lista E-urilor bune/rele

Aditivii alimentari sunt substante care în mod normal sunt utilizati ca ingrediente. Sarea, zahãrul si otetul sunt substante nelipsite din mâncarea noastrã. Nu sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. Dar în ultimii 30 de ani, în continutul multor produse alimentare au apãrut substante chimice, de sintezã, uzitate mai cu seamã în industria alimentarã. Aceastã categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive, care induc multe boli grave. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetãri Alimentare, e convins cã, cresterea alarmantã a incidentei diferitelor forme de cancer e strâns legatã de avalansa produselor alimentare bogate în E-uri nocive consumate frecvent de români. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de rãspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor. "Una e sã mãnânci un mãr si cu totul alt ceva e sã bei un compot de mere conservat cu aditivi" semnaleazã prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atentia, totodatã, asupra mezelurilor - în special asupra parizerului si crenvurstilor -, bãuturilor asa-zis rãcoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice - mai cu seamã supele la plic - sau afumate. Cumpãrãm la grãmadã În momentul de fatã, majoritatea produselor alimentare sunt etichetate. Cele fãrã etichetã, în mod firesc, n-ar trebui comercializate. Producãtorii au început sã metioneze pe etichetã ce E-uri contine alimentul respectiv. Conservantii, aromele, colorantii de sintezã sunt indicate pe ambalaj cu litera E, urmatã de un numãr din trei sau patru cifre. Dar, din pãcate, cumpãrãtorul încã nu stie foarte bine care sunt cei pozitivi si care sunt cei negativi. Si cel mai adesea, cumpãrãm la grãmadã. Mai grav e cã în în România nu existã aparaturã performantã pentru detectarea tuturor E-urilor. Prof. dr. Mencinicopschi spune cã putem lua un produs pe eticheta cãruia sunt specificate o serie de E-uri, dar aparatele din dotarea laboratoarelor nu reusesc sã le evidentieze. În România, Institutul de Cercetãri Alimentare e compatibil, în plan european din punct de vedere al specialistilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia lasã mult de dorit. De regulã, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate în E-uri nocive. Ele zac în stocuri si pentru a scãpa de ele, producãtorii externi le "împing" pe pietele tãrilor cu putere de cumpãrare micã, din care face parte si România. Asa se explicã de ce cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de sãnãtate publicã. Prof. dr. Mencinicopschi e de pãrere cã e foarte necesarã o legislatie care sã-i protejeze pe producãtorii autohtoni. Pentru cã ei sunt scosi de pe piatã de concurentã. Producãtorul extern vinde la noi cu 40.000 de lei kilogramul un salam plin de E-uri rele si, astfel, îl falimenteazã pe producãtorul român care aduce pe piatã un salam la 300.000 de lei kilogramul, ce-i drept mult mai sãnãtos pentru cumpãrãtor. Desi prof. dr. Mencinicopschi a subliniat cât de necesarã e o "lege cadru a alimentului" - asa cum e în lumea civilizatã, totusi legislatia noastrã schioapãtã. Dieta personalizatã Dupã ce îi asculti pe specialisti ai impresia cã vor sã bage frica în noi si cã cel mai bun lucru e sã mori de foame. Nu-i chiar asa. Ei vor sã ne avertizeze cã suntem bombardati de alimente toxice. Prof. dr. Constantin Ionescu-Târgoviste, directorul Institutului de Boli de Nutritie, e adeptul dietei personalizate, în functie de vârstã, stare de sãnãtate, profesie si alti factori specifici fiecãrui om în parte. La prima vedere o asemenea dietã pare costisitoare. Prof. dr. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Boli Endocrinologice, ne contrazice. "Mai ales vara, avem din belsug legume si fructe". Si pentru a nu cãdea din picioare sã luãm aminte si la ce ne recomandã prof. dr. Mencinicopschi: carne de pui, de curcã, curcan, peste oceanic gras (macrou, hering, ton) crap, caras, pãstrãv, somon, brânzeturi - mai putin cele "topite" sau "afumate" -, lactate - cu exceptia iaurturilor cu termene de valabilitate peste o lunã sau cu arome si coloranti chimici. E-urile considerate de oncologi drept "criminale" Suspecte: • E 125, E 141, • E 150, E 171, • E 172, E 173, • E 240, E 241, • E 477; Periculoase: • E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroidã); Toxice: • E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intestinale); E 338, • E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, • E 466 (afecteazã tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (suprimã vitamina B12); E 320, • E 321 - antioxidanti din margarinã (cresc colesterolul); E311, E 312 (atacã sistemul nervos); E 330 -

Autoarea acestui articol este Magda Marincovici . E 466 — produc boli de piele: . E 172. pe care trebuie sa le evitaþi la consum. de a nu-l îndepãrta de rafturilor magazinelor care expun produse cu ambalaje atractive. precum ºi o serie de tumori maligne ºi benigne. E 224. dupã consumul de droguri ºi medicamente ºi dupã accidentele de circulaþie. E 241. ci ce scoþi pe gura" a cãzut în desuetudine. — afecteazã tubul digestiv: E 338. E 214. Sub motivaþia "tehnicã" de a se folosi o denumire care sã nu fie dependentã de multitudinea limbilor de circulaþie internaþionalã. Aproape toþi aceºti compuºi pun intr-un real pericol organismul. E 110. tocmai pentru a se ascunde cumpãrãtorilor denumirea substanþelor obþinute artificial. E 124 (colorant alimentar roz. dat publicitãþii în aceasta sãptãmâna (din "EVENIMENT". sunt margarina vegetala. aromatizanþi. în România cancerul este intr-o creºtere alarmantã ºi se estimeazã ca aceasta afecþiune va deveni în scurt timp "boala mileniului III". Conform ultimului raport al Comisiei Naþionale de Oncologie. E230. E 213. care provoacã distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge sa producã anticorpi peste mãsura. E 340. mortalitatea în rândul populaþiei globului. Lista "E"-urilor nocive "E"-urile. Alimentele cu cele mai multe toxine. ori cancerigene. E 450. 1: E 211. Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf . cum au fost codificate pe plan internaþional substanþele chimice introduse în alimente. bãuturile rãcoritoare ºi dulceþurile. Astfel a apãrut acest inofensiv cod "E".colorant natural • lecitina E 322 . E 341. E 621 Adaosuri toxice — produc boli intestinale: E 220.acidul citric sau sarea de lãmâie. soia). E 461. lista "E"-urilor considerate de specialiºtii oncologi drept criminale. dar care în realitate nu sunt altceva decât substanþe chimice deosebit de toxice. care produce tumori pe glanda tiroida). 11 August 2000). E 142 ºi E 123. a ierarhizat o serie de compuºi toxici sau cancerigeni. E 142. E 131. care. Adaosuri suspecte E 125. E-urile bune: • vitamina E naturalã E 306.E 300 antioxidant puternic • clorofila E 140 . E 217. motivul real a fost acela de a nu speria consumatorul. E 240.antioxidant natural • pectina E 440 . E 141. Inamicii publici nr. mascate sub codul "E". peste. cfghipurile. Este vorba de substanþe chimice nocive. despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman. E 631 . E 477 Adaosuri periculoase E 102 (extrem de nociv). Le multumim pe aceasta cale pentru bunavointa! PRODUSE ALIMENTARE TOXICE ªI CANCERIGENE: "E"-urile Produsele din reþetele comercianþilor conþin zeci de aditivi alimentari (coloranþi. se afla pe locul al III-lea. E 465. cel mai periculos adaos cancerigen (produce boli ale aparatului bucal) Cancerigene: • E 123.Germania. odatã cu apariþia pe piaþa produselor alimentare a unei întregi game de aditivi alimentari. • vitamina C naturalã . dar foarte nocive datoritã conservanþilor. E 223. împotriva cãreia nu exista încã premizele ca se va descoperi un antidot. E 407. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce asupra organismului uman un bombardament asupra organelor interne. cauzata de consumul alimentelor îmbogãþite cu substanþe artificiale. Prezentam în continuare. care apar pe etichetele sau ambalajele unde sunt enumerate ingredientele produselor. au fost astfel botezate. emulsifiant extras dintr-o algã marinã. chimicalele din alimente ºi stress-ul. Încã de la începutul materialului de faþã. Potrivit rapoartelor organizaþiilor internaþionale. antioxidant puternic (prezent în ficat. E 120. atragem atenþia ca nu cerem interzicerea produselor "contaminate" aflate pe piaþã. E 463. uleiul de muºtar. Uniunea Europeana ºi fosta URSS. Comunitatea Europeanã si tãrile din fosta URSS. guma de mestecat. Deocamdatã se bãnuieºte doar ca motivele care-l provoacã sunt poluarea. E 221. interziºi deja în SUA. Chiar ºi aºa.de la ziarul Jurnalul. E 211.interzisi în SUA. E 215. conservanþi ºi stabilizatori) declaraþi toxici sau cancerigeni de cãtre organismele internaþionale. acestea au mici sorti de izbânda în lupta cu cancerul. Dictonul dupã care "important nu e ce bagi în gura.gelifiant natural • caragenon natural E 407. E 222. ci vrem doar sa-i avizam pe consumatori asupra riscului la care se expun cumpãrând produse fãrã a se informa asupra procesului de fabricaþie. mezelurile. folosite astãzi intens pentru înlãturarea celulelor canceroase nu fac altceva decât sa mutileze organismul. folosindu-i împotriva propriului organism).acidul scorbic . Intervenþiile chirurgicale. Vineri. ouã. E 339. E 171. E 173. E 150. îmbunãtãþesc calitatea produselor.

Grãsimile vegetale din margarina devin. al margarinei. vã expuneþi urmãtoarelor afecþiuni: colesterol (E320). ele acoperã membrana celulelor sistemului imunitar. în sensul ca omul devine obosit sau agitat din pricina luptelor din interiorul organismului. Astfel. margarina a fost îmbogãþitã cu tot soiul de coloranþi. cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului. au distrus celulele nervoase din creierul cobailor. E 211 (foarte nociv). aromatizanþi. E 239 Notã: aditivii cancerigeni au fost deja interziºi în SUA. înãuntru-i leopardul". ca folosirea întâmplãtoare a produselor pe care le vom enumera nu afecteazã organismul. creier ºi sistemul circulator. conservanþi ºi glutamat de sodiu). preparate normal. dintre care cel mai nociv este aspartamul (E 950 ºi E 951). Dar. Iau locul substanþelor naturale ce au rolul de a curata pereþii vaselor de sânge. Nu va lãsaþi înºelaþi de reclamele de tip "ca la mama acasã" sau de ambalajele atrãgãtoare.provoacã hiperglicemie. care nu pot fi tratate cu medicamente. e obþinut pe cale chimica. el lezeazã organele digestive. care mai de care. care este ulterior amestecat cu chimicale (coloranþi. în cantitãþi industriale. care provoacã peste 70 de tipuri de boli mortale. Evident.prin intestinul subþire . pe care organismul le asimileazã fãrã probleme. E 214. E 631 (glutamatul de sodiu). E 951. cu rezultate dezastruoase pentru inima. . ca daca se încãlzeºte la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale. Glutamatul se vinde producãtorilor sub forma de cristale albe. în laborator. brânzeturilor. în urma raþionalizãrii untului. E 142. Mestecând regulat guma. "afara-i vopsit gardul. fãrã gust. devenind unul dintre cele mai toxice produse alimentare inventate vreodatã. Consumul în exces de zahar expune la gripã. De asemenea. evident. Margarina: produs apãrut în Al Doilea Rãzboi Mondial. Organizaþii de profil din UE duc o intensa campanie de interzicere a glutamatului de sodiu. E 320. cu preponderenþã. Fiind deosebit de concentrat. organismul fiind dereglat. se recomanda consumatorilor sa evite produsele care conþin aditivii mai sus menþionaþi ºi care sunt prezenþi. Mirosul de lapte. E422. conducând la sclerozarea lor.opt tipuri de substanþe chimice. accidental. pana rezulta un praf. pe care le obliga sa prelucreze o cantitate de energie ce nu o pot suporta. E 217. Intr-o pastiluþã de gumã. obosesc excesiv ficatul. în prezenþa hidrogenului ºi folosind catalizatori de nichel. Guma de mestecat: este aproape de neînþeles cum fabricanþii de gumã de mestecat. Pentru a evita efectele nocive ale zaharului. E 131. Gustul va poate înºela. E 621. aromatizanþi. sau sub forma de cubuleþe. de aceea consumatorii înrãiþi de margarinã sunt persoane care par lipsite de vlaga. E 230. ne referim la zaharul obþinut din sfecla sau trestia de zahar. efectuate pe animale. Injecþiile cu glutamat. pe care l-au botezat "margarina". Iatã algoritmul prin care margarina destabilizeazã organismul: grãsimile sintetice nu pot fi "arse" de organism. paralizându-l prin depozitarea în þesuturi. considerat de specialiºti dintre cele mai cancerigene substanþe. aromatizanþi ºi vitamine sintetice. cãci unele chimicale dau arome mai intense decât cele naturale. ceea ce obliga pancreasul sa producã în exces insulina. favorizând hepatita. boli ale aparatului bucal (E 330) ºi cancer (E 950 ºi E 951). Comunitatea Europeana ºi fostele state ale URSS. E421. Culmea este ca producãtorii au inventat ºi substituenþi ai zahãrului. ca produsul lor este natural. E 216. gãsim: E 171. E 967 ºi alte asemenea chimicale. Zahãrul: este unul dintre alimentele cele mai controversate. zi de zi. Ce alimente trebuie sa evitaþi sã consumaþi în exces Conform studiilor de specialitate.E 230. aproape imposibil de transformat în energie de cãtre organism. în anumite alimente pe care le folosim. Din acel moment ºi pana în prezent. mezelurilor ºi ciupercilor. dupã fierbere. în realitate. US Food & Drug Administration a informat opinia publica din USA ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzhelmer. boli de plãmâni. asemãnãtor untului. Glutamatul de sodiu (o neurotoxinã) provoacã migrene insuportabile. specialiºtii recomanda consumul de fructe ºi miere. E 321 (antioxidanþi din margarina) — ataca sistemul nervos: E 311. E 215. Cercetãtorii americani au descoperit. Supele concentrate: conþin în exces glutamatul de sodiu. dupã care se ambaleazã în vid. E 232. Bãuturi: chiar dacã producãtorii se lauda. infecþii urinare ºi intestinale. se obþine un produs alb. E 231. E 950. cât unghia. iar efectul fizic fiind invers celui aºteptat. E 213. Precizam încã o data. multe fiind pe lista celor suspecte sau nocive. Supele se obþin prin deshidratarea supelor ºi ciorbelor. Numai consumul îndelungat produce efectele amintite. dupã numele soþiei (Margot) a unuia dintre savanþi. destinatã în special copiilor. cu ignoranþã. câinilor ºi maimuþelor. el trece imediat în sânge . Glutamatul se foloseºte ºi pentru conservarea laptelui. E 312 — produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lãmâie . E 420.cel mai periculos adaos cancerigen) Adaosuri cancerigene E 123. gãsesc necesar sã introducã în ingrediente nu mai puþin de ºapte . E 233 — suprima din organism vitamina B12: E 200 — cresc colesterolul: E 320. vorba aceea. E330. ºi se combina întotdeauna cu alþi aditivi chimici.

mezelurile .) nu prezintã pericol. de exemplu E110.E250. stabilizeaza aroma. 450. 252. Directia de Sanatate a pus in circulatie o lista de asemenea E-uri nefaste. Omul civilizat poate consuma peste o suta de asemenea E-uri in decurs de o luna. .este interzis in SUA si in fostele state sovietice.aditivi alimentari care produc cancer: E131.): E338. tara mirodeniilor. în procesul de pasteurizare sunt folosite substanþe chimice. Evitaþi sã beþi bãuturile cu arome de citrice. Toate aceste produse se conservã cu aceleaºi glutamat de sodiu.bãuturile lor rãcoritoare mustesc de aditivi nocivi. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert. acestea fiind dintre cele mai dãunãtoare. 339.aditivi alimentari care produc boli de piele: E230.glutamati (conservanti alimentari foarte toxici). care provoacã migrene. dermatologice etc. Cu cele 30 de E-uri care conserva se pot realiza sutele de produse pe care le gasesti expuse in soare. circa 40% din compoziþie este constituita din produºi obþinuþi artificial. care aplica eticheta "produs natural".este un alt colorant care se gaseste in dulciuri. 231. Avand la dispozitie o paleta de 20 de E-uri care coloreaza. produsele de tip Vegeta . 340.E621 si E 622. La bere. Se gaseste in bomboane. sunt declaraþi periculoºi. care este de fapt sarea de sodiu a propil parahidroxibenzoatului de etil. Probabil ati ghicit: este vorba de aceleasi substante. Iata. dar ceea ce urmeaza este probabil cel mai serios semnal de alarma pe care comunitatea medicala internationala l-a dat vreodata cu privire la alimentatia chimizata in general si la acesti aditivi sintetici omniprezenti in produsele de larg consum. altele conserva. Aceasta lista este extrasa din raportul Oficiului Consumatorilor din Piata Comuna Europeana si a fost intocmita la inceputul anului 2000. colici abdominale s. Gemuri. De ce nu se mai prepara mezelurile.distruge vitamina B12: E200. sunt saturate de metabisulfit. In aceeasi categorie face parte si E110. Alte E-uri sunt coloranti cu nume mult mai poetice. Aditivii E 110 ºi E 123. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. dar feriþi-vã de lichioruri. grupate. Are actiune cancerigena si el. apare menþionat "acid citric". 211. 218. care da limpezime. prin mãrirea cantitãþii cu tot soiul de chimicale.a. dupã reþetele tradiþionale. Unele E-uri sunt substante ale caror nume iti dau fiori. Datele nu sunt deocamdata complete. 239. E 215. În India. E 110 etc.aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive (indigestie. 341. cum ar fi cele vasculare. De curand. cel mai folosit fiind acidul citric (E 330) sau sarea de lãmâie.aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311. altele suspecte si altele de-a dreptul periculoase. "Topul" celor mai periculosi aditivi: E123 . Din punct de vedere al aditivelor alimentari. altele dau gust. colorandu-le in acel galben de "apus de soare". Folositi aceste liste atunci cand faceti cumparaturi si evitati alimentele care contin aditivi alimentari periculosi. 217. este mult mai "bine": sucurile contin E211. . de casã? Pentru cã se urmãreºte câºtigul. precum ºi înlocuitorii de zahãr mai sus amintiþi produc efectele amintite. in special. . 465. sucurile contineau benzoat de sodiu (conservant cu actiune cancerigena). voma. el fiind deja interzis în Canada. uleiul de muºtar este devastator. fara sa-si mai faca probleme. . 214. Pe eticheta fiecãrui sortiment de mezel veþi gãsi nenumãraþi aditivi alimentari. 142. uleiul de muºtar este folosit de vraci ca medicament. Muºtarul: fabricat în general prin amestecarea boabelor de muºtar cu uleiul de muºtar. Unele E-uri coloreaza. Unele E-uri sunt pasnice. Acum. care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca). adica galbenul de la apus de soare. branzeturi topite si creme de branza. cunoscut sub denumirea de "sunset yellow". 233. dar deghizate sub un nume mult mai domestic. 215. . mezelurile . whisky etc. Bãuturile alcoolice. Grãsimile cu care sunt "îmbogãþite" mezelurile sunt obþinute prin aceleaºi metode ca margarina. în care se adaugã coloranþi: E 102. E102 .nitriti (coloranti care produc cancer la ficat) si tot felul de substante care nelinisteau cumparatorul. dropsuri mentolate. nocivi. pe care v-o punem la dispozitie in continuare. tãriile (vodca. Minciuna e dovedita chiar de eticheta unde. prin chioscurile alimentare. unui suc i se poate da orice culoare imaginabila. 312 . dulceþuri ºi alte dulciuri: nici aici nu va lãsaþi înºelaþi de pretenþia unora dintre producãtori. studiile continua. E 102 ºi E110. 461. produce orbirea. cum ar fi berea ºi vinul. E330 . Dacã boabele nu prezintã pericol. vor evita in mod special sa consume orice aliment ce contine aditivi care agraveaza afectiunea de care sufera.produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. 251. 232. Cu ceva timp in urma. condimentele sintetice . 363. de exemplu. afaneaza mancarea. evitaþi bomboanele intens colorate ºi în general tot ce conþine coloranþi. Persoanele care deja sufera de anumite afectiuni. jeleuri. 213. Totodatã se adaugã ºi alte substanþe suspecte: nitraþi ºi nitriþi. 407 (din inghetata).aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250. Asa ar fi. întrucât chiar alcoolul este un bun conservant. de care vorbeam ceva mai sus. 216. De asemenea. nelipsit din nici un borcan de gem sau dulceaþã. Mezeluri: nu mai este nici un secret ca în toate mezelurile de pe piaþa internã. la ingrediente. unde s-a stabilit ca în timp. dar care ataca aparatul digestiv. fiind numeroase cazurile în care persoane tratate cu acest ulei au murit. mai ales in budinci. altele ii dau volum si consistenta. substantele toxice intalnite frecvent in alimente: . Coloranþii folosiþi. incluºi pe lista de mai sus. 330. 466.

deoarece este mult mai putin procesat si denaturat. Din fericire. sa zicem o luna. . de diabet. epuizand in acelasi timp sistemul nervos.. O echipa de cercetatori americani a avut atunci ideea sa ia diverse uleiuri vegetale. miere.. rinita.zaharul strabate cu usurinta intestinul subtire ajungand in sange. . Cauza nu este. greu de transformat de organism in energie. obosesc si uzeaza organismul (mai ales pancreasul). cu rezultate nefaste pentru inima. pentru a verifica in practica efectul miraculos al renuntarii la otrava alba. margarina s-a "imbogatit" cu coloranti.Untul romanesc in general este mai bun decat cele de import.obezitatea se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. plasticul ca structura moleculara. secreta mai multa insulina decat normal. precum si aparitia celulitei. Iata care sunt principalele tulburari cu care se confrunta consumatorii de zahar: . cum "alinta" naturistii occidentali zaharul. susa s. faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti.sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar.solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate. Aceasta este mica legenda a margarinei . ca sa se intareasca.a. ZAHARUL Este. . boli de plamani. abia intr-un tarziu aparand problemele de sanatate. ceea ce duce la diabetul zaharat. tulburarile hormonale se agraveaza ca o consecinta a consumului de zahar si se retrag ca prin farmec o data ce am renuntat la el. impiedicand activitatea acestora. arahide.ficatul isi face datoria si transfera o parte din rezervele sale de glucide in sange. Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii. Fiind un aliment foarte concentrat. .un amestec de grasimi asemanatoare cu cele din alimentele prajite mult timp.Uleiurile obtinute prin presare la rece. Aceste alternante deregleaza intreg metabolismul si. Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism. dar are "darul" de a perturba echilibrul hormonal. la zahar. sinuzita etc. scleroza multipla. sinuzita si rinita cronica. ceea ce inseamna sclerozarea acestora.caria dentara apare la 94% din populatia care consuma produse cu zahar (de sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani.iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange.o serie de alte boli cum ar fi: reumatismul. . In Romania se estimeaza ca peste sase sute de mii de oameni sufera. asa cum se credea acum zece ani. care nu numai ca o inlocuiesc cu succes. unde provoaca o stare de hiperglicemie. Inlocuitori naturali ai margarinei . degenerescenta osoasa. ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos. mai ales daca consumul regulat de zahar in diferite forme este insotit si de un stres puternic. Din al Doilea Razboi Mondial pana acum. . au "darul" sa incurce o multime de procese naturale: . astenia. mai nou cu aromatizanti artificiali. sistemul circulator pe ansamblu. normalizand tot mai greu glicemia. ingerarea unei ciocolate sau a altor dulciuri concentrate este un adevarat soc. . asa incat la cei mai multi dintre noi aceste fenomene sunt suportate o buna perioada de timp.aceasta va determina o stare de excitare fizica si nervoasa. margarina are suficienti substituenti naturali. adica margarina. Organismul uman are o mare capacitate de adaptare. A fost obtinut un produs alb asemanator cu untul ca si consistenta si cu. ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului. infectii urinare si intestinale. la cancer. duc la scaderea colesterolului si curata vasele de sange. dar si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste. fara indoiala. . ceea ce are ca rezultat scaderea zaharului din sange sub medie. cu toate consecintele sale cumplite: de la orbire la tulburari circulatorii majore ori boli cardiace fatale. asa incat in scurt timp se instaleaza o stare de hipoglicemie. Acest lucru se produce desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat se crede. . creier. Nutritionistii spun ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina si de alimente prajite. la intoxicatii. sa le incalzeasca la 150'C si sa le adauge hidrogen in prezenta unor catalizatori de nichel. cu vitamine sintetice. cand untul se gasea tot mai greu.pancreasul suprasolicitat se deregleaza pur si simplu.favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese. masline. inainte de descoperirea zaharului). asa cum un combustibil cu cifra octanica prea mare uzeaza un motor. in timp. cancerul. care o fac sa miroasa a lapte mai tare decat laptele. . . cereale si legume. in diferite stadii. el uzeaza pur si simplu anumite organe. Iata de ce va propunem ca in aceasta vara sa renuntati doar pentru o perioada. Faptul ca aceste probleme apar ceva mai tarziu nu inseamna insa ca nu apar sau ca sunt mai putin grave. Pentru un organism adaptat de milioane de ani sa se hraneasca cu zaharuri complexe din fructe.MARGARINA Margarina a aparut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. anemia. fie ea clasica ori naturista.sistemul imunitar este partial inactivat vreme de cateva ore dupa ingerarea zaharului printr-un lant de procese hormonale prea complexe pentru a fi descris aici. unul dintre alimentele cele mai studiate si mai contestate de medicina.pancreasul alertat peste masura.lipsa de calciu se instaleaza si ea cu timpul. . . de floarea-soarelui. care produce dezechilibre in lant: . Aceasta duce la o expunere periculoasa si inutila la gripa.

amarant . Iarna. fructele consumate ca atare sunt o adevarata relaxare pentru organism. colorant. de la produse de patiserie pina la bauturi racoritoare si spirtoase. In perioada de vara. E-216. dar sunt mult mai usor de suportat de organism fata de zaharul alb. Mencinicopschi. un inlocuitor si mai bunt sunt fructele proaspete. sunt un excelent inlocuitor al zaharului. . scopul fiind siguranta alimentara a consumatorului". E-251. la doua ore dupa masa. E-233. la reglarea functiilor pancreasului. E-312. periculos. E-213. Sucurile.carbunele vegetal. care contine substante special facute sa ajute organismul sa asimileze fara probleme acest aliment. Se gaseste mai ales in bauturi spirtoase E-123 . poate provoca alergii.colorant artificial . E-330 E-uri periculoase: E-102. E-124 . in UE se fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi alimentari. Cele mai cunoscute si la indemana antidoturi de acest fel sunt: .rosu ponceau. E-311. E-407. colorant rosu natural de origine animala (se obtine dintr-o specie de insecta).foarte cancerigen. E-215. E-211. periculos. In aceasta figureaza E-uri care s-au dovedit a avea un grad de nocivitate mai mare decit cel estimat initial.colorant artificial .frunzele de dud. Se foloseste la bauturi E-153 . Gheorghe Mencinicopschi. ci si un produs viu. precum si a perceptiilor olfactive.Inlocuitorii naturali ai zaharului Cel mai potrivit inlocuitor natural al zaharului este mierea de albine. Se foloseste in bauturile spirtoase si in prajituri. la rafinarea gustului. care acum se gasesc din abundenta. E-131 . E-226. de nuc . Prof. E-120. foarte cancerigen. periculos. ne-a declarat ca in tarile Uniunii Europene este in plina desfasurare evaluarea unor substante care ar putea indeplini functia de aditiv alimentar. foarte bogate in zaharuri (aproape 80% din masa lor).foarte cancerigen. E-221.colorant artificial . caisele deshidratate etc. E-230. galben artificial. E-142 .consumate ca atare sau sub forma de salata. Unele dintre ele sint cancerigene.albastru. smochinele. poate provoca alergii.colorant rosu artificial . . Se gaseste intr-o gama larga de alimente. E-214. ducand la normalizarea glicemiei. E-232. E-210. care este nu doar un amestec foarte complex de zaharuri naturale. E-212. E-120 . Se foloseste in bauturi. E-450 E-102 . E-220. a adaugat prof. fructele uscate: stafidele. E-153. salatele de fructe. iar altele doar periculoase pentru sanatate. cu putina apa. E-217. . E-222.E-224. Se gaseste in bauturi spirtoase. directorul Institutului de Cercetari Alimentare. de afin.tartrazina. Ele sunt foarte dulci. E-223. curmalele.se ia o lingurita pulbere de planta uscata de patru ori pe zi.tijele si frunzele proaspete de papadie .acidul carminic. E-uri cancerigene: E-123. E-252. E-124.verde . Antidoturi naturale pentru zahar Exista anumite plante care au darul de a corecta intr-o buna masura efectele nefaste ale consumului de zahar si de alimente indulcite cu zahar. E-250.afinele proaspete si sucul de afine. "Bomba E-urilor loveste din nou Ultima lista a E-urilor a fost publicata recent in revista franceza "Villejuif". Doua dintre E-urile de pe lista au fost interzise in tarile UE. "In prezent. In SUA a fost interzis. E-142. E-131. poate provoca tulburari gastrice.

222. Mai mult.E-210. Si E-urile 163 sunt considerate sigure. cat si cea de sinteza. Au dreptate. este folosit in unele cosmetice. "Licopenul e un antioxidant puternic. Il gasiti in produse sub denumirea comerciala de E 160. De asemenea.239 . varianta de sinteza e tot un produs chimic care nu are de-a face cu ceea ce se gaseste in natura. De asemenea. Citeste eticheta! .conservant artificial. 221. 212. Aceasta are ca efect cresterea ratei metabolismului bazal.conservanti artificiali. E . dar cu toate acestea exista si asa-numitele E-uri bune pe care puteti sa le ingerati fara efecte secundare negative.conservant artificial. in vinurile albe si chiar in fructele uscate.conservanti cancerigeni. muraturi. adica cea naturala. de la conserve. explica prof. adica accelereaza arderea grasimilor". 214. in functie de fructele si legumele din care se extrag. Mai exista insa o alta categorie de aditivi buni. Licopenul se obtine din fierberea rosiilor. obtinut din tomate. alaturi de betacarotenul numit E 160 nu pericliteaza sanatatea. Un alt aditiv de culoare rosie care nu prezinta efecte negative este E 162 sau rosul din sfecla. Gheorghe Mencinicopschi. Se gasesc in toate produsele. 213. Gh. 216. dr. "Un colorant bun. Recent au fost trecute in UE de la aditivi la pesticide si interzise. licopenul in loc sa se distruga. E 100 este hepatoprotector care favorizeaza secretia biliara si se gaseste cu preponderenta in amestecul cunoscut sub numele de curry. E-220. E 101. se genereaza in cantitate si mai mare". sanatos. 226 . iar E 322 inseamna lecitina si se gaseste in ciocolata. E-230 .conservant artificial. dulceturi. periculosi. aditivii buni sunt si mult mai scumpi pe piata alimentara si acesta e motivul pentru care nu sunt folositi frecvent. are un rol important in metabolismul glucidelor. care nu prea are varianta de sinteza si care poate fi gasit de multe ori in iaurturi. Firesc. Iar nutritionistii recomanda mancarea de la bunica de acasa. Iar in prezent nu exista nici macar semne ca in viitorul apropiat producatorii vor fi obligati sa specifice pe eticheta provenienta acestor substante. continua profesorul. grasimilor si proteinelor. Primul loc pe lista E-urilor bune il ocupa licopenul. "Iar natura a fost mai mult decat generoasa. Din aceasta grupa fac parte coloranti de la roz la albastru inchis. E-233 . Este dovedit ca scade riscul aparitiei cancerului de prostata si chiar al cancerului de san". Si rosul din ardei e un colorant bun. Si vitamina C sau E 300. echivalentul vitaminei B12. "Legea nu obliga producatorii sa specifice daca e vorba de varianta naturala sau de sinteza acestor E-uri". E 306 e dovedit a avea actiune antioxidanta foarte puternica si astfel devine eficient in prevenirea si tratarea arterosclerozei. un colorant rosu-galben. Vitaminele sunt aditivi alimentari buni Vitamina E sau E 306 are un rol important in preventia bolilor cardiovasculare. 223. 224." Orice medic pediatru insista ca parintii sa ii prepare acasa copilului toate mesele. 211. Cu acest conservant sint tratate fructele. cancerigen. iar consumatorii nu le pot deosebi. sanatos care contine o substanta indicata in curele de slabire. Mencinicopschi. 217 . prin fierbere. Se gasesc intr-o gama extrem de larga de alimente. explica prof. pina la biscuiti. 215. Atentie insa! Pentru acesti aditivi exista atat varianta naturala. E 140 are un efect dezinfectant. dr. interzis in UE. pentru ca. directorul Institutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti. spune directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

mai ales la persoanele care sufera de astm. azorubina (E 122) colorant rosu obtinut din gudron. reprezinta un risc real pentru sanatatea consumatorului. pierdere a memoriei. . E-urile bune: • • • • • • vitamina E naturala E 306. Va prezentam un extras din celebra carte Dictatura pseudo-stiintei. nu reprezinta un risc pentru sanatatea consumatorului”.[1] In realitate. Produce tulburari digestive. benzoat de potasiu (E 212) conservant care poate produce crize de astm si tulburari neurologice. scrisa de biomatematicianul Ioan Vladuca. antioxidant puternic (prezent în ficat. emulsifiant extras dintr-o alga marina. intr-un aliment foarte simplu. Sistemul oficial prezinta aditivii alimentari ca fiind substante chimice inofensive: „Aditivii alimentari sunt autorizati de Uniunea Europeana pentru toate statele membre. palpitatii. inseala consumatorul (potentatorii de gust si aroma dau impresia ca alimentul este mai concentrat. oua. Multe produse alimentare contin urmatorii aditivi: • • • • • • • • acesulfam potasiu (E 950) indulcitor artificial care afecteaza glanda tiroida. tahicardie. colorantii si aromele creeaza iluzia unui aliment natural si proaspat). Consumul indelungat de produse cu aditivi artificiali produce dezorientarea sistemului imunitar care ajunge sa produca anticorpi impotriva propriului organism. Dar si aici sunt nuante. anxietate. vitamina C naturala – acidul scorbic – E 300 antioxidant puternic clorofila E 140 – colorant natural lecitina E 322 – antioxidant natural pectina E 440 – gelifiant natural caragenon natural E 407. acid fosforic (E 338) acidifiant folosit la bauturi racoritoare. peste. Spre exemplu. la fel ca si pentru Norvegia si Islanda. tulburari de comportament. ghideaza-te dupa un principiu simplu: cu cat mai putine substante componente. agraveaza astmul si poate provoca urticarie. aditivii: • • • nu sunt intotdeauna necesari din punct de vedere tehnologic. Daca nu ai informatii suficiente despre posibilele efecte ale aditivilor. Poate produce reactii alergice. nu inseala consumatorul. iritabilitate. poti sa gasesti acid citric (tot un E) care nu e obtinut prin fermentarea naturala care sta la baza acestui lichid. delir. ameteala. benzoat de sodiu (E 211) conservant folosit si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba. aspartam (E 951) indulcitor artificial folosit la bauturi racoritoare. voma. bisulfit de potasiu (E 228) conservant care produce crize de astm si tulburari intestinale. astfel apar bolile autoimune.Iata care este recomandarea pe care o fac toti specialistii in nutritie. greata. Unii cercetatori il considera cancerigen. oboseala. Legislatia Uniunii Europene prevede ca pot fi folositi doar acei aditivi care sunt autorizati. spasme musculare. cu atat mai bine. E 319) derivat petrolier care poate provoca greata. borsul. produce durere de cap. butilhidroquinona tertiara (TBHQ. Aditivii alimentari pot fi autorizati doar daca: • • • sunt necesari din punct de vedere tehnologic pentru productie. insomnie. Asa ca cel mai bun sfat ar fi: evita alimentele care au printre ingrediente substante pe care nu le cunosti. soia).

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • carmin (E 120) colorant rosu obtinut din insecte. Provoaca modificari hematologice. Poate provoca reactii alergice severe. Aluminiul este asociat cu dementa Alzheimer si cu tulburarile placentare din timpul sarcinii. urticarie. tartrazina (E102) colorant galben utilizat in industria textila. galat de dodecil (E312) utilizat pentru prevenirea rancezirii grasimilor. margarina. glutamat monopotasic (E 622) potentator de aroma care poate produce greata. ciclamat (E 952) indulcitor care poate produce migrene. reactii alergice. silicat de aluminiu si potasiu (E 555) folosit in sare. crampe abdominale. voma. guma guar (E 412) agent de ingrosare folosit la sucuri si inghetate. propionat de calciu (E 282) folosit in produsele fainoase ca inhibitor al ciupercilor. Se foloseste la uleiuri. dureri abdominale. indigotina (E 132) colorant albastru care poate produce greata. voma. Riscul apare daca se consuma coaja fructului. tulburari nervoase. sunset yellow (E 110) colorant galben care produce rinita. dureri de cap. eritrozina (E 127) colorant rosu cancerigen. Produc ameteli si dureri de cap. ribonucleotide de sodiu (E 635) potentator de aroma folosit la placinte si la cartofii prajiti. guma arabica (E 414) agent de ingrosare folosit la sucuri. hipertensiune arteriala. Produce greata. bauturilor. Poate provoca migrene si eruptii cutanate la lucratorii din brutarii. nitrit de potasiu (E 249) si nitrit de sodiu (E 250) conservanti si fixativi de culoare. astm. Produce greata. Poate provoca rinita. congestie nazala. este cancerigen. Experientele efectuate pe animale au aratat ca E 621 duce la distrugerea neuronilor din creier. pestelui. Nu trece prin coaja. crize de astm. Poate provoca hiperactivitate si eruptii cutanate. Se foloseste la colorarea cojii unor citrice. distrugeri cromozomiale. supelor. Reactia este in functie de doza si cumulativa. Se foloseste pentru colorarea dulciurilor. modificari ale ritmului cardiac. tumori tiroidiene. Sunt cancerigeni. zaharina (E 954) indulcitor obtinut din toluen. reactii alergice. varsaturi. senzatie de arsura in ceafa si antebrate. iritatie gastrica si cutanata. lapte praf si faina. respiratie dificila. citrus red 2 (E 121) colorant cancerigen. provoaca iritatia mucoaselor. degradari cromozomiale. glutamat monosodic (E 621) potentator de aroma folosit la condimente si la praf de supa. balonari si crampe. greata. Poate produce eruptii cutanate. sulfit acid de calciu (E 227) utilizat pentru a pastra aspectul proaspat al unor fructe si legume. mustarului. tumori renale. hiperactivitate. Sunt substante greu metabolizate de persoanele cu insuficienta renala. metabisulfit de potasiu (E 224) si metabisulfit de sodiu (E 223) conservanti care provoaca tulburari intestinale si crize de astm. Experientele pe animale au dovedit ca este cancerigen . slabiciune. sosuri.

"Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. ale tubului digestiv. "Pentru că legislaţia din România permite producătorilor să nu mai scrie pe etichetă E nu ştiu de care. acest aditiv alimentar nu acţionează numai la nivelul gustului. • Aspartamul . atrag atenţia specialiştii în nutriţie.E 104 este des întâlnit în sucuri de grapefruit roşu. aspartamul duce la scăderea imunităţii. Potrivit medicului Mencinicopschi. • Sucurile acidulate conţin E 102 . dereglările hormonale. Acesta nu trebuie consumat abuziv. . produsele zaharoase sau băuturi răcoritoare. deoarece consumul excesiv poate duce la apariţia senzaţiei de greaţă. • Galben de chinolină . subliniază specialistul în nutriţie. • Glutamatul de sodiu . • Bromatul de potasiu .Iar dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat. apariţia senzaţiei de ameţeală şi afecţiuni intestinale. tulburările hepatice. deoarece acesta oferă alimentelor un gust aparte. vărsături. deoarece ne pun sănătatea ficatului şi a rinichilor în pericol. Acesta trebuie consumat cu moderaţie. tulburările hepato-biliare.afectează vezica biliară. Astfel.acela al echilibrului dintre saţietate şi foame. sosuri. icre de peşte. la apariţia bolilor pulmonare. Modul în care aditivul E 621 acţionează la nivelul organismului este foarte periculos. acest aditiv este toxic. trebuie consumat cu moderaţie. Deşi are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă. infecţii intestinale şi urinare. univ. Rolul glutamatului este acela de a da creierului impresia că acel aliment este foarte gustos. avertizează Mencinicopschi. mai ales de copii.Printre pericolele care pândesc organismul din cauza E-urilor se numără alergiile. lactatul de calciu . la dereglări hormonale. deoarece este responsabil de apariţia ADHD -ului. acest aditiv alimentar provoacă dureri de cap. apreciază specialiştii în nutriţie.E 476 este des întâlnit în dulciurile pe bază de cacao sau ciocolată. Nelipsit din guma de mestecat. însă poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli canceroase. Acest colorant se mai găseşte şi în prăjituri. dar vital pentru fiinţa umană . tulburări nervoase şi la creşterea nivelului de colesterol. deserturi instant. ci şi al creierului uman. majoritatea sunt nocive pentru sănătate dacă sunt consumate pe perioade mari de timp.E 220 este întâlnit în bere şi vin. deoarece duce la apariţia alergiilor. brânzeturi şi lactate aromate. aceştia precizează denumirea ştiinţifică a aditivului. Şi persoanele astmatice trebuie să evite galbenul de chinolină .E 327 prezintă printre efecte adverse stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală. Dacă unele dintre acestea sunt considerate inofensive. directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Creşterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex. Gheorghe Mencinicopschi.E 621 este aditivul alimentar responsabil de gustul irezistibil al hamburgerilor. a realizat pentru gândul o listă a celor mai periculoşi aditivi alimentari pe care îi întâlnim în produsele pe care le mâncăm zi de zi. pastelor bolognese sau carbonara. Prof. pizzei. • Poliricinoleat de pologlicerol . În cazul sugarilor. • Dioxidul de sulf . iar omul devine confuz".des întâlnit în produsele de panificaţie. dr. • Sulfatul de sodiu . Acest E este nelipsit din preparatele de tip fast-food. dureri de cap şi senzaţii de greaţă. putem suferi de ameţeli.tartrazină şi E 110 . hotdogul şi al shaormei. apetisantă. ambii aditivi fiind coloranţi artificiali care nu trebuie consumaţi frecvent.galben portocaliu. În multe zone din România nitraţii sunt prezenţi şi în apa de băut şi pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii.E 514 . cereale glazurate. • Nitritul şi nitratul de sodiu. împiedică dezvoltarea bacilului botulinic şi dau mezelurilor o culoare rozalie. peşte afumat. bolile intestinale şi ale ficatului.E 924 . E250 şi E251. odată ce este ingerat. diaree sau la apariţia diverselor dureri. cancerul şi creşterea nivelului de colesterol Majoritatea produselor alimentare din magazine au în compoziţie E-uri.E 951 este un îndulcitor tot mai des folosit în industria alimentară.

Aceste Euri "bune" sunt substanţe naturale extrase din fructe sau legume şi se găsesc în alimente sub formă de vitamine. acesta este tot un colorant natural. un aditiv considerat inofensiv pentru organism. E100 . cunoscuta vitamina C sau acidul ascorbic. din 315. Gheorghe Mencinicopschi. dr. lecitină. Acest aditiv potenţează şi menţine culoarea roşie a cărnii conservate şi.aşa cum îi spune şi numele . Un alt aditiv alimentar considerat sigur de către experţi este E 162. mai spune Mencinicopschi. snacksuri. laptele. lichioruri. coloranţi. pentru că aceştia blochează hemoglobina şi copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară". în unele alimente. carnea. sunt siguri E160. Mencinicopschi. Gheorghe Mencinicopschi.sunt numai câţiva dintre aditivii alimentari consideraţi siguri sau inofensivi. "Din cei peste 315 aditivi alimentari utilizaţi în prezent. de asemenea. Sub numele de E 300 se ascunde. "Acesta este unul dintre aditivii consideraţi siguri şi el poate reduce riscul de apariţie a cancerului". cel mai bine ar fi ca substanţele respective să le luăm direct din produsul din care sunt extrase şi nu din alimentele care le conţin". bomboane şi produse de cofetărie. împiedică oxidarea alimentelor. dr. mai puţin de 20 sunt E-uri «bune»". un caroten natural obţinut din tomate. "Deşi unii aditivi buni sunt extraşi din surse naturale. E 306 este vitamina E. . Substanţa se găseşte în produse precum sucuri. uleiul vegetal sunt câteva dintre sursele naturale foarte bogate în vitamina E. Doar 20 de aditivi alimentari. care se extrage . directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Cunoscut ca şi "roşu de sfeclă". menţinând gustul şi culoarea acestora. Ouăle. susţine prof. afirmă prof. E 300.urmările sunt tragice. subliniază prof. univ. E 162. prăjituri.din sfecla roşie. E 160 sau licopenul este un colorant roşu-galben.

budincile. jeleuri. mai grav. sunt permise mono si digliceride (E 471) si acidul tartric (E 334). E 321 . . Micutii sunt mai sensibili decat noi. E 461. E 340. jeleurile sunt pline de coloranti nu tocmai nevinovati. care se gasesc in biscuiti.lecitina. si pe altele le mancam in fiecare zi. branzeturi topite si creme de branza. lecitina (E 322). Alimentele pe care i le poti da micutului tau. pentru sugarii sanatosi. Copiii. Iar argumentul cel mai important ramane culoarea. cei mai expusi? E 123. suspectat ca ar produce tumori pe glanda tiroida). gelifiant natural. E 120. dupa intarcare. Din aceeasi categorie fac parte si E 110 si E 102. Din pacate. soia E 322 . E 233 (produc boli de piele). E 173. antioxidant puternic E 306 .. E 450.Adica in bomboane. pectinele (E440). emulsifiant natural extras dintr-o alga marina E 421 .Exista E-uri bune si E-uri rele.antioxidanti din margarina (cresc colesterolul).caragenon. colorant natural E 300 . sucurile. E 463. ci cantitatea si numarul lor. Dar cum putem deosebi "prietenii" de "dusmani"? Si in privinta E-urilor. E 320.pectina. Noi si copiii nostri. o substanta considerata responsabila pentru o serie de afectiuni ale cavitatii bucale. este permis in anumite produse si. Periculoase: E 102 (extrem de nociv).vitamina E naturala. adultii. spre exemplu. care e intalnita si in ciocolata. Aproape toate sucurile contin E 330.. E 407. E 477. antioxidant natural E 407 . E 200 (suprima vitamina B 12). coloranti prezenti mai ales in dulciuri si prafuri de budinca. se poate spune ca nu substantele in sine sunt periculoase. E-uri de speriat Suspecte: E 125. cu atat este mai dubios si nu trebuie oferit copiiilor sub 3 ani. caragenon (E 407). acidul fosforic (E 338). E 150. De ce? Pentru ca micii degustatori sunt greu de convins. E 171. Pentru copiii pana la 1 an sunt recomandati numai aditivi naturali. E 232.riboflavina sau vitamina B2 E 140 . De asemenea. cum ar fi acidul lactic (E 270). Toxice: E 220. E 231. E 172. E 330 . lista aditivilor permisi este restrictionata si admite doar substante cat mai naturale. E 224. carbonatii (E 500). sunt permisi citratii (E 333) si fosfatii (E 341). E 312 (ataca sistemul nervos). E 141.clorofila.. E 341. E 338. E 110. piata dulciurilor pentru copii este si cea mai bogata in E-uri. Special pentru cei mici. oua.vitamina C (acidul scorbic). Si pe unele. E 311. antioxidant prezent in ficat. dropsuri mentolate.manitolul E 440 . *Observatii: Lista prezenta nu este completa si poate suferi modificari. este interzis in multe tari civilizate.. E 221. E 466 (afecteaza tubul digestiv). cereale si pesmeti. E 240. E 339. E 124 (colorant alimentar roz. Pentru produsele destinate copiilor. E-uri bune E 101 .acidul citric sau sarea de lamaie (produce boli ale aparatului bucal). peste. La noi. E 222. producatorii nu respecta legislatia si-l mai strecoara si in alte alimente. E 465. La produsele pe baza de fructe si cu continut redus de zaghar. De aceea. E 241. E 230. Cu cat intr-un aliment sunt mai multi aditivi. pot contine acidul acetic (E 260).

E 213. Sunt interzise sau foarte limitate ca folosite in alimente in SUA. E 631. E 230. E 211.Posibil cancerigene: E 123. E 217. E 215. E 142. E 214. Comunitatea Europeana si tarile din fosta URSS. E 131. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful