Sunteți pe pagina 1din 42

SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE NEUROANATOMIE ANUL II Sub 1 - Structura corpului neuronal Corpul neuronal prezinta : Nucleu, Citoplasma, Membrana

neuronala NUCLEUL-sferic -nucleoplasma formata din granulatii fine de ADN, are aspect omogen si de obicei un nucleol, format din ARN si invelis de ADN -membrana nucleara=structura bilaminara prevazuta cu pori CITOPLASMA pericarion -este formata din citosol si citoschelet -citosolul contine organite celulare comune si specifice Organitele celulare comune: complex Golgi(foarte dezvoltat, se prezinta sub forma unor cavitati de diferite dimensiuni, asezate perinuclear), mitocondriile(raspandite in tot corpul celular precum si in dendrite si axoni, este inmagazinata E sub forma de ATP si utilizata pt sinteze proteice si transport ionic), lizozomii(sferici, delimitati de o mb lipoproteica bogata in enzime hidrolitice), centrozomul(1-2 granulatii fine inconjurate de o masa de citoplasma clara). Organitele specifice 1.Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) vizibili la MO, sunt mase de RE asociat cu ribozomi. Lipsesc in axon, la nivelul jonctiunii axosomatice, fiind un reper pt Conul axonal. Rolul este de a sintetiza proteinele in scop structural sau functional. 2.Incluziunile citoplasmatice : lipofuscina, neuromelanina, complexe care contin metale. Citoscheletul este format din neurotubuli si neurofilamente. La MO a fost pusa in evidenta o retea intracitoplasmatica de filamente numite neurofibrile. Acestea sunt alcatuite din structuri fibrilare neurotubuli si neurofilamente, alcatuite la randul lor din subunitati proteice diferite. MEMBRANA NEURONALA -limiteaza la periferie citoplasma corpului celular si a prelungirilor sale -este alcatuita dintr un dublu Strat de molecule fosfolipidice pe a carui suprafete ext si int sunt dispuse molecule proteice. Acestea constituie componenta hidrofila, la nivelul careia se gasesc canalele prin care trec individual si selectiv: Na,K,Ca,Cl. -se descriu 2 tipuri de canale : deschise, ecluzate(la gandul lor fiind ligand-dependente si voltaj-dependente). Sub 2 - Prelungirile neuronului -sunt reprez de dendrite si axoni Dendritele sunt prel scurte ale corpului neural -are rol in receptia si generarea influxului nervos pe care il transmit corpul neural -cele mai fine ramif dendritice au pe supraf lor mici prel numite spini sau gemule care au rol de a mari supraf de contact si nr sinapselor -citopl dendritelor reprez o prel a celeia din corpul neuronal, contine microtubule, neurofilamente iar in citosol contin mitocondrii, ribozomi, corpusculi Nissl si REN -mitocondriile si corp Nissl se gasesc la baza iar neurofibrilele ajung pana la niv celor mai fine ramif, microtubulii sunt mai putini decat in axon Axonul -este prel unica a neuronului -lipsita de corp Nissl, se detaseaza de corpul cel prin conul axonal -este cea mai lunga prel neuronala -axonul se termina printr-o arborozatie num telaxon a carei ramif distale dilatate se termina prin butonii terminali -este limitat la periferie de axolema -axoplasma nu contine corpusculi Nissl si ribozomi liberi -segm initial este port cea mai excitabila a axonului, aici iau nastere potentialele de actiune -in axon, conducerea impulsurilor este celulifuga: de la corpul cel la arbortizatia terminala. Sub 3 - Clasificarea neuronilor In functie de marimea corpului cellular si lungimea axonului, neuronii se clasifica in: neuroni golgi de tip I corp cellular mare si axon lung care conecteaza regiuni ale nevraxului cu receptorii si efectorii neuroni golgi tip II cu corp cellular de dimensiuni mici si axonii scurti adesea inhibitori ca neuronii Renshaw medulari aflati pe circuitele locale sau caile multisinaptice un grup special de neuroni golgi II celulele amacrine, fara axon, in care conducerea impulsului poate fi bidirectionala Dupa forma corpului cellular, neuronii pot fi:stelati,piramidali,fuziformi,sferici. In functie de numarul si modul de desprindere a prelungirilor :unipolari care au numai o prelungire pseudounipolari cu o prelungire unica ce se divide in T, bratul periferic fiind dendrita iar cel central axonul ,bipolari, multipolari cu un singur axon si mai multe dendrite Din punct de vedere functional, pot fi : receptori care transmit afferent(centripet) impulsul nervos preluat de terminatiile nervoase motori care transmit efferent(centrifuge) impulsul nervos, catre organelle efectoare interneuronii interpusi intre primele 2 categorii Dupa capacitatea de a genera si influenta transmiterea impulsului nervos, pot fi: excitatori cu efecto facilitant inhibitori cu efecto moderador In functie de mediatorul chimic pot fi: adrenergici (adrenalina)

colinergici (acetilcolina) GABA-ergici (GABA), etc. Sub 4 - Fibrele nervoase -sunt reprez de una din prelungirile neuronale inconj de nevroglia specifica, centrala sau periferica -Fibrele nervoase centrale: -fibre mielinizate: sunt reprez de axonii tracturilor de subs alba -fibrele nemielinizate sunt reprez de segm axonale scurte care form impreuna cu glia centrala neuropilul si care sunt inconj de o teaca de mielina subtire -Fibrele nervoase periferice: -fibrele nerv mielinizate: -sunt reprez de nv somatici si componenta preganglionara a eferentei vegetative -teaca de mielina: inconj axolema -teaca Schwann este form din cel gliale mielinosecretoare -cel Schwann acopera comlet teaca de mielina si are aspect turtit cu un nucleu ovalar; are rol metabolic si trofic pt axon -fibrele nerv nemielinizate: sunt reprez de axonii neuronilor vegetative postganglionari si dendritele axoniforme ale caror terminatii libere recpt durerea somatica sau viscerala Fibrele nervoase pot fi clasificate dupa diametru, lungime, prezenta sau absenta tecii de mielina, distributie: periferica sau centrala; functional pot fi clsaif dupa viteza de conducere si directia conducerii influxului nerv In functie de diametrul fibrei si viteza de conducere a impulsului nervos: -grupa A: alfa, beta si gamma; contine fibre somatice aferente si eferente mielinizate -gr B: fibre eferente preggl vegetative putin mielinizate -gr C fibre nemielinizate Sub 5 - Celulele gliale -in 1846 Rudolf Virchow a propus termenul de nevroglie pentru substanta interstitiala a sistemului nervos -sunt de peste 10 ori mai numeroase ca neuronii, reprezentand aproximativ jumatate din volumul total al creierului si MS -reprezinta componenta non-neuronala a sistemului nervos central si periferic -sunt primele elemente care pot fi identificate in histogeneza tubului neural -dupa localizare se clasifica in nevroglii centrale si periferice NEVROGLIA CENTRALA situata in creier si MS. Cuprinde: -macroglia, in alcatuirea careia intra : astroglia, oligodendroglia, celulele ependimale si celulele epiteliale coroidiene. -microglia care deriva in totalitate din ectoderm; ASTROGLIA -se impart in: protoplasmatice, fibroase si de tip intermediar. Invelesc neurilema somatodendritica si zona din axoni acoperita de oligodendrocite, formand cea mai mare parte din teaca perineuronala. Unele ajung sub pia Mater unde formeaza stratul subpial. In citoplasma prezinta gliozomi=aglomerari mitocondriale(semn al activitatii metabolice intense). Functii: controleaza concentratia ionilor de K din medial extracel, stocheaza glicogenul pt nevoile energetice neuronale, protejeaza in jurul leziunilor neuronale fagocitand resturile celulare, inlocuind cantitativ tesutul nervos-glioza. OLIGODENDROGLIA -se descriu 3 tipuri: satelite perineuronale, interfasciculare, perivasculare NEVROGLIA EPENDIMALA -reprezinta epiteliul simplu cubic sau cilindric ce captuseste sist ventricular al creierului si canalul ependimar al MS. S au descris 3 tipuri: ependimocite, tanicite si celule epiteliale coroidiene. MICROGLIA -reprezinta aproximativ 5-10% din celulele gliale, este formata din celule cu potential fagocitar dar inactive. Ele devin active si distincte morfologic in zonele lezate ale SNC cand prolifereaza rapid si migreaza spre locul leziunii, dobandind functie fagocitara. NEVROGLIA PERIFERICA -reprezentata de celula Schwann si celulele capsulare -celulele capsulare satelite perineuronale din ggl nervosi formeaza o capsula in jurul neuronilor realizand bariera hematoneuronala Sub 6 - Sinapse neuroneuronale sunt de trei tipuri:axodendritice,axosomatice,axoaxonice La nivelul fiecareia din aceste sinapse membrana neuronala poate prezenta aspecte morfologice particulare.Corpul celular sau dendritele pot prezenta spini sinaptici.Unii ax pot realiza sinapse tranzitorii"en passant" in care componenta presinaptica nu este butonul teminal ci o zona extragliala a axolemei conectata cu o dendrita sau cu un efector vegetativ.Participarea nevrogliei poate imbraca aspecte specifice in sinapsa la distanta si in glomerulul sinaptic. In sinapsa la distanta teaca gliala sfarseste la o oarecare distanta de elementele sinaptice si favorizeaza comunicarea fantei sinaptice cu lichidul extracelular.Consecinta functionala a acestei dispozitii este efectul paracrin exercitat pe neuronul postsinaptic sau autocrin exercitat pe acelasi neuron. Glomerulul sinaptic este situat in neuropil si este alcatuit din mai multi butoni terminali care fac sinapsa cu mai multe dendriteAstfel pot coexista sinapse excitatorii,inhibitorii si reciproce. Dpdv al caracterelor electromicroscopice exista 2 tipuri de sinapse:de tip Gray I-de tip excitator si de tip Gray II -de tip inhibitor. Sub 7 - Sinapse neuroefectoare -se realizeaza intre butonii terminali si fibrele musc striate, f miocardice, f musc netede, cel secretorii

-sinapsele neuromusc striate: sunt synapse incapsulate realiz intre ramif terminala a unui neuron alfa motor si fibra musc scheletica (placa motorie); inainte de a aborda fibra musc, axonul isi pierde teaca de mielina si ramane numai cu teaca schwann -jonctiunile neuromiocardice: sunt synapse vegetative neuro-efectoare -sinapsele neuromusc netede: se realiz intre axonii neur veg postganglionari si fibr musc netede din peretii viscerelor, arterelor, din iris si de la niv firului de par; sunt neincapsulate; mediatorul chimic al sinapselor neuroefectoare simpatico este noradrenalina iar cel al sinapselor parasimpatice este acetil colina -sinapsele neuroglandulare: sunt bine reprez la gl exocrine Sub 8 - Circuite neuronale -functioneaza pe 3 modele de organizare: convergent, divergent, oscilant. Circuite convergente -un nr variabil de neuroni presinaptici fac sinapsa cu neuronul postsynaptic prin terminatiile lor sau ramificatiile colaterale ale axonilor. Sinapsele pot fi facilitante sau inhibitorii. -un exemplu tipic de convergenta se intalneste in cornul ventral al MS, unde pe neuronul somatic converg axoni ai neuronilor din ganglionul spinal ce intra in alcatuirea radacinii dorsale a nv spinal, fibre ale cailor piramidale, fibre ale sistemului de control al miscarii si axoni ai interneuroniilor de tip Renshaw. Circuite divergente -axonul neuronului presinaptic realizeaza prin ramificatiile sale colaterale si terminale sinapse de acelasi tip in functie de mediatorul chimic, cu un nr variabil de neuroni postsinaptici. -exemplu :eferenta simpatica preggl, unde neuronul medular conecteaza peste 30 de neuroni din ggl periferici. -cel mai adesea cele 2 tipuri de circuite se combina: de exemplu, calea optica. Circuite oscilante -presupune existenta unei colaterale recurente a axonului care realizeaza pe corpul neuronal o sinapsa facilitanta. -odata initiat, descarca continuu pana cand sinapsele obosesc sau pana cand sufera actiunea unui trust neuronal inhibitor. Exemple : ciclul veghe somn, alternanta inspir expir. Un model inchis, circular de circuit neuronal este reprezentat de circuitele de tip feed back sau feed forward. -acestea pot fi mononeuronale sau cu mai multi interneuroni. In functie de tipul ultimului interneuron se clasifica in pozitive sau negative. Organizate linear, circuitele neuronale realizeaza suportul cailor nervoase care pot fi specifice si nespecifice. Caile specifice pastreaza de a lungul lor codajul informational al stimulului initial generat la nivelul receptorului periferic. Au pe traiectul lor putini neuroni. Caile nespecifice sunt formate din lanturi de neuroni pe model divergent. Colateralele axonice sunt numeroase, permitand difuzia semnalului initial. Viteza de conducere este mai mica datorita sinapselor multiple. Cel mai reprezentativ model este sistemul reticulat activator ascendente. Sub 9 - Configuratia exterioara si raporturile maduvei spinarii -supraf ext prez o serie de santuri longitudinale care limiteaza fetele si cordoanele medulare -fata ventrala: este cuprinsa intre santurile ventro-laterale de-a lungul carora ies radacinile ventrale, motorii ale nv spinali; ea prezinta fisura mediana ventrala, care separa cele doua cordoane medulare ventrale; fisura mediana ventrala se intinde pe toata lungimea maduvei, este un sant ingust si profund si ajunge in apropierea comisurii cenusii, de care ramane separate prin comisura alba -fata dorsala: uprinsa intre santurile dorso-laterale de-a lungul carora patrund in maduva spinarii radacinile dorsale, sensitive ale nv spinali; prezinta santul median dorsal care separa cele doua cordoane medulare dorsale; fisura mediana dorsala se intinde pe toata lungimea maduvei si din profunzimea sa se desprinde septul median dorsal care separa cele doua fascicule gracilis; in reg cervicala, cordonul dorsal medular prez santul paramedian care delim fasc gracilis sit medial de fasc cuneat sit lat -fetele laterale: sunt cupr intre santurile ventro-lat si dorso-lat si coresp supraf ext ale cordoanelor laterale Raporturile maduvei spinarii -mad spinarii are raporturi cu peretii canalului rahidian prin intermediul meningelor spinale si spatiului epidural -ant are rap cu cu corpurile si discurile intervertebrale, acoperite de ligam vertebral comun post -lat are rap cu pediculii vertebrali si gaurile intervertebrale prin care nv spinali parasesc canalul rahidian -post maduva are rap cu baza apofizelor spinoase si lamele vertebrale, unite prin ligamentele galbene Sub 10 - Structura interna a maduvei spinarii Este formata din subs cenusie dispusa central sub forma literei H si subs alba dispusa la periferie -partea din maduva spinarii care coresp unei perechi de nervi spinali se numeste mielomer sau segm medular -subs cenusie este dispusa sub forma a doua brate orientate ant-post, unite prin comisura cenusie care prezinta in centrul sau canalul ependimar -canalul ependimar se intinte pe toata lungimea maduveii spinarii si se termina la niv conului medular printr-o port mai dilatata numita ventriculul V -sup, canalul se deschide la niv unghiului inf al ventr IV cerebral -subs cenusie prez coarde ventrale si dorsale: -cornul dorsal: este mai subtire, prez un segm ant numit baza, atasat comisurii cenusii, o ingustare numita gat si un segm post reprez de cap care proemina in zona marginala prin apex -cornul ventral este mai voluminous -intre segm C8-L2 pe fata lat a comisurii cenusii preoemina cornunl lat -s-au descries 10 lamine: I-V care apartin cornului dorsal

-VI care coresp bazei cornului dorsal si lipseste din segm D4-L2 -VII care coresp comisurii cenusii si cornului ventral -VIII plasata la baza cornului ventral -IX este discontinua intrerupta de laminele VII si VII -X ocupa comisura cenusie din jurul canalului ependimar Sub 11 - Laminele cornului dorsal De la varful cornului dorsal - lamina 1 care corespunde zonei lui ... Aici gasim neuroni de talie relativ mare, fuziformi, dispusi paralel cu suprafata MS. Ei vor face sinapsa cu fibrele subtiri ce transporta sensibilitatea tactila si dureroasa, iar axonii acestor neuroni incruciseaza linia mediana si trec in cordonul lateral de partea opusa intrand in constitutia tractului spinotalamic lateral, componenta neospinotalamica. Lamina 2 si lamina 3 formeaza subst gelatinoasa a lui Rolando, intre vf si capul cornului dorsal. La niv laminei 2, cea mai complexa dintre laminele cornului dorsal, gasim 2 tipuri de neuroni care o impart in 2 port: -superficiala cu neuroni limitrofi, a caror dendrite nu depasesc subst cenusie iar axonii se proiecteaza in lamina 1 facand sinapsa cu neuronii fuziformi. De asemenea unii axoni pot participa la componenta paleospinotalamica. -profunda cu neuroni centrali, considerati a fi interneuroni de tip inhibitor. Pe langa aceste tipuri de celule mai gasim celule gliale, dendrite ale neuronilor din laminele 4 si 5, fibre corticospinale, reticuluspinale, si fibre intersegmentare, precum si fibre subtiri de tip A, delta, C, ce transporta sensibilitatea tactila si dureroasa. Toate aceste fibre si terminatii nervoase participa la formarea glomerulului sinaptic. Acesta presupune adunarea mai multor terminatii nervoase incapsulate intr o capsula gliala. Poate fi considerat ca o sinapsa mai complexa. Glomerulul sinaptic functioneaza ca o structura de control al impulsului nervos. Lamina 3 este structurata de interneuroni, rolul lor principal fiind de a asocia laminele 1-4. Axonul neuronilor se poate proiecta in laminele aceluiasi segment medular sau in segmente supra sau subiacente. Lamina 4 la niv capului cornului dorsal, va forma nucleul propriu al cornului dorsal. Dpdv histologic contine neuroni cu dendrite in candelabru, care ajung pana in lamina 2, axonii acestor neuroni intrand in constitutia fasciculelor spinotalamice. Lamina 5 dpdv structural este asemanatoare laminei 4, cu precizarea ca la niv ei patrund in cornul dorsal de pe fata mediala a acesteia fibre cu transmitere rapida ce transporta sensibilitatea proprioceptiva constienta, iar de pe fata laterala patrund la niv cornului dorsal fibrele corticospinale cu originea la niv cortexului parietal si fibrele reticulospinale cu originea la niv nucleului mare al rafeului. Dupa ce patrund, aceste fibre sunt dirijate la niv laminei 2, terminandu se la niv glomerulului sinaptic Lamina 6- inconstanta, la nivelul intumescentelor brahiala si lombara. Este responsabila de procesarea informatiilor proprioceptive inconstiente de la nivelul membrelor. Sub 12 Laminele cornului ventral Lamina 9 este situata la nivelul cornului ventral si este segmentata de catre laminele 7 si 8. Prezinta un grup nuclear medial, sub numele de nucleul ventromedial, care la randul lui este subimpartit intr un grup anterior si unul posterior. Aceasta coloana nucleara va asigura inervatia musculaturii axiale. Anterior vom avea extensorii coloanei vertebrale, iar posterior flexorii. Grupul lateral sau nucleul ventrolateral este subimpartit in 3 grupe nucleare: nucleul ventrolateral anterior, ventrolateral dorsal, retrodorsolateral. Acest nucleu ventrolateral il gasim de a lungul intregii MS, fiind mai proeminent la nivelul intumescentelor lombara si brahiala, subtiindu se in regiunea toracala. Fiecare grup nuclear va asigura inervatia muschilor ce actioneaza asupra articulatiilor: grupul ventrolateral anterior furnizeaza fibre pt muschii articulatiilor proximale umar, sold. Nucleul ventrolateral dorsal furnizeaza fibre pt muschii articulatiilor intermediare genunchi cot, iar nucleul retrodorsolateral pt muschii ce actioneaza la niv articulatiilor distale. Fiecare dintre aceste grupuri este subimpartit in 2 jumatati anterioara si posterioara. Portiunea anterioara este pt extensori iar cea posterioara pt flexori. In afara de aceste grupuri nucleare, la nivel cervical C1-C4 mai apare un grup nuclear anterior, care reprezinta radacina spinala a nervului accesor. De asemenea, intre C3 si C5 mai avem un grup nuclear central ce reprezinta originea nervului frenic ce asigura inervatia diafragmului. Aceste grupuri nucleare se mai intalnesc la niv mielomelelor S2-S4, de la niv nucleului ventral plecand fibre pt inervatia planseului pelvin, iar din grupul anterior fibre ce asigura inervatia muschilor anteriori ai perineului. Dpdv structural toate aceste gr nucleare contin motoneuroni de tip alfa, care sunt neuroni de talie mare, a caror axoni se termina la nivelul fibrelor extrafusale formand o structura speciala numita placa neuromusculara. Motoneuronii de tip gama sunt neuroni de talie mica, a caror axoni se termina pe portiunea contractila a fibrelor intrafusale. Raportul intre neuronii gama si neuronii alfa este de 1neuron gama:3 neuroni alfa. In afara de motoneuroni, la nivelul laminei 9 gasim si interneuroni: neuronii Renshaw ( de tip inhibitor ). Astfel, un neuron Renshaw primeste o colaterala din neuronul alfa, descriindu se bucla Renshaw => mecanism de protectie pt a nu se produce o supracontractie. In cazul impulsului nervos, aceasta bucla asigura inhibitia neuronului respectiv si impiedica remanesta impulsului la nivelul arcului eferent. De asemenea neuronii Renshaw se interpun intre neuronii antagonisti a i atunci cand se produce stimularea flexorilor vor fi inhibati extensorii. Sub 13 Laminele zonei fundamentale Laminele 7,8,10. Aceste lamine fac parte din substanta intermediara care se interpune intre cornul dorsal si ventral, sau subst fundamentala fiind cea mai veche dpdv filogenetic. Lamina 10 este reprez de subst cenusie dispusa in jurul canalului ependimar. Lamina 8 se situeaza la baza cornului ventral. Rolul acestor lamine este : la nivelul lor gasim nuclei vegetativi, proprioceptivi ( nucleii de origine a tracturilor cerebeloase ), rol de asociatie-contin interneuroni. Astfel la nivelul laminelor 7 si 8 se descriu 2 coloane nucleare simpatice si una parasimpatica. Coloanele nucleare simpatice le gasim intre C8 si L2 sub numele de nucleu intermedio-medial si nucleu intermedio-lateral. Nucleul intermedio-medial asigura inervatia musculaturii netede si a glandelor din teritoriul somatic ( este responsabil de musculatura neteda de la nivelul vaselor si glandelor sudoripare prin intermediul dermatoamelor si mielotoamelor ). Nucleul intermedio-lateral reprezinta sediul unor reflexe viscerale => axonii neuronilor din

aceasta coloana reprezinta fibre preganglionare simpatice, care se comporta in 2 modalitati : ajung la niv ggl paravert unde fac sinapsa=>comunicanta alba, sau strabat ggl paravert si formeaza nv splahnici. Astfel au fost identificate la nivelul MS anumiti centrii reflexi : T1-T5 - cardioacceleratori T2-T6 - bronhopulmonari T6-L2 - viscere abdominale L2-L4 - anospinali de contentie L2-L4 - vezicospinali de contentie L1-L3 - ejaculatori De asemenea, avem si coloana parasimpatica pe care o gasim doar la nivelul mielomerelor S2-S4. Aici vom avea centrii reflexi pt mictiune si defecatie, originea nervilor erectori. Axonii neuronilor din aceasta coloana au acelasi traseu cu nervii somatici pana la nivelul peretelui visceral. Aceasta coloana parasimpatica o gasim aproape de baza cornului ventral spre fata mediala a acestuia. Coloanele nucleare viscerale primesc aferente segmentare prin radacina dorsala a nv spinali dar si aferente centrale de la centrii superiori : hipotalamusul, substanta reticulata a trunchiului cerebral. Sub 14 Substanta alba a maduvei spinarii Substanta alba este constituita din fibre in majoritate mielinizate, celule gliale si vase de sange. Substanta alba a fost impartita in 6 cordoane medulare conform dispozitiei substantei cenusii, santurilor superficiale. Vom avea 2 cordoane dorsale, separate intre ele de un sept glial : septul median dorsal; 2 cordoane ventrale separate de fisura mediana anterioara; 2 cordoane laterale. Separarea intre cordonul lateral si cel ventral se face arbitral, fiind data de radacina ventrala a nervului spinal. La nivelul MS patrund fibrele radacinii dorsale care la intrare in maduva se impart in 2 contingente : unul dorsomedial si unul dorsolateral (in zona dorsolaterala a lui Lisauer). Contingentul dorsomedial este format din fibre A-ALFA si A-BETA. Tractul dorsomedial nu patrunde direct in cornul dorsal, se bifurca in fibre ascendente si descendente. Fibrele ascendente sunt fibre lungi, de proiectie, ce vor intra in alc fasciculelor spinobulbare. Fibrele descendente patrund in cornul dorsal, pe fata mediala a laminei 5, in segmentele subiacente. De asemenea mai pot da colaterale catre celelalte lamine ale cornului dorsal la nivelul segmentului in care patrund in MS. Contingentul dorsolateral patrunde direct in cornul dorsal la nivelul apexului. Fibrele nervoase se dispun in substanta alba sub forma de pachete=fascicule. La nivelul fiecarui fascicul exista o organizare somatotopica care respecta 4 legi: Legea somatotopiei filogenetice : fibrele cele mai vechi sunt situate profund, cele noi superficial. Legea excentricitatii fibrelor lungi : in cazul tracturilor descendente Legea separarii senzitive : o fibra transporta un singur tip de sensibilitate Legea organizarii topice in tracturile ascendente : astfel avem legea excentricitatii fibrelor scurte in tracturile ascendente neincrucisate si legea excentricitatii fibrelor lungi in tracturile ascendente incrucisate. Dpdv functional, fibrele se grupeaza in : ascendente (senzitive) si descendente (majoritatea motorii) si de asociatie. Sub 15 - Sistemul cordonului posterior -este format din fibrele ascendente lungi ale radacinii dorsale a nv spinal -fibrele sacrate, lombare si toracale inf formeaza tractul Gracilis (goll) -cele totacale sup si cervicale formeaza tractul cuneatus (burdach) -ele sunt axoni ai protoneuronului din ggl spinal (fibre primare) si transporta sensib epicritica (tactila fina si proprioceptiva constienta) -transporta o singura modalitate senzitiva -alaturi de fibrele primare s-au descris si fibre secundare in struc cord post -fibrele second sunt axoni ai neuronilor din lamina IV -fibrele primare fac sinapsa in bulb cu deutoneuronii sit in nuclei gracilis si cuneatus -axonii lor formeaza lemniscusul medial care are destinatie talamo-corticala. Sub 16- Sistemul cordonului lateral 1)tractul spinocerebelos dorsal(direct, Flechsig) -transporta sensibilitatea proprioceptiva de la membrul inferior, jum inferioara a trunchiului. -fibrele patrund in MS pe calea fasciculului ascendente al manunchiului medial al radacinii dorsale a nv spinal si fac sinapsa in nucleul Clarke -axonii traverseaza baza cornului dorsal, ajung in reg posterioara a cordonului lateral de aceeasi parte formand tractul spinocerebelos direct care prin pedunculul cerebelos inferior ajunge la scoarta paleocerebelului homolateral. -fibrele sensibilitatii mb superior si jum superioare a trunchiului trec in cordonul dorsal, apoi in bulb facand sinapsa in nucleul cuneat accesor-Von Monakow, apoi in pedunculul inferior formeaza fasciculul cuneocerebelos ce se termina in scoarta cerebeloasa. 2)tractul spinocerebelos ventral(incrucisat, Gowers) -mb inferior, jumatatea inferioara a trunchiului, receptorii tegumentari. -iau calea fibrelor manunchiului lateral al radacinii dorsale a nv spinal. Ajung in lamina 7, incruciseaza linia mediana, trec in cordonul lateral de partea opusa formand tractul spinocerebelos ventral. Acesta strabate madura, bulbul, puntea, cerebelul(prin pedunculul superior), incruciseaza linia mediana si se termina pe cortexul vermian paleocerebelos. -fibrele sensibilitatii mb superior si jum superioare a trunchiului, iau aceiasi cale formand tractul spinocerebelos rostral. -fibrele heterolaterale formeaza tractul cervicospinocerebelos incrucisat, cu originea in segmentele medulare C1-C4 Sub 17 Sistemul cordonului antero-lateral

-deutoneuronul se afla in cornul dorsal. 1. tractul spinotalamic lateral (neospinotalamic) -deutoneuronul in laminele 1,4,5. -primeste fibre din manunchiul lateral, incruciseaza linia mediana trecand in cordonul lateral de partea opusa. Formeaza tractul spinotalamic lateral, ajunge in TC si de aici in nucleul ventral posterolateral(N3). -transporta sensibilitatea protopatica, termica, dureroasa, parcial cea tactila. 2. tractul spinotalamic ventral (paleospinotalamic) -deutoneuronii in laminele 4,5,6,7. -axonii incruciseaza linia mediana, trecand in cordonul anterior de partea opusa. -conduce sensibilitatea protopatica tactila, unele impulsuri termice si dureroase. 3. tractul spinoreticular -are n.de origine in cornul dorsal -ia calea tractului spinotalamic ventral -se termina in FR bulbara(nc.gigantocelular) si pontomezencefalica 4. tractul spinotectal -neuronul de origine in cornul dorsal -axonii incruciseaza linia mediana, se alatura sistemului ventrolateral->mezencefal coliculii cvadrigemeni superiori si substanta cenusie periapeductala -constituie una din caile reflexelor spinovizuale 5. tractul spinoolivar -neuronul de origine in zona fundamentala a substantei cenusii -fibrele se alatura sistemului ventrolateral, ajunge la cerebelo avand releu in oliva. -alte fibre iau calea sistemului cordonal dorsal formand fasciculul spinoolivar dorsal. 6. tractul spinovestibular -neuronul de origine in zona fundamentala -iau calea sistemului ventrolateral, ajunge in nucleii vestibulari unde face sinapsa, apoi la cerebelo. Sub 18 - Caile medulare descendente cu origine corticala -constituie caile piramidale: fibrele cu originea in cortexul motor si premotor strabat centrul oval si capsula interna. La jonctiunea bolbospinala 85% dintre ele se incruciseaza formand decusatia piramidala=> tracturile corticospinale laterale. -restul de 15% formeaza tractul corticospinal ventral -neuronii de origine: lamina corticala 5, aria motorie 6, ariile 3,3b,1 ale girusului postcentral. 1. tractul corticospinal lateral 85% din fibre. Se mai numeste fascculo piramidal incrucisat -dupa decusatia piramidala trec in cordonul lateral opus 2. tractul corticospinal ventral-lateral -fibre homolaterale, situate in cordonul lateral de aceeasi parte ( fasciculul Dejerine Muratow) 3. tractul corticospinal ventral sau fasciculul piramidal direct -fibre care UN se incruciseaza la nivel bulbar -ele trec in cordonul ventral homolateral terminandu-se in mielomerele cervicale Se termina in substanta cenusie a MS: -fibre cu originea in cortexul precentra si premotor->interneuronii din l7 -fibre cu originea apritala intra in alcatuirea componentelor centrale, de control, a sistemului analgezic medular. Anatomofunctional, sistemul corticospinal este considerat ca fiind format din 2 neuroni: central-cortical si periferic-medular. Sub 19 - Caile medulare descendente cu originea in TC 1.tractul tectospinal-axonii neuronilor din straturile profunde ale coliculului superior se incruciseaza formand decusatia Meynert->TC->cordonul ventral al MS->laminele 6,7,8 ale primelor 4 segm cervicale. -constituie suportul reflexelor posturale declansate de stimuli vizuali, auditivi 2.tractul rubrospinal-axonii neuronilor din nucleul rosu se incruciseaza formand decusatia Forel->TC->cordon lateral MS>laminele 6,7. 3.tractul interstitiospinal-axonii neuronilor din nucleul interstitial Cajal si Edinger-Westphal->cordonul ventral pe toata lungimea MS->laminele 7,8 -este implicat in coordonarea vizuomotorie 4.tracturile reticulospinale a)tractul reticulospinal pontin-originea in nc. Reticulati pontini caudal si oral->cordonul ventral->laminele 7,8. -efect activator pe neuronii motori ce inerveaza musculatura axiala. b)tractul reticulospinal bulbar-originea in nucleul gigantocelular->cordon ventral->laminele 7,8 (pe interneuroni care sunt conectati cu motoneuronii gama motori( -au rol inhibitor asupra motoneuronilor extensori c)tractul rafeospinal-originea in nucleii rafeului->cordonul lateral al MS->laminele 1,2/ 5.tractul fastigiospinal-reprezinta singura legatura directa intre cerebelo si MS -originea in nucleul fastigial->incrucisare la nivelul cerebelului->cordon lateral->laminele 7,8 ale maduvei cervicale 6.tractul olivospinal-originea in nc.olivar inferior->cordon lateral, pe sectiune are forma triunghiulara. Sub 20 Activitatea reflexa a maduvei spinarii reflexe mono si polisinaptice -reflexul e raspunsul motor simplu la un stimul motor.

-suportul anatomic este arcul reflex format din: *receptor care transforma stimulul in potential de sctiune *bratul afferent care are pe traiect neuronal primar senzitiv si conduce centripet potentialul generat *centrul reflex reprz de neuronal motor periferic sau neuronal vegetative preggl.la acest niv stimulul poate fi modificat in sens facilitant sau inhibitor *bratul efferent reprez de axonii acestor neuroni care conduc centrifug raspunsul motor sau secretor *efectorul reprez de muschiul striat,neted sau visceral,m cardiac si glande -arcurile reflexe se pot clasifica dupa: *nr de synapse de pe traiectul lor *natura efectoului:somatic sau vegetativ *complexitate structurala *localizarea centrului reflex -reflexele pot fi moosinaptice sau polisinaptice: 1.reflex monosynaptic:-sunt bineuronale cu un neuron sit in ggl spinal,iar celalalt reprez de neuronal motor din cornul ant medular -sunt reprez de reflexul miotatic -pot fi fazice,implicand doar excitarea fibrelor primare ale fusului neuromuscular si tonice cand sunt exciatte ambele tipuri de terminatii sensitive -mecanismul e stimularea fibrelor intrafusale prin alungire pasiva sau prin percutia tendonului -potentialul de actiune generat se transmite dea lungul bratului afferent al arcului reflex si det scurtarea muschiului -pe durata intinderii fibrele primare ale fusului raspund la gradul de alungire si la viteza acesteia,iar fibrele sec sunt excitate numai de gradul de intindere -excitarea neuronilor medulari det scurtarea capetelor contractile ale fusului,urmata de act buclei alfa si declansarea contractiei musculare. -se realizeaza bucla gamma care ajusteaza permanent lungimea proprioceptorului la lungimea de moment a fibrei musc extrafusale. -aceste reflexe sunt influentate si de stimuli proveniti de la alte niv medulare sau corticosubcorticale. 2.reflexe polisinaptice: pot fi somatice si vegetative -cele somatice implica un arc feflex multisinaptic la care participa mai multi interneuroni -reflex polisinaptic tipic e reprez de reflexul de flexie(aparare) si consta in obt unui raspuns motor in m flexori proportional cu intensitatea stimularii si are ca scop indepartarea membrului de sursa stimulului -ex: reflexul cremasterian si reflex cutanat abdominal -receptorii viscerali ale reflex polisinap vegetative raspund la o mare varietate de stimuli:distensia peretilor organelor cavitare si reactioneaza prin declansarea contractiilor de golire sau miscare a continutului -intinderea excesiva det senzatia de durere si declanseaza contractia spastica a musculaturii netede. -alti receptori sunt excitati de produsii metabolici locali din inflamatii sau ischemie si se comporta ca si chemoreceptori -bratul afferent este comun cu cel reflexelor somatice -centrul reflex e reprez de neuronal preggl simpatico sau parasimpatic sit in zona fundamentala a maduvei spinarii -bratul efferent are pe traseul sau neuronal postggl sit in ggl laterovertebrali si previscerali. Sub 21 Fata ventrala a trunchiului cerebral 1.fata ventrala bulb: -forma trapezoidala cu baza mica reprez de jonctiunea bulbo-medulara;baza mare se continua cu puntea la niv santului bulbopontin -prez un segm inf sit in foramen magnum impreuna cu arterele vertebrale si radacinile medulare ale nervilor accesor si un segm superior in raport cu apofiza bazilara a occiput -pe linia mediana se gaseste santul ventral al bulbului.Acesta este interrupt in partea inferioara de incrucisarea fibrelor corticospinale xare formeaza decusatia piramidala -sup,la niv jonct bulbo-pontine,santul se evazeaza si delimiteaza foramen caecum -deasupra decusatiei piramidale,fibrele arciforme ies din spatial median ventral si traverseaza fata ventrala si laterale pt a intra in alc pedunculului cerebelos inferior. -santurile colaterale ventrale limiteaza fata ventrala a bulbului si prezinta originea aparenta,radiculara a nervului hipoglos -intre santul median ventral si cele laterale se delimiteaza piramidele bulbare ventrale ce contin tracturile piramidale.Ele prezinta o extremitate superioara mai voluminoasa,deasupra careia in santul bulbo-pontin,se gaseste originea aparenta a nervului abducens -extremitatea inferioara,mai ingusta se continua cu cordonul medular ventral 2.fata ventrala punte: -e limitata inferior de santul bulbo-pontin,iar lateral de 2 planuri conventionale duse prin originile aparente ale n trigemeni -este alungita transversal si are aspect striat dat pozitiei superf a fibrelor ponto-cerebeloase -pe linia mediana se afla santul basilar in care este situate artera bazilara -lateral se gasesc piramidele pontine care contin in profunzime tracturile cortico-spinale si nuclei pontini -ele sunt limitate lateral de originea aparenta a n trigemen,cu o radacina interna,motorize si una externa senzitiva 3.fata ventrala mezencefal: -e discontinua dat directiei divergente a pedunculilor cerebrali si se identifica cu fetele ventrale si mediale ale acestora

-fetele ventrale ale pedunculilor sunt incrucisate caudocranial de art: cerebeloase superioare,art cerecrale posterioare si tracturile optice -fatele mediale ale pedunculilor cerebrali prezinta un sant la niv caruia isi are originea aparenta nervul oculomotor -ele delimiteaza impreuna cu tracturile si chiasma optica fos onterpedunculara -la partea inferioara a acesteia se gaseste subs perforate posterioara,la niv careia patrund ramurile centrale ale art cerebrale posterioare Sub 22 Fata laterala a trunchiului cerebral -este vizibila numai in segm bulbar si mezencefalic 1.fata laterala bulb: -e limitata anterior de santul collateral ventral posterior,de santul collateral dorsal in care se afla oroginile aparente ale n glosofaringian,vag si accesor -post fata de santul collateral ventral se gaseste oliva bulbara,proeminenta ovalara alungita in sens vertical care contine in profunzime complexul olivar inferior -dorsal olivei se gaseste tuberculul cenusiu care corespunde segm bulbar al coloanei sensitive trigeminale -inf aceasta fata se continua cu cordonul lateral medular -sup si dorsal olivei se gasesc,dinainte inapoi foseta supraolivara(originea aparenta a n facial) si foseta retroolivara(origine aparenta a n vestibulocohlear) -n facial prez o radacina mediala mai voluminoasa,motorize si una laterala senzitiva(n intermediary wriesbrg) -n vestibule-cohlear prez o radacina acustica si una vestibulara 2.fata laterala punte -se continua fara limita de demarcatie cu peduncul cerebelos mijlociu 3.fata laterala mezencefal: -prez anterior santul lateral al istmului care marcheaza pe suprafata pedunculului cerebral limita intre crus cerebri si tegmentum,iar post santul interpedunculopeduncular care separa pedunculul cerebelos superior -intre aceste 2 santuri proemina fibrele lemniscusului lateral destinate coliculului inferior sub forma unei zone triunghiulare(triunghiul reil) -fata laterala a pedunulului cerebral este incrucisata de sus in jos de tractul optic,n trohlear si art cerebrala post -este separate de girusul parahipocampic cu care delimiteaza fisura cerebrala laterala(port lat a fantei bichat) Sub 23 Fata dorsala a trunchiului cerebral -e reprez succesiv de fata dorsala a bulbului,structurile care alc plafonul ventric 4 si tectumul mezencefalic -raportate la ventric 4 fetele dorsale ale segm trunchiului au o topografie diferita:la niv bulbopontin cavitatea ventric disociaza fata dorsala a trunchiului(plafonul ventricular) de fata dorsala a structurii propriu-zise,in timp ce la niv mezencefalic fata dorsala a trunchiului e reprez de insasi lama tectala 1.fata dorsala bulb -e formata dintr-o parte inferioara,extraventriculara,asemanatoare fetei dorsale a maduvei si o parte ventriculara care impreuna cu fata dorsala a puntii formeaza fosa romboida ce reprez planseul ventric 4 -segm extraventric este cuprins intre santurile colaterale dorsale bulbare -intre acestea si santul median dorsal bulbar se afla de fiecare parte continuarea tracturilor gracilis si cuneatus,separate intre ele de continuarea craniala a santului paramedian medular -tractul gracilis se termina in clava,proeminenta alungita care contine nucleul gracilis -tractul cuneatus se termina in nucleul cuneatus care proemina dorsolateral -deasupra acestora tracturile se continua cu corpul juxtarestiform si respectiv restiform care alc impreuna pedunculul cerebelos inferior -ei formeaza laturile inferolaterale ale fosei romboide -intre fasciculul cuneatus si radacinile bulbare ale n accesor se gaseste tuberculum cinereum,extremitatea craniala a nucleului spinal al trigemenului -tarctul spinal trigeminal il separa de suprafata bulbului 2.fata dorsala punte -este cuprinsa intre pedunculii cerebelosi superiori si formeaza segm superior al fosei romboide Fosa romboida: -de forma rombica cu axul mare vertical,fosa romboida este formata din 2 triunghiuri,unul inf sit pe fata dorsala a bulbului si unul sup corespunzator fetei dorsale a puntii -un sant vertical imparte fosa romboida in 2 jum simetrice -la niv triunghiului bulbar al fosei romboide(calamus scriptorius) deo parte si de alta a santului median(tija calamusului) se afla cate o proeminenta,triunghiul hipoglosului -in profunzimea sa se gaseste polul sup al nucleului n hipoglos si nucleul intercalatus -sulcus limitans sit lateral se largeste si formeaza foveea inf -sup si lat fata de aceasta la limita cu fata dorsala a puntii,planseul fosei romboide este reprez de aria vestibulara la niv careia proemina tuberculul auditiv care corespunde nucleului cohlear dorsal -caudal fata de foveea inf intre triunghiul hipoglosului si aria vestibulara e o depresiune,triunghiul vagal corespunzator nucleului dorsal al vagului subiacent -triunghiul vagal este strabatut de un fascicul de subst alba,funicului separans,intre acesta si tuberculum gracilis delimitanduse aria postrema

-la niv unghiului inf al fosei romboide dorsal fata de orificiul canalului ependimar,se gaseste o lama de subst cenusie,obex,reprez extremitatea craniala a port retroependimare a comisurii cenusii -la baza triunghiului sup pontin,deo parte si de alta a santului median se afla cate o proeminenta rotunjita,eminentia terea,in profunzimea careia se gaseste nucleul n abducens -ea este data de fibrele nerv facial care in traiectul lor intracerebral,inconjoara acest nucleu(coliculus facial) -cranial se continua cu funicului teres,marginit lateral de sulcus limitans,care se evazeaza la acest niv si formeaza fovea superior -o mica proeminenta pe planseul acesteia corespunde nucleului masticator principal -deo parte si de alta a unghiului superior al fosei romboide se gaseste locul coeruleus,zona cu pigment albastru-gri,in profunzimea careia se afla nucleul coeruleus -zona mijlocie a fosei romboide este strabatuta transversal de striile medulare,benzi fine de subst alba care iau nastere la niv unghiului lateral al planseului ventricular si patrund in santul median -ele reprez fibre cohleoreticulate cu originea in nucleul cohlear dorsal 2.fata dorsala mezencefal -e reprez de coliculii cvadrigemeni,2 perechi de proeminente separate printrun sant cruciform -bratul vertical al acestuia se evazeaza la extremitatea sa craniala,intro depresiune care adaposteste intre coliculii superiori,gld epifiza -caudal el se continua cu fraul valului medular superior -lateral de acesta se afla originea aparenta a nervului trohlear -coliculii cvadrigemeni sup si inf sunt conectati prin bratele conjunctivale cu corpii geniculati lateral si medial. sub 24 Structura interna a trunchiului cerebral -la niv trunchiului,subst cenusie este organizata sub forma de nuclei diseminati in subst alba -topografic,sist ventricular si un plan tangent la fata post a cailor piramidale impart trunchiul in tectum,tegmentum si basis -tectum se gaseste dorsal fata de sist ventricular si e reprez de valul medular inf la niv bulbului,valul medular sup la niv puntii si lama cvadrigeminala la niv mezencefalului.El nu contine nuclei ai n cranieni si ai formatiei reticulate si nici cai lungi senzitive sau motorii. -tegmentum are cea mai complexa structura si contine: -nucleii n cranieni si nucleii proprii trunchiului cu exc nucleilor pontini -intreaga formatie reticulata -tracturile de subs alba,cu exc celor piramidale si corticopontine -basis contine pe toata lungimea sa fibrele cailor piramidale si in mezencefal si punte cele corticopontine.El atinge maximum de dezvoltare la niv puntii unde se gasesc nucleii pontini. Sub 25 Coloana motorie somatica Coloana motorie somatica este reprezentata de jos in sus de: -nucleii NC hipoglos, abducens, trohlear, oculomotor. Ei sunt localizati sub planseul ventriculului IV si apeductului Sylvius in tegmentum. Axonii neuronilor din acesti nuclei formeaza NC 12, 6, o parte din 3 si se afla pe fata anterioara a TC, iar nv 4 pe fata posterioara. Nucleul nv hipoglos reprezinta o coloana neuronala alungita, situata la nivelul fosei romboide, sub trigonul hipoglosului. Nucleul primeste aferente corticale direct prin tractul corticonuclear si indirect prin formatiunea reticulata. In jurul nucleului hipoglos avem nucleii perihipoglosian si anume: nucleul intercalat, nucleu prepozitus si nucleul Roller. Se considera ca acesti nuclei apartin formatiei reticulate. Nucleul nv abducens este situat in profunzimea fosei romboide, inaintea coliculului facial. Este format din motoneuroni si interneuroni(cei din urma iau calea fasciculului longitudinal medial si fac sinapsa cu complexul oculomotor sub grupul pt muschiul drept intern, asigurand miscarile conjugate ale globilor oculari in plan orizontal). Aferentele nucleului: de la nucleii vestibulari, de la scoarta cerebrala prin fasciculul corticobulbar, de la nucleul pontin paramedian al formatiei reticulate. Acesta din urma ajuta la realizarea miscarilor conjugate ale globilor oculari in plan orizontal si vertical. Nucleul nv trohlear este situat pe fata ventrala a substantei cenusii periapeductale. Axonii acestui nucleu parasesc fata dorsala a mezencefalului, incrucisand linia mediana in valul medular superior. Nucleul nv oculomotor este situat in mezencefal si este alcatuit din mai multe grupuri nucleare: nucleul dorsal, intermediar, medial, ventral si centrocaudal. Fiecare nv oculomotor contine fibre homolaterale si heterolaterale de la nucleul opus dar numai de la nucleii medial si centrocaudal. Complexul nuclear oculomotor primeste aferente de la scoarta cerebrala prin fasciculul corticonuclear si de la coliculii superiori ai mezencefalului. Mai primeste aferente de la: nucleii vestibulari, nucleul nv abducens condrolateral(pt miscari conjugate in plan orizontal), nucleul interstitial Khajal si aria pretectala(pt miscarile conjugate in plan vertical). Sub 26 Coloana motorie brahiometrica Coloana motorie branhiometrica este alcatuita din nucleul ambiguu, motor al nv 7 facial, si motor al nv 5 trigemen. Se gasesc in tegmentumul bulbopontin, ventrolateral. Nucleul ambiguu se gaseste in profunzimea substantei reticulate a bulbului. Prezinta 3 segmente: cranial pt muschiul stilofaringian, pe calea nv8 -mijlociu pt restul muschilor faringelui si esofag, pe calea nv 10 -inferior sau laringian, pt muschii laringelui si valului palatin, pe calea nv spinal. ( nucleul ambiguu - nv 9,10,11 ) Nucleul ambiguu primeste aferente corticale directe si incrucisate prin fasciculul corticonuclear pt controlul voluntar al fonatiei si deglutitiei, aferente bulbare de la complexul nucleului solitar pt realizarea reflexelor respiratorii, aferente periferice de la receptorii din mucoasele faringelui, laringelui, traheei, pe calea nv 5,9,10 pt reflexele de tuse si voma. Eferentele complexului ambiguu pleaca pe calea nv 9,10,11.

Nucleul motor al nv facial este alcatuit din 4 grupe nucleare: dorsolateral pt muschii auriculari si occipitale -ventromedial pt platisma -intermediari pt muschii orbiculari ai pleoapelor, frontal, zigomatic -lateral pt muschii orolabiali. Nucleul motor al nv facial primeste aferente de la : scoarta cerebrala prin fasciculul corticonuclear, de la nucleul senzitiv al trigemenului pt reflexul corneean de suctiune, de la nucleii intermediari ai cailor acustice pt reflexele acusticofaciale, de la talamus si globus palidus realizand mimica durerii, de la coliculii superiori realizand inchiderea pleoapelor la lumina puternica. Lezarea nucleului sau a trunchiului nv facial determina paralizie de tip periferic, caracterizata prin paralizie homolaterala a muschilor expresiei faciale, diminuarea secretilor glandelor salivare si lacrimala si hiperacuzie. Lezarea neuronului central produce numai manifestari motorii si numai ale muschilor orolabiali adica teritoriul nucleului lateral care primeste numai aferente de o singura parte. Nucleul motor al nv trigemen este situat in tegmentul pontin, medial fata de nucleul senzitiv principal. Axonii se alatura nv mandibular din trigemen si inerveaza muschii masticatori. Lezarea nucleului sau a fibrelor motorii ale nv trigemen determina paralizia si atrofia muschilor masticatori. Sub 27 Coloana senzitiva somatica Coloana senzitiva somatica este reprezentata de nucleii cohleari si vestibulari. Nucleii cohleari sunt in nr de 2 : ventral, dorsal. Contin deutoneuronul al caii acustice. Nucleul ventral este format din 2 portiuni - anterioara si posterioara. Nucleul dorsal se afla sub tuberculul acustic din fosa romboida. Aferentele sunt reprezentate de fibrele nv cohlear, care se bifurca si fac sinapsa in ambii nuclei(axonii neuronilor din varful cohleei fac sinapsa in nucleul ventral in principal si in portiunea ventrala a celui dorsal). Impulsurile auditive de la baza cohleei ajung in portiunea dorsala a nucleului dorsal. Eferentele nucleilor cohleari reprezinta fibrele secundare care se grupeaza in striuri acustice. Striurile contin fibre lemniscale si fibre de releu. Fibrele lemniscale incruciseaza linia mediana formand corpul trapezoid, apoi se implecteaza ascendent formand lemniscusul lateral. Corpul trapezoid contine fibre cu valoare comisurala. Fibrele de releu fac sinapsa in nucleii complexului olivar superior sau in nucleii lemniscusului lateral. Axonii neuronilor din complexul olivar superior formeaza fibrele acustice tertiare, care intra in constitutia lemniscusului lateral de aceiasi parte, sau de partea opusa. Astfel, in fiecare lemniscus lateral avem fibre acustice secundare heterolaterale si fibre tertiare hetero si homolaterale. Nucleii lemniscusului lateral se gasesc in lungul lemniscusului lateral, si primesc fibre acustice secundare din ambii nuclei. In afara transmiterii stimulilor auditivi, nucleii cohleari corelati cu complexul olivar superior, cu coliculii inferiori si formatiunea reticulata, realizeaza sisteme inhibitorii de tip feedback negativ, cu rol in protectie. Nucleii vestibulari - complexul nucleilor vestibulari este situat sub jonctiunea bulbopontina, sub planseul ventriculului IV. Ei sunt dispusi in 2 coloane longitudinale: laterala cu 3 nuclei superior, lateral si inferior, si mediala cu un singur nucleul medial. Aferentele nucleilor vestibulari sunt fibrele nv vestibular care se bifurca in TC intr un ram descendent si altul ascendent care fac sinapsa dupa cum urmeaza: -cele ascendente in nucleul superior, lateral si partea rostrala a celui medial. -cele descendente in nucleul inferior si partea caudala a nucleului medial. Proiectia nucleara este specifica zonelor receptoare. Nucleii vestibulari contin al doilea neuron sistemului vestibular. Fibrele cerebelovestibulare-aferente ale nucleilor vestibulari. Provin de la neuronii Purkinje din scoarta lobului floconodular, ugulei, si vermisului anterior al cerebelului. Aceste fibre de la cerebel merg prin pedunculul cerebelos inferior catre nucleul vestibular lateral. Ele au actiune inhibitorie. Mai sunt si fibre cu efect facilitant, cu origine in nucleii fastigiari. Cei 4 nuclei vestibulari au rol in mentinerea echilibrului. Eferentele nucleilor vestibulari constituie fibre vestibulare secundare, conectand nucleii vestibulari cu cerebelul prin fibre vestibulocerebeloase care trec prin pedunculul cerebelos inferior, catre nucleii oculomotori prin fibre vestibulooculomotorii, intrand in alcatuirea fasciculului longitudinal medial, catre MS prin fibrele vestibulospinale cu origine in nucleii vestibulari laterali si medial, facilitand tonusul muschilor posturali, catre nucleii formatiunii reticulate, numite fibre vestibuloreticulate. Prin formatiunea reticulata se stabilesc legaturi cu cerebelul, nucleii vegetativi ai TC, si MS. Aceste conexiuni explica reflexele vegetative ce insotesc sindromul vestibular(greata, voma, scaderea tensiunii, transpiratie). Sub 28 Coloana aferenta somatica generala (senzitiva branhiala) Coloana aferenta somatica generala este reprezentata de nucleii senzitivi ai nervului trigemen, care se intinde pe toata lungimea TC si este impartit in 3 grupe: 1. nucleul spinal/bulbar. 2. nucleul pontin principal 3. nucleul mezencefalic Nucleul spinal/bulbar este alcatuit din fibrele descendente ale radacinii senzitive a nervului trigemen. Primeste fibre ale sensibilitatii termica si dureroasa, provenite de la receptorii cutanati ai capului si fetei. Nucleul principal pontin primeste fibre ale sensibilitatii epicritice de la nivelul capului si fetei. Nucleul mezencefalic primeste aferente de la proprioceptorii de la nivelul muschilor masticatori, inervati de nv mandibular, de la dinti periodontiu si palatul dur. Axonii neuronilor din aceasta coloana senzitiva trigeminala intra in alcatuirea tractului germinotalamic, sau realizeaza arcuri reflexe trigeminale.

10

Tractul trigeminotalamic are o componenta ventrala, care se termina dupa ce incruciseaza linia mediana in nucleul Ventral postero medial VPM al talamusului. Tractul trigeminotalamic dorsal face in prealabil sinapsa in formatiunea reticulata adiacenta si apoi in nucleul VPM al talamusului. De la talamus, sensibilitatea de la nivelul fetei se proiecteaza la nivelul cortexului senzitiv. Reflexele trigeminale : reflexul maseterin, corneean, lacrimal si salivar. Sub 29 Coloana senzitivitatii generale viscerale Coloana sensibilitatii generale viscerale este reprezentata de nucleul solitar. Nucleul solitar este situat sub planseul ventriculului IV, si este format din subgrupe nucleare, din care mai importante sunt: -nucleul medial -nucleul dorsomedial -nucleul ... -nucleul comisural Portiunea sa rostrala serveste la transmiterea sensibilitatii viscerale gustative de aceea se numeste si nucleul gustativ al lui Nageotte. Aici se termina fibre ale sensibilitatii apartinand nervilor 7,9,10. Se poate afirma ca la nivelul nucleului solitar vin fibre ale sensibilitatilor somatica generala, viscerala generala si speciala, realizand o importanta convergenta somatoviscerala. Eferentele nucleului solitar se comporta diferit in functie de originea lor. Fibrele gustative incruciseaza linia mediana, se alatura lemniscusului medial si se termina in nucleul ventral postero medial al talamusului. Altele se termina in nucleii vegetativi ai formatiunii reticulate, realizand arcuri reflexe salivare. Unele fibre provenite din 2/3 caudale ale nucleului solitar transporta sensibilitatea viscerala generala, incruciseaza linia mediana, se alatura lemniscusului median si sfarsesc in nucleii intralaminari ai talamusului, hipotalamus, cortexul prefrontal si sistemul limbic. Sub 30 Coloana motorie viscerala Coloana motorie viscerala este reprezentata de nuclei apartinand sistemului nervos parasimpatic. La nivelul bulbului: nucleul dorsal al vagului, situat sub planseul ventriculului IV, la nivelul trigonului vagal, intre nucleul nv solitar si nucleul nv hipoglos. Contine neuroni parasimpatici preganglionari, care vor intra in structura nv vag si vor face sinapsa cu neuroni postganglionari ai plexurilor previscerale si intramurale din torace si abdomen. Se crede ca in acest nucleu sunt localizati si centrii gastrosecretori. Nucleul salivator inferior contine neuroni preganglionari ai caror axoni vor lua calea nv 9 glosofaringian, timpanic si .. fac sinapsa in ganglionul optic, apoi vor merge pe nv auriculotemporal la glanda parotida. Nucleii pontini: nucleul salivator superior ai carui axoni vor merge pe calea nv 7 bis, pana la ganglionul geniculat. Apoi se alatura nervilor facial, coarda timpanului, lingual, si fac sinapsa in ganglionul submandibular. Axonii lor se distribuie glandelor submaxilare si sublinguale. Nucleul lacrimal care se va distribui glandei lacrimale pe calea nv orbital(ram din maxilar) dar si glandelor mucoasei nazele.Nucleii mezencefalici: nucleul accesor al nv 3 sau Eddinger-.., care va inerva muschii netezi ciliari si muschii circulari ai irisului. Sub 31 Nucleii intersegmentari bulbari Nucleii intersegmentari bulbari 1.nucleul gracilis (Goll) -situat la extremitatea rostrala a fasciculului gracilis -ocupa toata lungimea corpului juxtarestiform -proemina la nivelul tb. Gracilis -in el fac sinapsa axonii neuronilor din ggl spinali care transporta sensibilitatea epicritica de la nivelul mb. Inferior -formeaza fasciculul spinobulbar gracilis -fibrele sensibilitatii proprioceptive constiente(mb inferior) iau calea fasciculului spinocerebelos dorsal. 2.nucleul cuneat (Burdach) -situat la extremitatea rostrala a fasciculului cuneat -aici fac sinapsa axonii neuronilor din ggl spinali ai segm toracale superioare si cervicale, care intra direct in cordonul lateral al MS. -fibrele sale transporta sensibilitatea tactila epicritica si proprioceptiva constienta din jumatatea superioara a trunchiului si mb. Sup 3.nucleul cuneat accesor(Von Monakow) -situat lateral si rostral fata de cel cuneat -la nivelul sau fac sinapsa fibrele sensibilitatii proprioceptive de la fusurile neuromusculare si organele tendinoase Golgi din mb. Superior si jumatatea superioara a trunchiului. -axonii neuronilor formeaza fibrele arciforme externe care iau calea pedunculului cerebelos inferior->fasciculul cuneocerebelos>cortexul cerebelos homolateral -este echivalent nucleului medular dorsal Clarke. 4.complexul olivar inferior -alcatuit din: nucleul olivar inferior principal, nucleul olivar accesor medial, nucleul olivar accesor dorsal. -aferente: fibre corticoolivare cu originea in cortexul senzitivomotor, fibrele rubroolivare, fibre de la substanta cenusie periapeductala, fibre directe cu origine mezencefalica, fibre spinoolivare, fibre de la nucleul vestibular inferior, fibre de la nucleul spinal al trigemenului, fibre de la nucleii cerebelosi. -eferente: fibre din nucleii principali si accesori->incruciseaza linia mediana->cerebel. Lasa colaterale in nucleii centrali. 5.nucleii arcuati

11

-grupe neuronale situate pe suprafata piramidelor bulbare -primesc colat din caile corticospinale si isi trimit axonii spre cerebel prin pedunculul cerebelos inferior: pe calea fibrelor arcuate externe, si pe calea striilor medulare ale v.IV. Sub 32 Nucleii intersegmentari pontini 1.Nucleii pontini -sunt situati in portiunea bazala a puntii, diseminati printre fibrele sale longitudinale(corticospinale) si transversale(pontocerebeloase). -primesc aferente de la scoarta lobilor frontal, parietal, temporal, occipital. -axonii neuronilor din acesti nuclei incruciseaza linia mediana si prin pedunculii cerebelosi mijlocii heterolaterali se proiecteaza pe scoarta pontocerebelului. -functional, prezinta un releu pe circuitul corticopontocerebelos. 2.Complexul olivar superior -apartine sistemului cohlear si este reprezentat de olivele pontine, nucleii corpului trapezoide si nucleii lemniscusului lateral. Sub 33 Nucleii intersegmentari mezencefalici: nucleul rosu si substanta neagra Substanta neagra- cel mai voluminos nucleu mezencefalic,separa prtiunea bazala de tegmentum.prezinta 2 portiuni distincte:pars compacta-contine neuroni mijlocii bogati in pigment melanic si reprezinta poriunea preponderent eferenta a substantei negre si pars reticulata contine neuroni mari fara pigment melanic si reprezinta portiunea preponderent aferenta a subst. negre Aferente: fbr. neostrionigrice-nr s ai neostriatului fac sinapsa in pars reticulata;fbr. palidonigrice-fac sinapsa in ambele portiuni ale subst. negre; fbr subtalamonigrice- axonii nr din nucleul subtalamic fac sinapsa in pars reticulata;fbr tegmentonigrice cu origine in nr nucleului dorsalul rafeului si peduncular pontin al formatiei reticulate-se termina in pars reticulata. Eferente- fbr negroneostriate se proiecteaza in capul nucleului caudat si in putamen;au efect excitator pe nr S ai neostriatului; fbr nigrotalamice pornesc din pars reticulata si fac sinapsa in nucleul ventral ant,ventral lat si dormsomedial al talamusului; fbr nigrotectale merg spre colicull sup homolateral;fbr nigrotegmentale conecteaza pars reticulta cu nc pedunculopontin si pars compacta cu nc rafeului formatiei reticulate.substanta neagra este conectata prin bucle de feed-back cu nucleii bazali diencefalici sau ai trunchiului cerebral. Nucleul rosu-unul din cei mai importanti nuclei ai tegmentumului mezencefalic.Culoarea rosie se datoreaza vasc bogate.Citologic prezinta o parte caudala=magnocelulara si o parte rostrala=parvocelulara Aferente: fbr corticorubrice cu originea in cortexul precentral si premotor; port parvocel primeste af de la ambele emisfere iar portiunea magnocelulara primeste af heterolaterale de la port mediala a ariei motorii 6 si aria motorie suplimentara si homolateral de la cortexul precentral; fibre cerebelorubrice cu originea in nc cerebelosi iau calea pedunculuilui cerebelos sup se incruciseaza in tegmentumul mezencefalic si se termina somatotopic Eferente sunt incrucisate si directe.Cele incrucisate merg spre maduva spinarii-fasc rebrospinal ce duc impulsuri spre motoneuronii flexori medulari;nc cerebelosi globos si emboliform; nuc motor al nervului facial; nucleul spinal si principal al trigemenului;nc gracilis si cuneat si cuneat accesor; nc reticulat lat;nc vestibular inf.Fbr directe merg spre complexul olivar inf si fac parte din circuitul cortico-rubro-olivo-cerebelos pentru controlul motilitatii.Nc rosu intervine in faza de balans a mersulu prin caile cortico-rubro-spinale. Sub 34 Nucleii intersegmentari mezencefalici. Nucleii oculomotori accesori, Aria proiectata, Nucleul interpenduncular Nc oculomotori accesori reprezentat de gr neuronale asociate complexului oculomotor:nc interstitial Cajal(situat la polul sup al complexului oculomotor),nc interstitial rostral,nc comisurii posterioare,nc darkschewitsch. Nc interstitial Cajal(situat la polul sup al complexului oculomotor) Aferente coliculii sup si aria pretectala si prin intermediul acestora de la retina, nc vestibulari si aria 8 a cortexului primar.Eferente hetero si homolaterale;heterolaterale spre nc nv trohlear su de nc complexului oculomotor cu exceptia nc ventral si homolaterale pt nc nv trohlear,nc vestibular medial. nc pontin paramedian al formatiei reticulate, maduva spinarii. Nucleul interstitial rostral-situat in grosimea fasc long median,rostral de complexul oculomotor.Aferente-nc pontin paramedian al subst. reticulate si nc vestibulari.Eferente-nc oculomotor. Nucleii comisurii post-sunt dispusi pe traseul comisurii post si sunt conectati cu aria pretectala si nc post ai talamusului.Nucleul Darkschewitsch este dispus ventrolat de subst cenusie periapeductala.fb sale intra in alc comisurii post. Aria pretectala-dispusa la nivelul comisurii post si prezinta 5 gr nc:nc tractului optinc,nc sublentiform,nc olivar pretectal,nc ariei pretectale,nc pretectal principal. Aferente: retina,tractul optic,corpul genicluat lat si cortxul vizual;formatia reticulata pontina Eferente: spre coliculii sup, corpul geniculat lateral, pulvinar si nc accesori oculomotori. Aria pretectala este implicat in reflexe fotomotorii Nc interpeduncular-proemina in fosa interpedunculara Aferente: nc habenular si hipotalamus Eferente: iau calea fasc longitudinal dorsal Este considerat un releu intre sist limbic,hipotalamus si nc vegetativi ai tr.cerebral Sub 35 Nucleii suprasegmentari Nc supragsegmentari coliculii cvadrigemeni sup si inf. Colicului inf alc din 3 nuclei:central,pericentral si lat.Nc central segmentat in port dorsomediala si una ventrolat cu stuct laminara.Nc pericentral- o patura subtire ce acopera port dorsala si post ale nc central;isi trimit axonii in nc central si spre corpul geniclat medial.nc lateral- o prelungire ext a nc pericentral.

12

Aferente: colicului inf reprez un releu pe calea auditiva.Nc central primeste fbr din lemniscusul lat. in partea ventrolat si fbr de la coliculul inf de partea opusa in post dorsomed. si aferente corticale homolat+heterolat. Nc preicentral primeste af de la cortexul auditiv si fbr de la nc lemniscusului lat. Nc lateral este implicat in reflexe audiomotorii. Ef-iau calea bratului conjunctival inferior si merg la corpul geniculat medial., de unde pornesc fbr spre cortexul auditiv primar si secundar. Coliculul superior are o organizare stratificata asemanatoare sc cerebrale: stratum zonale cinereum,opticum,griseum mediale,album mediale,griseum profundum, album profundum. Aferente: de la retina,cortexul cerebral, coliculul inf si nc auditiv de releu si maduva spinarii. -fbr retinotectale - fbr corticotectale-cele mai imp de la cortexul occipital vizual(af. homolat); de la cortexul frontal-ajuta la miscarile conjugate ale globilor oculari - fbr de la coliculii inf si nc auditiv de releu se termina in str profund.Str superficiale primesc af de la retina si cortexul vizual Eferente-din str superf se desprind fbr spre str profund si fbr ascendente(fbr tectotalamice).Din str prof. se desprind bfr descendente: - fbr tr tectopontin si tectobulbar directe - fbr tectospinale si tectobulbare incrucisate= decusatia dorsala a tegmentumului Sub 36 Substanta alba a trunchiului cerebral: fibrele ascendente 1.Fibrele lemniscusului medial -continua sist cordonului medular dorsal si vor face sinapsa in nucleii gracilis si cuneatus -axonii lor formeaza decusatia senzitiva si se inflecteaza ascendente=>lemniscusul medial -in mezencefal cele 2 lemniscusuri se separa si se indreapta spre nucleul talamic corespunzator. 2.Fibrele spinocerebeloase -formate din axonii neuronilor din nucleu dorsal Clarke; urca in partea dorsolaterala a 1/3 inferioare a bulbului, fac sinapsa si se indreapta spre cortexul cerebelos vermian si paravermian, formand tractul spinocerebelos dorsal direct. -formeaza tracturile spinocerebelos ventral(incrucisat) cu originea in segmentele lombosacrate, fiind situat in partea laterala a tegmentumului bulbopontin 3.Fibrele spinotalamice -formeaza: a) tractul spinotalamic ventral care se alatura posterior lemniscusului medial b) tractul spintalamic lateral care intra in alcatuirea fasciculului heterogenia -in tegmentumul mezencefalic se unesc formand lemniscusul spinal care se termina in talamus si este situat lateral de cel medial Sub 37 - Substanta alba a trunchiului cerebral: fibrele descendente -isi au originea in scoarta cerebrala si in nuclei TC -cele care formeaza fibrele corticale sunt formate din axonii neuronilor din cortexul postcentral, care se indreapta spre motoneuroni, nucleii motori ai nervilor cranieni, nucleii pontini. Ei formeaza: 1. fibrele corticospinale -la nivelul ped cerebrali ocupa 3/5 mijl. Ale portiunii bazale -la jonctiunea bulbopontina, 85% din aceste fibre incruciseaza linia mediana, formand decusatia piramidala. Ele trec apoi in cordonul medular lateral -restul fibrelor trec in cordonul medular ventral homolateral formand fasciculul corticospinal anterior sau cordonul medular lateral formand fasciculul corticospnal homolateral -se termina pe neuronii motori si interneuronii din laminele 4-9. 2.fibrele corticonucleare -ajung in TC trecand prin central medular si genunchiul capsulei interne(fasciculul geniculat) -in mezencefal ocupa 1/5 int a portiunii bazale formand fibrele incrucisate care: a)patrund in tegmentum formand nervii oculomotor, trohlear, abducens (fasciculul oculocefalogir) b)se distribuie celorlalti nervi cranieni(5,7,12,nucleul ambig) 3.fibrele corticonucleare -originea in scoarta lobilor frontal, parietal, temporal, occipital. Se impart in : a)fibrele frontoparietopontine care strabat centrul medular , bratul anterior al capsulei interne, ajungand in 1/5 mediala a portiunii bazale a mezencefalului. b)Fibrele temporopontine strabat bratul retrolenticular al capsulei interne, ajungand in 1/5 laterala a portiunii bazale a mezencefalului. La nivelul puntii fibrele fac sinapsa cu nucleii pontini. Intra in alcatuirea pedunculului cerebelos mijlociu Fibrele cu originea in nucleii TC sunt: -tractul tectospinal -tractul rubrospinal -tractul vestibulospinal -tracturile reticulospinale bulbar si pontin Sub 38 Substanta alba a trunchiului cerebral: fibrele de asociatie si fibrele cerebeloase

13

Fibrele de asociatie -se organizeaza in 3 fascicule: 1. fasciculul tegmental central -fibre descendente cu originea in nucleul rosu si substanta cenusie periapeductala, care se termina in complexul olivar inferior. -fibre ascendente conecteaza FR a TC cu subtalamusul, nucleii interlaminari ai talamusului. 2. fasciculul longitudinal medial -principalul tract de asociatie al TC -se termina in MS cervicala, in profunzimea cordonului ventral -prezinta : a) fibre ascendente ce provin din nucleii vestibulari, pe care ii conecteaza cu: nucleii nervilor motori ai muschilor extrinseci ai globului ocular, nucleii accesori ai oculomotorului si nucleii talamici VPL, VPM. b) fibre descendente reprezentate de tracturile: tectospinal, interstitiospinal, pontoreticulospinal, vestibulospinal. Ele se termina in laminele 7,8 ale segmentelor cervicale 3. fasciculul longitudinal dorsal Schutz -fibre descendente care conecteaza nucleii hipotalamici mediali si periventriculari cu substanta cenusie periapeductala, coliculul superior -prin FR stabileste conexiuni cu nucleii parasimpatici ai TC si neuronii preggl ai centrilor medulari simpatici si parasimpatici. Fibrele cerebeloase -conecteaza TC cu cerebelul si intra in alcatuirea pedunculilor cerebelosi BULB->CEREBEL (pednculo cerebelos inferior) Fibre ascendente: tractul spinocerebelos dorsal, cuneocerebelos, olivocerebelos, paraolivocerebelos, trigeminocerebelos, vestibulocerebelos, reticulocerebelos, arcuatocerebelos. Fibre eferente: cerebelovestibulare, cerebeloreticulare, cerebeloolivare. PUNTE->CEREBEL (pedunculul cerebelos mijlociu) Fibre pontocerebeloase MEZENCEFAL->CEREBEL(pednculo cerebelos superior) Fibre aferente: tractul spinocerebelos ventral, tectocerebelos, coeruleocerebelos, rubrocerebelos. Fibre eferente: se indreapta spre nucleii talamici VA,VL si nucleul rosu Sub 39 Formatia reticulata nucleii rafeului si nucleii paramediani =agregate neuronale mari, sit paramedian in trunchiul cerebral, interconectate prin fibre care se incruciseaza formand rafeul =struct serotoninergica principala a form reticulate Nucleii rafeului: 1. In bulb:-nucleus raphes obscurus -nucleus raphes pallidus -nucleus raphes magnus -neuronii nucleilor raphes obscurus si pallidus isi trimit axonii descendent in cordonul ventral al maduvei spinarii -axonii neuronilor nucleului raphes magnus iau calea cordoanelor dorsolaterale ale maduvei spinarii 2. In punte:-nucleus raphes pontis -nucleus raphes centralis:-sup -inf -nucleul centralis inf reprez extreme rostrala a nucleului raphes magnus -nucleul raphes pontis este sit dorsolateral precedentului si se cont rostral cu nucleul centralis sup 3. In mezencefal:-nucleus raphes dorsalis (rostralis) -nucleii tegmentali ventral si dorsal -nucleus linearis -nucleul raphes dorsalis e sit in partea ventrala a subs cenusii periapeductale, sub complexul nuclear al n oculomotor -nucleii tegmentali ventral si dorsal se gasesc in interiorul subs cenusii periapeductale, caudal fata de nucleul n trohlear si lat nucleului dorsal al rafeului -nucleul lateralis reprez extreme rostrala a nucleilor rafeului si este sit dorsocaudal nucleului interpeduncular Nucleii paramediani (precerebelosi) -nucleul reticulat bulbar paramedian -nucleul reticulotegmental pontin -nucleul reticulat lateral 1. Nucleul reticulat bulbar parmedian este alc din grupe neuronale sit in vecinatatea sau intercalate cu fibrele fasc long median 2. Nucleul reticulotegmental pontin este sit dorsal lemniscusului median si, functional, reprez un nucleu pontin deplasat in tegmentum, cu conexiuni cerebeloase 3. Nucleul reticulat lateral este sit in partea dorsolaterala a tegmentumului bulbar. Sub 40 Formatia reticulata nucleii centrali si nucleii laterali Nucleii centrali IN BULB: -nucleul gigantocelular situate dorsomedial complexului olivar inferior. Primeste aferente de la: MS, nuclei senzitivi cranieni, cerebel, cortex cerebral homo si heterolateral.

14

-eferentele sunt ascendente si descendente. Cele ascendente sunt directe si intra in alcatuirea fasciculului tegmental central, terminandu se pe neuronii interlaminari ai talamusului. Cele descendente sunt homo si heterolaterale, terminandu-se pe neuronii motori medulari. Prezinta 2 segmente: rostral, caudal. IN PUNTE: 1.nucleul pontin caudal=prelungirea pontica a nucleului gigantocelular. 2.nucleul pontin oral-> partea dorsomed a nucleului caudal si partea caudala a nucleului oral formeaza formatia reticulata paramediana pontica. -eferentele ascendente formeaza: a)contingente dorsal-ia calea f.long medial, ajunge la campul lui Forel si de aici la nucleii liniei mediane si intralaminari ai talamusului. b)contingente ventral-ia calea f.tegmental central->hipotalamus->aria nenumita->zona incerta->bandeleta diagonala->nucleii med,lat ai ariei septale->cortex mediofrontal. -alte eferente spre nucleii nervilor oculomotor, trohlear,abducens pleaca din FR paramediana pontica. Eferentele descendente se termina pe interneuronii laminelor 7,8 avand rol facilitant asupra tonusului m.posturali. Nucleii laterali IN BULB: nucleul parvocelular situat medial de nucleul spinal al trigemenului si anterior nucleilor vestibulari. Primaste aferente: colateralele axonilor deutoneuronilor cailor senzitivo-senzoriale si de la fibre cu originea in lamele tectale. Eferentele se duc spre nucleii centrali. IN PUNTE: locus coeruleus, locus subcoeruleus, nucleul parabrachial. Locus coeruleus este situat in partea dorsolaterala a tegmentumului pontin, sub planseul v.IV. neuronii aceptor nuclei sunt noradrenergici si functioneaza in || cu gl. Msp. Eferentele se indreapta spre: hipotalamus, corpii geniculati, scoarta cerebrala, cc, nucleii tc, ms, cerebelo. Dpdv functional, locus coeruleus si subcoeruleus sunt implicati in declansarea somnului paradoxal, facilitarea sau inhibarea neuronilor senzitivi, activarea scoartei cerebrale pe cale extratalamica. -nucleul parabrachial este format din subnucleii lateral si medial -se gaseste la jonctiunea pontomezencefalica. -aferente: partea gustativa si cardioresp a nucleului solitar -in apropierea sa se gaseste nucleul Kolliker-Fuse, unde se presupne a fi localizat central pneumotoxic. IN MEZENCEFAL: -nucleul pedunculopontin situat in tegmentumul lateral, ventral de coliculul inferior -aferente: scoarta cerebrala, pallidus, pars reticulata a subst. Negre. -eferente: spre subst neagra, pallidus, nucleii specifici ai talamusului, cortex frontal. -nucleii cuneiform si subcuneiform situati dorsal fata de nucleul pedunculopontin si ventral coliculului inferior, contin neuroni Pergici. Sub 41 Centrii respiratori ai formatiei reticulate -centrii respiratori, inspiritori si expiratori sunt reprez de populatii neuronale disseminate in bulb si punte 1. Centrii respiratori bulbari: -sunt reprez de grupe neuronale inspiritorii si expiratorii: a) grupele neuronale inspiritorii bulbare: -grupul dorsal coresp subgrupului ventrolat al nucleului solitary -grupul ventrolateral cuprinde portiunea rostrala a nucleilor ambiguu si retroambigual b) grupele neuronale expiratorii bulbare: -grupul caudal este reprez de segm distal al nucleului retroambigual (destinati mm expiratori) -complexul Botzinger sit la jonctiunea bulbopontina, medial fata de nucleul retrofacial al complexului retroambigual (destinati mm inspiratori) Grupele bulbare reprez segmental efector al centrilor respiratori ai formatie reticulate. 2. Centrii respiratori pontini: -neuronii respiratori pontini se gasesc la niv portiunii rostrale a puntii, sub pedunculul cerebelos sup si sunt organiz intr-un grup inspirator si doua grupe expiratorii a) grupul neuronal inspirator pontin este sit la niv nucleului parabranhial lateral b) grupele neuronale expiratorii pontine sunt sit in nuclei parabrahial medial si Kolliker-Fuse, aflat ventrolat fata de acesta -acesti nuclei reprez substratul anatomic al centrului pneumotaxic. Sub 42 Centrii cardiovasculari ai formatiei reticulate -se plaseaza intre zonele vegetative medulare si hipotalamus, sistemul limbic si cortexul cerebral -apar ca populatii neuronale diseminate sub forma unor arii presoare si depresoare -la niv trunchiului cerebral, ariile presoare sunt sit rostrolat fata de cele depresoare, aflate caudomedial -ele au o componenta aferenta comuna, reprez de nucleul solitary -unele aferente se indreapta spre populatiile neuronale ale nucleului dorsal al vagului si complexului retro-ambigual, care contin neuronii preggl ai reflexelor depresoare -nucleul solitar reprez astfel elemental integrator al tuturor aferentelor provenite de la baro si chemoreceptorii aparatului cardiovascular. Sub 43 Configuratia exterioara a cerebelului Cerebelul are forma ovalara cu marele ax transversal lung de 8-10cm.

15

Este alcatuit dintr-o proeminenta mediana, alungita anteroposterior, numita vermis si 2 emisfere cerebeloase situate lateral. In ansamblu, cerebelul prezinta 2 fete, superioara si inferioara, despartite de o circumferinta pe care se afla un sant adanc, fisura orizontala. Fata superioara : prezinta median vermisul anterior, si de o parte si de alta emisferele cerebeloase, usor inclinate in jos si in afara. Fata inferioara : prezinta pe linia mediana un sant adanc, vallecula, in profunzimea caruia se afla vermisul inferior. Lateral emisferele sunt convexe si vin in raport cu fosele cerebeloase ale occipitalului. Circumferinta : prezinta 2 incizuri, anterioara si posterioara. Incizura anterioara este orientata spre ventriculul IV si are doua etaje. Etajul inferior prezinta pe linia mediana lueta, de pe laturile caruia se desprinde valul medular posterior, care o unesc cu lobulul floculus. inferior, el se continua cu membrana tectoria. Etajul superior prezinta pe linia mediana fastigium, infundibulul ventriculului IV, iar lateral extremitatile cerebeloase, unite, ale pedunculilor cerebelosi. Incizura posterioara prezinta extremitatea posterioara a vermisului si in ea patrunde coasa cerebelului. Pe suprafata cerebelului se gasesc santuri mai adanci, fisuri care impart cerebelul in lobi, si altele mai superficiale care impart cerebelul in lobuli si folii. Pe fata superioara, fisura primara separa lobul anterior de cel posterior. Pe fata inferioara, fisura postnodulara separa lobul posterior de cel floculonodular. Sub 44 Lobulatia cerebelului Suprafata cerebelului este impartita in lobuli de o serie de santuri care se continua de pe vermis pe emisfere. Se realizeaza astfel o corespondenta intre lobulatia vermisului si cea a emisferelor. Filogenetic, ontogenetic si functional, cerebelul este alcatuit din: arhicerebel, paleocerebel si neocerebel. Lobulul floculonodular este in filogeneza primul care se dezvolta. El constituie arhicerebelul si este in corelatie cu sistemul vestibular. Lobul anterior impreuna cu piramida si uvula formeaza paleocerebelul, conectat prin caile spinocerebeloase cu proprioceptorii, avand rol in controlul tonusului muscular. Lobul posterior, cel mai voluminos, constituie neocerebelul. Este conectat cu neocortexul prin sistemul corticopontocerebelos, avand rol in coordonarea actului motor voluntar. Pe diviziune longitudinala, incepand de la linia mediana, se descriu regiunile: vermiana, paravermiana si laterala. apartinand emisferelor. Sub 45 Scoarta cerebelului De la suprafata spre profunzime, este alcatuita din 3 straturi: molecular, ganglionar, granular. STRATUL GANGLIONAR(STRATUL NEURONILOR PURKINJE) Este format dintr un strat unicelular de neuroni Purkinje, mari, piriformi, in nr de aprox 15 milioane, dispusi in siruri sagitale perpendiculare pe axul foliei cerebeloase. Pe corpul celular si conul axonal fac sinapsa axonii neuronilor "in cosulet". De la nivelul extremitatii superficiale a corpului celular emerg 2-3 dendrite primare care se ramifica succesiv in 10-12 generatii de ramuri in stratul molecular. Se realizeaza astfel un arbore dendritic dispus sagital, perpendicular pe axul foliei cerebeloase. Axonii neuronilor Purkinje traverseaza stratul granular si se termina in nucleii cerebelosi, reprezentand unica eferenta a scoartei cerebeloase. Neuronii Purkinje sunt neuroni inhibitori, GABA-ergici. STRATUL MOLECULAR Este alcatuit din neuroni stelati si neuroni cu axonul in cosulet. Neuronii stelati au de'ndritele dispuse in axul sagital al foliei si realizeaza sinapse cu fibrele paralele. Axonii lor scurti si nemielinizati stabilesc sinapse cu dendritele neuronilor Purkinje. Neuronii cu axonul in cosulet sunt situati in profunzimea stratului molecular, la limita cu stratul ganglionar. Dendritele fac sinapse cu fibrele paralele iar axonii se ramifica pe corpul neuronilor Purkinje. Neuronii stratului molecular sunt GABA-ergici. Fibrele stratului molecular sunt reprezentate de dendritele neuronilor Purkinje si ale neuronilor Golgi, de fibrele agatatoare si paralele. STRATUL GRANULAR Este format din: neuroni granulari, neuroni Golgi. Neuronii granulari sunt mici, numerosi, de aprox 1000 de ori mai multi decat cei Purkinje, realizand aspectul dens. Fiecare neuron emite 3-6 dendrite, care fac sinapse cu fibrele musciforme si cu neuronii Golgi. Axonii urca in stratul molecular, de unde se bifurca in T. Neuronii granulari sunt excitatori, glutamatergici. Neuronii Golgi se gasesc predominant in partea superficiala a stratului granular. Fac sinapsa cu fibrele paralele sau intra in alcatuirea glomerulului cerebelos. Axonii fac sinapsa cu corpurile neuronilor granulari, realizand o bucla de feedback negativ. Neuronii Golgi sunt inhibitori, GABA-ergici. Fibrele scoartei cerebeloase Provin de la tracturile care ajung la cerebel pe calea celor 3 pedunculi cerebelosi. Dupa modul de terminare, se clasifica in fibre musciforme si fibre agatatoare. Fibrele musciforme patrund in stratul granular, unde se termina prin ramificatii fine si abundente. La extremitatea libera, fiecare ramificatie prezinta o dilatatie lobulata, rozeta cerebeloasa. Fiecare rozeta prezinta centrul unui glomerul cerebelos. Glomerulul cerebelos=structura polisinaptica formata din rozeta fibrei musciforme, dendritele mai multor neuroni granulari, ramificatiile axonice si partea proximala a dendritelor neuronilor Golgi.

16

Functional, prezinta elemente sinaptice, reprezentate de fibra musciforma si terminatiile axonice ale neuronilor Golgi si elemente postsinaptice reprez de dendritele neuronilor granulari si cele ale neuronilor Golgi. Fibrele agatatoare patrund in stratul molecular si se ramifica intr o maniera identica cu arborizatiile dendritice ale neuronilor Purkinje. Sunt reprezentate exclusiv de fibre olivocerebeloase cu originea in oliva bulbara si au rol important in invatarea programelor motorii. Restul aferentelor scoartei cerebeloase sunt fibre musciforme reprezentate de: axoni ai tracturilor spinocerebeloase, vestibulocerebeloase, pontocerebeloase, reticulocerebeloase, coeruleocerebeloase. Celulele gliale: astrocitele:epiteliale, lamelare, netede; si oligodendrocitele. Inputul cerebelos este reprezentat de fibrele agatatoare si musciforme si dirijat diferit spre neuronii Purkinje. Sub 46 Nucleii cerebelului In profunzimea substantei albe a cerebelului, de o parte si de alta a liniei mediane se gasesc cate 4 nuclei, care, dintre profunzime spre exterior sunt: fastigial, globos, emboliform si dintat. Nucleul fastigial se gaseste in profunzimea vermisului, deasupra plafonului ventriculului IV. Nucleul globos, situat lateral este format din 2-3 mase celulare mici. Nucleul emboliform este plasat in hilul nucleului dintat si impreuna cu nucleul globos formeaza nucleul interpositus. Nucleul dintat(oliva cerebeloasa) este cel mai voluminos si este plasat in profunzimea emisferelor. Aferentele nucleilor cerebelosi Principala aferenta este reprezentata de axonii neuronilor Purkinje. Fiecare dintre acesti nuclei prezinta o zona rostrala si una caudala, care primesc respectiv eferentele scoartei de pe fata superioara si inferioara a cerebelului. Toate aferentele corticale sunt GABA-ergice, inhibitorii. Nucleii primesc si aferente extracorticale, reprezentate de colaterale cu rol excitator ale fibrelor agatoare si musciforme. Eferentele nucleilor cerebelosi sunt reprezentate de fibre de proiectie care prin intermediul pedunculilor cerebelosi, ii conecteaza cu celelalte segmente ale nevraxului. Alte fibre de proiectie, cu originea in scoarta arhicerebelului sunt destinate nucleilor vestibulari si reprezinta singurele eferente ale cerebelului care nu au originea in nucleii centrali. Sub 47 Aferentele cerebelului 1. Fibrele vestibulocerebeloase se impart in: a) primare reprezentate de axonii neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa -patrund in bulb prin foseta retroolivara, formeaza fasciculul vestibulocerebelos direct si se termina pe nodulus, uvula, floculus b) secundare reprezentate de axonii neuronilor din nucleii vestibulari caudali si mediali -se termina bilateral in nodulus si uvula, lasand colaterale in nucleul fastigial 2. Fibrele spinocerebeloase intra in alcatuirea tracturilor spinocerebelos dorsal, ventral, cuneocerebelos, spinocerebelos rostral -toate iau calea pedunculului cerebelos inferior, exceptie facand cel ventral(pedunculul superior) -se termina proiectandu se somatotopic pe vermis si paravermisul lobului anterior, piramida, uvula si segmentul paravermian al lobulului gracilis. -fibre indirecte: spinoreticulocerebeloase, spinopontocerebeloase, spinoolivocerebeloase. 3. Fibrele trigeminocerebeloase reprezentate de axonii neuronilor din complexul nuclear trigeminal. Pot fi: a) primare cu originea in nucleul mezencefalic si ajung la cerebel pe calea pedunculului cerebelos inferior b) secundare din ceilalti nuclei trigeminali. Se termina in culmen, folium si declive. Fibrele spinocerebeloase si trigeminocerebeloase conduc spre scoarta cerebeloasa sensibilitatea proprioceptiva inconstienta si unii stimuli din zonele cutanate. 4. Fibrele olivocerebeloase sunt reprezentate de axonii din complexul olivar inferior -se incruciseaza in bulb, iau calea pedunculului cerebelos inferior, terminanduse pe scoarta vermisului(partea mediala a olivei principale si olivele accesorii) si pe fetele corespunzatoare emisferelor cerebeloase(partea laterala a olivei) -scoarta cerebeloasa e conectata cu oliva bulbara=>bucla de retrocontrol a actului motor 5. Fibrele reticulocerebeloase sunt reprezentate de axonii neuronilor formatiei reticulate bulbare: nucleul reticular lateral, nucleul paramedian si nucleul perihipoglosal. -iau calea pedunculului cerebelos inferior terminandu se pe scoarta vermisului lobului anterior, piramidei si uvulei, lobului paramedian -dupa ce lasa colaterale in nucleii fastigiali se termina in stratul granular ca fibre musciforme; altele ajung in stratul molecular unde se bifurca in T -au efect inhibitor, dar spre deosebire de fibrele paralele conecteaza doar neuronii stelati si pe cei in cosulet, nu si arborele dendritic al neuronilor Purkinje 6. Fibrele coeruleocerebeloase sunt fibre noradrenergice - au efect excitator - fac sinapsa cu corpul neuronilor Purkinje existenti numai in scoarta vermisului si lobului floculus Sub 48 Eferentele cerebelului -sunt reprezentate de : axonii neuronilor Purkinje si axonii neuronilor nucleilor cerebelosi. Axonii neuronilor Purkinje, care provin din lobul floculonodular, zona adiacenta a uvulei si lingula, formeaza tractul cerebelovestibular, iau calea pedunculilor cerebelosi inferiori si se termina in nucleii vestibulari homolaterali. Fibrele cu originea in floculus sunt conectate in special cu nucleul vestibular superior si nucleul solitar.

17

Fibrele cu originea in vermisul anterior fac sinapsa numai in nucleul vestibular lateral. La randul sau, el este conectat prin tracturi vestibulospinale si fasciculul longitudinal medial cu laminele medulare 7,8,9 si nucleii nervilor cranieni 3,4. Axonii neuronilor din nucleii cerebelosi 1. Nucleii fastigiali Axonii neuronilor cu originea in segmentul rostral al nucleului formeaza fasciculul fastigiobulbar direct, si fac sinapsa in nucleul vestibular superior, fr, partea dorsala a celui lateral. Axonii neuronilor cu originea in segmentul caudal incruciseaza linia mediana in cerebel formand fasciculul uncinat Russell. Fac sinapsa in nucleii vestibulari caudal si lateral, precum si in nucleii lateral si paramedian ai FR. In traiectul lor dau colaterale pt coliculii cvadrigemeni superiori, nucleii comisurii albe posterioare si nucleul ventral lateral si posterolateral ai talamusului. 2. Nucleii dintat si interpositus Axonii neuronilor din acesti nuclei intra in structura pedunculilor cerebelosi superiori, se incruciseaza in tegmentumul mezencefalic, formand decusatia Wernekink si se indreapta spre nucleul rosu si talamus. Fibrele cerebelorubrice sunt reprez de axonii neuronilor din nucleul interpositus care primesc aferente din cortexul paravermian coresp proiectiei membrelor. Dupa incrucisare se impart intr-un manunchi ascendent si unul descendent. Manunchiul ascendent se proiecteaza in portiunea magnocelulara a nucleului rosu. Manunchiul descendent se indreapta spre FR bulbopontina si nucleii nervilor cranieni 4 si 6. Aceste fibre integreaza nucleul interpositus in sistemul spinocerebelos intermediar(paravermian). Fibrele cerebelotalamice sunt reprezentate de axoni ai neuronilor din nucleul dintat. Pot face sinapsa in : nucleul ventral lateral al talamusului, portiunea parvocelulara a nucleului rosu, substanta cenusie periapeductala, alti nuclei ai formatiei reticulate mezencefalice, nucleii nervilor oculomotor si abducens, nucleii ventral anterior, parafascicular si centromedian ai talamusului si in palidus. Se formeaza astfel circuitul cerebelocerebrocerebelos prin care cerebelul intervine in coordonarea actului motor voluntar de precizie. Sub 49 Ventriculul IV cerebral -este cuprins intre fata post a bulbului si puntii care ii formeaza planseul si cerebel impreuna cu cele doua valuri medulara care ii formeaza plafonul -are forma rombica -prez doi pereti, patru margini si patru unghiuri -peretele ant sau planseul este reprez de fosa romboida -este format din doua triunghiuri suprapuse baza in baza -triunghiul sup pontin este orintat cu vf in sus, iar cel inf bulbar cu vf in jos, vf fiind acoperit de o lama nervoasa transversala nnumita obex -axul lung al fosei romboide este strabatut de sulcus terminalis care o imparte in doua jum: de si stg -la randul ei fiecare jum este impartita de un sant limitant intr-o arie lat si o arie mediala -aria lat se numeste arie vestibulara deoarece in profunzimea ei se gasesc nuclei vestibulari si la partea ei lat prez tuberculul acustic care coresp nucleilor cohleari -aria mediala ia aspectul unui mic triunghi care se numeste trigonul hipoglosului -lat trigonului hipoglosului, intre acesta si aria vestibulara se gaseste trigonul nervului vag, in prof caruia se gasesc: extreme rostrala a nucleului dorsal al vagului, nucleul salivar inf si nucleul solitary -trigonul vagal prezinta la portiunea caudala aria postrema sau ultima. -la extreme rostrala a sulcusului limitans se gaseste locus ceruleus -perete post sau plafonul este format din doua versante inclinate care se unesc si formeaza un unghi numit fastigium -peretele post prez 3 port: una inf-infracerebeloasa, una mij-cerebeloasa si una sup-supracerebeloasa -port infracerebeloasa este subtire si si format din ependimul ventr dublat de panza coroidiana inf -ependimul acopera triunghiul bulbar al fosei romboide -panza coroidiana inf este o prelungire a piei mater care se interpune intre ependimul ventr si fata inf a cerebelului -panza coroidiana este alc din doua foite intre care se gaseste LCR si plexurile coroide ale ventr IV -port cerebeloasa corespunde fetei ant a cerebelului -port supracerebeloasa este formata de cei doi pedunculi cerebelosi sup uniti intre ei prin valul medular sup. -marginile ventr IV sunt in nr de 4: doua sup-ext date de liniile de unire a pedunculilor cerebelosi sup si marg fetei dorsale a puntii si doua inf-ext date de pedunculii cerebelosi inf, la locul de unire cu mb ependimara. -unghiurile ventr IV: unghiul sup coresp orif de deschidere a apeductului mezencefalic, unghiul inf in care se deschide canalul ependimar si unghiurile lat care sunt limitate ant de fata post a pedunculilor cerebelosi inf, post de lingual si post de floculusul cerebelos. Sub 50 Configuratia exterioara a talamusului Talamusul este o structura diencefalica, simetrica, voluminoasa, ovoidala cu axul mare orientat oblic, rostrocaudal si mediolateral. I se descriu 4 fete si 2 poli. 1. Fata dorsala priveste superopost si este limitata medial de stria medularis(habena) si lateral de nucleul caudat de care este separat prin santul talamocaudat(care contine vena talamostriata, stria terminalis si lamina affixa). -toata fata dorsala este acoperita de o lama fina de substanta alba, stratum zonale si este strabatuta santul coroidian, care incepe deasupra orificiului Monro si se termina in partea laterala a pulvinarului. -santul coroidian imparte fata dorsala a talamusului in 2 zone: laterala si mediala.

18

2. Fata ventrala corespunde rostrocaudal zonelor de tranzitie spre hipotalamus, subtalamus si tegmentumul mezencefalic. 3. Fata laterala este separata prin bratul posterior al capsulei interne de nucleul lenticular. Ea este acoperita de un strat subtire de substanta alba, lama medulara externa. Intre ea si capsula interna se gaseste nucleul reticulat lateral al talamusului. 4. Fata mediala este cuprinsa intre stria medulara si santul hipotalamic si formeaza segmentul superior al peretelui lateral al v.III. In 80% din cazuri, fetele mediale sunt unite prin adeziunea intertalamica. -toata fata mediala este acoperita de ependimul v.III. 5. Extremitatea rostrala(polul anterior) delimiteaza impreuna cu coloana superioara a fornixului orificiul Monro. 6. Extremitatea caudala(polul posterior) este mai voluminoasa si se numeste pulvinar. Lateral si ventral fata de acesta se gasesc corpii geniculati medial si lateral ai metatalamusului. -medial de pulvinar se gasesc vena cerebri magna, trigonul habenular, epifiza si lama tectala. Sub 51 Structura talamusului nucleii talamusului Clasificarea topografica a nucleilor talamici: GRUPUL ANTERIOR: n. anterior ventral, n. anterior medial, n. anterior dorsal. GRUPUL MEDIAL: n. medio-dorsal GRUPUL LATERAL: a) subgrupul lateral: n. lateral dorsal, n. lateral posterior b) subgrupul ventral: n. ventral anterior, n. ventral lateral, n. ventral posterior, n. ventral posterolateral, n. ventral posteromedial, n. ventral posteroinferior, n. ventral posterosuperior. GRUPUL POSTERIOR: pulvinar, corpul geniculat lateral, corpul geniculat medial, complexul talamic posterior NUCLEII INTRALAMINARI: n. centromedian, n. parafascicular, n. paracentral, n. centrolateral, n. centromedial NUCLEII LINIEI MEDIANE: n. paraventricular, n. reuniens, n. paratenial, n. central medial Sub 52 Nucleii talamici cu functii motorii si nucleii de releu ai cailor senzitivo-senzoriale Nucleii talamici cu functii motorii Nucleul ventral anterior (VA) -este format din 2 portiuni: parvocelulara si magnocelulara(rol eferent) Aferentele provin de la : globus pallidus, pars reticulata a subst negre, cortexul premotor, nucleii intralaminari si ai liniei mediane. Eferente se indreapta spre: nucleii intralaminari si aria motorie suplimentara. Nucleul ventral lateral -este alcatuit din 3 subgrupe nucleare: pars oralis, pars caudalis, pars medialis Medial fata de pars oralis, intre ea si VA se gaseste aria x care formeaza impreuna cu pars caudalis si pars oralis o zona celulara difuza, care reprez releu cerebelocortical Aferente: nucleu dintat, globus pallidus, substanta neagra, aria premotorie si aria motorie primara Eferente: aria motorie primara, aria premotorie Nucleul centromedian -se continua medial cu nucleul parafascicular cu care formeaza un complex functional Aferente: globus pallidus, ariile motorii, premotorii ale scoartei cerebrale Eferente: aceleasi zone ale scoartei cerebrale, putamen si polul rostral al nucleului subtalamic. Nucleii de releu ai cailor senzitivo-senzoriale Nucleul ventral posterolateral -este alcatuit din: pars oralis care apartine ariei x si pars caudalis care primeste aferente de la lemniscusul medial, tracturile spinotalamice si cervicotalamic. Lemniscusul medial se termina exclusiv in pars caudalis a nucleului VPL, unde fibrele sale realizeaza sinapse axodendritice cu nIII al cailor somestezice. -fibrele din nc. gracilis se termina lateral de cele ale nc. cuneatus -fibrele care transporta sensibilitatea proprioceptiva constienta se termina pe suprafata anterodorsala a n. VPLc iar cele ale sensibilitatii cutanate in partea centrala. Tracturile spinotalamice se termina in 3 grupe nucleare: 1. partea mediala a nucleului posterior care primeste stimulii nociceptivi 2. VPLc care primeste restul fibrelor sistemului neospinotalamic 3. nucleul central lateral care primeste fibrele sistemului paleospinotalamic Tractul cervicotalamic are originea in laminele 5,6 ale maduvei cervicale si intra in structura sistemului anterolateral Eferentele nucleului VPLc se proiecteaza somatotopic in ariile somestezice 3,,1,2. Nucleul ventral posteromedial -este alcatuit din: o parte principala si o parte parvocelulara situata la niv cornului medial Aferentele partii principale: receptorii somatici ai capului, fetei si cavitatilor sale pe calea tracturilor trigeminotalamice ventral si dorsal Aferentele partii parvocelulare: fibrele sensibilitatii gustative cu originea in nucleul solitar Eferente: girusul postcentral, in ariile somestezice ale fetei si aria gustativa 43. Nucleul ventral posteroinferior -este situat intre nucleii VPL si VPM, ventral fata de acestia. Aferente: nucleii vestibulari Eferente: aria 3 a girusului postcentral Complexul nuclear talamic posterior

19

-este alcatuit din 4 grupe nucleare: suprageniculat, limitans, posterior, ventrocaudal parvocelular Hessler Aferente: unele fibre ale sistemului paleospinotalamic ce transporta sensibilitatea dureroasa Eferente: cortexul retroinsular; sunt implicate in localizarea durerii. Sub 53 Nucleii talamici cu conexiuni limbice si nucleii de asociatie Nucleii cu conexiuni limbice Nucleii anteriori : anterior ventral, anterior medial, anterior dorsal. Aferente: corpul mamilar pe calea tractului mamilotalamic. Fibrele cu originea in nc mamilar medial se termina in nucleii AV si AM iar cele cu originea in nucleul mamilar lateral sfarsesc in AD. Eferente: cortexul girusului cingular, ariile 23,24,32 Brodmann. Fibrele provenite din nucleul AM se indreapta spre partea anterioara a girusului cingular, cele din AV spre partea mijlocie, cele din AD spre partea posterioara si retrospleniala a acestuia. Nucleul mediodorsal -este alcatuit din 3 subgrupe nucleare: magnocelular(situat rostral), parvocelular(situat caudal), paralaminar. Nucleul MDmc primeste aferente de la complexul amigdalian, neocortexul temporal, partea caudala a cortexului orbitofrontal Nucleul MDpc primeste fibre de la intreg cortexul prefrontal. Ele sunt extinse si reciproce si intra in alcatuirea pedunculului anterior al talamusului. Nucleul MDpl are conexiuni reciproce extinse cu cortexul premotor, in special cu aria 8. El primeste aferente si de la pars reticulata a substantei negre. Nucleul DM este imlicat in integrarea impulsurilor somatice si viscerale care proiectate in cortexul prefrontal intra in campul constiintei si influenteaza tonusul vietii psihice, comportamentul si starile emotive. -mai este implicat si in memorie Nucleul lateral dorsal -se gaseste pe fata dorsala a talamusului -stabileste conexiuni reciproce cu girusul cingular si cortexul supralimbic al lobului parietal. Nucleii de asociatie Pulvinarul este alcatuit din 4 subgrupe nucleare: pars oralis, pars inferior, pars medialis si pars lateralis Aferente: straturile superficiale ale coliculului superior si se termina in pars inferior, zona adiacenta din pars lateralis si pars oralis. Acestea stabilesc conexiuni reciproce, topice cu ariile corticale 17,18,19. Restul partii laterale a pulvinarului stabileste conexiuni reciproce cu cortexul temporal iar pars medialis cu campul frontal al globilor oculari, acestea fiind cele mai lungi conexiuni ale pulvinarului. Nucleul lateral posterior -se gaseste caudal, lateral si ventral fata de nucleul LD. -aferente de la nc. VP si stabileste conexiuni reciproce cu ariile 5 si 7 ale girusului parietal superior. Sub 54 Nucleii talamici conectati cu formatia reticulata a trunchiului cerebral Nucleii liniei mediane -primesc aferente de la calea sensibilitatii viscerale si de la hipotalamus -eferentele se indreapta spre nucleul amigdalian, hipocamp, girusul cingular, hipotalamus, nucleii DM si anteriori ai talamusului -aceste conexiuni sugereaza rolul modulator al nucleilor liniei mediane intre aferentatia viscerala si sistemul limbic. Nucleii intralaminari rostrali -sunt reprezentati de: nucleul paracentral, central lateral si central medial -aferente: diferite zone ale FR a TC pe calea fasciculului tegmental central, din sistemul paleospinotalamic, nucleul dintat, cortexul motor precentral, premotor si prefrontal -eferentele complexului intralaminar se proiecteaza direct pe zone intinse ale scoartei cerebrale -functional, nucleii intralaminari rostrali fac parte din sistemul nespecific activator ascendent si reprezinta pacemakerul talamic al electrogenezei corticale. Nucleul reticulat lateral -aferente: cortexul cerebral -stabileste conexiuni reciproce cu ceilalti nuclei talamici -eferente: tegmentumul mezencefalic. aceste conexiuni ii confera rolul de integrare si modulare a activitatilor grupelor nucleare talamice. Sub 55 Metatalamusul Metatalamusul -este reprezentat de corpii geniculati medial si lateral, situati la extremitatea caudala a talamusului, ventrolateral fata de pulvinar. -sunt uniti cu coliculii cvadrigemeni inferior si superior prin bratele conjunctive inferior si superior. Corpul geniculat medial -reprezinta releu talamic al caii auditive -este alcatuit din 3 nuclei: ventral, dorsal, medial a) Nucleul ventral se intinde in sens rostrocaudal pe toata lungimea CGM -se continua medial cu bratul conjunctival inferior. -eferentele formeaza radiatiile acustice care se termina in aria auditiva primara 41. b) Nucleul dorsal este mai dezvoltat in partea caudala a CGM si contine mai multe populatii celulare, din care cel mai important este nucleul suprageniculat.

20

-aferentele provin de la aria tegmentala laterala c) Nucleul medial are structura magnocelulara -aferente: coliculul inferior, tegmentumul lateral, MS. -eferente: se proiecteaza in cortexul auditiv secundar, ariile 42 si 22. Corpul geniculat lateral -reprezinta releu talamic al caii vizuale -este situat rostral si lateral fata de CGM, lateral fata de pedunculul cerebral si ventral fata de pulvinar. -este alcatuit din 2 nuclei: ventral, dorsal a) Nucleul dorsal are structura laminara si e format din 6 straturi -aferentele sunt reprezentate de tractul optic. Fibrele retiniene nazale controlaterale se termina numai in laminele 1,4,6 iar cele temporale homolaterale numai in laminele 2,3,5. -in ansamblu CGL primeste imaginile din hemicampul vizual opus. -in plan orizontal: fibrele din cadranele superioare se termina in jumatatea mediala a laminelor corespunzatoare, iar cele din cadranele inferioare in jumatatea laterala. -fibrele maculare se termina bilateral iar fibrele nazale ale campului vizual monoocular in partea rostrala a nucleului. -fibrele retiniene se ramifica in 5 6 arborizatii terminale, fiecare facand sinapsa cu cate un neuron geniculat(divergenta diencefalica) -eferentele nucleului dorsal sunt reprezentate de tractul geniculocalcarin care se termina pe cortexul striat in aria 17. b) Nucleul ventral pregeniculat primeste aferente din tractul optic, coliculul superior si pretectum -eferentele se indreapta spre nucleii subcorticali care au primit colaterale din tractul optic: coliculul superior, pretectum, nucleul suprachiasmatic al hipotalamusului si zona incerta -este implicat in integrarea vizuomotorie Sub 56 Configuratia exterioara a hipotalamusului Hipotalamusul este componenta diencefalului implicata in activitatea viscerala, endocrina, in homeostazie si in corelatie cu sistemul limbic, in comportamentul afectiv si emotional. Hipotalamusul formeaza planseul v.III, si se intinde transversal intre cele 2 santuri hipotalamice. -in timp anteroposterior, i se descriu 3 zone: periventriculara, mediala, laterala Hipotalamusul prezinta: o fata ventrala extraventriculara, o fata dorsala ventriculara iar lateral este limitat de linia conventionala care uneste marginea laterala a tractului optic cu marginea inferomediala a talamusului. 1. Fata ventrala este incadrata in rombul optopeduncular limitat : anterolat de chiasma si tracturile optice, posterolat de fetele interne ale pedunculilor cerebrali. -prezinta : o zona anterioara supraoptica, pars chiasmatica, tuber cinereum de pe care se desprinde tija hipofizara, zona posterioara reprez de corpii mamilari 2. Fata dorsala prezinta 2 versanti uniti ventral pe linia mediana la niv infundibulului -este limitata rostral de lamina terminalis si comisura alba anterioara si dorsal de santul hipotalamic, caudal de linia conventionala care uneste comisura alba posterioara cu marginea posterioara a corpilor mamilari. 3. Lateral, hipotalamusul se continua cu structurile invecinate fara o demarcatie precisa Hipotalamusului anterior corespund: substanta nenumita, nucleii si bandeleta diagonala a spatiului perforat anterior, marginea med a capsulei interne, pallidusul si ansa lenticulara Hipotalamusului posterior corespund: capsula interna si subtalamusul. Sub 57 Nucleii hipotalamusului 1.Nucleii anteriori, situati subependimar: -nucleul periventricular -nucleul medial-se intinde pana la chiasma optica -nucleul lateral-sit la capatul rostral al ariei hipotalamice laterale si e considerat ca un nucleu interstitial al fasciculului medial al telencefalului 2. Nucleii regiunii supraoptice: -nucleul supraoptic -nucleul paraventricular -nucleul hipotalamic anterior -nucleul suprachasmatic 3.Nucleii mijlocii corespund regiunii tuberale: -nucleul ventromedial -nucleul dorsomedial -nucleul arcuat localizat central intre infundibul si eminenta mediana -nucleul hipotalamic posterior se intinde deasupra corpilor mamilari, continuandu se cu substanta cenusie periapeductala 4.Nucleii posteriori corespund regiunii mamilare. Fiecare corp mamilar prezinta 3 nuclei: -mamilar lateral -mamilar intercalar -mamilar medial 5.Nucleii laterali-ocupa zona laterala a hipotalamusului si se extind intre nucleul preoptic lateral si FR a mezencefalului. 1. Conexiunile cu hipofiza se realizeaza prin tracturile supraopticohipofizar, tuberoinfundibular, si sistemul venos port hipotalamo-hipofizar

21

Tractul supraopticohipofizar este reprezentat de axonii neuronilor din nucleii supraoptic si paraventricular care intra in alcatuirea tijei hipofizare si ajung in hipofiza posterioara. Tractul tuberohipofizar este reprezentat de axonii nucleilor din regiunea tuberala, in special de nucleul arcuat -acestia se termina la nivelul eminentei mediane si infundibulului, in contact cu ansele capilarelor sinusoide ale sistemului port. -transporta factori de eliberare a hormonilor tropi hipofizari sub forma unor granule de neurosecretie. Sistemul venos port hipotalamohipofizar-arterele hipofizare inferioara si superioara -artera hipofizara inferioara patrunde prin partea inferioara a tijei, se capilarizeaza in jurul butonilor terminali ai axonilor tractului hipotalamohipofizar din lobul posterior, si se continua cu venele hipofizare inferioare -artera hipofizara superioara constituie o importanta zona chemoreceptoare. 2.Conexiunile cu retina -sunt reprezentate de fibrele retinohipotalamice care iau calea nervului optic, si la nivelul chiasmei patrund in hipotalamusul anterior, proiectandu-se bilateral in nucleii suprachiasmatici. -alte fibre traverseaza ria preoptica si fac sinapsa in nucleii paraventriculari -nucleul suprachiasmatic primeste si impulsuri retiniene indirecte pe calea fibrelor provenite din nucleul ventral al CGL. Pe aceste cai, nucleul suprachiasmatic primeste stimulii luminosi de la retina si are rol de pacemaker in stabilirea ritmurilor circadiene. Sub 60 Functiile hipotalamusului: controlul functiilor vegetative, termoreglarii, reglarii metabolismului hidric si ingestiei de alimente 1.Controlul functiilor vegetative -stimularea hipotalamusului anterior(ariile preoptica si supraoptica) si a portiunii ventriculare a tuber cinereumului determina exacerbarea activitatii vagale si parasimpatice sacrate, manifestata prin: bradicardie, vasodilatatie, hipotensiune arteriala, miozis, intensificarea motilitatii parietale gastrointestinale si vezicale. -stimularea regiunii posterioara si laterala determina accentuarea activitatii centrilor simpatici toracolombari, urmata de dinamizarea activitatilor metabolice si somatice in conditii de stres emocional, lupta sau fuga. Se manifesta prin : midriaza, piloerectie, tahicardie, vasoconstrictie, cresterea concentratiei adrenalinei in sange (rol dinamogen). 2. Controlul termoreglarii Reglarea temperaturii organismului se realizeaza prin integrarea functionala a sistemului nervos vegetiv, neuroendocrin, a sist somatomotor si a raspunsurilor comportamentale. -neuronii cu rol termoreceptor de la acest nivel, in contact strans cu capilarele tesutului nervos reactioneaza la schimbari mici de temperatura a sangelui -zona posterolaterala a hipotalamusului contine si centrii termogeneze, care intra in actiune cand temperatura organismului tinde sa scada. Raspunsul termogenetic se manifesta prin vasoconstrictie periferica, tahicardie, cresterea ratei metabolismului si a oxidarilor tisulare, declansarea frisonului termic. -in zona anterioara, trofogena se gasesc centrii termolizei, sensibili la cresterea temperaturii mediului intern. Raspunsul se manifesta prin vasodilatatie periferica, transpiratie, tahipnee, scaderea activitatii somatomotorii. 3. Controlul metabolismului hidric Reglarea izohidriei cuprinde o gama larga de raspunsuri biologice, de la stimularea initiala a osmoreceptorilor celulari si tisulari pana la reactia comportamentala de cautare si ingestie a apei. Mecanismul implica stimularea osmoreceptorilor, a receptorilor de volum, a fibrelor aferente primare ale n. glosofaringian precum si receptorii cognitivi interesand sistemul lmbico si procesele neocorticale de condicionare si invitare. -centrul reglarii este reprezentat de nucleii supraoptic si paraventricular -hipovolemia si hemoconcentratia determina cresterea secretiei de ADH -hiposecretia de ADH determina diabetul insipid -hipersecretia de ADH apare in urma pierderilor masive de lichide si se manifesta prin oligurie si cresterea concentratiei urinare. 4. Controlul reglarii ingestiei de alimente -nucleul ventromedial este considerat Centrul satietatii si distrugerea sa experimentala produce hiperfagie, caracterizata printr-un consum exagerat de alimente. -aria laterala a hipotalamusului contine Centrul alimentatiei. Distrugerea sa determina afagia, insotita frecvent si de adipsie. Sub 61 Functiile hipotalamusului: controlul reglarii activitatii endocrine, controlul acivitatilo sexuale, starilor emotionale, rolul hipotalamusului in memorie si in mentinerea ritmului circadian 1.Controlul activitatii sexuale Hipotalamusul contine centri care controleaza diferentierea si maturarea sexuala pe plan morphologic, endocrine si comportamental. Ei isi exercita actiunea prin intermediul axului hipotalamo-hipofizo-gonadal. -substratul hipotalamic al acestei activitati este realizat prin interactiunea dintre nucleul arcuat si aria preoptica, ai caror neuroni au organizare feminina. La organismul genetic masculin, sub actiunea androgenilor plasmatici, aria preoptica a hipotalamusului se organizeaza dupa modelul masculin, caract printr o secretie continua si constanta a factorilor de eliberare a hormonilor gonadotropi. -leziuni mixte hipotalamo-hipofizare pot fi asociate cu excesul de prolactina, sth, acth. -dopamina sintetizata in nucleii arcuat si periventricular inhiba secretia de prolactina pe calea sist port hipotalamohipofizar ca urmare, agonistii dopaminei au efecto favorabil asupra tumorilor prolactinsecretante. 2.Controlul starilor emotionale

22

-aferentele limbice reprezinta semnalul declansator al reactiilor visceromotorii(lacrimi de bucurie, palme umede si gura uscata in frica). Intensitatea raspunsului la emotii ca dragoste, ura, suparare variaza in functie de autocontrolul realizat la nivel neocortical. 3.Rolul hipotalamusului in memorie -la pacientii cu sndrome Korsakoff care prezinta si leziuni ale corpilor mamilari apar halucinatii vizuale, dezorientare temporospatiala, pierderea memoriei pt datele recente, pe care bolnavul le suplineste prin confabulatie. 4.Rolul hipotalamusului in mentinerea ritmului circadian -mentinerea acestui ritm este controlata de hipotalamus prin nucleul suprachiasmatic. -Leziuni ale hipotalamusului se manifesta si prin perturbari ale ritmului somn-veghe. Sub 62 Subtalamusul -este regiunea situata ventral de talamus, medial de capsula interna, lateral si caudal de hipotalamus Nucleii subtalamusului: 1. Nucleul subtalamic Luys -forma ovoidala, localizat pe fata interna a portiunii pedunculare a capsulei interne -aferente: cortexul motor, premotor, prefrontal, talamus, nucleul pedunculopontin si segmentul palidal lateral: a) fibrele corticosubtalamice cu originea in cortexul motor: fibrele provenite din cortexul precentral coresp fetei, membrelor, se proiecteaza succesiv de la marginea dorsolaterala spre zona centrala a nucleului; fibrele din ariile 6,8,9 ajung pana la marginea sa ventromediala b) fibrele talamosubtalamice provin din nucleii centromedian si parafascicular si se termina in 1/3 rostrala a nucleului c) fibrele palidosubtalamice au originea in segmentul palidal lateral d) fibrele tegmentosubtalamice sunt reciproce si provin de la nucleul reticulat pedunculopontin -eferentele se indreapta spre ambele segmente ale pallidusului si substanta neagra. 2.Zona incerta este o banda ingusta de substanta cenusie situata sub fata ventrala a talamusului -este considerata ca extinderea diencefalica a FR mezencefalice -primeste fibre de la cortexul prefrontal 3. Nucleii campului lui Forel -insule neuronale situate in aria prerubrica Substanta alba a regiunii subtalamice -este reprez de eferentele nucleilor bazali, fibre cerebelotalamice, nigrotalamice, strionigrice si nigrostriate. Ele iau calea urmatoarelor fascicule: a) ansa lenticulara - cuprinde fibre pallidofugale b) fasciculul lenticular (campul H2 Forel) - contine fibre pallidofugale c) fasciculul talamic (campul H1 Forel) este format din totalitatea fibrelor cu destinatie talamica d) fasciculul subtalamic este alcatuit din fibre reciproce pallidosubtalamice e) fibre comisurale care iau calea comisurii supramamilare, interconectand structurile subtalamice simetrice Sub 63 Epitalamusul -este format din glanda epifiza, trigonul habenular, stria medullaris si comisura alba posterioara Glanda epifiza -este atasata seg post al plafonului v.III, avand forma unui con de pin turbit craniocaudal. -recesul pineal al v.III o imparte in lama inferioara si lama superioara -fata dorsala participa la delimitarea portiunii mediane a fantei cerebrale Bichat. Are raporturi cu: corpul calos, vena cerebri magna, arterele coroidiene post. -fata ventrala este situata intre cei 2 coliculi superiori, formand patul epifizei. -circumferinta si varful vin in raport cu marginea ant a cortului cerebelului, prin care nervii conari abordeaza epifiza. -este atasata de structurile diencefalice prin: ped ant, mij, inf. -este alcatuita din capsula la exterior care trimite in interior septuri vasculare. Parenchimul este alcatuit din pinealocite(elemental secretor) si celule gliale(astrocite in special, care formeaza o matrice ce separa pinealocitele si devin mai numeroase spre baza glandei, constituind elemental celular predominant al ped epifizari) -vascularizatia este asigurata de 1-2 artere epifizare simetrice provenite din arterele filiare posterioare. -inervatia este asigurata de fibre postggl noradrenergice care abordeaza epifiza la niv varfului sau -are functii majore, de obicei inhibitorii in reglarea activitatii hipofizei, pancreasului endocrin, paratiroidelor, suprarenalei si gonadelor. -activitatea sa secretorie este determinata de stimulii luminosi receptionati la niv retinei -principalul hormon al glandei este melatonina. Trigonul habenular este zona delimitata inferior de coliculul superior si ped mijlociu al epifizei, lat de pulvinar si med de ped anterior al epifizei -este alcatuit din 2 nuclei: medial mai mic si lateral mai voluminos. Ei primesc aferente prin stria medularis. -eferentele formeaza fasciculul retroreflex Meynert, care se termina in nucleul interpeduncular si unii nuclei mediani ai formatiei reticulare. Stria medularis -este o banda de substanta alba care urmeaza marginea interna a talamusului pana la nivelul ariei septale. -contine fibre care provin de la nucleii ariei septale, regiunea preoptica laterala si nucleii anteriori ai talamusului Comisura alba posterioara

23

-este o structura complexa, situata in lama inferioara a glandei epifize, alcatuita din grupe nucleare dispersate printre fibrele de substanta alba orientate transversal -proemina in cavitatea v.III -nucleii apartin grupului oculomotor accesor si sunt : n.interstitial, n. comisurii post, unii n. pretectali, n. extremitatii craniale ai subst cenusii periapeductale. -fibrele se dispun in: contingente inferior, mijlociu(interhabenular), superior(interpulverian) Sub 64 Ventriculul III cerebral -reprezinta lumenul diencefalului -este situate intre cei 2 nuclei talamici, deasupra hipotalamusului si inferior fornixului si valului coroidian superior -comunica cu ventriculii laterali prin orificiile interventriculare si cu ventriculul IV prin apeductul mezencefalic -prezinta 2 pereti laterali, 2 margini, baza si varf. 1.Peretii laterali -santul hipotalamic il imparte in 2 etaje: a) superior thalamic ce prezinta comisura intertalamica in centru b) inferior hipotalamic strabatut de columna anterioara a fornixului 2.Marginea anterior de sus in jos prezinta: -columnele anterioare ale fornixului -comisura alba anterioara -lama terminala -chiasma optica 3.Marginea posterioara prezinta de sus in jos: baza glandei epifize -comisura alba posterioara -orificiul superior al ductului mezencefalic -substanta alba a pedunculilor cerebrali -corpul mamilar 4.Baza v.III = plafonul formata din membrana ependimara diencefalica deasupra careia se aseaza o panza coroidiana si corpul fornixului 5.Varful v.III la unirea celor 2 margini si patrunde in tulpina hipofizara formand un diverticul al v.III numit infundibulum. Sub 65 Fata laterala a emisferului cerebral -priveste spre calota craniana si la niv ei se gasesc 3 fisuri sau scizuri Fisura laterala sau a lui Sylvius este prima care apare pe creierul embrionului si este cea mai lunga si mai profunda fisura a emisferului -incepe pe fata inf a acestuia in unghiul extern al spatiului perforat ant -prez doua port: o port pe fata inf a emisferului numita valecula care separa lobul orbitar de cel temporo-occipital si o port pe fata lat numita fosa sylviana care separa lobul temporal de lobul frontal sic el parietal -pe marg sub a scizurii se gaseste un opercul frontal si unul parietal -la niv lor sunt proiectate aria motorize si senzitiva a capului -pe marg inf se gas operculul temporal -acesti operculi mascheaza insula care este sit in fundul fosei sylviene Fisura centrala incepe din dreptul operculului frontal si se termina pe lobul paracentral de pe fata mediala -descrie 3 curburi successive: inf, mij si sup -port emisferului sit inaintea acestei fisuri are functii motorii si associative iar port sit post are functii receptoare si associative Fisura parieto-occipitala lat se desprinde de pe marginea sup a emisf -este o extensie a fisurii parieto-occip int pe fata lat a emisf cerebral Aceste 3 fisuri delimiteaza 4 lobi: frontal, temporal, parietal si occipital Lobul frontal: este cel mai voluminous -se intinde pe toate cele 3 fete ale emisferului -fata lat este delimitate inf de fisura lat si post de fisura centrala -pe fata lat se gasesc doua santuri oriz care delim trei girusuri frontale: sup, mij si inf Lobul temporal este plasat inf fisurii laterale si se extinde sip e fata inf aemisferului -doua santuri oriz il imart in 3 girusuri temporale: sup, mij si inf -lobul temporal prez si o fata sup reprez de planseul fisurii lateral ape care se gasesc cele doua girusuri temporale transverse Lobul parietal se extinde si pe fata med a emisf -este lim ant de fisura centrala iar inf de cea lat -post se continua cu lobul occipital -pe fata sa lat se gasesc santul postcentral si santul intraparietal Lobul occipital -se extinde pe toate cele 3 fete ale emisf cerebral -prez unul doua santuri superf. Sub 66 Fata mediala a emisferului cerebral -se gaseste corpul calos -corpul calos prezinda rostrumul, genunchiul, corpul si spleniumul -este separate de girusul cingular prin santul corpului calos -santul inconjoara spleniumul corpului calos si se cont cu santul hipotalamic

24

-pe fata med se mai gasesc 3 santuri: cingular, parieto-occipital medial si fisura calcarina -santul cingular porneste de sub genunchiul corpului calos si se termina pe marg sup a emisferului -din santul cingular se desprind doua prelungiri: una ascendenta numita santul paracentral si una descendenta numita santul subparietal -intre santul cingular sic el al corpului calos se delim girusul cingular -intre santul cingular si marg sup a emisf cerebral se gas girusul frontal medial -santul parieto-occipital medial porneste de pe marg sup a emisferului si se termina la niv fisurii calcarine cu care se uneste -fisura calcarina porneste de pe polul occipital al emisf, se uneste cu santul parieto-occip int si ajung la splenium -intre fisura calcarina si santul parieto-oocipi med se gas lobul cuneus. Sub 67 Fata inferioara a emisferului cerebral -aici se gas port initiala a fisurii lat care imparte fata inf in lob orbitar si lob temporo-occipital -lobul orbitar: reprez fata inf a lobului frontal, se sprijina pe plafonul orbitei -prezinta santul orbitar int -santul contine bulbul si tractul olfactiv -lobul temporo-occipital reprez fata inf a lobilor temp si occipit -post vine in raport cu cortul cerebelului -ant vine in rap cu planseul fosei cerebrale mij -aceasta fata este strabatuta de un sant temporo-occipital lat si unul medial -cel lat separa doua girusuri temporo-occipitale: med si lat -cel med, impreuna cu santul hipocampic delim girusul parahipocampic -extrem ant a girusului hipocampic se mai num lob piriform -fisura cerebrala transversa este un sant larg delim sup de spleniumul corpului calos si inf de epifiza si coliculii sup -se cont lat cu spatial dintre girusurile parahipocampice si fetele lat ale pedunc cerebrali corespunzatori Sub 68 Structura scoartei cerebrale: celulele si straturile -scoarta cerebrala este alcatuita din doua teritorii inegale ca intindere si diferite morfo-functional: Alocortexul si Izocortexul 1. Alocortexul: -reprez cea mai veche portiune a scoartei si are o struct redusa la trei straturi neuronale -de la supraf spre prof: strat molecular, strat granular (receptor), strat pyramidal (efector) -alocortexul acopera girusul dintat si hypocampul, toate formatii ale sist limbic 2. Izocortexul: -acopera maj supraf emisferice -reprez port cea mai noua: sa mai numeste neocortex -poate fi divizat in mezocortex si cetocortex a) Mezocortexul: -este stratificat pe sase straturi -in strust sa predomina nr neuronilor piramidali -densitatea straturilor granulare este mai mica -fibrele intracorticale radiare sunt mai putine -aferentele talamice ajung in straturile corticale superf I si II -mezocortexul este intalnit pe girusurile cingular, parahipocampic sic el al lobului piriform. b) Ectocortexul: -sau izocortexul propriu-zis -ocupa restul scoartei cerebrale -izocortexul propriu zis este format din neuroni si fibre nervoase amielinice Neuronii: sunt de 5 tipuri: 1.Cel orizontale ale lui Cajal: -au talie mica, dispusi orizontal -se gasesc in str cel mai superf al scoartei, str I sau molecular 2. Cel granulare (stelate): -sau neuroni poligonali -se gasesc in toate str scoartei dar mai ales in str granulre II si IV 3. Cel piramidale -se gasesc in str III si V ale cortexului cerebral -in str V se gas doua tipuri de neuroni piramidali specializati: neuronii lui Betz si neuronii lui Meynert 4. Cel fuziforme -mai frecv in stratul VI 5. Cel lui Martinotti: -se gsesc in fiecare din celelate str ale scoartei Neuronii descrisi se dispun in sase straturi neuronale: -de la supraf spre prof: 1. Str molecular -contine cel oriz ale lui Cajal, neuroni de tip Golgi II si dendritele apicale ale neuronilor din str subiacente

25

-acestea impreuna cu axonii neuronilor lui Martinotti se intretaie se intretaie cu prelungirile celulelor oriz formand plexul tangential al lui Exner. 2. Str granular extern: -format din neuroni granulari, printer care se gasesc neuroni piramidali mici 3. Str pyramidal extern -este form din doua substraturi de neuroni piram de dif forme 4. Str granular intern -are cea mai densa populatie neuronala -port sa superf constituie str IV alc din neuroni piramidali de marime mij -port sa prof, str IVb contine neuroni stelati a caror prelungiri coboara la neuronii strturilor V si VI -este principalul receptor al scoartei cerebrale si isi proiecteaza impulsurile la straturile profunde V si VI 5. Str pyramidal intern -contine neuroni piramidali mari -in cortexul motor intalnim neuronii Betz iar in cortexul visual neuronii Meynert -in str piram int se mai gasesc neuroni piramidali mici si mij si un nr mic de neuroni granulari -este principalul efector al cortexului cerebral 6. Str fuziform: -contine neuroni fuziformi si numerosi neuroni Martinotti Sub 69 Structura scoartei cerebrale: fibrele scoartei cerebrale -ariile scoartei sunt interconectate prin numeroase fibre cu: struct subcorticale, cu arii de pe acelasi emisfer si cu ariile corticale de pe emisferul opus -conexiunile subcorticale pot fi aferente si eferente in raport cu cortexul cerebral A. Fibrele aferente: 1. Fibrele talamo-corticale -reprezinta axonii neuronilor talamici si pot fi specifice si nespecifice -cele specifice isi au originea in nucleii de releu ai talamusului -cele nespecifice provin de la nuclei liniei mediane si nucleii intralaminari, in special de la nucleii centromedian si parafascicular 2. De mare importanta sunt fibrele pe care cortexul le primeste de la creierul bazal ant, in spec de la nucleul bazal al lui Meynert -aceste conexiuni sunt profund afectate in boala Alzheimer 3. Spre intreaga supraf a scoartei se indreapta fibre noradrenergice cu originea in locus ceruleus 4. De la aria tegmentala ventrala mezencefalica pornesc fibre dopaminergice apre cortexul frontal sic el limbic 5. Fibre serotoninergice, cu originea in rafeul mezencefalic si fibre histaminergice cu orig in hipotalamusul post. B. Fibrele eferente: 1. Fibrele cortico-talamice -orig in str VI al scoartei 2. Fibrele cortico-striate -orig in potiunile superf ale str V din intreaga supraf a scoartei -se termina pe nucleul caudat si putamen 3. Cele mai multe arii corticale, daca nu toate, trimit proiectii spre tectumul mezencefalic 4. Din portiunea interm a str V cortical se desprind fibrele cortico-reticulate, cortico-rubrice si cortico-pontine 5. Din portiunea prof a str V, nasc fibrele caii piramidale, cortico-spinale si cortico-nucleare 6. Nucleul claustrum este conectat in ambele sensuri, cu zone corticale intinse -polul anterior al nucleului este conectat de lobul frontal, iar cel post de cortexul occipital. Sub 70 - Organizarea functionala a cortexului cerebral orizontala si columnara Organizarea functionala a cortexului cerebral: orizontala 1. Straturile I, II si III receptioneaza si emit stimuli intracorticali si primesc fibre comisurale cu originea in emisferul controlateral -straturile I si II primesc numeroase fibre nespecifice si controleaza tonusul cortical -stratul II intervine in corelatiile intracorticale prin fibrele de asociatie 2. Stratul IV este principalul strat receptor al stimulilor specifici. 3. Straturile V si VI sunt efectoare -de la niv lor pornesc eferentele corticosubcorticale precum si majoritatea fibrelor comisurale. Sub 71 Ariile corticale senzoriale si receptoare Ariile corticale senzoriale sau receptoare -sunt ariile corticale la niv carora se proiecteaza fiecare din caile specifice senzitivo-senzoriale 1. Ariile sensibilitatii somestezice -pe supraf scoartei exista doua arii somestezice: aria somestezica I si aria somestezica II a) aria somestezica I -este asezata in intregime pe lobul parietal in girusul postcentral si coresp ariilor 3, 1 si 2 ale lui Brodmann -se prez ca trei fasii longitudinale -aria 3 se subimparte in aria 3a, sit in fundul santului central si 3b de pe versantul ant al girusului postcentral -aria 3 primeste in special fibre ale sensibilitatii cutanate si putine fibre ale sensibilitatii proprioceptive -aria 1 primeste deasemeni predominant fibre ale sens tactile, dar mai multe fibre proprioceptive decat aria 3 -aria 2 primeste in special fibre ale sensib proprioceptive constiente

26

b) aria somestezica II -se gaseste pe versantul sup al scizurii lat -de la supraf spre prof scizurii lat se proiecteaza succesiv: capul, mb sup, trunchiul si mb inf -cei mai multi neuroni din aria somestezica II raspund la stimuli cutanati 2. Ariile sensibilitatii vizuale a) aria vizuala primara -este localizata pe marginile scizurii calcarine -corespunde ariei 17 a lui Brodmann -d.p.d.v. citoarhitectonic, la niv ei gasim cel mai tipic exemplu de izocortex hipergranular b) ariile vizuale secundare -sunt ariile 18 si 19, asezate ant-lat ariei 17 -aria 18 sau parastriata este formata dintr-un cortex granular -aria 19 sau prestriata este asezata ant ariei 18 3. Ariile sensibilitatii auditive a) aria auditiva primara -se extinde inegal pe ambele girusuri transversale ale lui Heschl -cuprinde port mij a girusului transvers ant si o port din girusul transv post -impreuna constituie aria auditiva primara sau aria 41 a lui Brodmann b) aria auditiva secundara -cuprinde restul girusului transvers post (aria 42) si port adiacenta a girusului temporal sup (aria 22) 4. Ariile vestibulare -dispune de putine proiectii corticale 5. Ariile sensibilitatii gustative -coresp ariei 43 de pe operculul parietal -sensibilitatea gusttiva are si proiectii limbice 6. Ariile sensibilitatii olfactive -cuprind arii ale alocortexului precum si arii de pe neocortexul orbito-frontal. Sub 72 Ariile corticale motorii sau efctoare Ariile corticale motorii sau efectoare: -sunt: 1. aria motorie primara (aria 4) 2. aria motorie suplimentara 3. aria premotorie (aria 6) 4. campul frontal al miscarilor voluntare ale ochilor 1. Aria motorie primara -este reprez de aria 4 si coresp girusului precentaral si versantului ant al scizurii centrale -ea trece si pe fata mediala a emisferului, cuprinzand port ant a lobului paracentral -la niv ariei 4 gasim un izocortex agranular avand in stratul V neuronii lui Betz -pe cortexul ariei 4, de jos on sus se afla zonele care comanda laringele, faringele, limba, muschii fetei, aim b sup, ai trunchiului si ai mb inf -centrii corticali ai piciorului se afla pe fata mediala a emisferului cerebral -ariile corticale care comanda muschii mainii, ai policelui si ai fetei sunt mai intinse decat cele care comanda muschii trunchiului sau ai mb inf -neuronii corticali din aria motorize primara sunt abilitati sa codeze si forta cu care muschii trebuie sa se contracte -s-au identificat 3 tipuri de neuroni: neuroni dinamici, neuroni statici si neuroni micsti -aria 4 isi exercita controlul asupra motoneuronilor periferici prin intermediul cailor cortico-spinale -cortexul motor primar controleaza activitatea motorize volitionala pentru toti muschii -la niv maduvei, fibrele cailor cortico-spinale pot actiona asupra motoneuronilor spinali fie direct, fie prin interm motoneuronilor -actiunea directa se exercita in special asupra motoneuronilor care controleaza mm distali ai mb -neuronii ariei motorii primare sunt informati de consecintele miscarii 2. Aria motorie suplimentara -se extinde pe fata mediala a lobului frontal -dinainte indarat, pe aceasta arie sunt proiectate fata, mb sup, trunchiul si mb inf -aceasta arie este conectata de ariile parietale 3, 1, 2, 5 si 7, de aria premotorie, de aria motorie 4 si de cortexul prefrontal -aria motorie suplimentara, alaturi de aria premotorie 6, se afla pe prima treapta ierarhica a sist motor -aria motorie suplimentara dispune de conexiuni directe cu trunchiul cerebral sau maduva spinarii -aria motorie suplimentara primeste numeroase aferente de la nuclei bazali prin intermediul talamusului 3. Aria premotorie -corespunde ariei 6 -se afla pe fata lat a emisf, inaintea ariei 4 -este un izocortex agranular, nu contine neuronii lui Betz -aria 6 a fost impartita in subariile 6a si 6b si fiecare dintre ele in subariile alfa si beta -aria 6 joaca un rol cheie in orientarea corpului si a bratului spre tinta

27

-aria 6 are si rolul de a pregati adecvat reactia motorie la stimuli tactili sau la alti stimuli periferici -leziunea ariei 6 se manifesta prin reactii anormale la stimuli periferici: tipica este aparitie reflexului de apucare 4. Campul frontal al miscarilor voluntare ale ochilor -la partea inf a ariei 8, pe fata lat a lobului frontal se gaseste campul frontal al ochilor -controleaza misc conjugate voluntare ale ochilor -ariile 44 si 45 de pe girusul frontal inf al emisf stang coresp centrului motor al limbajului Sub 73 Ariile corticale de asociatie a lobului prefrontal, ale cortexului medio-orbito-frontal si ale lobului temporal -cuprind aprox 2/3 din intinderea cortexului cerebral -ele asociaza ariile senzoriale sip e acestea cu ariile motorii -sunt suportul anatomic a celor mai inalte functii cerebrale precum gandirea, limbajul, invatarea, memori -principalele arii de asociatie sunt: ariile de asociatie ale lobului prefrontal, ariile de asociatie ale cortexului medio-orbito-frontal, ariile de asociatie ale lobului temporal, ariile associative parieto-temporo-occipitale 1. Ariile de asoc ale lobului prefrontal: -se extend spre polul frontal al emisferului cerebral, inaintea ariei premotorii si corespund ariilor 9-12 ale lui Brodmann -se afla pe fata lat a lobului frontal si se prelungesc si pe fata orbitara a acestuia -sunt constituite dintr-un izocortex eugranular -ariile prefrontale primesc aferente transcorticale sau subcorticale de la toate ariile senzitivo-senzoriale si in special de la ariile cu inalte functii integrative cum sunt cele parieto-temporo-occipitale -ariile prefrontale sunt implicate in planificarea miscarilor voluntare -lobul frontal indeplineste si alte functii: implicat in memoria de scurta durata 2. Ariile de asociatie ale cortexului medio-orbito-frontal -stimularea electrica a cortexului medio-orbito-frontal produce reactii vegetative caracteristice starii de veghe: cresterea tensiunii arteriale, desincronizarea EEG, cresterea cortizolului plasmatic; toate aceste manifestari sunt inglobate in reactia de trezire -lezarea cortexului orbito-frontal la cimpanzeu este urmata de depresia reactivitatii emotionale si agresivitatii animalului; scade si reactivitatea la durere -cortexul prefrontal sic el medio-orbito-frontal joaca roluri importante in comportament, memorizare si formarea personalitatii. 3. Ariile de asoc ale lobului temporal -sunt implicate in functia de memorizare si comportamentul afectiv-emotional a) functia de memorizare -ablatia cortexului temporal inf la maimute duce la scaderea capacitatii de invatare a informatiilor primate pe cale vizuala -ablatia cortexului temporal sup este urmata de deficiente asem pt inf acustice b) comportamentul afectiv-emotional -rolul lobului temporal in comportamentul afectiv-emotional a fost dem in urma observatiilor effectuate pe bolnavii diag cu epilepsie temporala -in epilepsia temporala dreapta: dezinteres frecvent pentru viata sexuala, cresterea agresivitatii, hipermotivitate -in epilepsia temporala stanga: rigoare morala extrema, exagerarea simtului autocritic, inclinatii spre explicatii filozofice -in viata afectiv-emotionala exista o contributie diferita a celor doua emisfere cerebrale -o alta caracteristica a personalitatii de tip temporal esta atacul de panica: crize spontane, scurte, repetate, in cursul carora bolnavul traieste senzatia unei catastrophe inevitabile fara a avea un motiv. Sub 74 Ariile asociative parieto-temporo-occipitale. Clasificarea afaziilor. Atexia. Dislexia -aceste arii sunt plasate in zona de rapantie dintre lobii parietal, temporal si occipital si intre ariile sensibilitatilor somestezice, auditive si vizuale de la care primesc importante aferente -au inalte functii integrative si sunt differentiate in raport cu dominanta emisferica -scoarta lobului parietal post este implicata in procesul de atentie la stimuli vizuali si eventual la miscarile lor in spatiu -pacientii cu leziuni ale lobului parietal post prez deficiente in legatura cu evaluarea perceptiilor legate de relatiile spatiale -lezarea lobului parietal post de pe emisferul dreapt duce la pierderea capacitatii de receptie a oricarui mesaj sensorial din jum stanga a corpului si chiar a jum stangi a spatiului extern -pacientul nu-si recunoaste membrele stangi, chiar atunci cand ii sunt aduse in campul visual=asa numitul sindrom de neglijare -emisferului drept ii revine o functie subtila in vorbire, desi aceasta functie apartine emisferului dominant ( in marea maj a cazurilor, emisf stang) -emisf drept dirijeaza intonatia, intensitatea si sincronizarea cuvintelor. -ariile parieto-temporale stangi sunt fundamental legate de limbaj -limbajul consta in pronuntarea cuvintelor si legarea lor in fraze sintactice capabile sa transmita o gandire -el presupune doua componente care stau la baza comunicarii interumane: o componenta expresiva, efectorie, reprez de rostirea cuvantului sau scrierea lui si o componenta receptorie care permite intelegerea mesajului auzit sau citit -pentru fiecare componenta a limbajului exist ape emisferul dominant arii corticale specializate, astfel: -in piciorul girusului frontal inf coresp ariilor corticale 44 si 45 se afla centrul motor al vorbirii care comanda planul muschilor lingo-laringo-faringieni -extrem post a girusului temporal sup si partea adiacenta a lobului parietal reprez aria senzoriala a limbajului: la acest niv are loc intelegerea mesajului rostit sau citit -intre centrul motor si aria senzoriala exista numeroase conexiuni, cea mai important fiind cea reprez de fibrele fasc arcuat al subs albe emisferice

28

Tulburarile de limbaj survenite in urma afectarii structurilor descries se numesc afazii. Clasificarea afaziilor: 1.Afazia receptorie -leziunea afecteaza aria receptorie Wernicke -bolnavul nu intelege semnificatia cuvintelor auzite sau citite sin u poate repeat o fraza ceruta de medical care-l examineaza -vorbirea bolnavului este fluenta dar utilizeaza cuvintele incorrect sau in combinatii neasteptate -limbajus este excesiv, logoreic -bolnavul nu isi da seama de toate aceste afectiuni 2. Afazia motorize de tip Broca -leziunea este frontala afectant aria lui Broca -bolnavul intelege cuvintele auzite sau citite dar vorbirea sa este ezitanta si distorsionata -bolnavii sunt constienti de erorile vorbirii lor -afazia motorize este adesea insotita de hemipareza dreapta, tulburari severe de scris si uneori aprazie orala 3. Afazia de conducere -leziunea afecteaza fascicolul arcuat -vorbirea este afectata -este insotita de hemihipoestezie dreapta 4. Afazia globala -leziunea este extinsa larg pe ambele parti ale fisurii sylviene -bolnavul prez o incapacitate totala de comunicare 5. Afazia anomica -sau sindromul de izolare -leziunea afecteaza portiunea post-inf a lobului temporal, izolandu-l de cortexul din jur -poate cuprinde si circumvolutia parahipocampica si hipocampul -vorbirea este fluenta darn u isi poate aminti numele obiectelor decat cu greutate -memoria recenta este alterata 6. Afaziile transcorticale -leziunea este exterioara centrilor perisylvieni ai lumbajului -in forma motorize, leziunea este plasata in lobul frontal, inaintea ariei lui Broca -in forma senzoriala, lesiunea este la niv zonei parieto-temporo-occipitale. Afaziile survin cel mai frecvent in urma hemoragiilor cerebrale. Alexia=incapacitatea bolnavului de a intelege ceea ce citeste -poate apare in cadrul unui sindrom afazic sau poate fi de sine statatoare -poate fi pura sau asociata cu agrafia -alexia pura-se intalneste in leziunile distructive ale suns albe a lobului occipital stang associate cu lezarea spleniumului corpului calos -leziunea occipitala stanga are ca effect pierderea imaginilor din campul visual drept -alexia cu agrafie-se intalneste in leziunile din girusurile supramarginal si angular Dislexia=incapacitatea de a intelege mai mult de cateva randuri deintr-un text citit -este frecvent intalnita la stangaci Sub 75 Ariile corticale vegetative -controleaza functiile viscerale -se gasesc pe tpate fetele emisf cer a) pe fata lat a lobului frontal -la niv ariei 6 s-au descris centrii sudorali, piloerectori, vasomotori, lacrimali, salivary si ai motilitatii pupilare b) pe fata bazala a lobului frontal -in aria 13 a cortexului orbitar s-au identifcat centrii care influenteaza misc respiratorii, precum si zone care stimulate produc cresterea presiunii arteriale c) pe fata mediala a lobului frontal -stimularea ariilor 23 si 24 sit pe girusul cingular produce vasodilatatie, midriaza, piloerectie, modificari cardiovasc si respiratorii -s-au descries centrii vezicali: unul in dreptul lobului frontal, al retentiei si altul pe lobulul paracentral, al golirii vezicale. c) pe lobul temporal -stimularea ariei 38 din varful lobului temporal det cresterea tensiunii arteriale -prin excitarea cortexului insular se produce o crestere a peristaltismului si dureri abdominale In general, centrii corticali vegetative prez unele particularitati: -unii se gasesc in imediata apropiere a celor somatici: ex. Centrii vasomotori sunt asezati in vecinatatea celor ai motilitatii somatice; centrul secretiei lacrimale este sit in vecinatatea centrului cortical motor al limbii -alti centri vegetative corticali sunt sit in apropierea ariilor implicate in viata emotionala si a functiilor associative -centrii corticali vegetative sunt legati in ambele sensuri cu talamusul, hipotalamusul, sis limbic, formatia reticulate si centrii vegetative din trunchiul cerebral. Sub 76 Nucleul caudat -are forma de virgula cu extrem voluminoasa ant-inf -descrie o curbura cu concavitatea in jos si inainte, in care este cuprins nucleul thalamic

29

-nucleul caudat se inscrie in concavitatea ventriculului lat -bratul sup al nucleului caudat prez capul si corpun nucleului -bratul inf, efilat, ii formeaza coada -capul prez port cea mai voluminoasa a nucleului si se afle in lobul frontal -se indreapta in jos, proemina inaintea spatiului perforat ant si trimite o punte de legatura spre extreme rostrala a putamenului, pe sub bratul ant al capsulei interne -corpul continua nemijlocit capul -limita dintre ele o formeaza un plan vertical coborat prin foramen interventriculare -corpul se afla in prof lobului parietal si inconjura polul post al talamusului -coada este efilata si patrunde in imediata vecinatate a nucleului amigdalian -pe toata lungimea sa, nucleul caudat trimite prelungiri care traverseaza capsula interba si sfarsesc in nucleu lenticular -toata fata convexa a nucleului este ventriculara, privind spre ventriculul lat si formeaza succesiv: planseul prelungirii frontale a ventriculului lat (la niv capului), planseul corpului ventriculului (la niv corpului), peretele ant al raspantiei ventriculare (la niv cont capului cu coada), peretele sup al prelungirii sfenoidale a ventriculului lat (la niv cozii) -toata fata concave a nucleului caudat este capsulara fiind in raport cu bratul ant, genunchiul, bratul post, segm retrolenticular si segm sublenticular ale capsulei interne -marg int: la niv capului nucleului caudat vine in rap cu septum pelucidum si pentru restul nucleului ea formeaza impreuna cu talamusul santul talamo-striat in care gasim: vena talamo-striata, stria terminalis. -marg ext: la niv capului si corpului vine in rap cu marg lat a corpului calos si la niv cozii este in raport cu subs alba a lobului temporal Sub 77 Nucleul lenticular si nucleul claustrum 1.Nucleul lenticular -are forma de piramida triunghiulara cu baza indreptata lat -pe sect frontala si oriz are forma triunghiulara, cu vf orientat medial si baza privind lateral -fata ext: sau baza nucleului, priveste spre fundul fisurii laterale de care este separate prin capsula externa, claustrum si capsula extrema -fata ant-sup este separate de capul nucleului caudat prin bratul ant al capsulei interne -o fata post-sup despartita de thalamus prin bratul post al capsulei interne -o fata inf ce coresp regiunii sublenticulare si cozii nucleului caudat -reg sublenticulara este asezata ant-lat celei subtalamice si este traversata de comisura alba ant care o imparte in doua segmente: -o reg sublenticulara ant in care se aseaza comisura lui Meynert, subs nenumita si pedunculul inf-int al talamusului -subs nenumita este un complex neuronal hipercrom asezat sup spatiului perforat ant si sub comisura alba ant; lat se margineste cu nucleul amigdalian iar medial cu hipotalamusul lat; la niv acestui complex se gasesc nucleul bazal al lui Meynert si nuclei ai ariei septale -o reg sublenticulara post prin care trec fasc temporo-talamic, temporo-pontin si port finala a caii acustice -vf nucleului lenticular coresp genunchiului capsulei int -extrem rostrala aj pana in spatial perforat ant unde inglobeaza tuberculul olfactiv -extrem caudala coresp segm retrolenticular al capsulei int -nucleul lenticular este subdivizat de o lama subt de subs alba, numita lama medulara int, in doua parti: -una externa, corespunzatoare bazei, numita putamen -o portiune int, numita palidus -nucleul caudat si putamenul formeaza striatum dorsalis -palidusul are origine diencefalica. 2. Nucleul claustrum -se prezinta ca o banda ingusta de subs cenusie ce se interpune intre putamen si cortexul insular -este separate de cortexul insular prin capsula extrema, iar de putamen prin capsula externa -claustrum a fost consid ca fiind parte din corpul striat -are legaturi complexe cu neocortexul -este un nucleu de releu Sub 78 Structura si conexiunile corpului striat -striatul dorsal, ca sic el ventral, este alc din neuroni mici si mari -pot prez pe dendritele lor spini Neuronii mici -cei care prez spini s n neuroni S si sunt cei mai numerosi neuroni ai striatului -sunt neuroni de tip multipolar -in functie de mediatia lor chimica ei pot fi de trei tipuri: S1 avand mediatorul reprezentat de GABA, S2 contin enkefaline si S3 fiind SP-ergici -neuronii enkefalinergici au receptori de tip D2 pentru dopamine, iar cei SP-ergici au receptori de tip D1 pentru acelasi mediator -neuronii mici de tip S primesc maj principalelor aferente ale stratului, iar axonii lor constituie totalitatea eferentelor striatale -neuronii mici fara spini (AS) sunt intrinseci -la niv lor s-a evid prez acetilcolin-esterazei, colin-acetil-transferazei si a somatostatinei Neuronii mari

30

-cei care au dendrite cu spini contin acetilcolin esteraza si colin acetil transferaza -cei fara spini par a avea aceeasi semnificatie Structura palidusului -este mai sarac in cellule -nr neuronilor reprez 1/5 din cel al neuronilor striatali -neuronii din palidus sunt mari, multipolari, fusiformi sau triunghiulari si mai densi in palidus lateralis Conexiunile striatului dorsal 1. Fibrele aferente striatului dorsal provin de la cortexul cerebral, nuclei talamici intralaminari, nucleul retrorubric, locus ceruleus a) aferente corticale -pornesc de pe intreaga supraf a cortexului, din straturile V si VI ale acestuia -cele cu orig in cortexul somato-senzorio-motor se indreapta predominant spre putamen si au organiz topica -fibrele cu orig in ariile motorii ale cortexului sunt sunt uni- si bilaterale -striatul dorsal are acces la toate tipurile de inf senzoriale, cu exceptia celor olfactive -toate fibrele cortico-striate sunt glutamatergice b) aferentele talamice -o parte provin de la nucleul centromedian si sunt destinate putamenului -o alta parte provin de la nuclei intralaminari, in special de la nucleul central lat si se indreapta spre nucleul caudat c) aferente din partea subs negre si a nucleul retrorubric -sunt dopaminergice si isi au originea in pars compacta a subs negre si in nucleul retrorubric d) aferente de la nuclei dorsali ai rafeului e) aferente de la locus ceruleus 2. Fibre eferente ale striatului dorsal -se concentreaza asupra a doi poli: palidusul si pars reticulate a subs negre -fibrele strio-palidale sunt axoni ai neuronilor S din struct striatului -eferentele striatului dorsal spre pars reticulate a subs negre: parcurg o cale directa si una indirecta -calea directa este reprez de fasc pectineat strio-nigric -calea indirecta: fibrele acestei cai isi au orig in palidus si urmeaza doua curente: -cele cu orig in palidusul lat se indreapta spre nucleul subtalamic -cele cu orig in palidusul medial sfarsesc in nucleul pedunculo-pontin al formatiei reticulate. Conexiunile striatului ventral -striatul ventral este alc din nucleul accumbens si tuberculul olfactiv -nucleul accumbens se prez sub forma unei mici expansiuni de pe marg mediala a capului nucleului caudat -tuberculul olfactiv este reprez de subs cenusie a spatiului perforat ant sit inaintea bandeletei diagonale 1. Aferentele striatului ventral a) aferente corticale -sunt cele mai numeroase si provin din ariile limbice ale cortexului cerebral b) aferentele amigdaliene -din nucleul bazal lat al migdalei pornesc fibre care aj la tuberculul olfctiv 2. Eferentele striatului ventral -se indreapta spre cei doi poli: palidusul ventral si pars reticulate e subs negre -de la palidusul ventral eferentele ajung la nucleul dorso-median al talamusului, nuclei liniei mediene, nuclei habenulari. -de la pars reticulate eferentele urmeaza aceleasi cai, directa si indirecta, descrise la striatul dorsal. Sub 79 Capsula interna -are forma de unghi diedru cu deschiderea laterala in care patrunde nucleul lenticular -pe sectiune frontala prin corpii mamilari are aspectul unei lame de subs alba -pe sect oriz trecuta prin genunchiul si spleniumul corpului calos, capsula int apare sub forma unui unghi diedru avand lat nucleul lenticular si medial capul nucleului caudat -prezinta mai multe segmente: -un brat ant, limitat intre capul nucleului caudat si fata ant-sup a nucleului lenticular; acest segm este dirijat oblic inainte si inafara si este traversat de punti de subs cenusie si fibre care leaga nuclei caudat si lenticular -un genunchi, aflat la jonctiunea bratului ant cu cel post, limitat lat de palidus si medial de unghiul dintre nucleul caudat si thalamus -un brat post, cuprins intre nucleul lenticular si thalamus -un segm retrolenticular, care prelungeste bratul post indaratul planului trecut prin extreme post a nucleului lenticular -un segm sublenticular care se confunda cu reg sublenticulara Struct capsulei interne -in bratul ant se gasesc fibre fronto-pontine care unesc cortexul frontal cu nuclei pontici, pedunculul ant al talamusului care leaga cortexul frontal cu nuclei dorso-median si ant ai talamusului, fibre ale sist limbic si ale hipotalamusului ant care se indreapta spre cortexul frontal, fibrele transversale care unesc nucleul caudat de cel lenticular. -in genunchi se angajeaza fibrele cortico-nucleare ale caii piramidale -prin bratul post trec fibrele cailor piramidale, fibrele cortico-rubrice, fibrele parieto-pontine, pedunculul sup al talamusului si fibre care unesc palidusul de nucleul subtalamic.

31

-segmentul retrolenticular cuprinde radiatiile optice sau fasciculul geniculo-calcarin, fibre ale pedunculului post al talamusului, fibre occipito-tectale si occipitocoliculare, fibre occipito-pontine -in segmenul sublenticular trec radiatiile acustice, fibrele temporo-pontine si fibre care unesc cortexul insular si temporal de nucleul thalamic -bratul post si segm retrolenticular sunt cele mai importante Sub 80 Centrul medular -fibrele care intra in structura centrului medular se pot clasifica in: fibre de proiectie, fibre comisurale si fibre de asociatie 1. Fibrele de proiectie -unesc scoarta cerebrala cu celelalte etaje ale nevraxului -apartin cailor senzitivo-senzoriale sau celor motorii -fibrele senzitivo-senaoriale sunt axoni ai neuronilor talamici de releu si reprez etapele finale ale cailor somestezice, vizuala, auditiva si gustative -fibrele cailor motorii apartin sistemului pyramidal 2. Fibrele comisurale -unesc intre ele puncte simetrice sau asimetrice de pe scoarta celor doua emisfere -intra in struct comisurilor emisf 3. Fibrele de asociatie -unesc puncte de pe scoarta aceluiasi emisfer -pot fi scurte unind circomvolutii vecine sau lungi care trec de la un lob emisferic la altul formand 5 fascicule mai importante: -fascicolul longitudinal superior sau arcuat, uneste cortexul perieto-temporo-occipital de cel al lobului frontal -fascicolul fronto-occipital sau subcalos care uneste cortexul frontal de cel occipital si temporal -fascicolul unciform leaga aria motorize a limbajului si cortexul orbito-frontal de cortexul temporal ant -fascicolul cingular care apartine sist limbic -fascicolul longitudinal inf Sub 81 Comisurile interemisferice mici: transdiencefalice -unele se dispunla niv planseului ventriculului III = comisurile planului inf -altele sunt plasate mai aproape de plafonul ventr III = comisurile planului sup A. Comisurile planului inf 1. Comisura lui Gauden sau intergeniculata -dubleaza marginea post a tracturilor si a chiasmei optice, traversand hipotalamusul 2. Comisura lui Meynert sau supraoptica dorsala -este formata din fibre comisurale ce trec prin hipotalamus si unesc nuclei lenticulari 3. Comisura lui Forel sau subtalamica -este formata din fibre ce unesc nuclei subtalamici si zona incerta B. Comisurile planului sup 1. Comisura alba post -este un cordon ingust cu directie transversala, asezat pe marg post a ventr III, intre epifiza si deschiderea apeductului mezencefalic -prez fibre implicate in reflexe vizuale: -fibre intercoliculare sup -fibre care unesc aria pretectala cu nucleul ciliar al nervului oculomotor -fibre cu orig in nuclei comisurii post, nucleul interstitial, nucleul habenular. 2. Comisura habenulara -formata din fibre transversale care reunesc intre ei cei doi nuclei habenulari simetrici 3. Comisura intertalamica - este inconstanta si reprez la om, cand exista, relieful nucleului comisural al nucleilor liniei mediane a talamusului 4. Comisura alba ant -cea mai veche comisura interemisferica d p d v filogenetic -se prez ca un cordon alb -are un segm median plasat la marg ant a ventr III -doua segm lat Spre extrem ei, fibrele comisurii albe ant se impart in doua manunchiuri: ant + post Sub 82 Comisurile interemisferice mari: fornixul -fornixul este o formatiune alc din doua coloane de subs alba -in segm lor mij se alatura una de alta formand corpul fornixului -inainte si indaratul corpului, coloanele raman distantate intre ele formand pilierii fornixului: 2 ant si 2 post -corpul si pilierii descriu o bolta cu concavitatea in jos si inainte Corpul fornixului: -are forma de triunghi cu varful indreptat ant -fata sup aderenta la fata ei post la corpul calos -pe linia mediana a acestei fete se insera septul pelucidum iar lat lui fata sup a corpului fornixului ia parte la formarea planseului corpului ventr lat -o fata inf in raport cu valul choroidian sup si mb tectoria a ventr III

32

-lat, fata inf a corpului fornixului coresp fetei dorsale a talamusului -doua marg lat flancate de plexurile coroide lat -o baza indreptata post si aderenta de fata inf a corpului calos -un varf care coresp locului de divergenta a pilierilor ant Pilierii ant -se departeaza unul de celalalt in unghi ascutit -inconjura pe dinainte polul ant al talamusului cu care delim orificiul interventr Monro -se termina in corpii mamilari Pilierii post -se indreapta post-ext Structura fornixului -fornixul este format din fibre longitudinale si transversale -fibrele transv sunt cele mai numeroase, cca 2 milioane -fibrele transversale sunt mai putin numeroase si singurele care dau fornixului abilitarea de comisura interemisferica -aceste fibre alc comisura interhipocampica Fornixul face parte din fascicolele de asociatie ale sist limbic, joaca un rol important in comportamentul instinctive-emotional si in viata afectiva. Rolul principal este in procesul de memorizare. Sub 83 Comisurile interemisferice mari: corpul calos -este principala comisura interemisf si cea mai noua filogenetic -prez doua componente: una vizibila dupa departarea celor doua emisfere si alta cuprinzand extreme sale lat -port vizibila are forma de bolta concave in jos, prezinta trei segm: genunchiul, corpul si spleniumul corpului calos -spleniumul este extreme post a acestuia si reprez partea cea mai voluminoasa -genunchiul reprez extreme ant, convexa, a corpului calos si este asezat la cca 3 cm indaratul polului frontal -el se termina inf printr-o port efilata numita rostrumul corpului calos -corpul corpului calos prez: -o fata sup care se afla in fundul fisurii interemisferice; prin sinusul corpului calos este despartita de girusul cingular -fata inf da insertie corpului fornixului; pe linia mediana se prinde marg sup a septului pellucid; lat ei, formeaza plafonul prelungirilor frontale si a corpului ventr lat -spleniumul este asezat deasupra epifizei si a coliculilor cvadrigemeni cu care delim fisura transv a creierului Struc corpului calos -este format din cateva milioane de fibre care leaga intre ele puncte simetrice sau nesimetrice de pe scoarta celor doua emisfere cerebrale -ele au orig in straturile profunde ale cortexului sip e parcursul lor spre emisf opus nu dau colat -functiile corpului calos: functii psihice, ale perfectiunii si ale armoniei gandirii. Sub 84 Ventriculul lateral Ventriculii laterali -sunt cavitati pereche si simetrice -reprez lumenul primitiv al veziculelor telencefalice -are forma de potcoava care cuprinde in concavitatea sa curbura nucleului caudat si polul post al talamusului Prezinta: un corn frontal,un corn temporal,un corn occipital,raspantia ventriculara 1. Cornul frontal: -reprez bratul sup al potcoavei vemtriculare si i se descriu doua port: -un segm ant aflat in interiorul lobului frontal si care reprez capul cornului frontal sau cornul frontal propriu zis -un segm post, care se gaseste in lobul parietal si care se mai numeste corpul ventr lat -segm sup prez: un perete sup reprez de fata inf a corpului calos, un perete inf reprez de capul nucleului caudat si genunchiul corpului calos, un perete intern format de septul pellucid, o marg ext care coresp jonctiunii corpului calos de nucleul caudat si o extreme sup care coresp genunchiului corpului calos -segm post sau corpul ventr prez: un perete sup format de fata inf a trunchiului corpului calos, un perete inf format de corpul nucleului caudat, santul talamo-striat, thalamus si fata sup a fornixului, un perete int format de septum pellucid la niv caruia se gaseste orificiul interventricular pe unde ventr lat comunica cu cel diencefalic, o marg ext care coresp unirii corpului calos de nucleul caudat 2. Cornul occipital prezinta: -un perete supero-ext format din o serie de fascicole de subs alba: forcepsul mare al corpului calos, tapetum, fasc sup al radiatiilor optice si fasc long inf -un perete infero-int care prezinta doua proeminente: bulbul cornului post (supero-int) si calcar avis (inf-ext) -doua margini: supero-int si inf-ext date de reunirea peretilor -o extreme post acoperita de fibrele forcepsului post 3. Cornul temporal sau sfenoidal -este plasat in lobul temporal -prez:-un perete sup-ext constitui de tapetum, coada nucleului caudat si stria terminalis -un perete inf-int pe care se gaseste eminenta colaterala a lui Meckel, hypocampul si fimbria -o marg ext dublata de fasc long inf -o marg int pe care se gaseste santul coroidian

33

-o extern ant 4. Raspantia ventriculara -este cea mai dilatata port a ventr lat si la niv sau se intalnesc cele trei coarne ale acestuia Plexurile coroide ale ventr lat sunt niste proeminente rosiatice, care au forma de potcoava, cu o prelungire in cornul frontal si alta in cel temporal. Se intalnesc la niv raspantiei unde formeaza o ingrosare numita glomus. Sub 85 Sistemul olfactiv Receptorii olfactivi se gasesc in grosimea mucoasei cavitatii nazale in regiunea cornetului sup si plafonului cav nazale din dreptul lamei ciuruite a etmoidului.In grosimea mucoasei se gasesc cel receptoare, cel de sustinere si celule bazale.Celulele receptoare nr bipoari=protoneuronii caii olfactive cu dendritele intreptate spre mucoasa olfactiva unde se termina prin bastonase olfactive cu cili.Axonii merg spre lama ciuruita, intra in craniu si fac sinapsa in bulbul olfactiv.Receptorii gustativi se regenereaza la aprox 60 zile pe seama cel bazale. Celulele de sustinere sunt cel secretorii de musuc care flancheaza cel receptoare.cel bazale stau la baza regenerarii cel receptoare.Bulbul ofactiv- formatiune ovalara ce se cont post cu tr olfactiv situat in santul orbitar intern al fetei orbitare a lobului frontal si sprijina pe lama ciuruita a etmoidului.Are structura laminate,alcatuita din 6 straturi cu 4 tipuri de neuroni: nr mitrali, neuroni in pamatuf,neuroni periglomerulari,neuroni granulari.Nr mitrali si neuronii in pamatuf reprezinta deutoneuronul caii olfactive.Axonii lor intra in structura tractului olfactiv ca fibre olfactive secundare.La extremitatea posterioara a bulbului olfactiv se gasesc grupe de neuron ice alcatuiesc nucleul olfactiv ant. Tractul olfactiv continua posterior bulbul olfactiv si contine fibre olfactive secundare,axonii neuronilor mitrali si nr in pamatuf,spre extremitatea sa post tractul olfactiv se imparte in 3 brate:stria olfactiva,stria laterala, stria mediala trece pe fata mediala a emisferului spre aria septala;stria intermediara=inconstant.Prin divergenta delimiteaza laturile ant ale sp perforat ant. Stria olfactiva laterala si centrii corticali olfactivi.Stria lat prez un relief=trigon olfactiv la locul de divergent de cea medial si se tremina oe girusul semilunar.Stria lat e acoperita de o lama fina de substanta cenusie care impreuna cu girusul ambiens=. Cortexul prepiriform.Cortexul prepiriform,preamigdalian si extreme ant a ariei entoriale= centrii corticali ai mirosului.Cortexul piriform priemste maj fbr olfactive,proiecteaza ef spre HT,nc amigdalian,cortexul insular sic el orbito-frontal. Nc amigdalian primeste af de la gr pericortico-amigdalian.Aria entoriala primeste af de la cortexul prepiriform si are conexiuni cu hipocampul,cortexul orbito-frontal. Sist olfactiv are 2 terminale: limbic(edifica comportamentul si component afectiva la miros) si neocortical(proceseaza perceperea constienta si discriminativa a mirosului) Sub 86 - Lobul limbic:girusul pericalos,formatia hipocampica,girusul dintat. Girusul pericalos incepe de sub genunchiul corpului calos, de la niv girusului paraterminal si este alcatuit din indusium. griseum si 2 striuri medulare: med si lat. Se cont post cu o lama ingusta de subst nervoasa= girusul fasciolar care inconjoara spleniumul corpului calos si intra in profunzimea fisurii hipocampice unde se continua cu girusul dintat.Din extremitatea rostrala a girusului dintat se desprinde o lama nerv.=bandeleta lui Giaconini ce trece pe sub uncusul parahipocampic si apoi pe fata med a acestuia se cont cu bandeleta diagonala.Aceasta traverseaza spatiul perforat ant se de termina pe aria septala si girusul paraterminal inchizand inelul alocortical. Formatia hipocampica este reprezentata de hipocamp si girusul dintat si se afla pe planseul cornului temporal al ventric lateral. Hipocampul privit dinspre cavitatea ventriculara are forma de virgula cu extrem voluminoasa ant.Pe aceasta extremitate prez santuri sagitale care ii dau aspectul unei labe de picior.Marginea int a hipocampului este concava si in concavitatea sa se afla girusul dintat acoperit de fimbrie.Fata sup este acop de subs alba=alveus,iar marg int se alatura se formeaza fimbria.La nivelul cortexului invaginat al hipocampului s-au identificat 4 campuri CA1-CA4 care incep deasupra fisurii hipocampice si se succed dorso-medial.Toate campurile sunt alc din 3 str de nr: str oriens,piramidal si str molecular. Mai multe lame secundare formate din gruparea prelungirilor neuronilor straturilor pricipale permit identificarea a 6 straturi:str oriens-au cel de tip inhibitor; str piramidal este alc din nr piramidali mici si mari; str lucid-prezent doar la campul CA3; str radiat; str lacunar; str molecular contine si bfr perforate cu originea in aria entoriala.Nr piramidali sunt cei mai imp. deoarece doar axonii lor parasesc hipocampul. girusul dintat are forma de "U" cu deschiderea spre fimbria.Cortexul acestui girus este alc din 3 str: molecular-omun cu cel al hipocampului,granular-cal mai important-axonii sai alc fbr musciforme,str polimorf-alc din interneuroni stelati. Girusul dintat reprez pcp poarta prin care impulsurile neocorticale ajung la cortexul hipocampic. Sub 87 Conexiunile hipocampului Aferente aferente corticale: de la aria entoriala din portiunea mediala si laterala; de la girusul cingular;cortexul insular; de la cortexul frontal,parietal si temporal. aferente subcorticale: de la aria septala,de la corpii mamilari ai hipotalamusului,de la nc limbici ai talamusului,(nc dorsomedian si nc liniei mediene),de la nc amigdalian, de la nucleul creierului bazal anterior(nc bazal al lui Meynert, nc bandeletei diagonale),nc patului striei terminale si nc accumens, de la nc claustrum, de la nc din tegmentumul tr cerebral Eferente Corticala se desprind din subiculum si aria entoriala.Cele din subiculum merg spre cortexul medio-frontal,orbito-frontal, cingular post si parahipocampic.Cele din aria entoriala merg spre girusul peririnal,cingular si parahipocampic. Subcorticala se desprind din aria entoriala ,presubiculum si subiculum si ajung inapoia comisurii albe ant de unde se termina in nc lat al ariei septale, nc accumbens, aria preoptica hipotalamica,nc patului striei terminale si nc medial bazal al amigdalei,nc limbic al talamusului,hipotalamusul ventral si corpii mamilari. Unele fbr au valoare comisurala formand comisura hipotalamica.

34

Sub 88 Marea circumvolutie limbica In raport cu corpul calos prezinta mai multe portiuni:o portiune precomisurala-sit ant si inf genunchiului cp calos.;o port retrocomisurala=girusul cingular;o portiune retrocomisurala-post spleniumului'o port subcomisurala-girusul parahipocampic. Portiunea precomisurala cuprinde 2 zone: -una sub genunchiul corpului calos ce corespunde ariei 25 a lui Brodmann-girusul subcalos. -o alta portiune reprez de girsul paraterminal=nc ariei septale Aria septala este separata de septum pellucidum prin rostrumul cp calos.Ventral se afla nc bandeletei diagonale si nc accumbens.Post se afla lama terminala.Cei mai imp nc ai ariei septale sunt nc septal mediala si septal lat. Nc septal med-se cont ventral cu nc bandeletei diagonale.Af- formatia reticulata si corpii mamilari.Fbr eferente merg spre hipocamp prin fornix si spre girusul cingular. Nc septal lat are conexiuni mai numeroase.Fbr af provin de la formatia hipocampica, nc hipotalamici, trunchiul cerebral.Fbr eferente merg spre nc septal medial si cel al bandeletei diagonale, nc tr cerebral, nc limbici ai talamusului, habenula, nc patului striei terminale, nc amgdalian, cortexul medio-frontal. Portiunea retrocomisurala:girusul cingular prez 2 segm-ant si post. Girusul cingular ant(ariile 24 si 33) are conexiuni in ambele sensuri cu neocortexul ariei motorii suplimentare si ariei premotorii;nc caudat, putamen si nc accumbens, cortexul insular ant, nc ant centro-median,parafascicular si ai liniei mediane ai talamusului, nc bazal lat al amigdalei. Girusul cingular post(ariile 23 si 31) prez conexiuni cu neocortexul parietal post, temp post si al ariei senzitive suplimentare S11; cortexul retrosplenial, aria entoriala, nc central al talamusului si pulvinarul. Prezinta conexiuni reciproce cu aria septala, nc bazal al lui Meynert,subst periapeductala,aria pretectala,coliulii sup si nc monoaminergici ai formatiei reticulate. Port retrocomisurala corespunde ariilor corticale 26,29 si 30.Af provin de la subiculum si de la nc ant ai talamusului,hipotalamusul lateral,locus ceruleus si nc rafeului.Ef merg spre nc and al talamusului si girusul cingular. Portiunea subcomisurala poate fi impartita intr-o port ant ce cuprinde cortexul peririnal si o port post reprez de girusul parahipocampic. Segmentul ant prez 2 santuri:sup-santul semilunar si inf-santul rinal inf.Ele separa 3 girusuri:semiluna,ambiens si aria entoriala,In profunzimea girusului semilunar se afla nc amigdalian.Post girusului ambiens se afla uncusul parahipocampic impartit in girusul uncinat,bandeleta lui Giaconini si girusul intralimbic.Tot segmental ant are conexiuni cu caile olfactive.Aria entoriala este o punte de legatura intre formatiile alo si neocorticale ale lobului temporal.Este conectata cu formatia hipocampica,cu aria septala si nc mononaminergici ai trunchiului cerebral dar are legatura cu nc liniei mediene ai talamusului, nc acumbens Segmentul post prez girusurile lui Andreae Retzii.Cortexul parahipocampic are rol in retinerea verbal a cuvintelor. Sub 100 Urechea externa -este formata din pav urechii si conductul auditiv ext -pav urechii este o expansiune lamelara sit inaintea apofizei mastoide, indaratul artic temporo-mandib -prez doua fete si o circumferinta -fata ext: catre mij prez o depresiune numita conca urechii care se cont cu cond auditiv ext -in jurul concai se obs 4 reliefuri: helixul care margineste circumferinta pavilionului; incepe din int concai prin radacina helixului care imparte conca in doua segm; dupa ce inconj circumferinta pav se termina prin coada helixului; dedesubtul helixului se gaseste santul helixului -antehelixul este plasat inaintea helixului si ia nastere din coada acestuia, se indreapata in sus si se bifurca formand in mij foseta naviculara a pav -tragusul este asezat inaintea concai -antetragusul este sint indaratul tragusului -fata int: priveste catre apofiza mastoida -circumferinta pav formeaza limita intre cele doua fete -catre partea inf a pav se gaseste lobul urechii -pav este vasc de a temp superf si a auriculara post -conductul auditiv ext este dispus intre conca si urechea medie -este alc din doua parti: una int osoasa sapata in osul temporal si una ext sau fibrocartilag -scheletul conduxtului auditiv ext este invelit pe fata int de tegumente -conductul prez 4 pereti: ant care vine in rap cu artic temporo-mandib si condilul maxilarului inf; post care vine in rap cu apofiza mastoida; sup in rap cu etajul mij al bazei craniului; inf in rap cu gl parotida -prez gl sebacee, sudoripare si peri rudimentari; gl sebacee sufera o transformare si secreta cerumenul si se mai num gl ceruminoase Sub 101 Urechea medie -este o cav sapata in stanca temporalului -cuprinsa intre canalul auditiv ext si urechea int -prez 6 pereti, un continut si doua comunicari: una cu faringele si una cu antrul masstoidian -circumferintei urechii medii ii putem descrie 4 pereti: sup reprez de fata ant-sup a stancii temp; post separa urechea medie de cav din grosimea mastoidei; inf in raport cu golful venei jugulare interne; ant care prez orif de deschidere a trompei lui eustachio sub care se obs orif de iesire al nv coarda timpanului, vine in rap cu canalul carotidian; int desparte urechea medie de urechea interna; ext sau timpanic reprez de timpan

35

-timpanul este o mb subtire si transparenta, asezat la extrem int a conductului auditiv ext pe care il separa de urechea medie; prez doua extrem cu numele de poli; este constituit din 3 straturi: epidermic la ext, mucos int si fibros la mij -timpanul este inconj de o port osoasa -continutul urechii medii: este reprez de oscioarele urechii, ligamente, muschi, nervi si mucoasa urechii medii -oscioarele sunt reprez de ciocan, nicovala si scarita -ciocanul este asezat in raport cu timpanul si prez un cap, un gat, o coada si doua apofize -nicovala prez un corp si doua ramuri, corpul este sit in stanca si se articuleaza cu capul ciocanului -scarita este sit pe peretele labirintic al urechii medii si se articuleaza cu apofiza lenticulara a nicovalei Sub 102 Tunicile globului ocular -sunt in nr de 3: tunica cea mai externa este tunica fibroasa, tunica mij este tunica vasculara iar cea mai interna este tunica nervoasa sau retina Tunica externa fibroasa: este groasa si rezistenta -are rolul de a contrabalansa presiunea lichidelor intraoculare si de a da globului ocular forma caracterisca, are rol de protectie -este constiutuita din sclerotica si cornea transparenta 1. sclerotica mai este numita cornee opaca, nu poate fi trav de razele luminoase -are forma unui segm de sfera goala -prezinta doua orificii: ant si post -supraf ei ext vine in rap cu fata ant a capsulei lui tenon -pe supraf ext se obs 3 grupuri de orificii vasculare: post prin care trec aa ciliare scurte post, aa ciliare lungi post si nv ciliari -un gr mij care are 4 orif prin care trec 4 vene vertiginoase -un gr ant prin care trec aa ciliare sup -supraf interna vine in rap cu supraf ext a tunicii mij a gl ocular -orif post al scleroticii: trece nv optic, are forma de trunchi de con -la niv acestui canal, in vf lui se gaseste lamina cribroza care este formata din straturile cele mai interne ale scleroticii -orif ant este mult mai mare si la niv lui se continua cu cornea transparenta 2. Corneea transparenta -fata ei ant vine in raport cu atmosfera iar fata post vine in raport cu umoarea apoasa -prezinta 5 paturi: o patura epit anterioara, o lama elastica ant, tes propriu corneean, o lama elastica post, patura epit post Tunica vasculara se mai numeste tunica nutritive sau vasculara a globului ocular -formeaza o camera calda necesara functionarii retinei -este form din 3 portiuni: post-coroida, mij-zona ciliara, ant-irisul -coroida este port cea mai post, tine de la niv post al gl ocular pana inaintea ecuatorului gl ocular, unde se cont cu zona ciliara; este form din 4 paturi: lamina fusca, patura marilor vase, patura cario-capilara, lama vitroasa -zona ciliara: peretele ext este corsp scleroticii, per int coresp retinei; are in comp m ciliar si pr ciliare in nr de 80-90 -port cea mai ant este irisul; fata ant este f pigmentata sis a cul ochilor; fata post are cul neagra; la niv marii circumferinte se cont cu zona ciliara iar mica circumferinta delim pupila -pupila se gaseste in centrul irisului si are rolul de a doza cant de lumina care patrunde in gl ocular 3. Tunica nervoasa se mai numeste retina -se imparte in 3 port: post care s n retina adevarata, mij-ciliara, ant-iriana -ult 2 sunt atrofiate -supraf ext vine in raport cu tractusul uveal, supraf int vine in rap cu mediile refringente si transparente -pe supraf int prez: pata oarba sau papilla optica si pata galbena sau macule luteea -pata oarba prez in centru o foseta unde se formeaza nv optic si la niv ei nu se percep imagini -pata galbena este sit in centrul polului post al gl ocular iar in centru prez foseta centrala care este cel mai sensibil loc al retinei -este alc din mai multe straturi: str cel mai ext este alc din conuri si bastonase -str cel bipolare care fac sinapsa cu cele din str 3 -str de cel multipolare al caror axoni vor forma nv optic Sub 103 Mediile transparente ale globului ocular Mediile transparente si refringente ale ochiului sunt asezate in asa fel, unele in spatele altora, incat razele luminoase plasate de la un corp plasat la infinit, traversandu-le sa formeze focarul lor exact pe retina. Acesta este ochiul normal sau emetrop. Daca focarul se formeaza in spatele retinei ochiul este hipermetrop iar inainte este miop. Primul mediu transparent situat in interiorul membranelor de invelis este umoarea apoasa. In spatele ei se gaseste cristalinul iar in spatele acestuia umoarea sticloasa sau corpul vitros. Cristalinul are forma unei lentile biconvexe care are o fata anterioara convexa, o fata posterioara mai convexa decat cea anterioara si o circumferinta. -de la niv circumferintei pleaca un ligament libelar=zona lui Zinn, care il leaga de zona ciliara -la suprafata e invelit de membrana cristaliniana care poate fi impartita in cristaloida anterioara si posterioara. Sub capsula, la nivelul fetei ant: patura epiteliala formata din celule cubice care genereaza fibrele cristaliniene. -centrul cristalinului e mai dens decat portiunea periferica -are rol in acomodare modificandu-si curburile prin actiunea muschilor ciliari -opacifierea cristalinului=cataracta CAMERA ANTERIOARA A OCHIULUI -limite: anterior corneea transparenta, posterior fata anterioara a cristalinului.

36

-este impartita de iris in 2 compartimente: anterior(intre cornee si fata ant iris) si posterior(intre fata post a irisului si fata ant cristalin) -compartimentele comunica intre ele prin orificiul pupilar -umoarea apoasa este secretata de procesele filiare din compartimentul posterior->compartimentul anterior->canalul lui Schiemm-> venele pulii Camera posterioara a ochiului -ocupata de corpul vitros=substanta gelatinoasa, vascoasa, aspecto de Albus de ou -se gaseste invelita intr-o membrana hialoidiana si e strabatuta de canalul lui CLOQUET prin care la embrin trece o arteriola ce aduce material de constructie pentru cristalin. Sub 104 Anexele globului ocular -sunt reprez de : sprancene, pleoape, onjunctiva, ap lacrimal, mm motori ai gl ocular, caps tenon si grasimea orbitara -sprancenele au rolul in oprirea scurgerii transpiratiei de pe frunte in ochi; prez urm structuri: piele, tes cel subcutanat, str musc, str cel submusc -pleoapele: sunt 2 repliuri care acopera total sau partial gl ocular; sunt in nr de 2: sup mai mare si inf mai mica -conjunctiva captuseste cavitatea conjunctivala care se gaseste intre fata prof a pleoapelor si fata ant a gl ocular; prez trei port topografice: conjunctiva palpebrala, fundurilor de sac si bulbara sau oculara -ap lacrimal: este reprez de gl lacrimala care e sit in partea sup-ant-ext a orbitei si prez 2 port: una principala sau orbitara si una sec sau palpebrala -caile lacrimale propriu-zise sunt formate din lacul lacrimal, punctele lacrimale, canalele lacrimale, sacul lacrimal si canalul nasal. -mm motori ai gl ocular: sunt in nr de 6: 4 drepti si 2 oblici -cei drepti sunt: sup, inf, int, ext -mm oblici: sup sau marele oblic si inf sau micul oblic -capsula lui tenon: se mai numeste aponevrozaa orbitara, este asezata in plan frontal si indaratul gl ocular pe care il separa de partea post a orbitei; reprez pt gl ocular un mij de fixare, are rol in mobilitatea gl ocular. -grasimea orbitara este form din tes grasos semi-fluid cu rolul de a facilita misc gl ocular si de amortizare pt gl ocular si elem vasc-nerv din orbita. Sub 105 Calea vizuala -are doua etape: A. Etapa extracerebrala 1. Nervul optic: -la iesirea din globul ocular fibrele temporale sunt sit in partea lat a nv optic -fibrele nazale sunt aseazate med -fibrele maculare sunt asezate lat -im mom in care nv optic atinge chiasma fibrele maculare se gasesc central intre fibrele nazale si temporale -fiecare nerv optic contine cca 1200000 de fibre 2. Chiasma optica -este o lama patrulatera asezata la baza creierului -fibrele temporale sunt sit in partea lat a chiasmei si intra in tractul optic homolateral -fibrele nazale se incruciseaza si ajung in tractul optic controlateral -incrucisarea acestor fibre formeaza doua genunchiuri: ant format de fibrele din retina nazala inf care servesc campul visual temporal sup si unul post alc de fibrele din retina nazala sup si care servesc campul visual temporal inf 3. Tractul optic-este o lama nervoasa alba care porneste de la chiasma, inconjoara fata ventro-lat a pedunculului cerebral si aj la corpul geniculat lat -aceste fibre form fasc retino-geniculat -fibrele retino-geniculate sunt singurele care fac parte din calea vizuala -fiecare tract optic contine: fibre temporale de la retina homolaterala, fibre nazale de la retina heterolat si fibre maculare -cele temporale sunt asezate lat, cele maculare pe axul tractului optic iar cele nazale sunt sit medial 4. Corpul geniculat lat prezinta doi nuclei: -ventral care primeste colaterale din tractul optic si este implicat in integrarea vizuo-motorie -dorsal care reprez al 3-lea neuron al caii vizuale si are o strucura laminata in 6 straturi: laminele 1 si 2 sunt magnocelulare si laminele 3-6 sunt parvocelulare -neuronii geniculati sunt de tip on si off -la niv corpului geniculat se gasesc campuri receptoare de tip centru ON sau OFF B. Etapa intracerebrala-axonii neuronilor geniculati formeaza trei curente: 1. Curentul dorsal care ia nastere din portiunea mediala a corpului geniculat lat si adduce imaginile din cadranele inf ale campului visual 2. Curentul ventral care ia nastere din partea lat a corpului geniculat lat si adduce imaginile din cadranele sup ale campului visual 3. Al 3-lea current este format de fibrele din zona maculara a corpului geniculat lat. Sub 106 Caile nervoase pentru miscarile reflexe ale ochiulor si reflexul pupilo-dilatator 1.Caile reflexe pentru miscarile reflexe ale ochilor -sunt reprez de reflexele oculomotorii: reflexe de fixare, de urmarire, de convergenta, de divergenta si optokinetic -calea aferenta a acestor reflexe este reprezentata de calea vizuala principala -eferentele ajung la aria pretectala si la nuclei oculomotori accesori

37

-axonii acestora ajung la motoneuronii nucleilor nervilor III, IV si VI -motilitatea voluntara sic ea reflexa folosesc aceeasi ruta Muschii netezi intraoculari: -sunt mm pupilei si ai corpului ciliar -m pupilo-constrictor este dispus concentric in jurul pupilei si micsoreaza pupila -m pupilo-dilatator se desprind radiar de pe circumferinta pupilei si dilate pupila -pupilo-dilatatia se produce la scaderea luminozotatii, la durere, frica si emotii puternice -pupilo-constrictia apare la lumina, acomodarea la distante mici si somn. 2. Caile reflexului pupilo-constrictor -calea aferenta este reprez de axoniineuronilor ganglionari W ai retinei -calea eferenta cuprinde doi neuroni: cel preganglionar din nucleul lui Edinger si axonii neuronilor postganglionari 3. Caile reflexului pupilo-dilatator -acest reflex poate fi declansat de aferente vizuale, dureroase, frica -calea eferenta are un segm intranevraxial si unul extranevraxial -segm intranevraxial este reprez de fibre cu origine hipotalamica care sunt de natura simpatica -segm extranevraxial cuprinde doi neuroni: neuronal preganglionar reprez de nucleul cilio-spinal si plexul carotidian alc din axonii neuronilor din ggl cilio-spinal -dilatarea pupilei apare si in lipsa excitarii simpatico -se poate produce si in urma unei inhibitii parasimpatice care poate fi declansata de la niv hipotalamusului (descendent) sau ascendant prin doua curente: -unul cu originea in formatia reticulata paramediana -unul a carui fibre merg pe calea spino-talamica lat Sub 107 Caile nervoase pentru reflexele pupilo-constrictor si de acomodare la distanta 1. Caile reflexului pupilo-dilatator -acest reflex poate fi declansat de aferente vizuale, dureroase, frica -calea eferenta are un segm intranevraxial si unul extranevraxial -segm intranevraxial este reprez de fibre cu origine hipotalamica care sunt de natura simpatica -segm extranevraxial cuprinde doi neuroni: neuronal preganglionar reprez de nucleul cilio-spinal si plexul carotidian alc din axonii neuronilor din ggl cilio-spinal -dilatarea pupilei apare si in lipsa excitarii simpatico -se poate produce si in urma unei inhibitii parasimpatice care poate fi declansata de la niv hipotalamusului (descendent) sau ascendant prin doua curente: -unul cu originea in formatia reticulata paramediana -unul a carui fibre merg pe calea spino-talamica lat 2. Caile reflexului de acomodare la distanta presupun participarea cortexului vizual; -calea aferenta este reprezentata de calea vizuala -calea eferenta incepe prin fibre cortico-pretectale -la reflexul pupilo-constrictor fibrele incep din port rostrala a nucleului lui Edinger -la reflexul de acomodare la distanta fibrele incep de la port caudala a nucleului Edinger -aceste fibre ajung la orbita prin intermediul nv oculomotor Sub 108 Sistemul gustativ Receptorii gustativi sunt reprez de cel epit senzoriale din mugurii gustative -mugurii gustative prez la polul apical porul gustative -fiecare mugure gustative contine cel senzoriale, de sustinere si bazale -celulele senzoriale sunt alungite si prezinta cili la polul apical care ies prin porul gustativ -celulele gustative sunt reinnoite la 10 zile cu ajutorul celulelor de sustinere care vor fi viitoarele cel gustative -cel bazale se dezvolta si inlocuiesc cel de sustinere care au devenit cel senzoriale -la cel gustative ajung terminatiile nervoase ale nv facial, glosofaringian si vag -pe suprafata limbii megurii gustative se gasesc in papilele circumvalate, foliate si fungiforme -la niv papilelor circumvalate si foliate, mugurii gustativi sunt foarte numerosi si asezati pe fata lat a papilei -la niv papilelor fungiforme mugurii gustative sunt mai rari si ocupa suprafata dorsala a papilei -mugurii gustative se mai gasesc la niv muc palatine, a faringelui si a epiglotei -cei din muc palatine sunt sensibili pt amar si acru -cei din muc epiglotica si faringe nu sunt sensibili la un anume gust Calea gustativa 1. Protoneuronul de la receptorii gustative informatiile sunt preluate cu ajutorul fibrelor nv VII, IX si X -aceste fibre au origini diferite: ggl geniculat, pietros si nodos -cele care provin din ggl geniculat intra in alc nv coarda timpanului si nv mare pietros -coarda timpanului este pt sensib din cele 2/3 ant ale limbii iar nv mare pietros este pentru mucoasa palatine -cele care provin din ggl pietros apartin nv gloso-faringian si aduc inf din 1/3 post a limbii -cele cu orig in ggl nodos apartin nv vag si aduc inf de la muc epiglotei si faringiana 2. Deutoneuronul se gaseste in bulb, in nucleul gustativ -de la nucleul gustative caile gustative prez doua curente: unul neocortical si curentul limbic cu orig in nucleul gustativ

38

Sub 109 Meningele spinal Dura mater inveleste maduva spinarii si o separa de peretii canalului rahidian -in dreptul gaurii occipitale se continua cu dura mater craniana -supraf ext vine in rao cu peretii ososi ai canalului rahidian -sup adera de fata post a corpului axisului iar inf de corpul vert sacrate 1 si 2 -dura este separate de peretii canalului rahidiande spatial epidural care ste plin cu plexuri venoase rahidiene -dura trimite prelungiri ant spre lig vert post si lat pe nervii spinali -pe supraf ext se gasesc orificii prin care trec vasele si nervii -supraf int este captusita de arahnoida -fibrele colagene din struct durei mater sunt orientate long, circular si radiar Arahnoida dedubleaza fata prof a durei mater -fata ei interna priveste spre spatial subarahnoidian care atinge cea mai mare largime sub terminarea maduvei = cisterna lombo-sacrata Pia mater adera de supraf maduvei -sup, se cont cu pia mater craniana iar inf se termina pe filum terminale -fata ei ext priveste spre spatial subarahnoidian si trimite prelungiri care alc lig dintate -lig dintate prez o marg int care este aderenta pe pia mater si o fata ext care se insera pe dura mater Vascularizatia meningelui spinal -arterele provin din ramurile arterelor vertebrale, intercostale, lombare si sacrate -venele se varsa in plexurile venoase epidurale Sub 110 Meningele cranian Dura mater craniana se cont cu dura mater spinala la niv gaurii occipitale -este in rap cu oasele cutiei craniene -in grosimea ei se gasesc sinusurile venoase ale durei mater -fata ext vine in raport cu oasele craniului de care adera -aderenta este mai mare la batrani si copii -la niv boltii craniului aderenta este slaba si exista doar in dreptul suturilor -la niv bazei craniului aderenta este f puternica -fata int este captusita de arahnoida -de pe aceasta fata pleaca 5 prelungiri: cortul cerebelului, cortul hipofizei, cortul olfactiv ( orientate orizontal), coasa cerebelului si coasa creierului (orientate vertical) -cortul cerebelului este asezat la partea post a cutiei craniene si desparte cerebelul de lobul temporal si occipital ai emisferelor cerebrale -cortul hipofizei este un sept orizontal care acopera fata sup a hipofizei si separa glanda hipofiza da chiasma optica -cortul olfactiv acopera bulbul olfactiv -coasa cerebelului este un sept sagital care se gas intre cele doua emisfere cerebeloase -coasa creierului este o lama sagitala plasata in fisura interemisferica -arterele durei mater provin din a mningee mij, a meningee mica, aa etmoidale ant si post, aa meningeale post -venele durei mater se varsa in sin venoase ale durei mater sau in plexurile venoase pterigoidiene Pia mater -acopera supraf ext a creierului -in gros ei se gaseste o bogata retea vasculara din care se desprin ramuri -pe aceste ramuri piamater emite prelungiri care sunt pline de LCR Arahnoida -acopera fata profunda a durei mater -este groasa si avasculara Sub 111 Sinusurile venoase ale durei mater -sunt canale care se afla in grosimea durei mater craniene -prin interm lor sangele venos este drenat in vena jugulara interna -in functie de localizarea lor sunt sin ale boltii craniului si ale bazei craniului Sinusurile boltii craniului 1.Sin long sup-este sit la marg sup a coasei creierului,in el se varsa venele ascendente ale emisf cerebrale si ale durei mater 2. Sin long inf-este impar -este sit in marg inf a coasei creierulu,-la extreme post se varsa in sin drept -aici se varsa o parte din venele corpului calos si venele din coasa creierului 3. Sin drept-este impar,localiz la baza coasei creierului,uneste extreme sin long sup si inf -aici se varsa vena cerebrala mare a lui Galien 4. Sin lateral-pereche, la niv gaurii jugulare se cont cu vena jugulara interna -prez doua port: una oriz numita sin transvers si una verticala care cont sin transv -reprez modul prin care sangele venos din celelalte sinusuri parasesc cutia craniana si se varsa in venele jugulare interne Sinusurile bazei craniului 1.Sin cavernoase-sunt asezate pe laturile corpului sfenoidal

39

-este o loja cavernoasa care are 3 pereti: unul lateral reprez de dura mater, unul medial reprez de corpul sfenoidului si unul inf care corespunde locului pe unde intra in loja cavernoasa a carotida interna 2. Sin coronare -reprez calea de comunicare intre venele lojei cavernoase cu cele ale lojei cavernoase de partea opusa 3. Sin occipital transvers-asezat pe clivus,uneste extreme post ale lojelor cavernoase 4. Sin sfeno-parietala-se gasesc la niv santului dintre aripa mare a sfenoidului si osul parietal, se varsa in venele lojei cavernoase 5. Sin pietroase sup-se gasesc pe marg sup ale stancilor temporalului si leaga venele lojei cavernoase de sin transvers 6. Sin pietroase inf-se varsa in vena jugulara interna 7. Sin pietro-occip-sunt inconstante 8. Sin occip post-sunt inconstante Sub 112 Lichidul cefalorahidian -este un lichid clar, incolor,provine din plasma sanguina dar concentratia constituientilor difera in cele 2 fluide. K, Ca, glucoza, proteinele, urea si ph-ul au val mai mici in LCR decat in plasma. celelalte componente au aceeasi concentratie in ambele fluide -in LCR se intalnesc 1-5 elem fig pe mm3 -cantitatea totala de LCR este de 140 ml cu variatii de +/-30 ml la adult,rata de producere a LCR este de 0,35 ml/min -in decubit lat, pres LCR este de 65-195 mm apa -in poz sezanda este de 30-45 cm3 apa masurata prin punctie lombara si negative la niv ventricular -in timpul somnului pres LCR este crescuta -cea mai mare parte a lichidului LCR este produs la niv plexurilor coroide si mai putin de cele din ventr lat, acest lucru fiind dem de Luschka -lichidul poate fi produs si la niv spatiului subarahnoidian, periencefalic si spinal -mecanismul de producere al LCR este foarte complex -unii constituenti ai plasmei intra in lichi prin difuziune iar altii sunt transferati in lichi prin mecanisme active ce se desf la niv epit coroidal -LCR circula dinspre compartimentul ventr spre cel subarahnoidian -aceasta comunicare are loc la niv ventr IV -pe masura ce LCR este produs el se resoarbe a I cant dintre cele doua compartimente ramane ct -reabsorbtia LCR are loc pe cale venoasa in principal dar si pe alte cai -pe cale venoasa se face prin intermediul vilozitatilor arahnoidiene -alte cai sunt: reabsorbtia limfatica si reabsorbtia la niv ependimului ventr Rolul LCR -functie mecanica de suspensie si protectie: LCR umple spatial subarahnoidian pericerebral; asigura creierului protectie impotriva socurilor externe si a fluctuatiilor de presiune din cav craniana -functia biologica: mentine ct concentratia mediului perineuronal, functie trofica, transporta neurohormoni si neuromodulatori; are functie imunologica; rol in excitabilitatea neuronilor; functie homeostatica -functie excretory: se elim co2, albumine, imunoglobuline, antibiotice. Sub 113 Artera carotida interna -ajunsa la baza craniului strabate stanca temporalului prin canalul carotidian si patrunde in cutia craniana -patrunde in sin cavernos si il paraseste la niv apofizei clinoidiene ant -ajunge in spatial subarahnoidian si se termina la niv chiasmei optice unde se bifurca in a cerebrala lat si a cerebrala ant -in canalul carotidian are un traiect oblic ascendent si lasa ramuri periostice si a carotico-timpanica pt urechea medie -in sin cavernos I se descriu trei segmente: C5, C4 si C3 -segm C5 este asezat medial ggl Gasser -segm C4 este parallel cu planseul seii turcesti -segm C3 care paraseste sin cavernos la marg med a apofizei clinoidiene ant -din port cavernoasa, a carotida int emite ramuri pt meninge si a hipofizara inf -la niv apofizei clinoidiene ant ACI strabate dura mater si arahnoida si patrunde in spatial subarahnoidian unde prez segm C2 si C1 -artera ajunge sub spatial perforat ant si se termina prin bifurcare in a cerebrala ant si lat -din segm subarahnoidian emite 4 ramuri colat: a hipofizara sup, a oftalmica, a comunicanta post si a coroidiana ant. Sub 114 Artera cerebrala anterioara si laterala A cerebrala ant-este ramul de bifurcatie medial al ACI,are 3 segmente: -segm A1 tine de la origine pana la fisura interemisferica -segm A2: la acest niv a patrunde in fisura interemisferica si imbratiseaza genunchiul corpului calos -segm A3: a cerebrala ant se afla sit pe fata med a emisf, deasupra corpului calos; la acest niv ia numele de a pericaloasa care iriga fata med a lobului parietal Ramurile a cerebrala ant: -ramuri centrale: se desprind din segm A1 al arterei si sunt reprez de a lenticulo-striate mediale care se distribuie chiasmei optice si hipotalamusului preoptic Ramuri corticale -din segm A1: a orbito-frontala pt bulbul si tractul olfactiv -din segm A2: a fronto-polara -din segmA3: a caloso-marginala A cerebrala lat

40

-este cel mai voluminous ram al ACI -are 4 segmente: -M1: este port initiala -M2 coresp port post a fisurii Sylviene -M3 este segm terminal al arterei care trimite mai multe ramuri dintre care cea mai importanta este a angulara Ramurule a cerebr lat -ramuri centrale reprez de a lenticulo-striate laterale care se distribuie capului nucleului caudat, putamenului, capsulei int si ext -ramuri corticale: a orbito-frontala, ram temporale ant, mij si post, ramul angular. Sub 115 Sistemul arterial vertebro-bazilar si artera cerebrala posterioara Sistemul arterial vertebro-bazilar -cele doua artere vertebrale se unesc la nuv puntii si formeaza trunchiul basilar care este sit pe mij fetei ventrale a puntii iar la marg ei sup se bifurca in cele 2 a cerebrale post -a cerebrala post prezinta 3 segm: -P1: segm peduncular (initial) se afla pe fata ventrala a pedunculului cerebral -P2: segm latero-peduncular in care a inconjoara fata lat a mezencefalului -P3: segm emisferic in care a trece pe sub spleniumul corpului calos si se aseaza pe fata inf-med a lobului temporal; la acest niv se imparte in doua ramuri terminale: a temp post si occip int -ramurile a cerebr post: -r centrale se impart in trei grupuri: post-med format din ramuri care se desprind din segm P1 al arterei si cateva ramuri din a comunicanta post -gr post-lat se desprinde din segm P2: a latero-pedunculara -gr arterelor coroidiene post: a coroidiana post-med care provine din segm P1 si aa coroidiene post-lat ant si post care se desprind din segm P2 al arterei cerebrale post; aceste doua ramuri se anast cu ramif ale a coroidiene ant formand un sunt intre sist carotidian si vertebro-bazilar -aceste sisteme particiba la formarea LCR -r corticale: 3 a temporale: ant, mij si post -r terminale sunt a temp post si a occipitala int Sub 116 Artera vertebrala -ia nastere din a subclaviculara si patrunde in gaura apofizei transv a celei de-a 6-a vert cervicale -urca apoi insotita de nervul vertebral si ajunge la gaura transversa a axisului -intre gaura transversa a axisului sic ea a atlasului descrie o curba in plan sagital -strabate gaura transversa a atlasului si formeaza o noua curba in plan orizontal -apoi strabate mb occipito-alantoidiana si patrunde in craniu prin foramen magnum -strabate dura mater si arahnoida si aj in spatial subarahnoidian si isi continua traiectul pe laturile bulbului si aj pe fata ventrala a bulbului -la niv marg caudale a puntii se uneste cu cea de partea opusa si formeaza trunchiul basilar Ramurile colaterale ale arterei vertebrale -la niv cervical: r musculare si rahidiene mici -in cutia craniana: aa spinale ant si post, aa bulbare, a cerebeloasa post-inf care participa la vasc cerebelului. Sub 117 Vascularizatia arteriala a cerebelului si a trunchiului cerebral -provine din aa vertebrale si trunchiul basilar 1. Vasc cerebelului:fiecare jum a cerebelului este irigata de 3 artere: -cerebeloasa post inf -cereb ant-inf -cereb sup -primele doua iriga fata inf a cerebelului iar a treia fata sup -a cereb post-inf se desprinde din a vertebrala la 1,5 cm de orig trunchiului basilar; da un ram colat pt plexurile coroide ale ventr IV si apoi se termina bifurcandu-se intr-un ram vermian care iriga vermisul inf si un ram tonsilo-emisferic care iriga lobul tonsilar si fata inf a emisf cerebelos -a cereb ant-inf este cea mai subtire a cerebeloasa si se desprinde de la mij trunchiului basilar; in traiectul sau lasa colat pentru port caudala a puntii si pt plexurile coroide ale ventr IV; iriga flocusul si port ant-inf a emisf cerebelos -a cereb sup se desprinde din segm rostral al trunchiului basilar si ajunge pe fata sup a emisf cerebelos unde se imparte in mai multe ramuri care iriga toata supraf sup e emisf cereb si vermisului -ramurile a cereb se anastom pe supraf ext a cereb si formeaza o retea bogata -toate arterele cerebeloase inconj fata ant-lat a trunchiului cerebral si part la vasc acestuia 2. Vasc tr cerebral -este vasc de sist vertebro-bazilar -bulbul rahidian e vasc de ram ale a vertebrale -puntea de ram ale tr basilar -mezencefalul de ram ale aa cerebr post si de ram din a coroidiana ant -vasc bulbului: -a paramediene: in segm caudal al bulbului provin din aa spinale ant; in segm rostral provin din aa vertebrale si trunchiul bazilar -a circumferentiale scurte care provin din a vertebrala sau din trunchiul vazilar, a cereb post-inf

41

-a circumferentiale lungi provin din ram ale aa spinale pt port caudala si a cereb post pt pot rostrala -vasc puntii: -a paramediene provenite din tr basilar -a circumferentiale scurte care provin din tr basilar -a circumferentiale lungi care provin di aa cereb ant-inf si sup -vasc mezencefalului: -a paramediene prov din gr post-med ale carui ramuri au orig in a cerebrala post -a circumferentiale scurte care provin din a cereb sup si din gr post-lat cu ram cu orig in a cerebrala post -a circumferentiale lungi prevenite din a cerebeloasa sup, coroidiene post si cerebrale post Sub 118 Vascularizatia cerebrala venoasa Venele emisf cerebral-sunt superficiale si prof Venele superficiale -se gas pe supraf ext a emisferelor unde form o bogata retea pliala -dreneaza sangele cortexului cerebral -venele ascendente: sunt in nr de 10-15 si sunt numite vene frontale, parietale sau occipitale -venele descendente: cele din jum inf a fetei lat impreuna cu cele de pe fata inf a emisf se indreapta spre sinusurile venoase de pe baza craniului in care se deschid: sin cavernos, pietros si transvers; este prezenta vena cerebrala lat superf Venele profunde -v cerebrala int se formeaza din unirea a 3 vene: v talamo-striata, vena septala si v coroidiana -v bazala ia nastere din unirea v cerebrale ant cu v cerebrala lat prof -vena cerebrala mare a lui Galien: se formeaza prin unirea celor doua vene cerebrale interne; primeste ca afluenti: vv bazale ale lui Rosenthal, vv occipitale, vv hipocampului, ale fornixului, v caloasa post si v cerebeloasa vermiana sup Venele cerebelului sunt reprez de:-v vermiana sup care se varsa in vena mare a lui Galien -v vermiana inf ,doua vene ventrale care pornesc din port ant a emisf cerebeloase coeresp si care se termina in sinusurile pietroase,doua vene dorsale care pornesc din port post a emisf cereb si se varsa in sin transverse Venele trunchiului cerebral: -vv mezencefalului dreneaza in sist venos galenic -vv puntii si ale jum sup a bulbului dreneaza in sist sinusurilor pietroase -vv jum inf a bulbului se varsa in vv spinale, condiliene si in plexul venos rahidian Sub 119 Vascularizatia maduvei spinarii 1 Vascularizatia arteriala -provine din aa vertebrale si din aa radiculare -aa vertebrale trimit catre mad spinarii cate doua aa spinale sup si doua aa spinale post -aa spinale ant: se desprin din partea sup a a vertebrale apoi se unesc pe linia mediana a bulbului si formeaza o sg a spinala ant; coboara pe fata ant a maduvii si se termina la niv C6-C7 dar este prelungita in tot lungul maduvii de aa radiculare ant -aa spinale post coboara pe fata post a maduvii; sunt prelungite caudal de aa radiculare post sub forma a doua canale arteriale plexiforme long -aa radiculare: provin din aa segmentare: ramuri din vertebrala, cerviva sau cervicala prof in reg cervicala; ramuri din aa intercostale in reg toracala; r din aa lombare in reg lombara si r din aa sacrate in reg sacrata In concluzie, 2/3 ant ale maduvii sunt irrigate de a spinala ant si 1/3 post este irigata de aa spinale post 2 Vascularizatia venoasa -pe fata ant-lat a maduvii se gas 3 vene: una mediana si doua lat, care dreneaza sangele venos din 2/3 ant ale maduvii -pe fata post se gas alte 3 vene: una mediana si doua post-lat care dreneaza sangele venos din 1/3 post a maduvii -in jurul maduvii se gasesc vv coronare perimedulare care unesc vv ant cu cele post -toate venele se gasesc in spatial subarahnoidian si sunt drenate la plexul venos epidural care dreneaza in vv extrarahidiene intercostale, lombare si sacrate -sangele venos poate circula in ambele sensuri deoarece aceste vene nu prezinta valvule

42