lista E-urilor bune/rele

Aditivii alimentari sunt substante care în mod normal sunt utilizati ca ingrediente. Sarea, zahãrul si otetul sunt substante nelipsite din mâncarea noastrã. Nu sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. Dar în ultimii 30 de ani, în continutul multor produse alimentare au apãrut substante chimice, de sintezã, uzitate mai cu seamã în industria alimentarã. Aceastã categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive, care induc multe boli grave. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetãri Alimentare, e convins cã, cresterea alarmantã a incidentei diferitelor forme de cancer e strâns legatã de avalansa produselor alimentare bogate în E-uri nocive consumate frecvent de români. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de rãspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor. "Una e sã mãnânci un mãr si cu totul alt ceva e sã bei un compot de mere conservat cu aditivi" semnaleazã prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atentia, totodatã, asupra mezelurilor - în special asupra parizerului si crenvurstilor -, bãuturilor asa-zis rãcoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice - mai cu seamã supele la plic - sau afumate. Cumpãrãm la grãmadã În momentul de fatã, majoritatea produselor alimentare sunt etichetate. Cele fãrã etichetã, în mod firesc, n-ar trebui comercializate. Producãtorii au început sã metioneze pe etichetã ce E-uri contine alimentul respectiv. Conservantii, aromele, colorantii de sintezã sunt indicate pe ambalaj cu litera E, urmatã de un numãr din trei sau patru cifre. Dar, din pãcate, cumpãrãtorul încã nu stie foarte bine care sunt cei pozitivi si care sunt cei negativi. Si cel mai adesea, cumpãrãm la grãmadã. Mai grav e cã în în România nu existã aparaturã performantã pentru detectarea tuturor E-urilor. Prof. dr. Mencinicopschi spune cã putem lua un produs pe eticheta cãruia sunt specificate o serie de E-uri, dar aparatele din dotarea laboratoarelor nu reusesc sã le evidentieze. În România, Institutul de Cercetãri Alimentare e compatibil, în plan european din punct de vedere al specialistilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia lasã mult de dorit. De regulã, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate în E-uri nocive. Ele zac în stocuri si pentru a scãpa de ele, producãtorii externi le "împing" pe pietele tãrilor cu putere de cumpãrare micã, din care face parte si România. Asa se explicã de ce cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de sãnãtate publicã. Prof. dr. Mencinicopschi e de pãrere cã e foarte necesarã o legislatie care sã-i protejeze pe producãtorii autohtoni. Pentru cã ei sunt scosi de pe piatã de concurentã. Producãtorul extern vinde la noi cu 40.000 de lei kilogramul un salam plin de E-uri rele si, astfel, îl falimenteazã pe producãtorul român care aduce pe piatã un salam la 300.000 de lei kilogramul, ce-i drept mult mai sãnãtos pentru cumpãrãtor. Desi prof. dr. Mencinicopschi a subliniat cât de necesarã e o "lege cadru a alimentului" - asa cum e în lumea civilizatã, totusi legislatia noastrã schioapãtã. Dieta personalizatã Dupã ce îi asculti pe specialisti ai impresia cã vor sã bage frica în noi si cã cel mai bun lucru e sã mori de foame. Nu-i chiar asa. Ei vor sã ne avertizeze cã suntem bombardati de alimente toxice. Prof. dr. Constantin Ionescu-Târgoviste, directorul Institutului de Boli de Nutritie, e adeptul dietei personalizate, în functie de vârstã, stare de sãnãtate, profesie si alti factori specifici fiecãrui om în parte. La prima vedere o asemenea dietã pare costisitoare. Prof. dr. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Boli Endocrinologice, ne contrazice. "Mai ales vara, avem din belsug legume si fructe". Si pentru a nu cãdea din picioare sã luãm aminte si la ce ne recomandã prof. dr. Mencinicopschi: carne de pui, de curcã, curcan, peste oceanic gras (macrou, hering, ton) crap, caras, pãstrãv, somon, brânzeturi - mai putin cele "topite" sau "afumate" -, lactate - cu exceptia iaurturilor cu termene de valabilitate peste o lunã sau cu arome si coloranti chimici. E-urile considerate de oncologi drept "criminale" Suspecte: • E 125, E 141, • E 150, E 171, • E 172, E 173, • E 240, E 241, • E 477; Periculoase: • E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroidã); Toxice: • E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intestinale); E 338, • E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, • E 466 (afecteazã tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (suprimã vitamina B12); E 320, • E 321 - antioxidanti din margarinã (cresc colesterolul); E311, E 312 (atacã sistemul nervos); E 330 -

11 August 2000). ci ce scoþi pe gura" a cãzut în desuetudine. Uniunea Europeana ºi fosta URSS. E 240. Lista "E"-urilor nocive "E"-urile. E 339. folosindu-i împotriva propriului organism). Adaosuri suspecte E 125. E 141. motivul real a fost acela de a nu speria consumatorul. E 466 — produc boli de piele: . — afecteazã tubul digestiv: E 338.colorant natural • lecitina E 322 . se afla pe locul al III-lea. E-urile bune: • vitamina E naturalã E 306. chimicalele din alimente ºi stress-ul. E 217. Sub motivaþia "tehnicã" de a se folosi o denumire care sã nu fie dependentã de multitudinea limbilor de circulaþie internaþionalã. E 142. E 341. E230. lista "E"-urilor considerate de specialiºtii oncologi drept criminale. E 631 . Potrivit rapoartelor organizaþiilor internaþionale.E 300 antioxidant puternic • clorofila E 140 . acestea au mici sorti de izbânda în lupta cu cancerul. care. E 463. E 131. Inamicii publici nr. Autoarea acestui articol este Magda Marincovici . Chiar ºi aºa. conservanþi ºi stabilizatori) declaraþi toxici sau cancerigeni de cãtre organismele internaþionale. Prezentam în continuare. peste. dar care în realitate nu sunt altceva decât substanþe chimice deosebit de toxice. aromatizanþi.acidul citric sau sarea de lãmâie. Le multumim pe aceasta cale pentru bunavointa! PRODUSE ALIMENTARE TOXICE ªI CANCERIGENE: "E"-urile Produsele din reþetele comercianþilor conþin zeci de aditivi alimentari (coloranþi. a ierarhizat o serie de compuºi toxici sau cancerigeni. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce asupra organismului uman un bombardament asupra organelor interne. • vitamina C naturalã .gelifiant natural • caragenon natural E 407.antioxidant natural • pectina E 440 . Aproape toþi aceºti compuºi pun intr-un real pericol organismul. dar foarte nocive datoritã conservanþilor. cfghipurile. care provoacã distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge sa producã anticorpi peste mãsura. care produce tumori pe glanda tiroida). tocmai pentru a se ascunde cumpãrãtorilor denumirea substanþelor obþinute artificial. ci vrem doar sa-i avizam pe consumatori asupra riscului la care se expun cumpãrând produse fãrã a se informa asupra procesului de fabricaþie. pe care trebuie sa le evitaþi la consum. E 222. E 621 Adaosuri toxice — produc boli intestinale: E 220. cauzata de consumul alimentelor îmbogãþite cu substanþe artificiale. E 477 Adaosuri periculoase E 102 (extrem de nociv). E 142 ºi E 123. E 150. E 171. atragem atenþia ca nu cerem interzicerea produselor "contaminate" aflate pe piaþã. în România cancerul este intr-o creºtere alarmantã ºi se estimeazã ca aceasta afecþiune va deveni în scurt timp "boala mileniului III". Conform ultimului raport al Comisiei Naþionale de Oncologie. E 124 (colorant alimentar roz. Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf . folosite astãzi intens pentru înlãturarea celulelor canceroase nu fac altceva decât sa mutileze organismul. îmbunãtãþesc calitatea produselor.interzisi în SUA. mortalitatea în rândul populaþiei globului. Încã de la începutul materialului de faþã. E 465. E 241. E 213.Germania. E 215. împotriva cãreia nu exista încã premizele ca se va descoperi un antidot. precum ºi o serie de tumori maligne ºi benigne. E 224. uleiul de muºtar. odatã cu apariþia pe piaþa produselor alimentare a unei întregi game de aditivi alimentari. sunt margarina vegetala. guma de mestecat. dupã consumul de droguri ºi medicamente ºi dupã accidentele de circulaþie. Alimentele cu cele mai multe toxine. cel mai periculos adaos cancerigen (produce boli ale aparatului bucal) Cancerigene: • E 123. au fost astfel botezate. Dictonul dupã care "important nu e ce bagi în gura. Este vorba de substanþe chimice nocive. E 221. soia). cum au fost codificate pe plan internaþional substanþele chimice introduse în alimente. mezelurile. E 172. care apar pe etichetele sau ambalajele unde sunt enumerate ingredientele produselor. Comunitatea Europeanã si tãrile din fosta URSS. mascate sub codul "E". dat publicitãþii în aceasta sãptãmâna (din "EVENIMENT". antioxidant puternic (prezent în ficat. Deocamdatã se bãnuieºte doar ca motivele care-l provoacã sunt poluarea. E 461. E 223. E 450. E 407. despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman. de a nu-l îndepãrta de rafturilor magazinelor care expun produse cu ambalaje atractive. E 173. E 110. interziºi deja în SUA. bãuturile rãcoritoare ºi dulceþurile.de la ziarul Jurnalul. E 214. Astfel a apãrut acest inofensiv cod "E". ouã.acidul scorbic . ori cancerigene. 1: E 211. E 120. emulsifiant extras dintr-o algã marinã. E 340. E 211. Intervenþiile chirurgicale. Vineri.

E 216. Culmea este ca producãtorii au inventat ºi substituenþi ai zahãrului. E 420. dupã care se ambaleazã în vid. Glutamatul de sodiu (o neurotoxinã) provoacã migrene insuportabile. efectuate pe animale. ca produsul lor este natural. Evident. preparate normal. aromatizanþi. destinatã în special copiilor. Injecþiile cu glutamat. gãsim: E 171. considerat de specialiºti dintre cele mai cancerigene substanþe. cu rezultate dezastruoase pentru inima. E422. Bãuturi: chiar dacã producãtorii se lauda. Numai consumul îndelungat produce efectele amintite. Astfel. Zahãrul: este unul dintre alimentele cele mai controversate. au distrus celulele nervoase din creierul cobailor. ne referim la zaharul obþinut din sfecla sau trestia de zahar. cât unghia. ºi se combina întotdeauna cu alþi aditivi chimici. ca folosirea întâmplãtoare a produselor pe care le vom enumera nu afecteazã organismul. aromatizanþi ºi vitamine sintetice. în urma raþionalizãrii untului. accidental. E 215.E 230. dupã fierbere. multe fiind pe lista celor suspecte sau nocive. în prezenþa hidrogenului ºi folosind catalizatori de nichel. "afara-i vopsit gardul. Supele concentrate: conþin în exces glutamatul de sodiu. mezelurilor ºi ciupercilor. dupã numele soþiei (Margot) a unuia dintre savanþi. De asemenea. în realitate.provoacã hiperglicemie. în sensul ca omul devine obosit sau agitat din pricina luptelor din interiorul organismului. Nu va lãsaþi înºelaþi de reclamele de tip "ca la mama acasã" sau de ambalajele atrãgãtoare. E 217. Fiind deosebit de concentrat. aproape imposibil de transformat în energie de cãtre organism. de aceea consumatorii înrãiþi de margarinã sunt persoane care par lipsite de vlaga. se recomanda consumatorilor sa evite produsele care conþin aditivii mai sus menþionaþi ºi care sunt prezenþi. E 967 ºi alte asemenea chimicale. pana rezulta un praf. Glutamatul se foloseºte ºi pentru conservarea laptelui. E 142. E 320. vorba aceea. Grãsimile vegetale din margarina devin. E 631 (glutamatul de sodiu).prin intestinul subþire . cãci unele chimicale dau arome mai intense decât cele naturale. infecþii urinare ºi intestinale. Margarina: produs apãrut în Al Doilea Rãzboi Mondial. Glutamatul se vinde producãtorilor sub forma de cristale albe.cel mai periculos adaos cancerigen) Adaosuri cancerigene E 123. Organizaþii de profil din UE duc o intensa campanie de interzicere a glutamatului de sodiu. Mestecând regulat guma. care provoacã peste 70 de tipuri de boli mortale. e obþinut pe cale chimica.opt tipuri de substanþe chimice. E421. conducând la sclerozarea lor. boli de plãmâni. Pentru a evita efectele nocive ale zaharului. favorizând hepatita. pe care le obliga sa prelucreze o cantitate de energie ce nu o pot suporta. E330. specialiºtii recomanda consumul de fructe ºi miere. conservanþi ºi glutamat de sodiu). iar efectul fizic fiind invers celui aºteptat. Ce alimente trebuie sa evitaþi sã consumaþi în exces Conform studiilor de specialitate. paralizându-l prin depozitarea în þesuturi. asemãnãtor untului. margarina a fost îmbogãþitã cu tot soiul de coloranþi. gãsesc necesar sã introducã în ingrediente nu mai puþin de ºapte . Iau locul substanþelor naturale ce au rolul de a curata pereþii vaselor de sânge. Gustul va poate înºela. devenind unul dintre cele mai toxice produse alimentare inventate vreodatã. ca daca se încãlzeºte la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale. care mai de care. Intr-o pastiluþã de gumã. Dar. E 231. fãrã gust. ceea ce obliga pancreasul sa producã în exces insulina. E 232. E 312 — produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lãmâie . E 211 (foarte nociv). vã expuneþi urmãtoarelor afecþiuni: colesterol (E320). E 239 Notã: aditivii cancerigeni au fost deja interziºi în SUA. în cantitãþi industriale. E 230. sau sub forma de cubuleþe. câinilor ºi maimuþelor. E 214. boli ale aparatului bucal (E 330) ºi cancer (E 950 ºi E 951). Consumul în exces de zahar expune la gripã. dintre care cel mai nociv este aspartamul (E 950 ºi E 951). al margarinei. Guma de mestecat: este aproape de neînþeles cum fabricanþii de gumã de mestecat. ele acoperã membrana celulelor sistemului imunitar. Supele se obþin prin deshidratarea supelor ºi ciorbelor. US Food & Drug Administration a informat opinia publica din USA ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzhelmer. cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului. E 951. Din acel moment ºi pana în prezent. Iatã algoritmul prin care margarina destabilizeazã organismul: grãsimile sintetice nu pot fi "arse" de organism. evident. care este ulterior amestecat cu chimicale (coloranþi. în anumite alimente pe care le folosim. obosesc excesiv ficatul. Comunitatea Europeana ºi fostele state ale URSS. aromatizanþi. cu preponderenþã. E 131. brânzeturilor. pe care organismul le asimileazã fãrã probleme. E 621. care nu pot fi tratate cu medicamente. Precizam încã o data. în laborator. E 233 — suprima din organism vitamina B12: E 200 — cresc colesterolul: E 320. creier ºi sistemul circulator. E 321 (antioxidanþi din margarina) — ataca sistemul nervos: E 311. cu ignoranþã. E 213. E 950. Cercetãtorii americani au descoperit. înãuntru-i leopardul". . zi de zi. organismul fiind dereglat. pe care l-au botezat "margarina". Mirosul de lapte. se obþine un produs alb. el lezeazã organele digestive. el trece imediat în sânge .

în procesul de pasteurizare sunt folosite substanþe chimice. altele ii dau volum si consistenta. 233. vor evita in mod special sa consume orice aliment ce contine aditivi care agraveaza afectiunea de care sufera. . produsele de tip Vegeta . 340. colici abdominale s. care provoacã migrene.): E338. . Omul civilizat poate consuma peste o suta de asemenea E-uri in decurs de o luna. grupate. el fiind deja interzis în Canada. în care se adaugã coloranþi: E 102. 239. de exemplu E110. E 102 ºi E110. Unele E-uri sunt substante ale caror nume iti dau fiori. stabilizeaza aroma. altele dau gust. Asa ar fi. colorandu-le in acel galben de "apus de soare". 363. întrucât chiar alcoolul este un bun conservant. Iata. Bãuturile alcoolice. incluºi pe lista de mai sus. 330. În India. studiile continua. 341. dar care ataca aparatul digestiv. mezelurile . Pe eticheta fiecãrui sortiment de mezel veþi gãsi nenumãraþi aditivi alimentari. Din punct de vedere al aditivelor alimentari. . Dacã boabele nu prezintã pericol. este mult mai "bine": sucurile contin E211.E250. dar deghizate sub un nume mult mai domestic. tara mirodeniilor. 214. Grãsimile cu care sunt "îmbogãþite" mezelurile sunt obþinute prin aceleaºi metode ca margarina. voma. E102 . jeleuri. 251.aditivi alimentari care produc cancer: E131.aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250. 211. E 215. fara sa-si mai faca probleme. condimentele sintetice . Totodatã se adaugã ºi alte substanþe suspecte: nitraþi ºi nitriþi. dupã reþetele tradiþionale. 252. branzeturi topite si creme de branza. mai ales in budinci. 466. altele suspecte si altele de-a dreptul periculoase. de casã? Pentru cã se urmãreºte câºtigul. adica galbenul de la apus de soare. care aplica eticheta "produs natural". cum ar fi berea ºi vinul. Cu ceva timp in urma. De ce nu se mai prepara mezelurile. care este de fapt sarea de sodiu a propil parahidroxibenzoatului de etil. E330 . In aceeasi categorie face parte si E110. cunoscut sub denumirea de "sunset yellow". afaneaza mancarea.) nu prezintã pericol. Alte E-uri sunt coloranti cu nume mult mai poetice. 216. 213. dar ceea ce urmeaza este probabil cel mai serios semnal de alarma pe care comunitatea medicala internationala l-a dat vreodata cu privire la alimentatia chimizata in general si la acesti aditivi sintetici omniprezenti in produsele de larg consum. 461. tãriile (vodca. prin mãrirea cantitãþii cu tot soiul de chimicale. Persoanele care deja sufera de anumite afectiuni. Mezeluri: nu mai este nici un secret ca în toate mezelurile de pe piaþa internã. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert. Gemuri. La bere. Probabil ati ghicit: este vorba de aceleasi substante. Aceasta lista este extrasa din raportul Oficiului Consumatorilor din Piata Comuna Europeana si a fost intocmita la inceputul anului 2000.E621 si E 622. 312 . uleiul de muºtar este devastator.este un alt colorant care se gaseste in dulciuri. 339. Se gaseste in bomboane. care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca). fiind numeroase cazurile în care persoane tratate cu acest ulei au murit. circa 40% din compoziþie este constituita din produºi obþinuþi artificial. Minciuna e dovedita chiar de eticheta unde. evitaþi bomboanele intens colorate ºi în general tot ce conþine coloranþi. in special. Datele nu sunt deocamdata complete. whisky etc. de exemplu. De asemenea. Are actiune cancerigena si el. nocivi. 217. Avand la dispozitie o paleta de 20 de E-uri care coloreaza. 232. dar feriþi-vã de lichioruri. 142.distruge vitamina B12: E200. cum ar fi cele vasculare.produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Acum. Toate aceste produse se conservã cu aceleaºi glutamat de sodiu. Unele E-uri coloreaza.bãuturile lor rãcoritoare mustesc de aditivi nocivi.glutamati (conservanti alimentari foarte toxici). de care vorbeam ceva mai sus. . sunt declaraþi periculoºi. . De curand. 218. uleiul de muºtar este folosit de vraci ca medicament.a. Aditivii E 110 ºi E 123. la ingrediente. produce orbirea. prin chioscurile alimentare. Coloranþii folosiþi. sucurile contineau benzoat de sodiu (conservant cu actiune cancerigena). Unele E-uri sunt pasnice. acestea fiind dintre cele mai dãunãtoare. 231. nelipsit din nici un borcan de gem sau dulceaþã. dropsuri mentolate. unui suc i se poate da orice culoare imaginabila. pe care v-o punem la dispozitie in continuare. Folositi aceste liste atunci cand faceti cumparaturi si evitati alimentele care contin aditivi alimentari periculosi. unde s-a stabilit ca în timp. E 110 etc. substantele toxice intalnite frecvent in alimente: . care da limpezime. sunt saturate de metabisulfit. mezelurile . Evitaþi sã beþi bãuturile cu arome de citrice.nitriti (coloranti care produc cancer la ficat) si tot felul de substante care nelinisteau cumparatorul. dulceþuri ºi alte dulciuri: nici aici nu va lãsaþi înºelaþi de pretenþia unora dintre producãtori. Directia de Sanatate a pus in circulatie o lista de asemenea E-uri nefaste. precum ºi înlocuitorii de zahãr mai sus amintiþi produc efectele amintite.este interzis in SUA si in fostele state sovietice. apare menþionat "acid citric". cel mai folosit fiind acidul citric (E 330) sau sarea de lãmâie. dermatologice etc.aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive (indigestie.aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311. 450. altele conserva.aditivi alimentari care produc boli de piele: E230. 465. Muºtarul: fabricat în general prin amestecarea boabelor de muºtar cu uleiul de muºtar. 407 (din inghetata). 215. "Topul" celor mai periculosi aditivi: E123 . Cu cele 30 de E-uri care conserva se pot realiza sutele de produse pe care le gasesti expuse in soare.

tulburarile hormonale se agraveaza ca o consecinta a consumului de zahar si se retrag ca prin farmec o data ce am renuntat la el. asa incat la cei mai multi dintre noi aceste fenomene sunt suportate o buna perioada de timp. greu de transformat de organism in energie. Inlocuitori naturali ai margarinei . boli de plamani. au "darul" sa incurce o multime de procese naturale: . de diabet. asa incat in scurt timp se instaleaza o stare de hipoglicemie. ceea ce duce la diabetul zaharat. Cauza nu este. cu toate consecintele sale cumplite: de la orbire la tulburari circulatorii majore ori boli cardiace fatale. el uzeaza pur si simplu anumite organe. arahide.sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar.solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate. adica margarina. . . margarina are suficienti substituenti naturali. faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti. creier. . .un amestec de grasimi asemanatoare cu cele din alimentele prajite mult timp. Iata de ce va propunem ca in aceasta vara sa renuntati doar pentru o perioada.sistemul imunitar este partial inactivat vreme de cateva ore dupa ingerarea zaharului printr-un lant de procese hormonale prea complexe pentru a fi descris aici. cu rezultate nefaste pentru inima. in diferite stadii. cand untul se gasea tot mai greu. mai ales daca consumul regulat de zahar in diferite forme este insotit si de un stres puternic. normalizand tot mai greu glicemia. .o serie de alte boli cum ar fi: reumatismul. miere. susa s.a. . sistemul circulator pe ansamblu. Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism.MARGARINA Margarina a aparut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Aceasta duce la o expunere periculoasa si inutila la gripa. asa cum un combustibil cu cifra octanica prea mare uzeaza un motor. care nu numai ca o inlocuiesc cu succes. . A fost obtinut un produs alb asemanator cu untul ca si consistenta si cu. dar si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste.pancreasul suprasolicitat se deregleaza pur si simplu. .zaharul strabate cu usurinta intestinul subtire ajungand in sange. . O echipa de cercetatori americani a avut atunci ideea sa ia diverse uleiuri vegetale. la intoxicatii. infectii urinare si intestinale. unde provoaca o stare de hiperglicemie. sinuzita si rinita cronica.caria dentara apare la 94% din populatia care consuma produse cu zahar (de sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani. Aceasta este mica legenda a margarinei . cereale si legume.obezitatea se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. plasticul ca structura moleculara. margarina s-a "imbogatit" cu coloranti. Organismul uman are o mare capacitate de adaptare. Fiind un aliment foarte concentrat. rinita.aceasta va determina o stare de excitare fizica si nervoasa. Nutritionistii spun ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina si de alimente prajite. obosesc si uzeaza organismul (mai ales pancreasul). cancerul. ceea ce are ca rezultat scaderea zaharului din sange sub medie. Pentru un organism adaptat de milioane de ani sa se hraneasca cu zaharuri complexe din fructe. . Aceste alternante deregleaza intreg metabolismul si. ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului. In Romania se estimeaza ca peste sase sute de mii de oameni sufera. impiedicand activitatea acestora. ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos. . sa le incalzeasca la 150'C si sa le adauge hidrogen in prezenta unor catalizatori de nichel. abia intr-un tarziu aparand problemele de sanatate. cu vitamine sintetice. secreta mai multa insulina decat normal. . cum "alinta" naturistii occidentali zaharul. anemia. sa zicem o luna. care o fac sa miroasa a lapte mai tare decat laptele.ficatul isi face datoria si transfera o parte din rezervele sale de glucide in sange. ingerarea unei ciocolate sau a altor dulciuri concentrate este un adevarat soc.favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese.iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange. masline. sinuzita etc. de floarea-soarelui. fie ea clasica ori naturista.Untul romanesc in general este mai bun decat cele de import. in timp.Uleiurile obtinute prin presare la rece. fara indoiala. la zahar.. Din fericire. Acest lucru se produce desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat se crede..lipsa de calciu se instaleaza si ea cu timpul. Faptul ca aceste probleme apar ceva mai tarziu nu inseamna insa ca nu apar sau ca sunt mai putin grave. asa cum se credea acum zece ani. epuizand in acelasi timp sistemul nervos. deoarece este mult mai putin procesat si denaturat. duc la scaderea colesterolului si curata vasele de sange. mai nou cu aromatizanti artificiali. astenia.pancreasul alertat peste masura. precum si aparitia celulitei. Din al Doilea Razboi Mondial pana acum. degenerescenta osoasa. ca sa se intareasca. ZAHARUL Este. ceea ce inseamna sclerozarea acestora. la cancer. scleroza multipla. Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii. inainte de descoperirea zaharului). Iata care sunt principalele tulburari cu care se confrunta consumatorii de zahar: . . care produce dezechilibre in lant: . pentru a verifica in practica efectul miraculos al renuntarii la otrava alba. unul dintre alimentele cele mai studiate si mai contestate de medicina. dar are "darul" de a perturba echilibrul hormonal.

se ia o lingurita pulbere de planta uscata de patru ori pe zi. ducand la normalizarea glicemiei. E-222. Gheorghe Mencinicopschi. E-330 E-uri periculoase: E-102. E-312. Se gaseste intr-o gama larga de alimente.rosu ponceau. galben artificial. E-251.foarte cancerigen. E-uri cancerigene: E-123. Mencinicopschi. Cele mai cunoscute si la indemana antidoturi de acest fel sunt: . a adaugat prof. E-214. E-220. colorant.tijele si frunzele proaspete de papadie . Doua dintre E-urile de pe lista au fost interzise in tarile UE.amarant . precum si a perceptiilor olfactive. E-252.frunzele de dud. E-142. de afin. care contine substante special facute sa ajute organismul sa asimileze fara probleme acest aliment. ne-a declarat ca in tarile Uniunii Europene este in plina desfasurare evaluarea unor substante care ar putea indeplini functia de aditiv alimentar.carbunele vegetal. E-226. foarte cancerigen. la doua ore dupa masa. Se foloseste in bauturile spirtoase si in prajituri. "Bomba E-urilor loveste din nou Ultima lista a E-urilor a fost publicata recent in revista franceza "Villejuif". E-213. un inlocuitor si mai bunt sunt fructele proaspete. colorant rosu natural de origine animala (se obtine dintr-o specie de insecta). In SUA a fost interzis. E-250.Inlocuitorii naturali ai zaharului Cel mai potrivit inlocuitor natural al zaharului este mierea de albine. poate provoca alergii.colorant artificial . E-124 . E-407.tartrazina. care este nu doar un amestec foarte complex de zaharuri naturale. "In prezent. E-311.verde . E-217.acidul carminic. la reglarea functiilor pancreasului. care acum se gasesc din abundenta.consumate ca atare sau sub forma de salata.colorant rosu artificial . sunt un excelent inlocuitor al zaharului. E-211. E-230. E-210. E-131 .colorant artificial . cu putina apa. Iarna. E-232. . E-120. fructele consumate ca atare sunt o adevarata relaxare pentru organism. salatele de fructe. directorul Institutului de Cercetari Alimentare. In perioada de vara. In aceasta figureaza E-uri care s-au dovedit a avea un grad de nocivitate mai mare decit cel estimat initial. .E-224. Se gaseste mai ales in bauturi spirtoase E-123 . E-223. periculos.afinele proaspete si sucul de afine. Se foloseste in bauturi. .foarte cancerigen. smochinele. E-124. de la produse de patiserie pina la bauturi racoritoare si spirtoase. Antidoturi naturale pentru zahar Exista anumite plante care au darul de a corecta intr-o buna masura efectele nefaste ale consumului de zahar si de alimente indulcite cu zahar. in UE se fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi alimentari. la rafinarea gustului. Se foloseste la bauturi E-153 . dar sunt mult mai usor de suportat de organism fata de zaharul alb. poate provoca tulburari gastrice. periculos. de nuc . E-212. E-216. E-233. ci si un produs viu. foarte bogate in zaharuri (aproape 80% din masa lor). E-450 E-102 . fructele uscate: stafidele. scopul fiind siguranta alimentara a consumatorului". periculos. E-131. E-215.colorant artificial . Unele dintre ele sint cancerigene. Ele sunt foarte dulci. Sucurile. caisele deshidratate etc. iar altele doar periculoase pentru sanatate.albastru. Prof. Se gaseste in bauturi spirtoase. curmalele. E-153. E-221. E-142 . poate provoca alergii. E-120 .

"Licopenul e un antioxidant puternic. continua profesorul. aditivii buni sunt si mult mai scumpi pe piata alimentara si acesta e motivul pentru care nu sunt folositi frecvent. un colorant rosu-galben. cancerigen. E-233 . de la conserve. este folosit in unele cosmetice.conservanti cancerigeni. Gheorghe Mencinicopschi. 221. E . Este dovedit ca scade riscul aparitiei cancerului de prostata si chiar al cancerului de san". Mencinicopschi. explica prof. 224. E 100 este hepatoprotector care favorizeaza secretia biliara si se gaseste cu preponderenta in amestecul cunoscut sub numele de curry. Vitaminele sunt aditivi alimentari buni Vitamina E sau E 306 are un rol important in preventia bolilor cardiovasculare. 211. in vinurile albe si chiar in fructele uscate. spune directorul Institutului de Cercetari Alimentare.conservanti artificiali. 212. Primul loc pe lista E-urilor bune il ocupa licopenul. 217 . E 140 are un efect dezinfectant. se genereaza in cantitate si mai mare". Firesc. sanatos care contine o substanta indicata in curele de slabire. interzis in UE. pentru ca. dar cu toate acestea exista si asa-numitele E-uri bune pe care puteti sa le ingerati fara efecte secundare negative. grasimilor si proteinelor. 226 . obtinut din tomate. directorul Institutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti. 216. adica cea naturala. E 306 e dovedit a avea actiune antioxidanta foarte puternica si astfel devine eficient in prevenirea si tratarea arterosclerozei. dr. alaturi de betacarotenul numit E 160 nu pericliteaza sanatatea. Din aceasta grupa fac parte coloranti de la roz la albastru inchis. dr. Iar in prezent nu exista nici macar semne ca in viitorul apropiat producatorii vor fi obligati sa specifice pe eticheta provenienta acestor substante. Cu acest conservant sint tratate fructele. "Legea nu obliga producatorii sa specifice daca e vorba de varianta naturala sau de sinteza acestor E-uri". Iar nutritionistii recomanda mancarea de la bunica de acasa. Si vitamina C sau E 300. varianta de sinteza e tot un produs chimic care nu are de-a face cu ceea ce se gaseste in natura." Orice medic pediatru insista ca parintii sa ii prepare acasa copilului toate mesele. E-230 . care nu prea are varianta de sinteza si care poate fi gasit de multe ori in iaurturi. prin fierbere. "Un colorant bun. "Iar natura a fost mai mult decat generoasa. E 101. cat si cea de sinteza. Mai exista insa o alta categorie de aditivi buni. explica prof. 223. dulceturi.conservant artificial. Gh. are un rol important in metabolismul glucidelor. Recent au fost trecute in UE de la aditivi la pesticide si interzise. Se gasesc intr-o gama extrem de larga de alimente. Un alt aditiv de culoare rosie care nu prezinta efecte negative este E 162 sau rosul din sfecla. E-220.239 . pina la biscuiti. 222. Citeste eticheta! . iar consumatorii nu le pot deosebi. in functie de fructele si legumele din care se extrag. Se gasesc in toate produsele. Licopenul se obtine din fierberea rosiilor. 215. Si E-urile 163 sunt considerate sigure. De asemenea.conservant artificial. Aceasta are ca efect cresterea ratei metabolismului bazal. 214. Mai mult. De asemenea. licopenul in loc sa se distruga.E-210. adica accelereaza arderea grasimilor". sanatos. Atentie insa! Pentru acesti aditivi exista atat varianta naturala.conservant artificial. periculosi. 213. Au dreptate. muraturi. Il gasiti in produse sub denumirea comerciala de E 160. iar E 322 inseamna lecitina si se gaseste in ciocolata. echivalentul vitaminei B12. Si rosul din ardei e un colorant bun.

inseala consumatorul (potentatorii de gust si aroma dau impresia ca alimentul este mai concentrat. Va prezentam un extras din celebra carte Dictatura pseudo-stiintei. pierdere a memoriei. aditivii: • • • nu sunt intotdeauna necesari din punct de vedere tehnologic. ghideaza-te dupa un principiu simplu: cu cat mai putine substante componente. mai ales la persoanele care sufera de astm. Dar si aici sunt nuante. anxietate. agraveaza astmul si poate provoca urticarie. cu atat mai bine. Aditivii alimentari pot fi autorizati doar daca: • • • sunt necesari din punct de vedere tehnologic pentru productie. Poate produce reactii alergice. scrisa de biomatematicianul Ioan Vladuca. intr-un aliment foarte simplu. soia). aspartam (E 951) indulcitor artificial folosit la bauturi racoritoare. tahicardie. Daca nu ai informatii suficiente despre posibilele efecte ale aditivilor. antioxidant puternic (prezent în ficat. Consumul indelungat de produse cu aditivi artificiali produce dezorientarea sistemului imunitar care ajunge sa produca anticorpi impotriva propriului organism. Sistemul oficial prezinta aditivii alimentari ca fiind substante chimice inofensive: „Aditivii alimentari sunt autorizati de Uniunea Europeana pentru toate statele membre. la fel ca si pentru Norvegia si Islanda. emulsifiant extras dintr-o alga marina. spasme musculare. peste. produce durere de cap.Iata care este recomandarea pe care o fac toti specialistii in nutritie. greata. Multe produse alimentare contin urmatorii aditivi: • • • • • • • • acesulfam potasiu (E 950) indulcitor artificial care afecteaza glanda tiroida. benzoat de potasiu (E 212) conservant care poate produce crize de astm si tulburari neurologice. borsul. E-urile bune: • • • • • • vitamina E naturala E 306. reprezinta un risc real pentru sanatatea consumatorului. butilhidroquinona tertiara (TBHQ. poti sa gasesti acid citric (tot un E) care nu e obtinut prin fermentarea naturala care sta la baza acestui lichid. Asa ca cel mai bun sfat ar fi: evita alimentele care au printre ingrediente substante pe care nu le cunosti. acid fosforic (E 338) acidifiant folosit la bauturi racoritoare. oua. tulburari de comportament. nu reprezinta un risc pentru sanatatea consumatorului”. vitamina C naturala – acidul scorbic – E 300 antioxidant puternic clorofila E 140 – colorant natural lecitina E 322 – antioxidant natural pectina E 440 – gelifiant natural caragenon natural E 407. benzoat de sodiu (E 211) conservant folosit si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba. Unii cercetatori il considera cancerigen. colorantii si aromele creeaza iluzia unui aliment natural si proaspat). Legislatia Uniunii Europene prevede ca pot fi folositi doar acei aditivi care sunt autorizati. insomnie. palpitatii. delir. E 319) derivat petrolier care poate provoca greata. ameteala. . Spre exemplu. Produce tulburari digestive. oboseala. astfel apar bolile autoimune. bisulfit de potasiu (E 228) conservant care produce crize de astm si tulburari intestinale. iritabilitate. azorubina (E 122) colorant rosu obtinut din gudron. voma. nu inseala consumatorul.[1] In realitate.

Poate produce eruptii cutanate. dureri abdominale. Poate provoca hiperactivitate si eruptii cutanate. citrus red 2 (E 121) colorant cancerigen. reactii alergice. varsaturi. lapte praf si faina. glutamat monosodic (E 621) potentator de aroma folosit la condimente si la praf de supa. crampe abdominale. congestie nazala. zaharina (E 954) indulcitor obtinut din toluen. sosuri. tumori tiroidiene. Riscul apare daca se consuma coaja fructului. Se foloseste pentru colorarea dulciurilor. Se foloseste la uleiuri. sulfit acid de calciu (E 227) utilizat pentru a pastra aspectul proaspat al unor fructe si legume. nitrit de potasiu (E 249) si nitrit de sodiu (E 250) conservanti si fixativi de culoare. guma arabica (E 414) agent de ingrosare folosit la sucuri. Experientele efectuate pe animale au aratat ca E 621 duce la distrugerea neuronilor din creier. degradari cromozomiale. Produc ameteli si dureri de cap. Aluminiul este asociat cu dementa Alzheimer si cu tulburarile placentare din timpul sarcinii. hiperactivitate. Nu trece prin coaja. Produce greata. glutamat monopotasic (E 622) potentator de aroma care poate produce greata. pestelui. provoaca iritatia mucoaselor. voma. voma. Experientele pe animale au dovedit ca este cancerigen . margarina. balonari si crampe. Se foloseste la colorarea cojii unor citrice. astm. ciclamat (E 952) indulcitor care poate produce migrene. sunset yellow (E 110) colorant galben care produce rinita. slabiciune. silicat de aluminiu si potasiu (E 555) folosit in sare. Poate provoca migrene si eruptii cutanate la lucratorii din brutarii. ribonucleotide de sodiu (E 635) potentator de aroma folosit la placinte si la cartofii prajiti.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • carmin (E 120) colorant rosu obtinut din insecte. iritatie gastrica si cutanata. Reactia este in functie de doza si cumulativa. modificari ale ritmului cardiac. tulburari nervoase. supelor. respiratie dificila. eritrozina (E 127) colorant rosu cancerigen. Provoaca modificari hematologice. distrugeri cromozomiale. propionat de calciu (E 282) folosit in produsele fainoase ca inhibitor al ciupercilor. hipertensiune arteriala. Sunt cancerigeni. tartrazina (E102) colorant galben utilizat in industria textila. guma guar (E 412) agent de ingrosare folosit la sucuri si inghetate. greata. indigotina (E 132) colorant albastru care poate produce greata. bauturilor. dureri de cap. mustarului. urticarie. crize de astm. Poate provoca rinita. galat de dodecil (E312) utilizat pentru prevenirea rancezirii grasimilor. Produce greata. este cancerigen. Poate provoca reactii alergice severe. senzatie de arsura in ceafa si antebrate. tumori renale. reactii alergice. Sunt substante greu metabolizate de persoanele cu insuficienta renala. metabisulfit de potasiu (E 224) si metabisulfit de sodiu (E 223) conservanti care provoaca tulburari intestinale si crize de astm.

E 327 prezintă printre efecte adverse stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală. deserturi instant. Dacă unele dintre acestea sunt considerate inofensive. deoarece ne pun sănătatea ficatului şi a rinichilor în pericol. pizzei. odată ce este ingerat. Şi persoanele astmatice trebuie să evite galbenul de chinolină . ambii aditivi fiind coloranţi artificiali care nu trebuie consumaţi frecvent. infecţii intestinale şi urinare. • Glutamatul de sodiu . Acesta nu trebuie consumat abuziv. tulburările hepato-biliare. cereale glazurate.E 476 este des întâlnit în dulciurile pe bază de cacao sau ciocolată. iar omul devine confuz".E 104 este des întâlnit în sucuri de grapefruit roşu. . deoarece duce la apariţia alergiilor. Acesta trebuie consumat cu moderaţie.galben portocaliu. Prof. dar vital pentru fiinţa umană . • Poliricinoleat de pologlicerol . peşte afumat. Rolul glutamatului este acela de a da creierului impresia că acel aliment este foarte gustos. deoarece consumul excesiv poate duce la apariţia senzaţiei de greaţă. acest aditiv este toxic. cancerul şi creşterea nivelului de colesterol Majoritatea produselor alimentare din magazine au în compoziţie E-uri. acest aditiv alimentar provoacă dureri de cap. hotdogul şi al shaormei.E 951 este un îndulcitor tot mai des folosit în industria alimentară. vărsături. dereglările hormonale.acela al echilibrului dintre saţietate şi foame. deoarece acesta oferă alimentelor un gust aparte. apetisantă. • Nitritul şi nitratul de sodiu. tulburări nervoase şi la creşterea nivelului de colesterol.afectează vezica biliară.Printre pericolele care pândesc organismul din cauza E-urilor se numără alergiile. a realizat pentru gândul o listă a celor mai periculoşi aditivi alimentari pe care îi întâlnim în produsele pe care le mâncăm zi de zi. acest aditiv alimentar nu acţionează numai la nivelul gustului. directorul Institutului de Cercetări Alimentare. icre de peşte. trebuie consumat cu moderaţie. putem suferi de ameţeli. • Dioxidul de sulf . apariţia senzaţiei de ameţeală şi afecţiuni intestinale. dr. Creşterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex. Deşi are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă. la dereglări hormonale.Iar dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat.E 514 .des întâlnit în produsele de panificaţie. Astfel. • Aspartamul . tulburările hepatice. Modul în care aditivul E 621 acţionează la nivelul organismului este foarte periculos. mai ales de copii. produsele zaharoase sau băuturi răcoritoare. ale tubului digestiv. subliniază specialistul în nutriţie.E 924 .E 621 este aditivul alimentar responsabil de gustul irezistibil al hamburgerilor. Nelipsit din guma de mestecat. pastelor bolognese sau carbonara.tartrazină şi E 110 . • Sucurile acidulate conţin E 102 . Gheorghe Mencinicopschi. Acest E este nelipsit din preparatele de tip fast-food. sosuri. "Pentru că legislaţia din România permite producătorilor să nu mai scrie pe etichetă E nu ştiu de care. diaree sau la apariţia diverselor dureri. împiedică dezvoltarea bacilului botulinic şi dau mezelurilor o culoare rozalie. apreciază specialiştii în nutriţie. bolile intestinale şi ale ficatului. • Sulfatul de sodiu . • Bromatul de potasiu . deoarece este responsabil de apariţia ADHD -ului. În multe zone din România nitraţii sunt prezenţi şi în apa de băut şi pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii. atrag atenţia specialiştii în nutriţie. la apariţia bolilor pulmonare. majoritatea sunt nocive pentru sănătate dacă sunt consumate pe perioade mari de timp. • Galben de chinolină . brânzeturi şi lactate aromate. E250 şi E251. aspartamul duce la scăderea imunităţii. Potrivit medicului Mencinicopschi. aceştia precizează denumirea ştiinţifică a aditivului. însă poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli canceroase. univ. "Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene.E 220 este întâlnit în bere şi vin. ci şi al creierului uman. Acest colorant se mai găseşte şi în prăjituri. avertizează Mencinicopschi. dureri de cap şi senzaţii de greaţă. În cazul sugarilor. lactatul de calciu .

împiedică oxidarea alimentelor.urmările sunt tragice. "Deşi unii aditivi buni sunt extraşi din surse naturale. bomboane şi produse de cofetărie. carnea. E 306 este vitamina E. lecitină. E 162. susţine prof. univ. sunt siguri E160. Gheorghe Mencinicopschi. Ouăle.aşa cum îi spune şi numele . cel mai bine ar fi ca substanţele respective să le luăm direct din produsul din care sunt extrase şi nu din alimentele care le conţin". lichioruri. Gheorghe Mencinicopschi. directorul Institutului de Cercetări Alimentare. un caroten natural obţinut din tomate. un aditiv considerat inofensiv pentru organism.sunt numai câţiva dintre aditivii alimentari consideraţi siguri sau inofensivi. coloranţi. din 315. uleiul vegetal sunt câteva dintre sursele naturale foarte bogate în vitamina E. Acest aditiv potenţează şi menţine culoarea roşie a cărnii conservate şi. afirmă prof. subliniază prof. E100 . Aceste Euri "bune" sunt substanţe naturale extrase din fructe sau legume şi se găsesc în alimente sub formă de vitamine. în unele alimente. mai puţin de 20 sunt E-uri «bune»". mai spune Mencinicopschi. menţinând gustul şi culoarea acestora. prăjituri. de asemenea. Mencinicopschi. dr. "Acesta este unul dintre aditivii consideraţi siguri şi el poate reduce riscul de apariţie a cancerului". Sub numele de E 300 se ascunde. . acesta este tot un colorant natural. snacksuri. Un alt aditiv alimentar considerat sigur de către experţi este E 162. cunoscuta vitamina C sau acidul ascorbic. Doar 20 de aditivi alimentari. care se extrage .din sfecla roşie. Substanţa se găseşte în produse precum sucuri. dr. E 160 sau licopenul este un colorant roşu-galben. laptele. Cunoscut ca şi "roşu de sfeclă". E 300. pentru că aceştia blochează hemoglobina şi copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară". "Din cei peste 315 aditivi alimentari utilizaţi în prezent.

jeleuri. Iar argumentul cel mai important ramane culoarea. La noi. sunt permisi citratii (E 333) si fosfatii (E 341). pot contine acidul acetic (E 260). De aceea. E 241. emulsifiant natural extras dintr-o alga marina E 421 . Pentru copiii pana la 1 an sunt recomandati numai aditivi naturali. si pe altele le mancam in fiecare zi. budincile. E 120. . E 221. Dar cum putem deosebi "prietenii" de "dusmani"? Si in privinta E-urilor.. Special pentru cei mici.pectina. cei mai expusi? E 123. E 240. lecitina (E 322). dropsuri mentolate. E 461. E 311. Alimentele pe care i le poti da micutului tau. E 222. soia E 322 . E 466 (afecteaza tubul digestiv).vitamina E naturala. E 233 (produc boli de piele). sunt permise mono si digliceride (E 471) si acidul tartric (E 334). Periculoase: E 102 (extrem de nociv). E 463.. E 200 (suprima vitamina B 12). lista aditivilor permisi este restrictionata si admite doar substante cat mai naturale. E 124 (colorant alimentar roz. E 141. Cu cat intr-un aliment sunt mai multi aditivi. Micutii sunt mai sensibili decat noi. cu atat este mai dubios si nu trebuie oferit copiiilor sub 3 ani. E 232. E 477. spre exemplu. E 173. E 224. E 338. E 407. pectinele (E440). jeleurile sunt pline de coloranti nu tocmai nevinovati. E 339. branzeturi topite si creme de branza. este permis in anumite produse si. E 172. colorant natural E 300 . Noi si copiii nostri. Din aceeasi categorie fac parte si E 110 si E 102. E 171. E 465. E 330 . se poate spune ca nu substantele in sine sunt periculoase. E 230. E 110. Din pacate. ci cantitatea si numarul lor. *Observatii: Lista prezenta nu este completa si poate suferi modificari.. acidul fosforic (E 338). sucurile.clorofila. este interzis in multe tari civilizate. oua. E 150.Adica in bomboane. De asemenea. La produsele pe baza de fructe si cu continut redus de zaghar. E 312 (ataca sistemul nervos). E 450. De ce? Pentru ca micii degustatori sunt greu de convins. antioxidant natural E 407 .riboflavina sau vitamina B2 E 140 .vitamina C (acidul scorbic). Pentru produsele destinate copiilor. gelifiant natural. E-uri de speriat Suspecte: E 125. E 340. care e intalnita si in ciocolata. Aproape toate sucurile contin E 330.Exista E-uri bune si E-uri rele. coloranti prezenti mai ales in dulciuri si prafuri de budinca. suspectat ca ar produce tumori pe glanda tiroida). adultii. E 341. Copiii. carbonatii (E 500).acidul citric sau sarea de lamaie (produce boli ale aparatului bucal).. piata dulciurilor pentru copii este si cea mai bogata in E-uri. pentru sugarii sanatosi. E 321 . E 320. dupa intarcare. o substanta considerata responsabila pentru o serie de afectiuni ale cavitatii bucale.antioxidanti din margarina (cresc colesterolul). mai grav. caragenon (E 407). antioxidant prezent in ficat. care se gasesc in biscuiti.manitolul E 440 . antioxidant puternic E 306 .caragenon. producatorii nu respecta legislatia si-l mai strecoara si in alte alimente. cum ar fi acidul lactic (E 270). Si pe unele. peste. E 231. cereale si pesmeti. E-uri bune E 101 . Toxice: E 220.lecitina.

E 213.Posibil cancerigene: E 123. E 214. E 142. . Sunt interzise sau foarte limitate ca folosite in alimente in SUA. E 211. E 131. E 215. E 230. E 217. Comunitatea Europeana si tarile din fosta URSS. E 631.