lista E-urilor bune/rele

Aditivii alimentari sunt substante care în mod normal sunt utilizati ca ingrediente. Sarea, zahãrul si otetul sunt substante nelipsite din mâncarea noastrã. Nu sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. Dar în ultimii 30 de ani, în continutul multor produse alimentare au apãrut substante chimice, de sintezã, uzitate mai cu seamã în industria alimentarã. Aceastã categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive, care induc multe boli grave. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetãri Alimentare, e convins cã, cresterea alarmantã a incidentei diferitelor forme de cancer e strâns legatã de avalansa produselor alimentare bogate în E-uri nocive consumate frecvent de români. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de rãspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor. "Una e sã mãnânci un mãr si cu totul alt ceva e sã bei un compot de mere conservat cu aditivi" semnaleazã prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atentia, totodatã, asupra mezelurilor - în special asupra parizerului si crenvurstilor -, bãuturilor asa-zis rãcoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice - mai cu seamã supele la plic - sau afumate. Cumpãrãm la grãmadã În momentul de fatã, majoritatea produselor alimentare sunt etichetate. Cele fãrã etichetã, în mod firesc, n-ar trebui comercializate. Producãtorii au început sã metioneze pe etichetã ce E-uri contine alimentul respectiv. Conservantii, aromele, colorantii de sintezã sunt indicate pe ambalaj cu litera E, urmatã de un numãr din trei sau patru cifre. Dar, din pãcate, cumpãrãtorul încã nu stie foarte bine care sunt cei pozitivi si care sunt cei negativi. Si cel mai adesea, cumpãrãm la grãmadã. Mai grav e cã în în România nu existã aparaturã performantã pentru detectarea tuturor E-urilor. Prof. dr. Mencinicopschi spune cã putem lua un produs pe eticheta cãruia sunt specificate o serie de E-uri, dar aparatele din dotarea laboratoarelor nu reusesc sã le evidentieze. În România, Institutul de Cercetãri Alimentare e compatibil, în plan european din punct de vedere al specialistilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia lasã mult de dorit. De regulã, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate în E-uri nocive. Ele zac în stocuri si pentru a scãpa de ele, producãtorii externi le "împing" pe pietele tãrilor cu putere de cumpãrare micã, din care face parte si România. Asa se explicã de ce cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de sãnãtate publicã. Prof. dr. Mencinicopschi e de pãrere cã e foarte necesarã o legislatie care sã-i protejeze pe producãtorii autohtoni. Pentru cã ei sunt scosi de pe piatã de concurentã. Producãtorul extern vinde la noi cu 40.000 de lei kilogramul un salam plin de E-uri rele si, astfel, îl falimenteazã pe producãtorul român care aduce pe piatã un salam la 300.000 de lei kilogramul, ce-i drept mult mai sãnãtos pentru cumpãrãtor. Desi prof. dr. Mencinicopschi a subliniat cât de necesarã e o "lege cadru a alimentului" - asa cum e în lumea civilizatã, totusi legislatia noastrã schioapãtã. Dieta personalizatã Dupã ce îi asculti pe specialisti ai impresia cã vor sã bage frica în noi si cã cel mai bun lucru e sã mori de foame. Nu-i chiar asa. Ei vor sã ne avertizeze cã suntem bombardati de alimente toxice. Prof. dr. Constantin Ionescu-Târgoviste, directorul Institutului de Boli de Nutritie, e adeptul dietei personalizate, în functie de vârstã, stare de sãnãtate, profesie si alti factori specifici fiecãrui om în parte. La prima vedere o asemenea dietã pare costisitoare. Prof. dr. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Boli Endocrinologice, ne contrazice. "Mai ales vara, avem din belsug legume si fructe". Si pentru a nu cãdea din picioare sã luãm aminte si la ce ne recomandã prof. dr. Mencinicopschi: carne de pui, de curcã, curcan, peste oceanic gras (macrou, hering, ton) crap, caras, pãstrãv, somon, brânzeturi - mai putin cele "topite" sau "afumate" -, lactate - cu exceptia iaurturilor cu termene de valabilitate peste o lunã sau cu arome si coloranti chimici. E-urile considerate de oncologi drept "criminale" Suspecte: • E 125, E 141, • E 150, E 171, • E 172, E 173, • E 240, E 241, • E 477; Periculoase: • E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroidã); Toxice: • E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intestinale); E 338, • E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, • E 466 (afecteazã tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (suprimã vitamina B12); E 320, • E 321 - antioxidanti din margarinã (cresc colesterolul); E311, E 312 (atacã sistemul nervos); E 330 -

cauzata de consumul alimentelor îmbogãþite cu substanþe artificiale. Le multumim pe aceasta cale pentru bunavointa! PRODUSE ALIMENTARE TOXICE ªI CANCERIGENE: "E"-urile Produsele din reþetele comercianþilor conþin zeci de aditivi alimentari (coloranþi. ci ce scoþi pe gura" a cãzut în desuetudine. Inamicii publici nr. E 171. Prezentam în continuare. cum au fost codificate pe plan internaþional substanþele chimice introduse în alimente. E 213. Sub motivaþia "tehnicã" de a se folosi o denumire care sã nu fie dependentã de multitudinea limbilor de circulaþie internaþionalã. E-urile bune: • vitamina E naturalã E 306. Autoarea acestui articol este Magda Marincovici . antioxidant puternic (prezent în ficat. emulsifiant extras dintr-o algã marinã. E 621 Adaosuri toxice — produc boli intestinale: E 220. E 631 . Chiar ºi aºa. ori cancerigene. Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf . acestea au mici sorti de izbânda în lupta cu cancerul. E 240. E 341. E 241. bãuturile rãcoritoare ºi dulceþurile.de la ziarul Jurnalul. Vineri. E 124 (colorant alimentar roz. care. E 142. mortalitatea în rândul populaþiei globului. E 224.antioxidant natural • pectina E 440 . E 222. E 110. motivul real a fost acela de a nu speria consumatorul. E 173. cfghipurile. aromatizanþi. E 215. cel mai periculos adaos cancerigen (produce boli ale aparatului bucal) Cancerigene: • E 123. care provoacã distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge sa producã anticorpi peste mãsura. de a nu-l îndepãrta de rafturilor magazinelor care expun produse cu ambalaje atractive.interzisi în SUA. dar foarte nocive datoritã conservanþilor. Lista "E"-urilor nocive "E"-urile. peste. chimicalele din alimente ºi stress-ul. Dictonul dupã care "important nu e ce bagi în gura. E 221.colorant natural • lecitina E 322 . dupã consumul de droguri ºi medicamente ºi dupã accidentele de circulaþie. îmbunãtãþesc calitatea produselor. — afecteazã tubul digestiv: E 338. E 463. E 172. Este vorba de substanþe chimice nocive. ouã. au fost astfel botezate.gelifiant natural • caragenon natural E 407. ci vrem doar sa-i avizam pe consumatori asupra riscului la care se expun cumpãrând produse fãrã a se informa asupra procesului de fabricaþie. tocmai pentru a se ascunde cumpãrãtorilor denumirea substanþelor obþinute artificial. Aproape toþi aceºti compuºi pun intr-un real pericol organismul. dar care în realitate nu sunt altceva decât substanþe chimice deosebit de toxice. se afla pe locul al III-lea. dat publicitãþii în aceasta sãptãmâna (din "EVENIMENT". conservanþi ºi stabilizatori) declaraþi toxici sau cancerigeni de cãtre organismele internaþionale. 11 August 2000). mezelurile. E 120. despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman.acidul scorbic . soia). E 150. E 141. sunt margarina vegetala. E 339. pe care trebuie sa le evitaþi la consum. E 142 ºi E 123. în România cancerul este intr-o creºtere alarmantã ºi se estimeazã ca aceasta afecþiune va deveni în scurt timp "boala mileniului III". care produce tumori pe glanda tiroida). Uniunea Europeana ºi fosta URSS. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce asupra organismului uman un bombardament asupra organelor interne. E 407. atragem atenþia ca nu cerem interzicerea produselor "contaminate" aflate pe piaþã.E 300 antioxidant puternic • clorofila E 140 . guma de mestecat. E 477 Adaosuri periculoase E 102 (extrem de nociv). E 131. Comunitatea Europeanã si tãrile din fosta URSS. Adaosuri suspecte E 125. Intervenþiile chirurgicale. E 211. lista "E"-urilor considerate de specialiºtii oncologi drept criminale. uleiul de muºtar. precum ºi o serie de tumori maligne ºi benigne. interziºi deja în SUA. Potrivit rapoartelor organizaþiilor internaþionale. Încã de la începutul materialului de faþã. • vitamina C naturalã . E 465. mascate sub codul "E".Germania. E 466 — produc boli de piele: . care apar pe etichetele sau ambalajele unde sunt enumerate ingredientele produselor. Deocamdatã se bãnuieºte doar ca motivele care-l provoacã sunt poluarea.acidul citric sau sarea de lãmâie. împotriva cãreia nu exista încã premizele ca se va descoperi un antidot. E 450. E 217. folosindu-i împotriva propriului organism). E 223. Alimentele cu cele mai multe toxine. Conform ultimului raport al Comisiei Naþionale de Oncologie. E 340. 1: E 211. odatã cu apariþia pe piaþa produselor alimentare a unei întregi game de aditivi alimentari. folosite astãzi intens pentru înlãturarea celulelor canceroase nu fac altceva decât sa mutileze organismul. E230. Astfel a apãrut acest inofensiv cod "E". a ierarhizat o serie de compuºi toxici sau cancerigeni. E 214. E 461.

Glutamatul se foloseºte ºi pentru conservarea laptelui. Pentru a evita efectele nocive ale zaharului. E 320. dupã numele soþiei (Margot) a unuia dintre savanþi. aproape imposibil de transformat în energie de cãtre organism. în sensul ca omul devine obosit sau agitat din pricina luptelor din interiorul organismului. cu rezultate dezastruoase pentru inima. iar efectul fizic fiind invers celui aºteptat. E 621. ca folosirea întâmplãtoare a produselor pe care le vom enumera nu afecteazã organismul. Intr-o pastiluþã de gumã. .E 230. preparate normal. Astfel. Evident. E 213. Grãsimile vegetale din margarina devin. Iatã algoritmul prin care margarina destabilizeazã organismul: grãsimile sintetice nu pot fi "arse" de organism. E 231. Glutamatul se vinde producãtorilor sub forma de cristale albe. E 967 ºi alte asemenea chimicale. E 131. cu ignoranþã. E 233 — suprima din organism vitamina B12: E 200 — cresc colesterolul: E 320. evident. boli de plãmâni. el trece imediat în sânge . care provoacã peste 70 de tipuri de boli mortale. E 217. brânzeturilor. Zahãrul: este unul dintre alimentele cele mai controversate.prin intestinul subþire . se recomanda consumatorilor sa evite produsele care conþin aditivii mai sus menþionaþi ºi care sunt prezenþi. aromatizanþi ºi vitamine sintetice. dintre care cel mai nociv este aspartamul (E 950 ºi E 951). asemãnãtor untului. E 211 (foarte nociv). E 239 Notã: aditivii cancerigeni au fost deja interziºi în SUA. înãuntru-i leopardul". obosesc excesiv ficatul. E 232. US Food & Drug Administration a informat opinia publica din USA ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzhelmer. cât unghia.cel mai periculos adaos cancerigen) Adaosuri cancerigene E 123. Precizam încã o data. Cercetãtorii americani au descoperit. E 312 — produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lãmâie . Ce alimente trebuie sa evitaþi sã consumaþi în exces Conform studiilor de specialitate. multe fiind pe lista celor suspecte sau nocive. Injecþiile cu glutamat. creier ºi sistemul circulator. al margarinei. E 215. favorizând hepatita. conservanþi ºi glutamat de sodiu). care este ulterior amestecat cu chimicale (coloranþi. Mirosul de lapte. boli ale aparatului bucal (E 330) ºi cancer (E 950 ºi E 951). în prezenþa hidrogenului ºi folosind catalizatori de nichel. pana rezulta un praf. Gustul va poate înºela. ele acoperã membrana celulelor sistemului imunitar. de aceea consumatorii înrãiþi de margarinã sunt persoane care par lipsite de vlaga. e obþinut pe cale chimica. E 214. aromatizanþi. se obþine un produs alb. devenind unul dintre cele mai toxice produse alimentare inventate vreodatã. Guma de mestecat: este aproape de neînþeles cum fabricanþii de gumã de mestecat. aromatizanþi. organismul fiind dereglat. ºi se combina întotdeauna cu alþi aditivi chimici. care nu pot fi tratate cu medicamente. zi de zi. Supele se obþin prin deshidratarea supelor ºi ciorbelor. Bãuturi: chiar dacã producãtorii se lauda. Consumul în exces de zahar expune la gripã. ca produsul lor este natural. efectuate pe animale. el lezeazã organele digestive. cãci unele chimicale dau arome mai intense decât cele naturale. gãsesc necesar sã introducã în ingrediente nu mai puþin de ºapte . destinatã în special copiilor. specialiºtii recomanda consumul de fructe ºi miere. E 950. au distrus celulele nervoase din creierul cobailor. Dar. Fiind deosebit de concentrat.opt tipuri de substanþe chimice. gãsim: E 171. dupã fierbere. E422. vã expuneþi urmãtoarelor afecþiuni: colesterol (E320). pe care l-au botezat "margarina". în cantitãþi industriale. Mestecând regulat guma. Organizaþii de profil din UE duc o intensa campanie de interzicere a glutamatului de sodiu. care mai de care. margarina a fost îmbogãþitã cu tot soiul de coloranþi. sau sub forma de cubuleþe. Nu va lãsaþi înºelaþi de reclamele de tip "ca la mama acasã" sau de ambalajele atrãgãtoare. E 951. accidental. Comunitatea Europeana ºi fostele state ale URSS. De asemenea. paralizându-l prin depozitarea în þesuturi. E 321 (antioxidanþi din margarina) — ataca sistemul nervos: E 311. E 142. "afara-i vopsit gardul. fãrã gust. conducând la sclerozarea lor. ne referim la zaharul obþinut din sfecla sau trestia de zahar. Culmea este ca producãtorii au inventat ºi substituenþi ai zahãrului. mezelurilor ºi ciupercilor. Din acel moment ºi pana în prezent. E 216.provoacã hiperglicemie. Iau locul substanþelor naturale ce au rolul de a curata pereþii vaselor de sânge. vorba aceea. în realitate. Glutamatul de sodiu (o neurotoxinã) provoacã migrene insuportabile. E330. în laborator. ceea ce obliga pancreasul sa producã în exces insulina. E 230. Margarina: produs apãrut în Al Doilea Rãzboi Mondial. infecþii urinare ºi intestinale. pe care le obliga sa prelucreze o cantitate de energie ce nu o pot suporta. Supele concentrate: conþin în exces glutamatul de sodiu. pe care organismul le asimileazã fãrã probleme. E 631 (glutamatul de sodiu). ca daca se încãlzeºte la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale. în anumite alimente pe care le folosim. considerat de specialiºti dintre cele mai cancerigene substanþe. Numai consumul îndelungat produce efectele amintite. dupã care se ambaleazã în vid. E 420. câinilor ºi maimuþelor. în urma raþionalizãrii untului. cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului. cu preponderenþã. E421.

uleiul de muºtar este folosit de vraci ca medicament. Datele nu sunt deocamdata complete. de exemplu E110. 233. mai ales in budinci. cum ar fi cele vasculare. adica galbenul de la apus de soare. altele dau gust. întrucât chiar alcoolul este un bun conservant.glutamati (conservanti alimentari foarte toxici). Folositi aceste liste atunci cand faceti cumparaturi si evitati alimentele care contin aditivi alimentari periculosi.a. Unele E-uri sunt substante ale caror nume iti dau fiori. . Cu ceva timp in urma. acestea fiind dintre cele mai dãunãtoare.bãuturile lor rãcoritoare mustesc de aditivi nocivi. Minciuna e dovedita chiar de eticheta unde. altele conserva. uleiul de muºtar este devastator. dar feriþi-vã de lichioruri. Probabil ati ghicit: este vorba de aceleasi substante. studiile continua. colorandu-le in acel galben de "apus de soare". colici abdominale s. altele ii dau volum si consistenta. 231. nocivi. E 215. dupã reþetele tradiþionale.aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311. . Are actiune cancerigena si el. dar care ataca aparatul digestiv. Bãuturile alcoolice.nitriti (coloranti care produc cancer la ficat) si tot felul de substante care nelinisteau cumparatorul. 251. dulceþuri ºi alte dulciuri: nici aici nu va lãsaþi înºelaþi de pretenþia unora dintre producãtori. 340. Aceasta lista este extrasa din raportul Oficiului Consumatorilor din Piata Comuna Europeana si a fost intocmita la inceputul anului 2000. apare menþionat "acid citric". Mezeluri: nu mai este nici un secret ca în toate mezelurile de pe piaþa internã.): E338. 465.aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250.aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive (indigestie. 461. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. prin chioscurile alimentare. În India. Cu cele 30 de E-uri care conserva se pot realiza sutele de produse pe care le gasesti expuse in soare.este un alt colorant care se gaseste in dulciuri. tãriile (vodca. 339. De ce nu se mai prepara mezelurile. Totodatã se adaugã ºi alte substanþe suspecte: nitraþi ºi nitriþi. 232. 330. dar deghizate sub un nume mult mai domestic. 450.aditivi alimentari care produc boli de piele: E230. pe care v-o punem la dispozitie in continuare. E102 . Unele E-uri coloreaza. Din punct de vedere al aditivelor alimentari. mezelurile . Alte E-uri sunt coloranti cu nume mult mai poetice. 466. 312 . Asa ar fi. condimentele sintetice . 217. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert. in special. . în procesul de pasteurizare sunt folosite substanþe chimice.aditivi alimentari care produc cancer: E131. De asemenea. Dacã boabele nu prezintã pericol. 211. afaneaza mancarea. 218. produce orbirea. de exemplu. Aditivii E 110 ºi E 123. fara sa-si mai faca probleme. voma. Unele E-uri sunt pasnice. la ingrediente. Coloranþii folosiþi. Grãsimile cu care sunt "îmbogãþite" mezelurile sunt obþinute prin aceleaºi metode ca margarina. care provoacã migrene. substantele toxice intalnite frecvent in alimente: . unui suc i se poate da orice culoare imaginabila. de care vorbeam ceva mai sus.distruge vitamina B12: E200.) nu prezintã pericol. Omul civilizat poate consuma peste o suta de asemenea E-uri in decurs de o luna. whisky etc. La bere. Toate aceste produse se conservã cu aceleaºi glutamat de sodiu. altele suspecte si altele de-a dreptul periculoase. care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca). branzeturi topite si creme de branza.este interzis in SUA si in fostele state sovietice.produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. 214. prin mãrirea cantitãþii cu tot soiul de chimicale. . sucurile contineau benzoat de sodiu (conservant cu actiune cancerigena). mezelurile .E250. Evitaþi sã beþi bãuturile cu arome de citrice. incluºi pe lista de mai sus. cel mai folosit fiind acidul citric (E 330) sau sarea de lãmâie. sunt declaraþi periculoºi. dropsuri mentolate.E621 si E 622. Pe eticheta fiecãrui sortiment de mezel veþi gãsi nenumãraþi aditivi alimentari. 341. fiind numeroase cazurile în care persoane tratate cu acest ulei au murit. stabilizeaza aroma. cunoscut sub denumirea de "sunset yellow". E 110 etc. Muºtarul: fabricat în general prin amestecarea boabelor de muºtar cu uleiul de muºtar. Directia de Sanatate a pus in circulatie o lista de asemenea E-uri nefaste. Iata. cum ar fi berea ºi vinul. în care se adaugã coloranþi: E 102. Persoanele care deja sufera de anumite afectiuni. 215. Avand la dispozitie o paleta de 20 de E-uri care coloreaza. jeleuri. Gemuri. evitaþi bomboanele intens colorate ºi în general tot ce conþine coloranþi. este mult mai "bine": sucurile contin E211. care da limpezime. 142. nelipsit din nici un borcan de gem sau dulceaþã. dermatologice etc. . sunt saturate de metabisulfit. care aplica eticheta "produs natural". el fiind deja interzis în Canada. grupate. de casã? Pentru cã se urmãreºte câºtigul. dar ceea ce urmeaza este probabil cel mai serios semnal de alarma pe care comunitatea medicala internationala l-a dat vreodata cu privire la alimentatia chimizata in general si la acesti aditivi sintetici omniprezenti in produsele de larg consum. E330 . unde s-a stabilit ca în timp. 407 (din inghetata). care este de fapt sarea de sodiu a propil parahidroxibenzoatului de etil. produsele de tip Vegeta . "Topul" celor mai periculosi aditivi: E123 . Acum. 363. 216. 252. 213. E 102 ºi E110. 239. circa 40% din compoziþie este constituita din produºi obþinuþi artificial. vor evita in mod special sa consume orice aliment ce contine aditivi care agraveaza afectiunea de care sufera. De curand. precum ºi înlocuitorii de zahãr mai sus amintiþi produc efectele amintite. In aceeasi categorie face parte si E110. tara mirodeniilor. Se gaseste in bomboane.

unde provoaca o stare de hiperglicemie. ingerarea unei ciocolate sau a altor dulciuri concentrate este un adevarat soc.un amestec de grasimi asemanatoare cu cele din alimentele prajite mult timp. faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti. fie ea clasica ori naturista. . epuizand in acelasi timp sistemul nervos. cancerul. Faptul ca aceste probleme apar ceva mai tarziu nu inseamna insa ca nu apar sau ca sunt mai putin grave. A fost obtinut un produs alb asemanator cu untul ca si consistenta si cu. sa zicem o luna. Inlocuitori naturali ai margarinei . cereale si legume. Din al Doilea Razboi Mondial pana acum. astenia. asa incat la cei mai multi dintre noi aceste fenomene sunt suportate o buna perioada de timp.pancreasul alertat peste masura. .sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar. precum si aparitia celulitei. de floarea-soarelui. au "darul" sa incurce o multime de procese naturale: . cand untul se gasea tot mai greu. In Romania se estimeaza ca peste sase sute de mii de oameni sufera.MARGARINA Margarina a aparut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. cu vitamine sintetice.solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate.. dar are "darul" de a perturba echilibrul hormonal. .sistemul imunitar este partial inactivat vreme de cateva ore dupa ingerarea zaharului printr-un lant de procese hormonale prea complexe pentru a fi descris aici. . sinuzita etc. . margarina s-a "imbogatit" cu coloranti. asa incat in scurt timp se instaleaza o stare de hipoglicemie. miere. asa cum se credea acum zece ani. unul dintre alimentele cele mai studiate si mai contestate de medicina. cu toate consecintele sale cumplite: de la orbire la tulburari circulatorii majore ori boli cardiace fatale. Iata care sunt principalele tulburari cu care se confrunta consumatorii de zahar: . ceea ce duce la diabetul zaharat. Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii. Din fericire.pancreasul suprasolicitat se deregleaza pur si simplu. asa cum un combustibil cu cifra octanica prea mare uzeaza un motor. scleroza multipla. secreta mai multa insulina decat normal. boli de plamani.ficatul isi face datoria si transfera o parte din rezervele sale de glucide in sange. la intoxicatii. care nu numai ca o inlocuiesc cu succes.zaharul strabate cu usurinta intestinul subtire ajungand in sange. dar si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste. la cancer. . mai ales daca consumul regulat de zahar in diferite forme este insotit si de un stres puternic. masline. el uzeaza pur si simplu anumite organe. ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului. ZAHARUL Este. in timp. ceea ce inseamna sclerozarea acestora. Acest lucru se produce desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat se crede. Nutritionistii spun ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina si de alimente prajite. greu de transformat de organism in energie. Aceste alternante deregleaza intreg metabolismul si. impiedicand activitatea acestora. . obosesc si uzeaza organismul (mai ales pancreasul). la zahar. arahide. degenerescenta osoasa. sa le incalzeasca la 150'C si sa le adauge hidrogen in prezenta unor catalizatori de nichel. infectii urinare si intestinale. Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism.Uleiurile obtinute prin presare la rece.. care o fac sa miroasa a lapte mai tare decat laptele.Untul romanesc in general este mai bun decat cele de import. . plasticul ca structura moleculara.obezitatea se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri.caria dentara apare la 94% din populatia care consuma produse cu zahar (de sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani. Iata de ce va propunem ca in aceasta vara sa renuntati doar pentru o perioada. sistemul circulator pe ansamblu. creier. duc la scaderea colesterolului si curata vasele de sange. normalizand tot mai greu glicemia. de diabet.a. cum "alinta" naturistii occidentali zaharul. Pentru un organism adaptat de milioane de ani sa se hraneasca cu zaharuri complexe din fructe. margarina are suficienti substituenti naturali. .o serie de alte boli cum ar fi: reumatismul. deoarece este mult mai putin procesat si denaturat. . . ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos. rinita. Cauza nu este. Organismul uman are o mare capacitate de adaptare. in diferite stadii. abia intr-un tarziu aparand problemele de sanatate. cu rezultate nefaste pentru inima. ca sa se intareasca. Aceasta duce la o expunere periculoasa si inutila la gripa. sinuzita si rinita cronica. . care produce dezechilibre in lant: .iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange. susa s. Fiind un aliment foarte concentrat. Aceasta este mica legenda a margarinei .lipsa de calciu se instaleaza si ea cu timpul. tulburarile hormonale se agraveaza ca o consecinta a consumului de zahar si se retrag ca prin farmec o data ce am renuntat la el. mai nou cu aromatizanti artificiali. pentru a verifica in practica efectul miraculos al renuntarii la otrava alba. adica margarina. ceea ce are ca rezultat scaderea zaharului din sange sub medie.favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese. O echipa de cercetatori americani a avut atunci ideea sa ia diverse uleiuri vegetale. inainte de descoperirea zaharului).aceasta va determina o stare de excitare fizica si nervoasa. . fara indoiala. anemia.

Se gaseste in bauturi spirtoase. un inlocuitor si mai bunt sunt fructele proaspete. E-120 . cu putina apa. In aceasta figureaza E-uri care s-au dovedit a avea un grad de nocivitate mai mare decit cel estimat initial.colorant artificial . E-211. iar altele doar periculoase pentru sanatate. foarte bogate in zaharuri (aproape 80% din masa lor). periculos. directorul Institutului de Cercetari Alimentare. periculos.amarant . E-210.tartrazina. Antidoturi naturale pentru zahar Exista anumite plante care au darul de a corecta intr-o buna masura efectele nefaste ale consumului de zahar si de alimente indulcite cu zahar. ne-a declarat ca in tarile Uniunii Europene este in plina desfasurare evaluarea unor substante care ar putea indeplini functia de aditiv alimentar.se ia o lingurita pulbere de planta uscata de patru ori pe zi. periculos. caisele deshidratate etc. colorant rosu natural de origine animala (se obtine dintr-o specie de insecta). Iarna. E-142. E-222.consumate ca atare sau sub forma de salata. E-120. Unele dintre ele sint cancerigene. E-221. Se gaseste intr-o gama larga de alimente. poate provoca tulburari gastrice.colorant artificial . colorant. E-142 . E-233. la reglarea functiilor pancreasului. E-311. E-312. Se foloseste in bauturile spirtoase si in prajituri. Se foloseste la bauturi E-153 . In perioada de vara. . ducand la normalizarea glicemiei. scopul fiind siguranta alimentara a consumatorului". fructele consumate ca atare sunt o adevarata relaxare pentru organism. E-230. de la produse de patiserie pina la bauturi racoritoare si spirtoase. E-226. E-212. fructele uscate: stafidele. a adaugat prof. . E-220. E-153. E-407. E-124.afinele proaspete si sucul de afine. E-217.acidul carminic.E-224. Mencinicopschi. poate provoca alergii. E-216. . Se foloseste in bauturi. precum si a perceptiilor olfactive. foarte cancerigen. de afin. E-450 E-102 . E-330 E-uri periculoase: E-102.tijele si frunzele proaspete de papadie . sunt un excelent inlocuitor al zaharului. smochinele. in UE se fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi alimentari. Se gaseste mai ales in bauturi spirtoase E-123 . E-214. dar sunt mult mai usor de suportat de organism fata de zaharul alb. E-124 .frunzele de dud. E-215.albastru. E-213. poate provoca alergii.foarte cancerigen.colorant artificial . Cele mai cunoscute si la indemana antidoturi de acest fel sunt: . care este nu doar un amestec foarte complex de zaharuri naturale. E-232. E-250. curmalele. care contine substante special facute sa ajute organismul sa asimileze fara probleme acest aliment.rosu ponceau. Gheorghe Mencinicopschi. care acum se gasesc din abundenta. ci si un produs viu. E-131. E-223. "In prezent. In SUA a fost interzis. salatele de fructe. de nuc . E-131 .Inlocuitorii naturali ai zaharului Cel mai potrivit inlocuitor natural al zaharului este mierea de albine.foarte cancerigen.carbunele vegetal. E-uri cancerigene: E-123. E-252. Doua dintre E-urile de pe lista au fost interzise in tarile UE. E-251.verde . Prof. "Bomba E-urilor loveste din nou Ultima lista a E-urilor a fost publicata recent in revista franceza "Villejuif". la rafinarea gustului. la doua ore dupa masa. Sucurile.colorant rosu artificial . galben artificial. Ele sunt foarte dulci.

alaturi de betacarotenul numit E 160 nu pericliteaza sanatatea. aditivii buni sunt si mult mai scumpi pe piata alimentara si acesta e motivul pentru care nu sunt folositi frecvent. adica accelereaza arderea grasimilor". Iar in prezent nu exista nici macar semne ca in viitorul apropiat producatorii vor fi obligati sa specifice pe eticheta provenienta acestor substante. prin fierbere. grasimilor si proteinelor. varianta de sinteza e tot un produs chimic care nu are de-a face cu ceea ce se gaseste in natura. Vitaminele sunt aditivi alimentari buni Vitamina E sau E 306 are un rol important in preventia bolilor cardiovasculare. iar consumatorii nu le pot deosebi. E . interzis in UE. in vinurile albe si chiar in fructele uscate. Se gasesc intr-o gama extrem de larga de alimente. Mencinicopschi. periculosi. 214. E 100 este hepatoprotector care favorizeaza secretia biliara si se gaseste cu preponderenta in amestecul cunoscut sub numele de curry. Un alt aditiv de culoare rosie care nu prezinta efecte negative este E 162 sau rosul din sfecla. cancerigen. este folosit in unele cosmetice. Si E-urile 163 sunt considerate sigure. E-220. 216. E 101. explica prof." Orice medic pediatru insista ca parintii sa ii prepare acasa copilului toate mesele.239 . Mai mult. Este dovedit ca scade riscul aparitiei cancerului de prostata si chiar al cancerului de san". 223. 224. adica cea naturala. un colorant rosu-galben. 222. 221. Gh. directorul Institutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti. Se gasesc in toate produsele. obtinut din tomate. in functie de fructele si legumele din care se extrag. 217 . Citeste eticheta! . continua profesorul. are un rol important in metabolismul glucidelor.conservant artificial. E 306 e dovedit a avea actiune antioxidanta foarte puternica si astfel devine eficient in prevenirea si tratarea arterosclerozei.E-210. Recent au fost trecute in UE de la aditivi la pesticide si interzise. "Licopenul e un antioxidant puternic. Si rosul din ardei e un colorant bun. dulceturi. E 140 are un efect dezinfectant. spune directorul Institutului de Cercetari Alimentare. 215. Gheorghe Mencinicopschi. Au dreptate. se genereaza in cantitate si mai mare". Mai exista insa o alta categorie de aditivi buni. licopenul in loc sa se distruga. pina la biscuiti.conservanti artificiali. iar E 322 inseamna lecitina si se gaseste in ciocolata. dr. De asemenea. Iar nutritionistii recomanda mancarea de la bunica de acasa. E-230 . Licopenul se obtine din fierberea rosiilor. Aceasta are ca efect cresterea ratei metabolismului bazal. de la conserve. cat si cea de sinteza. echivalentul vitaminei B12. 213. Firesc.conservant artificial. Din aceasta grupa fac parte coloranti de la roz la albastru inchis. Atentie insa! Pentru acesti aditivi exista atat varianta naturala. "Iar natura a fost mai mult decat generoasa. explica prof. sanatos. Il gasiti in produse sub denumirea comerciala de E 160. E-233 . 226 . De asemenea. care nu prea are varianta de sinteza si care poate fi gasit de multe ori in iaurturi. 211. muraturi. 212. sanatos care contine o substanta indicata in curele de slabire. "Un colorant bun. "Legea nu obliga producatorii sa specifice daca e vorba de varianta naturala sau de sinteza acestor E-uri". Cu acest conservant sint tratate fructele. pentru ca. dar cu toate acestea exista si asa-numitele E-uri bune pe care puteti sa le ingerati fara efecte secundare negative. Primul loc pe lista E-urilor bune il ocupa licopenul. Si vitamina C sau E 300.conservanti cancerigeni. dr.conservant artificial.

spasme musculare. ghideaza-te dupa un principiu simplu: cu cat mai putine substante componente. borsul. Unii cercetatori il considera cancerigen. Multe produse alimentare contin urmatorii aditivi: • • • • • • • • acesulfam potasiu (E 950) indulcitor artificial care afecteaza glanda tiroida. nu reprezinta un risc pentru sanatatea consumatorului”.Iata care este recomandarea pe care o fac toti specialistii in nutritie. anxietate. Va prezentam un extras din celebra carte Dictatura pseudo-stiintei. scrisa de biomatematicianul Ioan Vladuca. . aspartam (E 951) indulcitor artificial folosit la bauturi racoritoare. ameteala. butilhidroquinona tertiara (TBHQ. voma. antioxidant puternic (prezent în ficat. Aditivii alimentari pot fi autorizati doar daca: • • • sunt necesari din punct de vedere tehnologic pentru productie. oua. colorantii si aromele creeaza iluzia unui aliment natural si proaspat). bisulfit de potasiu (E 228) conservant care produce crize de astm si tulburari intestinale. Sistemul oficial prezinta aditivii alimentari ca fiind substante chimice inofensive: „Aditivii alimentari sunt autorizati de Uniunea Europeana pentru toate statele membre. E 319) derivat petrolier care poate provoca greata. emulsifiant extras dintr-o alga marina. oboseala.[1] In realitate. astfel apar bolile autoimune. Poate produce reactii alergice. intr-un aliment foarte simplu. inseala consumatorul (potentatorii de gust si aroma dau impresia ca alimentul este mai concentrat. Dar si aici sunt nuante. iritabilitate. benzoat de sodiu (E 211) conservant folosit si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba. nu inseala consumatorul. vitamina C naturala – acidul scorbic – E 300 antioxidant puternic clorofila E 140 – colorant natural lecitina E 322 – antioxidant natural pectina E 440 – gelifiant natural caragenon natural E 407. cu atat mai bine. peste. reprezinta un risc real pentru sanatatea consumatorului. poti sa gasesti acid citric (tot un E) care nu e obtinut prin fermentarea naturala care sta la baza acestui lichid. tahicardie. insomnie. Spre exemplu. E-urile bune: • • • • • • vitamina E naturala E 306. mai ales la persoanele care sufera de astm. Consumul indelungat de produse cu aditivi artificiali produce dezorientarea sistemului imunitar care ajunge sa produca anticorpi impotriva propriului organism. soia). aditivii: • • • nu sunt intotdeauna necesari din punct de vedere tehnologic. azorubina (E 122) colorant rosu obtinut din gudron. greata. produce durere de cap. acid fosforic (E 338) acidifiant folosit la bauturi racoritoare. Produce tulburari digestive. agraveaza astmul si poate provoca urticarie. Legislatia Uniunii Europene prevede ca pot fi folositi doar acei aditivi care sunt autorizati. palpitatii. delir. benzoat de potasiu (E 212) conservant care poate produce crize de astm si tulburari neurologice. pierdere a memoriei. la fel ca si pentru Norvegia si Islanda. Daca nu ai informatii suficiente despre posibilele efecte ale aditivilor. Asa ca cel mai bun sfat ar fi: evita alimentele care au printre ingrediente substante pe care nu le cunosti. tulburari de comportament.

tumori renale. tartrazina (E102) colorant galben utilizat in industria textila. dureri abdominale. hipertensiune arteriala. Poate provoca reactii alergice severe. sulfit acid de calciu (E 227) utilizat pentru a pastra aspectul proaspat al unor fructe si legume. sunset yellow (E 110) colorant galben care produce rinita. greata. senzatie de arsura in ceafa si antebrate. voma. Produce greata. indigotina (E 132) colorant albastru care poate produce greata. slabiciune. Poate produce eruptii cutanate. reactii alergice. Sunt substante greu metabolizate de persoanele cu insuficienta renala. Aluminiul este asociat cu dementa Alzheimer si cu tulburarile placentare din timpul sarcinii. Produce greata. tumori tiroidiene. Poate provoca migrene si eruptii cutanate la lucratorii din brutarii. pestelui. guma guar (E 412) agent de ingrosare folosit la sucuri si inghetate. citrus red 2 (E 121) colorant cancerigen. urticarie. iritatie gastrica si cutanata. reactii alergice. Experientele pe animale au dovedit ca este cancerigen . propionat de calciu (E 282) folosit in produsele fainoase ca inhibitor al ciupercilor. voma. Produc ameteli si dureri de cap. modificari ale ritmului cardiac. Poate provoca hiperactivitate si eruptii cutanate. sosuri. Se foloseste pentru colorarea dulciurilor. mustarului. respiratie dificila. galat de dodecil (E312) utilizat pentru prevenirea rancezirii grasimilor. crampe abdominale. crize de astm. bauturilor. Nu trece prin coaja. glutamat monopotasic (E 622) potentator de aroma care poate produce greata. distrugeri cromozomiale. balonari si crampe. dureri de cap. margarina. ribonucleotide de sodiu (E 635) potentator de aroma folosit la placinte si la cartofii prajiti. tulburari nervoase. glutamat monosodic (E 621) potentator de aroma folosit la condimente si la praf de supa. este cancerigen. guma arabica (E 414) agent de ingrosare folosit la sucuri. Riscul apare daca se consuma coaja fructului. Poate provoca rinita. metabisulfit de potasiu (E 224) si metabisulfit de sodiu (E 223) conservanti care provoaca tulburari intestinale si crize de astm. Se foloseste la uleiuri. astm. lapte praf si faina. supelor. ciclamat (E 952) indulcitor care poate produce migrene. hiperactivitate. congestie nazala. degradari cromozomiale. eritrozina (E 127) colorant rosu cancerigen. zaharina (E 954) indulcitor obtinut din toluen. silicat de aluminiu si potasiu (E 555) folosit in sare.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • carmin (E 120) colorant rosu obtinut din insecte. Sunt cancerigeni. Reactia este in functie de doza si cumulativa. Provoaca modificari hematologice. Experientele efectuate pe animale au aratat ca E 621 duce la distrugerea neuronilor din creier. Se foloseste la colorarea cojii unor citrice. nitrit de potasiu (E 249) si nitrit de sodiu (E 250) conservanti si fixativi de culoare. varsaturi. provoaca iritatia mucoaselor.

tulburările hepato-biliare. apreciază specialiştii în nutriţie. sosuri. dereglările hormonale.E 951 este un îndulcitor tot mai des folosit în industria alimentară. • Glutamatul de sodiu . În cazul sugarilor. vărsături.E 476 este des întâlnit în dulciurile pe bază de cacao sau ciocolată. • Poliricinoleat de pologlicerol . la dereglări hormonale. la apariţia bolilor pulmonare. subliniază specialistul în nutriţie.afectează vezica biliară. directorul Institutului de Cercetări Alimentare.tartrazină şi E 110 . Acest colorant se mai găseşte şi în prăjituri. Acesta nu trebuie consumat abuziv.E 104 este des întâlnit în sucuri de grapefruit roşu. ambii aditivi fiind coloranţi artificiali care nu trebuie consumaţi frecvent. trebuie consumat cu moderaţie. Deşi are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă. deoarece duce la apariţia alergiilor.E 327 prezintă printre efecte adverse stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală. pastelor bolognese sau carbonara. În multe zone din România nitraţii sunt prezenţi şi în apa de băut şi pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii. Acest E este nelipsit din preparatele de tip fast-food. majoritatea sunt nocive pentru sănătate dacă sunt consumate pe perioade mari de timp. a realizat pentru gândul o listă a celor mai periculoşi aditivi alimentari pe care îi întâlnim în produsele pe care le mâncăm zi de zi. atrag atenţia specialiştii în nutriţie.E 514 . Prof. brânzeturi şi lactate aromate.E 621 este aditivul alimentar responsabil de gustul irezistibil al hamburgerilor. "Pentru că legislaţia din România permite producătorilor să nu mai scrie pe etichetă E nu ştiu de care. Şi persoanele astmatice trebuie să evite galbenul de chinolină . lactatul de calciu . deoarece este responsabil de apariţia ADHD -ului. • Sulfatul de sodiu . putem suferi de ameţeli. • Dioxidul de sulf . deoarece acesta oferă alimentelor un gust aparte.acela al echilibrului dintre saţietate şi foame.des întâlnit în produsele de panificaţie. icre de peşte. infecţii intestinale şi urinare. E250 şi E251. peşte afumat. cancerul şi creşterea nivelului de colesterol Majoritatea produselor alimentare din magazine au în compoziţie E-uri. • Sucurile acidulate conţin E 102 . dar vital pentru fiinţa umană . dr. cereale glazurate. tulburări nervoase şi la creşterea nivelului de colesterol. Nelipsit din guma de mestecat. • Bromatul de potasiu . aceştia precizează denumirea ştiinţifică a aditivului.E 924 . avertizează Mencinicopschi. diaree sau la apariţia diverselor dureri. odată ce este ingerat. apariţia senzaţiei de ameţeală şi afecţiuni intestinale.Iar dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat. Gheorghe Mencinicopschi. Dacă unele dintre acestea sunt considerate inofensive. "Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. ale tubului digestiv. Rolul glutamatului este acela de a da creierului impresia că acel aliment este foarte gustos. • Aspartamul . tulburările hepatice. acest aditiv alimentar provoacă dureri de cap. deserturi instant. iar omul devine confuz".galben portocaliu. .E 220 este întâlnit în bere şi vin. împiedică dezvoltarea bacilului botulinic şi dau mezelurilor o culoare rozalie. mai ales de copii. deoarece ne pun sănătatea ficatului şi a rinichilor în pericol. Creşterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex. acest aditiv alimentar nu acţionează numai la nivelul gustului. Astfel.Printre pericolele care pândesc organismul din cauza E-urilor se numără alergiile. univ. deoarece consumul excesiv poate duce la apariţia senzaţiei de greaţă. • Galben de chinolină . Modul în care aditivul E 621 acţionează la nivelul organismului este foarte periculos. acest aditiv este toxic. hotdogul şi al shaormei. produsele zaharoase sau băuturi răcoritoare. Potrivit medicului Mencinicopschi. bolile intestinale şi ale ficatului. • Nitritul şi nitratul de sodiu. pizzei. Acesta trebuie consumat cu moderaţie. apetisantă. ci şi al creierului uman. dureri de cap şi senzaţii de greaţă. însă poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli canceroase. aspartamul duce la scăderea imunităţii.

E 300.urmările sunt tragice. acesta este tot un colorant natural. "Din cei peste 315 aditivi alimentari utilizaţi în prezent. univ. directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Un alt aditiv alimentar considerat sigur de către experţi este E 162. E 306 este vitamina E. care se extrage . Aceste Euri "bune" sunt substanţe naturale extrase din fructe sau legume şi se găsesc în alimente sub formă de vitamine. lecitină. menţinând gustul şi culoarea acestora. "Deşi unii aditivi buni sunt extraşi din surse naturale. Cunoscut ca şi "roşu de sfeclă".aşa cum îi spune şi numele . E 162. carnea. Doar 20 de aditivi alimentari. cunoscuta vitamina C sau acidul ascorbic. un caroten natural obţinut din tomate. prăjituri. "Acesta este unul dintre aditivii consideraţi siguri şi el poate reduce riscul de apariţie a cancerului". un aditiv considerat inofensiv pentru organism. . Mencinicopschi. E100 . dr. cel mai bine ar fi ca substanţele respective să le luăm direct din produsul din care sunt extrase şi nu din alimentele care le conţin". coloranţi.din sfecla roşie. laptele. Acest aditiv potenţează şi menţine culoarea roşie a cărnii conservate şi. în unele alimente. Substanţa se găseşte în produse precum sucuri. snacksuri. uleiul vegetal sunt câteva dintre sursele naturale foarte bogate în vitamina E. Gheorghe Mencinicopschi. dr. Sub numele de E 300 se ascunde.sunt numai câţiva dintre aditivii alimentari consideraţi siguri sau inofensivi. mai spune Mencinicopschi. de asemenea. subliniază prof. bomboane şi produse de cofetărie. sunt siguri E160. lichioruri. împiedică oxidarea alimentelor. E 160 sau licopenul este un colorant roşu-galben. Ouăle. pentru că aceştia blochează hemoglobina şi copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară". susţine prof. afirmă prof. Gheorghe Mencinicopschi. mai puţin de 20 sunt E-uri «bune»". din 315.

care se gasesc in biscuiti. E 312 (ataca sistemul nervos). sucurile..antioxidanti din margarina (cresc colesterolul).pectina. Toxice: E 220.lecitina. gelifiant natural. branzeturi topite si creme de branza. E 463. . antioxidant puternic E 306 . Cu cat intr-un aliment sunt mai multi aditivi. Noi si copiii nostri. sunt permisi citratii (E 333) si fosfatii (E 341). Iar argumentul cel mai important ramane culoarea. Pentru produsele destinate copiilor. E 232.. E 221. E 200 (suprima vitamina B 12). soia E 322 . E 110. E 320. jeleurile sunt pline de coloranti nu tocmai nevinovati. E 231. cei mai expusi? E 123. dupa intarcare. emulsifiant natural extras dintr-o alga marina E 421 . E 311.manitolul E 440 . pot contine acidul acetic (E 260). E 233 (produc boli de piele). Pentru copiii pana la 1 an sunt recomandati numai aditivi naturali. se poate spune ca nu substantele in sine sunt periculoase. pectinele (E440). dropsuri mentolate.clorofila.vitamina C (acidul scorbic). cu atat este mai dubios si nu trebuie oferit copiiilor sub 3 ani. Periculoase: E 102 (extrem de nociv). E 171. Dar cum putem deosebi "prietenii" de "dusmani"? Si in privinta E-urilor. E 224. E 407. sunt permise mono si digliceride (E 471) si acidul tartric (E 334). budincile. E 330 . De asemenea.acidul citric sau sarea de lamaie (produce boli ale aparatului bucal). oua. E 124 (colorant alimentar roz. cum ar fi acidul lactic (E 270). De ce? Pentru ca micii degustatori sunt greu de convins. E 466 (afecteaza tubul digestiv). E 150. E-uri bune E 101 . De aceea.Exista E-uri bune si E-uri rele. este permis in anumite produse si. E 465. Din aceeasi categorie fac parte si E 110 si E 102.. Si pe unele. Aproape toate sucurile contin E 330. E 450. Special pentru cei mici. piata dulciurilor pentru copii este si cea mai bogata in E-uri. Din pacate. suspectat ca ar produce tumori pe glanda tiroida). E 173. adultii. E 321 . E 240. E 120.vitamina E naturala. producatorii nu respecta legislatia si-l mai strecoara si in alte alimente. E 222. colorant natural E 300 . ci cantitatea si numarul lor. La produsele pe baza de fructe si cu continut redus de zaghar. E-uri de speriat Suspecte: E 125. care e intalnita si in ciocolata. E 477. o substanta considerata responsabila pentru o serie de afectiuni ale cavitatii bucale. spre exemplu. E 141. antioxidant prezent in ficat. E 172. pentru sugarii sanatosi.. E 341. Micutii sunt mai sensibili decat noi. E 461. este interzis in multe tari civilizate. E 339. *Observatii: Lista prezenta nu este completa si poate suferi modificari. E 340.Adica in bomboane. caragenon (E 407). coloranti prezenti mai ales in dulciuri si prafuri de budinca. E 241. cereale si pesmeti. E 230.caragenon. acidul fosforic (E 338). carbonatii (E 500). Alimentele pe care i le poti da micutului tau.riboflavina sau vitamina B2 E 140 . mai grav. antioxidant natural E 407 . Copiii. si pe altele le mancam in fiecare zi. E 338. La noi. jeleuri. peste. lecitina (E 322). lista aditivilor permisi este restrictionata si admite doar substante cat mai naturale.

E 631. Sunt interzise sau foarte limitate ca folosite in alimente in SUA. E 217. E 142. E 131. E 211. E 215. . Comunitatea Europeana si tarile din fosta URSS. E 230.Posibil cancerigene: E 123. E 213. E 214.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful