M4 Mstamp

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE M4
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
autor: Tanase Viorel
TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C1
Tanaviosoft 2010
CURRICULUM CTAMP-MIV
Modulul IV: MATERIALE SPECIFICE PENTRU TMPLRIA DIN ALUMINIU I MASE PLASTICE I. Total ore 58 din care 29 ore teorie 29 ore instruire practic Lista unitilor de competen relevante pentru modul (din care au fost selectate competenele individuale agregate n modul) III. Alegerea materialelor pentru tmplria din aluminiu i mase plastice Asigurarea calitii
II.
Tabel de corelare a competenelor i coninuturilor Coninuturi tematice Tipuri de materiale folosite la tmplria din aluminiu i mase plastice: aliaje din aluminiu, mase plastice, lemn stratificat, geam termoizolator (termopan), cauciuc, chit siliconic (clasificare, proprieti fizice, chimice, mecanice, tehnologice). Tehnologia de fabricaie a sistemelor de profile din aluminiu i mase plastice prin extrudare i injecie Norme de calitate specifice domeniului Simbolizarea sistemelor de profile i accesorii Caracteristicile profilelor din aluminiu i mase plastice (tipuri constructive, seciuni, dimensiuni, proprieti). Structuri din aluminiu i mase plastice utilizate n construcii civile i industriale.
Uniti de Competene competen Clasific materialele Alegerea folosite la tmplria din materialelor aluminiu i mase plastice pentru tmplria din aluminiu i mase plastice Aplic normele de calitate n domeniul de activitate Recunoate domeniile de Alegerea utilizare a profilelor materialelor folosite la tmplria din pentru tmplria din aluminiu i mase plastice aluminiu i mase plastice Asigurarea calitii
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Indic profilele necesare realizrii tmplriei din aluminiu i mase plastice Condiii tehnice impuse tmplriei din aluminiu i mase plastice. Prescripii tehnice privind rezistena la vnt, transfer termic, izolare fonic, apariia punctului de rou. Reprezentarea grafic i simbolizarea profilelor utilizate la realizarea tmplriei din aluminiu i mase plastice n desenele de ansamblu i de execuie, n fia tehnologic sau planul de operaii. Metode standardizate de asigurare a calitii
Asigurarea calitii
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii
IV. Condiii de aplicare didactic i de evaluare Caracterul activ, interactiv i centrat pe elev al metodelor de nvare-predare care vor fi folosite Modulul Materiale specifice pentru tmplria din aluminiu i mase plastice poate fi parcurs independent oferind elevilor cunotine i abiliti precise pe care beneficiarii le pot verifica n diferite faze ale nsuirii. Abordarea modular a coninuturilor ofer urmtoarele avantaje: modulul este orientat asupra celui care nva, respectiv asupra disponibilitilor sale, urmnd sa le pun mai bine in valoare; fiind o structur elastic, modulul poate ncorpora n orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; modulul permite individualizarea nvrii i articularea educaiei formale i informale; modulul ofer maximul de deschidere pe de o parte n plan orizontal, iar pe alt parte n plan vertical, fa de alte module parcurse (respectiv in prelungirea acestora pot fi adugate mereu noi module ceea ce se nscrie perfect n linia imperativului educaiei permanente). n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: Elevii nva cel mai bine atunci cnd consider c nvarea rspunde nevoilor lor. Elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare. Elevii au stiluri unice de nvare. Ei nva in moduri diferite, cu vitez diferit i din experiene diferite. Participanii contribuie cu cunotine semnificative i importante la procesul de nvare. Elevii nva cel mai bine atunci cnd li se acorda timp pentru a ordona informaiile noi i a le asocia cu cunotinele vechi. Procesul de predare - nvare trebuie s aib un caracter activ i centrat pe elev. n acest sens cadrul didactic trebuie s aib n vedere: TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 2
Tanaviosoft 2010
Diferenierea sarcinilor i timpului alocat, prin: gradarea sarcinilor de la uor la dificil, utiliznd n acest sens fie de lucru; fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii s le abordeze n ritmuri i la niveluri diferite; fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferii, n funcie de abiliti; prezentarea temelor n mai multe moduri (raport sau discuie sau grafic); Diferenierea cunotinelor elevilor, prin: abordarea tuturor tipurilor de nvare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct); formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; utilizarea verificrii de ctre un coleg, verificrii prin ndrumtor, grupurilor de studiu; Diferenierea rspunsului, prin: utilizarea autoevaluarii i solicitarea elevilor de a-i impune obiective. Plecnd de la principiul incluziunii, care asigur accesul n coal a tuturor copiilor i asigur orice susinere necesar, ca fiind un drept, acceptnd faptul c fiecare copil este diferit, se va avea n vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenelor pentru acei elevi care prezint deficiene integrabile, adaptndu-le la specificul condiiilor de nvare i comportament (utilizarea de programe individualizate, pregtirea de fie individuale pentru elevii care au ritm lent de nvare, utilizarea instrumentelor ajuttoare de nvare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese i stabilirea mpreun a pailor urmtori). Corelarea instrumentelor de evaluare continu cu indicatorii de performan i cu probele de evaluare din unitile de competenta (relevante pentru modul) Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent n orele de tehnologii, permind, att profesorului ct i elevului, s cunoasc nivelul de achiziionare a competenelor i cunotinelor, s identifice lacunele i cauzele, s fac remedieri care se impun n vederea reglrii (ajustrii) procesului de predare / nvare. Pentru a se realiza o evaluare ct mai complet a evalurii, este necesar s se aib n vedere, mai ales n evaluarea formativ continu, evaluarea nu numai a produselor activitii i nvrii elevilor, ci i a proceselor de nvare, i a competenelor achiziionate, a atitudinilor dezvoltate, precum i a progresului elevilor. Este evident c modalitile (metode, instrumente) tradiionale de evaluare nu pot acoperi toata aceast palet de rezultate colare care trebuie evaluate. n aceste condiii, pentru a putea obine ct mai multe date relevante privind nvarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii s fac apel la metode i instrumente complementare de evaluare. V. Sugestii metodologice Explicarea modului de realizare a corelaiilor ntre competene i coninuturi. Din Standardul de pregtire profesional a fost selectat unitatea de competen tehnic specializat Alegerea materialelor specifice pentru tmplria din aluminiu i mase plastice ale crei competene urmeaz a fi dobndite prin parcurgerea acestui modul, agregat cu unitatea de competen Asigurarea calitii. Coninuturile au fost corelate cu competenele individuale conform tabelului III. Coninuturile modulului au fost proiectate pentru 58 ore/an din care: TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 3
Tanaviosoft 2010
- 29 ore - teorie - 29 ore instruire practic Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme, n funcie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunotine anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat n strategia didactic i ritmul de asimilare a cunotinelor i de formare a deprinderilor, proprii grupului. Se recomand parcurgerea coninutului n urmtoarea ordine cronologic: 1. Materiale folosite la executarea structurii tmplriei din aluminiu i mase plastice: Aliaje din aluminiu Mase plastice Lemn stratificat (Clasificare, proprieti fizice, chimice, mecanice, tehnologioce, domenii de utilizare) 2. Materiale auxiliare Geam termoizolator Cauciuc Chit siliconic (Clasificare, proprieti fizice, chimice, mecanice, tehnologioce, domenii de utilizare) 3. Tehnologia de fabricaie a profilelor: Metode prin injecie Extrudarea (Utilaje i tehnologii specifice, tehnologia de execuie, norme de calitate, MTSM) 4. Profile din aluminiu i mase plastice Tipuri constructive, caracteristici (seciuni, dimensiuni, proprieti), reprezentare grafic, simbolizare, domenii de utilizare. 5. Elemente de calcul al structurilor din aluminiu i mase plastice Rezistena la vnt Transfer termic Izolare fonic Punctul de rou 6. Metode standardizate de asigurare a calitii Sugestii privind procesul, metodele i activitile de predare-nvare Particularitile definitorii ale elevilor determin randamente diferite, conform nevoilor, implicrii active, timpului de procesare. n acest context, toate activitile colare trebuiesc centrate pe elev, ca participant activ implicat n procesul de informare i formare. Se recomand: Pentru activitatea teoretic se recomand folosirea ca material bibliografic auxiliar a cataloagelor de firm i ghiduri de proiectare ale principalilor productori naionali sau regionali (GEALAN; MELCRET s.a.), iar activitatea practic se va realiza pe ct posibil la agenii economici locali. Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare Evaluarea scoate n eviden msura n care se formeaz competenele cheie, competenele tehnice generale i specializate din standardul de pregtire profesional.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Pentru evaluarea achiziiilor elevilor (n termeni cognitivi, afectivi i performativi), a competenelor prevzute de prezenta program colar, se recomand utilizarea urmtoarelor metode i instrumente: - observarea sistematic (pe baza unei fie de observare) - tema de lucru n clas sau acas - proba practic - investigaia - proiectul - portofoliul - autoevaluarea Metodele de evaluare utilizate necesit instrumente de evaluare elaborate n corelare cu criteriile de performan, condiiile de aplicabilitate i cu probele de evaluare menionate n Standardul de pregtire profesional. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme, n funcie de: - dificultatea acesteia - nivelul de cunotine anterioare ale grupului instruit - dotarea atelierelor colare i a seciilor de producie ale agenilor economici parteneri - ritmul de asimilare a cunotinelor
TAMP-Manual
Grup Scolar N. Balcescu Oltenita

Anul de completare clasa a XI-a Aria curricular Tehnologii Anul colar 2009 2010 Profesor: Tanase Viorel Nr. ore/sptmn: 1 h
Domeniul: MECANIC CALIFICARE: CONFECIONER TMPLRIE DIN ALUMINIU I MASE PLASTICE

Modulul IV: MATERIALE SPECIFICE PENTRU TMPLRIA DIN ALUMINIU I MASE PLASTICE Total ore 29 ore teorie
Uniti de competen
Alegerea materialelor pentru tmplria din aluminiu i mase plastice
Competene 1. Clasific materialele folosite la tmplria din aluminiu i mase plastice
Coninuturi tematice Materiale folosite la executarea structurii tmplriei din aluminiu i mase plastice: Aliaje din aluminiu Mase plastice Lemn stratificat
(Clasificare, proprieti fizice, chimice, mecanice, tehnologioce, domenii de utilizare
Nr. ore
Saptamana
observatii
2 3 1
1 ;2 3 ;4 5
Asigurarea calitii
2. Materiale auxiliare Geam termoizolator Aplic normele de calitate n Cauciuc domeniul de activitate Chit siliconic (Clasificare, proprieti fizice, chimice, mecanice, tehnologioce, domenii de utilizare)
2 2 1
6 ;7 8 ;9 10
3. Tehnologia de fabricaie a profilelor: Recunoate domeniile de Metode prin injecie pentru tmplria din utilizare a profilelor folosite la Extrudarea tmplria din aluminiu i mase aluminiu i mase plastice (Utilaje i tehnologii specifice, tehnologia de execuie, plastice norme de calitate, MTSM)
Alegerea
materialelor
4 4
11 ;12 ;13 14 15 ;16 ;17 18
4. Profile din aluminiu i mase plastice Indic profilele necesare Tipuri constructive, caracteristici (seciuni, realizrii tmplriei din dimensiuni, proprieti), reprezentare grafic, aluminiu i mase plastice simbolizare, domenii de utilizare.
2 2
19 ;20 21 ;22
Indic profilele necesare realizrii tmplriei din aluminiu i mase plastice
5. Elemente de calcul al structurilor din aluminiu i mase plastice Rezistena la vnt Transfer termic Izolare fonic Punctul de rou
1 1 1 1
23 24 25 26
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a 6. Metode standardizate de asigurare a calitii calitii
27 ;28
Tanaviosoft 2010
SISTEME de TAMPLARIE din aluminiu si mase plastice
Sistemul GEALAN
Sistemul de profile S 3000
Sistemul de profile cu 3 sau 5 camere interioare, doua garnituri si o adancime de constructie de 62 mm, se evidentiaza atat prin usurinta cu care se prelucreaza profilele din PVC in procesul de executie al ferestrelor si usilor cat si prin aspectul exterior placut dat de armonia proportiilor dintre toc si cercevea si contururile exterioare rotunjite. Sistemul de profile S 3000 ofera optiuni de forma, dimensiune, modalitate de deschidere si culoare. Acesta este adecvat dotarii cu ferestre si usi atat a cladirilor moderne, cladirilor in stil rustic dar si cladirilor vechi la care se impune pastrarea stilului arhitectural.
Fig.1.a.Sistemul de profile S 3000
Fig1.b. Sistemul de profile S 3000
Cele doua planuri de etansare realizate cu garnituri continue, care nu ies in evidenta, asigura o protectie optima impotriva ploii torentiale si a curentului de aer. Faltul tocului este neted si fara canturi ceea ce permite o curatare usoara. Alaturi de geamurile izolatoare standard se pot folosi in cazul unor
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 1
Tanaviosoft 2010
cereri speciale de izolatie termica, fonica si antiefractie, geamuri speciale cu grosimi de pana la 48 mm.
Sistemul de profile S 6000 - sistemul cu garnitura centrala

Alaturi de sistemul S 3000 cu garnitura dubla, GEALAN ofera si sistemul cu garnitura centrala, S 6000. Avantajul consta in faptul ca sistemele sunt compatibile. Garnitura centrala este fixata in faltul profilului fiind ferita de radiatiile solare ceea ce ii confera o durata de viata mai mare. In plus datorita geometriei faltului se poate monta dispozitivul de aerisire controlata GECCO care regleaza curentul de aer din exterior si interior si totodata evita formarea mucegaiului pe pervazul ferestrei.
Sistemul de profile S 7000 - sistemul de profile cu 5 camere de izolatie

Intotdeauna GEALAN a oferit solutii eficiente in ceea ce priveste tamplaria din PVC. Insasi marca IQ- Fenster Systeme simbolizeaza pretentiile ridicate cu privire la dezvoltarea de noi produse care sa satisfaca cerintele venite atat din partea producatorilor de ferestre si usi cat si din partea constructorilor. Sistemul de profile S 7000 a fostdezvoltat datorita cerintelor tot mai ridicate din ultima vreme referitoare la dotarea cladirilor cu materiale termoizolante, ceea ce explica necesitatea dezvoltarii de ferestre termoizolante si implicit a profilelor care sa corespunda din punct de vedere termic. Acest sistem are 5 camere interioare si o adancime de constructie de 74 mm, dar si detalii suplimentare caracteristice, menite sa evite formarea puntilor termice, ca de exemplu pozitionarea armaturilor interioare la o anumita distanta de profil cu scopul de a se crea straturi suplimentare cu aer. Tot din motive de izolatie termica sistemul S 7000 este prevazut cu sistem de etansare cu garnitura centrala cu camera de izolare. Valoarea certificata a coeficientului de transfer termic pentru combinatia de toc/cercevea inclusiv armatura ajunge la k=1,1 W/mp K. Dispozitivul de aerisire controlata, GECCO (GEalan Clima COntrol) verificat deja la sistemul S 6000 poate fi montat si la sistemul S 7000. Datorita adancimii mari de constructie (74 mm), ceea ce permite o rigidizare interioara la dimensiuni mai mari, sistemul de profile S 7000
Tanaviosoft 2010
confera o stabilitate inalta dand posibilitatea realizarii unor ferestre de dimensiuni mai mari. Dotat cu mecanisme de inchidere de inalta siguranta acest sistem ofera o protectie antiefractie ridicata. Si din punct de vedere estetic ferestrele realizate cu profile S 7000 corespund cerintelor de arhitectura: proportii armonioase, contururi rotunjite, elemente vizibile inguste, suprafata stralucitoare.
Sistemul de profile S 8000 IQ

Sistemul de profile cu patru si sase camere interioare S 8000 IQ este unsistem complet care permite realizarea tamplariei care sa corespunda intru totul atat cerintelor de estetica dar si de izolatie termica in conditiile in care se vorbeste tot mai mult despre necesitatea adoptarii unor programe nationale de reabilitare termica a cladirilor in conformitate cu normele internationale referitoare la eficienta energetica si la protectia mediului inconjurator.
Fig.2.a.Sistemul de profile S8000 IQ Fig.2.b.Sistemul de profile S8000 IQ (4 camere) (6 camere) Noul sistem de profile cu patru sau sase camere dovedeste inca o data orientarea consecventa a firmei GEALAN catre cerintele pietei. Prin constructia acestuia cu sistem dublu de garnituri si cu o adancime de 74 mm, s-a urmarit obtinerea unui profil usor de prelucrat in procesul de productie a ferestrelor si imbunatatirea performantelor de izolatie termica si fonica fata de profilul tricameral.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Fig.3.Gealan-Sistemul de ventilatie GECCO Ferestrele joaca un rol important la scaderea consumului de energie electrica in cladiri si permit respectarea reglementarilor pentru prevenirea incalzirii globale. Acest lucru se obtine prin intermediul unei izolatii termice foarte bune si cu ajutorul unei bune etansari. Ferestrele nu trebuie sa fie doar etanse, ci in acelasi timp sa permita mentinerea unui echilibru al umiditatii si temperaturii in incapere: microclimatul placut al incaperii joaca un rol decisiv. In spatiile umede cum sunt bucataria sau baia, schimbul controlat de aer este indispensabil. O umiditate prea ridicata a aerului dauneaza microclimatului incaperii si favorizeaza formarea mucegaiului. Acest aspect trebuie luat in consideratie inca de la montarea noilor ferestre.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Sistemul UNILUX Aluminium

Perfecta prin durabilitatea aluminiului si rezistenta sa la intemperii. Legatura ferma si totodata flexibila a carcasei de aluminiu pe structura de lemn. Face fata variatiilor de temperatura fara probleme. Nu necesita revopsire indiferent varsta acestuia. Durata de viata egala cu cea a constructiei in sine. Combinatia de Aluminiu - Lemn = protectie termica ridicata. Ce presupune asta pentru dumneavoastra: optand pentru aceste ferestre nu va veti mai face griji pentru ele toata viata.
Fig.4.a.Exterior aluminiu
Fig.4.b.Interior aluminiu
Lemnul nobil va garanteaza confortul si caldura caminului. Casa dumneavoastra va fi mai nobila si mai comoda din esente de stejar, arin, pin sau exoticul meranti. Iar textura lemnului ramane solida si vizibila. Cu 230 de posibilitati de nuante coloristice de la cele maideschise pana la cele inchise. Lemnul ferestrelor poate fi personalizat astfel incat sa se imbine perfect cu finisajele parchetului si a mobilei casei.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Interior: Lemn pur Multiple tipuri de forme si culori astefel incat sa se asorteze cu mobila 4-stratificat incalitate de mobila 2-perne de aer termoizolante Folie invizibila Low E invisible Perna de aer cu gas Argon 2-foi de geam izolator SuperThermo3 (with UltraTherm 1.0) Folie invizibila Low E pe doua parti. Camere umplute cu gas inert-Argon Profil de garnitura durabila,EPDM Aparenta eleganta Usurinta in curatare Grile de aerisire (optional)
Fig.4.c.Ultra Therm Exterior: Alluminiu vopsit in camp electrostatic in 2132 culori Nu mai necesita niciodata vopsire. Pastreaza afara atat frigul cat si caldura si invitatii nepoftiti. 3-foi de geam-termoizolator (UltraThermo3 (with UltraTherm 0.7)
Tanaviosoft 2010
Folie invizibila Low E pe ambele parti Gaz Krypton in ambele camere Profil de garnitura durabila,EPDM Aparenta eleganta Usurinta in curatare Alu-Design: Living Line
Sistemul ALUMIL Aluminium
Fig.5.a.M9760-Thermo Securit
Fig.5.b.M940-Mini
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Fig.5.c.M15000-Prestige
Fig.5.d.M900-Aero
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
TAMPLARIE ACCESORII
Glafuri de interior
GLAFURI
Glafurile interioare au rol atat estetic, definitivand fereastra si completand intregul spatiu pri design, dar si rol functional de protectie a peretelui. Gama glafurilor de interior este in diferite nuante, cu imitatii ale marmurei sau a unor nuante de lemn. Datorita suprafetei laminate exterioare sunt rezistente la umezeala, temperaturi inalte, zgarieturi si sunt usor de intretinut.
Fig.6.a.Glaf de interior
Glafurile de exterior
Glafurile exterioare sunt din aluminiu si au rol atat de protectie zidului impotriva intemperiilor, dar pot contribui si la imbunatatirea aspectului fatadei, sunt cele care vin in contact direct cu intemperiile si de aceea este absolut necesar sa fie de foarte buna calitate, astfel incat investitia facuta sa fie de durata si sa merite efortul.
Fig.6.b.Glaf de exterior
TAMP-Manual
10
Tanaviosoft 2010
PLASE
Plasele contra insectelor reprezinta protectie deosebita impotriva insectelor de tot felul. Plasele de insecte sunt realizate fie ca rame clasice, fie sub forma unor rulouri confortabile, fie ca parte integranta a rulourilor tip jaluzea. Plase pe cadru Acest tip de plase sunt realizate din cadru de aluminiu. Fixarea se face (in limita posibilitatilor) folosind balamale, astfel incat sa puteti deschide spre exterior plasa in caz de necesitate.
Fig.7.a.Plasa cadru Plase rulou Acest sistem reprezinta o alternativa la plasa tip rulou. Usurinta cu care se foloseste il recomanda ca fiind un produs de exceptie. De asemenea este recomandat in cazul montarii la usi.
Fig.7.b.Plasa rulou Plase orizontale Acest sistem reprezinta o alternativa la plasa tip rulou. Usurinta cu care se foloseste il recomanda ca fiind un produs de exceptie.
Fig.7.c.Plasa orizontala
Tanaviosoft 2010
RULOURI
Sistemul de rulouri GEALAN diminueaza intr-o masura considerabila pierderile de caldura si poluarea fonica. In plus, acestea protejeaza eficient impotriva radiatiilor solare, a efractiilor si a privirilor indiscrete. Aceste sisteme ofera utilizatorului functionalitate sub multiple aspecte.
Fig.8.Rulou
FERONERIA
Feroneria sta la baza oricarei tamplarii moderne. Ea trebuie sa fie caracterizata prin durabilitate, fiabilitate, manevrabilitate. La montarea feroneriei trebuie respectate indicatiile producatorului. Feroneria folosita este produsa de firma G-U (Gretsh Unitas), printre primele din topul celor mai bune feronerii produse n Europa. Feroneria pentru ferestre si usi de balcon este formata din balamale, mner, cremon, placute de nchidere, transmisie de colt, prelungitor si zavor. nchiderea partilor mobile se face prin actionarea mnerului care rotind cilindrul canelat al cremonului, deplaseaza rolele de nchidere n dreptul placutelor de nchidere.
Fig9.a.Balama inferioara
Tanaviosoft 2010
Fig8.b. Rola de inchidere Feroneria pentru usi este mai robusta n comparatie cu cea a ferestrelor.Balamalele pot avea diferite forme n functie de greutatea canatului.Inchiderea se poate realiza ntr-un singur punct (broasca simpla), n 3 puncte (broasca Secury SB2) sau n cinci puncte (broasca Europa) cu ajutorul limbii, a rolelor si a bolturilor.
Fig.8.c.Placuta de inchidere Feroneria este ngropata in falt, actionarea ei facndu-se cu un mner. Att balamalele pentru ferestre ct si balamalele pentru usi sunt reglabile.
SPROSURI
Pentru cei mai pretentiosi in ceea ce priveste aspectul decorativ exista posibilitatea aplicarii de baghete si sprosuri. Sprosurile PVC aplicate pe geamul termopan au grosimi de 23 sau 33 de mm si sunt disponibile in toate variantele coloristice Gealan. Sprosurile se completeaza perfect cu sistemele de ferestre. Acestea creeaza o atmosfera speciala si da fatadelor un caracter distinctiv. Din acest motiv sprosurile sunt oferite in diverse forme si variante.
Tanaviosoft 2010
ANSAMBLUL- TAMPLARIE
Ansamblul de tamplarie PVC
Fig.1.a.Tamplarie PVC-Fereastra
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Tabel 1.a
Fig.1.b.Obloane Gealan
Fig.1.c.Rulou Gealan
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Ansamblul de tamplarie Aluminiu
Fig.2.a.Ansamblu de tamplarie-Aluminiu
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Tabel 2.a
Fig.2.b.Rulouri exterioare
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Ansamblul de tamplarie Aluminiu-lemn stratificat
Fig.3.a.Ansamblu de tamplarie-Aluminiu-lemn stratificat
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Tabel 3.a
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Geamul TERMOPAN
Cercetatorii de la PILKINGTON, Marea Britanie (cea mai mare firma producatoare de sticla din lume, inventatoarea tehnologiei "float") au inceput, dupa 1980, o serie de cercetari si studii privind transferul termic, simbolizat LOW E (Low Emisivity), cu coeficient k=1,4W/m2K. Acest tip de sticla de inalta performanta are o suprafata acoperita cu o pelicula extrem de subtire de metal nobil, din procesul de productie, la temperatura de 600C. Stratul este aproape invizibil, pozitionat catre interiorul ferestrei pentru a-l proteja de influentele climatice si de eventualele deteriorari mecanice. Pelicula speciala care acopera acest tip de sticla reduce pierderile de caldura de la 90%, cat se pierde prin sticla normala, la numai 10%. O simpla comparatie intre geamul izolator PILKINGTONOPTITHERM si geamul obisnuit, duce la concluzia ca geamul obisnuit necesita pentru incalzire un supliment de 19 litri de pacura, sau 22 mc de gaz, raportati la fiecare mp de geam! Putem lua in considerare si alte beneficii de ordin financiar puse pe seama economiei de energie pe care un astfel de geam ni le poate aduce. Prin inlocuirea tuturor ferestrelor unui apartament - ce insumeaza in medie 6-8 mp de geam - cu geam LOW E, realizam o economie de cca. 1200 kWh/an. La geamul simplu de 4 mm coeficientul de transfer termic este k= 5,4 W/m2K, la cel termoizolator clar cu aer k= 2,8W/m2K, la cel termoizolator LOW E cu aer k=1,4W/m2K, in timp ce la geamul termoizolator LOW E de 6-14-4 mm, avand cavitatea umpluta cu kripton, k=1,0W/m2K. LOW E OPTITHERM poate sa fie combinat cu o varietate de alte produse din sticla (sticla rezistenta la foc, sticla de izolare fonica sticla antiefractie etc.) In vederea imbunatatirii izolatiei termice si fonice,
Tanaviosoft 2010
oferim arhitectilor si proiectantilor posibilitatea de a realiza proiectele unor cladiri moderne, confortabile, cu spatii interioare luminoase. Folosind geamul termizolator de calitate platiti mai putini bani pentru caldura. Geamul cu emisivitate redusa (LOW E) reduce considerabil pierderea de energie. Noi credem ca efortul de a pune la ferestrele dumneavoastra un geam de o asemenea calitate nu reprezinta un moft, o extravaganta ci o necesitate.

Alte tipuri de geam folosite : geam float clar; geam mat; geam reflexiv intr-o paleta variata de culori; geam colorat in masa; geam duplex; geam antiefractie; geam ornament; geam LowE geam Low-E
Fig.1.Geamul termopan
Tanaviosoft 2010
Ce este geamul termopan?
Fig.2.Geamul termopan Geamul termopan este denumirea populara pentru un sandwich format din doua foi de sticla lipite perimetal prin intermediul unei baghete de aluminiu si al unor sigilanti de tip membrana cauciucata. Rezultatul este un geam cu caracteristici de izolare termica deosebita care pastreaza transparenta necesara spatiilor vitrate. Si acest produs poate fi intalnit sub diverse calitati care vor influenta in mod evident pretul tamplariei. In primul rand sticla folosita poate fi trasa sau float. Cea trasa se obtine printr-un proces mai primitiv si are mult mai multe deficiente de claritate fiind des intalnite deformarile de imagine sau efectul de curcubeu. Sticla float este mai scumpa insa elimina aceste neajunsuri. Grosimea baghetei de aluminiu folosita la sigilarea sticlei isi pune si ea amprenta asupra pretului final. Va recomandam sa achizitionati tamplarie al carei geam sa aiba o bagheta de 16 mm grosime. Doar in acest caz se obtine un mediu interior suficient de voluminos pentru a izola bine incaperile de temperaturile de afara. Un element important este si sigilantul folosit la imbinarea foilor de sticla, unul de calitate este Tyokol, in timp ce cel uzual de tip Hotmelt este mai ieftin dar cu proprietati mult inferioare. Grosimea foilor de sticla influenteaza si ea caracteristicile termice dar mai ales cele de rezistenta la impact ale geamului termopan. Cel mai
Tanaviosoft 2010
des folosit este geamul de 4 mm suficient de rezistent pentru ferestrele uzuale ale unei case. Pentru vitrine, terase sau ochiuri de geam de peste 2 m2 este indicat sa folositi macar geam de 6 mm sau chiar tip duplex Rezistenta la efractie poate fi marita si prin intermediul unei folii speciale antiefractie aplicata pe interiorul foii exterioar de geam inaintea sigilarii. In cazul in care tamplaria este montata inclinat sau in medii cu risc sporit (gradinite, spitale, institutii publice), sticla folosita trebuie securizata in prealabil astfel incat in cazul spargerii cioburile rezultate sa nu puna in pericol viata celor aflati in apropiere. Toate aceste optiuni se vor reflecta in pretul final al tamplariei in cazul in care situatia o cere.
Tipuri de profile folosite in realizarea tamplariei termoizolante
Fig.3.Profile Denumirea de "termopan" include o gama larga de tipuri de profile ce pot fi folosite in realizarea tamplariei, le vom expune pe scurt aici, cu evidentierea diferentelor dintre ele, fiecare urmand a fi detaliat in paginile urmatoare. Asadar putem avea profile din lemn, din lemn stratificat, din PVC, din aluminiu fara cu si fara baterie termica. Din punct de vedere al izolarii termice, cel mai bun coeficient de izolare il au profilele de PVC, daotrita faptului ca imbinarile la colturi sunt realizate prin sudare si nu prin strangere si mai ales datorita ineritei termice specifice maselor plastice. Din punct de vedere al costurilor, cele mai ieftine sunt lemnul simplu si aluminiul fara bariera termica, insa slaba rezistenta in timp a primului
Tanaviosoft 2010
si coeficientul mic de izolare al celui de-al doilea le fac solutii nerecomandabile. Dintre celelalte cel mai accesibil este PVC-ul alb, dealtfel si cel mai utilizat in cazul locuintelor familiare de tipul apartamentelor de bloc. Din punct de vedere al variatiei coloristice, esteticii si posibilitatilor arhitecturale, aluminiul este lider detasat, putand fi obtinut intr-o gama nelimitata de culori, cu un luci specific metalelor, rezistenta deosebita la variatiile de temperatura si posibilitatea obtinerii celor mai ample deschideri si celor mai diverse forme atipice (trapez, triunghi, arc de cerc, cerc). Din punct de vedere al rezistentei in timp, profilele de lemn stratificat au o garantie medie de 10 ani, cele de PVC de 30 de ani, iar cele de aluminiu de cel putin 50 de ani. In functie de cerintele specifice la care trebuie sa se alinieze tamplaria dumneavoastra precum si de bugetul disponibil sunteti in masura acum sa alegeti sistemul care va avantajeaza cel mai bine.
Lemnul clasic si cel stratificat.
Fig.4.Lemnul stratificat Pentru sute de ani, lemnul a fost solutia de baza in realizarea de tamplarie. Practic, pana acum 20 de ani expresia tamplarie era echivalenta cu tamplarie din lemn. Progresele tehnologice ale epocii
Tanaviosoft 2010
moderene au permis folosirea unor materiale noi in domeniul tamplariei create pentru a inlatura deficientele acestuia. Chiar daca in acest moment exista solutii mai performante din punct de vedere al performantelor si durabilitatilor, lemnul isi pastreaza o cota importanta din piata de tamplarie, fiind preferatul celor care inclina spre o amenajare cat mai naturala a casei. Acest avantaj este obtinut prin sacrificarea durabilitatii tamplariei si necesitatea de lacuiri repetate in decursul perioadei de folosinta. Profilele din lemn nu rezista prea bine in cazul expunerii directe la razele ultraviolete si ploaie. In plus, lemnul "lucreaza" in timp ceea ce se traduce prin crapaturi aparute in tocurile de usi si ferestre. Datorita slabelor posibilitati de reglare ale feroneriei pentru lemn clasic, nici izolatia impotriva curentilor de aer nu este deosebit de buna. Aceste neajunsuri sunt in mare parte inlaturate prin folosirea de profile de lemn stratificat si feronerie perimetrala reglabila pe doua sau chiar trei dimensiuni. In practica tamplaria din lemn stratificat ne pune in fata unei mari dileme: profilele cu pret rezonabil sufera foarte probabil de deficiente de calitate, iar cele corespunzatoare calitativ ajung la preturi exorbitante. Comparativ cu celelelate sisteme de tamplarie rezistenta in timp ramane "calcaiul lui Ahile" al tamplariei de lemn simplu sau stratificat. Din experienta acest tip de profile se potriveste de minune in cazul in care este protejata de actiunea directa a razelor de soare si a ploii.in cazul in care arhitectura locuintei dumneavoastra permite aceasta protectie, puteti apela fara nici o ezitare la acest tip de tamplarie. Un profil de lem stratificat de calitate se recunoaste prin absenta oricarui nod si prin includerea in structura a unei esente de lemn exotic (Meranti) care va asigura o comportare optima a profilului in relatia cu factorii de mediu. Datorita faptului ca acest tip de profil "lucreaza" mult in timp, este recomandata echiparea cu feronerie reglabila pe 3 directii si cu doua randuri de garnituri perimetrale.
Tanaviosoft 2010 PVC-ul extrudat
Fig.5.Profil PVC Privind in jur putem realiza ca epoca moderna este una a materialelor plastice si compozite. Fie ca ne simtim confortabil sau nu, plasticul isi face aparitia in tot mai multe domenii, inlocuind materialele clasice si asta datorita bunei rezistente in tmimp a caracteristicilor de baza, prelucrarii usoarea si mai ales costurilor reduse de achizitie. Urmand aceasta tendinta modernista si ralizarea de ferestre si usi din profile de PVC este o solutie usor acceptata de piata ce se impune tot mai mult si in Romania. Fata de celelalte sisteme de tamplarie, PVC-ul asigura cel mai bun coeficient de izolare termica si fonica precum si cea mai buna etanseitate la apa si vant. Deasemenea, PVC-ul alb are cel mai redus cost de achizitie comparativ cu celelalte sisteme de tamplarie. In cazul in care in ecuatia achizitiei intervine si culoarea, situatia se complica putin. Un cost redus se poate obtine si pentru PVC color, daca culoarea se obtine prin vopsirea cu pistol sub presiune. Rezultatul obtinut este insa putin rezistent in timp, se zgarie usor si de aceea nu este prea folosit in practica. Exista si varianta obtinerii culorii prin infoliere cu o folie extraordinar de existenta la actiunea factorilor mecanici si de mediu, in culori vii sau imitatii de esente de lemn (stejar, stejar auriu, mahon, fag, artar, pin) dar produsul obtinut are un cost destul de ridicat.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Fig.6.Profil TROCAL Un indicator important este si cel al numarului de camere al profilelor de PVC. Minimul acceptat de piata este de 3 camere care este si cel mai des intalnit. Exista si variante cu 4, 5 sau chiar 6 camere, care datorita camerelor suplimentare asigura o izolare termica sporita in conditiile unui pret putin mai mare. Numarul de camere este important doar luat in considerare simultan cu latimea profilelor. O practica imorala dar foarte des intalnita este transformarea profilelor de 3 camere in 4 sau 5 camere doar prin intermediul unei membrane plastice suplimentare in interiorul camerei exterioare si/sau celei interioare. Pentru a nu va lasa pacaliti cereti vanzatorului sa va asigure in scris de coeficientul de izolare termica al tamplariei comericalizate, singurul indicator in masura sa stabileasca gradul de izolare termica al profilelor folosite. Foarte importanata este si grosimea peretilor profilelor de PVC. Pentru obtinerea unui coeficient rezonabil, aceasta ar trebui sa fie de cel putin 2.8 mm. Pentru ca pretul profilelor depinde de cantitatea de granule de PVC folosite in realizarea lui este evident ca un profil ieftin poate fi obtinut in condtitiile unor pereti mai subtiri sau al unor profile mai inguste. Aeste reduceri de materie prima se vor transfera direct asupra izolarii asigurate de tamplaria dumneavoastra. Un element important in obtinerea unei tamplarii de PVC durabile si cu o exploatare usoara este folosirea unei feronerii de calitate si mai ales de obligativitatea armarii interioare cu otel zincat cu o grosime de minim 1.5
Tanaviosoft 2010
mm. Daca in privinta profilelor rabatul la calitate nu are implicatii deosebit de grave, o feronerie de proasta calitate va va produce dureri de cap inutile, lipsa armaturii se va concretiza in curbarea in timp a ramelor si crapaturi in peretii din jurul tamplariei, iar o armatura nezincata va provoca pete de rugina pe profilele de tamplarie. De aceea va sfatuim ca atunci cand comparati doua oferte de tamplarie, sa luati in calcul toate aspectele enumerate mai sus. Nu ezitati sa cereti cat mai multe informatii, este dreptul dumneavoastra de client si mai important decat atat, va vor asigura ca ati facut alegerea potrivita.
Aluminiu cu si fara bariera termica

Orientarea catre design, nevoia de sisteme de tamplarie complexe, durabile si cu posibilitati arhitecturale drabile, au impus renuntarea la variantele clasice de tamplarie si alegerea unora noi dintre care se distinge aluminiu. Fata de celelalte sisteme de tamplarie, aluminiu asigura cea mai buna rezistenta la actiunea factorilor de mediu, cea mai usoara intretinere, cea mai bogata paleta coloristica si rezistenta proprie metalolor, nefiind necesara armarea suplimentara - ceea ce prelungeste durata de viata a mecanismelor de inchidere si exercita o presiune minima.
Fig.7.Profil din aluminiu

Tanaviosoft 2010
Rezistenta la erodare, durabilitate si gradul ridicat de rigiditate a profilelor de aluminiu il fac de neinlocuit in cazul planurilor inclinate deschiderilor de dimensiuni mari sau fatadelor de sticla de tip "perete cortina". Un avantaj putin cunoscut al profilelor de aluminiu consta in faptul ca culoarea maro RAL8014 este considerata de catre cei mai multi producatori de pe piata drept culoare elementara avand un pret identic cu cel al profilelor albe. Deoarece vopsirea profilelor de aluminiu se face in camp electrostatic, profilele sunt foarte rezistente in timp si ofera o extraordinara varietate de culori, nuante metalice sau satinate,posibilitatea unei culoari diferite la exterior fata de cea de la interior (bicolor). Profilele de aluminiu se diferentiaza esential din punct de vedere al izolarii termice in profile de aluminiu fara bariera termica si profile de aluminiu cu bariera termica (cunoscue si sub numele de profile cu intrerupere a puntii termice sau fara punte termica). Profilele fara bariera termica sunt profile de aluminiu cu o singura camera, cu un pret relativ scazut dar cu un foarte slab coeficient de izolare termica datorata in pricipal conductivitatii termice specifiec metalelor, din acest motiv sunt foarte folosite in cazul usilor si compartimentarilor interioare care nu solicita izolare termica intre medii. Pot fi folosite si la exterior in incaperi care nu necesita izolare termica sau in tarile cu un climat cald.
Fig.8.Profil din aluminiu
TAMP-Manual
10
Tanaviosoft 2010
Profilele din aluminu cu bariera termica sunt tricamerale, camera exterioara si cea interioara fiind din aluminiu iar cea intermediara din material plastic, mai exact poliamida, ce are rolul de a elimina conductivitatea termica a metalului. Sistemul de garnituri in 3 straturi precum si miezul din poliamida asigura un coeficient de izoalre termica, apropiat de cel al profilelor din PVC. Si in cazul aluminiului este deosebit de importanta calitatea feroneriei folosite, calitate ce se va traduce printr-o utilizare usoara si mai ales indelungata a tamplariei folosite.
TAMP-Manual
11
Tanaviosoft 2010
STICLA
ISTORIC
Sticlele sunt un amestec de dioxid de siliciu si silicaii ai diferitelor metale. Sunt materiale necristalizate (amorfe), cu rezisten mecanic i duritate mare, cu coeficient de dilatare mic. La temperaturi mai nalte se comport ca lichidele subrcite cu vscozitate mare. Nu au punct de topire definit. Prin nclzire se nmoaie treptat, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare. Sticlele se obin, n general, prin topirea n cuptoare speciale a unui amestec format din nisip de coar, piatr de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) i materialele auxiliare. Proprietile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziia lor. Sticla obisnuit (sticla de sodiu sau potasiu): Sticla de sodiu are compoziia aproximativ 6SiO2CaONa2O. Se intrebuineaz la fabricarea geamurilor i a ambalajelor de sticl. Sticla de potasiu are compoziia 6SiO2CaOK2O i este rezistenta la variaii de temperatura. Se folosete la fabricarea vaselor de laborator. Cristalul (sticla de plumb) este o sticla n care sodiul i calciul au fost nlocuii cu potasiu i plumb (6SiO2PbOK2O) i se caracaterizeaz prin proprietai de refracie bune i densitate mare. Flintul si trasul contin un procent de plumb mai mare ca cristalul. Flintul se folosete pentru prisme i lentile optice. Prin adugarea unor cantitati mici de Al2O3 sau B2O3 se obin sticle rezistente la variaii brute de temperatura care se folosesc la fabricarea vaselor de laborator (sticla Jena, Pirex sau Duran). Au o rezisten chimica mare i un coeficient de dilatare mic.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Sticlele colorate se obin dac, n topitur, se adaug unii oxizi metalici (de Fe,Co,Cr,Cu etc.), care formeaza silicatii colorai. n industria sticlei se utilizeaz drept colorani un numar foarte mare de substane care se ncadreaz de obicei n trei categorii: coloranii ionici, coloranii moleculari si coloranii coloidali. Coloranii ionici sunt n general oxizii metalici. De exemplu sticla roie conine i oxid de cupru, sticla galben sulfat de cadmiu, sticla albastr oxid de cobalt, sticla verde oxid de crom, sticla violet oxid de mangan. Trioxidul de uraniu d o culoare galben-verde nsoit de o frumoas fluorescent verde. Coloranii moleculari sunt reprezentai de seleniu care d o culoare roz, de sulf care d o culoare galben sau galben-cafenie si mai ales de sulfurile i seleniurile diferitelor elemente. Foarte utilizat este amestecul CdS + CdSe care d o culoare roie-rubinie a carei nuan depinde de raportul dintre cei doi componeni. Coloranii coloidali sunt de fapt metalele care, prin tratamente termice adecvate, sunt dispersate sub forma de soluie coloidala imprimand sticlei culori ce depind de dimensiunile particulelor coloidale. Astfel, aurul fin dispersat n sticla d o culoare roie-rubinie foarte frumoasa. Argintul d nuante de la galben la cafeniu. Sticlele colorate se topesc n creuzete cu capcitati de ordinul sutelor de litri sau n cuptoare mici n care temperatura, i mai ales caracterul mediului, se pot controla riguros. Sticlele colorate se utilizeaz n afara obiectelor de menaj, n numeroase domenii importante. Marii consumatori de sticl colorat sunt transporturile aeriene, navele, terestre. Semnalizrile luminoase n transporturi au o deosebit importan culorile utilizate de obicei, fiind rosul, verde, albastru si galben. Sticlele colorate se utilizeaz i drept filtre pentru anumite radiaii. Pentru protejarea ochilor sudorilor sau a celor ce privesc n cuptoare incandescente se utilizeaz asa-numitele sticle de cobalt dar si alte sticle care pot reine radicali calorici sau ultraviolete. Filtrele colorate
Tanaviosoft 2010
intra n componenta unor aparate optice sau de analiz, utilizate n laboratoare de fizic, chimie sau tehnic fotografic Primele forme de sticl Plinius menioneaz n Istoria nantural o poveste despre descoperirea sticlei. Pe scurt, un grup de marinari fenicieni de pe un vas ce transporta sod a venit la rm spre a face focul. Plaja ntins era plin de nisip, dar nici un bolovan pentru a ine vasul la foc. Marinarilor le-a venit ideea de a folosi civa bulgri de sod de pe corabie. i au fcut focul, pregtindu-i mncarea i apoi dormind. Diminea, scormonind din ntmplare prin cenua focului, un marinar a gsit cteva pietricele lucioase, care nu semnau cu nici un material obinuit. Erau bucele de sticl. ntmplarea a fost verificat de oamenii de tiin, care au dovedit c focul fcut pe plaj, chiar i pe baz de crbune, nu poate duce la temperaturi suficient de mari pentru producerea topirii nisipului (prima condiie pentru apariia sticlei). Povestea lui Pliniu a fost catalogat ca fiind fals. Acest lucru este ns greit. Indiferent dac povestea cu bulgrii de sod este sau nu adevrat, pe plajele i deerturile nisipoase din zonele bntuite de furtuni cu trznete se gsesc destul de frecvent forme de sticl natural, format de temperatura ridicat a trznetului. n anumite locuri din SUA (ex. Florida sau California) acestea se comercializeaz, fiind vndute turitilor fie n formele ciudate naturale, fie cu anumite prelucrri. Sticla natural, creat de lovitura trznetului, este prima form de sticl cunoscut de catre om. Prima industrie a sticlei s-a dezvoltat ns n Egiptul antic. Aici s-a descoperit faptul c, acoperind pereii unui vas din lut cu un amestec de nisip umed i sod, la ardere acesta se transforma n smal, adic ntr-o pelicul subire de sticl. Ulterior amestecul din care se obinea smalul a fost mbogit cu var, acesta devenind un element de prim importan n producerea sticlei. Prin intermediul altor adaosuri (ca fier, cupru, mangan etc), egiptenii au obinut smal de mai multe culori (albastru, galben, violet, prupuriu etc). Ulterior s-au obinut din amestecul ce
Tanaviosoft 2010
producea smalul, odat ars n cantiti mai mari dect subirea pojghi de pe un vas, bulgrai de smal sau sticl. Astfel au aprut primele obiecte fcute din sticl - mrgelele. Tot egiptenii au meritul n a fi fost primii a realiza proteze oculare. Se apreciaz c cele mai vechi mrgele din sticl au cca. 5000-6000 ani vechime. n urm cu cca. 3000 de ani se ajunsese deja, de la mrgelele de sticl iniiale, la felurite obiecte din sticl, de mici dimensiuni n imensa lor majoritate: flacoane pentru parfumuri, cupe pentru but, vase pentru mblsmare etc. Trebuie subliniat c n toat aceast epoc sticla produs de egipteni era opac! Din amestecul simplu (fr adaosuri) se obinea o sticl verde-maronie, asemntoare ca aspect cu zahrul ars din zilele noastre. Pentru obinerea unei sticle transparente era nevoie de o temperatur de minimum 1500 grade Celsius, ce nu puteau fi obinute cu tehnologia egiptean. Realizarea vaselor din sticl se fcea cu mare greutate. La captul unei vergele de fier se fixa un amestec de lut i nisip, de forma dorit. Sticla fierbinte, vscoas, se turna pe o mas din piatr i se ntindea cu alt vergea din fier. Apoi meterul sticlar rsucea bila, fcnd sticla vscoas s se lipeasc de ea, lund forma dorit. Procesul tehnologic era greu i periculos, iar preul sticlei era apropiat de cel al pietrelor preioase.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Romanii au preluat de la egipteni tehnologia producerii sticlei. Dar, ca n multe alte domenii, au perfecionat spectaculos tehnologia iniial. n sec. I d.Hr., un meter roman anonim a nlocuit vergeaua metalic printr-o eav metalic, avnd la captul dinspre meter un mutiuc din lemn, care ferea omul de temperatura nalt a evii. Adunnd la captul metalic o bil din sticl lichid i suflnd, se obinea o bul din sticl ce putea fi apoi uor modelat. Aceast tehnologie nou a fost fcut posibil i de cuptoarele avansate ale romanilor, care permiteau atingerea unor temperaturi mai nalte i obinerea, n locul sticlei vscoase a egiptenilor - imposibil de prelucrat prin suflare - a unei sticle aproape lichide. Sticla roman comun, de culoare verzuie (opac) a nceput s fie folosit tot mai mult. Era ntrebuinat pentru cupe i pocale, pentru vase de ap, ulei, vin, parfum etc, pentru biberoane i alte obiecte practice. Sticla roman scump era obinut din nisipuri albe, foarte pure, fiind incolor i translucid (nc nu transparent!). Era folosit pentru vesel, bibelouri, podoabe i ornamente preioase. Alturi de aceste culori fundamentale, meterii romani au izbutit a face nenumrate alte varieti de sticl, de la cele ce preau a fi piatr preioas (smarald, safir, opal, peruzea, rubin) pn la cele care imitau lemnul sau fructele (ca form i culoare). n aceast epoc apare i ornamentarea cu aplicaii din sticl, ca i folosirea formelor sau matrielor pentru prelucrri complexe (vase care imitau chipuri sau reprezentau scene de lupt etc). De asemenea se realizeaz primele fire din sticl, destinate n special colierelor i altor podoabe feminine. Un produs roman din sticl a crui tehnologie nu a fost lmurit este butoiul din sticl. Acestea erau de mari dimensiuni, putnd cuprinde chiar i un adult, iar felul n care au fost suflate nu este nc lmurit (se fac felurite presupuneri, dar nu exist siguran). Prin acest mister butoiul din sticl se nscrie pe o list a produselor romane din sticl alturi de care stau cupele murrhine i diatretele. Cupele murrhine erau mult, mult mai scumpe dect aurul, cele mai ieftine valornd una preul a zeci de sclavi! Erau mici, fr ornamente, dar aveau strluciri uluitoare, n mii de scnteieri
Tanaviosoft 2010
multicolore. Pentru un singur vas de acest fel Nero a dat nu mai puin de aptezeci de talani (echivalentul a trei sute de sclavi tineri, puternici). Tehnica exact de producere nu se cunoate, ci doar unele elemente tehnice. La fel de scumpe i misterioase sunt diatretele. Acestea erau un fel de vase din sticl duble, cu o cup n interior i o dantel de sticl n exterior. Aceast dantel nu atingea cupa interioar, permind inerea ori consumarea unor buturi fierbini fr pericol de ardere (pentru mn). Alt form de utilizare a sticlei n care romanii au dovedit un mare talent a fost mozaicul. Realizate fie din ceramic ori piatr smluit, fie integral din sticl, mozaicurile romane au rmas pn astzi un exemplu concludent de miestrie i rafinament artistic. Se cuvine a meniona n final aa-numitele vase de Portland, ca vasul Audgio i vasul lui Alexandru Sever. Ele erau lucrate n dou straturi, primul de un albastru deosebit de frumos iar al doilea, mult mai subire, din sticl alb ca laptele. Odat izbutit realizarea vasului - deosebit de dificil - urma partea cea mai grea: gravarea. Aceasta se realiza prin zgrierea sticlei albe cu diamant, adncirea treptat a zgrieturilor i desprinderea sticlei albe frm cu frm. Orice greeal distrugea vasul. Cu toate inovaiile lor romanii nu au izbutit ns a obine sticl transparent (ci doar translucid) i ca urmare nici geamul, nici oglinda din sticl. Sticla de Murano n laguna veneian, la 2 km de coast, se afl Insula Murano. Populaia este de cca. 5000 locuitori. n acest mic orel (n Romnia echivalentul unei comune mai mari) s-a dezvoltat naintea perioadei moderne o industrie a sticlei devenit celebr. Ca parte a Republicii Veneiene Insula Murano se bucura de o anume autonomie intern. Nu doar c avea propriul cod de legi i propriul Sfat suprem, ci chiar i moned proprie i un ambasador la Veneia. Demn de observat este faptul c atunci cnd un om de rnd izbutea s devin meter sticlar era nnobilat i nscris n Cartea de aur a insulei. Meterii sticlari din Murano erau considerai egalii celor mai nobile familii din Veneia. Pe de alt parte, ei erau urmrii n permanen de
Tanaviosoft 2010
poliia veneian i supui unei legi severe, care interzicea prsirea insulei i mai ales a domeniilor veneiene. Unele dintre prevederi sunau astfel: "Dac vreun lucrtor sau meter sticlar va nstrina arta sa din Veneia n dauna republicii, i se va trimite ordin s se ntoarc n ar. Dac nu se va supune acestui ordin, vor fi aruncate n nchisoare persoanele lui cele mai apropiate, pentru ca prin aceasta s fie silit s se ntoarc. Dac nu va abandona totui hotrrea de a rmne n strintate, se va trimite dup el o persoan nsrcinat cu misiunea de a-l ucide. Aceast duritate ngrozitoare, care mergea pn la ntemniare i asasini pltii, avea o justificare serioas: preul unui vas de Murano era gigantic. Iar pierderea unui asemenea privilegiu economic nsemna o lovitur foarte grea pentru Veneia, o ar n general lipsit de resurse interne. Sticla de Murano se fcea dup reete secrete, la care se aduga o miestrie unic a prelucrrii sticlei obinute. De la lux la practic: sticla englezeasc... i german
Interiorul unei sticle albastre Dac veneienii fceau la Murano obiecte din sticl de foarte mare valoare, n schimb epoca modern a deschis calea ctre industria sticlriei n sensul propriu al cuvntului.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Primele ncercri le-au fcut englezii. Ei au introdus crbunele n procesul de producie al sticlei i au dezvoltat o industrie n care calitatea consta mai ales n rezisten i aplicabilitate practic, frumuseea fiind o problem secundar. Ca o parantez, putem spune c unele ncercri de preluare a metodelor englezeti au fost fcut n sec. XVII i de germani. Acetia ns, sub influena mai mare a Veneiei, nu au rezistat tentaiei de a crea tot felul de obiecte originale din sticl, cu o fantezie demn de un neam latin. Printre acestea cele mai rspndite au fost paharele kutrofle i respectiv "paharul de pedeaps". Primele necesitau mult rbdare, vinul curgnd din ele pictur cu pictur, dar cu un uierat ascuit, ca al berzei. "Paharul de pedeaps" avea forma unei ciuperci rsturnate, i din el se putea bea tot numai pictur cu pictur, dar pe deasupra rotind tot timpul "ciuperca". Introducerea crbunelui n producerea sticlei s-a fcut de ctre englezi din necesitate: lipsea lemnul folosit n alte fabrici de sticl din lume. Procedeul Talwell de ardere a crbunelui (1618) a fcut ca sticla s fie obinut dintr-o singur ardere, nu din dou, ca mai nainte. Totui temperatura maxim a cuptorului era sub 1300 grade Celsius, iar eficiena sczut. Dup cca. 200 de ani un german, Friederic Siemens, a realizat ceea ce a fost ulterior cunoscut drept Cuptorul Siemens: un cuptor cu recuperator de cldur. Bazat nu pe crbune, ci pe gaz, acesta folosea aerul fierbinte eliminat de cuptor pentru a prenclzi aerul i gazul nainte de ardere. A fost de ajuns s apar i cuptorul cu van, pentru a se deschide calea industriei moderne a sticlriei, iar sticla s devin, cu toat nobleea sa, din obiect de lux, obiect practic, de larg ntrebuinare. In zilele noastre acest tip de sticla este ales mai cu seama de cei bogati.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010 Proprietati mecanice

a. Densitatea sticlei este de 2,5 - ceea ce inseamna o masa de 2,5 kg / mp si mm de grosime pentru sticla plana; b. Rezistenta la compresie a sticlei este foarte ridicata, respectiv 1 000 N/mm2 (1 000 MPa) - ceea ce inseamna ca, pentru a sparge un cub de sticla de 1 cm, este necesara o incarcatura de 10 tone. c. Rezistenta la indoire - O suprafata de sticla supusa flexarii are o fata de compresie si una de extensie. Rezistenta la rupere la indoire este de ordinul a: 40 MPa pentru o sticla polizata si, 120-200 MPa pentru o sticla intarita. Aceasta depinde de grosime, finisarea marginilor si tipul de taiere. (Valoarea crescuta a rezistentei sticlei intarite tratate SGG SECURIT, se datoreaza faptului ca tratamentul preseaza fetele sticlei una peste alta foarte puternic.) d. Elasticitatea - Sticla este un material perfect elastic (nu prezinta niciodata deformari permanente); ea este in acelasi timp fragila (supusa unei indoiri incrucisate, se sparge fara a prezenta fisuri prealabile); e. Modulul de elasticitate Young "E" - Exprima forta de tractiune care ar trebui teoretic aplicata unei bucati de sticla pentru a-i transmite o alungire egala cu lungimea sa initiala. Se exprima in unitate de forta pe unitate de suprafata. Pentru sticla, conform normelor europene : E = 7.1010Pa = 70 GPa. f. Coeficientul lui Poisson "m" - Coeficientul de contractie laterala. Cand o bucata dintr-un material sufera o alungire sub influenta unei actiuni mecanice, se constata o subtiere a sectiunii sale. Coeficientul Poisson (m) este raportul intre subtierea unitara pe directia perpendiculara directiei efortului si alungirea unitara in directia efortului. Pentru sticla de constructii : m = 0,22.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Comportamentul termic a. Dilatatia liniara Este exprimata printr-un coeficient, masurand alungirea pe o unitate de lungime pentru o variatie de 1o C. Acest coeficient este in general dat pentru un domeniu de temperaturi intre 20o si 300o C. Coeficientul de dilatatie liniara al sticlei este de : 9.10-6. b. Tensiuni de natura termica Datorita slabei conductivitati termice a sticlei, incalzirea si racirea partiala a unei sticle, antreneaza tensiuni ce pot provoca spargeri denumite termice (soc termic). Cand conditiile de utilizare risca antrenarea intr-o sticla a diferentelor de temperaturi importante, va fi necesara luarea precautiilor suplimentare de montaj si de finisaj. Un tratament termic complementar permite sticlei sa suporte diferente de temperatura de la 150oC la 200o C. Lumina zilei a stat intotdeauna la originea vietii. Bunastarea dezvoltarii si sanatatii noastre depind de ea. Marii constructori din toate timpurile au inteles foarte bine acest lucru si de aceea au plasat lumina in centrul preocuparilor lor. Sticla este un filtru exceptional care imblanzeste lumina, permitandu-ne sa o utilizam conform dorintelor noastre. Fereastra este un formidabil loc de schimb intre lumea exterioara si spatiul nostru privat. Proiectata, dimensionata si pozitionata cu grija, fereastra conditioneaza calitatea constructiei, atat din punct de vedere arhitectural cat si in ceea ce priveste ambianta interioara, permitandu-ne sa profitam din plin de toate binefacerile luminii. Construiti, exploatand lumina naturala Deschiderea spatiilor, transparentele, jocul de culori si chiar intimitatea creata de umbre, trebuie sa insoteasca si sa favorizeze multitudinea de activitati ce caracterizeaza viata noastra cotidiana. In acest sens, este util ca proiectarea constructiei sa tina cont de urmatoarele idei principale: a. Prevederea de deschideri mari pentru colturile de repaus, bucatarii si camere de zi, acestea fiind camerele cele mai vii ale casei, atat timp cat ne petrecem 80% din timpul nostru in ele; b.Prevederea unui spatiu bine luminat in fiecare camera, pentru a
Tanaviosoft 2010
favoriza dezvoltarea armonioasa a copiilor; c.Asigurarea unei ventilari corecte a fiecarei camere; d.Asigurarea unei deschideri catre exterior (fereastra) in camerele de baie; e.Conceperea unui imobil in maniera, in care, toate incaperile importante sa aiba ferestrele orientate spre spatii exterioare largi; f. Luarea in considerare a mediului exterior (cladiri vecine, vegetatie, obstacole naturale). Un obstacol de 10 metri inaltime situat la 15 metri de fatada, poate reduce cu 40% cantitatea de lumina naturala disponibila; g.Prevederea, daca este posibil, a iluminarii bilaterale, deoarece prezenta deschiderilor pe doua laturi opuse ale camerei, echilibreaza nivelul de lumina si atenueaza umbrele; h.Balcoanele reduc patrunderea luminii naturale. Este deci, de dorit compensarea acestui lucru prin prevederea de ferestre mai mari, sau prin deschideri suplimentare; i.Iluminarea incaperilor de la ultimul etaj prin tavan, deoarece la suprafete egale, deschiderile din acoperis ofera de 2-3 ori mai multa lumina decat deschiderile pe fatada. Deschiderile prin acoperis permit dinamizarea spatiilor, dand utilitate acoperisului; j.Iluminarea subsolului, prin crearea de deschideri chiar si de dimensiuni mici, la baza cladirii, ceea ce va permite in acelasi timp si ventilarea acestora. Profitati de orice orientare A - Fatada spre Nord: Locatiile orientate spre nord, practic nu beneficiaza de soare. Calitatea luminii naturale este foarte constanta si acesta este unul din motivele pentru care atelierele artistilor cauta des aceasta orientare. Ea este de asemenea adoptata pentru salile de lectura si salile echipate cu calculatoare. B - Fatada spre Sud: Fatadele spre sud beneficiaza de insorire maxima, in special iarna. Aceasta orientare este cautata pentru cresterea castigului termic in sezonul rece. Vara deschiderile orientate spre sud, pot fi foarte usor protejate cu ajutorul unui balcon, marchize, etc.
Tanaviosoft 2010
C - Fatada spre Est si Vest: Deschiderile orientate spre est sau vest primesc un maxim de energie vara, dimineata pentru cele orientate spre est si seara pentru cele orientate spre vest. Aceste deschideri, trebuiesc prevazute cu echipamente de protectie solara adaptate sa reduca riscurile de supraincalzire si spargere. Deschiderile orientate spre vest sunt in mod particular expuse, deoarece sunt insorite, temperatura exterioara fiind deseori foarte ridicata. Definiti deschiderile A - Dimensionarea corecta a deschiderilor Daca tinem cont de toate componentele bilantului energetic (energia necesara pentru incalzirea, iluminarea si racirea incaperii) putem spune ca suprafata vitrata trebuie sa reprezinte minim intre 35-50% din suprafata unei fatade. B - Pozitionati ferestrele cat mai sus posibil Partea superioara a ferestrei este cea care permite iluminarea plafonului. Limita superioara a ferestrei trebuie sa fie situata la o inaltime cel putin egala cu jumatate din profunzimea incaperii. In caz contrar, partea cea mai departata de fereastra a incaperii va trebui iluminata artificial. C - Utilizati judicios deschiderile care pornesc de la pardoseala Acest tip de ferestre permit cresterea campului vizual si favorizeaza continuitatea intre spatiul interior si cel exterior, dar nu vor contribui in mod semnificativ la iluminarea incaperilor. D - Reduceti grosimea tamplariei, a cadrului ferestrei si a montantilor intermediari Suprafata de sticla trebuie sa fie cea mai mare posibil, pentru a creste cantitatea de lumina disponibila in interior. E - Alegeti bine pozitia ferestrei in grosimea zidului Fereastra este mai bine protejata la intemperii cu cat este pozitionata mai spre interior. In plus, jocurile de umbre create pe fatada sunt mai pregnante si o fac mai animata.
Tanaviosoft 2010
Alegeti sticla potrivita A - Utilizati sticla cu izolatie termica ridicata (SGG EKO PLUS, SGG PLANITHERM si SGG PLANITHERM FUTUR si SGG PLANISTAR) Produsele existente in aceasta gama prezinta o foarte buna transmisie luminoasa, combinata cu performante termice ridicate. Pierderile energetice sunt sensibil reduse pe timpul iernii si confortul termic este mult imbunatatit. In plus, temperatura suprafetei de sticla este mult mai ridicata, reducand astfel senzatia de frig si eliminand riscul de condens. B - Profitati de transparenta sticlei Cu cat transmisia luminoasa a sticlei este mai ridicata, cu atat dispunem de o cantitate mai mare de lumina in interiorul incaperii. Utilizarea sticlei colorate poate rezolva problemele generate de o lumina prea puternica; totusi aceasta reduce sensibil cantitatea de lumina naturala transmisa si deci va trebui sa tinem cont de dimensionarea deschiderilor. C - Tineti cont de stralucierea sticlei Datorita suprafetei sale perfect plane, sticla este un material stralucitor. In plus, anumite tipuri de sticla cu depuneri de oxizi metalici, accentueaza efectul de oglinda. Aceasta proprietate permite un joc de reflexii. D - Jucati-va cu opalescenta sticlei cu aspect polizat Transluciditatea sticlei imprimate polizate sau sablate, permite patrunderea luminii suprimand vizibilitatea. Acest lucru permite pastrarea intimitatii anumitor incaperi. Protejati-va de soare - Echipati toate fatadele, cu exceptia celei spre nord cu un sistem de protectie solara (marchize, storuri, obloane,etc); - O buna protectie combinata cu o ventilatie corespunzatoare permite in numeroase cazuri evitarea utilizarii aerului conditionat; - Sticla de control solar permite o lupta eficace impotriva incalzirii; - Protectia solara trebuie sa fie, pe cat posibil, plasata in exterior, inaintea
Tanaviosoft 2010
ferestrei. Daca este pozitionata in interior va produce un efect de sera, care va antrena supraincalziri importante; - Pentru a fi eficace in timpul verii, protectia solara trebuie sa opreasca intre 80-85% din energia transportata de razele solare (factor solar: 1520%). De notat, ca in plin soare, o fereastra de 1/1,5 metri, se comporta ca un radiator de 1 KW. Este foarte util iarna, dar poate genera supraincalzire in timpul verii; - Utilizati protectii solare mobile pentru a permite degajarea ferestrei cand afara nu este soare. Valorificati lumina naturala - Utilizati culori deschise pentru zugravelile interioare. Cu cat camerele sunt mai deschise cu atat vor parea mai spatioase; - Utilizati culori deschise pentru fata interioara tamplariei. Acest lucru va permite reducerea contrastului intre tamplarie si cer, si la cresterea senzatiei de luminozitate interioara; - Utilizati culori deschise pentru lamelele storurilor. Lamelele de culori inchise creaza un efect de inchisoare; - Eliminati obstacolele din fata ferestrelor. Perdelele sau draperiile chiar si transparente, reduc cu 30% luminozitatea. Creativa un confort vizual In majoritatea cazurilor, fiinta umana isi petrece o mare parte din zi in interiorul unei incaperi. Calitatea mediului luminos are consecinte considerabile asupra securitatii, sanatatii, starii de spirit si deasemeni asupra eficacitatii activitatii sale. Aspectele cele mai importante privind lumina sunt: - Pozitionarea posturilor de lucru cat mai aproape de ferestre; - Pe cat posibil, incercarea de pozitionare cu vedere directa spre exterior; - Inlaturarea iluminarii directe a planului de lucru; - Controlarea atenta a contrastelor aflate in campul vizual; - Pe cat posibil, creerea deschiderilor pentru a beneficia de lumina provenita de la un culoar sau de la un atrium in cazul incaperilor fara ferestre;
Tanaviosoft 2010
- Utilizarea grosimii plafonului fals pentru accentuarea deschiderilor in inaltime. Cladiri pentru scoli Numeroase studii au aratat ca esecul scolar este in multe cazuri datorat unei slabe perceptii vizuale a copiilor, cauzata de insuficienta iluminarii. Conditiile de iluminare sunt un factor primordial in calitatea constructiilor scolare. Majoritatea elevilor au nevoie ca lumina sa vina din partea stanga a salilor de clasa. Aceasta permite evitarea umbririi mainii in timpul scrisului. Tabla nu trebuie sa fie prea aproape de deschideri pentru a se evita reflexiile. Bancile situate in primul rand si in dreapata clasei sunt cele mai sensibile la aceste fenomene. Cladiri pentru birouri In cladirile cu ferestre pe doua laturi alaturate ale camerei, este recomandata utilizarea mobilierului si a plantelor de inaltime medie, pentru controlul optim al luminozitatii, in special a spatiului de lucru pentru evitarea reflexiei. Daca birourile au deschideri catre un atrium, suprafata deschiderilor trebuie marita, pentru compensarea faptului ca lumina provine din atrium si nu direct din exterior. Planul ecranului monitorului trebuie pozitionat astfel incat sa fie perpendicular pe planul ferestrei. Cladiri industriale Categoriile de meserii din industrie sunt numeroase si variate. Printre ele, operatiunile de control a calitatii si aspectului, fac apel la ochiul uman pentru a discerne variatii infime de culoare si textura. Calitatea luminii naturale si in mod special cea de redare fidela a culorilor este foarte importanta. In acest sens, sunt utile urmatoarele recomandari: - Utilizarea deschiderilor in acoperis, pe cat posibil;
Tanaviosoft 2010
- Inlaturarea iluminarii solare directe, deoarece reflexiile pe suprafete metalice reduc performanta si pot afecta siguranta personalului, in special la lucrul pe utilaje. Utilizarea luminii difuze, inlatura aceste inconveniente. Cladiri comerciale Prezenta luminii naturale in magazine este pe de o parte o sursa de animatie (influentand calitatea culorilor), si pe de alta parte o economie de energie. Sursele de lumina artificiala utilizate la punerea in valoare a produselor, degaja multa caldura fiind necesara utilizarea aerului conditionat. Crearea de deschideri mari permite pe de-o parte reducerea utilizarii surselor de lumina artificiala, pe de alta faciliteaza ventilarea. O atentie deosebita trebuie acordata protejarii de soare a produselor sensibile (alimentare, textile), prin utilizarea cu precadere a vitrajelor care ofera o buna protectie contra razelor ultraviolete. Asigurati-va totodata ca reflexiile pe vitrine nu perturba imaginea obiectelor. Utilizarea geamurilor antireflexie permit valorificarea din plin a obiectelor expuse. Daylighting: Captarea si orientarea luminii naturale In birouri, timpul de utilizare a iluminarii artificiale depaseste deseori 60% din timpul petrecut in aceste incaperi. Aceasta se datoreaza succedarii anotimpurilor precum si datorita numeroaselor sisteme de umbrire dispuse in fata ferestrelor si a fatadelor pentru a se evita supraincalzirea. In aceste cazuri, patrunderea luminii naturale este redusa,ducand la cresterea costurilor iluminarii. Pentru a satisface obiective aparent contadictorii si a asigura un mai bun confort vizual s-a dezvoltat productia de sticla speciala, folosita cu precadere la orientarea si captarea luminii naturale spre anumite zone ale cladirii. In prezent, trei mari categorii de produse din sticla pot asigura aceasta functie: lamelele de sticla fixe si orientabile montate pe fatade (la exterior sau la interiorul cladirii) si dublele vitraje, continand grile metalice sau sintetice translucide. Aceste produse utilizeaza transparenta sticlei pentru captarea luminii si suprafetele metalice reflectorizante, pentru a o redirectiona.
Tanaviosoft 2010
1. Lamelele de sticla fixe Lamelele din sticla de tip SGG Antelio plasate orizontal pe fatada (de preferat la exterior), directioneaza lumina catre plafon. Tipurile de sticla care asigura aceasta functie de orientare a luminii sunt tipuri monolitice, cu depuneri cu reflexie luminoasa ridicata (de la 30-50%), la care transmisia luminoasa poate fi cuprinsa intre 20-65%. 2. Lamelele de sticla orientabile Aceleasi tipuri de sticla pot fi utilizate la realizarea de planuri pivotante in format mare, cu dimensiuni cuprinse intre 2 - 3 m lungime si 50 cm latime, plasate pe fatade in exterior. Luminozitatea obtinuta in interiorul cladirii precum si nivelul de protectie solara, depind de gradul de absorbtie si reflexie luminoasa a sticlei folosite. 3. Dubla vitrare cu grile oglinga Pentru captarea si orientarea luminii este posibila integrarea in geamurile duble a unor grile metalice sau din material organic acoperite cu depuneri puternic reflexive. Aceste grile fixe si protejate de sticla se constituie in alveole cu o geometrie special conceputa, pentru stoparea luminii solare directe si reflectarea in interiorul cladirii a unei lumini difuze. Aceste tipuri de geamuri sunt utilizate, in mod special, pentru acoperisuri. Pentru obtinerea efectului dorit, orientarea si inclinarea acestor geamuri este determinata tinand cont de pozitia geografica a cladirii (latitudine). Radiatia solara Compozitia radiatiei solare Din punct de vedere al cantitatii si tipului de energie transmise, radiatia solara care ajunge pe pamant este compusa din: 3% ultraviolete + 55% infrarosii + 42% lumina vizibila Fiecareia din aceste trei parti ale radiatiei ii corespunde cate un spectru definit prin urmatoarele intervale de lungimi de unda: - radiatia ultravioleta de la 0,28 la 0,38 microni, - radiatia vizibila de la 0,38 la 0,78 microni,
Tanaviosoft 2010
- radiatia infrarosie de la 0,78 la 2,5 microni. Repartitia energetica a radiatiei solare globale, functie de lungimea de unda intre 0,3 si 2,5 microni, pentru o suprafata perpendiculara pe acea radiatie, este reprezentata de curba urmatoare: Senzatia luminoasa Senzatia luminoasa pe care o percepem este datorata actiunii radiatiilor electromagnetice cu lungimile de unda cuprinse intre 0,38 si 0,78 microni. Cu o eficacitate variabila asupra ochiului, in functie de lungimea lor de unda, aceste radiatii permit fenomenul fiziologic al vederii. Schimburile termice Peretii vitrati, separa in general doua medii aflate la temperaturi diferite. Are loc deci, un transfer de caldura de la mediul cald la cel rece. Peretele vitrat are in acelasi timp particularitatea de a fi transparent la radiatia solara care genereaza caldura. Schimburile termice de-a lungul unui perete se fac in conformitate cu trei modele de propagare: a - conductia transferul de caldura in interiorul unui corp sau intre doua corpuri aflate in contact direct. Acest transfer se efectueaza fara deplasare de materie.Conductivitatea termica a sticlei este:l= 1,0 W/(m.K) b - convectia transferul de caldura intre suprafata unui solid si a unui fluid lichid sau gazos. Acest transfer este insotit de o deplasare de materie. c - radiatia transferul de caldura rezultat dintr-un schimb prin radiatie intre doua corpuri aflate la temperaturi diferite. La temperatura ambianta, aceasta radiatie se situeaza in gama infrarosu cu lungimi de unda mai mari de 5 microni. d - emisivitatea - este o caracteristica a suprafetelor unui corp. Cu cat emisivitatea este mai mica, cu atat transferul de caldura prin radiatie este mai mic. Emisivitatea normala "En" a sticlei este de 0,89. Anumite tipuri de sticla, pot fi acoperite cu o depunere numita de joasa emisivitate si
TAMP-Manual
18
Tanaviosoft 2010
astfel, emisivitatea sticlei va fi mai mica de 0,1. Coeficienti de schimb superficial Cand un perete este in contact cu aerul, el schimba caldura prin conductie si prin convectie cu aerul, si prin radiatie, cu mediul. Ansamblul acestor transferuri termice, este definit intr-o maniera conventionala, pentru o anumita viteza a vantului, de emisivitatile si temperaturile intalnite in jurul cladirii. Ele sunt caracterizate de: - He - pentru schimburile exterioare, si - Hi - pentru schimburile interioare. Valorile uzuale ale acestor coeficienti sunt: - He = 23 W/(mp.K), si - Hi = 8 W/(mp.K). Transmisia termica de-a lungul unui perete Coeficientul "U" Transferurile termice de-a lungul unui perete prin conductie, convectie si radiatie, se exprima prin coeficientul "U". Acesta reprezinta fluxul de caldura care traverseaza 1 m2 de perete, la o diferenta de temperatura de 1oC intre exteriorul si interiorul incaperii. Valoarea sa conventionala a fost stabilita pentru coeficientii "He" si "Hi", definiti anterior. Exista posibilitatea de a calcula coeficientul "U" specific, utilizand valori diferite pentru "He", care sunt functie de viteza vantului si de noile conditii de temperatura. Cu cat coeficientul "U" este mai mic, cu atat pierderile termice sunt mai mici. Coeficientul U al sticlei Peretele vitrat poate fi facut cu o sticla simpla sau cu o sticla dubla, in al doilea caz obtinandu-se o mai buna izolatie termica. Principiul sticlei duble este de a inchide intre doua foi de sticla un strat
Tanaviosoft 2010
de aer imobil si uscat, in scopul de a limita schimburile termice prin convectie si de a profita de slaba conductivitate termica a aerului aflat intre cele doua foi de sticla Ameliorarea coeficientului "U" al sticlei Pentru ameliorarea coeficientului "U", trebuie eliminate transferurile termice prin conductie, convectie si radiatie. Cum exista posibilitatea sa se actioneze asupra coeficientilor de schimb superficial, ameliorarea acestui coeficient se va face prin diminuarea schimburilor intre cele doua componente ale geamului dublu, in felul urmator: - transferurile prin radiatie - pot fi diminuate utilizand sticla cu o acoperire slab emisiva, ca de exemplu sticla cu acoperire pirolitica SGG EKO si SGG EKO PLUS, sau sticla cu acoperire sub vid SGG PLANITHERM , SGG PLANITHERM FUTUR si SGG PLANISTAR, - transferurile prin conductie si convectie - pot fi diminuate prin inlocuirea aerului dintre cele doua foi de geam printr-un gaz mai greu,cu o conductivitate termica mai mica (argon, in general). Factor solar Un perete vitrat este in general transparent la radiatia solara care transporta energie. Factorul solar al unui perete vitrat este partea de energie intrata intr-o incapere raportata la energia totala incidenta. El va fi egal cu fluxul transmis in interior la care se aduna fluxul remis catre exterior Cu cat factorul solar este mai mic, cu atat este mai importanta cantitatea de energie incidenta. Factorul solar al ferestrei Factorul solar al ferestrelor depinde de pozitia lor pe fatada, de cantitatea de lumina din timpul zilei si de materialul tamplariei. Bilant energetic O fereastra, este caracterizata pe de o parte de pierderile termice definite de coeficientul "U" si pe de alta parte de aportul solar, definit prin
Tanaviosoft 2010
factorul solar. Bilantul energetic, este dat de diferenta intre pierderile termice si aportul solar recuperabil. Bilantul este negativ cand aportul solar este mai mare decat pierderile. In conformitate cu normele europene, bilantul energetic se calculeaza dupa cum urmeaza: BE = U - a x g unde: BE - bilantul energetic in perioada de incalzire (W / (mp.K)), U - coeficient de transmisie termica (pierderi), g - factor solar, a = (42 x Fr x Ft x Fo x Rs) / Dj unde: Fr - factor de randament, dependent de inertia termica a constructiei si de modul de incalzire, Ft - factor de turbulenta, care depinde de rugozitatea peretelui, Fo - factor de umbra, care depinde de umbra lasata de obstacolele existente in mediul inconjurator, Rs - radiatia solara reprezentand cantitatea de energie solara incidenta in timpul perioadei de incalzire (kWh / mp), Dj - suma diferentelor de temperatura dintre exterior si interior (temperatura de baza18oC), in timpul perioadei de incalzire. Confortul termic Temperaturi ale peretilor prea ridicate Corpul uman schimba caldura cu mediul inconjurator prin radiatie. Astfel, o senzatie de frig poate fi simtita in apropierea unui perete cu temperatura scazuta, chiar si intr-o incapere cu o temperatura confortabila. Iarna, datorita unui coeficient "U" scazut, temperatura fetei interioare a peretelui vitrat va fi mult mai ridicata si astfel efectul de
Tanaviosoft 2010
perete rece va fi diminuat. Astfel, se va putea sta in apropierea ferestrelor fara a avea senzatie de disconfort, si de asemenea se diminueaza riscurile de condens. Control solar - Diminuarea aporturilor energetice solare In timpul verii, conditiile meteorologice sunt caracterizate de: - un cer degajat, - temperatura ridicata, - flux solar important, - vant slab, - durata mare de insorire. Ferestrele cu sticla clara reprezinta locul prin care intra fluxul energetic solar. In anumite conditii, are loc o crestere importanta a temperaturii interioare, ceea ce duce la crearea efectului de sera. Sticla de control solar permite atenuarea acestui efect, cu intreg cortegiul sau de consecinte neplacute, respectiv limitarea costurilor energetice necesare climatizarii, diminuarea disconfortului datorat temperaturii ridicate, si ameliorarea confortului vizual, prin inlaturarea senzatiei de orbire. Protectia termica in timpul verii, va fi cu atat mai ridicata cu cat factorul solar "g" si coeficientul "U" vor fi mai scazuti. Cantitatea de energie solara intrata, va fi limitata prin utilizarea de sticla cu o putere de absorbtie energetica mare, sau cu o reflexie energetica mare catre exter Intensitati, presiuni si nivele acustice Forta unui zgomot poate fi caracterizata prin intensitatea sa: I, sau prin presiunea sa: P, masurate respectiv in W/mp si Pa. Se utilizeaza nivelul de presiune sau de intensitate pe o scara logaritmica, a carei origine este pragul de audibilitate (Io, Po): - nivelul de presiune : L1=20 log (P/Po), - nivelul de intensitate : L1=10 log (I/Io). Unitatea, decibelul (dB), este deci logaritmul unui raport. Daca intensitatile acustice a doua sau mai multe surse se aduna, nu acelasi lucru se intampla cu nivelele. De exemplu, 2 trompete care fiecare poate produce un nivel de 80 dB, impreuna vor produce 83 dB si nu 160 dB.
Tanaviosoft 2010
Frecventa Frecventa defineste numarul de repetitii al parametrilor unui fenomen intr-o secunda; se exprima in hertzi (Hz). Urechea umana este sensibila la sunete a caror frecvente sunt cuprinse intre 16 Hz si 20.000 Hz. Acustica arhitecturala ia in considerare doar intervalul cuprins intre 50 Hz si 5.000 Hz, impartit in octave (fiecare frecventa este dublul precedentei) sau in treimi de octave. Valori ponderate Pentru a tine cont de diferenta de sensibilitate a urechii umane functie de frecventa (sunete grave, medii si inalte), nivelele sunt reprezentate pe o curba, numita curba A. Nivelele exprimate in dB(A), reflecta mai bine problemele generate de zgomote. Sonometrele permit masurarea directa a nivelelor in dB sau in dB(A). Indice de atenuare acustica R Indicele de atenuare acustica "R" se determina in laborator si reprezinta caracteristicile unui element (fereastra, inchidere, etc.), pentru fiecare treime de octava centrata intre valorile 100 si 3.150 de Hz; rezulta astfel 16 valori. Masuratorile pot fi facute si pentru frecvente intre 50 Hz si 100 Hz si 3.150 Hz si 5.000 Hz. Pornind de le cele 16 valori de atenuare acustica functie de frecventa, calculele permit exprimarea in moduri diferite a calitatilor acustice a elementului studiat. Valorile uzual utilizate, sunt valori globale definite printr-o curba de referinta, adaptate la doua spectre de zgomot date: - zgomotul roz de referinta - contine aceeasi energie acustica, in fiecare interval de frecventa de masura - zgomotul de trafic rutier - dat de zgomotul exterior al traficului urban. Utilizarea indicelui unic "Rw" (C;Ctr)
Tanaviosoft 2010
Intensitatea zgomotului interior perceputa de ocupantii unui imobil, constituie elementul determinant pentru evaluarea cu fereastra inchisa a "protectiei contra zgomotului exterior". Izolatia acustica obtinuta datorita constructiei este definita de "indicele de atenuare" reprezentand diferenta intre zgomotul interior si zgomotul exterior. Indicele de atenuare masurat pentru fiecare element de constructie, reprezinta caracteristica de izolatie acustica a acestuia. Cei responsabili de realizarea constructiei, aleg indicele de atenuare "R" al fiecarui element de constructie, astfel incat, valoarea lui "DnT" (izolatie acustica normata) sa fie cea ceruta. Indice de atenuare ponderata "Rw" Indicele de atenuare acustica "R", depinde de frecventa. Datele corespunzatoare sunt reprezentate intr-un tabel (16 valori pentru un spectru segmentat in treimi de octava = 16 benzi de frecventa, de la 100 Hz la 3.150 Hz). Valoarea calculata "Rw" tine cont de cele 16 valori, reprezentand valoarea acustica standard a unei ferestre. Conditii de adaptare la un spectru "C" SI "Ctr" Ca urmare a modului de realizare si de montaj, o fereastra poate prezenta sensibilitate pentru frecvente joase, medii sau inalte. O fereastra dubla este eficienta, atat timp cat da o buna izolatie acustica pentru orice frecventa, acolo unde sursa de zgomot este cea mai puternica. Prin alegerea tipurilor de sticla intr-o combinatie corecta, este posibil sa se optimizeze caracteristicile acustice pentru un anumit tip de zgomot. Pana acum, o sticla era evaluata pe baza unui singur indice, fara sa se tina seama de caracteristicile sursei de zgomot, ceea ce conducea la erori de alegere a materialului. Pentru a evita o astfel de situatie, a fost creat un indice comun "Rw" (C;Ctr). Corectia "Ctr", se utilizeaza in mod special daca este vorba de zgomotul provenind de la trafic. Pentru alte tipuri de zgomot, vom utiliza mai curand corectia "C". Aceste doua corectii sunt in general cifre negative si utilizarea lor
Tanaviosoft 2010
semnifica, ca o valoare a izolatiei acustice prea ridicata va fi corectata, in sensul scaderii acesteia. Cele doua corectii sunt detereminate prin masuratori de laborator. De exemplu, conform normei EN717-1, formula este Rw(C;Ctr) = 37(-4;9). Aceasta inseamna in acest exemplu, ca indicele de atenuare ponderat Rw este de 37 dB si pentru traficul urban este redus cu 9 dB, deci va fi 28 dB, iar pentru zgomotul roz, va fi redus cu 4 dB si va fi deci 33 dB. Aceste constatari permit alegerea unei ferestre corepunzatoare pentru o aplicatie data. O informatie mai buna poate fi obtinuta comparand valorile pentru treimi de octave a indicelui de atenuare "R" al ferestrei si al spectrului de frecventa al zgomotului. Comportamentul sticlei Fiecare material are o frecventa critica la care incepe sa vibreze. La aceasta frecventa, zgomotul se transmite mult mai usor. Din acest punct de vedere, o foaie de sticla sufera la nivelul izolatiei acustice, o scadere a performantei de 10-15 dB. Pentru o sticla de 4 mm grosime, frecventa critica este de 3.000 Hz, aceeasi ca pentru o placa de ipsos de 13 mm. Crescand grosimea sticlei, scaderea performantelor datorate frecventei critice, se va deplasa catre frecventele joase. Este dificil a se executa tratamente acustice asupra fatadelor supuse la numeroase zgomote de intensitate foarte ridicata la frecvente joase. Pana de curand, ameliorarea performantelor acustice a suprafetelor vitrate, a fost obtinuta mai ales prin cresterea grosimii sticlei si prin asimetria ferestrelor in cazul geamurilor duble, sticla stratificata de securitate comportandu-se ca si o sticla monolitica de aceeasi grosime. In prezent, sticla stratificata acustica SGG STADIP SILENCE, inlatura complet efectele frecventei critice. In medie, este posibil sa se castige intre 1 si 3 dB pentru o compozitie de sticla similara si in acelasi timp, sa se asigure o omogenitate a performantelor pentru toate frecventele.
TAMP-Manual
25
Tanaviosoft 2010
Comparatia performantelor acustice Din punctul de vedere al izolatiei acustice o fatada este caracterizata de "nivelul de izolatie acustica -DnT, A, tr". Acest nivel se masoara "in situ" si depinde de: - indicele de atenuare acustica - R1 al partii opace al fatadei, - indicele de atenuare acustica - R2 al partii vitrate a fatadei (ferestre), - suprafetele corespunzatoare S1 si S2 ale partii opace si vitrate ale fatadei, - izolatia acustica a gurilor de aer, - calitatea executiei constructiei (in mod special din punct de vedere al etanseitatii), - transmisiile laterale, in mod special pentru izolatiile ridicate (>35 dB). Indicele "R" Indicele "R" masoara atenuarea acustica a sticlei. Pentru un geam simplu, atenuarea acustica depinde de masa si de rigiditate, deci de grosime. Pentru un geam dublu, depinde mai mult de rezonanta "masa-aer-masa" a intregului geam. Performanta acustica nu este influentata de fata pe care se monteaza sticla (de exemplu pentru o sticla cu depunere pe una din fete, nu conteaza care fata va fi spre exterior). Sticla nu se monteaza ca atare intr-o constructie, ci incorporata intr-o rama. Sticla si rama constituie impreuna elementul care determina izolatia acustica a intregii ferestre, si in anumite cazuri a fatadei. Este imposibil sa se extrapoleze caracteristicile ferestrei pornind doar de la performanta sticlei. Indicele de atenuare al ferestrei nu poate fi dat decat dupa masuratori efectuate asupra ferestrei complete. Este indicat sa se armonizeze tipul de sticla cu rama si cu feroneria. Sticla de inalta performanta trebuie montata in rame construite din materiale cu performante ridicate. Tehnologiile de fabricatie, transformare si montaj, confera sticlei excelente capacitati de raspuns la normele de securitate care sunt convenite pentru constructiile actuale, in mod special protectia la socuri.
Tanaviosoft 2010
Socurile potentiale pot fi de diverse naturi, si modul de raspuns al sticlei depinde de doi factori fundamentali care sunt: - nivelul de energie transmis la impact: "E", si - suprafata maxima de contact dezvoltata in timpul socului: "SCM". Reprezentarea schematica a domeniilor de aplicatie, functie de acesti doi factori este redata in schema de mai jos. Protectie impotriva riscului de ranire in cazul sopargerii accidentale Ca regula generala, acest tip de sticla este cel cunoscut in general sub denumirea de sticla de securitate si este vorba de sticla SGG SECURIT, SGG SECURIPOINT , SGG STADIP si de sticla de securitate calita termic. Protectie impotriva lovirii cu un obiect Sticla stratificata SGG STADIP si SGG STADIP PROTECT, evita trecerea unui obiect aruncat accidental printr-un perete vitrat, asigurand o stabilitate reziduala dupa soc, pentru a proteja zonele invecinate expuse. Un anumit tip de sticla este considerat ca rezistent la socuri, daca in urma aplicarii unui soc nu a fost sparta sau gaurita, fisurarea fiind admisa. Protectie impotriva vandalismului si efractiei Nivel 1 Actele de vandalism sunt asimilate cu aruncarea obiectelor mai mult sau mai putin masive intr-o maniera mai mult sau mai putin violenta. Corpurile aruncate si diferitele nivele de energie de impact asociate, impun norme de protectie, la care de exemplu SGG STADIP PROTECT raspunde foarte bine.
TAMP-Manual
27
Tanaviosoft 2010
Protectie impotriva vandalismului si efractiei: Protectie intarita Impotriva lovirilor repetate cu o energie puternica de impact (de exemplu lovirea cu un ciocan), trebuie asigurata o protectie intarita. Pentru un astfel de nivel al protectiei, se utilizeaza sticla de tip SGG STADIP PROTECT SP. Protectia impotriva armelor de foc Armele de foc si in mod special armele de vanatoare, datorita munitiei masive reprezinta un caz particular din punctul de vedere al energiei de impact, deoarece dezvolta la suprafata de impact diverse nivele de energie. Pentru protectia impotriva lor sunt stabilite mai multe clase de protectie. Toate acestea sunt integral acoperite de gama SGG STADIP PROTECT, dezvoltatata in mod special de catre Saint Gobain.
TAMP-Manual
28
Tanaviosoft 2010 CONSIDERENTE TEHNOLOGICE

In constructiile din toate timpurile, sticla a fost utilizata pentru transparenta sa, care permite trecerea luminii si comunicarea cu mediul exterior, atat de necesare locuintelor. Incepand cu sec.al XIX-lea, sticla a devenit un semn al modernitatii arhitecturale, fiind un material de inalta tehnologie, functional si rafinat, beneficiind de calitatile sale de transparenta. Datorita eforturilor de cercetare din ultimele decenii, sticla a contribuit foarte mult la ameliorarea confortului incaperilor. Diversitatea tipurilor de sticla si a functiilor lor, ofera astazi proiectantului o mare libertate de a construi o veritabila arhitectura de lumina, care satisface din plin exigentele confortului modern. Astazi, odata cu aparitia noilor tehnici de montaj (pereti cortina) si cu dezvoltarea procedeelor de fabricare a sticlei (cu depuneri reflectorizante sau cu slaba emisivitate si de control solar), aceasta si-a largit domeniul de aplicabilitate pentru ansambluri de fatade,devenind un invelis simplu sau prelucrat, transparent sau opac, reflexiv sau colorat. Datorita faptului ca sticla ocupa cea mai mare suprafa a unei ferestre sau fatade, modul in care este aleasa influenteaza in mod decisiv estetica, termoizolarea si fonoizolarea intregii structuri. Din acest motiv vom incerca sa detaliem caracteristicile principale pentru o mai buna determinare a sticlei necesare pentru fiecare proiect. Sticla se obtine din combinatia de nisip cuartos(70-72%), sodiu sub forma de carbonat sau sulfat(14%), calciu drept stabilizator si diversi oxizi metalici in cazul celei colorate. Ea devine lichida la temperaturi inalte, moment in care se poate prelucra. Pentru fabricarea geamului se folosea (unele firme mai folosesc inca) tehnologia geamului tras al carui principal dezavantaj il reprezinta deformarile de imagine, uzuzl numite valuri. Un procedeu actual, cu rezultate mult mai performante este cel al sticlei float. Sticla topita este turnata peste o suprafata de cositor topitla 1000 grade celsius. Fiind mai usoara decat metalul pluteste pe acest pat, rezultand o foaie de mari dimensiuni si grosime dorita. Fetele sunt perfect slefuite pe o parte de cositor iar pe cealalta de foc. Procedeul este ilustrat grafic astfel:
Tanaviosoft 2010
Fig.1.Procesul tehnologic
PROPRIETATI MECANICE
Densitatea masa de 2,5 kg / mp si mm de grosime pentru sticla plana. Rezulta ca un geam de 4mm are o greutate de 10kg pe metru patrat, iar un geam termopan in structura 4-16-4 aproximativ 20kg pe metru patrat. Rezistenta la compresie a sticlei este foarte ridicata, respectiv 1 000 N/mm2 (1 000 MPa) - ceea ce inseamna ca, pentru a sparge un cub de sticla de 1 cm, este necesara o incarcatura de 10 tone. Rezistenta la indoire - O suprafata de sticla supusa flexarii are o fata de compresie si una de extensie. Rezistenta la rupere la indoire este de ordinul a: 40 MPa pentru o sticla polizata si, 120-200 MPa pentru o sticla intarita. Aceasta depinde de grosime, finisarea marginilor si tipul de taiere. (Valoarea crescuta a rezistentei sticlei securizate, se datoreaza faptului ca tratamentul preseaza fetele sticlei una peste alta foarte puternic.) Elasticitatea - Sticla este un material perfect elastic (nu prezinta niciodata deformari permanente); ea este in acelasi timp fragila (supusa unei indoiri incrucisate, se sparge fara a prezenta fisuri prealabile); Coeficientul lui Poisson "m" - Coeficientul de contractie
Tanaviosoft 2010
laterala. Cand o bucata dintrun material sufera o alungire sub influenta unei actiuni mecanice, se constata o subtiere a sectiunii sale. Coeficientul Poisson (m) este raportul intre subtierea unitara pe directia perpendiculara directiei efortului si alungirea unitara in directia efortului. Pentru sticla de constructii : m = 0,22. Modulul de elasticitate Young "E" - Exprima forta de tractiune care ar trebui teoretic aplicata unei bucati de sticla pentru a-i transmite o alungire egala cu lungimea sa initiala. Se exprima in unitate de forta pe unitate de suprafata. Pentru sticla, conform normelor europene : E = 7.1010Pa = 70 GPa.
IZOLATIA SI TRANSFERUL TERMIC

Peretii vitrati, separa in general doua medii aflate la temperaturi diferite. Are loc deci, un transfer de caldura de la mediul cald la cel rece. Peretele vitrat are in acelasi timp particularitatea de a fi transparent la radiatia solara care genereaza caldura.
Transferurile termice de-a lungul unui perete prin conductie, convectie si radiatie, se exprima prin coeficientul "U". Acesta reprezinta fluxul de caldura care traverseaza 1 m2 de perete, la o diferenta de temperatura de 1grad C intre exteriorul si interiorul incaperii. Cu cat
Tanaviosoft 2010
coeficientul "U" este mai mic, cu atat pierderile termice sunt mai mici. Peretele vitrat poate fi facut cu o sticla simpla sau cu o sticla dubla, in al doilea caz obtinandu-se o mai buna izolatie termica. Principiul sticlei termopan este de a inchide intre doua foi de sticla un strat de aer imobil si uscat, in scopul de a limita schimburile termice prin convectie si de a profita de slaba conductivitate termica a aerului aflat intre cele doua foi de sticla. Pentru ameliorarea coeficientului "U", trebuie eliminate transferurile termice prin conductie, convectie si radiatie. Cum exista posibilitatea sa se actioneze asupra coeficientilor de schimb superficial, ameliorarea acestui coeficient se va face prin diminuarea schimburilor intre cele doua componente ale geamului dublu, in felul urmator: - transferurile prin radiatie - pot fi diminuate utilizand sticla cu o acoperire slab emisiva - transferurile prin conductie si convectie - pot fi diminuate prin inlocuirea aerului dintre cele doua foi de geam printr-un gaz mai greu, cu o conductivitate termica mai mica (argon, in general). Intr-o explicatie mai simpla, un geam simplu de 4mm are un coeficient de transfer termic de 5,8 W/mp*K, un pachet de geam termoizolant cu structura 4 float clar-16-4 float clar are un coeficient de transfer termic de 2,8 W/mp*K, unul in combinatie 4float clar-164LowE are un coeficient de 1,4 W/mp*K, iar unul care are Argon in loc de aer intre cele doua foi de sticla ale unui geam 4float clar-164LowE are un coeficient de 1,1 W/mp*K.
IZOLATIA FONICA
In ceea ce priveste izolatia acustica sau fonica, exista diversi indicatori, dintre care intensitatea zgomotului interior perceputa de ocupantii unui imobil, constituie elementul determinant pentru evaluarea cu fereastra inchisa a "protectiei contra zgomotului exterior". Pentru ca functia care defineste sunetul (si implicit zgomotul) este una logaritmica, cresterea este exponentiala asfel incat un sunet de 80 db nu este de 2 ori mai zgomotos decat unul de 40 db ci de 10.000 de ori. Tot astfel un sunet de 50 db este de 2 ori mai puternic decat unul de 40 de db. Izolatia acustica obtinuta datorita constructiei este definita de "indicele de atenuare" reprezentand diferenta intre zgomotul interior si
Tanaviosoft 2010
zgomotul exterior. Un geam simplu de 4mm ofera din acest punct de vedere 30db, unul de 6mm cam 31db, iar unul de 8mm cu aproximativ 32 db. Sub acest aspect sticla securizata izoleaza similar cu cea monolitica de aceeasi grosime. Problematica este mai complexa, pentru ca sunetul este caracterizat si de frecventa nu numai de intensitate. In general zgomotul cel mai disturbant intr-o incapere este cel generat de trafic, cu frecventa joasa. Din acest motiv se considera ca odata cu cresterea grosimii geamului, se reduce seminificativ zgomotul transmis in interior. Pentru un geam dublu, acest coeficient depinde mai mult de rezonanta "masa-aer-masa" a intregului pachet termopan. Din nefericire, mediul creat in interiorul pachetului de geam (uzual 16mm adancime) este insuficient pentru a crea conditii de izolare. Din acest considerent in cazul in care aplicatia necesita o izolatie fonica marita, se opteaza pentru pachet de geam cu foi de grosimi diferite (pachete de geam gen 8-12-4 sau 6-14-4 sau 8-10-6). Un rezultat bun, dinpuct de vedere al izolarii fonice este realizat prin folosirea geamului laminat atat simplu, cat si ca foaie a unui geam termopan. Explicatia rezida in faptul ca folia PVB folosit are un puternic efect de atenuare al zgomotului, inclusiv in spectrul frecventelor inalte ceea ce o face foarte potrivita si in aplicatii supuse la acest tip de zgomot (in apropierea aeroporturilor de exemplu) Mentionam ca aceasta tratare este simplificata intentionat, realitatea fiind mult mai complexa si raportand-se atat la zgomotul exterior din punct de vedere al frecventei si intensitatii cat si la modul in care urechea umana percepe sunetul. Sticla si Radiatia Solara Din punct de vedere al cantitatii si tipului de energie transmise, radiatia solara care ajunge pe pamant este compusa din: 3% ultraviolete + 55% infrarosii + 42% lumina vizibila Fiecareia din aceste trei parti ale radiatiei ii corespunde cate un spectru definit prin urmatoarele intervale de lungimi de unda: - radiatia ultravioleta de la 0,28 la 0,38 microni, - radiatia vizibila de la 0,38 la 0,78 microni, - radiatia infrarosie de la 0,78 la 2,5 microni. Cand o radiatie loveste o sticla, o parte este reflectata, o parte este absorbita si o a treia transmisa. Rapoartele dintre fiecare din aceste trei
Tanaviosoft 2010
parti si fluxul de energie incident, definesc factorul de reflexie, factorul de absorbtie si respectiv factorul de transmisie al acelei sticle. Graficele acestor raporturi pe tot intervalul de lungimi de unda, constituie curbele spectrale ale sticlei. Pentru un flux de energie dat, aceste rapoarte depind de culoarea sticlei, de grosimea ei, si in cazul unei sticle cu depunere, de tipul acestei depuneri. Energia solara care intra intr-o incapere printr-un geam, este absorbita de obiecte si peretii interiori, care se incalzesc si emit la randul lor o radiatie termica (situata in principal in infrarosu indepartat - mai mult de cinci microni). Sticla, chiar si cea clara si incolora, este practic opaca la radiatii cu lungimi de unda mai mari de cinci microni. Radiatia solara cu lungime de unda scurta trece insa prin geam, este absorbita de obiecte si peretii interiori, care se incalzesc si ajung sa emita radiatie termica (cu lungime de unda mare) care datorita proprietatii de mai sus sunt reflectate in interior. Astfel, energia solara intrata prin aceste ferestre, este practic retinuta in incapere, aceasta avand tendinta sa se incalzeasca. Acesta este efectul de sera, pe care il constatam spre exemplu, intr-o masina stationata in plin soare cu geamurile inchise.
TIPURI DE STICLA
Sticla Float Clar in structura de 4mm reprezinta cel mai folosit geam simplu din oferta Plus Confort iar cel mai utilizat pachet termopan este cel de tip 4 mm float clar-16-4 mm LowE. Asa cum am mai specificat, din punct de vedere al transparantei geamul de tip LowE este similar cu cel float clar in conditiile unei izolari termice imbunatatatite. Uzual se mai folosesc grosimi de 6mm, 8mm, 10mm. Se poate slefui pe margini, gauri si securiza sau recoace. Pentru aplicatii speciale se poate emaila, Sticla colorata este obtinuta prin adaugarea unuor coloranti in sticla normala de baza. Culorile cele mai frecvent intalnite sunt: bronz, gri, verde, albastru si verde smarald. Transmisia de lumina vizibila variaza de la 14% la 85% in functie de culoare si grosime. Densitatea culorii depinde de asemenea de grosime. Pe masura ce aceasta creste, transmisia de lumina vizibila descreste. Culoarea reduce transmisia solara si mareste absorbtia de caldura solara a sticlei, care este radiata apoi in cea mai mare proportie spre exterior. Datorita acestui fapt
Tanaviosoft 2010
exista situatii in care intr-un proiect serecomanda securizarea sticlei colorate. Culorile pot varia de la un producator la altul, dar si de la o serie de productie la alta. Nu exista standarde publicate, informatiile se cer de la fiecare producator in parte. Grosimile posibile sunt 4,5 si 6mm. Sticla reflectorizanta atenueaza in mod controlat radiatiile luminoase nedorite. Luminozitatea si nivelul de protectie solara depind de gradul de absorbtie si de reflexie luminoasa al sticlei folosite. Prin utilizarea sticlei cu reflexie energetica mare catre exterior este limitata cantitatea de energie solara intrata in interiorul incaperii. Depunerile de oxizi metalici accentueaza efectul de oglinda, efect exploatat din plin in arhitectura contemporana. Nuantele cele mai intalnite sunt: bronz, gri argintiu si verde. Prin capacitatea sa de a reflecta, absorbi si radia energia solara, sticla solara reflectorizanta reduce in mod substantial aportul de caldura solara in interior, reducand costurile climatizarii pentru zonele cu expunere solara ridicata. Grosimile posibile sunt 5,6 si 8mm. Un efect similar se poate obtine si prin aplicarea unei folii speciale peste o foaie de sticla clara. Acest procedeu este mai costisitor si cu rezultate de o calitate mai scazuta. Sticla mata este obtinuta din sticla clara si consta in alterarea transparentei prin diverse metode. Cea mai cunoscuta este tehnica sablarii, adica a spalarii unei fete a sticlei clare cu un jet de nisip sub presiune. Dezavantajul acestei metode este ca in contact cu apa, suprafata sablata redevine transparenta. Inchiderea intr-un pachet termopan cu fata sablata in interior elimina acest neajuns. O alta tehnica este cea a alterarii chimice prin acizi. Aceasta este permanenta dar foarte costisitoare. In practica, se mai poate opta pentru aplicarea unei folii mate peste o sticla clara. Sticla ornament se obtine prin roluirea foii de sticla incins intre doua role metalice imprimate cu modelul in relief al ornamentului. Structura modelului si tipul de sticla folosita ca baza determina transparenta si nuanta sticlei rezultat. Sticla Low-E sau de emisivitate redusa se obtine din sticla float prin aplicarea unui strat invizibil de oxizi metalici si aliaje. Aceasta acoperire are avantajul de a reduce pierderea de caldura prin sticla in timpul iernii, reflectand-o inapoi in incapere. In functie de valorile tehnice si calitatile optice se pot diferentia doua clase LowE Hard este o
Tanaviosoft 2010
sticla pirolitica obtinuta prin acoperire cu oxizi de staniu si LowE soft obtinuta prin ionizare multistrat. Datorita performantelor termice ridicate, in conditiile unui pret scazut, este foarte folosita in pachetele de geam termoizolator tip termopan. Sticla securizata se obtine din sticla float prin reintroducerea intrun cuptor de coacere si apoi este racita brusc. Intern sticla se reconfigureaza intr-o structura de aproximativ 4 ori mai rezistenta la impact mecanic frontal si care in momentul spargerii produce cioburi netaioase si nepericuloase pentru oameni. Aceste caracteristici o fac absolut esentiala pentru aplicatii speciale. Trebuie mentionat ca sticla securizata nu suporta nici o prelucrare ulteriora, de aceea in momentul introducerii in cuptor ea trebuie sa aiba cota finita si prelucrata conform solicitarilor. Sticla laminata multistrat, uzual numit duplex, se obtine prin lipirea a doua sau mai multe foi de sticla clara de aceeasi grosime sau grosimi diferite prin intermediul unor folii PVB de 0,38mm grosime. Daca sticla se sparge, cioburile ramin lipite de folie diminuind riscurile de taiere. In cazul in care se folosesc foii de sticla de grosime diferita se obtine o izolatie fonica sporita. Sticla armata este un tip de sticla rar folosit pentru aplicatii de securitate si consta in inserarea unei plase metalice in interiorul foii de sticla in momentul coacerii. Produsul rezultat se sparge mai dificil iar cioburile rezultate raman lipite in structura.
TAMP-Manual
36
STICLA UN CONCEPT MODERN DE UTILIZARE A UNUI MATERIAL STRAVECHI

dupa GANA TECH CENTER
Sticla a fost descoperita acum cca. 4000 de ani. In secolul al saptelea sirienii au descoperit o metoda de formare a sticlei plane, prin aplicarea sticlei topite pe un disc cilindric de planeificare. Aceasta metoda a ramas valabila timp de aproape 1000 de ani. La inceputul secolului XX se obtinea o sticla destul de ieftina prin turnarea verticala a topiturii de sticla. Din nefericire acest procedeu provoaca distorsiuni datorate diferentelor de vascozitate din sticla topita. Pentru obtinerea unor foi de sticla fara distorsiuni (mai ales in domeniul oglinzilor sau ferestrelor) procesul de fabricare a sticlei plate s-a dezvoltat prin turnarea sticlei topite pe o suprafata plana (o masa) si rularea acesteia pana la egalizare, trecand-o prin multiple etape de rulare, polizare, cantuire, etc. Acest produs a constituit baza pietei pana la aparitia in 1959 a sticlei "float". Procedeul respectiv a revolutionat industria sticlei. Sticla topita formeaza niste panglici care sunt conduse printr-o baie spre rolele de racire pana ajunge la temperatura ambientului. Produsul final este o sticla perfect plana cu suprafete paralele care este apoi taiata la dimensiunile comerciale.
Sticla float de baza este aproape incolora, cu o capacitate de transmisie a luminii de cca 75% in functie de grosimi. In cazul in care acestea depasesc anumite grosimi (cca. 3/8") poate aparea o nuanta usor verzuie sau verde albastrui. Sticla colorata sau absorbanta de caldura este obtinuta prin
adaugarea unor coloranti in sticla normala de baza. Culorile frecvent utilizate sunt: bronz, gri, gri inchis, verde, albastru, negru, aquamarine, albastru inchis, verde smarald. Transmisia de lumina vizibila variaza de la 14% la 85% in functie de culoare si grosime. Densitatea culorii depinde de asemenea de grosime. Pe masura ce aceasta creste, transmisia de lumina vizibila descreste. Culoarea reduce transmisia solara si mareste absorbtia de caldura solara a sticlei. Datorita acestui fapt exista situatii in care intr-un proiect se recomanda securizarea sticlei colorate. Culorile pot varia de la un producator la altul, dar si de la o serie de productie la alta. Nu exista standarde publicate, informatiile se cer de la fiecare producator in parte.
www.spectrum-industries.ro
STICLA CU STRAT ACOPERITOR
Produsele din sticla float pot fi tratate prin acoperire pentru a imbunatati caracteristicile termice si optice ale vitrajelor. Exista doua tipuri de sticla cu acoperiri: - sticla de control solar (reflectorizanta) si - sticla de joasa emisivitate (low-e). Diferentele principale tin de transmisia vizuala, UV, si lungimile de unda in infrarosu ale energiei care sunt reflectate. Spectrul solar consta in lumina ultravioleta cu lungimi de unda intre 300390 nm, lumina vizibila 770 nm si lumina infrarosie 770-2100nm. Distributia de energie in cadrul spectrului este de aproximativ 2% ultraviolet (UV), 46% vizibil si 52% infrarosu (IR).
Sticla de control solar poate avea o varietate de straturi metalice
acoperitoare care reflecta puternic energia cu lungimi de unda de 300-2100 nanometri (nm) care constituie spectrul solar. Avantajele majore ale sticlei de control solar includ urmatoarele: Aspect estetic: straturile acoperitoare in argintiu, albastru ,aramiu, auriu sau culori de pamant aplicate unei game largi de sticla clara sau colorata, confera o mare flexibilitate arhitectilor in realizarea designului exterior. Economia de energie: prin capacitatea sa de a reflecta, absorbi si radia energia solara, sticla solara reflectiva reduce in mod substantial aportul de caldura solara in interior. Costurile adaugate aferente acoperirii vor fi amortizate prin reducerea dimensiunilor si costurilor de operare pentru sistemele de climatizare. Confortul interior: este imbunatatit datorita reducerii acumularilor de caldura in interior si posibilitatii de a controla temperaturile.
Sticla cu acoperire de joasa emisivitate (low-e) poate contine
diferite combinatii de metal, oxizi metalici si aliaje care sunt aproape invizibile pentru ochiul uman. Anumite tipuri de acoperiri sunt foarte reflective pentru partea infrarosu din spectrul solar si toate acoperirile low-e reflecta energia de lungime mare de unda in infrarosu. Aceasta energie este descrisa asemanator caldurii radiante data de un aparat de incalzit electric. Caldura re-radiata de mobilierul din incapere care a absorbit energia solara este la randul sau o caldura radianta. Anumite tipuri de sticla cu strat acoperitor pot fi folosite ca geam monolitic sau in compozitie de geam laminat, dar acoperirile isi ating maximul de performanta atunci cand sunt sigilate intr-un geam izolant. Pozitia stratului acoperitor low-e este foarte importanta pentru performanta produsului. O acoperire low-e pe suprafata a doua a unui geam izolant este mai eficienta in reducerea acumularilor de caldura solara, mai ales atunci cand este folosita
in combinatie cu sticla colorata. Acoperirea va reflecta caldura re-radiata (IR) in timp ce sticla colorata reduce radiatia solara, avand de asemenea ca rezultat acumulari mai mici de caldura. Atunci cand se utilizeaza sticla low-e in constructii comerciale si rezidentiale in regiunile cu climat cald, solutia descrisa mai sus este cea mai convenabila pentru mentinerea unui nivel de confort. In regiunile cu climat rece, in care proprietarii cladirilor doresc sa maximizeze aportul de caldura solara si sa minimalizeze pierderile de caldura radianta, geamurile izolante sunt de obicei fabricate cu sticla clara cu low-e pe fata a treia. Acoperirea low-e reduce pierderea de caldura prin sticla in timpul iernii, reflectand-o inapoi spre incapere. Valori U in zona de 0.25-0.36 se pot obtine prin utilizarea acoperirii low-e pe fata a doua a geamului izolant. Acoperirile low-e pot fi combinate in cadrul unui geam izolant cu o acoperire solar-reflectiva si umplere cu gaz, pentru a creea un gem izolant cu valori U mai scazute si coeficienti mai scazuti. Avand in vedere progresele tehnologice si nenumaratele combinatii de substraturi oferite de producatorii de sticla este bine ca acestia sa fie consultati in alegerea unei combinatii optime. Beneficiile aduse de sticlele cu strat acoperitor low-e sunt: Aspect estetic: natura invizibila a straturilor low-e confera un aspect transparent materialului vitrat si fatadei cladirii. Economia de energie: datorita abilitatii sale de a reflecta energia infrarosu in unde lungi, sticla low-e reduce pierderile de caldura iarna si acumularile de caldura in timpul verii, permitand in acelasi timp un inalt grad de transmisie luminoasa in interior. Combinatia de control termic si reducerea consumului de energie in iluminatul interior conduce spre importante reduceri de costuri . Confortul ocupantului: este imbunatatit prin pastrarea unei temperaturi stabile in interior fara sa depinda de mediul exterior, in conditiile unei iluminari naturale a cladirii.
DICTIONAR DE TERMENI
Coeficientul de aport de caldura solara Aportul de caldura solara care intra prin fereastra intr-o incapere fata de radiatia incidenta. Aportul de caldura solara include caldura solara transmisa direct si radiatia solara absorbita, re-radiata, condusa, sau convectionata intr-un spatiu. Dublu / multiplu vitraj O modalitate de a inchide orice tip de gol in perete cu ajutorul a doua sau mai multe foi de sticla despartite printr-una sau mai multe camere de aer sau gaz, in scopul de a opri transferul de caldura si/sau transmisia de sunet. Eficacitate luminoasa Transmisia vizibila a unui sistem vitrat impartita la coeficientul de aport de caldura solara (sau de umbrire). Acest raport este util pentru alegerea produselor potrivite pentru diferite climate (cele care transmit mai multa caldura decat lumina si cele care transmit mai multa lumina decat caldura). Emisivitate Masura care arata capacitatea unei suprafete de a emite radiatie in gama de unde lungi infrarosii. Prin aceasta valoare se masoara radiatia calorica a unei suprafete raportata la un asa numit "corp negru" definit exact . Joasa emisivitate = Factorul B (coeficientul de umbrire) Factorul mediu de transmisie a energiei solare este raportat la gradul de transmisie totala de energie a unui geam de 4 mm float clar (constanta de 80%). g.vitraj B = -----------0,80 Valoarea este hotaratoare pentru calcularea sarcinilor de racire. Geam LowE Sticla de atenuare calorica, avand aplicate o serie de straturi functionale. In functie de valorile tehnice si calitatile optice se pot diferentia doua grupe de sticle LowE: LowE hard sticla pirolitica avand straturi acoperitoare de oxizi de staniu pe o baza de oxid de siliciu LowE soft sticla sputerizata cu cca 5 straturi de acoperire unul peste altul
Sticla LowE poate reduce transferul de caldura de 5-10 ori. Fiecare strat acoperitor LowE aplicat pe sticla este echivalentul unei foi de sticla suplimentare. Straturile soft sunt mai subtiri si se aplica la temperature mai joase. HEAT SOAK TEST Incluziunile de sulfid de nichel continute in mod normal in orice tip de sticla bruta (incluziuni datorate procesului de fabricare a acesteia) isi maresc volumul in prezenta temperaturilor inalte. Exhilibrul de tensiuni din interiorul geamului securizat se modifica in aceste locuri si se produc asa numitele spargeri spontane. Pentru minimalizarea acestui risc se recomanda in cazul geamurilor care vor fi utilizate dupa securizare in situatii cu potential de pericol pentru oameni tratarea suplimentara prin testul "heat soak". In cuptorul de testare geamurile sunt pastrate la o temperatura medie de 290 grade C timp de 4 8 ore. Intercalar Orice material utilizat pentru a lipi doua sau mai multe foi de sticla sau alt material pentru a forma un laminat. Laminat Doua sau mai multe foi (de sticla) unite pe toata suprafata printr-un strat intermediar din material plastic (PVB, EVA, PET), care prezinta calitati de rezistenta la intindere, penetrare (in functie de tipurile de sticla si de materiale intercalare folosite si de numarul de straturi se poate obtine inclusive geam antiglont), transparenta, tinuta, elasticitate, design (in cazul laminatulului cu intercalar decorativ). Low-E (emisivitate joasa) O valoare scazuta de emitere( radiere) a energiei radiante absorbite. Energia radianta (caldura), de fapt undele lungi, sunt re-radiate spre sursa. Migratie Imprastierea sau curgerea unui element constitutiv al unui produs pe/in suprafetele adiacente. Parapet Este o sticla opacizata avand rolul principal de a masca elemente ale constructiei sau aspecte din interior pentru a nu fi vazute din afara cladirii. Opacizarea se poate face prin serigrafie cu culori ceramice sau cu folie poliesterica. Pentru a evita spargerea datorata stresului termic se recomanda securizarea. Pentru obtinerea unor efecte de continuitate a fatadei se recomanda utilizarea unor tipuri de sticla care au corespondent securizabil. Continuitatea optica poate fi influentata de lumina exterioara: - cer acoperit = discrepante mai mari intre zonele transparente si cele opace datorate intensitatii mari a luminii din interior si efectului de adancime creat in zonele opace;
cer senin ,stralucitor = dominanta vizuala este reflexia exterioara datorat intensitatii mari luminoase naturale de 50-100 de ori mai mare decat cea din interior.
Punct de roua Temperatura de punct de roua este temperatura la care umiditatea relativa atinge valoarea de 100%. Cand scade temperatura la umiditate constanta apare roua. Temperaturi de punct de roua pot sa apara in : interiorul camerei geamului izolant (un geam izolant nou trebuie sa aiba punctual de roua < -60 grade C) Aceasta valoare este o caracteristica de calitate a geamului izolant si ii asigura o durata mare de viata. suprafata dinspre camera a geamului izolant (poate aparea condensul cand se proiecteaza brusc aer cald pe suprafata rece a foii interioare sau cand in incapere se mentine aerul rece si umed). suprafata exterioara a geamului (rareori poate aparea condensul si pe exterior, de exemplu in diminetile reci si foarte umede, datorita racirii geamului izolant pe timpul noptii) acest condens dispare la aparitia primelor raze de soare. Securizare (sticla securizata / tempered / heat streghtened glass) Procedeu de intarire a sticlei la cald urmat de racirea brusca. Metoda consta in taierea la dimensiuni a panourilor de sticla cerute de proiect, prelucrarea marginilor si introducerea lor intr-un cuptor de securizare orizontal. In cuptor sticla este incalzita pana la aprox. 680 grade C. Imediat se trece la racirea rapida prin sisteme de ventilare, in mod uniform, pe ambele suprafete. Procesul de racire creeaza o configuratie specifica a zonelor de tensiune si compresie - datorita capacitatii de reactie a sticlei la diferentele de temperatura partea exterioara se raceste rapid si se intareste; prin racirea in continuare si a miezului sticlei se creaza o tensiune care porneste din exterior (tensiune de presare) spre interior (tensiune de suctiune). Aceste tensiuni ajung intr-o stare de echilibru, ceea ce confera produsului obtinut calitatile specifice sticlei securizate. Spider Dispozitive speciale formate din racorduri sferice elastice care permit deformarea libera sub efectul vantului. Sticla (taiata, gaurita ,securizata specific si supusa testelor heat soak) este prinsa de structura portanta printro structura intermediara care permite distribuirea incarcarilor (vant, propria greutate, etc.) formand un invelis elastic. Sputerizare Tehnologie de aplicare a unor straturi acoperitoare (metalice) pe diverse suprafete: sticla, poliesteri. Materialul care va fi aplicat, sub forma de placa metalica, este atasat unui electrod cu potential electric negativ ridicat. Electrodul si placa metalica tinta sunt izolate electric fata de peretele camerei de vid. Gazul de sputerizare (argon) este ionizat datorita campului electric
foarte puternic. Ionii de argon care au fost accelerati devin astfel capabili sa desprinda materialul de pe placa tinta, ca rezultat al procesului de coliziune. In continuare materialul desprins se va depune pe suprafata suport (sticla, poliester). Prin acest procedeu se pot depune metale, oxizi metalici , aliaje. Stres termic Exista situatii in care este obligatorie calirea / securizarea sticlei pentru a rezista stresului indus termic intr-un anume tip de sticla. Acest stres este provocat de o serie de factori care tin de proiect : tipul de sticla cerut , zonele de umbrire si desenul acestora. , amenajarile interioare de opacizare si care pot provoca spargerea sticlei daca nu sunt luati in considerare . In industria sticlei se cunoaste foarte bine tipul de spartura provocata de stresul termic , ca si alte modele de sparturi,provocate din cauze mecanice ( deterioare accidentala prin atingere cu obiecte contondente , montaj defectuos in rama,etc ) Ultraviolete Numele portiunii invizibile din spectrul luminos cu lungimi de unda mai scurte de 390 nanometri. Valoarea g (valoarea transmisiei de energie) Valoarea g masoara in procente eficienta energetica totala a sistemului vitrat fata de radiatia solara in gama de lungimi de unda de la 300 la 2500 nm. Valoarea este normata prin EN 410. Cu cat valoarea g este mai mare cu atat va patrunde mai multa radiatie solara prin vitraj spre interior. Pentru o fereastra idealul din punct de vedere al transmisiei de energie valoarea g ar trebui sa fie 1,00 sau 100%. La sticla normala valorile sunt de 0,7 pana la 0,9. Un grad inalt de transmisie de energie inseamna o incarcare termica ridicata a interiorului. Geamurile care atenueaza caldura sunt capabile sa produca mai multa caldura decat cea care se pierde prin ele. Radiatia solara va fi absorbita de elementele de constructie interioare si canalizata spre interior sub forma de radiatie calorica care va fi apoi retinuta prin capacitatea de atenuare a ferestrei . Acest efect este necesar din punct de vedere energetic in timpul iernii, dar extrem de separator in timpul verii. De aceea se recurge in functie de climat la solutii complexe (LowE + alte tipuri de sticla) Valoarea K (vezi valoarea U) Valoarea Ug Coeficietul de transfer termic reprezinta cantitatea de caldura care trece prin 1 mp de vitraj intr-o unitate de timp,la o diferenta de temperatura de 1 grad intre aerul din exterior si cel din interior. Cu cat este mai mica valoarea Ug cu atat este mai mare capacitatea de izolare a sistemului vitrat. Unitatea de masura a valorii U este W/mpK. Valoarea Ug inlocuieste valoarea Uv valabila in trecut (conf. EN 673 / 674)
Valoarea Ug se masoara in principiu cu o diferenta de temperatura (delta T) de 15 K. Pana acum valoarea Uv se baza pe o diferenta de temperature de 10K. Aceasta modificare in normativele europene a dus la marirea fostelor valori masurate K cu cca 0,1 W/mp K. Pentru masurarea transferului caloric un rol important il joaca patru parametri: emisivitatea peliculelor functionale acoperitoare, camera distantoare, tipul gazului utilizat si gradul de umplere. Valoare U echivalent (valoare de bilant U) Castigurile pasive de energie solara realizate numai prin intermediul sticlei sunt considerate sub forma de valori echivalente U (Ukeq, F). Aceasta valoare se refera la aportul de energie solara aferent pozitiei fata de soare a suprafetelor vitrate ale ferestrelor. Valoarea de bilant U se formeaza din valoarea locala U a ferestrei (Uw), din transmisia totala de energie a vitrajului (gV) si din coeficientul de radiatie (S) in functie de pozitia fata de soare. Valori ale transferului de radiatie prin sticla Absorbtia Cantitatea de radiatie solara absorbita de vitraj. Absorbtia transforma energia radiata in energie calorica si conduce la incalzirea sticlei absorbante. Reflexia de energie solara In spectrul solar, procentajul de energie solara care este reflectata de suprafata (suprafetele) de sticla. Transmisia de energie solara Procentajul de energie ultravioleta, vizibila si infrarosie din spectrul solar care este transmisa prin sticla. Valori ale transferului de lumina vizibila Transmisie de lumina vizibila (eficienta luminoasa) Procentul de lumina vizibila (380-780 nm) din spectrul solar care este transmisa prin sticla. Valoarea eficientei luminoase depinde de grosimea sticlei, de compozitia chimica, culoare si straturile acoperitoare. Foaia de sticla float clara are o valoare de 0,90 (permite trecerea a 90% din lumina vizibila), iar geamul izolant normal, clar, fara acoperiri de cca 82%. Datorita produselor noi cu acoperiri speciale (Low E) se ajunge la o transmisie de lumina vizibila asemanatoare sticlei float clara, dar cu 60% mai multa protectie calorica. Reflectie de lumina vizibila Procentul de lumina vizibila din spectrul solar care este reflectata pe suprafata sticlei.
Normative publicate pana in luna aprilie 2005
* EN 572-1: Productia de sticla pe baza de siliciu - Definitie si proprietati fizice/mecanice; partile 2-7 se refera la geamul float, armat, tras, sablat, tras/sablat si artistic (armat sau nearmat), sectiunile fiind completate/revizuite in anul 2004; * EN 572-8: Transportul si taierea sticlei; * EN 572-9: Evaluari de conformitate, standarde de produs * EN 1748-1: Sticla borosilicatica; * EN 1748-1-1: Definitie si proprietati fizice/mecanice; * EN 1748-1-2: Evaluari de conformitate, standarde de produs; * EN 1748-2: Sticla ceramica; * EN 1748-2-1: Definitie si proprietati fizice/mecanice; * EN 1748-2-2: Evaluari de conformitate si standarde de produs. * EN 14178: Produse din sticla pe baza de siliciu in solutie alcalina * EN 14178-1: Geam float; * EN 14178-2: Evaluari de conformitate si standarde de produs. * EN 1863: Sticla semisecurizata "heat strengthened"; * EN 1863-1: Definitie si descriere; * EN 1863-2: Evaluari de conformitate si standarde de produs. * EN 12150: Sticla securizata prin metode termice; * EN 12150-1: Definitie si descriere; * EN 12150-2: Evaluari de conformitate si standarde de produs. * EN 12337: Sticla securizata prin metode chimice; * EN 12337-1: Definitie si descriere; * EN 12337-2: Evaluari de conformitate si standarde de produs. * EN 13024: Sticla securizata borosilicatica; * EN 13024-1: Definitie si descriere; * EN 13024-2: Evaluari de conformitate si standarde de produs. * EN ISO 12543 1-6: Sticla laminata; * UAP: EN ISO 12543-2: Amendamente privind testul cu pendul; * EN 1279: Geam termoizolant; * EN 1279-1: Generalitati si tolerante dimensionale; * EN 1279-2: Metode de testare a andurantei si cerinte de rezistenta la penetrarea vaporilor; * EN 1279-3: Teste de insertie pentru gaz inert, concentratie, pierderi; * EN 1279-4: Metode de testare a proprietatilor fizice ale sigilarilor; * EN 1279-6: Controlul productiei intreprinderii.
* EN 1036: Oglinzi din sticla float acoperita cu argint. * EN 1096: Sticla acoperita cu strat special; * EN 1096-1: Definitie si clasificare; * EN 1096-2: Cerinte de calitate si metode de testare a produselor din clasele A, B si S; * EN 1096-3: Cerinte de calitate si metode de testare a produselor din categoriile C si D; * EN 1096-4: Evaluari de calitate si standarde de produs. * EN 1051-1: Blocuri din sticla si unitati de pavaj. * EN 1288 1-5: Documente si metode referitoare la masurarea rezistentei mecanice. * EN 12603: Proceduri de verificare a incadrarii in intervalele distributiei Weibull. * EN 410: Determinarea luminozitatii si caracteristicilor de protectie solara ale vitrajelor; * EN 673 Determinarea coeficientului de transfer termic (U) - metode de calcul; * EN 673 A1: Amendament privind insertia de Xenon in cavitatea geamului termoizolant; * EN 673 A2: Amendament privind corectiile in metoda de repetitie; * EN 674: Determinarea coeficientului de transfer termic (U) - metoda "farfuriei incalzite"; * EN 675: Determinarea coeficientului de transfer termic (U) - metoda fluxului de caldura; * EN 12898: Determinarea emisivitatii; * EN ISO 14438: Determinarea balantei energetice - metode de calcul. * EN 12758: Geamuri fonoizolante - Descrierea produsului si determinarea proprietatilor. * EN 357: Ansambluri de sticla transparenta sau translucida rezistenta la foc Clasificari; * EN 357:2004: Revizuire a EN 357. * EN 12600: Testul cu pendul - Clasificare si metode de testare prin impact mecanic a sticlei float.
* EN 356: Vitraje de siguranta - Testare si clasificare a rezistentei la efractie; * EN 1063: Vitraje de siguranta - Testare si clasificare a rezistentei la arme de foc; * EN 13541:Vitraje presiunea exploziei. de siguranta - Testare si clasificare a rezistentei la
Standarde europene in curs de aprobare (aprilie 2005) In asteptarea publicarii * prEN 14449: Sticla laminata si conformitate si standard de produs; * prEN 14179-2 Sticla de siguranta Evaluari de conformitate si standard de * prEN 1279-5: Geam termoizolant produs; La votul formal * prEN 14179-1: Sticla de siguranta Definitie si descriere; geam laminat/securizat - Evaluari de intarita la cald testata la soc termic produs; Evaluari de conformitate si standard de
intarita la cald testata la soc termic
* prEN 14321-1: Sticla alcalina intarita la cald - Definitie si descriere; * prEN 14321-2: Sticla alcalina intarita la cald - Evaluari de conformitate si standard de produs. * EN 410: Erata la versiunile E si F.
Normative aflate pe agenda de lucru a Comisiei Tehnice Europene 129
* prEN 13022-1: Sticla in constructii - Sigilanti pentru fatade structurale Produse din sticl pentru sisteme structurale, structuri din sticla mono/multistrat; * prEN 13022-2: Sticla in constructii - Reguli de asamblare; * prEN xxx: Sticla in constructii - Standarde de produs pentru impermeabilitatea la radiatiile ultraviolete a materialelor de etansare utilizate la executia de geam termoizolant si fatade structurale. * prEN 1051-2: Blocuri din sticla si unitati de pavaj - Evaluari de conformitate si standard de produs; * prEN ISO 14439: Cerinte de vitrare : utilizarea caramizilor din sticla; * prEN 12488: Cerinte de vitrare - Reguli de asamblare.
Amendamente la versiunile in limba engleza
* prEN 12725-1: Structuri din blocuri de sticla - Design, dimensionari si performante (eliminarea WI - work item); * prEN 13474-1: Design al panourilor din sticla - Baze generale de design (eliminarea WI); * prEN 13474-3: Design de incarcari in linie si concentrate (eliminare WI).
Normative in curs de modificare
* WI ??: Produse din sticla pe baza de siliciu si alumina - Definitie si proprietati fizice/mecanice; * WI ??: Evaluari de conformitate si standard de produs.
Propuneri de normative, discutate in grupuri de lucru
* WI 00129058: Terminologie; * WI ??: Usi realizate integral din sticla (fara rame) - Standard de produs; * WI 00129093: Pardoseli din beton armat si pavele din sticla; * prEN 13474-2: Design-ul panourilor din sticla si al produselor cu incarcari distribuite uniform; * WI ??: Stresul termic al vitrajelor; * WI ??: Sticla acoperita cu pelicula polimerica adeziva - Standard de produs, partile 1 si 2; * WI ??: Pelicula polimerica adeziva - Standard de produs, partile 1 si 2. Normative refuzate de Comisia Tehnica 129 a CEN
* WI 00129041: Supravegherea aplicarii standardelor si metode de testare a produselor din sticla; * prEN 13424: Sticla borosilicatica semisecurizata ( heat strengthened ) , partile 1 si 2; * prEN 12543-8: Sticla de siguranta laminata si laminata/securizata - Evaluari de conformitate a sticlei laminate/securizate; * prEN 12725-2: Structuri din blocuri de sticla: Evaluari de conformitate si standard de produs; * prEN 1098: Determinarea coeficientului de transfer termic (U) Metoda calibrarii si a "cutiei calde"; * WI 00129046: Determinarea transmitantei sticlei pentru radiatiile cu lungime de unda lunga; * prEN 357-2: Standarde de rezistenta la foc; * WI 00129022: Test pentru sticla suspendata.
INSTRUCTIUNI DE MANIPULARE SI INTRETINERE A STICLEI
Sticla arhitecturala utilizata in proiectele rezidentiale si comerciale a devenit din ce in ce mai sofisticata ca urmare a cerintelor de performanta tot mai inalte: eficienta energetica, durabilitate, siguranta, design. Produsele finite au un grad mare de tehnicitate inclusa si de aceea pretind la randul lor o mare atentie la punerea lor in opera ca si la intretinerea ulterioara. Punere in opera Produsele din sticla au nevoie de conditii corecte de depozitare la santier, manipulare si montaj si protectie pe tot parcursul etapei constructive. In timpul procesului de fabricatie si montaj se vor evita orice fel de actiuni care pot deteriora suprafetele sau marginile. Pe santier vor fi depozitate in zone care nu pot influenta in vreun fel estetica si functionalitatea produselor (fara chimicale, umezeala excesiva, atacuri mecanice si spargeri datorate unor lucrari adiacente de constructie sau sisteme nepotrivite de curatare). De obicei geamurile, usile si cupolele pentru lucrari rezidentiale sunt aduse pe santier gata montate in rame, in timp ce vitrajele comerciale sunt de multe ori livrate ca atare si montate ulterior. In ambele situatii este obligatorie o depozitare corepunzatoare. Se va tine cont de indicatiile producatorului in privinta cerintelor de depozitare, manipulare si instalare, inainte de a incepe punerea in opera. In planificarea livrarilor executantul va minimaliza timpul de depozitare la santier pana la punerea in opera. Se vor alege locuri de depozitare intermediara acoperite, ventilate, ferite de ploaie sau scurgeri de apa (se va evita mentinerea apei pe zona de margini), in afara unor zone de trafic intens; se va reduce la minim manipularea lor in santier. Se vor asigura pentru a nu provoca accidente si se va inconjura zona de depozitare cu panglici de avertizare. Nu se vor depozita in apropierea unor agenti corozivi cum ar fi cimentul, betonul proaspat sau tencuielile sau in apropierea unor zone cu activitati cum ar fi vopsire, tratamente antifoc, slefuire, etc. Se vor inspecta zilnic pentru a observa din timp eventualele probleme. Se vor executa lucrari de montaj numai in conditii profesioniste, conform standardelor europene in vigoare.
Dupa instalare se vor asigura conditii proprii de prevenire a deteriorarilor pana la darea in folosinta. Restrictiile impuse la depozitare raman valabile si dupa punerea in opera, pentru protectia la agenti chimici sau actiuni mecanice. Lista cu deteriorari care apar dupa instalare si care sunt cauzate de manipularea improprie: 1.Defect: sticla umeda care duce la o permanenta coroziune a suprafetei. Cauza: depozitare in exterior, neacoperita; ventilare inadecvata; nesepararea geamurilor in timpul depozitarii. 2.Defect: Deteriorari ale suprafetei sau marginilor. Cauza: Protectia insuficienta la depozitare; expunere in locuri riscante. 3.Defect: Atac chimic si coroziunea suprafetei. Cauza: Stropirea cu / sau scurgerea unor materiale chimice in timpul lucrarilor de tencuire, zugravire, la acoperis, etansari, etc; protectie insuficienta si loc de depozitare nepotrivit. 4.Defect: Deteriorari ale suprafetei (urme de sudura) si reducerea duritatii. Cauza: Pozitionarea sticlei in vecintatea unor activitati de sudura. 5.Defect: Corodarea suprafetei si pete de ciment sau scurgeri de tencuiala. Cauza: Depozitarea inadecvata si / sau neprotejarea sticlei inainte de montaj; necuratarea prompta, in mod regulat a suprafetelor pe perioada lucrarilor de constructie. Intretinerea sticlei in timpul lucrarilor de constructie Daca sticla este expusa unor riscuri de deteriorare se va informa imediat constructorul pentru corectarea situatiei. Daca au aparut zgarieturi adanci, pete de sudura, atingerea cu materiale fierbinti metalice care pot afecta integritatea structurala a sticlei se va trece la schimbarea acesteia. Daca suprafetele au venit in contact cu materiale periculoase (ciment inmuiat, mortar, tencuiala foarte alcaline) se vor curata imediat de catre personal specializat, conform normelor de intretinere specifice fiecarui tip de sticla . Daca sistemele obisnuite de curatare nu sunt eficiente se va trece la masuri mai agresive numai dupa consultarea fabricantului de sticla, pentru a nu inrautati situatia. Imediat ce apare o murdarie sau un reziduu se va curate atat suprafata interioara cat si cea exterioara a sticlei. Inainte se va verifica daca e vorba de o sticla clara sau colorata, reflectiva si in ce pozitie se afla eventualele straturi acoperitoare. Pe sticla reflectiva se vad mai rapid deteriorarile, dar cand este curatata se poate indeparta din greseala stratul 2
acoperitor. Se va evita curatarea geamurilor colorate sau reflective in bataia soarelui datorita incalzirii lor excesive si in prezenta vantului datorita riscului de imprastiere a solutiei de spalare. Curatarea va incepe din partea de sus a cladirii spre cea de jos pentru a evita ramanerea unor reziduuri si solutii de spalare pe sticla la inaltime. Actiunea de curatare va incepe prin inmuierea suprafetelor cu apa curata pentru dizolvarea murdariei. Se va aplica o solutie non-abraziva cu ajutorul unor materiale moi si se va indeparta imediat cu o racleta, fara ca partile metalice sa atinga sticla. Se vor indeparta toate resturile de solutie din golurile de la imbinari pentru a evita deteriorarea materialelor de etansare. Este foarte importanta lumina in momentul curatarii, pentru a se observa eventualele zgarieturi, etc. Se recomanda acoperirea suprafetelor vitrate cu o folie de protectie pe toata perioada realizarii lucrarilor de constructie. Cele mai frecvente deteriorari ulterioare apar atunci cand se executa in apropiere o serie de lucrari de finisare cum ar fi: vopsire, zugravire, lucrari in metal, amenajari interioare, etc.Nu se vor executa lucrari de sudura sau lustruire in zona ramelor fara ca sticla sa fie protejata in prealabil. NU se vor utilize lame metalice, cutite, sau orice unealta taioasa pentru indepartarea impuritatilor. Acestea pot cauza zgarieturi chiar impreceptibile dar care evolueaza in timp. Conditiile de depozitare ca si lucrarile de constructie pot conduce la formarea de pete oxidate pe suprafata sticlei. Pentru indepartarea acestora ar putea fi nevoie de solutii mai agresive, dar numai dupa consultarea fabricantului de sticla. Vor exista planuri regulate de curatare a sticlei pe perioada realizarii constructiei. Dupa terminarea lucrarii va avea loc asa numita prima spalarecare va indeparta toate urmele aparute in timpul constructiei. Lucrari de intretinere pe termen lung Sticla ca si component al fatadelor este supusa acelorasi procese de murdarire ca si restul cladirii. In functie de timp, localizare, climat si situatia constructiva pot aparea o serie de modificari chimice sau fizice datorate acumularilor de impuritati la suprafata sticlei. De aceea este necesara o curatarea regulata a acestora. Proprietarii trebuie sa asigure partilor vitrate un capitol aparte in programul general de intretinere a cladirilor. Personalul de intretinere va fi avertizat despre instructiunile specifice de curatare . Se vor respecta aceleasi principii ca la curatarea din timpul constructiilor. Se vor utiliza numai materiale moi ca: bureti curati, piele, raclete de guma, etc. si solutii neutrale. Daca au aparut pete de grasime sau resturi de materiale 3
izolante se pot folosi si solutii diluante obisnuite ca spirtul sau isopropanolul. Nu se vor utiliza amestecuri alcaline, acizi sau substante cu continut de fluor, silicon. Se va preveni atingerea sticlei cu partea metalica a uneltelor de curatare. Urmele lasate de degete, grasimile sau petele de mastic, vopsea pot fi indepartate cu solventi ca acetone, metil etilcetona sau amoniac, cu conditia insa ca acestea sa nu atace sigilantul si sa patrunda in interiorul geamului izolant. Nu se va lasa mult timp apa sa stationeze pe sticla, pentru ca aceasta va antrena stationarea unor impuritati care in timp provoaca deteriorari grave suprafetelor. De aceea este obligatorie curatarea regulata a suprafetelor vitrate, atat in faza de constructie cat si in faza de exploatare. Daca nu se indeparteaza imediat resturile de substante agresive de pe suprafata sticlei aceasta conduce la o deteriorare in timp: matuire, zgariere, efect de gravura, etc. Se va curata intotdeauna sticla dupa perioade mai lungi de ploi. Sticla metalizata sau sticla cu acoperiri exterioare vor avea un regim de curatare special. Se va recunoaste in primul rand pozitia acoperirii (Ex: fata 1=fata supusa intemperiilor). O curatare necorespunzatoare poate duce nu numai la alterarea aspectului optic al suprafetei, dar si la pierderea unor proprietati fizice prin indepartarea stratului functional. Sticla securizata sau semisecurizata nu are aceeasi planeitate cu sticla obisnuita. Nu se va utiliza nici un sistem de slefuit daca se doreste eliminarea unor defecte aparute la suprafata. Ca si la sticlele cu strat acoperitor acest sistem este interzis pentru ca vatama structura materialului. In cazul geamului securizat va conduce la modificarea duritatii acestuia si va periclita chiar siguranta elementului constructiv. Curatarea pardoselilor de sticla In principiu pardoselile ar trebui sa se poata curate foarte usor, adica folosind metodele traditionale de curatare casnica : solutii de curatare, carpe, spray-uri, masina de spalat podele, etc. O problema in plus o constituie stratul antiderapant aplicat pe suprafata podelei (prin folii speciale, serigrafie, etc.). Pentru aceste zone rugoase este nevoie de o curatare mai profunda (cu masini cu perii rotative si dispersie de apa). Prin utilizarea acestora insa in timp stratul antiderapant se consuma la randul lui si isi pierde din eficienta. Va fi nevoie de mare atentie la solutia folosita, la dozare, temperatura si presiunea de spalare, perii, aspirare, etc. Pentru suprafetele foarte striate se recomanda curatarea in etape, cu aspirarea imediata a apei si lichidului de spalare. Se pot obtine rezultate bune si la spalarea cu vapori.
FENOMENUL DE MIGRARE
Material furnizat de IGK Frankfurt (producator de materiale de sigilare geam izolant)
Deteriorari ale geamului termoizolant datorate montajului in tamplarie cu sisteme de etansare incompatibile. 1. Fotografii relevante asupra unor exemple de deteriorari 2. Motivatii de ordin fizic 3. Metode de laborator pentru analizarea, respectiv testarea preventiva a materialelor de etansare pentru montaj 4. Norme de montaj al geamului termoizolant in tamplarie 5. Stoparea efectului de migrare 6. Consecinte practice pentru producatorul de geam termoizolant.
1. Fotografii relevante asupra unor exemple de deteriorari

Imaginea 1: patrunderea butilului de sigilare primara (PIB) in interiorul unitatii de geam izolant
1. Typical damage
Pic. 1: Migration of PIB-Primary sealant into the window cavity
Imaginea 2: patrunderea butilului de sigilare primara (PIB) in interiorul unitatii de geam izolant (vedere laterala)
1. Typical damage
Pic.2: Migration of PIB-Primary sealant into the window cavity (opposite side)
Imaginea 3: patrunderea butilului de sigilare primara (PIB) in interiorul geamului izolant. Silicon la sigilarea secundara.
1. Typical damage
Pic. 3: Migration of PIB-Primary sealant into the window cavity Silicone on the secondary sealant
Imaginea 4: dizolvarea pana la curgere a butilului
1. Typical damage
Pic. 4: Extreme dissolution of the primary sealant
Imaginea 5 + 6: dizolvarea pana la curgere a butilului (vedere laterala)
1. Typical damage
Pic. 5 + 6: Extreme dissolution of the primary sealant (opposite side)
Imaginea 7: situatie extrema: revarsarea diluantului din butilul de sigilare primara in spatiul intracameral al geamului termoizolant
1. Typical damage
Pic. 7: Extreme case of migration of plasticiser into window cavity
Imaginea 8: umplere anteriora cu silicon pe toata suprafata (montaj uscat) Imaginea 9: detaliu la imaginea 8
1. Typical damage
Pic. 8 Solid filling to rear with Silicone
Pic. 9 see pic. 8
Imaginea 10: umplutura anterioara cu silicon fara cale
1. Typical damage
Pic.10 Silicone filling to rear without block
2. Motivatii de ordin fizic

Fiecare substanta are tendinta de a se descompune uniform. Ipoteza ( premiza ) : 1. Solubilitate = Compatibilitate 2. Mobilitate = Capacitate de migratie
Imaginea 8: exemplu: descompunerea cernelii in apa
2. Basic physics
Pic. 8
Example: Dispersion of ink in water
Imaginea 9: starea la iesire
2. Basic physics
Pic. 9 Starting point
Phase 1 Glazing sealant (mostly silicone) Phase 2 Secondary seal (PU or PS) Phase 3 primary seal (PIB)
Faza 1 Material de sigilare la montajul in rama (mai ales silicon) Faza 2 Sigilarea secundara (Poliuretan sau Tiocol) Faza 3 Sigilarea primara (Butil)
Imaginea 10: Migratie demarata
2. Basic physics
Pic. 10 beginning migration
Phase 1 Glazing sealant (mostly silicone) Phase 2 Secondary seal (PU or PS) Phase 3 primary seal (PIB)
In spite of very little solubility in the secondary sealant, mobile substances will migrate into the primary seal
Faza 1 Material de sigilare la montajul in rama (mai ales silicon) Faza 2 Sigilarea secundara (Poliuretan sau Tiocol) Faza 3 Sigilarea primara (Butil) Chiar si la o solubilitate extrem de scazuta in materialul de sigilare secundara anumite substante cu capacitate de migratie ajung in sigilarea primara.
Imaginea 11: Migratie neintrerupta cu dizolvarea sigilarii primare
2. Basic physics
Pic. 11 Advanced migration with disolution of the primary seal
Phase 1 Glazing sealant (mostly silicone) Phase 2 Secondary seal (PU or PS) Phase 3 Primary seal (PIB)
The secondary seal is still fully in function while the primary seal is softening
Faza 1 Material de etansare pentru montajul in rama (mai ales silicon) Faza 2 Sigilare secundara (Poliuretan sau Tiocol) Faza 3 Sigilare primara (Butil) Sigilarea secundara este in continuare activa, sigilarea primara se dizolva total.
3. Metode de laborator pentru analizarea, respectiv testarea preventiva a materialelor de etansare pentru montaj in rama.
Cercetarile de laborator vor fi efectuate conf. DIN 52452 Partea a treia "Compatibilitatea materialelor de etansare" esantioanele de proba cu sigilarea secundara activata vor fi acoperite cu sigilare primara si silicon Esantioanele de proba vor fi supuse de trei ori urmatorului ciclu pentru accelerarea migratiei: 3 zile la 70 grade Celsius - aer 1 zi la 23 grade Celsius - apa distilata 2 zile la 70 grade Celsius - aer 1 zi la 23 grade Celsius - apa distilata Analiza are loc prin imbinarea testului de rupere si a termogravimetriei, adica masurarea pierderii de greutate a unui esantion de cca. 250 mg intre 25 si 800 grade Celsius. Exemplu: analizarea cazurilor de deteriorare prezentate la inceput. O proba din siliconul de pe rama a dat urmatoarea diagrama: - la 291 grade Celsius pierdere tipica a extenderului. Diagrama comparativa a sigilarii primare cu IGK111 Nici o pierdere de greutate la cca. 300 grade Celsius Analiza unui esantion cu sigilare primara aplicata pe foaia de sticla La cca 307 grade piedere evidenta de greutate a extenderului.
10
4. Norme de montare a geamului termoizolant in ferestre .

Regulile cele mai importante sunt : 1. DIN 18545 partea a treia "Etansarea vitrajelor cu materiale de sigilare" =>stabilirea tuturor regulilor de baza 2. "Grupele de solicitare pentru vitrarea ferestrelor" de la IFT Rosenheim Aceste tabele au fost elaborate pentru ca: sa dea posibilitatea arhitectilor si birourilor de proiectare sa lucreze conform regulilor tehnice sa dea posibilitatea producatorilor de tamplarie, respectiv producatorilor de geamuri sa realizeze un vitraj corect Grupele de solicitare privind montarea geamului termoizolant in ferestre _____________________________________________________________ ____ Institutul pentru tehnica ferestrei Rosenheim Tema 4.83 _____________________________________________________________ ____ _________________Grupele de solicitare la vitrarea ferestrelor _____________
11
5. Evitarea problemelor legate de migratie
Practica astazi : Calare in loc de umplere anterioara a rosturilor "Materialul de etansare utilizat doar pentru fixare" Conform DIN 18545 p. 3 nu este permisa intreruperea pe lungime a imbinarii (Falzraum) prin calare sau alte metode in principiu contactul materialului de etansare cu sigilarea secundara a unitatii de geam termoizolant devine imposibil Posibilitati de contact numai in zona calelor volume minimale, deci potential de deteriorare extrem de mic
Pentru a evita problemele legate de migratie: respectati normele DIN 18545 p. 3 evitati umplerea rosturilor cereti informatii de la producatorul de cale si materiale de etansare despre aptitudinile acestora cereti liste cu cei mai cunoscuti producatori de siliconi si despre tipurile de siliconi admise pentru montaj atentie: avand in vedere rapidele transformari in formulele acestora, cereti informatii la zi de la producatorii/distribuitorii de siliconi
12
Consecinte practice pentru producatorul de geam termoizolant

- deteriorarile apar mai ales din lipsa de cunostinte asupra problematicii - oferirea de informatii cu caracter preventiv clientilor (producatorilor de ferestre) previne aparitia deteriorarilor si a reclamatiilor ulterioare. Compatibilitatea materialelor de sigilarea geamurilor multiplu izolante cu materialele de etansare a vitrajelor in rama La montarea geamurilor multiplu-izolante in rama ferestrei se utilizeaza materiale de etansare pe baza de silicon sau alte materii prime. In DIN 18545 partea a treia "Etansarea vitrajelor in rama cu materiale de sigilare" ca si in "Grupe de solicitare la vitrarea ferestrelor" elaborate de IFT Rosenheim sunt prezentate toate conditiile de baza pentru realizarea unei vitrari corecte in rama. Conform acestora nu este permisa umplerea rosturilor ferestrelor cu material de etansare si nici blocarea acestora pe lungime cu cale sau alte solutii asemanatoare decat in cazuri foarte speciale. In situatia in care se umplu rosturile cu materiale de etansare slabe calitativ se poate intampla ca plastifiantul din compozitia acestora sa migreze patrunzand prin sigilatura secundara (Tiocol sau Poliuretan) pana in sigilatura primara (Butil). Butilul, a carui formula chimica prezinta asemanari cu plastifiantul migrat il absoarbe si se inmoaie la randul sau. Prin fluidizare butilul se scurge de pe marginea orizontala superioara a geamului in interiorul acestuia. In laborator s-au facut multe testari pentru clarificarea acestei probleme, utilizand diferite materiale de etansare existente pe piata. S-au construit probe multistrat in care au fost puse in contact materiale de sigilare secundara pentru geam izolant (Tiocol si Poliuretan) cu diferite tipuri de masticuri pentru etansarea ferestrelor la o temperatura de 70 grade Celsius. Durata testarii: 21 zile. Deteriorarile aparute sunt identice cu cele observate in practica si descrise mai sus. La contactul intre silicon sau orice alt mastic de etansare a ferestrelor realizat cu ajutorul unui plastifiant pe baza de hidrocarburi, butilul de sigilare primara s-a inmuiat si a devenit fluid. Forta de patrundere a acestor materiale plastifiante este atat de mare incat ele strabat tiocolul, ba chiar si poliuretanul, fara insa a le deteriora, dar ajung la butil pe care-l fluidifica. Pe baza acestor rezultate este clar ca e nevoie de o atentionare a producatorilor de ferestre, atunci cand utilizeaza materiale de etansare cu plastifianti capabili de migratiune. Este necesar ca producatorii de ferestre, inainte de a monta geamul in tamplarie utilizand cale din plastic si masticuri de etansare, sa ceara de la furnizorii lor o confirmare scrisa ca in aceste materiale nu se afla nici o substanta capabila de migratiune.
13
Cateva exemple de materiale de etansare siliconice pentru ferestre de pe piata germana compatibile cu materialele de sigilare secundara (Tiocol sau poliuretan) .
Producator( distribuitor) BUKA Chemie GmbH DL Chemicals Dow Corning GmbH EVT Dichtstoffe GmbH GE Bayer Silicones BV KAWO Karl Wolpers Otto Chemie Hermann Otto GmbH Sika GmbH Adolf Wurth GmbH & Co.KG Wacker Chemie GmbH
Tip de material BUKA ISO-Silikom Parasilco AM85-1 Parasilco Alcoxy 25 Parasilco Alcoxy 15 FC DC -897 EVT Fenster HPF Ultraglaze SSG 4000,SSG 4400 Silpruf Multisil KAWO SL 50,SL52,SL53,SL 54,SL 55,SL 59,TK 61,SG 64,MS 83 ,SK 86,SF 88,KD 87, Colorsil N Novasil S 7 Sikasil N plus Isosil 560 ( Art. Nr. 89221620) Fensterverglasungen: Elastosil 400 Masticuri de fatada stabile la intemperii: Elastosil (R) 300 Elastosil(R) 305 Elastosil (R)355 Elastosil (R) 600 Elastosil (R) 605
Tipurile exemplificate mai sus nu contin (conform specificatiei producatorului) nici un plastifiant organic care ar putea produce o deteriorare ageamului izolant la montarea in ferestre. Acesta este stadiul actual tehnic comunicat de producatori. Pentru orice modificari ulterioare in formulele chmice acestia sunt direct responsabili si este bine sa li se ceara informatii inainte de utilizarea produselor respective.
14
STABILITATEA IN TIMP A PROCENTULUI DE UMPLERE CU GAZ IN INTERIORUL GEAMULUI IZOLANT

RAPORT AL INSTITUTULUI DE FIZICA APLICATA TNO EINDHOVEN
RATA DE PIERDERE A GAZULUI IN GEAM TERMOIZOLANT SIGILAT CU BUTIL SI POLIURETAN DUBLU COMPONENT Data raportarii: 13 martie 2000 Firma beneficiara: IGK ISOLIERSKLEBSTOFFE GmbH / FRANKFURT/MAIN La cererea firmei IGK, producator de materiale de sigilare pentru geamuri termoizolante s-a efectuat o determinare a ratei pierderilor de gaz intr-un geam izolant. Metoda folosita este conforma cu standardul European prEN1279 - Partea a 3 a. S-au examinat urmatoarele probe: geam termoizolant 350x500; 4/12/4 float clar / bagheta distantoare otel indoita / sita moleculara 3A pe doua lungimi / sigilare primara cu butil IGK 511 / sigilare secundara cu poliuretan dublu component IGK 111 / umplere cu gaz: Argon 90%.
Metoda de testare Dupa ce au sunt supuse unui proces de imbatranire accelerata, efectuat conform prEN 1279 - Partea a 3 a, doua geamuri termoizolante se instaleaza in rama. Se lasa un spatiu intre rama si geamul izolant, si ulterior se umple cu heliu pana la eliminarea totala a aerului (timp de umplere: 48 de ore). In etapa urmatoare se inchide rama, astfel incat argonul care s-ar pierde prin geamul izolant sa poata fi colectat in spatiul dintre acesta si rama. Timpul de colectare pentru aceasta etapa este de 20 la 24 de ore. Argonul colectat este transferat in asa numita "trapa rece" (nitrogen lichid). Dupa colectarea in aceasta trapa rec , argonul inghetat este transferat in apa fierbinte. Ca rezultat argonul se va evapora si va fi transformat de fluxul de heliu intr-un cromatograf de gaz. Se determina apoi cantitatea de argon si prin recalculare se poate determina nivelul de pierdere de gaz per timp (per an). Metodele si formulele de calcul sunt descrise in detaliu in Standardul European prEN1279 - Partea a 3 a. Rezultatele testului efectuat Geamurile au fost imbatranite accelerat conform prEN1279 - Partea a 3 a. Procentajul de umplere cu gaz Dupa determinarea ratei de pierdere bazata pe situatia teoretica a unei umpleri cu gaz a geamului izolant de 90%, s-a determinat procentajul actual de umplere. Dupa testare nivelul de umplere a unitatilor de geam izolant a fost de 89,5 +/- 0,5% Argon.
Determinarea ratei de pierdere a gazului Rata de pierdere a gazului in primul geam izolant a fost de 0,59% pe an si a celui de al doilea geam izolant de 0,54% pe an la un procentaj de umplere de 90%. Aceasta inseamna ca ambele unitati corespund cerintelor standardului prEN1279 - Partea a 3 a. Comentariul producatorului de materiale de sigilare: IGK FRANKFURT "Dupa cum reiese din acest raport testul a demonstrat o rata de pierdere de 0,59%, respectiv 0,54 % pe an din cantitatea totala introdusa, fiind mult sub limita maxima de pierdere admisa de 1% pe an. Deoarece in situatia normala pierderile sunt inca si mai mici decat in conditii de testare (pierderea de gaz se refera intotdeauna la cantitatea efectiva care exista in interiorul geamului - de exemplu daca ar exista numai 10% de la inceput, pierderea n-ar fi de 0,54% din tot, ci numai din acest rest, deci 10x 0,54% = 0,054%), rezulta in mod evident ca retentia de gaz este extreme de mare, deci, ca si dupa trecerea multor ani, prin utilizarea materialelor de etansare testate poliuretan si butil, geamul isi va pastra calitatile termoizolante".
MANUAL DE TOLERANTE DIRECTIVE PRIVIND APRECIEREA CALITATII VIZUALE A GEAMURILOR

GEAMURI IZOLANTE * Testare Testarea calitatii optice se face de la o distanta de cca 1 metru fata de suprafata sticlei si dintr-un unghi de observare care sa corespunda amplasarii normale a geamului in rama. Testarea se realizeaza la lumina de zi difuza (de exemplu cu cer acoperit), fara lumina solara directa sau artificiala.
GEAM IZOLANT
Norme valabile: B 3738; EN 1096-1; PR EN 1279, Directive pentru aprecierea calitatii vizuale a geamurilor izolante conf. HADAMAR, Directive pentru utilizarea si prelucrarea geamurilor izolante. Tolerante de grosimi STRUCTURA Dublu izolant Triplu izolant Cu foi securizate Cu geam laminat din doua foi de sticla (fara a se lua in considerare folia intermediara) Cu foi de sticla curbate, indoite, etc.
+/+/+/+/-
1,0 2,0 1,5 1,5
mm /-2,0 mm mm mm
+3,0 /-1,5 mm
Tolerante dimensionale / imbinari Geamuri drepte </= 2000 mm lungimea cantului 2001-3500 mm lungimea cantului >3500 mm lungimea cantului Forme < / = 2000 mm lungimea cantului 2001-3500 mm lungimea cantului >3500 mm lungimea cantului 2,0 mm 2,5 mm 3,0 mm
2,0 mm 3,0 mm 4,0 mm
Spatiul pentru distantor Toleranta spatiului pentru bagheta distantoare este de +/- 2,5 mm
Tabel cu tolerante admise Zona F La fiecare unitate de geam sunt permise urmatoarele Deteriorari exterioare ale marginii sticlei, ca de ex. scoriatii, care nu influenteaza rezistenta geamului si nu depasesc zona de cant a geamului Scoriatii in interiorul sticlei fara capete in exterior, care sunt umplute cu material de etansare Resturi plate sau punctiforme cum ar fi zgarieturile nelimitat Incluziuni, bule, puncte, pete, etc. Suprafata geamului </=1 mp: max. 4 bucati </=3 mm diametru Suprafata geamului >/=1 mp: max. 1 bucata </=3 mm diametru la fiecare metru liniar pe lungimea cantului Reziduuri (punctiforme) in interiorul geamului izolant Suprafata foii de sticla </=1 mp: max. 4 bucati </=3 mm diametru fiecare Suprafata foii de sticla >1 mp: max. 1 bucata </=3 mm diametru pe fiecare lungime de cant Reziduuri (plate) in interiorul geamului izolant: gri albicios pana la transparent max. 1 bucata </=3 cmp Zgarieturi: suma zgarieturilor individuale: max 90 mm lungimea maxima a unei zgarieturi: 30 mm Zgarieturi : nu sunt permise aglomerari Incluziuni, bule, puncte, pete, etc. Suprafata foii de sticla </=1 mp: max. 2 bucati </=2mm diametru fiecare Suprafata foii de sticla </=2mp: max. 3 bucati </=2mm diametru fiecare Suprafata foii de sticla >2mp: max. 5 bucati </=2mm diametru fiecare Zgarieturi: suma zgarieturilor individuale: max. 45mm lungimea maxima a unei zgarieturi:15mm Zgarieturi : nu sunt permise aglomerari Numarul maxim de tolerante ca in zona R Incluziuni, bule, puncte, pete, etc. de la 0,5 <1,0mm sunt permise fara limitarea suprafetelor,dar fara aglomerari. Se considera aglomerare existenta a cel putin 4 incluziuni, bule, puncte, pete, etc. in interiorul unei suprafete cu un diametru de </= 20 cm
R+H
F = falt Latime 18mm R= zona de margine (directive mai putin severe) H= zona principala (cele mai severe directive) Directivele sunt valabile pentru calitatea optica a geamului izolant, cu precizarea ca se ia in considerare si responsabilitatea producatorului de sticla asupra indeplinirii functiunilor acesteia. Varietatea foarte mare a tipurilor de sticla face ca tabelul de mai sus sa nu poata fi considerat ca nelimitat. In cazul geamurilor speciale (ca de exemplu antifonic) se va tine cont si de domeniul de utilizare specific si de cerintele acestuia. * Directivele au fost elaborate conform consultantei tehnice a INSTITUT DES GLASERHANDWERKS FUER VERGLASUNGSTECHNIK UND FENSTERBAU HADAMAR si BUNDESVERBAND FLACHGLAS GROSSHANDEL ISOLIERGLASHERSTELLUNG, VEREDLUNG eV TROISDORF in 1996
Pentru sticla de baza sunt valabile normativele : DIN EN 572 Partea 1 - Produse de baza din sticla Kalk-Natron Partea 1 Definirea si proprietatile generale fizice si mecanice (inlocuieste partial DIN 1249 partea 10) DIN EN 572 Partea a 2 a - Sticla in constructii Produse de baza din sticla Kalk-Natron partea a 2 a Sticla float (inlocuieste DIN 1249 partea 3) DIN EN 572 Partea a 3 a - Produse de baza din sticla Kalk-Natron Partea a 3 a Sticla polizata armata DIN EN 572 Partea a 4 a - Produse de baza din sticla Kalk-Natron Partea a 4 a - Sticla float (inlocuieste DIN 1249 partea 1) DIN EN 572 Partea a 5 a - Produse de baza din sticla Kalk-Natron Partea a 5 a - Sticla ornament (impreuna cu DIN EN 572 Partea 6, inlocuieste DIN 1249 Partea a 4 a) DIN EN 572 Partea a 6 a - Produse de baza din sticla Kalk-Natron Partea a 6 a - Sticla armata ornament (impreuna cu DIN EN 572 Partea a 5 a, inlocuieste DIN 1249 Partea a 4 a) Conf DIN 572 Partea a 2 a - Sticla float se precizeaza tolerantele de grosime pe diferite tipuri de dimensiuni de sticla float Grosime 3 4 5 6 8 10 12 15 19 Tolerante in mm + / - 0,2 +/- 0,2 +/- 0,2 +/- 0,2 +/- 0,3 +/- 0,3 +/- 0,3 +/- 0,5 +/- 1,0
CULOAREA Toate materialele folosite la realizarea geamului izolant au o culoare care depinde de materialele de baza din care sunt formate si care devine cu atat mai vizibila cu cat materialul are o grosime mai mare. Pentru indeplinirea anumitor cerinte de economisire a energiei se utilizeaza foi de sticla cu straturi acoperitoare. Chiar si sticla cu strat acoperitor are propria ei culoare. Aceasta culoare proprie poate deveni vizibila in mod diferit in functie de unghiul de privire: frontal sau in profil. Culorile reflective dau o impresie optica diferita daca sunt privite din afara spre inauntru sau invers. In afara unor motivatii de ordin fizic, in crearea impresiei coloristice un rol important il are si sensibilitatea subiectiva a ochiului omenesc. Un rol important il joaca de asemenea conditiile de luminozitate si influentele tipului de lumina si felul in care cade asupra obiectului observat. De asemenea trebuie tinut cont de modificarile suferite de sticla in procesul de fabricatie. Niciodata nu este
posibila obtinerea unei uniformitati absolute, mai ales la tipurile de sticla cu strat acoperitor. Diferentele de ton se datoreaza continutului in oxizi de fier al sticlei, procesului de acoperire, stratului acoperitor si diferentelor de grosime a sticlei si a constructiei geamului, diferente care nu pot fi evitate si sunt tolerate. Mai ales in combinatiile de geam izolant in care se folosesc foi de sticla cu strat acoperitor sau serigrafiate/emailate, apar si mai evidente asemenea deosebiri. Culoarea geamului emailat este modificata / deviata de stratul acoperitor. Culorile proprii diferite ale straturilor acoperitoare devin foarte evidente in asemenea combinatii de geam izolant, configurand neomogenitati in cadrul unui vitraj de la o unitate de geam la alta fara ca acest fenomen sa poata constitui motiv de reclamatie din partea beneficiarului. APRECIEREA ZONEI VIZIBILE DE LA MARGINILE GEAMULUI In zona vizibila de la marginea geamului izolant pot aparea pe geam sau pe distantor diferite inscrisuri care tin de procesul de productie (de exemplu tipul de geam izolant, tipul de sigilant, etc.). In cazul geamurilor la care marginile nu sunt acoperite de rame pe una sau mai multe parti, se pot vedea in zonele de margine urme datorate procesarii. Anumite calitati ale geamului pot fi recunoscute si optic. Geamurile izolante cu strat acoperitor super selective cu protectie solara si calorica ating in domeniul luminii vizibile (380-780 nm) o transmisie maxima si in domeniul infrarosu (> 780 nm) o reflexie inalta. In zona de trecere a componentei luminii de 650-780 nm reflexia va fi perceputa de ochiul uman ca pata de culoare rosie, albastra sau verde, in functie de unghiul de observare. Datorita prezentei stratului acoperitor in apropierea celor doua straturi de material de etansare primara si secundara efectele de culoare descrise mai sus sunt si mai evidente pe o arie mai mare in functie de grosimea stratului de etansare. In cazul unor acoperiri supradimensionate in zonele de margine (de exemplu la decalaje) si / sau in situatiile cand se utilizeaza materiale de lipire speciale sunt admise neomogenitati limitate tehnic in zona de margine a geamului izolant. In functie de sistem pot aparea asemenea fenomene si pe suprafata muchiei cantului si in zonele de asigurare mecanica . DETERIORARI ALE SUPRAFETELOR EXTERIOARE La deteriorarea mecanica sau chimica care apare ulterior montajului geamului trebuie clarificata cauza. Sunt valabile de obicei normele si directivele: Technische Rechtlinien des Glaserghandwerks VOB DIN 18361 "Vergrlasungsarbeiten" DIN EN 572 "Glas im Bauwesen" si specificatiile producatorului.
CONSIDERATII DE ORDIN FIZIC Datorita cauzalitatii fizice sunt admise urmatoarele: Fenomene de interferenta Efect de dubla imagine Anisotropiile Condensul pe suprafata exterioara a geamurilor Hidrofilia la suprafata geamurilor (umidificarea) Fenomene de interferenta La geamul izolant din sticla float se pot intalni interferente in forma de culori spectrale. Interferentele optice sunt fenomene de aglomerare a doua sau mai multe unde de lumina care se intalnesc intr-un punct. Devin vizibile prin niste zone colorate mai mult sau mai putin intense, care se modifica prin presarea geamului. Acest efect fizic devine mai puternic datorita paralelitatii in plan a suprafetelor de sticla. Aceasta paralelitate permite o vizibilitate buna. Fenomenele de interferenta apar ocazional si nu pot fi eliminate. Efect de dubla imagine Geamul izolant are un volum de aer/gaz inchis prin etansarea secundara de margine, iar starea acestuia este influentata de presiunea barometrica, inaltimea fata de nivelul marii a locului producerii, ca si temperatura aerului in momentul dat si la locul producerii. La montarea geamului izolant intr-un loc diferit ca inaltime, la alte temperaturi si variatii ale presiunii barometrice (presiune inalta si joasa) apar curbari concave sau convexe ale foilor de sticla care compun geamul izolant si datorita acestui fenomen deformari optice. Efectele sunt inca si mai mari in cazul geamurilor cu constructie asimetrica (de exemplu geamuri fonoabsorbante, antisoc), caz in care formatul dificil al foii de sticla poate produce solicitari extreme asupra geamului izolant. De asemenea pot sa apara in mod mai mult sau mai putin evident efecte de oglidire multipla pe suprafata geamului izolant. Acestea pot deveni si mai evidente cand de exemplu fundalul vitrajului este inchis la culoare sau atunci cand foile de geam care-l compun sunt sticle cu strat acoperitor. Aceste fenomene tin de legile fizicii si apar la toate geamurile izolante. Anisotropiile Anisotropiiile sunt un efect fizic ca urmare a tratarii la cald a sticlei si rezulta din diferentele de tensionare interna a acesteia. In functie de unghiul de observare este posibila aparitia unui inel inchis la culoare si a unor straifuri in lumina polarizata si /sau observarea prin vitraje polarizante. Lumina polarizata este in mod normal continuta in lumina zilei. Marimea polarizarii depinde de vreme si de starea soarelui. Condensul pe suprafata exterioara a geamurilor (Tauwasserbildung) Condensul poate aparea pe suprafata exterioara a geamului cand suprafata sticlei este este mai rece decat aerul inmagazinat (de exemplu geamurile auto). Aparitia condensului pe suprafetele exterioare ale geamului izolant depinde de valoarea U-ului fosta valoare K, gradul de umiditate si circulatia aerului, si temperatura interioara si exterioara. Ca o urmare a "schimbului de radiere", in anumite conditii climatice (de exemplu nopti reci si clare) devine posibila formarea condensului pe
suprafata exterioara a geamului cu grad inalt de izolare termica. Acest condens dispare imediat ce geamul este din nou incalzit, de exemplu de radiatia solara. Aparitia condensului pe suprafata geamului din interiorul incaperii se datoreaza mai ales unei proaste circulatii a aerului in incapere, cu intreruperi datorate unor perdele, jaluzele, jardiniere, etc. ca si unui amplasament neeconomic al sistemelor de incalzire. La geamurile izolante cu o inalta atenuare calorica pot aparea fenomene de condens pe suprafata care da in exteriorul incaperii atunci cand umiditatea relativa exterioara este inalta si cand temperatura aerului este mai mare decat temperatura de la suprafata sticlei. Aerul interior al incaperilor contine in functie de temperatura o anumita cantitate de umiditate. Imediat ce s-a depasit punctul de roua pe suprafetele reci, acolo se poate depune condensul format din umiditatea continuta de aerul incaperii. Daca aerul exterior este mai rece decat cel interior suprafata interioara a geamului este intotdeauna mai rece decat aerul interior. Cu cat este mai scazuta valoarea U (fosta valoare K) a geamului izolant, cu atat este mai calda suprafata sa dinspre interiorul camerei si in aceleasi conditii cu atat mai rar apare condensul in interiorul camerei. Un factor important in aparitia condensului pe suprafetele reci este si gradul de satietate a aerului cu umiditate (bai, bucatarii, dormitoare). Solutia este asigurarea unei aerisiri corecte si regulate a incaperilor. Hidrofilia la suprafata geamurilor (umidificarea) Hidrofilia la suprafata sticlei pe partea exterioara a geamului izolant se poate evidentia in mod diferit la apasarea cu rola, cu degetele, la aplicarea etichetelor, la aspirare, sub influenta factorilor de mediu. La geamurile umede poate aparea formarea fenomenului de hidrofilie ca urmare a condensului, ploii sau apei de curatare. Aparitia unor fenomene pe suprafata exterioara a geamului In cazuri foarte rare se poate forma pe suprafata exterioara a geamului izolant o pelicula cetoasa de un gri laptos, care dupa un timp destul de indelungat, dupa multe spalari, dispare. Pana la ora actuala cercetarile de laborator arata ca este vorba de un strat organic. Cum in procesul de fabricatie atat a sticlei brute cat si a geamului izolant apar o serie de compusi organici, in anumite conditii date de mediul ambient, acestia pot contamina suprafata geamului si produce astfel de modificari. Efectele sunt si mai mari atunci cand pe santier geamurile se afla in prezenta unor diluanti continuti in materiale de constructie ca vopsele, mortar. Aceste fenomene nu sunt motiv de reclamatie si dispar in timp. Geamurile umplute cu gaz Datorita cerintelor functionale actuale majoritatea geamurilor izolante sunt umplute cu gaz. Pentru umplere se folosesc tehnici diferite. In functie de tehnologiile folosite, se pot vedea sau nu (in cazul umplerii automate in presa de copiere) gauri de umplere cu gaz pe suprafata baghetei distantoare.
DIRECTIVE PENTRU APRECIEREA VIZUALA A STICLEI SECURIZATE Aceste directive sunt valabile pentru sticla securizata plata utilizata in domeniul constructiilor. Conform acestor directive sticla securizata este un tip de sticla tratata la cald si racita brusc prin aer rece. Acest tratament o face rezistenta la lovituri, vant si schimbari de temperatura. In caz de spargere prezinta o structura tipica formata din bucatele foarte mici si regulate. Domeniul de valabilitate Cu aceste directive se pot face aprecieri asupra calitatii vizuale a geamului securizat din sticla reflectiva, decorativa, clara, colorata in masa. Se testeaza partea de geam care va fi vizibila si dupa montaj. Testare Testarea se face privindu-se prin sticla, si nu deasupra sticlei. Tolerantele admise la testare sunt prezentate tabel. nu se iau in considerare defectele cu dimensiuni </= 0,5 mm la sticla clara, colorata in masa nu se iau in considerare defectele cu dimensiuni </= 1,0 mm la sticla oglindata, decor, clara sau colorata in masa defectele de procesare care apar in mod frecvent la sticla oglindata mai ales sub forma unor intruziuni nu trebuie in general sa aiba un "camp" mai mare de 3 mm Testarea se face conform normelor: DIN 1249 1973 Testarea se face in conditiile in care: ochii privitorului vor fi la distanta de 1 m de geamul clar sau colorat in masa la sticla decor clara sau colorata in masa privitorul se va afla la o distanta de 1,5 m inaltime fata de mijlocul foii de sticla Observarea se va face dintr-un unghi de vedere care corespunde unghiului din care va fi privit dupa utilizare. De regula privirea trebuie sa cada direct pe sticla. Lumina va avea intensitatea corespunzatoare unei lumini naturale difuze.
Tolerante admise Tolerantele sunt descrise in tabelul urmator. Zona de valabilitate: Exclusiv sticla oglindata, clara si colorata in masa. zgarieturi deteriorari ale suprafetei care nu se pot simti cu degetele bule inchise intruziuni cristaline (particule netopite) deteriorari superficiale plate pe margini la canturile prelucrate scoriatii superficiale pe canturile prelucrate care nu influenteaza rezistenta geamului
Admisibilitate per unitate sticla oglindata si colorata in masa Zona Zagarieturi Bule inchise Incluziuni Deteriorari Scoriatii care nu cristaline netede ale usoare lasa urme marginilor *toate *toate canturile canturile F permise permise permise permise permise R Permise, Nu sunt Dimensiuni Dimensiunea Nu sunt dar nu in premise Permisa </= permise permise forma </=0,5 mm 0,5 mm Daca F=R Dimensiunea aglomerata Camp Dimensiunea Permisa </= permis Permisa </= 0,5 mm </=3mm 0,5 mm H Permise, Dimensiunea Dimensiunea dar nu in Permisa </= Permisa </= forma 0,5 mm 0,5 mm aglomerata pana la o lungime totala de 150 mm Datorita procesului de deformare termica se produce o modificare chimica si mecanica a calitatilor suprafetelor sticlei, cum ar fi aparitia unor puncte ("roller pick up"), sau urma rolelor, care nu pot fi evitate la aceste tipuri de sticla. * sa nu fie mai adanci decat 15% din grosimea foii de sticla F = zona de falturi Montantul geamului in structura ramelor - valabila numai pentru vitraje cu rame pe toate laturile; pentru vitrajele si sistemele de de usi din sticla cu canturi libere sunt valabile numai aprecierile pentru zonele H si R R = zona de margine. Suprafata de 5% din zona libera pe latime si inaltime H = zona principala In tabelul urmator sunt prezentate defectele tolerate cu testarea corespunzatoare : Zona de valabilitate: Sticla clara si colorata in masa, acoperita (exclusiv decor sau oglinda) zgarieturi deteriorari care nu se simt cu unghia bule inchise incluziuni cristaline (particule netopite) deteriorari netede ale marginilor la canturi, care nu influenteaza rezistenta sticlei bule inchise sferice
Permisibilitate per unitate: - sticla oglindata si decor - clara si colorata in masa Unitate mp Zgarieturi Bule trase care nu inchise lasa urme Bule sferice inchise Incluziuni cristaline Deteriorari netede ale marginilor *ges. canturile Permise* Scoriatii usoare *ges. canturile Permise*
Per.mpde Permise suprafata pe toata de sticla suprafata sticlei
L</=20mm 3mm pana B</=1mm la 5mm Permis 1 buc/mp 1buc /mp
</=3mm pana la 5 mm Permise pe toata suprafata , dar nu in forma aglomerata
Per.mpde Permise suprafata pe toata de sticla suprafata sticlei
L</=10mm </=3mm B</=1mm Permise pe Permise pe toata toata suprafata suprafata sticlei dar sticlei,dar nu in nu in forma forma aglomerata aglomerata Deoarece sticla oglindata si decor se realizeaza printr-un proces individual de prelucrare, incluziunile sferice, liniare, si formarea de bule tin de aspectul caracteristic al materialului. Modificarile de structura datorate schimbarii valturilor si formarea unui tipar nu pot fi evitate intotdeauna si nu constituie motiv de reclamatie. * sa nu fie mai adanci de 15% din grosimea foii de sticla
PRELUCRARE Tolerante dimensionale Valabil pentru geamuri drepte, toate grosimile </= 1000 mm lungimea cantului +1,0 mm/-1,5 mm 1001 3000 mm lungimea cantului +1,0 mm/-2,0 mm
10
Grosimi minimale recomandate raportate la dimensiunea exterioara a foii de sticla Grosime sticla minima Dimensiune maxima exterioara sticla 4mm 1000mmx2000mm 5mm 1500mmx3000mm 6mm 2100mmx3500mm 8mm 2500mmx4500mm 10mm 2800mmx5000mm >/=12</=19mm 3000mmx6000mm
Sticla securizata
Deformare generala valabil pentru sticla float 0,3 % din segmentul de masurat Testarea se face pe canturi si pe diagonala, si niciuna din valorile masurate nu trebuie sa depaseasca 0,3% din segmental de masurat. La formatele patrate cu un raport al laturilor intre 1:1 si 1:1,3 si la grosimi mici de sticla </= 6 mm abaterea de la planeitate prin procesarea la cald este mai mare decat la formatele mici dreptunghice. Deformare locala valabil pentru sticla float 0,3 mm din 300 mm segment de masurat Masurarea se face la o distanta de minimum 25 mm de cant.
Sticla semisecurizata
Deformare generala Standard: 0,3% din segmentul de masurat (se va testa pe diagonala si pe canturi, deoarece nici una din valori nu trebuie sa depaseasca 0,3% din segmentul de masurat) Deformare locala Standard: 0,3 mm din 300 mm segment masurat Masurarea se va face la o distanta de minimum 25 mm de cant STICLA SEMISECURIZATA ( CALITA ) Normative : EN 1863 EN 1096-1
SERIGRAFIE SI EMAIL
Normative: EN 12 150 pentru STICLA SECURIZATA; EN 1863 pentru STICLA SEMISECURIZATA (CALITA); EN BS 6206; EN 1096-1
Directive pentru aprecierea calitatii vizuale a sticlelor emailate si serigrafiate
Zona de valabilitate Aceste directive sunt valabile pentru calitatea vizuala a geamului emailat sau serigrafiat partial sau complet, care prin aplicarea unor vopsele anorganice si ardere se transforma in geam securizat sau semisecurizat.
11
Pentru aprecierea produselor este necesar ca inca de la comanda sa se precizeze producatorului unde anume vor fi utilizate produsele. Sunt necesare mai ales urmatoarele informatii: utilizare in interior sau exterior necesitatea testarii pentru utilizare la fatade pozitionarea lor in zone unde este necesara vizibilitatea (observarea de pe ambele parti, de exemplu la pereti despartitori, fatade duble, etc.) utilizare cu lumina directa din spate calitatea canturilor si eventual canturile care raman vizibile dupa montare (acestea trebuie sa fie slefuite sau polizate) prelucrarea lor ulterioara (de exemplu de la sticla monolitica => geam izolant sau laminat) punctul de referinta la sticla serigrafiata Daca sticla emailata si/sau serigrafiata se va lipi ca geam laminat sau geam izolant , se va verifica fiecare sticla in parte (ca sticla monolitica).
Interpretare / recomandari/ notiuni

Geamuri emailate si/sau geamuri serigrafiate Suprafetele de sticla sunt emailate complet prin procedee diferite. Observarea se face intotdeauna de pe partea neemailta spre cea acoperita cu vopsea, astfel incat aceasta din urma va fi influentata de propria culoarea a sticlei de baza. Partea emailata trebuie sa se afle intotdeauna pe partea ferita de intemperii (fata a doua sau chiar mai spre interior). In functie de metoda de procesare si de culoare, toate geamurile emailate pastreaza o doza mai mare sau mai mica de transparenta si de aceea nu sunt opace. Culorile mai deschise au o transmisie luminoasa mai buna decat cele inchise. In cazul unor diferente mari de densitate luminoasa sau in cazul unei intensitati mari luminoase (in situatie de lumina naturala) intre partea din care se priveste in mod normal geamul si cealalta fata a acestuia, apar umbre deschise inchise in interiorul geamului. Aceste tolerante sunt admise in limitele date de grosimile stratului de vopsea acoperitor, nu pot fi evitate, dar pot deranja in masura in care in proiect s-a prevazut ca sticla sa fie vizibila de pe ambele fete. Pentru a se gasi cea mai buna solutie in cazul unor asemenea situatii se pot utilize procedee diferite de aplicare a vopselei, descrise in continuare. Serigrafie - grosimea cea mai mica a stratului de vopsea - cea mai buna transmisie de lumina (in functie si de culoare) - cea mai buna omogenitate a vopselei totusi nu se exclude aparitia unor umbre nuantate, puncte sau urme de racleta
12
Tipic pentru procedura de serigrafie sunt usoarele straifuri, in functie de culoare, majoritatea in directia racletei, dar cateodata si de-a curmezisul, ca si "usoare voalari" in cazul modelelor punctiforme. Datorita tolerantelor dimensionale ale sticlei si sitei se poate intampla ca marginile sa nu fie acoperite cu vopsea. Din motive tehnologice poate aparea vopsea si pe falturi. Valtuire - grosimea medie a stratului de vopsea - transmisie scazuta de lumina (in functie si de culoare) - buna omogenitate a vopselei din afara , dar datorita valturilor apare o structura a suprafetei orientate spre directia de tragere, care se observa de pe fata exterioara in contralumina se remarca straifuri fine Procedura de turnare - stratul cel mai gros de vopsea - cea mai mica transmisie de lumina (in functie si de culoare) - omogenitate buna a culorii din afara, dar datorita unor tolerante foarte mari ale grosimii stratului de vopsea se formeaza umbre puternice care se observa In cazul in care proiectul prevede vizibilitate de pe ambele parti se recomanda efectuarea inainte a unei mostre la dimensiunea 1:1 . In aceste situatii trebuie intotdeauna sa se convina intre producator si beneficiar in ce conditii se va utiliza geamul emailat. Nu este recomandabil sa fie utilizat cu lumina din spate. Calitatea canturilor Daca proiectul cere ca sa existe urme de vopsea pe canturi trebuie ca beneficiarul sa comande in mod expres acest lucru deoarece in acest caz este necesara polizarea canturilor. Teste Aprecierea calitatii vizuale a sticlei emailate si serigrafiate se face de la o distanta de minimum 3 m si un unghi de observare de 90 grade fata de suprafata sticlei, pe lumina normala de zi, fara ca aceasta sa cada direct pe geam sau in contre-jour. Intotdeauna observarea se va face pe partea ne-emailata sau serigrafiata, iar pentru geamurile care au fost comandate ca panouri transparente pe ambele fete. In spatele foii care trebuie testata la o distanta de cca. 50 cm se va afla un fundal gris-mat transparent. Defectele care nu se vad de la aceasta distanta nu vor fi luate in considerare. Pentru defectele specifice de securizare sunt valabile directivele de apreciere a calitatii vizuale pentru geam securizat. Pentru aprecierea defectelor se va face o delimitare intre zona principala si cea de margine a foii de sticla, ca in schita urmatoare.
13
Zona perimetriala 15 mm Zona principala
In situatiile in care marginile sunt prevazute sa fie vizibile in proiect zona principala se extinde peste zona perimetriala. Cerintele de calitate optica sunt prezentate in tabelele urmatoare.
Recomandari speciale Prin aceste procedee se pot realize vopsiri cu culori metalizate, gravura, acoperiri aderente sau in mai multe culori. Proprietatile specifice si modul in care vor arata aceste produse trebuie clarificat inainte de lucrare intre producator si beneficiar. Tolerantele prezentate in table nu sunt valabile pentru aceste produse speciale. Se recomanda realizarea unor mostre inainte de comanda.
14
Tipul defectului Zone defecte in email in forma de puncte sau/si lineare Zone nebuloase/voalari/umbre Pete de apa Depuneri de vopsea pe canturi Tolerante la masuratori pentru emailul de pe margine si emailarea partiala ** Inaltime email </=100mm 500mm </=1000mm </=2000mm </=3000mm </=4000mm Toleranta zonei emailate(numai in cazul emailarii partiale) **
Zona principala Suprafete: max. 25 mmp Numar: max. 3 bucati, din care nici una >/= 25 mmp Nepermise Nepermise Se poate intampla Depinzand de latimea zonei emailate
Zona de margine Latime: max. 3 mm, cu spatiu intre ele de 5 mm Lungime: fara limitari Permise/fara ingradiri Permise/fara ingradiri Permise *
+/-1,5 +/-2,0 +/-2,5 +/-3,0 +/-4,0 +/-5,0
mm mm mm mm mm mm
Marimea imprimarii </=200cm +/-2mm Marimea imprimarii >200cm +/-4mm Conform indicatiilor referitoare la procedeul de acoperire
Abateri de la culoare
*defecte </= 0,5 mm ("cer instelat" sau "pinholes" = defecte foarte mici in email) sunt premise si in general nu sunt luate in considerare. Corectarea zonelor cu defecte cu vopsea email inainte de securizare si cu lacuri organice dupa securizare sunt amandoua proceduri permise, dar nu si utilizarea lacului organic in cazurile in care sticla tratata va fi montata intr-un geam izolant, iar zonele defecte vor veni in contact cu materialul de sigilare. Corecturile defectelor nu trebuie sa fie vizibile de la o distanta de 3 m. ** toleranta de emailare va fi masurata de la punctul de referinta.
15
Geam emailat partial Spatiul negru = toleranta de masurare in cazul emailarii partiale (marimea printului) Spatiul alb inferior = toleranta zonei de email de la cantul de referinta
16
Tipul defectului Zone defecte in email in forma de puncte sau/si lineare
Zone nebuloase/voalari/umbre Pete de apa Nepermise Depuneri de vopsea pe Se poate intampla canturi Tolerante de design (b) Depinzand de latimea zonei emailate Suprafata +/-1,0 mm print</=100mm +/-1,5 mm 500mm +/-2,0 mm </=1000mm +/-2,5 mm </=2000mm +/-3,0 mm </=3000mm +/-4,0 mm </=4000mm Conform descrierii Defecte de orice procedeului forma*** Toleranta zonei Marimea imprimarii emailate(numai in cazul </=200cm +/-2mm emailarii partiale) ** (a) Marimea imprimarii >200cm +/-4mm Precizie de rezolutie(c si d) </=30mm </=100mm >100mm Abateri de la culoare
Zona principala Suprafete:max. 25 mmp Numar: max. 3 bucati, din care nici una >/= 25 mmp Permise
Zona de margine Latime: max. 3 mm,cu spatiu intre ele de 5mm Lungime: fara limitari Permise/fara ingradiri Permise/fara ingradiri Permise * Fara limitari
In functie de marimea suprafetei printului +/- 0,8 mm +/- 1,2 mm +/- 2,0mm
Conform indicatiilor referitoare la procedeul de acoperire *defecte </= 0,5 mm ("cer instelat" sau "pinholes" = defecte foarte mici in email) sunt permise si in general nu sunt luate in considerare ** toleranta de design se va masura de la punctul de referinta *** defectele nu trebuie sa se afle mai aproape de 250 mm unul de altul Defectele in serie nu sunt permise (repetarea aceluiasi loc defect de la o foaie la alta) **** Toleranta d se poate insuma.
17
Defecte in serie (pozitii in aceeasi marime de foaie si print) Pana la 3 foi de sticla nici o pozitie nu va fi considerata defect in serie. Daca apare aceeasi pozitie pe mai mult de 3 foi in acelasi loc, acelasi defect, se va considera un defect in serie. Pentru figuri geometrice si/sau asa numite mase goale cu dimensiuni sub 3 mm si variatie de la 0% -100% si asa numite rosturi de pelicula tolerantele de mai sus pot fi considerate ca suparatoare. De aceea se recomanda in prealabil mostre la scara1:1 tolerantele de geometrie sau de distanta in plaja de zecimi de milimetru se considera abateri aproximative fiecare situatie de utilizare va fi discutata separat cu producatorul Aprecierea aspectului coloristic In principiu nu se pot exclude abaterile de culoare, care apar datorita unor influente multiple ce nu pot fi evitate. Pe baza acestor influente si in anumite conditii de luminozitate si unghi de observare, pot aparea diferente de culoare intre doua placi emailate de sticla, care pot fi considerate de catre privitor ca "deranjante" sau "nederanjante". Tipul de sticla de baza si influenta asupra culorii Sticla de baza utilizata este in general sticla float, ceea ce presupune o suprafata plana si cu o reflexie puternica de lumina. In plus aceasta sticla poate fi acoperita cu diverse straturi, ca de exemplu antisolare (marind reflexia luminoasa a suprafetei), acoperiri antireflexie, sau sticla structurata. La acestea se adauga asa numita culoare proprie a sticlei, care depinde de grosimea si tipul acesteia (de exemplu geam colorat in masa, etc.) Vopseaua emailata este compusa din materiale anorganice care dau culoarea si tonurile. Aceste materiale se amesteca cu sticla si se impregneaza in suprafata in timpul procesului de tratare la cald. Numai la terminarea acestui "proces de ardere" se poate vedea adevarata culoare. Culorile sunt astfel "programate" incat "sa se topeasca" in suprafata sticlei, in cca. 2-4 minute, la o temperatura de 600-620 grade C. Aceasta "fereastra de temperatura" este foarte ingusta si nu se poate reproduce intodeauna mai ales la geamuri de dimensiuni diferite. De asemenea si procedura de aplicare a vopselei este hotaratoare pentru aspectul optic al vopselei. Serigrafia are avantajul de a avea o putere mai mica de acoperire datorita stratului subtire de vopsea aplicat decat procedura de valtuire, cu un strat mai gros si cu putere mai mare de acoperire. Tipul de lumina in care se face observarea obiectului Procentele luminii depind de anotimp, momentul zilei si starea vremii. Aceasta inseamna ca de fapt culorile spectrale ale luminii, care ajung pe vopsea prin diferite medii (aer, prima suprafata de sticla, corpul sticlei) in zona spectrului vizibil (400-700nm) sunt foarte diferite. Prima suprafata reflecta o parte din lumina primita mai mult sau mai putin in functie de unghiul de cadere. "Culorile spectrale" care cad pe vopsea (pigmentii din
18
vopsea) sunt reflectate partial sau absorbite de aceasta. Astfel vopseaua da alta culoare in functie de sursa de lumina. Observatorul si modul de observare Ochiul uman reactioneaza in mod foarte diferit in fata culorii. In timp ce la culorile albastre se simt diferente relative mici, la cele verzi apar deosebiri mai mari. Alte influente sunt reprezentate de unghiul de observare, marimea obiectului si inainte de orice, de cat de apropiate sunt geamurile inspectate unul de celalalt. Prin urmare este imposibila o determinare obiectiva vizuala a diferentelor de culoare. O determinare obiectiva ar presupune masurarea a diferentelor de culoare in conditii definite exact inainte (tip de sticla, culoare, tipul de lumina). Pentru cazurile in care clientul doreste o verificare obiectiva a culorii, modalitatea de lucru se va conveni in prealabil cu clientii. In principiu se procedeaza in felul urmator: se vor face mostre pentru una sau mai multe culori alegerea uneia sau mai multor culori delimitarea tolerantelor pentru fiecare culoare, de exemplu abaterile de culoare admise in sistemul CIELAB, masurata la lumina tip D65 (lumina de zi) cu geometrie sferica, observator normal 10 grade. testarea capabilitatii furnizorilor de vopsea de a corespunde tolerantelor date realizarea unei mostre de porductie 1:1 si predarea acesteia catre client realizarea contractului conform tolerantelor acceptate Domeniu de utilizare In cazul in care geamul cu acoperire email / partial emailat, serigrafiat / partial serigrafiat se utilizeaza la realizarea de geam laminat cu folie intermediara se va verifica impreuna cu producatorul compatibilitatea. Aceasta indicatie este valabila mai ales cand se utilizeaza unui ton coroziv pe folie, deoarece densitatea optica a acestuia poate fi puternic redusa, iar capacitatea coroziva se va mentine numai daca este utilizata pe fata 1 sau 4 Geamurile emailate sau serigrafiate pot fi produse numai ca geamuri securizate sau semisecurizate Orice prelucrare ulterioara a geamului serigrafiat, indiferent de ce tip, influenteaza proprietatile produsului si in mod normal nu este permisa Geamurile emailate pot fi utilizate ca geam monolitic sau in componenta unor geamuri laminate sau izolante. In acest caz se va tine cont de normele specifice fiecaruia dintre aceste produse. Geamurile emailate realizate ca sticla securizata monolitica HST pot fi testate in cuptorul Heat Soak. Valorile statice ale geamului emailat nu se pot compara cu cele ale geamului neserigrafiat sau neemailat.
19
Culori metalice In cazul culorilor metalizate, datorita modului de procesare si a pigmentarii se produc diferente perceptibile de culoare care nu permit realizarea unei imagini omogene atunci cand geamurile sunt plasate unul langa altul. Este o caracteristica a geamurilor metalizate si confera o aparenta de fatada vie in functie de unghiul din care este privita.
GEAM LAMINAT TOLERANTE

Tolerante dimensionale Tolerantele corespund in principiu standardului EN ISO 12543. In plus este valabila norma: ONORM EN 1096-1. Tolerantele dimensionale ale produselor care compun pachetul laminat isi pastreaza valabilitatea si li se adauga tolerantele de imbinare conform tabelelor urmatoare. Exemplu: Laminat din geam securizat de 6 mm / folie PVB 0,76 / geam semisecurizat de 6 mm; canturile polizate. Tolerante dimensionale ale fiecarei foi de sticla +/- 1,5 mm Tolerante suplimentare de imbinare +/- 2 mm Rezulta o suma a tolerantelor admise = +/- 3,5 mm Tolerante de decalare Din motive de tehnica a executiei foile monolitice se pot deplasa in timpul procesului de laminare. La geamul laminat format din doua sau mai multe foi de sticla se prelucreaza fiecare foaie conform standardului. Cantul cel mai lung al elementului este luat ca referinta in tabelele de mai jos. Pentru unghiuri drepte este valabil: Foi de sticla de pana Marime maxima pentru imbinarea fiecarei grosimi la nominale de laminat </=8mm </=20mm >20mm </=2000 1,0 2,0 3,0 >2000-4000 2,0 2,5 3,5 >4000 3,0 3,0 4,0 Pentru forme speciale este valabil: Foi de sticla de Marime maxima pentru imbinarea fiecarei grosimi pana la nominale de laminat </=8 mm </=20mm >20mm </=2000 1,5 3,0 4,5 >2000-4000 3,0 4,0 5,5 >4000 4,5 5,0 6,0
20
Tolerante de grosime Grosimea laminatului nu are voie sa depaseasca suma foilor luate seaparat care sunt precizate in normele sticlei de baza (EN572). Nu se va lua in considerare limita abaterilor straturilor intermediare, daca grosimea acestora este < 2mm. Pentru straturile intermediare >/= 2mm se va lua in considerare o abatere de >/= 0,2 mm. Exemplu: Geamul laminat produs din 2 x sticla float cu o valoare nominala de 3mm si un strat intermediar de 0,5 mm. Conform EN 572-2 limita abaterilor la floatglas cu grosime nominala de 3mm este de +/- 0,2 mm. Pentru o grosime nominala de 6,5 mm toleranta este de +/- 0,4 mm. Prelucrare La elementele laminate formate din doua sau mai multe foi de sticla se vor prelucra conform standardelor canturile tuturor foilor de sticla. La geamurile securizate sau semisecurizate nu mai este posibila nici o prelucrare ulterioara pentru egalizarea canturilor. La cele nesecurizate se permite prelucrarea ulterioara.
Directive pentru aprecierea calitatii vizuale a geamului laminat

ISO 12543-6 1998 Domeniu de utilizare Aceasta norma se refera la modul in care se testeaza defectele foii de sticla, ale stratului intermediar si influenta acestora asupra calitatii vizuale a produsului. Normative europene EN ISO 12543-1 Sticla in constructii geam laminat si geam securizat laminat Partea 1: definirea si descrierea partilor componente EN ISO 12543-5 Sticla in constructii geam laminat si geam securizat laminat Partea a 5 a: dimensiuni si prelucrarea canturilor
Definire
Pentru utilizarea acestor norme sunt valabile definitiile din EN ISO 12543-1 ca si urmatoarele: Defecte punctiforme Acest tip de defecte cuprinde pete opace, umflaturi si corpuri straine. Defecte liniare Acest tip de defecte cuprinde corpuri straine si zgarieturi sau urme de slefuire. Alte defecte Defecte ale sticlei, cum ar fi crestaturi si defecte ale stratului intermediar cum ar fi cute, contractii, si straifuri.
21
Pete opace Defecte vizibile in geamul laminat (de exemplu pete de staniu, incluziuni in sticla si in stratul intermediar). Umflaturi In mod obisnuit sunt bule de aer care se gasesc atat in interiorul sticlei cat si in stratul intermediar. Corpuri straine Orice fel de rest care a ramas inauntrul produsului in timpul procesului de laminare. Zgarieturi sau urme de slefuire Deteriorari lineare ale suprafetei exterioare a geamului laminat. Crestaturi Rizuri foarte ascutite sau fisuri care pleaca dinspre unul din canturi spre miezul sticlei. Cute Deteriorari care constau in cutarea stratului intermediar si care devin vizibile dupa incheierea procesului de laminare. Straifuri care apar din cauza neomogenitatii stratului intermediar Distorsiuni optice in stratul intermediar, datorate unor greseli de fabricatie si care devin vizibile dupa incheierea procesului de laminare.
Defecte ale suprafetei

Defecte punctiforme in suprafata vizibila In urma verificarilor facute prin procedurile specifice de testare, gradul de toleranta a defectelor punctiforme depinde de: marimea defectelor frecventa acestora marimea foii de sticla numarul foilor care compun geamul laminat Acestea sunt descrise in tabelul urmator. Defectele care sunt mai mici de 0,5 mm nu vor fi luate in considerare. Defectele care sunt mai mari de 3 mm. REMARCA: Permisibilitatea defectelor punctiforme in geamul laminat nu depinde de grosimea fiecarei foi de sticla.
22
Dimensiunea (d) defectului in mm Dimensiunea geamului (A) in mp Numarul defectelor permise
0,5<d</=1,0 1,0 < d </=3,0
Pentru toate dimensiunile
A</=1
1<A</=2 2<A</=8 A>8 1/mp 1,5/mp 2/mp 2,5/mp 1,2/mp 1,8/mp 2,4/mp 3/mp
2 foi Nici unul 1 2 3 foi Limitat, 2 3 4 foi totusi fara 3 4 >/=5 aglomerari 4 5 foi de defecte Tabel cuprinzand defectele permise pe fata vizibila.
REMARCA: Se poate vorbi de o aglomerare de defecte atunci cand exista patru sau mai multe defecte la o distanta de < 200mm unul de celalalt. Aceasta distanta ajunge la 180 mm la geamurile laminate din trei foi, la 150 mm la cele din patru foi si la 100 mm la feamurile laminate din cinci sau mai multe foi de sticla. Numarul defectelor admise din tabelul urmator se refera la stratul intermediar dintr-un singur pliu, pentru cele mai groase de 2 mm se va mari cu 1. Defecte lineare in zona vizibila In urma verificarilor facute prin procedurile specifice de testare, gradul de toleranta a defectelor lineare este cel specificat in tabelul de mai jos. Dimensiunea foii Numarul defectelor admise cu lungime de >/=30mm </=5mp Nu sunt admise 5 pana la 8 mp 1 >8mp 2 Tabel cuprinzand defectele permise pe fata vizibila. Defectele lineare cu lungime mai mica de 30 mm sunt admise. Defecte in suprafata cantului la bordurile inramate Conform testarilor defectele care nu depasesc 5 mm diametru sunt premise in zona canturilor. La foile de dimensiuni </= 5 mp latimea suprafetei cantului este de 15 mm. La geamurile de dimensiuni >5 mp latimea suprafetei cantului ajunge la 20 mm. Daca exista bule de aer suprafata acoperita cu ele nu are voie sa depaseasca 5% din intreaga suprafata a canturilor. Crestaturi Nu sunt admise.
23
Cute si straifuri In zona vizibila nu sunt admise. Defecte la canturile care nu vor fi inramate Geamul laminat se monteaza in general in rame. In cazul in care in mod exceptional nu este montat in rama, atunci vor fi admise numai urmatoarele prelucrari ale canturilor. canturi slefuite canturi polizate canturi de imbinare Conf. EN ISO 12543-5. In aceste conditii scoriatiile, bulele de aer, defectele si restrangerile in stratul intermediar sunt premise daca la testare nu sunt vizibile. Canturile vizibile vor fi precizate inca din faza de comanda de catre beneficiar, pentru a se putea ajunge la cea mai buna calitate posibila a canturilor, totusi se vor recunoaste limitarile legate de productie. In cazul in care nu s-a dat nici un cant vizibil in proiect sunt admise resturi de folie pe cant. Proceduri de testare Geamul laminat care trebuie observat se va plasa drept si paralel cu un fundal mat gri si se va folosi lumina difuza de zi sau alta lumina de aceeasi valoare. Observatorul se va afla la o distanta de 2 m de foaie si o va privi intr-un unghi de 90 grade (cand fundalul gri mat se va afla de cealalta parte a foii de sticla). Defectele care apar deranjante de la aceasta distanta trebuie sa fie semnalizate. Aprecierea se va face conform specificatiilor. Pentru vitrarile exterioare care sunt supuse efectului intemperiilor in zona canturilor este posibil ca proprietatile higroscopice ale foilor PVB sa induca in zona de margine de 15 mm modificari ale aspectului culorii si sunt permise. Foliile colorate La foliile colorate si cele mate apare dupa un timp o pierdere a intensitatii culorilor, datoriata influentelor intemperiilor (de exemplu influenta ultravioletelor). Astfel daca dupa un timp se fac din nou livrari la aceeasi fatada unde exista deja montate geamuri laminate cu folie intermediara color din acelasi tip de sticla, pot aparea diferente mai mult sau mai putin evidente. Geamurile laminate decalate In principiu la toate geamurile laminate decalate se va taia stratul intermediar excedentar in zona decalarii. La elementele laminate din doua foi se poate realiza in general acest lucru. La geamurile laminate care sunt formate din trei sau mai multe elemente si cea (cele) din mijloc este (sunt) legata (e) de partea din spate, se va taia folia, daca latimea decalarii este egala cu grosimea sticlei din mijloc si adancimea decalarii este egala cu groisimea sticlei (sticlelor) din mijloc. La toate celelalte dimensiuni de decalare trebuie sa se faca o corectie in timpul productiei.
24
Resturile de folie, atata timp cat este posibila indepartarea loc cum este descris mai sus, tin de procesul de productie si nu pot fi evitate din motive tehnice. De aceea nu constituie motiv de reclamatii ulterioare.
25
Tanaviosoft 2010
MATERIALE PLASTICE
Primele materiale plastice Cel mai vechi material plastic este celuloidul, fabricat in Statele Unite in 1870, pentru a inlocui fildesul bilelor de biliard. Cu acest produs, industria incepe sa produca pentru prima oara un tip de material care este folosit la fel de frecvent ca si o substanta naturala. Patruzeci de ani mai tarziu, in 1909, un chimist belgian, emigrat in Statele Unite, Leo Hendrik Baekeland (1863-1944) descopera bachelita, primul plastic considerat a fi un material frumos. Din punct de vedere chimic, bachelita reprezinta o revolutie. Materialele de baza folosite pana atunci pentru fabricarea plasticelor erau obtinute din materiale naturale. Bachelita insa, este fabricata in intregime din produse industriale. Ea constituie deci primul material plastic sintetic. Bachelita s-a folosit la fabricarea unui numar mare de obiecte: telefoane, bijuterii, porttigarete, aparate de radio, etc. Materialele plastice nu exista in natura. Ele sunt compusi creati artificial in laborator. Numele care li s-a dat aminteste de una dintre propietatile lor fundamentale, si anume plasticitatea, capacitatea de a se deforma sub actiunea unei forte exterioare si de a-si conserva apoi forma care le-a fost data. Exista numeroase procedee de fabricare a materialelor plastice. O galeata, o sticla, o casca de motociclist, o plansa de windsurfing sun toate fabricate din diferite tipuri de plastic. Pentru fiecare obiect, trebuie ales materialul plastic care are calitatile cele mai potrivite: suplete, rigidate, rezistenta la soc, elasticitate, transparenta, greutate mica. O molecula de baza pentru fabricarea tuturor tipurilor de plastic In general, produsul de la care se porneste in fabricarea materialelor plastice este naftul, un produs obtinut in rafinariile de petrol. Naftul este un amestec de diferite molecule de hidrocarburi. Acest amestec este adus la temperaturi inalte in prezenta vaporilor de apa, ceea ce provoaca ruperea moleculelor de hidrocarbura si obtinerea de molecule mai mici,
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
molecule de etilena. Etilena este molecula pe care se bazeaza intreaga industrie a maselor plastice. Materialele plastice: molecule usoare Micile molecul de etilena sunt unitatile de baza (numite monomeri) ale materialelor plastice. Acestea se obtin asambland monomeri in numar de sute, mii, chiar zeci de mii, pentru a forma molecule uriase lungi catene numite polimeri. Aceasta operatie, polimerizarea, se efectueaza in instalatii industriale, reactoare chimice, la presiuni si temperaturi inalte si in prezenta unor produsi care declanseaza reactia. Tipul de plastic care se obtine depinde de tipul de molecula de baza care a fost polimerizata. Daca se utilizeaza monomeri de etilena, plasticul obtinut se numeste polietilena. Acesta este un material suplu si transparent, folosit la fabricarea sticlelor, a sacilor de plastic si a jucariilor. Polimerizarea se poate face utilizand si molecule derivate din etilena, molecule in care atomii de hidrogen au fost inlocuiti cu atomi de clor sau de fluor. Polimerii obtinuti sunt policlorura de vinil (PVC) si teflonul. PVC-ul este dur, impermeabil si bun izolator electric. El se foloseste la fabricarea prizelor electrice, a tevilor si a materialelor pentru plansee. Teflonul este un material care rezista la caldura (350C), la frig (-80C) si la actiunea produselor chimice. De aceea este folosit la captusirea vaselor de bucatarie sau a formelor de patiserie, precum si in numeroase aparate de uz stiintific. Termoplastice si termorigide Exista doua mari familii de materiale plastice: materiale termoplastice si cele termorigide. Prima categorie cuprinde plastice care se topesc daca sunt incalzite, unele chiar de la 70C, altele inspre 120C. Atunci cand sunt fierbinti si lichide, aceste materiale pot fi turnate in forme sau extrudate, adica trase in fire sau foi. Racindu-se, materialele termoplastice se solidifica si isi pastreaza noua forma. Aceste materiale plastice sunt folosite in special pentru fabricarea obiectelor in serie, cum ar fi sticle, galeti,etc. In schimb cele termorigide se intaresc la caldura. Astfel, ele sunt mulate la rece pe formele dorite apoi sunt incalzite pentru a se intari. Sau pot fi lasate sa se intareasca dupa ce li se adauga un produs special. Plasticele termorigide se folosesc la fabricarea obiectelor prelucrate manual sau a celor care necesita o fabricatie ingrijita. Asa se fabrica ambarcatiunile, piesele de caroserie, barele de protectie etc.
Tanaviosoft 2010
Tragerea in forma a unui obiect de plastic In industrie se utilizeaza doua procedee de tragere in forma a obiectelor din plastic. Suflarea este flosita pentru fabricarea obiectelor care au interiorul gol, cum sunt mingile, flacoanele, sticlele, popicele.Materia plastica incalzita coboara in forma, in care se injecteaza apoi aer. Aceasta are ca efect intinderea materialului cald pe peretii interiori ai formei. Metoda cea mai utilizata este insa injectarea. Este flosita mai ales pentru fabricarea obiectelor cum sunt pieptenii, periutele de dinti, ustenssilele de bucatarie. Materia plasctica intra sub forma de granule intr-o masina de injectare. Prin incalzire, ea este transformata intr-o pasta mai mult sau mai putin groasa, care este apoi injectata in forma si racita printr-un circuit de apa.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
PVC Policlorura de vinil POLICLORURA DE VINIL
I. Istoric Policlorura de vinil a fost descoperit accidental n secolul al XIXlea, n anul 1835 de Henri Victor Reqnault i apoi n 1872 de Eugen Baumann. Aceasta era prezent n clorura de vinil dup ce era lsat la soare. n secolul al XX-lea chimitii rui Ivan Ostromislensky i Fritz Klatte au ncercat s-l foloseasc drept material de construcii, dar au ntmpinat greuti datorit rigiditii. Abia n 1926 chimistul Waldo Semon a gsit soluia prin care se plastifia PVC-ul, devenind flexibil dup ce i se adugau diveri aditivi. Utilizarea acesteia s-a rspndit mai ales dup cel de-al doilea rzboi mondial datorit companiei germane I.G. Farben. II. Obinerea policlorurii de vinil Policlorura de vinil se obine prin polimerizarea monomerului numit clorur de vinil n urma reaciei alturate:
Starea de agregare a polietilenei este solid, aspectul este lptos, transparent, este flexibil, are rezisten mecanic bun; are solubilitate chimic deosebit i este insolubil n ap i n ali solveni. Este rezistent la aciunea substanelor chimice. Punctul de topire este cuprins ntre 100 - 150oC i este izolator electric. Reacia de polimerizare are loc la temperatur i presiune normal i n prezena peroxizilor sau la temperatur de 50 - 950C i presiunea de 5-15 atm. n urma reaciei de polimerizare se obin particule de PVC cu diametrul cuprins ntre 100TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 4
Tanaviosoft 2010
180 m i sunt insolubile n acest monomer. PVC-ul este un plastic dur devenind flexibil prin adugarea plastifianilor. III. Structura policlorurii de vinil Modul n care sunt aezate moleculele duce la o form uor cristalin genernd proprieti mecanice mai ales rigiditate i vscozitate cnd masa molecular este mic. Acestea se menin i atunci cnd se adaug aditivi pentru plastifiere. Este relativ instabil n prezena cldurii i poate provoca reacia de dehidroclorificare. Acest structur d natere multilateralitii, astfel din PVC se pot obine numeroase materiale utilizate n construcii i n industria medical. Acest lucru are loc datorit faptului c n funcie de utilizarea final PVC-ul este definit de 2 parametri: K (masa molecular) i vscozitatea. De exemplu pentru a defini un produs care conine policlorur de vinil o firm va folosi urmtorul cod: S 65/170 (K=65 i o vscozitate=170). PVC-ul cu K=66-68 se prezint ntr-o stare de agregare solid i este folosit la evi i ramele geamurilor, cel cu K=65-71 este mai flexibil i este utilizat la pardoseli, tuburi, cabluri, produse medicale, iar cel cu K=55-60 n industria electrocasnic. Se folosete ntotdeauna n combinaie cu alte materiale (lubrefiani, plastifiani, stabilizatori ai temperaturii). IV. Utilizrile PVC-ului Reprezint materia prim n proporie de 50% n industria construciilor deoarece este ieftin nlocuind cu succes lemnul. Este folosit la fabricarea foliilor, muamalelor, linoleumului, a nlocuitorilor de piele pentru nclminte i marochinrie (vinilinul), a tuburilor i conductelor pentru instalaii sanitare, la izolarea cablurilor. l ntlnim zi de zi cnd folosim crile de credit, buletinele, la ramele geamurilor, courile de gunoi, n compoziia obiectelor casnice precum sticlele, piepenii, jucriile, interior pentru maini, discuri audio. n industria medical este folosit la ustensile medicale. Derivai ai PVC-ului pot fi ntlnii n compoziia mnerelor cuitelor sau mingiilor.
Tanaviosoft 2010
V.Pericole Face parte din categoria substanelor toxice. Nu reprezint un pericol mare pentru mediul nconjurtor dac se resprect anumite reguli privind scurgerile de toxine care trebuie s fie ct mai reduse. Principalul pericol este reprezentat de scurgeri de aditivi i clor. Altele emit substane chimice n aer (ex: cortinele pentru duuri). Plastifianii adugai PVC-ului pot cauza cancer i boli ale ficatului. Alte efecte pot fi alergiile mai ales n cazul copiilor. Procesul de producie al PVC-ului are loc cu eliberarea unui chimical toxic numit dioxin. Este greu de reciclat i ajunge n sol polund mediul.
MATERIALE UTILIZATE.PROPRIETATI
Policlorura de vinil sau prescurtat PVC este un polimer creat din etilena (un produs derivat din petrol) si clorura (un derivat al sarii). Pentru a putea fi utilizat la scara industriala PVC-ul trebuie aditivat cu diferite microingrediente, dintre care cele mai importante sunt:

stabilizatori termici; modificatori de impact; stabilizatori UV; lubrifianti; TiO2
Stabilizatori termici. In lipsa acestor aditivi, datorita temperaturilor mari care apar in timpul procesului de extrudare, PVC-ul s-ar aprinde facand imposibila prelucrarea. De asemenea, ei contribuie la pastrarea stabilitatii dimensionale a profilelor si prevenirea unor defecte precum: deformatii ale cercevelei, modificari de pozitie ale elementelor de deschidere, interstitii mari intre cercevea si rama etc.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Modificatori de impact. Au rolul de a transforma PVC-ul dintr-un material casant intr-unul ductil, usor de prelucrat; In lipsa acestui ingredient profilele ar prezenta fisuri inca din timpul procesului de elaborare. Stabilizatori ultraviolete. Razele ultraviolete (UV) sunt o componenta invizibila a radiatiei solare, care cauzeaza decolorarea maselor plastice, a fibrelor textile, a lemnului etc. Neutralizarea acestor aditivi ar duce la ingalbenirea profilelor intr-un timp foarte scurt. Lubrifianti. Sunt utilizati pentru frecarea dintre PVC si suprafetele metalice, in timpul procesului de extrudare si pentru a conferi profilului o suprafata neteda. Dioxid de titan(TiO2). Dioxid de titan este un component foarte important, utilizat pentru a colora profilul in masa si pentru a-i conferi luciu. In afara de aspectul estetic, acest ingredient prezinta importanta prin faptul ca reflecta mare parte din radiatia solara, contribuind la reducerea cantitatii de caldura inmagazinata in profil. PVC-ul care se utilizeaza la fabricarea profilelorTROCAL nu dauneaza sanatatii oamenilor si nici mediului inconjurator si este reciclabil 100% (profile ecologice).
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Fig.1.Profile PVC
Tipuri de profile folosite in realizarea tamplariei termoizolante
Fig.2.Profile PVC
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Denumirea de "termopan" include o gama larga de tipuri de profile ce pot fi folosite in realizarea tamplariei, le vom expune pe scurt aici, cu evidentierea diferentelor dintre ele, fiecare urmand a fi detaliat in paginile urmatoare. Asadar putem avea profile din lemn, din lemn stratificat, din PVC, din aluminiu fara cu si fara baterie termica. Din punct de vedere al izolarii termice, cel mai bun coeficient de izolare il au profilele de PVC, daotrita faptului ca imbinarile la colturi sunt realizate prin sudare si nu prin strangere si mai ales datorita ineritei termice specifice maselor plastice. Din punct de vedere al costurilor, cele mai ieftine sunt lemnul simplu si aluminiul fara bariera termica, insa slaba rezistenta in timp a primului si coeficientul mic de izolare al celui de-al doilea le fac solutii nerecomandabile. Dintre celelalte cel mai accesibil este PVC-ul alb, dealtfel si cel mai utilizat in cazul locuintelor familiare de tipul apartamentelor de bloc. Din punct de vedere al variatiei coloristice, esteticii si posibilitatilor arhitecturale, aluminiul este lider detasat, putand fi obtinut intr-o gama nelimitata de culori, cu un luciu specific metalelor, rezistenta deosebita la variatiile de temperatura si posibilitatea obtinerii celor mai ample deschideri . Din punct de vedere al rezistentei in timp, profilele de lemn stratificat au o garantie medie de 10 ani, cele de PVC de 30 de ani, iar cele de aluminiu de cel putin 50 de ani. In functie de cerintele specifice la care trebuie sa se alinieze tamplaria dumneavoastra precum si de bugetul disponibil sunteti in masura acum sa alegeti sistemul care va avantajeaza cel mai bine.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010 PVC-ul extrudat
Fig.3.Profile PVC Privind in jur putem realiza ca epoca moderna este una a materialelor plastice si compozite. Fie ca ne simtim confortabil sau nu, plasticul isi face aparitia in tot mai multe domenii, inlocuind materialele clasice si asta datorita bunei rezistente in tmimp a caracteristicilor de baza, prelucrarii usoarea si mai ales costurilor reduse de achizitie. Urmand aceasta tendinta modernista si ralizarea de ferestre si usi din profile de PVC este o solutie usor acceptata de piata ce se impune tot mai mult si in Romania. Fata de celelalte sisteme de tamplarie, PVC-ul asigura cel mai bun coeficient de izolare termica si fonica precum si cea mai buna etanseitate la apa si vant. Deasemenea, PVC-ul alb are cel mai redus cost de achizitie comparativ cu celelalte sisteme de tamplarie. In cazul in care in ecuatia achizitiei intervine si culoarea, situatia se complica putin. Un cost redus se poate obtine si pentru PVC color, daca culoarea se obtine prin vopsirea cu pistol sub presiune. Rezultatul obtinut este insa putin rezistent in timp, se zgarie usor si de aceea nu este prea folosit in practica. Exista si varianta obtinerii culorii prin infoliere cu o folie extraordinar de existenta la actiunea factorilor mecanici si de mediu, in culori vii sau imitatii de esente de lemn (stejar, stejar auriu, mahon, fag, artar, pin) dar produsul obtinut are un cost destul de ridicat.
TAMP-Manual
10
Tanaviosoft 2010
Fig.4.Profile PVC Un indicator important este si cel al numarului de camere al profilelor de PVC. Minimul acceptat de piata este de 3 camere care este si cel mai des intalnit. Exista si variante cu 4, 5 sau chiar 6 camere, care datorita camerelor suplimentare asigura o izolare termica sporita in conditiile unui pret putin mai mare. Numarul de camere este important doar luat in considerare simultan cu latimea profilelor. O practica imorala dar foarte des intalnita este transformarea profilelor de 3 camere in 4 sau 5 camere doar prin intermediul unei membrane plastice suplimentare in interiorul camerei exterioare si/sau celei interioare. Pentru a nu va lasa pacaliti cereti vanzatorului sa va asigure in scris de coeficientul de izolare termica al tamplariei comericalizate, singurul indicator in masura sa stabileasca gradul de izolare termica al profilelor folosite. Foarte importanata este si grosimea peretilor profilelor de PVC. Pentru obtinerea unui coeficient rezonabil, aceasta ar trebui sa fie de cel putin 2.8 mm. Pentru ca pretul profilelor depinde de cantitatea de granule de PVC folosite in realizarea lui este evident ca un profil ieftin poate fi obtinut in condtitiile unor pereti mai subtiri sau al unor profile mai inguste. Aeste reduceri de materie prima se vor transfera direct asupra izolarii asigurate de tamplaria dumneavoastra. Un element important in obtinerea unei tamplarii de PVC durabile si cu o exploatare usoara este folosirea unei feronerii de calitate si mai ales de
Tanaviosoft 2010
obligativitatea armarii interioare cu otel zincat cu o grosime de minim 1.5 mm. Daca in privinta profilelor rabatul la calitate nu are implicatii deosebit de grave, o feronerie de proasta calitate va va produce dureri de cap inutile, lipsa armaturii se va concretiza in curbarea in timp a ramelor si crapaturi in peretii din jurul tamplariei, iar o armatura nezincata va provoca pete de rugina pe profilele de tamplarie. De aceea va sfatuim ca atunci cand comparati doua oferte de tamplarie, sa luati in calcul toate aspectele enumerate mai sus. Nu ezitati sa cereti cat mai multe informatii, este dreptul dumneavoastra de client si mai important decat atat, va vor asigura ca ati facut alegerea potrivita.
Procedeul de coextrudare
Corpul profilului, in faza initiala PVC alb topit, este imbinat indivizibil printr-un proces termic cu un strat de acril colorat aflat de asemenea sub forma de topitura. Acrilul este aplicat pe acea parte a profilului care, mai tarziu la fereastra, va fi expus razelor soarelui, luminii, ploii si zapezii. Procedeul de coextrudare este folosit de GEALAN inca din anul 1980. Experienta in acest domeniu este dovedita de certificatul de control RAL pentru profilele acrylcolor si de certificatul de control al centrului de mase plastice din Germania de sud. Acelasi procedeu este folosit si la profilele reciclabile. Prin utilizarea acestei tehnici GEALAN ridica standardele, diferentiindu-se fundamental de procedura uzuala de colorare. Rezultatul se concretizeaza in proprietati ale culorii nemaintalnite si rezistenta in timp a culorii.
TAMP-Manual
12
Tanaviosoft 2010
Fig.5.Schema de principiu Principiul coextrudarii: 1. Introducerea topiturii de PVC alb prin extrudorul principal. 2. Printr-un coextrudor este adaugata topitura de acril colorat. 3. Cele doua componente fluide sunt imbinate indivizibil in utilajul de coextrudare. 4. Profilul este polizat pentru obtinerea unei suprafete exterioare netede si a unei straluciri cromatice. 5. Profilul acrylcolor final Prin procedura de coextrudare corpurile de PVC alb si stratul acrilic colorat sunt contopite. Sticla acrilica este un produs premium, care si-a dovedit de nenumarate ori calitatile in industrii cum ar fi cea auto (stopurile din spate) si designul interior. Profilul din PVC reprezinta materialul-suport, iar stratul subtire de plexiglas confera culoarea. Initial transparenta, sticla acrilica colorata face posibila o varietate de culori si rezistenta culorii la caldura, frig si factori mecanici. Prezinta proprietati remarcabile si este materialul cel mai rezistent la factori climaterici. Reflexie buna Stratul acrilic exterior absoarbe razele infrarosii si reflecta in mare masura razele soarelui. Astfel incalzirea profilului este considerabil diminuata. Diferentele de temperatura dintre profilul alb si cel colorat sunt astfel uimitor de mici.
TAMP-Manual
13
Tanaviosoft 2010
ALUMINIUL si aliajele sale

Cel mai apropiat analog al borului - aluminiul - ocupa dupa raspndirea lui n natura locul al patrulea (dupa O, H si Si), reprezentnd aproximativ 5,5% din numarul total de atomi ai scoartei pamntului. n istoria lui geochimica, aluminiul este strns legat de oxigen si siliciu. Cea mai mare cantitate de aluminiu este concentrata n silicatii de aluminiu (X 4). Un produs foarte raspndit de alterare a rocilor formate din acest mineral este argila, a carei compozitie fundamentala (corespunzatoare mineralului caolin). Dintre celelalte minerale de aluminiu, cele mai importante sunt bauxitul si criolitul. Aluminiul elementar a fost izolat pentru prima oara n anul 1827. Astazi, el se obtine industrial prin electroliza solutiei de Al2O3 n criolit topit. Procesul se efectueaza la temperaturi de aproximativ 1000C n cuptoare electrice speciale, la anod degajndu-se oxigen, iar la catod aluminiu lichid. Acesta se aduna la fundul cuptorului, de unde se elimina periodic. Aluminiul este un metal destul de dur, de culoare argintie-alba, cu densitatea 2,7g/cm3, care se topeste la 660C si fierbe la 2060C. El este foarte ductibil si se caracterizeaza printr-o conductibilitate electrica ridicata, care reprezinta aproximativ 0,6 din conductibilitatea electrica a cuprului. Fiind de peste trei ori mai usor dect acesta, aluminiul l nlocuieste partial n fabricatia conductorilor electrici. Aceasta se datoreste n special faptului ca pentru sectiuni care asigura aceeasi conductibilitate electrica, greutatea conductorilor de aluminiu este de doua ori mai mica dect a conductorilor de cupru. Aluminiul se utilizeaza mult mai mult sub forma diferitelor aliaje, care se caracterizeaza att prin densitatea lor mica, ct si prin excelente proprietati mecanice. Este deosebit de importanta asa-numitul duraluminiul (compozitia aproximativa: 94% Al, 4% Cu si cte 0,5% Mg,
Tanaviosoft 2010
Mn, Fe si Si). Duraluminiul este valoros prin faptul ca piesele confectionate din el sunt de aproape de trei ori mai usoare dect piesele din otel, la o rezistenta egala. Fara a vorbi de industria aeronautica, pentru care greutatea specifica mica a materialului este deosebit de importanta, reducerea greutatii constructilor metalice prezinta o importanta enorma pentru numeroase domenii ale tehnicii. Aceasta se vede deosebit de clar daca se tine seama de faptul ca, de exemplu, ntrun vagon de marfa ncarcat aproximativ 1/3 din ntreaga greutate revine materialelor din care este confectionat vagonul, iar la vagoanele de persoane greutatea propie a acestora reprezinta pna la 95% din sarcina. Este evident ca numai nlocuirea partiala a otelului cu duraluminiu ar avea un urias efect tehnico-economic. Din aceasta cauza, ct si datorita existentei n natura a unor rezerve practic inepuizabile de aluminiu, el este denumit pe drept cuvnt "metalul viitorului". Posibilitatea nlocuirii pe scara mare a principalului metal al tehnicii moderne - fierul - cu aluminiul este limitata n special de costul ridicat al aluminiului. n aer aluminiul se acopera instantaneu cu o pelicula extrem de fina, dar foarte densa de oxid, care apara metalul de oxidare mai avansata. Din aceasta cauza suprafata lui nu este lucioasa, ci are un aspect mat. La calcinarea aluminiului fin maruntit el arde energic n aer. n acelasi mod se produce si reactia aluminiului cu sulful. Combinarea cu clorul si bromul are loc chiar la temperatura ordinara, iar reactia cu iodul se produce la cald. La temperaturi foarte nalte aluminiul se combina direct cu azotul si carbonul. El nu reactioneaza nsa cu hidrogenul. Aluminiul este practic perfect stabil fata de apa. Solutiile foarte diluate si cele foarte concentrate de HNO3 si H2SO4 nu rectioneaza aproape deloc cu aluminiul, n timp ce n cazul concentratiilor medii ale acestor acizi, aluminiul se dizolva treptat. Aluminiul este stabil fata de CH3COOH si H3PO4. Metalul pur este destul de stabil si fata de acidul clorhidric. Aluminiul este usor solubil n baze tari (NaOH, KOH). El este destul de puternic corodat si de solutia de NH4OH. n seria tensiunilor, aluminiul este situat ntre Mg si Zn. n toate combinatiile lui el este trivalent. Combinarea aluminiului cu oxigenul este nsotita de degajarea unei
Tanaviosoft 2010
mari cantitati de caldura, mult mai mari dect n cazul multor altor metale. Din aceasta cauza, la ncalzirea unui amestec format dintr-un oxid oarecare si pulbere de aluminiu se produce o reactie violenta, care duce la separarea metalului liber din oxidul respectiv. Metoda de reducere cu ajutorul aluminiului (aluminotermia), descoperita de N. N. Beketov n anul 1859, se foloseste pe scara mare pentru obtinerea unei serii de elemente n stare libera (Cr, Mn, V, etc.). Aluminotermia se foloseste des si la sudarea diferitelor piese metalice, n special a mbinarilor sinelor de tramvaie. Amestecul utilizat ("termitul") este format de obicei din pulberi fine de aluminiu si oxid de fier (Fe3O4). El se aprinde cu ajutorul unui amestec de Al si BaO2. Reactia fundamentala are loc dupa ecuatia: 8Al + 3Fe2O4 = 4Al2O3 + 9Fe + 795 kcal, cnd se produce o temperatura de aproximativ 3500C. Afara de sudura, termitul se foloseste la retopirea aschiilor de otel (deseu al industriei metalurgice prelucratoare). Oxidul de aluminiu este o masa alba, foarte greu fuzabila si insolubila n apa. Al2O3 nativ (mineralul corund), ct si oxidul obtinut sintetic si apoi calcinat energic, se disting printr-o duritate mare si prin insolubilitate n acizi. Oxidul de aluminiu (alumina sau asa-numitul alundum) poate fi solubilizat prin topire cu alcalii sau cu K2S2O7. Datorita insolubilitatii Al2O3 n apa, hidroxidul corespunzator acestui oxid [Al(OH)3] nu poate fi obtinut dect pe cale indirecta (pornind de la saruri). El este un precipitat felatinos voluminos, de culoare alba, practic insolubil n apa, dar usor solubil n acizi si n baze tari. Hidroxidul de aluminiu are prin urmare un caracter amfoter. Dar att proprietatile bazice, ct si n special proprietatile acide, sunt destul de slabe. Hidroxidul de aluminiu este insolubil n exces de NH4OH.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010 Aluminiu cu si fara bariera termica

Orientarea catre design, nevoia de sisteme de tamplarie complexae, durabile si cu posibilitati arhitecturale drabile, au impus renuntarea la variantele clasice de tamplarie si alegerea unora noi dintre care se distinge aluminiu. Fata de celelalte sisteme de tamplarie, aluminiu asigura cea mai buna rezistenta la actiunea factorilor de mediu, cea mai usoara intretinere, cea mai bogata paleta coloristica si rezistenta proprie metalolor, nefiind necesara armarea suplimentara - ceea ce prelungeste durata de viata a mecanismelor de inchidere si exercita o presiune minima.
Fig.1.Profil de aluminiu Rezistenta la erodare, durabilitate si gradul ridicat de rigiditate a profilelor de aluminiu il fac de neinlocuit in cazul planurilor inclinate deschiderilor de dimensiuni mari sau fatadelor de sticla de tip "perete cortina". Un avantaj putin cunoscut al profilelor de aluminiu consta in faptul ca culoarea maro RAL8014 este considerata de catre cei mai multi producatori de pe piata drept culoare elementara avand un pret identic cu cel al profilelor albe. Deoarece vopsirea profilelor de aluminiu se face in camp electrostatic, profilele sunt foarte rezistente in timp si ofera o
Tanaviosoft 2010
extraordinara varietate de culori, nuante metalice sau satinate,posibilitatea unei culoari diferite la exterior fata de cea de la interior (bicolor). Profilele de aluminiu se diferentiaza esential din punct de vedere al izolarii termice in profile de aluminiu fara bariera termica si profile de aluminiu cu bariera termica (cunoscue si sub numele de profile cu intrerupere a puntii termice sau fara punte termica). Profilele fara bariera termica sunt profile de aluminiu cu o singura camera, cu un pret relativ scazut dar cu un foarte slab coeficient de izolare termica datorata in pricipal conductivitatii termice specifiec metalelor, din acest motiv sunt foarte folosite in cazul usilor si compartimentarilor interioare care nu solicita izolare termica intre medii. Pot fi folosite si la exterior in incaperi care nu necesita izolare termica sau in tarile cu un climat cald.
Fig.2.Profil de aluminiu Profilele din aluminu cu bariera termica sunt tricamerale, camera exterioara si cea interioara fiind din aluminiu iar cea intermediara din material plastic, mai exact poliamida, ce are rolul de a elimina conductivitatea termica a metalului. Sistemul de garnituri in 3 straturi precum si miezul din poliamida asigura un coeficient de izoalre termica, apropiat de cel al profilelor din PVC. Si in cazul aluminiului este deosebit de importanta calitatea feroneriei folosite, calitate ce se va traduce printr-o utilizare usoara si mai ales indelungata a tamplariei folosite.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Fig.3.Fereastra(aluminiu-lemn)
Fif.4.Fereastra(aluminiu-PVC)
Fig.4.Usa(aluminiu-lemn-PVC)
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
OTELURILE
FIERUL
Fierul este foarte rspndit n natur (4,7%), ocupnd locul IV pe scara abundenei elementelor n scoara terestr (Clark), dup oxigen (49%), siliciu (26%), aluminiu (7,5%). n stare nativ se gsete rar; meteoriii feroi (sideriii), care reprezint aproape 50% din meteoriii care cad pe pmnt, sunt formai n principal din fier, coninnd i 5 pn la 20% nichel, fapt care permite s se presupun c miezul pmntului este format din fier i nichel. Mineralele de fier sunt foarte rspndite; cea mai mare parte din fierul aflat n scoara terestr se gsete sub form de silicai. Un mineral de fier foarte rspndit este pirita FeS2, dar acest mineral nu poate fi utilizat direct n metalurgia fierului. Dintre mineralele de fier de importan ca minereu fac parte: magnetita Fe3O4, hematita Fe2O3, limonita FeO(OH) i carbonatul feros (siderita) FeCO3. Fierul tehnic are proprieti de rezisten sczute (Rm=200 N/mm2; Rc=100 N/mm2; HB=80 daN/mm2), proprieti plastice ridicate (A5=50%; KCU=25 daJ/cm2), permeabilitate magnetic mare, for coercitiv i conductibilitate electric mici, pierderi mici prin histerezis magnetic. Face parte din grupa a VIII-a a sistemului periodic, are numrul atomic z=26, masa atomic 55,847, coeficientul de dilatare termic a=11,7*10-6 grad-1, densitatea r=7,86 kg/dm3, putnd avea valenele 2, 3 i 6. Fierul are culoare alb-argintie, se topete la 1538C, fierbe la 2880C i prezint, la presiune normal, dou stri alotropice: fierul alfa (Fea) cristalizat n reea cub cu volum concentrat, stabil n domeniul de temperatur 15381394C (cunoscut i sub numele de fier delta - Fed) i sub temperatura de 912C; fierul gama (Feg), cristalizat n reea cub cu fee centrate, stabil n intervalul termic 9121394C. La presiuni mai mari de 150 kbari, la temperatur ambiant, fierul mai prezint o stare alotropic epsilon (Fee), cristalizat n reea hexagonal compact.
Tanaviosoft 2010
Fierul prezint o transformare magnetic la temperatura de 770C (punct Curie), cnd trece reversibil din feromagnetic n paramagnetic n procesul de nclzire, respectiv cel de rcire. Stabilitatea la diferite temperaturi a celor dou forme alotropice ale fierului alfa i gama se poate explica urmrindu-se variaia cu temperatura a energiei libere a acestora. n stare pur fierul are domenii limitate de utilizare. Datorit capacitii mari de deformare plastic, fierul tehnic pur este folosit pentru obinerea unor produse prin ambutisare adnc. Proprietile sale fizice, permeabilitatea magnetic mare i pierderile mici prin histerezis, fac s fie utilizat n electrotehnic la confecionarea miezurilor i pieselor polare ale electromagneilor, la ecrane magnetice, membrane telefonice, etc. Fierul pur se folosete drept catalizator al unor procese chimice, precum i pentru prepararea unor produse medicinale. Pulberea de fier monodomenial este destinat fabricrii prin sintetizare a magneilor permaneni. Cea mai larg utilizare o au ns aliajele de baz de fier reprezentate prin oeluri carbon, fonte, oeluri i fonte aliate, etc. n care cel mai important element de aliere a fierului este carbonul; introdus n cantiti mici, acesta modific n mod spectaculos proprietile fizicomecanice i tehnologice ale fierului. Aliajele fier-carbon sunt aliaje complexe, care pe lng elementele principale, fierul i carbonul, mai conin sub form de impuriti i alte elemente chimice cum ar fi: Mn, Si, P, S, O, H, N, B, etc., ce provin din procesul de elaborare i care influeneaz puternic proprietile de baz ale fierului.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010 OTELURILE

Oelurile ocup domeniul din diagrama de echilibru cuprins ntre 0 i 2,11% C. Dup compoziia chimic, oelurile se mpart n oeluri carbon i oeluri aliate. Oelurile carbon sunt oeluri care conin n principal fier i carbon, coninutul n alte elemente (Si, Mn, Al, Cr, Ni, Mo, Ti, B, W, Cu, Pb, S, P, O, etc.), numite elemente nsoitoare, fiind n general mic, nedepind n total 5%. O parte dintre elementele nsoitoare sunt impuse de procesul tehnologic de elaborare i turnare a oelului (Mn, Si, Al), altele sunt introduse intenionat, pentru a imprima oelului numite proprieti de utilizare (Al, Ti, S, P, Cu, Cr, N, V, etc.) i, n sfrit a treia grup (S, P, O, etc.), numite impuriti provin din materiile prime folosite n procesul de elaborare i prelucrare primar i nu pot fi eliminate prin procedee clasice economice. n mod obinuit, coninutul maxim n elemente nsoitoare, inclusiv impuriti, admis n oeluri este: Si =0,5%, Mn= 0,8%,Cr=0,3%, Mo=0,05%, V=0,05%, Ti=0,04%, B=0,0005%, W= 0,2%, Co=0,2%, Zr=0,1%, Nb=0,05%, Al=0,3%, Cu=0,4%, Pb= 0,4%, S=0,05%, P= 0,05% i O= 0,05%. Oelurile aliate sunt oeluri care, n afar de fier i carbon, conin, n mod obligatoriu, i alte elemente (Cr, Ni, Si, W, Mo, V, etc.), n proporii mai mari dect cele admise la oelurile carbon. Scopul alierii este de a modifica, n mod convenabil, proprietile tehnologice i de utilizare a oelurilor.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010 CLASIFICARE

Oelurile se pot clasifica dup diferite criterii: a dup compoziia chimic; b dup modul de obinere a produselor i semifabricatelor ; c dup clasa principal de calitate; d dup destinaie; e dup structura obinut la recoacere; f dup structura obinut la normalizare. Dup compoziia chimic se deosebesc oeluri carbon i oeluri aliate. Dup elementele de aliere coninute oelurile aliate se mpart n oeluri nichel, oeluri crom, oeluri mangan, oeluri crom-nichel, oeluri crom-nichelmolibden etc. n funcie de modul de obinere a produselor sau semifabricatelor oelurile se mpart n oeluri pentru turnare i oeluri pentru deformare. Dup clasa principal de calitate se disting: oeluri de uz general numite i oeluri de baz; oeluri de calitate i oeluri superioare. Oelurile de uz general snt oeluri carbon produse n mas, utilizate dup recoacere sau normalizare fr clire i revenire, n construcia de maini, construcii metalice etc. Oelurile de calitate snt oeluri carbon i aliate folosite n general dup tratament termic garanteaz att compoziia chimic ct i caracteristicile mecanice corespunztoare tratamentului termic prescris precum i coninuturi de sulf i fosfor limitate. Oelurile superioare snt oeluri carbon i aliate de calitate pentru care se garanteaz i coninutul maxim de impuriti (incluziuni nemetalice, coninuturile de sulf i fosfor sub limitele admise pentru oelurile carbon de calitate) precum i condiiile referitoare la structur (mrimea gruntelui austenitic, adncimea de clire). Dup destinaie se deosebesc: oteluri pentru construcii care la rndul lor se submpart n oeluri pentru construcii metalice i oeluri pentru construcii mecanice (construcii de maini); oeluri pentru scule, oeluri i aliaje pe baz de fier cu proprieti fizico-chimice speciale (oeluri cu proprieti termice, electrice i magnetice deosebite, oeluri rezistente la coroziune etc). n cazul oelurilor carbon structura obinut dup recoacere nu difer mult de structura obinut dup normalizare. Ca urmare criteriul
Tanaviosoft 2010
de clasificare a oelurilor dup structura de recoacere coincide cu criteriul de clasificare a oelurilor dup structura de normalizare. Dup acest criteriu oelurile carbon se mpart n oeluri hipoeutectoide i oeluri hipereutectoide. n cazul oelurilor aliate existnd diferene mari ntre structura de recoacere i cea de normalizare criteriile de clasificare a oelurilor dup structura de recoacere i dup structura de normalizare nu mai coincid. Clasificarea oelurilor aliate dup structura de recoacere a fost propus de Oberhoffer; ea se bazeaz pe influena pe care o manifest elementele de aliere asupra poziiei punctelor critice ale diagramei fier carbon. Oeluri carbon de construcie turnate n piese. n STAS 600-82 sunt prevzute 17 mrci de astfel de oeluri, simbolizate cu grupul de litere OT, urmat de un numr ce reprezint rezistena minim la rupere exprimat n N/mm2, i de cifrele 1, 2 sau 3, care nseamn clasa de calitate astfel: OT 400, OT 450, OT 500, OT 550, OT 600, OT 700. Datorit pierderilor mici prin histerezis i permeabilitii magnetice mari, oelurile cu un coninut foarte mic de carbon sunt destinate pentru turnarea pieselor i miezurilor pentru motoare electrice (P+S=0,020,03%). Oelurile turnate avnd coninut mic de carbon (sub 0,25%) au tenacitate bun, fiind utilizate pentru turnarea pieselor solicitate la oc sau care lucreaz n condiii de friciune (roi de traciune, tvlugi, etc.). Oelurile au coninut mediu de carbon (0,250,55%), au fluiditatea considerabil mrit, fapt pentru care sunt utilizate pentru turnarea unei game largi de piese. Pentru aceste oeluri sulful este limitat la 0,020,03%, iar coninutul n carbon este stabilit funcie de rezistena mecanic impus. Oelurile cu un coninut mare de carbon (0,552,0%) sunt destinate turnrii pieselor care lucreaz n condiii de uzur abraziv intens, fr solicitri puternice la oc. Oeluri carbon laminate pentru construcii, de uz general. Oelurile carbon laminate obinuite sunt obinute prin laminarea lingourilor, elaborate fr pretenii prea mari, n care elementele nsoitoare se afl spre limitele superioare admise. Caracteristicile lor mecanice rspund unei game largi de utilizare i au pre de curs sczut.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Oelurile laminate obinuite se grupeaz n clase de calitate (1, 1a, 1b, 2, 3, 4), stabilite pe criteriul garaniilor de compoziie chimic i tenacitate. Produsele din clasele de calitate 3 i 4 au structur secundar fin care nu este obinut prin normalizare, ci printr-o laminare controlat care se termin, de preferin, sub punctul critic Ar3. Simbolizarea acestor oeluri cuprinde grupul de litere OL, care nseamn oel carbon de construcii, laminat obinuit, urmat de un grup de cifre care reprezint rezistena minim la rupere prin traciune, n daN/mm2 i urmate de grupa de caracteristici garantat. Aceste oeluri sunt utilizate n mod curent n construcii metalice, la care nu se impun condiii de prelucrare termic, fapt pentru care ele nu sunt indicate pentru tratamente termice sau termochimice. Oelurile carbon de calitate i oelurile carbon superioare sunt oeluri carbon laminate, elaborate ngrijit, n care sunt garantate compoziia chimic i caracteristicile mecanice. Cantitatea de elemente nsoitoare este mai mic dect n oelurile carbon obinuite. n funcie de procentul de carbon, aceste oeluri pot fi pentru cementare (max. 0,25% C) i pentru mbuntire (0,250,65% C). Simbolizarea acestor oeluri este format din grupul de litere OLC, care nseamn oel carbon laminat de calitate, urmat de un numr ce reprezint proporia de carbon n sutimi de procente (OLC45, OLC55, etc.). Dac dup grupul de cifre urmeaz litera X, simbolizarea indic mrci de oeluri carbon superioare (ncare S+P nu depete 0,035%). Mrcile i condiiile tehnice de livrare a acestor oeluri sunt date n STAS 880-88. Aceste oeluri sunt utilizate pentru fabricarea pieselor greu solicitate n construcia de maini. Oeluri carbon laminate pentru construcii, cu destinaie precizat sunt oeluri care prin combinaia chimic i modul de elaborare au proprieti care le face indicate pentru anumite domeniide utilizare. Dintre acestea mai impotante sunt : Oeluri pentru automate (STAS 1350-89) sunt oeluri laminate la cald sau trase la rece, cu seciunea rotund, ptrat sau hexagonal, cu coninut mrit de fosfor, destinate prelucrrii prin achiere cu viteze mari pe maini unelte automate. Ele sunt simbolizate prin grupul de litere AUT urmat de un numr ce reprezint coninutul mediu de carbon n sutimi de procente (AUT9, AUT12, AUT30, etc.). Tot din aceast categorie fac parte oelurile AUT40Mn i OL6Pb.
Tanaviosoft 2010
Oeluri pentru arcuri (STAS 795-87) au un coninut n carbon cuprins ntre 0,40 i 0,90%. Se simbolizeaz prin grupul de litere OLC, urmat de un numr care indic coninutul mediu de carbon n sutimi de procente i litera A8arc. n standard sunt prevzute mrcile OLC55A, OLC65A, OLC70A, OLC75A, OLC85A i OLC90A. n afara acestora mai exist i oeluri aliate. Oeluri pentru evi de uz general (STAS 8183-80) destinate fabricrii evilor de uz generalpt construcii i instalaii. Simbolizarea lor se face cu grupul de litere OLT urmat de un numr ce reprezint rezistena minim de rupere la traciune (OLT55, OLT65, etc.). Dac simbolul este urmat de litera K sau R oelul este destinat pentru execuia de evi pentru cazane i recipiente la temperaturi nalte (K) respectiv joase (R). Oeluri pentru cazane i recipieni care lucreaz la presiuni i temperaturi ridicate (STAS 2883/3-88). Aceste oeluri sunt simbolizate astfel: K410, K460 i K510. Oeluri pentru recipiente sub presiune la temperaturi joase ( STAS 2883/2-89) sunt simbolizate cu R37, R44, R52. Oeluri beton pentru armarea i precomprimarea betonului ( STAS 438/1-88, STAS 6482-88) sunt laminate la cald i apoi trefilate la rece avnd profil neted sau profil periodic. Sunt simbolizate OB37 profil neted, PC52 i PC60 cu profil periodic, SPB I i SPB II pentru precomprimare. Oeluri carbon de scule sunt destinate fabricrii sculelor mici pentru deformare la rece, care lucreaz la solicitri uoare. Au peste 0,65% C i se simbolizeaz cu grupul de litere OSC urmat de un numr ce reprezint coninutul n carbon n zecimi.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010 ARMATURA
Fig.1.Rigidizori(armatura)
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010 FERONERIA

Feroneria folosita este produsa de firma G-U (Gretsh Unitas), printre primele din topul celor mai bune feronerii produse n Europa. Feroneria pentru ferestre si usi de balcon este formata din balamale, mner, cremon, placute de nchidere, transmisie de colt, prelungitor si zavor. nchiderea partilor mobile se face prin actionarea mnerului care rotind cilindrul canelat al cremonului, deplaseaza rolele de nchidere n dreptul placutelor de nchidere. Feroneria pentru usi este mai robusta n comparatie cu cea a ferestrelor. Balamalele pot avea diferite forme n functie de greutatea canatului. Inchiderea se poate realiza ntr-un singur punct (broasca simpla), n 3 puncte (broasca Secury SB2) sau n cinci puncte (broasca Europa) cu ajutorul limbii, a rolelor si a bolturilor.
Fig.2.Mecanismul foarfeca
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
GAZE utilizate
Gazele inerte
Pana la finele secolului tercut se presupunea ca aerul este format numai din oxigen si azot, dar in 1894 fizicianul englez Raylength a atras atentia asupra faptului ca greutatea specifica a azotului obtinut din aer, este totdeauna ceva mai mare decat greutatea specifica a azotului pur obtinut din compusii sai. In timp ce un litru din cel dintai cantareste 1.2572 g, un litru din cel din urma cantareste 1.2505 g. Descoperirea lui Raylength l-a interesat pe profesorul de chimie Ramsay, care a emis ipoteza ca diferenta de greutate se datoreaza impurificarii azotului atmosferic cu un gaz greu. Cei doi savanti au intreprins analiza azotului atmosferic; pentru a izola din el gazul ipotetic Ramsay s-a folosit de proprietatea azotului de a se combina prin incalzire cu magnaziu, formand Mg3N2. Trecand de mai multe ori azot atmosferic printr-un tub cu magneziu incandescent Ramsay a obtinut in reziduu o cantitae anumita dintr-un gaz greu care nu se combina cu metalul mentinonat. Raylength a mers pe o lata cale: el a supus un amestec de azot si oxigen actiunii scanteilor electrice. In aceste conditii azotul s-a combinat cu oxigenul dand oxidul de azot NO, care se transofrma apoi in dioxidul de azot NO2; acesta era absorbit intr-o solutie alcalina. Ca urmare el a izolat de asemenea din azotul atmosferic o cantitate mica de gaz care nu se combina cu oxigenul sub actiunea scanteilor electrice. In felul acesta a fost descoperit in aer un gaz nou, necunoscut pana atunci, care a fost denumit argon. Argonul (Ar) este un gaz incolor, de aproape o data si jumatate de ori mai greu decat aerul: un litru de argon este in conditii normale 1.7809 g. Greutatea atomica a argonului este 39.944. Din punct de vedere chimic argonul se caracterizeaza printr-o pasivitate totala, de unde provine si numele lui (pe greceste, argon inseamna inactiv). El nu se combina in nici un fel de conditii cu vreunul din elemente.
Tanaviosoft 2010
Dupa argon au fost decoperite 4 elemente gazoase: He, Ne, Kr, Xe care se gasesc in aer in cantitati infime. Impreuna cu argonul ele au capatat numele de gaze inerte, deoarece se disting ca si argonul prin incapacitatea lor de a reactiona cu alte elemente. Acestei cauze se datoreaza si o alta caracteristica a gazelor inerte, anume faptul ca moleculele lor sunt formate numai dintr-un singur atom. Cu alte cuvinte atomii lor nu sunt unite in molecule. Gazele inerte sunt elementele care incheie fiecare perioada in tabloul lui Mendeleev, formand la un loc asa numaina grupa zero a sistemului periodic. Afara de heliu toate aceste elemente contin in stratul exterior al atomului cate 8 electroni, care formaeza un sistem foarte stabil. Tot atat de stabil este si invelisul exterior al heliului, format din 2 electroni. De aceea atomii gazelor inerte nu au nici tendinta de a ceda si nici de accepta electroni. Denumirea elementului Heliu Neon Argon Kripton Xenon Radon Greutatea atomica 4.003 20.183 39.944 83.8 131.3 222 Numarul de ordine 2 10 18 36 54 86 2 2 2 2 2 2 Repartitia electronilor pe straturi 8 8 8 8 8
Simbolul He Ne Ar Kr Xe Rn
8 18 18 18
8 18 32
8 18
Deoarce gazele inerte nu se combina cu nici un element, greutatile lor atomice nu au putut fi determinate prin metodele obisnuite. Pentru determinarea greutatilor lor atomice s-a aplicat o metoda cu totul diferita, pur fizica bazata pe determinarea numarului de atomi din molecula. Conform teorei cinetice a gazelor, raportul dintre caldura specifia a unui gaz la presiune constanta si caldura specifica la volul constant Cv, trebuie sa fie egal cu 1.67 pentru toti vaporii monoatomici si pentru toate gazele monoatomice: Cp/Cv=1.67. Intr-adevar, determinarea acestui raport a dat cifra 1.67 pentru vaporii de mercur, ale carui molecule, dupa cum se poate arata pe alta cale, sunt formate dintr-un singur atom.
Tanaviosoft 2010
O data cu crestere numarului de atomi din molecula, raportul Cp/Cv scade: pentru gazele biatomice el este egal cu 1.41; pentru cele triatomice este 1,31 etc. raportul dintre caldurile specifice poate fi calculat foarte simplu din viteza de propagare a sunetului in gazul dat, care este v= unde p este presiunea gazului, d este densitatea lui, iar lambda= Cp/Cv, viteza sunetului se poate determina insa usor prin metoda lui Kundt, descrisa in manualele de fizica, folosind doar cativa mililitrii de gaz. In felul acesta, determinand marimea raportului Cp/Cv pentru gazul simplul considerat, se afla din cati atomi este formata molecula lui. In acest mod s-a stabilit ca moleculele gazelor inerte sunt formate dintr-un singur atom si ca deci greutatile lor moleculare sunt egale cu greutatile lor atomice. Proprietatile Greutatea unui litru de gaz, in g Punctul de topire, in oC Punctul de fierbere, in oC Continutul aprox. in 1000 volume de aer Heliu He 0.18 272.2 268.9 0.005 Neon Ne 0.9 248.6 245.9 0.018 Argon Ar 1.78 -189.4 -185.8 9.323 Kripton Kr 3.74 -157 -152.9 0.001 Xenon Xe 5.89 -111.5 -108 0.00008 Radon Rn 9.73 -71 -61.8 -
Din datele prezentate in acest tabel se vede ca punctele de topire si de fierbere ale gazelor inerte sunt cu atat mai scazute, cu cat greutatile lor atomice sau numerele lor de ordine sunt mai mici. Punctul de fierbere cel mai scazut il are heliul iar cel mai ridicat radonul. Separarea gazelor inerte unul de altul se bazeaza pe deosebirea dintre punctele lor de fierbere. Toate gazele inerte cristalizeaza in sistemul cubic, formand o retea cubica cu fete centrate. Desi gazele inerte nu reactioneaza cu alte elemente, moleculele acestor gaze se pot unii, insa la temperaturi joase, cu moleculele de apa, formand compusi nestabili de tipul hidratilor. Formarea acestor hidrati se explica prin faptul ca sub influenta fortelor electrice, datorita
Tanaviosoft 2010
moleculelor de apa puternic polare, moleculele nepolare ale gazelor inerte se polarizeaza si in ele apar dipoli indusi, datorita carora ele atrag moleculele de apa. Hidratii gazelor inerte sunt cu atat mai stabili cu cat greuatea atomica a gazului este mai mare. Cu heliul si neonul su s-au putut obtine in general hidrati. Cel mai stabil este hidratul xenonului, dar nici acesta nu poate exista la 00C decat sub o presiune marita (1,45At). Toti acesti hidrati contin cate 6 molecule de apa. S-a obtinut de asemenea compusi moleculari relativi stabili ale gazelor inerte, grele cu unele substante organice: fenon, toluen etc. Cel mai interesant dintre gazele inerte este heliul. Istoricul descoperirii lui poate servi ca exemplu stralucit al puterii stiintei si al mijloacelor de care se foloseste ea la studiul naturii.
GEAMUL TERMOPAN
Cercetatorii de la PILKINGTON, Marea Britanie (cea mai mare firma producatoare de sticla din lume, inventatoarea tehnologiei "float") au inceput, dupa 1980, o serie de cercetari si studii privind transferul termic, simbolizat LOW E (Low Emisivity), cu coeficient k=1,4W/m2K. Acest tip de sticla de inalta performanta are o suprafata acoperita cu o pelicula extrem de subtire de metal nobil, din procesul de productie, la temperatura de 600C. Stratul este aproape invizibil, pozitionat catre interiorul ferestrei pentru a-l proteja de influentele climatice si de eventualele deteriorari mecanice. Pelicula speciala care acopera acest tip de sticla reduce pierderile de caldura de la 90%, cat se pierde prin sticla normala, la numai 10%. O simpla comparatie intre geamul izolator PILKINGTONOPTITHERM si geamul obisnuit, duce la concluzia ca geamul obisnuit necesita pentru incalzire un supliment de 19 litri de pacura, sau 22 mc de gaz, raportati la fiecare mp de geam! Putem lua in considerare si alte beneficii de ordin financiar puse pe seama economiei de energie pe care un astfel de geam ni le poate aduce. Prin inlocuirea tuturor ferestrelor unui apartament - ce insumeaza in medie 6-8 mp de geam - cu geam LOW E, realizam o economie de cca. 1200 kWh/an. La geamul simplu de 4 mm coeficientul de transfer termic este k= 5,4 W/m2K, la cel termoizolator clar cu aer k= 2,8W/mpK, la
Tanaviosoft 2010
geamul termoizolator LOW E cu aer k=1,4W/m2K, in timp ce la geamul termoizolator LOW E de 6-14-4 mm, avand cavitatea umpluta cu kripton, k=1,0W/m2K.
Aer Argon Kripton
Fig.1.Geamul termopan
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
LEMNUL STRATIFICAT
LEMNUL
Padurile ascund o uriasa bogatie, la fel de cautate si de necesara ca si alte surse de materii prime. Tulpinile si coroanele arborilor constituie veritabili acumulatori ai energiei solare si magazii de pretioase substante organice. Incepand cu celuloza si alcoolul si sfarsind cu rasinile si catranul , padurile ne daruiesc prin lemn produs actual - si prin carbune - produs fosil al tesuturilor lor - materii prime de o deosebita importanta Lemnul a fost folosit din cele mai indepartante timpuri ale exiatentei umane, impartind piatra si argila, gloria de a fii prijeluit nasterea primelor unelte, a primelor mijloace de aparare ale omului. Atat de adanc se inradacinase lemnul in existenta cotidiana a omului si in treburile "cetatii" incat putem vorbi de o civilizatie a lemnului, care a premers metalelor si care a supravietuit pana in aproape de timpurile noastre, cand masele plastice si produsele de sinteza I-au luat locul, lasandu-I insa ca unui suveran detronat "destule "feude" unde sa-si exercite atotputernicia, fara concurenta altor inlocuitori. E si fireasca domina lemnului , cand padurile - podoaba planetei noastre - cuprind , ca un imens brau verde , muntii , colinele , malurile apelor , pliul de ingemanare a stepei cu dealurile . La sfarsitul veacului trecut , naturalistul francez Henri Baillon afirma ca daca am taia toate padurile de pe glob , stratul de lemn cu care am captusi pe dinafar sfera terestra ar avea o grosime de 60 cm ; aceasta imensa bogatie a fost injumatatita in mai putin de un veac , datorita atat implicatiilor exploziei demografice , cat si evolutiei industriale. A fost o epoca de uriasa dezvoltare economico-sociala cand lemnul , slujind omului deopotriva la amenajarea locuintei , la obtinerea unor produsi chimici , la incalzit ca si la o mie si una de alte trebuinte , in acelasi timp a fost irosit cu nesabuire , imputinarea lui declansand in ultimile doua decenii , in special , o profunda criza , la fel de alarmanta , in proportii si efecte egala cu aceea a energiei .
Tanaviosoft 2010
Patrunderea lemnului in existenta omului constituie o adevarata aventura , o istorie plina de neprevazut a cunoasterii naturii si folosirii , intai gospodaresti si apoi industriale , a acestei materii biologice , care a generat zeci de mestesuguri , importante ramuri industriale si arte cu semnificatii adanci pentru viata spirituala culturala , economica a numeroase popoare. Dupa ultimile date communicate de F.A.O. (Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura) padurile ocupa 4 285 milioane hectare , deci circa 1/3 din suprafat globului . Doar aproximativ 51% din aceasta suprafata este luata in exploatare , 49% reprezentand inca zone virgine , cum ar fi imensele rezervoare de "aur verde" siberiene , braziliene si central-africane . Din totalul suprafetei impadurite 3 069 milioane hectare revin padurilor de foioase , iar 1 216 milioane hectare celor de conifere.
Tamplaria din lemn

Este tipul de tamplarie clasic. La ora actuala este o adevarata "moda" in Occident. Este cotat ca o intoarcere la natura si traditie. Din pacate, daca lemnul nu este bine uscat pot aparea mari probleme in timp. In Romania este foarte greu sa gasesti un lemn uscat asa cum trebuie. Daca exista, este foarte scump. Acelasi inconvenient legat de pret apare si in cazul folosirii unei esente de lemn exotic numit Meranti, singura care nu este influentata de factorii de mediu. In general, acest tip de tamplarie este recomandat acolo unde poate fi ferit de actiunea directa a soarelui si a ploii. PRO Profil inclinat la exterior pentru scurgerea apei Permite realizarea oricarui tip de curbura Microclimat sanatos si odihnitor Valente estetice si emotionale Proprietati ecologice O mare varietate de culori si esente CONTRA Necesita intretinere in timp: lacuire si vopsire; Daca nu este bine uscat, lemnul se crapa; Matuire si scorojire; Rezistenta mai mica la actiunea mediului (ploaie si raze ultraviolete) si a diferitelor tipuri de forte de torsiune;
Tanaviosoft 2010
Slabirea in timp a feroneriei: balamale si accesorii; Pret ridicat.
Fig.1.Tamplarie din lemn
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010 LEMNUL STRATIFICAT
Fig.2.Usi din lemn stratificat In Romania cele mai solicitate profile lamelare de lemn pentru ferestrele din rasinoase sunt profile lemn stratificat cu straturile la vedere neimbinate si continue, un strat continuu care este neimbinat si doua straturi care sunt imbinate sau trei straturi imbinate in profile avand lungimi de pana la 6 metri. In tarile occidentale elementele de tamplarie lemn stratificat detin suprematia in dauna tamplariei din PVC mai ales in tarile nordice precum Norvegia, Suedia, Danemarca . Durata de viata pe care o are o tamplarie lemn stratificat este chiar si de peste 20 de ani dar in conditiile unei ingrijiri atente cu lacuri speciale de calitate superioara. Este important de asemmenea si sistemul de feronerie folosit la ferestre lemn stratificat dar si la usi lemn stratificat. Dintre feroneriile sele mai cunoscute amintim aici G-U, Roto, Sigenia. Trebuie ca tamplaria sa aiba un aspect estetic deosebit, sa fie rezistenta la foc la incercarea de efractie, sa fie ecologica si sa aiba posibilitatea sa fie finisata cu vopsele ecologice. Adezivii trebuie sa fie deasemenea ecologici. Lemnul stratificat are o prestanta si o eleganta care il face sa se impuna pe piata din Romania. Lemnul a stat la baza construirii
Tanaviosoft 2010
tamplariei la case de sute de ani iar lemnul stratificat este un material contemporan ce rezulta din diferite procese tehnologice care optimizeaza calitatile lemnului. Sticla folosita la tamplarie lemn stratificat este de tipul geam termopan si poate fi de mai multe tipuri: sticla simpla float, sticla Low-E, nisip, crosfield etc. Cea mai des utilizata sticla la ferestre lemn stratificat si la usi lemn stratificat este asa zisa sticla cu emisivitate redusa LowE datorita proprietatii de bariera termica pe care aceasta o are. In unele situatii se foloseste sticla LowE cu Argon care este un gaz rar ce se introduce intre foile de sticla din geam termopan. Acesta sporeste capacitatea de bariera termica a geamului.
Ferestre Lemn stratificat

Ferestrele din lemn stratificat din profile de lemn ofera o buna izolare termica si fonica. Profilele pentru ferestre lemn stratificat sunt realizate din 3 straturi de lemn de diferite esente. Din punct de vedere al normelor europene cu privire la ecologie produsele din lemn stratificat sunt cele mai indicate datorita faptului ca sunt naturale si ofera in acelasi timp o termoizolare excelenta. Daca este tratat corespunzator lemnul stratificat are o rezistenta si o durabilitate foarte mare. Studiile arata ca acest domeniu de tamplarie lemn stratificat va cunoaste o ascensiune din ce in ce mai puternica si din ce in ce mai multi clienti doresc tamplarie lemn stratificat fie ca este vorba de ferestre lemn stratificat, usi lemn stratificat sau scari de lemn.
Usi lemn stratificat

In Romania foarte multe persoane doresc usi din lemn stratificat datorita robustetii si esteticii lor deosebite. Se pot realiza usi interior lemn stratificat sau usi de lemn stratificat de exterior din profile de lemn de diferite esente cele mai importante fiind: esenta de stejar, esenta de fag, de cires, de frasin sau esnta rasinoasa molid. Profilele sunt uscate pana la 12% grad de umiditate ceea ce le confera o durabilitate deosebita.
Scari interioare
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Lemnul stratificat se mai foloseste si la productia de scari de lemn mai ales ca scari interioare existand modele de scari de interior deosebite care pot fi concepute si realizate pentru cei interesati. Se pot face la comanda scari de lemn din esenta de stejar, scari din lemn de esenta de fag, scari interioare din lemn de frasin sau scari lemn cu esenta molid. Se solicita scari interioare datorita rafinamentului si esteticii deosebite pecare acestea le au. Chiar daca lemnul este folosit de sute de ani el este in continuare de actualitate datorita faptului ca este natural si ofera un confort deosebit.
Fig.3.Ansamblu tamplarie(lemn-aluminiu)
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
CAUCIUCUL
CONSIDERENTE GENERALE
Tamplaria P.V.C foloseste doua tipuri de garnituri, pentru etansarea tocului pe cercevea (garnitura de bataie) si pentru etansarea geamului termoizolant (garnitura de geam). Acestea se monteaza manual in canalul pentru garnitura in prealabil curatat de bavuri in zona sudurii. Sistemele cu etansare pe trei garnituri mai folosesc si o garnitura de bataie intermediara care asigura o etansare suplimentara. Garnitura se monteaza incepand cu mijlocul laturii superioare a ramei si se incheie tot acolo. Nu se monteaza garnitura din bucati ci se urmareste obtinerea unui fir continuu. In anumite cazuri, garnitura de geam se cresteaza la colturi pentru un mai bun contact cu geamul in acel loc. In cazul utilizarii profilelor cu garnitura gata montata, termosudabila, in aceasta etapa se face doar verificarea garniturii.
Garniturile de etansare
Garniturile de etansare utilizate in constructia tamplariei TopTherm sunt executate dintr-un material speciale care le confera proprietati deosebite: rezistenta la intemperii durata de viata indelungata elasticitate durabila in zona -30 +100 C rezistenta foarte mare la agenti chimici agresivi daca este cazul sunt usor de inlocuit Doua randuri de garnituri se monteaza pe suprafata de inchidere a ferestrei la interiorul profilului. O buna etansare la imbinarea geamului termopan se obtine prin utilizarea unei garnituri avand un profil adaptat. Profilul din PVC de fixare a geamului termopan este executat cu o garnitura de etansare obtinuta prin extrudare care asigura concomitent fixarea si etansarea. Pe suprafata de inchidere a ferestrei se monteaza doua garnituri de o elasticitate marita, una spre exterior iar cealalta spre interiorul profilului. Acestea se comprima la inchiderea ferestrei asigurand prin deformare etanseitatea imbinarii. La deschiderea ferestrei, presiunea pe garnituri cedeaza, acestea recapatandu-si forma initiala.
Tanaviosoft 2010 MATERII PRIME. PROPRIETATI

Cauciucul natural se extrage din sucul laptos al unor arbori tropicali de genul Hevea brasiliensis, Ficus elastica, ori din sucul unor plante care cresc in zona temperata, cum sunt: tau-sacazul, coc-sacazul, si cram-sacazul, in care latexul este depus in radacini. Din punct de vedere chimic, cauciucul natural este o hidrocarbura macromoleculara, cu formula bruta (C5H8)n, unde n variaza intre 1000 si 5000. Moleculele cauciucului sunt formate din catene lungi ce au ca si component structural de baza izoprenul: Izoprenul, produs in celulele arborelui de cauciuc in urma unor procese biochimice asemanatoare celor prin care se formeaza rasina in conifere, are formula bruta: C5H8 sau 2-metil-butadiena: Cauciucul natural obtinut din latex este ambalat in baloturi si expediat fabricilor pentru prelucrare.Proprietati. Cauciucul brut are o culoare slab galbuie, este insolubil in apa, alcool, acetona, dar solubil in benzen, benzina, sulfura de carbon etc. Cea mai importanta proprietate a cauciucului este elasticitatea, care este optima intre 0 si 300. Cauciucul brut prezinta o serie de inconveniente: elasticitatea sa variaza cu temperatura, si anume peste 300 el se inmoaie (curge), iar sub 00 devine casant. Sub actiunea oxigenului cauciucul "imbatraneste", adica devine sfaramicios si inutilizabil. Prin vulcanizare, la dublele legaturi ale catenei se aditioneaza sulf, ceea ce duce la o cuplare intre molecule, prin punti de sulf. Vulcanizarea transforma cauciucul dintr-un material plastic intr-un material elastic modificandu-si comportarea la actiunea dizolvantilor: Practic, vulcanizarea se face tratand cauciucul cu sulf sau cu protoclorura de sulf, S2Cl2 in proportie de 0,3-3% in greutate fata de cauciuc si in conditii speciale de temperatura si de presiune. Un procedeu modern il constituie vulcanizarea radioactiva, care consta in expunerea cauciucului influentei radiatiilor emise de izotopul radioactiv al cobaltului, obtinandu-se un cauciuc vulcanizat de calitate superioara. Prin vulcanizare, cauciucul isi imbunatateste proprietatile: i se mareste elasticitatea pe care si-o mentine intre limite mult mai mari de temperatura, devine mai rezistent la agenti mecanici, la frecare, la agenti chimici si la apa, nu lasa gazele sa treaca prin el si dobandeste calitati de bun izolator electric.
Tanaviosoft 2010
Prin incalzire, sub presiune redusa, cauciucul se descompune cu formare de izopren.Datorita dublelor legaturi existente in lantul macromoleculelor, cauciucul are proprietatea de a da reactii de aditie, caracteristice hidrocarburilor nesaturate. Cauciucul aditioneaza brom si acid bromhidric; de asemenea, prin hidrogenare catalitica rezulta hidrocauciucul [C5H10]n, care nu mai contine duble legaturi si prezinta caracter saturat. Intrebuintari. Cantitati importante de cauciuc se consuma pentru fabricarea anvelopelor, in industria constructoare de masini. Se fabrica tuburi, garnituri, curele de transmisie, articole sanitare, parti din aparate si din instalatii necesare industriei chimice, cleiuri de lipit, incaltaminte de cauciuc, izolatoare electrice, obiecte de uz casnic etc.
Cauciucul sintetic
Cauciucul sintetic este un compus macromolecular cu proprietati asemanatoare celor ale cauciucului natural, care se obtine prin polimerizarea izoprenului sau prin polimerizarea butadienei ori prin copolimerizarea lor cu stiren sau cu nitril-acrilic etc. Vulcanizarea cauciucului sintetic se face analog cu a cauciucului natural. Fabricarea cauciucului sintetic comporta doua operatii:Prepararea monomerului; ca monomeri se pot folosi: izoprenul, butadiena, stirenul metil-stirenul, acrilonitrilul, cloroprenul etc.;Polimerizarea sau copolimerizarea monomerilor enumerati.
Fig.Garnituri de etansare
CONCEPTUL PENTRU SUCCESUL COLECTIV
CONTINUT
Adezivi speciali si substante speciale cu UV-sistem pentru constructii din plastic-PVC-rigid
FENOSOL - agent de curatire cu UVA sistem FENOSOL - agent ajutator la montaj Produse speciale si accesorii Adezivi speciali si substante speciale de curatire pentru constructii din aluminiu Programul FENOSOL Notite
4 5 6
7 11 15
www.fenoplast.de
info@fenoplast.de
-1-2-
Adezivi speciali si substante de curatire cu "UV sistem" pentru elemente de constructie din plastic - PVC - tare
FENOPLAST KF transparent FENOPLAST KF alb
Agent de lipire expandabil pentru mbinarile constructive, rapide a tuturor materialelor din PVC tare Prin SORBEX 9 se confera protectie la conditiile vremii Prin aceasta devine deosebit de rezistent la lumina si umiditate Ambalaj: tub 200 g. 50 tuburi / carton

Adeziv - PMMA FENOPLAST
Agent de lipire expandabil pentru mbinarile constructive, rapide a PVC-uri tari cu profile PMMA coextrudate de exemplu:- TROCAL si GEALAN sau ACRIL caserat - RENOLIT Ambalaj: tub 200 g. 50 tuburi/carton
FENOPREN FD negru
Agent adeziv + cauciuc lichid pentru etansare si izolare a suprafetelor de mbinare pe colt la izolatia geamurilor (de preferinta cu FENOPLAST CA adeziv instant pentru prelipit)
Ambalaj: 20 tuburi / carton
Agent special instant de lipit FENOPLAST CA 5

pentru profilele izolatoare din APTK/EPDM - fluid CA 5 - vscos CA 5 - VL Ambalaj: 20 g. si 50 g 20 buc./ carton
www.fenoplast.de
info@fenoplast.de
-3-
Set - REPA FENOPLAST
Pasta in doua componente pentru reparatii (fluid + pulvere) pentru remedierea suprafetelor albe ale profilelor - PVC-rigid. Pasta de remediere este "plasto-elastica" si stabila la radiatiile UV. "Nuanta de alb" este potrivita sistemului de profil. Ambalaj: ca set n carton individual
Agent special de curatire cu "UVA-sistem" FENOSOL

Diferitii agenti de curatire a profilelor de ferestre snt deosebit de potriviti ptr.uzul n atelier, n productie si n sectia de montaj. Se caracterizeaza printr-un efect antistatic ridicat si confera rezistenta la conditiile de vreme. Ambalaj: bidon de metal 1 l 10 buc. / carton
FENOSOL - S 5 "UVA"
Ca agent de lustuire si netezire cu efect dizolvant puternic pentru suprafetele exterioare de profile albe. Se va folosi numai in productie.
FENOSOL - S 10 "UVA"
Agent de curatire cu efect dizolvant redus pentru suprafetele exterioare a profilelor albe, deosebit de potrivit n montaj. nlatura semnele de marcare, urmele de cauciuc, resturile de adezivi si se foloseste la pregatirea suprafetelor de lipire.
FENOSOL - S 20 "UVA"
Fara efect dizolvant. Este deosebit de potrivit la curatarea finala a tuturor suprafetelor de profil, in sectorul de finisaj si montare. n special pentru tratamente cu RENOLIT si ACRILAT
FENOSOL - agent special de curatire

Nu contine "hidrocarbon clorat" Ambalaj: canistra de 10 l. si de 30 l. butoi la cerere
FENOFLEX - agent de ndoire

Fluid special pentru ndoirea, modelarea profilelor de la ferestrele si usile din PVC-rigid si PVC-decorativ (RENOLIT) Antioxidant prin SORBEX Ambalaj: cana PE (polietilena) 35 kg butoi 265 kg
www.fenoplast.de
info@fenoplast.de
-4-
Agent ajutator la montaj FENOSOL
FENOSOL DUOTEC TIP 1 PVC - rigid - alb FENOSOL DUOTEC TIP 2 DEKOR, RENOLIT si ACRIL
Agenti speciali de curatire pentru sipci "autoadezive" de acoperire si pentru profile suplimentare de exterior. Vor fi utilizate optimal la pregatirea suprafetelor ramelor mascate (oarbe). Ambalaj: bidon 200 ml. 20 bidoane / carton
Spray pentru feronerie FENOSOL

Agent special ptr. ntretinerea si ngrijirea feroneriei si a mecanicii la ferestre si usi. Avantajul produsului: nu se scurge. Usor manevrabil, anticorosiv si uzura redusa prin "MOS" Ambalaj: spray 500 ml. 12 doze / carton
PRIMER pentru SPROS FENOSOL

Agenti speciali de curatire pentru suprafetele de sticla pentru sprosi "autoadezivi" de la ferestre si usi. Ambalaj: flacon PE 500 ml. 20 buc./carton
Spray ptr. Montaj FENOFLEX

Ambalaj: Spray 400 ml. 12 buc./carton
Ajuta la montarea profilelor de geam si la izolatii.
Alternativ: FENOFLEX in flacon PE fara gaz de propulsare 1000 ml.
www.fenoplast.de
info@fenoplast.de
-5-
PRODUSE SPECIALE SI ACCESORII FENOPUR 125

Agent de lipire si etansare dintr-o componenta, pe baza de PUR (poliuretan) Se ntareste prin umiditatea atmosferica. ntrebuintari: - la prelucrarea metalelor si materialelor plastice - la tehnica de aerisire si climatizare - la constructia de caroserii, containere si autovehicule Ambalaj: cartuse din metal 310 ml. 12 buc. / carton
FENOPUR 91
Agent adeziv de montare rapida cu o componenta pe baza de PUR (poliuretan), fara diluanti, cu un spectru mare de utilizare. In special pentru lipirea materialelor izolatoare si stratificate, placi de panel cu spuma tare din PS (polistiren).
Ambalaj: flacon PE (polietilena) 1000 ml. 15 buc. / carton. Anbalaje mari se pot obtine la cerere.
Umidificator economic FENOSOL
Recipient de siguranta (D.G.M. a) care corespunde dispozitiilor inspectoratelor germane ale meseriasilor. Continut cca. 1,8 l.
FENOCLEAN
Servete speciale pentru curatirea tuturor suprafetelor (celuloza pura). Unitate de ambalaj (2 role) cca. 1500 buc. Derulator - aparat de perete
www.fenoplast.de
info@fenoplast.de
-6-
Agenti speciali adezivi si de curatire ptr. elemente de constructie din aluminiu

Agenti nostri speciali ptr. lipirea colturilor snt fara diluanti si prin aceasta utilizabili la profilurile cu suprafata bruta sau eloxate.
FENOPUR DUETT
Agent adeziv pe baza de PUR (poliuretan) in doua componente ptr. metal. Utilizare: lipirea elementelor din aluminiu la colturi. Gata preparat cu mixerului static.
FENOPUR DUETT HS 5
Viabilitatea acestei solutii de lipire este scurta (5 min.), se ntareste foarte repede.
Pistol cu aer comprimat

Tip 1: Presiunea de lucru max. 6 bari ptr. cartusul dublu de 525 g. Tip 2: ptr. cartusul dublu de 825 g. Pistolul manual Tip 3: ptr. cartusul dublu 525 g + 825 g. Mixer static Ambalaj: o unitate de ambalare = 30 buc. / carton
FENOPLAST AL
Agent adeziv pe baza de EPOXID in doua componente ptr. metal. Utilizare: Lipirea elementelor din aluminiu la colturi. Dozarea se face in distribuitorul cartuselor urmata de mixarea celor doua componente. Ambalaj: cartuse - PE de 450 g., 20 buc. / carton cartuse - PE de1500 g., 10 buc. / carton
Distribuitor - dozator n tandem FENOPLAST

Tip 1: ptr. cartusul - PE de 450 g. Tip 2: aparat de montat la perete ptr. cartusul - PE de 1500 g.
Pasta ptr. pigmenti de culoare FENOPLAST

Ptr. colorarea adezivilor FENOPUR DUETT si FENOPLAST AL. Cantitatea necesara este n functie de intensitatea nuantei dorite. Culori de baza: alb, negru, albastru, rosu si galben. Culori speciale se pot obtine la cerere. Ambalaj: flacon PE de 100 ml. 20 buc. / carton
www.fenoplast.de
info@fenoplast.de
-7-
FENOPREN FD negru
Agent adeziv + cauciuc lichid pentru etansarea si izolarea a suprafetelor de mbinarepe colt la izolatia geamurilor (de preferinta cu FENOPLAST CA adeziv instant pentru prelipit) Ambalaj: 20 tuburi / carton
FENOPLAST CA 5 agent special instant

pentru profilele izolatoare din APTK/EPDM fluid CA 5 vscos CA 5 - VL Ambalaj: 20 g. si 50 g 20 buc./ carton
FENOPUR 125
Agent de lipire si etansare dintr-o componenta, pe baza de PUR (poliuretan). Se ntareste prin umiditatea atmosferica. ntrebuintari: -la prelucrarea metalelor si materialelor plastice -la tehnica de aerisire si climatizare -la constructia de caroserii, containere si autovehicule, Ambalaj: cartuse din metal 310 ml. 12 buc. / carton
FENOPUR
91
Agent adeziv de montare rapida cu o componenta pe baza de PUR (poliuretan), fara diluanti, cu un spectru mare de utilizare. In special pentru lipirea materialelor izolatoare si stratificate, placi de panel cu spuma tare din PS (polistiren).
Ambalaj: flacon PE (polietilena) 1000 ml. 15 buc. / carton. Anbalaje mari se pot obtine la cerere.
www.fenoplast.de
info@fenoplast.de
-8-
Spray pentru feronerie FENOSOL

Agent special ptr. ntretinerea si ngrijirea feroneriei si a mecanicii la ferestre si usi. Avantajul produsului: nu curge. Usor manevrabil, anticorosiv si uzura redusa prin "MOS" Ambalaj: spray 500 ml. 12 buc. / carton
FENOSOL - agent special de curatire

Nu contine "hidrocarbon clorat" deci este potrivit la suprafetele profilelor din aluminiu brut si lacuite termic. Sistemul - ELP protejeaza profilele la suprafata.
FENOSOL AL cu sistem - ELP

Agent de curatire a aluminiului, este utilizat n sectorul de montaj si productie la curatarea generala finala si la ndepartarea semnelor de marcare, urmelor de cauciuc, resturilor de adeziv (in stare proaspata de exemplu FENOPUR DUETT si FENOPLAST AL Ambalaj: bidon din metal 1 l. 10 buc. / carton
cutie din metal 10 l. cutie din metal 30 l. butoi la cerere
Agent special de curatire si conservare FENOSOFT

Agentul este deosebit de usor de folosit pentru ca este usor de prelucrat, nu este inflamabil si nu dauneaza pielii. Este utilizat n sectorul de productie si montaj. ndeparteaza urmele de adezivi ( n stare proaspata), semnele de marcare precum si urmele de cauciuc.
Ambalaj: doza din metal prevazuta cu plnie 1 l. 10 doze / carton
www.fenoplast.de
info@fenoplast.de
-9-
Agent special de curatire si conservare FENOSOFT

Agentul este deosebit de usor de folosit pentru ca este usor de prelucrat, nu este inflamabil si nu dauneaza pielii. Este utilizat n sectorul de productie si montaj. ndeparteaza urmele de adezivi ( n stare proaspata), semnele de marcare precum si urmele de cauciuc. Ambalaj: cana din metal 10 l. cana din metal 30 l. butoi la cerere
Umidificator economic FENOSOL

Recipient de siguranta (D.G.M. a) care corespunde dispozitiilor inspectoratelor germane ale meseriasilor. Continut cca. 1,8 l.
FENOCLEAN
Servete speciale pentru curatirea tuturor suprafetelor (celuloza pura). Unitate de ambalaj (2 role) cca. 1500 buc. Derulator - aparat de perete
Spray de montaj FENOFLEX

Ajuta la montarea profilelor de geam si la izolatii. Ambalaj: Spray 400 ml. 12 buc./carton Alternativ: FENOFLEX n flacoane de PE fara gaz de propulsare 1000 ml.
www.fenoplast.de
info@fenoplast.de
- 10 -
Programul - FENOSOL
NGRIJIRE CURATIRE NRETINERE
Pentru ferestre si usi

din PVC rigid din PVC ALUMINIU dinb lemn
Fie ca folositi seturile FENOSOL ca idei de cadouri pentru clientii, ca prestatii de servicii sau reclame, va prezentati si dumneavoastra prin acesta profilul si imaginea proprie. Pe aceasta cale ndepliniti cu succes sarcina de informare a clientului, si garantati calitatea produsul si prestarile de serviciu oferite.
Set - MINI FENOSOL

Folosinta
ptr. PVC rigid ptr. PVC rigid decorativ ptr. aluminiu Continut: Agent de curatire intensiva - 100 ml. ngrijirea izolatiilor - 50 ml. Spray ptr. feronerie - 20 ml. fara gaz de propulsare) Instructiuni de folosinta Unitate de ambalaj: 50 buc. / carton
Set - MAXI FENOSOL Folosinta ptr. PVC rigid alb ptr. PVC rigid decorativ ptr. aluminiu Continut: Agent de curatire intensiva - 500 ml. ngrijirea izolatiilor - 100 ml. Spray ptr. feronerie - 100 ml. (fara gaz de propulsare) Servet de curatire Instructiuni de folosinta Unitate de ambalaj: 20 buc. / carton
www.fenoplast.de
info@fenoplast.de
- 11 -
Set ptr. ntretinerea lemnului FENOSOL
GLASURIT Quick & Easy Continut: GLASURIT balsam pentru lemn - 100 ml. Agent ptr. ntretinerea mbinarilor de lemn - 50 ml. Spray ptr. feronerie - 50 ml. (flacon fara gaz de propulsare) Servete ptr. curatire Indicatii de ntrebuintare Unitate de ambalaj: 10 buc. / carton
Set ptr. ntretinerea lemnului FENOSOL

Continut: FENOSOL balsam pentru lemn - 100 ml. Agent ptr.ntretinerea mbinarilor de lemn - 50 ml. Spray ptr. feronerie - 50 ml. ( fara gaz de propulsare) Servete ptr. curatire Indicatii de ntrebuintare Unitate de ambalaj: 25 buc. / carton
Set ptr. usidin PVC FENOSOL cu agenti ptr. ntretinerea profesionala a broastei usii
Folosinta ptr. PVC rigid alb ptr. PVC rigid decorativ ptr. Aluminiu Continut: Agent de curatire intensiva - 2 x 250 ml. Agent ptr. ntretinerea profesionala a broastei usii - 50 ml. (cu pulverizator fara gaz de propulsare) Instructiuni de folosinta Unitate de ambalaj: 25 buc. / carton
Prezentare ptr. tmlarie din lemn

Continut: Agent de curatire a lemnului - 250 ml. Balsam ptr. lemn - 250 ml. Agent ptr. ntretinerea profesionala a broastei usii - 50 ml. (cu pulverizator fara gaz de propulsare) Instructiuni de folosinta Unitate de ambalaj: 25 buc. / carton
www.fenoplast.de
info@fenoplast.de
-12-
Programul - FENOSOL
NGRIJIRE CURATIRE NRETINERE
Produse cu bucata
Agent intensiv de curatire FENOSOL

Agent de curatire si ngrijire ptr. ferestre, usi si jaluzele din PVC - rigid - alb.
Agent de curatire DECOR FENOSOL

Agent de curatire si ngrijire ptr. ferestre, usi si jaluzele din PVC - structurat colorat, caserat si nnobilat (de exemplu RENOLIT). Ambalaj: flacon PE 500 ml. flacon PE 1000 ml. 20 buc. / carton Ambalaje mari la cerere
Emulsie - AL FENOSOL
Agent de curatire si ngrijire ptr. ferestre, usi si jaluzele din aluminiu natural eloxat, nnobilat si lacuit. Cu agentul special de curatire FENOSOL se reuseste cu eforturi mici curatarea, ngrijirea, conservarea intensiva ca si un efect antistatic care evita asezarea prafului.
Agent intensiv de curatire FENOSOL

pentru PVC rigid alb pentru PVC rigid decorativ pentru PVC ALUMINIU Ambalat in carton separat cu servet de curatire Ambalaj: flacon a 500 ml. n carton cu servet de curatire 20 buc. / carton Produse cu bucata din seturile de ntretinere. Preturile se regasesc n lista de preturi.
www.fenoplast.de
info@fenoplast.de
- 13 -
Numele Dumneavoastra - simbolul calitatii

Cteva exemple pentru prezentarea firmei proprii:
- cant. ? 500 buc.: eticheta cu numele firmei dumneavoastra pe ambalaj - cant. ? 1000 buc.: eticheta cu numele firmei dumneavoastra pe ambalaj si instructiunile dumneavoastra de folosinta - cant. ? 2000 buc.: prezentare completa cu designul dumneavoastra
www.fenoplast.de
info@fenoplast.de
- 14 -
cu FENOSOL
pentru mentinerea calitatii ferestrelor dumneavoastra
Curatarea si ngrijirea ferestrelor, usilor, jaluzelelor si fatadelor din PVC rigid alb, sau din PVC caserat
www.fenoplast.de
info@fenoplast.de
- 15 -
Tanaviosoft 2010
SISTEME de PROFILE
Sistemul de profile GEALAN
S3000 - sistemul de profile cu 3 camere interioare
Sistemul de profile cu 3 camere interioare, doua garnituri si o adancime de constructie de 62 mm, se evidentiaza atat prin usurinta cu care se prelucreaza profilele din PVC in procesul de executie al ferestrelor si usilor dar si prin aspectul exterior placut dat de armonia proportiilor dintre toc si cercevea si contururile exterioare rotunjite. Sistemul de profile S 3000 ofera optiuni de forma, dimensiune, modalitate de deschidere si culoare. Acesta este adecvat dotarii cu ferestre si usi atat a cladirilor moderne, cladirilor in stil rustic dar si cladirilor vechi la care se impune pastrarea stilui arhitectural. Cele doua planuri de etansare realizate cu garnituri continue, care nu ies in evidenta, asigura o protectie optima impotriva ploii torentiale si a curentului de aer. Faltul tocului este neted si fara canturi ceea ce permite o curatare usoara. Se folosesc mecanisme de inchidere cu actionare pe tot conturul ferestrei. Acestea sunt prevazute cu dispozitive de siguranta pentru a fi evitate manevrarile incorecte, asigurandu-se in acelasi timp o exploatare usoara si o securitate totala a ferestrei. Alaturi de geamurile izolatoare standard se pot folosi in cazul unor cereri speciale de izolatie termica, fonica si antiefractie, geamuri speciale cu grosimi de pana la 48 mm.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Ferestrele pot fi prevazute cu rulouri exterioare, plase contra insectelor, glafuri interioare si exterioare, si dispozitiv de aerisire automata GECCO (GEalan Clima COntrol). Pentru usi se pot folosi mecanisme de inchidere atat in partea superioara a usii cat si in pardoseala si perimetral pentru o securitate inalta. De asemenea usile pot fi prevazute cu prag de aluminiu, prag magnetic sau perii in cazul in care se opteaza pentru o usa fara prag. Pentru un design atragator geamurile se pot combina cu paneluri speciale pentru usi. Profilele sistemului S 3000 sunt livrate standard din depozit in 12 culori si 7 variante de decor lemn.
S6000 - Sistemul cu garnitura centrala
Alaturi de sistemul S 3000 cu garnitura dubla, GEALAN ofera si sistemul cu garnitura centrala, S 6000. Avantajul consta in faptul ca sistemele sunt compatibile. Garnitura centrala este fixata in faltul profilului fiind ferita de radiatiile solare ceea ce ii confera o durata de viata mai mare. In plus datorita geometriei faltului se poate monta dispozitivul de aerisire controlata GECCO care regleaza curentul de aer din exterior si interior si totodata evita formarea mucegaiului pe pervazul ferestrei.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Fig.1.a.Sistemul S 3000
Fig.1.b.Sistemul S 8000 IQ
S7000 - Sistemul de profile cu 5 camere de izolatie
Intotdeauna GEALAN a oferit solutii eficiente in ceea ce priveste tamplaria din PVC. Insasi marca IQ- Fenster Systeme simbolizeaza pretentiile ridicate cu privire la dezvoltarea de noi produse care sa satisfaca cerintele venite atat din partea producatorilor de ferestre si usi cat si din partea constructorilor. Sistemul de profile S 7000 a fost dezvoltat datorita cerintelor tot mai ridicate din ultima vreme referitoare la dotarea cladirilor cu materiale termoizolante, ceea ce explica necesitatea dezvoltarii de ferestre termoizolante si implicit a profilelor care sa corespunda din punct de vedere termic. Acest sistem are 5 camere interioare si o adancime de constructie de 74 mm, dar si detalii suplimentare caracteristice, menite sa evite formarea puntilor termice, ca de exemplu pozitionarea armaturilor interioare la o anumita distanta de profil cu scopul de a se crea straturi suplimentare cu aer. Tot din motive de izolatie termica
autor: Tanase Viorel 3
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
sistemul S 7000 este prevazut cu sistem de etansare cu garnitura centrala cu camera de izolare. Valoarea certificata a coeficientului de transfer termic pentru combinatia de toc/cercevea inclusiv armatura ajunge la k=1,1 W/mp K. Dispozitivul de aerisire controlata, GECCO (GEalan Clima COntrol) verificat deja la sistemul S 6000 poate fi montat si la sistemul S 7000. Datorita adancimii mari de constructie (74 mm), ceea ce permite o rigidizare interioara la dimensiuni mai mari, sistemul de profile S 7000 confera o stabilitate inalta dand posibilitatea realizarii unor ferestre de dimensiuni mai mari. Dotat cu mecanisme de inchidere de inalta siguranta acest sistem ofera o protectie antiefractie ridicata. Si din punct de vedere estetic ferestrele realizate cu profile S 7000 corespund cerintelor de arhitectura: proportii armonioase, contururi rotunjite, elemente vizibile inguste, suprafata stralucitoare.
Avantajele sistemului S 7000:

Izolatie termica ridicata Aerisire optima Protectie antiefractie sigura Statica inalta Rigidizari identice pentru toc si cercevea Feronerie identica celei de la sistemele S 3000 si S 6000 Multe profile de legatura identice cu cele din S 3000 si S 6000 12 culori si 7 variante de decor lemn
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Fig.1.c.Sistemul S 8000
Fig.1.d.Sistemul S 8000 IQ
Sistemul S 8000 cu 6 camere
Pornind de la principiul ca nimic nu este imposibil, GEALAN a dezvoltat pentru sistemul de profile cu patru camere S 8000 o noua varianta de profile cu 6 camere interioare termoizolante concepute sa raspunda unor cerinte de statica si protectie termica foarte ridicate. Cu acest nou produs se confirma inca o data flexibilitatea si rapiditatea cu care firma GEALAN raspunde la solicitarile si indicatiile clientilor, constructorilor si arhitectilor. Este un sistem complet care permite realizarea tamplariei care sa corespunda intru totul atat cerintelor de estetica dar si de izolatie termica in conditiile in care se vorbeste tot mai mult despre necesitatea adoptarii unor programe nationale de reabilitare termica a cladirilor in conformitate cu normele internationale referitoare la eficienta energetica si la protectia mediului inconjurator . Noul sistem de profile dovedeste inca o data orientarea consecventa a firmei GEALAN catre cerintele pietei. Prin constructia acestuia cu sistem dublu de garnituri si cu o adancime de 74 mm, s-a urmarit obtinerea unui profil usor de prelucrat in procesul de productie a ferestrelor si imbunatatirea performantelor
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
de izolatie termica si fonica fata de profilul tri respectiv penta cameral. Argumente convingatoare:

6 camere interioare si adancime de constructie de 74 mm aduc un plus la izolatia termica si fonica Compatibilitate cu sistemul S 3000 Sistem complet care permite realizarea tuturor formelor si tipurilor de ferestre Reducerea spatiului de depozitare si a manevrarilor datorita folosirii aceluiasi tip de profil de rigidizare pentru toc, cercevea si montant Garnitura anextrudata la stulp reduce timpul de executie al ferestrei prin eliminarea montarii garniturii dintre cercevea si stulp Faltul cercevelei este inclinat in partea din fata favorizand evacuarea rapida a apei Prelucrare usoara si in cazul realizarii unor tipuri speciale de ferestre precum ferestrele basculante si armonice Stabilitate marita datorita armaturilor de dimensiuni mari Permite folosirea aceluiasi tip de feronerie ca in toate sistemele GEALAN anterioare Permite montarea sistemului de ventilatie automat GECCO 3 pentru o aerisire eficienta a incaperii Design atragator prin proportii armonioase, muchii rotunjite, profile zvelte si suprafete stralucitoare Profilele colorate marcheaza esential optica fatadelor si a cladirilor. De aceea sistemul S 8000 IQ exista standard in 12 culori si 7 variante de decor lemn. Si pentru sistemul S 8000 este valabil: livrare rapida pentru toate variantele de culoare.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Sistemul de profile S 8000 IQ
Sistemul de profile cu patru si sase camere interioare S 8000 IQ este unsistem complet care permite realizarea tamplariei care sa corespunda intru totul atat cerintelor de estetica dar si de izolatie termica in conditiile in care se vorbeste tot mai mult despre necesitatea adoptarii unor programe nationale de reabilitare termica a cladirilor in conformitate cu normele internationale referitoare la eficienta energetica si la protectia mediului inconjurator. Noul sistem de profile cu patru sau sase camere dovedeste inca o data orientarea consecventa a firmei GEALAN catre cerintele pietei. Prin constructia acestuia cu sistem dublu de garnituri si cu o adancime de 74 mm, s-a urmarit obtinerea unui profil usor de prelucrat in procesul de productie a ferestrelor si imbunatatirea performantelor de izolatie termica si fonica fata de profilul tricameral.
Fig.1.e.Obloane Gealan Fig.1.f.Sistemul GECCO Ferestrele joaca un rol important la scaderea consumului de energie electrica in cladiri si permit respectarea reglementarilor pentru prevenirea incalzirii globale. Acest lucru se obtine prin intermediul unei izolatii termice foarte bune si cu ajutorul unei bune etansari. Ferestrele nu trebuie sa fie doar etanse, ci in acelasi timp sa permita mentinerea unui echilibru al umiditatii si temperaturii in incapere: microclimatul placut al incaperii joaca un rol decisiv. In spatiile umede
Tanaviosoft 2010
cum sunt bucataria sau baia, schimbul controlat de aer este indispensabil. O umiditate prea ridicata a aerului dauneaza microclimatului incaperii si favorizeaza formarea mucegaiului. Acest aspect trebuie luat in consideratie inca de la montarea noilor ferestre.
Plasa contra insectelor - pentru ferestre si usi

Cu sistemul GEALAN de protectie contra insectelor vizitatorii nepoftiti raman afara iar Dvs. puteti avea o noapte linistita. Montajul nu constituie o problema nici pentru cei care nu sunt specialisti. Sistemul GEALAN de protectie contra insectelor se poate realiza in rama fixa, in rama mobila sau tip rulou. Pentru dimensiuni mari se folosesc elemente suplimentare de rigidizare. GEALAN este primul producator de profile pentru usi si ferestre care a oferit clientilor sai pragul magnetic pentru usi, eliminand astfel obstacolul creat de un prag la trecerea dintre interior si exterior. Este recomandat in cazul spatiilor publice cu trafic mediu si intens si mai ales acolo unde accesul se face cu ajutorul unor carucioare de transport. Cele doua benzi magnetice sunt pozitionate in fantele special prevazute in pragul care se monteaza in pardoseala. Acestea se ridica atunci cand usa se inchide fiind atrase de cele doua benzi metalice montate pe cercevea. Benzile magnetice sunt independente iar pozitionarea lor asigura ruperea puntii termice. Pragul magnetic a raspuns foarte bine testelor de verificare a etanseitatii la vant si la apa de ploaie. Apa infiltrata accidental este drenata prin orificiile special prevazute pentru astfel de situatii. In mod normal pragul unei usi din PVC este de fapt partea de jos a tocului usii care datorita inaltimii sale creeaza un obstacol la trecerea dintr-un spatiu in altul. Calcarea repetata a acestui prag din PVC duce la o uzura a acestuia inclusiv a garniturilor de etansare. Pentru a indeparta aceste inconveniente, a fost introdus noul prag de aluminiu care este plat, se monteaza usor in tocul usii si este
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
prevazut cu garnitura de etansare pozitionata astfel incat se evita uzarea prin calcare. Avantajele sistemului de protectie contra insectelor: stabilitate datorita ramei din aluminiu rezistenta la actiunea UV si a factorilor climaterici transparenta ridicata montare si demontare simpla nu implica modificari ale ramei ferestrei
Fig.1.g.h.Sistemul de rulouri GEALAN
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Sistemul de rulouri GEALAN
Sistemul de rulouri GEALAN diminueaza intr-o masura considerabila pierderile de caldura si poluarea fonica. In plus, acestea protejeaza eficient impotriva radiatiilor solare, a efractiilor si a privirilor indiscrete. Aceste sisteme ofera utilizatorului functionalitate sub multiple aspecte. Montare simpla Sistemul de rulouri GEALAN poate fi utilizat in orice situatie indiferent daca este vorba de renovari sau de constructii noi. Etansarile prin perie si garnituri din sinele de ghidaj impiedica aparitia zgomotelor la inchiderea si deschiderea ruloului. Jaluzelele rigidizate din PVC asigura o exploatare optima. Sistemul stabil de rulouri GEALAN se monteaza simplu si poate fi utilizat impreuna cu oricare din sistemele de tamplarie GEALAN. Prin sina de fixare universala elementul este adaptabil pentru aproape oricare alt sistem de ferestre - indiferent daca este vorba de PVC, aluminiu sau lemn. Rulourile pot fi achizitionate in variante de 9 folii cu imitatie din lemn. De asemenea, sistemul de rulouri poate fi obtinut din depozit in cele 13 culori standard. La cerere se pot livra si alte culori. In elementul de montaj al rulourilor se poate clipsa optional folie reflectorizanta cu infrarosu cu rolul de bariera termica. Sistemul de rulouri GEALAN protejeaza eficient locuinta mpotriva radiatiilor solare, a efractiilor si a privirilor indiscrete. O noutate o constituie rulourile actionate automat, prin telecomanda, si posibilitatea instalarii unui senzor electronic programabil. Astfel rulourile se pot inchide sau deschide automat la schimbari de intensitate ale factorilor exteriori (ploaie, vnt, soare) si chiar si la spargerea geamului, in functie de cum sunt programate sa actioneze.
Informatii tehnice

dimensiunile cutiei: 150mm, 170mm, 190mm, 210mm izolatie termica: pana la K= 0,6W/m2 K
TAMP-Manual

Tanaviosoft 2010
izolatie fonica: pana la RwP = 43dB inaltimea maxima a ferestrei: 350cm mod de actionare: bobinator cu curea, arbore cotit, actionare electrica.
Avantaje: Folia reflectorizanta speciala asigura cea mai buna izolatie termica Tablele laterale din otel zincat confera cutiei o prindere stabila de rama Suspendarea jaluzelelor se face prin intermediul lamelelor flexibile din otel Daca este necesara o interventie, aceasta se poate efectua oricand prin intermediul capacului de revizie Prinderea cutiei de fereastra se face printr-o sina de aluminiu fixa Se poate alege intre: lamele din PVC sau din aluminiu. Ce culoare ati prefera? Gri, alb, bej sau ... Elementul final al lamelelor este confectionat din aluminium fiind prevazut cu limitator in 2 variante constructive La actionarea ruloului aveti posibilitatea alegerii intre diverse moduri de actionare. Sa fie oare actionarea motorizata prin orice tip de comanda, antrenarea cu manivela, sau modul clasic de actionare? Toate exista in cele mai diverse modele si culori. Zgomotele de inchidere ale jaluzelelor se diminueaza datorita periilor si garniturilor in sinele de glisare.
TAMP-Manual
11
Tanaviosoft 2010
GECCO - Dispozitivul de aerisire controlata
Pentru evitarea fenomenului neplacut de aparitie a mucegaiului datorat in mare parte unei aerisiri insuficiente a incaperii in conditiile unei etansari puternice a ferestrelor din PVC, GEALAN a dezvoltat un dispozitiv de aerisire controlata numit GECCO (GEalan Clima COntrol). Acest dispozitiv consta intr-o clapeta montata in partea de sus a cercevelei. Clapeta care in pozitie normala sta deschisa permite aerisirea optima a incaperii avand fereastra inchisa, evitand astfel formarea curentului de aer in interior. La intensificarea presiunii aerului in exterior (vant, furtuna) clapeta se inchide automat actionand sub greutatea proprie si izoland astfel interiorul de exterior.
Avantajele sistemului GECCO:

aerisire optima chiar si in perioada concediilor si a noptilor este posibila montarea acestui dispozitiv chiar si dupa montarea ferestrelor nici o influenta negativa asupra termoizolatiei reglare absolut automata avantajos din punct de vedere al costurilor nu sunt necesare piese de rezerva
Fig.j.Usa S 8000 IQ
TAMP-Manual
Fig.k.Usi/ferestre glisante
Tanaviosoft 2010 Sistemul de profile TROCAL

Profilele de tamplarie pvc se realizeaza si n variante: -cu pelicula coextrudata din poliacetat de metil PMMA pe fetele vizibile (Trocal Color); -cu pelicula vinilica lipita pe fetele vizibile (tamplarie pvc-Trocal Dekor); -cu profile din aluminiu cu grosimea de 1,5 mm fixate pe fete exterioare, profile eloxate sau vopsite n cmp electrostatic cu pulberi poliesterice (Trocal Alu-Schalen). Profilele de aluminiu se aplica pe cele din PVC prin clipsare, clipsurile fiind realizate din Delrin material stabil la variatiile termice sau de umiditate. De asemenea se realizeaza profile realizate prin coextrudare din policlorura de vinil regenerata, la partea interioara, si PVC dur, rezultat din granule noi, la exterior (Trocal Recycling). Profilele nu prezinta caracteristici mecanice inferioare celor realizate integral din granule, ele corespunznd integral conditiilor impuse prin Normele RAL GZ 716/1, partea 1, cap.1. Stabilitatea culorii - inclusiv sub actiunea radiatiilor u.v. corespunde conditiilor impuse prin norma europeana EN 20105 (A02 si A03). Profilele de tamplarie pvc se realizeaza sub controlul permanent exercitat de Asociatia pentru controlul calitatii profilelor pentru ferestre, care a permis aplicarea nsemnului caracteristic pentru produse cu calitate asigurata. Profilele din gama Trocal se realizeaza n variante cu trei, patru sau cinci compartimente, n cinci serii diferite, asemanatoare ca principiu constructiv: Trocal Confort serie ce cuprinde profile tricamerale, Trocal 900 cu profile tetracamerale si Trocal InnoNova 2000, Trocal InnoNova 70.AD si 70.MD cu profile pentacamerale.
TAMP-Manual
13
Tanaviosoft 2010
Fig.2.a.Fereastra
Fig.2.b.Fereastra
Toate profilele au cteva caracteristici comune, astfel: partea superioara a profilelor de fixare a vitrajului (baghetele) si a aripilor externe a profilelor este nclinata cu 10, ceea ce pe lnga aspectul estetic superior asigura o scurgere lejera a apei ; partea inferioara a faltului att pentru profilele toc ct si pentru cercevea este nclinata spre exterior, pentru a nlesni evacuarea apei ; profilele interioare de fixare a vitrajului au garnitura de etansare coextrudata, ceea ce usureaza operatiunile de punere n opera si garanteaza o etansareperfecta, deplasarea garniturii sau smulgerea ei nefiind posibila; latimea de actionare a garniturii este de 3 mm, pe o naltime de 8 mm (suprafata de suprapunere); suprafata interioara de suprapunere este de 20 mm, cu dimensiunea intercamerala de 12 mm;
TAMP-Manual
14
Tanaviosoft 2010
att la profilele cercevea ct si la tocuri aripa exterioara a profilului este de cel putin 20 mm, asigurnd o fixare corespunzatoare a geamului si mpiedicnd radiatia solara sa actioneze asupra sigilaturii geamurilor termoizolante. geamurile se sprijina pe un suport adaptat diferitelor grosimi de geam termoizolant ; profilele de tamplarie pvc- toc sunt prevazute cu cel putin patru nuturi, ceea ce le asigura stabilitatea corespunzatoare, creaza posibilitatea unei etansari stabile ntre toc si zidarie si permite atasarea unor profile suplimentare tocului (glafuri, profile de acoperire etc). profilele aferente cercevelei de tamplarie pvc sunt prevazute cu euronut, ceea ce permite montarea n siguranta a tuturor tipurilor de feronerie cu latimea benzii de 16 mm realizate de diversi producatori ; datorita modulului de elasticitate - de cca. 2500 N/mm - profilele aferente tocului si cercevelei se armeaza pentru anumite ncarcari si ncepnd de la o anumita lungime cu profile din tabla de otel zincata, cu grosimea minima de 1,5 mm. profilele de tamplarie pvc sunt astfel concepute nct feroneria mai cu seama cea portanta - este fixata cu suruburi n cel putin doi pereti ai profilului precum si acolo unde este posibil n profilul metalic de rigidizare . compartimentele mediane ale profilelor de tamplarie pvc toc si cercevea n care se dispun profilele metalice de rigidizare sunt astfel dimensionate nct permit preluarea sectiunilor optime de armare, cores-punzatoare sarcinilor statice si dinamice la care sunt supuse ferestrele sau usile. camerele anterioare ale profilelor sunt libere, crend posibilitatea de realizare a unui sistem eficient de colectare si dirijare a apei infiltrate sau rezultate din condens in tamplarie pvc. In afara acestor caracteristici generale, profilele fiecarei serii prezinta unele caracteristici specifice.
TAMP-Manual
15
Tanaviosoft 2010
Fig.2.c.Fereastra
Fig.2.d.Fereastra
TROCAL CONFORT reprezinta profilul cel mai usor si mai sigur de prelucrat. El este astfel conceput nct pentru rigidizare se utilizeaza acelasi profil metalic att pentru rama mobila ct si pentru cea fixa si aceeasi garnitura pentru toate nuturile profilelor, ceea ce conduce la o importanta economie de timp de prelucrare . Profilele, de tip tricameral, au latimea caracteristica de 62 mm si se pot livra n varianta "Color" sau imitatie furnir "Dekor" . Ca aspect exterior produsele realizate cu ajutorul profilelor TROCAL CONFORT sunt identice cu cele realizate din profile TROCAL 900, ceea ce permite utilizarea ambelor sisteme, n cadrul aceluiasi proiect. De asemenea, toate profilele secundare si elementele complementare ale seriei TROCAL 900 sunt compatibile si se potrivesc cu profilele TROCAL CONFORT .
TAMP-Manual
16
Tanaviosoft 2010
Fig.2.e.Fereastra Fig.2.f.Fereastra TROCAL 900 este o serie complexa de profile si accesorii, ea oferind practic rezolvarea oricarei necesitati constructive sau arhitecturale. Caracteristica seriei este grosimea egala (62 mm) a profilelor pentru rama mobila si cea fixa - n varianta produselor realizabile n sistem "suprapus" ceea ce asigura o preluare corespunzatoare a greutatii componentei vitrate de catre profilele metalice de rigidizare. O alta caracteristica principala a profilelor TROCAL 900 o reprezinta prezenta garniturii de mijloc - Comfolip - ceea ce asigura o circulatie optima si controlata a aerului. Ea permite circulatia aerului dinspre interior spre exterior, dar etanseaza perfect n momentul n care se exercita presiuni ale aerului dinspre exterior (vnt). Garnitura poate fi perforata cu un cleste special, realizndu-se un sistem de supape care permite aerisirea controlata a ncaperilor si eliminarea fenomenului de condens.
TAMP-Manual
17
Tanaviosoft 2010
Fig.2.g.Usa glisanta(Al)
Fig.2.h.Usa glisanta(PVC)
TROCAL INNONOVA reprezinta o noutate, lansata n cursul anului 2000. Principalele profile ale seriei pentru realizarea ramelor fixe si a celor mobile, sunt de tip pentacameral, cu latimea caracteristica de 70 mm, ceea ce poate conduce - n cazul utilizarii unui vitraj corespunzator la obtinerea unui coeficient de transfer termic K de numai 1,1 W/mK. Rama fixa este prevazuta cu sapte nuturi , cu cel putin doua mai multe dect profilele din cadrul seriei 900 si a seriilor derivate din aceasta, ceea ce asigura o stabilitate corespunzatoare sistemului si creaza posibilitatea realizarii unei etanseitati superioare a spatiului dintre usile sau ferestrele realizate cu ajutorul sistemului si contextul adiacent. Etansarea spatiului dintre rama de tamplarie pvc fixa si cea mobila se realizeaza tot cu garnitura tip Comfolip, cu avantajele ce decurg din aceasta. Profilele de tamplarie pvc Trocal InnoNova se realizeaza n trei serii distincte: 1. Trocal InnoNova 2000, cu profile cu latimea caracteristica de 70 mm pentru profilele toc si de 70 mm sau 77 mm pentru cercevea, cu ajutorul carora se pot realiza ferestre si usi n sistem suprapus sau coplanar. Prin utilizarea unui profil cercevea majorat, n cadrul sistemului se pot realiza produse dotate cu geam termoizolator triplu cu grosimea totala de 42 mm. De
Tanaviosoft 2010
asemenea se pot utiliza profile de armare al caror interior este umplut cu spuma poliuretanica. Etansarea produselor din seria de profile de tamplarie pvc InnoNova 2000 se realizeaza n sistem cu articulatie deschisa (giunto aperto), cu o garnitura de bataie plasata la interior, pe aripa cercevelei, si o garnitura centrala, plasata n zona mediana a tocului. 2. Trocal InnoNova 70-AD este asemana-toare cu seria de profile de tamplarie pvc anterioara, dar etansarea sistemului se realizeaza cu doua garnituri de bataie, una plasata pe cercevea, la exterior si una pe toc, la interior * Trocal InnoNova 70 MD este o serie derivata din seria 2000.
Fig.j.Usa glisanta
Fig.k.Usa glisanta
TAMP-Manual
19
Tanaviosoft 2010 Sistemul de profile ALUMIL

Perfecta prin durabilitatea aluminiului si rezistenta sa la intemperii. Legatura ferma si totodata flexibila a carcasei de aluminiu pe structura de lemn. Face fata variatiilor de temperatura fara probleme. Nu necesita revopsire indiferent varsta acestuia. Durata de viata egala cu cea a constructiei in sine. Combinatia de Aluminiu - Lemn = protectie termica ridicata. Ce presupune asta pentru dumneavoastra: optand pentru aceste ferestre nu va veti mai face griji pentru ele toata viata.
Fig.3.a. M940_mini
Fig.3.b. M1100_Alutherm Plus Fig.3.c. M9300_Plus
Lemnul nobil va garanteaza confortul si caldura caminului. Casa dumneavoastra va fi mai nobila si mai comoda din esente de stejar, arin, pin sau exoticul meranti. Iar textura lemnului ramane solida si vizibila. Cu 230 de posibilitati de nuante coloristice de la cele maideschise pana la cele inchise. Lemnul ferestrelor poate fi personalizat astfel incat sa se imbine perfect cu finisajele parchetului si a mobilei casei.
TAMP-Manual
20
Tanaviosoft 2010
M9300 Perfect Plus
Sistemul M9300 PERFECT are aceleai caracteristici cu sistemul M9400 SOFTLINE, profilele din cadrul celor dou sisteme fiind compatibile; Sistemul a fost testat i certificat de ctre IFT ROSENHEIM ca fiind situat n Clasa C5 (conform DIN18055), n ceea ce privete rezistena la ncrcarea datorat vntului; Sistemul respect cu strictee standardele europene, asigurnd compatibilitatea folosirii a numeroase accesorii, mecanisme i componente existente pe pia, datorit respectrii cotelor n ceea ce privete camera european". Gama variat de profile din cadrul sistemului asigur posibilitatea realizrii tuturor tipurilor de deschideri: ferestre cu simpl deschidere interioar sau exterioar (cu axa balamalelor vertical sau orizontal), ferestre cu deschidere oscilo-batant, ferestre cu deschidere basculant (axa balamalelor este situat la jumtatea ramei mobile, n poziie vertical sau orizontal), ui/ferestre cu deschidere culisant n plan-paralel, ct si ui cu posibilitatea de deschidere n dublu sens; att uile ct i ferestrele pot fi ntr-un canat sau n doua canate;Sistemul are n compunerea sa profile cu design drept sau teit; Dimensiunea caracteristic a seriei este 41,5mm (vezi desen); acest lucru permite folosirea de profile de placare, pal melaminat, AlumilBond, policarbonat sau alte materiale de nchidere, geamuri simple, geamuri termoizolante duble sau triple, avnd grosimea de maxim 36mm; Sistemul are trei rnduri de garnituri EPDM pentru etanare (o garnitur de etanare exterioar montat pe rama profilului de toc, o garnitur de etanare interioar montat pe rama profilului de cercevea i o garnitur de etanare central montat pe rama profilului de toc); Sistemul folosete colari mecanici; Sistemul brevetat ALUSEAL pentru garnitura de etanare central - n poziia nchis, garnitura central este n contact cu profilul de foaie n 2 zone sporind etaneitatea; de asemenea garnitura central, avnd mai multe camere n interiorul acesteia,
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
sporete caracteristicile sistemului n ceea ce privete etaneitatea la aer/ap i izolarea fonic. Sistemul are n componena lui profile speciale de toc care permit montarea n plus fa de rama de cercevea i a plasei contra insectelor i a obloanelor. Sistemul ofer posibiliti multiple de realizare a etanrii la partea inferioar a uilor. Cu ajutorul unor profile din cadrul acestei serii, se pot realiza structuri mixte n cadrul crora sunt mbinate armonios mai multe sisteme ALUMIL. Profilele pot fi vopsite n orice nuan din gama de culori RAL sau culori speciale (vopsirea se realizeaz n Romnia).
Fig.3.d. M9300 Perfect Plus
M9400 Softline Plus
Sistemul M9400 SOFTLINE are aceleai caracteristici cu sistemul M9300 PERFECT, profilele din cadrul celor dou sisteme fiind compatibile; Sistemul a fost testat i certificat de ctre IFT ROSENHEIM ca fiind situat n Clasa C5 (conform DIN18055), n ceea ce privete rezistena la ncrcarea datorat vntului; Sistemul respect cu strictee standardele europene, asigurnd compatibilitatea folosirii a numeroase accesorii, mecanisme i
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
componente existente pe pia, datorit respectrii cotelor n ceea ce privete camera european". Gama variat de profile din cadrul sistemului asigur posibilitatea realizrii tuturor tipurilor de deschideri: ferestre cu simpl deschidere interioar sau exterioar (cu axa balamalelor vertical sau orizontal), ferestre cu deschidere oscilo-batant, ferestre cu deschidere basculant (axa balamalelor este situat la jumtatea ramei mobile, n poziie vertical sau orizontal), ui/ferestre cu deschidere culisant n plan-paralel, ct si ui cu posibilitatea de deschidere n dublu sens; att uile ct i ferestrele pot fi ntr-un canat sau n doua canate; Sistemul are n compunerea sa profile cu design rotunjit; Dimensiunea caracteristic a seriei este 41,5mm (vezi desen); acest lucru permite folosirea de profile de placare, pal melaminat, AlumilBond, policarbonat sau alte materiale de nchidere, geamuri simple, geamuri termoizolante duble sau triple, avnd grosimea de maxim 36mm; Sistemul are trei rnduri de garnituri EPDM pentru etanare (o garnitur de etanare exterioar montat pe rama profilului de toc, o garnitur de etanare interioar montat pe rama profilului de cercevea i o garnitur de etanare central montat pe rama profilului de toc); Sistemul folosete colari mecanici; Sistemul brevetat ALUSEAL pentru garnitura de etanare central - n poziia nchis, garnitura central este n contact cu profilul de foaie n 2 zone sporind etaneitatea; de asemenea garnitura central, avnd mai multe camere n interiorul acesteia, sporete caracteristicile sistemului n ceea ce privete etaneitatea la aer/ap i izolarea fonic. Sistemul permite montarea n rama de cercevea a unei game variate de lamele de obloane. Sistemul ofer posibiliti multiple de realizare a etanrii la partea inferioar a uilor. Cu ajutorul unor profile din cadrul acestei serii, se pot realiza structuri mixte n cadrul crora sunt mbinate armonios mai multe sisteme ALUMIL.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Profilele pot fi vopsite n orice nuan din gama de culori RAL sau culori speciale (vopsirea se realizeaz n Romnia).- Seria a fost proiectata pentru realizarea obloanelor cu lamele fixe sau mobile, putand fi utilizate in combinatie cu ferestre si plase contra insectelor fixate pe aceiasi rama de toc. Combinand seriile M9300 si M9400 cu aceasta serie rezulta tipologii pe cat de utile pe atat de deosebite. Datorita ramei de dimensiuni mari si accesoriilor solide ansamblul capata o deosebita rezistenta la actiunea vantului si imbunatateste rezistenta la intemperii. Aceasta serie foloseste de asemenea garniturile imbunatatite ALUSEAL.
Gig.3.e.M9400 Softline Plus
Fig.3.f. M9300_Softline Fig.3.g. M9330_Santorini

TAMP-Manual autor: Tanase Viorel
Fig.3.h. M9650
24
Tanaviosoft 2010
M9330 Santorini
Sistemul respect cu strictee standardele europene, asigurnd compatibilitatea folosirii a numeroase accesorii, mecanisme i componente existente pe pia, datorit respectrii cotelor n ceea ce privete camera european". Gama variat de profile din cadrul sistemului asigur posibilitatea realizrii tuturor tipurilor de deschideri: ferestre cu simpl deschidere interioar sau exterioar (cu axa balamalelor vertical sau orizontal), ferestre cu deschidere oscilo-batant, ferestre cu deschidere basculant (axa balamalelor este situat la jumtatea ramei mobile, n poziie vertical sau orizontal); att uile ct i ferestrele pot fi ntr-un canat sau n doua canate; Sistemul are n compunerea sa profile cu design drept sau rotunjte; Dimensiunea caracteristic a seriei este 33,5mm (vezi desen); acest lucru permite folosirea de profile de placare, pal melaminat, AlumilBond, policarbonat sau alte materiale de nchidere, geamuri simple, geamuri termoizolante duble sau triple, avnd grosimea de maxim 27mm; Sistemul are trei rnduri de garnituri EPDM pentru etanare (o garnitur de etanare exterioar montat pe rama profilului de toc, o garnitur de etanare interioar montat pe rama profilului de cercevea i o garnitur de etanare central montat pe rama profilului de toc); Sistemul folosete colari mecanici; Sistemul brevetat ALUSEAL pentru garnitura de etanare central - n poziia nchis, garnitura central este n contact cu profilul de foaie n 2 zone sporind etaneitatea; de asemenea garnitura central, avnd mai multe camere n interiorul acesteia, sporete caracteristicile sistemului n ceea ce privete etaneitatea la aer/ap i izolarea fonic. Sistemul are n componena lui profile speciale de toc care permit montarea n plus fa de rama de cercevea i a plasei contra insectelor i a obloanelor. - Sistemul ofer posibiliti multiple de realizare a etanrii la partea inferioar a uilor.
TAMP-Manual
25
Tanaviosoft 2010
- Cu ajutorul unor profile din cadrul acestei serii, se pot realiza structuri mixte n cadrul crora sunt mbinate armonios mai multe sisteme ALUMIL. - Profilele pot fi vopsite n orice nuan din gama de culori RAL sau culori speciale (vopsirea se realizeaz n Romnia).
Fig.3.i.Sistem de profile M9330 Santorini
M9650 Aluther Light

Sistemul M9650 are o linie de proiectare asemanatoare cu seria M11000. Prin urmare, ambele sisteme pot fi utilizate in cadrul aceleeasi cladiri, fara a periclita aspectul estetic al acesteia. M9650 este cel mai economic sistem cu rupere de punte termica si se caracterizeaza prin: - cel mai mic toc de inaltime de 50mm; - ruperea de puncte termica se realizeaza printr-o poliamida speciala de 18mm (grupa termica 2.2 certificata de IFT ROSENHEIM);
TAMP-Manual
26
Tanaviosoft 2010
M20000 Apollo Alutherm

Seria M20000 Apollo este o serie cu rupere de punte termica, ce ofera solutii constructive pentru realizarea unei game variate de tipologii. Principala caracteristica distinctiva al acestei serii este posibilitatea utilizarii feroneriei de la sistemele de profile din PVC. - latimea minima a tocului de 62,5mm; - se incadreaza in grupa termica 2.1 (DIN4108); - ruperea de punte termica se realizeaza printr-o poliamida speciala cu latimea de 20-24mm; - garnitura centrala multicamera asigura cresterea izolarii fonice si termice; - garnituri special proiectate pentru anularea transferului termic; - posibilitatea vopsirii in culori diferite la exterior fata de interior;
M11000 Alutherm Plus

M11000 Alutherm Plus este un sitem batant cu rupere de punte termica, testat, studiat si proiectat astfel incat sa aiba o mare varietate de aplicatii.
Tanaviosoft 2010
Sistemul este certificat in conformitate cu ultimele standarde privind izolarea termica, fonica si de siguranta. Sistemul se caracterizeaza prin: - gama variata de profle cu aspect modern, neoclasic, clasic, rustic (profilele se pot placa cu capace de inox); - aistemul permite realizarea de usi coplanare de dimensiuni mari; - aspect exterior uniform prin utilizarea unui profil special de toc, ce ascunde cerceveaua; - latimea minima a tocului de 62,5mm, ce confera tamplariei un plus de robustete;
M11500 Alutherm Super Plus

Cel mai evoluat sistem de tamplarie termoizolanta, avand acelasi design ca si seria M11000 Alutherm Plus. Sistemul corespunde celor mai exigente standarde europene din domeniu, in ceea ce priveste izolarea termica (grupa 1.0), fonica si etanseitarea la aer si apa (Clasa C), fiind cortificat in acest sens de IFT ROSENHEIM. Sistemul se caracterizeaza prin: - Latimea minima a tocului de 76,5mm, ce adauga un plus de robustete; - Poliamidala speciala de 34-38mm pentru o mai buna izolare termica; - sistem special de etansare (ALUSEAL) cu trei randuri de garnituri EPDM; - sistemul permitea montarea de geamuri termoizolante cu grosimi de pana la 66mm; - posibilitatea vopsirii in culori diferite la exterior fata de interior;
Tanaviosoft 2010
S300 Deluxe Alutherm

Sistemul S300 Deluxe Alutherm se bazeaza pe designul seriei M14000, fiind varianta aceasteea cu rupere de punte termica, prin inserarea unei poliamide de 24mm armata cu fibra de sticla, care asigura diminuarea transferului termic. Principalele caracteristici ale sitemului sunt: - manerul incorporat in profilul de foaie ce confera acesteia un plus de stabilitate; - profil de cercevea cu o latime de 38mm; - mare varietate de tipologii si modele; - bandou special care accentueaza linearitatea foii; - sistem de inchidere in unul sau mai multe puncte; - cai de rulare din otel inox pentru o glisare usoara; - role speciale duble din teflon cu diametrul de 32mm ce suporta greutati mari; - posibilitatea vopsirii in culori diferite la exterior fata de interior;
TAMP-Manual
29
Tanaviosoft 2010
S400 Premier Alutherm
Sistemul s400 Premier Alutherm este varianta cu rupere de punte termica a seriei M12000 Premier, avand latimea cercevelei de 45mm si incadrandu-se in grupa de transfer termic 2.3. Principalele caracteristici sunt: - poliamida de 16 si 20mm armata cu fibra de sticla; - cai de rulare din otel inox si role speciale pentru o sarcina maxima de 200kg/rola; - sistem dublude etansare perimetrala, cu garnituri-perie si garnituri EPDM; - sistem de inchidere in mai multe puncte, incorporat in profilul de foaie pentru a spori securitatea; - datorita designului special al profilelor si accesoriilor acestui sistem se pot realiza aplicatii de dimensiuni foarte marii; - maner incorporat pe exteriorul foii pentru a mari stabilitatea si usurinta in utilizare; - posibilitatea vopsirii in culori diferite la exterior fata de interior; - posibilitatea montarii geamurilor termoizolante cu grosimi de pana la 24mm; Caracteristicile speciale ale sistemului sunt: - coltarul de imbinare a profilelor se aplica pe aluminiu si nu pe poliamina, asigurand o mai buna asamblare si rigiditate; - sistemul permite fixarea sticlei cu ajutorul unui profil de bagheta, avand ca rezultat usurinta la confectionare si montare; - design special al caii de rulare pentru facilitarea evacuarii apei; - centru de greutate al foii se afla pe aceeasi directie cu rola, rezultand o mai buna glisare;
TAMP-Manual
30
Tanaviosoft 2010
Fig.3j.Sistem acordeon
Fig.3.k.Sistem Geze
Fig.3.l.Sistem glisant-M300 Falcon Aero
Fig.3.m.Sistem glisant-M900
M940 Mini - Fara bariera termica Este sistemul cu cea mai mica greutate, destinat tamplariei batante, cu aplicatii in realizarea de usi de interior, ferestre, panouri pentru compartimentare interioara si inchideri balcoane. Poate fi vitrat
Tanaviosoft 2010
atat cu sticla simpla cat si termoizolanta cu grosimea pachetului de 20mm. Se poate combina cu seria de glisanta M900. Descriere tehnica:

Adancime constructiva: 70 mm Coeficient de transfer termic 5,92,3W/(m K) Izolare la zgomot: 35db Clasa de combustibilitate: C1 Etanseitate la apa: E4
M9650 Alutherm Light - Cu Bariera Termica Combinatia ideala intre avantajele sistemelor cu bariera termica si pret redus de achizitie, reprezinta si solutia cea mai bine vanduta din oferta firmei noastre. Etansarea este proiectata pe trei randuri de garnituri iar pachetul vitrat poate avea pana la 32 mm grosime.
Descriere tehnica:

Tanaviosoft 2010
Adancime constructiva: 50 mm toc si 57.5 mm canat Poliamida tip PA6.6 cu latimi de 18 mm Coeficient de izolare termica 3,3W/(m K), grupa 2.2 conform certificarii Etanseitate la vant: clasa C5 Etanseitate la aer: clasa A3 Etanseitate la apa: E4 Izolare fonica: 35db, clasa R3 Rezistenta la efractie: WK2 Sistemul brevetat "ALUSEAL" pentru garnitura de etansare centrala - n pozitia nchis, garnitura centrala este n contact cu profilul de foaie n 2 zone sporind etanseitatea; de asemenea garnitura centrala, avnd mai multe camere n interiorul acesteia, sporeste caracteristicile sistemului n ceea ce priveste izolarea termica si fonica Sistemul are trei rnduri de garnituri EPDM pentru etansare (o garnitura de etansare exterioara montata pe rama profilului de toc, o garnitura de etansare interioara montata pe rama profilului de cercevea si o garnitura de etansare centrala montata pe rama profilului de toc);
M11000 Alutherm Plus - Cu bariera termica si coeficient de izolare sporita Sistemul de varf al ofertei Alumil cuprinde o gama variata de profile pentru aplicatii din cele mai diverse. Certificat in grupa de izolare termica 2.1 asigura o etansare pe trei randuri de garnituri si un coeffcient excelent de izolatie.
TAMP-Manual
33
Tanaviosoft 2010
Descriere tehnica:

Adancime constructiva: 62,5 mm toc si 70 mm canat Poliamida tip PA6.6 cu latimi intre 20-24 mm Coeficient de izolare termica 2,3W/(m K), grupa 2.1 conform certificarii Etanseitate la vant: clasa C5 Etanseitate la aer: clasa C4 Etanseitate la apa: E900 Izolare fonica: 42db, clasa R3 Rezistenta la efractie: WK2 Sistemul brevetat "ALUSEAL" pentru garnitura de etansare centrala - n pozitia nchis, garnitura centrala este n contact cu profilul de foaie n 2 zone sporind etanseitatea; de asemenea garnitura centrala, avnd mai multe camere n interiorul acesteia, sporeste caracteristicile sistemului n ceea ce priveste izolarea termica si fonica Sistemul are trei rnduri de garnituri EPDM pentru etansare (o garnitura de etansare exterioara montata pe rama profilului de toc, o garnitura de etansare interioara montata pe rama profilului de cercevea si o garnitura de etansare centrala montata pe rama profilului de toc); M900 Aero
Cele mai accesibil sistem de glisante fara bariera termica, utilizabil in compartimentari interioare fara cerinte speciale de izolare.
TAMP-Manual
34
Tanaviosoft 2010
Descriere tehnica:
Multiple posibilitati de configurare a ochiurilor de glisata, si a combiantiei dintre cele fixe si cele mobile S200/S300 Deluxe
Varianta Alumil pentru sistemele glisante din profile cu bariera termica si etansare pe perii. Solutiile rezultate sunt eficiente din puct de vedere al raportului pret/calitate.
Descriere tehnica:
Acest sistem foloseste usi glisante cu bariera termica, grosimea foii mobile fiind de 38 mm. Sistemul de inchidere foloseste perii Hi-fin si garnituri EPDM, iar accesoriile sunt si ele prevazute cu bariera termica. M300 Falcon
Sistem de glisante din profile cu bariera termica si etansare pe garnituri avand drept rezultat o izolare termica foarte buna. Cerceveaua executa o miscare de ridicare glisare prin intermediul unui mecanism special pentru a asigura un grad sporit de etanseitate.
TAMP-Manual
35
Tanaviosoft 2010
Descriere tehnica:

Coeficient de izolare termica 2,3 W/(m K) Adancime constructiva: 62,5 mm Mecanism german special pentru "ridicare-glisare" utilizat pentru deplasarea si inchiderea foilor de usa Cale de rulare din otel inoxidabil, role duble din Teflon pentru o sarcina maxima de pana la 130kg pe rola Izolare termica foarte buna datorita sistemului de garniture si profilelor cu punte termica superioara celorlalte sisteme glisante. P100 Office
Sistem proiectat special pentru compartimentari interioare, gandit pentru a asigura o izolatie fonica foarte buna oferind totodata posibilitatea de a masca cablurile de telefon, curent electric sau retea de calculatoare. Optional permite montarea de jaluzele cu mecanism ascuns intre cele 2 foi de sticla.
TAMP-Manual
36
Tanaviosoft 2010
M9800/M19800 Accordion Sistem tip armonica destinat deschiderilor de dimensiuni mari. Exista atat in varianta de profile cu bariera termica cat si fara bariera termica. Prin imbinarea unui numar nelimitat de canate se pot crea deschideri oricat de ample pe orizontala.
Solar M1 STANDARD Peretele cortina clasic cu profile vizibile din exterior atat pe orizontala cat si pe verticala, intr-o varietate de combinatii ce pot fi adaptate oricarui tip de constructie. Ferestrele sunt proiectate astfel incat sa nu iasa in afara ramei. Coloanele si traversele acestui sistem au grosimea de 55mm. Modul de asamblare este extrem de usor in comparatie cu cel al altor sisteme de acest tip cunoscute pe piata. Pe acest sistem se pot monta geamuri cu grosimi cuprinse intre 6 si 32mm. Acest perete cortina standard are o constructie articulata, proiectata sa faca fata oricarei deformari posibile a cladirii (datorata cutremurelor, vibratiilor etc.), dar si eventualelor dilatari sau contractari ale profilelor de aluminiu, fara a-si pierde din rezistenta la presiunea vantului sau din impermeabilitate.
TAMP-Manual
37
Tanaviosoft 2010
Solar M5 ECO Sistem de perete cortina cu aceleasi caracteristici tehnice si cu acelasi aspect ca si sistemele SOLAR SEMISTRUCTURAL si SOLAR STRUCTURAL. Coloana de baza a sistemului ofera posibilitatea realizarii unui perete interior la o distanta de 10mm de geamul exterior, spatiu in care se creaza o perdea de aer controlabila, asigurandu-se in felul acesta o foarte buna izolare termica (0.4W/m2K) si fonica. In spatiul ramas se poate circula aer cald, respectiv aer rece, in perioadele reci, respectiv in perioadele calde. Deasemenea este suficient loc pentru a instala colectori solari sau celule foto-voltaice in zona opaca reducand costurile necesare energiei (de obicei zona opaca poate reprezenta pana la 2/3 din fatada cladirii). Acesta este unul din putinele sisteme de construire de fatade ecologice existente pe piata internationala
Solar M6 STANDARD Plus Aceasta serie este o varianta imbunatatita a sistemelor pentru pereti cortina M1 si M2. Peretele cortina Standard Plus M6 are profile vizibile din exterior atat pe orizontala cat si pe verticala, intr-o varietate de combinatii ce pot fi adaptate oricarui tip de constructie. Aceste profile ornamentale de la exterior pot fi fie din alumiu, fie din otel inox. Ferestrele sunt proiectate astfel incat sa nu iasa in afara ramei. Coloanele si traversele acestui sistem au grosimea de 55mm. Modul de asamblare este extrem de usor in comparatie cu cel al altor sisteme de acest tip cunoscute pe piata. Acest perete cortina standard are o constructie articulata, proiectata sa faca fata oricarei deformari posibile a cladirii
Tanaviosoft 2010
(datorata cutremurelor, vibratiilor etc.), dar si eventualelor dilatari sau contractari ale profilelor de aluminiu, fara a-si pierde din rezistenta la presiunea vantului sau din impermeabilitate.
Solar M4T STRUCTURAL Alutherm Prin conceptie sistemul este identic cu SOLAR SEMISTRUCTURAL, exceptand numai faptul ca in cazul de fata profilul nu este vizibil in exterior, aspectul fiind de oglinda continua, dat fiind faptul ca geamul este lipit de rama realizata din profile de aluminiu cu ajutorul unui silicon structural Dow Corning. Rezultatul este, din punct de vedere estetic, fara cusur, iar detaliile constructiilor au o finisare perfecta. Caracteristica sistemului M4 este urmatoarea: profilele din care este realizata rama pe care este lipit geamul termopan sunt cu bariera termica.
TAMP-Manual
39
Tanaviosoft 2010
Solar M4 STRUCTURAL Prin conceptie sistemul este identic cu SOLAR SEMISTRUCTURAL, exceptand numai faptul ca in cazul de fata profilul nu este vizibil in exterior, aspectul fiind de oglinda continua, dat fiind faptul ca geamul este lipit de rama realizata din profile de aluminiu cu ajutorul unui silicon structural Dow Corning. Rezultatul este, din punct de vedere estetic, fara cusur, iar detaliile constructiilor au o finisare perfecta. Caracteristica sistemului M4 este urmatoarea: profilele din care este realizata rama pe care este lipit geamul termopan sunt fara bariera termica.
Solar M2 LINEAR Sistemul M2 LINEAR este versiunea moderna a seriei SOLAR STANDARD M1, in care de la exterior se pot observa profile doar pe o singura directie (de obicei cea orizontala), iar pe directia cealalta este vizibila doar o garnitura, ceea ce confera sistemului o continuitate a ochiurilor de sticla pe o anumita directie. Pe acest sistem se pot monta geamuri cu grosimi cuprinse intre 6 si 32mm. Acest tip de perete cortina are o constructie articulata, proiectata sa faca fata oricarei deformari posibile a cladirii (datorata cutremurelor, vibratiilor etc.), dar si eventualelor dilatari sau contractari ale profilelor de aluminiu, fara a-si pierde din rezistenta la presiunea vantului sau din impermeabilitate.
TAMP-Manual
40
Tanaviosoft 2010
Solar M3T SEMISTRUCTURAL Alutherm Este peretele cortina celular obisnuit, cu o constructie articulata, proiectat sa faca fata oricarei deformari posibile a cladirii (datorata cutremurelor, vibratiilor etc.), dar si eventualelor dilatari sau contractari ale profilelor de aluminiu, fara a-si pierde din rezistenta la presiunea vantului sau din impermeabilitate. O mare varietate de rame speciale, realizata din profile cu bariera termica, asigura o finisare perfecta pana la detaliu a oricarei constructii complexe, in timp ce un mare numar de coloane de aluminiu sunt proiectate sa reziste oricarui tip de incarcatura statica sau dinamica. In jurul fiecarei rame ramane vizibila doar o foarte ingusta suprafata din profilul de aluminiu, iar ferestrele exterioare sunt identice cu corespondentele lor din interior, rezultatul fiind un aspect impecabil cand fereastra este inchisa. Impermeabilitatea este asigurata de trei randuri de garnituri EPDM si de un sistem de scurgere pentru orice tip de acumulare de apa.
TAMP-Manual
41
Tanaviosoft 2010
Indiferent de tipul de perete cortina necesar, realizarea practica se transpune prin imbinarea unui caroiaj de montanti verticali cu traverse(rigle) orizontale. Izolarea este realizata prin intermediul principiului camerelor de aer si a garniturilor EPDM cu piese de etansare in dreptul asamblarii traversei pe montant, iar evacuarea apei se relizeaza printr-un sistem de canale de drenaj prin piesele de strangere si piesele de acoperire orizontale. Plus Confort asigura relevee, condstructie si montaj pentru pereticortina in orice tipologie, cu mentiunea ca proiectului fatadei sa fie executat de o firma specializata. Proiectarea de specialitate este obligatorie si trebuie sa respecte mai multe conditii reglementate prin normativ. Conditia de rigiditate conduce la limitarea deplasarilor si deformatiilor verticale si orizontale ale ochiului de fatada in cazul actiunilor seismice, actiunii vantului, variatiilor de temperatura, precum si in cazul deformatiilor impuse de sistemul structural al constructiei. Conditia de ductilitate duce la asigurarea aptitudinii de deformare postelastica a structurii proprii a peretelui-cortina (montanti, rigle distantieri) si a prinderilor acestuia de sistemul structural al constructiei. M1 Solar Standard Peretele cortina clasic cu profile vizibile din exterior atat pe orizontala cat si pe verticala, intr-o varietate de combinatii ce pot fi adaptate oricarui tip de constructie. Ferestrele sunt proiectate astfel incat sa nu iasa in afara ramei. Coloanele si traversele acestui sistem au grosimea de 55mm. Modul de asamblare este extrem de usor in comparatie cu cel al altor sisteme de acest tip cunoscute pe piata. Pe acest sistem se pot monta geamuri cu grosimi cuprinse intre 6 si 32mm. Acest perete cortina standard are o constructie articulata, proiectata sa faca fata oricarei deformari posibile a cladirii (datorata cutremurelor, vibratiilor etc.), dar si eventualelor dilatari sau contractari ale profilelor de aluminiu, fara a-si pierde din rezistenta la presiunea vantului sau din impermeabilitate.
Tanaviosoft 2010
M2 Linear Sistemul M2 LINEAR este o versiunea moficata a seriei M1, in care de la exterior se pot observa profile doar pe o singura directie (de obicei cea orizontala), iar pe directia cealalta este vizibila doar o garnitura ceea ce confera sistemului o continuitate a ochiurilor de sticla pe o singura axa.
M3T Semistructural Alutherm Este peretele cortina celular obisnuit, cu o constructie articulata, proiectat sa faca fata oricarei deformari posibile a cladirii (datorata cutremurelor, vibratiilor etc.), dar si eventualelor dilatari sau contractari ale profilelor de aluminiu, fara a-si pierde din rezistenta la presiunea vantului sau din impermeabilitate. O mare varietate de rame speciale asigura o finisare perfecta pana la detaliu a oricarei constructii complexe, in timp ce un mare numar de coloane de aluminiu sunt proiectate sa reziste oricarui tip de incarcatura statica sau dinamica. In jurul fiecarei rame ramane vizibila doar o foarte ingusta
Tanaviosoft 2010
suprafata din profilul de aluminiu, iar ferestrele exterioare sunt identice cu corespondentele lor din interior, rezultatul fiind un aspect impecabil cand fereastra este inchisa. Impermeabilitatea este asigurata de trei randuri de garnituri EPDM si de un sistem de scurgere pentru orice tip de acumulare de apa. Exista si in versiunea M3 Semistructural, cu profile fara bariera termica, dar momentan nu este disponibil in Romania.
M4T Structural Alutherm Prin conceptie sistemul este identic cu SOLAR SEMISTRUCTURAL, exceptand numai faptul ca in cazul de fata profilul nu este vizibil in exterior, aspectul fiind de oglinda continua, dat fiind faptul ca geamul este lipit de rama cu ajutorul unui silicon structural Dow Corning. Rezultatul este, din punct de vedere estetic, fara cusur, iar detaliile constructiilor au o finisare perfecta. Exista si in varianta M4 Structural, cu profile fara bariera termica.
TAMP-Manual
44
Tanaviosoft 2010
M5T Eco Alutherm Sistem de perete cortina cu aceleasi caracteristici tehnice si cu acelasi aspect ca si sistemele SOLAR SEMISTRUCTURAL si SOLAR STRUCTURAL, dar proiectat pentru realizarea de fatade duble. Coloana de baza a sistemului ofera posibilitatea realizarii unui perete interior la o distanta de 10 mm de geamul exterior , spatiu in care se creaza o perdea de aer controlabila, asigurandu-se in felul acesta o foarte buna izolare termica (0.4W/m2K) si fonica. In spatiul ramas se poate circula aer cald, respectiv aer rece, in perioadele reci, respectiv in perioadele calde. Deasemenea este suficient loc pentru a instala colectori solari sau celule foto-voltaice in zona opaca reducand costurile necesare energiei (de obicei zona opaca poate reprezenta pana la 2/3 din fatada cladirii). Acesta este unul din putinele sisteme de construire de fatade ecologice existente pe piata internationala.
M6 Solar Standard Plus Aceasta serie este o varianta imbunatatita a sistemelor pentru pereti cortina M1 si M2. Peretele cortina Standard Plus M6 are deasemenea profile vizibile din exterior atat pe orizontala cat si pe verticala, dar prin existenta a mult mai multe profile auxiliare si o proiectare mai moderna si mai rigurosa ofera mai multa flexibilitate in arhitectura si eliminarea unor lacune ale vechiului sistem. Intreruperea puntii termice se realizeaza prin intermediul unui strat continuu din poliamida intarita cu fibra de sticla. Pentru o termoizolare si hidroizolare sporita sistemul prevede aplicarea unei
Tanaviosoft 2010
bande bituminoase sau din butyl aplicata la cald. Sectiunea marita a montantilor si traverselor garanteaza o rezistenta structurala deosebita, putand fi utilizate la realizarea de retele cu deschideri mari atat pe verticala cat si pe orizontala.
TAMP-Manual
46
Tanaviosoft 2010 Sistemul de profile UNILUX
Fig.4.a.Ultra Therm Interior: Lemn pur Multiple tipuri de forme si culori astefel incat sa se asorteze cu mobila 4-stratificat incalitate de mobila 2-perne de aer termoizolante Folie invizibila Low E invisible Perna de aer cu gas Argon 2-foi de geam izolator SuperThermo3 (with UltraTherm 1.0) Folie invizibila Low E pe doua parti. Camere umplute cu gas inert-Argon Profil de garnitura durabila,EPDM Aparenta eleganta Usurinta in curatare Grile de aerisire (optional)
TAMP-Manual
47
Tanaviosoft 2010
Exterior: Alluminiu vopsit in camp electrostatic in 2132 culori Nu mai necesita niciodata vopsire. Pastreaza afara atat frigul cat si caldura si invitatii nepoftiti. 3-foi de geam-termoizolator (UltraThermo3 (with UltraTherm 0.7) Folie invizibila Low E pe ambele parti Gaz Krypton in ambele camere Profil de garnitura durabila,EPDM Aparenta eleganta Usurinta in curatare Alu-Design: Living Line
Fig.4.b.Sistem aluminiu-lemn
Fig.4.c. Sistem aluminiu-lemn
TAMP-Manual
48
Tanaviosoft 2010
Fig.4.d.Sisteme Unilux
TAMP-Manual
49
Tanaviosoft 2010 Sisteme de profile REHAU

Realizarea de ferestre si usi din PVC este o activitate relativ noua in Romania, dar cu o vechime considerabila in Europa Occidentala, de unde se si importa majoritatea subansamblelor folosite. Avantajele majore al acestui tip de profile sunt excelenta izolatie termica si pretul foarte accesibil prin comparatie cu profilele din aluminiu cu bariera termica sau cele de lemn stratificat. Impropriu s-a generalizat termenul de "termopan" sau "termopane" pentru a desemna inclusiv elementele de tamplarie din PVC extrudat cu geam dublu sigilat. 1. Clasificarea profilelor in functie de zonele climatice(moderat sau sever) si grosimea peretilor pricipali ai profilului. Astfel exista profile clasa A recomandate pentru climatul sever cu pereti principali ai caror grosime a peretelui principal este mai mare de 2,8mm (in cazul Rehau avem chiar 3mm), clasa B utilizabile in zone cu climat moderat cu o grosime a peretilor de peste 2,5mm (in cazul Rehau avem 2,7mm) si clasa C care nu are nici o cerinta. 2. Numarul de camere - adica numarul de compartimente separate ce alcatuiesc profilul, vizibile in sectiunea acestuia. Cu cat exista mai multe camere cu atat izolarea termica si fonica este mai buna. 3. Codul de culoare - care desemneaza culoarea masei profilului si culoarea foliei exterioare in cazul profilelor colorate. 4. Adancimea profilului - dimensiunea in latime a unei sectiuni din profil. Brilliant Design Profilul de elita al producatorului german, varianta cu 5 camere, clasa A, adancime 70mm, canat rotunjit sau drept, prezente atat in varianta alb, alb cu imitatie de lemn la exterior sau complet infoliate. Sunt folosite pentru a obtine cele mai elegante si mai expresive ferestre.
TAMP-Manual
50
Tanaviosoft 2010
Fig.5.a.Sistem de profile Brilliant design Descriere tehnica:

Adancime constructiva: 70 mm Numar camere: 5 camere Izolare termica: Uf= 1,3 W/mK (Armare standard) Izolare termica: cu armatura cu punte termica: Uf= 1,2 W/mK Izolare fonica: pana la clasa de protectie fonica 5 (VDI 2719) Protectie Antiefractie: pana la clasa de rezistenta 3 (DIN V ENV 1627) Etanseitate la curenti de aer/averse: pana la grupa de solicitare C (DIN 18055) Solutie de constructie a colturilor anticondens Posibilitatea de echipare cu geam compus din doua sau chiar trei foi de sticla cu o adancime totala a pachetului de pana la 32mm Thermo Design
Combinatia ideala intre coeficientul de izolatie si pret, reprezinta si solutia accesibila pentru profilele infoliate pe o singura fata sau amandoua. Sunt profile cu 4 camere, clasa A, si adancime de 60mm.
TAMP-Manual
51
Tanaviosoft 2010
Fig.5.b.Sistem de profile Thermo Design Descriere tehnica:

Adancime constructiva: 60 mm / Garnitura de contact Numar de camere: 4 camere Izolare termica: Uf= 1,6 W/mK Fonoizolare: pana la clasa de izolare fonica 4 (VDI 2719) Protectie antiefractie: pana la clasa de protectie fonica 2 (DIN V 18054) Etanseitate la curenti de aer/averse: pana la clasa 4 (DIN EN 12207)/9A (DIN EN 12208) Thermo Design 70
Solutie recenta in oferta REHAU - sunt profile clasa A cu o adancime de 70mm, ce realizeaza prin intermediul armaturii si a unui patent original, un profil echivalent celui cu 4 camere clasic. Sunt posibile atat in varianta alb cat si colorata.
Fig.5.c.Sistem de profile Thermo Design 70
TAMP-Manual
52
Tanaviosoft 2010
Descriere tehnica:

Adancime constructiva: 70 mm / garnitura de contact Numar de camere: multiple Izolare termica: Uf= 1,3 W/mK (armatura standard) Izolare termica: cu armatura izolata termic: Uf= 1,2 W/mK Fonoizolare: pana la clasa de izolare fonica 4 (VDI 2719) Protectie antiefractie: pana la clasa de rezistenta 3 (DIN V ENV 1627) Etanseitate la curenti de aer/averse: pana la grupa de solicitare C (DIN18055) Solutii pentru colturi anticondens Basic Design
Cele mai accesibile profile din punct de vedere al pretului oferind o solutie extrem de competitiva pentru clientii conditionati de pret. Sunt profile cu 3 camere, clasa A, adancime 60mm, disponibile doar in varianta alb. Optional, ofera posibilitatea de utilizare a canatului rotund.
Fig.5.d.Sistem de profile Basic Design Descriere tehnica:

Adancime constructiva: 60 mm / garnitura de contact Numar de camere: 3 camere Izolare termica: Uf= 1,6 W/mK Fonoizolare: pana la clasa de izolare fonica 4 (VDI 2719)
TAMP-Manual
53
Tanaviosoft 2010
Etanseitate la curenti de aer/averse: pana la clasa 4 (DIN EN 12207)/9A (DIN EN 12208) Euro 70 Raspunsul REHAU pentru competitia care ofera 5 camere la pretul de 3 camere se concretizeza in aceasta serie de profile construita similar seriei Brilliant Design dar incadrate in clasa B, adancime 70mm, disponibile momentan doar in varianta alb. Pretul obtinut este similar cu cel al unor ferestre Basic Design cu avantajul ca adancimea este de 70mm si designul mai modern.
Fig.5.e.Sistem de profile Euro 70 Descriere tehnica:

Adancime constructiva: 70 mm Numar camere: 5 camere Izolare termica: Uf= 1,3 W/mK (Armare standard) Izolare fonica: pana la clasa de protectie fonica 5 (VDI 2719) Etanseitate la curenti de aer/averse: pana la grupa de solicitare C (DIN 18055) Solutie de constructie a colturilor anticondens Posibilitatea de echipare cu geam compus din doua sau chiar trei foi de sticla cu o adancime totala a pachetului de pana la 32mm
TAMP-Manual
54
Tanaviosoft 2010
Euro 60 Reprezinta solutia ideala pentru obiective sociale, hale industriale sau locuinte pentru care pretul este cel mai important criteriu. La un pret de achizitie extreme de scazut, comparabil cu profile calitativ inferioare, puteti beneficia de calitatea si experienta unui producator german cu traditie si renume. Sunt profile cu 3 camere, clasa B, adancime 60mm, disponibile doar in varianta alb.
Fig.5.f.Sistem de profile Euro 60 Descriere tehnica:

Adancime constructiva: 60 mm / garnitura de contact Numar de camere: 3 camere Izolare termica: Uf= 1,6 W/mK Fonoizolare: pana la clasa de izolare fonica 4 (VDI 2719) Etanseitate la curenti de aer/averse: pana la clasa 4 (DIN EN 12207)/9A (DIN EN 12208)
TAMP-Manual
55
Tanaviosoft 2010
TEHNOLOGII de EXECUTIE
INJECTIA maselor plastice
Descriere generala
Mainile de injecie din seria CX cuprind segmentul mic i mijlociu n ceea ce privete unitatea de nchidere a mainilor noastre, cuprins ntre 350 i 40000kN. Acestea au:

un sistem de nchidere complet hidraulic n 2 platane o for de nchidere de la 350 kN pn la 1600kN de la 12,7 la 840,8 grame (PS).
Mainile din aceast gam ofer:

obinerea unor produse de nalt calitate pretare perfect la cele mai ridicate exigene adaptabilitate la cerinele dumneavoastr de producie. o productivitate i o calitate de invidiat o gam larg de combinaii ale unitilor de nchidere i injecie existente
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
posibilitatea alegerii unei maini conform cerinelor dumneavoastr
n funcie de cerinele dvs., v putem oferi maini universale cu funcii multiple sau maini speciale pentru o anumit aplicaie.
Fig.6.1.a.Masina de injectie
Fig.6.1.b.Schema instalatiei de injectie
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Fig.6.1.c.Schema de principiu Modele de piese:
Fig.6.1.d.Piese obtinute prin injectie

Tanaviosoft 2010
Putei s v configurai propria dvs. main de injecie, potrivit produciei dvs., alegnd una din cele peste 100 de combinaii existente. De exemplu: la o for de nchidere de 1600 kN putei alege ca diametru al necului una din cele 18 variante existente:
SP 55 100 180 380 750 1000 1400 KM 35 CX 15 20 25 18 22 28 20 25 30 22 28 35 KM 50 CX 15 20 25 30 18 22 28 35 20 25 30 40 22 28 35 45 KM 65 CX 20 25 30 22 28 35 25 30 40 28 35 45 KM 80 CX 20 25 30 40 22 28 35 45 25 30 40 50 28 35 45 55 KM 100 CX 25 30 40 28 35 45 30 40 50 35 45 55 KM 130 CX 25 30 40 50 28 35 45 55 30 40 50 60 35 45 55 KM 160 CX 25 30 40 50 55 28 35 45 55 60 30 40 50 60 70 35 45 55 KM 160 CX 40 50 55 45 55 60 50 60 70 55
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
SP 1000 1400 2000 3000 4300 6100 8100 KM 250/300 CX 50 55 60 55 60 70 60 70 75 KM 350 CX 60 70 70 80 75 90 KM 420 CX 60 70 80 70 80 90 75 90 100 KM 500 CX 70 80 80 90 90 100 KM 575/650 CX 70 80 85 95 80 90 95 105 90 100 105 115 Caracteristici ale seriei CX:

Presiune de injecie de pn la 3000 bari specific Temperatura de plastifiere de pn la 450C Turaie nec mrit (hidraulic) Acionare electric nec Pomp separat pentru arunctor/miezuri Acumulator presiune pentru o putere mrit a injeciei
Pompa de acionare asigur mainii debitul i presiunea corespunztoare. Ambele sunt msurate i reglate n interiorul pompei i astfel se reduce considerabil consumul de energie. Toate presiunile i vitezele sunt introduse digital n unitatea de comand. Ventilele proporionate, acionate electric asigur o repetabilitate ridicat i sunt capabile s menin valorile setate, perioade lungi de timp. Acest lucru este foarte important pentru un ciclu uniform al produciei i o calitate excepional a produselor.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Pentru o reglare mai exact a presiunii i a vitezei i pentru o repetabilitate a valorilor, se poate opta pentru un ventil de reglare adiional pentru procesul de injecie i de plastifiere. Componentele hidraulice sunt legate la unitatea central de comand a mainii, prin cea mai modern tehnologie BUS, oferind astfel:

o prelucrare rapid i exact a datelor imunitate fa de diverse influene exterioare.
Mainile din seria CX sunt foarte uor de ntreinut, deoarece:

componentele se pot monta/demonta cu uurin ofer un acces rapid la toate elementele hidraulice, oriunde ar fi acestea
Seria CX are un sistem special de pstrare i curare a uleiului hidraulic. n modelul de baz, o pomp hidraulic produce presiunea i volumul uleiului pentru toate micrile mainii. Pentru performane mai ridicate sau pentru micri paralele ale mainii, v oferim:

acumulator de presiune pompe adiionale ca i opiuni.
Aceste maini sunt foarte silenioase, deoarece pompele sunt n interiorul unei carcase izolat fonic.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Unitatea de nchidere
Patru cilindrii acioneaz fora de nchidere simetric i asigur distribuia egal a acesteia. Chiar i la o presiune maxim a injeciei, nu exist riscul deschiderii matriei. Sistemul de nchidere complet hidraulic cu cilindrii incorporai, pemite micri rapide de deschidere i nchidere. Platanul mobil al matriei se fixeaz cu foarte mare precizie pe batiul mainii i astfel platanele sunt paralele fr a exista riscul basculrii. Designul mainii este astfel conceput nct s ofere vizibilitate n partea de nchidere i de ejectare. Pentru facilitarea lucrrilor din zona matriei, uile de protecie din fa i din spate se deschid separat. Ui de protecie separate nlesnesc accesul n zone duzei i n zone arunctorului. Sistemul de siguran al matriei:

se poate regla de la normal la foarte sensibil, (exist pn la 16 poziii) protejeaz matria asigur o perioad lung de funcionare a matriei asigur costuri mici de ntreinere a matriei.
Sistemul autolubrifiant elimin uleiul i grsimea din zona matriei. Maina este astfel conceput nct s permit montarea cu uurin a unui robot. n zona de ejecie este suficient spaiu pentru diverse opiuni:
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
De asemenea n zona matriei este spaiu suficient: platanul mobil poate suporta i greuti mari ale matriei:
Aceast main:

este potrivit pentru producie n camere sterile confer un mare avantaj, deoarece doar unitatea de nchidere trebuie s stea nuntru, iar unitatea de injecie st afar reduce spaiul necesar montrii.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Unitatea de injecie
Seria CX ofer:

uniti de injecie i necuri potrivite pentru orice fel de producie o diversitate de capaciti de lucru necuri cu diferite diametre, astfel nct s se obin performanele necesare produciei cea mai bun combinaie pentru cerinele dvs. de producie
Cerinele referitoare la unitatea de plastifiere sunt n continu cretere, datorit motivelor ca:

continua cretere a volumului materialului care urmeaz a fi plastifiat temperaturi sczute de topire o mixare i omogenitate mai bun noi formule pentru material.
Pentru a putea satisface toate aceste cerine, v oferim diverse tipuri de necuri i lucrm n continuare la diversificarea acestor oferte. Tipurile standard de snecuri sunt urmatoarele:
nec standard: nec mixare: nec HPS universal:
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
nec HPS automotiv:
Cilindrii necurilor sunt tratai special pentru a putea funciona la temperaturi nalte. Micrile pentru plastifiere sunt acionate hidraulic, dar se poate opta de asemenea pentru o acionare electromotoric, dac plastifierea trebuie s decurg paralel cu alte micri ale mainii. Fora este transferat direct la nec prin pistonul de injecie care este un piston rotativ. Acest mecanism contribuie la reducerea frecrii i are ca rezultat un proces controlat. De multe ori aditivii folosii pentru mbuntirea procesului sau al produsului final, au un efect duntor asupra necului sau asupra cilindrului acestuia. De aceea, dac este nevoie, v putem pune la dispoziie uniti de injecie protejate special. Materialele i procedeele folosite pentru a proteja unitile de injecie lungesc viaa mainii i asigur o calitate excepional a produselor. Unitatea de injecie a mainilor din seria CX se poate decupla foarte uor pentru a fi curat i poate fi ridicat apoi cu ajutorul unei macarale. necul acestor maini este codat. La schimbarea unitii de cilindru-nec, maina recunoate diametrul din construcie i i regleaz automat setrile. Greeli i date eronate sunt astfel nlturate.
TAMP-Manual
10
Tanaviosoft 2010
Unitatea de comand
Comanda prin microprocesor MC 5, ofer un control simplu asupra mainii.
procesul este reprezentat simplu i exact pe ecran, fr a excela prin detalii nesemnificative prin aceast comand se obin analize rapide i exacte ale procesului operatorul poate s-i dea seama imediat dac maina lucreaz aa cum trebuie i dac necesit unele mbuntiri.
Reprezentarea grafic a procesului:

este clar mpiedic introducerea unor date eronate nlesnete n acelai timp memorarea programului potrivit.
Unitatea de comand MC5 aparine seriei CX i se caracterizeaz prin:


Tanaviosoft 2010
comand de proces pe 32 bii cu o procesare rapid a semnalelor pentru o reproducere exact a datelor setate un sistem de operare multitasking pe 32 bii cu o vitez de prelucrare ridicat pentru vizualizarea valorilor instantanee, graficelor etc. Memorarea de date pentru valorile proceselor i a valorilor instantanee Cuplarea rapid la PC Ecran color TFT 12 Sistem electric descentarlizat cu conectare n magistral BUS Conexiune electric de 24 V Componente standard preexamiante cu o rat sczut de defectare, reduc stocul de piese de schimb i permit o echipare rapid i simpl Deplasarea este asigurat de senzori de micare rapizi i de nalt precizie (precizia 0,01 mm, nu este totdeauna vizibil pe ecran) Interfa USB standard pentru stocarea de date, tastatur i imprimant
TAMP-Manual
12
Tanaviosoft 2010 EXTRUDAREA

Generalitati
Extrudarea prezinta o serie de avantaje: realizarea unor grade mari de deformare plastica; produsele extrudate au forme apropiate de cele finite; consum specific de material scazut; Dezavantajele extrudarii sunt: uzura rapida a sculelor; pierderi mari de material prin deseuri. Procedele de extrudare sunt urmatoarele: 1. 2. 3. 4. Extrudarea directa. Extrudarea indirecta. Extrudarea hidrostatica. Extrudarea laterala.
Fig.6.2.a.Extrudarea directa Materialul initial se deplaseaza in raport cu matrita in directia de inaintare a poansonului.
TAMP-Manual
13
Tanaviosoft 2010
La extrudarea indirecta, materialul initial se deplaseaza in sens invers fata de deplasarea poansonului. Extrudarea hidrostatica reduce frecarile de contact.
Fig.6.2.b.Procedee de extrudare Pentru diminuarea frecarilor se foloseste ca lubrifiant sticla(topita sau solida), sau un amestec de grafit si lesie sulfitica.
Fig.6.c.Extrudarea directa Factorii care influenteaza procesul de extrudare sunt:tipul si gradul de extrudare,temperatura de lucru,viteza de extrudare si frecarea de contact.
Tanaviosoft 2010
Fig.6.2.d.Parti componente Extrudarea se executa pe prese hidraulice orizontale.
EXTRUDAREA aliajelor de aluminiu

Produsele extrudate constituie mai mult de 50% din piata pentru produsele din aluminiu in Europa, din care industria de constructii consuma majoritatea. Procesul de extrudare al aluminiului mareste de fapt proprietatile acestuia, deoarece permite crearea unor produse finite care sunt mai puternice si mai rezistente decat componentele care trebuie sa fie asamblate. Permite fabricarea de produse cu diverse specificatii si dimensiuni, cu forme complexe si complicate, fiind in acelasi timp flexibile pentru a permite modificari de design si completari.
TAMP-Manual
15
Tanaviosoft 2010
Procesul , de asemenea faciliteaza raportul cost-eficienta utilizarii de aluminiu, deoarece creaza produse finite care sunt complete.Procesul creaza o finisare naturala,un strat subtire de oxid de aluminiu. Procesul de extrudare se refera la actiunea de a forta, a impinge un billet cilindric fierbinte din aluminiu printr-o matrita de o anumita forma.( extrudare directa ,fig1.)
Fig.6.2.e.Extrudarea directa Procesul de extrudare incepe cu un cuptor, unde biletul de aluminiu este incalzit pana la punctul de maleabilitate. Aluminiul sau aliajul din aluminiu este incalzit la temperaturi medii, la temperaturi la care actioneaza ca un solid maleabil. Diferite aliaje au diferite temperaturi de performanta.La aceasta temperatura aluminiul devine un solid moale, care poate fi preset prin matrita Presa de extrudare este alcatuita din doua parti si anume container si bara de comprimare (RAM). Bara de comprimare hidraulica este piesa principala a procesului, care impinge, preseaza biletul de aluminiu prin matrita, folosind presiuni intre 100 pn la 15.000 tone. Un strat subtire de lubrifiant se aplica pe lingoul de aluminiu si bara de comprimare (RAM) pentru a preveni lipirea acestora unul de altul. Rezervorul ajuta la dirijarea materialului ca sa mentina directia in linie dreapta catre matrita.De asemenea rezervorul ajuta ca bara de comprimare sa exercite o presiune in linie dreapta pe matrita.
TAMP-Manual
16
Tanaviosoft 2010
Lingoul este presat prin deschizaturile, orificiile matritei, preluand forma matritei. In timpul extrudarii temperatura aluminiului este monitorizata cu mare atentie pentru a mentine la temperatura de performanta optima. Pe unele parti ale matritei se aplica lichid de azot pentru a impiedica formarea de oxizi pe matrita , care ar modifica forma de extrudare. Produsul extrudat iesit din matrita este tras de un capat cu un dispozitiv mobil de tragere si este asezat pe o suprafata cu role, in timp ce este racit de ventilatoare sau diverse alte metode de raciere pentru a adduce produsul la temperature mediului ambient si implicit intr-o stare in care forma produsului extrudat isi mentine dimensiunile. Dupa racirea, indreptarea produsului iesit din matrita aceasta este taiata la lungimia dorita. Aliaje de aluminiu si extrudarea lor Toate aliaje de aluminiu pot fi extrudate, dar unele sunt mai potrivite pentru aceasta metoda de prelucrare. Cele care nu sunt chiar atat de potrivite pentru procesul de extrudare ar necesita presiuni mai mari, care ar permite numai viteze reduse de extrudare si / sau avnd o finisare a suprafatei mai putin acceptabila. Cea mai mare cota de piat de extrudare este luat de clasa de aliaje 6000, seria AlMgSi. Acest grup de aliaje are o combinatie atractiva de proprietti, relevante att pentru productie cat si pentru utilitatea semifabricatelor. Acest subiect a fost dezbatut pe larg de departamentele de cercetare si dezvoltare din multe tri. Rezultatul acestor dezbateri este un set de materiale variind n rezistenta de la 150 MPa la 350 MPa, toate cu o bun duritate si formabilitate. Acestea pot fi extrudate cu usurint si, n ansamblul lor,capacitatea de extrudare este bun, dar cele care contin limite mai sczute de magneziu si siliciu ca de exemplu,6060 si 6063 se extrudeaza la viteze foarte mari - pn la 100 m / min cu un finisaj de suprafat bun , anodizabile si cu o complexitate maxim a sectiunii combinata cu grosimi de sectiuni mici .
Tanaviosoft 2010
Conditii tehnice
Sistemul de profile TROCAL
Conditii tehnice Profilele sunt realizate dintr-o compozitie pulverulenta, de tip PVC-U - EDLP 076 - 25 - 23, fara cadmiu, compozitie ce corespunde conditiilor impuse prin standardul DIN 7748 precum si prescrip- tiilor de calitate si control specificate n Normele germane, recunoscute pe plan european RAL-RG 716/1 - sectiunea 1. Conform codificarii din standardul amintit granulele sunt de tip PVC dur ("U") special create pentru realizarea profilelor, tevilor sau placilor ("E"), se prezinta sub forma de pulbere ("D") si cuprinde aditivi si stabilizatori fata de radiatia solara si actiunea agentilor atmosferici ("L"), precum si modificatori ce-i confera o rezistenta superioara la socuri ("P"). Grupul 076 indica o temperatura de nmuiere Vicat cuprinsa ntre 75 si 76C, grupul 25 - o rezilienta de 25 KJ/m iar grupul 23 un modul de elasticitate cuprins ntre 2000 si 2500 N/mm . Materialul utilizat are o densitate de cel putin 1,4 g/cm, ceea ce conduce la greutati liniare ale profilelor ce corespund conditiilor impuse prin normele germane. Grosimea peretilor exteriori verticali este de cel putin 3,00 mm 0,2 mm, cea a puntilor interioare care mbina doua suprafete vizibile de cel putin 2,7 mm (0,2) iar a peretilor care nconjoara camerele secundare nchise de cel putin 2,5 mm, dimensiuni ce corespund conditiilor impuse de normele amintite. In mod curent profilele sunt albe, (similar nuantei cromatice RAL 9016). Profilele de tamplarie pvc se realizeaza si n variante: -cu pelicula coextrudata din poliacetat de metil PMMA pe fetele vizibile (Trocal Color); -cu pelicula vinilica lipita pe fetele vizibile (tamplarie pvc-Trocal Dekor); -cu profile din aluminiu cu grosimea de 1,5 mm fixate pe fete exterioare, profile eloxate sau vopsite n cmp electrostatic cu pulberi poliesterice
Tanaviosoft 2010
(Trocal Alu-Schalen). Profilele de aluminiu se aplica pe cele din PVC prin clipsare, clipsurile fiind realizate din Delrin material stabil la variatiile termice sau de umiditate. De asemenea se realizeaza profile realizate prin coextrudare din policlorura de vinil regenerata, la partea interioara, si PVC dur, rezultat din granule noi, la exterior (Trocal Recycling). Profilele nu prezinta caracteristici mecanice inferioare celor realizate integral din granule, ele corespunznd integral conditiilor impuse prin Normele RAL GZ 716/1, partea 1, cap.1. Stabilitatea culorii - inclusiv sub actiunea radiatiilor u.v. corespunde conditiilor impuse prin norma europeana EN 20105 (A02 si A03). Profilele de tamplarie pvc se realizeaza sub controlul permanent exercitat de Asociatia pentru controlul calitatii profilelor pentru ferestre, care a permis aplicarea nsemnului caracteristic pentru produse cu calitate asigurata. Profilele din gama Trocal se realizeaza n variante cu trei, patru sau cinci compartimente, n cinci serii diferite, asemanatoare ca principiu constructiv: Trocal Confort serie ce cuprinde profile tricamerale, Trocal 900 cu profile tetracamerale si Trocal InnoNova 2000, Trocal InnoNova 70.AD si 70.MD cu profile pentacamerale. Toate profilele au cteva caracteristici comune: partea superioara a profilelor de fixare a vitrajului (baghetele) si a aripilor externe a profilelor este nclinata cu 10, ceea ce pe lnga aspectul estetic superior asigura o scurgere lejera a apei ; partea inferioara a faltului att pentru profilele toc ct si pentru cercevea este nclinata spre exterior, pentru a nlesni evacuarea apei ; profilele interioare de fixare a vitrajului au garnitura de etansare coextrudata, ceea ce usureaza operatiunile de punere n opera si garanteaza o etansareperfecta, deplasarea garniturii sau smulgerea ei nefiind posibila; latimea de actionare a garniturii este de 3 mm, pe o naltime de 8 mm (suprafata de suprapunere);
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
suprafata interioara de suprapunere este de 20 mm, cu dimensiunea intercamerala de 12 mm; att la profilele cercevea ct si la tocuri aripa exterioara a profilului este de cel putin 20 mm, asigurnd o fixare corespunzatoare a geamului si mpiedicnd radiatia solara sa actioneze asupra sigilaturii geamurilor termoizolante. geamurile se sprijina pe un suport adaptat diferitelor grosimi de geam termoizolant ; profilele de tamplarie pvc- toc sunt prevazute cu cel putin patru nuturi, ceea ce le asigura stabilitatea corespunzatoare, creaza posibilitatea unei etansari stabile ntre toc si zidarie si permite atasarea unor profile suplimentare tocului (glafuri, profile de acoperire etc). profilele aferente cercevelei de tamplarie pvc sunt prevazute cu euronut, ceea ce permite montarea n siguranta a tuturor tipurilor de feronerie cu latimea benzii de 16 mm realizate de diversi producatori ; datorita modulului de elasticitate - de cca. 2500 N/mm - profilele aferente tocului si cercevelei se armeaza pentru anumite ncarcari si ncepnd de la o anumita lungime cu profile din tabla de otel zincata, cu grosimea minima de 1,5 mm. profilele de tamplarie pvc sunt astfel concepute nct feroneria mai cu seama cea portanta - este fixata cu suruburi n cel putin doi pereti ai profilului precum si acolo unde este posibil n profilul metalic de rigidizare . compartimentele mediane ale profilelor de tamplarie pvc toc si cercevea n care se dispun profilele metalice de rigidizare sunt astfel dimensionate nct permit preluarea sectiunilor optime de armare, cores-punzatoare sarcinilor statice si dinamice la care sunt supuse ferestrele sau usile. camerele anterioare ale profilelor sunt libere, crend posibilitatea de realizare a unui sistem eficient de colectare si dirijare a apei infiltrate sau rezultate din condens in tamplarie pvc.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Aptitudinea de exploatare n constructii Caracteristicile fizico - mecanice ale profilelor din PVC dur Trocal si ale usilor si ferestrelor realizate cu ajutorul acestora au fost determinate de laboratoarele de specialitate ale Institutului pentru Tehnica Ferestrelor Rosenheim Institutului de Testare Valbert si Institutului German pentru Tehnica n Constructii DiBt si verificate prin sondaj n cadrul A.T.ROM-2000 S.A., ele corespunznd conditiilor impuse prin normele europene aferente domeniului de referinta, reglementarilor tehnice romnesti si cerintelor esentiale stabilite n Legea nr. 10/1995 privind calitatea n constructii. Rezistenta si stabilitate Ferestrele si usile realizate din profile de TAMPLARIE PVC dur Trocal nu influenteaza rezistenta si stabilitatea constructiilor n care sunt puse n opera. Profilele prezinta caracteristici mecanice corespunzatoare domeniului de utilizare preconizat. Ele au fost astfel concepute si realizate nct sistemul de mbinari dintre acestea sau dintre acestea si profilele metalice de rigidizare nu se desolidarizeaza sub efectul sarcinilormecanice normale, a socurilor de presiune sau a sarcinilor de utilizare. Rezistenta si stabilitatea proprie a ferestrelor si usilor sub solicitarile provenite din actiunea factorilor externi si ale exploatarii sunt asigurate in conditii normale de folosire, in cadrul domeniilor de utilizare acceptate, daca se respecta solutiile tehnice stabilite de producatorul sistemului, inclusiv cele referitoare la modul de punere in opera. Siguranta in exploatare Usile si ferestrele realizate din profile de PVC dur Trocal asigura conditii de siguranta in exploatare. Ele nu prezinta particularitati in raport cu produsele traditionale si sunt corespunzatoare domeniului de utilizare acceptat. Att profilele ct si produsele realizate cu ajutorul
Tanaviosoft 2010
acestora nu prezinta muchii ascutite, colturi proeminente sau denivelari ce pot provoca accidente la manevrare. Mecanismele si feroneria utilizata permit manevrarea usoara si sigura att ca accesibilitate ct si ca efort necesar, fara riscuri de accidentare n caz de manevrare. Modul de fixare a accesoriilor n profilele metalice de armare sporeste corespunzator siguranta n exploatare a produselor. In pozitia nchis produsele rezista la solicitarile exterioare, inclusiv la cele produse de presiunile sau suctiunile generate de vnt. Siguranta la foc Ferestrele si usile realizate din profile de PVC dur Trocal se ncadreaza n clasa de combustibilitate C2, conform STAS 11357-90 (B1 conform DIN 4102). Rezistenta la foc dupa criteriile EI, este mai mica de 5 minute. Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului Ferestrele si usile realizate din profile PVC dur nu degaja noxe, nu contin elemente radioactive, substante potentialcancerigene, deseuri toxice sau alte substante daunatoare sanatatii oamenilor sau integritatii mediului inconjurator, ele corespunznd conditiilor impuse prin Legea nr.137/1995, privind protectia mediului (cu modificarile si completarile ulterioare) si prin Ordinul nr.1957/1995 al Ministerului Sanatatii. Supletea profilelor de tamplarie pvc permite realizarea unor produse cu suprafete vitrate mari ce asigura un iluminat natural corespunzator cerintelor standardului SR EN 6221/1: 1997. Dat fiind nivelul ridicat de etansare pe care l realizeaza ferestrele si usile din profile de PVC dur Trocal, pentru asigurarea unui climat corespunzator n ncaperi si evitarea producerii condensului, se recomanda aerisirea acestora, de doua ori pe zi, cu ferestrele larg deschise. In cazul n care produsele sunt dotate cu sistemul de ventilare Confolip sau cu clapete RegelAir ori AirMatic, schimbul de aer este asigurat, fara a fi necesara aerisirea.
Tanaviosoft 2010
Izolatie termica, hidrofuga si economia de energie Izolatia termica asigurata de ansamblul de profile si garnituri de etansare este corespunzatoare, nivelul global de izolatie depinznd n cea mai mare parte de tipul de vitraj utilizat. Transmitanta termica este de 1,7 W/mk pentru profilele din seria Confort armate si de 1,5 W/mk pentru cele nearmate, de 1,5 W/m pentru profilele din seria 900 n sistem suprapus si de 1,4 W/mk pentru profilele n sistem coplanar si de 1,1-1,3 W/mk pentru profilele InnoNova. In tabelul 1 sunt prezentate valorile coeficientilor de transfer termic pentru geamuri termoizolatoare, conform celor specificate n Normativul privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor indicativ C107/3:1997. Modul de mbinare al profilelor, sistemul de asamblare al partilor mobile precum si utilizarea unei game perfect adaptate de garnituri de etansare interioare si exterioare elastice - din monomer etilen-propilen diena (EPDM) - permit obtinerea unui nivel ridicat de etanseitate la aer si la apa. Utilizarea baghetelor de fixare a vitrajelor cu garnituri coextrudate asigura o etansare corespunzatoare, garnitura fiind mentinuta permanent n pozitie rectilinie. Suprafata marita de contact a garniturilor precum si utilizarea unor garnituri perimetrale, fara ntreruperi la colturi contribuie la asigurarea unei etanseitati superioare. Evacuarea apei infiltrate accidental este asigurata prin practicarea unor orificii protejate si astfel concepute nct apa nu poate patrunde din exterior n cazul actiunii simultane a vntului si a ploii. Uniformizarea presiunii si evacuarea vaporilor de apa sunt asigurate prin practicarea de orificii att n rama ct si n cercevea.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Protectia mpotriva zgomotului Indicele de reducere sonora RA este influentat mai putin de tipul profilului utilizat, el fiind dat n mod practic de tipul geamului utilizat si de modul n care a fost realizata izolarea spatiului dintre fereastra sau usa si contextul adiacent (zidarie). In tabelul nr. 2 sunt prezentate - conform determinarilor CSTB valorile indicelui RA pentru diferite tipuri de geamuri precum si valorile ce pot fi obtinute pentru o fereastra dotata cu geamul respectiv. Tinnd seama de faptul ca sistemul de profile permite utilizarea geamurilor termoizolatoare cu grosimea maxima de 42 mm, rezulta ca valoarea maxima a indicelui RAtr ce poate fi obtinuta de ferestrele si usile realizate cu aceste profile este de 43 dB, n conditiile utilizarii unor geamuri termoizolatoare cu una dintre componente stratificata. Durabilitatea si ntretinerea produsului Durabilitatea sistemelor de ferestre mobile sau fixe, sau a usilor realizate cu profileTrocal este peste 25 ani. Producatorul acorda o garantie de 5 ani. Pentru produsele puse n opera de catre client garantia este de 6 luni. Producatorul geamului termoizolator acorda o garantie de 5 ani. Din punct de vedere al : permeabilitatii la aer produsele se ncadreaza n clasa A3 ; al etanseitatii la apa - n clasa E4 si al rezistentei la vnt n clasa V3. Intretinerea produselor de tamplarie pvc nu ridica probleme deosebite spalarea efectundu-se cu detergenti neutri lichizi dizolvati n apa sau seturile de ntretinere corespunzatoare livrate de Profine Romnia SRL. Se va evita contactul produselor cu substante abrazive sau solventi organici. TAMPLARIE PVC dur nu necesita alte finisaje cu aplicare periodica (vopsire, lacuire, etc).
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010 Sistemul de profile GEALAN

Conditii tehnice Rezistenta geamurilor FLOAT
n cazul geamurilor fr pretensionare termic, rigiditatea sticlei este dat n principal de sensibilitatea la crestare pe suprafaa aflat sub solicitare la traciune. Rezistena la presiune a geamului este considerabil mai mare si nu prezint interes pentru aplicatiile uzuale din constructii. De aceea, rezistenta mecanic a sticlei este denumit n practic, de cele mai multe ori, rezistent la tractiune, respectiv la ncovoiere. Rezistenta practic la ncovoiere a sticlei este considerabil mai redus dect rezistenta teoretic a legturilor moleculare, care msoar 5000-10000 N/mm2. Rezistenta tehnic efectiv a sticlei rcite normal se situeaz n domeniul aproximativ 30100 N/mm2. Pe lng erorile structurale posibile n material, suprafata sticlei este deteriorat n anumite mprejurri si n procesul de productie, la prelucrarea ulterioar a suprafetei si n utilizare practic, prin influentemecanice. Prin efectul de crestare, n cazul unei solicitri la tractiune apar vrfuri de tensiune mecanic pe baza fisurii, care pot provoca rupere. Ca si la alte materiale casante, cedarea intervine aproape brusc, fr vreun semn observabil n prealabil. De aceea, rezistenta tehnic a sticlei nu este exprimat printr-o valoare absolut, ci este influentat, n principal, de defectele microscopice si macroscopice de suprafat. Rezistena caracteristic la ncovoiere a sticlei Float este indicat n DIN 1249-10 cu 45 N/mm2. Definirea rezistentei caracteristice la ncovoiere nseamn c acele tensiuni de ncovoiere care duc la o probabilitate de rupere de 5 %, sunt cu o siguran statistic de 95 % mai mari dect rigiditatea caracteristic la ncovoiere. Datorit sensibilittii la crestare a suprafetei si fenomenului de crestere subcritic a fisurii, rezistentacaracteristic la ncovoiere nu poate fi ns considerat ca valorare caracteristic de material fix. Ea reprezint un indiciu de calitate pentru structura suprafetei a probelor de
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
sticl nou fabricate. Din acest motiv, valorile de rezistent mecanic, determinate n mod uzual prin ncercri pe durat scurt, trebuie s fie diminuate considerabil pentru utilizarea n conditii de solicitare permanent. De asemenea, efectele de remediere a fisurilor joac un rol decisiv n rezistenta la ncercare a sticlei. Cu precdere n cazul solicitrilor care apar numai n intervale de timp mai lungi, ca de exemplu cele produse de vnt n cazul unui vitraj vertical, defectele de suprafat nu duc la aceleasi probabilitti de cedare, ca n cazul componentelor solicitate permanent. n intervalele de timp fr tensionare, defectele de suprafat se remediaz prin procese chimice la vrful fisurii si si pierd, astfel, vizibil din periculozitate. Deja dup o scurt perioad de depozitare de patru zile ntre deteriorarea unui geam si verificarea materialului, se obin valori ale rezistentei mecanice cu 20% mai nalte fat de probele verificate imediat dup deteriorare. Asupra rezistentei la presiune a sticlei Float se pot gsi date grosiere n DIN 1249-10, conform creia aceasta se cifreaz la aprox. 700 900 N/mm2, ns rezultatele examinrilor atest c aceste date sunt prea nalte pentru sticla fr pretensionare termic Asupra rezistentei la presiune a sticlei pretensionate termic nu existau pn acum indicatii stiintifice sigure. Propriettile mecanice si fizice ale sticlei cu oxizi de calciu-sodiu-siliciu si sticlei dinborosilicat conform EN 572-1 [64] i EN 1748-1 [61].
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Fluxul de caldura prin geamul izolator
Fluxul de cldur n geamul izolator este determinat n principal de urmtoarelecomponente: Radiatia disipat din cantitatea de radiatie termic absorbit de sticl ca urmare a capacitii de emisie a suprafetei geamului. Conductivitatea termic a gazului n spatiul dintre geamuri (SZR). Convectia gazului n SZR.
Geamurile izolatoare sunt denumite geamuri de izolatie termic dac cel putin unul dintre geamuri posed un strat de acoperire. Cu stratul de acoperire se poate diminua considerabil pierderea capacittii de izolatie termic din cota de radiatie termic. n cazul geamurilor izolatoare, straturile de acoperire cu metale rare sau oxizi metalici sunt dispuse de cele mai multe ori spre spatiul dintre geamuri, pentru a evita deteriorarea n cursul utilizrii si al curtrii. n mod normal, stratul de acoperire de pe geamurile izolatoare cu izolatie termic este amplasat n
TAMP-Manual
10
Tanaviosoft 2010
pozitia 3, adic pe latura exterioar a geamului izolator aflat ctre interiorul camerei.
Dac stratul de acoperire este amplasat n cazuri speciale n poz. 2, impresia vizual creat de sticl se poate modifica. n plus, gradul total de permisivitate energietic, valoarea g a geamului izolator se diminueaz cu aprox. 2-3 %. n momentul de fat, se utilizeaz componenta predominant a vitrajelor izolatoare n domeniul geamurilor de izolatie termic. Radiatia termic este de aprox. 2/3, iar conductivitatea termic si convectia (mpreun) aprox. 1/3 din pierderea de cldur. Esential pentru pierderea de cldur este deci radiatia termic si, implicit, capacitatea de emisie a suprafetei geamului. Aceasta msoar aprox. e = 0,85 n cazul sticlei neacoperite, adic simplificat, aprox. 85 % din cldur este disipat prin suprafata geamului. Cu un strat de acoperire metalic foarte subtire (grosimea de numai 10 nm = 1/100.000 mm), aceast capacitate de emisie poate fi redus la aprox. e = 0,04, fr a influenta negativ transmitanta de lumin sesizabil optic a sticlei. Din acest motiv, geamurile/ straturile de acoperire sunt denumite si geamuri low-e, respectiv straturi de acoperire low-e (low-e = lowemissivity). Stratul de acoperire actioneaz astfel eficient, deoarece
TAMP-Manual
11
Tanaviosoft 2010
straturile reflect numai radiatia termic din domeniul undelor lungi, permitnd trecerea radiatiei solare din domeniul vizibil (unde scurte). Oricine cunoaste acest efect din cazul automobilului care st mult timp n soare: radiatia solar din domeniul undelor scurte ptrunde prin suprafetele geamului si nclzeste scaunele, care emit radiatia termic din domeniul undelor lungi. Acestea penetreaz numai partial suprafetele geamului n sens invers, iar habitaclul se nclzeste puternic. Cu un strat de protectie termic, partea emis a radiatiei termic este diminuat si mai mult. Prin utilizarea gazelor inerte, cum ar fi argonul, xenonul sau kriptonul, care sunt considerabil mai grele dect aerul, se poate diminua suplimentar procentul pierderilor aprute prin convectia gazului n spatiul dintre geamuri.
TAMP-Manual
12
Tanaviosoft 2010
Fonoizolatia
Mrimea fonoizolatiei R a unei componente este dependent de frecventa sunetului, domeniul de acustic a constructiilor ntinzndu-se ntre 100 Hz i 3150 Hz. Cu valoarea R este indicat raportul logaritmic n baz 10 dintre puterea acustic incident pe component si puterea acustic emis de component. O mbunttire a fonoizolatiei cu 10 dB produce, de aceea, o njumttire a puterii acustice emise. Mrimea evaluat a fonoizolatiei Rw este determinat, n conformitate cu DIN EN 20140 T. 3, prin msurare n comparaie cu o curb de referint si se indic n [dB]. Valorile fonoizolaiei unei componente sunt nscrise mai nti, n functie de frecvent, pe o diagram, pe care se trec frecventa ntre 100 i 3150 Hz si valorile respective pentru fonoizolatie [dB]. n acest fel se poate observa exact mrimea fonoizolatiei pe diferite domenii de frecvent.
Rasina pentru turnat

Structura geamului compound (VG) corespunde celei a VSG, ns nu se utilizeaz folii PVB ca materiale intermediare, ci alte materiale, n mod normal rsini de reactie cu grosimea cuprins ntre 1 mm si 4 mm. Avantajele tehnice de productie si n aplicatiile speciale (de ex. geamul compound cu celule solare interioare) fac foarte interesant utilizarea geamului compound. Dac se doreste, spre exemplu, producerea de geamuri subtiri si lungi, care trebuie s fie prevzute cu orificii, rsinile pentru turnat ajut la minimizarea mai bun a tolerantelor dect procesul de laminare a VSG. Rsinile de turnat se pot utiliza ca material unicomponent cu ntrire la lumina UV sau ca material multicomponent. Materialele unicomponente prezint avantaje la prelucrare. Sunt preferate n special geamurile de protectie fonic din sticl compound cu rsin de turnat, deoarece rsina de turnat poate fi modelat n compozitia sa pentru domenii speciale de frecvente. Geamuri fonoizolante cu folie
Tanaviosoft 2010
n domeniul fonoizolatiei sunt oferite si folii speciale de fonoizolatie. Optilam Phon este un geam compound cu folie special de grosime 0,76 mm sau 1,14 mm, care prezint proprietti fonoizolante remarcabile. Optilam Phon poate fi utilizat ca geam simplu fonoizolant sau poate fi reprelucrat pn la obtinerea geamului izolator de protectie fonic PHONSTOP L. Toate structurile PHONSTOP L au un spatiu dintre geamuri de 16 mm si umplutur cu argon, astfel nct sunt posibile valori U de pn la 1,0 W/m2K.
Umpluturile cu gaz
Prin utilizarea gazelor cu greutatea specific mai mare dect aerul, de ex. hexafluorur de sulf (SF6), se poate ridica valoarea fonoizolatiei geamului (valoarea Rw). ns geamurile umplute cu gaz prezint o fonoizolatie mai sczut, n special la frecvente joase, fat de geamurile umplute cu aer avnd aceeasi valoare Rw. Acest lucru trebuie s fie avut n vedere n cazul zgomotului de trafic cu o cot crescut de frecvente joase (de ex. strzi cu trafic de camioane grele). De aceea, certificatele de verificare a geamurilor vor contine pe viitor, suplimentar fa de mrimea fonoizolatiei Rw, si o valoare de adaptare spectral Ctr (tr = Traffic), care ofer informatii asupra diminurii izolatiei fat de zgomotul produs de traficul stradal. Oficiul federal de mediu recomand s se renunte la geamurile de protectie fonic cu SF6, n scopul protectiei climei. Umpluturile cu hexafluorur de sulf (SF6) din geamurile de sticl fonoizolant contribuie la efectul de ser. SF6 face parte din grupa gazelor care afecteaz clima, cu potentiale ridicate de producere a efectului de ser. O ton (t) de SF6 afecteaz atmosfera cu un ordin de mrime care corespunde echivalentului a 24.000 t dioxid de carbon (CO2). Aproximativ jumtate din emisiile actuale de SF6 provin din geamurile de sticl fonoizolant. La o durat de via medie a geamurilor izolatoare de 25 de ani, ntreaga cantitate de gaz este eliminat n atmosfer cel trziu la evacuarea ca deseu a geamurilor. Datorit introducerii geamurilor umplute cu gaz n urm cu aprox. 20 de ani, pe viitor se va nregistra o cretere a cantittii gazelor de umplere eliminate n atmosfer.
Tanaviosoft 2010
Acest lucru duce la ridicarea ratei emisiilor, chiar i n cazul renuntrii imediate la umplerea cu SF6.
TAMP-Manual
15
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
16
Tanaviosoft 2010
Documentatia tehnica
Sistemul de profile GEALAN
Manualul 11
DETALII PENTRU PROIECTANTI

Sistemul de profile cu garnitur de contact S 3000
Manualul 12
DETALII PENTRU PROIECTANTI

Sistem cu garnitur central S 7000 Sistem cu garnitur de contact S 8000
TAMP-Manual
M a n u a l u l p r a c t i c n r. 1 1
Herausgeber: GEALAN-Architektenberatung GEALAN-Architektenberatung IanuarieJanuar 2005 Stand: 2005
Detalii pentru proiectani
Sistemul de profile cu garnitur deS3000 Anschlagdichtungssystem contact S 3000
GEALAN Architektenberatung
3 Manual practic Detalii pentru proiectani
Detalii ale racordurilor de ferestre n sistemul cu garnitur de contact S 3000
Prefa la manualul practic nr. 11 Detalii pentru proiectani

Stimate proiectant,
Acest manual practic nr. 11 Detalii pentru proiectani conine o multitudine de variante de cuplare i racord ale sistemului garniturilor de contact S3000. Manualul este aadar un mijloc excelent pentru dumneavoastr, el venindu-v n ajutor cu soluii de detalii rapide i fr mare efort pentru rezolvarea problemelor individuale. Dorim s v atragem atenia c detaliile prezentate aici reprezint o rezumare a soluiilor de origine practic, profilate special pe un anumit caz particular. De acea, v recomandm s adaptai fiecare punct n mod corespunztor la cerinele specifice obiectivului, cu precdere la cele de fizic a construciilor. Dorim s evideniem factorul fRsi, care reprezint o msur a gradului de pericol n formarea mucegaiului. Pentru informaiile prezentate n manualul practic n cele ce urmeaz, nu se asigur nicio garanie privind completitudinea sau corectitudinea. GEALAN Fenster-Systeme GmbH i rezerv dreptul de a modifica oricnd coninutul acestor informaii. Nu exist obligaia corecturii n cazul informaiilor false, depite sau inexacte sau completrii n cazul informaiilor incomplete. Recomandrile au caracter neangajant. Se aplic 675 II din Codul civil german. nainte de fiecare utilizare a informaiilor, acestea trebuie verificate de ctre utilizator. Informaiile furnizate nu reprezint n niciun fel garanie sau asigurare asupra proprietilor. Ele nu reprezint un manual de utilizare a produselor sau altor servicii asigurate de GEALAN Fenster-Systeme GmbH. GEALAN Fenster-Systeme nu i asum rspunderea pentru utilizarea urmtoarelor informaii, cu excepia rspunderii pentru premeditare i neglijen de grad nalt. Revendicrile n instan cauzate de aceste informaii sunt guvernate de dreptul german, prin excluderea prevederilor dreptului privat internaional. Ediia: Ianuarie 2005 Reproducerea i multiplicarea, inclusiv sub form de extrase, sunt permise numai cu acordul nostru. Toate drepturile rezervate. Odat cu apariia acestei documentaii de lucru, toate ediiile precedente i pierd valabilitatea. Serviciile de consultan ale firmei GEALAN Fenster-Systeme GmbH, Hofer Strae 80, 95145 Oberkotzau au caracter neangajant.
Ediia 1 Ediia 2 Ediia 3
Factorul de temperatur f Nu este o lege, ci o necesitate constructiv Noul factor de temperatur introdus f este definit n DIN EN ISO 10211-2. A se vedea i manualul nr. 7 Pentru factorul de temperatur fRsi, se definete n DIN 4108-2 (proiect din iunie 1999) urmtoarea cerin: fRsi > 0,70 Prin prestabilirea unei valori minime a factorului de temperatur, se urmrete n primul rnd prevenirea formrii de mucegai n zona punilor termice. 5 Manual practic Detalii pentru proiectani
Indicaii de aplicare a desenelor de detaliu pentru proiectani

Se va verifica sistematic dac desenele prezint aptitudinea respectiv pentru cazul aplicativ prevzut. Toate detaliile pentru proiectani sunt ilustrate la scara 1:3,33. Aici pot fi citite direct limea total a vederii, precum i limile individuale ale acesteia. Prin copiere la scara corespunztor mrit, seciunile pot fi reprezentate la scara 1:1. Factorul de copiere: 1. 200% 2. 166%
Cuprins
Stlpi / montani .................... Cuplaje Cupl. vertical ............................................ Cupl. orizontal .......................................... 9 10-13 14-15 cu cutie de prelungire fr rebord ................................................ 45-46 Rebord n interiorul peretelui.................... 47-48 cu caset pe buiandrug Fr rebord .............................................. 51-52
Coluri Coluri 90 ................................................ 16 Coluri 135 .............................................. 17-19 Coluri variabile.......................................... 19-20 Racorduri de ui Racorduri pentru ui de balcon cu toc...................................... 21-26 Racorduri pentru ui de cas cu prag...................................................... 27-29 Racorduri pentru ui de cas fr prag / praguri magnetice.. 29 Racorduri pentru ui de cas cu prag - deschidere spre exterior ........ 30 Racorduri automate pentru ui glisante.................................... 31 Racorduri de ui paralel glisante/basculante.................................. 32 Racorduri de fereastr la cldiri noi fr cutie de rulou exterior fr rebord ................................................ 33 Izolaie exterioar...................................... 34
Cu privire la oel, a fost nscrise n desen rigidizrile din oel maxim posibile n fiecare caz. La alegerea dimensiunilor, respectiv a oelurilor, se vor lua ns n considerare directivele privind rigidizarea incluse n directivele de prelucrare GEALAN, precum i cerinele de natur static. Dimensionarea static a elementelor este prezentat n manualul practic nr. 6 Statica. Pentru consultan personal, departamentul nostru Architektenberatung (Consultan de arhitectur) v st cu plcere la dispoziie. Tel.: Fax.: 09286/774210 09286/774141
Construcii de faade racord lateral ............................................ 57 racord superior ........................................ 58-62 Punct de baz ........................................ 63-67 racord frontal la planeu.................................................. 68-77 racord n perete intermediar.................... 78-79 Construcii de acoperi Seciune n coama acoperiului ............ 80-82 Seciune n streain................................ 83-85 Cprior ...................................................... 86 Seciune prin marginea de sus a frontonului ................................ 87 racord superior de acoperi .................. 88-89
Legend:
Tencuial Izolaie Band precomprimat de etanare a rosturilor Material de hidroizolaie cu material de umplutur sub form celular nchis Glaf interior al ferestrei Folie
Folie de antifonare Zidrie Beton armat Beton uor Plac expandat dur Gipscarton
cu cutie de prelungire fr rebord ................................................ 39-40 Rebord n interiorul peretelui.................... 41-42 Izolaie exterioar...................................... 43-44 cu caset pe buiandrug fr rebord ................................................ 49-50 Izolaie exterioar...................................... 53-54 cu caset aplicabil Izolaie exterioar...................................... 55-56
Racorduri de fereastr la cldiri vechi fr cutie de rulou exterior fr rebord ................................................ 35 Rebord n interiorul peretelui.................... 36 Construcie din plci WBS...................... 37-38
Montani cu lizene
Subconstrucie din oel conf. cerinelor statice
Ne rezervm dreptul asupra modificrilor tehnice
Scara: 1:3,33
Cuplaje verticale
Cuplaje verticale
Rost de dilataie Subconstrucie din oel conf. cerinelor statice
Subconstrucie din oel conf. cerinelor statice, vopsit n cuptor
eav ptrat
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Cuplaje verticale
Cuplaje verticale
Subconstrucie din oel conf. cerinelor statice Subconstrucie din oel conf. cerinelor statice, vopsit n cuptor
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Cuplaje orizontale
Cuplaje orizontale
vopsite n cuptor
Material de hidroizolaie Material de hidroizolaie Subconstrucie din oel conf. cerinelor statice Subconstrucie din oel conf. cerinelor statice
Material de hidroizolaie
vopsit n cuptor

Material de hidroizolaie Material de hidroizolaie
15
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Manual practic Detalii pentru proiectani
Coluri
Coluri / coluri variabile
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Coluri
Coluri / coluri variabile
Subconstrucie din oel conf. cerinelor statice Profil cu gol central 60x40x4.0
Subconstrucie din oel conf. cerinelor statice Subconstrucie din oel conf. cerinelor statice
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Coluri variabile
Placare cu tabl vopsit n cuptor
Racorduri pentru ui de balcon cu toc
tivit
Folie tras peste col

Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Subconstrucie din oel conf. cerinelor statice eav cu seciune dreptunghiular 50x30x4
Cornier de susinere pentru eava cu seciune dreptunghiular
Rugin
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Folie lipit cu aprtoarea pentru treapt
Dale
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racorduri pentru u de balcon
Racorduri pentru ui de cas cu prag
Rugin
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racorduri pentru ui de cas fr prag / praguri magnetice
3 nlimea pragului OKFF eav cu seciune dreptunghiular 50x30x4

SitaDrain 150 x 1000

eav cu seciune dreptunghiular 50x30x4
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racorduri automate pentru ui glisante
Suport 200x6mm
Dublur 6mm datorat suportului superior
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de u paralel glisant-basculant
Racord de fereastr la cldire nou - fr rebord
racord lateral DFs3X101
racord inferior DFu3X101
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr la cldire nou cu izolaie exterioar
Racord de fereastr la cldire veche - fr rebord
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr la cldire veche cu rebord n interiorul peretelui
Racord de fereastr - construcie din plci WBS 70
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr - construcie din plci WBS 70
Racord de fereastr la cldire nou - fr rebord cu element de prelungire a ruloului exterior
racord superior DFo3X502 racord lateral DFs3X101
racord inferior DFu3A101
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr la cldire veche - fr rebord cu element de prelungire a ruloului exterior
Racord de fereastr la cldire nou - rebord n interiorul peretelui cu element de prelungire a ruloului exterior
racord lateral DFs3A201
racord superior DFo3A101
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr la cldire nou - rebord n interiorul peretelui cu element de prelungire a ruloului exterior
Racord de fereastr la cldire nou - izolaie exterioar cu element de prelungire a ruloului exterior
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr la cldire nou - izolaie exterioar cu element de prelungire a ruloului exterior
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr la cldire veche - rebord n interiorul peretelui cu cutie de rulou exterior prelungit
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr la cldire veche - rebord n interiorul peretelui cu cutie de rulou exterior prelungit
Racord de fereastr la cldire nou - fr rebord cu cutie de rulou exterior din construcie
racord lateral DFs3S101
racord inferior DFu3S101
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr la cldire veche - fr rebord cu cutie de rulou exterior din construcie
Cutie de rulou exterior din construcie
Etanare pe interior
Izolaia i capacul din construcie
50
racord superior DFo3S101
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr la cldire veche - fr rebord cu cutie de rulou exterior din construcie
Racord de fereastr la cldire nou - izolaie exterioar cu cutie de rulou exterior din construcie
Etanare pe interior
52
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr - izolaie exterioar cu cutie de rulou exterior aplicat
Etanare pe interior
racord lateral DFs3V401
54
racord inferior DFu3V401
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr - izolaie exterioar cu cutie de rulou exterior aplicat
Construcie de faad - racord lateral
racord superior DFo3V401
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Construcie de faad - racord superior

Cornier de susinere sudat la eava cu seciune dreptunghiular
Placare cu tabl Attika
Ventilare din spate
eav cu seciune dreptunghiular 100x50x4,5
58
Structura planeului
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Cutie de rulou exterior aplicat
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Punct de baz al construciei de faad
n zona profilului static
Cutie de rulou exterior aplicat
Cornier de susinere
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Calorifer
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Construcie de faad - racord frontal la planeu
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Tabl din aluminiu
ndoire a muchiei tablei din aluminiu n zona lateral
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
n zona profilului static n zona profilului static
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Construcie de acoperi - seciune n coama acoperiului
Vitraj de acoperi din exterior Subconstrucie din oel conf. cerinelor statice Placare cu tabl vopsit n cuptor
Ventilator de ex. GU
urub cu cap de etanare
Profil de etanare cu silicon Sipro
Vitraj de acoperi din exterior
Construcie din oel conf. cerinelor statice
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Construcie de acoperi - seciune n streain
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Construcie de acoperi - seciune n cprior

Construcie de acoperi - seciune n marginea de sus a frontonului Vitraj de acoperi din exterior
Subconstrucie din oel conf. cerinelor statice Subconstrucie din oel conf. cerinelor statice
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Construcie de acoperi - seciune n racordul superior
urub cu cap de etanare Placare cu tabl vopsit n cuptor
urub cu cap de etanare Placare cu tabl vopsit n cuptor
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
GEALAN- Architektenberatung Hofer Strae 80 D-95145 Oberkotzau Telefon 0 9286/77-0 Fax 0 9286/77-2222 e-Mail: info@gealan.de Internet: http://www.gealan.de
Scara: 1:3,33
Manuale practice publicate pn acum de GEALAN:

Manual practic nr.1
Editor: GEALAN-Anwendungstechnik Ediie: Octombrie 2005
Manualul practic nr. 2

Editor: GEALAN- Architektenberatung Ediie: Martie 2006

Editor: GEALAN-Anwendungstechnik Ediie: Martie 2002

Ventilarea spaiilor
Geamuri
Montajul
Construcii
GECCO S6000 GECCO Plus GECCO 3
Sistem de izolaie cu ncastrare (S3000) Adncime constructiv 62 mm
Manualul practic nr. 5/7

Editor: GEALAN Architektenberatung Ediie: Iunie 2005


Editor: GEALAN- Architektenberatung Ediie: August 2000

Editor: GEALAN- Architektenberatung Ediie: Septembrie 2005
Construcii
Construcii
Static
Protecia termic Ordonana privind economia de energie
Seciuni de profil Construcii de fereastr n sistem de izolaie central (S7000 IQ) Adncime constructiv 74 mm
Seciuni de profil Construcii de fereastr n sistem de izolaie cu ncastrare (S8000 IQ) Adncime constructiv 74 mm

Editor: GEALAN- Architektenberatung Ediie: Mai 2001

Editor: GEALAN-Anwendungstechnik Ediie: Noiembrie 2005


Editor: GEALAN- Architektenberatung Ediie: Ianuarie 2005
Protecie antifonic
Protecie anti-efracie
Texte promoionale
Detalii de proiectant
Sistem de izolaie cu ncastrare S3000

Editor: GEALAN- Architektenberatung Ediie: Aprilie 2005

Casa pasiv
QP
Sistem de izolaie central S7000 IQ Sistem de izolaie cu ncastrare S8000 IQ cu o adncime constructiv de 74 mm
P ra n us hu ln p r au c h N r. 12 2 M a x i a l a d b c t i c n r. 1
Herausgeber: GEALAN-Architektenberatung GEALAN-Architektenberatung Aprilie 2005 2005 Stand: April
Sistem Mitteldichtungssystem S7000 IQ cu garnitur central S 7000 Anschlagdichtungssystem S8000 IQ Sistem cu garnitur de contact S 8000 mit einer Bautiefe von 74 Adncime constructiv 74 mmmm
GEALAN Architektenberatung
Detalii ale racordurilor de ferestre n sistem cu garnitur de contact S 8000 i sistemul cu garnitur central S 7000
Manual practic Construcii
Prefa la manualul practic nr. 12 Detalii pentru proiectani

Stimate proiectant, acest manual practic nr. 12 Detalii pentru proiectani conine o multitudine de variante de cuplare i racord cu sistemul cu garnitur central S7000 IQ i sistemul garniturilor de contact S8000 IQ. Manualul este aadar un mijloc excelent pentru dumneavoastr, el venindu-v n ajutor cu soluii de detaliu rapide i fr mare efort pentru rezolvarea problemelor individuale. Dorim s v atragem atenia c detaliile prezentate aici reprezint o rezumare a soluiilor de origine practic, profilate special pe un anumit caz particular. De acea, v recomandm s adaptai fiecare punct n mod corespunztor la cerinele specifice obiectivului, cu precdere la cele de fizic a construciilor. Dorim s evideniem factorul fRsi, care reprezint o msur pentru pericolul de formare a mucegaiului. Factorul de temperatur f Nu este o lege, ci o necesitate constructiv Noul factor de temperatur introdus f este definit n DIN EN ISO 10211-2. A se vedea i manualul nr. 7 Pentru factorul de temperatur fRsi, se definete n DIN 4108-2 (proiect din iunie 1999) urmtoarea cerin: fRsi > 0,70 Prin prestabilirea unei valori minime a factorului de temperatur, se urmrete n primul rnd prevenirea formrii de mucegai n zona punilor termice.
5
Pentru informaiile prezentate n manualul practic n cele ce urmeaz, nu se asigur nicio garanie privind completitudinea sau corectitudinea. GEALAN Fenster-Systeme GmbH i rezerv dreptul de a modifica oricnd coninutul acestor informaii. Nu exist obligaia corecturii n cazul informaiilor false, depite sau inexacte sau completrii n cazul informaiilor incomplete. Recomandrile au caracter neangajant. Se aplic 675 II din Codul civil german. nainte de fiecare utilizare a informaiilor, acestea trebuie verificate de ctre utilizator. Informaiile furnizate nu reprezint n niciun fel garanie sau asigurare asupra proprietilor. Ele nu reprezint un manual de utilizare a produselor sau altor servicii asigurate de GEALAN Fenster-Systeme GmbH. GEALAN Fenster-Systeme nu i asum rspunderea pentru utilizarea urmtoarelor informaii, cu excepia rspunderii pentru premeditare i neglijen de grad nalt. Revendicrile n instan cauzate de aceste informaii sunt guvernate de dreptul german, prin excluderea prevederilor dreptului privat internaional.
Ediia: aprilie 2005 Reproducerea i multiplicarea, inclusiv sub form de extrase, sunt permise numai cu acordul nostru. Toate drepturile rezervate. Odat cu apariia acestei documentaii de lucru, toate ediiile precedente i pierd valabilitatea. Serviciile de consultan ale firmei GEALAN Fenster-Systeme GmbH, Hofer Strae 80, 95145 Oberkotzau au caracter neangajant.
Ediia 1 Ediia 2
Cuprins Indicaii de aplicare a desenelor de detaliu pentru proiectani

Se va verifica sistematic dac desenele prezint aptitudinea respectiv pentru cazul aplicativ prevzut. Toate detaliile pentru proiectani sunt ilustrate la scara 1:3,33. Aici pot fi citite direct limea total a vederii, precum i limile individuale ale acesteia. Prin copiere la scara corespunztor mrit, seciunile pot fi reprezentate la scara 1:1. Factorul de copiere: 1. 200% 2. 166%
Sistemul cu garnitur central S7000 IQ
Capitol Pagina Capitol Pagina
1. 2.
Montani / traverse Montani______________________ 9 Cuplaje Cuplaj vertical ____________ 10-11 Cuplaj orizontal ______________ 12 Coluri 90 Coluri __________________ 13 135 Coluri __________________ 14 Coluri variabile ______________ 14
o o
3.
Cu privire la oel, a fost nscrise n desen rigidizrile din oel maxim posibile n fiecare caz. La alegerea dimensiunilor, respectiv a oelurilor, se vor lua ns n considerare directivele privind rigidizarea incluse n directivele de prelucrare GEALAN, precum i cerinele de natur static. Dimensionarea static a elementelor este prezentat n manualul practic nr. 6 Statica. Pentru consultan personal, departamentul nostru Architektenberatung (Consultan de arhitectur) v st cu plcere la dispoziie. Tel.: Fax.: 09286/77-4210 09286/77-4141
Racorduri de ui PSK __________ 40 Racorduri pentru ui glisante cu ridicare ______________ 41 Racorduri pentru ui de cas cu prag ____________________ 42-43 Racorduri pentru ui de cas fr prag/ praguri magnetice ____ 44 Racorduri pentru ui de cas cu prag din GFK________________ 44 Racorduri pentru ui de cas cu prag - deschidere spre exterior __ 45 10. Racorduri de ferestre fr cutie de rulou exterior fr rebord__________________ 46/48 Izolaie exterioar ______________ 47 Rebord n interiorul peretelui ______ 49 Izolaie n zona central ______ 56/57 cu element de prelungire a ruloului exterior fr rebord __________ 50-51 Izolaie exterioar ____________ 52-53 cu caset pe buiandrug fr rebord ________________ 54-55 Izolaie n zona central ______ 56-57 cu caset aplicabil fr rebord ________________ 60-61 cu jaluzea fr rebord ________________ 62-63 cu marchizolet fr rebord ________________ 64-65 11. Construcii de faade racord lateral ________________ 66 racord inferior ____________ 67-70 racord frontal la planeu ____7177 racord n perete intermediar ____ 78 racord superior Attika ________ 79 12. Construcii de acoperi Seciune n coama acoperiului __ 80 Seciune n streain ________ 81-83 Seciune n cprior ____________ 84 racord superior de acoperi ____ 85 7
4.
Racorduri de ui Racorduri pentru ui de balcon cu toc ______________ 15-17 Racorduri pentru ui de cas cu prag ______________ 18 Racorduri de ferestre fr cutie de rulou exterior Izolaie exterioar ____________ 19 cu element de prelungire a ruloului exterior fr rebord __ 20-21 Izolaie exterioar __________ 22-23 cu caset pe buiandrug fr rebord________________ 24-25
5.
Legend: Tencuial Izolaie

6
Folie de antifonare Zidrie Beton armat Beton uor Plac expandat dur Gipscarton
Sistemul cu garnitur de contact S8000 IQ 6. Montani / traverse Montani ____________________ 27 7. Cuplaje Cuplaj vertical ____________ 28-30 Cuplaj orizontal ______________ 31 Coluri 90 Coluri ________________ 32-33 135 Coluri ______________ 33-34 Coluri variabile ____________ 34-35 9. Racorduri de ui Racorduri pentru ui de balcon toc ______________________ 36-39
o o
Band precomprimat de etanare a rosturilor Material de hidroizolaie cu material de umplutur sub form celular nchis Glaf interior al ferestrei Folie Covor de pardoseal
8.
Montani cu lizene
Scara: 1:3,33
Cuplaje verticale
Cuplaje verticale
10
11
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Cuplaj orizontal
Coluri 90
sigilare
Cuplaj orizontal
12
sigilare
13
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Coluri 135 / coluri variabile
14
15
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Directive pentru proiectarea i execuia de acoperiuri cu etanri - directive pentru acoperiuri plate 10.3 Racorduri la ui (4) n cazuri de excepie, este posibil o diminuare a nlimii de mbinare, n cazul cnd condiiile locale asigur n fiecare moment o scurgere impecabil a apei n zona uii. Acesta este cazul cnd, n imediata apropiere a zonei uii, exist scurgeri pentru terase sau alte posibiliti de drenare. n asemenea cazuri, nlimea de mbinare trebuie s fie cu cel puin 50 mm (captul superior al etanrii sau tabla de racord sub culis) peste suprafaa cptuelii.
DIN 18195-9 Etanri de construcii - partea 9: penetrri, jonciuni, ncheieri 4.2 Etanri contra apei fr presiune... nchiderile la componentele ascendente vor fi asigurate prin tragerea n caneluri a marginii etanrii, montarea unor ine de prindere sau acoperire constructiv. Etanarea se va trage de regul cu cel puin 150 mm peste suprafaa unei cptueli aflate peste etanare (stratul care dirijeaz apa).
16
SitaDrain 150x1000 nlimea 70-110
17
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
n caz de condiii climatice defavorabile, apare pericolul formrii apei de condens pe latura interioar a pragului.

18
19
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
20
21
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
racord al glafului ferestrei lateral exterior cu band precomprimat de etanare a rosturilor
Forma glafului ferestrei
22
23
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Etanare pe interior
24 racord superior DFo7S103
25
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Montani cu lizene
26
27
Scara: 1:3,33
Cuplaje verticale
Cuplaje verticale
28
29
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Cuplaj vertical
Cuplaj orizontal
sigilare
30
31
Lcuit
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
sigilare
sigilare
Lcuit
Coluri 90
Col 90
Col 135
32
33
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Coluri 135
Coluri variabile
tivit
Coluri variabile
Subconstrucie din oel conf. cerinelor statice, cu piese scurte din platband 50x4mm Asamblarea filetat trebuie s aib loc prin platband
34
35
Subconstrucie din oel conf. cerinelor statice vopsit n cuptor
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33

Directive pentru proiectarea i execuia de acoperiuri cu etanri - directive pentru acoperiuri plate 10.3 Racorduri la ui (4) n cazuri de excepie, este posibil o diminuare a nlimii de mbinare, n cazul cnd condiiile locale asigur n fiecare moment o scurgere impecabil a apei n zona uii. Acesta este cazul cnd, n imediata apropiere a zonei uii, exist scurgeri pentru terase sau alte posibiliti de drenare. n asemenea cazuri, nlimea de mbinare trebuie s fie cu cel puin 50 mm (captul superior al etanrii sau tabla de racord sub culis) peste suprafaa cptuelii.
OKFF
9
OKFF
36
37
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racorduri pentru ui de balcon cu toc i caset pe buiandrug din construcie
DIN 18195-9 Etanri de construcii - partea 9: penetrri, jonciuni, ncheieri 4.2 Etanri contra apei fr presiune... nchiderile la componentele ascendente vor fi asigurate prin tragerea n caneluri a marginii etanrii, montarea unor ine de prindere sau acoperire constructiv. Etanarea se va trage de regul cu cel puin 150 mm peste suprafaa unei cptueli aflate peste etanare (stratul care dirijeaz apa).
OKFF
OKFF
38
39
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de u paralel glisant basculant (PSK)
Racorduri de u glisant cu ridicare
Directive pentru proiectarea i execuia de acoperiuri cu etanri directive pentru acoperiuri plate 10.3 Racorduri la ui (4) n cazuri de excepie, este posibil o diminuare a nlimii de mbinare, n cazul cnd condiiile locale asigur n fiecare moment o scurgere impecabil a apei n zona uii. Acesta este cazul cnd, n imediata apropiere a zonei uii, exist scurgeri pentru terase sau alte posibiliti de drenare. n asemenea cazuri, nlimea de mbinare trebuie s fie cu cel puin 50 mm (captul superior al etanrii sau tabla de racord sub culis) peste suprafaa cptuelii.
Deschiderea de fixare 118,0 mm
Capac: 91
Directive pentru proiectarea i execuia de acoperiuri cu etanri directive pentru acoperiuri plate 10.3 Racorduri la ui (4) n cazuri de excepie, este posibil o diminuare a nlimii de mbinare, n cazul cnd condiiile locale asigur n fiecare moment o scurgere impecabil a apei n zona uii. Acesta este cazul cnd, n imediata apropiere a zonei uii, exist scurgeri pentru terase sau alte posibiliti de drenare. n asemenea cazuri, nlimea de mbinare trebuie s fie cu cel puin 50 mm (captul superior al etanrii sau tabla de racord sub culis) peste suprafaa cptuelii.
OKFF
40
41
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
OKFF
9
OKFF
42
43
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racorduri pentru ui de cas fr prag / praguri magnetice
Racorduri pentru ui de cas cu prag - deschidere spre exterior
3 nlimea pragului
SitaDrain 150x1000
OKFF
9
Racorduri pentru u de balcon cu prag din plastic consolidat cu fibr de sticl
OKFF
44
45
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr la cldire nou - fr rebord
racord lateral DFs8X101 racord lateral DFs8X401
10
10
46
47
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr la cldire veche - fr rebord
Racord de fereastr la cldire veche cu rebord n interiorul peretelui
10
10
48
49
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
10
10
racord superior DFo8A101 50 51
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
10
etanare pe partea interioar
10
52
53
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
racord al glafului ferestrei lateral exterior cu band precomprimat de etanare a rosturilor
Forma glafului ferestrei
10
10
54
55
racord superior DFo8S405 Manual practic Construcii Manual practic Construcii
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr la cldire nou - izolaia n zona central mascat cu clincher i cutie de rulou exterior din construcie
10

10
56
57
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr la cldire nou - izolaia n zona central mascat cu clincher
Racord de fereastr la cldire nou - izolaia n zona central mascat cu clincher
racord superior DFo8X504
10
10
58
59
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr fr rebord cu cutie de rulou exterior aplicat
Racord de fereastr fr rebord cu cutie de rulou exterior aplicat
10
racord lateral DFs8V101
10
racord superior DFo8V101
60
61
racord inferior DFu8V101
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr cu jaluzea
Racord de fereastr cu jaluzea
10
racord lateral DFs8J101
10
racord superior DFo8J101
62
63
racord inferior DFu8J101
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Racord de fereastr cu marchizolet
Racord de fereastr cu marchizolet
10
racord lateral DFs8M101
10
64
65
racord inferior DFu8M101
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
racord superior DFo8M101
Construcie de faad - racord lateral
Etanare n zona profilului static 7291
OKFF
Art.: 2268 pn la art.: 2271 se poate scurta la diferite lungimi
Respectai distana diblurilor fa de margine
11
11
67
66
Cornier de susinere
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Etanare n zona profilului static 7291
OKFF OKFF Structur de pardoseal Grosimea planeului
Structur de pardoseal
eava cu seciune dreptunghiular 50x30x4; fiecare caz se va verifica static Tabl din aluminiu vopsit n cuptor
11
Grosimea planeului
11
OKFF
Folie etan la vapori
68
69
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
OKFF OKFF Structur de pardoseal

11
OKFF
Grosimea planeului
11
71
70
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
OKFF
OKFF
Grosimea planeului
Structur de pardoseal Respectai distana diblurilor fa de margine Grosimea planeului
11
11
73
72
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Etanare n zona profilului static 7291 OKFF OKFF
Tabl din aluminiu vopsit n cuptor
Grosimea planeului
Folie permisiv la difuzia vaporilor
11
Grosimea planeului
11
75
74
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
OKFF
OKFF
eava cu seciune dreptunghiular 50x30x4; fiecare caz se va verifica static Tabl din aluminiu vopsit n cuptor

Art.: 2268 pn la art.: 2271 se poate scurta la diferite lungimi
76
11
Grosimea planeului
Folie permisiv la difuzia vaporilor
11
77
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33

Cornier de susinere sudat la eava cu seciune dreptunghiular
Placare cu tabl Attika
11
eav cu seciune dreptunghiular 100x50x4,5 Structura planeului
Ventilare din spate
11
79
78
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
12
80
12
81
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Construcie de acoperi - seciune n streain cu geam n trepte
Geam n trepte
Tabl din aluminiu vopsit
Tabl din aluminiu vopsit n cuptor Subconstrucie din oel conf. cerinelor statice Drenare a falului prin furtun
12
82
12
83
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
Construcie de acoperi - seciune n cprior
12
84
12
85
Scara: 1:3,33
Scara: 1:3,33
GEALAN-Anwendungstechnik Hofer Strae 80 D-95145 Oberkotzau Telefon 0 9286/77-0 Telefax 0 9286/77-22 22 e-Mail: info@gealan.de Internet: http://www.gealan.de
86
Manuale practice publicate pn acum de GEALAN:

Manual practic nr.1
Editor: GEALAN-Anwendungstechnik Ediie: Octombrie 2005


Editor: GEALAN-Anwendungstechnik Ediie: Martie 2002

Ventilarea spaiilor
Geamuri
Montajul
Construcii
GECCO S6000 GECCO Plus GECCO 3
Sistem de izolaie cu ncastrare (S3000) Adncime constructiv 62 mm



Editor: GEALAN- Architektenberatung Ediie: August 2000

Editor: GEALAN- Architektenberatung Ediie: Septembrie 2005
Construcii
Construcii
Static
Protecia termic Ordonana privind economia de energie
Seciuni de profil Construcii de fereastr n sistem de izolaie central (S7000 IQ) Adncime constructiv 74 mm
Seciuni de profil Construcii de fereastr n sistem de izolaie cu ncastrare (S8000 IQ) Adncime constructiv 74 mm


Editor: GEALAN-Anwendungstechnik Ediie: Noiembrie 2005


Editor: GEALAN- Architektenberatung Ediie: Ianuarie 2005
Protecie antifonic
Protecie anti-efracie
Texte promoionale
Sistem de izolaie cu ncastrare S3000

Editor: GEALAN- Architektenberatung Ediie: Aprilie 2005

Casa pasiv
QP
Sistem de izolaie central S7000 IQ Sistem de izolaie cu ncastrare S8000 IQ cu o adncime constructiv de 74 mm
TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE EV
Tanaviosoft 2010
EVALUARE si AUTOEVALUARE
TESTE Quiz Dictionar tehnic_Test de evaluare Geam termopan_Test_de_evaluare_sumativa
STICLA Sticla_Geam termopan Aluminiul_1 Cauciucul_1
TAMP-Manual
TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE Info
Tanaviosoft 2010
InfoTEHNICA
Site-ul http://www.4shared.com poate fi o sursa de informatii in domeniul tehnic.Link-urile de mai jos permit acces direct la o baza de date cu caracter tehnic(cataloage,manuale,imagini,filme)
http://www.4shared.com/account/dir/cFsDgZRX/sharing.html?rnd=28 http://www.4shared.com/account/dir/QLiFFZK3/sharing.html?rnd=89 http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=5
Site-ul http://www.didactic.ro reprezinta un tezaur dinamic de lectii,teste,proiecte,documente tehnice realizate de un numar impresionant de cadre didactice din Romania.
http://www.didactic.ro/profil-utilizator-tanaviosoft http://www.didactic.ro
Site-ul http://class10c.wikispaces.com faciliteaza legatura cu elevii, permite accesul lor direct in paginile rezervate.Acest site este rodul unei activitati intense in cadrul proiectului Intel Teach.
http://class10c.wikispaces.com/
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Link-urile de mai jos, asigura acces direct la o gama larga de cataloage si manuale, prin care se pot obtine mai multe informatii tehnice. CATALOAGE KMG_Windows&Doors systems MAICO_Carpentry Internorm_Catalog_2009-2010 SIEGENIA_Catalog METRA_Galleria
MANUALE BRAMAC_Manual tehnic GEALAN_Manual practic(RO) Protectie poluare_Manual TROCAL_Agremente tehnice Adresa de email a autorului.
tanaviosoft@yahoo.com
Imagini ale Atelierului de tamplarie PVC, din cadrul Grupului Scolar N.Balcescu din Oltenita, realizat prin programul Phare. IMAGINI Atelier Tamplarie PVC_Imagini
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
VIDEO Atelier TAMP Roplasto TROCAL
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
ANEXE
TIPURI DE PROFILE din PVC

GEALAN_Manual practic(RO)
TIPURI DE PROFILE din aluminiu

CLASIC - serie dreapta, fara bariera termica
COD 1.1 COD 1.2 COD 1.3
Profile aluminium seria Clasic pentru cercevea mare, dimensiuni 45,5/60,1/60,1 Profil aluminiu seria Clasic pentru toc mare, dimensiuni 45,5/41,1/58,1 Profil aluminium seria Clasic, pentru T mare, dimensiuni 45,5/43,1/77,1 Greutate specifica: 0,740 Kg/ml Greutate specifica: 0,630 Kg/ml Greutate specifica: 0,740 Kg/ml
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
COD 1.4 COD 1.5 COD 1.6
Profile aluminium seria Clasic pentru cercevea mica, dimensiuni 45,5/41,4/41,4 mm Profile aluminium seria Clasic pentru toc mic, dimensiuni 45,5/24,4/41,4 mm Profil aluminiu seria Clasic pentru T mic, dimensiuni 45,5/24,4/58,4 mm. Greutate specifica: 0,620 Kg/ml Greutate specifica: 0,520 Kg/ml Greutate specifica: 0,630 Kg/ml COD 1.18 COD 1.13 COD 1.14
Profil aluminium seria Clasic, pentru colt de 900, dimensiuni 47,3/65,5/65,5 mm. Profile aluminium seria Clasic pentru lambriu, dimensiuni 10/88 mm. Profil aluminiu seria Clasic pentru bagheta geam simplu, dimensiuni 19,75/29/29,9 mm Greutate specifica: 0,810 Kg/ml Greutate specifica: 0,640 Kg/ml Greutate specifica: 0,230 Kg/ml
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
COD 1.15 COD 1.16 COD 1.17
Profil aluminiu seria Clasic pentru bagheta geam dublu, dimensiuni 19,8/14/31 mm Profil aluminiu seria Clasic pentru sina tija cremon,dimensiuni 5,2/26,5 mm Profil aluminiu seria Clasic pentru tija de cremon, dimensiuni 3,9/22,5/12,12 mm Greutate specifica: 0,230 Kg/ml Greutate specifica: 0,130 Kg/ml Greutate specifica: 0,115 Kg/ml COD 1.24
Profil aluminiu seria Clasic pentru coltar profile, dimensiuni 50,5/71 mm. Greutate specifica: 1,100 Kg/ml
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
ESTIVAL - serie semirotunda, fara bariera termica
COD 1.25 COD 1.26 COD 1.27
Profile aluminium seria Estival pentru toc mic, dimensiuni 41,65/21,6/42,3 mm . Profil aluminiu seria Estival pentru cercevea mica, dimensiun 41,65/41,9/41,9 mm . Profil aluminium seria Estival, pentru T mic, dimensiuni 36,8/21,6/63 mm. Greutate specifica: 0,600 Kg/ml Greutate specifica: 0,730 Kg/ml Greutate specifica: 0,760 Kg/ml COD 1.28 COD 1.29 COD 1.30
Profile aluminium seria Estival pentru toc mare, dimensiuni 41,65/43,2/64 mm. Profil aluminiu seria Estival pentru cercevea mare cu deschidere interioara, dimensiuni 41,65/63,5/66 mm Profil aluminiu seria Estival pentru T mare, dimensiuni 36,8/43,2/84,4 mm . Greutate specifica: 0,760 Kg/ml Greutate specifica: 0,960 Kg/ml Greutate specifica: 0,960 Kg/ml
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
COD 1.31 COD 1.32 COD 1.33
Profil aluminiu seria Estival pentru cercevea mare cu deschidere exterioara, dimensiuni 43,5/84,2/45,3mm Profil aluminiu seria Estival pentru colt de 900 , dimensiuni 38,6/38,6 mm . Profil aluminiu seria Estival pentru colt de 450 , dimensiuni 38,68/8,25/37,7 mm. Greutate specifica: 0,920 Kg/ml Greutate specifica: 0,450 Kg/ml Greutate specifica: 0,410 Kg/ml COD 1.34 COD 1.35 COD 1.36
Profil aluminiu seria Estival pentru inversor doua canare, dimensiuni 41,9/29,3/58,6 mm Profil aluminiu seria Estival pentru cercevea mare cu deschidere interioara, dimensiuni 42,4/79,3/81,8 mm Profil aluminiu seria Estival bagheta, dimensiuni 25,3/21,7 mm. Greutate specifica: 0,720 Kg/ml Greutate specifica: 1,180 Kg/ml Greutate specifica: 0,250 Kg/ml
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
COD 1.37 COD 1.38 COD 1.39
Profil aluminiu seria Estival pentru bagheta, dimensiuni 21/5,2 mm Profil aluminiu seria Estival pentru tija de cremon, dimensiuni 4,2/19/9,16 mm. Profil aluminiu seria Estival pentru toc, dimensiuni 39/33,4/54,15 mm Greutate specifica: 0,240 Kg/ml Greutate specifica: 0,110 Kg/ml Greutate specifica: 0,710 Kg/ml COD 1.40 COD 1.41 COD 1.19
Profil aluminiu seria Estival pentru coltar, dimensiuni 30/30 mm. Profil aluminiu seria Estival pentru bagheta, dimensiuni 17,5/25 mm. Profil aluminiu seria Estival pentru bandou, dimensiuni 36,8/79,25/100 mm Greutate specifica: 1,300 Kg/ml Greutate specifica: 0,245 Kg/ml Greutate specifica: 1,455 Kg/ml COD 1.42
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Profil aluminiu seria Clasic, Estival, Montana pentru lacrimar, dimensiuni 22/17 mm. Greutate specifica: 0,160 Kg/ml
MONTANA - serie semirotunda, cu bariera termica

COD 2.11 COD 2.12 COD 2.13
Profile aluminium seria Montana pentru toc mic, dimensiuni 57,5/21,75/42 mm. Profile aluminium seria Montana pentru cercevea mica,dimensiuni 57,5/42/42 mm. Profile aluminium seria Montana pentru T mic, dimensiuni 52,7/21,8/63 mm. Greutate specifica: 0,940 Kg/ml Greutate specifica: 1,100 Kg/ml Greutate specifica: 1,070 Kg/ml COD 2.14 COD 2.8 COD 2.9
Profile aluminium seria Montana pentru toc mare, dimensiuni 57,5/43/64,6 mm. Profile aluminium seria Montana pentru cercevea cu deschidere interioara,dimensiuni 57,5/64,2/63,5 mm Profile aluminium seria Montana pentru T mare, dimensiuni 52,7/43,2/85 mm. Greutate specifica: 1,280 Kg/ml Greutate specifica: 1,450 Kg/ml Greutate specifica: 1,480 Kg/ml
Tanaviosoft 2010
COD 2.10 COD 2.18 COD 2.16
Profile aluminium seria Montana pentru cercevea cu deschidere exterioara, dimensiuni 59/39/101 mm Profile aluminium seria Montana pentru unghi 900 , dimenisuni 59/59 mm. Profile aluminium seria Montana pentru inversor doua canate, dimensiuni 57,5/29,3/58,6 mm Greutate specifica: 1,670 Kg/ml Greutate specifica: 1,240 Kg/ml Greutate specifica: 1,180 Kg/ml COD 2.17 COD 2.15 COD 2.19
Profile aluminium seria Montana pentru toc, dimensiuni 57,5/33,2/53,6 mm. Profile aluminium seria Montana pentru baghetare toc cu deschidere exterioara 2.10. Profile aluminium seria Montana pentru bandou, dimensiuni 52,7/79,25/100 mm Greutate specifica: 1,090 Kg/ml Greutate specifica: 0,130 Kg/ml Greutate specifica: 2,050 Kg/ml.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
CULISANT - serie semirotunda, fara bariera termica
COD 3.1 COD 3.2 COD 3.3
Profile aluminium seria Culisant pentru cercevea geam dublu, dimensiuni 28/61 mm Profile aluminium seria Culisant pentru cercevea geam simplu, dimensiuni 28/61 mm Profile aluminium seria Culisant pentru T cu geam simplu, dimensiuni 28/61 mm. Greutate specifica: 0,720 Kg/ml Greutate specifica: 0,740 Kg/ml Greutate specifica: 0,720 Kg/ml COD 3.4 COD 3.5 COD 3.6
Profile aluminium seria Culisant pentru T cu geam dublu, dimensiuni 28/61 mm. Profile aluminium seria Culisant pentru toc cu doua sine, dimensiuni 45,5/37,7 mm. Profile aluminium seria Culisant pentru toc cu o sina, dimensiuni 39,2/35 mm Greutate specifica: 0,740 Kg/ml Greutate specifica: 0,690 Kg/ml Greutate specifica: 0,550 Kg/ml
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
COD 3.7 COD 3.8 COD 3.9
Profile aluminium seria Culisant dimensiuni 16,4/19,5/9 mm Profile aluminium seria Culisant dimensiuni 17/15/28,4 mm Profile aluminium seria Culisant dimensiuni 28,2/36,8 mm. Greutate specifica: 0,160 Kg/ml Greutate specifica: 0,290 Kg/ml Greutate specifica: 0,300 Kg/ml
PROFILE PENTRU PLASA CONTRA INSECTELOR

COD 4.1 COD 4.2
Profile aluminium pentru plasa contra insectelor, dimensiuni 11,4/18,8/22,6 mm. Profile aluminium pentru plasa contra insectelor, dimensiuni 17/25 mm. Greutate specifica: 0,230 Kg/ml Greutate specifica: 0,250 Kg/ml PROFILE PENTRU JALUZELE COD 5.4 COD 5.4
TAMP-Manual
10
Tanaviosoft 2010
Profile aluminium ax jaluzele Profile aluminium sina jaluzele Profile aluminium sina jaluzele Greutate specifica: 0.054kg/ml Greutate specifica: 0.330kg/ml Greutate specifica: 0.340kg/ml COD 5.7 COD 5.8
Profile aluminium sina jaluzele Profile aluminium sina jaluzele Profile aluminium sina jaluzele Greutate specifica: 0.360kg/ml Greutate specifica: 0.333kg/ml Greutate specifica: 0.053kg/ml PROFILE DIN ALUMINIU PENTRU GLAFURI
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6
TAMP-Manual
X (latime) 110 130 150 195 225 240

Y (grosime) 1,2 1,3 1,3 1,4 1,5
11
Tanaviosoft 2010
PROFILE DIN ALUMINIU TIPIZATE TEAVA ROTUNDA
TEAVA RECTANGULARA
TAMP-Manual
12
Tanaviosoft 2010
PLATBANDA
CORNIER
PROFIL U
TAMP-Manual
13
Tanaviosoft 2010
PROFIL T
TEAVA OVALA
BARA ROTUNDA
BARA PATRATA
TAMP-Manual
14
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
15
Tanaviosoft 2010
Bibliografie
Site-uri
http://www.didactic.ro http://www.4shared.com http://www.amvic-ferestre.ro http://www.utilajetermopan.ro http://www.fensterexpert.ro http://www.aluminiu-pvc.com/ http://www.utilaje-pvc.com/ http://www.alluminium.ro
Cataloage
Catalog aluminiu 2005 Internorm_Catalog_2009-2010 KMG_Windows&Doors systems SIEGENIA_Catalog STICLA_Spectrum Industries
Manuale
BRAMAC_Manual tehnic GEALAN_Manual practic(RO) TROCAL_Agremente tehnice UNILUX_Technical manual
Dictionar tehnic_EN-RO
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Cuprinsul
C1.a.Curriculum-CTAMP C1.b.Proiectarea didactica C2.Sisteme de tamplarie Sistemul UNILUX Sistemul ALUMIL Tamplarie accesorii C3.Ansambluri tamplarie C4.Geamul termopan C5.a.Sticla Considerente tehnologice C5.b.Sticla-un concept modern Dictionar de termeni Manual de tolerante C5.c.PVC Materiale plastice Policlorura de vinil Procedeul de coextrudare C5.d.Aluminiul C5.e.Otelurile C5.f.Gaze utilizate C5.g.Lemnul stratificat C5.h.Cauciucul C5.k.Fenoplaste C6.a.Sisteme de profile Sistemul de profile GEALAN Sistemul de profile TROCAL Sistemul de profile ALUMIL Sistemul de profile UNILUX Sistemul de profile REHAU C6.b.Tehnologii de executie Injectia maselor plastice Extrudarea
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel
2 7 10 14 16 19 23 29 40 68 76 79 108 133 133 136 144 146 152 161 166 172 175 189 189 201 208 235 238 244 244 256
1
Tanaviosoft 2010
Extrudarea aliajelor de aluminiu C7.Conditii tehnice Sistemul de profile TROCAL Sistemul de profile GEALAN C8.Documentatia tehnica Manualul practic nr. 11 Manualul practic nr. 12 C9.Evaluare si autoevaluare C10.InfoTehnica C11.Anexe Tipuri de profike Profile PVC Bibliografia 258 261 261 268 277 278 325 370 371 374 374 389 401
TAMP-Manual

M4 Mstamp

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M4 Mstamp

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE M4

autor: Tanase Viorel

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C1

autor: Tanase Viorel

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C1

Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C1

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C1

autor: Tanase Viorel

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C1

autor: Tanase Viorel

Grup Scolar N. Balcescu Oltenita

Domeniul: MECANIC CALIFICARE: CONFECIONER TMPLRIE DIN ALUMINIU I MASE PLASTICE

Competene 1. Clasific materialele folosite la tmplria din aluminiu i mase plastice

11 ;12 ;13 14 15 ;16 ;17 18

Indic profilele necesare realizrii tmplriei din aluminiu i mase plastice

Utilizeaz metode standardizate de asigurare a 6. Metode standardizate de asigurare a calitii calitii

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C2

SISTEME de TAMPLARIE din aluminiu si mase plastice

Fig.1.a.Sistemul de profile S 3000

Fig1.b. Sistemul de profile S 3000

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C2

Sistemul de profile S 6000 - sistemul cu garnitura centrala

Sistemul de profile S 7000 - sistemul de profile cu 5 camere de izolatie

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C2

Sistemul de profile S 8000 IQ

autor: Tanase Viorel

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C2

autor: Tanase Viorel

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C2

Sistemul UNILUX Aluminium

autor: Tanase Viorel

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C2

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C2

Sistemul ALUMIL Aluminium

autor: Tanase Viorel

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C2

autor: Tanase Viorel

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C2

autor: Tanase Viorel

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C2

autor: Tanase Viorel

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C2

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C2

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C2

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C3

Ansamblul de tamplarie PVC

autor: Tanase Viorel

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C3

autor: Tanase Viorel

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C3

Ansamblul de tamplarie Aluminiu

autor: Tanase Viorel

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C3

autor: Tanase Viorel

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C3

Ansamblul de tamplarie Aluminiu-lemn stratificat

Fig.3.a.Ansamblu de tamplarie-Aluminiu-lemn stratificat

autor: Tanase Viorel

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C3

autor: Tanase Viorel

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C4

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE C4