P. 1
Lista E-Uri Bune Si Rele

Lista E-Uri Bune Si Rele

|Views: 471|Likes:
Published by Bogdan Tiberiu Rus

More info:

Published by: Bogdan Tiberiu Rus on Aug 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/06/2015

pdf

text

original

lista E-urilor bune/rele

Aditivii alimentari sunt substante care în mod normal sunt utilizati ca ingrediente. Sarea, zahãrul si otetul sunt substante nelipsite din mâncarea noastrã. Nu sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. Dar în ultimii 30 de ani, în continutul multor produse alimentare au apãrut substante chimice, de sintezã, uzitate mai cu seamã în industria alimentarã. Aceastã categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive, care induc multe boli grave. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetãri Alimentare, e convins cã, cresterea alarmantã a incidentei diferitelor forme de cancer e strâns legatã de avalansa produselor alimentare bogate în E-uri nocive consumate frecvent de români. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de rãspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor. "Una e sã mãnânci un mãr si cu totul alt ceva e sã bei un compot de mere conservat cu aditivi" semnaleazã prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atentia, totodatã, asupra mezelurilor - în special asupra parizerului si crenvurstilor -, bãuturilor asa-zis rãcoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice - mai cu seamã supele la plic - sau afumate. Cumpãrãm la grãmadã În momentul de fatã, majoritatea produselor alimentare sunt etichetate. Cele fãrã etichetã, în mod firesc, n-ar trebui comercializate. Producãtorii au început sã metioneze pe etichetã ce E-uri contine alimentul respectiv. Conservantii, aromele, colorantii de sintezã sunt indicate pe ambalaj cu litera E, urmatã de un numãr din trei sau patru cifre. Dar, din pãcate, cumpãrãtorul încã nu stie foarte bine care sunt cei pozitivi si care sunt cei negativi. Si cel mai adesea, cumpãrãm la grãmadã. Mai grav e cã în în România nu existã aparaturã performantã pentru detectarea tuturor E-urilor. Prof. dr. Mencinicopschi spune cã putem lua un produs pe eticheta cãruia sunt specificate o serie de E-uri, dar aparatele din dotarea laboratoarelor nu reusesc sã le evidentieze. În România, Institutul de Cercetãri Alimentare e compatibil, în plan european din punct de vedere al specialistilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia lasã mult de dorit. De regulã, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate în E-uri nocive. Ele zac în stocuri si pentru a scãpa de ele, producãtorii externi le "împing" pe pietele tãrilor cu putere de cumpãrare micã, din care face parte si România. Asa se explicã de ce cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de sãnãtate publicã. Prof. dr. Mencinicopschi e de pãrere cã e foarte necesarã o legislatie care sã-i protejeze pe producãtorii autohtoni. Pentru cã ei sunt scosi de pe piatã de concurentã. Producãtorul extern vinde la noi cu 40.000 de lei kilogramul un salam plin de E-uri rele si, astfel, îl falimenteazã pe producãtorul român care aduce pe piatã un salam la 300.000 de lei kilogramul, ce-i drept mult mai sãnãtos pentru cumpãrãtor. Desi prof. dr. Mencinicopschi a subliniat cât de necesarã e o "lege cadru a alimentului" - asa cum e în lumea civilizatã, totusi legislatia noastrã schioapãtã. Dieta personalizatã Dupã ce îi asculti pe specialisti ai impresia cã vor sã bage frica în noi si cã cel mai bun lucru e sã mori de foame. Nu-i chiar asa. Ei vor sã ne avertizeze cã suntem bombardati de alimente toxice. Prof. dr. Constantin Ionescu-Târgoviste, directorul Institutului de Boli de Nutritie, e adeptul dietei personalizate, în functie de vârstã, stare de sãnãtate, profesie si alti factori specifici fiecãrui om în parte. La prima vedere o asemenea dietã pare costisitoare. Prof. dr. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Boli Endocrinologice, ne contrazice. "Mai ales vara, avem din belsug legume si fructe". Si pentru a nu cãdea din picioare sã luãm aminte si la ce ne recomandã prof. dr. Mencinicopschi: carne de pui, de curcã, curcan, peste oceanic gras (macrou, hering, ton) crap, caras, pãstrãv, somon, brânzeturi - mai putin cele "topite" sau "afumate" -, lactate - cu exceptia iaurturilor cu termene de valabilitate peste o lunã sau cu arome si coloranti chimici. E-urile considerate de oncologi drept "criminale" Suspecte: • E 125, E 141, • E 150, E 171, • E 172, E 173, • E 240, E 241, • E 477; Periculoase: • E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroidã); Toxice: • E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intestinale); E 338, • E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, • E 466 (afecteazã tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (suprimã vitamina B12); E 320, • E 321 - antioxidanti din margarinã (cresc colesterolul); E311, E 312 (atacã sistemul nervos); E 330 -

E 124 (colorant alimentar roz. pe care trebuie sa le evitaþi la consum. mezelurile.Germania. Aproape toþi aceºti compuºi pun intr-un real pericol organismul.acidul scorbic .colorant natural • lecitina E 322 . precum ºi o serie de tumori maligne ºi benigne. aromatizanþi. care produce tumori pe glanda tiroida). Sub motivaþia "tehnicã" de a se folosi o denumire care sã nu fie dependentã de multitudinea limbilor de circulaþie internaþionalã. E 240.gelifiant natural • caragenon natural E 407. cauzata de consumul alimentelor îmbogãþite cu substanþe artificiale. E 224. E 131.acidul citric sau sarea de lãmâie. Alimentele cu cele mai multe toxine. Comunitatea Europeanã si tãrile din fosta URSS. ci vrem doar sa-i avizam pe consumatori asupra riscului la care se expun cumpãrând produse fãrã a se informa asupra procesului de fabricaþie. Încã de la începutul materialului de faþã. atragem atenþia ca nu cerem interzicerea produselor "contaminate" aflate pe piaþã. E 465. au fost astfel botezate. care apar pe etichetele sau ambalajele unde sunt enumerate ingredientele produselor. cum au fost codificate pe plan internaþional substanþele chimice introduse în alimente. uleiul de muºtar. acestea au mici sorti de izbânda în lupta cu cancerul. Potrivit rapoartelor organizaþiilor internaþionale. dar foarte nocive datoritã conservanþilor. E 339. E230. în România cancerul este intr-o creºtere alarmantã ºi se estimeazã ca aceasta afecþiune va deveni în scurt timp "boala mileniului III". E 213. E 223. îmbunãtãþesc calitatea produselor. E 142. Adaosuri suspecte E 125. ori cancerigene. chimicalele din alimente ºi stress-ul. care provoacã distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge sa producã anticorpi peste mãsura. Vineri. Autoarea acestui articol este Magda Marincovici . ouã. tocmai pentru a se ascunde cumpãrãtorilor denumirea substanþelor obþinute artificial. E 217. E 120. cfghipurile. E 141. despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman. E 407. E 221. E 477 Adaosuri periculoase E 102 (extrem de nociv). E 621 Adaosuri toxice — produc boli intestinale: E 220.antioxidant natural • pectina E 440 . 11 August 2000).E 300 antioxidant puternic • clorofila E 140 . 1: E 211. E 631 . E 150. Intervenþiile chirurgicale. bãuturile rãcoritoare ºi dulceþurile. Prezentam în continuare.de la ziarul Jurnalul. guma de mestecat. folosite astãzi intens pentru înlãturarea celulelor canceroase nu fac altceva decât sa mutileze organismul. motivul real a fost acela de a nu speria consumatorul.interzisi în SUA. Uniunea Europeana ºi fosta URSS. Le multumim pe aceasta cale pentru bunavointa! PRODUSE ALIMENTARE TOXICE ªI CANCERIGENE: "E"-urile Produsele din reþetele comercianþilor conþin zeci de aditivi alimentari (coloranþi. E 466 — produc boli de piele: . • vitamina C naturalã . cel mai periculos adaos cancerigen (produce boli ale aparatului bucal) Cancerigene: • E 123. interziºi deja în SUA. E 172. dupã consumul de droguri ºi medicamente ºi dupã accidentele de circulaþie. dat publicitãþii în aceasta sãptãmâna (din "EVENIMENT". Deocamdatã se bãnuieºte doar ca motivele care-l provoacã sunt poluarea. odatã cu apariþia pe piaþa produselor alimentare a unei întregi game de aditivi alimentari. E 341. Inamicii publici nr. E 340. E 211. Este vorba de substanþe chimice nocive. soia). Astfel a apãrut acest inofensiv cod "E". mortalitatea în rândul populaþiei globului. de a nu-l îndepãrta de rafturilor magazinelor care expun produse cu ambalaje atractive. E 215. E 171. dar care în realitate nu sunt altceva decât substanþe chimice deosebit de toxice. E 450. antioxidant puternic (prezent în ficat. ci ce scoþi pe gura" a cãzut în desuetudine. mascate sub codul "E". E 173. Dictonul dupã care "important nu e ce bagi în gura. lista "E"-urilor considerate de specialiºtii oncologi drept criminale. Conform ultimului raport al Comisiei Naþionale de Oncologie. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce asupra organismului uman un bombardament asupra organelor interne. care. se afla pe locul al III-lea. E 214. Chiar ºi aºa. — afecteazã tubul digestiv: E 338. peste. Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf . sunt margarina vegetala. E-urile bune: • vitamina E naturalã E 306. E 463. împotriva cãreia nu exista încã premizele ca se va descoperi un antidot. folosindu-i împotriva propriului organism). E 222. Lista "E"-urilor nocive "E"-urile. E 142 ºi E 123. emulsifiant extras dintr-o algã marinã. E 241. a ierarhizat o serie de compuºi toxici sau cancerigeni. E 461. E 110. conservanþi ºi stabilizatori) declaraþi toxici sau cancerigeni de cãtre organismele internaþionale.

preparate normal. dupã fierbere. iar efectul fizic fiind invers celui aºteptat. Cercetãtorii americani au descoperit. dintre care cel mai nociv este aspartamul (E 950 ºi E 951). boli ale aparatului bucal (E 330) ºi cancer (E 950 ºi E 951). în laborator. vorba aceea. cu ignoranþã. efectuate pe animale. Grãsimile vegetale din margarina devin. paralizându-l prin depozitarea în þesuturi. boli de plãmâni. Margarina: produs apãrut în Al Doilea Rãzboi Mondial. creier ºi sistemul circulator. cãci unele chimicale dau arome mai intense decât cele naturale. E 217. E 320. infecþii urinare ºi intestinale. Iau locul substanþelor naturale ce au rolul de a curata pereþii vaselor de sânge. dupã numele soþiei (Margot) a unuia dintre savanþi. Iatã algoritmul prin care margarina destabilizeazã organismul: grãsimile sintetice nu pot fi "arse" de organism. E 232. Din acel moment ºi pana în prezent. Consumul în exces de zahar expune la gripã. E330. el lezeazã organele digestive. înãuntru-i leopardul". US Food & Drug Administration a informat opinia publica din USA ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzhelmer. organismul fiind dereglat. margarina a fost îmbogãþitã cu tot soiul de coloranþi. e obþinut pe cale chimica.cel mai periculos adaos cancerigen) Adaosuri cancerigene E 123. în cantitãþi industriale. ca daca se încãlzeºte la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale. gãsesc necesar sã introducã în ingrediente nu mai puþin de ºapte . Zahãrul: este unul dintre alimentele cele mai controversate. ceea ce obliga pancreasul sa producã în exces insulina. pe care l-au botezat "margarina". Intr-o pastiluþã de gumã. ºi se combina întotdeauna cu alþi aditivi chimici.prin intestinul subþire . care mai de care. E 631 (glutamatul de sodiu). evident. care nu pot fi tratate cu medicamente. cu preponderenþã. în prezenþa hidrogenului ºi folosind catalizatori de nichel. E 216. Dar. brânzeturilor. Culmea este ca producãtorii au inventat ºi substituenþi ai zahãrului. asemãnãtor untului. Supele se obþin prin deshidratarea supelor ºi ciorbelor. el trece imediat în sânge . în urma raþionalizãrii untului. Fiind deosebit de concentrat. Mirosul de lapte. Gustul va poate înºela. aromatizanþi ºi vitamine sintetice. Mestecând regulat guma.provoacã hiperglicemie. Comunitatea Europeana ºi fostele state ale URSS. E 951. E 950. E 233 — suprima din organism vitamina B12: E 200 — cresc colesterolul: E 320.opt tipuri de substanþe chimice. . se obþine un produs alb. câinilor ºi maimuþelor. aromatizanþi. pe care le obliga sa prelucreze o cantitate de energie ce nu o pot suporta. Pentru a evita efectele nocive ale zaharului. specialiºtii recomanda consumul de fructe ºi miere. favorizând hepatita. E 231. care este ulterior amestecat cu chimicale (coloranþi. multe fiind pe lista celor suspecte sau nocive. gãsim: E 171. obosesc excesiv ficatul. fãrã gust.E 230. Glutamatul se vinde producãtorilor sub forma de cristale albe. E422. De asemenea. în realitate. Guma de mestecat: este aproape de neînþeles cum fabricanþii de gumã de mestecat. sau sub forma de cubuleþe. Numai consumul îndelungat produce efectele amintite. mezelurilor ºi ciupercilor. Nu va lãsaþi înºelaþi de reclamele de tip "ca la mama acasã" sau de ambalajele atrãgãtoare. de aceea consumatorii înrãiþi de margarinã sunt persoane care par lipsite de vlaga. Supele concentrate: conþin în exces glutamatul de sodiu. E 215. zi de zi. E 239 Notã: aditivii cancerigeni au fost deja interziºi în SUA. Astfel. E 621. care provoacã peste 70 de tipuri de boli mortale. se recomanda consumatorilor sa evite produsele care conþin aditivii mai sus menþionaþi ºi care sunt prezenþi. Precizam încã o data. E 131. vã expuneþi urmãtoarelor afecþiuni: colesterol (E320). devenind unul dintre cele mai toxice produse alimentare inventate vreodatã. aproape imposibil de transformat în energie de cãtre organism. E 142. cât unghia. E 312 — produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lãmâie . E 214. ne referim la zaharul obþinut din sfecla sau trestia de zahar. E 321 (antioxidanþi din margarina) — ataca sistemul nervos: E 311. Bãuturi: chiar dacã producãtorii se lauda. al margarinei. în anumite alimente pe care le folosim. conducând la sclerozarea lor. Glutamatul se foloseºte ºi pentru conservarea laptelui. accidental. E421. conservanþi ºi glutamat de sodiu). cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului. Ce alimente trebuie sa evitaþi sã consumaþi în exces Conform studiilor de specialitate. E 211 (foarte nociv). Organizaþii de profil din UE duc o intensa campanie de interzicere a glutamatului de sodiu. considerat de specialiºti dintre cele mai cancerigene substanþe. "afara-i vopsit gardul. în sensul ca omul devine obosit sau agitat din pricina luptelor din interiorul organismului. pe care organismul le asimileazã fãrã probleme. dupã care se ambaleazã în vid. Evident. E 213. pana rezulta un praf. Injecþiile cu glutamat. E 420. aromatizanþi. au distrus celulele nervoase din creierul cobailor. cu rezultate dezastruoase pentru inima. ele acoperã membrana celulelor sistemului imunitar. E 230. ca produsul lor este natural. Glutamatul de sodiu (o neurotoxinã) provoacã migrene insuportabile. destinatã în special copiilor. E 967 ºi alte asemenea chimicale. ca folosirea întâmplãtoare a produselor pe care le vom enumera nu afecteazã organismul.

. Mezeluri: nu mai este nici un secret ca în toate mezelurile de pe piaþa internã. 213. prin chioscurile alimentare. care provoacã migrene. cum ar fi berea ºi vinul. circa 40% din compoziþie este constituita din produºi obþinuþi artificial. . Alte E-uri sunt coloranti cu nume mult mai poetice. vor evita in mod special sa consume orice aliment ce contine aditivi care agraveaza afectiunea de care sufera. care da limpezime. 363. Avand la dispozitie o paleta de 20 de E-uri care coloreaza. Gemuri. apare menþionat "acid citric". E 102 ºi E110. grupate. fara sa-si mai faca probleme. care este de fapt sarea de sodiu a propil parahidroxibenzoatului de etil. Unele E-uri coloreaza. dupã reþetele tradiþionale. în care se adaugã coloranþi: E 102. Folositi aceste liste atunci cand faceti cumparaturi si evitati alimentele care contin aditivi alimentari periculosi.aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311. altele conserva. 142. Unele E-uri sunt substante ale caror nume iti dau fiori. De curand. el fiind deja interzis în Canada. sucurile contineau benzoat de sodiu (conservant cu actiune cancerigena). E102 . condimentele sintetice . Toate aceste produse se conservã cu aceleaºi glutamat de sodiu. Datele nu sunt deocamdata complete. 461. Acum. E330 . Se gaseste in aproape toate sucurile din comert. uleiul de muºtar este folosit de vraci ca medicament. dar deghizate sub un nume mult mai domestic.aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive (indigestie. studiile continua.E250. altele ii dau volum si consistenta. jeleuri. stabilizeaza aroma. 330. Totodatã se adaugã ºi alte substanþe suspecte: nitraþi ºi nitriþi. Unele E-uri sunt pasnice.glutamati (conservanti alimentari foarte toxici). Muºtarul: fabricat în general prin amestecarea boabelor de muºtar cu uleiul de muºtar. Bãuturile alcoolice. Are actiune cancerigena si el. whisky etc. dar care ataca aparatul digestiv. sunt declaraþi periculoºi.aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250. E 110 etc. unde s-a stabilit ca în timp. 450. prin mãrirea cantitãþii cu tot soiul de chimicale. 214. afaneaza mancarea. In aceeasi categorie face parte si E110. sunt saturate de metabisulfit. substantele toxice intalnite frecvent in alimente: . Grãsimile cu care sunt "îmbogãþite" mezelurile sunt obþinute prin aceleaºi metode ca margarina. de casã? Pentru cã se urmãreºte câºtigul. În India. cel mai folosit fiind acidul citric (E 330) sau sarea de lãmâie. dropsuri mentolate. cum ar fi cele vasculare. 239. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. Persoanele care deja sufera de anumite afectiuni. Iata. Minciuna e dovedita chiar de eticheta unde.aditivi alimentari care produc boli de piele: E230. 465. voma. . adica galbenul de la apus de soare. acestea fiind dintre cele mai dãunãtoare.bãuturile lor rãcoritoare mustesc de aditivi nocivi.distruge vitamina B12: E200. dar ceea ce urmeaza este probabil cel mai serios semnal de alarma pe care comunitatea medicala internationala l-a dat vreodata cu privire la alimentatia chimizata in general si la acesti aditivi sintetici omniprezenti in produsele de larg consum. De ce nu se mai prepara mezelurile. produsele de tip Vegeta . care aplica eticheta "produs natural". 340.nitriti (coloranti care produc cancer la ficat) si tot felul de substante care nelinisteau cumparatorul. De asemenea. colorandu-le in acel galben de "apus de soare". nocivi. pe care v-o punem la dispozitie in continuare. la ingrediente. 341. 339. dar feriþi-vã de lichioruri. 216. cunoscut sub denumirea de "sunset yellow". 312 . evitaþi bomboanele intens colorate ºi în general tot ce conþine coloranþi. Coloranþii folosiþi.produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. uleiul de muºtar este devastator. Pe eticheta fiecãrui sortiment de mezel veþi gãsi nenumãraþi aditivi alimentari. 211. Evitaþi sã beþi bãuturile cu arome de citrice. Omul civilizat poate consuma peste o suta de asemenea E-uri in decurs de o luna. Aditivii E 110 ºi E 123.): E338. precum ºi înlocuitorii de zahãr mai sus amintiþi produc efectele amintite. 231. incluºi pe lista de mai sus. fiind numeroase cazurile în care persoane tratate cu acest ulei au murit. mezelurile . branzeturi topite si creme de branza. tara mirodeniilor. colici abdominale s.) nu prezintã pericol. de exemplu E110. Cu ceva timp in urma. unui suc i se poate da orice culoare imaginabila. 407 (din inghetata). Cu cele 30 de E-uri care conserva se pot realiza sutele de produse pe care le gasesti expuse in soare.aditivi alimentari care produc cancer: E131. Din punct de vedere al aditivelor alimentari. 217. 232.E621 si E 622. este mult mai "bine": sucurile contin E211.este un alt colorant care se gaseste in dulciuri. Asa ar fi. in special. Probabil ati ghicit: este vorba de aceleasi substante. întrucât chiar alcoolul este un bun conservant. nelipsit din nici un borcan de gem sau dulceaþã. Dacã boabele nu prezintã pericol. E 215. 252. Directia de Sanatate a pus in circulatie o lista de asemenea E-uri nefaste. 215. 218. de exemplu. tãriile (vodca. mai ales in budinci. care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca). 251. altele suspecte si altele de-a dreptul periculoase. Se gaseste in bomboane. dermatologice etc. La bere. "Topul" celor mai periculosi aditivi: E123 . mezelurile .a. Aceasta lista este extrasa din raportul Oficiului Consumatorilor din Piata Comuna Europeana si a fost intocmita la inceputul anului 2000. 233. în procesul de pasteurizare sunt folosite substanþe chimice. . . 466. altele dau gust. dulceþuri ºi alte dulciuri: nici aici nu va lãsaþi înºelaþi de pretenþia unora dintre producãtori.este interzis in SUA si in fostele state sovietice. produce orbirea. de care vorbeam ceva mai sus.

. unul dintre alimentele cele mai studiate si mai contestate de medicina. In Romania se estimeaza ca peste sase sute de mii de oameni sufera. la cancer. fara indoiala. care o fac sa miroasa a lapte mai tare decat laptele. . Acest lucru se produce desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat se crede. . asa incat in scurt timp se instaleaza o stare de hipoglicemie. cum "alinta" naturistii occidentali zaharul.lipsa de calciu se instaleaza si ea cu timpul. ceea ce inseamna sclerozarea acestora. care nu numai ca o inlocuiesc cu succes. Aceasta este mica legenda a margarinei . sinuzita si rinita cronica.. greu de transformat de organism in energie. asa cum un combustibil cu cifra octanica prea mare uzeaza un motor. anemia. ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos. ceea ce are ca rezultat scaderea zaharului din sange sub medie. Organismul uman are o mare capacitate de adaptare.MARGARINA Margarina a aparut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. cu toate consecintele sale cumplite: de la orbire la tulburari circulatorii majore ori boli cardiace fatale. Inlocuitori naturali ai margarinei . ZAHARUL Este. Iata care sunt principalele tulburari cu care se confrunta consumatorii de zahar: . in timp. Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism. .o serie de alte boli cum ar fi: reumatismul.un amestec de grasimi asemanatoare cu cele din alimentele prajite mult timp.sistemul imunitar este partial inactivat vreme de cateva ore dupa ingerarea zaharului printr-un lant de procese hormonale prea complexe pentru a fi descris aici. arahide.obezitatea se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri.Untul romanesc in general este mai bun decat cele de import. margarina s-a "imbogatit" cu coloranti. cu rezultate nefaste pentru inima. margarina are suficienti substituenti naturali. deoarece este mult mai putin procesat si denaturat. Cauza nu este. . la zahar. sistemul circulator pe ansamblu. sa le incalzeasca la 150'C si sa le adauge hidrogen in prezenta unor catalizatori de nichel. . . ingerarea unei ciocolate sau a altor dulciuri concentrate este un adevarat soc. . .aceasta va determina o stare de excitare fizica si nervoasa.caria dentara apare la 94% din populatia care consuma produse cu zahar (de sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani. . el uzeaza pur si simplu anumite organe.iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange. mai ales daca consumul regulat de zahar in diferite forme este insotit si de un stres puternic. normalizand tot mai greu glicemia. Nutritionistii spun ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina si de alimente prajite. mai nou cu aromatizanti artificiali.Uleiurile obtinute prin presare la rece. asa cum se credea acum zece ani. inainte de descoperirea zaharului). faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti. de floarea-soarelui. Fiind un aliment foarte concentrat.zaharul strabate cu usurinta intestinul subtire ajungand in sange. ceea ce duce la diabetul zaharat. obosesc si uzeaza organismul (mai ales pancreasul). cereale si legume. miere. ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului. tulburarile hormonale se agraveaza ca o consecinta a consumului de zahar si se retrag ca prin farmec o data ce am renuntat la el.pancreasul alertat peste masura. cand untul se gasea tot mai greu. sa zicem o luna. Pentru un organism adaptat de milioane de ani sa se hraneasca cu zaharuri complexe din fructe. de diabet. ca sa se intareasca. sinuzita etc. au "darul" sa incurce o multime de procese naturale: . epuizand in acelasi timp sistemul nervos. creier. masline. Din fericire.pancreasul suprasolicitat se deregleaza pur si simplu. . in diferite stadii.solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate.favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese. boli de plamani. asa incat la cei mai multi dintre noi aceste fenomene sunt suportate o buna perioada de timp. cu vitamine sintetice. infectii urinare si intestinale. Aceasta duce la o expunere periculoasa si inutila la gripa. adica margarina. care produce dezechilibre in lant: . dar are "darul" de a perturba echilibrul hormonal. precum si aparitia celulitei. rinita. fie ea clasica ori naturista. secreta mai multa insulina decat normal. impiedicand activitatea acestora. Iata de ce va propunem ca in aceasta vara sa renuntati doar pentru o perioada. plasticul ca structura moleculara.ficatul isi face datoria si transfera o parte din rezervele sale de glucide in sange. Aceste alternante deregleaza intreg metabolismul si. susa s. la intoxicatii. A fost obtinut un produs alb asemanator cu untul ca si consistenta si cu. scleroza multipla. astenia. Faptul ca aceste probleme apar ceva mai tarziu nu inseamna insa ca nu apar sau ca sunt mai putin grave. unde provoaca o stare de hiperglicemie. abia intr-un tarziu aparand problemele de sanatate. Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii. . O echipa de cercetatori americani a avut atunci ideea sa ia diverse uleiuri vegetale. degenerescenta osoasa..sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar. dar si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste. pentru a verifica in practica efectul miraculos al renuntarii la otrava alba. .a. Din al Doilea Razboi Mondial pana acum. duc la scaderea colesterolului si curata vasele de sange. cancerul.

colorant artificial . E-312. periculos. smochinele. ducand la normalizarea glicemiei. E-311. ci si un produs viu.amarant . galben artificial. E-251. fructele uscate: stafidele. Iarna. colorant rosu natural de origine animala (se obtine dintr-o specie de insecta). Antidoturi naturale pentru zahar Exista anumite plante care au darul de a corecta intr-o buna masura efectele nefaste ale consumului de zahar si de alimente indulcite cu zahar. poate provoca alergii. E-232. E-216. E-142 . E-222. E-210. E-uri cancerigene: E-123. E-213. Se foloseste in bauturi. E-450 E-102 . foarte cancerigen. E-233. la reglarea functiilor pancreasului. E-252. E-330 E-uri periculoase: E-102. poate provoca tulburari gastrice. de nuc . Doua dintre E-urile de pe lista au fost interzise in tarile UE. directorul Institutului de Cercetari Alimentare. .colorant artificial . iar altele doar periculoase pentru sanatate. E-221. poate provoca alergii. E-250. foarte bogate in zaharuri (aproape 80% din masa lor). Prof. Se foloseste la bauturi E-153 . E-212. Se foloseste in bauturile spirtoase si in prajituri. In aceasta figureaza E-uri care s-au dovedit a avea un grad de nocivitate mai mare decit cel estimat initial.se ia o lingurita pulbere de planta uscata de patru ori pe zi. "In prezent.tijele si frunzele proaspete de papadie . caisele deshidratate etc.foarte cancerigen.carbunele vegetal. Se gaseste mai ales in bauturi spirtoase E-123 .verde .acidul carminic.consumate ca atare sau sub forma de salata.tartrazina. curmalele. scopul fiind siguranta alimentara a consumatorului". In perioada de vara.colorant artificial . de la produse de patiserie pina la bauturi racoritoare si spirtoase. Mencinicopschi. E-217.frunzele de dud. E-226. E-124.afinele proaspete si sucul de afine. "Bomba E-urilor loveste din nou Ultima lista a E-urilor a fost publicata recent in revista franceza "Villejuif". un inlocuitor si mai bunt sunt fructele proaspete. precum si a perceptiilor olfactive. la doua ore dupa masa. E-120.foarte cancerigen. E-124 .albastru.Inlocuitorii naturali ai zaharului Cel mai potrivit inlocuitor natural al zaharului este mierea de albine. ne-a declarat ca in tarile Uniunii Europene este in plina desfasurare evaluarea unor substante care ar putea indeplini functia de aditiv alimentar. dar sunt mult mai usor de suportat de organism fata de zaharul alb. care acum se gasesc din abundenta. . cu putina apa. E-220.rosu ponceau. E-142. Se gaseste in bauturi spirtoase. E-223.E-224. E-407. de afin. E-120 . Cele mai cunoscute si la indemana antidoturi de acest fel sunt: . sunt un excelent inlocuitor al zaharului. Se gaseste intr-o gama larga de alimente. la rafinarea gustului. E-131. Sucurile. Gheorghe Mencinicopschi. E-230. E-211. care este nu doar un amestec foarte complex de zaharuri naturale.colorant rosu artificial . . In SUA a fost interzis. salatele de fructe. E-215. periculos. care contine substante special facute sa ajute organismul sa asimileze fara probleme acest aliment. fructele consumate ca atare sunt o adevarata relaxare pentru organism. E-131 . Ele sunt foarte dulci. in UE se fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi alimentari. E-153. colorant. a adaugat prof. Unele dintre ele sint cancerigene. E-214. periculos.

iar E 322 inseamna lecitina si se gaseste in ciocolata.239 . Un alt aditiv de culoare rosie care nu prezinta efecte negative este E 162 sau rosul din sfecla. grasimilor si proteinelor. "Legea nu obliga producatorii sa specifice daca e vorba de varianta naturala sau de sinteza acestor E-uri". "Iar natura a fost mai mult decat generoasa. de la conserve. 214. prin fierbere. E 306 e dovedit a avea actiune antioxidanta foarte puternica si astfel devine eficient in prevenirea si tratarea arterosclerozei. obtinut din tomate. Gheorghe Mencinicopschi. in functie de fructele si legumele din care se extrag. Se gasesc in toate produsele. E 140 are un efect dezinfectant. Citeste eticheta! . Atentie insa! Pentru acesti aditivi exista atat varianta naturala.E-210. dar cu toate acestea exista si asa-numitele E-uri bune pe care puteti sa le ingerati fara efecte secundare negative. Recent au fost trecute in UE de la aditivi la pesticide si interzise. 216. E-220. E-233 . E . 213. "Un colorant bun. E 100 este hepatoprotector care favorizeaza secretia biliara si se gaseste cu preponderenta in amestecul cunoscut sub numele de curry. Si E-urile 163 sunt considerate sigure. Iar in prezent nu exista nici macar semne ca in viitorul apropiat producatorii vor fi obligati sa specifice pe eticheta provenienta acestor substante. muraturi. un colorant rosu-galben. Aceasta are ca efect cresterea ratei metabolismului bazal. Mai exista insa o alta categorie de aditivi buni.conservant artificial. Au dreptate. Primul loc pe lista E-urilor bune il ocupa licopenul. interzis in UE. sanatos. De asemenea. echivalentul vitaminei B12. 215.conservanti artificiali. "Licopenul e un antioxidant puternic. pentru ca. licopenul in loc sa se distruga. explica prof. 222. dr. este folosit in unele cosmetice. cancerigen. Mai mult. alaturi de betacarotenul numit E 160 nu pericliteaza sanatatea.conservanti cancerigeni. 211. periculosi. adica cea naturala. Cu acest conservant sint tratate fructele. aditivii buni sunt si mult mai scumpi pe piata alimentara si acesta e motivul pentru care nu sunt folositi frecvent. Si vitamina C sau E 300. Mencinicopschi. Din aceasta grupa fac parte coloranti de la roz la albastru inchis. se genereaza in cantitate si mai mare". directorul Institutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti. 223. are un rol important in metabolismul glucidelor. Il gasiti in produse sub denumirea comerciala de E 160. explica prof. Si rosul din ardei e un colorant bun.conservant artificial. De asemenea. Iar nutritionistii recomanda mancarea de la bunica de acasa. continua profesorul. Este dovedit ca scade riscul aparitiei cancerului de prostata si chiar al cancerului de san". 212. Firesc. dulceturi.conservant artificial. E 101. spune directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Se gasesc intr-o gama extrem de larga de alimente. cat si cea de sinteza. adica accelereaza arderea grasimilor". 221. varianta de sinteza e tot un produs chimic care nu are de-a face cu ceea ce se gaseste in natura. Gh. 217 . care nu prea are varianta de sinteza si care poate fi gasit de multe ori in iaurturi. Licopenul se obtine din fierberea rosiilor. iar consumatorii nu le pot deosebi. dr. Vitaminele sunt aditivi alimentari buni Vitamina E sau E 306 are un rol important in preventia bolilor cardiovasculare. 224. 226 . sanatos care contine o substanta indicata in curele de slabire." Orice medic pediatru insista ca parintii sa ii prepare acasa copilului toate mesele. pina la biscuiti. in vinurile albe si chiar in fructele uscate. E-230 .

Spre exemplu. Dar si aici sunt nuante. soia). iritabilitate. agraveaza astmul si poate provoca urticarie. acid fosforic (E 338) acidifiant folosit la bauturi racoritoare. inseala consumatorul (potentatorii de gust si aroma dau impresia ca alimentul este mai concentrat. vitamina C naturala – acidul scorbic – E 300 antioxidant puternic clorofila E 140 – colorant natural lecitina E 322 – antioxidant natural pectina E 440 – gelifiant natural caragenon natural E 407. borsul. emulsifiant extras dintr-o alga marina. Poate produce reactii alergice.[1] In realitate. Daca nu ai informatii suficiente despre posibilele efecte ale aditivilor. aditivii: • • • nu sunt intotdeauna necesari din punct de vedere tehnologic. cu atat mai bine. greata. reprezinta un risc real pentru sanatatea consumatorului. butilhidroquinona tertiara (TBHQ. palpitatii. la fel ca si pentru Norvegia si Islanda. Unii cercetatori il considera cancerigen. . tulburari de comportament. E 319) derivat petrolier care poate provoca greata. benzoat de potasiu (E 212) conservant care poate produce crize de astm si tulburari neurologice. intr-un aliment foarte simplu. benzoat de sodiu (E 211) conservant folosit si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba. scrisa de biomatematicianul Ioan Vladuca. tahicardie. Va prezentam un extras din celebra carte Dictatura pseudo-stiintei. azorubina (E 122) colorant rosu obtinut din gudron. insomnie. nu reprezinta un risc pentru sanatatea consumatorului”. oua. nu inseala consumatorul. aspartam (E 951) indulcitor artificial folosit la bauturi racoritoare. anxietate. produce durere de cap. voma. mai ales la persoanele care sufera de astm. poti sa gasesti acid citric (tot un E) care nu e obtinut prin fermentarea naturala care sta la baza acestui lichid. Multe produse alimentare contin urmatorii aditivi: • • • • • • • • acesulfam potasiu (E 950) indulcitor artificial care afecteaza glanda tiroida. colorantii si aromele creeaza iluzia unui aliment natural si proaspat). Legislatia Uniunii Europene prevede ca pot fi folositi doar acei aditivi care sunt autorizati.Iata care este recomandarea pe care o fac toti specialistii in nutritie. pierdere a memoriei. delir. peste. ameteala. ghideaza-te dupa un principiu simplu: cu cat mai putine substante componente. E-urile bune: • • • • • • vitamina E naturala E 306. oboseala. Sistemul oficial prezinta aditivii alimentari ca fiind substante chimice inofensive: „Aditivii alimentari sunt autorizati de Uniunea Europeana pentru toate statele membre. bisulfit de potasiu (E 228) conservant care produce crize de astm si tulburari intestinale. Asa ca cel mai bun sfat ar fi: evita alimentele care au printre ingrediente substante pe care nu le cunosti. Produce tulburari digestive. spasme musculare. antioxidant puternic (prezent în ficat. Aditivii alimentari pot fi autorizati doar daca: • • • sunt necesari din punct de vedere tehnologic pentru productie. Consumul indelungat de produse cu aditivi artificiali produce dezorientarea sistemului imunitar care ajunge sa produca anticorpi impotriva propriului organism. astfel apar bolile autoimune.

eritrozina (E 127) colorant rosu cancerigen. urticarie. crize de astm. voma. senzatie de arsura in ceafa si antebrate. Se foloseste pentru colorarea dulciurilor. citrus red 2 (E 121) colorant cancerigen. iritatie gastrica si cutanata. provoaca iritatia mucoaselor. zaharina (E 954) indulcitor obtinut din toluen. Aluminiul este asociat cu dementa Alzheimer si cu tulburarile placentare din timpul sarcinii. congestie nazala. galat de dodecil (E312) utilizat pentru prevenirea rancezirii grasimilor. Riscul apare daca se consuma coaja fructului. glutamat monopotasic (E 622) potentator de aroma care poate produce greata. greata. dureri abdominale. glutamat monosodic (E 621) potentator de aroma folosit la condimente si la praf de supa. propionat de calciu (E 282) folosit in produsele fainoase ca inhibitor al ciupercilor. indigotina (E 132) colorant albastru care poate produce greata. Produce greata. margarina. mustarului. Poate provoca hiperactivitate si eruptii cutanate. sulfit acid de calciu (E 227) utilizat pentru a pastra aspectul proaspat al unor fructe si legume. crampe abdominale. slabiciune. tartrazina (E102) colorant galben utilizat in industria textila. Poate provoca migrene si eruptii cutanate la lucratorii din brutarii. reactii alergice. guma arabica (E 414) agent de ingrosare folosit la sucuri. Produce greata. degradari cromozomiale. dureri de cap. pestelui. metabisulfit de potasiu (E 224) si metabisulfit de sodiu (E 223) conservanti care provoaca tulburari intestinale si crize de astm. Se foloseste la uleiuri. Poate provoca reactii alergice severe. este cancerigen. balonari si crampe. Provoaca modificari hematologice. ciclamat (E 952) indulcitor care poate produce migrene. tumori renale. Sunt cancerigeni. hiperactivitate. Sunt substante greu metabolizate de persoanele cu insuficienta renala. voma. Experientele efectuate pe animale au aratat ca E 621 duce la distrugerea neuronilor din creier. Produc ameteli si dureri de cap. nitrit de potasiu (E 249) si nitrit de sodiu (E 250) conservanti si fixativi de culoare. sosuri. guma guar (E 412) agent de ingrosare folosit la sucuri si inghetate. hipertensiune arteriala. Poate produce eruptii cutanate. silicat de aluminiu si potasiu (E 555) folosit in sare. tulburari nervoase. sunset yellow (E 110) colorant galben care produce rinita.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • carmin (E 120) colorant rosu obtinut din insecte. astm. supelor. lapte praf si faina. Reactia este in functie de doza si cumulativa. tumori tiroidiene. Experientele pe animale au dovedit ca este cancerigen . Poate provoca rinita. modificari ale ritmului cardiac. Nu trece prin coaja. Se foloseste la colorarea cojii unor citrice. reactii alergice. respiratie dificila. bauturilor. varsaturi. distrugeri cromozomiale. ribonucleotide de sodiu (E 635) potentator de aroma folosit la placinte si la cartofii prajiti.

avertizează Mencinicopschi. deoarece ne pun sănătatea ficatului şi a rinichilor în pericol. Şi persoanele astmatice trebuie să evite galbenul de chinolină . mai ales de copii. deoarece acesta oferă alimentelor un gust aparte. aspartamul duce la scăderea imunităţii. apreciază specialiştii în nutriţie. ambii aditivi fiind coloranţi artificiali care nu trebuie consumaţi frecvent. lactatul de calciu . pastelor bolognese sau carbonara. Rolul glutamatului este acela de a da creierului impresia că acel aliment este foarte gustos. Dacă unele dintre acestea sunt considerate inofensive. În multe zone din România nitraţii sunt prezenţi şi în apa de băut şi pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii. • Glutamatul de sodiu . putem suferi de ameţeli. tulburări nervoase şi la creşterea nivelului de colesterol. majoritatea sunt nocive pentru sănătate dacă sunt consumate pe perioade mari de timp. ci şi al creierului uman.E 924 . • Poliricinoleat de pologlicerol . infecţii intestinale şi urinare. vărsături. univ. subliniază specialistul în nutriţie. pizzei. Prof. Nelipsit din guma de mestecat. • Dioxidul de sulf . Acest colorant se mai găseşte şi în prăjituri. aceştia precizează denumirea ştiinţifică a aditivului. • Galben de chinolină . produsele zaharoase sau băuturi răcoritoare. Creşterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex.Iar dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat. tulburările hepato-biliare. tulburările hepatice. iar omul devine confuz". bolile intestinale şi ale ficatului. • Sucurile acidulate conţin E 102 . . În cazul sugarilor.E 476 este des întâlnit în dulciurile pe bază de cacao sau ciocolată. însă poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli canceroase. deoarece duce la apariţia alergiilor. acest aditiv alimentar nu acţionează numai la nivelul gustului. Acesta trebuie consumat cu moderaţie. Modul în care aditivul E 621 acţionează la nivelul organismului este foarte periculos. deserturi instant. Potrivit medicului Mencinicopschi.galben portocaliu.E 514 . cancerul şi creşterea nivelului de colesterol Majoritatea produselor alimentare din magazine au în compoziţie E-uri. acest aditiv este toxic.E 104 este des întâlnit în sucuri de grapefruit roşu. dr. Deşi are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă. Gheorghe Mencinicopschi. "Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. Astfel. directorul Institutului de Cercetări Alimentare. ale tubului digestiv. icre de peşte.E 951 este un îndulcitor tot mai des folosit în industria alimentară. peşte afumat.E 220 este întâlnit în bere şi vin. • Sulfatul de sodiu . la dereglări hormonale.afectează vezica biliară. hotdogul şi al shaormei. odată ce este ingerat. Acest E este nelipsit din preparatele de tip fast-food. • Aspartamul . la apariţia bolilor pulmonare. E250 şi E251.E 327 prezintă printre efecte adverse stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală. "Pentru că legislaţia din România permite producătorilor să nu mai scrie pe etichetă E nu ştiu de care. apariţia senzaţiei de ameţeală şi afecţiuni intestinale. Acesta nu trebuie consumat abuziv. • Nitritul şi nitratul de sodiu. diaree sau la apariţia diverselor dureri. împiedică dezvoltarea bacilului botulinic şi dau mezelurilor o culoare rozalie. brânzeturi şi lactate aromate. cereale glazurate. apetisantă.acela al echilibrului dintre saţietate şi foame. acest aditiv alimentar provoacă dureri de cap.E 621 este aditivul alimentar responsabil de gustul irezistibil al hamburgerilor. deoarece este responsabil de apariţia ADHD -ului. dereglările hormonale. a realizat pentru gândul o listă a celor mai periculoşi aditivi alimentari pe care îi întâlnim în produsele pe care le mâncăm zi de zi. sosuri.tartrazină şi E 110 . dureri de cap şi senzaţii de greaţă. deoarece consumul excesiv poate duce la apariţia senzaţiei de greaţă.Printre pericolele care pândesc organismul din cauza E-urilor se numără alergiile.des întâlnit în produsele de panificaţie. • Bromatul de potasiu . dar vital pentru fiinţa umană . atrag atenţia specialiştii în nutriţie. trebuie consumat cu moderaţie.

directorul Institutului de Cercetări Alimentare. care se extrage . dr.aşa cum îi spune şi numele . lichioruri. laptele. dr. afirmă prof. snacksuri. în unele alimente.din sfecla roşie. coloranţi. Gheorghe Mencinicopschi. E100 . "Acesta este unul dintre aditivii consideraţi siguri şi el poate reduce riscul de apariţie a cancerului". mai spune Mencinicopschi. un caroten natural obţinut din tomate. E 160 sau licopenul este un colorant roşu-galben. Substanţa se găseşte în produse precum sucuri. . Acest aditiv potenţează şi menţine culoarea roşie a cărnii conservate şi. E 306 este vitamina E. cunoscuta vitamina C sau acidul ascorbic. "Din cei peste 315 aditivi alimentari utilizaţi în prezent. subliniază prof. Cunoscut ca şi "roşu de sfeclă". E 162. prăjituri. sunt siguri E160. uleiul vegetal sunt câteva dintre sursele naturale foarte bogate în vitamina E. acesta este tot un colorant natural. "Deşi unii aditivi buni sunt extraşi din surse naturale. Mencinicopschi. împiedică oxidarea alimentelor. univ. din 315.sunt numai câţiva dintre aditivii alimentari consideraţi siguri sau inofensivi. mai puţin de 20 sunt E-uri «bune»". Ouăle. Doar 20 de aditivi alimentari. Sub numele de E 300 se ascunde. Un alt aditiv alimentar considerat sigur de către experţi este E 162. pentru că aceştia blochează hemoglobina şi copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară". un aditiv considerat inofensiv pentru organism. carnea. de asemenea. susţine prof.urmările sunt tragice. Gheorghe Mencinicopschi. menţinând gustul şi culoarea acestora. bomboane şi produse de cofetărie. lecitină. cel mai bine ar fi ca substanţele respective să le luăm direct din produsul din care sunt extrase şi nu din alimentele care le conţin". Aceste Euri "bune" sunt substanţe naturale extrase din fructe sau legume şi se găsesc în alimente sub formă de vitamine. E 300.

E 461. La produsele pe baza de fructe si cu continut redus de zaghar. Dar cum putem deosebi "prietenii" de "dusmani"? Si in privinta E-urilor. De aceea. E 233 (produc boli de piele). antioxidant puternic E 306 . Toxice: E 220. carbonatii (E 500). E 231. E 463. E 321 . E 240. o substanta considerata responsabila pentru o serie de afectiuni ale cavitatii bucale. dropsuri mentolate. este interzis in multe tari civilizate. colorant natural E 300 . si pe altele le mancam in fiecare zi. De ce? Pentru ca micii degustatori sunt greu de convins..clorofila. Si pe unele. cereale si pesmeti. sunt permisi citratii (E 333) si fosfatii (E 341). Din aceeasi categorie fac parte si E 110 si E 102. E-uri de speriat Suspecte: E 125. suspectat ca ar produce tumori pe glanda tiroida).vitamina E naturala. Din pacate. jeleurile sunt pline de coloranti nu tocmai nevinovati. E 221. E 200 (suprima vitamina B 12). Periculoase: E 102 (extrem de nociv). pectinele (E440). dupa intarcare. antioxidant natural E 407 . ci cantitatea si numarul lor. E 477.caragenon. lista aditivilor permisi este restrictionata si admite doar substante cat mai naturale. Cu cat intr-un aliment sunt mai multi aditivi. E 330 . budincile. E 341. Alimentele pe care i le poti da micutului tau. E 465.pectina. E 173. acidul fosforic (E 338). E 222. oua. E 241. Pentru produsele destinate copiilor. E 466 (afecteaza tubul digestiv). E 141. E-uri bune E 101 . E 124 (colorant alimentar roz. E 150. se poate spune ca nu substantele in sine sunt periculoase. Iar argumentul cel mai important ramane culoarea. E 110. cum ar fi acidul lactic (E 270). Noi si copiii nostri. coloranti prezenti mai ales in dulciuri si prafuri de budinca. Pentru copiii pana la 1 an sunt recomandati numai aditivi naturali. E 311.lecitina. care e intalnita si in ciocolata. Copiii. pot contine acidul acetic (E 260). E 338. piata dulciurilor pentru copii este si cea mai bogata in E-uri. pentru sugarii sanatosi.Exista E-uri bune si E-uri rele. sucurile. E 120.riboflavina sau vitamina B2 E 140 . antioxidant prezent in ficat. E 172. E 407. E 339.. Micutii sunt mai sensibili decat noi. adultii. lecitina (E 322). jeleuri. este permis in anumite produse si.. E 230. soia E 322 . sunt permise mono si digliceride (E 471) si acidul tartric (E 334). E 224. branzeturi topite si creme de branza. La noi.. E 171. E 232. E 320.Adica in bomboane. E 450. E 340. peste. caragenon (E 407). . *Observatii: Lista prezenta nu este completa si poate suferi modificari. cei mai expusi? E 123. gelifiant natural. Special pentru cei mici.antioxidanti din margarina (cresc colesterolul). producatorii nu respecta legislatia si-l mai strecoara si in alte alimente. mai grav. De asemenea. Aproape toate sucurile contin E 330.vitamina C (acidul scorbic). cu atat este mai dubios si nu trebuie oferit copiiilor sub 3 ani. emulsifiant natural extras dintr-o alga marina E 421 . E 312 (ataca sistemul nervos).acidul citric sau sarea de lamaie (produce boli ale aparatului bucal).manitolul E 440 . spre exemplu. care se gasesc in biscuiti.

E 230. E 142.Posibil cancerigene: E 123. E 213. E 215. Comunitatea Europeana si tarile din fosta URSS. E 214. Sunt interzise sau foarte limitate ca folosite in alimente in SUA. E 217. E 131. . E 631. E 211.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->