lista E-urilor bune/rele

Aditivii alimentari sunt substante care în mod normal sunt utilizati ca ingrediente. Sarea, zahãrul si otetul sunt substante nelipsite din mâncarea noastrã. Nu sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. Dar în ultimii 30 de ani, în continutul multor produse alimentare au apãrut substante chimice, de sintezã, uzitate mai cu seamã în industria alimentarã. Aceastã categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive, care induc multe boli grave. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetãri Alimentare, e convins cã, cresterea alarmantã a incidentei diferitelor forme de cancer e strâns legatã de avalansa produselor alimentare bogate în E-uri nocive consumate frecvent de români. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de rãspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor. "Una e sã mãnânci un mãr si cu totul alt ceva e sã bei un compot de mere conservat cu aditivi" semnaleazã prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atentia, totodatã, asupra mezelurilor - în special asupra parizerului si crenvurstilor -, bãuturilor asa-zis rãcoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice - mai cu seamã supele la plic - sau afumate. Cumpãrãm la grãmadã În momentul de fatã, majoritatea produselor alimentare sunt etichetate. Cele fãrã etichetã, în mod firesc, n-ar trebui comercializate. Producãtorii au început sã metioneze pe etichetã ce E-uri contine alimentul respectiv. Conservantii, aromele, colorantii de sintezã sunt indicate pe ambalaj cu litera E, urmatã de un numãr din trei sau patru cifre. Dar, din pãcate, cumpãrãtorul încã nu stie foarte bine care sunt cei pozitivi si care sunt cei negativi. Si cel mai adesea, cumpãrãm la grãmadã. Mai grav e cã în în România nu existã aparaturã performantã pentru detectarea tuturor E-urilor. Prof. dr. Mencinicopschi spune cã putem lua un produs pe eticheta cãruia sunt specificate o serie de E-uri, dar aparatele din dotarea laboratoarelor nu reusesc sã le evidentieze. În România, Institutul de Cercetãri Alimentare e compatibil, în plan european din punct de vedere al specialistilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia lasã mult de dorit. De regulã, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate în E-uri nocive. Ele zac în stocuri si pentru a scãpa de ele, producãtorii externi le "împing" pe pietele tãrilor cu putere de cumpãrare micã, din care face parte si România. Asa se explicã de ce cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de sãnãtate publicã. Prof. dr. Mencinicopschi e de pãrere cã e foarte necesarã o legislatie care sã-i protejeze pe producãtorii autohtoni. Pentru cã ei sunt scosi de pe piatã de concurentã. Producãtorul extern vinde la noi cu 40.000 de lei kilogramul un salam plin de E-uri rele si, astfel, îl falimenteazã pe producãtorul român care aduce pe piatã un salam la 300.000 de lei kilogramul, ce-i drept mult mai sãnãtos pentru cumpãrãtor. Desi prof. dr. Mencinicopschi a subliniat cât de necesarã e o "lege cadru a alimentului" - asa cum e în lumea civilizatã, totusi legislatia noastrã schioapãtã. Dieta personalizatã Dupã ce îi asculti pe specialisti ai impresia cã vor sã bage frica în noi si cã cel mai bun lucru e sã mori de foame. Nu-i chiar asa. Ei vor sã ne avertizeze cã suntem bombardati de alimente toxice. Prof. dr. Constantin Ionescu-Târgoviste, directorul Institutului de Boli de Nutritie, e adeptul dietei personalizate, în functie de vârstã, stare de sãnãtate, profesie si alti factori specifici fiecãrui om în parte. La prima vedere o asemenea dietã pare costisitoare. Prof. dr. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Boli Endocrinologice, ne contrazice. "Mai ales vara, avem din belsug legume si fructe". Si pentru a nu cãdea din picioare sã luãm aminte si la ce ne recomandã prof. dr. Mencinicopschi: carne de pui, de curcã, curcan, peste oceanic gras (macrou, hering, ton) crap, caras, pãstrãv, somon, brânzeturi - mai putin cele "topite" sau "afumate" -, lactate - cu exceptia iaurturilor cu termene de valabilitate peste o lunã sau cu arome si coloranti chimici. E-urile considerate de oncologi drept "criminale" Suspecte: • E 125, E 141, • E 150, E 171, • E 172, E 173, • E 240, E 241, • E 477; Periculoase: • E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroidã); Toxice: • E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intestinale); E 338, • E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, • E 466 (afecteazã tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (suprimã vitamina B12); E 320, • E 321 - antioxidanti din margarinã (cresc colesterolul); E311, E 312 (atacã sistemul nervos); E 330 -

dupã consumul de droguri ºi medicamente ºi dupã accidentele de circulaþie. ci vrem doar sa-i avizam pe consumatori asupra riscului la care se expun cumpãrând produse fãrã a se informa asupra procesului de fabricaþie. • vitamina C naturalã . E 339. bãuturile rãcoritoare ºi dulceþurile. E 217. uleiul de muºtar. Potrivit rapoartelor organizaþiilor internaþionale.colorant natural • lecitina E 322 . cum au fost codificate pe plan internaþional substanþele chimice introduse în alimente. ori cancerigene. E 477 Adaosuri periculoase E 102 (extrem de nociv). Comunitatea Europeanã si tãrile din fosta URSS. despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman. Deocamdatã se bãnuieºte doar ca motivele care-l provoacã sunt poluarea. antioxidant puternic (prezent în ficat. pe care trebuie sa le evitaþi la consum. E 241. atragem atenþia ca nu cerem interzicerea produselor "contaminate" aflate pe piaþã.gelifiant natural • caragenon natural E 407. E 142 ºi E 123. în România cancerul este intr-o creºtere alarmantã ºi se estimeazã ca aceasta afecþiune va deveni în scurt timp "boala mileniului III". ci ce scoþi pe gura" a cãzut în desuetudine. cel mai periculos adaos cancerigen (produce boli ale aparatului bucal) Cancerigene: • E 123.antioxidant natural • pectina E 440 . E 461. E 240. Astfel a apãrut acest inofensiv cod "E". tocmai pentru a se ascunde cumpãrãtorilor denumirea substanþelor obþinute artificial. E 223. dar care în realitate nu sunt altceva decât substanþe chimice deosebit de toxice. folosite astãzi intens pentru înlãturarea celulelor canceroase nu fac altceva decât sa mutileze organismul. Intervenþiile chirurgicale. mortalitatea în rândul populaþiei globului. E 110. E 215. conservanþi ºi stabilizatori) declaraþi toxici sau cancerigeni de cãtre organismele internaþionale. Alimentele cu cele mai multe toxine. împotriva cãreia nu exista încã premizele ca se va descoperi un antidot. E 466 — produc boli de piele: . E 631 . E 141. Conform ultimului raport al Comisiei Naþionale de Oncologie. Inamicii publici nr. E 221. E 131. de a nu-l îndepãrta de rafturilor magazinelor care expun produse cu ambalaje atractive. E 407. care produce tumori pe glanda tiroida). dat publicitãþii în aceasta sãptãmâna (din "EVENIMENT". Uniunea Europeana ºi fosta URSS. Sub motivaþia "tehnicã" de a se folosi o denumire care sã nu fie dependentã de multitudinea limbilor de circulaþie internaþionalã. E 211. ouã. motivul real a fost acela de a nu speria consumatorul. Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf . E 171. E 142. Adaosuri suspecte E 125. dar foarte nocive datoritã conservanþilor. E 224. Dictonul dupã care "important nu e ce bagi în gura. E-urile bune: • vitamina E naturalã E 306. Prezentam în continuare. folosindu-i împotriva propriului organism). chimicalele din alimente ºi stress-ul. peste.acidul scorbic . E 214. Vineri. interziºi deja în SUA. E 341. Încã de la începutul materialului de faþã. cauzata de consumul alimentelor îmbogãþite cu substanþe artificiale. Le multumim pe aceasta cale pentru bunavointa! PRODUSE ALIMENTARE TOXICE ªI CANCERIGENE: "E"-urile Produsele din reþetele comercianþilor conþin zeci de aditivi alimentari (coloranþi. care apar pe etichetele sau ambalajele unde sunt enumerate ingredientele produselor. E 450.acidul citric sau sarea de lãmâie. E 465. Chiar ºi aºa. mascate sub codul "E".Germania. Este vorba de substanþe chimice nocive.interzisi în SUA.de la ziarul Jurnalul. Autoarea acestui articol este Magda Marincovici . Lista "E"-urilor nocive "E"-urile. E 120. soia). sunt margarina vegetala. E 621 Adaosuri toxice — produc boli intestinale: E 220. îmbunãtãþesc calitatea produselor. E 172. precum ºi o serie de tumori maligne ºi benigne. E 173. se afla pe locul al III-lea. emulsifiant extras dintr-o algã marinã. aromatizanþi. E230. au fost astfel botezate. E 150. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce asupra organismului uman un bombardament asupra organelor interne. — afecteazã tubul digestiv: E 338. care. cfghipurile. guma de mestecat. mezelurile. E 213. odatã cu apariþia pe piaþa produselor alimentare a unei întregi game de aditivi alimentari. E 340. 1: E 211. 11 August 2000). E 124 (colorant alimentar roz. acestea au mici sorti de izbânda în lupta cu cancerul. lista "E"-urilor considerate de specialiºtii oncologi drept criminale. E 222. E 463.E 300 antioxidant puternic • clorofila E 140 . a ierarhizat o serie de compuºi toxici sau cancerigeni. care provoacã distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge sa producã anticorpi peste mãsura. Aproape toþi aceºti compuºi pun intr-un real pericol organismul.

cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului. în laborator. "afara-i vopsit gardul. cãci unele chimicale dau arome mai intense decât cele naturale. multe fiind pe lista celor suspecte sau nocive.provoacã hiperglicemie. ceea ce obliga pancreasul sa producã în exces insulina. E 950. Pentru a evita efectele nocive ale zaharului. E 142. care nu pot fi tratate cu medicamente. gãsesc necesar sã introducã în ingrediente nu mai puþin de ºapte . E 230. efectuate pe animale. Numai consumul îndelungat produce efectele amintite. Supele concentrate: conþin în exces glutamatul de sodiu. conservanþi ºi glutamat de sodiu). Cercetãtorii americani au descoperit. E 211 (foarte nociv). Supele se obþin prin deshidratarea supelor ºi ciorbelor. E 217. în anumite alimente pe care le folosim. Glutamatul se vinde producãtorilor sub forma de cristale albe. infecþii urinare ºi intestinale. vã expuneþi urmãtoarelor afecþiuni: colesterol (E320). De asemenea. zi de zi. Ce alimente trebuie sa evitaþi sã consumaþi în exces Conform studiilor de specialitate. el lezeazã organele digestive. organismul fiind dereglat. fãrã gust.E 230. înãuntru-i leopardul". Mestecând regulat guma. E 215. E 213. E 131. preparate normal. Grãsimile vegetale din margarina devin. dupã numele soþiei (Margot) a unuia dintre savanþi. cu ignoranþã. ca folosirea întâmplãtoare a produselor pe care le vom enumera nu afecteazã organismul. E 321 (antioxidanþi din margarina) — ataca sistemul nervos: E 311. E421. devenind unul dintre cele mai toxice produse alimentare inventate vreodatã. aromatizanþi ºi vitamine sintetice. Gustul va poate înºela. ºi se combina întotdeauna cu alþi aditivi chimici. US Food & Drug Administration a informat opinia publica din USA ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzhelmer. mezelurilor ºi ciupercilor. E 216. Fiind deosebit de concentrat. el trece imediat în sânge . E 233 — suprima din organism vitamina B12: E 200 — cresc colesterolul: E 320. în cantitãþi industriale. Glutamatul se foloseºte ºi pentru conservarea laptelui. obosesc excesiv ficatul. Mirosul de lapte. specialiºtii recomanda consumul de fructe ºi miere. accidental. e obþinut pe cale chimica. care provoacã peste 70 de tipuri de boli mortale. de aceea consumatorii înrãiþi de margarinã sunt persoane care par lipsite de vlaga. în urma raþionalizãrii untului.opt tipuri de substanþe chimice. Nu va lãsaþi înºelaþi de reclamele de tip "ca la mama acasã" sau de ambalajele atrãgãtoare. câinilor ºi maimuþelor. Iau locul substanþelor naturale ce au rolul de a curata pereþii vaselor de sânge. Margarina: produs apãrut în Al Doilea Rãzboi Mondial. dupã care se ambaleazã în vid. E 631 (glutamatul de sodiu). Intr-o pastiluþã de gumã. Organizaþii de profil din UE duc o intensa campanie de interzicere a glutamatului de sodiu. se obþine un produs alb. Glutamatul de sodiu (o neurotoxinã) provoacã migrene insuportabile. E 214. pana rezulta un praf. Culmea este ca producãtorii au inventat ºi substituenþi ai zahãrului. favorizând hepatita. E 967 ºi alte asemenea chimicale. în realitate. al margarinei. pe care organismul le asimileazã fãrã probleme. în sensul ca omul devine obosit sau agitat din pricina luptelor din interiorul organismului. Astfel. se recomanda consumatorilor sa evite produsele care conþin aditivii mai sus menþionaþi ºi care sunt prezenþi. Iatã algoritmul prin care margarina destabilizeazã organismul: grãsimile sintetice nu pot fi "arse" de organism. brânzeturilor. în prezenþa hidrogenului ºi folosind catalizatori de nichel. evident. gãsim: E 171. Evident. Dar. considerat de specialiºti dintre cele mai cancerigene substanþe. paralizându-l prin depozitarea în þesuturi. E 320. boli de plãmâni. E 232.cel mai periculos adaos cancerigen) Adaosuri cancerigene E 123. E 951. Consumul în exces de zahar expune la gripã. pe care le obliga sa prelucreze o cantitate de energie ce nu o pot suporta. Zahãrul: este unul dintre alimentele cele mai controversate. iar efectul fizic fiind invers celui aºteptat. boli ale aparatului bucal (E 330) ºi cancer (E 950 ºi E 951). aromatizanþi. care mai de care. sau sub forma de cubuleþe. asemãnãtor untului. E 231. E 239 Notã: aditivii cancerigeni au fost deja interziºi în SUA. E 621. aproape imposibil de transformat în energie de cãtre organism. care este ulterior amestecat cu chimicale (coloranþi. E422. dintre care cel mai nociv este aspartamul (E 950 ºi E 951). au distrus celulele nervoase din creierul cobailor. aromatizanþi. Bãuturi: chiar dacã producãtorii se lauda. ca produsul lor este natural. Din acel moment ºi pana în prezent. Comunitatea Europeana ºi fostele state ale URSS. vorba aceea. E330. E 420. Guma de mestecat: este aproape de neînþeles cum fabricanþii de gumã de mestecat. cât unghia. ca daca se încãlzeºte la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale. cu preponderenþã. E 312 — produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lãmâie . ne referim la zaharul obþinut din sfecla sau trestia de zahar. Injecþiile cu glutamat. ele acoperã membrana celulelor sistemului imunitar. Precizam încã o data. . destinatã în special copiilor. conducând la sclerozarea lor.prin intestinul subþire . creier ºi sistemul circulator. pe care l-au botezat "margarina". margarina a fost îmbogãþitã cu tot soiul de coloranþi. dupã fierbere. cu rezultate dezastruoase pentru inima.

465. 466. 251. 312 .aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive (indigestie. E102 . Probabil ati ghicit: este vorba de aceleasi substante. dar deghizate sub un nume mult mai domestic. 340. incluºi pe lista de mai sus.nitriti (coloranti care produc cancer la ficat) si tot felul de substante care nelinisteau cumparatorul. altele conserva. 216. In aceeasi categorie face parte si E110. sunt declaraþi periculoºi. Aceasta lista este extrasa din raportul Oficiului Consumatorilor din Piata Comuna Europeana si a fost intocmita la inceputul anului 2000. Asa ar fi.este un alt colorant care se gaseste in dulciuri. .aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311.bãuturile lor rãcoritoare mustesc de aditivi nocivi. pe care v-o punem la dispozitie in continuare. uleiul de muºtar este folosit de vraci ca medicament. dupã reþetele tradiþionale. el fiind deja interzis în Canada. adica galbenul de la apus de soare. 252. La bere. acestea fiind dintre cele mai dãunãtoare. Avand la dispozitie o paleta de 20 de E-uri care coloreaza. 239. întrucât chiar alcoolul este un bun conservant. 217.glutamati (conservanti alimentari foarte toxici). . cel mai folosit fiind acidul citric (E 330) sau sarea de lãmâie. 233. apare menþionat "acid citric". 339. . dar ceea ce urmeaza este probabil cel mai serios semnal de alarma pe care comunitatea medicala internationala l-a dat vreodata cu privire la alimentatia chimizata in general si la acesti aditivi sintetici omniprezenti in produsele de larg consum.aditivi alimentari care produc boli de piele: E230. produsele de tip Vegeta . Cu ceva timp in urma. 218. Muºtarul: fabricat în general prin amestecarea boabelor de muºtar cu uleiul de muºtar. E 110 etc. unui suc i se poate da orice culoare imaginabila. În India. vor evita in mod special sa consume orice aliment ce contine aditivi care agraveaza afectiunea de care sufera. dermatologice etc. Pe eticheta fiecãrui sortiment de mezel veþi gãsi nenumãraþi aditivi alimentari. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert. altele ii dau volum si consistenta. care provoacã migrene. dropsuri mentolate. branzeturi topite si creme de branza. Unele E-uri coloreaza. mai ales in budinci. este mult mai "bine": sucurile contin E211. Mezeluri: nu mai este nici un secret ca în toate mezelurile de pe piaþa internã. 450. de care vorbeam ceva mai sus. Grãsimile cu care sunt "îmbogãþite" mezelurile sunt obþinute prin aceleaºi metode ca margarina. E 102 ºi E110. substantele toxice intalnite frecvent in alimente: . Totodatã se adaugã ºi alte substanþe suspecte: nitraþi ºi nitriþi. evitaþi bomboanele intens colorate ºi în general tot ce conþine coloranþi. Evitaþi sã beþi bãuturile cu arome de citrice. . Are actiune cancerigena si el. 363. Dacã boabele nu prezintã pericol. tãriile (vodca. sunt saturate de metabisulfit. 341. "Topul" celor mai periculosi aditivi: E123 . mezelurile . prin mãrirea cantitãþii cu tot soiul de chimicale. altele suspecte si altele de-a dreptul periculoase. colici abdominale s. dar feriþi-vã de lichioruri. care da limpezime. Alte E-uri sunt coloranti cu nume mult mai poetice. 213. 407 (din inghetata). mezelurile . 232. whisky etc.produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Persoanele care deja sufera de anumite afectiuni. jeleuri. de casã? Pentru cã se urmãreºte câºtigul. în care se adaugã coloranþi: E 102. Unele E-uri sunt pasnice. produce orbirea. uleiul de muºtar este devastator. E 215. de exemplu.): E338. precum ºi înlocuitorii de zahãr mai sus amintiþi produc efectele amintite. E330 . Unele E-uri sunt substante ale caror nume iti dau fiori. voma. care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca). Bãuturile alcoolice.aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250.a. Aditivii E 110 ºi E 123. care aplica eticheta "produs natural". studiile continua. De ce nu se mai prepara mezelurile. altele dau gust. cum ar fi cele vasculare. Minciuna e dovedita chiar de eticheta unde.este interzis in SUA si in fostele state sovietice. . Cu cele 30 de E-uri care conserva se pot realiza sutele de produse pe care le gasesti expuse in soare. în procesul de pasteurizare sunt folosite substanþe chimice. circa 40% din compoziþie este constituita din produºi obþinuþi artificial. tara mirodeniilor. Omul civilizat poate consuma peste o suta de asemenea E-uri in decurs de o luna. sucurile contineau benzoat de sodiu (conservant cu actiune cancerigena). unde s-a stabilit ca în timp. condimentele sintetice . Acum. stabilizeaza aroma. nelipsit din nici un borcan de gem sau dulceaþã. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. Iata. 231. dar care ataca aparatul digestiv.aditivi alimentari care produc cancer: E131. dulceþuri ºi alte dulciuri: nici aici nu va lãsaþi înºelaþi de pretenþia unora dintre producãtori. Directia de Sanatate a pus in circulatie o lista de asemenea E-uri nefaste. care este de fapt sarea de sodiu a propil parahidroxibenzoatului de etil. de exemplu E110.E250. nocivi. 142. 214.) nu prezintã pericol. Se gaseste in bomboane. fiind numeroase cazurile în care persoane tratate cu acest ulei au murit. Toate aceste produse se conservã cu aceleaºi glutamat de sodiu. fara sa-si mai faca probleme. cum ar fi berea ºi vinul. la ingrediente.distruge vitamina B12: E200. De curand. prin chioscurile alimentare. colorandu-le in acel galben de "apus de soare". 215. Datele nu sunt deocamdata complete.E621 si E 622. Din punct de vedere al aditivelor alimentari. Coloranþii folosiþi. cunoscut sub denumirea de "sunset yellow". Folositi aceste liste atunci cand faceti cumparaturi si evitati alimentele care contin aditivi alimentari periculosi. afaneaza mancarea. 330. grupate. in special. 461. 211. Gemuri. De asemenea.

caria dentara apare la 94% din populatia care consuma produse cu zahar (de sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani. cum "alinta" naturistii occidentali zaharul. sistemul circulator pe ansamblu. cancerul. Aceasta este mica legenda a margarinei . cu vitamine sintetice. sinuzita si rinita cronica. miere. ZAHARUL Este. . pentru a verifica in practica efectul miraculos al renuntarii la otrava alba. cereale si legume. duc la scaderea colesterolului si curata vasele de sange. deoarece este mult mai putin procesat si denaturat. margarina s-a "imbogatit" cu coloranti.solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate. . faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti. in diferite stadii. fara indoiala. ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos. secreta mai multa insulina decat normal. Acest lucru se produce desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat se crede. sa le incalzeasca la 150'C si sa le adauge hidrogen in prezenta unor catalizatori de nichel. .sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar. asa incat in scurt timp se instaleaza o stare de hipoglicemie. epuizand in acelasi timp sistemul nervos. asa cum un combustibil cu cifra octanica prea mare uzeaza un motor. cu rezultate nefaste pentru inima. scleroza multipla. asa incat la cei mai multi dintre noi aceste fenomene sunt suportate o buna perioada de timp. impiedicand activitatea acestora. la intoxicatii. dar si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste. Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism. Cauza nu este. cand untul se gasea tot mai greu. normalizand tot mai greu glicemia. Iata de ce va propunem ca in aceasta vara sa renuntati doar pentru o perioada.iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange. masline. ceea ce duce la diabetul zaharat. . sinuzita etc. anemia. Faptul ca aceste probleme apar ceva mai tarziu nu inseamna insa ca nu apar sau ca sunt mai putin grave. . Inlocuitori naturali ai margarinei . .favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese. ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului. In Romania se estimeaza ca peste sase sute de mii de oameni sufera. unde provoaca o stare de hiperglicemie.pancreasul suprasolicitat se deregleaza pur si simplu. . astenia. degenerescenta osoasa.sistemul imunitar este partial inactivat vreme de cateva ore dupa ingerarea zaharului printr-un lant de procese hormonale prea complexe pentru a fi descris aici. la cancer. O echipa de cercetatori americani a avut atunci ideea sa ia diverse uleiuri vegetale. mai nou cu aromatizanti artificiali. asa cum se credea acum zece ani. tulburarile hormonale se agraveaza ca o consecinta a consumului de zahar si se retrag ca prin farmec o data ce am renuntat la el. ..aceasta va determina o stare de excitare fizica si nervoasa. cu toate consecintele sale cumplite: de la orbire la tulburari circulatorii majore ori boli cardiace fatale.obezitatea se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri.a. creier. arahide.MARGARINA Margarina a aparut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Din al Doilea Razboi Mondial pana acum. de diabet. A fost obtinut un produs alb asemanator cu untul ca si consistenta si cu. susa s.un amestec de grasimi asemanatoare cu cele din alimentele prajite mult timp. margarina are suficienti substituenti naturali.ficatul isi face datoria si transfera o parte din rezervele sale de glucide in sange. unul dintre alimentele cele mai studiate si mai contestate de medicina.Untul romanesc in general este mai bun decat cele de import. sa zicem o luna. au "darul" sa incurce o multime de procese naturale: .o serie de alte boli cum ar fi: reumatismul. ca sa se intareasca. la zahar. Pentru un organism adaptat de milioane de ani sa se hraneasca cu zaharuri complexe din fructe. . Din fericire.zaharul strabate cu usurinta intestinul subtire ajungand in sange. plasticul ca structura moleculara.. dar are "darul" de a perturba echilibrul hormonal. . in timp. ceea ce inseamna sclerozarea acestora. Organismul uman are o mare capacitate de adaptare. Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii.pancreasul alertat peste masura. greu de transformat de organism in energie. Fiind un aliment foarte concentrat. care nu numai ca o inlocuiesc cu succes. ceea ce are ca rezultat scaderea zaharului din sange sub medie. care o fac sa miroasa a lapte mai tare decat laptele. rinita. Nutritionistii spun ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina si de alimente prajite. fie ea clasica ori naturista. adica margarina. inainte de descoperirea zaharului). abia intr-un tarziu aparand problemele de sanatate. infectii urinare si intestinale. obosesc si uzeaza organismul (mai ales pancreasul). de floarea-soarelui. Aceasta duce la o expunere periculoasa si inutila la gripa.Uleiurile obtinute prin presare la rece. . . ingerarea unei ciocolate sau a altor dulciuri concentrate este un adevarat soc. . care produce dezechilibre in lant: . boli de plamani. Aceste alternante deregleaza intreg metabolismul si. el uzeaza pur si simplu anumite organe.lipsa de calciu se instaleaza si ea cu timpul. precum si aparitia celulitei. mai ales daca consumul regulat de zahar in diferite forme este insotit si de un stres puternic. Iata care sunt principalele tulburari cu care se confrunta consumatorii de zahar: .

foarte bogate in zaharuri (aproape 80% din masa lor). sunt un excelent inlocuitor al zaharului. care contine substante special facute sa ajute organismul sa asimileze fara probleme acest aliment. Ele sunt foarte dulci.E-224.albastru. de la produse de patiserie pina la bauturi racoritoare si spirtoase. E-120. E-221. "In prezent. E-217.colorant artificial . E-212. E-251. E-450 E-102 . E-131. in UE se fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi alimentari. E-407. In aceasta figureaza E-uri care s-au dovedit a avea un grad de nocivitate mai mare decit cel estimat initial. E-233. curmalele. E-214.rosu ponceau. care este nu doar un amestec foarte complex de zaharuri naturale. periculos. colorant. E-252.foarte cancerigen. Sucurile.acidul carminic. E-215. E-124 .frunzele de dud. iar altele doar periculoase pentru sanatate.amarant . Se foloseste in bauturile spirtoase si in prajituri. E-124. de nuc .Inlocuitorii naturali ai zaharului Cel mai potrivit inlocuitor natural al zaharului este mierea de albine. poate provoca alergii. Se foloseste in bauturi. "Bomba E-urilor loveste din nou Ultima lista a E-urilor a fost publicata recent in revista franceza "Villejuif". E-311.tartrazina. Se gaseste in bauturi spirtoase. ne-a declarat ca in tarile Uniunii Europene este in plina desfasurare evaluarea unor substante care ar putea indeplini functia de aditiv alimentar. Gheorghe Mencinicopschi. la rafinarea gustului. E-223. E-120 . Se foloseste la bauturi E-153 .afinele proaspete si sucul de afine. periculos. E-213. E-211. E-230. la reglarea functiilor pancreasului. Se gaseste mai ales in bauturi spirtoase E-123 . .verde . scopul fiind siguranta alimentara a consumatorului". Mencinicopschi. E-220. Cele mai cunoscute si la indemana antidoturi de acest fel sunt: . Unele dintre ele sint cancerigene. Iarna. colorant rosu natural de origine animala (se obtine dintr-o specie de insecta). E-210.colorant rosu artificial . In perioada de vara. poate provoca tulburari gastrice. ci si un produs viu. fructele consumate ca atare sunt o adevarata relaxare pentru organism. .consumate ca atare sau sub forma de salata. ducand la normalizarea glicemiei. a adaugat prof. E-232. periculos. de afin. E-142 . Prof. smochinele. E-330 E-uri periculoase: E-102. poate provoca alergii. un inlocuitor si mai bunt sunt fructele proaspete. E-153. E-222. la doua ore dupa masa. E-uri cancerigene: E-123. E-226. dar sunt mult mai usor de suportat de organism fata de zaharul alb. cu putina apa.carbunele vegetal.se ia o lingurita pulbere de planta uscata de patru ori pe zi. precum si a perceptiilor olfactive. fructele uscate: stafidele. E-250. Doua dintre E-urile de pe lista au fost interzise in tarile UE. E-312. care acum se gasesc din abundenta. caisele deshidratate etc. galben artificial. Antidoturi naturale pentru zahar Exista anumite plante care au darul de a corecta intr-o buna masura efectele nefaste ale consumului de zahar si de alimente indulcite cu zahar. . Se gaseste intr-o gama larga de alimente.tijele si frunzele proaspete de papadie . In SUA a fost interzis. salatele de fructe. directorul Institutului de Cercetari Alimentare. E-216. foarte cancerigen.colorant artificial .colorant artificial . E-142.foarte cancerigen. E-131 .

"Legea nu obliga producatorii sa specifice daca e vorba de varianta naturala sau de sinteza acestor E-uri". De asemenea. echivalentul vitaminei B12. interzis in UE. Au dreptate. Si E-urile 163 sunt considerate sigure. E . in functie de fructele si legumele din care se extrag. aditivii buni sunt si mult mai scumpi pe piata alimentara si acesta e motivul pentru care nu sunt folositi frecvent. E 140 are un efect dezinfectant. cat si cea de sinteza. prin fierbere. sanatos care contine o substanta indicata in curele de slabire. Cu acest conservant sint tratate fructele.conservanti cancerigeni. 212.conservant artificial." Orice medic pediatru insista ca parintii sa ii prepare acasa copilului toate mesele. Atentie insa! Pentru acesti aditivi exista atat varianta naturala. 222. pina la biscuiti.E-210. dr. muraturi. grasimilor si proteinelor. Mai exista insa o alta categorie de aditivi buni. un colorant rosu-galben. Si rosul din ardei e un colorant bun.conservanti artificiali. 214. dar cu toate acestea exista si asa-numitele E-uri bune pe care puteti sa le ingerati fara efecte secundare negative. Si vitamina C sau E 300.conservant artificial. dr. Mai mult. se genereaza in cantitate si mai mare". dulceturi. directorul Institutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti. De asemenea. Aceasta are ca efect cresterea ratei metabolismului bazal. are un rol important in metabolismul glucidelor. E-220. adica cea naturala. 215. Din aceasta grupa fac parte coloranti de la roz la albastru inchis. Citeste eticheta! . in vinurile albe si chiar in fructele uscate. E-233 . Il gasiti in produse sub denumirea comerciala de E 160. sanatos. Gheorghe Mencinicopschi. Recent au fost trecute in UE de la aditivi la pesticide si interzise. Primul loc pe lista E-urilor bune il ocupa licopenul. care nu prea are varianta de sinteza si care poate fi gasit de multe ori in iaurturi. varianta de sinteza e tot un produs chimic care nu are de-a face cu ceea ce se gaseste in natura. iar consumatorii nu le pot deosebi. Iar in prezent nu exista nici macar semne ca in viitorul apropiat producatorii vor fi obligati sa specifice pe eticheta provenienta acestor substante.conservant artificial. Licopenul se obtine din fierberea rosiilor.239 . este folosit in unele cosmetice. explica prof. 221. 224. E-230 . E 306 e dovedit a avea actiune antioxidanta foarte puternica si astfel devine eficient in prevenirea si tratarea arterosclerozei. de la conserve. continua profesorul. Se gasesc intr-o gama extrem de larga de alimente. 211. 223. Vitaminele sunt aditivi alimentari buni Vitamina E sau E 306 are un rol important in preventia bolilor cardiovasculare. explica prof. iar E 322 inseamna lecitina si se gaseste in ciocolata. Gh. 217 . 226 . "Licopenul e un antioxidant puternic. Este dovedit ca scade riscul aparitiei cancerului de prostata si chiar al cancerului de san". 216. adica accelereaza arderea grasimilor". obtinut din tomate. E 100 este hepatoprotector care favorizeaza secretia biliara si se gaseste cu preponderenta in amestecul cunoscut sub numele de curry. Firesc. pentru ca. "Un colorant bun. Iar nutritionistii recomanda mancarea de la bunica de acasa. Se gasesc in toate produsele. periculosi. spune directorul Institutului de Cercetari Alimentare. E 101. Un alt aditiv de culoare rosie care nu prezinta efecte negative este E 162 sau rosul din sfecla. cancerigen. Mencinicopschi. "Iar natura a fost mai mult decat generoasa. licopenul in loc sa se distruga. 213. alaturi de betacarotenul numit E 160 nu pericliteaza sanatatea.

poti sa gasesti acid citric (tot un E) care nu e obtinut prin fermentarea naturala care sta la baza acestui lichid. oboseala. E 319) derivat petrolier care poate provoca greata. Unii cercetatori il considera cancerigen. butilhidroquinona tertiara (TBHQ. tahicardie. astfel apar bolile autoimune. palpitatii. pierdere a memoriei. Multe produse alimentare contin urmatorii aditivi: • • • • • • • • acesulfam potasiu (E 950) indulcitor artificial care afecteaza glanda tiroida. Aditivii alimentari pot fi autorizati doar daca: • • • sunt necesari din punct de vedere tehnologic pentru productie. Va prezentam un extras din celebra carte Dictatura pseudo-stiintei. ameteala. Produce tulburari digestive. Poate produce reactii alergice. spasme musculare. bisulfit de potasiu (E 228) conservant care produce crize de astm si tulburari intestinale. azorubina (E 122) colorant rosu obtinut din gudron.[1] In realitate. delir. tulburari de comportament. nu inseala consumatorul. nu reprezinta un risc pentru sanatatea consumatorului”. benzoat de sodiu (E 211) conservant folosit si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba. cu atat mai bine. reprezinta un risc real pentru sanatatea consumatorului. vitamina C naturala – acidul scorbic – E 300 antioxidant puternic clorofila E 140 – colorant natural lecitina E 322 – antioxidant natural pectina E 440 – gelifiant natural caragenon natural E 407. borsul. acid fosforic (E 338) acidifiant folosit la bauturi racoritoare. voma. Sistemul oficial prezinta aditivii alimentari ca fiind substante chimice inofensive: „Aditivii alimentari sunt autorizati de Uniunea Europeana pentru toate statele membre. Daca nu ai informatii suficiente despre posibilele efecte ale aditivilor. antioxidant puternic (prezent în ficat. produce durere de cap. la fel ca si pentru Norvegia si Islanda. Dar si aici sunt nuante. agraveaza astmul si poate provoca urticarie. Asa ca cel mai bun sfat ar fi: evita alimentele care au printre ingrediente substante pe care nu le cunosti. benzoat de potasiu (E 212) conservant care poate produce crize de astm si tulburari neurologice. Legislatia Uniunii Europene prevede ca pot fi folositi doar acei aditivi care sunt autorizati. greata. soia). . insomnie. E-urile bune: • • • • • • vitamina E naturala E 306. iritabilitate. Consumul indelungat de produse cu aditivi artificiali produce dezorientarea sistemului imunitar care ajunge sa produca anticorpi impotriva propriului organism. ghideaza-te dupa un principiu simplu: cu cat mai putine substante componente. scrisa de biomatematicianul Ioan Vladuca. emulsifiant extras dintr-o alga marina. oua. anxietate. inseala consumatorul (potentatorii de gust si aroma dau impresia ca alimentul este mai concentrat. Spre exemplu. peste.Iata care este recomandarea pe care o fac toti specialistii in nutritie. mai ales la persoanele care sufera de astm. aditivii: • • • nu sunt intotdeauna necesari din punct de vedere tehnologic. aspartam (E 951) indulcitor artificial folosit la bauturi racoritoare. colorantii si aromele creeaza iluzia unui aliment natural si proaspat). intr-un aliment foarte simplu.

Poate provoca reactii alergice severe. nitrit de potasiu (E 249) si nitrit de sodiu (E 250) conservanti si fixativi de culoare. Poate provoca rinita. indigotina (E 132) colorant albastru care poate produce greata. supelor. Provoaca modificari hematologice. Se foloseste la colorarea cojii unor citrice. Riscul apare daca se consuma coaja fructului. crampe abdominale. degradari cromozomiale. astm. reactii alergice. Sunt cancerigeni. voma. Poate provoca hiperactivitate si eruptii cutanate. tumori renale. slabiciune. pestelui. metabisulfit de potasiu (E 224) si metabisulfit de sodiu (E 223) conservanti care provoaca tulburari intestinale si crize de astm. provoaca iritatia mucoaselor. sunset yellow (E 110) colorant galben care produce rinita. bauturilor. zaharina (E 954) indulcitor obtinut din toluen. ciclamat (E 952) indulcitor care poate produce migrene. Poate provoca migrene si eruptii cutanate la lucratorii din brutarii.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • carmin (E 120) colorant rosu obtinut din insecte. lapte praf si faina. tulburari nervoase. balonari si crampe. Produce greata. citrus red 2 (E 121) colorant cancerigen. Se foloseste la uleiuri. Sunt substante greu metabolizate de persoanele cu insuficienta renala. congestie nazala. Reactia este in functie de doza si cumulativa. voma. eritrozina (E 127) colorant rosu cancerigen. Experientele pe animale au dovedit ca este cancerigen . ribonucleotide de sodiu (E 635) potentator de aroma folosit la placinte si la cartofii prajiti. Produc ameteli si dureri de cap. greata. distrugeri cromozomiale. guma guar (E 412) agent de ingrosare folosit la sucuri si inghetate. Poate produce eruptii cutanate. sulfit acid de calciu (E 227) utilizat pentru a pastra aspectul proaspat al unor fructe si legume. reactii alergice. este cancerigen. Produce greata. crize de astm. glutamat monosodic (E 621) potentator de aroma folosit la condimente si la praf de supa. hiperactivitate. tartrazina (E102) colorant galben utilizat in industria textila. urticarie. Nu trece prin coaja. hipertensiune arteriala. propionat de calciu (E 282) folosit in produsele fainoase ca inhibitor al ciupercilor. Experientele efectuate pe animale au aratat ca E 621 duce la distrugerea neuronilor din creier. silicat de aluminiu si potasiu (E 555) folosit in sare. tumori tiroidiene. iritatie gastrica si cutanata. galat de dodecil (E312) utilizat pentru prevenirea rancezirii grasimilor. dureri abdominale. senzatie de arsura in ceafa si antebrate. respiratie dificila. guma arabica (E 414) agent de ingrosare folosit la sucuri. Se foloseste pentru colorarea dulciurilor. dureri de cap. Aluminiul este asociat cu dementa Alzheimer si cu tulburarile placentare din timpul sarcinii. sosuri. glutamat monopotasic (E 622) potentator de aroma care poate produce greata. mustarului. margarina. varsaturi. modificari ale ritmului cardiac.

dereglările hormonale. cereale glazurate. bolile intestinale şi ale ficatului.Iar dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat. • Nitritul şi nitratul de sodiu. a realizat pentru gândul o listă a celor mai periculoşi aditivi alimentari pe care îi întâlnim în produsele pe care le mâncăm zi de zi. icre de peşte. deoarece duce la apariţia alergiilor. Rolul glutamatului este acela de a da creierului impresia că acel aliment este foarte gustos. tulburările hepatice. atrag atenţia specialiştii în nutriţie. dr. Nelipsit din guma de mestecat. dar vital pentru fiinţa umană .tartrazină şi E 110 . acest aditiv este toxic. Acesta trebuie consumat cu moderaţie.E 951 este un îndulcitor tot mai des folosit în industria alimentară. majoritatea sunt nocive pentru sănătate dacă sunt consumate pe perioade mari de timp. diaree sau la apariţia diverselor dureri. aspartamul duce la scăderea imunităţii. deoarece acesta oferă alimentelor un gust aparte. trebuie consumat cu moderaţie. iar omul devine confuz". subliniază specialistul în nutriţie. • Dioxidul de sulf . Acesta nu trebuie consumat abuziv. Acest colorant se mai găseşte şi în prăjituri. • Poliricinoleat de pologlicerol . împiedică dezvoltarea bacilului botulinic şi dau mezelurilor o culoare rozalie. Şi persoanele astmatice trebuie să evite galbenul de chinolină . • Bromatul de potasiu .afectează vezica biliară. Modul în care aditivul E 621 acţionează la nivelul organismului este foarte periculos. Potrivit medicului Mencinicopschi.E 220 este întâlnit în bere şi vin. ambii aditivi fiind coloranţi artificiali care nu trebuie consumaţi frecvent. E250 şi E251. • Aspartamul .E 924 . sosuri. Creşterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex. • Glutamatul de sodiu . hotdogul şi al shaormei.E 621 este aditivul alimentar responsabil de gustul irezistibil al hamburgerilor. Acest E este nelipsit din preparatele de tip fast-food. . Gheorghe Mencinicopschi. odată ce este ingerat. aceştia precizează denumirea ştiinţifică a aditivului.galben portocaliu.des întâlnit în produsele de panificaţie. pizzei. • Galben de chinolină . directorul Institutului de Cercetări Alimentare. vărsături. deoarece este responsabil de apariţia ADHD -ului. mai ales de copii. dureri de cap şi senzaţii de greaţă. tulburările hepato-biliare. apreciază specialiştii în nutriţie. produsele zaharoase sau băuturi răcoritoare. lactatul de calciu . ci şi al creierului uman. tulburări nervoase şi la creşterea nivelului de colesterol. apariţia senzaţiei de ameţeală şi afecţiuni intestinale. acest aditiv alimentar provoacă dureri de cap.E 476 este des întâlnit în dulciurile pe bază de cacao sau ciocolată. acest aditiv alimentar nu acţionează numai la nivelul gustului. Dacă unele dintre acestea sunt considerate inofensive. deserturi instant.E 104 este des întâlnit în sucuri de grapefruit roşu. În cazul sugarilor. Prof. În multe zone din România nitraţii sunt prezenţi şi în apa de băut şi pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii. deoarece consumul excesiv poate duce la apariţia senzaţiei de greaţă. • Sulfatul de sodiu . deoarece ne pun sănătatea ficatului şi a rinichilor în pericol.E 327 prezintă printre efecte adverse stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală. Deşi are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă. însă poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli canceroase. apetisantă. pastelor bolognese sau carbonara. univ. Astfel.acela al echilibrului dintre saţietate şi foame. la apariţia bolilor pulmonare. • Sucurile acidulate conţin E 102 . putem suferi de ameţeli. peşte afumat. avertizează Mencinicopschi. cancerul şi creşterea nivelului de colesterol Majoritatea produselor alimentare din magazine au în compoziţie E-uri.E 514 . ale tubului digestiv. la dereglări hormonale. "Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene.Printre pericolele care pândesc organismul din cauza E-urilor se numără alergiile. brânzeturi şi lactate aromate. infecţii intestinale şi urinare. "Pentru că legislaţia din România permite producătorilor să nu mai scrie pe etichetă E nu ştiu de care.

un aditiv considerat inofensiv pentru organism. Gheorghe Mencinicopschi. cunoscuta vitamina C sau acidul ascorbic. Cunoscut ca şi "roşu de sfeclă". de asemenea. E 306 este vitamina E. carnea. mai spune Mencinicopschi. în unele alimente. "Din cei peste 315 aditivi alimentari utilizaţi în prezent. subliniază prof. susţine prof. "Deşi unii aditivi buni sunt extraşi din surse naturale. snacksuri. sunt siguri E160. E100 .din sfecla roşie. bomboane şi produse de cofetărie.sunt numai câţiva dintre aditivii alimentari consideraţi siguri sau inofensivi. prăjituri. dr. E 162. Acest aditiv potenţează şi menţine culoarea roşie a cărnii conservate şi. acesta este tot un colorant natural.aşa cum îi spune şi numele . împiedică oxidarea alimentelor. Mencinicopschi. coloranţi. din 315. E 300. laptele. Gheorghe Mencinicopschi. cel mai bine ar fi ca substanţele respective să le luăm direct din produsul din care sunt extrase şi nu din alimentele care le conţin". Un alt aditiv alimentar considerat sigur de către experţi este E 162. pentru că aceştia blochează hemoglobina şi copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară". Aceste Euri "bune" sunt substanţe naturale extrase din fructe sau legume şi se găsesc în alimente sub formă de vitamine. Substanţa se găseşte în produse precum sucuri. Doar 20 de aditivi alimentari. mai puţin de 20 sunt E-uri «bune»". lecitină. lichioruri. uleiul vegetal sunt câteva dintre sursele naturale foarte bogate în vitamina E. un caroten natural obţinut din tomate. Ouăle. menţinând gustul şi culoarea acestora. afirmă prof. univ. E 160 sau licopenul este un colorant roşu-galben. dr.urmările sunt tragice. "Acesta este unul dintre aditivii consideraţi siguri şi el poate reduce riscul de apariţie a cancerului". . directorul Institutului de Cercetări Alimentare. care se extrage . Sub numele de E 300 se ascunde.

La produsele pe baza de fructe si cu continut redus de zaghar.vitamina C (acidul scorbic). E 141. .antioxidanti din margarina (cresc colesterolul). Dar cum putem deosebi "prietenii" de "dusmani"? Si in privinta E-urilor. antioxidant natural E 407 . E 172. Pentru produsele destinate copiilor. E 233 (produc boli de piele). E 311. cereale si pesmeti. soia E 322 . ci cantitatea si numarul lor. acidul fosforic (E 338). branzeturi topite si creme de branza. si pe altele le mancam in fiecare zi. E 321 . E 477. piata dulciurilor pentru copii este si cea mai bogata in E-uri. Micutii sunt mai sensibili decat noi. lista aditivilor permisi este restrictionata si admite doar substante cat mai naturale. E 224. E 463. emulsifiant natural extras dintr-o alga marina E 421 . dupa intarcare. se poate spune ca nu substantele in sine sunt periculoase. E 110. E 230. De ce? Pentru ca micii degustatori sunt greu de convins. Cu cat intr-un aliment sunt mai multi aditivi. este interzis in multe tari civilizate. E 330 . E-uri bune E 101 . jeleuri. E 150.riboflavina sau vitamina B2 E 140 . carbonatii (E 500). este permis in anumite produse si. pot contine acidul acetic (E 260). dropsuri mentolate. E 339. sunt permisi citratii (E 333) si fosfatii (E 341). pentru sugarii sanatosi. E 222. De aceea. peste.vitamina E naturala.manitolul E 440 . caragenon (E 407). La noi. E 120.Adica in bomboane. E 341.pectina. Din aceeasi categorie fac parte si E 110 si E 102. E-uri de speriat Suspecte: E 125. jeleurile sunt pline de coloranti nu tocmai nevinovati. E 312 (ataca sistemul nervos).Exista E-uri bune si E-uri rele. oua. gelifiant natural. E 124 (colorant alimentar roz. E 171. E 465. adultii. E 338. E 221.lecitina. E 173. E 231. coloranti prezenti mai ales in dulciuri si prafuri de budinca.. suspectat ca ar produce tumori pe glanda tiroida). producatorii nu respecta legislatia si-l mai strecoara si in alte alimente. o substanta considerata responsabila pentru o serie de afectiuni ale cavitatii bucale. E 466 (afecteaza tubul digestiv). Aproape toate sucurile contin E 330. sunt permise mono si digliceride (E 471) si acidul tartric (E 334). E 407. E 340. colorant natural E 300 . E 232.caragenon. E 241. Noi si copiii nostri. E 461. cu atat este mai dubios si nu trebuie oferit copiiilor sub 3 ani. Si pe unele. care e intalnita si in ciocolata. E 240.. pectinele (E440). antioxidant puternic E 306 . spre exemplu. Alimentele pe care i le poti da micutului tau. cum ar fi acidul lactic (E 270).clorofila. E 200 (suprima vitamina B 12).. Special pentru cei mici. Din pacate. E 320. E 450. lecitina (E 322). *Observatii: Lista prezenta nu este completa si poate suferi modificari. De asemenea. budincile. Toxice: E 220. Pentru copiii pana la 1 an sunt recomandati numai aditivi naturali. cei mai expusi? E 123. Iar argumentul cel mai important ramane culoarea.acidul citric sau sarea de lamaie (produce boli ale aparatului bucal). antioxidant prezent in ficat. Periculoase: E 102 (extrem de nociv). sucurile. mai grav. Copiii.. care se gasesc in biscuiti.

E 131. Sunt interzise sau foarte limitate ca folosite in alimente in SUA.Posibil cancerigene: E 123. E 214. . Comunitatea Europeana si tarile din fosta URSS. E 215. E 217. E 213. E 211. E 230. E 142. E 631.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful