INTRODUCEREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT GLOBAL AL DOSARELOR DE EMIGRARE IN CANADA La o recenta intalnire a reprezentantilor CIC (Citizenship and Immigration Canada)

cu reprezentantii avocatilor si consultantilor in imigratie acreditati de Guvernul federal, s-a anuntat ca procesul de concentrare in Canada a solutionarii tuturor cererilor de vize, fie ele temporare sau definitive, se apropie de sfarsit, prin generalizarea implementarii Global Case Management System (GCMS). Odata functional la intreaga sa capacitate, se asteapta ca sistemul sa duca la utilizarea mai rationala a resurselor CIC, la economii financiare considerabile, dar si la accelerarea procesarii dosarelor si la egalizarea timpului de procesare, indiferent de tara de unde provine candidatul. GCMS este un sistem de culegere si prelucrare a datelor centrat pe informatiile referitoare la fiecare individ ce are de-a face cu CIC, mai degraba decat pe diferitele dosare ce se deschid de-a lungul timpului cu privire la individul respectiv, indiferent daca se proceseaza in interiorul sau in afara Canadei. Sistemul este destinat sa inlocuiasca variatele baze de date de care s-a servit CIC pana acum si care au fost create dea lungul a 30 de ani de evidenta computerizata. Este vorba in primul rand de CAIPS (Computer Assisted Immigration Processing System), utilizat in exclusivitate de sectiile de imigratie din afara Canadei, si de FOSS (Field Operations Support System), care reprezinta principalul suport operational al activitatii CIC din interiorul Canadei. GCMS va inmagazina informatii nu numai despre dosarele de imigratie, ci si cele de cetatenie, iar baza sa de date va servi nu numai operatiilor conduse in cadrul CIC, dar si in cadrul CBSA (Canada Border Services Agency), care este echivalentul politiei de frontiera din Romania, precum si a HRDSC (Human Resources and Skills Development Canada), de care depind toate aprobarile initiale pentru emiterea permiselor de munca (1). Primele semne ale trecerii la GCMS au putut fi observate inca din anii trecuti, cand a fost initiata si apoi s-a generalizat posibilitatea de a depune online, dar numai in interiorul Canadei, majoritatea cererilor de viza temporara (vize de lucru, studii si de vizitator). La inceputul lui 2011 s-au introdus noi formulare prevazute cu coduri cu bare (identice pentru toate ambasadele si oficiile de viza, pentru cererile de viza temporara depuse in afara Canadei, iar pe data de 18 iulie a.c. se vor introduce formulare similare si pentru cererile noi de rezidenta permanenta. De asemenea, incepand din luna mai 2011, studentii straini dintr-un numar de 14 tari (printre care SUA, Germania, Australia,

Italia, Marea Britanie si tarile scandinave) pot depune online cererile pentru permise de studiu. Chiar si pentru dosarele aflate deja in procesare, titularii au putut observa in ultimele luni ca li s-au alocat numere noi de dosare (diferite de cele comunicate initial), precum si un element nou de identificare individuala, respectiv UCI (universal client identification number). Trecerea la noua numerotare a generat o considerabila cantitate de munca suplimentara la toate ambasadele, ceea ce explica in parte intarzierile constatate in ultimele luni prin raport cu ritmul de procesare de anul trecut. Consecinta cea mai importanta a trecerii la GCMS din punctul de vedere al candidatilor o constituie deplasarea competentei decizionale de la nivelul ambasadelor, la cel al centrelor de procesare din interiorul Canadei. Evolutia aceasta a devenit evidenta deocamdata mai ales la nivelul categoriei celei mai numeroase de imigranti, in care se inscriu majoritatea candidatilor romani, respectiv Federal Skilled Worker (FSW). Se stie ca pana in anul 2008 toate dosarele din aceasta categorie se depuneau si se procesau pana la decizia finala in cadrul ambasadelor. In 2008, odata cu introducerea listei restrictive de ocupatii prin faimoasele Ministerial Instructions, a devenit obligatorie depunerea unui prim set de formulare (fara nici o alta documentatie suport) la Centrul de procesare (Centralized Intake Office, CIO) din Sydney, Nova Scotia. Pana in iulie 2010, potrivit acelui sistem, CIO examina (fara sa le verifice) informatiile din formulare si, pe aceasta baza, recomanda ambasadelor sa continue procesarea pana la solutionare a dosarelor respective; candidatii depuneau un al doilea rand de formulare la ambasada, de data aceasta insotite si de documentatia suport (inclusiv testele de cunostinte lingvistice), iar decizia de selectie era luata de ambasada, dupa verificarea documentatiei si dupa examenul medical. Incepand din iulie 2010, pe langa reducerea listei de ocupatii si introducerea unei limite de 1000 de dosare pe fiecare ocupatie (si a unui plafon total de 20.000 de dosare anual), s-a decis ca toate dosarele din aceasta categorie sa fie depuse cu intreaga documentatie suport la CIO Sydney. Decizia de selectie se ia acum in Canada, iar ambasadele primesc dosarul numai pentru a se convinge de autenticitatea documentelor pe care s-a bazat decizia respectiva si a proceda la examenul medical, plus ceea ce se numeste security clearance. Nu este de prisos sa mentionam ca, odata cu aceasta evolutie, se deplaseaza spre Canada si interesul candidatilor de a obtine asistenta profesionala calificata la fata locului, nu prin firmele ce

graviteaza in jurul ambasadelor din afara Canadei. Generalizarea GCMS nu se produce desigur fara convulsii. In primele luni de la preluarea de CIO Sydney a procesarii documentatiei suport sau ivit numeroase cazuri in care dosarele unor candidati din lumea a treia au fost restituite pentru absenta din documentatie a unor certificate de stare civila, deoarece nimeni nu le spusese functionarilor din Sydney ca in tarile respective pur si simplu nu exista certificate de nastere (ambasadele locale au recurs intotdeauna la declaratii de martori pentru a stabili data si locul nasterii, precum si numele parintilor). Cu toate acestea, majoritatea cazurilor de dosare restituite (cu riscul de a nu mai putea fi inregistrate la timp, respectiv pana la atingerea plafoanelor amintite), se datoreaza greselilor candidatilor care, ispititi de aparenta simplitate a sistemului, pregatesc dosarul cum se pricep mai bine, dar ignora adeseori elemente esentiale, cum ar fi semnaturi in toate spatiile rezervate, perioade de personal history neacoperite, dovezi inadecvate privind fondurile disponibile, taxe de procesare gresit calculate sau achitate prin instrumente neacceptate de CIC etc. De mentionat ca inainte de preluarea acestei competente de CIO Sydney, unele ambasade (inclusiv cea din Bucuresti) contactau pe candidat pentru a-i cere sa-si corecteze greseala, fara sa-i restituie intreg dosarul, evitandu-se astfel intarzieri considerabile in procesare. Acele timpuri au luat sfarsit! (din pacate pentru candidatii lipsiti de pregatire sau de asistenta adecvata). Ca urmare a masurilor la care ne-am referit mai sus, dosarele depuse sub actuala lista de ocupatii, adica dupa 28 iunie 2010, sunt procesate in ritm extrem de rapid: in 4 zile de la inregistrare se incaseaza taxa de procesare, in alte 21 de zile se incheie introducerea datelor in sistem, iar in urmatoarele 24 de zile are loc decizia de selectie, dupa care dosarele propriu-zise sunt introduse in cutii si expediate la ambasade pentru finalizare. Chiar in timpul redactarii acestui articol, CIC a dat publicitatii noua lista de ocupatii, ce va intra in vigoare pe 1 iulie 2011. De fapt, lista publicata anul trecut si valabila pentru perioada 28 iunie 2010 - 30 iunie 2011 a ramas neschimbata si se infatiseaza astfel: 0631 Manageri de restaurante si alte unitati de alimentatie publica 0811 Manageri de productie primara: forestiera, miniera, cariere, petrol si gaze (exceptand agricultura) 1122 Consultanti si analisti oferind servicii de business conducerii diferitelor firme si institutii 1233 Examinatori si evaluatori din domeniul asigurarilor 2121 Biologi si alte ocupatii asociate (anatomisti, histologi, geneticieni, farmacologi etc.) 2151

Arhitecti 3111 Medici specialisti 3112 Medici generalisti si de familie 3113 Dentisti 3131 Farmacisti 3142 Fizioterapeuti 3152 Asistenti medicali inregistrati 3215 Tehnologi radioterapie medicala 3222 Igienisti si terapeuti dentari 3233 Infirmieri autorizati 4151 Psihologi 4152 Asistenti/agenti de servicii sociale (social workers) 6241 Bucatari sefi 6242 Bucatari 7215 Maistri si contractori in domeniul dulgheritului 7216 Maistri si contractori in domeniul mecanicii (echipamente industriale, aeronave, auto, sisteme incalzire, materiale feroviare, tipografii etc.) 7241 Electricieni 7242 Electricieni industriali 7251 Instalatori 7265 Sudori 7312 Mecanici echipamente grele 7371 Macaragii 7372 Artificieri constructii, cariere si mine de suprafata 8222 Maistri/sefi echipa sonde petrol si gaze. Desigur, cei ce pot dovedi experienta in aceste ocupatii trebuie sa indeplineasca si celelalte criterii de selectie, fiind necesar sa acumuleze minimum 67 de puncte la factorii ce se iau in consideratie, respectiv varsta, studiile, totalul experientei profesionale, rezultatul testelor de cunostinte lingvistice si adaptabilitatea. Asadar, incepand cu data de 1 iulie 2011 curge un nou termen de 1 an in care Citizenship and Immigration Canada va accepta insa numai cate 500 de dosare pentru fiecare din ocupatiile de pe lista, pana se va acumula un total de maximum 10.000 de dosare in total. Mentionam ca pana in prezent, pentru plafoanele stabilite in anul ce se incheie pe 30 iunie 2011 s-au primit cu peste 6.000 de dosare mai putin decat vechiul plafon de 20.000; dar totalul de 1.000 de dosare pe ocupatie fusese atins la 7 din cele 29 de ocupatii, inclusiv la medici, dentisti, farmacisti, biologi, manageri de restaurante si asistente medicale. Daca va aflati printre cei carora li s-au restituit dosarele din cauza atingerii plafonului pe ocupatie, grabiti-va sa-l depuneti din nou dupa 1 iulie! Noile instructiuni mai aduc inca doua corective la cele in vigoare pana pe 30 iunie 2011: se instituie un plafon anual de 700 de dosare pentru categoria investitori si, o alta veste proasta pentru oamenii de afaceri, se suspenda temporar primirea dosarelor de antreprenori. (1) Cand va fi implementat integral, GCMS va deservi peste 7000 de utilizatori din CIC si din CBSA, la peste 125 de puncte de serviciu din Canada (centre de procesare, puncte de frontiera, curti de justitie etc.) si la peste 100 de misiuni din strainatate. Desigur, o asemenea operatie implica si costuri substantiale; de la estimarile initiale de circa 195 milioane dolari la nivelul anului 2001, proiectul ajunsese sa coste 243

de milioane in 2008 si continua desigur sa absoarba fonduri bugetare considerabile. ALEXANDRU DAN GHECIU Cititi restul articolelor despre noutatile in materie de emigratie in Canada in arhiva sectiunii Emigratie in Canada a publicatiei ZigZag Roman-Canadian!

MODIFICARI IN POLITICA DE IMIGRATIE A PROVINCIEI QUEBEC Aprilie 2011, editia II | 0 comentarii Un proiect vizind politica guvernamentala a provinciei Quebec in domeniul imigratiei, pentru perioada 2012 2015, a fost depus in Adunarea Nationala de ministrul Imigratiei, Kathleen Weil. Printre principalele orientari, care vor fi supuse unei consultari publice inainte de a fi aprobate, figureaza: - reducerea numarului de imigranti la o medie de 50.000 anual (comparativ, in 2010 au fost admisi in Quebec 54.000 imigranti, limita maxima fixata in anii precedenti fiind de 55.000/an) - cresterea la 50% din totalul imigrantilor a celor cu pregatire intr-un domeniu cautat pe piata muncii - mentinerea conditiei de cunoastere a lb. franceze pentru majoritatea imigrantilor, iar in cazul lucratorilor calificati vor creste exigentele lingvistice - mentinerea unui procent intre 65 - 75 % de imigranti cu virste pina la 35 de ani, precum si pastrarea procentului de minim de 65% pentru categoria imigrantilor economici - reechilibrarea locurilor de provenienta a imigrantilor, prin limitarea la maxim 30% a celor proveniti de pe acelasi continent. Puteti participa la consultatia publica asupra proiectului accesind site-ul www.assnat.qc.ca LIMBA FRANCEZA AR PUTEA PIERDE DIN IMPORTANTA IN SELECTIA IMIGRANTILOR IN QUEBEC? Reprezentantii Partidului Liberal analizeaza posibilitatea modificarii prioritatii criteriilor de selectie a imigrantilor economici. Pina in prezent, toate guvernele din Quebec, indiferent de culoarea politica, au fixat ca principal criteriu in selectia acestor imigranti detinerea unor cunostinte de baza la lb. franceza. Insa modificarea acestui criteriu este analizata de PLQ, intr-un chestionar intern destinat membrilor partidului aparind intrebarea Care sint cele mai bune mijloace de a atrage imigratia pentru a

raspunde provocarilor economice ale provinciei?. Nici una din posibilitatile de raspuns sugerate nu pune accentul pe cunoasterea lb. franceze de catre imigranti in momentul acceptarii ca rezidenti permanent. Mai mult, prima sugestie de raspuns se refera la modificarea criteriilor de selectie pentru a tine mai mult seama de nevoile angajatorilor si acordarea unui atentii mai mici cunostintelor de lb. franceza. Referitor la aceste preocupari, directorul de comunicare al PLQ a declarat ca analiza este justificata de penuria de mina de lucru care se prefigureaza intr-un viitor nu foarte indepartat. ZIGZAG ROMAN-CANADIAN AU INTRAT IN VIGUARE NOILE CRITERII DE SELECTIE A IMIGRANTILOR Asa cum am mai anuntat la aceasta rubrica, Ministerul Imigratiei si Comunitatilor culturale din Quebec (MICC) adoptase inca din vara acestui an principiile ce vor guverna selectia imigrantilor economici in aceasta provincie cu incepere de la 14 octombrie 2009. Ceea ce nu s-a stiut pana la acea data a fost ponderea atribuita fiecaruia din factorii de selectie ramasi in noua grila de selectie. Suntem acum in masura sa clarificam si acest aspect, chiar mai inainte ca noua grila sa fi fost reflectata in rubrica rezervata auto-evaluarii din site-ul oficial al MICC (care la data redactarii acestui articol inca mai functiona dupa vechile criterii). In infatisarea sa finala, noul regulament de selectie (Reglement sur la slection des ressortissants trangers) reflecta in mare principiile pe care le-am enuntat in articolul intitulat Modificarea radicala a sistemului de selectie al Quebecului, cu doua importante exceptii: dupa indelungate dezbateri, conducerea MICC a decis sa pastreze totusi factorul adaptabilitate pentru care candidatii pot obtine 6 puncte pretioase, mai ales daca nu reusesc sa atinga pragul de trecere stabilit pentru examenul preliminar; de asemenea, prin raport cu lista de domenii de studii (domaines de formation) publicata initial (si pe care inca o putem gasi afisata pe site-ul MICC http://www.immigrationquebec.gouv.qc.ca/publications/fr/informations/liste-formation21mai2009.pdf), lista intrata in vigoare pe 14 octombrie 2009 cuprinde mult mai multe domenii de studii in coloanele rezervate diplomelor obtinute in strainatate. Pentru a fi acceptat, un solicitant trebuie mai intai sa acumuleze puncte suficiente pentru a atinge pragul eliminator de employabilit, care

este de 42 (din 92 posibile) pentru un celibatar si de 50 (din 108 puncte posibile) pentru o persoana casatorita (sau in relatie de concubinaj). Ca si pana acum, explicatia acestei diferente rezida in faptul ca sotul sau partenerul formeaza la randul sau obiect de examinare si, in functie de propriile calitati (varsta, studii, cunostinte lingvistice) poate fi o frana sau un catalizator pentru titularul de dosar. Dupa ce functionarii MICC se conving ca titularul a atins pragul eliminator, se procedeaza la examenul preliminar, care ia in considerare pe langa factorii deja evaluati, existenta (si varsta) copiilor, precum si capacitatea de autonomie financiara. Punctajul minim necesar pentru a trece si de acest examen este 49 si respectiv 57 de puncte. Asadar, un celibatar fara copii care a atins dar nu a depasit pragul eliminator de mai sus (42 de puncte), n-are nici o sansa sa treaca si de examenul preliminar pentru ca factorul capacitate de autonomie financiara nu-i confera decat un punct in plus; dimpotriva, o persoana casatorita care are doi copii mai mici de 13 ani obtine 8 puncte (plus inca unul pentru autonomia financiara) si trece cu usurinta de examenul preliminar chiar daca a atins la limita pragul eliminator (seuil liminatoire demployabilit). Daca solicitantul respectiv a trecut de cele doua filtre sus-amintite si a obtinut la examenul preliminar un numar suplimentar de cel putin 6 puncte, iar la dosar exista dovezi pertinente privind cunostintele sale lingvisitce (de regula un test TEFaQ sau DALF), functionarii MICC sunt instruiti sa-l scuteasca de interviu si sa-i elibereze certificatul de selectie fara alte formalitati. Daca nu are aceasta rezerva de puncte suplimentare, candidatul este invitat la interviu unde are sansa sa obtina, cum aratam mai sus, maximum 6 puncte pentru factorul adaptabilit, care reflecta aprecierea globala a functionarului respectiv. Pentru cei ce cunosc scorurile minime cerute de fostul regulament, in vigoare pana pe 14 octombrie a.c., este evident ca factorii luati in calcul la selectie au acum valori diferite prin raport cu cele din trecut, cand un celibatar trebuia sa obtina 59 de puncte, iar o persoana casatorita 68 pentru a fi acceptati. Diferenta rezulta nu numai din eliminarea unor criterii (cum ar fi a doua specialitate sau diploma din Quebec), dar si din rearanjarea punctajului atribuit pentru factorii care au ramas in grila de selectie. Astfel, luand ca exemplu factorul formation, punctajul maxim pentru o diploma de licenta a scazut de la 11 la 10 puncte (iar pentru un titlu de master sau de doctor de la 13 la 12). Pe de alta parte, se face acum

diferenta intre diplome de acelasi nivel obtinute sau nu in domeniile prioritare enumerate in sectiunile A si B din Liste des domaines de formation privilgies; astfel, o diploma de scoala post-liceala cu durata de 3 ani valoreaza de regula 8 puncte, dar primeste 2 puncte in plus daca a fost obtinuta intr-un domeniu privilegiat, cum ar fi soins infirmiers, tehnica de laborator, radiodiagnostic, constructii aeronautice, chimie industriala, gestiune comerciala etc. Domeniile de studii privilegiate figureaza, insa, si ca factor de sine statator, putand sa contribuie masiv la scorul candidatului respectiv. Astfel, absolventul unui liceu de specialitate cu atestat profesional de mecanic de aviatie sau de macelar (obtinut in ultimii 5 ani) primeste 16 puncte daca este titular de dosar, sau 4 daca este sot ori partener al titularului; tot astfel, un diplomat universitar in domeniul chimiei, biochimiei, statisticii ori aeronauticii primeste 12 si respectiv 3 puncte pentru factorul sus-mentionat. O importanta modificare a intervenit in punctajul acordat pentru varsta candidatului si a partenerului sau sotului acestuia. Redam mai jos un tabel comparativ pentru a fi cat mai expliciti: A ramas neschimbat punctajul acordat pentru cunostintele lingvistice si pentru existenta copiilor. Pintre celelalte modificari intervenite sunt de remarcat eliminarea punctajului ce era inainte atribuit pentru experienta profesionala a sotului ori partenerului conjugal, precum si diversificarea si reajustarea punctajului atribuit pentru eventualele perioade de timp petrecute in Quebec ca muncitor strain, student sau vizitator. De asemenea, s-a schimbat punctajul pentru oferta de lucru validata in zona Montreal (de la 5 la 6), iar la factorul famille au Qubec nu se mai acorda niciun punct pentru unchi, matusi, nepoti sau nepoate . Este bine sa retinem ca descrierea sumara a modificarilor introduse pe 14 octombrie 2009 nu ne inarmeaza nici pe departe cu intelegerea mecanismului prin care se produce efectiv evaluarea fiecarui candidat si care presupune aplicarea unor reguli de interpretare pe care nu le gasim in Regulamentul proaspat adoptat, ci in instructiunile detaliate ale MICC cuprinse in Ghidul procedurilor de Imigratie (GPI) la care neam referit intr-un numar anterior al publicatiei. Acest Ghid nu a fost inca adaptat la recentele modificari, astfel ca nu putem intra in alte amanunte privind procesul de selectie a imigrantilor economici cu destinatia Quebec. Putem insa fi convinsi inca de pe acum ca viitorul Capitol I (Travailleurs qualifis permanents) din Composante 3 a GPI va numara, ca si versiunea actuala, zeci de pagini cu

instructiuni (cel in vigoare pana saptamana trecuta avea 79 de pagini) privind ce anume se intelege prin experienta profesionala si ce conditii trebuie sa indeplineasca pentru a asigura punctajul prevazut in Regulament, cum se apreciaza studiile efectuate in strainatate, ce dovezi sunt acceptate pentru evaluarea capacitatii de autonomie financiara etc. Lasam asadar subiectul deschis si vom reveni intr-unul din numerele viitoare. Pentru moment trebuie adaugat ca va urma o perioada de tranzitie in care dosarele depuse inainte de 14 octombire 2009 si neajunse in faza de selectie vor fi evaluate potrivit sistemului de selectie cel mai favorabil titularului de dosar. ALEXANDRU DAN GHECIU