Sunteți pe pagina 1din 34

psihologie Medodologia cercetarii psihologice si pedagogice

MULTIPLE CHOICE 1.

Focus-grup este un tip de: 1. observatie dirijata 2. interviu stiintific 3. chestionar cu intrebari deschise 4. interviu de grup 5. observatie nedirijata
a. 1+2+3 b. 3+4+5 c. 2+3 ANS: C 2.

Printre dezavantajele unui focus grup se numara: 1. metoda cantitativa 2. datele nu au relevanta statistica puternica 3. raspunsuri ce nu pot fi inregistrate 4. calitatea informatiilor depinde de abilitatea moderatorului 5. influenta efectelor de grup
a. 1+3 b. 2+4+5 c. 4+5 ANS: B 3.

Efectul polarizarii in focus grup este datorat: a. influentei moderatorului b. presiunii grupului c. cunostintelor stiintifice
ANS: B 4.

Etapele focus grupului sunt: 1. formarea grupului de discutie 2. alegerea datei si a orei de desfasurare si alegerea locului de desfasurare

3. pregatirea conditiilor de desfasurare 4. desfasurarea propriu - zisa 5. prelucrarea si analiza informatiilor


a. 1+2+3+4+5 b. 2+3+5 c. 4+5 ANS: A 5.

Alegerea datei, orei si locului de desfasurare a focus grup se: 1. face oricand este dispus moderatorul 2. planifica evitandu-se sarbatori religioase 3. planifica evitandu-se evenimente sportive 4. organizeaza in orice spatiu avut la dispozitie 5. organizeaza pentru ca participantii sa se simta cat mai confortabil
a. 4+5 b. 2+3+5 c. 1+2 ANS: B 6.

Pregatirea conditiilor de desfasurare a reuniunii in focus grup: 1. nu este necesara deoarece se merge pe adaptare spontana 2. implica pregatirea ghidului de interviu 3. implica pregatirea chestionarelor ce urmeaza a fi completate de participanti 4. pregatirea altor instrumente in completarea chestionarelor 5. pregatirea aparaturii si echipamentului electronic ce urmeaza a fi utilizat pe parcurs
a. 1+4 b. 2+3+4+5 c. 4+5 ANS: B 7.

Durata desfasurarii reuniunii intr-un focus grup este de: 1. 15 minute 2. ora 3. 1 ora 4. 2 ore 5. 3 ore

a. 3+4+5 b. 1 c. 2 ANS: A 8.

Moderatorul in focus grup: 1. trebuie sa aiba competente de comunicare 2. trebuie sa aiba competente de negociere 3. trebuie sa cunoasca domeniul metodologiilor calitative de cercetare 4. asista fara a deranja interlocutorii 5. nu necesita o pregatire suplimentara
a. 4+5 b. 1+2+3 c. 3+5 ANS: B 9.

Cate persoane pot fi supuse analizei prin testele individuale ?


a. una b. cinci c. oricate ANS: A 10.

Care este numarul de examinatori necesari in testele individuale ? a. unul b. doi c. trei
ANS: A 11.

Care este marele avantaj al testelor individuale ? 1. observarea directa a subiectului 2. observatia comportamentului subiectului 3. nu are avantaj
a. 3 b. 1+2 c. 2+3 ANS: B

12.

Testele individuale sunt folosite in: 1. psihodiagnoza clinica 2. consiliere 3. psihologia organizationala
a. 1+2 b. 2+3 c. 2 ANS: A 13.

Instructajul testelor individuale este: a. adaptabil b. standardizat c. nu este necesar


ANS: B 14.

Conditiile de desfasurare a testului de grup trebuie sa fie: a. adaptabile b. speciale c. standardizate


ANS: C 15. a. b. c.

n cadrul testelor de grup examinatorul: comunica timpul acordat pentru rezolvare nu spune nimic comunica doar momentul in care sunt rugati subiectii sa lase instrumentele jos

ANS: A 16. a. b. c.

Testele de grup au avantajul: pot fi examinati mai multi subiecti in acelasi timp costul scazut permite observarea comparativa a subiectilor

ANS: B 17.

Standardizarea este caracteristica principala a testului care exprima: 1. proba e identica din punct de vedere al continutului 2. proba e identica din punct de vedere al formei de prezentare

3. proba e identica din punct de vedere al modului de aplicare 4. proba e identica din punct de vedere al modului de cotare
a. 2+3+4 b. 1+2+3+4 c. 1+3+4 ANS: B 18.

Caracteristica importanta in urma careia indiferent de examinatorul prezent se obtin aceleasi scoruri la aceeasi persoana este: a. validitatea b. fidelitatea c. standardizarea
ANS: B 19.

Gradul in care un test masoara ceea ce si-a propus sa masoare reprezinta: a. standardizarea b. fidelitatea c. validitatea de construct
ANS: C 20.

Modalitatea in care scorurile unui test sunt in acord cu unititatea masurata, reprezinta a. standardizarea b. fidelitatea c. validitatea de construct
ANS: C 21.

n cazul in care pe baza unui test se poate preciza o performanta, reactie sau comportament este vorba de: a. fidelitatea b. validitatea de construct c. validitatea predictiva
ANS: C 22.

Eroarea in cazul unui test contribuie la: a. scaderea subiectilor pe care poate fi aplicat b. marimea numarului de subiecti pe care poate fi aplicat testul c. scaderea preciziei testului
ANS: C

23.

Testele sunt utilizate pentru a lua cele mai bune decizii in: 1. orientarea alegerii unei cariere 2. selectia profesionala 3. autocunoasterea 4. diagnoza psihologica
a. 1+2+3+4 b. 2+3+4 c. 1+3+4 ANS: A 24.

Testele sunt utilizate pentru a lua cele mai bune decizii: 1. diagnoza psihologica 2. dezvoltarea diferitelor cercetari 3. autocunoastere 4. selectie profesionala
a. 1+2+3+4 b. 2+3+4 c. 1+4 ANS: A 25.

Testele psihologice pot fi utilizate de: a. personal calificat b. de oricine a inteles instructajul c. psihologi
ANS: C 26.

Dupa modul de executare a sarcinii de catre subiect testele se pot clasifica in: 1. teste orale 2. teste scrise 3. teste de performanta 4. teste de aptitudini speciale
a. 1+2+3 b. 2+4 c. 2+3 ANS: A 27.

Testele de eficienta cuprind: 1. teste de aptitudini multiple 2. teste de inteligenta 3. teste situationale
a. 1+2+3 b. 2+3 c. 3 ANS: A 28.

Dupa modul in care variaza continutul testului de la o administrare la alta, putem intalni: 1. teste cu continut fix 2. teste de randament 3. teste adaptive 4. teste idiografice
a. 1+4 b. 1+3+4 c. 2+4 ANS: B 29.

Cauzele erorilor de masurare in testarile psihologice pot fi: 1. starea de oboseala 2. starea de boala 3. mediul in care are loc testarea 4. forma de prezentare a testului
a. 3+4 b. 2+3+4 c. 1+2+3+4 ANS: C 30.

Cauzele erorilor de masurare in testarile psihologice pot fi: 1. starea de oboseala 2. starea de boala 3. mediul in care are loc testarea 4. forma de prezentare a testului
a. 2+4

b. 1+2+3+4 c. 3+4 ANS: B 31.

Prin intermediul studiului de caz se investigheaza: a. fenomenul desprins din context b. fenomenul in context social c. caracteristice contextului
ANS: B 32.

Studiul de caz presupune o strategie atotcuprinzatoare de cercetare incluzand: 1. logica design-lui 2. tehnica de colectare a datelor 3. tehnica de analiza a datelor a. 1+2+3
b. 2+3 c. 3 ANS: A 33.

Cercetatorul in cazul studiului de caz trebuie sa aiba capacitatea de: 1. a pune intrebari relevante 2. a interpreta raspunsurile obtinute 3. a evita capcana propriilor prejudecati 4. a dovedi flexibilitate
a. 1+2+3+4 b. 2+3+4 c. 2+4 ANS: A 34.

Cercetatorul in cazul studiului de caz trebuie sa aiba capacitatea de: 1. a se adapta la noile situatii intalnite 2. a dovedi flexibilitate 3. a evita propriile prejudecati 4. a pune intrebari relevante
a. 1+2+3+4 b. 1+2 c. 2+3+4 ANS: A

35.

Protocolul unui studiu de caz contribuie la: 1. ingreunarea urmaririi evenimentelor 2. ghid de colectarea datelor 3. fidelitatea crescuta a investigatiei
a. 1 b. 2+3 c. 3 ANS: B 36.

Datele la care se apeleaza intr-un studiu de caz pot proveni din: 1. documente 2. arhive 3. fotografii 4. best-seller
a. 1+2+3 b. 2+3+4 c. 2+3+4 ANS: A 37.

Datele la care se apeleaza intr-un studiu de caz pot proveni din: 1. interviuri 2. casete audio 3. casete video 4. observatie directa
a. 1+2+3+4 b. 2+3+4 c. 1+3+4 ANS: A 38.

Datele la care se apeleaza intr-un studiu de caz pot proveni din: 1. arhive 2. artifacte fizice 3. interviuri 4. observatie participativa
a. 1+2+3+4 b. 2+3+4

c. 2+4 ANS: A 39.

Principiile necesare in vederea obtinerii unui bun studiu de caz sunt: 1. folosirea dovezilor multiple 2. folosirea unei singure dovezi 3. mentinerea succesiunii logice 4. realizarea unei baze solide de date
a. 1+3+4 b. 1+2+3+4 c. 3+4 ANS: B 40.

Pentru a elimina pe cat posibil subiectivitatea cercetatorilor in studiul de caz se pot efectua: a. mai multe verificari in timp b. mai multe verificari in paralel c. se reia cercetarea de catre aceiasi cercetatori la un interval de timp
ANS: B 41.

Metoda experimentala este o modalitate de investigare a. provocata b. alternativa c. singulara


ANS: A 42.

Esentialul metodei experimentale consta in: a. stabilirea variabilelor b. stabilirea relatiilor dintre variabile c. controlul variabilelor
ANS: C 43.

Controlul variabilelor insumeaza conditiile necesare pentru asigurarea repetabilitatii rezultatelor: 1. indiferent de cate ori de reia cercetarea 2. numai la reluarea cercetarii de doua ori 3. independent de persoana cercetatorului

a. 2+3 b. 1+3 c. 3 ANS: B 44.

Variabila reprezinta o influenta masurabila asupra comportamentului si poate fi: 1.o caracteristica a subiectilor 2. o caracteristica a situatiei la care subiectii trebuie sa raspunda 3. o caracteristica a stimulilor la care subiectii trebuie sa raspunda
a. 1 b. 2 c. 1+2+3 ANS: C 45.

Variabilele exploratorii creeaza conexiunea dintre: a. cauza si efect b. situatie si fenomen c. subiecti si relatia intersubiecti
ANS: A 46.

Variabilele independente sunt date de factorii introdusi in experiment de catre cercetatori ai caror parametri modificati in timp: 1. intensitate 2. durata 3. frecventa
a. 1 b. 2 c. 1+2+3 ANS: C 47.

Variabilele au valori diferite datorita influentei asupra lor a: a. variabilei independente b. variabilei de continut c. variabilei interdependente
ANS: A 48.

Controlul variabilei independente poate fi realizata prin: 1. manipularea stimulului de catre cercetator

2. manipularea contextului 3. manipularea consemnului


a. 1 b. 2+3 c. 1+2+3 ANS: C 49.

Controlul variabilei independente poate fi realizata prin: 1. manipularea indicatorilor fiziologici 2. manipularea consemnului 3. folosirea complicilor
a. 1+2+3 b. 2+3 c. 3 ANS: A 50.

Un bun experiment presupune ca variabila dependenta: a. sa poata fi instabila b. sa aiba grad mare de stabilitate c. sa poata lua valori diferite in experimente diferite
ANS: B 51.

Grupul experimental cuprinde totalitatea subiectilor asupra carora cercetatorul actioneaza: a. . variabila dependenta b. variabila independenta c. nu actioneaza
ANS: B 52.

Grupul de control este grupul martor ce serveste pentru compararea rezultatelor si asupra caruia nu actioneaza: a. cercetatorul b. variabila dependenta c. variabila independenta
ANS: C 53.

Totalitatea subiectilor asupra carora cercetatorul actioneaza variabila independenta este: a. grup de control b. grup experimental c. grup de participare
ANS: B 54.

Grupul martor ce serveste la compararea rezultatelor si asupra caruia nu actioneaza variabila independenta este: a. grup experimental b. grup de control c. grup de participare
ANS: B 55.

Situatia experimentala cuprinde: 1. cercetatori 2. personal auxiliar 3. conditiile desfasurarii experimentului


a. 1+2+3 b. 2+3 c. 3 ANS: A 56.

Experimentul natural presupune: a. realizarea unei situatii identice naturale b. proiectia video c. situatia sa fie oferita de natura
ANS: C 57.

In cadrul experimentului de teren, cercetatorul manevreaza o variabila independenta in situatie: a. reala b. de laborator c. sociala reala
ANS: C 58.

In experimentul de teren pasiv cercetatorul se limiteaza la: 1. sesizarea situatiei

2. inregistrarea reactiilor subiectilor 3. provoaca reactiile subiectilor


a. 1+2 b. 2+3 c. 3 ANS: A 59.

Studiul de caz in care investigarea este efectuata minutios fara tendinte de generalizare este: a. instrumental b. intrinsec c. general
ANS: B 60.

Studiul de caz instrumental in care pentru a lamuri un aspect general, cazul particular este: a. este analizat b. nu este analizat c. este analizat cu alte cazuri asemanatoare
ANS: A 61.

Studii de caz in vederea intelegerii unui fenomen social scurt: 1. studii de caz particulare 2. studii de caz multiple 3. studii de caz colective
a. 1+2 b. 2+3 c. 1+3 ANS: B 62.

Raportul de cercetare cuprinde: a. descrierea metodelor si rezultatele b. metodele utilizate si rezultatele c. introducere, metode rezultate, concluzii si referinte bibliografice
ANS: C 63.

Pagina de titlu cuprinde:

1. formularea clara cu variabile si relatiile studiate 2. poate avea mai multe cuvinte 3. nu trebuie sa cuprinda mai mult de 12 cuvinte
a. 1+3 b. 1+2 c. 2+3 ANS: A 64.

Rezumatul lucrarii va fi introdus: a. dupa pagina de titlu b. dupa introducere c. la sfarsitul lucrarii
ANS: A 65.

Rezumatul contine: 1. scurta descriere a cercetarii 2. prelucrarea statistica 3. rezultate obtinute prin prelucrarea statistica
a. 1+3 b. 2+3 c. 1 ANS: A 66.

Textul din rezumat va fi scris: a. cu aliniat b. fara aliniat c. cu prescurtari


ANS: B 67.

Referintele bibliografice vor fi inscrise: a. in ordinea in care apar in text b. in ordine alfabetica c. nu conteaza
ANS: B 68.

Metoda incidentului critic presupune: 1. culegerea de informatii

2. culegerea de informatii despre situatii sau factori care determina un salt pozitiv 3. culegerea de informatii despre situatii sau factori care determina un salt negativ
a. 1 b. 1+2 c. 2+3 ANS: C 69.

Orice gen de actiune umana observabila si completa pentru a permite efectuarea de inferente si perceptii este: a. incident critic b. cauza c. analiza structurala
ANS: A 70.

Testul sociometric este instrumentul de lucru al: a. testului psihologic b. anchetei c. metodei sociometrice
ANS: C 71.

Testul sociometric: 1. nu este standardizat 2. se construieste 3. este standardizat


a. 1+2 b. 2 c. 3 ANS: A 72.

Teleelementul este: a. element de coeziune b. element de comunicatie c. element de coeziune si comunicatie la nivelul grupului
ANS: C 73.

Ansamblul de procedee si tehnici experimentale si matematice destinate sa masoare intensitatea si intinderea curentelor psihoafective in cadrul unei populatii, constituie: a. studiul de caz b. metoda interviului c. metoda sociometrica
ANS: C 74.

Reactiile defensive ale subiectului fata de testul sociometric pot avea cauze: 1. constientizarea pozitiei sale reale 2. constientizarea sentimentelor altora 3. teama de a face publice preferintele si respingerile proprii
a. 1+2+3 b. 2+3 c. 3 ANS: A 75.

Harta ce pune in evidenta configuratia partiala sau totala dintr-un grup este: a. testul sociometric b. matricea sociometrica c. sociograma
ANS: C 76.

Sociograma pune in evidenta: 1. configuratia partiala a unui grup 2. configuratia totala a unui grup 3. fenomenul social
a. 1+3 b. 1+2 c. 2+3 ANS: B 77.

Sociograma indica: 1. liderii 2. exclusii 3. izolatii


a. 1 b. 1+2

c. 1+2+3 ANS: C 78.

Dinamica grupului poate fi surprinsa prin: a. repetarea in timp b. nu poate fi surprinsa c. prin relatarile unor membri ai grupului
ANS: A 79.

Sociograma permite evidentierea: 1. relatiilor interpersonale 2. dinamicii grupului 3. configuratia stabila


a. 1+3 b. 2+3 c. 3 ANS: A 80.

Sociograma individuala reda relatiile individului cu: a. restul grupului b. familia c. societatea
ANS: A 81.

Sociograma colectiva surprinde: a. reteaua relatiilor interpersonale b. relatia individului cu restul grupului c. relatia intergrupuri
ANS: A 82.

Sociograma este considerata de Moreno: 1. instrument 2. metoda de exploatare 3. harta a grupului


a. 2 b. 1+2 c. 2+3

ANS: B 83.

In momentul existentei coincidentelor in alegerea facuta si perceperea alegerii de catre subiecte avem: a. transpatrundere b. onestitate c. lider
ANS: A 84.

Existenta coincidentelor intre subiectii care se cred alesi de un subiect anume si alegerile efective vorbim de: a. transparenta b. sinceritate c. comunicare in cerc
ANS: A 85.

Cand subiectul este ales fara a constientiza acest lucru avem: a. transparenta b. lacune perceptive c. iluzii perceptive
ANS: B 86.

Cand subiectul se crede preferat fara a fi preferat in realitate de ceilalti membri ai grupului avem: a. transparenta b. lacune perceptive c. iluzii perceptive
ANS: C 87.

Esantionarea aleatoare corespunde selectiei umane sau mai multor grupuri de subiecti din: a. aceeasi populatie b. populatie diferita c. aceleasi grupuri
ANS: A 88.

Prin esantionarea aleatoare se asigura: 1. validitatea interna a experimentului 2. calitatea rezultatelor 3. reprezentativitatea grupurilor

a. 1+2+3 b. 2+3 c. 3 ANS: A 89.

Esantionarea aleatoare este specifica: a. psihologiei descriptive b. psihologiei introspectioniste c. psihologiei creativitatii
ANS: A 90.

Esantionarea multistadiala este specifica: a. psihologiei experimentale b. psihologiei creativitatii c. psihologiei organizationale
ANS: A 91.

Rezultatele unui singur experiment pot fi considerate valabile si generalizate daca: 1. componentele umane sunt relativ constante 2. componentele umane sunt reprezentative 3. in conditiile repetabilitatii rezultatele sunt comparabile cu ale celui initial
a. 1+3 b. 2+3 c. 1+2+3 ANS: C 92.

Numarul de subiecti poate fi variabil din: 1. cauze naturale 2. cercetatorilor 3. asa trebuie
a. 1+3 b. 1+2 c. 2+3 ANS: B 93.

Cercetari colaterale presupun: a. analiza corelatiei lor existente intre caracteristicile subiectului si performantele sale b. rationamete de inferenta

c.

analiza statistica

ANS: A 94.

Documentul reprezinta test sau obiect ce: 1. reprezinta o informatie 2. scrisoare 3. bilete
a. 1+2+3 b. 1+2 c. 3 ANS: A 95.

Dupa natura lor documentele se pot clasifica in: 1. scrise 2. nescrise 3. planificate
a. 1 b. 1+2 c. 1+3 ANS: B 96.

Dupa destinatar documentele se pot clasifica in: 1. documente personale 2. publice 3. cifrice
a. 1+2 b. 1+3 c. 2+3 ANS: A 97.

Dupa emitent, documentele se pot clasifica in: 1. oficiale 2. neoficiale 3. cifrice


a. 1+2 b. 1+3

c. 3 ANS: A 98.

Foile de zestre ca documente personale neoficiale reprezinta o valoare pentru: a. reconstituirea vietii din trecut b. stabilirea arborelui genealogic c. publicare
ANS: A 99.

Analiza de continut cantitativa se refera la descrierea: 1. obiectiva 2. sistematica 3. cantitativa


a. 1+3 b. 1+2 c. 1+2+3 ANS: C 100.

Prin analiza de continut cantitativa se urmareste evidentierea: 1. tendintelor 2. atitudinilor 3. valorilor


a. 1+3 b. 1+2+3 c. 2+3 ANS: B 101.

Analiza de continut prezinta drept avantaje: 1. rigurozitate in interpretarea documentelor 2. poate reliefa tendinte din interiorul documentelor 3. costul relativ scazut in raport cu alte metode
a. 1+2+3 b. 2+3 c. 1+3 ANS: A 102.

Analiza de continut calitativa permite generarea inductiva a unei teorii prin: 1. conceptualizare 2. relationare propriu-zisa 3. relationare valida a datelor empirice
a. 1+2+3 b. 1+3 c. 2+3 ANS: A 103.

Metoda biografica implica analiza tuturor datelor referitoare la: 1. trecutul unei persoane 2. reconstituirea istoriei personale a acesteia 3. prezentul unei persoane
a. 1+2 b. 2+3 c. 1+3 ANS: A 104.

Biografiile de grup reliefeaza pentru personaje cheie: 1. motivele 2. valorile 3. trasaturile de personalitate si caracter
a. 1 b. 2+3 c. 1+2+3 ANS: C 105.

Limitele biografiei: 1. afectate de interventia autorilor 2. relatarile subiectilor sunt reprezentari ale acestora 3. lipsa autenticitatii documentelor
a. 1+2+3 b. 2+3 c. 1+3 ANS: A 106.

Produsele activitatii pot constitui: 1. desene 2. compuneri proprii 3. constructiile proprii


a. 1+2+3 b. 1+3 c. 2+3 ANS: A 107.

Testul de desen Goodenough Haris urmareste sa masoare: 1. maturitatea intelectuala 2. perceptie 3. abstractie si generalizare
a. 1+2+3 b. 1+3 c. 2+3 ANS: A 108.

Desenul casei contine ca simboluri: 1. adapost 2. caldura familiala 3. deschidere spre lumea exterioara
a. 2+3 b. 1+2 c. 1+2+3 ANS: C 109.

Metoda biografica implica analiza tuturor datelor referitoare la trecutul unei persoane reconstituind: a. istoria personala a acesteia b. profilul personalitatii c. actualizarea documentatiei
ANS: A 110.

Interpretarea biografica urmareste precizarea: 1. situatiei care a influentat 2. cauzelor care au influentat

3. conturarea caracterului 4. cultura 5. relatiile economico-sociale


a. 3+4+5 b. 2+3+4 c. 1+2+3 ANS: C 111.

Metoda biografica contribuie la: 1. descrierea raportului personalitate cultura 2. intelegerea din perspectiva individului a fenomenelor sociale majore 3. releva procesul de cristalizare a identitatii personale si sociale 4. relatiile economico sociale 5. relatiile culturale
a. 2+4+5 b. 3+4+5 c. 1+2+3 ANS: C 112.

Tipuri mai semnificative de bibliografii sociale sunt: 1. provocate 2.neprovocate spontane 3.dirijate 4.obligatorii 5.altele
a. 1+2+3 b. 2+3+4 c. 3+4+5 ANS: A 113.

Biografia provocata defineste: a. momentul in care persoanele sunt solicitate sa-si relateze viata b. descrierea raportului personalitatea-cultura c. descrierea raportului personalitatea-cultura
ANS: A 114.

Biografia neprovocata reprezinta:

a. relatia spontana a subiectului b. obligativitatea relatarii vietii personale c. descrierea raportului personalitate cultura ANS: A 115.

Culegerea datelor in cadrul constituirii biografiei apeleaza la: 1. analiza documentelor 2. convorbirea cu subiectul 3. convorbirea cu familia 4. convorbirea cu prietenii 5. analiza produselor activitatii
a. 2+3+4+5 b. 1+3+5 c. 1+2+3+4+5 ANS: C 116.

Biografiile de grup reliefeaza: 1. motivele 2. valorile 3. trasaturile de personalitate si caracter 4. relatiile interpersoana si de grup 5. interactiunile intereselor personale cu ale societatii
a. 1+2+3 b. 3+4+5 c. 2+3+5 ANS: A 117.

Biografiile literare au: 1. valoare estetico-intelectuala 2. sunt documnete pentru starea de spirit a unei perioade 3. sunt documnete pentru mentalitatea unei perioade 4. model de analiza pentru cercetarile de tip calitativ 5. poate clarifica trasaturi de caracter
a. 3+4+5 b. 2+3+4+5 c. 1+2+3+4+5 ANS: C

118.

118. Biografia de tip erudit istoric acorda o importanta: 1. fundalului istoric 2. fundalului social 3. legatura fundalului social cu profilul personalitatii 4. descrierii relatiei cu ceilalti 5. creaza scene si conversatii
a. 1+4+5 b. 1+2+3 c. 2+3+5 ANS: B 119.

119. Limitele biografiei sunt afectate de: 1. interventia autorilor pentru selectarea documentelor 2. reprezentarile subiectilor despre lumea inconjuratoare si propria persoana 3. istorisirea distorsionata a comportamentelor 4. lipsa autenticitatii documentelor 5. acces restrictionat la documente scrise
a. 2+4+5 b. 1+2+3+4+5 c. 2+3+4+5 ANS: B 120.

Biografia narativa este directionata catre: 1. productia literar artistica 2. crearea scenelor si conversatiilor 3. descrierea fundalului istoric 4. descrierea fundalului social 5. minima interpretare din partea biografului
a. 1+2 b. 2+3+4 c. 4+5 ANS: A 121.

121. H. Thomae propune analiza materialului biografic prin prisma categoriilor: 1. formale

2. cognitive 3. existentiale 4. relationale 5. fictionale


a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+5 c. 3+4+5 ANS: A 122.

Omul poate fi supus cercetarii si prin produsele activitatii sale care dezvaluie: 1. insusiri 2. capacitati psihice 3. trasaturile de personalitate 4. trasaturile fizice 5. relatiile sociale
a. 1+4+5 b. 1+2+3 c. 3+4+5 ANS: B 123.

Semnatura ascendenta marcheaza: 1. ardoarea 2. ambitia 3. dorinta de afirmare 4. expresia oboselii 5. melancolia
a. 1+2+3 b. 3+4+5 c. 2+4+5 ANS: A 124.

Analiza textului conduce la o ilustrare a: 1. senzatiilor 2. imaginilor resimtite 3. tandretea 4. nu poate contura un profil 5. relatia socio-efectiva

a. 1+2+3 b. 2+3 c. 4+5 ANS: A 125.

Forma ascutita, taioasa a literelor demasca: 1. aptitudini critice 2. nerabdarea 3. rapiditatea de reactie 4. sensibilitate 5. sociabilitate
a. 2+3+5 b. 1+2+3 c. 3+4+5 ANS: B 126.

Posesorul unui scris cu forme inegale poate fi inzestrat cu: 1. simtul artei 2. gust pentru poezii 3. imaginatie 4. forta de a trai 5. nu e concludent
a. 3+4+5 b. 2+3+4+5 c. 1+2+3+4 ANS: C 127.

Inclinatia literelor caracterizeaza persoana: 1. intreprinzatoare 2. activa 3. sociabila 4. dornica de comunicare 5. nu e concludenta
a. 1+2+4+5 b. 1+2+3+4 c. 2+3+5

ANS: B 128.

In analiza semnele grafice sunt grupate dupa: 1. aspect general 2. continuitate 3. viteza 4. apasare 5. directie, inclinare si forma
a. 2+3+4+5 b. 2+3+4 c. 1+2+3+4+5 ANS: C 129.

Marginile inguste conduc la o persoana cu urmatoarele caracterisitici: 1. prudenta 2. rezerva 3. timiditate 4. sobrietate 5. suspiciune
a. 2+3+4+5 b. 1+4+5 c. 1+2+3+4+5 ANS: C 130.

Desenul la copii constituie 1. limbaj privilegiat 2. metoda psihodiagnostica 3. nu este o metoda psihodiagnostica 4. maturitate intelectuala 5. proba rapida si usor de administrat
a. 3+4+5 b. 2+3+4+5 c. 1+2+3+4+5 ANS: C 131.

Pentru a fi concret interpretat simbolismul culorii trebuie sa tina seama de: 1. influente culturale

2. moda 3. linii 4. juxtapunerea culorii 5. afectivitate


a. 1+4+5 b. 2+3+4+5 c. 1+2+3+4 ANS: C 132.

Creatiile literare precum compunerile sau jurnalul, contureaza nevoia catre confesiune, fiind marturie a: 1. trairii conflictelor autorului 2. sentimentelor autorului 3. iubirii, pasiunii autorului 4. creativitatii autorului 5. nu se pot lua in considerare
a. 1+4+5 b. 1+2+3 c. 2+4+5 ANS: B 133.

Focus-grup este: 1. metoda calitativa 2. din categoria interviurilor semistructurate 3. din categoria interviurilor clinice 4. din categoria anchetei de opinie 5. din categoria chestionarului
a. 1+2 b. 3+4 c. 4+5 ANS: A 134.

. Utilitatea focus grupurilor s-a dovedit in: 1. evaluarea produselor de pe piata 2. crearea de noi produse 3. evaluarea nevoilor 4. imbunatatirea programenlor existente

5. urmarirea satisfactiei si elementelor componente ale satisfactiei


a. 1+2+3+4+5 b. 2+3+4 c. 2+3 ANS: A 135.

La focus-grup participantii trebuie: 1. sa se cunoasca intre ei 2. sa fie rude 3. sa fie de varste diferite 4. sa doreasca sa participe la discutii 5. sa prezinte o relativa omogenitate din punc de vedere a varstei
a. 1+2+3 b. 4+5 c. 3 ANS: B 136.

. Focus grupul constituie o metoda calitativa din categoria interviurilor: a. structurate b. nestructurate c. semistructurate
ANS: C 137.

Prin focus grup se obtin a. date sociale de profunzime b. informatii nerelevante c. informatii greu de structurat
ANS: A 138. Focus grup trebuie:

1. sa respecte metodologia specifica interviurilor clasice 2. sa nu aiba reguli 3. sa respecte un proces special de moderare 4. sa nu fie influentat de intervievator 5. sa fie liber
a. 1+3 b. 2+3 c. 1+2+3 ANS: A 139.

Intrebarile formulate in cadrul focus-grup trebuie sa fie: 1. scurte 2. clare 3. deschise 4. in limbajul comun al participntilor 5. inchise
a. 1+3+4+5 b. 1+2+3+4 c. 4+5 ANS: B 140.

Parametrii psihologici observabili in cadrul testului de atentie baraj sunt: 1. capacitatea de adaptare 2. capacitatea de orientare in sarcina 3. susceptibilitatea de oboseala psihica 4. capacitatea de memorare 5. capacitatea de concentrare
a. 1+2+3+5 b. 1+2+3 c. 2+3+4 ANS: A 141.

Testul Raven este folosit pentru: a. stabilirea gradului de atentie b. masurarea inteligentei generale c. masurarea capacitatii de memorare
ANS: B 142.

Cauzele erorilor de masurare in testarile psihologice pot fi: 1. stresul 2. mediul in care are loc testarea 3. formularea pretentioasa a itemilor inaccesibila subiectului 4. amabilitatii excesive a cercetatorului 5. lipsei cercetatorului
a. 1+2+3 b. 2+3 c. 3+4+5 ANS: A

143.

Metodele sociometrice reprezinta ansambluri de procedee si tehnici experimentale si matematice destinate sa: 1. masoare intensitatea si intinderea curentelor psihologice 2. intensitatea relatiilor de grup 3. masoare capacitatea de analiza a membrilor grupului 4. masoare gradul de atentie al grupului 5. masoare gradul de memorare a grupului
a. 2+3+4 b. 1+2 c. 2+3+5 ANS: B 144.

Matricea sociometrica reprezint: 1. structura social efectiva a grupului 2. relatiile preferential manifestate in cadrul grupului 3. oglinda devenirii vietii sociale 4. imaginea vietii colective 5. structura de personalitate colectiva
a. 1+2+3 b. 2+3 c. 1+2+3+4 ANS: C