Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Se dau urmatoarele date referitoare la bugetul de stat al Romaniei pentru anul 2008 (date
ipotetice) : -mld um.Impozit pe profit Impozit pe salarii Impozit pe venit Accize Venituri din capital TVA Taxe vamale Venituri nefiscale PIB Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale 25 360 6 000 31 560 15 240 1 460 9 850 12 450 21 750 698 750
Calculati: A) cuantumul veniturilor curente aferente anului 2008; B) ponderea impozitelor indirecte in total venituri publice; C) ponderea veniturilor nefiscale in PIB.
a. A: 92070 mld um; B: 9,00% ; C: 3,11% b. A: 91120 mld um; B: 7.80% ; C: 3,11% c. A: 112360 mld um; B: 5,59% ; C: 3.30% R: E 2. Se dau urmatoarele date ipotetice, referitoare la bugetul de stat al Romaniei: d. A: 100460 mld um; B: 3,60% ; C: 3,11% e. A: 122210 mld um; B: 30,72% ; C; 3.11%
- mld um.Impozite directe (an curent) Accize (an curent) TVA (an curent) Alte impozite indirecte (an curent) Venituri nefiscale (an curent) Venituri fiscale (an anterior) Venituri curente (an anterior) PIB (an curent ) PIB (an anterior) Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale 525 330 95 200 117 850 725 200 185 730 1 110 490 1 475 200 4 970 200 4 750 600
Calculati: A) modificarea absoluta a ratei fiscalitatii in anul curent fata de anul anterior; B) modificarea absoluta nominala a veniturilor curente (in anul curent) fata de veniturile curente ale perioadei anterioare.
a. A:16,25 p.p; B: -11620 mld. um b. A: 6,07 p.p ; B: 174110 mld um c. A: 8,90 p.p ; B: 225770 mld um R: B d. A: 11,21% ; B:257407 mld um e. A: 5,27% ; B: 204325 mld um
- mld um.Impozite directe (an curent) Accize (an curent) TVA (an curent) Alte impozite indirecte (an curent) Venituri nefiscale (an curent) Venituri fiscale (an anterior) Venituri curente (an anterior) PIB (an curent ) PIB (an anterior) Venituri din capital (an curent) Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale 525 330 95 200 117 850 725 200 185 730 1 110 490 1 475 200 4 970 200 4 750 600 56 800
Calculati: A) ponderea impozitelor indirecte ale anului curent in veniturile totale ale aceluiasi an; B) modificarea relativa a veniturilor fiscale in perioada curenta fata de perioada anterioara.
a. A: 14,60%; B: 1,11 b. A: 18,90%; B: 1.49 c. A: 18,90% ; B: 0,95 R: D 4. Pe baza urmatoarelor date: d. A: 54,99% ; B: 1,32 e. A: 29,45% ; B: 1,87
Impozit pe profit Accize Impozit pe venit global TVA Venituri din capital Taxe vamale Venituri nefiscale Alte impozite directe Alte impozite indirecte PIB in perioada curenta Venituri din capital in perioada anterioara Venituri publice totale in perioada 2 028 840 anterioara PIB in perioada anterioara 4 870 500 Impozite indirecte in perioada anterioara 875 340 Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale
-mld um- (date ipotetice) 327 880 198 640 578 380 452 890 68 830 168 490 93 470 86 990 111 450 5 128 750 35 500
Calculati: A) modificarea absoluta a ponderii veniturilor din capital in total venituri, in perioada curenta, fata de perioada anterioara;
Impozit pe profit Accize Impozit pe venit global TVA Venituri din capital Taxe vamale Venituri nefiscale Alte impozite directe Alte impozite indirecte PIB in perioada curenta Venituri din capital in perioada anterioara Venituri publice totale in perioada 2 028 840 anterioara PIB in perioada anterioara 4 870 500 Impozite indirecte in perioada anterioara 875 340 Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale
-mld um- (date ipotetice) 327 880 198 640 578 380 452 890 68 830 168 490 93 470 86 990 111 450 5 128 750 35 500
Calculati: A) ponderea impozitelor directe in cadrul veniturilor fiscale; B) cuantumul impozitelor indirecte in perioada curenta; C) modificarea absoluta a impozitelor indirecte din perioada curenta fata de perioada anterioara.
a. A: 51,60%; B: 931 470 mld um; C: 56 130 mld um b. A: 27, 79%; B: 820 020 mld um; C: - 55 320 mld um R: A 6. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei: c. A: 42,69%; B: 762 980 mld um; C:- 112 360 mld um d. A: 45,76%; B: 931 470 mld um; C:-56 130 mld um
INDICATORI Impozitul pe profit Impozitul pe salarii Impozit pe venit Accize Venituri din capital TVA Taxe vamale
ANUL 2007 11 500 4 950 25 300 13 500 1 300 8 750 11 560 25 360 6 000 31 560 15 240 1 460 9 850 12 450
chirii 3 320 4 650 PIB 575 600 698 750 Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor curente din anul 2008 fata de anul 2007; B) cuantumul impozitelor directe in anul 2008; C) modificarea relativa a veniturilor fiscale in anul 2008 fata de anul 2007
a. A: 21 580 mld um; B: 31 360 mld um; C: c. A: 20 230 mld um; B: 67 560 mld um; C: 1,27 1,45 b. A: 26 230 mld um; B: 62 920 mld um; C: d. A: - 26 230 mld um; B: 62 920 mld um; 1,33 C: 1,33 R: B 7. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei:
INDICATORI Impozitul pe profit Impozitul pe salarii Impozit pe venit Accize Venituri din capital TVA Taxe vamale chirii PIB
ANUL 2007 11 500 4 950 25 300 13 500 1 300 8 750 11 560 3 320 575 600
-mld umANUL 2008 25 360 6 000 31 560 15 240 1 460 9 850 12 450 4 650 698 750
Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor publice totale din anul 2008 fata de anul 2007; B) ponderea veniturilor din capital in venituri publice totale in anul 2007; C) elasticitatea impozitelor directe fata de PIB.
a. A: 26 390 mld um; B: 1,62%; C: 2,370 b. A: -26 230 mld um; B: 0,45%; C: 2,370 c. A: 21 170 mld um; B: 1,45%; C: 1,209 R: A 8. Se dau urmatorii indicatori: d. A: 41 750 mld um; B: 2,35%; C: 0,406 e. A: 20 230 mld um; B: 1.37%; C: 1,302
INDICATORI Impozit pe teren Impozit pe salarii Accize Taxe vamale Venituri nefiscale Venituri din capital PIB
ANUL 2007 13 460 7 800 17 900 11 300 25 760 4 300 475 000
-mld um- (date ipotetice) ANUL 2008 14 600 9 550 19 500 12 600 29 870 5 120 575 000
Care este valoarea veniturilor curente in anul 2007 si valoarea veniturilor fiscale in anul 2008?
a. 50 460 mld um si 86 120 mld um b. 76 220 mld um si 56 250 mld um R: B 9. Se dau urmatorii indicatori: c. 62 760 mld um si 32 100 mld um d. 80 520 mld um si 56 250 mld um
-mld um- (date ipotetice) INDICATORI ANUL 2007 ANUL 2008 Impozit pe teren 13 460 14 600 Impozit pe salarii 7 800 9 550 Accize 17 900 19 500 Taxe vamale 11 300 12 600 Venituri nefiscale 25 760 29 870 Venituri din capital 4 300 5 120 PIB 475 000 575 000 Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale Care este valoarea ratei fiscalitatii in anul 2008?
a. 10,62% b. 14,98% R: C 10. Se dau urmatorii indicatori: c. 9,78% d. 11,84%
-mld um- (date ipotetice) INDICATORI ANUL 2007 ANUL 2008 Impozit pe teren 13 460 14 600 Impozit pe salarii 7 800 9 550 Accize 17 900 19 500 Taxe vamale 11 300 12 600 Venituri nefiscale 25 760 29 870 Venituri din capital 4 300 5 120 PIB 475 000 575 000 Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale Care este valoarea modificarii absolute a ponderii veniturilor nefiscale in venituri curente in anul 2008 fata de anul 2007?
a. 0,74 pp b. 0,89 pp R: B 11. Pe baza urmatoarelor date referitoare la bugetul de stat al Romaniei: c. 1,89 pp d. 1,56 pp
-mld um- (date ipotetice) INDICATORI PERIOADA DE BAZA PERIOADA CURENTA Venituri fiscale 56 250 74 890 Venituri nefiscale 23 450 26 880 Venituri din capital 4 350 5 425 PIB 575 800 685 900 Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor de capital in perioada curenta fata de perioada anterioara; B) ponderea veniturilor fiscale in venituri publice totale in perioada de baza; C) cuantumul veniturilor curente in perioada de baza.
a. A: 1275 mld um; B: 57,90%; 107 195 mld d. A: -1075 mld um; 45,67%; C: 84 050 mld um um b. A: 22 530 mld um; B: 9,76; C: 79 700 mld e. A: 1075 mld um; 31,98%; C: 101 770 mld um um c. A: 1075 mld um; B: 66,92%; C: 79 700 mld um R: C 12. Daca PIB in anul 2007 avea valoarea de 4 670 500 mld um, iar valoarea veniturilor publice
atingea 2 510 950 mld um; ponderea veniturilor publice in PIB avea valoarea de : Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale
a. 5.90% b. 53,76% R: B 13. Daca rata fiscalitatii este de 45%, veniturile fiscale au valoarea de 5675 mld um atunci PIB-ul c. 45.67% d. 69.50%
2007 sunt 245 674 mld um, care va fi valoarea modificarii relative a veniturilor fiscale in 2008 fata de 2007?
a. 9126 mld um b. 1,037 R: B 15. Veniturile publice totale in 2008 aveau valoarea de 465 300 mld um, modificarea absoluta a c. 0,964 d. 3,209
veniturilor totale din 2008 fata de 2007 a fost de 234 900 mld um. Ce valoarea au avut veniturile publice in anul 2007?
16. Daca veniturile bugetului de stat atingeau in anul 2008 suma de 895 670 mld um, veniturile
bugetului asigurarilor sociale de stat erau 234 654 mld um, veniturile bugetelor societatilor de asigurari 2 435 670 mld um, veniturile bugetelor locale erau 613 000 mld um si veniturile Fondului pentru ajutor de somaj 498 500 mld um, atunci veniturile bugetului public national erau:
a. 3 565 994 mld um b. 4 178 994 mld um R: C 17. Pe baza urmatoarelor date: c. 1 743 324 mld um d. 4 677 494 mld um
INDICATORI ANUL 2007 Bugetul de stat 798 560 Bugetul asigurarilor 198 675 sociale de stat Bugetul societatilor de 1 950 470 asigurari Bugetele locale 593 245 Fondul pentru ajutorul de 365 000 somaj Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale
-mld umANUL 2008 895 670 234 654 2 435 670 613 000 498 500
Sa se calculeze: A) bugetul public national pe anul 2008; B) modificarea absoluta a veniturilor bugetului public national in 2008 fata de anul 2007; C) ponderea veniturilor bugetului de stat in bugetul public national pe anul 2008.
a. A: 1 590 480 mld um; B: -152 844 mld c. A: 4 677 494 mld um; B: 3 333 804
b. A: 1 743 324 mld um; B: 152 844 mld d. A: 1 955 480 mld um; B: 3 087 014
asigurari Bugetele locale 593 245 Fondul pentru ajutorul de 365 000 somaj Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale
Calculati: A) cuantumul bugetului general consolidat pe anul 2008; B) modificarea relativa a bugetului general consolidat in anul 2008 fata de anul 2007.
a. A: 2 241 824 mld um; B: 1,15 b. A: 1 628 824 mld um; B: 0,83 R: A 1. Intre impozit si taxa nu exista nici o deosebire. R: F 2. Creditul public poate fi contractat atat pentru necesitati de trezorerie, cat si pentru echilibrarea c. A: 4 677 494 mld um; B: 2,39 d. A: 4 442 840 mld um; B: 2,27
bugetului de stat
R: T 3. Creditul public poate fi contractat si de o persoana particulara, nu doar de catre stat. R: F 4. Conform teoremei descentralizarii, bunastarea generala se maximizeaza daca serviciile publice
reciproca.
R: T 11. Intre descentralizare si dezvoltare economica locala nu exista nici o legatura. R: F 12. Conform autonomiei limitate, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea
R: F 20. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: autoritatile
administratiei publice locale au dreptul, in cadrul politicii economice nationale, la resurse proprii suficiente, de care sa poata dispune liber in exercitarea atributiilor lor.
R: F 21. Autoritatile administratiei publice locale au dreptul, in cadrul politicii economice nationale, la
resurse proprii suficiente, de care sa poata dispune liber in exercitarea atributiilor lor. Enuntul de mai sus se numara printre principiile generale ale autonomiei locale.
R: T 22. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: resursele
financiare ale colectivitatilor publice locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite pentru ele prin Constitutia sau legile tarii.
R: F 23. Resursele financiare ale colectivitatilor publice locale trebuie sa fie proportionale cu
responsabilitatile stabilite pentru ele prin Constitutia sau legile tarii. Acest enunt se numara printre principiile generale ale autonomiei locale.
R: T 24. Dintre resursele financiare ale autoritatilor administratiei locale, cel putin o parte trebuie sa
provina din impozite si taxe locale; competenta stabilirii nivelului acestora revine colectivitatilor locale. Acest enunt se numara printre principiile generale ale autonomiei locale.
R: T 25. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: dintre
resursele financiare ale autoritatilor administratiei locale, cel putin o parte trebuie sa provina din impozite si taxe locale; competenta stabilirii nivelului acestora revine colectivitatilor locale.
R: F 26. Autoritatile administratiei locale trebuie sa fie consultate, intr-o maniera adecvata, asupra
modalitatilor de repartitare a resurselor redistribuite care le revin. Enuntul reprezinta unul dintre principiile generale ale autonomiei locale.
R: T 27. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: autoritatile
administratiei locale trebuie sa fie consultate, intr-o maniera adecvata, asupra modalitatilor de repartitare a resurselor redistribuite care le revin.
R: F
28. Enuntul urmator nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: Colectivitatile
locale trebuie sa aiba acces, conform legii, pe piata nationala de capital, in vederea finantarii propriilor obiective de investitii.
R: F 29. Colectivitatile locale trebuie sa aiba acces, conform legii, pe piata nationala de capital, in
vederea finantarii propriilor obiective de investitii. Enuntul reprezinta unul dintre principiile generale ale autonomiei locale.
R: T 30. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii
eficientei alocarii lor, transferurile pentru investitii locale de interes deosebit ar urma sa se acorde tututor localitatilor, pentru echilibrarea bugetelor locale.
R: F 31. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii
eficientei alocarii lor, transferurile pentru investitii locale de interes deosebit ar urma sa se acorde pentru obiective ca: electrificarea localitatilor, scoaterea din izolare a unor localitati, introducerea sau dezvoltarea unor servicii de salubritate, canalizare s.a.
R: T 32. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii
eficientei alocarii lor, transferuri normative (sau generale) ar urma sa se acorde pentru obiective ca: electrificarea localitatilor, scoaterea din izolare a unor localitati, introducerea sau dezvoltarea unor servicii de salubritate, canalizare s.a.
R: F 34. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii
eficientei alocarii lor, transferuri normative (sau generale) ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: T 35. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii
eficientei alocarii lor, transferurile destinate unor anumite institutii ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: F
eficientei alocarii lor, transferurile pentru scopuri specifice ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: F 37. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii
eficientei alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: F 38. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii
eficientei alocarii lor, transferurile pentru scopuri specifice ar urma sa se acorde pentru anumite aspecte ale securitatii sociale, ca de exemplu: subventii destinate anumitor minoritati cu probleme deosebite.
R: T 39. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii
eficientei alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate au in vedere sporirea veniturilor unor administratii locale din zonele care se confrunta cu situatii deosebite, persistente sau nu in timp, cum sunt: rate inalte ale somajului, saracie extrema etc.
R: T 40. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii
eficientei alocarii lor, transferurile destinate unor anumite institutii pot fi acordate in mod deosebit municipalitatilor care au in administrare: muzee, case memoriale, teatre, gradini botanice etc., acestea necesitand fonduri aparte pentru intretinere si functionare.
R: T 41. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii
eficientei alocarii lor, transferurile normative (cu caracter general) ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: T 42. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii
eficientei alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate pot fi acordate in mod deosebit municipalitatilor care au in administrare: muzee, case memoriale, teatre, gradini botanice etc., acestea necesitand fonduri aparte pentru intretinere si functionare.
R: F
eficientei alocarii lor, transferurile pentru investitii locale de interes deosebit pot fi acordate in mod deosebit municipalitatilor care au in administrare: muzee, case memoriale, teatre, gradini botanice etc., acestea necesitand fonduri aparte pentru intretinere si functionare.
R: F 44. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii
se afla si urmatorul enunt: Competentele de baza ale autoritatilor administratiei publice locale sunt prevazute de Constitutie sau de lege.
R: T
52. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale
se afla si urmatorul enunt: Autoritatile administratiei publice locale au capacitatea deplina de asi exercita initiativa in toate domeniile care nu sunt excluse din competentele lor sau care nu sunt atribuite altor autoritati.
R: T 53. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale
se afla si urmatorul enunt: Exercitarea responsabilitatilor publice trebuie sa revina, in general, acelor autoritati care sunt cele mai apropiate de cetateni. La atribuirea unei responsabilitati, catre un alt nivel de autoritate, trebuie sa se tina seama de amploarea si de natura sarcinii, precum si de cerintele de eficienta si economicitate.
R: T 54. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale
nu se afla si urmatorul enunt: Autoritatile administratiei publice locale au capacitatea deplina de a-si exercita initiativa in toate domeniile care nu sunt excluse din competentele lor sau care nu sunt atribuite altor autoritati.
R: F 55. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale
se afla si urmatorul enunt: Competentele atribuite autoritatilor administratiei publice locale trebuie sa fie depline si exclusive. Ele nu pot fi puse in cauza sau limitate de catre o alta autoritate centrala sau regionala, decat in cazurile prevazute expres de lege.
R: T 56. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale
se afla si urmatorul enunt: In cazul delegarii competentelor de catre o autoritate centrala sau regionala, autoritatile administratiei publice locale trebuie sa beneficieze de libertatea de a adapta actiunea lor la conditiile locale.
R: T 57. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale
nu se afla si urmatorul enunt: Exercitarea responsabilitatilor publice trebuie sa revina, in general, acelor autoritati care sunt cele mai apropiate de cetateni. La atribuirea unei responsabilitati, catre un alt nivel de autoritate, trebuie sa se tina seama de amploarea si de natura sarcinii, precum si de cerintele de eficienta si economicitate.
R: F 58. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale
se afla si urmatorul enunt: Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie consultate, pe cat posibil, in timp util si in mod adecvat, in cursul procesului de planificare si de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc in mod direct.
R: T
59. Corespunzator ritmicitatii cu care sunt incasate la buget resursele financiare publice pot fi
intreg la parte.
R: F 64. Resursele de trezorerie se utilizeaza pentru acoperirea permanenta a resurselor financiare ale
parte la intreg.
R: T 66. Resursele extraordinare sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, cand resursele curente
apeleaza la masuri de crestere a lor, prin sporirea cotelor de impozite sau introducerea de noi taxe si impozite.
R: F
69. Resursele extraordinare sunt cele la care statul apeleaza in situatii deosebite, cand resursele
financiare si de ordine.
R: F 74. Dupa frecventa realizarii lor, impozitele se grupeaza in permanente si incidentale. R: T 75. Echitatea fiscala este unul din principalele elementele constitutive ale impozitului. R: F 76. Stabilirea minimului neimpozabil consta in scutirea de impozit a unui venit minim care sa
asigure satisfacerea nevoilor de trai strict necesare si este o conditie a principiului de echitate fiscala.
R: T 77. Stabilirea minimului neimpozabil consta in scutirea de impozit a unui venit minim care sa
asigure satisfacerea nevoilor de trai strict necesare si este o conditie a principiilor de politica financiara.
R: F 78. Principiile de politica economica se refera la utilizarea impozitelor ca instrument de
impulsionare a dezvoltarii unor ramuri sau sectoare de activitate, de stimulare sau reducere a productiei sau consumului unor marfuri, de crestere sau restrangere a exportului ori importului anumitor produse.
R: T
dezvoltarii unor ramuri sau sectoare de activitate, de stimulare sau reducere a productiei sau consumului unor marfuri, de crestere sau restrangere a exportului ori importului anumitor produse.
R: F 80. Dinamica resurselor financiare publice exprima modificarile care intervin in cuantumul si
89. Rata fiscalitatii se calculeaza ca raport procentual intre suma totala a incasarilor fiscale
percepute pe o anumita perioada si marimea produsului intern brut realizat in aceeasi perioada , de obicei un an.
R: T 90. Rata fiscalitatii se calculeaza ca raport intre suma totala a incasarilor nefiscale percepute pe o
anumita perioada si marimea produsului intern brut realizat in aceeasi perioada , de obicei un an.
R: F 91. Cand suma veniturilor publice este inferioara valorii cheltuielilor publice atunci bugetul se
caracter inflationist.
R: T 94. Problema finantarii deficitului bugetar are doua moduri de rezolvare si anume: emisiunea
juridica, pe de alta parte, prin care cea din urma consimte sa puna la dispozitia statului o suma de bani, sub forma de imprumut pe o perioada nedeterminata, iar statul se angajeaza sa restituie aceasta suma la un anumit termen, platind si dobanda cuvenita.
R: F 96. Creditul public reprezinta o intelegere intervenita intre stat, pe de o parte, si o persoana fizica si
juridica, pe de alta parte, prin care cea din urma consimte sa puna la dispozitia statului o suma de bani, sub forma de imprumut pe o perioada determinata, iar statul se angajeaza sa restituie aceasta suma la un anumit termen, platind si dobanda cuvenita.
R: T 97. Creditul public are caracter nerambursabil, urmand a fi restituit la termenul fixat persoanelor
98. In situatia in care veniturile ordinare ale bugetului de stat nu sunt suficiente pentru acoperirea
integrala a cheltuielilor bugetare la nivelul intregului an, statul lanseaza un imprumut pe piata interna sau externa.
R: T 99. Creditul public reprezinta o modalitate de procurare rapida a fondurilor financiare publice, dar
exigibile imediat, sau pe termen scurt, cu inscrisuri ale unor credite pe termen mijlociu sau lung, sau fara termen de rambursare.
R: T 101. Conversiunea este acea operatiune prin care statul poate proceda la preschimbarea inscrisurilor
pentru un imprumut vechi in inscrisuri ale unui nou credit, cu o dobanda mai mare.
R: F 102. In literatura de specialitate, relaxarea fiscal reprezint un concept care nu se bazeaz, n mod
obligatoriu, pe reducerea ratei medii a fiscalitii, ci n special, pe restructurarea sistemului de impozitare, corelat cu aspecte legate de cheltuielile bugetare i de implementarea unei economii de pia funcionale.
R: T 103. Modelul de cretere neo-clasic (imaginat de Muller i Upton)) susine c sporirea unei
fiscaliti distorsionate asupra venitului i capitalului se repercuteaz ntr-o scdere a ratei economisirii care genereaz o reducere a stocului de capital i, n consecin, o reducere a posibilitilor de consum pe termen lung.
R: T 104. n literatura de specialitate, relaxarea fiscal reprezint un concept care se bazeaz, n mod
obligatoriu, pe reducerea ratei medii a fiscalitii, ci n special, pe restructurarea sistemului de impozitare, corelat cu aspecte legate de cheltuielile bugetare i de implementarea unei economii de pia funcionale.
R: F 105. Riscul de deficien durabil a cererii provine din faptul c economiile din ara noastr i aa
R: F 107. Din punctul de vedere al autoritilor vremii, presiunea fiscal se afla la un "nivel suportabil", n
timp ce contribuabilii (ntreprinderi decapitalizate i cu rentabilitate economic sczut i populaia a crei majoritate obinea venituri la limita sau chiar sub nivelul de subzisten) o percepeau ca mpovrtoare.
R: T 108. Cerinele unei fiscaliti ridicate s-au manifestat pe fondul unei birocraii ample i a unui stat
1. ......... reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile si din averea persoanelor fizice
Impozitul: A) reprezinta o plata baneasca B) este platit de stat persoanelor fizice si juridice
C) D) E) F) G)
a. b. c. d. e.
reprezinta o plata obligatorie reprezinta o plata facultativa reprezinta o plata nerambursabila reprezinta o plata fara contraprestatie sau echivalent direct si imediat presupune o contraprestatie din partea statului
B) C) D) E) F) G) H) I) J) K)
a. b. c. d. e.
este o intelegere contractuala intre stat, pe de o parte si o persoana fizica si juridica, pe de alta parte presupune o contraprestatie nu presupune o contraprestatie este rambursabil se contracteaza pentru necesitati de trazorerie nu se contracteaza pentru necesitati de trazorerie se contracteaza pentru echilibrarea bugetului de stat reprezinta o obligatie pentru creditor reprezinta un instrument de politica economica realizeaza o redistribuire a PIB
2) 3) 4) 5) 6)
a. b. c. d. e.
plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice are caracter definitiv nu presupune o contraprestatie directa si imediata este datorat de stat persoanelor fizice si juridice presupune o contraprestatie directa si imediata
R: C
4. Presiunea fiscala la nivel national se masoara prin: a. rata presiunii fiscale b. raportul procentual dintre veniturile fiscale si totalul veniturilor publice pe o
perioada de un an
c. cuantificarea economiei subterane intr-o anumita perioada d. raportul dintre impozitele directe si cele indirecte e. marimea inflatiei la un moment dat in economie R: A 5. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este
falsa? a. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele anterioare ale statului in cauza b. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor c. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau rascumparare la Bursa d. rambursarea are loc prin vanzarea la Bursa a inscrisurilor corespunzatoare unui credit public e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea actiunilor
R: D 6. Consolidarea creditului public reprezinta: a. o modalitate rapida de procurare a creditului public b. o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in
incapacitate de plata
c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile
imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare d. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in incapacitate de plata e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui nou imprumut cu o dobanda mai redusa
R: C 7. Conversiunea creditului public reprezinta: a. o modalitate rapida de procurare a creditului public b. o modalitate discreta de plasare a creditului public pe piata c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile
imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi publice pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare d. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in incapacitate de plata e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui nou imprumut public avand o dobanda mai redusa
R: E
8. Resursele financiare publice nu includ: a. emisiunea monetara fara acoperire in marfuri si servicii b. imprumuturile de trezorerie c. veniturile fiscale d. veniturile bugetare nefiscale e. salariile personalului angajat in administratia publica R: E 9. Resursele financiare publice sunt alimentate in cea mai mare proportie de: a. imprumuturile interne b. veniturile din capital c. varsamintele de la intreprinderile de stat d. imprumuturile externe e. veniturile fiscale R: E 10. Prin ce se comensureaza presiunea fiscala din economie? a. ponderea veniturilor fiscale in PIB b. ponderea cheltuielilor publice in PIB c. ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor publice ale bugetului general
consolidat
d. ponderea datoriei publice in PIB e. ponderea deficitului bugetar in PIB R: A 11. Curba Laffer este: a. o modalitate de comensurare a ratei presiunii fiscale din economie b. o modalitate de cuantificare a evaziunii fiscale din economie c. o reprezentare grafica a corelatiei dintre presiunea fiscala din economie si nivelul
de stat
R: C 12. Nivelul optim al ratei presiunii fiscale in economie: a. se stabileste prin legea bugetara anuala b. se stabileste prin legea finantelor publice c. este o valoare prestabilita pentru fiecare an bugetar de catre Ministerul Finantelor
Publice
d. nu poate fi supus unor modificari ulterioare legii bugetare initiale prin legile
bugetare rectificative
e. reprezinta acea marime a ratei, careia ii corespunde valoarea maxima a veniturilor
13. Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu efectele provocate de cresterea peste nivelul
optim a ratei presiunii fiscale? a. scaderea efortului productiv b. cresterea veniturilor populatiei c. reducerea competitivitatii pe plan international d. aparitia/cresterea evaziunii si fraudei fiscale e. riscul de inflatie prin fiscalitate
R: B 14. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este adevarata: a. reprezinta o modalitate de completare a creditului particular insuficient intr-o
economie
d. reprezinta o posibilitate de a reduce nivelul inflatiei din economie e. apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra generatiilor
urmatoare
R: B 15. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este
falsa? a. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele anterioare ale statului in cauza b. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor c. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau rascumparare la Bursa d. rambursarea are loc prin consolidarea inscrisurilor corespunzatoare unui credit public e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea actiunilor
R: D 16. Repudierea actiunilor unui credit public reprezinta: a. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui b. c.
d. e.
nou imprumut cu o dobanda mai redusa refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in incapacitate de plata preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare o modalitate uzuala de plasare a creditului public pe piata de capital nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata
R: B 17. Deficitul bugetar poate aparea in: a. tari cu economie de piata dezvoltata
b. c. d. e.
tari in curs de dezvoltare in tari cu economie de tranzitie in toate categoriile de tari enumerate mai sus in nici una dintre categoriile de tari enumerate
R: D 18. Printre cauzele care conduc la aparitia deficitului bugetar, nu se numara: a. nivelul si fluctuatiile produsului intern brut b. gradul de redistribuire a produsului intern brut (in conditiile in care cresc
creditului public? a. cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia b. de cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de credite publice necesare acoperirii deficitului c. intra in competitie cu creditul particular (fenomenul de evictiune) si se opune investitiilor private, incetinind ritmul cresterii economice d. distribuirea intre generatii a beneficiilor si costurilor acestuia e. repudierea creditului public.
R: E 20. Din definitia impozitului reiese ca:
A) B) C) D) E) F)
a. b. c. d. e.
plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice este rambursabil are caracter definitiv presupune o contraprestatie directa si imediata este datorat de stat persoanelor fizice si juridice nu presupune o contraprestatie directa si imediata
R: B 21. Care dintre urmatoarele enunturi este neadevarata cu privire la impozite? a. reprezinta o prelevare obligatorie b. sunt datorate si platite in bani de catre contribuabili c. sunt datorate de catre stat persoanelor fizice si juridice d. reprezinta o prelevare fara contraprestatie directa si imediata e. reprezinta o prelevare definitiva
R: C 22. Care dintre urmatoarele enunturi nu corespunde principiilor teoremei descentralizarii? a. subsidiaritatea b. echivalenta fiscala c. repartizarea functiilor publice intre administratia centrala si cele locale trebuie sa
tina seama de diversitatea beneficiilor sociale si aria diferita a acestora d. neafectarea veniturilor bugetare e. autoritatea administratiei locale de a decide discretionar asupra unei functii publice lasata in competenta sa
R: D 23. Reglementarile privind descentralizarea si autonomia locala urmaresc:
1) delimitarea patrimoniului public aflat in proprietarea primariilor de cel aflat in proprietatea statului; 2) crearea instrumentelor administrative necesare autoritptilor locale pentru indeplinirea in bune conditiuni a atributiilor care le revin; 3) delimitarea proprietatii particulare de proprietatea statului si de cea mixta: 4) limitarea proprietatii particulare si extinderea proprietatii statului; 5) asigurarea unor conditii favorizante pentru dezvoltarea economica locala. a. 1,2,3; b. 1,4,5; c. 2,3,4; d. 1,2,5; e. 2,4,5.
R: D 24. Care dintre urmatoarele enunturi nu se numara printre categoriile de transferuri propuse in
literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor? a. transferuri normative (sau generale); b. transferuri pentru investitii locale de interes deosebit; c. transferuri pentru cresterea pregatirii profesionale si cointeresarea personalului implicat in efectuarea controlului fiscal si combaterea evaziunii fiscale; d. transferuri destinate unor anumite institutii; e. transferuri pentru scopuri specifice; f) transferuri pentru zone defavorizate.
R: C 25. Care dintre principiile teoremei descentralizarii prevede ca repartizarea functiilor publice intre
administratia centrala si cele locale trebuie sa tina seama de diversitatea beneficiilor sociale si aria diferita a acestora? a. autoritatea de a decide discretionar privitor la functiile publice lasate in competenta sa b. echivalenta fiscala c. subsidiaritatea d. repartizarea functiilor publice e. nici unul dintre principiile de mai sus
Care este acela? a. cota aplicata; b. trasaturi de forma si fond; c. frecventa realizarii; d. obiectul impunerii; e. elementele impozitului
R: E 28. In functie de frecventa realizarii lor, impozitele se clasifica in: a. impozite directe si impozite indirecte; b. impozite financiare si impozite ordinare; c. impozite reale si impozite personale; d. impozite ale bugetului de stat si impozite ale bugetelor locale; e. impozite permanente si impozite incidentale R: E 29. Care din urmatoarele modalitati de constituire a resurselor financiare publice au ca efect imediat
aparitia sau accentuarea inflatiei? a. prelevarile fiscale; b. veniturile din chirii; c. veniturile din privatizare; d. finantarea prin emisiune moneatra fara acoperire; e. varsamintele de la agentii economici
R: D 30. In functie de obiectul impunerii, impozitele se clasifica in:
1) 2) 3) 4) 5)
a. b. c. d. e.
impozite directe; impozite reale; impozite pe venit; impozite pe consum; impozite pe avere
R: C 31. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de volum ai veniturilor
publice: 1) 2) 3) 4) 5)
a. b. c. d. e.
veniturile publice medii pe un locuitor; modificarea relativa a veniturilor publice; elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB volumul veniturilor publice in expresie nominala; ponderea veniturilor publice in PIB
R: C 32. Misiunea social a finanelor publice se indeplinete prin funciile pe care le exercit, i
anume: 1) functia de repartiie 2) constituirea fondurilor 3) repartizarea fondurilor 4) funcia de control 5) modul concret de utilizare a acestora
a. (1,4) b. (1,3) c. (2,3,4) R: A 33. Functia de repartitie se compune din urmatoarele faze, strans legate intre ele si anume: d. (2,3) e. (2,3,5)
1) impozite 2) taxe
1) resurse financiare ale bugetului de stat (central); 2) resurse financiare ale bugetelor locale; 3) resurse financiare ale bugetele statelor, regiunilor, provinciilor sau landurilor membre ale federatiei 4) resurse financiare ale bugetului asigurarilor sociale de stat; 5) resurse financiare care alimenteaza fondurile speciale.
a. (1,2,3,4) b. (1,2,4,5) R: B 36. Impozitul are caracter general a. deoarece este o obligatie de plata a c. deoarece c. (2,3,4,5) d. (1,3,4,5)
nu este insotit de o tuturor persoanelor fizice si juridice contraprestatie direct care obtin venituri sau detin averi b. deoarece ele reprezinta, in general, o d. deoarece intotdeauna este instituit contributie in bani, chiar daca la printr-un act de autoritate, fiind o inceputurile existentei sale aceasta obligatie prin constrngere contributie a cunoscut si forma n natura.
R: A 37. Clasificarea impozitelor dupa trasaturi de forma si fond le imparte:
1) impozite directe 2) impozite indirecte 3 impozite reale 4) impozite pe venit 5) impozite pe avere
a. (1,2) b. (1,3) R: A 38. Elementele impozitului sunt: c. (4,5) d. (3,5)
1) subiectul impozitului 2) suportatorul 3) obiectul impunerii 4) unitatea de impunere 5) sursa impozitului 6) cota impozitului 7) termenul de plata
a. 1,2,3,4,5,6 b. 1,3,4,5,6, c. 1,3,4,5,6,7 R: D 39. Corespunzator realitatilor dintr-o economie moderna, principiile impunerii pot fi grupate astfel: d. 1,2,3,4,5,6,7 e. 1,3,4,5,6
1) Principii de echitate fiscal 2) Principii de politic financiar 3) Principii ale randamentului impozitelor 4) Principii de politic economic 5) Principii social-politice
a. (1,2,3,4) b. (1,2,4,5) c. (2,3,4,5) R: B 40. In cadrul principiului de politic financiar, randamentul fiscal ridicat se obtine prin indeplinirea d. (1,3,4) e. (2,4,5)
urmatoarelor conditii: 1) impozitul sa aiba caracter universal, adica sa fie platit de toate persoanele fizice si juridice care obtin venituri din aceeasi sursa, detin acelasi gen de averi sau procura aceleasi grupe de produse; 2) sa nu existe posibilitati de sustragere a materiei impozabile de la impozitare; 3) prevederea unei echivalente intre marimea veniturilor supuse impozitarii sau capacitatea contributiva a platitorilor, pe de o parte, si sarcina fiscala datorata, pe de alta parte 4) cheltuielile administratiei fiscale in legatura cu stabilirea materiei impozabile, calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse.
a. 1,2,3,4 b. 1,2,3 R: C 41. Ponderea veniturilor publice in produsul intern brut este un alt indicator al nivelului veniturilor c. 1,2,4 d. 2,3,4
b.
d.
R: A 42. Modificarea absoluta nominala rezulta din compararea veniturilor publice exprimate in preturi
c.
=
d.
b.
=
b. d.
=
R: B
44. Elasticitatea veniturilor publice in raport cu produsul intern brut masoara amploarea reactiei
b. e=
d. e=
R: A 45. Coeficientul de corelare dintre veniturile publice i produsul intern brut se calculeaza dupa
formula:
a.
c.
K=
b.
K=
K=
R: B 46. Rata presiunii fiscale, in sens larg, se calculeaza dupa formula:
R rata presiunii fiscale la nivel national; I volumul impozitelor incasate; T suma totala a taxelor incasate; C contributii la asigurarile sociale de stat; PIB volumul produsului intern brut
a. b.
R= R=
*100 *100
c. d.
R= R=
*100 *100
R: C 47. Din punct de vedere juridic, imprumutul de stat este definit prin urmatoarele componente
(elemente) tehnice: 1) denumirea imprumutului 2) valoarea nominala 3) valoarea reala 4) termenul de rambursare 5) rata de emisiune 6) forma sub care se contracteaza creditul public 7) costul" creditului public
a. (1,2,3,4,5,6,) b. (1,2,3,4,5,7) c. (1,2,3,4,6,7) R: C 48. Plasarea creditului se realizeaza prin mai multe modalitati si anume: d. (2,3,5,6,7) e. (3,4,5,6,7)
1) subscriere publica 2) cumpararea efectiva 3) prin intermediul unor consortii bancare 4) vanzare la Bursa de Valori
a. (1,2,3) b. (1,3,4) c. (1,2) d. (1,2,3,4) e. (2,4)
R: B 49. In practica, in cazul plasarii imprumutului prin consorii (sau sindicate) bancare, acestea, la
cererea organelor competente, se angajeaza sa efectueze operatiunile legate de lansarea si rambursarea imprumutului. Modalitatile concrete sunt: 1) preluarea in comision a obligatiunilor imprumutului 2) vanzarea la Burs 3) cumprarea efectiv de catre sindicatul bancar a tuturor inscrisurilor reprezentnd imprumutul 4) modificarea nivelului dobanzii
a. (1,2) b. (1,3) c. (2,3) R: B 50. Conversiunea poate fi: d. (1,4) e. (3,4)
1) imprumuturi care se restituie integral la o scadenta unica 2) imprumuturi cu rambursare esalonata pe o perioada mai indelungata de timp
a. 1 b. 2 R: C 52. Creditele publice pot fi rambursate. utiliznd diverse modalitati, si anume: c. (1,2)
53. Care din enunturile de mai jos nu este un element al impozitului: a. b. c. R: D 54. Impozitele specifice si ad valorem sunt clasificate in functie de urmatorul criteriu: a. cota impozitului b. scopul urmarit c. obiectul impunerii R: A 55. Care din urmatoarele conditii nu apartine principiilor de echitate fiscala: a. stabilirea minimului neimpozabil c. cheltuielile administratiei fiscale in d. frecventa utilizarii lor e. trasaturi de forma si de fond
d. e.
legatura cu stabilitatea materiei impozabile, calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse
b. stabilirea sarcinii fiscale in functie de d. impunerea sa fie generala, adica sa
cuprinda toate categoriile sociale care realizeaza venituri sau care poseda un anumit gen de avere ( cu exceptia celor care obtin venituri sub minimul impozabil)
1) stabilirea minimului neimpozabil; 2) stabilirea sarcinii fiscale in functie de puterea contributiva a fiecarui platitor; 3) cheltuielile administratiei fiscale in legatura cu stabilitatea materiei impozabile, calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse; 4) impunerea sa fie generala, adica sa cuprinda toate categoriile sociale care realizeaza venituri sau care poseda un anumit gen de avere ( cu exceptia celor care obtin venituri sub minimul impozabil).
a. (1,2,3) b. (1,2,4) c. (1,2) R: B 57. Ponderea impozitelor indirecte in total venituri publice reprezinta un indicator de: d. (1,3,4) e. (2,3,4)
a. b. R: B
nivel structura
c. d.
dinamica regresie
58. In care din urmatoarele enunturi regasim un indicator de nivel: a. b. c. R: A 59. Care din urmatorele enunturi reprezinta un indicator de structura:
volumul veniturilor publice, in d. expresie nominala si reala modificarea absoluta nominala si reala e. a veniturilor publice modificarea relativa a veniturilor publice
ponderea impozitelor directe in venituri totale elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB
1) 2) 3) 4) 5)
ponderea veniturilor publice in PIB modificarea ponderii veniturilor publice in raport cu PIB ponderea veniturilor nefiscale in venituri publice veniturile publice medii pe un locuitor ponderea impozitelor directe in venituri curente
d. (3,5) e. (3,4,5)
a. (1,3,5) b. (1,2,3) c. (1,3) R: D 60. Presiunea fiscala, in sens strict, se refera la: a. b. R: A 61. Limitele presiuniii fiscale sunt de natura:
raportul dintre marimea impozitelor c. incasate si produsul intern brut raportul dintre impozitele incasate si d. veniturile publice totale
raportul dintre impozitele indirecte si venitui publice totale diferenta dintre marimea impozitelor incasate si veniturile publice totale
1) 2) 3) 4) 5)
62. Plasarea creditului public nu se realizeaza prin: a. subscriere publica b. amortizarea creditului public R: B 63. In functie de momentul in care se efectueaza rambursarea, in practica, se disting. Care din c. intermediul unor consortii bancare d. vanzarea la Bursa de Valori
o scadenta unica
b. imprumuturi cu rambursare esalonata
1) 2) 3) 4)
65. Din punct de vedere al continutului economic, resursele financiare se impart in:
1) 2) 3) 4) 5) 6)
prelevari cu caracter obligatoriu resurse de terzorerie resurse financiare ordinare imprumuturi publice emisiune monetara fara acoperire resurse financiare ale bugetelor locale
d. (2,3,4,6) e. (2,3,5,6)
66. Dintre cauzele presiunii fiscale mari din ara noastr enumerm:
1) nevoia de resurse financiare n cretere a administraiei, pentru susinerea unei birocraii mari; 2) lsarea n afara masei veniturilor impozabile a unor importante venituri procurate n cadrul economiei subterane, care are o amploare deosebit;
3) numrul redus al contribuabililor comparativ cu cel al pensionarilor care trebuie susinui - dup unele aprecieri raportul este de 1/3); 4) carene n politica fiscal care a urmrit n permanen obiectivul pe termen scurt al procurrii de venituri la buget, ignornd obiectivele pe termene medii i lungi de creare i consolidare a bazei de impozitare. nu s-a inut seama de faptul c trop d'impot tue l'impot; 5) evaziunea fiscal de proporii, care i determin pe decidenii pe probleme fiscale s sporeasc impozitele, pentru a contracara nerealizarea veniturilor fiscale. 6) aplicarea unor rate nalte de impozitare a veniturilor conduce la scderea capacitii de economisire i investire, ceea ce, pe fondul unei economii care sufer de lipsa capitalului, se va reflecta negativ n posibilitile de cretere i relansare.
a. (1,2,3,4,5) b. (1,3,4,5,6) c. 1,4,5,6 R: A 67. In SUA, n perioada administraiei Reagan din anii 80 reforma fiscal d. (2,3,4,5) e. (3,4,5,6)
a reglementat, n
principal: 1) evaziunea fiscal de proporii, care i determin pe decidenii pe probleme fiscale s sporeasc impozitele, pentru a contracara nerealizarea veniturilor fiscale. 2) reducerea impozitului pe venitul individual prin: creterea deducerilor standard i a scutirilor personale; 3) reducerea progresivitii impunerii viznd n special tranele cele mai mari; extinderea bazei de impozitare; 4) reducerea cotelor corespunztoare tranelor superioare de venituri, concomitent cu sporirea ratelor medii; 5) amortizarea accelerat ndeosebi pentru investiiile n utilaje i tehnologie ridicat.
a. (1,2,3,4,5) b. (1,3,4,5) c. (2,3,4) R: D d. (2,3,4,5) e. (3,4,5)