lista E-urilor bune/rele

Aditivii alimentari sunt substante care în mod normal sunt utilizati ca ingrediente. Sarea, zahãrul si otetul sunt substante nelipsite din mâncarea noastrã. Nu sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. Dar în ultimii 30 de ani, în continutul multor produse alimentare au apãrut substante chimice, de sintezã, uzitate mai cu seamã în industria alimentarã. Aceastã categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive, care induc multe boli grave. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetãri Alimentare, e convins cã, cresterea alarmantã a incidentei diferitelor forme de cancer e strâns legatã de avalansa produselor alimentare bogate în E-uri nocive consumate frecvent de români. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de rãspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor. "Una e sã mãnânci un mãr si cu totul alt ceva e sã bei un compot de mere conservat cu aditivi" semnaleazã prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atentia, totodatã, asupra mezelurilor - în special asupra parizerului si crenvurstilor -, bãuturilor asa-zis rãcoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice - mai cu seamã supele la plic - sau afumate. Cumpãrãm la grãmadã În momentul de fatã, majoritatea produselor alimentare sunt etichetate. Cele fãrã etichetã, în mod firesc, n-ar trebui comercializate. Producãtorii au început sã metioneze pe etichetã ce E-uri contine alimentul respectiv. Conservantii, aromele, colorantii de sintezã sunt indicate pe ambalaj cu litera E, urmatã de un numãr din trei sau patru cifre. Dar, din pãcate, cumpãrãtorul încã nu stie foarte bine care sunt cei pozitivi si care sunt cei negativi. Si cel mai adesea, cumpãrãm la grãmadã. Mai grav e cã în în România nu existã aparaturã performantã pentru detectarea tuturor E-urilor. Prof. dr. Mencinicopschi spune cã putem lua un produs pe eticheta cãruia sunt specificate o serie de E-uri, dar aparatele din dotarea laboratoarelor nu reusesc sã le evidentieze. În România, Institutul de Cercetãri Alimentare e compatibil, în plan european din punct de vedere al specialistilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia lasã mult de dorit. De regulã, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate în E-uri nocive. Ele zac în stocuri si pentru a scãpa de ele, producãtorii externi le "împing" pe pietele tãrilor cu putere de cumpãrare micã, din care face parte si România. Asa se explicã de ce cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de sãnãtate publicã. Prof. dr. Mencinicopschi e de pãrere cã e foarte necesarã o legislatie care sã-i protejeze pe producãtorii autohtoni. Pentru cã ei sunt scosi de pe piatã de concurentã. Producãtorul extern vinde la noi cu 40.000 de lei kilogramul un salam plin de E-uri rele si, astfel, îl falimenteazã pe producãtorul român care aduce pe piatã un salam la 300.000 de lei kilogramul, ce-i drept mult mai sãnãtos pentru cumpãrãtor. Desi prof. dr. Mencinicopschi a subliniat cât de necesarã e o "lege cadru a alimentului" - asa cum e în lumea civilizatã, totusi legislatia noastrã schioapãtã. Dieta personalizatã Dupã ce îi asculti pe specialisti ai impresia cã vor sã bage frica în noi si cã cel mai bun lucru e sã mori de foame. Nu-i chiar asa. Ei vor sã ne avertizeze cã suntem bombardati de alimente toxice. Prof. dr. Constantin Ionescu-Târgoviste, directorul Institutului de Boli de Nutritie, e adeptul dietei personalizate, în functie de vârstã, stare de sãnãtate, profesie si alti factori specifici fiecãrui om în parte. La prima vedere o asemenea dietã pare costisitoare. Prof. dr. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Boli Endocrinologice, ne contrazice. "Mai ales vara, avem din belsug legume si fructe". Si pentru a nu cãdea din picioare sã luãm aminte si la ce ne recomandã prof. dr. Mencinicopschi: carne de pui, de curcã, curcan, peste oceanic gras (macrou, hering, ton) crap, caras, pãstrãv, somon, brânzeturi - mai putin cele "topite" sau "afumate" -, lactate - cu exceptia iaurturilor cu termene de valabilitate peste o lunã sau cu arome si coloranti chimici. E-urile considerate de oncologi drept "criminale" Suspecte: • E 125, E 141, • E 150, E 171, • E 172, E 173, • E 240, E 241, • E 477; Periculoase: • E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroidã); Toxice: • E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intestinale); E 338, • E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, • E 466 (afecteazã tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (suprimã vitamina B12); E 320, • E 321 - antioxidanti din margarinã (cresc colesterolul); E311, E 312 (atacã sistemul nervos); E 330 -

Dictonul dupã care "important nu e ce bagi în gura. Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf . conservanþi ºi stabilizatori) declaraþi toxici sau cancerigeni de cãtre organismele internaþionale. E 463. Sub motivaþia "tehnicã" de a se folosi o denumire care sã nu fie dependentã de multitudinea limbilor de circulaþie internaþionalã. bãuturile rãcoritoare ºi dulceþurile. E 142. Intervenþiile chirurgicale. au fost astfel botezate. uleiul de muºtar. E 142 ºi E 123. tocmai pentru a se ascunde cumpãrãtorilor denumirea substanþelor obþinute artificial. E 477 Adaosuri periculoase E 102 (extrem de nociv).interzisi în SUA.acidul citric sau sarea de lãmâie. cauzata de consumul alimentelor îmbogãþite cu substanþe artificiale. Adaosuri suspecte E 125. E 450. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce asupra organismului uman un bombardament asupra organelor interne. Prezentam în continuare. Conform ultimului raport al Comisiei Naþionale de Oncologie. Alimentele cu cele mai multe toxine.Germania. E 172.gelifiant natural • caragenon natural E 407. E 213.antioxidant natural • pectina E 440 . Este vorba de substanþe chimice nocive. cum au fost codificate pe plan internaþional substanþele chimice introduse în alimente. E 221. emulsifiant extras dintr-o algã marinã. E 340. E 465. E 150. în România cancerul este intr-o creºtere alarmantã ºi se estimeazã ca aceasta afecþiune va deveni în scurt timp "boala mileniului III". care apar pe etichetele sau ambalajele unde sunt enumerate ingredientele produselor. E 621 Adaosuri toxice — produc boli intestinale: E 220. E 240. peste. ori cancerigene. folosite astãzi intens pentru înlãturarea celulelor canceroase nu fac altceva decât sa mutileze organismul. mortalitatea în rândul populaþiei globului. ci ce scoþi pe gura" a cãzut în desuetudine. cel mai periculos adaos cancerigen (produce boli ale aparatului bucal) Cancerigene: • E 123. antioxidant puternic (prezent în ficat. E 214. E 407. mascate sub codul "E". folosindu-i împotriva propriului organism). Inamicii publici nr. E 171.E 300 antioxidant puternic • clorofila E 140 . Potrivit rapoartelor organizaþiilor internaþionale. dupã consumul de droguri ºi medicamente ºi dupã accidentele de circulaþie.de la ziarul Jurnalul. care produce tumori pe glanda tiroida). E 241. sunt margarina vegetala. ouã. aromatizanþi. a ierarhizat o serie de compuºi toxici sau cancerigeni. • vitamina C naturalã . ci vrem doar sa-i avizam pe consumatori asupra riscului la care se expun cumpãrând produse fãrã a se informa asupra procesului de fabricaþie. chimicalele din alimente ºi stress-ul. E 110. E 120. Comunitatea Europeanã si tãrile din fosta URSS. E 124 (colorant alimentar roz. guma de mestecat. E 215. de a nu-l îndepãrta de rafturilor magazinelor care expun produse cu ambalaje atractive. precum ºi o serie de tumori maligne ºi benigne. Uniunea Europeana ºi fosta URSS. Deocamdatã se bãnuieºte doar ca motivele care-l provoacã sunt poluarea. dar foarte nocive datoritã conservanþilor. E-urile bune: • vitamina E naturalã E 306. E 224. E 461. Chiar ºi aºa. E 217. despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman. lista "E"-urilor considerate de specialiºtii oncologi drept criminale. Autoarea acestui articol este Magda Marincovici . interziºi deja în SUA. care provoacã distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge sa producã anticorpi peste mãsura.colorant natural • lecitina E 322 . E 631 . împotriva cãreia nu exista încã premizele ca se va descoperi un antidot. 11 August 2000). pe care trebuie sa le evitaþi la consum. 1: E 211. Astfel a apãrut acest inofensiv cod "E". acestea au mici sorti de izbânda în lupta cu cancerul. Vineri. E 211. se afla pe locul al III-lea. dat publicitãþii în aceasta sãptãmâna (din "EVENIMENT". cfghipurile. îmbunãtãþesc calitatea produselor. E 141. E230. — afecteazã tubul digestiv: E 338. Aproape toþi aceºti compuºi pun intr-un real pericol organismul. E 339. Încã de la începutul materialului de faþã. E 341. mezelurile. motivul real a fost acela de a nu speria consumatorul.acidul scorbic . E 466 — produc boli de piele: . dar care în realitate nu sunt altceva decât substanþe chimice deosebit de toxice. soia). E 131. care. Le multumim pe aceasta cale pentru bunavointa! PRODUSE ALIMENTARE TOXICE ªI CANCERIGENE: "E"-urile Produsele din reþetele comercianþilor conþin zeci de aditivi alimentari (coloranþi. E 173. E 223. odatã cu apariþia pe piaþa produselor alimentare a unei întregi game de aditivi alimentari. E 222. Lista "E"-urilor nocive "E"-urile. atragem atenþia ca nu cerem interzicerea produselor "contaminate" aflate pe piaþã.

conservanþi ºi glutamat de sodiu). E 420. cu rezultate dezastruoase pentru inima. ca daca se încãlzeºte la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale. Gustul va poate înºela. Grãsimile vegetale din margarina devin. Numai consumul îndelungat produce efectele amintite. E 950. pe care organismul le asimileazã fãrã probleme. Zahãrul: este unul dintre alimentele cele mai controversate. în anumite alimente pe care le folosim. sau sub forma de cubuleþe. E 967 ºi alte asemenea chimicale. Guma de mestecat: este aproape de neînþeles cum fabricanþii de gumã de mestecat. Margarina: produs apãrut în Al Doilea Rãzboi Mondial. margarina a fost îmbogãþitã cu tot soiul de coloranþi. în sensul ca omul devine obosit sau agitat din pricina luptelor din interiorul organismului. organismul fiind dereglat. E 216. de aceea consumatorii înrãiþi de margarinã sunt persoane care par lipsite de vlaga. E422. E 142. Consumul în exces de zahar expune la gripã. boli de plãmâni. boli ale aparatului bucal (E 330) ºi cancer (E 950 ºi E 951). Supele concentrate: conþin în exces glutamatul de sodiu. ele acoperã membrana celulelor sistemului imunitar. în prezenþa hidrogenului ºi folosind catalizatori de nichel. pe care le obliga sa prelucreze o cantitate de energie ce nu o pot suporta. dupã numele soþiei (Margot) a unuia dintre savanþi. US Food & Drug Administration a informat opinia publica din USA ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzhelmer. evident. aromatizanþi. infecþii urinare ºi intestinale. care este ulterior amestecat cu chimicale (coloranþi. aromatizanþi ºi vitamine sintetice. Supele se obþin prin deshidratarea supelor ºi ciorbelor. conducând la sclerozarea lor. Mirosul de lapte. E 233 — suprima din organism vitamina B12: E 200 — cresc colesterolul: E 320. cu preponderenþã. în urma raþionalizãrii untului. Culmea este ca producãtorii au inventat ºi substituenþi ai zahãrului. Astfel. E 239 Notã: aditivii cancerigeni au fost deja interziºi în SUA. care provoacã peste 70 de tipuri de boli mortale. E 631 (glutamatul de sodiu). cu ignoranþã. Fiind deosebit de concentrat.cel mai periculos adaos cancerigen) Adaosuri cancerigene E 123. Precizam încã o data. iar efectul fizic fiind invers celui aºteptat. E421. . Pentru a evita efectele nocive ale zaharului. E 231. Din acel moment ºi pana în prezent. paralizându-l prin depozitarea în þesuturi. E 213. câinilor ºi maimuþelor. ca produsul lor este natural. Iau locul substanþelor naturale ce au rolul de a curata pereþii vaselor de sânge. devenind unul dintre cele mai toxice produse alimentare inventate vreodatã. dupã care se ambaleazã în vid. E 621. E330. cãci unele chimicale dau arome mai intense decât cele naturale. Injecþiile cu glutamat. Evident. dupã fierbere. au distrus celulele nervoase din creierul cobailor. E 951. pe care l-au botezat "margarina". ºi se combina întotdeauna cu alþi aditivi chimici. E 232. multe fiind pe lista celor suspecte sau nocive. pana rezulta un praf. accidental. E 211 (foarte nociv). brânzeturilor. fãrã gust.opt tipuri de substanþe chimice. zi de zi. E 312 — produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lãmâie . asemãnãtor untului. Comunitatea Europeana ºi fostele state ale URSS. vorba aceea. care nu pot fi tratate cu medicamente. el trece imediat în sânge . Bãuturi: chiar dacã producãtorii se lauda. aproape imposibil de transformat în energie de cãtre organism. preparate normal.E 230. considerat de specialiºti dintre cele mai cancerigene substanþe. Ce alimente trebuie sa evitaþi sã consumaþi în exces Conform studiilor de specialitate. înãuntru-i leopardul". dintre care cel mai nociv este aspartamul (E 950 ºi E 951). care mai de care. în laborator. gãsim: E 171. se recomanda consumatorilor sa evite produsele care conþin aditivii mai sus menþionaþi ºi care sunt prezenþi. vã expuneþi urmãtoarelor afecþiuni: colesterol (E320). Iatã algoritmul prin care margarina destabilizeazã organismul: grãsimile sintetice nu pot fi "arse" de organism. E 230. se obþine un produs alb. Organizaþii de profil din UE duc o intensa campanie de interzicere a glutamatului de sodiu. Glutamatul se vinde producãtorilor sub forma de cristale albe. "afara-i vopsit gardul. Intr-o pastiluþã de gumã. în cantitãþi industriale. aromatizanþi. el lezeazã organele digestive. creier ºi sistemul circulator. mezelurilor ºi ciupercilor.provoacã hiperglicemie. efectuate pe animale. E 217. ceea ce obliga pancreasul sa producã în exces insulina. Mestecând regulat guma. E 215. Nu va lãsaþi înºelaþi de reclamele de tip "ca la mama acasã" sau de ambalajele atrãgãtoare. ca folosirea întâmplãtoare a produselor pe care le vom enumera nu afecteazã organismul. obosesc excesiv ficatul. E 321 (antioxidanþi din margarina) — ataca sistemul nervos: E 311. specialiºtii recomanda consumul de fructe ºi miere. E 214. favorizând hepatita. în realitate. E 131. cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului. cât unghia. De asemenea. E 320. destinatã în special copiilor. e obþinut pe cale chimica. gãsesc necesar sã introducã în ingrediente nu mai puþin de ºapte . Glutamatul de sodiu (o neurotoxinã) provoacã migrene insuportabile. Cercetãtorii americani au descoperit. Glutamatul se foloseºte ºi pentru conservarea laptelui. Dar. ne referim la zaharul obþinut din sfecla sau trestia de zahar.prin intestinul subþire . al margarinei.

De asemenea.) nu prezintã pericol.bãuturile lor rãcoritoare mustesc de aditivi nocivi. unui suc i se poate da orice culoare imaginabila. Dacã boabele nu prezintã pericol. dropsuri mentolate. produsele de tip Vegeta . substantele toxice intalnite frecvent in alimente: . Aceasta lista este extrasa din raportul Oficiului Consumatorilor din Piata Comuna Europeana si a fost intocmita la inceputul anului 2000.este interzis in SUA si in fostele state sovietice. uleiul de muºtar este folosit de vraci ca medicament. Minciuna e dovedita chiar de eticheta unde. Coloranþii folosiþi. dar ceea ce urmeaza este probabil cel mai serios semnal de alarma pe care comunitatea medicala internationala l-a dat vreodata cu privire la alimentatia chimizata in general si la acesti aditivi sintetici omniprezenti in produsele de larg consum. altele ii dau volum si consistenta. E102 . afaneaza mancarea. Muºtarul: fabricat în general prin amestecarea boabelor de muºtar cu uleiul de muºtar. Iata. dermatologice etc. Directia de Sanatate a pus in circulatie o lista de asemenea E-uri nefaste. tãriile (vodca. 339. E 102 ºi E110. 218. Unele E-uri sunt substante ale caror nume iti dau fiori. prin mãrirea cantitãþii cu tot soiul de chimicale. Asa ar fi. Bãuturile alcoolice. vor evita in mod special sa consume orice aliment ce contine aditivi care agraveaza afectiunea de care sufera. 312 . Se gaseste in aproape toate sucurile din comert. sunt declaraþi periculoºi. dar feriþi-vã de lichioruri. 216. in special. colici abdominale s. .produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. 215. de casã? Pentru cã se urmãreºte câºtigul.nitriti (coloranti care produc cancer la ficat) si tot felul de substante care nelinisteau cumparatorul. 461. branzeturi topite si creme de branza. care provoacã migrene. dar care ataca aparatul digestiv.aditivi alimentari care produc boli de piele: E230. este mult mai "bine": sucurile contin E211. pe care v-o punem la dispozitie in continuare. 450. Se gaseste in bomboane. sucurile contineau benzoat de sodiu (conservant cu actiune cancerigena). Totodatã se adaugã ºi alte substanþe suspecte: nitraþi ºi nitriþi. fara sa-si mai faca probleme. Avand la dispozitie o paleta de 20 de E-uri care coloreaza. precum ºi înlocuitorii de zahãr mai sus amintiþi produc efectele amintite. 213. el fiind deja interzis în Canada. Are actiune cancerigena si el. Acum. Unele E-uri coloreaza. stabilizeaza aroma. dulceþuri ºi alte dulciuri: nici aici nu va lãsaþi înºelaþi de pretenþia unora dintre producãtori. la ingrediente. De ce nu se mai prepara mezelurile. 466. adica galbenul de la apus de soare. . altele conserva. cum ar fi berea ºi vinul. De curand. Persoanele care deja sufera de anumite afectiuni.): E338. 231. condimentele sintetice . cum ar fi cele vasculare. Grãsimile cu care sunt "îmbogãþite" mezelurile sunt obþinute prin aceleaºi metode ca margarina. de exemplu E110. cel mai folosit fiind acidul citric (E 330) sau sarea de lãmâie. dupã reþetele tradiþionale. Omul civilizat poate consuma peste o suta de asemenea E-uri in decurs de o luna.aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive (indigestie. studiile continua. incluºi pe lista de mai sus.E621 si E 622. de care vorbeam ceva mai sus. 252.aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250.aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311. circa 40% din compoziþie este constituita din produºi obþinuþi artificial. 465. uleiul de muºtar este devastator. 142. Cu cele 30 de E-uri care conserva se pot realiza sutele de produse pe care le gasesti expuse in soare. voma. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. mai ales in budinci.a.este un alt colorant care se gaseste in dulciuri. Unele E-uri sunt pasnice. care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca). care aplica eticheta "produs natural". nocivi. Folositi aceste liste atunci cand faceti cumparaturi si evitati alimentele care contin aditivi alimentari periculosi. Cu ceva timp in urma. whisky etc.aditivi alimentari care produc cancer: E131. E330 . 330. . Evitaþi sã beþi bãuturile cu arome de citrice. nelipsit din nici un borcan de gem sau dulceaþã. E 215. fiind numeroase cazurile în care persoane tratate cu acest ulei au murit. cunoscut sub denumirea de "sunset yellow". apare menþionat "acid citric". prin chioscurile alimentare. Probabil ati ghicit: este vorba de aceleasi substante.glutamati (conservanti alimentari foarte toxici). "Topul" celor mai periculosi aditivi: E123 . în care se adaugã coloranþi: E 102. mezelurile . În India. 340. dar deghizate sub un nume mult mai domestic. 341. La bere. E 110 etc. tara mirodeniilor. care este de fapt sarea de sodiu a propil parahidroxibenzoatului de etil. 407 (din inghetata). Alte E-uri sunt coloranti cu nume mult mai poetice. de exemplu. 211. mezelurile . altele suspecte si altele de-a dreptul periculoase. care da limpezime. In aceeasi categorie face parte si E110.E250. în procesul de pasteurizare sunt folosite substanþe chimice. 214. 217. jeleuri.distruge vitamina B12: E200. 232. Din punct de vedere al aditivelor alimentari. produce orbirea. Toate aceste produse se conservã cu aceleaºi glutamat de sodiu. 251. Datele nu sunt deocamdata complete. Gemuri. . evitaþi bomboanele intens colorate ºi în general tot ce conþine coloranþi. Pe eticheta fiecãrui sortiment de mezel veþi gãsi nenumãraþi aditivi alimentari. . sunt saturate de metabisulfit. grupate. acestea fiind dintre cele mai dãunãtoare. Aditivii E 110 ºi E 123. întrucât chiar alcoolul este un bun conservant. colorandu-le in acel galben de "apus de soare". 363. unde s-a stabilit ca în timp. altele dau gust. Mezeluri: nu mai este nici un secret ca în toate mezelurile de pe piaþa internã. 233. 239.

de floarea-soarelui. sa le incalzeasca la 150'C si sa le adauge hidrogen in prezenta unor catalizatori de nichel. cancerul. ceea ce inseamna sclerozarea acestora.ficatul isi face datoria si transfera o parte din rezervele sale de glucide in sange. Aceasta este mica legenda a margarinei . Fiind un aliment foarte concentrat. sistemul circulator pe ansamblu.Uleiurile obtinute prin presare la rece. au "darul" sa incurce o multime de procese naturale: . in timp. in diferite stadii. scleroza multipla. cu vitamine sintetice.iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange. care o fac sa miroasa a lapte mai tare decat laptele. de diabet. sinuzita si rinita cronica.solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate. care produce dezechilibre in lant: .sistemul imunitar este partial inactivat vreme de cateva ore dupa ingerarea zaharului printr-un lant de procese hormonale prea complexe pentru a fi descris aici.Untul romanesc in general este mai bun decat cele de import. ceea ce duce la diabetul zaharat. ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului. Aceasta duce la o expunere periculoasa si inutila la gripa. astenia. ZAHARUL Este. adica margarina. unde provoaca o stare de hiperglicemie. . Faptul ca aceste probleme apar ceva mai tarziu nu inseamna insa ca nu apar sau ca sunt mai putin grave. ingerarea unei ciocolate sau a altor dulciuri concentrate este un adevarat soc. normalizand tot mai greu glicemia.favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese. degenerescenta osoasa. . Pentru un organism adaptat de milioane de ani sa se hraneasca cu zaharuri complexe din fructe. rinita. secreta mai multa insulina decat normal. mai ales daca consumul regulat de zahar in diferite forme este insotit si de un stres puternic. Inlocuitori naturali ai margarinei . sa zicem o luna. . boli de plamani.a. Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii. susa s. cu rezultate nefaste pentru inima. miere. duc la scaderea colesterolului si curata vasele de sange.zaharul strabate cu usurinta intestinul subtire ajungand in sange. Organismul uman are o mare capacitate de adaptare. Nutritionistii spun ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina si de alimente prajite. . dar are "darul" de a perturba echilibrul hormonal. . mai nou cu aromatizanti artificiali.caria dentara apare la 94% din populatia care consuma produse cu zahar (de sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani. la cancer. asa cum un combustibil cu cifra octanica prea mare uzeaza un motor. . Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism. .pancreasul alertat peste masura. asa incat la cei mai multi dintre noi aceste fenomene sunt suportate o buna perioada de timp. pentru a verifica in practica efectul miraculos al renuntarii la otrava alba. la zahar. cereale si legume. . anemia. inainte de descoperirea zaharului). . Iata care sunt principalele tulburari cu care se confrunta consumatorii de zahar: . precum si aparitia celulitei. O echipa de cercetatori americani a avut atunci ideea sa ia diverse uleiuri vegetale. masline. asa cum se credea acum zece ani. . Cauza nu este.lipsa de calciu se instaleaza si ea cu timpul. impiedicand activitatea acestora. cum "alinta" naturistii occidentali zaharul. . Iata de ce va propunem ca in aceasta vara sa renuntati doar pentru o perioada. .MARGARINA Margarina a aparut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. greu de transformat de organism in energie. asa incat in scurt timp se instaleaza o stare de hipoglicemie. ca sa se intareasca. el uzeaza pur si simplu anumite organe. infectii urinare si intestinale. A fost obtinut un produs alb asemanator cu untul ca si consistenta si cu. sinuzita etc. Din fericire. fara indoiala.aceasta va determina o stare de excitare fizica si nervoasa. tulburarile hormonale se agraveaza ca o consecinta a consumului de zahar si se retrag ca prin farmec o data ce am renuntat la el.un amestec de grasimi asemanatoare cu cele din alimentele prajite mult timp. plasticul ca structura moleculara. fie ea clasica ori naturista. epuizand in acelasi timp sistemul nervos. ceea ce are ca rezultat scaderea zaharului din sange sub medie. margarina are suficienti substituenti naturali. In Romania se estimeaza ca peste sase sute de mii de oameni sufera.obezitatea se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. .o serie de alte boli cum ar fi: reumatismul.. care nu numai ca o inlocuiesc cu succes. ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos.. creier. cu toate consecintele sale cumplite: de la orbire la tulburari circulatorii majore ori boli cardiace fatale. dar si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste. deoarece este mult mai putin procesat si denaturat. abia intr-un tarziu aparand problemele de sanatate.pancreasul suprasolicitat se deregleaza pur si simplu. cand untul se gasea tot mai greu. Aceste alternante deregleaza intreg metabolismul si.sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar. obosesc si uzeaza organismul (mai ales pancreasul). arahide. Acest lucru se produce desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat se crede. margarina s-a "imbogatit" cu coloranti. la intoxicatii. Din al Doilea Razboi Mondial pana acum. faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti. unul dintre alimentele cele mai studiate si mai contestate de medicina.

periculos. colorant rosu natural de origine animala (se obtine dintr-o specie de insecta).consumate ca atare sau sub forma de salata. foarte cancerigen.colorant artificial . Se foloseste in bauturile spirtoase si in prajituri. E-142. E-124 .tijele si frunzele proaspete de papadie .albastru. E-312.rosu ponceau. poate provoca tulburari gastrice. precum si a perceptiilor olfactive. galben artificial. E-214. Cele mai cunoscute si la indemana antidoturi de acest fel sunt: . ducand la normalizarea glicemiei. de la produse de patiserie pina la bauturi racoritoare si spirtoase. ci si un produs viu. E-212. "Bomba E-urilor loveste din nou Ultima lista a E-urilor a fost publicata recent in revista franceza "Villejuif". foarte bogate in zaharuri (aproape 80% din masa lor). E-215. a adaugat prof. E-230. E-120. E-210. smochinele. poate provoca alergii.colorant artificial . Iarna. caisele deshidratate etc.tartrazina.foarte cancerigen. de afin. fructele consumate ca atare sunt o adevarata relaxare pentru organism.acidul carminic. care este nu doar un amestec foarte complex de zaharuri naturale. E-120 . E-250. E-uri cancerigene: E-123. curmalele. E-251. .se ia o lingurita pulbere de planta uscata de patru ori pe zi. Se gaseste mai ales in bauturi spirtoase E-123 .colorant rosu artificial . Gheorghe Mencinicopschi. colorant.frunzele de dud. directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Se foloseste la bauturi E-153 . E-213. de nuc . dar sunt mult mai usor de suportat de organism fata de zaharul alb. E-330 E-uri periculoase: E-102. in UE se fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi alimentari. Antidoturi naturale pentru zahar Exista anumite plante care au darul de a corecta intr-o buna masura efectele nefaste ale consumului de zahar si de alimente indulcite cu zahar. cu putina apa. E-131 . E-232.Inlocuitorii naturali ai zaharului Cel mai potrivit inlocuitor natural al zaharului este mierea de albine. E-223. E-450 E-102 .amarant . un inlocuitor si mai bunt sunt fructele proaspete. periculos. care acum se gasesc din abundenta. Se foloseste in bauturi. E-233. Prof. la rafinarea gustului.colorant artificial .verde . E-124. E-226.carbunele vegetal. poate provoca alergii. E-216. In SUA a fost interzis. "In prezent. Ele sunt foarte dulci. E-221. periculos. E-142 .foarte cancerigen.afinele proaspete si sucul de afine. E-131. E-217. la reglarea functiilor pancreasului. Se gaseste intr-o gama larga de alimente. E-220. ne-a declarat ca in tarile Uniunii Europene este in plina desfasurare evaluarea unor substante care ar putea indeplini functia de aditiv alimentar. scopul fiind siguranta alimentara a consumatorului". la doua ore dupa masa. care contine substante special facute sa ajute organismul sa asimileze fara probleme acest aliment. Unele dintre ele sint cancerigene. In perioada de vara. Mencinicopschi.E-224. E-252. E-407. Sucurile. E-153. E-311. salatele de fructe. fructele uscate: stafidele. sunt un excelent inlocuitor al zaharului. Doua dintre E-urile de pe lista au fost interzise in tarile UE. E-211. In aceasta figureaza E-uri care s-au dovedit a avea un grad de nocivitate mai mare decit cel estimat initial. . . Se gaseste in bauturi spirtoase. iar altele doar periculoase pentru sanatate. E-222.

"Iar natura a fost mai mult decat generoasa. Aceasta are ca efect cresterea ratei metabolismului bazal. adica cea naturala.conservanti artificiali. Este dovedit ca scade riscul aparitiei cancerului de prostata si chiar al cancerului de san". alaturi de betacarotenul numit E 160 nu pericliteaza sanatatea. se genereaza in cantitate si mai mare". sanatos. echivalentul vitaminei B12. Firesc. adica accelereaza arderea grasimilor".conservanti cancerigeni. iar E 322 inseamna lecitina si se gaseste in ciocolata. "Un colorant bun. De asemenea. Iar nutritionistii recomanda mancarea de la bunica de acasa. 214. E-220. muraturi. "Licopenul e un antioxidant puternic. Se gasesc in toate produsele. aditivii buni sunt si mult mai scumpi pe piata alimentara si acesta e motivul pentru care nu sunt folositi frecvent. cancerigen. obtinut din tomate. E-233 . Din aceasta grupa fac parte coloranti de la roz la albastru inchis. E 101. Mai exista insa o alta categorie de aditivi buni. directorul Institutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti. dr. Vitaminele sunt aditivi alimentari buni Vitamina E sau E 306 are un rol important in preventia bolilor cardiovasculare. "Legea nu obliga producatorii sa specifice daca e vorba de varianta naturala sau de sinteza acestor E-uri".conservant artificial. Atentie insa! Pentru acesti aditivi exista atat varianta naturala. Si rosul din ardei e un colorant bun. Si E-urile 163 sunt considerate sigure.239 . dr. Primul loc pe lista E-urilor bune il ocupa licopenul. explica prof. E . Mai mult. explica prof. Citeste eticheta! . in vinurile albe si chiar in fructele uscate. 226 . 216. interzis in UE. Licopenul se obtine din fierberea rosiilor. Gh. are un rol important in metabolismul glucidelor. varianta de sinteza e tot un produs chimic care nu are de-a face cu ceea ce se gaseste in natura. Un alt aditiv de culoare rosie care nu prezinta efecte negative este E 162 sau rosul din sfecla. 222. sanatos care contine o substanta indicata in curele de slabire. 224. 223. licopenul in loc sa se distruga.conservant artificial. Recent au fost trecute in UE de la aditivi la pesticide si interzise. Il gasiti in produse sub denumirea comerciala de E 160. spune directorul Institutului de Cercetari Alimentare. 213. 212. Se gasesc intr-o gama extrem de larga de alimente. Iar in prezent nu exista nici macar semne ca in viitorul apropiat producatorii vor fi obligati sa specifice pe eticheta provenienta acestor substante. pentru ca.conservant artificial. Au dreptate. cat si cea de sinteza. E 140 are un efect dezinfectant. este folosit in unele cosmetice. continua profesorul. Gheorghe Mencinicopschi. E 306 e dovedit a avea actiune antioxidanta foarte puternica si astfel devine eficient in prevenirea si tratarea arterosclerozei. in functie de fructele si legumele din care se extrag. E 100 este hepatoprotector care favorizeaza secretia biliara si se gaseste cu preponderenta in amestecul cunoscut sub numele de curry. periculosi. de la conserve. 215. grasimilor si proteinelor. prin fierbere. E-230 . 211. pina la biscuiti. Si vitamina C sau E 300. De asemenea.E-210. dulceturi. 217 ." Orice medic pediatru insista ca parintii sa ii prepare acasa copilului toate mesele. Cu acest conservant sint tratate fructele. care nu prea are varianta de sinteza si care poate fi gasit de multe ori in iaurturi. Mencinicopschi. un colorant rosu-galben. dar cu toate acestea exista si asa-numitele E-uri bune pe care puteti sa le ingerati fara efecte secundare negative. iar consumatorii nu le pot deosebi. 221.

mai ales la persoanele care sufera de astm. aspartam (E 951) indulcitor artificial folosit la bauturi racoritoare. oboseala. colorantii si aromele creeaza iluzia unui aliment natural si proaspat). nu inseala consumatorul. Unii cercetatori il considera cancerigen.Iata care este recomandarea pe care o fac toti specialistii in nutritie. nu reprezinta un risc pentru sanatatea consumatorului”. Va prezentam un extras din celebra carte Dictatura pseudo-stiintei. benzoat de sodiu (E 211) conservant folosit si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba. insomnie. inseala consumatorul (potentatorii de gust si aroma dau impresia ca alimentul este mai concentrat. iritabilitate. ghideaza-te dupa un principiu simplu: cu cat mai putine substante componente. tahicardie. aditivii: • • • nu sunt intotdeauna necesari din punct de vedere tehnologic. emulsifiant extras dintr-o alga marina. agraveaza astmul si poate provoca urticarie. E 319) derivat petrolier care poate provoca greata. soia). Aditivii alimentari pot fi autorizati doar daca: • • • sunt necesari din punct de vedere tehnologic pentru productie. produce durere de cap. reprezinta un risc real pentru sanatatea consumatorului. borsul. voma. ameteala. palpitatii. . oua. Dar si aici sunt nuante.[1] In realitate. pierdere a memoriei. scrisa de biomatematicianul Ioan Vladuca. Asa ca cel mai bun sfat ar fi: evita alimentele care au printre ingrediente substante pe care nu le cunosti. Legislatia Uniunii Europene prevede ca pot fi folositi doar acei aditivi care sunt autorizati. Spre exemplu. tulburari de comportament. spasme musculare. Poate produce reactii alergice. cu atat mai bine. greata. Multe produse alimentare contin urmatorii aditivi: • • • • • • • • acesulfam potasiu (E 950) indulcitor artificial care afecteaza glanda tiroida. butilhidroquinona tertiara (TBHQ. bisulfit de potasiu (E 228) conservant care produce crize de astm si tulburari intestinale. delir. acid fosforic (E 338) acidifiant folosit la bauturi racoritoare. Produce tulburari digestive. astfel apar bolile autoimune. anxietate. E-urile bune: • • • • • • vitamina E naturala E 306. intr-un aliment foarte simplu. benzoat de potasiu (E 212) conservant care poate produce crize de astm si tulburari neurologice. vitamina C naturala – acidul scorbic – E 300 antioxidant puternic clorofila E 140 – colorant natural lecitina E 322 – antioxidant natural pectina E 440 – gelifiant natural caragenon natural E 407. Consumul indelungat de produse cu aditivi artificiali produce dezorientarea sistemului imunitar care ajunge sa produca anticorpi impotriva propriului organism. poti sa gasesti acid citric (tot un E) care nu e obtinut prin fermentarea naturala care sta la baza acestui lichid. Daca nu ai informatii suficiente despre posibilele efecte ale aditivilor. peste. antioxidant puternic (prezent în ficat. la fel ca si pentru Norvegia si Islanda. Sistemul oficial prezinta aditivii alimentari ca fiind substante chimice inofensive: „Aditivii alimentari sunt autorizati de Uniunea Europeana pentru toate statele membre. azorubina (E 122) colorant rosu obtinut din gudron.

sulfit acid de calciu (E 227) utilizat pentru a pastra aspectul proaspat al unor fructe si legume. reactii alergice. dureri de cap. ribonucleotide de sodiu (E 635) potentator de aroma folosit la placinte si la cartofii prajiti. pestelui. modificari ale ritmului cardiac. degradari cromozomiale. zaharina (E 954) indulcitor obtinut din toluen. Experientele efectuate pe animale au aratat ca E 621 duce la distrugerea neuronilor din creier. Poate provoca rinita. eritrozina (E 127) colorant rosu cancerigen. mustarului. hipertensiune arteriala. voma. Poate provoca migrene si eruptii cutanate la lucratorii din brutarii. Provoaca modificari hematologice. Poate produce eruptii cutanate. iritatie gastrica si cutanata. Riscul apare daca se consuma coaja fructului. hiperactivitate. Produc ameteli si dureri de cap. tartrazina (E102) colorant galben utilizat in industria textila. congestie nazala. astm. slabiciune. Se foloseste la colorarea cojii unor citrice. dureri abdominale. glutamat monosodic (E 621) potentator de aroma folosit la condimente si la praf de supa. tumori renale. metabisulfit de potasiu (E 224) si metabisulfit de sodiu (E 223) conservanti care provoaca tulburari intestinale si crize de astm. greata. Nu trece prin coaja. varsaturi. supelor. respiratie dificila. distrugeri cromozomiale. citrus red 2 (E 121) colorant cancerigen. este cancerigen. provoaca iritatia mucoaselor. galat de dodecil (E312) utilizat pentru prevenirea rancezirii grasimilor. Experientele pe animale au dovedit ca este cancerigen . Produce greata. lapte praf si faina. sosuri. silicat de aluminiu si potasiu (E 555) folosit in sare. urticarie. voma. Sunt substante greu metabolizate de persoanele cu insuficienta renala. Poate provoca hiperactivitate si eruptii cutanate. Reactia este in functie de doza si cumulativa. tulburari nervoase. reactii alergice. glutamat monopotasic (E 622) potentator de aroma care poate produce greata. sunset yellow (E 110) colorant galben care produce rinita. propionat de calciu (E 282) folosit in produsele fainoase ca inhibitor al ciupercilor. margarina. nitrit de potasiu (E 249) si nitrit de sodiu (E 250) conservanti si fixativi de culoare. tumori tiroidiene. Sunt cancerigeni. Poate provoca reactii alergice severe. crize de astm. guma guar (E 412) agent de ingrosare folosit la sucuri si inghetate. senzatie de arsura in ceafa si antebrate. bauturilor. ciclamat (E 952) indulcitor care poate produce migrene. Aluminiul este asociat cu dementa Alzheimer si cu tulburarile placentare din timpul sarcinii. Se foloseste pentru colorarea dulciurilor.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • carmin (E 120) colorant rosu obtinut din insecte. Produce greata. balonari si crampe. Se foloseste la uleiuri. crampe abdominale. guma arabica (E 414) agent de ingrosare folosit la sucuri. indigotina (E 132) colorant albastru care poate produce greata.

Modul în care aditivul E 621 acţionează la nivelul organismului este foarte periculos. la dereglări hormonale. În multe zone din România nitraţii sunt prezenţi şi în apa de băut şi pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii. acest aditiv alimentar nu acţionează numai la nivelul gustului.E 514 . ale tubului digestiv. dr. tulburările hepatice. mai ales de copii. la apariţia bolilor pulmonare. cancerul şi creşterea nivelului de colesterol Majoritatea produselor alimentare din magazine au în compoziţie E-uri. pastelor bolognese sau carbonara.galben portocaliu. . • Aspartamul . deoarece acesta oferă alimentelor un gust aparte.E 104 este des întâlnit în sucuri de grapefruit roşu. vărsături. tulburările hepato-biliare. aceştia precizează denumirea ştiinţifică a aditivului. subliniază specialistul în nutriţie. avertizează Mencinicopschi. "Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene.tartrazină şi E 110 .E 327 prezintă printre efecte adverse stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală. apetisantă. brânzeturi şi lactate aromate. acest aditiv alimentar provoacă dureri de cap. • Dioxidul de sulf . lactatul de calciu . Astfel. atrag atenţia specialiştii în nutriţie. Potrivit medicului Mencinicopschi. deoarece ne pun sănătatea ficatului şi a rinichilor în pericol. odată ce este ingerat. Acest E este nelipsit din preparatele de tip fast-food. Acest colorant se mai găseşte şi în prăjituri. a realizat pentru gândul o listă a celor mai periculoşi aditivi alimentari pe care îi întâlnim în produsele pe care le mâncăm zi de zi. Deşi are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă. Acesta nu trebuie consumat abuziv. • Glutamatul de sodiu . hotdogul şi al shaormei. deserturi instant. produsele zaharoase sau băuturi răcoritoare. dureri de cap şi senzaţii de greaţă. peşte afumat. directorul Institutului de Cercetări Alimentare. deoarece consumul excesiv poate duce la apariţia senzaţiei de greaţă.acela al echilibrului dintre saţietate şi foame. ci şi al creierului uman. univ. "Pentru că legislaţia din România permite producătorilor să nu mai scrie pe etichetă E nu ştiu de care. apreciază specialiştii în nutriţie. dar vital pentru fiinţa umană . însă poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli canceroase. Rolul glutamatului este acela de a da creierului impresia că acel aliment este foarte gustos. Dacă unele dintre acestea sunt considerate inofensive. Creşterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex. E250 şi E251. trebuie consumat cu moderaţie. deoarece este responsabil de apariţia ADHD -ului.E 924 . • Galben de chinolină . majoritatea sunt nocive pentru sănătate dacă sunt consumate pe perioade mari de timp. Acesta trebuie consumat cu moderaţie. ambii aditivi fiind coloranţi artificiali care nu trebuie consumaţi frecvent.afectează vezica biliară.E 220 este întâlnit în bere şi vin. Prof. tulburări nervoase şi la creşterea nivelului de colesterol. În cazul sugarilor. cereale glazurate.des întâlnit în produsele de panificaţie. • Nitritul şi nitratul de sodiu. Gheorghe Mencinicopschi. pizzei. acest aditiv este toxic. împiedică dezvoltarea bacilului botulinic şi dau mezelurilor o culoare rozalie.Printre pericolele care pândesc organismul din cauza E-urilor se numără alergiile. sosuri. putem suferi de ameţeli. Şi persoanele astmatice trebuie să evite galbenul de chinolină . bolile intestinale şi ale ficatului. Nelipsit din guma de mestecat.E 476 este des întâlnit în dulciurile pe bază de cacao sau ciocolată. • Sulfatul de sodiu . infecţii intestinale şi urinare. icre de peşte. • Sucurile acidulate conţin E 102 . apariţia senzaţiei de ameţeală şi afecţiuni intestinale.Iar dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat. diaree sau la apariţia diverselor dureri. deoarece duce la apariţia alergiilor. • Poliricinoleat de pologlicerol .E 951 este un îndulcitor tot mai des folosit în industria alimentară. aspartamul duce la scăderea imunităţii. • Bromatul de potasiu . iar omul devine confuz". dereglările hormonale.E 621 este aditivul alimentar responsabil de gustul irezistibil al hamburgerilor.

lichioruri. "Deşi unii aditivi buni sunt extraşi din surse naturale. afirmă prof. bomboane şi produse de cofetărie. Gheorghe Mencinicopschi. Acest aditiv potenţează şi menţine culoarea roşie a cărnii conservate şi. dr. menţinând gustul şi culoarea acestora. uleiul vegetal sunt câteva dintre sursele naturale foarte bogate în vitamina E. Aceste Euri "bune" sunt substanţe naturale extrase din fructe sau legume şi se găsesc în alimente sub formă de vitamine. Gheorghe Mencinicopschi. mai spune Mencinicopschi. prăjituri.urmările sunt tragice. E 306 este vitamina E. acesta este tot un colorant natural. E 300. cel mai bine ar fi ca substanţele respective să le luăm direct din produsul din care sunt extrase şi nu din alimentele care le conţin". subliniază prof. coloranţi. pentru că aceştia blochează hemoglobina şi copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară". E100 . susţine prof. snacksuri. cunoscuta vitamina C sau acidul ascorbic. carnea. E 162. Doar 20 de aditivi alimentari. directorul Institutului de Cercetări Alimentare. care se extrage . "Din cei peste 315 aditivi alimentari utilizaţi în prezent. Mencinicopschi. sunt siguri E160. . "Acesta este unul dintre aditivii consideraţi siguri şi el poate reduce riscul de apariţie a cancerului".aşa cum îi spune şi numele . univ. laptele.din sfecla roşie. Sub numele de E 300 se ascunde. Un alt aditiv alimentar considerat sigur de către experţi este E 162. Substanţa se găseşte în produse precum sucuri. din 315. de asemenea. lecitină. împiedică oxidarea alimentelor. un caroten natural obţinut din tomate. un aditiv considerat inofensiv pentru organism.sunt numai câţiva dintre aditivii alimentari consideraţi siguri sau inofensivi. mai puţin de 20 sunt E-uri «bune»". E 160 sau licopenul este un colorant roşu-galben. dr. Cunoscut ca şi "roşu de sfeclă". Ouăle. în unele alimente.

De aceea. E 120.manitolul E 440 . E 173. soia E 322 . E-uri de speriat Suspecte: E 125. budincile. spre exemplu. Pentru copiii pana la 1 an sunt recomandati numai aditivi naturali. De asemenea. Special pentru cei mici. lista aditivilor permisi este restrictionata si admite doar substante cat mai naturale. De ce? Pentru ca micii degustatori sunt greu de convins.Adica in bomboane.pectina. Micutii sunt mai sensibili decat noi.Exista E-uri bune si E-uri rele. Pentru produsele destinate copiilor. mai grav.vitamina C (acidul scorbic). E 124 (colorant alimentar roz.. Iar argumentul cel mai important ramane culoarea. si pe altele le mancam in fiecare zi. E 463. care e intalnita si in ciocolata. antioxidant puternic E 306 . E 232.. E 450. gelifiant natural. este interzis in multe tari civilizate. pot contine acidul acetic (E 260).caragenon. coloranti prezenti mai ales in dulciuri si prafuri de budinca. sunt permise mono si digliceride (E 471) si acidul tartric (E 334). acidul fosforic (E 338). E 338. Din aceeasi categorie fac parte si E 110 si E 102. La produsele pe baza de fructe si cu continut redus de zaghar. sunt permisi citratii (E 333) si fosfatii (E 341). producatorii nu respecta legislatia si-l mai strecoara si in alte alimente. dupa intarcare. se poate spune ca nu substantele in sine sunt periculoase. Alimentele pe care i le poti da micutului tau. adultii. E 320. E 340. Aproape toate sucurile contin E 330. E 222. E 200 (suprima vitamina B 12). E 221. E 171. oua. cereale si pesmeti.acidul citric sau sarea de lamaie (produce boli ale aparatului bucal). E 150. E 312 (ataca sistemul nervos). E-uri bune E 101 . cum ar fi acidul lactic (E 270). E 330 .. E 230. E 172. colorant natural E 300 . E 240. carbonatii (E 500). antioxidant prezent in ficat. antioxidant natural E 407 . o substanta considerata responsabila pentru o serie de afectiuni ale cavitatii bucale. pentru sugarii sanatosi. suspectat ca ar produce tumori pe glanda tiroida). E 461. lecitina (E 322). Cu cat intr-un aliment sunt mai multi aditivi. E 477. piata dulciurilor pentru copii este si cea mai bogata in E-uri. jeleuri. este permis in anumite produse si. Noi si copiii nostri. E 224. Copiii.antioxidanti din margarina (cresc colesterolul).riboflavina sau vitamina B2 E 140 . ci cantitatea si numarul lor. Dar cum putem deosebi "prietenii" de "dusmani"? Si in privinta E-urilor.lecitina. Periculoase: E 102 (extrem de nociv). E 339. sucurile. emulsifiant natural extras dintr-o alga marina E 421 . Din pacate. dropsuri mentolate. E 110. E 233 (produc boli de piele). E 341. E 321 . cu atat este mai dubios si nu trebuie oferit copiiilor sub 3 ani.clorofila. cei mai expusi? E 123. E 465. pectinele (E440).vitamina E naturala. Si pe unele. Toxice: E 220. E 241. caragenon (E 407). *Observatii: Lista prezenta nu este completa si poate suferi modificari. peste. E 466 (afecteaza tubul digestiv). E 231. . care se gasesc in biscuiti. jeleurile sunt pline de coloranti nu tocmai nevinovati. E 311. La noi. E 407. E 141.. branzeturi topite si creme de branza.

Posibil cancerigene: E 123. . Comunitatea Europeana si tarile din fosta URSS. E 131. E 215. Sunt interzise sau foarte limitate ca folosite in alimente in SUA. E 142. E 217. E 214. E 213. E 230. E 631. E 211.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful