Sunteți pe pagina 1din 16

Anul III, nr.

24
apare
ianuarie 2009 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Tradiþie ºi spiritualitate
Din cuprins Parada cetelor de sãrbãtoarea
Planningul familial
sau lupta contra vieþii Sfântului Ioan
nenãscute (II)
Articolul se adreseazã tutu-
ror acelora care, deºi trãiesc în a-
ceastã lume în care valorile mora-
lei creºtine sunt ignorate, mai cred
în Împãrãþia Cerurilor. (pag. 6)
Vreau sã cresc... mic
Aceastã dorinþã poate pãrea o
nebunie. ªi într-adevãr este o ne-
bunie. Dar o nebunie plinã de va-
loare. (pag. 4)
"Ziua îndrãgostiþilor"
- unde e Iubirea?
Valentine's Day - cunoscutã
ºi sub denumirea foarte îndrãgitã
de "ziua îndrãgostiþilor", a de- De ziua Sfântului Ioan Botezãtorul, cetele din Þara Fã-
venit o adevãratã afacere pentru gãraºului s-au reunit pentru tradiþionala paradã. Cu bine-
comercianþi, dar ºi un prilej de cuvântarea ºi în prezenþa ÎPS Laurenþiu, tradiþia româ-
relativizare a Iubirii. (pag.8) neascã a încãlzit încã o data inimile credincioºilor. (pag. 3)

Editorial de Natalia Corlean neºte promisiunile, Care iubeºte necondi- multe boli provocate de lipsa unor perioade
þionat, Care ºtie ºi ne spune adevãrul. ªi de dezintoxicare. Pãstrarea fecioriei pânã
Al doilea an de care este adevãrul? Cã oricât am alerga ºi la cãsãtorie ne scuteºte de multe dezamãgiri,
„Apostolat“ am cãuta plãcerea, ceea ce gãsim dupã mo- ca sã nu mai vorbim de nenumãratele boli
Iatã cã a mai trecut un an mentul consumãrii ei este tot durerea. ªi care se transmit doar pe aceastã cale, în faþa
de la naºterea acestei publi- ajungem la aceastã concluzie mai devreme cãrora niciun mijloc de "protecþie" oferit de
caþii, în care ne-am dorit sau mai târziu, la prima sau la a doua tinere- medicina modernã nu oferã siguranþã 100%.
împãrtãºirea bucuriei ºi fru- þe, sau, mai trist, doar la bãtrâneþe, când Iertarea, o altã "poruncã", ne elibereazã de
museþii vieþii trãite dupã voia lui Dumne- greu mai putem schimba ceva. multe sentimente negative care lasã urme
zeu. Trãim în aceastã lume haoticã ºi debu- De ce se întâmplã aºa? Pentru cã noi a- atât în sãnãtatea trupeascã precum ºi în cea su-
solatã, care aleargã necontenit dupã un vem impresia cã Dumnezeu ne-a lãsat "po- fleteascã. Dacã ne creºtem copiii în spiritul
"mai bine" care atunci când devine reali- runcile" ca niºte restricþii, ºi le luãm ca atare: unei vieþi echilibrate bazate pe credinþã, în
tate dispare subit, în locul lui apãrând altã nu ai voie sã faci aia, nu ai voie sã faci ai- care Dumnezeu este un membru al fami-
"þintã", un alt "mai bine" care ne consumã laltã, e pãcat dacã faci asta… etc. ªi nu vrem liei, de a Cãrui prezenþã suntem conºtienþi
încã o perioadã; ºi tot aºa, pânã vedem cã sã trãim îngrãdiþi de restricþii. Or Dumne- în fiecare clipã, ei nu vor cãdea aºa uºor în
viaþa trece, iar adevãrul se vede clar doar în zeu ne-a lãsat Poruncile pentru a ne schiþa capcana abuzurilor de diferite feluri, vor ºti
faþa morþii: Unde este dezmierdarea cea un cadru în care, dacã alegem sã trãim, vom sã se bucure de lucrurile mãrunte ºi sã fie
lumeascã? Unde este nãlucirea celor trecã- avea o viaþã fericitã. De multe ori nu ne dãm fericiþi. ªi exemplele sunt nenumãrate…
toare? Unde este aurul ºi argintul? Unde seama cã, dacã trãim dupã poruncile lui Sperãm ca în decursul celor doi ani de "A-
este mulþimea slugilor ºi strigarea? Toate Dumnezeu, suntem scutiþi de nenumãrate postolat" sã vã fi fost de folos cu ceva în creº-
sunt þãrânã, toate cenuºã, toate umbrã. suferinþe. Postul de exemplu, dacã îl þinem terea duhovniceascã, pentru ca împreunã sã
În aceastã lume, Dumnezeu a rãmas sin- constant (cele patru posturi ºi miercurile ºi mergem în continuare pe Calea pe care Hristos
gurul Care nu se dezminte, Care îºi împli- vinerile de peste an) ne scuteºte de foarte ne cheamã, mereu ºi mereu, cu infinitã dragoste.

CMYK
2 Eveniment

Glasul Domnului peste ape strigã…


ªi anul acesta, într-o frumoasã zi de momentului: în aceastã sfântã zi Cerurile
iarnã, ne-am adunat - preoþi ºi credincioºi se deschid ºi Sfântul Duh, Care odinioarã
- la praznicul Botezului Domnului în faþa S-a pogorât peste Fiul Întrupat ce Se gãsea
Cetãþii Fãgãraºului, pentru a participa la în apele Iordanului, se pogoarã ºi astãzi
Sfinþirea cea mare a apei. ªiruri lungi de peste ape, dar în chip nevãzut, fãcându-le
creºtini ortodocºi, cu prapori ºi icoane, purtãtoare de har sfinþitor. Minunea în care
având în frunte preoþii slujitori, au pornit apa obiºnuitã, atât de vitalã vieþii biolo-
de la fiecare bisericã ºi s-au întâlnit pe pla- gice, îºi schimbã firea, devenind "dar de
toul din faþa cetãþii. Aceastã slujbã unicã în sfinþenie ºi curãþitoare de pãcate, spre
an ne-a adunat pe toþi, dupã ce am partici- tãmãduirea sufletelor ºi a trupurilor ºi spre
pat la Sfânta Liturghie în bi- tot folosul de trebuinþã" se petrece an de an

„Revelionul“ sericile noastre parohiale,


pentru ca "bucuria noastrã sã
în cadrul acestei rânduieli de slujbã.
Din iniþiativa ºi cu binecuvântarea Înalt
Prea Sfinþitului Pãrinte Dr. Laurenþiu Streza,
la bisericã fie deplinã" în aceastã sfântã
zi. Slujba a fost oficiatã de un
sobor de opt preoþi ºi diaconul
catedralei, avându-l în frunte
Mitropolitul Ardealului, începând cu anul
2006 preoþii ºi credincioºii din oraºele
Arhiepiscopiei Sibiu se adunã pentru a ofi-
"Pentru ca bine-primite sã fie rugãciunile noastre ºi pe Pr. Protopop Ioan Ciocan. cia împreunã aceastã slujbã ºi pentru a pri-
sã ne ierte toate greºelile cele de voie ºi cele fãrã de Prea Cucernicia sa, în scurta mi harul sfinþitor ºi curãþitor al Sfântului
voie, din rãutate fãcute de noi în anul trecut, Domnului cuvântare rostitã la sfârºitul Duh în aceastã zi de mare praznic.
sã ne rugãm. slujbei, a arãtat importanþa Pr. Marcel Greavu, Fãgãraº
Pentru ca sã binecuvânteze începutul ºi curgerea
anului acestuia cu harul iubirii Sale de oameni ºi sã ne
dãruiascã vremuri cu pace ºi bunã liniºte vãzduhului ºi
Biserica ºi ªcoala, împreunã
viaþã fãrã de pãcate, cu sãnãtate ºi cu îmbelºugare,
Domnului sã ne rugãm."
pentru valorificarea tradiþiilor
din slujba de Tedeum la Anul Nou La ªcoala Generalã din Recea de elevii îmbrãcaþi româneºte, ade-
a avut loc în ziua de 16 decembrie vãratelor comori ale satului româ-
Prea Fericitul Pãrinte seminarul "Lecþia de Limbã ºi nesc - colindele. A fost prezentat
Daniel, Patriahul României, ne Literaturã Românã ºi valorificarea obiceiul cetei de feciori, precum ºi
adresa în pastorala sa de tradiþiei". A avut bucuria orga- colinde scoase de sub negura isto-
Crãciun îndemnul de a petrece nizãrii ºi gãzduirii dezbaterilor riei.
momentul trecerii în noul an directoarea ºcolii, doamna profe- Moderatorul întregii mani-
calendaristic în bisericã, mulþu- soarã Maria Motoc. Discuþiile au festãri a fost profesorul Mircea
mind lui Dumnezeu pentru avut loc chiar în sediul unitãþii de Moþ, inspector ºcolar. Profesoara
binefacerile din 2008 ºi cerând învãþãmânt, incinta renovatã a fos- Carmen Tãnãsescu, inspector ºco-
binecuvântarea Lui pentru anul tei ºcoli grãnicereºti. De altfel s-a lar general al judeþul Braºov, a re-
2009. Astfel, în foarte multe bi- ºi fãcut o frumoasã prezentare pe marcat participarea Bisericii din Re-
serici din þarã s-au sãvârºit în DVD a istoricului ªcolii de la cea la pãstrarea tradiþiilor legate de
noaptea de Anul Nou slujbe de Recea, a dascãlilor ce ºi-au lãsat Crãciun ºi a invitat Biserica la un
mulþumire, în unele locuri pen- amprenta educaþiei lor în destinul proiect comun cu ªcoala din Recea
tru prima datã, în altele continuând o tradiþie mai veche. comunitãþii recene. ºi Inspectoratul ªcolar Braºov.
ªi câteva biserici din Þara Fãgãraºului au fost gazde "Floare de ger. Spectacol de Printre personalitãþile prezente
în noaptea dintre ani pentru cei care au dorit sã pãºeascã colinde" nu s-a dorit a fi altceva la acest eveniment s-au evidenþiat:
în noul an în rugãciune, împreunã cu Cel Cãruia îi decât o lecþie de trãire autenticã a Pr. Prof. univ. Ovidiu Moceanu de
datorãm tot binele pe care îl avem, pentru a-I mulþumi colindelor tradiþionale locale ºi nu la Universitatea Transilvania din
ºi a-I cere ajutorul ºi în fiecare din zilele anului urmãtor. numai, valorizate în portul, tradi- Braºov, scriitorul Doru Munteanu -
Slujba a început la orele 23 sau 23.30, în funcþie de bi- þiile ºi obiceiurile recenilor. Elevii director al revistei "Astra" ºi pre-
sericã, iar în cadrul ei s-a oficiat slujba de Tedeum. ªcolii de la Recea au readus în prim ºedintele Filialei Braºov a Uniunii
Cei care au ales sã îºi petreacã în acest fel planul discuþiilor necesitatea Scriitorilor din România, profe-
"Revelionul" spun cã primirea anului nou în bisericã cunoaºterii ºi promovãrii tradiþiilor sorul Gabriel Angelescu - lingvist,
le-a dat o stare de mare emoþie ºi liniºte, de încredere locale româneºti. Profesorul Ioan profesorul Liviu Ioani - redactor la
neþãrmuritã cã se aflã sub aripa ocrotitoare a Tatãlui Motoc a însufleþit atmosfera "Tribuna Învãþãmântului", precum
ceresc ºi îºi doresc ca ºi anii urmãtori sã îi înceapã, ca prezentând monografia comunei ºi numeroºi profesori de Limbã ºi
orice lucru de folos, cu Dumnezeu. Natalia Corlean Recea pornind de la baze etimolo- Literaturã Romanã din zonã.
gice, dar mai ales dând glas, alãturi Pr. Cãtãlin Teulea
Eveniment 3
Tradiþie ºi spiritualitate
Parada cetelor de sãrbãtoarea Sfântului Ioan
gãraº a fost înaintat în treapta de arhidia-
con.
Cetele de feciori ºi-au prezentat rând
pe rând colindul specific de la balconul
catedralei, dupã care Înalt Preasfinþitul
Pãrinte Mitropolit a rostit un înãlþãtor
cuvânt de învãþãturã cu alese îndemnuri
pastoral-misionare la pãstrarea tradiþiilor
autentice româneºti.
Parada cetelor
Dupã oficierea Sfintei Liturghii, cre-
dincioºii alãturi de preoþi au ieºit în faþa
catedralei. Cetele de feciori ºi fete, îmbrã-
caþi în costume româneºti specifice zonei
din care veneau, au defilat pe strada Mihai
Viteazu, între Casa Municipalã de Culturã
ºi catedralã, în frunte cu primarii co-
munelor lor ºi preoþii parohi-
ilor din care fac parte. Au
De ziua Sfântului Ioan Botezãtorul,
prezentat, pe rând, colinde sau
cetele din Þara Fãgãraºului s-au reunit jocuri specifice satelor lor.
pentru tradiþionala paradã care încheie Tradiþia a prins viaþã dând
sãrbãtorile de iarnã. Cu binecu- prestanþã sãrbãtorii ºi valori-
vântarea ºi în prezenþa Înalt Prea- ficând tezaurul colindelor ro-
sfinþitului Laurenþiu, mitropolitul mâneºti din acest colþ de þarã.
Ardealului, tradiþia româneascã a Încã o datã inimile tinerilor
încãlzit încã o datã inimile bãteau alãturi de cele de toate
credincioºilor. Sãrbãtoarea a început vârstele, regãsindu-se în trãi-
cu Sfânta Liturghie, la Catedrala rea colindului autentic româ-
“Sfântul Ioan Botezãtorul”, unde a nesc.
fost sãrbãtorit hramul.
Valoarea tradiþiei
Oaspeþi de seamã Mitropolitul Ardealului, ÎPS
La invitaþia pãrintelui protopop Ioan Laurenþiu Streza, a felicitat pe
Ciocan, Înalt Preasfinþitul Mitropolit La- organizatorii acestui eveniment
urenþiu Streza a venit din nou în mijlocul ºi a subliniat importanþa im-
credincioºilor fãgãrãºeni pentru oficierea plicãrii preoþilor în pãstrarea
Sfintei Liturghii arhiereºti. L-au însoþit tradiþiilor ºi a obiceiurilor ro-
pãrintele profesor Mihai Iosu, vicarul mâneºti, precum ºi promovarea
Arhiepiscopiei Sibiului, ºi pãrintele Ilarion lor în rândul tinerilor.
Urs, stareþul mãnãstirii Brâncoveanu de la La rândul sãu, primarul
Sâmbãta de Sus. Fãgãraºului, Sorin Mãnduc, a
Alþi invitaþi de seamã au fost primarul subliniat în cuvântul sãu va-
Fãgãraºului, Sorin Mãnduc, directorul loarea autenticitãþii româneºti.
Prefecturii Fãgãraº, Lucian Gavrilã, depu- Gheorghe Malene. Cu aceastã ocazie, Aceastã a treia ediþie s-a bucurat de pre-
tatul Gheorghe Gabor, consilierul jude- Înalt Preasfinþia Sa a hirotesit întru preoþi mierea tuturor celor 34 de cete de feciori
þean Radu Ispas, primari, consilieri locali iconomi pe pãrintele Adrian Precup ºi pe cu o diplomã de participare. Au fost ºi pre-
din zonã ºi alte oficialitãþi ale judeþului. pãrintele Mihai Piticaº (cunoscut medic mii speciale: “Cea mai reprezentativã
fãgãrãºean) pentru activitatea ºi jertfelni- ceatã de feciori": ceata de feciori din Re-
Slujbã arhiereascã cia lor ca preoþi misionari ai Protopopia- cea pentru prima ediþie, ceata de feciori
Rãspunsurile la Sfânta Liturghie au tului Fãgãraº. De asemenea, pãrintele dia- din ªinca Veche pentru ediþia a doua, iar
fost armonios date de cele douã coruri con Nicolae Lie, slujitor la catedrala orto- ceata de feciori din Pãrãu pentru prestaþia
reunite ale bisericilor din ªinca Nouã ºi doxã Fãgãraº ºi profesor cu frumoase la sãrbãtoarea de anul acesta.
Viºtea de Jos, dirijate de profesorul rezultate la seminarul Teologic din Fã- Pr. Cãtãlin Teulea
4 Actual

Vreau sã cresc… mic


- un articol adresat celor… mari -
mici, o lume lipsitã de griji, intrãm dintr-o
datã în lumea celor mari, o lume dupã care
am tânjit atât de mult când eram copii. O
lume în care ni se pãrea cã vom avea mai
multe drepturi decât îndatoriri. O lume în
Da, aþi citit bine. Vreau sã cresc mic. care o vor trãi cei ce sunt prigoniþi. Despre care noi vom fi liberi sã facem ceea ce
Poate îmi veþi spune cã o astfel de dorinþã bucuria mai mare pe care o are omul a- vrem, fãrã a mai fi constrânºi de regulile
este o nebunie. ªi într-adevãr este o nebu- tunci când dãruieºte decât atunci când celor mari.
nie. Dar o nebunie plinã de valoare. O ne- primeºte. ªi cât de multe astfel de para- ªi, cu toate acestea, nu suntem atât de
bunie pe care Hristos o aºteaptã de la noi. doxuri, de lucruri iraþionale, nu ne-a lãsat fericiþi ca atunci când eram copii. De
O nebunie raþionalã. ªi acum ºtiu cã zâm- Hristos ca tratament celor ce dorim sã ne multe ori nostalgia copilãriei ne apasã. Cât
biþi. De parcã nebunia ar putea fi raþionalã. însãnãtoºim spiritual?... de frumos era atunci când cineva îþi purta
ªi totuºi este. Vã aduceþi aminte cã atunci când eram de grijã. Se îngrijea ca dimineaþa sã te
Oare nu era considerat nebun Însuºi mici, bunicii sau pãrinþii se îngrijeau ca trezeºti la ora potrivitã pentru a nu întârzia
Hristos, când a venit în mijlocul oamenilor înainte de culcare sã ne spunem “În- la grãdiniþã sau la ºcoalã. Se îngrijea de
de acum 2000 de ani ºi le vorbea despre geraºul”? ªi rosteam cu patos tocmai ceea ce vei mânca ºi cu ce te vei îmbrãca
marile paradoxuri ce pãreau imposibil de aceastã frazã: “eu sunt mic, tu fã-mã în ziua respectivã. Se îngrijea de tine ca sã
înþeles din punct de vedere raþional? Le mare”? Poate mulþi dintre noi gândeam cã înþelegi cã eºti iubit. ªi ºtiind cã cineva îþi
vorbea despre a doua naºtere a lor. ªi ei nu acesta este scopul vieþii noastre. Din poartã de grijã, te simþeai ocrotit, liniºtit ºi
înþelegeau. Le vorbea despre apa cea vie oameni mici sã creºtem mari ºi din oameni fericit. Bucuria copilãriei stã tocmai în
din care dacã cineva bea, nu mai înseteazã. slabi sã devenim tari. Apoi, odatã cu aceastã dependenþã de purtarea de grijã a
Despre o pâine din care, dacã cineva creºterea, întreaga societate ne-a inoculat pãrinþilor noºtri ºi de iubirea lor.
mãnâncã, nu numai cã nu mai flãmânzeºte ideea cã pentru a putea avea ce e mai bun Odatã cu creºterea, în zbaterea noastrã
ci, mai mult, îi va da viaþã veºnicã. Dar lor în viaþã trebuie sã fim “oameni mari”. ªi de a ieºi din dependenþa celor care ne
le era greu sã priceapã. Le explica despre acum, când suntem mari, ne dãm seama cã iubesc ºi ne poartã de grijã, ne-am trezit cã
înãlþarea celui care se coboarã ºi despre nu acesta a fost scopul adevãrat al vieþii nu mai putem fi bucuroºi ºi fericiþi ca
cãderea celui care se înalþã. Despre feri- noastre. Pentru cã, dintr-o datã, viaþa noas- atunci când eram copii. De ce? Pentru cã
cirea celor care plâng. Despre bucuria pe trã se complicã. Ieºind din lumea celor dintr-o datã descoperim cã noi trebuie sã
îndu- facem totul singuri. Noi trebuie sã
„Cãci Dumnezeu aºa a iubit lumea, încât pe Fiul jocoririle rate, toatã umilin- planificãm, noi trebuie sã lucrãm
Sãu Cel Unul-Nãscut L-a dat, ca oricine crede în El þa pe care a pri- ºi de multe ori rezultatul obþinut
sã nu piarã, ci sã aibã viaþã veºnicã.“ (Ioan 3, 16) mit-o, când vom nu este cel aºteptat. ªi atunci li-
În vremea Sfintelor Sãrbã- sãruta ºi ne vom închina Crucii pe care El a îm- niºtea, bucuria ºi fericirea sufle-
tori de iarnã care tocmai au tre- brãþiºat-o ºi a primit-o de bunãvoie, pentru ca teascã încep sã disparã.
Ce e de fãcut atunci? E simplu.
cut este imposibil sã nu fi avut prin moartea Sa sã omoare moartea care þine în Cu ce noþiune putem asocia feri-
vreun gând mãcar spre iubirea robie neamul omenesc, ne vom pune aceeaºi în- cirea, bucuria, pacea? Cu Împãrã-
de oameni a lui Dumnezeu. În vremea Crãciu- trebare, ºi mai intens rãmânând plini de uimire þia lui Dumnezeu. Ce ne spune
nului ne-am întrebat ºi ne-am minunat cum a ºi adâncã recunoºtinþã: cum de a fãcut atâtea Dum- Dumnezeu cã trebuie sã facem
fost posibil, cum a avut atâta bunã-voinþã Cel nezeu pentru noi ºi pentru a noastrã mântuire? pentru a dobândi aceastã împã-
ce a fãcut cerul ºi pãmântul ºi toate câte sunt, Rãspunsul la toate aceste întrebãri este: rãþie? Sã fim ca ºi copiii. Adicã sã
Cel ce este Dumnezeul, Stãpânul ºi Guverna- IUBIREA. ªi acest fapt îl cunoaºtem din Sfânta recunoaºtem în primul rând cã nu
torul tuturor lucrurilor, al întregului Univers, sã Scripturã ºi din Tradiþia Bisericii noastre. Acest suntem singuri pe lume. Cã sun-
se întrupeze ºi sã se nascã într-o iesle sãrãcã- rãspuns este formulat în mai multe locuri din tem copiii Tatãlui Ceresc. Sã
cioasã, în cel mai smerit mod cu putinþã. Biblie, iar versetul pe care vi-l propunem de acceptãm purtarea de grijã ºi iu-
Suntem uimiþi ºi ne-am bucurat cã avem un ast- aceastã datã spre meditaþie conþine rãspunsul la birea lui Dumnezeu. Sã ne încre-
fel de Dumnezeu, a Cãrui Naºtere ca Prunc în aceste întrebãri: Cãci Dumnezeu aºa a iubit dem în ceea ce El ne spune ºi sã
ieslea din Betleem am aºteptat-o ºi am vestit-o lumea, încât pe Fiul Sãu Cel Unul-Nãscut L-a facem ceea ce ne cere. Sã cãutãm
prin minunatul glas al colindelor. dat, ca oricine crede în El sã nu piarã, ci sã noi, oamenii mari, sã nu ne mai
În vremea sãrbãtorii Botezului Domnului, aibã viaþã veºnicã. Tot ce a fãcut ºi face Dum- considerãm orfani pe lume, cre-
prin intermediul cântãrilor ºi alcãtuirilor litur- nezeu pentru noi este din iubire, pentru ca noi zând cã ne purtãm singuri de grijã,
gice ne-am pus aceeaºi întrebare: cum de acest sã dobândim viaþa veºnicã. Un mare teolog, pr. ci sã acceptãm cã avem acolo sus
Dumnezeu al nostru, Fiul lui Dumnezeu, vine sã Alexander Schmemann, spunea: “Creºtinismul un Pãrinte care ne poartã de grijã,
fie botezat de cãtre Ioan? Stãpânul cere sã fie bo- este revelaþia iubirii, darul iubirii ºi porunca mai mult decât au fãcut-o chiar
tezat de robul Sãu, fãptura se atinge de creºtetul iubirii”. ªi dacã ne bucurãm ºi ne minunãm de pãrinþii noºtri trupeºti.
Fãcãtorului. Mântuitorul vine la râul Iordan sã iubirea lui Dumnezeu descoperitã ºi dãruitã no- ªi era sã uit ceva. Sã nu uitãm
primeascã botezul pocãinþei (El, Cel ce este uã, avem ºi porunca de a rãspândi ºi înmulþi a- sã ne spunem “Îngeraºul”: eu sunt
fãrã pãcat) ºi, botezându-se, apa se sfinþeºte ceastã iubire. Versetul de astãzi are însã ºi un mic, tu fã-mã mare… De fapt am
prin atingerea Lui, dãruind oamenilor Botezul revers: dacã nu ajungem sã avem viaþa veºnicã, ajuns mare, îngeraºule. Învaþã-mã
ca poartã de intrare în Împãrãþia cerurilor. înseamnã cã nu am crezut în El, înseamnã cã nu sã fiu din nou copil. Vreau sã fiu co-
În vremea Sfintelor Sale Patimi, atunci când am rãspuns cu iubire la iubirea Lui. pil. Vreau sã cresc… mic. Te rog.
vom retrãi alãturi de Domnul Hristos toate bat- Pr. Ovidiu Bostan Pr. Iosif Ciolan
CMYK
Dialoguri 5
„Am cãutat sã-m
mi fac treaba cu seriozitate“
La cei 71 de ani ai sãi, Pãrintele Cornel rãspândeºte în jurul deoarece aprobarea a fost Nume: Pr. Ic. Stavr. Corneliu-
lui bucurie ºi dragoste. L-a slujit pe Dumnezeu 38 de ani ca doar pentru casã paro- Constantin Codrea
preot, dintre care 25 de ani în Parohia Victoria, de unde s-a ºi hialã. Lângã casã am a- Data ºi locul naºterii: Braºov,
pensionat. În prezent slujim împreunã la biserica “Sf. Prooroc vut un depozit de cãrã- 14 aprilie 1937
Ilie”, pe care a ctitorit-o înainte de a ieºi la pensie. Înconjurat midã sub acoperiºul unei Studii: Liceul “Radu Negru”,
de cãrþile sale, din care abia mai are jumãtate, cealaltã jumã- ºuri. La început biserica a Fãgãraº, Institutul Teologic Uni-
tate fiind donatã ºcolilor din localitate dupã pensionare, pãrin- fãcut parte din magazie, versitar “Andrei ªaguna”, Sibiu
tele a scos vreo 10 albume cu fotografii ºi a început sã depene iar pe parcurs a fost ziditã Familia: soþia, Marta, mutatã la
ºi tencuitã pe interior ºi Domnul, fii: Dinu ºi
amintiri... Din vorbã în vorbã, am ajuns sã-i iau un interviu. pe exterior. Au fost
Cornel (Ieromonahul
Pãrinte Cornel, ce anume murile de atunci. multe piedici... M-au Casian, Mãnãstirea
v-a miºcat cãtre preoþie? Ce a însemnat preoþia “vizitat” inspectorii Brâncoveanu),
Am crescut într-o familie pentru sfinþia voastrã? de la Braºov, pe vre- fiicele: Damiana,
care ºtia de Dumnezeu ºi de Multã jertfelnicie ºi devo- mea primarului Ro- Gabriela ºi Viorica.
credinþã. Pãrinþii mei m-au tament. M-am angajat total la ºoiu, ºi mi s-a pus în
crescut în frica de Dumnezeu ºi ridicarea casei parohiale ºi, o vedere sã demolez “ºu- ºcoalã. Apoi am
în rânduielile credinþei noastre datã cu aceasta, a bisericii. Pe ra” în termen de o încercat sã fiu pre-
strãmoºeºti. Apoi... a fost întâl- de altã parte, am încercat sã lunã. zent la toate înmor-
nirea cu Pãrintele Arsenie. tratez serios problemele mântãrile, deoarece
Cred cã a asta a contat enorm. din parohie. “regimul” încerca sã
ªi mai era Moº Codrea... Aþi trãit într-o pe- introducã obiceiul de
Da, aºa îi ziceau oamenii rioadã în care Biserica a-i înmormânta pe
tatãlui meu. Aveau un respect a avut duhovnici renu- oameni fãrã preot...
deosebit faþã de dumnealui pen- miþi. Credeþi cã mai A fost un caz chiar
tru cã a fost un om devotat Bise- existã astfel de duhov- înainte sã fiu numit
ricii, ceea ce m-a determinat ºi nici azi? preot la Victoria.
pe mine sã am aceeaºi atitu- Fãrã doar ºi poate. ªi O altã problemã
dine. Avea un fel al lui de a fi, în rândul cãlugãrilor ºi în era cea a alcoolului,
care te fãcea sã-l îndrãgeºti. al preoþilor de mir. deoarece în combi-
Care a fost drumul sfin- nat se consuma des-
þiei voastre spre preoþie? La sfat cu „Moº Codrea“ tul de mult ºi uneori
Am avut bucuria de a fi se confunda alcoolul
hirotonit diacon în anul Cutremurãtor... etilic cu cel metilic iar oamenii
1963, în biserica Domniþa Da, am fost foarte tulbu- orbeau ºi mureau. Aºa cã de
Bãlaºa din Bucureºti, de rat. Ameninþãrile pe de o par- atunci a fost scos alcoolul de la
cãtre Înalt Preasfinþitul Ni- te, frica de Dumnezeu ºi misi- parastasele din bisericã ºi de la
codim al Leningradului, în unea preoþeascã pe de alta, dar cimitir.
Slujind lui Dumnezeu împreunã
prezenþa Pãrintelui Patriarh cu fiul sãu, ieromonahul Casian ºi providenþa lui Dumnezeu. Dupã ce aþi terminat de con-
de pe vremea aceea, Prea- Am gãsit sprijin tocmai în pri- struit biserica ºi casa paro-
fericitul Justinian. Cum ar trebui sã fie un marul de atunci, domnul Ro- hialã aþi rãsuflat uºurat...
ªi aþi rãmas la Bucureºti? duhovnic bun? ºoiu, care m-a încurajat în as- Nu chiar, pentru cã am pus,
Da, pentru o vreme, deoare- Sã trateze problemele cre- cuns. Îl aveam sfãtuitor de împreunã cu credincioºii, te-
ce am fost numit ºef al Institu- dincioºilor ca pe ale unor tainã pe Pãrintele Arsenie, care melia unei biserici noi, cu hra-
tului Biblic de Ateliere al Pa- membri din familia lui, cu m-a vizitat ºi m-a întãrit. Aºa mul Sfântului Ilie. Dar despre
triarhiei, pânã în anul 1968, când aceeaºi abnegaþie, având în am mers mai departe. asta ºtii mai multe frãþia ta.
Înalt Preasfinþitul Nicolae Mla- vedere sufletul fiecãruia ºi sã Cum aþi reuºit sã-i Vã rugãm sã adresaþi un
din m-a hirotonit preot paroh caute sã nu fie niciodatã pricinã adunaþi pe oameni laolatã în cuvânt cititorilor revistei
pe seama Parohiei Ortodoxe de smintealã celor din jur. ªi sã acele vremuri tulburi? Cu ce noastre.
Gheja din Protopopiatul Lu- se roage. probleme v-aþi confruntat? Mai întâi realizatorilor re-
duº, a doua zi de Crãciun. Aþi avut o misiune difici- Tratând problemele fiecã- vistei, pe care îi felicit pentru
Nu aþi simþit “chemarea lã, deoarece niciunul din pre- ruia cu cea mai mare seriozi- osteneli ºi îi îndemn sã þinã
pãmântului” spre locurile oþii dinaintea sfinþiei voastre tate. I-am cununat pe cei care steagul sus, iar cititorilor le spun
natale? nu a reuºit sã construiascã o trãiau necununaþi (ºi erau sã ia aminte cã lucrurile nu sunt
Ba da, de aceea în 1971 casã parohialã, darãmite o mulþi), le-am botezat copiii... scrise pentru arhivã, ci pentru a
m-am apropiat de casã, fiind bisericã în Victoria. Aveam câte 200-300 de bo- se folosi de ele spre mântuire.
numit preot al Parohiei Victo- Am avut probleme deose- tezuri pe an. Am botezat chiar Interviu realizat de
ria. Nu mi-a fost uºor, cu vre- bite când am construit biserica, copii mari, care mergeau la Pr. Adrian Magda
CMYK
6 Trup ºi suflet
Pentru lumea modernã seculari-
zatã, interesatã de sexualitate ca obiect de
consum, fãrã risc ºi fãrã scrupule, discipli-
Planningul familial sau lupta
na Bisericii nu mai constituie o problemã. ªi este aºa pen- nefertilã a femeii ºi evitarea lui în perioada
tru cã societatea modernã ºi postmodernã nu-ºi mai pune fertilã, adicã în zilele când femeia poate
rãmâne gravidã. Aceastã metodã, numitã ºi
foarte serios problema unor raporturi normale cu Dum-
“metoda calendarului”, se bazeazã pe expe-
nezeu, nici problema Împãrãþiei lui Dumnezeu ºi, cu atât rienþa faptului cã doar cu un timp (circa 12-
mai puþin, problema finalitãþii vieþii afective. Articolul nos- 16 zile) înaintea menstruaþiei femeia este
tru se adreseazã tuturor acelora care, deºi trãiesc în aceas- fertilã. Ea se mai numeºte “metoda Ogino -
tã lume în care valorile moralei creºtine sunt ignorate, Knaus”, dupã numele celor doi savanþi care
mai cred în Împãrãþia Cerurilor ºi mai sunt fideli învãþã- au descoperit-o.
turii Sfinþilor Pãrinþi. Pe baza bibliografiei de specialitate, Despre aceastã metodã se afirmã cã re-
am considerat cã este de datoria noastrã sã facem cunos- prezintã “o etapã importantã în cadrul reglã-
cutã poziþia Bisericii Ortodoxe faþã de consecinþele fo- principalã, cea mai sub- rii naturale a naºterilor”; totuºi, se recunoaº-
losirii mijloacelor contraceptive ºi de gravitatea acestor pãcate. tilã ºi mai perfidã, pen- te cã “este imprecisã, mai ales când menstru-
Dacã în numãrul trecut am vorbit despre consecinþele tru cã în cazul tuturor aþia nu este regulatã, pentru cã se bazeazã pe
folosirii mijloacelor contraceptive artificiale asupra celorlalte mijloace con- data presupusã a urmãtoarelor menstruaþii”,
sãnãtãþii femeii, în numãrul acesta vom aduce noi precizãri traceptive persoana res- calcul al probabilitãþilor nu întru totul pre-
în lumina moralei creºtine ºi a datelor tehnice oferite de pectivã conºtientizeazã, vizibil. Oricum, întrucât se exercitã strict “na-
medicina modernã cu privire la planningul tehnic într-o mãsurã mai mare tural”, aceastã metodã, spun susþinãtorii ei,
(mecanic) dar ºi la planningul “natural”. sau mai micã, gravitatea este consideratã nu numai cea mai inofen-
ºi responsabilitatea gre- sivã, ci ºi cea mai argumentatã moral.
Contraceptivele - mijloace abortive ºelii. În cazul pilulei, omul este Trebuie reliefat însã cã de fapt esenþa
Utilizarea mijloacelor contraceptive asigurat de totala iresponsabili- acestei metode este aceeaºi cu a plannin-
moderne faciliteazã nu atât prevenirea for- tate prin ignoranþã, chiar dacã adepþii înºiºi gului tehnic, adicã refuzul procreãrii ºi com-
mãrii vieþii în pântecele matern, cât supri- recunosc cã natura ei medicamentoasã nu o baterea ei. Ideea, intenþia, scopul ºi sensul
marea ei, lucru mai puþin cunoscut de cãtre face total nedãunãtoare. celor douã feluri de planning sunt aceleaºi.
utilizatorii unor astfel de mijloace, din cauza Dacã o persoanã nu recurge neapãrat la Or, aceasta este esenþa problemei.
lipsei de informare corecte atât din partea o intervenþie chirurgicalã pentru expulzarea Pãcatele planingului
medicilor, cât ºi a celor care cunosc aceas- fetusului din pântecele matern, nu înseam-
tã realitate. Ne referim strict la mijloacele nã cã nu sãvârºeºte avort. Acelaºi lucru se Planningul este o inconsecvenþã, o dedu-
“abortive” (de preferat termenul “abortiv”, mult întâmplã, dar sub altã formã, folosindu-se blare ºi o autoînºelare a conºtiinþei, pentru
mai realist decât “contraceptiv”, deoarece tehnicile abortive sus menþionate. E vorba cã programeazã ceea ce este neprograma-
aceste mijloace sunt concepute a avea ran- doar de utilizarea unor procedee subtile bil, iubirea, act prin excelenþã spontan ºi
dament maxim prin determinarea expulzã- conºtiinþei iresponsabile. Suprimarea vieþii unic. Prin aceastã programare se schimbã,
rii embrionului din mediul intrauterin, aºa- e un act criminal în orice situaþie, indiferent se degradeazã preþuirea absolutã a parte-
dar prin avortare), precum: steriletul (firul, de procedeul utilizat. nerului, care devine de fapt un obiect de
spirala sau DIU) ºi pilulele contraceptive Prezervativul - act onanist plãcere, acesta fiind scopul ºi sensul
orale de orice categorie (pilule hormonale). pedepsit de Dumnezeu esenþial al planningului, mãrturisit sau nu.
Esenþa iubirii este dãruirea totalã ºi
Pilula contraceptivã Morala creºtinã atrage atenþia cã “rela- deschiderea pânã la împlinirea deplinã a
adoarme conºtiinþa þiile” care se cultivã prin unele din practici- finalitãþii, care este procrearea. Se poate
Pilula nu previne doar conceperea, ci ºi le contraceptive (utilizarea prezervativului) înþelege cã, în mãsura în care se exclude
implantarea embrionului dupã ce a avut loc nu urmãresc împlinirea iubitoare a soþului ºi elementul ºi sensul ei esenþial, iubirea nu
conceperea. Ea este mult mai subtilã ºi de a soþiei în raporturile conjugale, ci juisarea numai cã nu se finalizeazã, ci chiar se dena-
fapt mult mai periculoasã decât celelalte eroticã egoistã a unuia prin intermediul celui- tureazã ºi se perverteºte.
mijloace contraceptive, tocmai datoritã apa- lalt. Practicile contraceptive prin utilizarea Esenþa planningului se dovedeºte a fi cal-
renþei ei de totalã inofensivitate. Întrucât are condomului (prezervativului) sunt de tip culul egoist, în care copilul “devine un produs,
aspectul unui medicament ºi se ia ca orice onanist, femeia fiind privatã de ceea ce Dum- nu mai este un dar, nu mai este rodul iubirii,
medicament, fiind “ceva care se ia ºi apoi nezeu a rânduit sã primeascã în relaþia cu nu mai este expresia gratuitãþii dãruirii”. A-
nu te mai gândeºti”, ea este cel mai uºor ma- bãrbatul. Or, dupã cum am mai spus, aceas- cest lucru e dovedit de faptul cã aproape în ma-
nevrant al conºtiinþelor. Ea adoarme con- tã practicã constituie un pãcat grav, pedep- joritatea familiilor numãrul copiilor este nu-
ºtiinþa prin faptul cã femeia respectivã nu sit cu moartea de Dumnezeu (Gen. 10) ºi mãrul care a fost consimþit. Aºa cum spunea
va ºti niciodatã dacã a fost sau nu însãrci- cu excluderea din Împãrãþia lui Dumnezeu cineva: “dacã un cuplu nu are mai mult de trei
natã. Este de observat însã cã sensul pilulei (I Cor. 6, 9-10; Gal. 5, 20; Efes. 5, 3). copii, este pentru cã nu a voit sã aibã patru”.
constã tocmai în aceastã iresponsabilizare. Planningul “natural” sau Deosebiri inter-creºtine
Or, însãºi acceptarea adormirii conºtiinþei,
renunþarea la responsabilitate înseamnã o metoda calendarului privind planningul
imensã vinã de care se va rãspunde. Constã în evitarea concepþiei prin efec- Biserica Ortodoxã cât ºi cea Catolicã
Pilula a ajuns astãzi arma contraceptivã tuarea actului conjugal în perioada lunarã resping ºi condamnã atât contracepþia cât
Trup ºi suflet 7
contra vieþii nenãscute (II) lie. Îndreptãþirea plãcerii în sine, utilitaris-
mul ºi planningul, departe de a servi cu
ceva familiei, provoacã ºi fac inevitabile
ºi principiul planningului în general. Existã însã socotind cã în acest interval nu existã per- pericolele care ameninþã familia.
teologi, curente teologice ºi chiar poziþii ofi- soana umanã în înþelesul deplin al cuvântu-
ciale ale Bisericii Catolice sau Protestante ca- lui ºi autorizând astfel avortul. Ortodocºii Planificarea prin discipli-
re iau atitudini pro-planning derutând pe cei ne- observã însã cã aceastã deosebire este “cu to- narea minþii ºi a trupului
informaþi, care ar putea crede cã aceste afirma- tul artificialã ºi constituie nu numai o dena-
þii pro-planning aparþin întregii Biserici creºtine. turare a antropologiei creºtine, ci în egalã Dacã planificarea familialã practicatã din
Astfel, unii teologi catolici afirmã nu mãsurã ºi a datelor medicinei. Fecundarea perspectiva liberalizãrii sexuale va fi o
numai cã “soþii au dreptul inalienabil de a este începutul vieþii personale a fiinþei... formã de cultivare a pruncuciderii (în cazul
decide intervalul între naºteri ºi numãrul fiinþa umanã este o persoanã umanã...” avortului) ºi a omuciderii (în cazul contrac-
copiilor” ci ºi cã noi, creºtinii, “trebuie sã Atât în planningul artificial, cât ºi în cel tãrii diverselor maladii de cãtre femeia care
primim cu curaj restricþiile de fecunditate “natural” intenþia este aceeaºi: împiedicarea utilizeazã diversele practici contraceptive),
pe care ni le impune viaþa socialã”. În acest procreãrii. Or, tocmai asta este: problema planificarea prin disciplinarea minþii ºi a
sens, chiar enciclicele Humanae Vitae a nu este a mijloacelor, ci a scopului, a sensu- trupului în lumina Revelaþiei este singura
papei Paul VI ºi Casti Connubii a papei lui. Practic, prin acceptarea planningului acceptatã de Bisericã.
Pius XI, deºi se opun mijloacelor anticon- natural, teologii catolici ºi cei protestanþi În acest sens, Biserica a rânduit perioade
cepþionale de naturã artificialã, acceptã “evitã fraudele contra naturii, dar comit de post, care nu înseamnã doar post din
ideea de planificare naturalã a familiei ºi fraudã împotriva dreptei conºtiinþe”. punct de vedere alimentar ci ºi post trupesc
formula de “planificare responsabilã”. (abþinerea de la relaþiile intime), asumat în
Teologii catolici acceptã planningul prin Planningul - denaturare ºi mod liber de fiecare persoanã, în cadrul
metodele naturale, afirmând chiar cã “ar fi distrugere a familiei familiei, unde respectul ºi preþuirea mutu-
bine ca fetele sã înveþe aceste metode din Esenþa planningului constã în ideea cã alã a soþilor sunt reale. Disciplinarea trupu-
momentul pubertãþii. Cunoscându-ºi mai omul are dreptul sã separe între actul iubirii lui ºi a sufletului prin ascezã (totalã ºi
bine trupul lor, ele vor putea folosi mai bine ºi consecinþele lui sau, mai precis, sã caute parþialã) este posibilã, ºtiut fiind cã tan-
metodele naturale dupã cãsãtorie”. ºi sã obþinã plãcerea ca scop în sine. dreþea familialã are nenumãrate forme de a
Teologia protestantã acceptã atât metoda Planningul este o eroare, o falsificare ºi o se manifesta, nu numai pe cea eroticã.
Ogino-Knaus cât ºi folosirea prezerva- crimã, pentru cã se bazeazã pe acest fals. Înfrânarea prin disciplinarea minþii ºi a
tivelor. Prin prevenirea fecundãrii ea înþele- Pentru cã toate domeniile de cunoaºtere ºi trupului cum este cea din timpul posturilor,
ge mai mult un control al naºterilor decât o cercetare umanã pot sã dovedeascã ade- sau chiar în afara lor, pentru un scop mai
limitare a lor. Protestanþii considerã permi- vãrul fundamental cã în ordinea dreaptã a înalt, se face cu învoiala ambilor soþi ºi
sã prevenirea fecundãrii ºi planningul întru- naturii plãcerea nu este niciodatã scop, ci aceasta doar pentru un timp limitat. Sfântul
cât copilul trebuie sã fie dorit: “Noi trebuie sã totdeauna mijloc; dacã se întâmplã altfel, Ioan Gurã de Aur nu încurajeazã abstinenþa
facem tot ce depinde de noi pentru a-l primi atunci e vorba de o denaturare ºi perver- prelungitã a soþilor sau, cu atât mai puþin, a
într-o manierã favorabilã... pentru a-i pregãti tire. unuia dintre ei. Aceasta va crea tensiuni în
un cadru social în care sã aibã ºansele lui...” În mentalitatea ºi în societatea plan- interiorul cuplului care pot duce soþii spre
Faþã de aceasta, concepþia ortodoxã obser- ningului, care sunt categoric utilitariste ºi adulter ºi desfrâu. Cel care se înfrâneazã
vã, aºa cum am arãtat ºi mai sus, cã de fapt ca- consumiste, persoana umanã nu mai este o fãrã o reflectare serioasã ºi fãrã o evaluare
drul pe care trebuie sã-l asigure pãrinþii copi- realitate specificã unicã ºi identicã, ci un corectã a înfrânãrii poate fi susceptibil de
lului este numai acela de a se putea împlini flux, un ghem de senzaþii ºi conjuncturi, un dispreþuirea relaþiei conjugale, cum fãceau
ca persoanã moralã; celelalte “cadre ale ºan- obiect de exploatat plãcere. Or, în situaþia unii eretici. “Bãrbatul sã-i dea femeii
selor” se schimbã oricum permanent ºi ori- în care omul nu mai cautã în partener omul, iubirea datoratã, asemenea ºi femeia sã-ºi
când apare un cadru mai atrãgãtor, care le ci obiectul plãcut, atunci ºi relaþiile celor aibã bãrbatul sãu. Femeia nu este stãpânã
face pe cele anterioare depãºite; or, aceasta doi ºi toate relaþiile sociale vor fi grevate de pe trupul sãu, ci bãrbatul, asemenea nici
ar justifica la nesfârºit controlul naºterilor. aceastã depersonalizare, obiectualizare a bãrbatul nu este stãpân pe trupul sãu, ci
Dreptul de a controla naºterile apare sentimentelor ºi a omului în general. Fami- femeia. Sã nu vã lipsiþi un de altul decât cu
comparabil cu justificarea eutanasiei. Dacã lia decade într-un simplu contract social bunã învoialã pentru un timp, ca sã vã
controlul naºterilor ar exprima libertatea ca reciproc, o societate de întrajutorare în care îndeletniciþi cu postul ºi cu rugãciunea, ca
“act uman, deliberat ºi precugetat”, atunci valorile spirituale, esenþele adevãratei per- sã nu vã ispiteascã satana, din pricina neîn-
desigur cã ºi eutanasia ºi sinuciderea ar sonalitãþi, precum iubirea, castitatea, fideli- frânãrii voastre.” (I Cor. 7, 3-5)
exprima pozitiv libertatea persoanei, ceea tatea ºi sacrificiul nu-ºi mai au locul. Concluzii
ce probabil cã nici protestanþii nu agreeazã. Dacã este îndreptãþitã preþuirea partene-
Concepþia ortodoxã refuzã sã facã dis- rului pentru plãcerea pe care mi-o oferã, Consecinþele nefericite ale formelor
tincþie netã între “ferirea de copii” ºi atunci infidelitatea, adulterul, avortul ºi di- moderne de control al naºterilor sunt dova-
mijloacele contraceptive de orice fel. Ea vorþul sunt justificate, iar idei precum casti- da liberalizãrii sexualitãþii umane. Aceasta
pledeazã pentru maturitatea ºi autocontro- tatea ºi fidelitatea apar desuete ºi ridicole. nu mai este înþeleasã ca o mare tainã în
lul spiritual. Însã oricât s-ar strãdui cineva sã schimbe Hristos ºi în Bisericã (Efes. 5, 32), ci ca un
Teologii catolici ºi protestanþi fac deose- ideea ºi sensul familiei, oricât ar vrea sã o mijloc de plãcere care exclude perspectiva.
bire între fecundare (unirea celor douã modernizeze, nu va putea nega cã forþele, Departe de a fi împotriva sexualitãþii
celule germinale) ºi nidaþie (fixarea embri- temeliile care pot asigura o familie sunt toc- umane, Biserica este împotriva liberalizãrii
onului în peretele uterului ce are loc între 7- mai autocontrolul, fidelitatea ºi sacrificiul, acesteia.
10 zile de la fecundare), pe baza acesteia iar fãrã ele nu mai poate fi vorba de fami- Pr. Alexandru Stanciu
8 Fii tânãr cu Hristos
„Ziua îndrãgostiþilor“ - unde e Iubirea? modã, iar dupã aceea
sã faci ce face toatã
lumea. S-a ajuns ca în
Pe lângã tradiþionalele lui sãrbã- aceastã zi sã se organizeze tot felul de
tori ortodoxe, poporul nostru a împru- jocuri ºi concursuri care au ca premiu o
mutat ºi alte sãrbãtori strãine de duhul camerã de hotel pentru o noapte. Ba chiar
creºtinesc, dar foarte populare în ulti-

www.campania.ro
se oficiazã “cãsãtorii” de o zi (mai bine zis
ma vreme. Una dintre ele este de o noapte), tinerii bucurânduse de “drep-
Valentine's Day - sãrbãtoarea turi depline” pentru ca în ziua urmãtoare sã
Sfântului Valentin - cunoscutã ºi sub nu mai aibã niciun fel de responsabilitãþi
denumirea foarte îndrãgitã de “ziua sau obligaþii. Iar dacã nu faci toate astea,
îndrãgostiþilor”, care a devenit o ade- ajungi sã fii catalogat ca unul care nu ºtie sã
vãratã afacere pentru comercianþi, dar îºi exprime sentimentele de dragoste sau
ºi un prilej de relativizare a Iubirii.
CUM S-A SÃRBÃTORIT ºI CUM SE
SÃRBÃTOREºTE SFÂNTUL VALENTIN? care chiar nu iubeºte: “Dacã nu faci asta
CINE A FOST SFÂNTUL VALENTIN? Acest sfânt a fost îndrãgit pentru curajul ºi înseamnã cã nu mã iubeºti!” Toate aceste
Mi se pare firesc ºi de bun simþ ca înainte credinþa sa. Pentru cã nu a pus preþ pe viaþa “obiceiuri” care s-au instalat ºi la noi, pre-
de a sãrbãtori un sfânt, fie el ºi al Bisericii sa ºi a oficiat cãsãtorii în ascuns, pentru ca zintã “iubirea” ca pe un episod trecãtor, o
Catolice, sã-i cunoaºtem viaþa, sã ºtim tinerii sã nu trãiascã în desfrânare, a fost distracþie de o noapte. Astfel Iubirea, pute-
cine a fost ºi ce a fãcut, prin ce s-a remar- considerat ocrotitor al tinerilor care doreau rea oferitã de Dumnezeu de a iubi fidel ºi
cat înaintea lui Dumnezeu ºi a oamenilor, sã se cãsãtoreascã. A fost declarat mai veºnic, este lãsatã sã batã la o uºã pe care nu
cum a ajuns sã fie cinstit ca sfânt. Sau, alt- apoi patronul îndrãgostiþilor. Numai cã de mai avem prilejul sã o deschidem niciodatã.
fel spus, mi se pare cã ordinea naturalã a la aceastã sãrbãtoare s-a ajuns, prin asocie- CUM SÃRBÃTOREºTE UN CREºTIN?
lucrurilor ar fi: mai întâi sã cunoaºtem rea cu alte obiceiuri pãgâne legate de sãr- În niciun caz sãrbãtoarea nu trebuie sã fie
ceva despre sfânt, care sã ne impresioneze, bãtori ale fertilitãþii, care aveau loc la în- un pretext pentru desfrânare. Sãrbãtorirea
ºi prin aceasta sã îl îndrãgim, iar mai apoi ceputul primãverii, la tot felul de mani- unui sfânt presupune cunoaºterea vieþii lui
sã-l cinstim ºi sã îl sãrbãtorim. festãri care nu mai au nicio legãturã cu ºi dorinþa de a te asemãna cu el, de a
Dacã vrem sã aflãm viaþa Sfântului sfinþenia ºi curãþia. În Italia, sãrbãtoarea dobândi virtuþile lui. Iar virtuþile se dobân-
Valentin, cel sãrbãtorit în 14 februarie, Sfântului Valentin a fost asociatã cu cea desc prin ostenealã, prin ascezã, prin în-
avem oarecare dificultãþi. Aruncând o pri- numitã “Lupercalii”, o sãrbãtoare romanã frânare. E bine ca noi, creºtinii ortodocºi,
vire pe un calendar romano-catolic, în în cinstea lui Faunus, zeul fecunditãþii ºi al sã þinem la sãrbãtorile noastre ºi sã-i cin-
dreptul zilei de 14 februarie nu gãsim nici- agriculturii. Cu aceastã ocazie se organiza stim pe sfinþii care sunt trecuþi în calen-
un sfânt cu numele Valentin. Se gãseºte un fel de loterie a dragostei. Se trãgeau la darul ortodox. În ce-l priveºte pe preotul
însã la 13 februarie Sfântul Valenin, preot sorþi nume de bãieþi ºi fete care deveneau martir Valentin din Roma, ºtim cã el a afir-
martir. Viaþa acestui sfânt este învãluitã în un cuplu pentru restul anului. De aici sãr- mat tocmai importanþa Tainei Cãsãtoriei ºi
ceaþã, existând în legãturã cu el mai multe bãtoarea s-a rãspândit de-a lungul vremii ºi-a dat viaþa pentru ca tinerii din vremea
legende, destul de diferite. Totuºi, cea mai ºi în restul Europei occidentale, fiecare po- lui sã nu trãiascã în desfrânare. Nu cred cã
cunoscutã ºi cea mai rãspânditã este urmã- por ºi perioadã istoricã adãugând câte ceva. pentru tinerii de acum ar vrea altceva.
toarea: Sfântul Valentin era un preot care Apariþia felicitãrilor trimise cu ocazia Bineînþeles cã dragostea este cel mai fru-
a trãit la Roma în jurul anului 270. Pe vre- zilei de 14 februarie este legatã de o altã mos dintre simþãmintele umane, pentru cã
mea aceea era împãrat Claudiu al II-lea legendã, care spune cã Valentin a fost un vine de la Dumnezeu ºi este bine ºi frumos
Gothicus, care în diversele rãzboaie pur- tânãr deþinut care era îndrãgostit de fata sã-þi arãþi dragostea faþã de persoana
tate a ajuns la concluzia cã, dintre soldaþii temnicerului. Înainte de a fi trimis la moar- iubitã. Dar atunci când facem lucrul aces-
sãi, cei necãsãtoriþi sunt mai devotaþi ºi te, a scris o scrisoare în care îºi mãrturisea ta sã ne gândim sã-l facem în aºa fel încât
mai viteji decât cei care au familie. Astfel, dragostea, semnându-se “Al tãu, Va- sã placã ºi sfinþilor, ºi atunci sigur îi va
el dã un edict prin care interzice cãsãtori- lentin”, semnãturã folositã ºi azi. Pornind plãcea ºi lui Dumnezeu. Dragostea pe care
ile tinerilor, cu gândul cã aºa va reuºi sã-ºi de la aceastã legendã, în ziua îndrã- o purtãm unei persoane o putem arãta în
întãreascã armata. Numai cã erau destui gostiþilor tinerii îºi trimiteau bileþele de toate zilele ºi nu trebuie sã aºteptãm o zi
tineri care doreau sã îºi întemeieze o fami- dragoste, acestea devenind din ce în ce anume. Sã avem deci în minte cuvintele
lie, însã de frica împãratului trãiau în des- mai elaborate, pânã s-a ajuns la felicitãrile Sfântului Apostol Pavel: Fugiþi de des-
frânare. Pentru a pune capãt acestei situ- ºi cadourile de astãzi. La aceastã sãrbã- frânare! Orice pãcat pe care îl va sãvârºi
aþii, preotul Valentin sfideazã porunca toare a fost asociat ºi zeul îndrãgostiþilor, omul este în afarã de trup. Cine se dedã
împãratului ºi începe sã cãsãtoreascã în Cupidon, provenit din mitologia romanã, însã desfrânãrii pãcãtuieºte în însuºi
ascuns tinere cupluri. Împãratul Claudiu fiul zeiþei iubirii, Venus, personaj nelipsit trupul sãu. Sau nu ºtiþi cã trupul vostru
aflã de fapta acestuia ºi dã ordin sã fie de pe felicitãrile trimise cu aceastã ocazie. este templu al Duhului Sfânt...? (I Cor. 6,
prins ºi întemniþat, preotul murind în Astãzi, dacã vrei sã fii în pas cu lumea 18-19), sau regula de aur a vieþii conjugale
închisoare în 14 februarie 270. Aceasta ar trebuie sã-i cumperi iubitei flori ºi alte formulatã de Pãrintele Arsenie Boca:
fi pe scurt cea mai cunoscutã variantã a cadouri, sã o inviþi la o cinã romanticã în- Feciorie pânã la cãsãtorie, fidelitate pânã
vieþii Sfântului Valentin. tr-un restaurant luxos sau într-un club la la moarte! Pr. Ovidiu Bostan
CMYK
Pas în doi 9
cutul tãu iubit. Fiecare om e o mi-
Maica Siluana vã rãspunde nune. Dar fiecare dintre noi ne putem lãsa
„Marea problemã este cã îl iubesc“ batjocoriþi de pãcatul egocentrismului ºi sã
devenim caricaturi nefericite ale minunii
Sãrut mâna! Nu ºtiu cum sã încep... care chiar au nevoie de acel sfat. Eu nu cunosc care suntem. Domnul nu se scârbeºte de
Am un prieten pe nume Adi. Cum sã vã spun, nicio metodã ca un iubit nemernic sã devi- noi, oricât de tare am fi decãzut, ci ne
simt cã nu mai pot sta cu el, dar nici nu pot nã, fãrã efortul lui, un iubit cumsecade, aºa iubeºte ºi ne aºteaptã sã ne ridicãm iarãºi,
renunþa la el, pentru cã îl iubesc. Ne cum nu cunosc nicio metodã prin care o fa- cu harul Lui, la demnitatea noastrã de
cunoaºtem de 6 luni. Eu am 25 de ani, el tã care nu are un iubit sã dobândeascã vreunul. împãraþi ºi împãrãtese, de domni ºi
are 38. A fost cãsãtorit, are un bãiat, iar Nici mãcar nu mã rog pentru astfel de doamne peste toate pornirile rele ale firii
problemele noastre pleacã de aici. Nu ºtie nevoi. De ce? Pentru cã rugãciunea mea se noastre cãzute, peste toate impulsurile ºi
sã mã facã sã mã simt iubitã. Tot timpul duce în întregime spre nevoile reale ale temerile, ca sã dobândim fericirea dupã
sunt ceilalþi mai importanþi decât mine. voastre. Nevoia voastrã, a tuturor fetelor care ne plânge inima.
Niciodatã nu discutã cu mine, ia decizii nefericite din dragoste, este aceea de a fi Alege, Cãtãlina mea iubitã, sã cauþi
numai dupã ce vorbeºte cu mama sa ºi tot iubite ºi de a iubi ºi de a fi importante ºi de mai întâi Împãrãþia lui Dumnezeu, în care
aºa. ªtiu cã asta nu este o problemã în folos pentru cei din jurul vostru. Dacã nu ai locul tãu de împãrãteasã dupã har! Dacã
care sã mã puteþi ajuta ºi ºtiu cã numai sunteþi astfel, este pentru cã sufleþelul nu vrei, eu plâng deja pentru viaþa de chin
Dumnezeu o poate face. Credeþi-mã cã mã vostru e rãnit, fie de abuz, fie de rãsfãþ, ºi ºi iad pe care o vei trãi ºi, mai ales, plâng
rog, mã duc la bisericã, þin post, îmi cer nu cunoaºte taina fericirii adevãrate: viaþa pentru nevinovaþii tãi copilaºi, care vor fi
iertare pentru toate greºelile, dar am sen- în Hristos, care înseamnã în primul rând “blestemaþi” sã trãiascã ºi ei chinul unei
zaþia cã este rãu în continuare. Ce credeþi jertfã ºi iubire jertfelnicã. vieþi care nu are niciun sens. Te rog, copi-
cã aº putea face? Acum el vrea sã se ducã Eu, copil drag, plâng împreunã cu tine la mea, trezeºte-te, spovedeºte-te ºi fã
acasã de Paºte, chiar dacã ºtie cã nu avem pentru durerea de a fi fost schiloditã în creº- curat în viaþa ta ºi Domnul nu va întârzia
banii necesari pentru drum, dar cred cã o terea ta, de vreme ce nu ai gãsit încã Bucu- sã-þi arate Calea Bucuriei Sale! Totul e sã
face doar sã mã supere. Am senzaþia cã mã ria sfântã, dar te ºi aºtept ºi te ºi provoc sã nu iubeºti mizeria unei vieþi mizerabile!
lupt singurã. Când l-am cunoscut nu am cauþi soluþia care te va duce la o viaþã clãdi- Cu durere pentru durerea pe care þi-o
þinut cont cã eu am studii superioare ºi el tã pe demnitatea ta de chip al lui Dum- produc, dar ºi cu respect ºi încredere,
nu, sau cã are un copil sau cã a fost cãsã- nezeu. Tu eºti o minune, ca ºi prost cres- M. Siluana
torit, dar vãd cã nu mã apreciazã deloc M-am întrebat de unde provine acest mit
ºi cã oricât de rãu îmi este nu îl intere-
seazã. Marea problemã este cã îl iubesc,
Soacra mea este ok ºi cât este de real? Pãrerea mea este cã cei din
Prin definiþie, soacra este personajul jur contribuie la formarea impresiei despre
dar nici aºa nu pot sã stau, mai are negativ în toate bancurile, dar ºi în unele soacre ºi conteazã mult ºi ceea ce vedem în ex-
momente când mã jigneºte, când þipã, poveºti adevãrate. Ameninþarea soacrei perienþa imediatã. Avem ºansa sã vedem cã
nu mã ascultã. ªi mã întreb ce trebuie sã constã adesea în a face viaþa alãturi de mama se înþelege bine cu bunica, ne formãm
fac, cã sunt foarte debusolatã. Sper cã partenerul tãu o adevãratã luptã pentru o pãrere pozitivã. Dacã mama nu se înþelege
îmi veþi rãspunde ºi sper cã mã puteþi supremaþie afectivã. cu mama lu' tata, începem sã ne închipuim
ajuta cu un sfat. Mulþumesc din suflet, cum va fi când vom fi noi mari ºi tot aºa…
Cãtãlina În multe cazuri sunt femei care vor sã
facã binele, dar depãºesc inconºtient graniþa S-ar putea de asemenea sã contribuie ºi
Draga mea Cãtãlina, dintre “acesta este fiul meu” ºi “acesta este teoria avansatã de psihologi conform cãreia
Copilele mele dragi, atunci când cine- soþul ei”. Cum ajung soacrele motiv de di- ar exista o legãturã între tiparele psihologice
va iubeºte pe cineva care nu numai cã nu-i vorþ în cuplul conjugal? Cel mai frecvent, se parentale ºi alegerea partenerului de cuplu.
rãspunde la sentimente, dar îi ºi provoacã amestecã între cei doi soþi, stricã intimitatea Se spune cã individul îºi cautã pereche o
suferinþã prin jigniri ºi violenþã este semn cuplului prin vizite dese sau prin bârfe, cri- persoanã care sã reflecte tipul parental al
sigur cã sufletul acela e bolnav grav ºi cã ticã stilul lor de viaþã ºi încearcã sã îi con- pãrintelui de sex opus. Adicã soþul meu
acea iubire nu e decât o patimã prin care troleze în diverse aspecte ale vieþii. m-a ales pentru cã semãn cu mama lui? În
vrãjmaºul umileºte ºi înjoseºte minunea În cazul fericit, soacra este mama jumã- cazul ãsta, ar trebui sã mã înþeleg bine cu ea.
lui Dumnezeu, care este femeia. Cauzele tãþii tale, o femeie de treabã care te sprijinã Sã nu uitãm însã cã doi magneþi de polaritãþi
acestei decãderi sunt multe ºi complexe, când ai nevoie, îþi povesteºte din copilãria identice se resping instant!
dar cauza refuzului vindecãrii este nu- lui/ei, e discretã ca o zânã, te ajutã în De ce se tem bãrbaþii de soacre? De ce
mai patima persoanei respective. creºterea copiilor, uneori îþi mai ºi gãteºte. se tem norele? Existã ºi cauze reale, cu diver-
Tu, Cãtãlina mea, eºti rãspunzãtoare în Din pãcate, ne-am obiºnuit atât de mult se ramificaþii ºi nuanþãri de la caz la caz. Ce-
faþa lui Dumnezeu ºi a sufletului tãu pen- cu imaginea unei soacre de temut care face le mai semnificative cauze de luat în seamã
tru nefericirea ta. Tu ai ales sã rãspunzi zile negre, atât ginerelui, dar mai ales norei, mi se par gelozia dintre mamã ºi soþie ºi
cu pãcat la pãcat ºi sã te laºi robitã de niº- încât ne este greu sã ne scuturãm de competiþia care se dã pentru inima fiului/soþu-
te dorinþe ºi porniri ale sufletului care prejudecãþi ºi sã încercam mãcar sã înþe- lui. Ceea ce ambii soþi trebuie sã respecte cu
sunt foarte bolnave. Dar tot tu plângi ºi legem cum stau lucrurile în realitate. sfinþenie este prioritatea cãsãtoriei în faþa fa-
suferi, ºi asta ne aratã cã eºti vie ºi gata Aºadar, pornim la drum cu prejudecãþi, ceea miliei. Cãsãtorie înseamnã cã familia înteme-
sã te vindeci. Eu nu dau sfaturi, cum bine ce face ca poziþia soacrei sã fie din start una iatã de tine este pe locul întâi. Punct. Restul
aþi vãzut, decât foarte rar ºi numai celor ingratã, situatã undeva între mit ºi realitate. e… poveste. Raluca Ionescu, psiholog
CMYK
10 Educaþie creºtinã
Pãrinþii buni dau
Pãrinþi inteligenþi cadouri, pãrinþii
Dr. Augusto Cury, psihiatru ºi psi- zã inteligenþa copi- inteligenþi dãruiesc
hoterapeut, ºi-a dedicat 17 ani din viaþã ilor ºi bucuria lor de propria fiinþã
cercetãrii modului în care se formeazã ºi a trãi. Cea mai mare
se dezvoltã inteligenþa. Analiza pe care o parte a informaþiilor În timp ce pãrinþii buni se strãduiesc
face societãþii contemporane ajunge la pe care le acumulãm sã satisfacã, în mãsura posibilitãþilor,
urmãtoarea concluzie: singurãtatea nu a nu vor fi folosite dorinþele copiilor lor (haine, pantofi,
fost niciodatã atât de intensã: pãrinþii îºi niciodatã. Numãrul aniversãri, produse electronice, excur-
ascund sentimentele faþã de copii, copiii actual de ºcoli este sii), pãrinþii inteligenþi le oferã ceva ce
îºi ascund lacrimile faþã de pãrinþi ºi mai mare decât în nu se poate cumpãra: povestea vieþii
profesorii se refugiazã în autoritarism. orice altã epocã, însã lor, experienþele lor, bune sau rele, tim-
Cantitatea de informaþie ºi cunoºtinþe acestea nu produc pul lor. Povestiþi cu copiii voºtri despre
disponibile este mai mare; cu toate aces- persoane care gân- greutãþile prin care aþi trecut, despre
tea, noile generaþii nu sunt formate pen- desc, ºi nu e de mi- aventurile ºi visurile voastre, despre
tru a gândi, ci pentru a repeta informaþii. rare cã elevii au pier- momentele cele mai fericite! Mulþi
În cartea sa, “Pãrinþi strãluciþi, profesori dut plãcerea de a învãþa. pãrinþi se spetesc sã le ofere copiilor tot ce
fascinanþi”, tradusã ºi în românã, Dr. Pe de altã parte, mediile de informare e mai bun, dar uitã sã le deschidã cartea
Augusto Cury atrage atenþia asupra îi seduc cu stimuli rapizi, gata preparaþi, vieþii lor, sã le împãrtãºeascã existenþa lor.
necesitãþii schimbãrii felului în care se care îi transportã pe tineri, fãrã ca ei sã facã Un lucru foarte important în viaþa
face educaþia contemporanã. vreun efort, în mijlocul diverselor aventuri voastrã este sã iertaþi. Dacã aveþi un
- sportive, de rãzboi, politice sau senti- duºman, este mai ieftin sã îl iertaþi, pentru
Generaþia actualã de pãrinþi a vrut mentale. Bombardamentul acesta de sti- cã altfel duºmanul va dormi cu voi ºi vã va
cumva sã compenseze lipsurile propriei muli care vin prin televiziune ºi internet tulbura somnul. Înþelegeþi-i slãbiciunile ºi
copilãrii ºi a încercat sã dea copiilor ce acþioneazã asupra subconºtientului, mã- iertaþi-l, doar aºa vã veþi elibera de el. ªi
avea mai bun: cele mai frumoase jucãrii, rindu-le nevoia de plãceri în viaþa realã. învãþaþi-i pe copiii voºtri sã facã la fel, sã îi
haine, plimbãri, ºcoli, televizor ºi calcula- Astfel, în timp ei nu mai gãsesc plãcere în ierte pe cei care în dezamãgesc, explicân-
tor. Alþii le-au umplut timpul copiilor cu micii stimuli ai rutinei zilnice ºi vor cãuta du-le acest mecanism.
multe activitãþi educative ca învãþarea lim- stimuli tot mai puternici, trebuind sã facã Agresiunile, respingerile ºi atitudinile
bilor strãine, informatica, muzica. Intenþia foarte multe lucruri pentru a avea puþinã noastre pot crea un nivel înalt de tensiune
este excelentã, însã pãrinþii nu au înþeles cã plãcere. Toate acestea genereazã persona- emoþionalã în copii, generând cicatrice
televizorul, jucãriile cumpãrate, internetul pentru totdeauna. Dacã aþi greºit faþã de
litãþi fluctuante, instabile ºi nemulþumite.
ºi excesul de activitãþi blocheazã copilãria,
în care copilul are nevoie sã inventeze, sã ) INFORMÃM ªI NU FOR-
MÃM. Noi nu îi formãm pe tineri, ci doar
copil, nu este suficient ca în secunda urmã-
toare sã fiþi drãguþ cu el sau, ºi mai rãu, sã
înfrunte riscuri, sã sufere decepþii, sã aibã compensaþi agresivitatea cu cadouri.
timp de joacã ºi sã se bucure de viaþã. îi informãm. Ei cunosc tot mai mult despre
lumea în care se aflã, dar nu ºtiu mai nimic Astfel îl veþi face sã vã manipuleze, nu sã
Câteva dintre consecinþele creãrii aces- vã iubeascã. Puteþi repara rãul pe care i
tui univers artificial în care cresc copiii despre lumea lor interioarã. Educaþia este
tot mai lipsitã de ingredientul emoþional ºi l-aþi fãcut doar pãtrunzând în lumea lui,
noºtri sunt:
) produce tineri care rareori ºtiu sã îºi cearã recunoscându-vã greºeala ºi explicând-o.
BLOCAREA INTELIGENÞEI. Spuneþi mereu copiilor voºtri cã ei nu sunt
Sistemul educaþional actual aduce foarte iertare, sã îºi recunoascã limitele sau sã se
punã în locul celorlalþi. simple note de subsol, ci paginile centrale
multã informaþie, de cele mai multe ori ale poveºtii vieþii voastre.
inutilã. Copiii ºi tinerii învaþã cum sã CARE ESTE REZULTATUL? O
generaþie de copii ºi tineri mai bolnavã psi- Foarte mulþi copii dezvoltã o persona-
opereze cu fapte logice, dar nu ºtiu cum sã litate individualistã. Una din cauzele aces-
abordeze eºecurile. Învaþã sã rezolve pro- hic decât oricare alta din istoria umanitãþii:
copii depresivi, preadolescenþi ºi ado- tui lucru este faptul cã pãrinþii nu îºi încru-
bleme de matematicã, dar nu ºtiu sã-ºi
lescenþi care dezvoltã obsesii, sindroame ciºeazã parcursul vieþii cu cel al copiilor
rezolve conflictele existenþiale. Sunt antre-
naþi sã efectueze calcule fãrã sã greºeascã, de panicã, timiditate, fobii sau agresivitate. lor. Chiar dacã munciþi mult, faceþi din
dar viaþa este plinã de contradicþii ºi pro- În plus, tot mai mulþi dintre ei cautã puþinul timp disponibil mari momente de
bleme care nu pot fi calculate. plãcerea de moment în consumul de tutun, convieþuire cu copiii voºtri; rostogoliþi-vã
Acest lucru se întâmplã pentru cã alcool ºi droguri. cu ei pe podea, jucaþi-vã, râdeþi, faceþi totul
inteligenþa lor a fost blocatã, noi ne-am CE ESTE DE FÃCUT? Dr. Augusto cu plãcere. Nu uitaþi, copiii voºtri nu au
transformat în maºini de muncit iar pe ei îi Cury ne spune cã în ziua de azi nu ajunge nevoie de fiinþe extraordinare, ci de fiinþe
transformãm în maºini de învãþat. sã fim pãrinþi buni, ci trebuie sã devenim umane, care îºi deschid inima. Deschide-
) UTILIZAREA GREªITÃ A
FUNCÞIILOR MEMORIEI. Prin sis-
pãrinþi inteligenþi. Pentru aceasta ne
vorbeºte despre ºapte deprinderi ale
þi-vã, plângeþi ºi râdeþi împreunã cu ei,
îmbrãþiºaþi-i. Acest lucru e mai important
temul educaþional actual memoria copiilor “pãrinþilor buni” ºi despre cum trebuie decât sã le daþi averi sau sã îi criticaþi de
este transformatã într-un depozit de infor- transformate ele pentru a deveni “pãrinþi nenumãrate ori. Va urma.
maþie inutilã, iar excesul acesteia blochea- inteligenþi”. Iatã prima dintre ele: A consemnat Natalia Corlean
Mãrturisitori contemporani ai Ortodoxiei 11
Sfântul Ioan din Kronstadt (1829 - 1908) salariu educaþia nepoatei
sale, pentru cã a preþuit
Am citit pentru prima oarã despre valoarea educaþiei. În acelaºi timp, ºi-a dat
acest sfânt în cartea “Cãsãtoria, cale seama cã aspectul cel mai însemnat al
spre sfinþenie. Viaþa sfinþilor cãsãtoriþi” acesteia era “educaþia inimii” - care poate
alcãtuitã de soþii David ºi Mary Ford. fi deplin asiguratã numai de cãtre Bisericã.
Este foarte impresionant sã afli cã Preda Noul Testament ºi alte ore la liceu ºi
sfinþii pot fi ºi dintre cei cãsãtoriþi, cã stãruia sã asigure educaþia ºcolarã pentru
sfinþenia nu înseamnã doar sã cei sãraci.
vieþuieºti ca monah sau sihastru, ci cã Batiuºka Ioan era cunoscut îndeosebi
oricare dintre noi - fie monahi, fie pentru discernãmântul sãu în calitate de
cãsãtoriþi - reprezentãm “cei doi ver- Biserica în care se gãseºte duhovnic ºi pentru rugãciunile sale vin-
sanþi ai Taborului, iar punctul terminal mormântul Sfântului Ioan decãtoare. Multe mi-
ºi al unora ºi al celorlalþi este Duhul nuni s-au fãcut prin
cele mai mari ofrande ale preotesei.
Sfânt” (Paul Evdochimov) ºi cã putem rugãciunile lui, atât în
sã ne sfinþim. Numai sã vrem. Un exem- CTITORII DUHOVNICEªTI. timpul vieþii sale, cât ºi
plu de urmat îl reprezintã Sfântul Ioan Batiuºka (Pãrintele) Ioan a înfiinþat o dupã moarte.
din Kronstadt ºi preoteasa Elisabeta. “casã a muncii ziditoare” care cuprin- În ultimii trei ani ai
dea o ºcoalã elementarã (pentru cã vieþii a îndurat mari
COPILÃRIA. Sfântul Ioan s-a nãscut dureri din pricina bolii.
sfântul iubea atât de mult copiii, încât
în gubernia Arhanghelsk din Rusia în 18 ªi preoteasa era foarte
spunea cã vede în ei chipul lui Dum-
octombrie 1829, într-o sãracã familie de bolnavã ºi se necãjea cã
nezeu mai vãdit), un atelier de tâmplã-
preoþi. Vreme de 350 de ani, cei mai mulþi nu îl poate îngriji. Iar
rie, o clasã de desen, un atelier de cu-
dintre strãmoºii lui au fost preoþi sau cân- când sfântul a aflat des-
tãreþi care au slujit Bisericii Ortodoxe. sut pentru femei, un atelier de cizmã-
rie, o bibliotecã pentru copii, o colecþie zoo- pre aceastã supãrare, el a spus: “Spune-i
Tatãl îl lua la slujbele bisericeºti ºi vorbea soþiei mele cã este întotdeauna cu mine ºi
cu el despre Hristos ºi sfinþi. logicã, o salã de gimnasticã, o librãrie pen-
tru copii ºi adulþi. A organizat ºi lecþii de eu sunt întotdeauna cu ea”.
A învãþat cu greu sã citeascã, se A trecut la Domnul în 20 decembrie
chinuia sã înþeleagã ºi sã reþinã lecþiile. catehism pentru adolescenþi ºi adulþi, con-
ferinþe pe diverse teme, a înfiinþat un cã- 1908, la vârsta de 79 de ani. Întreaga Rusie
Dupã ce s-a rugat lui Dumnezeu, amân- a jelit pierderea pãstorului iubit, la înmor-
douã aceste neputinþe au fost cu totul min de orfani, o tabãrã de varã pentru co-
pii, un adãpost pentru alcoolici, îngrijire me- mântare participând 20 de mii de oameni.
tãmãduite prin harul lui Dumnezeu. Preoteasa Elisabeta a suferit adânc ºi s-a
dicalã gratuitã ºi mese gratuite pentru sãraci.
SLUJIREA CA PREOT. A urmat pregãtit cu grijã pentru viaþa veºnicã,
Academia de Teologie ºi a râvnit sã fie ACTIVITATEA MISIONARà ªI împãrtãºindu-se zilnic în ultimul an al
preot, sã înveþe ºi sã slujeascã poporului SOCIALÃ. Pãrintele Ioan îºi începea ziua vieþii. Ea l-a urmat pe Sfântul Ioan în lumi-
sãu. Într-o noapte, s-a vãzut în vis intrând la ora trei dimineaþa ºi nu se culca pânã la na celor drepþi, adormind întru Domnul în
într-o catedralã. Mai târziu, când a vizitat miezul nopþii, îºi petrecea multe ore pe zi 21 mai 1909.
catedrala din Kronstadt, un mare port din între oameni - cercetând, mângâind, adu-
cându-le hranã, fãcând rost de medica- MATUªKA ELISABETA - pildã
nordul Rusiei, a recunoscut-o îndatã ca pentru preotesele vremurilor noastre.
fiind cea din visul sãu. S-a cãsãtorit cu mente pentru bolnavi. În satul sãrac unde
s-a nãscut a zidit o bisericã, o ºcoalã, un Nepoata pe care au crescut-o a dat mãr-
Elisabeta, fiica protoiereului catedralei ºi a turie despre viaþa pilduitoare a celor doi
ajuns preot acolo în 1855. orfelinat, un joagãr, un magazin coope-
ratist ºi o mãnãstire. De asemenea, el a soþi care - prin harul lui Dumnezeu - sunt
Pãrintele Ioan a ºtiut de la început cã pomeniþi drept sfinþi cãsãtoriþi în ziua de
dragostea faþã de toþi oamenii - nu numai întemeiat ºi mãnãstirea Sfântului Ioan din
Rila - deoarece s-a nãscut în ziua când era 20 decembrie a fiecãrui an bisericesc.
faþã de cei din parohia lui, ci faþã de toþi cei Dupã cum spunea nepoata ei, preoteasa
din oraº, inclusiv sãracii ºi rãufãcãtorii - va pomenit acest sfânt.
Elisabeta “nu ºi-a îngãduit niciodatã sã se
însemna pentru el adevãrata slujire. SLUJITOR AL LUI HRISTOS ªI amestece în treburile Pãrintelui; n-a încer-
Încã de la începutul cãsãtoriei lor, i-a AL SEMENILOR LUI. Slujea Sfânta cat nicicând sã iasã în faþã sau sã treacã
spus soþiei cã voia sã trãiascã cu ea ca sorã Liturghie în fiecare zi ºi îi îndemna pe drept egala lui; rãmânând mereu în umbrã,
ºi frate, spre a se putea dãrui mai deplin oameni sã se împãrtãºeascã cât mai des ea strãlucea de razele slavei lui, ale minu-
slujirii lui Dumnezeu ºi celorlalþi oameni. (uneori erau cinci mii de credincioºi care natelor lui fapte creºtineºti". Deºi un
Deºi la început matuºka (preoteasa) Eli- se împãrtãºeau la Liturghie, astfel cã sluj- asemenea rol este adeseori nu numai evi-
sabeta nu s-a bucurat de aceastã propu- ba þinea mai multe ore). tat în zilele noastre, ci chiar dispreþuit, tre-
nere, cu timpul a ajuns nu numai sã o pri- Atunci când o sorã mai micã a Sfân- buie sã înþelegem cã o mare parte din
meascã, ci ºi sã-i fie ajutor ºi sprijin în mi- tului Ioan a rãmas fãrã soþ ºi cu o fetiþã de roada adusã de Sfântul Ioan a fost posibilã
siunea sa de slujire. Era greu sã îºi “împar- 2 ani, acesta s-a hotãrât - împreunã cu doar prin dragostea jertfelnicã a soþiei sale
tã” soþul cu atât de mulþi oameni, era greu preoteasa - sã o ia pe nepoþicã ºi sã o ºi prin împreuna-slujire faþã de Dumnezeu
ca el sã fie plecat slujind celorlalþi mai tot creascã ei ca pe fiica lor, chiar dacã aveau ºi faþã de oameni.
timpul, dar aceastã jertfã a fost una dintre amândoi 43 de ani. A plãtit din micul sãu Eufemia Toma
aºtept sã mã întâlnesc cu locuieºte lângã noi, la mãtuºa ei. Oare
Coºuleþul cu struguri ea, pentru cã vreau sã-i
mulþumesc din toatã ini-
fructele pomilor noºtri nu sunt ºi ele un
dar al bunãtãþii lui Dumnezeu? El a avut
Într-o zi de toamnã, ma! grijã de noi aºa cum un tatã bun poartã de
când s-a întors de la plim- Atunci mama i-a zis Cristinei: grijã copiilor sãi. Aºa cum El are grijã de
bare, Cristina a gãsit pe - Sunt tare bucuroasã cã te noi, tot aºa ºi noi trebuie sã ne îngrijim de
masã un coºuleþ cu vãd atât de recunoscãtoare. copiii care nu au pãrinþi sau sunt mai
struguri. Aceºtia erau Dar sã ºtii cã este ceva care mã sãraci. În acest fel ne putem arãta re-
copþi, de un galben mâhneºte. De când ai cules cunoºtinþa pentru tot binele pe care El
strãlucitor, ºi erau cele dintâi dude ºi pânã la ni-l dãruieºte. De acum înainte sã nu mai
aºezaþi pe frunze de primirea acestor struguri, uiþi sã împãrtãºeºti ºi altora din darurile
viþã. pomii din grãdina noastrã pe care ni le va mai da Pãrintele nostru
- De unde sunt, ma- ne-au dat o mulþime de cel ceresc.
mã, aceºti struguri aºa fru- fructe. Cu toate acestea, am Cel ce pãstreazã numai pentru sine
moºi ºi pentru cine sunt? bãgat de seamã cã niciodatã Darul care de la Dumnezeu îi vine
- Pentru tine, þi i-a trimis priete- nu te-ai gândit sã dãruieºti Nu ºtie sã Îi fie recunoscãtor
na ta, Maria, pentru cã sunt cei dintâi din ele ºi fetiþei orfane care Preasfântului nostru Binefãcãtor.
struguri care s-au copt în via lor.
- Vai, cât este de bunã la suflet Maria Despre cine (Pilde 6, 6-8)
ºi ce bine-mi pare cã nu m-a uitat! Abia este vorba? ªi ……...........……. S-a întors la
În multe versete din Sfânta Noe spre searã, ºi avea în ciocul sãu o
Ghici Scripturã gãsim trimiteri la diferite ramurã verde de mãslin.
ghicitoarea mea animale sau pãsãri. ªtii sã com- (Facere 8, 11)
pletezi spaþiile goale? Dacã nu,
Când greºeºti se supãrã, cautã în Biblie versetul respectiv.
Când eºti bun se bucurã,
Neclintit stã lângã tine Însã ….....………... era cel mai
ªi la rãu ca ºi la bine. ºiret dintre toate fiarele de
Îngeraºul pe pãmânt. (Facere 3, 1)
Abel a fost pãstor de
Te mustrã, dar te iubeºte; ………, iar Cain lucrãtor de
Îl pierzi, dar El te gãseºte; I o a n
pãmânt. (Facere 4, 2)
ªi de-ajungi ca sã-L iubeºti
Botezãtorul
Tatãl tãu Îl tot numeºti. Du-te, leneºule, la avea îmbrãcã-
Dumnezeu …..........……. ºi vezi mintea din pãr
munca ei ºi prinde minte! Ea, de …….......…… ºi
Care este ziua-n care care nu are nici mai-mare
De la Domnul învãþãm cingãtoare de piele împrejurul
peste ea, nici îndrumãtor, nici mijlocului, iar hrana era
Sã nu muncim, ci-n grabã mare
În casa Lui sã ne-adunãm? sfãtuitor, îºi pregãteºte de cu varã ………..…… ºi miere sãlba-
Duminica hrana ei ºi îºi strânge la seceriº mân- ticã. (Matei 3, 4)
care. Sau mergi la ……..….. ºi vezi
Acest râu, cândva, demult cât e de harnicã ºi ce lucrare iscusitã Aºa se întâmplã cu toþi cei care
Când Iisus fu botezat sãvârºeºte. Munca ei o folosesc spre uitã de Dumnezeu, speranþa li se
La minunea ce vãzu sãnãtate ºi regii ºi oamenii de rând. Ea veºtejeºte, iar încrederea le e spulbe-
Cursul ºi l-a preschimbat. e iubitã ºi lãudatã de toþi, deºi e slabã ratã ca o pânzã de ………....….. .
Iordanul în putere, dar e minunatã cu iscusinþa. (Iov 8, 13-14)

CMYK
Bucuria colindului 13
La Victoria,
Spectacolul de binefacere „Fii bun de Crãciun!“
Ce poate fi mai frumos decât bucuria caracter caritabil, continuând tradiþia în-
de a dãrui? Naºterea Domnului Iisus Hristos, ceputã anul trecut, aceea de a-i bucura
cel mai mare Dar fãcut omenirii de Tatãl pe participanþi ºi, cu ajutorul acestora, pe
Cel Ceresc, ne îndeamnã la mai multã bu- cei aflaþi în neputinþã ºi lipsuri. Acesta a
nãtate ºi milostenie, la blândeþe ºi la iubire avut loc sâmbãtã, 20 decembrie, la ora
faþã de cei aflaþi în suferinþã, fiind ºi noi la 16.00, la Casa de Culturã a oraºului.
rândul nostru daruri pentru semenii noºtri. Piesa de teatru religios “Al patrulea
Spectacolul “Fii bun de Crãciun!” (edi- Mag” interpretatã de elevii din Ligã, poe-
þia a II-a) desfãºurat în Oraºul Victoria la ziile recitate ºi concertul de colinde
iniþiativa Ligii Tinerilor Creºtini Orto- susþinut de solistele de muzicã popu-
docºi, îndrumaþi de Pãrintele Adrian Mag- larã Mariana ªandru, Viorica Cerbu ºi jumãtate pregãtirile administrative pentru
da ºi domniºoara Prof. Ana Dragomir, în Mioara Greavu au adus lumina pe feþele Crãciun ºi au venit sã se alãture acestei
colaborare cu Primãria Oraºului, a avut un celor care ºi-au pãrãsit pentru o orã ºi acþiuni umanitare.
Colindiþa ºi poezii reli- Spectacolul s-a încheiat cu un apel la
Primeneºte, gazdã, casa! gioase. bunãtate ºi dãrnicie, cheia asemãnãrii
Colindele au reuºit sã noastre cu Dumnezeu, lansat de Pãrintele
impresioneze, sã înalþe sufle- Adrian Magda ºi de domnul Gheorghe
tele ascultãtorilor, sã-i apro- Cristian, primarul oraºului. Astfel, fon-
pie unii de alþii, sã-i facã mai durile strânse în urma spectacolului s-au
buni, mai iubitori, mai iertã- transformat în daruri pentru cei nevoiaºi,
tori, într-un cuvânt, mai cre- oferindu-le o bucurie dãruitã din preapli-
nul nostru, cu speranþa cã vom încerca sã
dincioºi, picurându-le în su-
fim mereu buni cu cei aflaþi în nevoinþã,
flete acea liniºte atât de nece- nu doar de Crãciun, ºtiind cã dãruind alto-
sarã pentru întâmpinarea sãr- ra vom dobândi ºi noi!
bãtorii Naºterii Domnului. Teodora Huºtiu, Liga Tinerilor
Prof. Laura Ciolan Creºtini Ortodocºi - Victoria
Pe scena amenajatã în centrul ne dãrui ºi de a ne face
Fãgãraºului a avut loc joi, 18 decem- Dar de bucurie la ªinca Nouã daruri unii altora.
brie 2008, un program de colinde ºi Într-o astfel de atmosferã de sãrbãtoare
poezii religioase la care am participat încununatã de colindul nostru tradiþional ro-
cu elevii claselor a XI-a O ºi a XII-a mânesc s-a desfãºurat a doua zi de Crãciun la
O2 de la Colegiul Tehnic “Aurel ªinca Nouã. Aici a avut loc, în continuarea
Vijoli”, pregãtiþi împreunã cu domnul momentului liturgic, prezentarea concertelor
profesor Marcel Dobrea. de colinde susþinute de cãtre Corul bisericii
Liceenii au devenit astfel vesti- din Viºtea de Jos, însoþit de primarul lor,
torii Naºterii Domnului, asemenea Florin Ioani, împreunã cu distinsa reprezen-
celor dintâi pãstori care au fost pre- tantã a melosului românesc, doamna Mariana
zenþi la peºtera cea sfântã, unde s-a ªandru, ºi de cãtre
nãscut Pruncul Iisus. Ei au fost colin- Corul bisericii din
dãtori ai zilelor noastre, care au cântat An de an Naºterea ªinca Nouã. La at-
cu încredinþarea cã sunt solii unei Domnului devine pentru mosfera de profundã
lumi mai bune, binecuvântaþi de noi, oamenii, un prilej de trãire religioasã ºi
Domnul Care a venit între noi “sã Se imitare a Darului divin înãlþare spiritualã au
nascã ºi sã creascã, sã ne mântuiascã". pe care Tatãl ceresc l-a contribuit ºi gazdele
Deºi nu au cântat într-o casã pro- fãcut omenirii, trimiþân- noastre, pãrintele So-
priu-zisã, ci în aer liber, având ca du-L pe Fiul Sãu în lume rin Suciu ºi vrednicul
tovar㺠vântul ce le flutura prin pãr, la “plinirea vremii”, sã primar Dumitru Flu-
elevii i-au invitat pe ascultãtori sã-ºi Se nascã ºi sã creascã, cuº.
primeneascã casa sufletului pentru a sã ne mântuiascã. Colinda nu este numai un Alãturi de colind, la agapa frãþeascã au
primi Vestea cea Bunã prin inter- mijloc de a-L preamãri pe Dumnezeu prin rãsunat necontenit cântece populare care,
mediul unei suite de colinde: Gazde cântare, ci este în egalã mãsurã o posibilitate împreunã cu costumul ancestral românesc, au
mari, nu mai dormiþi!, Tânãrul crai, de a ne bucura sufletele unii altora prin fru- constituit cele mai elocvente forme de
La fântâna soarelui, Primeneºte, mos, armonie, tradiþie, acest mijloc (deseori românitate, pãstratã vie în satele Þãrii
gazdã, casa!, Leagãn verde, Ninge, arhaic) de exprimare cantabilã a adevãrului Fãgãraºului.
Scoalã gazdã din pãtuþ, Clopoþei, divin devenind cea mai potrivitã formã de a Prof. Gheorghe Malene
CMYK
14 Bucuria colindului
Dupã cuvântul de bun venit adresat
Despre colinde, cu dragoste Înalt Preasfinþiei Sale a urmat prezentarea
grupului ºi a dirijorului, domnul profesor
Colindele sunt creaþii populare care Gheorghe Malene ºi o suitã de 15 colinde
au însoþit în istorie poporul român. minunat armonizate ºi cu multã sensibili-
Alãturi de muzica bisericeascã, ele sunt tate interpretate.
un fundament, o constantã, o soliditate La sfârºitul programului, îndelung a-
a neamului nostru. Cine le-a scris, când plaudat de cei prezenþi, un grup de copii în
au apãrut, cine le-a compus melodiile? frumoase costume populare, veniþi de la Ucea
Nu se ºtie. Ele vin din negurã de vremi de Jos împreunã cu pãrintele paroh Ion Tãr-
ºi vin odatã cu fiinþa neamului nostru, cuþã, a interpretat, cu
care s-a nãscut creºtin. Ele înseamnã glas melodios ºi cu-
mai multã bucurie, mai multã frumuseþe CONCERT DE CO-
LINDE LA BISERI- rat, câteva colinde.
de sãrbãtori în sufletele noastre. A luat apoi cu-
CA “BRÂNCOVEANU”.
ÎNTÂMPLARE CU DUMITRU Am cântat ºi anul aces- vântul ÎPS Mitropo-
FÃRCAª. În 1988, eram preot într-o pa- ta cu bucurie colinde, în lit Laurenþiu, care a
rohie din Þara Fãgãraºului. În preajma Crã- bisericã, în casele noas- avut cuvinte de la-
ciunului, un grup de tineri studenþi ai Uni- tre sau ale prietenilor. udã pentru membrii
versitãþii din Cluj, conduºi de profesorul lor, Iar posturile de radio ºi grupului vocal ºi
inegalabilul taragotist Dumitru Fãrcaº, a dat televiziune ne-au umplut sufletele cu cân- pentru dirijor. “Colindele, a spus Înalt
un spectacol la cãminul cultural din sat. Au tecele Naºterii Domnului, din toate zonele Preasfinþia Sa, sunt creaþii ale Bisericii, au
fost scenete, glume, cântece. Dumitru Fãr- þãrii. În a treia zi de Crãciun, în biserica plecat din Bisericã ºi s-au întors în Bise-
caº a intervenit în câteva rânduri cu câte o “Sfântul Nicolae” din oraºul nostru a avut ricã. Ele au rostul de a transmite pe pãmânt
serie de melodii populare, care l-au consa- loc un concert de colinde susþinut de gru- bucuria Cerului, bucuria Naºterii Fiului lui
crat în timp ca pe un virtuoz al instrumen- pul vocal “Axios” al Protopopiatului Or- Dumnezeu.” A binecuvântat apoi pe cei
tului popular. La un moment dat, a între- todox Fãgãraº, condus de profesorul prezenþi, urându-le “Sãrbãtori fericite”.
rupt potpuriul pe care-l interpreta ºi, spre Gheorghe Malene. Concertul s-a bucurat A urmat o agapã creºtinã, unde de
surprinderea generalã, a început sã cânte de prezenþa ºi binecuvântarea ÎPS Lau- asemenea s-au cântat colinde.
instrumental “O, ce veste minunatã”. O renþiu Streza, Mitropolitul Ardealului. Preot paroh Marcel Dobrea
clipã am rãmas înmãrmuriþi, apoi unul câte tate, clipele zburând pe
unul ne-am ridicat în picioare ºi am cântat Cu colindul la ªinca Veche lângã noi. Astfel, când
cu toþii “colindul sfânt ºi bun”. Aveam, în ªinca Veche s-a bucurat duminicã, 28 s-a încheiat concertul cu Pluguºorul ºi La
acele momente, lacrimi în ochi, bucurie în decembrie 2008, de popasul duhovnicesc mulþi ani, oamenii au izbucnit în aplauze,
suflete, dar ºi teamã de ceea ce ar fi putut fãcut de grupul coral Axios al Protopopia- manifestându-ºi spontan bucuria. E minu-
urma, de faþã fiind oficialitãþile localitãþii. tului Fãgãraº, care a venit la noi pentru a nat sã ai alãturi oameni care au suflet,
DE LA INTERZICEREA COLIN- ne vesti Naºterea Domnului nostru Iisus oameni care simt muzica, oameni care îºi
DELOR, LA INTERZICEREA ÎN- Hristos prin frumoase colinde strãmoºeºti. pot exprima fericirea pe chipuri!
SEMNELOR RELIGIOASE. Câtã Corul preoþilor a fost întâmpinat în bi- Apoi am ascultat colindele celor mai
bucurie am avut acum 18 ani, când am serica arhiplinã de oamenii veniþi odatã cu mici vestitori din ªinca; aceºtia, cu glasurile
putut, în sfârºit, sã cântãm colindele fãrã lãsarea serii pentru a-ºi umple sufletele cu lor cristaline, au vestit Naºterea Domnului.
fricã ºi în afara bisericii, nu numai în inte- armoniile celor patru glasuri ale corului, de Dupã aceea au colindat flãcãii din ceatã o
riorul ei! ªi iatã cã astãzi, dupã atâþia ani ceata flãcãilor ºi a fetelor din sat, dar ºi de colindã veche, De roagã, se roagã, transpu-
de democraþie, sunt unii care spun cã corul bisericii alcãtuit din enoriaºe cu nându-ne în vremuri de demult prin limba-
icoanele trebuie scoase din ºcoli, cã însem- râvnã cãtre Hristos, toþi îmbrãcaþi în fru- jul arhaic. Nici fetele lor nu s-au lãsat mai
nele religioase îi agreseazã pe ceilalþi. ªi mosul port popular moºtenit din bãtrâni. prejos colindând singure, apoi alãturi de doam-
când te gândeºti cã în timpul dictaturii Pe parcursul desfãºurãrii concertului, nele din corul bisericii din ªinca Veche.
comuniste, minþi la fel de duºmãnoase au emoþia a cuprins întreaga bisericã, înãlþãtoa- Enoriaºii s-au bucurat de un înãlþãtor
interzis cuvinte... În presã, la radio, la tele- rele colinde fiind rãsplãtite cu un prisos de cuvânt de învãþãturã adresat de Pãrintele
viziune nu puteau apãrea: bisericã, cruce, aplauze. Am simþit în acele momente cã bi- Protopop Ioan Ciocan, dupã care au ur-
Hristos, preot, rugãciune. serica de aici, de pe pãmânt a devenit o bi- mãrit jocul flãcãilor cetei, care s-au dove-
Ne gãsim într-un regim democrat ºi sericã cereascã, în care îngerii s-au coborât dit a fi talentaþi, bine pregãtiþi ºi doritori în
liber. ªi totuºi, oameni care se pretind co- printre noi, oamenii. Deºi colindele erau a pãstra tradiþiile populare ale satului nostru.
rifei ai democraþiei refac lista din timpul întru totul noi, fiecare murmura un refren, Chiar dacã s-a lãsat noaptea ºi frigul s-a
comuniºtilor. Pãcat. ªi apoi apar la slujbe un vers din: Flori de mãr cad la fereastrã, înteþit, oamenii parcã n-ar mai fi plecat aca-
oficiale, la parastase, fãcând cruci peste Bunã seara lui Crãciun, În lãcaºul lui sã. Când au fãcut-o, într-un târziu, au dus cu
cruci, pentru cã… dã bine. Crãciun, La Betleem în noapte, Plecarea ei ecourile colindelor ascultate ºi cântate la
Poporul român a dãinuit în istorie prin magilor, Floricica sau Bunã dimineaþa la bisericã, fiind încredinþaþi cã trebuie sã facã
credinþa dreptmãritoare, prin limbã, prin Moº Ajun, în dorinþa de a intra în conso- tot ce pot pentru a se împlini ceea ce s-a
rãbdare ºi prin umor. ªi prin slujbele nanþã cu armoniile perfecte. E uimitor cum spus în Sfânta Scripturã: “Cântaþi Domnu-
Bisericii. ªi prin colinde. timpul a rãmas undeva suspendat în eterni- lui tot pãmântul!” Prof. Laura Ciolan
Cu Dumnezeu în casã 15
Au trecut sãrbãtorile ºi am intrat într-un nou an, odatã cu care avem ocazia
unui nou început: sã devenim mai buni, sã iertãm toate cele rele ale anului trecut Propolisul
ºi sã continuãm sã trãim "Cu Dumnezeu în casã"; în numãrul acesta: despre bine- Indicaþii generale:
facerile pe care ni le-a lãsat Domnul prin munca albinelor, idei de hranã pentru Propolisul este compus din
trup, dar ºi hranã pentru suflet - un îndemn la simplificarea vieþii, la rugãciune ºi rãºini vegetale, cearã, uleiuri
dragoste pentru tot ce ne înconjoarã. eterice, fier, cupru, zinc,
mangan, la care se adaugã
Viaþa aceasta este cu totul polen, flavonoide etc. Este folosit ca bios-
„Simplificã-þþi viaþa!“ trecãtoare. ªi tot ceea ce e timulator, mãrind rezistenþa fizicã ºi înlã-
legat de ea este trecãtor. Sã
"Scumpã Norica, tu îmi ceri câteva ne zidim sufletele, sã le întãrim cu vir- turând oboseala. Datoritã proprietãþilor sale
sfaturi pe care eu cu dragoste þi le dau. Tu tuþile creºtineºti, nu pentru viaþa aceasta, antivirale, antitoxice ºi antiinflamatorii,
fã-þi educaþia creºtinã în familie. Înva- ci pentru cea viitoare. Patria noastrã cea propolisul este foarte apreciat. Este un bun
þã-te sã fii o gospodinã cât mai bunã, sfântã ºi veºnicã, unde ne vom regãsi cu stimulator al refacerii þesuturilor, foarte util
trãieºte o viaþã de mare curãþenie, fã fapte toþii dupã moarte, este Cerul. Sã stãruim în vindecarea rãnilor, tãieturilor, arsurilor,
bune ºi iubeºte mult, tot ce este creaturã ca în viaþa aceasta sã ne învrednicim prin degerãturilor, sau în cicatrizarea operaþiilor.
a lui Dumnezeu. Simplificã-þi viaþa cât faptele, vorbele, atitudinea ºi gândurile Propolisul vindecã mucoasa bucalã ºi sto-
mai mult, întotdeauna mulþumeºte-te cu noastre, de Cer. peazã infecþiile la nivelul gingiilor.
puþin, învaþã-te a te jertfi pe tine însuþi Balsamul de propolis protejeazã împotriva
Nu existã fericire adevãratã decât în
pentru binele aproapelui. Fã bine ori de Iisus Hristos. Pe aceea cãutaþi de o rea- radiaþiilor.
câte ori se iveºte prilejul. Propolisul poate fi folosit ca atare,
lizaþi. Nu vã uitaþi la felul cum înþelege ºi mestecat, înglobat în miere - mierea
Norica, învaþã-te a medita, trãieºte o trãieºte lumea viaþa. Voi aveþi un îndrep-
viaþã de rugãciune. Rugãciunea este tar de viaþã - calea creºtinã - ºi dupã acest propolizatã sau folosit la prepararea
expresia cea mai curatã a iubirii de îndreptar cãlãuziþi-vã paºii. “ diferitelor unguente.
Dumnezeu ºi de aproapele. Când vei Moduri de folosire în funcþie de
(Aiud, 23 septembrie 1945) afecþiuni: Cel mai frecvent este folositã
ajunge sã te poþi ruga cu adevãrat, cu ade- Din scrisorile lui Valeriu Gafencu tinctura de propolis, la 100 ml alcool de
vãrat ai realizat pacea, fericirea. (...) cãtre sora sa, Norica. peste 80 de grade se adaugã 20 g propolis
formã de steluþe aranjate brãduþ, dar mãrunþit. Amestecul se pune într-o sticluþã ºi
Sãrãþele cu caºcaval se pot face în orice formã, sau pur ºi se agitã zilnic, timp de 14 zile, dupã care se
simplu tãiate fâºii ºi rãsucite. lasã la decantat ºi se alege lichidul curat.
Sunt extraordinar de bune, Se pregãtesc aºa: Medicina a dovedit cã tinctura de propolis
iar ce mi-a plãcut mult la ele e - se frãmântã un aluat din este eficientã în tratarea tuturor bolilor
faptul cã ies foarte pufoase ºi caºcavalul ras, fãinã, un praf de infecþioase (30 picãturi/zi, într-un pahar cu
cã sunt fãrã praf de copt. sare, 1 linguriþã boia ºi untul în fulgi ceai cald), combaterea tulburãrilor de
Reþeta e urmãtoarea: - se face o bilã care se înfãºoarã menopauzã (10 picãturi pe zi, timp de un
- 250 g caºcaval în folie ºi se dã la frigider 60 minute an), vindecarea inflamaþiilor prostatei (30
- 200 g fãinã - se întinde aluatul în foaie de 1 picãturi/zi), rinichilor ºi ficatului (de douã
- 1 linguriþã boia, dar cm ºi se taie fâºii care se rãsucesc ori pe zi, câte 40 de picãturi - se repetã pânã
merge ºi fãrã sau se folosesc diverse forme. la vindecare), în tratarea TBC-ului pulmonar
- sare - se încinge cuptorul, se ung (de trei ori/zi câte 30 de picãturi, completate
- 200 g unt rece beþiºoarele sau steluþele cu gãlbenuº cu inhalaþii - la o canã apã fierbinte se
- 1 gãlbenuº bãtut, se presarã dupã gust caºcaval, sare, adaugã 100 picãturi de tincturã - de 2 ori pe
- sare, susan sau chimen pentru chimen sau susan ºi se coc 20 de minute.
sãptãmânã), combaterea enteritelor, parazi-
presãrat deasupra.
Reþetã oferitã de doamna tozelor intestinale, durerilor de stomac ºi
Eu le-am fãcut de sãrbãtoare, în
Laura Sava - Ghiroda, jud. Timiº tratarea ulcerului gastro-duodenal (40 picã-
gãlbenuºuri, 10 linguri de zahãr pu- turi puse în 100 ml
Prãjiturã cu napolitanã drã, 3 plicuri de zahãr vanilat, 3 lapte cald, remediu
Ingrediente pentru blat: 8 linguri de cacao, un pachet de unt. consumat zilnic, pe
albuºuri, 8 linguri zahãr, 8 linguri Mod de preparare a cremei: stomacul gol), reglarea
fãinã, 200 g nucã tãiatã, 200 g Toate ingredientele se amestecã tensiunii arteriale. La
rahat tãiat cubuleþe, 100 g stafide, bine ºi se fierb pe baie de aburi toate afecþiunile pielii,
coaja rasã de la o lãmâie, 1 praf de amestecând continuu cu mixerul. rãni vechi, arsuri ºi
copt. La final este nevoie de 2 foi de micoze, locurile bolna-
Mod de preparare a blatu- napolitanã cumpãrate care se ung ve se pot vindeca prin
lui: Albuºurile se bat spumã cu cu crema, iar în mijloc se pune tamponare cu tincturã
blatul. de propolis, aceasta
cele 8 linguri de zahãr, se pune
fãina, apoi se adaugã nuca, stafi- Reþetã oferitã de doamna având acþiune cica-
dele, rahatul ºi praful de copt. Se unsã ºi tapetatã cu fãinã. preoteasã Mihaela Tatu, trizantã.
pune compoziþia la copt în tava Ingrediente pentru cremã: 8 din Voievodenii Mari Marilena Vlãdoianu
16 Trecut ºi prezent

Biserica „Sf. Nicolae“ din Cincºor


În pelerinajul nostru pe la bi- se cunoaºte, iar al doilea
sericile din Þara Fãgãraºului am clopot a fost donat în anul
ajuns ºi la Cincºor, un sat unde 1857, de un sas.
multã vreme civilizaþia tradiþionalã Turnul slãninilor
româneascã a convieþuit cu cea
sãseascã. În cãlãtoria prin trecutul Lângã biserica orto-
doxã se aflã "turnul slã-
acestei aºezãri care existã încã din ninilor" (foto de mai jos),
vremea dacilor, unde se aflã ºi o construcþie ridicatã
astãzi o bisericã sãseascã fortificatã dupã modelul turnului
în secolul al XV-lea, dar ºi faimosul sãsesc de la biserica forti-
"turn al slãninilor", ne este ghid ficatã, care servea pe vre-
pãrintele paroh Gheorghe Moga. muri la depozitarea
slãninii. Deoarece casele
Sat de pe vremea dacilor de lemn nu erau un mediu
Vestigiile descoperite în zonã bun unde sã se pãstreze
aratã cã aºezarea exista încã din vre-
mea dacilor. Dupã cucerirea din
anul 106, romanii au ales Bisericã ridicatã cu
amplasarea unei cetãþi pe teritoriul multe sacrificii
actual al satului Cincºor, lucru arã- Încã din vechime, românii
tat de multe dovezi arheologice din ortodocºi din Cincºor au avut
perioada anilor 106-271 d.Hr.; o bisericuþã construitã din
s-au gãsit aici vârfuri de sãgeþi, Pr. Gheorghe lemn, pe care mai târziu au
suliþe, inscripþii, monede din tim- Moga
demolat-o ºi au vândut-o
pul împãraþilor Nero ºi pânã la Servus credincioºilor din satul ªona, iar cu
Alexander. În anul 1984, cu ocazia banii primiþi au plãtit meºteri care
excavaþilor fãcute de constructorii hidro- în locul ei au zidit în 1849 o altã bi-
centralei, un muncitor a observat din sericã, din piatrã ºi cãrãmidã, care a
întâmplare în cupa excavatorului un obiect fost acoperitã cu þiglã. Fiind un sat sãrac, slãnina, sãtenii îºi aduceau produsele în
strãlucitor. Era o mascã mortuarã din zidirea bisericii s-a fãcut cu multe sacri- acest mic turn cu pereþi de piatrã, al cãrui
perioada de dupã retragerea aurelianã din ficii; bãtrânii povestesc cã în perioada sistem de ventilaþie natural asigura pãs-
anul 271, o piesã foarte valoroasã, care se ridicãrii lãcaºului de cult doar vreo patru trarea lor în cele mai bune condiþii.
aflã acum la Muzeul Þãrii Fãgãraºului familii din tot satul aveau vite de jug. Proprietarul slãninii se putea aproviziona
"Valeriu Literat". Astfel, pentru terminarea lui s-au fãcut doar duminica, dupã vecernie, când clopo-
Prima atestare documentarã a satului colecte ºi s-au cerut ajutoare în satele din tul mic anunþa prezenþa responsabilului la
Cincºor dateazã însã abia din anul 1332, împrejurimi. turn ºi fiecare venea sã ia cât credea cã va
când localitatea se numea Parvum Biserica, cu hramul "Sf. Nicolae", este consuma cu familia în sãptãmâna care
Promotorium. Mai târziu a primit ºi de- o clãdire simplã, în formã de navã, fãrã urma. Nimeni în afarã de responsabil nu
numirea sãseascã Klein-Schenk. ornamente, cu tavanul plat - fãrã boltã. Are avea voie sã taie slãninã, iar în timpul pos-
Cincºorul a avut multã vreme ca un singur turn clopotniþã. Este aºezatã în tului turnul nu se deschidea.
locuitori majoritari saºii, aceºtia con- mijlocul satului, la ºoseaua principalã, Pereþii construcþiei sunt astãzi deterio-
vieþuind de-a lungul veacurilor împreunã având la stradã un zid de piatrã. Curtea raþi, din cauza sãrii care a cãzut de-a lun-
cu românii. Astãzi însã nu mai existã decât interioarã serveºte ºi pentru cimitirul paro- gul timpului de pe bucãþile de grãsime afu-
în jur de 20 de persoane din comunitatea hial. matã, însã el pãstreazã ºi astãzi atmosfera
sãseascã, numãrul lor reducându-se drastic Într-o monografie alcãtuitã în 1906, de odinioarã, cu grinzile pe care se aflã
dupã deportãrile din timpul celui de-al pãrintele Vasile Debu consemneazã cã cel numerele de casã ºi cuiele de care era
doilea rãzboi mondial ºi emigrãrile de mai vechi clopot al biserici este din anul agãþatã slãnina.
dupã 1989. 1830, donat de un român al cãrui nume nu Pr. paroh Gheorghe Moga
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Colaboratori: Amalia Rãibuleþ,
nr. 2. Tel. 0268211790 Bîlbã (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan Irina Constantinescu
(Olteþ), Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Tehnoredactor: Natalia Corlean
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Pr. Marius Corlean (Bucium), Pr. Adrian
Redactor ºef: Natalia Corlean Magda (Victoria), Pr. Alexandru Stanciu Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dvs.
Corecturã: Amalia Rãibuleþ (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Tiparul: SC GRAMM SRL, Braºov Jos), Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) apostolatfagaras@yahoo.com
CMYK