-o eroare asupra cantittii, a fost esential pentru ncheierea
contractului. Eroarea de calcul trebuie corectat la cererea oricreia dintre prti.

Art. 1211
Eroarea de comunicare sau de transmitere
Dispozitiile privitoare la eroare se aplic n mod corespunztor si atunci cnd eroarea
poart asupra declaratiei de voint ori cnd declaratia a fost transmis inexact prin intermediul
unei alte persoane sau prin mijloace de comunicare la distant.

Art. 1212
Invocarea erorii cu bun-credint
Partea care este victima unei erori nu se poate prevala de aceasta contrar exigentelor
bunei-credinte.

Art. 1213
Adaptarea contractului
(1) Dac o parte este ndrepttit s invoce anulabilitatea contractului pentru eroare, dar
cealalt parte declar c doreste s execute ori execut contractul asa cum acesta fusese nteles
de partea ndrepttit s invoce anulabilitatea, contractul se consider c a fost ncheiat asa cum
l-a nteles aceast din urm parte.
(2) n acest caz, dup ce a fost informat asupra felului n care partea ndrepttit s
invoce anulabilitatea a nteles contractul si nainte ca aceasta s fi obtinut anularea, cealalt parte
trebuie, n termen de cel mult 3 luni de la data cnd a fost notificat ori de la data cnd i s-a
comunicat cererea de chemare n judecat, s declare c este de acord cu executarea sau s
execute fr ntrziere contractul, astfel cum a fost nteles de partea aflat n eroare.
(3) Dac declaratia a fost fcut si comunicat prtii aflate n eroare n termenul prevzut
la alin. (2) sau contractul a fost executat, dreptul de a obtine anularea este stins si notificarea
prevzut la alin. (2) este considerat lipsit de efecte.

Art. 1214
Dolul
(1) Consimtmntul este viciat prin dol atunci cnd partea s-a aflat ntr-o eroare
provocat de manoperele frauduloase ale celeilalte prti ori cnd aceasta din urm a omis, n mod
fraudulos, s l informeze pe contractant asupra unor mprejurri pe care se cuvenea s i le
dezvluie.
(2) Partea al crei consimtmnt a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului,
chiar dac eroarea n care s-a aflat nu a fost esential.
(3) Contractul este anulabil si atunci cnd dolul provine de la reprezentantul, prepusul ori
gerantul afacerilor celeilalte prti.
(4) Dolul nu se presupune.

Art. 1215
Dolul comis de un tert
(1) Partea care este victima dolului unui tert nu poate cere anularea dect dac cealalt
parte a cunoscut sau, dup caz, ar fi trebuit s cunoasc dolul la ncheierea contractului.
(2) Independent de anularea contractului, autorul dolului rspunde pentru prejudiciile ce
ar rezulta.

Art. 1216
Violenta
(1) Poate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul unei temeri
justificate induse, fr drept, de cealalt parte sau de un tert.
(2) Exist violent cnd temerea insuflat este de asa natur nct partea amenintat putea
s cread, dup mprejurri, c, n lipsa consimtmntului su, viata, persoana, onoarea sau
bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav si iminent.
(3) Violenta poate atrage anularea contractului si atunci cnd este ndreptat mpotriva
unei persoane apropiate, precum sotul, sotia, ascendentii ori descendentii prtii al crei
consimtmnt a fost viciat.
(4) n toate cazurile, existenta violentei se apreciaz tinnd seama de vrsta, starea
social, sntatea si caracterul celui asupra cruia s-a exercitat violenta, precum si de orice alt
mprejurare ce a putut influenta starea acestuia la momentul ncheierii contractului.

Art. 1217
Amenintarea cu exercitiul unui drept
Constituie violent si temerea insuflat prin amenintarea cu exercitiul unui drept fcut
cu scopul de a obtine avantaje injuste.

Art. 1218
Starea de necesitate
Contractul ncheiat de o parte aflat n stare de necesitate nu poate fi anulat dect dac
cealalt parte a profitat de aceast mprejurare.

Art. 1219
Temerea reverentiar
Simpla temere izvort din respect, fr s fi fost violent, nu atrage anularea
contractului.

Art. 1220
Violenta svrsit de un tert
(1) Violenta atrage anularea contractului si atunci cnd este exercitat de un tert, ns
numai dac partea al crei consimtmnt nu a fost viciat cunostea sau, dup caz, ar fi trebuit s
cunoasc violenta svrsit de ctre tert.
(2) Independent de anularea contractului, autorul violentei rspunde pentru prejudiciile ce
ar rezulta.

Art. 1221
Leziunea
(1) Exist leziune atunci cnd una dintre prti, profitnd de starea de nevoie, de lipsa de
experient ori de lipsa de cunostinte a celeilalte prti, stipuleaz n favoarea sa ori a unei alte
persoane o prestatie de o valoare considerabil mai mare, la data ncheierii contractului, dect
valoarea propriei prestatii.
(2) Existenta leziunii se apreciaz si n functie de natura si scopul contractului.
(3) Leziunea poate exista si atunci cnd minorul si asum o obligatie excesiv prin
raportare la starea sa patrimonial, la avantajele pe care le obtine din contract ori la ansamblul
circumstantelor.

Art. 1222
Sanctiunea
(1) Partea al crei consimtmnt a fost viciat prin leziune poate cere, la alegerea sa,
anularea contractului sau reducerea obligatiilor sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi
ndrepttit.
(2) Cu exceptia cazului prevzut la art. 1221 alin. (3), actiunea n anulare este admisibil
numai dac leziunea depseste jumtate din valoarea pe care o avea, la momentul ncheierii
contractului, prestatia promis sau executat de partea lezat. Disproportia trebuie s subziste
pn la data cererii de anulare.
(3) n toate cazurile, instanta poate s mentin contractul dac cealalt parte ofer, n mod
echitabil, o reducere a propriei creante sau, dup caz, o majorare a propriei obligatii. Dispozitiile
art. 1213 privitoare la adaptarea contractului se aplic n mod corespunztor.

Art. 1223
Termenul de prescriptie
(1) Dreptul la actiunea n anulare sau n reducerea obligatiilor pentru leziune se prescrie
n termen de un an de la data ncheierii contractului.
(2) Anulabilitatea contractului nu poate s fie opus pe cale de exceptie cnd dreptul la
actiune este prescris.

Art. 1224
Inadmisibilitatea leziunii
Nu pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii, tranzactia, precum si alte contracte
anume prevzute de lege.

4. Obiectul contractului

Art. 1225
Obiectul contractului
(1) Obiectul contractului l reprezint operatiunea juridic, precum vnzarea, locatiunea,
mprumutul si altele asemenea, convenit de prti, astfel cum aceasta reiese din ansamblul
drepturilor si obligatiilor contractuale.
(2) Obiectul contractului trebuie s fie determinat si licit, sub sanctiunea nulittii
absolute.
(3) Obiectul este ilicit atunci cnd este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori
bunelor moravuri.

Art. 1226
Obiectul obligatiei
(1) Obiectul obligatiei este prestatia la care se angajeaz debitorul.
(2) Sub sanctiunea nulittii absolute, el trebuie s fie determinat sau cel putin
determinabil si licit.

Art. 1227
Imposibilitatea initial a obiectului obligatiei
Contractul este valabil chiar dac, la momentul ncheierii sale, una dintre prti se afl n
imposibilitate de a-si executa obligatia, afar de cazul n care prin lege se prevede altfel.

Art. 1228
Bunurile viitoare
n lipsa unei prevederi legale contrare, contractele pot purta si asupra bunurilor viitoare.

Art. 1229
Bunurile care nu sunt n circuitul civil
Numai bunurile care sunt n circuitul civil pot face obiectul unei prestatii contractuale.

Art. 1230
Bunurile care apartin altuia
Dac prin lege nu se prevede altfel, bunurile unui tert pot face obiectul unei prestatii,
debitorul fiind obligat s le procure si s le transmit creditorului sau, dup caz, s obtin acordul
tertului. n cazul neexecutrii obligatiei, debitorul rspunde pentru prejudiciile cauzate.

Art. 1231
Determinarea calittii obiectului
Atunci cnd nu poate fi stabilit potrivit contractului, calitatea prestatiei sau a obiectului
acesteia trebuie s fie rezonabil sau, dup mprejurri, cel putin de nivel mediu.

Art. 1232
Determinarea obiectului de ctre un tert
(1) Atunci cnd pretul sau orice alt element al contractului urmeaz s fie determinat de
un tert, acesta trebuie s actioneze n mod corect, diligent si echidistant.
(2) Dac tertul nu poate sau nu doreste s actioneze ori aprecierea sa este n mod manifest
nerezonabil, instanta, la cererea prtii interesate, va stabili, dup caz, pretul sau elementul
nedeterminat de ctre prti.

Art. 1233
Determinarea pretului ntre profesionisti
Dac un contract ncheiat ntre profesionisti nu stabileste pretul si nici nu indic o
modalitate pentru a-l determina, se presupune c prtile au avut n vedere pretul practicat n mod
obisnuit n domeniul respectiv pentru aceleasi prestatii realizate n conditii comparabile sau, n
lipsa unui asemenea pret, un pret rezonabil.

Art. 1234
Raportarea la un factor de referint
Atunci cnd, potrivit contractului, pretul se determin prin raportare la un factor de
referint, iar acest factor nu exist, a ncetat s mai existe ori nu mai este accesibil, el se
nlocuieste, n absenta unei conventii contrare, cu factorul de referint cel mai apropiat.

5. Cauza

Art. 1235
Notiunea
Cauza este motivul care determin fiecare parte s ncheie contractul.

Art. 1236
Conditiile
(1) Cauza trebuie s existe, s fie licit si moral.
(2) Cauza este ilicit cnd este contrar legii si ordinii publice.
(3) Cauza este imoral cnd este contrar bunelor moravuri.

Art. 1237
Frauda la lege
Cauza este ilicit si atunci cnd contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei
norme legale imperative.

Art. 1238
Sanctiunea
(1) Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu exceptia cazului n care contractul a
fost gresit calificat si poate produce alte efecte juridice.
(2) Cauza ilicit sau imoral atrage nulitatea absolut a contractului dac este comun
ori, n caz contrar, dac cealalt parte a cunoscut-o sau, dup mprejurri, trebuia s-o cunoasc.

Art. 1239
Proba cauzei
(1) Contractul este valabil chiar atunci cnd cauza nu este expres prevzut.
(2) Existenta unei cauze valabile se prezum pn la proba contrar.

6. Forma contractului

Art. 1240
Formele de exprimare a consimtmntului
(1) Vointa de a contracta poate fi exprimat verbal sau n scris.
(2) Vointa poate fi manifestat si printr-un comportament care, potrivit legii, conventiei
prtilor, practicilor statornicite ntre acestea sau uzantelor, nu las nicio ndoial asupra intentiei
de a produce efectele juridice corespunztoare.

Art. 1241
Forma scris
nscrisul care constat ncheierea contractului poate fi sub semntur privat sau autentic,
avnd forta probant prevzut de lege.

Art. 1242
Sanctiunea
(1) Este lovit de nulitate absolut contractul ncheiat n lipsa formei pe care, n chip
nendoielnic, legea o cere pentru ncheierea sa valabil.
(2) Dac prtile s-au nvoit ca un contract s fie ncheiat ntr-o anumit form, pe care
legea nu o cere, contractul se socoteste valabil chiar dac forma nu a fost respectat.

Art. 1243
Modificarea contractului
Dac prin lege nu se prevede altfel, orice modificare a contractului este supus conditiilor
de form cerute de lege pentru ncheierea sa.

Art. 1244
Forma cerut pentru nscrierea n cartea funciar
n afara altor cazuri prevzute de lege, trebuie s fie ncheiate prin nscris autentic, sub
sanctiunea nulittii absolute, conventiile care strmut sau constituie drepturi reale care urmeaz
a fi nscrise n cartea funciar.

Art. 1245
Forma contractelor electronice
Contractele care se ncheie prin mijloace electronice sunt supuse conditiilor de form
prevzute de legea special.

SECTIUNEA a 4-a
Nulitatea contractului

1. Dispozitii generale

Art. 1246
Nulitatea
(1) Orice contract ncheiat cu nclcarea conditiilor cerute de lege pentru ncheierea sa
valabil este supus nulittii, dac prin lege nu se prevede o alt sanctiune.
(2) Nulitatea poate fi absolut sau relativ.
(3) Dac prin lege nu se prevede altfel, nulitatea contractului poate fi constatat sau
declarat prin acordul prtilor.
(4) Prin acordul prtilor nu pot fi instituite si nici suprimate cauze de nulitate. Orice
conventie sau clauz contrar este considerat nescris.

Art. 1247
Nulitatea absolut
(1) Este nul contractul ncheiat cu nclcarea unei dispozitii legale instituite pentru
ocrotirea unui interes general.
(2) Nulitatea absolut poate fi invocat de orice persoan interesat, pe cale de actiune
sau de exceptie.
(3) Instanta este obligat s invoce din oficiu nulitatea absolut.
(4) Contractul lovit de nulitate absolut nu este susceptibil de confirmare dect n cazurile
prevzute de lege.

Art. 1248
Nulitatea relativ
(1) Contractul ncheiat cu nclcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui
interes particular este anulabil.
(2) Nulitatea relativ poate fi invocat numai de cel al crui interes este ocrotit prin
dispozitia legal nclcat.
(3) Nulitatea relativ nu poate fi invocat din oficiu de instanta judectoreasc.
(4) Contractul anulabil este susceptibil de confirmare.

Art. 1249
Prescriptia
(1) Dac prin lege nu se prevede altfel, nulitatea absolut poate fi invocat oricnd, fie pe
cale de actiune, fie pe cale de exceptie.
(2) Nulitatea relativ poate fi invocat pe cale de actiune numai n termenul de prescriptie
stabilit de lege. Cu toate acestea, partea creia i se cere executarea contractului poate opune
oricnd nulitatea relativ a contractului, chiar si dup mplinirea termenului de prescriptie a
dreptului la actiunea n anulare.

2. Cauzele de nulitate

Art. 1250
Cauzele de nulitate absolut
Contractul este lovit de nulitate absolut n cazurile anume prevzute de lege, precum si
atunci cnd rezult nendoielnic din lege c interesul ocrotit este unul general.

Art. 1251
Cauzele de nulitate relativ
Contractul este anulabil cnd au fost nesocotite dispozitiile legale privitoare la
capacitatea de exercitiu, cnd consimtmntul uneia dintre prti a fost viciat, precum si n alte
cazuri anume prevzute de lege.

Art. 1252
Prezumtia de nulitate relativ
n cazurile n care natura nulittii nu este determinat ori nu reiese n chip nendoielnic
din lege, contractul este anulabil.

Art. 1253
Nulitatea virtual
n afara cazurilor n care legea prevede sanctiunea nulittii, contractul se desfiinteaz si
atunci cnd sanctiunea nulittii absolute sau, dup caz, relative trebuie aplicat pentru ca scopul
dispozitiei legale nclcate s fie atins.

3. Efectele nulittii

Art. 1254
Desfiintarea contractului si a actelor subsecvente
(1) Contractul lovit de nulitate absolut sau anulat este considerat a nu fi fost niciodat
ncheiat.
(2) Desfiintarea contractului atrage, n conditiile legii, si desfiintarea actelor subsecvente
ncheiate n baza lui.
(3) n cazul n care contractul este desfiintat, fiecare parte trebuie s restituie celeilalte, n
natur sau prin echivalent, prestatiile primite, potrivit prevederilor art. 1639-1647, chiar dac
acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu.

Art. 1255
Nulitatea partial
(1) Clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri si care nu sunt
considerate nescrise atrag nulitatea contractului n ntregul su numai dac sunt, prin natura lor,
esentiale sau dac, n lipsa acestora, contractul nu s-ar fi ncheiat.
(2) n cazul n care contractul este mentinut n parte, clauzele nule sunt nlocuite de drept
cu dispozitiile legale aplicabile.
(3) Dispozitiile alin. (2) se aplic n mod corespunztor si clauzelor care contravin unor
dispozitii legale imperative si sunt considerate de lege nescrise.

Art. 1256
Nulitatea contractului plurilateral
n cazul contractelor cu mai multe prti n care prestatia fiecrei prti este fcut n
considerarea unui scop comun, nulitatea contractului n privinta uneia dintre prti nu atrage
desfiintarea n ntregime a contractului, afar de cazul n care participarea acesteia este esential
pentru existenta contractului.

Art. 1257
Daunele-interese.
Reducerea prestatiilor
n caz de violent sau dol, cel al crui consimtmnt este viciat are dreptul de a pretinde,
n afar de anulare, si daune-interese sau, dac prefer mentinerea contractului, de a solicita
numai reducerea prestatiei sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi ndrepttit.

Art. 1258
Repararea prejudiciului n cazul nulittii contractului ncheiat n form autentic
n cazul anulrii sau constatrii nulittii contractului ncheiat n form autentic pentru o
cauz de nulitate a crei existent rezult din nsusi textul contractului, partea prejudiciat poate
cere obligarea notarului public la repararea prejudiciilor suferite, n conditiile rspunderii civile
delictuale pentru fapta proprie.

Art. 1259
Refacerea contractului nul
Contractul nul poate fi refcut, n tot sau n parte, cu respectarea tuturor conditiilor
prevzute de lege la data refacerii lui. n toate cazurile, contractul refcut nu va produce efecte
dect pentru viitor, iar nu si pentru trecut.

Art. 1260
Conversiunea contractului nul
(1) Un contract lovit de nulitate absolut va produce totusi efectele actului juridic pentru
care sunt ndeplinite conditiile de fond si de form prevzute de lege.
(2) Cu toate acestea, dispozitiile alin. (1) nu se aplic dac intentia de a exclude aplicarea
conversiunii este stipulat n contractul lovit de nulitate sau reiese, n chip nendoielnic, din
scopurile urmrite de prti la data ncheierii contractului.

4. Validarea contractului

Art. 1261
Cauzele de validare
(1) Contractul afectat de o cauz de nulitate este validat atunci cnd nulitatea este
acoperit.
(2) Nulitatea poate fi acoperit prin confirmare sau prin alte moduri anume prevzute de
lege.

Art. 1262
Confirmarea contractului
(1) Confirmarea unui contract anulabil rezult din vointa, expres sau tacit, de a renunta
la dreptul de a invoca nulitatea.
(2) Vointa de a renunta trebuie s fie cert.

Art. 1263
Conditiile confirmrii
(1) Un contract anulabil poate fi confirmat dac n momentul confirmrii conditiile sale
de validitate sunt ntrunite.
(2) Persoana care poate invoca nulitatea poate confirma contractul numai cunoscnd
cauza de nulitate si, n caz de violent, numai dup ncetarea acesteia.
(3) Persoana chemat de lege s ncuviinteze actele minorului poate, n numele si n
interesul acestuia, cere anularea contractului fcut fr ncuviintarea sa ori s confirme contractul
atunci cnd aceast ncuviintare era suficient pentru ncheierea valabil a acestuia.
(4) Dispozitiile alin. (3) se aplic n mod corespunztor si n cazul actelor ncheiate fr
autorizarea instantei de tutel.

(5) n lipsa confirmrii exprese, este suficient ca obligatia s fie executat n mod
voluntar la data la care ea putea fi valabil confirmat de ctre partea interesat.
(6) Cel care trebuie s confirme poate s fie pus n ntrziere printr-o notificare prin care
partea interesat s i solicite fie s confirme contractul anulabil, fie s exercite actiunea n
anulare, n termen de 6 luni de la notificare, sub sanctiunea decderii din dreptul de a cere
anularea contractului.

Art. 1264
Cuprinsul actului confirmativ
Pentru a fi valabil, actul confirmativ trebuie s cuprind obiectul, cauza si natura
obligatiei si s fac mentiune despre motivul actiunii n anulare, precum si despre intentia de a
repara viciul pe care se ntemeiaz acea actiune.

Art. 1265
Efectele confirmrii
(1) Confirmarea si produce efectele din momentul ncheierii contractului si atrage
renuntarea la mijloacele si exceptiile ce puteau fi opuse, sub rezerva ns a drepturilor dobndite
si conservate de tertii de bun-credint.
(2) Cnd fiecare dintre prti poate invoca nulitatea contractului sau mai multe prti o pot
invoca mpotriva alteia, confirmarea fcut de una dintre acestea nu mpiedic invocarea nulittii
de ctre celelalte prti.
(3) Confirmarea unui contract anulabil pentru vicierea consimtmntului prin dol sau
violent nu implic prin ea nssi renuntarea la dreptul de a cere daune-interese.

SECTIUNEA a 5-a
Interpretarea contractului

Art. 1266
Interpretarea dup vointa concordant a prtilor
(1) Contractele se interpreteaz dup vointa concordant a prtilor, iar nu dup sensul
literal al termenilor.
(2) La stabilirea vointei concordante se va tine seama, ntre altele, de scopul contractului,
de negocierile purtate de prti, de practicile statornicite ntre acestea si de comportamentul lor
ulterior ncheierii contractului.

Art. 1267
Interpretarea sistematic
Clauzele se interpreteaz unele prin altele, dnd fiecreia ntelesul ce rezult din
ansamblul contractului.

Art. 1268
Interpretarea clauzelor ndoielnice
(1) Clauzele susceptibile de mai multe ntelesuri se interpreteaz n sensul ce se
potriveste cel mai bine naturii si obiectului contractului.
(2) Clauzele ndoielnice se interpreteaz tinnd seama, ntre altele, de natura contractului,
de mprejurrile n care a fost ncheiat, de interpretarea dat anterior de prti, de sensul atribuit n
general clauzelor si expresiilor n domeniu si de uzante.
(3) Clauzele se interpreteaz n sensul n care pot produce efecte, iar nu n acela n care
nu ar putea produce niciunul.
(4) Contractul nu cuprinde dect lucrul asupra cruia prtile si-au propus a contracta,
orict de generali ar fi termenii folositi.
(5) Clauzele destinate s exemplifice sau s nlture orice ndoial asupra aplicrii
contractului la un caz particular nu i restrng aplicarea n alte cazuri care nu au fost expres
prevzute.

Art. 1269
Regulile subsidiare de interpretare
(1) Dac, dup aplicarea regulilor de interpretare, contractul rmne neclar, acesta se
interpreteaz n favoarea celui care se oblig.
(2) Stipulatiile nscrise n contractele de adeziune se interpreteaz mpotriva celui care le-
a propus.

SECTIUNEA a 6-a
Efectele contractului

1. Efectele ntre prti

Art. 1270
Forta obligatorie
(1) Contractul valabil ncheiat are putere de lege ntre prtile contractante.
(2) Contractul se modific sau nceteaz numai prin acordul prtilor ori din cauze
autorizate de lege.

Art. 1271
Impreviziunea
(1) Prtile sunt tinute s si execute obligatiile, chiar dac executarea lor a devenit mai
oneroas, fie datorit cresterii costurilor executrii propriei obligatii, fie datorit scderii valorii
contraprestatiei.
(2) Cu toate acestea, dac executarea contractului a devenit excesiv de oneroas datorit
unei schimbri exceptionale a mprejurrilor care ar face vdit injust obligarea debitorului la
executarea obligatiei, instanta poate s dispun:
a) adaptarea contractului, pentru a distribui n mod echitabil ntre prti pierderile si
beneficiile ce rezult din schimbarea mprejurrilor;
b) ncetarea contractului, la momentul si n conditiile pe care le stabileste.
(3) Dispozitiile alin. (2) sunt aplicabile numai dac:
a) schimbarea mprejurrilor a intervenit dup ncheierea contractului;
b) schimbarea mprejurrilor, precum si ntinderea acesteia nu au fost si nici nu puteau fi
avute n vedere de ctre debitor, n mod rezonabil, n momentul ncheierii contractului;
c) debitorul nu si-a asumat riscul schimbrii mprejurrilor si nici nu putea fi n mod
rezonabil considerat c si-ar fi asumat acest risc;
d) debitorul a ncercat, ntr-un termen rezonabil si cu bun-credint, negocierea adaptrii
rezonabile si echitabile a contractului.

Art. 1272
Continutul contractului
(1) Contractul valabil ncheiat oblig nu numai la ceea ce este expres stipulat, dar si la
toate urmrile pe care practicile statornicite ntre prti, uzantele, legea sau echitatea le dau
contractului, dup natura lui.
(2) Clauzele obisnuite ntr-un contract se subnteleg, desi nu sunt stipulate n mod expres.

Art. 1273
Constituirea si transferul drepturilor reale
(1) Drepturile reale se constituie si se transmit prin acordul de voint al prtilor, chiar
dac bunurile nu au fost predate, dac acest acord poart asupra unor bunuri determinate, ori prin
individualizarea bunurilor, dac acordul poart asupra unor bunuri de gen.
(2) Fructele bunului sau dreptului transmis se cuvin dobnditorului de la data transferului
propriettii bunului ori, dup caz, a cesiunii dreptului, afar de cazul n care prin lege sau prin
vointa prtilor se dispune altfel.
(3) Dispozitiile n materie de carte funciar, precum si dispozitiile speciale referitoare la
transferul anumitor categorii de bunuri mobile rmn aplicabile.

Art. 1274
Riscul n contractul translativ de proprietate
(1) n lips de stipulatie contrar, ct timp bunul nu este predat, riscul contractului
rmne n sarcina debitorului obligatiei de predare, chiar dac proprietatea a fost transferat
dobnditorului. n cazul pieirii fortuite a bunului, debitorul obligatiei de predare pierde dreptul la
contraprestatie, iar dac a primit-o, este obligat s o restituie.
(2) Cu toate acestea, creditorul pus n ntrziere preia riscul pieirii fortuite a bunului. El
nu se poate libera chiar dac ar dovedi c bunul ar fi pierit si dac obligatia de predare ar fi fost
executat la timp.

Art. 1275
Transmiterea succesiv a unui bun mobil
(1) Dac cineva a transmis succesiv ctre mai multe persoane proprietatea unui bun mobil
corporal, cel care a dobndit cu bun-credint posesia efectiv a bunului este titular al dreptului,
chiar dac titlul su are dat ulterioar.
(2) Este de bun-credint dobnditorul care, la data intrrii n posesie, nu a cunoscut si
nici nu putea s cunoasc obligatia asumat anterior de nstrintor.
(3) Dac niciunul dintre dobnditori nu a obtinut posesia efectiv a bunului mobil
corporal si creanta fiecruia de predare a bunului este exigibil, va fi preferat cel care a sesizat
cel dinti instanta de judecat.

Art. 1276
Denuntarea unilateral
(1) Dac dreptul de a denunta contractul este recunoscut uneia dintre prti, acesta poate fi
exercitat att timp ct executarea contractului nu a nceput.
(2) n contractele cu executare succesiv sau continu, acest drept poate fi exercitat cu
respectarea unui termen rezonabil de preaviz, chiar si dup nceperea executrii contractului, ns
denuntarea nu produce efecte n privinta prestatiilor executate sau care se afl n curs de
executare.
(3) Dac s-a stipulat o prestatie n schimbul denuntrii, aceasta produce efecte numai
atunci cnd prestatia este executat.
(4) Dispozitiile prezentului articol se aplic n lips de conventie contrar.

Art. 1277
Contractul pe durat nedeterminat
Contractul ncheiat pe durat nedeterminat poate fi denuntat unilateral de oricare dintre
prti cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz. Orice clauz contrar sau stipularea unei
prestatii n schimbul denuntrii contractului se consider nescris.

Art. 1278
Pactul de optiune
(1) Atunci cnd prtile convin ca una dintre ele s rmn legat de propria declaratie de
voint, iar cealalt s o poat accepta sau refuza, acea declaratie se consider o ofert irevocabil
si produce efectele prevzute la art. 1191.
(2) Dac prtile nu au convenit un termen pentru acceptare, acesta poate fi stabilit de
instant prin ordonant presedintial, cu citarea prtilor.
(3) Pactul de optiune trebuie s contin toate elementele contractului pe care prtile
urmresc s l ncheie, astfel nct acesta s se poat ncheia prin simpla acceptare a
beneficiarului optiunii.
(4) Contractul se ncheie prin exercitarea optiunii n sensul acceptrii de ctre beneficiar a
declaratiei de voint a celeilalte prti, n conditiile convenite prin pact.
(5) Att pactul de optiune, ct si declaratia de acceptare trebuie ncheiate n forma
prevzut de lege pentru contractul pe care prtile urmresc s l ncheie.

Art. 1279
Promisiunea de a contracta
(1) Promisiunea de a contracta trebuie s contin toate acele clauze ale contractului
promis, n lipsa crora prtile nu ar putea executa promisiunea.
(2) n caz de neexecutare a promisiunii, beneficiarul are dreptul la daune-interese.
(3) De asemenea, dac promitentul refuz s ncheie contractul promis, instanta, la
cererea prtii care si-a ndeplinit propriile obligatii, poate s pronunte o hotrre care s tin loc
de contract, atunci cnd natura contractului o permite, iar cerintele legii pentru validitatea
acestuia sunt ndeplinite. Prevederile prezentului alineat nu sunt aplicabile n cazul promisiunii
de a ncheia un contract real, dac prin lege nu se prevede altfel.
(4) Conventia prin care prtile se oblig s negocieze n vederea ncheierii sau modificrii
unui contract nu constituie promisiune de a contracta.

2. Efectele fat de terti

I. Dispozitii generale

Art. 1280
Relativitatea efectelor contractului
Contractul produce efecte numai ntre prti, dac prin lege nu se prevede altfel.

Art. 1281
Opozabilitatea efectelor contractului
Contractul este opozabil tertilor, care nu pot aduce atingere drepturilor si obligatiilor
nscute din contract. Tertii se pot prevala de efectele contractului, ns fr a avea dreptul de a
cere executarea lui, cu exceptia cazurilor prevzute de lege.

Art. 1282
Transmisiunea drepturilor si obligatiilor ctre succesori
(1) La moartea unei prti, drepturile si obligatiile contractuale ale acesteia se transmit
succesorilor si universali sau cu titlu universal, dac din lege, din stipulatia prtilor ori din
natura contractului nu rezult contrariul.
(2) Drepturile, precum si, n cazurile prevzute de lege, obligatiile contractuale n strns
legtur cu un bun se transmit, odat cu acesta, succesorilor cu titlu particular ai prtilor.

II. Promisiunea faptei altuia

Art. 1283
Efectele
(1) Cel care se angajeaz la a determina un tert s ncheie sau s ratifice un act este tinut
s repare prejudiciul cauzat dac tertul refuz s se oblige sau, atunci cnd s-a obligat si ca
fideiusor, dac tertul nu execut prestatia promis.
(2) Cu toate acestea, promitentul nu rspunde dac asigur executarea obligatiei tertului,
fr a se produce vreun prejudiciu creditorului.
(3) Intentia promitentului de a se angaja personal nu se prezum, ci trebuie s reias
nendoielnic din contract sau din mprejurrile n care acesta a fost ncheiat.

III. Stipulatia pentru altul

Art. 1284
Efectele
(1) Oricine poate stipula n numele su, ns n beneficiul unui tert.
(2) Prin efectul stipulatiei, beneficiarul dobndeste dreptul de a cere direct promitentului
executarea prestatiei.

Art. 1285
Conditiile privind tertul beneficiar
Beneficiarul trebuie s fie determinat sau, cel putin, determinabil la data ncheierii
stipulatiei si s existe n momentul n care promitentul trebuie s si execute obligatia. n caz
contrar, stipulatia profit stipulantului, fr a agrava ns sarcina promitentului.

Art. 1286
Acceptarea stipulatiei
(1) Dac tertul beneficiar nu accept stipulatia, dreptul su se consider a nu fi existat
niciodat.
(2) Stipulatia poate fi revocat ct timp acceptarea beneficiarului nu a ajuns la stipulant
sau la promitent. Stipulatia poate fi acceptat si dup decesul stipulantului sau al promitentului.

Art. 1287
Revocarea stipulatiei
(1) Stipulantul este singurul ndrepttit s revoce stipulatia, creditorii sau mostenitorii si
neputnd s o fac. Stipulantul nu poate ns revoca stipulatia fr acordul promitentului dac
acesta din urm are interesul s o execute.
(2) Revocarea stipulatiei produce efecte din momentul n care ajunge la promitent. Dac
nu a fost desemnat un alt beneficiar, revocarea profit stipulantului sau mostenitorilor acestuia,
fr a agrava ns sarcina promitentului.

Art. 1288
Mijloacele de aprare ale promitentului
Promitentul poate opune beneficiarului numai aprrile ntemeiate pe contractul care
cuprinde stipulatia.

IV. Simulatia

Art. 1289
Efecte ntre prti
(1) Contractul secret produce efecte numai ntre prti si, dac din natura contractului ori
din stipulatia prtilor nu rezult contrariul, ntre succesorii lor universali sau cu titlu universal.
(2) Cu toate acestea, contractul secret nu produce efecte nici ntre prti dac nu
ndeplineste conditiile de fond cerute de lege pentru ncheierea sa valabil.

Art. 1290
Efecte fat de terti
(1) Contractul secret nu poate fi invocat de prti, de ctre succesorii lor universali, cu titlu
universal sau cu titlu particular si nici de ctre creditorii nstrintorului aparent mpotriva
tertilor care, ntemeindu-se cu bun-credint pe contractul public, au dobndit drepturi de la
achizitorul aparent.
(2) Tertii pot invoca mpotriva prtilor existenta contractului secret, atunci cnd acesta le
vatm drepturile.

Art. 1291
Raporturile cu creditorii
(1) Existenta contractului secret nu poate fi opus de prti creditorilor dobnditorului
aparent care, cu bun-credint, au notat nceperea urmririi silite n cartea funciar sau au obtinut
sechestru asupra bunurilor care au fcut obiectul simulatiei.
(2) Dac exist un conflict ntre creditorii nstrintorului aparent si creditorii
dobnditorului aparent, sunt preferati cei dinti, n cazul n care creanta lor este anterioar
contractului secret.

Art. 1292
Proba simulatiei
Dovada simulatiei poate fi fcut de terti sau de creditori cu orice mijloc de prob. Prtile
pot dovedi si ele simulatia cu orice mijloc de prob, atunci cnd pretind c aceasta are caracter
ilicit.

Art. 1293
Actele unilaterale
Dispozitiile referitoare la simulatie se aplic n mod corespunztor si actelor juridice
unilaterale destinate unei persoane determinate, care au fost simulate prin acordul dintre autorul
actului si destinatarul su.

Art. 1294
Actele nepatrimoniale
Dispozitiile referitoare la simulatie nu se aplic actelor juridice nepatrimoniale.

SECTIUNEA a 7-a
Reprezentarea

Art. 1295
Temeiul reprezentrii
Puterea de a reprezenta poate rezulta fie din lege, fie dintr-un act juridic ori dintr-o
hotrre judectoreasc, dup caz.

Art. 1296
Efecte
Contractul ncheiat de reprezentant, n limitele mputernicirii, n numele reprezentatului
produce efecte direct ntre reprezentat si cealalt parte.

Art. 1297
Neartarea calittii de reprezentant
(1) Contractul ncheiat de reprezentant n limita puterilor conferite, atunci cnd tertul
contractant nu cunostea si nici nu ar fi trebuit s cunoasc faptul c reprezentantul actiona n
aceast calitate, i oblig numai pe reprezentant si pe tert, dac prin lege nu se prevede altfel.
(2) Cu toate acestea, dac reprezentantul, atunci cnd contracteaz cu tertul n limita
puterilor conferite, pe seama unei ntreprinderi, pretinde c este titularul acesteia, tertul care
descoper ulterior identitatea adevratului titular poate s exercite si mpotriva acestuia din urm
drepturile pe care le are mpotriva reprezentantului.

Art. 1298
Capacitatea prtilor
n cazul reprezentrii conventionale, att reprezentatul, ct si reprezentantul trebuie s
aib capacitatea de a ncheia actul pentru care reprezentarea a fost dat.

Art. 1299
Viciile de consimtmnt
Contractul este anulabil atunci cnd consimtmntul reprezentantului este viciat. Dac
ns viciul de consimtmnt priveste elemente stabilite de reprezentat, contractul este anulabil
numai dac vointa acestuia din urm a fost viciat.

Art. 1300
Buna-credint
(1) Afar de cazul n care sunt relevante pentru elementele stabilite de reprezentat, buna
sau reaua-credint, cunoasterea sau necunoasterea unei anumite mprejurri se apreciaz n
persoana reprezentantului.
(2) Reprezentatul de rea-credint nu poate invoca niciodat buna-credint a
reprezentantului.

Art. 1301
Forma mputernicirii
mputernicirea nu produce efecte dect dac este dat cu respectarea formelor cerute de
lege pentru ncheierea valabil a contractului pe care reprezentantul urmeaz s l ncheie.

Art. 1302
Justificarea puterii de a reprezenta
Contractantul poate ntotdeauna cere reprezentantului s fac dovada puterilor
ncredintate de reprezentat si, dac reprezentarea este cuprins ntr-un nscris, s i remit o copie
a nscrisului, semnat pentru conformitate.

Art. 1303
Conflictul de interese
Contractul ncheiat de un reprezentant aflat n conflict de interese cu reprezentatul poate
fi anulat la cererea reprezentatului, atunci cnd conflictul era cunoscut sau trebuia s fie cunoscut
de contractant la data ncheierii contractului.

Art. 1304
Contractul cu sine nsusi si dubla reprezentare
(1) Contractul ncheiat de reprezentant cu sine nsusi, n nume propriu, este anulabil
numai la cererea reprezentatului, cu exceptia cazului n care reprezentantul a fost mputernicit n
mod expres n acest sens sau cuprinsul contractului a fost determinat n asemenea mod nct s
exclud posibilitatea unui conflict de interese.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplic si n cazul dublei reprezentri.

Art. 1305
ncetarea mputernicirii
Puterea de reprezentare nceteaz prin renuntarea de ctre reprezentant la mputernicire
sau prin revocarea acesteia de ctre reprezentat.

Art. 1306
Modificarea si revocarea mputernicirii
Modificarea si revocarea mputernicirii trebuie aduse la cunostinta tertilor prin mijloace
corespunztoare. n caz contrar, acestea nu sunt opozabile tertilor dect dac se dovedeste c
acestia le cunosteau ori puteau s le cunoasc n momentul ncheierii contractului.

Art. 1307
Alte cauze de ncetare a puterii de a reprezenta
(1) Puterea de a reprezenta nceteaz prin decesul sau incapacitatea reprezentantului ori a
reprezentatului, dac din conventie ori din natura afacerii nu rezult contrariul.
(2) Dac reprezentantul sau reprezentatul este persoan juridic, puterea de a reprezenta
nceteaz la data la care persoana juridic si nceteaz existenta.
(3) n cazul deschiderii procedurii insolventei asupra reprezentantului sau reprezentatului,
puterea de a reprezenta nceteaz n conditiile prevzute de lege.
(4) ncetarea puterii de a reprezenta nu produce efecte n privinta tertilor care, n
momentul ncheierii contractului, nu cunosteau si nici nu trebuiau s cunoasc aceast
mprejurare.

Art. 1308
Obligatiile reprezentantului la ncetarea mputernicirii
(1) La ncetarea puterilor ncredintate, reprezentantul este obligat s restituie
reprezentatului nscrisul care constat aceste puteri.
(2) Reprezentantul nu poate retine acest nscris drept garantie a creantelor sale asupra
reprezentatului, dar poate s cear o copie a nscrisului, certificat de reprezentat, cu mentiunea
c puterea de reprezentare a ncetat.

Art. 1309
Lipsa sau depsirea puterii de reprezentare
(1) Contractul ncheiat de persoana care actioneaz n calitate de reprezentant, ns fr a
avea mputernicire sau cu depsirea puterilor conferite, nu produce efecte ntre reprezentat si tert.
(2) Dac ns, prin comportamentul su, reprezentatul l-a determinat pe tertul contractant
s cread n mod rezonabil c reprezentantul are puterea de a-l reprezenta si c actioneaz n
limita puterilor conferite, reprezentatul nu se poate prevala fat de tertul contractant de lipsa
puterii de a reprezenta.

Art. 1310
Rspunderea reprezentantului
Cel care ncheie un contract n calitate de reprezentant, neavnd mputernicire ori
depsind limitele puterilor care i-au fost ncredintate, rspunde pentru prejudiciile cauzate
tertului contractant care s-a ncrezut, cu bun-credint, n ncheierea valabil a contractului.

Art. 1311
Ratificarea
(1) n cazurile prevzute la art. 1309, cel n numele cruia s-a ncheiat contractul poate s
l ratifice, respectnd formele cerute de lege pentru ncheierea sa valabil.
(2) Tertul contractant poate, printr-o notificare, s acorde un termen rezonabil pentru
ratificare, dup a crui mplinire contractul nu mai poate fi ratificat.

Art. 1312
Efectele ratificrii
Ratificarea are efect retroactiv, fr a afecta ns drepturile dobndite de terti ntre timp.

Art. 1313
Transmisiunea faculttii de a ratifica
Facultatea de a ratifica se transmite mostenitorilor.

Art. 1314
Desfiintarea contractului naintea ratificrii
Tertul contractant si cel care a ncheiat contractul n calitate de reprezentant pot conveni
desfiintarea contractului ct timp acesta nu a fost ratificat.

SECTIUNEA a 8-a
Cesiunea contractului

Art. 1315
Notiunea
(1) O parte poate s si substituie un tert n raporturile nscute dintr-un contract numai
dac prestatiile nu au fost nc integral executate, iar cealalt parte consimte la aceasta.
(2) Sunt exceptate cazurile anume prevzute de lege.

Art. 1316
Forma cesiunii
Cesiunea contractului si acceptarea acesteia de ctre contractantul cedat trebuie ncheiate
n forma cerut de lege pentru validitatea contractului cedat.

Art. 1317
Momentul cesiunii
(1) Dac o parte a consimtit n mod anticipat ca partea cealalt s si poat substitui un
tert n raporturile nscute din contract, cesiunea produce efecte fat de acea parte din momentul
n care substituirea i este notificat ori, dup caz, din momentul n care o accept.
(2) n cazul n care toate elementele contractului rezult dintr-un nscris n care este
cuprins clauza la ordin sau o alt mentiune echivalent, dac prin lege nu se prevede altfel,
girarea nscrisului produce efectul substituirii giratarului n toate drepturile si obligatiile
girantului.
(3) Dispozitiile n materie de carte funciar, precum si dispozitiile referitoare la transferul
ori publicitatea anumitor categorii de bunuri mobile rmn aplicabile.

Art. 1318
Liberarea cedentului
(1) Cedentul este liberat de obligatiile sale fat de contractantul cedat din momentul n
care substituirea si produce efectele fat de acesta.
(2) n cazul n care a declarat c nu l libereaz pe cedent, contractantul cedat se poate
ndrepta mpotriva acestuia atunci cnd cesionarul nu si execut obligatiile. n acest caz,
contractantul cedat trebuie, sub sanctiunea pierderii dreptului de regres mpotriva cedentului, s
i notifice neexecutarea obligatiilor de ctre cesionar, n termen de 15 zile de la data neexecutrii
sau, dup caz, de la data la care a cunoscut faptul neexecutrii.

Art. 1319
Exceptiile contractantului cedat
Contractantul cedat poate opune cesionarului toate exceptiile ce rezult din contract.
Contractantul cedat nu poate invoca ns fat de cesionar vicii de consimtmnt, precum si orice
aprri sau exceptii nscute din raporturile sale cu cedentul dect dac si-a rezervat acest drept
atunci cnd a consimtit la substituire.

Art. 1320
Obligatia de garantie
(1) Cedentul garanteaz validitatea contractului.
(2) Atunci cnd cedentul garanteaz executarea contractului, acesta va fi tinut ca un
fideiusor pentru obligatiile contractantului cedat.

SECTIUNEA a 9-a
ncetarea contractului

Art. 1321
Cauzele de ncetare
Contractul nceteaz, n conditiile legii, prin executare, acordul de voint al prtilor,
denuntare unilateral, expirarea termenului, ndeplinirea sau, dup caz, nendeplinirea conditiei,
imposibilitate fortuit de executare, precum si din orice alte cauze prevzute de lege.

Art. 1322
Efectele ncetrii
La ncetarea contractului prtile sunt liberate de obligatiile asumate. Ele pot fi ns tinute
la repararea prejudiciilor cauzate si, dup caz, la restituirea, n natur sau prin echivalent, a
prestatiilor primite n urma ncheierii contractului.

Art. 1323
Restituirea prestatiilor
Restituirea prestatiilor primite se face potrivit dispozitiilor art. 1635-1649.

CAPITOLUL II
Actul juridic unilateral

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 1324
Notiunea
Este unilateral actul juridic care presupune numai manifestarea de voint a autorului su.

Art. 1325
Regimul juridic
Dac prin lege nu se prevede altfel, dispozitiile legale privitoare la contracte se aplic n
mod corespunztor actelor unilaterale.

Art. 1326
Actele unilaterale supuse comunicrii
(1) Actul unilateral este supus comunicrii atunci cnd constituie, modific sau stinge un
drept al destinatarului si ori de cte ori informarea destinatarului este necesar potrivit naturii
actului.
(2) Dac prin lege nu se prevede altfel, comunicarea se poate face n orice modalitate
adecvat, dup mprejurri.
(3) Actul unilateral produce efecte din momentul n care comunicarea ajunge la
destinatar, chiar dac acesta nu a luat cunostint de aceasta din motive care nu i sunt imputabile.

SECTIUNEA a 2-a
Actul unilateral ca izvor de obligatii

Art. 1327
Promisiunea unilateral
(1) Promisiunea unilateral fcut cu intentia de a se obliga independent de acceptare l
leag numai pe autor.
(2) Destinatarul actului poate s refuze dreptul astfel nscut.
(3) Dac autorul actului nu a stipulat expres un termen, promisiunea se consider fcut
pentru o anumit durat, potrivit cu natura obligatiei si cu mprejurrile n care a fost asumat.

Art. 1328
Promisiunea public de recompens
(1) Cel care promite n mod public o recompens n schimbul executrii unei prestatii
este obligat s fac plata, chiar dac prestatia a fost executat fr a se cunoaste promisiunea.
(2) Dac prestatia a fost executat de mai multe persoane mpreun, recompensa se
mparte ntre ele, potrivit contributiei fiecreia la obtinerea rezultatului, iar dac aceasta nu se
poate stabili, recompensa se mparte n mod egal.
(3) Atunci cnd prestatia a fost executat separat de mai multe persoane, recompensa se
cuvine aceleia care a comunicat cea dinti rezultatul.

Art. 1329
Revocarea promisiunii publice de recompens
(1) Promisiunea poate fi revocat n aceeasi form n care a fost fcut public sau ntr-o
form echivalent.
(2) Revocarea nu produce efecte fat de cel care, mai nainte de publicarea ei, a executat
prestatia.
(3) Dac revocarea a fost fcut fr just cauz, autorul promisiunii datoreaz o
despgubire echitabil, care nu va putea depsi recompensa promis, celor care nainte de
publicarea revocrii au fcut cheltuieli n vederea executrii prestatiei. Cu toate acestea,
promitentul nu datoreaz despgubiri, dac dovedeste c rezultatul cerut nu putea fi obtinut.
(4) Dreptul la actiunea n despgubire se prescrie n termen de un an de la data publicrii
revocrii.

CAPITOLUL III
Faptul juridic licit

SECTIUNEA 1
Gestiunea de afaceri

Art. 1330
Conditii
(1) Exist gestiune de afaceri atunci cnd, fr s fie obligat, o persoan, numit gerant,
gestioneaz n mod voluntar si oportun afacerile altei persoane, numit gerat, care nu cunoaste
existenta gestiunii sau, cunoscnd gestiunea, nu este n msur s desemneze un mandatar ori s
se ngrijeasc n alt fel de afacerile sale.
(2) Cel care, fr s stie, lucreaz n interesul altuia nu este tinut de obligatiile ce i revin,
potrivit legii, gerantului. El este ndrepttit la restituire potrivit regulilor aplicabile mbogtirii
fr just cauz.
(3) Nu exist gestiune de afaceri atunci cnd cel care administreaz afacerile unei alte
persoane actioneaz cu intentia de a o gratifica.

Art. 1331
Obligatia de nstiintare
Gerantul trebuie s l nstiinteze pe gerat despre gestiunea nceput de ndat ce acest
lucru este posibil.

Art. 1332
Continuarea gestiunii
Gestiunea de afaceri l oblig pe gerant s continue gestiunea nceput pn cnd o poate
abandona fr riscul vreunei pierderi ori pn cnd geratul, personal sau prin reprezentant, ori,
dup caz, mostenitorii acestuia sunt n msur s o preia.

Art. 1333
Continuarea gestiunii de ctre mostenitorii gerantului
Mostenitorii gerantului care cunosc gestiunea sunt tinuti s continue afacerile ncepute de
acesta din urm, n aceleasi conditii ca si gerantul.

Art. 1334
Diligenta datorat de gerant
(1) Gerantul este dator s se ngrijeasc de interesele geratului cu diligenta pe care un bun
proprietar o depune n administrarea bunurilor sale.
(2) Cnd gestiunea a urmrit s l apere pe gerat de o pagub iminent, gerantul nu
rspunde dect pentru prejudiciile cauzate geratului cu intentie sau din culp grav.

Art. 1335
Obligatiile gerantului
La ncetarea gestiunii, gerantul trebuie s dea socoteal geratului si s i remit acestuia
toate bunurile obtinute cu ocazia gestiunii.

Art. 1336
Actele ncheiate de gerant
(1) Gerantul care actioneaz n nume propriu este tinut fat de tertii cu care a contractat,
fr a limita dreptul oricruia dintre acestia de a se regresa mpotriva geratului.
(2) Atunci cnd actioneaz n numele geratului, gerantul nu este tinut fat de tertii cu care
a contractat dect dac geratul nu este obligat fat de acestia.

Art. 1337
Obligatiile geratului
(1) Atunci cnd conditiile gestiunii de afaceri sunt ntrunite, chiar dac rezultatul nu a
fost atins, geratul trebuie s ramburseze gerantului cheltuielile necesare, precum si, n limita
sporului de valoare, cheltuielile utile fcute de gerant, mpreun cu dobnzile din ziua n care au
fost efectuate, si s l despgubeasc pentru prejudiciul pe care, fr culpa sa, gerantul l-a suferit
din cauza gestiunii.
(2) Geratul trebuie s execute si obligatiile nscute din actele necesare si utile care, n
numele ori n beneficiul su, au fost ncheiate de gerant.
(3) Caracterul necesar sau util al actelor si cheltuielilor se apreciaz la momentul la care
gerantul le-a fcut.
(4) n vederea garantrii cheltuielilor necesare, gerantul are dreptul de a cere instantei, n
urma unei expertize dispuse de aceasta cu procedura prevzut de lege pentru ordonanta
presedintial, nscrierea n cartea funciar a unei ipoteci legale, n conditiile legii.

Art. 1338
mpotrivirea beneficiarului gestiunii
(1) Cel care ncepe sau continu o gestiune, cunoscnd sau trebuind s cunoasc
mpotrivirea titularului afacerii, poate cere numai restituirea cheltuielilor necesare. n acest caz,
instanta, la cererea titularului afacerii, poate acorda un termen pentru executarea obligatiei de
restituire.
(2) Cel care ignor mpotrivirea titularului este rspunztor pentru prejudiciile cauzate
chiar si din cea mai usoar culp.

Art. 1339
Gestiunea inoportun
Actele si cheltuielile care, fr a fi necesare sau utile, au fost efectuate pe perioada
gestiunii l oblig pe gerat la restituire numai n msura n care i-au procurat vreun avantaj.

Art. 1340
Ratificarea gestiunii
n privinta actelor juridice, gestiunea ratificat produce, de la data cnd a fost nceput,
efectele unui mandat.

SECTIUNEA a 2-a
Plata nedatorat

Art. 1341
Notiunea
(1) Cel care plteste fr a datora are dreptul la restituire.
(2) Nu este supus restituirii ceea ce s-a pltit cu titlu de liberalitate sau gestiune de
afaceri.
(3) Se prezum, pn la proba contrar, c plata s-a fcut cu intentia de a stinge o datorie
proprie.

Art. 1342
Plata primit cu bun-credint de creditor
(1) Restituirea nu poate fi dispus atunci cnd, n urma pltii, cel care a primit-o cu bun-
credint a lsat s se mplineasc termenul de prescriptie ori s-a lipsit, n orice mod, de titlul su
de creant sau a renuntat la garantiile creantei.
(2) n acest caz, cel care a pltit are drept de regres mpotriva adevratului debitor n
temeiul subrogatiei legale n drepturile creditorului pltit.

Art. 1343
Restituirea pltii anticipate
Ceea ce debitorul a pltit nainte de mplinirea termenului suspensiv nu se poate restitui
dect atunci cnd plata s-a fcut prin dol sau violent. De asemenea, este supus restituirii si
plata fcut nainte de ndeplinirea conditiei suspensive.

Art. 1344
Reguli aplicabile restituirii
Restituirea pltii nedatorate se face potrivit dispozitiilor art. 1635-1649.

SECTIUNEA a 3-a
mbogtirea fr just cauz

Art. 1345
Conditii
Cel care, n mod neimputabil, s-a mbogtit fr just cauz n detrimentul altuia este
obligat la restituire, n msura pierderii patrimoniale suferite de cealalt persoan, dar fr a fi
tinut dincolo de limita propriei sale mbogtiri.

Art. 1346
mbogtirea justificat
mbogtirea este justificat atunci cnd rezult:
a) din executarea unei obligatii valabile;
b) din neexercitarea de ctre cel pgubit a unui drept contra celui mbogtit;
c) dintr-un act ndeplinit de cel pgubit n interesul su personal si exclusiv, pe riscul su
ori, dup caz, cu intentia de a gratifica.

Art. 1347
Conditiile si ntinderea restituirii
(1) Restituirea nu este datorat dect dac mbogtirea subzist la data sesizrii instantei.
(2) Cel care s-a mbogtit este obligat la restituire, n conditiile prevzute la art. 1639-
1647.

Art. 1348
Caracterul subsidiar
Cererea de restituire nu poate fi admis, dac cel prejudiciat are dreptul la o alt actiune
pentru a obtine ceea ce i este datorat.

CAPITOLUL IV
Rspunderea civil

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 1349
Rspunderea delictual
(1) Orice persoan are ndatorirea s respecte regulile de conduit pe care legea sau
obiceiul locului le impune si s nu aduc atingere, prin actiunile ori inactiunile sale, drepturilor
sau intereselor legitime ale altor persoane.
(2) Cel care, avnd discernmnt, ncalc aceast ndatorire rspunde de toate prejudiciile
cauzate, fiind obligat s le repare integral.
(3) n cazurile anume prevzute de lege, o persoan este obligat s repare prejudiciul
cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum si de ruina edificiului.
(4) Rspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabileste prin lege
special.

Art. 1350
Rspunderea contractual
(1) Orice persoan trebuie s si execute obligatiile pe care le-a contractat.
(2) Atunci cnd, fr justificare, nu si ndeplineste aceast ndatorire, ea este
rspunztoare de prejudiciul cauzat celeilalte prti si este obligat s repare acest prejudiciu, n
conditiile legii.
(3) Dac prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre prti nu poate nltura aplicarea
regulilor rspunderii contractuale pentru a opta n favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile.

SECTIUNEA a 2-a
Cauze exoneratoare de rspundere

Art. 1351
Forta major si cazul fortuit
(1) Dac legea nu prevede altfel sau prtile nu convin contrariul, rspunderea este
nlturat atunci cnd prejudiciul este cauzat de fort major sau de caz fortuit.
(2) Forta major este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil.
(3) Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevzut si nici mpiedicat de ctre
cel care ar fi fost chemat s rspund dac evenimentul nu s-ar fi produs.
(4) Dac, potrivit legii, debitorul este exonerat de rspundere contractual pentru un caz
fortuit, el este, de asemenea, exonerat si n caz de fort major.

Art. 1352
Fapta victimei sau a tertului
Fapta victimei nsesi si fapta tertului nltur rspunderea chiar dac nu au caracteristicile
fortei majore, ci doar pe cele ale cazului fortuit, ns numai n cazurile n care, potrivit legii sau
conventiei prtilor, cazul fortuit este exonerator de rspundere.

Art. 1353
Exercitiul drepturilor
Cel care cauzeaz un prejudiciu prin chiar exercitiul drepturilor sale nu este obligat s l
repare, cu exceptia cazului n care dreptul este exercitat abuziv.

Art. 1354
Alte cauze de exonerare
Victima nu poate obtine repararea prejudiciului cauzat de persoana care i-a acordat ajutor
n mod dezinteresat sau de lucrul, animalul ori edificiul de care s-a folosit cu titlu gratuit dect
dac dovedeste intentia sau culpa grav a celui care, potrivit legii, ar fi fost chemat s rspund.

Art. 1355
Clauze privind rspunderea
(1) Nu se poate exclude sau limita, prin conventii sau acte unilaterale, rspunderea pentru
prejudiciul material cauzat altuia printr-o fapt svrsit cu intentie sau din culp grav.
(2) Sunt valabile clauzele care exclud rspunderea pentru prejudiciile cauzate, printr-o
simpl imprudent sau neglijent, bunurilor victimei.
(3) Rspunderea pentru prejudiciile cauzate integrittii fizice sau psihice ori snttii nu
poate fi nlturat ori diminuat dect n conditiile legii.
(4) Declaratia de acceptare a riscului producerii unui prejudiciu nu constituie, prin ea
nssi, renuntarea victimei la dreptul de a obtine plata despgubirilor.

Art. 1356
Anunturi privitoare la rspundere
(1) Un anunt care exclude sau limiteaz rspunderea contractual, indiferent dac este
adus ori nu la cunostinta publicului, nu are niciun efect dect dac acela care l invoc face
dovada c cel prejudiciat cunostea existenta anuntului la momentul ncheierii contractului.
(2) Printr-un anunt nu poate fi exclus sau limitat rspunderea delictual pentru
prejudiciile cauzate victimei. Un asemenea anunt poate avea ns valoarea semnalrii unui
pericol, fiind aplicabile, dup mprejurri, dispozitiile art. 1371 alin. (1).

SECTIUNEA a 3-a
Rspunderea pentru fapta proprie

Art. 1357
Conditiile rspunderii
(1) Cel care cauzeaz altuia un prejudiciu printr-o fapt ilicit, svrsit cu vinovtie, este
obligat s l repare.
(2) Autorul prejudiciului rspunde pentru cea mai usoar culp.

Art. 1358
Criterii particulare de apreciere a vinovtiei
Pentru aprecierea vinovtiei se va tine seama de mprejurrile n care s-a produs
prejudiciul, strine de persoana autorului faptei, precum si, dac este cazul, de faptul c
prejudiciul a fost cauzat de un profesionist n exploatarea unei ntreprinderi.

Art. 1359
Repararea prejudiciului constnd n vtmarea unui interes
Autorul faptei ilicite este obligat s repare prejudiciul cauzat si cnd acesta este urmare a
atingerii aduse unui interes al altuia, dac interesul este legitim, serios si, prin felul n care se
manifest, creeaz aparenta unui drept subiectiv.

Art. 1360
Legitima aprare
(1) Nu datoreaz despgubire cel care, fiind n legitim aprare, a cauzat agresorului un
prejudiciu.
(2) Cu toate acestea, va putea fi obligat la plata unei indemnizatii adecvate si echitabile
cel care a svrsit o infractiune prin depsirea limitelor legitimei aprri.

Art. 1361
Starea de necesitate
Cel care, aflat n stare de necesitate, a distrus sau a deteriorat bunurile altuia pentru a se
apra pe sine ori bunurile proprii de un prejudiciu sau pericol iminent este obligat s repare
prejudiciul cauzat, potrivit regulilor aplicabile mbogtirii fr just cauz.

Art. 1362
Obligatia tertului de reparare a prejudiciului
Dac, n cazurile prevzute la art. 1360 alin. (2) si art. 1361, fapta pgubitoare a fost
svrsit n interesul unei terte persoane, cel prejudiciat se va ndrepta mpotriva acesteia n
temeiul mbogtirii fr just cauz.

Art. 1363
Divulgarea secretului comercial
O persoan se poate exonera de rspundere pentru prejudiciul cauzat prin divulgarea
secretului comercial dovedind c divulgarea a fost impus de mprejurri grave ce priveau
sntatea sau siguranta public.

Art. 1364
ndeplinirea unei activitti impuse ori permise de lege
ndeplinirea unei activitti impuse ori permise de lege sau ordinul superiorului nu l
exonereaz de rspundere pe cel care putea s si dea seama de caracterul ilicit al faptei sale
svrsite n asemenea mprejurri.

Art. 1365
Efectele hotrrii penale
Instanta civil nu este legat de dispozitiile legii penale si nici de hotrrea definitiv de
achitare sau de ncetare a procesului penal n ceea ce priveste existenta prejudiciului ori a
vinovtiei autorului faptei ilicite.

Art. 1366
Rspunderea minorului si a celui pus sub interdictie judectoreasc
(1) Minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani sau persoana pus sub interdictie
judectoreasc nu rspunde de prejudiciul cauzat, dac nu se dovedeste discernmntul su la
data svrsirii faptei.
(2) Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani rspunde de prejudiciul cauzat, n afar de
cazul n care dovedeste c a fost lipsit de discernmnt la data svrsirii faptei.

Art. 1367
Rspunderea altor persoane lipsite de discernmnt
(1) Cel care a cauzat un prejudiciu nu este rspunztor dac n momentul n care a
svrsit fapta pgubitoare era ntr-o stare, chiar vremelnic, de tulburare a mintii care l-a pus n
neputint de a-si da seama de urmrile faptei sale.
(2) Cu toate acestea, cel care a cauzat prejudiciul este rspunztor, dac starea vremelnic
de tulburare a mintii a fost provocat de el nsusi, prin betia produs de alcool, de stupefiante sau
de alte substante.

Art. 1368
Obligatia subsidiar de indemnizare a victimei
(1) Lipsa discernmntului nu l scuteste pe autorul prejudiciului de plata unei
indemnizatii ctre victim ori de cte ori nu poate fi angajat rspunderea persoanei care avea,
potrivit legii, ndatorirea de a-l supraveghea.
(2) Indemnizatia va fi stabilit ntr-un cuantum echitabil, tinndu-se seama de starea
patrimonial a prtilor.

Art. 1369
Rspunderea altor persoane
(1) Cel care l-a ndemnat sau l-a determinat pe altul s cauzeze un prejudiciu, l-a ajutat n
orice fel s l pricinuiasc sau, cu bun stiint, a tinuit bunuri ce proveneau dintr-o fapt ilicit
ori a tras foloase din prejudicierea altuia rspunde solidar cu autorul faptei.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplic si n privinta celui care, n orice fel, a mpiedicat ori a
ntrziat chemarea n judecat a autorului faptei ilicite.

Art. 1370
Imposibilitatea de individualizare a autorului faptei ilicite
Dac prejudiciul a fost cauzat prin actiunea simultan sau succesiv a mai multor
persoane, fr s se poat stabili c a fost cauzat sau, dup caz, c nu putea fi cauzat prin fapta
vreuneia dintre ele, toate aceste persoane vor rspunde solidar fat de victim.

Art. 1371
Vinovtia comun. Pluralitatea de cauze
(1) n cazul n care victima a contribuit cu intentie sau din culp la cauzarea ori la mrirea
prejudiciului sau nu le-a evitat, n tot sau n parte, desi putea s o fac, cel chemat s rspund va
fi tinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplic si n cazul n care la cauzarea prejudiciului au contribuit
att fapta svrsit de autor, cu intentie sau din culp, ct si forta major, cazul fortuit ori fapta
tertului pentru care autorul nu este obligat s rspund.

SECTIUNEA a 4-a
Rspunderea pentru fapta altuia

Art. 1372
Rspunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdictie
(1) Cel care n temeiul legii, al unui contract ori al unei hotrri judectoresti este obligat
s supravegheze un minor sau o persoan pus sub interdictie rspunde de prejudiciul cauzat
altuia de ctre aceste din urme persoane.
(2) Rspunderea subzist chiar n cazul cnd fptuitorul, fiind lipsit de discernmnt, nu
rspunde pentru fapta proprie.
(3) Cel obligat la supraveghere este exonerat de rspundere numai dac dovedeste c nu a
putut mpiedica fapta prejudiciabil. n cazul printilor sau, dup caz, al tutorilor, dovada se
consider a fi fcut numai dac ei probeaz c fapta copilului constituie urmarea unei alte cauze
dect modul n care si-au ndeplinit ndatoririle decurgnd din exercitiul autorittii printesti.

Art. 1373
Rspunderea comitentilor pentru prepusi
(1) Comitentul este obligat s repare prejudiciul cauzat de prepusii si ori de cte ori
fapta svrsit de acestia are legtur cu atributiile sau cu scopul functiilor ncredintate.
(2) Este comitent cel care, n virtutea unui contract sau n temeiul legii, exercit directia,
supravegherea si controlul asupra celui care ndeplineste anumite functii sau nsrcinri n
interesul su ori al altuia.
(3) Comitentul nu rspunde dac dovedeste c victima cunostea sau, dup mprejurri,
putea s cunoasc, la data svrsirii faptei prejudiciabile, c prepusul a actionat fr nicio
legtur cu atributiile sau cu scopul functiilor ncredintate.

Art. 1374
Corelatia formelor de rspundere pentru fapta altei persoane
(1) Printii nu rspund dac fac dovada c sunt ndeplinite cerintele rspunderii persoanei
care avea obligatia de supraveghere a minorului.
(2) Nicio alt persoan, n afara comitentului, nu rspunde pentru fapta prejudiciabil
svrsit de minorul care avea calitatea de prepus. Cu toate acestea, n cazul n care comitentul
este printele minorului care a svrsit fapta ilicit, victima are dreptul de a opta asupra temeiului
rspunderii.

SECTIUNEA a 5-a
Rspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale sau de lucruri

Art. 1375
Rspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale
Proprietarul unui animal sau cel care se serveste de el rspunde, independent de orice
culp, de prejudiciul cauzat de animal, chiar dac acesta a scpat de sub paza sa.

Art. 1376
Rspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri
(1) Oricine este obligat s repare, independent de orice culp, prejudiciul cauzat de lucrul
aflat sub paza sa.
(2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si n cazul coliziunii unor vehicule sau n alte
cazuri similare. Cu toate acestea, n astfel de cazuri, sarcina reparrii tuturor prejudiciilor va
reveni numai celui a crui fapt culpabil ntruneste, fat de ceilalti, conditiile fortei majore.

Art. 1377
Notiunea de paz
n ntelesul dispozitiilor art. 1375 si 1376, are paza animalului sau a lucrului proprietarul
ori cel care, n temeiul unei dispozitii legale sau al unui contract ori chiar numai n fapt, exercit
n mod independent controlul si supravegherea asupra animalului sau a lucrului si se serveste de
acesta n interes propriu.

Art. 1378
Rspunderea pentru ruina edificiului
Proprietarul unui edificiu sau al unei constructii de orice fel este obligat s repare
prejudiciul cauzat prin ruina lor ori prin desprinderea unor prti din ele, dac aceasta este
urmarea lipsei de ntretinere sau a unui viciu de constructie.

Art. 1379
Alte cazuri de rspundere
(1) Cel care ocup un imobil, chiar fr niciun titlu, rspunde pentru prejudiciul cauzat
prin cderea sau aruncarea din imobil a unui lucru.
(2) Dac, n cazul prevzut la alin. (1), sunt ndeplinite si conditiile rspunderii pentru
prejudiciile cauzate de lucruri, victima are un drept de optiune n vederea reparrii prejudiciului.

Art. 1380
Cauze de exonerare
n cazurile prevzute la art. 1375, 1376, 1378 si 1379 nu exist obligatie de reparare a
prejudiciului, atunci cnd acesta este cauzat exclusiv de fapta victimei nsesi ori a unui tert sau
este urmarea unui caz de fort major.

SECTIUNEA a 6-a
Repararea prejudiciului n cazul rspunderii delictuale

Art. 1381
Obiectul reparatiei
(1) Orice prejudiciu d dreptul la reparatie.
(2) Dreptul la reparatie se naste din ziua cauzrii prejudiciului, chiar dac acest drept nu
poate fi valorificat imediat.
(3) Dreptului la reparatie i sunt aplicabile, de la data nasterii sale, toate dispozitiile legale
privind executarea, transmisiunea, transformarea si stingerea obligatiilor.

Art. 1382
Rspunderea solidar
Cei care rspund pentru o fapt prejudiciabil sunt tinuti solidar la reparatie fat de cel
prejudiciat.

Art. 1383
Raporturile dintre debitori
ntre cei care rspund solidar, sarcina reparatiei se mparte proportional n msura n care
fiecare a participat la cauzarea prejudiciului ori potrivit cu intentia sau cu gravitatea culpei
fiecruia, dac aceast participare nu poate fi stabilit. n cazul n care nici astfel nu se poate
mprti sarcina reparatiei, fiecare va contribui n mod egal la repararea prejudiciului.

Art. 1384
Dreptul de regres
(1) Cel care rspunde pentru fapta altuia se poate ntoarce mpotriva aceluia care a cauzat
prejudiciul, cu exceptia cazului n care acesta din urm nu este rspunztor pentru prejudiciul
cauzat.
(2) Cnd cel care rspunde pentru fapta altuia este statul, Ministerul Finantelor Publice se
va ntoarce n mod obligatoriu, pe cale judiciar, mpotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, n
msura n care acesta din urm este rspunztor, potrivit legii speciale, pentru producerea acelui
prejudiciu.
(3) Dac prejudiciul a fost cauzat de mai multe persoane, cel care, fiind rspunztor
pentru fapta uneia dintre ele, a pltit despgubirea se poate ntoarce si mpotriva celorlalte
persoane care au contribuit la cauzarea prejudiciului sau, dac va fi cazul, mpotriva celor care
rspund pentru acestea. n toate cazurile, regresul va fi limitat la ceea ce depseste partea ce
revine persoanei pentru care se rspunde si nu poate depsi partea din despgubire ce revine
fiecreia dintre persoanele mpotriva crora se exercit regresul.
(4) n toate cazurile, cel care exercit regresul nu poate recupera partea din despgubire
care corespunde propriei sale contributii la cauzarea prejudiciului.

Art. 1385
ntinderea reparatiei
(1) Prejudiciul se repar integral, dac prin lege nu se prevede altfel.
(2) Se vor putea acorda despgubiri si pentru un prejudiciu viitor dac producerea lui este
nendoielnic.
(3) Despgubirea trebuie s cuprind pierderea suferit de cel prejudiciat, cstigul pe care
n conditii obisnuite el ar fi putut s l realizeze si de care a fost lipsit, precum si cheltuielile pe
care le-a fcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
(4) Dac fapta ilicit a determinat si pierderea sansei de a obtine un avantaj sau de a evita
o pagub, reparatia va fi proportional cu probabilitatea obtinerii avantajului ori, dup caz, a
evitrii pagubei, tinnd cont de mprejurri si de situatia concret a victimei.

Art. 1386
Formele reparatiei
(1) Repararea prejudiciului se face n natur, prin restabilirea situatiei anterioare, iar dac
aceasta nu este cu putint ori dac victima nu este interesat de reparatia n natur, prin plata unei
despgubiri, stabilit prin acordul prtilor sau, n lips, prin hotrre judectoreasc.
(2) La stabilirea despgubirii se va avea n vedere, dac prin lege nu se prevede altfel,
data producerii prejudiciului.
(3) Dac prejudiciul are un caracter de continuitate, despgubirea se acord sub form de
prestatii periodice.
(4) n cazul prejudiciului viitor, despgubirea, indiferent de forma n care s-a acordat, va
putea fi sporit, redus sau suprimat, dac, dup stabilirea ei, prejudiciul s-a mrit, s-a micsorat
ori a ncetat.

Art. 1387
Vtmarea integrittii corporale sau a snttii
(1) n caz de vtmare a integrittii corporale sau a snttii unei persoane, despgubirea
trebuie s cuprind, n conditiile art. 1388 si 1389, dup caz, echivalentul cstigului din munc
de care cel pgubit a fost lipsit sau pe care este mpiedicat s l dobndeasc, prin efectul
pierderii sau reducerii capacittii sale de munc. n afar de aceasta, despgubirea trebuie s
acopere cheltuielile de ngrijire medical si, dac va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea
nevoilor de viat ale celui pgubit, precum si orice alte prejudicii materiale.
(2) Despgubirea pentru pierderea sau nerealizarea cstigului din munc se acord,
tinndu-se seama si de sporirea nevoilor de viat ale celui prejudiciat, sub form de prestatii
bnesti periodice. La cererea victimei, instanta va putea acorda despgubirea, pentru motive
temeinice, sub forma unei sume globale.
(3) n toate cazurile, instanta va putea acorda celui pgubit o despgubire provizorie
pentru acoperirea nevoilor urgente.

Art. 1388
Stabilirea pierderii si a nerealizrii cstigului din munc
(1) Despgubirea pentru pierderea sau nerealizarea cstigului din munc se va stabili pe
baza venitului mediu lunar net din munc al celui pgubit din ultimul an nainte de pierderea sau
reducerea capacittii sale de munc ori, n lips, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut
realiza, tinndu-se seama de calificarea profesional pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea
pregtirii pe care era n curs s o primeasc.
(2) Cu toate acestea, dac cel pgubit face dovada posibilittii obtinerii unui venit din
munc mai mare n baza unui contract ncheiat n ultimul an, iar acesta nu a fost pus n executare,
se va tine seama n stabilirea despgubirii de aceste venituri.
(3) Dac cel pgubit nu avea o calificare profesional si nici nu era n curs s o
primeasc, despgubirea se va stabili pe baza salariului minim net pe economie.

Art. 1389
Vtmarea minorului
(1) Dac cel care a suferit vtmarea integrittii corporale sau a snttii este un minor,
despgubirea stabilit potrivit prevederilor art. 1388 alin. (1) va fi datorat de la data cnd, n
mod normal, minorul si-ar fi terminat pregtirea profesional pe care o primea.
(2) Pn la acea dat, dac minorul avea un cstig la momentul vtmrii, despgubirea
se va stabili pe baza cstigului de care a fost lipsit, iar dac nu avea un cstig, potrivit
dispozitiilor art. 1388, care se aplic n mod corespunztor. Aceast din urm despgubire va fi
datorat de la data cnd minorul a mplinit vrsta prevzut de lege pentru a putea fi parte ntr-un
raport de munc.

Art. 1390
Persoana ndrepttit la despgubire n caz de deces
(1) Despgubirea pentru prejudiciile cauzate prin decesul unei persoane se cuvine numai
celor ndrepttiti, potrivit legii, la ntretinere din partea celui decedat.
(2) Cu toate acestea, instanta, tinnd seama de mprejurri, poate acorda despgubire si
celui cruia victima, fr a fi obligat de lege, i presta ntretinere n mod curent.
(3) La stabilirea despgubirii se va tine seama de nevoile celui pgubit, precum si de
veniturile pe care, n mod normal, cel decedat le-ar fi avut pe timpul pentru care s-a acordat
despgubirea. Dispozitiile art. 1387-1389 se aplic n mod corespunztor.

Art. 1391
Repararea prejudiciului nepatrimonial
(1) n caz de vtmare a integrittii corporale sau a snttii, poate fi acordat si o
despgubire pentru restrngerea posibilittilor de viat familial si social.
(2) Instanta judectoreasc va putea, de asemenea, s acorde despgubiri ascendentilor,
descendentilor, fratilor, surorilor si sotului, pentru durerea ncercat prin moartea victimei,
precum si oricrei alte persoane care, la rndul ei, ar putea dovedi existenta unui asemenea
prejudiciu.
(3) Dreptul la despgubire pentru atingerile aduse drepturilor inerente personalittii
oricrui subiect de drept va putea fi cedat numai n cazul cnd a fost stabilit printr-o tranzactie
sau printr-o hotrre judectoreasc definitiv.
(4) Dreptul la despgubire, recunoscut potrivit dispozitiilor prezentului articol, nu trece la
mostenitori. Acestia l pot ns exercita, dac actiunea a fost pornit de defunct.
(5) Dispozitiile art. 253-256 rmn aplicabile.

Art. 1392
Cheltuieli de ngrijire a snttii.
Cheltuieli de nmormntare
Cel care a fcut cheltuieli pentru ngrijirea snttii victimei sau, n caz de deces al
acesteia, pentru nmormntare are dreptul la napoierea lor de la cel care rspunde pentru fapta ce
a prilejuit aceste cheltuieli.

Art. 1393
Despgubirea n raport cu ajutorul si pensia
(1) Dac n cadrul asigurrilor sociale s-a recunoscut dreptul la un ajutor sau la o pensie,
reparatia este datorat numai n msura n care paguba suferit prin vtmare sau moarte
depseste ajutorul ori pensia.
(2) Ct timp ajutorul sau pensia nu a fost efectiv acordat sau, dup caz, refuzat celui
pgubit, instanta nu l poate obliga pe cel chemat s rspund dect la o despgubire provizorie,
n conditiile dispozitiilor art. 1387 alin. (3).

Art. 1394
Prorogarea termenului prescriptiei
n toate cazurile n care despgubirea deriv dintr-un fapt supus de legea penal unei
prescriptii mai lungi dect cea civil, termenul de prescriptie a rspunderii penale se aplic si
dreptului la actiunea n rspundere civil.

Art. 1395
Suspendarea prescriptiei
Prescriptia dreptului la actiune cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin vtmarea
integrittii corporale sau a snttii ori prin decesul unei persoane este suspendat pn la
stabilirea pensiei sau a ajutoarelor ce s-ar cuveni, n cadrul asigurrilor sociale, celui ndrepttit
la reparatie.

TITLUL III
Modalittile obligatiilor

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1396
Categorii de obligatii
(1) Obligatiile pot fi pure si simple, obligatii simple sau afectate de modalitti.
(2) Obligatiile pure si simple nu sunt susceptibile de modalitti.

Art. 1397
Obligatiile simple
(1) Obligatia simpl nu este afectat de termen sau conditie si poate fi executat imediat,
din proprie initiativ sau la cererea creditorului.
(2) Obligatia este simpl, iar nu conditional, dac eficacitatea sau desfiintarea ei depinde
de un eveniment care, fr ca prtile s stie, avusese deja loc n momentul n care debitorul s-a
obligat sub conditie.

Art. 1398
Obligatiile afectate de modalitti
Obligatiile pot fi afectate de termen sau conditie.

CAPITOLUL II
Conditia

Art. 1399
Obligatia conditional
Este afectat de conditie obligatia a crei eficacitate sau desfiintare depinde de un
eveniment viitor si nesigur.

Art. 1400
Conditia suspensiv
Conditia este suspensiv atunci cnd de ndeplinirea sa depinde eficacitatea obligatiei.

Art. 1401
Conditia rezolutorie
(1) Conditia este rezolutorie atunci cnd ndeplinirea ei determin desfiintarea obligatiei.
(2) Pn la proba contrar, conditia se prezum a fi rezolutorie ori de cte ori scadenta
obligatiilor principale preced momentul la care conditia s-ar putea ndeplini.

Art. 1402
Conditia imposibil, ilicit sau imoral
Conditia imposibil, contrar legii sau bunelor moravuri este considerat nescris, iar
dac este nssi cauza contractului, atrage nulitatea absolut a acestuia.

Art. 1403
Conditia pur potestativ
Obligatia contractat sub o conditie suspensiv ce depinde exclusiv de vointa debitorului
nu produce niciun efect.

Art. 1404
Constatarea ndeplinirii conditiei
(1) ndeplinirea conditiei se apreciaz dup criteriile stabilite de prti sau pe care acestea
este probabil s le fi avut n vedere dup mprejurri.
(2) Cnd obligatia este contractat sub conditia producerii unui eveniment ntr-un anumit
termen, conditia este socotit nendeplinit dac termenul s-a mplinit fr ca evenimentul s se
produc. n lipsa unui termen, conditia se consider nendeplinit numai atunci cnd este sigur c
evenimentul nu se va produce.
(3) Atunci cnd obligatia este contractat sub conditia c un eveniment nu se va produce
ntr-un anumit termen, conditia se consider ndeplinit dac este sigur c evenimentul nu se va
produce. n lipsa unui termen, conditia nu se consider ndeplinit dect atunci cnd este sigur c
evenimentul nu se va produce.
(4) Partea interesat poate cere oricnd instantei s constate ndeplinirea sau
nendeplinirea conditiei.

Art. 1405
Determinarea ndeplinirii sau nendeplinirii conditiei
(1) Conditia se consider ndeplinit dac debitorul obligat sub aceast conditie mpiedic
realizarea ei.
(2) Conditia se consider nendeplinit dac partea interesat de ndeplinirea conditiei
determin, cu rea-credint, realizarea evenimentului.

Art. 1406
Renuntarea la conditie
(1) Partea n al crei interes exclusiv a fost stipulat conditia este liber s renunte
unilateral la aceasta att timp ct conditia nu s-a ndeplinit.
(2) Renuntarea la conditie face ca obligatia s fie simpl.

Art. 1407
Efectele ndeplinirii conditiei
(1) Conditia ndeplinit este prezumat a produce efecte retroactiv, din momentul
ncheierii contractului, dac din vointa prtilor, natura contractului ori dispozitiile legale nu
rezult contrariul.
(2) n cazul contractelor cu executare continu sau succesiv afectate de o conditie
rezolutorie, ndeplinirea acesteia, n lipsa unei stipulatii contrare, nu are niciun efect asupra
prestatiilor deja executate.
(3) Atunci cnd conditia suspensiv produce efecte retroactive, n caz de ndeplinire,
debitorul este obligat la executare ca si cum obligatia ar fi fost simpl. Actele ncheiate de
proprietarul sub conditie suspensiv sunt valabile si, n cazul ndeplinirii conditiei, produc efecte
de la data ncheierii lor.
(4) Atunci cnd conditia rezolutorie produce efecte retroactive, n caz de ndeplinire,
fiecare dintre prti este obligat s restituie celeilalte prestatiile pe care le-a primit n temeiul
obligatiei ca si cum aceasta nu ar fi existat niciodat. Dispozitiile privitoare la restituirea
prestatiilor se aplic n mod corespunztor.

Art. 1408
Transmiterea obligatiei conditionale
(1) Obligatia afectat de conditie este transmisibil, drepturile dobnditorului fiind ns
supuse aceleiasi conditii.
(2) Obligatia afectat de conditie se poate prelua, dispozitiile art. 1599-1608 aplicndu-se
n mod corespunztor.

Art. 1409
Actele conservatorii
Creditorul poate, chiar nainte de ndeplinirea conditiei, s fac orice acte de conservare a
dreptului su.

Art. 1410
Fructele culese naintea ndeplinirii conditiei
n lips de stipulatie sau prevedere legal contrar, fructele culese ori ncasate naintea
ndeplinirii conditiei se cuvin proprietarului sub conditie rezolutorie.

CAPITOLUL III
Termenul

Art. 1411
Obligatia afectat de termen
(1) Obligatia este afectat de termen atunci cnd executarea sau stingerea ei depinde de
un eveniment viitor si sigur.
(2) Termenul poate fi stabilit de prti sau de instant ori prevzut de lege.

Art. 1412
Categorii de termene
(1) Termenul este suspensiv atunci cnd, pn la mplinirea lui, este amnat scadenta
obligatiei.
(2) Termenul este extinctiv atunci cnd, la mplinirea lui, obligatia se stinge.

Art. 1413
Beneficiul termenului
(1) Termenul profit debitorului, afar de cazul cnd din lege, din vointa prtilor sau din
mprejurri rezult c a fost stipulat n favoarea creditorului sau a ambelor prti.
(2) Cel ce are beneficiul exclusiv al termenului poate renunta oricnd la acesta, fr
consimtmntul celeilalte prti.

Art. 1414
Efectul termenului suspensiv
Ceea ce este datorat cu termen nu se poate cere nainte de mplinirea acestuia, dar ceea ce
s-a executat de bunvoie si n cunostint de cauz nainte de mplinirea termenului nu este supus
restituirii.

Art. 1415
Stabilirea judiciar a termenului
(1) Atunci cnd prtile convin s amne stabilirea termenului sau las uneia dintre ele
sarcina de a-l stabili si cnd, dup o durat rezonabil de timp, termenul nu a fost nc stabilit,
instanta poate, la cererea uneia dintre prti, s fixeze termenul tinnd seama de natura obligatiei,
de situatia prtilor si de orice alte mprejurri.
(2) Instanta poate, de asemenea, s fixeze termenul atunci cnd, prin natura sa, obligatia
presupune un termen si nu exist nicio conventie prin care acesta s poat fi determinat.
(3) Cererea pentru stabilirea termenului se solutioneaz potrivit regulilor aplicabile
ordonantei presedintiale, fiind supus prescriptiei, care ncepe s curg de la data ncheierii
contractului.

Art. 1416
Calculul termenelor
Calculul termenelor, indiferent de durata si izvorul lor, se face potrivit regulilor stabilite
n titlul III din cartea a VI-a.

Art. 1417
Decderea din beneficiul termenului
(1) Debitorul decade din beneficiul termenului dac se afl n stare de insolvabilitate sau,
dup caz, de insolvent declarat n conditiile legii, precum si atunci cnd, cu intentie sau dintr-o
culp grav, diminueaz prin fapta sa garantiile constituite n favoarea creditorului sau nu
constituie garantiile promise.
(2) n sensul prevederilor alin. (1), starea de insolvabilitate rezult din inferioritatea
activului patrimonial ce poate fi supus, potrivit legii, executrii silite, fat de valoarea total a
datoriilor exigibile. Dac prin lege nu se prevede altfel, aceast stare se constat de instant, care,
n acest scop, poate tine seama de anumite mprejurri, precum disparitia intempestiv a
debitorului, neplata unor datorii devenite scadente, declansarea mpotriva sa a unei proceduri de
executare silit si altele asemenea.
(3) Decderea din beneficiul termenului poate fi cerut si atunci cnd, din culpa sa,
debitorul ajunge n situatia de a nu mai satisface o conditie considerat esential de creditor la
data ncheierii contractului. n acest caz, este necesar s se fi stipulat expres caracterul esential al
conditiei si posibilitatea sanctiunii decderii, precum si s fi existat un interes legitim pentru
creditor s considere conditia respectiv drept esential.

Art. 1418
Exigibilitatea anticipat
Renuntarea la termen sau decderea din beneficiul termenului face ca obligatia s devin
de ndat exigibil.

Art. 1419
Inopozabilitatea decderii din termen
Decderea din beneficiul termenului a unui debitor, chiar solidar, nu este opozabil
celorlalti codebitori.

Art. 1420
Nerealizarea evenimentului
Dac un eveniment pe care prtile l consider ca fiind un termen nu se realizeaz,
obligatia devine exigibil n ziua n care evenimentul ar fi trebuit n mod normal s se produc.
n acest caz, sunt aplicabile prevederile prezentului capitol.

TITLUL IV
Obligatiile complexe

CAPITOLUL I
Obligatiile divizibile si obligatiile indivizibile

Art. 1421
Categorii
Obligatiile pot fi divizibile sau indivizibile.

Art. 1422
Obligatia divizibil
(1) Obligatia este divizibil ntre mai multi debitori atunci cnd acestia sunt obligati fat
de creditor la aceeasi prestatie, dar fiecare dintre ei nu poate fi constrns la executarea obligatiei
dect separat si n limita prtii sale din datorie.
(2) Obligatia este divizibil ntre mai multi creditori atunci cnd fiecare dintre acestia nu
poate s cear de la debitorul comun dect executarea prtii sale din creant.


Art. 1423
Prezumtia de egalitate
Dac prin lege ori prin contract nu se dispune altfel, debitorii unei obligatii divizibile sunt
tinuti fat de creditor n prti egale. Aceast regul se aplic, n mod similar, si n privinta
creditorilor.


Art. 1424
Prezumtia de divizibilitate. Exceptii
Obligatia este divizibil de plin drept, cu exceptia cazului n care indivizibilitatea a fost
stipulat n mod expres ori obiectul obligatiei nu este, prin natura sa, susceptibil de divizare
material sau intelectual.

Art. 1425
Efectele obligatiei indivizibile
(1) Obligatia indivizibil nu se divide ntre debitori, ntre creditori si nici ntre
mostenitorii acestora.
(2) Fiecare dintre debitori sau dintre mostenitorii acestora poate fi constrns separat la
executarea ntregii obligatii si, respectiv, fiecare dintre creditori sau dintre mostenitorii acestora
poate cere executarea integral.

Art. 1426
Solidaritatea si indivizibilitatea
(1) Solidaritatea debitorilor sau creditorilor nu atrage, prin ea nssi, indivizibilitatea
obligatiilor.
(2) n lips de stipulatie contrar, creditorii si debitorii unei obligatii indivizibile nu sunt
legati solidar.

Art. 1427
Divizibilitatea obligatiei ntre mostenitori
Obligatia divizibil prin natura ei care nu are dect un singur debitor si un singur creditor
trebuie s fie executat ntre acestia ca si cum ar fi indivizibil, ns ea rmne divizibil ntre
mostenitorii fiecruia dintre ei.

Art. 1428
Executarea n natur
Cnd executarea obligatiei indivizibile are loc n natur, fiecare creditor nu poate cere si
primi prestatia datorat dect n ntregime.

Art. 1429
Restituirea prestatiilor
Obligatia de restituire a prestatiilor efectuate n temeiul unei obligatii indivizibile este
divizibil, afar de cazul n care indivizibilitatea obligatiei de restituire rezult din chiar natura
ei.

Art. 1430
Daunele-interese
(1) Obligatia de a executa prin echivalent o obligatie indivizibil este divizibil.
(2) Daunele-interese suplimentare nu pot fi cerute dect debitorului vinovat de
neexecutarea obligatiei. Ele se cuvin creditorilor numai n proportie cu partea din creant ce
revine fiecruia dintre ei.

Art. 1431
Existenta mai multor creditori
(1) Creditorii si debitorii unei obligatii indivizibile nu sunt prezumati a-si fi ncredintat
reciproc puterea de a actiona pentru ceilalti n privinta creantei.
(2) Novatia, remiterea de datorie, compensatia ori confuziunea consimtit sau care
opereaz fat de un creditor nu stinge obligatia dect pentru partea din creant ce revine acestuia.
Fat de ceilalti creditori, debitorul rmne obligat pentru tot.
(3) Debitorul care a pltit celorlalti creditori este ndrepttit s primeasc de la acestia
echivalentul prtii din obligatie cuvenite creditorului care a consimtit la stingerea creantei sau
fat de care aceasta a operat.

Art. 1432
Existenta mai multor debitori
(1) Novatia, remiterea de datorie, compensatia ori confuziunea consimtit sau care
opereaz n privinta unui debitor stinge obligatia indivizibil si i libereaz pe ceilalti debitori,
acestia rmnnd ns tinuti s plteasc celui dinti echivalentul prtilor lor.
(2) Creditorul poate s cear oricruia dintre debitori executarea ntregii obligatii, oricare
ar fi partea din obligatie ce revine acestuia. Creditorul poate, de asemenea, s cear ca toti
debitorii s efectueze plata n acelasi timp.
(3) Debitorul chemat n judecat pentru totalitatea obligatiei poate cere un termen pentru
a-i introduce n cauz pe ceilalti debitori, cu exceptia cazului n care prestatia nu poate fi
realizat dect de cel chemat n judecat, care, n acest caz, poate fi obligat s execute singur
ntreaga prestatie, avnd ns drept de regres mpotriva celorlalti debitori.
(4) Punerea n ntrziere a unuia dintre debitori, de drept sau la cererea creditorului, nu
produce efecte mpotriva celorlalti debitori.
(5) ndat ce cauza indivizibilittii nceteaz, obligatia devine divizibil.

Art. 1433
Prescriptia
(1) Suspendarea prescriptiei fat de unul dintre creditorii sau debitorii unei obligatii
indivizibile produce efecte si fat de ceilalti.
(2) Tot astfel, ntreruperea prescriptiei n privinta unuia dintre creditorii sau debitorii unei
obligatii indivizibile produce efecte si fat de ceilalti.

CAPITOLUL II
Obligatiile solidare

SECTIUNEA 1
Obligatiile solidare ntre creditori

Art. 1434
Solidaritatea dintre creditori
(1) Obligatia solidar confer fiecrui creditor dreptul de a cere executarea ntregii
obligatii si de a da chitant liberatorie pentru tot.
(2) Executarea obligatiei n beneficiul unuia dintre creditorii solidari l libereaz pe
debitor n privinta celorlalti creditori solidari.

Art. 1435
Izvorul solidarittii
Solidaritatea dintre creditori nu exist dect dac este stipulat n mod expres.

Art. 1436
Reprezentarea reciproc a creditorilor
(1) Creditorii solidari sunt prezumati a-si fi ncredintat reciproc puterea de a actiona
pentru gestionarea si satisfacerea interesului lor comun.
(2) Orice acte prin care unul dintre creditorii solidari ar consimti la reducerea ori
nlturarea drepturilor, accesoriilor sau beneficiilor creantei ori ar prejudicia n orice alt mod
interesele celorlalti creditori sunt inopozabile acestora din urm.
(3) Hotrrea judectoreasc obtinut de unul dintre creditori mpotriva debitorului
comun profit si celorlalti creditori.
(4) Hotrrea judectoreasc pronuntat n favoarea debitorului comun nu poate fi
invocat si mpotriva creditorilor care nu au fost parte n proces.

Art. 1437
Alegerea debitorului
Debitorul poate plti, la alegerea sa, oricruia dintre creditorii solidari, liberndu-se astfel
fat de toti, ns numai att timp ct niciunul dintre creditori nu l-a urmrit n justitie. n acest din
urm caz, debitorul nu se poate libera dect pltind creditorului reclamant.

Art. 1438
Compensatia
Debitorul poate opune unui creditor solidar compensatia care a operat n raport cu un alt
creditor solidar, ns numai n proportie cu partea din creant ce revine acestuia din urm.

Art. 1439
Confuziunea
Dac unul dintre creditorii solidari dobndeste si calitatea de debitor, confuziunea nu
stinge creanta solidar dect n proportie cu partea din creant ce i revine acelui creditor. Ceilalti
creditori solidari si pstreaz dreptul de regres mpotriva creditorului n persoana cruia a operat
confuziunea, proportional cu partea din creant ce i revine fiecruia dintre ei.

Art. 1440
Remiterea de datorie
Remiterea de datorie consimtit de unul dintre creditorii solidari nu l libereaz pe debitor
dect pentru partea din creant ce i revine acelui creditor.

Art. 1441
Prescriptia
(1) Suspendarea prescriptiei n folosul unuia dintre creditorii solidari poate fi invocat si
de ctre ceilalti creditori solidari.
(2) ntreruperea prescriptiei n privinta unuia dintre creditorii solidari profit tuturor
creditorilor solidari.

Art. 1442
Divizibilitatea obligatiei ntre mostenitori
Obligatia n favoarea unui creditor solidar se mparte de drept ntre mostenitorii si.

SECTIUNEA a 2-a
Obligatiile solidare ntre debitori

1. Dispozitii generale

Art. 1443
Solidaritatea dintre debitori
Obligatia este solidar ntre debitori atunci cnd toti sunt obligati la aceeasi prestatie,
astfel nct fiecare poate s fie tinut separat pentru ntreaga obligatie, iar executarea acesteia de
ctre unul dintre codebitori i libereaz pe ceilalti fat de creditor.

Art. 1444
Obligatiile solidare afectate de modalitti
Exist solidaritate chiar dac debitorii sunt obligati sub modalitti diferite.

Art. 1445
Izvoarele solidarittii
Solidaritatea dintre debitori nu se prezum. Ea nu exist dect atunci cnd este stipulat
expres de prti ori este prevzut de lege.

Art. 1446
Prezumtie de solidaritate
Solidaritatea se prezum ntre debitorii unei obligatii contractate n exercitiul activittii
unei ntreprinderi, dac prin lege nu se prevede altfel.

2. Efectele solidarittii n raporturile dintre creditor si debitorii solidari

I. Efectele principale n raporturile dintre creditor si debitorii solidari


Art. 1447
Drepturile creditorului
(1) Creditorul poate cere plata oricruia dintre debitorii solidari, fr ca acesta s i poat
opune beneficiul de diviziune.
(2) Urmrirea pornit contra unuia dintre debitorii solidari nu l mpiedic pe creditor s
se ndrepte mpotriva celorlalti codebitori. Debitorul urmrit poate ns cere introducerea n
cauz a celorlalti codebitori.

Art. 1448
Exceptii si aprri contra creditorului comun
(1) Debitorul solidar poate s opun creditorului toate mijloacele de aprare care i sunt
personale, precum si pe cele care sunt comune tuturor codebitorilor. El nu poate ns folosi
mijloacele de aprare care sunt pur personale altui codebitor.
(2) Debitorul solidar care, prin fapta creditorului, este lipsit de o garantie sau de un drept
pe care ar fi putut s l valorifice prin subrogatie este liberat de datorie pn la concurenta valorii
acelor garantii sau drepturi.

Art. 1449
Prescriptia
(1) Suspendarea si ntreruperea prescriptiei fat de unul dintre debitorii solidari produc
efecte si fat de ceilalti codebitori.
(2) ntreruperea prescriptiei fat de un mostenitor al debitorului solidar nu produce efecte
fat de ceilalti codebitori dect pentru partea acelui mostenitor, chiar dac este vorba despre o
creant ipotecar.

Art. 1450
Compensatia
(1) Compensatia nu opereaz ntre creditor si un debitor solidar dect n limita prtii din
datorie ce revine acestuia din urm.
(2) n acest caz, ceilalti codebitori nu sunt tinuti solidar dect pentru partea rmas din
datorie dup ce a operat compensatia.

Art. 1451
Remiterea de datorie
(1) Remiterea de datorie consimtit unuia dintre debitorii solidari nu i libereaz pe
ceilalti codebitori, cu exceptia cazului n care creditorul declar aceasta n mod expres sau remite
de bunvoie debitorului originalul nscrisului sub semntur privat constatator al creantei. Dac
unui codebitor i este remis originalul nscrisului autentic constatator al creantei, creditorul poate
dovedi c nu a consimtit remiterea de datorie dect n privinta acelui debitor.
(2) Dac remiterea de datorie s-a fcut numai n favoarea unuia dintre codebitorii solidari,
ceilalti rmn tinuti solidar fat de creditor, dar cu scderea prtii din datorie pentru care a operat
remiterea. Cu toate acestea, ei continu s rspund pentru tot atunci cnd, la data remiterii de
datorie, creditorul si-a rezervat n mod expres aceast posibilitate, caz n care ceilalti codebitori
si pstreaz dreptul de regres mpotriva debitorului beneficiar al remiterii de datorie.

Art. 1452
Confuziunea
Confuziunea i libereaz pe ceilalti codebitori solidari pentru partea aceluia care reuneste
n persoana sa calittile de creditor si debitor al obligatiei solidare.

Art. 1453
Renuntarea la solidaritate
(1) Renuntarea la solidaritate n privinta unuia dintre codebitorii solidari nu afecteaz
existenta obligatiei solidare n raport cu ceilalti. Codebitorul solidar care beneficiaz de
renuntarea la solidaritate rmne tinut pentru partea sa att fat de creditor, ct si fat de ceilalti
codebitori n cazul regresului acestora din urm.
(2) Renuntarea la solidaritate trebuie s fie expres.
(3) De asemenea, creditorul renunt la solidaritate atunci cnd:
a) fr a-si rezerva beneficiul solidarittii n raport cu debitorul solidar care a fcut plata,
mentioneaz n chitant c plata reprezint partea acestuia din urm din obligatia solidar. Dac
plata are ca obiect numai o parte din dobnzi, renuntarea la solidaritate nu se ntinde si asupra
dobnzilor nepltite ori asupra capitalului dect dac plata separat a dobnzilor, astfel
mentionat n chitant, se face timp de 3 ani;
b) l cheam n judecat pe unul dintre codebitorii solidari pentru partea acestuia, iar
cererea avnd acest obiect este admis.

II. Efectele secundare n raporturile dintre creditor si debitorii solidari


Art. 1454
Imposibilitatea executrii obligatiei n natur
(1) Atunci cnd executarea n natur a unei obligatii devine imposibil din fapta unuia
sau mai multor debitori solidari sau dup ce acestia au fost pusi personal n ntrziere, ceilalti
codebitori nu sunt liberati de obligatia de a-i plti creditorului prin echivalent, ns nu rspund de
daunele-interese suplimentare care i s-ar cuveni.
(2) Creditorul nu poate cere daune-interese suplimentare dect codebitorilor solidari din a
cror culp obligatia a devenit imposibil de executat n natur, precum si celor care se aflau n
ntrziere atunci cnd obligatia a devenit imposibil de executat.

Art. 1455
Efectele hotrrii judectoresti
(1) Hotrrea judectoreasc pronuntat mpotriva unuia dintre codebitorii solidari nu are
autoritate de lucru judecat fat de ceilalti codebitori.
(2) Hotrrea judectoreasc pronuntat n favoarea unuia dintre codebitorii solidari
profit si celorlalti, cu exceptia cazului n care s-a ntemeiat pe o cauz ce putea fi invocat
numai de acel codebitor.

3. Efectele solidarittii n raporturile dintre debitori


Art. 1456
Regresul ntre codebitori
(1) Debitorul solidar care a executat obligatia nu poate cere codebitorilor si dect partea
din datorie ce revine fiecruia dintre ei, chiar dac se subrog n drepturile creditorului.
(2) Prtile ce revin codebitorilor solidari sunt prezumate ca fiind egale, dac din
conventie, lege sau din mprejurri nu rezult contrariul.

Art. 1457
Insolvabilitatea codebitorilor
(1) Pierderea ocazionat de insolvabilitatea unuia dintre codebitorii solidari se suport de
ctre ceilalti codebitori n proportie cu partea din datorie ce revine fiecruia din ei.
(2) Cu toate acestea, creditorul care renunt la solidaritate sau care consimte o remitere
de datorie n favoarea unuia dintre codebitori suport partea din datorie ce ar fi revenit acestuia.

Art. 1458
Mijloacele de aprare ale debitorului urmrit
Debitorul urmrit pentru partea sa din datoria pltit poate opune codebitorului solidar
care a fcut plata toate mijloacele de aprare comun pe care acesta din urm nu le-a opus
creditorului. Acesta poate, de asemenea, s opun codebitorului care a executat obligatia
mijloacele de aprare care i sunt personale, ns nu si pe acelea care sunt pur personale altui
codebitor.

Art. 1459
Solidaritatea contractat n interesul unui codebitor
Dac obligatia solidar este contractat n interesul exclusiv al unuia dintre codebitori sau
rezult din fapta unuia dintre ei, acesta este tinut singur de ntreaga datorie fat de ceilalti
codebitori, care, n acest caz, sunt considerati, n raport cu acesta, fideiusori.

Art. 1460
Divizibilitatea obligatiei solidare ntre mostenitori
Obligatia unui debitor solidar se mparte de drept ntre mostenitorii acestuia, afar de
cazul n care obligatia este indivizibil.

CAPITOLUL III
Obligatiile alternative si facultative

SECTIUNEA 1
Obligatiile alternative

Art. 1461
Obligatia alternativ
(1) Obligatia este alternativ atunci cnd are ca obiect dou prestatii principale, iar
executarea uneia dintre acestea l libereaz pe debitor de ntreaga obligatie.
(2) Obligatia rmne alternativ chiar dac, la momentul la care se naste, una dintre
prestatii era imposibil de executat.

Art. 1462
Alegerea prestatiei
(1) Alegerea prestatiei prin care se va stinge obligatia revine debitorului, cu exceptia
cazului n care este acordat n mod expres creditorului.
(2) Dac partea creia i apartine alegerea prestatiei nu si exprim optiunea n termenul
care i este acordat n acest scop, alegerea prestatiei va apartine celeilalte prti.

Art. 1463
Limitele alegerii
Debitorul nu poate executa si nici nu poate fi constrns s execute o parte dintr-o
prestatie si o parte din cealalt.

Art. 1464
Alegerea prestatiei de ctre debitor
(1) Debitorul care are alegerea prestatiei este obligat, atunci cnd una dintre prestatii a
devenit imposibil de executat chiar din culpa sa, s execute cealalt prestatie.
(2) Dac, n acelasi caz, ambele prestatii devin imposibil de executat, iar imposibilitatea
cu privire la una dintre prestatii este cauzat de culpa debitorului, acesta este tinut s plteasc
valoarea prestatiei care a devenit ultima imposibil de executat.

Art. 1465
Alegerea prestatiei de ctre creditor
n cazul n care alegerea prestatiei revine creditorului:
a) dac una dintre prestatii a devenit imposibil de executat, fr culpa vreuneia dintre
prti, creditorul este obligat s o primeasc pe cealalt;
b) dac creditorului i este imputabil imposibilitatea de executare a uneia dintre prestatii,
el poate fie s pretind executarea celeilalte prestatii, despgubindu-l pe debitor pentru
prejudiciile cauzate, fie s l libereze pe acesta de executarea obligatiei;
c) dac debitorului i este imputabil imposibilitatea de a executa una dintre prestatii,
creditorul poate cere fie despgubiri pentru prestatia imposibil de executat, fie cealalt prestatie;
d) dac debitorului i este imputabil imposibilitatea de a executa ambele prestatii,
creditorul poate cere despgubiri pentru oricare dintre acestea.

Art. 1466
Stingerea obligatiei
Obligatia se stinge dac toate prestatiile devin imposibil de executat fr culpa
debitorului si nainte ca acesta s fi fost pus n ntrziere.

Art. 1467
Pluralitatea de prestatii
Dispozitiile acestei sectiuni se aplic n mod corespunztor n cazul n care obligatia alternativ
are ca obiect mai mult de dou prestatii principale.

SECTIUNEA a 2-a
Obligatiile facultative

Art. 1468
Regimul juridic
(1) Obligatia este facultativ atunci cnd are ca obiect o singur prestatie principal de
care debitorul se poate ns libera executnd o alt prestatie determinat.
(2) Debitorul este liberat dac, fr culpa sa, prestatia principal devine imposibil de
executat.

TITLUL V
Executarea obligatiilor

CAPITOLUL I
Plata

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 1469
Notiunea
(1) Obligatia se stinge prin plat atunci cnd prestatia datorat este executat de
bunvoie.
(2) Plata const n remiterea unei sume de bani sau, dup caz, n executarea oricrei alte
prestatii care constituie obiectul nsusi al obligatiei.

Art. 1470
Temeiul pltii
Orice plat presupune o datorie.

Art. 1471
Plata obligatiei naturale
Restituirea nu este admis n privinta obligatiilor naturale care au fost executate de
bunvoie.

SECTIUNEA a 2-a
Subiectele pltii

Art. 1472
Persoanele care pot face plata
Plata poate s fie fcut de orice persoan, chiar dac este un tert n raport cu acea
obligatie.

Art. 1473
Plata fcut de un incapabil
Debitorul care a executat prestatia datorat nu poate cere restituirea invocnd
incapacitatea sa la data executrii.

Art. 1474
Plata obligatiei de ctre un tert
(1) Creditorul este dator s refuze plata oferit de tert dac debitorul l-a ncunostintat n
prealabil c se opune la aceasta, cu exceptia cazului n care un asemenea refuz l-ar prejudicia pe
creditor.
(2) n celelalte cazuri, creditorul nu poate refuza plata fcut de un tert dect dac natura
obligatiei sau conventia prtilor impune ca obligatia s fie executat numai de debitor.
(3) Plata fcut de un tert stinge obligatia dac este fcut pe seama debitorului. n acest
caz, tertul nu se subrog n drepturile creditorului pltit dect n cazurile si conditiile prevzute
de lege.
(4) Dispozitiile prezentului capitol privind conditiile pltii se aplic n mod corespunztor
atunci cnd plata este fcut de un tert.

Art. 1475
Persoanele care pot primi plata
Plata trebuie fcut creditorului, reprezentantului su, legal sau conventional, persoanei
indicate de acesta ori persoanei autorizate de instant s o primeasc.

Art. 1476
Plata fcut unui incapabil
Plata fcut unui creditor care este incapabil de a o primi nu libereaz pe debitor dect n
msura n care profit creditorului.

Art. 1477
Plata fcut unui tert
(1) Plata fcut unei alte persoane dect cele mentionate la art. 1475 este totusi valabil
dac:
a) este ratificat de creditor;
b) cel care a primit plata devine ulterior titularul creantei;
c) a fost fcut celui care a pretins plata n baza unei chitante liberatorii semnate de
creditor.
(2) Plata fcut n alte conditii dect cele mentionate la alin. (1) stinge obligatia numai n
msura n care profit creditorului.

Art. 1478
Plata fcut unui creditor aparent
(1) Plata fcut cu bun-credint unui creditor aparent este valabil, chiar dac ulterior se
stabileste c acesta nu era adevratul creditor.
(2) Creditorul aparent este tinut s restituie adevratului creditor plata primit, potrivit
regulilor stabilite pentru restituirea prestatiilor.

Art. 1479
Plata bunurilor indisponibilizate
Plata fcut cu nesocotirea unui sechestru, a unei popriri ori a unei opozitii formulate, n
conditiile legii, pentru a opri efectuarea pltii de ctre debitor nu i mpiedic pe creditorii care
au obtinut luarea unei asemenea msuri s cear din nou plata. n acest caz, debitorul pstreaz
dreptul de regres mpotriva creditorului care a primit plata nevalabil fcut.

SECTIUNEA a 3-a
Conditiile pltii

Art. 1480
Diligenta cerut n executarea obligatiilor
(1) Debitorul este tinut s si execute obligatiile cu diligenta pe care un bun proprietar o
depune n administrarea bunurilor sale, afar de cazul n care prin lege sau prin contract s-ar
dispune altfel.
(2) n cazul unor obligatii inerente unei activitti profesionale, diligenta se apreciaz
tinnd seama de natura activittii exercitate.

Art. 1481
Obligatiile de mijloace si obligatiile de rezultat
(1) n cazul obligatiei de rezultat, debitorul este tinut s procure creditorului rezultatul
promis.
(2) n cazul obligatiilor de mijloace, debitorul este tinut s foloseasc toate mijloacele
necesare pentru atingerea rezultatului promis.
(3) Pentru a stabili dac o obligatie este de mijloace sau de rezultat se va tine seama
ndeosebi de:
a) modul n care obligatia este stipulat n contract;
b) existenta si natura contraprestatiei si celelalte elemente ale contractului;
c) gradul de risc pe care l presupune atingerea rezultatului;
d) influenta pe care cealalt parte o are asupra executrii obligatiei.

Art. 1482
Obligatia de a preda bunuri individual determinate
(1) Debitorul unui bun individual determinat este liberat prin predarea acestuia n starea
n care se afla la momentul nasterii obligatiei.

(2) Dac ns, la data executrii, debitorul nu este titularul dreptului ce trebuia transmis
ori cedat sau, dup caz, nu poate dispune de acesta n mod liber, obligatia debitorului nu se
stinge, dispozitiile art. 1230 aplicndu-se n mod corespunztor.

Art. 1483
Obligatia de a strmuta proprietatea
(1) Obligatia de a strmuta proprietatea implic si obligatiile de a preda lucrul si de a-l
conserva pn la predare.
(2) n ceea ce priveste imobilele nscrise n cartea funciar, obligatia de a strmuta
proprietatea o cuprinde si pe aceea de a preda nscrisurile necesare pentru efectuarea nscrierii.

Art. 1484
Cedarea drepturilor sau actiunilor
Dac bunul a pierit, s-a pierdut sau a fost scos din circuitul civil, fr culpa debitorului,
acesta este dator s cedeze creditorului drepturile sau actiunile n despgubire pe care le are cu
privire la bunul respectiv.

Art. 1485
Obligatia de a preda un bun
Obligatia de a preda un bun individual determinat o cuprinde si pe aceea de a-l conserva
pn la predare.

Art. 1486
Obligatia de a da bunuri de gen
Dac obligatia are ca obiect bunuri de gen, debitorul are dreptul s aleag bunurile ce vor
fi predate. El nu este ns liberat dect prin predarea unor bunuri de calitate cel putin medie.

Art. 1487
Obligatia de a constitui o garantie
Cel care este tinut s constituie o garantie, fr ca modalitatea si forma acesteia s fie
determinate, poate oferi, la alegerea sa, o garantie real sau personal ori o alt garantie
suficient.

Art. 1488
Obligatia de a da o sum de bani
(1) Debitorul unei sume de bani este liberat prin remiterea ctre creditor a sumei
nominale datorate.
(2) Plata se poate face prin orice mijloc folosit n mod obisnuit n locul unde aceasta
trebuie efectuat.
(3) Cu toate acestea, creditorul care accept n conditiile alin. (2) un cec ori un alt
instrument de plat este prezumat c o face numai cu conditia ca acesta s fie onorat.

Art. 1489
Dobnzile sumelor de bani
(1) Dobnda este cea convenit de prti sau, n lips, cea stabilit de lege.
(2) Dobnzile scadente produc ele nsele dobnzi numai atunci cnd legea sau contractul,
n limitele permise de lege, o prevede ori, n lips, atunci cnd sunt cerute n instant. n acest din
urm caz, dobnzile curg numai de la data cererii de chemare n judecat.

Art. 1490
Plata partial
(1) Creditorul poate refuza s primeasc o executare partial, chiar dac prestatia ar fi
divizibil.
(2) Cheltuielile suplimentare cauzate creditorului de faptul executrii partiale sunt n
sarcina debitorului, chiar si atunci cnd creditorul accept o asemenea executare.

Art. 1491
Plata fcut cu bunul altuia
(1) Atunci cnd, n executarea obligatiei sale, debitorul pred un bun care nu i apartine
sau de care nu poate dispune, el nu poate cere creditorului restituirea bunului predat dect dac
se angajeaz s execute prestatia datorat cu un alt bun de care acesta poate dispune.
(2) Creditorul de bun-credint poate ns restitui bunul primit si solicita, dac este cazul,
daune-interese pentru repararea prejudiciului suferit.

Art. 1492
Darea n plat
(1) Debitorul nu se poate libera executnd o alt prestatie dect cea datorat, chiar dac
valoarea prestatiei oferite ar fi egal sau mai mare, dect dac creditorul consimte la aceasta. n
acest din urm caz, obligatia se stinge atunci cnd noua prestatie este efectuat.
(2) Dac prestatia oferit n schimb const n transferul propriettii sau al unui alt drept,
debitorul este tinut de garantia contra evictiunii si de garantia contra viciilor lucrului, potrivit
regulilor aplicabile n materia vnzrii, cu exceptia cazului n care creditorul prefer s cear
prestatia initial si repararea prejudiciului. n aceste cazuri, garantiile oferite de terti nu renasc.

Art. 1493
Cesiunea de creant n locul executrii
(1) Atunci cnd, n locul prestatiei initiale, este cedat o creant, obligatia se stinge n
momentul satisfacerii creantei cedate. Dispozitiile art. 1568-1584 sunt aplicabile n mod
corespunztor.
(2) Dac, potrivit ntelegerii prtilor, obligatia n locul creia debitorul si cedeaz propria
creant se stinge nc de la data cesiunii, dispozitiile art. 1586 sunt aplicabile n mod
corespunztor, cu exceptia cazului n care creditorul prefer s cear prestatia initial.

Art. 1494
Locul pltii
(1) n lipsa unei stipulatii contrare ori dac locul pltii nu se poate stabili potrivit naturii
prestatiei sau n temeiul contractului, al practicilor statornicite ntre prti ori al uzantelor:
a) obligatiile bnesti trebuie executate la domiciliul sau, dup caz, sediul creditorului de
la data pltii;
b) obligatia de a preda un lucru individual determinat trebuie executat n locul n care
bunul se afla la data ncheierii contractului;
c) celelalte obligatii se execut la domiciliul sau, dup caz, sediul debitorului la data
ncheierii contractului.
(2) Partea care, dup ncheierea contractului, si schimb domiciliul sau, dup caz, sediul
determinat, potrivit prevederilor alin. (1), ca loc al pltii suport cheltuielile suplimentare pe care
aceast schimbare le cauzeaz.

Art. 1495
Data pltii
(1) n lipsa unui termen stipulat de prti sau determinat n temeiul contractului, al
practicilor statornicite ntre acestea ori al uzantelor, obligatia trebuie executat de ndat.
(2) Instanta poate stabili un termen atunci cnd natura prestatiei sau locul unde urmeaz
s se fac plata o impune.

Art. 1496
Plata anticipat
(1) Debitorul este liber s execute obligatia chiar naintea scadentei dac prtile nu au
convenit contrariul ori dac aceasta nu rezult din natura contractului sau din mprejurrile n
care a fost ncheiat.
(2) Cu toate acestea, creditorul poate refuza executarea anticipat dac are un interes
legitim ca plata s fie fcut la scadent.
(3) n toate cazurile, cheltuielile suplimentare cauzate creditorului de faptul executrii
anticipate a obligatiei sunt n sarcina debitorului.

Art. 1497
Data pltii prin virament bancar
Dac plata se face prin virament bancar, data pltii este aceea la care contul creditorului a
fost alimentat cu suma de bani care a fcut obiectul pltii.

Art. 1498
Cheltuielile pltii
Cheltuielile pltii sunt n sarcina debitorului, n lips de stipulatie contrar.

SECTIUNEA a 4-a
Dovada pltii

Art. 1499
Mijloace de dovad
Dac prin lege nu se prevede altfel, dovada pltii se face cu orice mijloc de prob.

Art. 1500
Chitanta liberatorie
(1) Cel care plteste are dreptul la o chitant liberatorie, precum si, dac este cazul, la
remiterea nscrisului original al creantei.
(2) Cheltuielile ntocmirii chitantei sunt n sarcina debitorului, n lips de stipulatie
contrar.
(3) n cazul n care creditorul refuz, n mod nejustificat, s elibereze chitanta, debitorul
are dreptul s suspende plata.

Art. 1501
Prezumtia executrii prestatiei accesorii
Chitanta n care se consemneaz primirea prestatiei principale face s se prezume, pn la
proba contrar, executarea prestatiilor accesorii.

Art. 1502
Prezumtia executrii prestatiilor periodice
Chitanta dat pentru primirea uneia dintre prestatiile periodice care fac obiectul obligatiei
face s se prezume, pn la proba contrar, executarea prestatiilor devenite scadente anterior.

Art. 1503
Remiterea nscrisului original al creantei
(1) Remiterea voluntar a nscrisului original constatator al creantei, fcut de creditor
ctre debitor, unul din codebitori sau fideiusor, naste prezumtia stingerii obligatiei prin plat.
Proba contrar revine celui interesat s dovedeasc stingerea obligatiei pe alt cale.
(2) Dac nscrisul original remis voluntar este ntocmit n form autentic, creditorul are
dreptul s probeze c remiterea s-a fcut pentru un alt motiv dect stingerea obligatiei.
(3) Se prezum, pn la proba contrar, c intrarea persoanelor mentionate la alin. (1) n
posesia nscrisului original al creantei s-a fcut printr-o remitere voluntar din partea
creditorului.

Art. 1504
Plata prin virament bancar
(1) Dac plata se face prin virament bancar, ordinul de plat semnat de debitor si vizat de
institutia de credit pltitoare prezum efectuarea pltii, pn la proba contrar.
(2) Debitorul are oricnd dreptul s solicite institutiei de credit a creditorului o
confirmare, n scris, a efecturii pltii prin virament. Aceast confirmare face dovada pltii.

Art. 1505
Liberarea garantiilor
Dac prtile nu au convenit c garantiile vor asigura executarea unei alte obligatii,
creditorul care a primit plata trebuie s consimt la liberarea bunurilor afectate de garantiile reale
constituite pentru satisfacerea creantei sale, precum si s restituie bunurile detinute n garantie,
dac este cazul.

SECTIUNEA a 5-a
Imputatia pltii

Art. 1506
Imputatia pltii fcut prin acordul prtilor
(1) Plata efectuat de debitorul mai multor datorii fat de acelasi creditor, care au acelasi
obiect, se imput asupra acestora conform acordului prtilor.
(2) n lipsa acordului prtilor, se aplic dispozitiile prezentei sectiuni.

Art. 1507
Imputatia fcut de debitor
(1) Debitorul mai multor datorii care au ca obiect bunuri de acelasi fel are dreptul s
indice, atunci cnd plteste, datoria pe care ntelege s o execute. Plata se imput mai nti
asupra cheltuielilor, apoi asupra dobnzilor si, la urm, asupra capitalului.
(2) Debitorul nu poate, fr consimtmntul creditorului, s impute plata asupra unei
datorii care nu este nc exigibil cu preferint fat de o datorie scadent, cu exceptia cazului n
care s-a prevzut c debitorul poate plti anticipat.
(3) n cazul pltii efectuate prin virament bancar, debitorul face imputatia prin mentiunile
corespunztoare consemnate de el pe ordinul de plat.

Art. 1508
Imputatia fcut de creditor
(1) n lipsa unei indicatii din partea debitorului, creditorul poate, ntr-un termen rezonabil
dup ce a primit plata, s indice debitorului datoria asupra creia aceasta se va imputa. Creditorul
nu poate imputa plata asupra unei datorii neexigibile ori litigioase.
(2) Atunci cnd creditorul remite debitorului o chitant liberatorie, el este dator s fac
imputatia prin acea chitant.

Art. 1509
Imputatia legal
(1) Dac niciuna dintre prti nu face imputatia pltii, vor fi aplicate, n ordine,
urmtoarele reguli:
a) plata se imput cu prioritate asupra datoriilor ajunse la scadent;
b) se vor considera stinse, n primul rnd, datoriile negarantate sau cele pentru care
creditorul are cele mai putine garantii;
c) imputatia se va face mai nti asupra datoriilor mai oneroase pentru debitor;
d) dac toate datoriile sunt deopotriv scadente, precum si, n egal msur, garantate si
oneroase, se vor stinge datoriile mai vechi;
e) n lipsa tuturor criteriilor mentionate la lit. a)-d), imputatia se va face proportional cu
valoarea datoriilor.
(2) n toate cazurile, plata se va imputa mai nti asupra cheltuielilor de judecat si
executare, apoi asupra ratelor, dobnzilor si penalittilor, n ordinea cronologic a scadentei
acestora, si, n final, asupra capitalului, dac prtile nu convin altfel.

SECTIUNEA a 6-a
Punerea n ntrziere a creditorului

Art. 1510
Cazuri de punere n ntrziere a creditorului
Creditorul poate fi pus n ntrziere atunci cnd refuz, n mod nejustificat, plata oferit n
mod corespunztor sau cnd refuz s ndeplineasc actele pregtitoare fr de care debitorul nu
si poate executa obligatia.

Art. 1511
Efectele punerii n ntrziere a creditorului
(1) Creditorul pus n ntrziere preia riscul imposibilittii de executare a obligatiei, iar
debitorul nu este tinut s restituie fructele culese dup punerea n ntrziere.
(2) Creditorul este tinut la repararea prejudiciilor cauzate prin ntrziere si la acoperirea
cheltuielilor de conservare a bunului datorat.

Art. 1512
Drepturile debitorului
Debitorul poate consemna bunul pe cheltuiala si riscurile creditorului, liberndu-se astfel
de obligatia sa.

Art. 1513
Procedur
Procedura ofertei de plat si a consemnatiunii este prevzut de Codul de procedur
civil.

Art. 1514
Vnzarea public
(1) Dac natura bunului face imposibil consemnarea, dac bunul este perisabil sau dac
depozitarea lui necesit costuri de ntretinere ori cheltuieli considerabile, debitorul poate porni
vnzarea public a bunului si poate consemna pretul, notificnd n prealabil creditorului si
primind ncuviintarea instantei judectoresti.
(2) Dac bunul este cotat la burs sau pe o alt piat reglementat, dac are un pret curent
sau are o valoare prea mic fat de cheltuielile unei vnzri publice, instanta poate ncuviinta
vnzarea bunului fr notificarea creditorului.

Art. 1515
Retragerea bunului consemnat
Debitorul are dreptul s retrag bunul consemnat ct timp creditorul nu a declarat c
accept consemnarea sau aceasta nu a fost validat de instant. Creanta renaste cu toate garantiile
si toate celelalte accesorii ale sale din momentul retragerii bunului.

CAPITOLUL II
Executarea silit a obligatiilor

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 1516
Drepturile creditorului
(1) Creditorul are dreptul la ndeplinirea integral, exact si la timp a obligatiei.
(2) Atunci cnd, fr justificare, debitorul nu si execut obligatia si se afl n ntrziere,
creditorul poate, la alegerea sa si fr a pierde dreptul la daune-interese, dac i se cuvin:
1. s cear sau, dup caz, s treac la executarea silit a obligatiei;
2. s obtin, dac obligatia este contractual, rezolutiunea sau rezilierea contractului ori,
dup caz, reducerea propriei obligatii corelative;
3. s foloseasc, atunci cnd este cazul, orice alt mijloc prevzut de lege pentru realizarea
dreptului su.

Art. 1517
Neexecutarea imputabil creditorului
O parte nu poate invoca neexecutarea obligatiilor celeilalte prti n msura n care
neexecutarea este cauzat de propria sa actiune sau omisiune.

Art. 1518
Rspunderea debitorului
(1) Dac prin lege nu se dispune altfel, debitorul rspunde personal de ndeplinirea
obligatiilor sale.
(2) Rspunderea debitorului poate fi limitat numai n cazurile si conditiile prevzute de
lege.

Art. 1519
Rspunderea pentru fapta tertilor
Dac prtile nu convin altfel, debitorul rspunde pentru prejudiciile cauzate din culpa
persoanei de care se foloseste pentru executarea obligatiilor contractuale.

Art. 1520
Rspunderea tertilor
Creditorul poate urmri si bunurile care apartin tertilor, dac acestea sunt afectate pentru
plata datoriilor debitorului ori au fcut obiectul unor acte juridice care au fost revocate ca fiind
ncheiate n frauda creditorului.

SECTIUNEA a 2-a
Punerea n ntrziere a debitorului

Art. 1521
Moduri
Punerea n ntrziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului.

Art. 1522
Punerea n ntrziere de ctre creditor
(1) Debitorul poate fi pus n ntrziere fie printr-o notificare scris prin care creditorul i
solicit executarea obligatiei, fie prin cererea de chemare n judecat.
(2) Dac prin lege sau prin contract nu se prevede altfel, notificarea se comunic
debitorului prin executor judectoresc sau prin orice alt mijloc care asigur dovada comunicrii.
(3) Prin notificare trebuie s se acorde debitorului un termen de executare, tinnd seama
de natura obligatiei si de mprejurri. Dac prin notificare nu se acord un asemenea termen,
debitorul poate s execute obligatia ntr-un termen rezonabil, calculat din ziua comunicrii
notificrii.
(4) Pn la expirarea termenului prevzut la alin. (3), creditorul poate suspenda
executarea propriei obligatii, poate cere daune-interese, ns nu poate exercita celelalte drepturi
prevzute la art. 1516, dac prin lege nu se prevede altfel. Creditorul poate exercita aceste
drepturi dac debitorul l informeaz c nu va executa obligatiile n termenul stabilit sau dac, la
expirarea termenului, obligatia nu a fost executat.
(5) Cererea de chemare n judecat formulat de creditor, fr ca anterior debitorul s fi
fost pus n ntrziere, confer debitorului dreptul de a executa obligatia ntr-un termen rezonabil,
calculat de la data cnd cererea i-a fost comunicat. Dac obligatia este executat n acest
termen, cheltuielile de judecat rmn n sarcina creditorului.

Art. 1523
ntrzierea de drept n executarea obligatiei
(1) Debitorul se afl de drept n ntrziere atunci cnd s-a stipulat c simpla mplinire a
termenului stabilit pentru executare produce un asemenea efect.
(2) De asemenea, debitorul se afl de drept n ntrziere n cazurile anume prevzute de
lege, precum si atunci cnd:
a) obligatia nu putea fi executat n mod util dect ntr-un anumit timp, pe care debitorul
l-a lsat s treac, sau cnd nu a executat-o imediat, desi exista urgent;
b) prin fapta sa, debitorul a fcut imposibil executarea n natur a obligatiei sau cnd a
nclcat o obligatie de a nu face;
c) debitorul si-a manifestat n mod nendoielnic fat de creditor intentia de a nu executa
obligatia sau cnd, fiind vorba de o obligatie cu executare succesiv, refuz ori neglijeaz s si
execute obligatia n mod repetat;
d) nu a fost executat obligatia de a plti o sum de bani, asumat n exercitiul activittii
unei ntreprinderi;
e) obligatia se naste din svrsirea unei fapte ilicite extracontractuale.
(3) n cazurile prevzute la alin. (1) si (2), dac obligatia devine scadent dup decesul
debitorului, mostenitorii acestuia nu sunt n ntrziere dect dup trecerea a 15 zile de la data la
care creditorul i-a notificat sau, dup caz, de la data notificrii curatorului desemnat n conditiile
art. 1136.
(4) Cazurile n care debitorul se afl de drept n ntrziere trebuie dovedite de creditor.
Orice declaratie sau stipulatie contrar se consider nescris.

Art. 1524
Oferta de executare
Debitorul nu este n ntrziere dac a oferit, cnd se cuvenea, prestatia datorat, chiar fr
a respecta formalittile prevzute la art. 1510-1515, ns creditorul a refuzat, fr temei legitim,
s o primeasc.

Art. 1525
Efectele ntrzierii debitorului
Debitorul rspunde, de la data la care se afl n ntrziere, pentru orice pierdere cauzat
de un caz fortuit, cu exceptia situatiei n care cazul fortuit l libereaz pe debitor de nssi
executarea obligatiei.

Art. 1526
Cazul obligatiilor solidare
(1) Notificarea prin care creditorul l pune n ntrziere pe unul dintre codebitorii solidari
produce efecte si n privinta celorlalti.
(2) Notificarea fcut de unul dintre creditorii solidari produce, tot astfel, efecte si n
privinta celorlalti creditori.

SECTIUNEA a 3-a
Executarea silit n natur

Art. 1527
Dreptul la executarea n natur
(1) Creditorul poate cere ntotdeauna ca debitorul s fie constrns s execute obligatia n
natur, cu exceptia cazului n care o asemenea executare este imposibil.
(2) Dreptul la executare n natur cuprinde, dac este cazul, dreptul la repararea sau
nlocuirea bunului, precum si orice alt mijloc pentru a remedia o executare defectuoas.

Art. 1528
Executarea obligatiei de a face
(1) n cazul neexecutrii unei obligatii de a face, creditorul poate, pe cheltuiala
debitorului, s execute el nsusi ori s fac s fie executat obligatia.
(2) Cu exceptia cazului n care debitorul este de drept n ntrziere, creditorul poate s
exercite acest drept numai dac l nstiinteaz pe debitor fie odat cu punerea n ntrziere, fie
ulterior acesteia.

Art. 1529
Executarea obligatiei de a nu face
n cazul neexecutrii obligatiei de a nu face, creditorul poate cere instantei ncuviintarea
s nlture ori s ridice ceea ce debitorul a fcut cu nclcarea obligatiei, pe cheltuiala
debitorului, n limita stabilit prin hotrre judectoreasc.

SECTIUNEA a 4-a
Executarea prin echivalent

1. Dispozitii generale

Art. 1530
Dreptul la daune-interese
Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i
l-a cauzat si care este consecinta direct si necesar a neexecutrii fr justificare sau, dup caz,
culpabile a obligatiei.

2. Prejudiciul

I. Evaluarea prejudiciului


Art. 1531
Repararea integral
(1) Creditorul are dreptul la repararea integral a prejudiciului pe care l-a suferit din
faptul neexecutrii.
(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferit de creditor si beneficiul de care acesta
este lipsit. La stabilirea ntinderii prejudiciului se tine seama si de cheltuielile pe care creditorul
le-a fcut, ntr-o limit rezonabil, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
(3) Creditorul are dreptul si la repararea prejudiciului nepatrimonial.

Art. 1532
Caracterul cert al prejudiciului
(1) La stabilirea daunelor-interese se tine seama de prejudiciile viitoare, atunci cnd
acestea sunt certe.
(2) Prejudiciul ce ar fi cauzat prin pierderea unei sanse de a obtine un avantaj poate fi
reparat proportional cu probabilitatea obtinerii avantajului, tinnd cont de mprejurri si de
situatia concret a creditorului.
(3) Prejudiciul al crui cuantum nu poate fi stabilit cu certitudine se determin de instanta
de judecat.

Art. 1533
Previzibilitatea prejudiciului
Debitorul rspunde numai pentru prejudiciile pe care le-a prevzut sau pe care putea s le
prevad ca urmare a neexecutrii la momentul ncheierii contractului, afar de cazul n care
neexecutarea este intentionat ori se datoreaz culpei grave a acestuia. Chiar si n acest din urm
caz, daunele-interese nu cuprind dect ceea ce este consecinta direct si necesar a neexecutrii
obligatiei.

Art. 1534
Prejudiciul imputabil creditorului
(1) Dac, prin actiunea sau omisiunea sa culpabil, creditorul a contribuit la producerea
prejudiciului, despgubirile datorate de debitor se vor diminua n mod corespunztor. Aceast
dispozitie se aplic si atunci cnd prejudiciul este cauzat n parte de un eveniment al crui risc a
fost asumat de creditor.
(2) Debitorul nu datoreaz despgubiri pentru prejudiciile pe care creditorul le-ar fi putut
evita cu o minim diligent.

Art. 1535
Daunele moratorii n cazul obligatiilor bnesti
(1) n cazul n care o sum de bani nu este pltit la scadent, creditorul are dreptul la
daune moratorii, de la scadent pn n momentul pltii, n cuantumul convenit de prti sau, n
lips, n cel prevzut de lege, fr a trebui s dovedeasc vreun prejudiciu. n acest caz, debitorul
nu are dreptul s fac dovada c prejudiciul suferit de creditor ca urmare a ntrzierii pltii ar fi
mai mic.
(2) Dac, nainte de scadent, debitorul datora dobnzi mai mari dect dobnda legal,
daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil nainte de scadent.
(3) Dac nu sunt datorate dobnzi moratorii mai mari dect dobnda legal, creditorul are
dreptul, n afara dobnzii legale, la daune-interese pentru repararea integral a prejudiciului
suferit.

Art. 1536
Daunele moratorii n cazul obligatiilor de a face
n cazul altor obligatii dect cele avnd ca obiect plata unei sume de bani, executarea cu
ntrziere d ntotdeauna dreptul la daune-interese egale cu dobnda legal, calculat de la data la
care debitorul este n ntrziere asupra echivalentului n bani al obligatiei, cu exceptia cazului n
care s-a stipulat o clauz penal ori creditorul poate dovedi un prejudiciu mai mare cauzat de
ntrzierea n executarea obligatiei.

Art. 1537
Dovada prejudiciului
Dovada neexecutrii obligatiei nu l scuteste pe creditor de proba prejudiciului, cu
exceptia cazului n care prin lege sau prin conventia prtilor se prevede altfel.

II. Clauza penal si arvuna

Art. 1538
Clauza penal
(1) Clauza penal este aceea prin care prtile stipuleaz c debitorul se oblig la o
anumit prestatie n cazul neexecutrii obligatiei principale.
(2) n caz de neexecutare, creditorul poate cere fie executarea silit n natur a obligatiei
principale, fie clauza penal.
(3) Debitorul nu se poate libera oferind despgubirea convenit.
(4) Creditorul poate cere executarea clauzei penale fr a fi tinut s dovedeasc vreun
prejudiciu.
(5) Dispozitiile privitoare la clauza penal sunt aplicabile conventiei prin care creditorul
este ndrepttit ca, n cazul rezolutiunii sau rezilierii contractului din culpa debitorului, s
pstreze plata partial fcut de acesta din urm. Sunt exceptate dispozitiile privitoare la arvun.

Art. 1539
Cumulul penalittii cu executarea n natur
Creditorul nu poate cere att executarea n natur a obligatiei principale, ct si plata
penalittii, afar de cazul n care penalitatea a fost stipulat pentru neexecutarea obligatiilor la
timp sau n locul stabilit. n acest din urm caz, creditorul poate cere att executarea obligatiei
principale, ct si a penalittii, dac nu renunt la acest drept sau dac nu accept, fr rezerve,
executarea obligatiei.

Art. 1540
Nulitatea clauzei penale
(1) Nulitatea obligatiei principale o atrage pe aceea a clauzei penale. Nulitatea clauzei
penale nu o atrage pe aceea a obligatiei principale.
(2) Penalitatea nu poate fi cerut atunci cnd executarea obligatiei a devenit imposibil
din cauze neimputabile debitorului.

Art. 1541
Reducerea cuantumului penalittii
(1) Instanta nu poate reduce penalitatea dect atunci cnd:
a) obligatia principal a fost executat n parte si aceast executare a profitat creditorului;
b) penalitatea este vdit excesiv fat de prejudiciul ce putea fi prevzut de prti la
ncheierea contractului.
(2) n cazul prevzut la alin. (1) lit. b), penalitatea astfel redus trebuie ns s rmn
superioar obligatiei principale.
(3) Orice stipulatie contrar se consider nescris.

Art. 1542
Obligatia principal indivizibil
Atunci cnd obligatia principal este indivizibil, fr a fi solidar, iar neexecutarea
acesteia rezult din fapta unuia dintre codebitori, penalitatea poate fi cerut fie n totalitate celui
care nu a executat, fie celorlalti codebitori, fiecruia pentru partea sa. Acestia pstreaz dreptul
de regres n contra celui care a provocat neexecutarea.

Art. 1543
Obligatia principal divizibil
(1) Atunci cnd obligatia principal este divizibil, penalitatea este, de asemenea,
divizibil, fiind suportat numai de codebitorul care este vinovat de neexecutare si numai pentru
partea de care acesta este tinut.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplic atunci cnd clauza penal a fost stipulat pentru a
mpiedica o plat partial, iar unul dintre codebitori a mpiedicat executarea obligatiei n
totalitate. n acest caz, ntreaga penalitate poate fi cerut acestuia din urm, iar de la ceilalti
codebitori numai proportional cu partea fiecruia din datorie, fr a limita regresul acestora
mpotriva celui care nu a executat obligatia.

Art. 1544
Arvuna confirmatorie
(1) Dac, la momentul ncheierii contractului, o parte d celeilalte, cu titlu de arvun, o
sum de bani sau alte bunuri fungibile, n caz de executare arvuna trebuie imputat asupra
prestatiei datorate sau, dup caz, restituit.
(2) Dac partea care a dat arvuna nu execut obligatia fr justificare, cealalt parte poate
declara rezolutiunea contractului, retinnd arvuna. Atunci cnd neexecutarea provine de la partea
care a primit arvuna, cealalt parte poate declara rezolutiunea contractului si poate cere dublul
acesteia.
(3) Creditorul obligatiei neexecutate poate ns opta pentru executare sau pentru
rezolutiunea contractului si repararea prejudiciului potrivit dreptului comun.

Art. 1545
Arvuna penalizatoare
Dac n contract este stipulat expres dreptul uneia dintre prti sau dreptul ambelor prti
de a se dezice de contract, cel care denunt contractul pierde arvuna dat sau, dup caz, trebuie
s restituie dublul celei primite.

Art. 1546
Restituirea arvunei
Arvuna se restituie cnd contractul nceteaz din cauze ce nu atrag rspunderea vreuneia
dintre prti.

3. Vinovtia debitorului

Art. 1547
Vinovtia debitorului
Debitorul este tinut s repare prejudiciul cauzat cu intentie sau din culp.

Art. 1548
Prezumtia de culp
Culpa debitorului unei obligatii contractuale se prezum prin simplul fapt al neexecutrii.

SECTIUNEA a 5-a
Rezolutiunea, rezilierea si reducerea prestatiilor

Art. 1549
Dreptul la rezolutiune sau reziliere
(1) Dac nu cere executarea silit a obligatiilor contractuale, creditorul are dreptul la
rezolutiunea sau, dup caz, rezilierea contractului, precum si la daune-interese, dac i se cuvin.
(2) Rezolutiunea poate avea loc pentru o parte a contractului, numai atunci cnd
executarea sa este divizibil. De asemenea, n cazul contractului plurilateral, nendeplinirea de
ctre una dintre prti a obligatiei nu atrage rezolutiunea contractului fat de celelalte prti, cu
exceptia cazului n care prestatia neexecutat trebuia, dup circumstante, s fie considerat
esential.
(3) Dac nu se prevede altfel, dispozitiile referitoare la rezolutiune se aplic si n cazul
rezilierii.

Art. 1550
Modul de operare
(1) Rezolutiunea poate fi dispus de instant, la cerere, sau, dup caz, poate fi declarat
unilateral de ctre partea ndrepttit.
(2) De asemenea, n cazurile anume prevzute de lege sau dac prtile au convenit astfel,
rezolutiunea poate opera de plin drept.

Art. 1551
Reducerea prestatiilor
(1) Creditorul nu are dreptul la rezolutiune atunci cnd neexecutarea este de mic
nsemntate. n cazul contractelor cu executare succesiv, creditorul are dreptul la reziliere, chiar
dac neexecutarea este de mic nsemntate, ns are un caracter repetat. Orice stipulatie contrar
este considerat nescris.
(2) El are ns dreptul la reducerea proportional a prestatiei sale dac, dup mprejurri,
aceasta este posibil.
(3) Dac reducerea prestatiilor nu poate avea loc, creditorul nu are dreptul dect la daune-
interese.

Art. 1552
Rezolutiunea unilateral
(1) Rezolutiunea sau rezilierea contractului poate avea loc prin notificarea scris a
debitorului atunci cnd prtile au convenit astfel, cnd debitorul se afl de drept n ntrziere ori
cnd acesta nu a executat obligatia n termenul fixat prin punerea n ntrziere.
(2) Declaratia de rezolutiune sau de reziliere trebuie fcut n termenul de prescriptie
prevzut de lege pentru actiunea corespunztoare acestora.
(3) n toate cazurile, declaratia de rezolutiune sau de reziliere se nscrie n cartea funciar
ori, dup caz, n alte registre publice, pentru a fi opozabil tertilor.
(4) Declaratia de rezolutiune este irevocabil de la data comunicrii ei ctre debitor sau,
dup caz, de la data expirrii termenului prevzut la alin. (1).

Art. 1553
Pactul comisoriu
(1) Pactul comisoriu produce efecte dac prevede, n mod expres, obligatiile a cror
neexecutare atrage rezolutiunea sau rezilierea de drept a contractului.
(2) n cazul prevzut la alin. (1), rezolutiunea sau rezilierea este subordonat punerii n
ntrziere a debitorului, afar de cazul n care s-a convenit c ea va rezulta din simplul fapt al
neexecutrii.
(3) Punerea n ntrziere nu produce efecte dect dac indic n mod expres conditiile n
care pactul comisoriu opereaz.

Art. 1554
Efectele rezolutiunii si ale rezilierii
(1) Contractul desfiintat prin rezolutiune se consider c nu a fost niciodat ncheiat.
Dac prin lege nu se prevede altfel, fiecare parte este tinut, n acest caz, s restituie celeilalte
prti prestatiile primite.
(2) Rezolutiunea nu produce efecte asupra clauzelor referitoare la solutionarea
diferendelor ori asupra celor care sunt destinate s produc efecte chiar n caz de rezolutiune.
(3) Contractul reziliat nceteaz doar pentru viitor.

SECTIUNEA a 6-a
Cauze justificate de neexecutare a obligatiilor contractuale

Art. 1555
Ordinea executrii obligatiilor
(1) Dac din conventia prtilor sau din mprejurri nu rezult contrariul, n msura n care
obligatiile pot fi executate simultan, prtile sunt tinute s le execute n acest fel.
(2) n msura n care executarea obligatiei unei prti necesit o perioad de timp, acea
parte este tinut s execute contractul prima, dac din conventia prtilor sau din mprejurri nu
rezult altfel.

Art. 1556
Exceptia de neexecutare
(1) Atunci cnd obligatiile nscute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una
dintre prti nu execut sau nu ofer executarea obligatiei, cealalt parte poate, ntr-o msur
corespunztoare, s refuze executarea propriei obligatii, afar de cazul n care din lege, din
vointa prtilor sau din uzante rezult c cealalt parte este obligat s execute mai nti.
(2) Executarea nu poate fi refuzat dac, potrivit mprejurrilor si tinnd seama de mica
nsemntate a prestatiei neexecutate, acest refuz ar fi contrar bunei-credinte.

Art. 1557
Imposibilitatea de executare
(1) Atunci cnd imposibilitatea de executare este total si definitiv si priveste o obligatie
contractual important, contractul este desfiintat de plin drept si fr vreo notificare, chiar din
momentul producerii evenimentului fortuit. Dispozitiile art. 1274 alin. (2) sunt aplicabile n mod
corespunztor.
(2) Dac imposibilitatea de executare a obligatiei este temporar, creditorul poate
suspenda executarea propriilor obligatii ori poate obtine desfiintarea contractului. n acest din
urm caz, regulile din materia rezolutiunii sunt aplicabile n mod corespunztor.

CAPITOLUL III
Mijloacele de protectie a drepturilor creditorului

SECTIUNEA 1
Msurile conservatorii

Art. 1558
Msurile conservatorii
Creditorul poate s ia toate msurile necesare sau utile pentru conservarea drepturilor
sale, precum asigurarea dovezilor, ndeplinirea unor formalitti de publicitate si informare pe
contul debitorului, exercitarea actiunii oblice ori luarea unor msuri asigurtorii.

Art. 1559
Msurile asigurtorii
Principalele msuri asigurtorii sunt sechestrul si poprirea asigurtorie. Msurile
asigurtorii se iau n conformitate cu dispozitiile Codului de procedur civil.

SECTIUNEA a 2-a
Actiunea oblic

Art. 1560
Notiunea
(1) Creditorul a crui creant este cert si exigibil poate s exercite drepturile si actiunile
debitorului atunci cnd acesta, n prejudiciul creditorului, refuz sau neglijeaz s le exercite.
(2) Creditorul nu va putea exercita drepturile si actiunile care sunt strns legate de
persoana debitorului.
(3) Cel mpotriva cruia se exercit actiunea oblic poate opune creditorului toate
mijloacele de aprare pe care le-ar fi putut opune debitorului.

Art. 1561
Efectele admiterii actiunii oblice
Hotrrea judectoreasc de admitere a actiunii oblice profit tuturor creditorilor, fr
nicio preferint n favoarea creditorului care a exercitat actiunea.

SECTIUNEA a 3-a
Actiunea revocatorie

Art. 1562
Notiunea
(1) Dac dovedeste un prejudiciu, creditorul poate cere s fie declarate inopozabile fat
de el actele juridice ncheiate de debitor n frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care
debitorul si creeaz sau si mreste o stare de insolvabilitate.
(2) Un contract cu titlu oneros sau o plat fcut n executarea unui asemenea contract
poate fi declarat inopozabil numai atunci cnd tertul contractant ori cel care a primit plata
cunostea faptul c debitorul si creeaz sau si mreste starea de insolvabilitate.

Art. 1563
Conditii privitoare la creant
Creanta trebuie s fie cert la data introducerii actiunii.

Art. 1564
Termen de prescriptie
Dac prin lege nu se prevede altfel, dreptul la actiune se prescrie n termen de un an de la
data la care creditorul a cunoscut sau trebuia s cunoasc prejudiciul ce rezult din actul atacat.

Art. 1565
Efectele admiterii actiunii
(1) Actul atacat va fi declarat inopozabil att fat de creditorul care a introdus actiunea,
ct si fat de toti ceilalti creditori care, putnd introduce actiunea, au intervenit n cauz. Acestia
vor avea dreptul de a fi pltiti din pretul bunului urmrit, cu respectarea cauzelor de preferint
existente ntre ei.
(2) Tertul dobnditor poate pstra bunul pltind creditorului cruia profit admiterea
actiunii o sum de bani egal cu prejudiciul suferit de acesta din urm prin ncheierea actului. n
caz contrar, hotrrea judectoreasc de admitere a actiunii revocatorii indisponibilizeaz bunul
pn la ncetarea executrii silite a creantei pe care s-a ntemeiat actiunea, dispozitiile privitoare
la publicitatea si efectele clauzei de inalienabilitate aplicndu-se n mod corespunztor.

TITLUL VI
Transmisiunea si transformarea obligatiilor

CAPITOLUL I
Cesiunea de creant

SECTIUNEA 1
Cesiunea de creant n general

Art. 1566
Notiunea
(1) Cesiunea de creant este conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o
creant mpotriva unui tert.
(2) Dispozitiile prezentului capitol nu se aplic:
a) transferului creantelor n cadrul unei transmisiuni universale sau cu titlu universal;
b) transferului titlurilor de valoare si altor instrumente financiare, cu exceptia dispozitiilor
sectiunii a 2-a din prezentul capitol.

Art. 1567
Felurile cesiunii
(1) Cesiunea de creant poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
(2) Dac cesiunea este cu titlu gratuit, dispozitiile prezentei sectiuni se completeaz n
mod corespunztor cu cele din materia contractului de donatie.
(3) Dac cesiunea este cu titlu oneros, dispozitiile prezentului capitol se completeaz n
mod corespunztor cu cele din materia contractului de vnzare-cumprare sau, dup caz, cu cele
care reglementeaz orice alt operatiune juridic n cadrul creia prtile au convenit s se execute
prestatia constnd n transmiterea unei creante.

Art. 1568
Transferul drepturilor
(1) Cesiunea de creant transfer cesionarului:
a) toate drepturile pe care cedentul le are n legtur cu creanta cedat;
b) drepturile de garantie si toate celelalte accesorii ale creantei cedate.
(2) Cu toate acestea, cedentul nu poate s predea cesionarului, fr acordul
constituitorului, posesia bunului luat n gaj. n cazul n care constituitorul se opune, bunul gajat
rmne n custodia cedentului.

Art. 1569
Creante care nu pot fi cedate
(1) Nu pot face obiectul unei cesiuni creantele care sunt declarate netransmisibile de lege.
(2) Creanta ce are ca obiect o alt prestatie dect plata unei sume de bani poate fi cedat
numai dac cesiunea nu face ca obligatia s fie, n mod substantial, mai oneroas.

Art. 1570
Clauza de inalienabilitate
(1) Cesiunea care este interzis sau limitat prin conventia cedentului cu debitorul nu
produce efecte n privinta debitorului dect dac:
a) debitorul a consimtit la cesiune;
b) interdictia nu este expres mentionat n nscrisul constatator al creantei, iar cesionarul
nu a cunoscut si nu trebuia s cunoasc existenta interdictiei la momentul cesiunii;
c) cesiunea priveste o creant ce are ca obiect o sum de bani.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu limiteaz rspunderea cedentului fat de debitor pentru
nclcarea interdictiei de a ceda creanta.

Art. 1571
Cesiunea partial
(1) Creanta privitoare la o sum de bani poate fi cedat n parte.
(2) Creanta ce are ca obiect o alt prestatie nu poate fi cedat n parte dect dac obligatia
este divizibil, iar cesiunea nu face ca aceasta s devin, n mod substantial, mai oneroas pentru
debitor.

Art. 1572
Creante viitoare
(1) n caz de cesiune a unei creante viitoare, actul trebuie s cuprind elementele care
permit identificarea creantei cedate.
(2) Creanta se consider transferat din momentul ncheierii contractului de cesiune.

Art. 1573
Forma cesiunii
(1) Creanta este cedat prin simpla conventie a cedentului si a cesionarului, fr
notificarea debitorului.
(2) Consimtmntul debitorului nu este cerut dect atunci cnd, dup mprejurri, creanta
este legat n mod esential de persoana creditorului.

Art. 1574
Predarea nscrisului constatator al creantei
(1) Cedentul este obligat s remit cesionarului titlul constatator al creantei aflat n
posesia sa, precum si orice alte nscrisuri doveditoare ale dreptului transmis.
(2) n caz de cesiune partial a creantei, cesionarul are dreptul la o copie legalizat a
nscrisului constatator al creantei, precum si la mentionarea cesiunii, cu semntura prtilor, pe
nscrisul original. Dac cesionarul dobndeste si restul creantei, devin aplicabile dispozitiile alin.
(1).

Art. 1575
Efectele cesiunii nainte de notificare
(1) Cesiunea de creant produce efecte ntre cedent si cesionar, iar acesta din urm poate
pretinde tot ceea ce primeste cedentul de la debitor, chiar dac cesiunea nu a fost fcut
opozabil debitorului.
(2) Cesionarul poate, n aceleasi mprejurri, s fac acte de conservare cu privire la
dreptul cedat.

Art. 1576
Dobnzile scadente si nencasate
Dac nu s-a convenit altfel, dobnzile si orice alte venituri aferente creantei, devenite
scadente, dar nencasate nc de cedent, se cuvin cesionarului, cu ncepere de la data cesiunii.

Art. 1577
Costuri suplimentare
Debitorul are dreptul s fie despgubit de cedent si de cesionar pentru orice cheltuieli
suplimentare cauzate de cesiune.

Art. 1578
Comunicarea si acceptarea cesiunii
(1) Debitorul este tinut s plteasc cesionarului din momentul n care:
a) accept cesiunea printr-un nscris cu dat cert;
b) primeste o comunicare scris a cesiunii, pe suport hrtie sau n format electronic, n
care se arat identitatea cesionarului, se identific n mod rezonabil creanta cedat si se solicit
debitorului s plteasc cesionarului. n cazul unei cesiuni partiale, trebuie indicat si ntinderea
cesiunii.
(2) nainte de acceptare sau de primirea comunicrii, debitorul nu se poate libera dect
pltind cedentului.
(3) Atunci cnd comunicarea cesiunii este fcut de cesionar, debitorul i poate cere
acestuia s i prezinte dovada scris a cesiunii.
(4) Pn la primirea unei asemenea dovezi, debitorul poate s suspende plata.
(5) Comunicarea cesiunii nu produce efecte dac dovada scris a cesiunii nu este
comunicat debitorului.

Art. 1579
Opozabilitatea cesiunii unei universalitti de creante
Cesiunea unei universalitti de creante, actuale sau viitoare, nu este opozabil tertilor
dect prin nscrierea cesiunii n arhiv. Cu toate acestea, cesiunea nu este opozabil debitorilor
dect din momentul comunicrii ei.

Art. 1580
Comunicarea odat cu cererea de chemare n judecat
Atunci cnd cesiunea se comunic odat cu actiunea intentat mpotriva debitorului,
acesta nu poate fi obligat la cheltuieli de judecat dac plteste pn la primul termen, afar de
cazul n care, la momentul comunicrii cesiunii, debitorul se afla deja n ntrziere.

Art. 1581
Opozabilitatea cesiunii fat de fideiusor
Cesiunea nu este opozabil fideiusorului dect dac formalittile prevzute pentru
opozabilitatea cesiunii fat de debitor au fost ndeplinite si n privinta fideiusorului nsusi.

Art. 1582
Efectele cesiunii ntre cesionar si debitorul cedat
(1) Debitorul poate s opun cesionarului toate mijloacele de aprare pe care le-ar fi putut
invoca mpotriva cedentului. Astfel, el poate s opun plata fcut cedentului nainte ca cesiunea
s i fi devenit opozabil, indiferent dac are sau nu cunostint de existenta altor cesiuni, precum
si orice alt cauz de stingere a obligatiilor survenit nainte de acel moment.
(2) Debitorul poate, de asemenea, s opun cesionarului plata pe care el nsusi ori
fideiusorul su a fcut-o cu bun-credint unui creditor aparent, chiar dac au fost ndeplinite
formalittile cerute pentru a face opozabil cesiunea debitorului si tertilor.
(3) n cazul n care cesiunea i-a devenit opozabil prin acceptare, debitorul cedat nu mai
poate opune cesionarului compensatia pe care o putea invoca n raporturile cu cedentul.

Art. 1583
Cesiuni succesive
(1) Atunci cnd cedentul a transmis aceeasi creant mai multor cesionari succesivi,
debitorul se libereaz pltind n temeiul cesiunii care i-a fost comunicat mai nti sau pe care a
acceptat-o mai nti printr-un nscris cu dat cert.
(2) n raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleiasi creante este preferat cel care si-a
nscris mai nti cesiunea la arhiv, indiferent de data cesiunii sau a comunicrii acesteia ctre
debitor.

Art. 1584
Efectele cesiunii partiale ntre cesionarii creantei
n cazul unei cesiuni partiale, cedentul si cesionarul sunt pltiti proportional cu valoarea
creantei fiecruia dintre ei. Aceast regul se aplic n mod corespunztor cesionarilor care
dobndesc mpreun aceeasi creant.

Art. 1585
Obligatia de garantie
(1) Dac cesiunea este cu titlu oneros, cedentul are, de drept, obligatia de garantie fat de
cesionar.
(2) Astfel, cedentul garanteaz existenta creantei n raport cu data cesiunii, fr a
rspunde si de solvabilitatea debitorului cedat. Dac cedentul s-a obligat expres s garanteze
pentru solvabilitatea debitorului cedat, se prezum, n lipsa unei stipulatii contrare, c s-a avut n
vedere numai solvabilitatea de la data cesiunii.
(3) Rspunderea pentru solvabilitatea debitorului cedat se ntinde pn la concurenta
pretului cesiunii, la care se adaug cheltuielile suportate de cesionar n legtur cu cesiunea.
(4) De asemenea, dac cedentul cunostea, la data cesiunii, starea de insolvabilitate a
debitorului cedat, sunt aplicabile, n mod corespunztor, dispozitiile legale privind rspunderea
vnztorului de rea-credint pentru viciile ascunse ale bunului vndut.
(5) n lips de stipulatie contrar, cedentul cu titlu gratuit nu garanteaz nici mcar
existenta creantei la data cesiunii.

Art. 1586
Rspunderea cedentului pentru evictiune
(1) n toate cazurile, cedentul rspunde dac, prin fapta sa proprie, singur ori concurent
cu fapta unei alte persoane, cesionarul nu dobndeste creanta n patrimoniul su ori nu poate s o
fac opozabil tertilor.
(2) ntr-un asemenea caz, ntinderea rspunderii cedentului se determin potrivit
dispozitiilor art. 1585 alin. (4).

SECTIUNEA a 2-a
Cesiunea unei creante constatate printr-un titlu nominativ, la ordin sau la purttor

Art. 1587
Notiune si feluri
(1) Creantele ncorporate n titluri nominative, la ordin ori la purttor nu se pot transmite
prin simplul acord de voint al prtilor.
(2) Regimul titlurilor mentionate la alin. (1), precum si al altor titluri de valoare se
stabileste prin lege special.

Art. 1588
Modalitti de transmitere
(1) n cazul titlurilor nominative, transmisiunea se mentioneaz att pe nscrisul
respectiv, ct si n registrul tinut pentru evidenta acestora.
(2) Pentru transmiterea titlurilor la ordin este necesar girul, efectuat potrivit dispozitiilor
aplicabile n materia cambiilor.
(3) Creanta ncorporat ntr-un titlu la purttor se transmite prin remiterea material a
titlului. Orice stipulatie contrar se consider nescris.

Art. 1589
Mijloace de aprare
(1) Debitorul nu poate opune detintorului titlului alte exceptii dect cele care privesc
nulitatea titlului, cele care reies nendoielnic din cuprinsul acestuia, precum si cele care pot fi
invocate personal mpotriva detintorului.
(2) Cu toate acestea, detintorul care a dobndit titlul n frauda debitorului nu se poate
prevala de dispozitiile alin. (1).

Art. 1590
Plata creantei
Debitorul care a emis titlul la purttor este tinut s plteasc creanta constatat prin acel
titlu oricrui detintor care i remite titlul, cu exceptia cazului n care i s-a comunicat o hotrre
judectoreasc prin care este obligat s refuze plata.

Art. 1591
Punerea n circulatie fr voia emitentului
Debitorul care a emis titlul la purttor rmne tinut fat de orice detintor de bun-
credint, chiar dac demonstreaz c titlul a fost pus n circulatie mpotriva vointei sale.

Art. 1592
Actiunea detintorului deposedat n mod nelegitim
Cel care a fost deposedat n mod nelegitim de un titlu la purttor nu l poate mpiedica pe
debitor s plteasc creanta celui care i prezint titlul dect prin comunicarea unei hotrri
judectoresti. n acest caz, instanta se va pronunta pe cale de ordonant presedintial.

CAPITOLUL II
Subrogatia

Art. 1593
Felurile subrogatiei
(1) Oricine plteste n locul debitorului poate fi subrogat n drepturile creditorului, fr a
putea ns dobndi mai multe drepturi dect acesta.
(2) Subrogatia poate fi conventional sau legal.
(3) Subrogatia conventional poate fi consimtit de debitor sau de creditor. Ea trebuie s
fie expres si, pentru a fi opus tertilor, trebuie constatat prin nscris.

Art. 1594
Subrogatia consimtit de creditor
(1) Subrogatia este consimtit de creditor atunci cnd, primind plata de la un tert, i
transmite acestuia, la momentul pltii, toate drepturile pe care le avea mpotriva debitorului.
(2) Subrogatia opereaz fr consimtmntul debitorului. Orice stipulatie contrar se
consider nescris.

Art. 1595
Subrogatia consimtit de debitor
(1) Subrogatia este consimtit de debitor atunci cnd acesta se mprumut spre a-si plti
datoria si, pe aceast cale, transmite mprumuttorului drepturile creditorului fat de care avea
datoria respectiv.
(2) Subrogatia este valabil numai dac actul de mprumut si chitanta de plat a datoriei
au dat cert, n actul de mprumut se declar c suma a fost mprumutat spre a se plti datoria,
iar n chitant se mentioneaz c plata a fost fcut cu banii mprumutati de noul creditor.
(3) Subrogatia consimtit de debitor are loc fr consimtmntul creditorului initial, n
lips de stipulatie contrar.

Art. 1596
Subrogatia legal
n afar de alte cazuri prevzute de lege, subrogatia se produce de drept:
a) n folosul creditorului, chiar chirografar, care plteste unui creditor care are un drept de
preferint, potrivit legii;
b) n folosul dobnditorului unui bun care l plteste pe titularul creantei nsotite de o
garantie asupra bunului respectiv;
c) n folosul celui care, fiind obligat mpreun cu altii sau pentru altii, are interes s sting
datoria;
d) n folosul mostenitorului care plteste din bunurile sale datoriile succesiunii;
e) n alte cazuri stabilite de lege.

Art. 1597
Efectele subrogatiei
(1) Subrogatia si produce efectele din momentul pltii pe care tertul o face n folosul
creditorului.
(2) Subrogatia produce efecte mpotriva debitorului principal si a celor care au garantat
obligatia. Acestia pot opune noului creditor mijloacele de aprare pe care le aveau mpotriva
creditorului initial.

Art. 1598
Subrogatia partial
(1) n caz de subrogatie partial, creditorul initial, titular al unei garantii, poate exercita
drepturile sale pentru partea nepltit din creant cu preferint fat de noul creditor.
(2) Cu toate acestea, n cazul n care creditorul initial s-a obligat fat de noul creditor s
garanteze suma pentru care a operat subrogatia, cel din urm este preferat.

CAPITOLUL III
Preluarea datoriei

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 1599
Conditii
Obligatia de a plti o sum de bani ori de a executa o alt prestatie poate fi transmis de
debitor unei alte persoane:
a) fie printr-un contract ncheiat ntre debitorul initial si noul debitor, sub rezerva
dispozitiilor art. 1605;
b) fie printr-un contract ncheiat ntre creditor si noul debitor, prin care acesta din urm
si asum obligatia.

Art. 1600
Efecte
Prin ncheierea contractului de preluare a datoriei, noul debitor l nlocuieste pe cel vechi,
care, dac nu s-a stipulat altfel si sub rezerva art. 1601, este liberat.

Art. 1601
Insolvabilitatea noului debitor
Debitorul initial nu este liberat prin preluarea datoriei, dac se dovedeste c noul debitor
era insolvabil la data cnd a preluat datoria, iar creditorul a consimtit la preluare, fr a cunoaste
aceast mprejurare.

Art. 1602
Accesoriile creantei
(1) Creditorul se poate prevala n contra noului debitor de toate drepturile pe care le are n
legtur cu datoria preluat.
(2) Preluarea datoriei nu are niciun efect asupra existentei garantiilor creantei, afar de
cazul cnd acestea nu pot fi desprtite de persoana debitorului.
(3) Cu toate acestea, obligatia fideiusorului sau a tertului care a constituit o garantie
pentru realizarea creantei se va stinge dac aceste persoane nu si-au dat acordul la preluare.

Art. 1603
Mijloacele de aprare
(1) Dac din contract nu rezult altfel, noul debitor poate opune creditorului toate
mijloacele de aprare pe care le-ar fi putut opune debitorul initial, n afar de compensatie sau
orice alt exceptie personal a acestuia din urm.
(2) Noul debitor nu poate opune creditorului mijloacele de aprare ntemeiate pe raportul
juridic dintre noul debitor si debitorul initial, chiar dac acest raport a fost motivul determinant al
prelurii.

Art. 1604
Ineficacitatea prelurii datoriei
(1) Cnd contractul de preluare este desfiintat, obligatia debitorului initial renaste, cu
toate accesoriile sale, sub rezerva drepturilor dobndite de tertii de bun-credint.
(2) Creditorul poate, de asemenea, cere daune-interese celui ce a preluat datoria, afar
numai dac acesta din urm dovedeste c nu poart rspunderea desfiintrii contractului si a
prejudiciilor suferite de creditor.

SECTIUNEA a 2-a
Preluarea datoriei prin contract ncheiat cu debitorul

Art. 1605
Acordul creditorului
Preluarea datoriei convenit cu debitorul si va produce efectele numai dac creditorul si
d acordul.

Art. 1606
Comunicarea prelurii
(1) Oricare dintre contractanti poate comunica creditorului contractul de preluare,
cerndu-i s si dea acordul.
(2) Creditorului nu i se poate cere acordul ct timp nu a primit comunicarea.
(3) Ct timp creditorul nu si-a dat acordul, contractantii pot modifica sau denunta
contractul.

Art. 1607
Termenul de acceptare
(1) Contractantul care comunic preluarea datoriei creditorului i poate stabili un termen
rezonabil pentru rspuns.
(2) Dac ambii contractanti au comunicat creditorului preluarea datoriei, stabilind
termene diferite, rspunsul urmeaz s fie dat n termenul care se mplineste cel din urm.
(3) Preluarea datoriei este considerat refuzat dac creditorul nu a rspuns n termen.

Art. 1608
Obligatiile tertului
(1) Ct timp creditorul nu si-a dat acordul sau dac a refuzat preluarea, cel care a preluat
datoria este obligat s l libereze pe debitor, executnd la timp obligatia.
(2) Creditorul nu dobndeste un drept propriu mpotriva celui obligat s l libereze pe
debitor, cu exceptia cazului n care se face dovada c prtile contractante au voit altfel.

CAPITOLUL IV
Novatia

Art. 1609
Notiune si feluri
(1) Novatia are loc atunci cnd debitorul contracteaz fat de creditor o obligatie nou,
care nlocuieste si stinge obligatia initial.
(2) De asemenea, novatia se produce atunci cnd un debitor nou l nlocuieste pe cel
initial, care este liberat de creditor, stingndu-se astfel obligatia initial. n acest caz, novatia
poate opera fr consimtmntul debitorului initial.
(3) Novatia are loc si atunci cnd, ca efect al unui contract nou, un alt creditor este
substituit celui initial, fat de care debitorul este liberat, stingndu-se astfel obligatia veche.

Art. 1610
Proba novatiei
Novatia nu se prezum. Intentia de a nova trebuie s fie nendoielnic.

Art. 1611
Garantiile creantei novate
(1) Ipotecile care garanteaz creanta initial nu vor nsoti noua creant dect dac aceasta
s-a prevzut n mod expres.
(2) n cazul novatiei prin schimbarea debitorului, ipotecile legate de creanta initial nu
subzist asupra bunurilor debitorului initial fr consimtmntul acestuia din urm si nici nu se
strmut asupra bunurilor noului debitor fr acordul su.
(3) Atunci cnd novatia opereaz ntre creditor si unul dintre debitorii solidari, ipotecile
legate de vechea creant nu pot fi transferate dect asupra bunurilor codebitorului care
contracteaz noua datorie.

Art. 1612
Mijloacele de aprare
Atunci cnd novatia are loc prin schimbarea debitorului, noul debitor nu poate opune
creditorului mijloacele de aprare pe care le avea mpotriva debitorului initial si nici cele pe care
acesta din urm le avea mpotriva creditorului, cu exceptia situatiei n care, n acest ultim caz,
debitorul poate invoca nulitatea absolut a actului din care s-a nscut obligatia initial.

Art. 1613
Efectele novatiei asupra debitorilor solidari si fideiusorilor
(1) Novatia care opereaz ntre creditor si unul dintre debitorii solidari i libereaz pe
ceilalti codebitori cu privire la creditor. Novatia care opereaz cu privire la debitorul principal i
libereaz pe fideiusori.
(2) Cu toate acestea, atunci cnd creditorul a cerut acordul codebitorilor sau, dup caz, al
fideiusorilor ca acestia s fie tinuti de noua obligatie, creanta initial subzist n cazul n care
debitorii sau fideiusorii nu si exprim acordul.

Art. 1614
Efectele novatiei asupra creditorilor solidari
Novatia consimtit de un creditor solidar nu este opozabil celorlalti creditori dect
pentru partea din creant ce revine acelui creditor.

TITLUL VII
Stingerea obligatiilor

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1615
Moduri de stingere a obligatiilor
Obligatiile se sting prin plat, compensatie, confuziune, remitere de datorie,
imposibilitate fortuit de executare, precum si prin alte moduri expres prevzute de lege.

CAPITOLUL II
Compensatia

Art. 1616
Notiunea
Datoriile reciproce se sting prin compensatie pn la concurenta celei mai mici dintre ele.

Art. 1617
Conditii
(1) Compensatia opereaz de plin drept de ndat ce exist dou datorii certe, lichide si
exigibile, oricare ar fi izvorul lor, si care au ca obiect o sum de bani sau o anumit cantitate de
bunuri fungibile de aceeasi natur.
(2) O parte poate cere lichidarea judiciar a unei datorii pentru a putea opune
compensatia.
(3) Oricare dintre prti poate renunta, n mod expres ori tacit, la compensatie.

Art. 1618
Cazuri n care compensatia este exclus
Compensatia nu are loc atunci cnd:
a) creanta rezult dintr-un act fcut cu intentia de a pgubi;
b) datoria are ca obiect restituirea bunului dat n depozit sau cu titlu de comodat;
c) are ca obiect un bun insesizabil.

Art. 1619
Termenul de gratie
Termenul de gratie acordat pentru plata uneia dintre datorii nu mpiedic realizarea
compensatiei.

Art. 1620
Imputatia
Atunci cnd mai multe obligatii susceptibile de compensatie sunt datorate de acelasi
debitor, regulile stabilite pentru imputatia pltii se aplic n mod corespunztor.

Art. 1621
Fideiusiunea
(1) Fideiusorul poate opune n compensatie creanta pe care debitorul principal o
dobndeste mpotriva creditorului obligatiei garantate.
(2) Debitorul principal nu poate, pentru a se libera fat de creditorul su, s opun
compensatia pentru ceea ce acesta din urm datoreaz fideiusorului.

Art. 1622
Efectele compensatiei fat de terti
(1) Compensatia nu are loc si nici nu se poate renunta la ea n detrimentul drepturilor
dobndite de un tert.
(2) Astfel, debitorul care, fiind tert poprit, dobndeste o creant asupra creditorului
popritor nu poate opune compensatia mpotriva acestuia din urm.
(3) Debitorul care putea s opun compensatia si care a pltit datoria nu se mai poate
prevala, n detrimentul tertilor, de privilegiile sau de ipotecile creantei sale.

Art. 1623
Cesiunea sau ipoteca asupra unei creante
(1) Debitorul care accept pur si simplu cesiunea sau ipoteca asupra creantei consimtit
de creditorul su unui tert nu mai poate opune acelui tert compensatia pe care ar fi putut s o
invoce mpotriva creditorului initial nainte de acceptare.
(2) Cesiunea sau ipoteca pe care debitorul nu a acceptat-o, dar care i-a devenit opozabil,
nu mpiedic dect compensatia datoriilor creditorului initial care sunt ulterioare momentului n
care cesiunea sau ipoteca i-a devenit opozabil.

CAPITOLUL III
Confuziunea

Art. 1624
Notiunea
(1) Atunci cnd, n cadrul aceluiasi raport obligational, calittile de creditor si debitor se
ntrunesc n aceeasi persoan, obligatia se stinge de drept prin confuziune.
(2) Confuziunea nu opereaz dac datoria si creanta se gsesc n acelasi patrimoniu, dar
n mase de bunuri diferite.

Art. 1625
Confuziunea si ipoteca
(1) Ipoteca se stinge prin confuziunea calittilor de creditor ipotecar si de proprietar al
bunului ipotecat.
(2) Ea renaste dac creditorul este evins din orice cauz independent de el.

Art. 1626
Fideiusiunea
Confuziunea ce opereaz prin reunirea calittilor de creditor si debitor profit
fideiusorilor. Cea care opereaz prin reunirea calittilor de fideiusor si creditor ori de fideiusor si
debitor principal nu stinge obligatia principal.

Art. 1627
Efectele confuziunii fat de terti
Confuziunea nu aduce atingere drepturilor dobndite anterior de terti n legtur cu
creanta stins pe aceast cale.

Art. 1628
Desfiintarea confuziunii
Disparitia cauzei care a determinat confuziunea face s renasc obligatia cu efect
retroactiv.

CAPITOLUL IV
Remiterea de datorie

Art. 1629
Notiunea
(1) Remiterea de datorie are loc atunci cnd creditorul l libereaz pe debitor de obligatia
sa.
(2) Remiterea de datorie este total, dac nu se stipuleaz contrariul.

Art. 1630
Feluri
(1) Remiterea de datorie poate fi expres sau tacit.
(2) Ea poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, potrivit naturii actului prin care aceasta
se realizeaz.

Art. 1631
Dovada
Dovada remiterii de datorie se face n conditiile art. 1499.

Art. 1632
Garantii
Renuntarea expres la un privilegiu sau la o ipotec fcut de creditor nu prezum
remiterea de datorie n privinta creantei garantate.

Art. 1633
Fideiusiunea
(1) Remiterea de datorie fcut debitorului principal libereaz pe fideiusor, ca si pe
oricare alte persoane tinute pentru el.
(2) Remiterea de datorie consimtit n favoarea fideiusorului nu libereaz pe debitorul
principal.
(3) Dac remiterea de datorie este convenit cu unul dintre fideiusori, ceilalti rmn
obligati s garanteze pentru tot, cu includerea prtii garantate de acesta, numai dac au consimtit
expres la exonerarea lui.
(4) Prestatia pe care a primit-o creditorul de la un fideiusor pentru a-l exonera de
obligatia de garantie se imput asupra datoriei, profitnd, n proportia valorii acelei prestatii, att
debitorului principal, ct si celorlalti fideiusori.

CAPITOLUL V
Imposibilitatea fortuit de executare


Art. 1634
Notiune. Conditii
(1) Debitorul este liberat atunci cnd obligatia sa nu mai poate fi executat din cauza unei
forte majore, a unui caz fortuit ori a unor alte evenimente asimilate acestora, produse nainte ca
debitorul s fie pus n ntrziere.
(2) Debitorul este, de asemenea, liberat, chiar dac se afl n ntrziere, atunci cnd
creditorul nu ar fi putut, oricum, s beneficieze de executarea obligatiei din cauza mprejurrilor
prevzute la alin. (1), afar de cazul n care debitorul a luat asupra sa riscul producerii acestora.
(3) Atunci cnd imposibilitatea este temporar, executarea obligatiei se suspend pentru
un termen rezonabil, apreciat n functie de durata si urmrile evenimentului care a provocat
imposibilitatea de executare.
(4) Dovada imposibilittii de executare revine debitorului.
(5) Debitorul trebuie s notifice creditorului existenta evenimentului care provoac
imposibilitatea de executare a obligatiilor. Dac notificarea nu ajunge la creditor ntr-un termen
rezonabil din momentul n care debitorul a cunoscut sau trebuia s cunoasc imposibilitatea de
executare, debitorul rspunde pentru prejudiciul cauzat, prin aceasta, creditorului.
(6) Dac obligatia are ca obiect bunuri de gen, debitorul nu poate invoca imposibilitatea
fortuit de executare.

TITLUL VIII
Restituirea prestatiilor

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1635
Cauzele restituirii
(1) Restituirea prestatiilor are loc ori de cte ori cineva este tinut, n virtutea legii, s
napoieze bunurile primite fr drept ori din eroare sau n temeiul unui act juridic desfiintat
ulterior cu efect retroactiv ori ale crui obligatii au devenit imposibil de executat din cauza unui
eveniment de fort major, a unui caz fortuit ori a unui alt eveniment asimilat acestora.
(2) Ceea ce a fost prestat n temeiul unei cauze viitoare, care nu s-a nfptuit, este, de
asemenea, supus restituirii, afar numai dac cel care a prestat a fcut-o stiind c nfptuirea
cauzei este cu neputint sau, dup caz, a mpiedicat cu stiint realizarea ei.
(3) Obligatia de restituire beneficiaz de garantiile constituite pentru plata obligatiei
initiale.
-------------
Alin. (3) al art. 1635 a fost introdus de pct. 81 al art. 190, Sectiunea a 2-a, CAPITOLUL
VII din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10
iunie 2011.


Art. 1636
Persoana ndrepttit la restituire
Dreptul de restituire apartine celui care a efectuat prestatia supus restituirii sau, dup
caz, unei alte persoane ndrepttite, potrivit legii.

Art. 1637
Formele restituirii
(1) Restituirea se face n natur sau prin echivalent.
(2) Restituirea prestatiilor are loc chiar dac, potrivit legii, nu sunt datorate dauneinterese.

Art. 1638
Restituirea pentru cauz ilicit
Prestatia primit sau executat n temeiul unei cauze ilicite sau imorale rmne
ntotdeauna supus restituirii.

CAPITOLUL II
Modalittile de restituire

Art. 1639
Restituirea n natur
Restituirea prestatiilor se face n natur, prin napoierea bunului primit.

Art. 1640
Restituirea prin echivalent
(1) Dac restituirea nu poate avea loc n natur din cauza imposibilittii sau a unui
impediment serios ori dac restituirea priveste prestarea unor servicii deja efectuate, restituirea se
face prin echivalent.
(2) n cazurile prevzute la alin. (1), valoarea prestatiilor se apreciaz la momentul n care
debitorul a primit ceea ce trebuie s restituie.

Art. 1641
Pieirea sau nstrinarea bunului
n cazul pieirii totale sau nstrinrii bunului supus restituirii, debitorul obligatiei de
restituire este tinut s plteasc valoarea bunului, considerat fie la momentul primirii sale, fie la
acela al pierderii ori al nstrinrii, n functie de cea mai mic dintre aceste valori. Dac debitorul
este de rea-credint ori obligatia de restituire provine din culpa sa, atunci restituirea se face n
functie de valoarea cea mai mare.

Art. 1642
Pieirea fortuit a bunului
Dac bunul supus restituirii a pierit fortuit, debitorul obligatiei de restituire este liberat de
aceast obligatie, ns el trebuie s cedeze creditorului, dup caz, fie indemnizatia ncasat pentru
aceast pieire, fie, atunci cnd nu a ncasat-o nc, dreptul de a primi aceast indemnizatie. Dac
debitorul este de rea-credint ori obligatia de restituire provine din culpa sa, el nu este liberat de
restituire dect dac dovedeste c bunul ar fi pierit si n cazul n care, la data pieirii, ar fi fost deja
predat creditorului.

Art. 1643
Pierderea partial
(1) Dac bunul ce face obiectul restituirii a suferit o pierdere partial, cum este o
deteriorare sau o alt scdere de valoare, cel obligat la restituire este tinut s l indemnizeze pe
creditor, cu exceptia cazului n care pierderea rezult din folosinta normal a bunului sau dintr-o
mprejurare neimputabil debitorului.
(2) Atunci cnd cauza restituirii este imputabil creditorului, bunul ce face obiectul
restituirii trebuie napoiat n starea n care se gseste la momentul introducerii actiunii, fr
despgubiri, afar de cazul cnd aceast stare este cauzat din culpa debitorului restituirii.

Art. 1644
Cheltuielile privitoare la bun
Dreptul la rambursarea cheltuielilor fcute cu bunul ce face obiectul restituirii este supus
regulilor prevzute n materia accesiunii pentru posesorul de bun-credint sau, dac cel obligat
la restituire este de rea-credint ori cauza restituirii i este imputabil, regulilor prevzute n
materia accesiunii pentru posesorul de rea-credint.

Art. 1645
Restituirea fructelor si a contravalorii folosintei bunului
(1) Dac a fost de bun-credint, cel obligat la restituire dobndeste fructele produse de
bunul supus restituirii si suport cheltuielile angajate cu producerea lor. El nu datoreaz nicio
indemnizatie pentru folosinta bunului, cu exceptia cazului n care aceast folosint a fost obiectul
principal al prestatiei si a cazului n care bunul era, prin natura lui, supus unei deprecieri rapide.
(2) Atunci cnd cel obligat la restituire a fost de rea-credint ori cnd cauza restituirii i
este imputabil, el este tinut, dup compensarea cheltuielilor angajate cu producerea lor, s
restituie fructele pe care le-a dobndit sau putea s le dobndeasc si s-l indemnizeze pe
creditor pentru folosinta pe care bunul i-a putut-o procura.

Art. 1646
Cheltuielile restituirii
(1) Cheltuielile restituirii sunt suportate de prti proportional cu valoarea prestatiilor care
se restituie.
(2) Cheltuielile restituirii se suport integral de cel care este de rea-credint ori din a crui
culp contractul a fost desfiintat.

Art. 1647
Restituirea prestatiilor de ctre incapabili
(1) Persoana care nu are capacitate de exercitiu deplin nu este tinut la restituirea
prestatiilor dect n limita folosului realizat, apreciat la data cererii de restituire. Sarcina probei
acestei mbogtiri incumb celui care solicit restituirea.
(2) Ea poate fi tinut la restituirea integral atunci cnd, cu intentie sau din culp grav, a
fcut ca restituirea s fie imposibil.

CAPITOLUL III
Efectele restituirii fat de terti

Art. 1648
Actele de nstrinare
(1) Dac bunul supus restituirii a fost nstrinat, actiunea n restituire poate fi exercitat si
mpotriva tertului dobnditor, sub rezerva regulilor de carte funciar sau a efectului dobndirii cu
bun-credint a bunurilor mobile ori, dup caz, a aplicrii regulilor privitoare la uzucapiune.
(2) Dac asupra bunului supus restituirii au fost constituite drepturi reale, dispozitiile alin.
(1) se aplic n mod corespunztor.

Art. 1649
Situatia altor acte juridice
n afara actelor de dispozitie prevzute la art. 1648, toate celelalte acte juridice fcute n
favoarea unui tert de bun-credint sunt opozabile adevratului proprietar sau celui care are
dreptul la restituire. Contractele cu executare succesiv, sub conditia respectrii formalittilor de
publicitate prevzute de lege, vor continua s produc efecte pe durata stipulat de prti, dar nu
mai mult de un an de la data desfiintrii titlului constituitorului.

TITLUL IX
Diferite contracte speciale

CAPITOLUL I
Contractul de vnzare

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

1. Domeniul de aplicare

Art. 1650
Notiunea
(1) Vnzarea este contractul prin care vnztorul transmite sau, dup caz, se oblig s
transmit cumprtorului proprietatea unui bun n schimbul unui pret pe care cumprtorul se
oblig s l plteasc.
(2) Poate fi, de asemenea, transmis prin vnzare un dezmembrmnt al dreptului de
proprietate sau orice alt drept.

Art. 1651
Aplicarea unor reguli de la vnzare
Dispozitiile prezentului capitol privind obligatiile vnztorului se aplic, n mod
corespunztor, obligatiilor nstrintorului n cazul oricrui alt contract avnd ca efect
transmiterea unui drept, dac din reglementrile aplicabile acelui contract sau din cele referitoare
la obligatii n general nu rezult altfel.

2. Cine poate cumpra sau vinde

Art. 1652
Principiul capacittii
Pot cumpra sau vinde toti cei crora nu le este interzis prin lege.

Art. 1653
Incapacitatea de a cumpra drepturi litigioase
(1) Sub sanctiunea nulittii absolute, judectorii, procurorii, grefierii, executorii, avocatii,
notarii publici, consilierii juridici si practicienii n insolvent nu pot cumpra, direct sau prin
persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de competenta instantei judectoresti n a crei
circumscriptie si desfsoar activitatea.
(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1):
a) cumprarea drepturilor succesorale ori a cotelor-prti din dreptul de proprietate de la
comostenitori sau coproprietari, dup caz;
b) cumprarea unui drept litigios n vederea ndestulrii unei creante care s-a nscut
nainte ca dreptul s fi devenit litigios;
c) cumprarea care s-a fcut pentru aprarea drepturilor celui ce stpneste bunul n
legtur cu care exist dreptul litigios.
(3) Dreptul este litigios dac exist un proces nceput si neterminat cu privire la existenta
sau ntinderea sa.

Art. 1654
Alte incapacitti de a cumpra
(1) Sunt incapabili de a cumpra, direct sau prin persoane interpuse, chiar si prin licitatie
public:
a) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt nsrcinati s le vnd; exceptia prevzut la
art. 1304 alin. (1) rmne aplicabil;
b) printii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru bunurile persoanelor pe
care le reprezint;
c) functionarii publici, judectorii-sindici, practicienii n insolvent, executorii, precum si
alte asemenea persoane, care ar putea influenta conditiile vnzrii fcute prin intermediul lor sau
care are ca obiect bunurile pe care le administreaz ori a cror administrare o supravegheaz.
(2) nclcarea interdictiilor prevzute la alin. (1) lit. a) si b) se sanctioneaz cu nulitatea
relativ, iar a celei prevzute la lit. c) cu nulitatea absolut.

Art. 1655
Incapacitti de a vinde
(1) Persoanele prevzute la art. 1654 alin. (1) nu pot, de asemenea, s vnd bunurile
proprii pentru un pret care const ntr-o sum de bani provenit din vnzarea ori exploatarea
bunului sau patrimoniului pe care l administreaz ori a crui administrare o supravegheaz, dup
caz.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplic n mod corespunztor si contractelor n care, n
schimbul unei prestatii promise de persoanele prevzute la art. 1654 alin. (1), cealalt parte se
oblig s plteasc o sum de bani.

Art. 1656
Inadmisibilitatea actiunii n anulare
Cei crora le este interzis s cumpere ori s vnd nu pot s cear anularea vnzrii nici
n nume propriu, nici n numele persoanei ocrotite.

3. Obiectul vnzrii

Art. 1657
Bunurile ce pot fi vndute
Orice bun poate fi vndut n mod liber, dac vnzarea nu este interzis ori limitat prin
lege sau prin conventie ori testament.

Art. 1658
Vnzarea unui bun viitor
(1) Dac obiectul vnzrii l constituie un bun viitor, cumprtorul dobndeste
proprietatea n momentul n care bunul s-a realizat. n privinta constructiilor, sunt aplicabile
dispozitiile corespunztoare n materie de carte funciar.
(2) n cazul vnzrii unor bunuri dintr-un gen limitat care nu exist la data ncheierii
contractului, cumprtorul dobndeste proprietatea la momentul individualizrii de ctre
vnztor a bunurilor vndute. Atunci cnd bunul sau, dup caz, genul limitat nu se realizeaz,
contractul nu produce niciun efect. Cu toate acestea, dac nerealizarea este determinat de culpa
vnztorului, el este tinut s plteasc daune-interese.
(3) Cnd bunul se realizeaz numai partial, cumprtorul are alegerea fie de a cere
desfiintarea vnzrii, fie de a pretinde reducerea corespunztoare a pretului. Aceeasi solutie se
aplic si n cazul prevzut la alin. (2), atunci cnd genul limitat s-a realizat numai partial si, din
acest motiv, vnztorul nu poate individualiza ntreaga cantitate de bunuri prevzut n contract.
Dac nerealizarea partial a bunului sau, dup caz, a genului limitat a fost determinat de culpa
vnztorului, acesta este tinut s plteasc daune-interese.
(4) Atunci cnd cumprtorul si-a asumat riscul nerealizrii bunului sau genului limitat,
dup caz, el rmne obligat la plata pretului.
(5) n sensul prezentului articol, bunul este considerat realizat la data la care devine apt
de a fi folosit potrivit destinatiei n vederea creia a fost ncheiat contractul.

Art. 1659
Vnzarea bunului pierit n ntregime sau n parte
Dac n momentul vnzrii unui bun individual determinat acesta pierise n ntregime,
contractul nu produce niciun efect. Dac bunul pierise numai n parte, cumprtorul care nu
cunostea acest fapt n momentul vnzrii poate cere fie anularea vnzrii, fie reducerea
corespunztoare a pretului.

Art. 1660
Conditii ale pretului
(1) Pretul const ntr-o sum de bani.
(2) Acesta trebuie s fie serios si determinat sau cel putin determinabil.

Art. 1661
Pretul determinabil
Vnzarea fcut pe un pret care nu a fost determinat n contract este valabil dac prtile
au convenit asupra unei modalitti prin care pretul poate fi determinat ulterior, dar nu mai trziu
de data pltii, si care nu necesit un nou acord de voint al prtilor.

Art. 1662
Determinarea pretului de ctre un tert
(1) Pretul poate fi determinat si de ctre una sau mai multe persoane desemnate potrivit
acordului prtilor.
(2) Atunci cnd persoanele astfel desemnate nu determin pretul n termenul stabilit de
prti sau, n lips, n termen de 6 luni de la ncheierea contractului, la cererea prtii interesate,
presedintele judectoriei de la locul ncheierii contractului va desemna, de urgent, n camera de
consiliu, prin ncheiere definitiv, un expert pentru determinarea pretului. Remuneratia
expertului se plteste n cote egale de ctre prti.
(3) Dac pretul nu a fost determinat n termen de un an de la ncheierea contractului,
vnzarea este nul, afar de cazul n care prtile au convenit un alt mod de determinare a
pretului.

Art. 1663
Determinarea pretului n functie de greutatea lucrului vndut
Cnd pretul se determin n functie de greutatea lucrului vndut, la stabilirea cuantumului
su nu se tine seama de greutatea ambalajului.

Art. 1664
Lipsa determinrii exprese a pretului
(1) Pretul vnzrii este suficient determinat dac poate fi stabilit potrivit mprejurrilor.
(2) Cnd contractul are ca obiect bunuri pe care vnztorul le vinde n mod obisnuit, se
prezum c prtile au avut n vedere pretul practicat n mod obisnuit de vnztor.
(3) n lips de stipulatie contrar, vnzarea unor bunuri al cror pret este stabilit pe piete
organizate este presupus a se fi ncheiat pentru pretul mediu aplicat n ziua ncheierii
contractului pe piata cea mai apropiat de locul ncheierii contractului. Dac aceast zi a fost
nelucrtoare, se tine seama de ultima zi lucrtoare.

Art. 1665
Pretul fictiv si pretul derizoriu
(1) Vnzarea este anulabil atunci cnd pretul este stabilit fr intentia de a fi pltit.
(2) De asemenea, dac prin lege nu se prevede altfel, vnzarea este anulabil cnd pretul
este ntr-att de disproportionat fat de valoarea bunului, nct este evident c prtile nu au dorit
s consimt la o vnzare.

Art. 1666
Cheltuielile vnzrii
(1) n lips de stipulatie contrar, cheltuielile pentru ncheierea contractului de vnzare
sunt n sarcina cumprtorului.
(2) Msurarea, cntrirea si cheltuielile de predare a bunului sunt n sarcina vnztorului,
iar cele de preluare si transport de la locul executrii sunt n sarcina cumprtorului, dac nu s-a
convenit altfel.
(3) n absenta unei clauze contrare, cheltuielile aferente operatiunilor de plat a pretului
sunt n sarcina cumprtorului.

Art. 1667
Cheltuielile predrii
n lipsa uzantelor sau a unei stipulatii contrare, dac bunul trebuie transportat dintr-un loc
n altul, vnztorul trebuie s se ocupe de expediere pe cheltuiala cumprtorului. Vnztorul
este liberat cnd pred bunul transportatorului ori expeditorului. Cheltuielile de transport sunt n
sarcina cumprtorului.

4. Pactul de optiune privind contractul de vnzare si promisiunea de vnzare

Art. 1668
Pactul de optiune privind contractul de vnzare
(1) n cazul pactului de optiune privind un contract de vnzare asupra unui bun individual
determinat, ntre data ncheierii pactului si data exercitrii optiunii sau, dup caz, aceea a
expirrii termenului de optiune nu se poate dispune de bunul care constituie obiectul pactului.
(2) Atunci cnd pactul are ca obiect drepturi tabulare, dreptul de optiune se noteaz n
cartea funciar.
(3) Dreptul de optiune se radiaz din oficiu dac pn la expirarea termenului de optiune
nu s-a nscris o declaratie de exercitare a optiunii, nsotit de dovada comunicrii sale ctre
cealalt parte.

Art. 1669
Promisiunea de vnzare si promisiunea de cumprare
(1) Cnd una dintre prtile care au ncheiat o promisiune bilateral de vnzare refuz,
nejustificat, s ncheie contractul promis, cealalt parte poate cere pronuntarea unei hotrri care
s tin loc de contract, dac toate celelalte conditii de validitate sunt ndeplinite.
(2) Dreptul la actiune se prescrie n termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia
ncheiat.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplic n mod corespunztor n cazul promisiunii
unilaterale de vnzare sau de cumprare, dup caz.
(4) n cazul promisiunii unilaterale de cumprare a unui bun individual determinat, dac,
mai nainte ca promisiunea s fi fost executat, creditor