lista E-urilor bune/rele

Aditivii alimentari sunt substante care n mod normal sunt utilizati ca ingrediente. Sarea, zahrul si otetul sunt substante nelipsite din mncarea noastr. Nu sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. Dar n ultimii 30 de ani, n continutul multor produse alimentare au aprut substante chimice, de sintez, uzitate mai cu seam n industria alimentar. Aceast categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive, care induc multe boli grave. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare, e convins c, cresterea alarmant a incidentei diferitelor forme de cancer e strns legat de avalansa produselor alimentare bogate n E-uri nocive consumate frecvent de romni. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de rspndirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor. "Una e s mnnci un mr si cu totul alt ceva e s bei un compot de mere conservat cu aditivi" semnaleaz prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atentia, totodat, asupra mezelurilor - n special asupra parizerului si crenvurstilor -, buturilor asa-zis rcoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice - mai cu seam supele la plic - sau afumate. Cumprm la grmad n momentul de fat, majoritatea produselor alimentare sunt etichetate. Cele fr etichet, n mod firesc, n-ar trebui comercializate. Productorii au nceput s metioneze pe etichet ce E-uri contine alimentul respectiv. Conservantii, aromele, colorantii de sintez sunt indicate pe ambalaj cu litera E, urmat de un numr din trei sau patru cifre. Dar, din pcate, cumprtorul nc nu stie foarte bine care sunt cei pozitivi si care sunt cei negativi. Si cel mai adesea, cumprm la grmad. Mai grav e c n n Romnia nu exist aparatur performant pentru detectarea tuturor E-urilor. Prof. dr. Mencinicopschi spune c putem lua un produs pe eticheta cruia sunt specificate o serie de E-uri, dar aparatele din dotarea laboratoarelor nu reusesc s le evidentieze. n Romnia, Institutul de Cercetri Alimentare e compatibil, n plan european din punct de vedere al specialistilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia las mult de dorit. De regul, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate n E-uri nocive. Ele zac n stocuri si pentru a scpa de ele, productorii externi le "mping" pe pietele trilor cu putere de cumprare mic, din care face parte si Romnia. Asa se explic de ce cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de sntate public. Prof. dr. Mencinicopschi e de prere c e foarte necesar o legislatie care s-i protejeze pe productorii autohtoni. Pentru c ei sunt scosi de pe piat de concurent. Productorul extern vinde la noi cu 40.000 de lei kilogramul un salam plin de E-uri rele si, astfel, l falimenteaz pe productorul romn care aduce pe piat un salam la 300.000 de lei kilogramul, ce-i drept mult mai sntos pentru cumprtor. Desi prof. dr. Mencinicopschi a subliniat ct de necesar e o "lege cadru a alimentului" - asa cum e n lumea civilizat, totusi legislatia noastr schioapt. Dieta personalizat Dup ce i asculti pe specialisti ai impresia c vor s bage frica n noi si c cel mai bun lucru e s mori de foame. Nu-i chiar asa. Ei vor s ne avertizeze c suntem bombardati de alimente toxice. Prof. dr. Constantin Ionescu-Trgoviste, directorul Institutului de Boli de Nutritie, e adeptul dietei personalizate, n functie de vrst, stare de sntate, profesie si alti factori specifici fiecrui om n parte. La prima vedere o asemenea diet pare costisitoare. Prof. dr. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Boli Endocrinologice, ne contrazice. "Mai ales vara, avem din belsug legume si fructe". Si pentru a nu cdea din picioare s lum aminte si la ce ne recomand prof. dr. Mencinicopschi: carne de pui, de curc, curcan, peste oceanic gras (macrou, hering, ton) crap, caras, pstrv, somon, brnzeturi - mai putin cele "topite" sau "afumate" -, lactate - cu exceptia iaurturilor cu termene de valabilitate peste o lun sau cu arome si coloranti chimici. E-urile considerate de oncologi drept "criminale" Suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477; Periculoase: E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroid); Toxice: E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intestinale); E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466 (afecteaz tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (suprim vitamina B12); E 320, E 321 - antioxidanti din margarin (cresc colesterolul); E311, E 312 (atac sistemul nervos); E 330 -

acidul citric sau sarea de lmie, cel mai periculos adaos cancerigen (produce boli ale aparatului bucal) Cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211, E 213, E 214, E 215, E 217, E230, E 631 - interzisi n SUA, Comunitatea European si trile din fosta URSS. E-urile bune: vitamina E natural E 306, antioxidant puternic (prezent n ficat, ou, peste, soia); vitamina C natural - acidul scorbic - E 300 antioxidant puternic clorofila E 140 - colorant natural lecitina E 322 - antioxidant natural pectina E 440 - gelifiant natural caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o alg marin. Autoarea acestui articol este Magda Marincovici - de la ziarul Jurnalul. Le multumim pe aceasta cale pentru bunavointa! PRODUSE ALIMENTARE TOXICE I CANCERIGENE: "E"-urile Produsele din reetele comercianilor conin zeci de aditivi alimentari (colorani, aromatizani, conservani i stabilizatori) declarai toxici sau cancerigeni de ctre organismele internaionale. Este vorba de substane chimice nocive, care apar pe etichetele sau ambalajele unde sunt enumerate ingredientele produselor, mascate sub codul "E". Inamicii publici nr. 1: E 211, E 142 i E 123, interzii deja n SUA, Uniunea Europeana i fosta URSS. Alimentele cu cele mai multe toxine, pe care trebuie sa le evitai la consum, sunt margarina vegetala, guma de mestecat, uleiul de mutar, mezelurile, buturile rcoritoare i dulceurile. Dictonul dup care "important nu e ce bagi n gura, ci ce scoi pe gura" a czut n desuetudine, odat cu apariia pe piaa produselor alimentare a unei ntregi game de aditivi alimentari, care, cfghipurile, mbuntesc calitatea produselor, dar care n realitate nu sunt altceva dect substane chimice deosebit de toxice, ori cancerigene. Potrivit rapoartelor organizaiilor internaionale, mortalitatea n rndul populaiei globului, cauzata de consumul alimentelor mbogite cu substane artificiale, se afla pe locul al III-lea, dup consumul de droguri i medicamente i dup accidentele de circulaie. Consumul ndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce asupra organismului uman un bombardament asupra organelor interne, care provoac distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge sa produc anticorpi peste msura, folosindu-i mpotriva propriului organism), precum i o serie de tumori maligne i benigne. Conform ultimului raport al Comisiei Naionale de Oncologie, dat publicitii n aceasta sptmna (din "EVENIMENT", Vineri, 11 August 2000), n Romnia cancerul este intr-o cretere alarmant i se estimeaz ca aceasta afeciune va deveni n scurt timp "boala mileniului III", mpotriva creia nu exista nc premizele ca se va descoperi un antidot. Deocamdat se bnuiete doar ca motivele care-l provoac sunt poluarea, chimicalele din alimente i stress-ul. Interveniile chirurgicale, folosite astzi intens pentru nlturarea celulelor canceroase nu fac altceva dect sa mutileze organismul. Chiar i aa, acestea au mici sorti de izbnda n lupta cu cancerul. nc de la nceputul materialului de fa, atragem atenia ca nu cerem interzicerea produselor "contaminate" aflate pe pia, ci vrem doar sa-i avizam pe consumatori asupra riscului la care se expun cumprnd produse fr a se informa asupra procesului de fabricaie. Lista "E"-urilor nocive "E"-urile, cum au fost codificate pe plan internaional substanele chimice introduse n alimente, au fost astfel botezate, tocmai pentru a se ascunde cumprtorilor denumirea substanelor obinute artificial. Sub motivaia "tehnic" de a se folosi o denumire care s nu fie dependent de multitudinea limbilor de circulaie internaional, motivul real a fost acela de a nu speria consumatorul, de a nu-l ndeprta de rafturilor magazinelor care expun produse cu ambalaje atractive, dar foarte nocive datorit conservanilor. Astfel a aprut acest inofensiv cod "E". Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf - Germania, despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de compui toxici sau cancerigeni. Aproape toi aceti compui pun intr-un real pericol organismul. Prezentam n continuare, lista "E"-urilor considerate de specialitii oncologi drept criminale. Adaosuri suspecte E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477 Adaosuri periculoase E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroida), E 621 Adaosuri toxice produc boli intestinale: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224, afecteaz tubul digestiv: E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466 produc boli de piele:

E 230, E 231, E 232, E 233 suprima din organism vitamina B12: E 200 cresc colesterolul: E 320, E 321 (antioxidani din margarina) ataca sistemul nervos: E 311, E 312 produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lmie - cel mai periculos adaos cancerigen) Adaosuri cancerigene E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nociv), E 213, E 214, E 215, E 216, E 217, E 230, E 631 (glutamatul de sodiu), E 239 Not: aditivii cancerigeni au fost deja interzii n SUA, Comunitatea Europeana i fostele state ale URSS. Ce alimente trebuie sa evitai s consumai n exces Conform studiilor de specialitate, se recomanda consumatorilor sa evite produsele care conin aditivii mai sus menionai i care sunt prezeni, cu preponderen, n anumite alimente pe care le folosim, cu ignoran, zi de zi. Precizam nc o data, ca folosirea ntmpltoare a produselor pe care le vom enumera nu afecteaz organismul. Numai consumul ndelungat produce efectele amintite. Margarina: produs aprut n Al Doilea Rzboi Mondial, n urma raionalizrii untului. Cercettorii americani au descoperit, accidental, ca daca se nclzete la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, n prezena hidrogenului i folosind catalizatori de nichel, se obine un produs alb, asemntor untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat "margarina", dup numele soiei (Margot) a unuia dintre savani. Din acel moment i pana n prezent, margarina a fost mbogit cu tot soiul de colorani, aromatizani i vitamine sintetice, devenind unul dintre cele mai toxice produse alimentare inventate vreodat. Mirosul de lapte, al margarinei, e obinut pe cale chimica. Grsimile vegetale din margarina devin, dup fierbere, aproape imposibil de transformat n energie de ctre organism, de aceea consumatorii nrii de margarin sunt persoane care par lipsite de vlaga. Iat algoritmul prin care margarina destabilizeaz organismul: grsimile sintetice nu pot fi "arse" de organism, ele acoper membrana celulelor sistemului imunitar, paralizndu-l prin depozitarea n esuturi. Iau locul substanelor naturale ce au rolul de a curata pereii vaselor de snge, conducnd la sclerozarea lor, evident, cu rezultate dezastruoase pentru inima, creier i sistemul circulator. De asemenea, obosesc excesiv ficatul, favoriznd hepatita. Supele concentrate: conin n exces glutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialiti dintre cele mai cancerigene substane. Supele se obin prin deshidratarea supelor i ciorbelor, preparate normal, n cantiti industriale, pana rezulta un praf, care este ulterior amestecat cu chimicale (colorani, aromatizani, conservani i glutamat de sodiu), dup care se ambaleaz n vid, sau sub forma de cubulee. Nu va lsai nelai de reclamele de tip "ca la mama acas" sau de ambalajele atrgtoare. Gustul va poate nela, cci unele chimicale dau arome mai intense dect cele naturale. Dar, vorba aceea, "afara-i vopsit gardul, nuntru-i leopardul". Glutamatul de sodiu (o neurotoxin) provoac migrene insuportabile, care nu pot fi tratate cu medicamente. Glutamatul se vinde productorilor sub forma de cristale albe, fr gust, i se combina ntotdeauna cu ali aditivi chimici, aromatizani. Glutamatul se folosete i pentru conservarea laptelui, brnzeturilor, mezelurilor i ciupercilor. Organizaii de profil din UE duc o intensa campanie de interzicere a glutamatului de sodiu. US Food & Drug Administration a informat opinia publica din USA ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzhelmer. Injeciile cu glutamat, efectuate pe animale, n laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cinilor i maimuelor. Zahrul: este unul dintre alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaz organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate de energie ce nu o pot suporta. Astfel, el trece imediat n snge - prin intestinul subire - provoac hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produc n exces insulina, organismul fiind dereglat, iar efectul fizic fiind invers celui ateptat, n sensul ca omul devine obosit sau agitat din pricina luptelor din interiorul organismului. Consumul n exces de zahar expune la grip, boli de plmni, infecii urinare i intestinale. Evident, ne referim la zaharul obinut din sfecla sau trestia de zahar. Culmea este ca productorii au inventat i substitueni ai zahrului, dintre care cel mai nociv este aspartamul (E 950 i E 951), care provoac peste 70 de tipuri de boli mortale. Pentru a evita efectele nocive ale zaharului, specialitii recomanda consumul de fructe i miere, pe care organismul le asimileaz fr probleme. Guma de mestecat: este aproape de neneles cum fabricanii de gum de mestecat, destinat n special copiilor, gsesc necesar s introduc n ingrediente nu mai puin de apte - opt tipuri de substane chimice, multe fiind pe lista celor suspecte sau nocive. Intr-o pastilu de gum, ct unghia, gsim: E 171, E 320, E330, E 420, E421, E422, E 950, E 951, E 967 i alte asemenea chimicale. Mestecnd regulat guma, v expunei urmtoarelor afeciuni: colesterol (E320), boli ale aparatului bucal (E 330) i cancer (E 950 i E 951). Buturi: chiar dac productorii se lauda, care mai de care, ca produsul lor este natural, n realitate,

buturile lor rcoritoare mustesc de aditivi nocivi, cel mai folosit fiind acidul citric (E 330) sau sarea de lmie. Aditivii E 110 i E 123, precum i nlocuitorii de zahr mai sus amintii produc efectele amintite. Evitai s bei buturile cu arome de citrice, acestea fiind dintre cele mai duntoare. Coloranii folosii, E 102 i E110, sunt declarai periculoi. Buturile alcoolice, cum ar fi berea i vinul, sunt saturate de metabisulfit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, n procesul de pasteurizare sunt folosite substane chimice, care provoac migrene. Din punct de vedere al aditivelor alimentari, triile (vodca, whisky etc.) nu prezint pericol, ntruct chiar alcoolul este un bun conservant, dar ferii-v de lichioruri, n care se adaug colorani: E 102, E 110 etc. Gemuri, dulceuri i alte dulciuri: nici aici nu va lsai nelai de pretenia unora dintre productori, care aplica eticheta "produs natural". Minciuna e dovedita chiar de eticheta unde, la ingrediente, apare menionat "acid citric", nelipsit din nici un borcan de gem sau dulcea. De asemenea, evitai bomboanele intens colorate i n general tot ce conine colorani. Mezeluri: nu mai este nici un secret ca n toate mezelurile de pe piaa intern, circa 40% din compoziie este constituita din produi obinui artificial. Pe eticheta fiecrui sortiment de mezel vei gsi nenumrai aditivi alimentari, nocivi, inclui pe lista de mai sus. Grsimile cu care sunt "mbogite" mezelurile sunt obinute prin aceleai metode ca margarina. Toate aceste produse se conserv cu aceleai glutamat de sodiu. Totodat se adaug i alte substane suspecte: nitrai i nitrii. De ce nu se mai prepara mezelurile, dup reetele tradiionale, de cas? Pentru c se urmrete ctigul, prin mrirea cantitii cu tot soiul de chimicale. Mutarul: fabricat n general prin amestecarea boabelor de mutar cu uleiul de mutar. Dac boabele nu prezint pericol, uleiul de mutar este devastator, el fiind deja interzis n Canada, unde s-a stabilit ca n timp, produce orbirea. n India, tara mirodeniilor, uleiul de mutar este folosit de vraci ca medicament, fiind numeroase cazurile n care persoane tratate cu acest ulei au murit. Cu ceva timp in urma, sucurile contineau benzoat de sodiu (conservant cu actiune cancerigena), produsele de tip Vegeta - glutamati (conservanti alimentari foarte toxici), mezelurile - nitriti (coloranti care produc cancer la ficat) si tot felul de substante care nelinisteau cumparatorul. Acum, este mult mai "bine": sucurile contin E211, condimentele sintetice - E621 si E 622, mezelurile - E250. Probabil ati ghicit: este vorba de aceleasi substante, dar deghizate sub un nume mult mai domestic. Omul civilizat poate consuma peste o suta de asemenea E-uri in decurs de o luna, fara sa-si mai faca probleme. Unele E-uri coloreaza, altele conserva, altele dau gust, stabilizeaza aroma, afaneaza mancarea, altele ii dau volum si consistenta. Unele E-uri sunt substante ale caror nume iti dau fiori. Asa ar fi, de exemplu, E 215, care este de fapt sarea de sodiu a propil parahidroxibenzoatului de etil. Alte E-uri sunt coloranti cu nume mult mai poetice, de exemplu E110, cunoscut sub denumirea de "sunset yellow", adica galbenul de la apus de soare. Avand la dispozitie o paleta de 20 de E-uri care coloreaza, unui suc i se poate da orice culoare imaginabila. Cu cele 30 de E-uri care conserva se pot realiza sutele de produse pe care le gasesti expuse in soare, prin chioscurile alimentare. Unele E-uri sunt pasnice, altele suspecte si altele de-a dreptul periculoase. De curand, Directia de Sanatate a pus in circulatie o lista de asemenea E-uri nefaste, pe care v-o punem la dispozitie in continuare. Datele nu sunt deocamdata complete, studiile continua, dar ceea ce urmeaza este probabil cel mai serios semnal de alarma pe care comunitatea medicala internationala l-a dat vreodata cu privire la alimentatia chimizata in general si la acesti aditivi sintetici omniprezenti in produsele de larg consum, in special. Iata, grupate, substantele toxice intalnite frecvent in alimente: - aditivi alimentari care produc cancer: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 239, 330. - aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250, 251, 252. - aditivi alimentari care produc boli de piele: E230, 231, 232, 233. - aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311, 312 - aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.): E338, 339, 340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407 (din inghetata). - distruge vitamina B12: E200. "Topul" celor mai periculosi aditivi: E123 - este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca), colorandu-le in acel galben de "apus de soare", de care vorbeam ceva mai sus. E330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert. E102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are actiune cancerigena si el. Aceasta lista este extrasa din raportul Oficiului Consumatorilor din Piata Comuna Europeana si a fost intocmita la inceputul anului 2000. Folositi aceste liste atunci cand faceti cumparaturi si evitati alimentele care contin aditivi alimentari periculosi. Persoanele care deja sufera de anumite afectiuni, cum ar fi cele vasculare, dermatologice etc. vor evita in mod special sa consume orice aliment ce contine aditivi care agraveaza afectiunea de care sufera.

MARGARINA Margarina a aparut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand untul se gasea tot mai greu. O echipa de cercetatori americani a avut atunci ideea sa ia diverse uleiuri vegetale, sa le incalzeasca la 150'C si sa le adauge hidrogen in prezenta unor catalizatori de nichel, ca sa se intareasca. A fost obtinut un produs alb asemanator cu untul ca si consistenta si cu... plasticul ca structura moleculara, adica margarina. Din al Doilea Razboi Mondial pana acum, margarina s-a "imbogatit" cu coloranti, cu vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanti artificiali, care o fac sa miroasa a lapte mai tare decat laptele. Aceasta este mica legenda a margarinei - un amestec de grasimi asemanatoare cu cele din alimentele prajite mult timp, greu de transformat de organism in energie. Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism, au "darul" sa incurce o multime de procese naturale: - sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar, impiedicand activitatea acestora. Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la cancer. Nutritionistii spun ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina si de alimente prajite. - iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange, ceea ce inseamna sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator pe ansamblu. - favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, precum si aparitia celulitei. - solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate. Din fericire, margarina are suficienti substituenti naturali, care nu numai ca o inlocuiesc cu succes, dar si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste. Inlocuitori naturali ai margarinei - Untul romanesc in general este mai bun decat cele de import, deoarece este mult mai putin procesat si denaturat. - Uleiurile obtinute prin presare la rece, de floarea-soarelui, masline, arahide, susa s.a. duc la scaderea colesterolului si curata vasele de sange. ZAHARUL Este, fara indoiala, unul dintre alimentele cele mai studiate si mai contestate de medicina, fie ea clasica ori naturista. Fiind un aliment foarte concentrat, el uzeaza pur si simplu anumite organe, asa cum un combustibil cu cifra octanica prea mare uzeaza un motor. Pentru un organism adaptat de milioane de ani sa se hraneasca cu zaharuri complexe din fructe, miere, cereale si legume, ingerarea unei ciocolate sau a altor dulciuri concentrate este un adevarat soc, care produce dezechilibre in lant: - zaharul strabate cu usurinta intestinul subtire ajungand in sange, unde provoaca o stare de hiperglicemie; - aceasta va determina o stare de excitare fizica si nervoasa; - pancreasul alertat peste masura, secreta mai multa insulina decat normal, ceea ce are ca rezultat scaderea zaharului din sange sub medie, asa incat in scurt timp se instaleaza o stare de hipoglicemie; - ficatul isi face datoria si transfera o parte din rezervele sale de glucide in sange. Aceste alternante deregleaza intreg metabolismul si, in timp, obosesc si uzeaza organismul (mai ales pancreasul), epuizand in acelasi timp sistemul nervos. Organismul uman are o mare capacitate de adaptare, asa incat la cei mai multi dintre noi aceste fenomene sunt suportate o buna perioada de timp, abia intr-un tarziu aparand problemele de sanatate. Faptul ca aceste probleme apar ceva mai tarziu nu inseamna insa ca nu apar sau ca sunt mai putin grave. Iata care sunt principalele tulburari cu care se confrunta consumatorii de zahar: - pancreasul suprasolicitat se deregleaza pur si simplu, normalizand tot mai greu glicemia, ceea ce duce la diabetul zaharat, cu toate consecintele sale cumplite: de la orbire la tulburari circulatorii majore ori boli cardiace fatale. In Romania se estimeaza ca peste sase sute de mii de oameni sufera, in diferite stadii, de diabet. - sistemul imunitar este partial inactivat vreme de cateva ore dupa ingerarea zaharului printr-un lant de procese hormonale prea complexe pentru a fi descris aici. Aceasta duce la o expunere periculoasa si inutila la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale, rinita, sinuzita etc. - lipsa de calciu se instaleaza si ea cu timpul, mai ales daca consumul regulat de zahar in diferite forme este insotit si de un stres puternic. - caria dentara apare la 94% din populatia care consuma produse cu zahar (de sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului). Cauza nu este, asa cum se credea acum zece ani, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului. - obezitatea se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat se crede, dar are "darul" de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos. - o serie de alte boli cum ar fi: reumatismul, anemia, astenia, degenerescenta osoasa, cancerul, scleroza multipla, sinuzita si rinita cronica, tulburarile hormonale se agraveaza ca o consecinta a consumului de zahar si se retrag ca prin farmec o data ce am renuntat la el. Iata de ce va propunem ca in aceasta vara sa renuntati doar pentru o perioada, sa zicem o luna, la zahar, pentru a verifica in practica efectul miraculos al renuntarii la otrava alba, cum "alinta" naturistii occidentali zaharul.

Inlocuitorii naturali ai zaharului Cel mai potrivit inlocuitor natural al zaharului este mierea de albine, care este nu doar un amestec foarte complex de zaharuri naturale, ci si un produs viu, care contine substante special facute sa ajute organismul sa asimileze fara probleme acest aliment. In perioada de vara, un inlocuitor si mai bunt sunt fructele proaspete, care acum se gasesc din abundenta. Sucurile, salatele de fructe, fructele consumate ca atare sunt o adevarata relaxare pentru organism, ducand la normalizarea glicemiei, la reglarea functiilor pancreasului, la rafinarea gustului, precum si a perceptiilor olfactive. Iarna, fructele uscate: stafidele, smochinele, curmalele, caisele deshidratate etc. sunt un excelent inlocuitor al zaharului. Ele sunt foarte dulci, foarte bogate in zaharuri (aproape 80% din masa lor), dar sunt mult mai usor de suportat de organism fata de zaharul alb. Antidoturi naturale pentru zahar Exista anumite plante care au darul de a corecta intr-o buna masura efectele nefaste ale consumului de zahar si de alimente indulcite cu zahar. Cele mai cunoscute si la indemana antidoturi de acest fel sunt: - tijele si frunzele proaspete de papadie - consumate ca atare sau sub forma de salata. - frunzele de dud, de afin, de nuc - se ia o lingurita pulbere de planta uscata de patru ori pe zi, la doua ore dupa masa, cu putina apa. - afinele proaspete si sucul de afine.

"Bomba E-urilor loveste din nou Ultima lista a E-urilor a fost publicata recent in revista franceza "Villejuif". In aceasta figureaza E-uri care s-au dovedit a avea un grad de nocivitate mai mare decit cel estimat initial. Unele dintre ele sint cancerigene, iar altele doar periculoase pentru sanatate. Doua dintre E-urile de pe lista au fost interzise in tarile UE. Prof. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, ne-a declarat ca in tarile Uniunii Europene este in plina desfasurare evaluarea unor substante care ar putea indeplini functia de aditiv alimentar. "In prezent, in UE se fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi alimentari, scopul fiind siguranta alimentara a consumatorului", a adaugat prof. Mencinicopschi. E-uri cancerigene: E-123, E-131, E-142, E-210, E-211, E-212, E-213, E-214, E-215, E-216, E-217, E-330 E-uri periculoase: E-102, E-120, E-124, E-153, E-220, E-221, E-222, E-223,E-224, E-226, E-230, E-232, E-233, E-250, E-251, E-252, E-311, E-312, E-407, E-450 E-102 - tartrazina, colorant, galben artificial, poate provoca alergii, periculos. Se gaseste intr-o gama larga de alimente, de la produse de patiserie pina la bauturi racoritoare si spirtoase. E-120 - acidul carminic, colorant rosu natural de origine animala (se obtine dintr-o specie de insecta), periculos. Se gaseste mai ales in bauturi spirtoase E-123 - amarant - colorant rosu artificial - foarte cancerigen. Se gaseste in bauturi spirtoase. In SUA a fost interzis. E-124 - colorant artificial - rosu ponceau, periculos, poate provoca alergii. Se foloseste in bauturi. E-131 - colorant artificial - albastru, foarte cancerigen. Se foloseste in bauturile spirtoase si in prajituri. E-142 - colorant artificial - verde - foarte cancerigen. Se foloseste la bauturi E-153 - carbunele vegetal, poate provoca tulburari gastrice.

E-210, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217 - conservanti cancerigeni. Se gasesc intr-o gama extrem de larga de alimente, de la conserve, muraturi, dulceturi, pina la biscuiti. E-220, 221, 222, 223, 224, 226 - conservanti artificiali, periculosi. Se gasesc in toate produsele, in vinurile albe si chiar in fructele uscate. E-230 - conservant artificial. Cu acest conservant sint tratate fructele. Recent au fost trecute in UE de la aditivi la pesticide si interzise. E-233 - conservant artificial, interzis in UE. E - 239 - conservant artificial, cancerigen, este folosit in unele cosmetice."

Orice medic pediatru insista ca parintii sa ii prepare acasa copilului toate mesele. Iar nutritionistii recomanda mancarea de la bunica de acasa, adica cea naturala. Au dreptate, dar cu toate acestea exista si asa-numitele E-uri bune pe care puteti sa le ingerati fara efecte secundare negative. Primul loc pe lista E-urilor bune il ocupa licopenul, un colorant rosu-galben, obtinut din tomate. Il gasiti in produse sub denumirea comerciala de E 160. Licopenul se obtine din fierberea rosiilor. "Iar natura a fost mai mult decat generoasa, pentru ca, prin fierbere, licopenul in loc sa se distruga, se genereaza in cantitate si mai mare", explica prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti. "Licopenul e un antioxidant puternic. Este dovedit ca scade riscul aparitiei cancerului de prostata si chiar al cancerului de san", continua profesorul. Un alt aditiv de culoare rosie care nu prezinta efecte negative este E 162 sau rosul din sfecla. "Un colorant bun, sanatos, care nu prea are varianta de sinteza si care poate fi gasit de multe ori in iaurturi. Si rosul din ardei e un colorant bun, sanatos care contine o substanta indicata in curele de slabire. Aceasta are ca efect cresterea ratei metabolismului bazal, adica accelereaza arderea grasimilor", spune directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Si E-urile 163 sunt considerate sigure. Din aceasta grupa fac parte coloranti de la roz la albastru inchis, in functie de fructele si legumele din care se extrag. Mai exista insa o alta categorie de aditivi buni. Vitaminele sunt aditivi alimentari buni Vitamina E sau E 306 are un rol important in preventia bolilor cardiovasculare. E 306 e dovedit a avea actiune antioxidanta foarte puternica si astfel devine eficient in prevenirea si tratarea arterosclerozei. Si vitamina C sau E 300, alaturi de betacarotenul numit E 160 nu pericliteaza sanatatea. De asemenea, echivalentul vitaminei B12, E 101, are un rol important in metabolismul glucidelor, grasimilor si proteinelor. Mai mult, E 100 este hepatoprotector care favorizeaza secretia biliara si se gaseste cu preponderenta in amestecul cunoscut sub numele de curry. E 140 are un efect dezinfectant, iar E 322 inseamna lecitina si se gaseste in ciocolata. Atentie insa! Pentru acesti aditivi exista atat varianta naturala, cat si cea de sinteza, iar consumatorii nu le pot deosebi. "Legea nu obliga producatorii sa specifice daca e vorba de varianta naturala sau de sinteza acestor E-uri", explica prof. dr. Gh. Mencinicopschi. Iar in prezent nu exista nici macar semne ca in viitorul apropiat producatorii vor fi obligati sa specifice pe eticheta provenienta acestor substante. Firesc, varianta de sinteza e tot un produs chimic care nu are de-a face cu ceea ce se gaseste in natura. De asemenea, aditivii buni sunt si mult mai scumpi pe piata alimentara si acesta e motivul pentru care nu sunt folositi frecvent. Citeste eticheta!

Iata care este recomandarea pe care o fac toti specialistii in nutritie. Daca nu ai informatii suficiente despre posibilele efecte ale aditivilor, ghideaza-te dupa un principiu simplu: cu cat mai putine substante componente, cu atat mai bine. Dar si aici sunt nuante. Spre exemplu, intr-un aliment foarte simplu, borsul, poti sa gasesti acid citric (tot un E) care nu e obtinut prin fermentarea naturala care sta la baza acestui lichid. Asa ca cel mai bun sfat ar fi: evita alimentele care au printre ingrediente substante pe care nu le cunosti.

E-urile bune:

vitamina E naturala E 306, antioxidant puternic (prezent n ficat, oua, peste, soia); vitamina C naturala acidul scorbic E 300 antioxidant puternic clorofila E 140 colorant natural lecitina E 322 antioxidant natural pectina E 440 gelifiant natural caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o alga marina.

Va prezentam un extras din celebra carte Dictatura pseudo-stiintei, scrisa de biomatematicianul Ioan Vladuca. Sistemul oficial prezinta aditivii alimentari ca fiind substante chimice inofensive: Aditivii alimentari sunt autorizati de Uniunea Europeana pentru toate statele membre, la fel ca si pentru Norvegia si Islanda. Legislatia Uniunii Europene prevede ca pot fi folositi doar acei aditivi care sunt autorizati. Aditivii alimentari pot fi autorizati doar daca:

sunt necesari din punct de vedere tehnologic pentru productie; nu inseala consumatorul; nu reprezinta un risc pentru sanatatea consumatorului.[1]

In realitate, aditivii:

nu sunt intotdeauna necesari din punct de vedere tehnologic; inseala consumatorul (potentatorii de gust si aroma dau impresia ca alimentul este mai concentrat; colorantii si aromele creeaza iluzia unui aliment natural si proaspat); reprezinta un risc real pentru sanatatea consumatorului.

Consumul indelungat de produse cu aditivi artificiali produce dezorientarea sistemului imunitar care ajunge sa produca anticorpi impotriva propriului organism; astfel apar bolile autoimune. Multe produse alimentare contin urmatorii aditivi:

acesulfam potasiu (E 950) indulcitor artificial care afecteaza glanda tiroida; acid fosforic (E 338) acidifiant folosit la bauturi racoritoare. Produce tulburari digestive; aspartam (E 951) indulcitor artificial folosit la bauturi racoritoare; produce durere de cap, ameteala, greata, oboseala, iritabilitate, spasme musculare, palpitatii, tahicardie, insomnie, anxietate, pierdere a memoriei, tulburari de comportament; azorubina (E 122) colorant rosu obtinut din gudron. Poate produce reactii alergice, mai ales la persoanele care sufera de astm; benzoat de potasiu (E 212) conservant care poate produce crize de astm si tulburari neurologice; benzoat de sodiu (E 211) conservant folosit si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; agraveaza astmul si poate provoca urticarie. Unii cercetatori il considera cancerigen; bisulfit de potasiu (E 228) conservant care produce crize de astm si tulburari intestinale; butilhidroquinona tertiara (TBHQ, E 319) derivat petrolier care poate provoca greata, voma, delir;

carmin (E 120) colorant rosu obtinut din insecte. Poate provoca hiperactivitate si eruptii cutanate; ciclamat (E 952) indulcitor care poate produce migrene; este cancerigen; citrus red 2 (E 121) colorant cancerigen. Se foloseste la colorarea cojii unor citrice. Nu trece prin coaja. Riscul apare daca se consuma coaja fructului; eritrozina (E 127) colorant rosu cancerigen; galat de dodecil (E312) utilizat pentru prevenirea rancezirii grasimilor. Se foloseste la uleiuri, margarina, sosuri. Provoaca modificari hematologice, tulburari nervoase, iritatie gastrica si cutanata. glutamat monopotasic (E 622) potentator de aroma care poate produce greata, voma, crampe abdominale; glutamat monosodic (E 621) potentator de aroma folosit la condimente si la praf de supa. Produce greata, slabiciune, dureri de cap, senzatie de arsura in ceafa si antebrate, astm, modificari ale ritmului cardiac, respiratie dificila. Experientele efectuate pe animale au aratat ca E 621 duce la distrugerea neuronilor din creier; guma arabica (E 414) agent de ingrosare folosit la sucuri; provoaca iritatia mucoaselor; guma guar (E 412) agent de ingrosare folosit la sucuri si inghetate. Produce greata, balonari si crampe; indigotina (E 132) colorant albastru care poate produce greata, voma, hipertensiune arteriala, reactii alergice; metabisulfit de potasiu (E 224) si metabisulfit de sodiu (E 223) conservanti care provoaca tulburari intestinale si crize de astm. Sunt substante greu metabolizate de persoanele cu insuficienta renala; nitrit de potasiu (E 249) si nitrit de sodiu (E 250) conservanti si fixativi de culoare. Produc ameteli si dureri de cap. Sunt cancerigeni; propionat de calciu (E 282) folosit in produsele fainoase ca inhibitor al ciupercilor. Poate provoca migrene si eruptii cutanate la lucratorii din brutarii; ribonucleotide de sodiu (E 635) potentator de aroma folosit la placinte si la cartofii prajiti. Poate produce eruptii cutanate. Reactia este in functie de doza si cumulativa; silicat de aluminiu si potasiu (E 555) folosit in sare, lapte praf si faina. Aluminiul este asociat cu dementa Alzheimer si cu tulburarile placentare din timpul sarcinii; sulfit acid de calciu (E 227) utilizat pentru a pastra aspectul proaspat al unor fructe si legume. Poate provoca reactii alergice severe; sunset yellow (E 110) colorant galben care produce rinita, congestie nazala, reactii alergice, dureri abdominale, greata, varsaturi, degradari cromozomiale, tumori renale; tartrazina (E102) colorant galben utilizat in industria textila. Se foloseste pentru colorarea dulciurilor, bauturilor, supelor, pestelui, mustarului. Poate provoca rinita, urticarie, crize de astm, hiperactivitate, distrugeri cromozomiale, tumori tiroidiene; zaharina (E 954) indulcitor obtinut din toluen. Experientele pe animale au dovedit ca este cancerigen

Printre pericolele care pndesc organismul din cauza E-urilor se numr alergiile, dereglrile hormonale, tulburrile hepatice, bolile intestinale i ale ficatului, tulburrile hepato-biliare, ale tubului digestiv, cancerul i creterea nivelului de colesterol Majoritatea produselor alimentare din magazine au n compoziie E-uri. Dac unele dintre acestea sunt considerate inofensive, majoritatea sunt nocive pentru sntate dac sunt consumate pe perioade mari de timp. Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare, a realizat pentru gndul o list a celor mai periculoi aditivi alimentari pe care i ntlnim n produsele pe care le mncm zi de zi. "Pentru c legislaia din Romnia permite productorilor s nu mai scrie pe etichet E nu tiu de care, acetia precizeaz denumirea tiinific a aditivului, iar omul devine confuz", subliniaz specialistul n nutriie.

Sucurile acidulate conin E 102 - tartrazin i E 110 - galben portocaliu, ambii aditivi fiind colorani
artificiali care nu trebuie consumai frecvent, deoarece ne pun sntatea ficatului i a rinichilor n pericol. Acest colorant se mai gsete i n prjituri, cereale glazurate, deserturi instant, pete afumat, icre de pete, sosuri, brnzeturi i lactate aromate.

Galben de chinolin - E 104 este des ntlnit n sucuri de grapefruit rou. Acesta trebuie consumat cu
moderaie, mai ales de copii, deoarece este responsabil de apariia ADHD -ului. i persoanele astmatice trebuie s evite galbenul de chinolin .

Dioxidul de sulf - E 220 este ntlnit n bere i vin. Potrivit medicului Mencinicopschi, acest aditiv alimentar
provoac dureri de cap, apariia senzaiei de ameeal i afeciuni intestinale.

Aspartamul - E 951 este un ndulcitor tot mai des folosit n industria alimentar, deoarece acesta ofer
alimentelor un gust aparte, ns poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli canceroase. Nelipsit din guma de mestecat, produsele zaharoase sau buturi rcoritoare, aspartamul duce la scderea imunitii, la apariia bolilor pulmonare, infecii intestinale i urinare.

Glutamatul de sodiu - E 621 este aditivul alimentar responsabil de gustul irezistibil al hamburgerilor, pizzei,
pastelor bolognese sau carbonara, hotdogul i al shaormei. Acest E este nelipsit din preparatele de tip fast-food. Modul n care aditivul E 621 acioneaz la nivelul organismului este foarte periculos, atrag atenia specialitii n nutriie. Astfel, acest aditiv alimentar nu acioneaz numai la nivelul gustului, ci i al creierului uman. Rolul glutamatului este acela de a da creierului impresia c acel aliment este foarte gustos. Dei are capacitatea de a face mncarea irezistibil, acest aditiv este toxic, apreciaz specialitii n nutriie. Creterea calitii gustative a alimentelor perturb un mecanism extrem de complex, dar vital pentru fiina uman - acela al echilibrului dintre saietate i foame.Iar dac ingerm cantiti mari de alimente care conin glutamat, putem suferi de ameeli, dureri de cap i senzaii de grea, avertizeaz Mencinicopschi.

Poliricinoleat de pologlicerol - E 476 este des ntlnit n dulciurile pe baz de cacao sau ciocolat. Acesta nu
trebuie consumat abuziv, deoarece duce la apariia alergiilor, la dereglri hormonale, tulburri nervoase i la creterea nivelului de colesterol.

Bromatul de potasiu - E 924 - des ntlnit n produsele de panificaie, trebuie consumat cu moderaie, deoarece
consumul excesiv poate duce la apariia senzaiei de grea, vrsturi, diaree sau la apariia diverselor dureri, odat ce este ingerat.

Sulfatul de sodiu - E 514 - afecteaz vezica biliar, lactatul de calciu - E 327 prezint printre efecte adverse
stri de hipercalcemie i insuficien renal.

Nitritul i nitratul de sodiu, E250 i E251, mpiedic dezvoltarea bacilului botulinic i dau mezelurilor o
culoare rozalie, apetisant. "Pot duce ns la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. n multe zone din Romnia nitraii sunt prezeni i n apa de but i pot avea consecine grave asupra sntii. n cazul sugarilor,

urmrile sunt tragice, pentru c acetia blocheaz hemoglobina i copiii mici pot s moar prin asfixiere celular", mai spune Mencinicopschi. Doar 20 de aditivi alimentari, din 315, sunt siguri E160, E 162, E 300, E100 - sunt numai civa dintre aditivii alimentari considerai siguri sau inofensivi. Aceste Euri "bune" sunt substane naturale extrase din fructe sau legume i se gsesc n alimente sub form de vitamine, colorani, lecitin. "Din cei peste 315 aditivi alimentari utilizai n prezent, mai puin de 20 sunt E-uri bune", afirm prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare. E 160 sau licopenul este un colorant rou-galben, un caroten natural obinut din tomate. "Acesta este unul dintre aditivii considerai siguri i el poate reduce riscul de apariie a cancerului", susine prof. Mencinicopschi. Un alt aditiv alimentar considerat sigur de ctre experi este E 162. Cunoscut ca i "rou de sfecl", acesta este tot un colorant natural, care se extrage - aa cum i spune i numele - din sfecla roie. Substana se gsete n produse precum sucuri, lichioruri, prjituri, bomboane i produse de cofetrie, snacksuri. Sub numele de E 300 se ascunde, n unele alimente, cunoscuta vitamina C sau acidul ascorbic. Acest aditiv poteneaz i menine culoarea roie a crnii conservate i, de asemenea, mpiedic oxidarea alimentelor, meninnd gustul i culoarea acestora. E 306 este vitamina E, un aditiv considerat inofensiv pentru organism. Oule, laptele, carnea, uleiul vegetal sunt cteva dintre sursele naturale foarte bogate n vitamina E. "Dei unii aditivi buni sunt extrai din surse naturale, cel mai bine ar fi ca substanele respective s le lum direct din produsul din care sunt extrase i nu din alimentele care le conin", subliniaz prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Exista E-uri bune si E-uri rele. Si pe unele, si pe altele le mancam in fiecare zi. Noi si copiii nostri. Dar cum putem deosebi "prietenii" de "dusmani"? Si in privinta E-urilor, se poate spune ca nu substantele in sine sunt periculoase, ci cantitatea si numarul lor. Pentru copiii pana la 1 an sunt recomandati numai aditivi naturali. Cu cat intr-un aliment sunt mai multi aditivi, cu atat este mai dubios si nu trebuie oferit copiiilor sub 3 ani. Micutii sunt mai sensibili decat noi, adultii. Din pacate, piata dulciurilor pentru copii este si cea mai bogata in E-uri. De ce? Pentru ca micii degustatori sunt greu de convins. Iar argumentul cel mai important ramane culoarea. De aceea, sucurile, budincile, jeleurile sunt pline de coloranti nu tocmai nevinovati. Copiii, cei mai expusi? E 123, spre exemplu, este interzis in multe tari civilizate. La noi, este permis in anumite produse si, mai grav, producatorii nu respecta legislatia si-l mai strecoara si in alte alimente...Adica in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Din aceeasi categorie fac parte si E 110 si E 102, coloranti prezenti mai ales in dulciuri si prafuri de budinca. Aproape toate sucurile contin E 330, o substanta considerata responsabila pentru o serie de afectiuni ale cavitatii bucale. Special pentru cei mici... Pentru produsele destinate copiilor, lista aditivilor permisi este restrictionata si admite doar substante cat mai naturale, cum ar fi acidul lactic (E 270), pentru sugarii sanatosi, lecitina (E 322), care e intalnita si in ciocolata, acidul fosforic (E 338), pectinele (E440), caragenon (E 407). Alimentele pe care i le poti da micutului tau, dupa intarcare, pot contine acidul acetic (E 260), carbonatii (E 500), care se gasesc in biscuiti, cereale si pesmeti. De asemenea, sunt permise mono si digliceride (E 471) si acidul tartric (E 334). La produsele pe baza de fructe si cu continut redus de zaghar, sunt permisi citratii (E 333) si fosfatii (E 341). E-uri bune E 101 - riboflavina sau vitamina B2 E 140 - clorofila, colorant natural E 300 - vitamina C (acidul scorbic), antioxidant puternic E 306 - vitamina E naturala, antioxidant prezent in ficat, oua, peste, soia E 322 - lecitina, antioxidant natural E 407 - caragenon, emulsifiant natural extras dintr-o alga marina E 421 - manitolul E 440 - pectina, gelifiant natural. *Observatii: Lista prezenta nu este completa si poate suferi modificari. E-uri de speriat Suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477. Periculoase: E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, suspectat ca ar produce tumori pe glanda tiroida). Toxice: E 220, E 221, E 222, E 224, E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466 (afecteaza tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (suprima vitamina B 12); E 320, E 321 - antioxidanti din margarina (cresc colesterolul); E 311, E 312 (ataca sistemul nervos); E 330 - acidul citric sau sarea de lamaie (produce boli ale aparatului bucal).

Posibil cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211, E 213, E 214, E 215, E 217, E 230, E 631. Sunt interzise sau foarte limitate ca folosite in alimente in SUA, Comunitatea Europeana si tarile din fosta URSS.