Sunteți pe pagina 1din 3

Cel mai recent raport, elaborat anul acesta de catre Comitetul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC), a clarificat

multe probleme. Schimbarile climatice au deja un impact semnificativ asupra unor regiuni ale lumii, in special asupra tarilor in curs de dezvoltare si asupra majoritatii ecosistemelor. Aceasta va impiedica tarile in curs de dezvoltare sa-si indeplineasca Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). Raportul arata insa ca exista solutii pentru o temperare a situatiei prezente. Evaluarile economice indica faptul ca fuga de raspundere are costuri care vor depasi de cateva ori costul actiunilor de prevenire. Abordarea schimbarilor climatice este o necesitate economica si are menirea de a evita distrugerile semnificative ale economiei si activitatilor sociale globale si nationale. Problema actuala consta in gasirea unei solutii rezonabile si eficiente pentru noua cerinta globala. Cateva dintre cele mai sumbre scenarii prezentate in IPCC pot fi evitate prin luarea unor masuri imediate. Acestea presupun eforturi concentrate ale tuturor tarilor, in special ale celor puternic industrializate si ale economiilor in curs de dezvoltare, pentru a reduce semnificativ cantitatile de emisii de gaze cu efect de sera. Avand in vedere faptul ca schimbarile climatice afecteaza deja locuitori din zone diferite, este tot mai necesara gasirea unor metode care sa permita oamenilor si comunitatilor sa se adapteze noilor realitati impuse de schimbarile climatice. Tarile in curs de dezvoltare vor fi cel mai puternic afectate, fiind totodata si statele cu cele mai reduse resurse, o combinatie care va face apel la o abordare colectiva. Anul in curs este unul critic si tocmai de aceea Natiunile Unite incearca sa aduca la aceeasi masa toate tarile, urmarind a aborda global schimbarile climatice. Multiple initiative sunt lansate si multe angajamente sunt asumate de catre statele membre, grupuri ale statelor, societatea civila si sectorul privat. Acestea sunt esentiale, insa nu suficiente. Conventia-cadru a Natiunilor Unite privind Schimarile Climatice (UNFCCC) ofera contextul institutional in cadrul caruia se poate obtine o solutie globala.

I) Cele mai recente evaluari ale Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice(IPCC): 1. cresterea cu aproximativ 3C a temperaturii medii in acest secol 2. in ultimii 100 ani, Pamantul a suferit o incalzire de 0.71C, cresterea fiind mai pronuntata in ultimii 50 ani; temperaturile arctice au crescut de doua ori mai mult.

3. concentratiile atmosferice de dioxid de carbon au crescut de la o valoare preindustriala de 278 particule la milion la 379 particule la milion in 2005.

"Invelisul" de gaze cu efect de sera care apare in mod natural in atmosfera are functia vitala de a regulariza clima planetei. Inca de la inceputul revolutiei industriale, in urma cu aproximativ 250 ani, emisiile de gaze cu efect de seara au transformat acest "invelis" intr-unul mai dens, procesul manifestandu-se cu o rapiditate fara precedent si cauzand cea mai dramatica schimbare in compozitia atmosferei din ultimii 650 000 ani. Daca nu sunt luate masuri immediate pentru a reduce aceste emisii, clima globala va suferi o incalzire rapida in urmatoarele decenii. Comitetul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC), creat in 1988 de catre Organizatia Mondiala pentru Meteorologie si de Programul Natiunilor Unite pentru Mediu, elaboreaza din cinci in cinci ani cea mai ampla evaluare a gradului de cunoastere si a cercetarilor din domeniul schimbarilor climatice. Aceste evaluari ofera baza unor politici internationale privind schimbarile climatice. IPCC nu conduce noi cercetari, ci realizeaza evaluari ale politicilor relevante ale literaturii mondiale asupra aspectelor stiintifice, tehnice si socio-economice ale schimbarilor climatice, bazandu-se pe munca a sute de experti din toate regiunile lumii. Cea mai recenta evaluare IPCC, emisa in 2007, arata ca procesul de incalzire globala este univoc si in continua dezvoltare. Dovezi in acest sens sunt cresterile temperaturilor medii globale ale aerului si ale apelor oceanelor, topirea extinsa a zapezii si ghetei si cresterea nivelului mediu al apei marilor. Previziunile indica incalziri mult mai accelerate. Daca aceste emisii continua sa creasca in ritmul actual, permitand astfel dublarea nivelului pre-industrial, lumea se va confrunta cu o crestere a temperaturii medii de 3C in acest secol. Iata un exemplu prin care se poate explica amploarea unor schimbari globale de temperatura aparent insignifiante: diferenta dintre media globala a temperaturii si perioada glaciara este de 5C. Acestor scenarii le sunt asociate grade de impact, incluzand cresterea nivelului marii, schimbari ale anotimpurilor si o crestere in frecventa si intensitate a fenomenelor extreme precum furtuni, inundatii si secete. Impactul acestor schimbari climatice va varia in functie de regiune, cele mai semnificative efecte constatandu-se in zona arctica, in deltele asiatice, in statele in curs de dezvoltare

din insulele mici si in Africa Sub-Sahariana. Schimbarile climatice vor restrange resursele de apa, deja suprasolicitate de cererea din agricultura, industrie si orase. Temperaturile in crestere vor micsora straturile de zapada de pe varfurile montanesivor amplifica evaporarea, alterand astfel disponibilitatea sezoniera a apei. In ansamblu, tarile in curs de dezvoltare sunt extrem de vulnerabile in fata acestor riscuri. In cele mai vulnerabile comunitati, impactul schimbarilor climatice reprezinta o amenintare directa asupra insasi supravietuirii oamenilor. Efectele devastatoare ale fenomenelor climatice extreme, crestera temperaturii si cresterea nivelului marii vor avea repercusiuni pentru noi toti, dar in special pentru cei saraci. Fauna si biodiversitatea, deja amenintate de distrugerea habitatului si de catre alte presiuni ale factorului antropic, se vor confrunta cu un pronuntat risc de extinctie. Cele mai vulnerabile ecosisteme includ recifurile de corali, padurile boreale (subarctice), habitatul montan si zonele dependente de climatul mediteranean. Oceanele vor suporta de asemenea temperaturi mai ridicate si, pe masura ce absorb mai mult dioxid de carbon, viata marina va fi negativ afectata de catre cresterea gradului de aciditate. In toate regiunile, odata cu cresterea temperaturilor, creste si riscul daunelor. Clima nu raspunde imediat la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Cateva dintre acestea rezista in atmosfera ani, decenii sau chiar secole intregi. Un posibil rezultat ar fi accentuarea schimbarilor climatice din inertie, care poate dura sute de ani dupa stabilizarea concentratiilor atmosferice. Sunt necesare reduceri semnificative ale emisiilor acestor gaze la nivel global. Cu toate acestea, decizii punctule referitoare la stabilizarea lor pentru a preveni schimbarile climatice nu au fost inca luate.