UN I V E RS I T AT E A „ CONS T ANT I N B RÂNCOV E ANU” P I T E Ş T I

FACULTATEA MANAGEMENT-MARKETING ÎN AFACERI ECONOMICE BRĂILA

REINDUSTRIALIZAREA ROMÂNIEI: POLITICI ŞI STRATEGII

Autor : CAZANGIU VALENTINA EUGENIA GRUPA 4151

Š Reindustrializarea României: politici şi strategii Š

REINDUSTRIALIZAREA ROMÂNIEI: POLITICI ŞI STRATEGII

3

2

............... ........................................................................................................................................................ ..... Dezindustrializare şi reindustrializare ...................................................... ........................................................ 28 4.......................................................... ...........................................................10 3..6 ............................................................................................... ...... Recomandări pe termen mediu şi lung........................... Recomandări .11 4............................................ Recomandări pe termen scurt .................. Concluzii şi comentarii finale .1...................................Cuprin s 1.............................................. Politici de suport ...... 32 4.......................................................................................................................................................................................... 28 4......3.................2...................... Mediul de afaceri din România .............................................40 3 ......................................................... 2.......35 Bibliografie..............

în companiile cu capital străin. România fuge de politica industrială. Capitalul străin a ajuns să realizeze peste 80% din cifra de afaceri din industrie. De 20 de ani. şi se regăsesc astăzi în faţa unei noi reindustrializări. Desigur. Statele Unite au avut chiar un efort naţional de reindustrializare în anii ’80. O politică industrială este necesară mai ales în contextul în care România a renunţat la multe dintre pârghiile politicii publice macroeconomice: la politica comercială prin aderarea la UE. dar nu numai.Introducere România a cunoscut în ultimii 20 de ani un proces de dezindustrializare (asemenea altor ţări est-europene) determinat în primul rând de o criză profundă de sistem. care rămâne profund dezechilibrată. şi o promovează inclusiv prin Strategia Europa 2020. calitatea producţiei locale a progresat mai ales. şi în economiile dezvoltate serviciile au o pondere mai mare în PIB decât industria – dar acolo acest fenomen s-a produs mai lent şi mai ales nu prin dezindustrializare. Unele branduri naţionale din industrie au fost salvate prin privatizare. Nu este însă nimic rău în a avea o politică industrială. mai ales după ce criza financiară a demonstrat fragilitatea şi volatilitatea unei economii bazate prea mult pe speculaţii. altele nu. ci prin relocalizarea unor obiective industriale către alte ţări sau prin creşterea mai accelerată a sectorului terţiar decât a industriei. S-au închis fabrici reprezentative în oraşe monoindustriale. s-au creat alte sute de mii de locuri de muncă în servicii. Uniunea Europeană are. şi se pregăteşte să renunţe la politica valutară şi . un factor de progres care nu se regăseşte însă şi în statistica balanţei comerciale. Desigur. la politica fiscală prin cota unică (fără a face aici aprecieri asupra acesteia). S-au pierdut sute de mii de locuri de muncă în industrie. Desigur.

puţin competitivă. Fundamental pentru prezentul şi viitorul reindustrializării României este să apară o nouă lege a investiţiilor care să creeze facilităţi şi condiţii atrăgătoare 5 . este nevoie de corelarea finanţării externe cu obiectivul de reindustrializare. Modelul de creştere bazat pe consumul pe datorie al unor bunuri din import a fost infirmat de criza economică. Reindustrializarea României nu se poate face doar de stat.monetară prin intrarea în zona euro (poate prea devreme în condiţiile reformelor structurale încă neterminate). Serviciile noastre sunt complementare industriei de import. poate mai mult decât orice. Creşterea productivităţii în industrie s-a făcut şi pe seama reducerii de personal – dar ceea ce lipseşte astăzi României. Este nevoie însă de o viziune integrată la nivelul politicilor publice. Băncile dau cu precădere credite de consum. Patru din zece români apţi de muncă nu muncesc în economia fiscalizată. aşa cum se întâmpla înainte de 1989. Reindustrializarea României este necesară pentru a valorifica potenţialul de producţie şi de spirit antreprenorial. Iar această politică industrială nu poate să urmărească decât reindustrializarea României. Aceasta nu înseamnă un nou exces de capacitate productivă sau de stocuri. iar retailul vinde cu precădere bunuri din import. cu unele excepţii notabile. iar bugetul ţării nu se va însănătoşi sustenabil până când o parte dintre ei nu-şi vor găsi de lucru. Este nevoie de investiţii în infrastructură. Serviciile trebuie să fie complementare industriei. prin chiar natura lor. dar la noi lucrurile nu se petrec aşa. este nevoie de coerenţă în actul de decizie. şi mai ales pentru a schimba radical modelul de dezvoltare economică. iar industria noastră (indiferent de natura capitalului) este. este tocmai forţa de muncă angajată în economia formală. Aceasta nu înseamnă nici vreo încercare de naţionalizare – statul are încă posibilitatea de a interveni în economie la nivel strategic fără a afecta structura şi natura proprietăţii. nu de investiţii. Serviciile nu pot angaja toată această masă de persoane.

Chiar şi aşa însă. am ajuns abia la 50% din media europeană. de cinci ori. nici la politicile publice. pentru că am recuperat mult la capitolul productivitate faţă de media europeană. pentru ca. competitivitatea României s-a îmbunătăţit substanţial în ultimul deceniu. nici la forţa de muncă. nici la practicile manageriale. aici. efectul crizei economice să ne coboare la 47% 6 . 1. în 2009. iar comparativ cu UE-27. Din această perspectivă. competitivitatea unei ţări nu se referă în primul rând nici la stabilitatea macroeconomică.atât pentru investitorii străini cât şi pentru investitorii români. ci cu precădere la productivitate. productivitatea noastră s-a îmbunătăţit de trei ori. Comparativ cu UE-15. fiecare dintre factorii menţionaţi anterior joacă un rol) dezvoltarea determinanţilor productivităţii şi creşterea ratei productivităţii. apoi. O naţiune este competitivă atunci când permite (şi. Mediul de afaceri din România Ce este competitivitatea unei ţări? Aşa cum descrie Michael Porter în ultima ediţie (2008) a faimoasei sale lucrări Despre competiţie.

care împreună reprezintă jumătate din angajaţii sectorului public românesc? Un simplu indicator nu poate răspunde la această întrebare. Chile. Cambodgia. Sunt incluse resursele naturale. Porter a elaborat cadrul de analiză a competitivităţii unei naţiuni. Toate acestea . „diamantul lui Porter” are patru dimensiuni (care reprezintă şi laturile diamantului): condiţiile factorilor (ofertei).Sursa: Eurostat. Mauritius. Finlanda. Care este productivitatea sectorului de sănătate sau a celui educaţional. Figura 1. Slovenia. financiare. EU-15 = 100. pentru că intervin şi factori calitativi. Verbeke şi Yuan. Un exemplu recent este lucrarea Handbook on Small Nations in the Global Economy (van den Bulcke. Canada. nu doar cantitativi. Irlanda. umane. cunoscut ca „diamantul lui Porter”. Danemarca. 2009) unde „diamantul lui Porter” este folosit în analiza competitivităţii următoarelor economii: Olanda. infrastructura fizică şi administrativă. Noua Zeelandă. 7 infrastructura de informaţii şi cea ştiinţifică şi tehnologică.1. La origine. Norvegia. Acesta este mijlocul cel mai frecvent utilizat pe plan mondial pentru analiza competitivităţii naţionale. 2000-2008 Abordarea competitivităţii doar prin prisma productivităţii este însă limitată. Belgia. Productivitatea muncii.

Unul dintre ele. de a fi în avanpostul cererii de produse şi servicii inovatoare.6 5. Jacobs şi Lankhuizen. Dintr-o perspectivă mai largă. Analiza performanţei este făcută în Raportul global al competitivităţii 2009-2010. 2005). exact la două dintre aceste capitole. Criza economică globală este de asemenea un factor care ţine de hazardul moral. Din păcate. Celălalt aspect distinct adăugat.7 4. de a încuraja dezvoltarea companiilor. Acestui diamant i-au fost adăugate ulterior două componente (Jacobs şi de Jong. de a stimula investiţiile în capitalul uman. potenţatori de eficienţă şi factori de inovare şi sofisticare Tabelul 1. 2002. de a asigura respectarea standardelor de siguranţă şi de mediu. se referă la evoluţii impredictibile şi exogene unei anumite naţiuni. Dintr-o perspectivă îngustă.2.5 4. este mult mai controversat. rolul guvernului.contribuie la calitatea şi specializarea factorilor de producţie. inovare şi infrastructură. după 12 piloni de competitivitate grupaţi în trei categorii: cerinţe de bază. România are cea mai slabă poziţie competitivă.3 8 . în special condiţiile factorilor (prin investiţii în infrastructură şi educaţie mai ales). creşterea preţului carburanţilor pe plan internaţional. De exemplu. Guvernul influenţează desigur şi celelalte laturi ale diamantului. aşa cum reiese şi din figura 1. hazardul moral.7 2. de a facilita crearea unor competenţe specializate. sau erupţia unui vulcan. în inovare şi în infrastructură. de a sprijini politica antitrust şi a stopa comportamentul colusiv. rolul guvernului se referă la politica fiscală şi bugetară.1 Pilonii competitivităţii (pe o scală de la 1 – cel mai slab la 7 – cel mai puternic) Instituţii Infrastructură Stabilitate macroeconomică Sănătate şi educaţie primară Potenţatori de eficienţă Educaţie superioară şi training Cerinţe de bază Scor România 3. rolul guvernului este acela de catalizator.

Eficienţa pieţei bunurilor Eficienţa pieţei muncii Sofisticarea pieţei financiare Gradul de pregătire tehnologică Mărimea pieţei Factori de inovare şi sofisticare Sofisticarea afacerilor Inovare Sursa: Forumul Economic Mondial.8 4. Raportul global al competitivităţii 2009-2010. Ef icienţa pieţei bunurilor 4.3 4.5 3.4 3.2 4.1 9 .8 3.

cu precădere în exporturi. Fundamente teoretice şi metodologia cercetării Fenomenul de dezindustrializare a fost studiat în literatura de specialitate a ultimilor ani. 1990). mobilitatea capitalului şi migraţia forţei de muncă. în locul sau putându-se observa emergenţa sectorului terţiar (Logan şi Swanstrom. Aceasta este una dintre ipotezele pe care le vom urmări în cercetarea de faţă. în afară de scăderea în producţia industrială sau în gradul de ocupare. Dezindustrializare şi reindustrializare Pe fondul unui progres masiv în transporturi. În acest sens.2. economia globalizată a ultimului secol a încurajat investiţiile străine directe. mai ales în contextul unei direcţii globale de orientare înspre sectoarele terţiare. ca procent din numărul total de angajaţi”. Rowthorn (1997) defineşte procesul de dezindustrializare drept „scăderea gradului de ocupare în industrie. Studiul de faţă urmăreşte evoluţia acestui fenomen în cazul României. o scădere în proporţia pe care o deţin produsele industriale în comerţul exterior. În literatura de specialitate (Cairncross (1982). cu precădere în zone urbane. un deficit de balanţă comercială. în ceea ce priveşte costul forţei de muncă). precum şi în contextul crizelor regionale sau globale. Lever (1991)) se regăsesc şi alte motivaţii pentru dezindustrializare. ce determină o . Mai mult. cum ar fi: reorientarea către sectorul serviciilor. 1982) a favorizat fenomenul de dezindustrializare. producţia având tendinţa de a se muta în zone cu costuri reduse pentru factorii de producţie (în principal. Acest gen de restructurare a economiei (Bluestone şi Harrison. Rowthorn şi Ramaswamy (1997) argumentează faptul că scăderea numărului de angajaţi în industrie nu face decât să oglindească scăderea procentului pe care îl deţine industria în formarea PIB-ului. comunicare şi tehnologia informaţiei.

se poate observa însă un transfer între nivelurile economiei relativ nesemnificativ. motivaţia fiind dată de productivitatea muncii. Ramaswamy (1997)) se lansează ipoteza conform căreia o scădere a proporţiei pe care o deţine industria în formarea PIB-ului este determinată de o creştere a nivelului în servicii. Argumentul analizei citate este că totalul cheltuielilor în servicii a crescut în preţuri curente în economiile dezvoltate. Désindustrialisation. Délocalisation. Lorenzi. cât şi determinant al unei crize sistemice. Cercetarea de faţă urmăreşte toate aceste considerente. Rowthorn şi Wells (1987) separă motivaţiile dezindustrializării în motivaţii ce ţin de maturitate economică (transferul către sectorul terţiar) şi motivaţii determinate de o criză în economia respectivă. analizând atât gradul de ocupare. Fontagné and . care a crescut mai încet în sectorul terţiar comparativ cu industrie (argument susţinut şi de Pitelis şi Antonakis (2003)). În condiţiile unei analize în preţuri constante. În literatura de specialitate (Rowthorn. 2004). unul dintre factori determinanţi ai dezindustrializării poate fi consideratşi delocalizarea (Bloch.deteriorare a capacităţii economiei de susţinere a producţiei industriale. argumentând că dezindustrializarea poate fi considerată atât efect. în ultimii ani. Mai mult. CAE report. cât şi reorientarea către sectorul terţiar.

s-a bazat în principal pe consum şi investiţii. ritmul de expansiune a fost. Excesul de cerere s-a accelerat semnificativ după 2001.7% din PIB în primul trimestru al anului 2008.3. determinată de ratele ridicate ale 12 .1. fără îndoială. La mijlocul anului 2007 s-a angajat într-un ciclu de întărire a politicii monetare. după o creştere de o magnitudine similară în anul precedent.1%. ceea ce a determinat o economie supraîncălzită. ridicând atât rata dobânzii-cheie. un volum sporit de remitenţe şi o extindere rapidă a creditului intern nonguvernamental a împins consumul privat pe un drum nesustenabil. PIB-ul a scăzut cu 7. Ciclul de creştere. precum şi rezervele minime obligatorii. economia românească a înregistrat una dintre cele mai puternice contracţii din istoria sa recentă. Deşi ca pondere în PIB creditul intern este încă relativ scăzut comparativ cu valorile observate în alte economii dezvoltate (acesta s-a ridicat la doar 41% din PIB în 2009). în medie. cu 6. Politica fiscală şi bugetară În 2009. BNR a adoptat mai multe măsuri pentru a încerca să oprească creşterea creditului. care a început cu câţiva ani înainte de aderarea României la UE. Între 2001 şi 2008 PIB-ul a crescut. la începutul anului 2001. Creşterile salariale puternice. în 2001.25% la sfârşitul anului 2008. Politici de suport 3. BNR a adoptat şi un şir de măsuri prudenţiale ce vizau limitarea atât a expunerii creditelor gospodăriilor. Accesul facil la credite. foarte mare. cât şi a creditării bancare. Creşterea intrărilor de capital străin. alături de anticipările gospodăriilor populaţiei privind venituri mai mari au dus la creşterea creditului intern cu 56% în termeni reali.2%. ajungând la niveluri de două cifre şi atingând 15. până la 10. Pe lângă aceste măsuri cantitative.

Perspectiva stopării bruşte a capitalului a sugerat faptul că găsirea rapidă de alternative pentru liniile de finanţare este o prioritate. două dintre cele trei principalele agenţii. Întrucât veniturile guvernamentale au fost stimulate de economia supraîncălzită.8% în 2005 la 5. Marile dezechilibre macroeconomice existente au fost penalizate de pieţe pe măsură ce lichiditatea globală a secat şi incertitudinea a crescut brusc în pieţele financiare mondiale. autorităţile au apelat la FMI. Standard & Poor’s şi Fitch. Agenţiile de rating statutul de junk. a dus la o apreciere continuă a monedei naţionale. politica fiscală a fost prociclică.3% la sfârşitul anului 2008. respectiv a leului. la rândul său.4% din PIB la sfârşitul anului 2008. adâncind deficitul de cont curent la 12. În martie 2009.dobânzilor şi de câştigurile potenţiale ale pieţei imobiliare. Efectele crizei financiare asupra economiei româneşti Efectele crizei financiare au început să fie resimţite în economia românească în al patrulea trimestru din 2008. De asemenea. Aceasta. Astfel. mai ales în cea a salariilor din sectorul public şi a consumului. deficitul bugetar crescând de la 0. a condus la o accelerare a importurilor. reducând ratingul de ţară la 12 . la începutul anului 2009. guvernul român a încheiat negocierile pentru un acord stand-by internaţionale au reacţionat. care au crescut mai rapid decât exporturile. cheltuielile guvernamentale au crescut în zone mai puţin productive.

În 2009. programul FMI a detaliat modificările necesare care trebuie implementate de autorităţile fiscale. care a influenţat comportamentul de consum al populaţiei. În plus. Înainte de criza financiară. Ca urmare. creşterea PIB a fost alimentată de consumul intern . condus de FMI.2% în termeni anuali. În plus. al cărui obiectiv era să împiedice închiderea liniilor de credit de refinanţare. economia românească a intrat în recesiune. Incapabilă să susţină cererea pe plan intern. 28 . consumul privat a coborât cu 9. prin aşa-numita Iniţiativă de Coordonare Bancară. ţara a reuşit să evite orice potenţial blocaj în finanţarea deficitelor externe şi interne. Reacţia rapidă a autorităţilor internaţionale a fost extrem de importantă pentru prevenirea ieşirilor de capital străin. ca urmare a şocului suportat de veniturile reale. astfel încât politica fiscală să devină mai transparentă şi responsabilă.5 miliarde de euro cu un grup de instituţii internaţionale. Încetinirea cererii la nivel mondial a avut implicaţii profunde pentru economia românească.de 19. FMI a început un dialog cu băncile străine care operează în România.

Astfel. Concluzii şi comentarii finale Tema reindustrializării României este una generoasă. prin ajustarea brutală a importurilor şi prin creşterea datoriei publice. chiar şi în contextul în care statul român mai deţine o pondere relativ mică a activelor industriale şi are relativ puţine pârghii de intervenţie. politica monetară este restrictivă.4. politica valutară pare pusă în slujba politicii monetare. iar politica fiscală şi bugetară are constrângeri impuse prin acordul cu FMI. 28 . bazat pe anvergură: un nou episod de creştere a economiei româneşti nu poate consumul finanţat pe datorie.1. Recomand ări 4. de sistem şi de model de dezvoltare. în 2010 şi în următorii ani România se confruntă cu o criză a finanţelor publice (deficitul bugetar şi datoria publică). Chiar dacă am depăşit în 2009 o criză a deficitului de cont curent. politica comercială este de competenţa UE. România traversează o criză economică profundă. Mai mult. ajutorul de stat este limitat. Dar tocmai în apărea replicând acest context politica industrială recapătă importanţă şi modelul de dezvoltare al deceniului trecut.

Cheltuielile de cercetare dezvoltare reduse.Continuarea procesului dezinflaţionist . Competiţia este prin inovare.ŠReindustrializarea României: politici şi strategii Š Obiecti ve pe termen Ţintele din acordul cu FMI .Benchmark-uri structurale (legislaţie nouă privind salariile.Controlul arieratelor . pensiile. se poate trăi şi aşa. creşterea cheltuielilor de educaţie.Scăderea ratei şomajului . creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul total de energie) .Creşterea economică sustenabilă (reducerea emisiilor de dioxid de carbon.Reducerea deficitului bugetar . atât publice.Reducerea evaziunii fiscale Obiecti ve Indicatorii pe termen Strategiei Europa 2020 . şi chiar mai grav lipsa cererii pentru produse inovative. creşterea eficienţei energetice. Desigur.Creşterea PIB . cât şi private. dar această creştere nu va fi sustenabilă după depăşirea crizei şi reînceperea angajărilor.Creşterea sustenabilă a productivităţii muncii . dar preţ nu prin nu putem face salturi de competitivitate. reducerea abandonului şcolar) .Creştere economică inteligentă (Creşterea cheltuielilor de cercetare dezvoltare în PIB. Productivitatea muncii a crescut pe baza disponibilizărilor. De aceea este necesar să ne conectăm la realităţile europene.Creşterea economică inclusivă Creşterea economică. reforma fiscală) Obiecti ve pe termen Indicatorii creşterii economice . arată o problemă importantă a economiei româneşti: lipsa inovării. 28 . reducerea şomajului şi creşterea productivităţii muncii nu sunt ţinte în acordul cu FMI şi sunt chiar contradictorii cu ţinta de reducere a deficitului bugetar (mai puţin consum public va duce la amânarea reluării creşterii economice) sau cu ţinta de dezinflaţie.

este un proces lent. de la externalizarea unor servicii şi atragerea de fonduri europene la crearea unui pol de cercetare aplicată de excelenţă şi la întărirea legăturii dintre industrie şi mediul de cercetare.Acest obiectiv presupune. Industria auto. Aceasta nu este în sine nici bine nici rău – capitalul străin poate fi făcut partener în procesul de reindustrializare. conectarea context industriei româneşti la platformele tehnologice create de Uniunea Europeană. nu putem face abstracţie de realitatea faptului că peste 80% din industria prelucrătoare românească este dominată de capitalul străin. de exemplu. industria electronică – industrii de referinţă atât la nivel european. schimbarea structurii exporturilor către unele intensive în tehnologie. În plus. iar reindustrializarea României are nişte limite impuse de structura rigidă a importurilor. Recomandăm în realizarea unei platforme de comunicare-colaborare regulate între Ministerul Economiei şi reprezentanţii marilor investitori din România (cum ar fi Consiliul Investitorilor Străini). În plus. cât şi de interes pentru România – se numără printre domeniile care nu au un astfel de institut european de cercetare dedicat. La nivel european. statul român se poate gândi la un mecanism de atragere a unui număr important de cercetători străini în România. Beneficiile creării unui astfel de institut în România sunt numeroase. Dacă dorim o reindustrializare a României. prin găzduirea în România şi cofinanţarea unui institut european de cercetare într-unul dintre domeniile de interes pentru industria românească. cu valoare unitară mai ridicată. Un alt dezavantaj competitiv al economiei româneşti îl reprezintă starea infrastructurii. Comisia Europeană are direct în subordine şapte institute de cercetare. 28 . industria farmaceutică. mai ales dacă o coroborăm cu gradul ridicat de concentrare a exporturilor.

4. Š industria tutunului (45. ponderea consumului populaţiei producţia industrială este de 26% – vezi capitolul 3). Toate sectoarele industriale sunt afectate de scăderea consumului populaţiei (în medie. multiplicatorul consumului populaţiei este semnificativ ansamblul economiei guvernamental (1. dar cele mai afectate de scăderea consumului intern vor fi următoarele sectoare (în paranteză sunt trecute ponderile consumului populaţiei în totalul producţiei. Recomandări pe termen scurt Soluţia avansată în discuţiile cu FMI care vizează reducerea salariilor bugetarilor. există o influenţă indirectă a unor sectoare de servicii (în special în energie electrică. care nu ar permite o politică investiţională activă. a pensiilor şi a unor categorii de ajutoare sociale este contraproductivă din perspectiva politici industriale. optice (39. Sigur.4%).6). Contrar aşteptărilor. De aceea recomandăm ca pe termen scurt reducerea cheltuielilor publice să se facă din partea de achiziţii de bunuri şi 36 . Š industria mobilei (40.8 faţă de 1. combustibili (62. de reducere a cheltuielilor cu achiziţiile de bunuri şi servicii şi a cheltuielilor de capital. Š aparate de precizie.1%).2%). Š industria alimentară (60. Impactul direct al acestor măsuri va fi reducerea consumului populaţiei care se va reflecta într-o contracţie a PIB. Mai mult. Abordăm acest aspect pentru că nu trebuie subestimat riscul de a intra într-un cerc vicios al stagnării. o astfel de măsură s-ar repercuta foarte puţin asupra industriei.7%).6%). Consumul guvernamental direct reprezintă 0% din totalul producţiei industriale. conform tabelului 3 din capitolul 3): Š prelucrare ţiţei. Recomandăm o măsură alternativă.2. termică şi în mai mare pe transporturi) dar cu valori mici (vezi tabelul 4 din decât multiplicatorul consumului capitolul 3).

fiind. Experimentarea unor soluţii alternative de finanţare. în concordanţă cu propunerile UE. Nu trebuie uitată deja un grad ridicat de . 4. precum parteneriatele cu agenţi economici puternici sau instituţii financiare internaţionale. crescând costurile agenţilor economici. Din analiza input-output a reieşit că sunt trei domenii în care multiplicatorul investiţiilor este ridicat: construcţii metalice. creând în 36 aceste sectoare au cel mai mare efect de antrenare în economie. industriile de intrări tehnologice. precum utilaje agricole. De-a lungul ultimilor patru ani. pot creşte nivelul investiţiilor naţionale. dar şi agricultura trebuie luată în considerare prin industriile prelucrătoare conexe: pe de o parte. Crearea condiţiilor şi stimulentelor propice investiţiilor în infrastructură şi energie trebuie să fie o prioritate. în medie. în care România are specializare.servicii. Recomandări pe termen mediu şi lung Guvernul trebuie să se concentreze asupra sectoarelor specifice care oferă o bază de creştere solidă. Primele două domenii sunt de natură industrială. al cărei potenţial este deosebit. respectiv maşini şi echipamente. Dacă ponderăm analiza input-output cu contribuţia fiecărei ramuri la valoarea absolută a investiţiilor la nivel naţional. ceea ce spune analiza input-output este că investiţiile (publice sau private) în nici industria de reciclare. de asemenea. materii prime (îngrăşăminte). pe de altă parte. Practic. circa trei sferturi din cheltuielile programate. două sunt categoriile mari cu care ne intersectăm: construcţii.3. investiţiile în infrastructură realizate efectiv au reprezentat. maşini şi aparate electrice şi agricultură. care în prezent este unul dintre factorii determinanţi ai deficitului comercial mare al României. Starea precară a infrastructurii are un efect negativ care se răsfrânge asupra întregii economii. materiale de construcţii (pentru depozite). industria alimentară.

în domenii precum energie. Mergând un pas mai departe. Aceste aspecte. telecomunicaţii sau construcţii. recomandăm introducerea unei minime standardizări şi în licitaţiile organizate de companii private. Investitorii români şi străini trebuie stimulaţi.acelaşi timp locuri de muncă. şi în echiparea terenurilor cu utilităţi. orientaţi să investească în zonele dunărene. Pentru promovarea şi eficientizarea investiţiilor în infrastructură. dar şi multe altele (cum ar fi cele legate de acordarea unor facilităţi pentru companiile care îşi relochează activitatea în România 36 . Autorităţile locale trebuie să investească în reamenajarea porturilor industriale din oraşele de pe traseul Dunării. iar autorităţile centrale să „vândă” mai bine această oportunitate investiţională. dar cu mare potenţial. un rol important trebuie să-l joace valorificarea celei mai mari „autostrăzi” de care dispune România în prezent şi care leagă multe oraşe-port din România cu Germania: Dunărea. Un alt aspect esenţial legat de investiţiile publice îl reprezintă necesitatea aplicării standard a contractelor tip offset: o parte semnificativă din valoarea investiţiei trebuie să rămână sau să se întoarcă în ţară prin subcontractări de bunuri şi servicii de la câştigătorii licitaţiilor pentru realizarea unor investiţii cu bani publici. licitaţiile organizate de companii private vor fi deschise în fapt doar unor firme apropiate acestora. Altfel. De asemenea. România trebuie să implementeze bugete multianuale. pentru a depăşi obstacolul temporar al calităţii slabe a drumurilor. Caietele de sarcini realizate de companiile private pentru lucrări de infrastructură ar trebui să respecte nişte standarde minime de sistem. ducând la două consecinţe negative: ieşirea din ţară a unor fluxuri financiare şi necesitatea unor investiţii publice ulterioare pentru standardizare la nivel naţional. astfel încât să existe bani prevăzuţi în avans şi în anii următori pentru investiţiile prioritare. O cale de transport subutilizată astăzi.

În ceea ce priveşte politica energetică. 36 .sau cele care se dezvoltă în regiunile cu ieşire la Dunăre) ar trebui cuprinse într-o nouă lege a investiţiilor. recomandările noastre sunt cuprinse în tabelul 7.3 (coloana de propuneri privind obiective proactive). parte a unei politici industriale pe termen mediu.

Diversificarea rutelor şi regionale sunt fezabile a modalităţilor de sau realiste transport – exemplu importuri de gaz natural comprimat în porturile de 37 . prin continuarea utilizării zăcămintele cărbunelui în forma actuală de cărbune ca potenţială Potenţialul diferitelor .3 Obiectivele politicii energetice curente ale României Obiective Subsecto curente ale r Petrol.Dezvoltarea în regenera totalitate a bile potenţialului economic al resurselor regenerabile de pe Producţia Retehnologizarea de capa. producţiei cărbune interne Diversificarea surselor de import Diversificarea rutelor de import Uraniu Menţinerea sau creşterea producţiei interne Identificarea de surse de import Resurse .Studiile arată că acest . Acest obiectiv necesită .Tabelul 7.Reforma 2010 trebuie accentul pe egalizarea continuată cu scopul de costului mediu unitar şi a crea una sau mai cota de piaţă internă a multe companii capabile companiilor să concureze cu succes pe pieţele regionale. gaze.Gestionarea proactivă resurse regenerabile este a capacităţilor de diferit pe teritoriul producţie a energiei din României resurse regenerabile Folosirea excesivă a pentru a asigura o resurselor partajate – utilizare echili. cărbune cu rezerve noi din ţară sau străinătate de cel puţin Asigurarea pentru viitorul previzibil a unui grad de înlocuire a rezervelor de uraniu cu rezerve noi din ţară sau .Importurile de uraniu nu protejează împotriva creşterii sau volatilităţii preţurilor Propunere de obiectiv proactiv .Folosirea cărbunelui analiză ca şi combustibil economică aprofundată energetic după o poate fi foarte analiză completă a costisitoare opţiunilor strategice – Alte opţiuni strategice exemple tehnologia disponibile vor fi neglijate coal-to-liquids (CTL).brată Reforma 2010 pune . Menţinerea gaze.Asigurarea de potenţial maxim va fi resurse regenerabile atins în jurul anului care să permită 2020.Asigurarea pentru viitorul previzibil a unui grad de înlocuire a rezervelor de petrol.Crearea şi investiţii masive şi trebuie implementarea unei să aibă un termen de strategii naţionale de finalizare şi modalităţi modernizare a sistemelor Nu toate proiectele . în condiţiile în care atingerea consumul de energie va obiectivelor de continua să crească şi producţie şi după Retehnologizarea fără nici o .cităţilor de energie producţie electrică poluante – în special termocentralel e pe cărbune Construirea de noi capacităţi Promovarea nediscriminatorie a producţiei de energie din resurse regenerabile Regruparea capacităţilor de producţie deţinute de stat în două companii energetice Producţia Retehnologizarea de energie sistemelor termica centralizate de furnizare a Transportu Diversificarea l de gaz rutelor de import natural şi prin participarea la petrol proiecte regional majore Coment arii Rezervele interne se vor epuiza în 15-20 de ani (petrol şi gaze) Diversificarea surselor de import nu protejează împotriva creşterii sau volatilităţii .

participanţi . România ar trebui să-şi propună ca până în 2020 să aducă în câmpul muncii fiscalizate între unu şi două milioane de persoane (ceea ce ar însemna încă unu sau doi români din zece activi). acolo unde regula o reprezintă microîntreprinderile şi unde evaziunea fiscală este foarte răspândită. pentru că nu poţi crea un milion de noi locuri de muncă în servicii. Rata ocupării categorii defavorizate precum femeile. cel puţin nu în economia formală. Dar nu numai banii europeni nu sunt întotdeauna folosiţi la potenţial maxim.Distribuţia de energie termică Creşter ea eficienţ ei Reabilitarea conductelor din sistemele centralizate de Reabilitarea termică a clădirilor Acest obiectiv necesită investiţii masive şi trebuie să aibă un termen de finalizare şi modalităţi Acest obiectiv necesită investiţii masive şi trebuie să aibă un termen de finalizare. şi reducerea substanţială a CAS (care nu ar pune în pericol deficitul bugetar datorită scoaterii la lumină a unei părţi din economia subterană). programe ţintite asupra categoriilor defavorizate. acordate prin Ministerul 38 . Doar o politică activă de investiţii publice industriale poate ajuta la atingerea acestui obiectiv. subvenţionarea creării de locuri de muncă (în prezent nu s-au adoptat normele metodologice pentru subvenţionarea angajărilor de şomeri). contracte pe termen scurt şi temporare (în prezent s-au adoptat măsuri contrare de eliminare a convenţiilor civile). persoanele vârstnice (55-65 de ani) şi tinerii (până în 24 de ani).Crearea şi implementarea unei strategii naţionale de reabilitare Dar cea mai importantă problemă de durată a economiei noastre o reprezintă rata scăzută a ocupării. Fondurile naţionale pentru competitivitate.Crearea şi implementarea unei strategii naţionale de modernizare a sistemelor . Această sarcină este într-o relaţie directă cu politica industrială. Printre măsurile care pot fi adoptate în această direcţie enumerăm: flexibilizarea contractelor de muncă. este şi mai mică pentru unele fiscalizată. Mai mult de patru din zece români activi nu muncesc.

Dacă pentru primul exerciţiu financiar în UE avem o scuză. pentru 2014-2020 noul Cadru Naţional Strategic de Referinţă trebuie să includă şi viziunea unei strategii de reindustrializare şi să o transpună apoi în practică prin programele operaţionale specifice. În concluzie este nevoie nu doar de coerenţa unei gândiri strategice privind reindustrializarea României. a timpului redus de reacţie şi a lipsei de experienţă. ar trebui alocate pentru noi priorităţi de cercetare aplicată. În general. ci şi de optimizarea relaţiei dintre o astfel de strategie şi finanţarea sa din fonduri naţionale şi europene. 38 .Economiei. nimeni nu mai finanţează în Europa dezvoltată clădirile unor laboratoare sau universităţi. ci rezultatul aplicat în industrie sau servicii al acestora.

piaţa naţională: politica de concurenţă în sectoare-cheie • European Commission (2010). Partea I. „Strategia naţională în domeniul eficientei energetice”. în Romanian Journal of European Affairs. vol.Š Reindustrializarea României: politici şi strategii Š Bibliogr afie • Consiliul Concurenţei. 2002. C. 233-52” • Porter. Nahuis. publicată în august 2003 • Ministerul Economiei şi Industriei (2005). publicat de Directorate-General for Energy and Transport (DG TREN). Adriean Videanu. Tinberger Institute Discussion Paper • Guvernul României (2009). dl. în Monitorul Oficial al României. Jacobs si Lankhuizen. Societatea Academică din România (2009). biomasă. „Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar. S. publicată în 2003 • Ministerul Economiei şi Comerţului (2003). 2009 • Jacobs şi de Jong. (2008). Piaţa unică. „Competition and Regulation in the EU Energy Market”. R. M.2007 • Havris. raport publicat pe site-ul Ministerului Economiei. Report on Progress in Creating the Internal Gas and Electricity Market – Technical Annex to the Communication from the Commission to the Council and the European Parliament.069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020”. prezentare a ministrului Economiei. „Restructurarea sectorului de producere a energiei electrice din subordinea Ministerului Economiei în vederea creşterii siguranţei şi securităţii în alimentarea cu energie”. identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională”. 9. 4. pe site-ul Ministerului Economiei. (2002). de Groot. De Economist . martie 2010 • Guvernul României (2007). 2005. (2009). no.140 (2). geotermie). Comerţului şi Mediului de Afaceri (2009). vânt. 781/19. DG TREN Staff Working Document publicat in martie 2010 • Ederveen. „Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie”.XI. Comerţului şi Mediului de Afaceri 39 . februarie 2010 • European Commission (2010). publicat de Directorate-General for Energy and Transport (DG TREN). 1. „Hotărârea Guvernului nr. Comerţului şi Mediului de Afaceri • Ministerul Economiei şi Comerţului (2003). H.. EU Energy in Figures 2010. „Document previzional (în conformitate cu articolul 4(3) al Directivei 2009/28/CE)”. Despre competiţie • Ministerul Economiei. microhidro. Fertile Soil for Structural Funds?A panel data analysis of the conditional effectiveness of European Cohesion Policy.. „Industrial Clusters and the Competitiveness of the Netherland”s. aprilie 2009. nr.

Many Recipes: Globalization.) (2009).B. Handbook on Small Nations in the Global Economy • Bluestone. Leca. Princeton. Verbeke. in The Energy Journal. D. în Proiect SPOS 2008 – Studii de strategie şi politici. A. M. „Directive 2009/28/EC of the European Parliament and of the Council of 23 April 2009 on the promotion of the use of energy from renewable sources and amending and subsequently repealing Directives 2001/77/EC and 2003/30/EC”. „Orientări privind securitatea energetica a României”. M. (1982). şi Yuan. (2008). V. New York” . ianuarie 2008 • Popovici. (2008).. Institutions.• Neguţ. 7 decembrie 2009 • Rodrik. Princeton University Press. Institutul European din România • Parlamentul României (2008).. One Economics. „Strategia de interconectare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale cu sistemele de transport gaze naturale din ţările vecine” • The European Parliament and the Council of the EU (2009). B. A. Vlad. (2009). Neacsu. Basic Books. NJ • SNTGN Transgaz SA (2007). 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. şi Harrison.C. 27 octombrie 2008 • Percebois.. (eds. Legea nr. J. publicată în Official Journal of the European Union din 5. S. „Electricity liberalization in the European Union: balancing benefits and risks”. W. L. The De-industrialization of America. B. (2009). Papatulica..6. D.. in Oil and Gas Journal. and Economic Growth”.2009 • Van den Bulcke. „Black Sea region stands at energy crossroads”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful