UN I V E RS I T AT E A „ CONS T ANT I N B RÂNCOV E ANU” P I T E Ş T I

FACULTATEA MANAGEMENT-MARKETING ÎN AFACERI ECONOMICE BRĂILA

REINDUSTRIALIZAREA ROMÂNIEI: POLITICI ŞI STRATEGII

Autor : CAZANGIU VALENTINA EUGENIA GRUPA 4151

Š Reindustrializarea României: politici şi strategii Š

REINDUSTRIALIZAREA ROMÂNIEI: POLITICI ŞI STRATEGII

3

2

................................................................ Concluzii şi comentarii finale ...................... 28 4.........................35 Bibliografie..................................................2.................................................6 ........................11 4......................... Dezindustrializare şi reindustrializare ....... Recomandări ...................................................................... Recomandări pe termen scurt .......................................... 2................ Mediul de afaceri din România ..... ...................................................................................................1......................Cuprin s 1..................................................................................................................................... .............3............................................................................... 28 4............................................................. Politici de suport .................... ..... ........................ Recomandări pe termen mediu şi lung....10 3.................................................................................................................................40 3 . ...... 32 4.......................................

la politica fiscală prin cota unică (fără a face aici aprecieri asupra acesteia). S-au pierdut sute de mii de locuri de muncă în industrie. şi se pregăteşte să renunţe la politica valutară şi . Unele branduri naţionale din industrie au fost salvate prin privatizare. ci prin relocalizarea unor obiective industriale către alte ţări sau prin creşterea mai accelerată a sectorului terţiar decât a industriei. s-au creat alte sute de mii de locuri de muncă în servicii. şi în economiile dezvoltate serviciile au o pondere mai mare în PIB decât industria – dar acolo acest fenomen s-a produs mai lent şi mai ales nu prin dezindustrializare. Capitalul străin a ajuns să realizeze peste 80% din cifra de afaceri din industrie. calitatea producţiei locale a progresat mai ales. Nu este însă nimic rău în a avea o politică industrială. şi o promovează inclusiv prin Strategia Europa 2020. mai ales după ce criza financiară a demonstrat fragilitatea şi volatilitatea unei economii bazate prea mult pe speculaţii. Uniunea Europeană are. O politică industrială este necesară mai ales în contextul în care România a renunţat la multe dintre pârghiile politicii publice macroeconomice: la politica comercială prin aderarea la UE. un factor de progres care nu se regăseşte însă şi în statistica balanţei comerciale. De 20 de ani. în companiile cu capital străin. care rămâne profund dezechilibrată. Desigur. Statele Unite au avut chiar un efort naţional de reindustrializare în anii ’80. dar nu numai. şi se regăsesc astăzi în faţa unei noi reindustrializări.Introducere România a cunoscut în ultimii 20 de ani un proces de dezindustrializare (asemenea altor ţări est-europene) determinat în primul rând de o criză profundă de sistem. Desigur. altele nu. România fuge de politica industrială. Desigur. S-au închis fabrici reprezentative în oraşe monoindustriale.

dar la noi lucrurile nu se petrec aşa. Iar această politică industrială nu poate să urmărească decât reindustrializarea României. Este nevoie însă de o viziune integrată la nivelul politicilor publice. Fundamental pentru prezentul şi viitorul reindustrializării României este să apară o nouă lege a investiţiilor care să creeze facilităţi şi condiţii atrăgătoare 5 . Creşterea productivităţii în industrie s-a făcut şi pe seama reducerii de personal – dar ceea ce lipseşte astăzi României. cu unele excepţii notabile. prin chiar natura lor. Modelul de creştere bazat pe consumul pe datorie al unor bunuri din import a fost infirmat de criza economică. Serviciile nu pot angaja toată această masă de persoane. Reindustrializarea României nu se poate face doar de stat. şi mai ales pentru a schimba radical modelul de dezvoltare economică. puţin competitivă. poate mai mult decât orice. Patru din zece români apţi de muncă nu muncesc în economia fiscalizată. este tocmai forţa de muncă angajată în economia formală. Serviciile trebuie să fie complementare industriei. Serviciile noastre sunt complementare industriei de import. Este nevoie de investiţii în infrastructură. Reindustrializarea României este necesară pentru a valorifica potenţialul de producţie şi de spirit antreprenorial.monetară prin intrarea în zona euro (poate prea devreme în condiţiile reformelor structurale încă neterminate). iar industria noastră (indiferent de natura capitalului) este. este nevoie de corelarea finanţării externe cu obiectivul de reindustrializare. este nevoie de coerenţă în actul de decizie. nu de investiţii. Aceasta nu înseamnă nici vreo încercare de naţionalizare – statul are încă posibilitatea de a interveni în economie la nivel strategic fără a afecta structura şi natura proprietăţii. Aceasta nu înseamnă un nou exces de capacitate productivă sau de stocuri. iar bugetul ţării nu se va însănătoşi sustenabil până când o parte dintre ei nu-şi vor găsi de lucru. Băncile dau cu precădere credite de consum. aşa cum se întâmpla înainte de 1989. iar retailul vinde cu precădere bunuri din import.

am ajuns abia la 50% din media europeană. O naţiune este competitivă atunci când permite (şi. de cinci ori. nici la practicile manageriale. Din această perspectivă. nici la politicile publice. Comparativ cu UE-15. apoi. Chiar şi aşa însă. în 2009. efectul crizei economice să ne coboare la 47% 6 . productivitatea noastră s-a îmbunătăţit de trei ori. Mediul de afaceri din România Ce este competitivitatea unei ţări? Aşa cum descrie Michael Porter în ultima ediţie (2008) a faimoasei sale lucrări Despre competiţie.atât pentru investitorii străini cât şi pentru investitorii români. aici. fiecare dintre factorii menţionaţi anterior joacă un rol) dezvoltarea determinanţilor productivităţii şi creşterea ratei productivităţii. ci cu precădere la productivitate. iar comparativ cu UE-27. pentru că am recuperat mult la capitolul productivitate faţă de media europeană. competitivitatea unei ţări nu se referă în primul rând nici la stabilitatea macroeconomică. pentru ca. 1. nici la forţa de muncă. competitivitatea României s-a îmbunătăţit substanţial în ultimul deceniu.

„diamantul lui Porter” are patru dimensiuni (care reprezintă şi laturile diamantului): condiţiile factorilor (ofertei). Danemarca. cunoscut ca „diamantul lui Porter”. pentru că intervin şi factori calitativi.1. Verbeke şi Yuan. Care este productivitatea sectorului de sănătate sau a celui educaţional. 2009) unde „diamantul lui Porter” este folosit în analiza competitivităţii următoarelor economii: Olanda. infrastructura fizică şi administrativă. Norvegia. Finlanda. Belgia. Porter a elaborat cadrul de analiză a competitivităţii unei naţiuni. La origine. Mauritius. Sunt incluse resursele naturale. 2000-2008 Abordarea competitivităţii doar prin prisma productivităţii este însă limitată. 7 infrastructura de informaţii şi cea ştiinţifică şi tehnologică. financiare. Chile. Un exemplu recent este lucrarea Handbook on Small Nations in the Global Economy (van den Bulcke. Productivitatea muncii. nu doar cantitativi. Irlanda. Slovenia. Acesta este mijlocul cel mai frecvent utilizat pe plan mondial pentru analiza competitivităţii naţionale. Canada. umane. Figura 1. EU-15 = 100. Cambodgia.Sursa: Eurostat. Noua Zeelandă. Toate acestea . care împreună reprezintă jumătate din angajaţii sectorului public românesc? Un simplu indicator nu poate răspunde la această întrebare.

5 4.7 2. rolul guvernului este acela de catalizator. de a asigura respectarea standardelor de siguranţă şi de mediu. rolul guvernului. în special condiţiile factorilor (prin investiţii în infrastructură şi educaţie mai ales). Unul dintre ele. în inovare şi în infrastructură. Dintr-o perspectivă îngustă. de a facilita crearea unor competenţe specializate. Acestui diamant i-au fost adăugate ulterior două componente (Jacobs şi de Jong.7 4. de a stimula investiţiile în capitalul uman. România are cea mai slabă poziţie competitivă. aşa cum reiese şi din figura 1. De exemplu.1 Pilonii competitivităţii (pe o scală de la 1 – cel mai slab la 7 – cel mai puternic) Instituţii Infrastructură Stabilitate macroeconomică Sănătate şi educaţie primară Potenţatori de eficienţă Educaţie superioară şi training Cerinţe de bază Scor România 3. de a sprijini politica antitrust şi a stopa comportamentul colusiv. de a încuraja dezvoltarea companiilor. 2002. Din păcate.3 8 . 2005).contribuie la calitatea şi specializarea factorilor de producţie. hazardul moral. exact la două dintre aceste capitole.2. Celălalt aspect distinct adăugat. Criza economică globală este de asemenea un factor care ţine de hazardul moral. este mult mai controversat. potenţatori de eficienţă şi factori de inovare şi sofisticare Tabelul 1. se referă la evoluţii impredictibile şi exogene unei anumite naţiuni. Guvernul influenţează desigur şi celelalte laturi ale diamantului.6 5. de a fi în avanpostul cererii de produse şi servicii inovatoare. Analiza performanţei este făcută în Raportul global al competitivităţii 2009-2010. Jacobs şi Lankhuizen. după 12 piloni de competitivitate grupaţi în trei categorii: cerinţe de bază. rolul guvernului se referă la politica fiscală şi bugetară. Dintr-o perspectivă mai largă. sau erupţia unui vulcan. creşterea preţului carburanţilor pe plan internaţional. inovare şi infrastructură.

3 4.8 4. Ef icienţa pieţei bunurilor 4.8 3.Eficienţa pieţei bunurilor Eficienţa pieţei muncii Sofisticarea pieţei financiare Gradul de pregătire tehnologică Mărimea pieţei Factori de inovare şi sofisticare Sofisticarea afacerilor Inovare Sursa: Forumul Economic Mondial.2 4.1 9 .4 3.5 3. Raportul global al competitivităţii 2009-2010.

ca procent din numărul total de angajaţi”. un deficit de balanţă comercială. mai ales în contextul unei direcţii globale de orientare înspre sectoarele terţiare. cu precădere în zone urbane. Studiul de faţă urmăreşte evoluţia acestui fenomen în cazul României. În acest sens. Dezindustrializare şi reindustrializare Pe fondul unui progres masiv în transporturi. În literatura de specialitate (Cairncross (1982). în ceea ce priveşte costul forţei de muncă). 1982) a favorizat fenomenul de dezindustrializare. în afară de scăderea în producţia industrială sau în gradul de ocupare. precum şi în contextul crizelor regionale sau globale. 1990). Rowthorn (1997) defineşte procesul de dezindustrializare drept „scăderea gradului de ocupare în industrie.2. economia globalizată a ultimului secol a încurajat investiţiile străine directe. Mai mult. Aceasta este una dintre ipotezele pe care le vom urmări în cercetarea de faţă. Rowthorn şi Ramaswamy (1997) argumentează faptul că scăderea numărului de angajaţi în industrie nu face decât să oglindească scăderea procentului pe care îl deţine industria în formarea PIB-ului. Acest gen de restructurare a economiei (Bluestone şi Harrison. în locul sau putându-se observa emergenţa sectorului terţiar (Logan şi Swanstrom. o scădere în proporţia pe care o deţin produsele industriale în comerţul exterior. comunicare şi tehnologia informaţiei. ce determină o . cu precădere în exporturi. Lever (1991)) se regăsesc şi alte motivaţii pentru dezindustrializare. cum ar fi: reorientarea către sectorul serviciilor. mobilitatea capitalului şi migraţia forţei de muncă. Fundamente teoretice şi metodologia cercetării Fenomenul de dezindustrializare a fost studiat în literatura de specialitate a ultimilor ani. producţia având tendinţa de a se muta în zone cu costuri reduse pentru factorii de producţie (în principal.

motivaţia fiind dată de productivitatea muncii. CAE report. În literatura de specialitate (Rowthorn. Mai mult. se poate observa însă un transfer între nivelurile economiei relativ nesemnificativ. Lorenzi. Rowthorn şi Wells (1987) separă motivaţiile dezindustrializării în motivaţii ce ţin de maturitate economică (transferul către sectorul terţiar) şi motivaţii determinate de o criză în economia respectivă. Ramaswamy (1997)) se lansează ipoteza conform căreia o scădere a proporţiei pe care o deţine industria în formarea PIB-ului este determinată de o creştere a nivelului în servicii. care a crescut mai încet în sectorul terţiar comparativ cu industrie (argument susţinut şi de Pitelis şi Antonakis (2003)). cât şi reorientarea către sectorul terţiar. cât şi determinant al unei crize sistemice. Argumentul analizei citate este că totalul cheltuielilor în servicii a crescut în preţuri curente în economiile dezvoltate. În condiţiile unei analize în preţuri constante. unul dintre factori determinanţi ai dezindustrializării poate fi consideratşi delocalizarea (Bloch. Désindustrialisation. 2004). argumentând că dezindustrializarea poate fi considerată atât efect.deteriorare a capacităţii economiei de susţinere a producţiei industriale. Fontagné and . în ultimii ani. Délocalisation. Cercetarea de faţă urmăreşte toate aceste considerente. analizând atât gradul de ocupare.

în medie. ridicând atât rata dobânzii-cheie. Accesul facil la credite. ceea ce a determinat o economie supraîncălzită. cu 6. cât şi a creditării bancare. Pe lângă aceste măsuri cantitative. la începutul anului 2001. s-a bazat în principal pe consum şi investiţii. Între 2001 şi 2008 PIB-ul a crescut. economia românească a înregistrat una dintre cele mai puternice contracţii din istoria sa recentă. foarte mare.2%. care a început cu câţiva ani înainte de aderarea României la UE. BNR a adoptat şi un şir de măsuri prudenţiale ce vizau limitarea atât a expunerii creditelor gospodăriilor.1%. Politica fiscală şi bugetară În 2009. Excesul de cerere s-a accelerat semnificativ după 2001. alături de anticipările gospodăriilor populaţiei privind venituri mai mari au dus la creşterea creditului intern cu 56% în termeni reali. determinată de ratele ridicate ale 12 . ajungând la niveluri de două cifre şi atingând 15. Creşterea intrărilor de capital străin. fără îndoială. în 2001. Deşi ca pondere în PIB creditul intern este încă relativ scăzut comparativ cu valorile observate în alte economii dezvoltate (acesta s-a ridicat la doar 41% din PIB în 2009). Ciclul de creştere. La mijlocul anului 2007 s-a angajat într-un ciclu de întărire a politicii monetare. ritmul de expansiune a fost.7% din PIB în primul trimestru al anului 2008. precum şi rezervele minime obligatorii. un volum sporit de remitenţe şi o extindere rapidă a creditului intern nonguvernamental a împins consumul privat pe un drum nesustenabil.1. după o creştere de o magnitudine similară în anul precedent.3. BNR a adoptat mai multe măsuri pentru a încerca să oprească creşterea creditului.25% la sfârşitul anului 2008. Politici de suport 3. Creşterile salariale puternice. PIB-ul a scăzut cu 7. până la 10.

cheltuielile guvernamentale au crescut în zone mai puţin productive. De asemenea.8% în 2005 la 5. Agenţiile de rating statutul de junk. guvernul român a încheiat negocierile pentru un acord stand-by internaţionale au reacţionat. a condus la o accelerare a importurilor. mai ales în cea a salariilor din sectorul public şi a consumului. Întrucât veniturile guvernamentale au fost stimulate de economia supraîncălzită. care au crescut mai rapid decât exporturile. respectiv a leului. Standard & Poor’s şi Fitch. adâncind deficitul de cont curent la 12. reducând ratingul de ţară la 12 . Efectele crizei financiare asupra economiei româneşti Efectele crizei financiare au început să fie resimţite în economia românească în al patrulea trimestru din 2008. a dus la o apreciere continuă a monedei naţionale. la rândul său. În martie 2009.4% din PIB la sfârşitul anului 2008.3% la sfârşitul anului 2008. la începutul anului 2009. Perspectiva stopării bruşte a capitalului a sugerat faptul că găsirea rapidă de alternative pentru liniile de finanţare este o prioritate. Aceasta. două dintre cele trei principalele agenţii.dobânzilor şi de câştigurile potenţiale ale pieţei imobiliare. deficitul bugetar crescând de la 0. Marile dezechilibre macroeconomice existente au fost penalizate de pieţe pe măsură ce lichiditatea globală a secat şi incertitudinea a crescut brusc în pieţele financiare mondiale. politica fiscală a fost prociclică. autorităţile au apelat la FMI. Astfel.

Ca urmare. Incapabilă să susţină cererea pe plan intern. prin aşa-numita Iniţiativă de Coordonare Bancară. Reacţia rapidă a autorităţilor internaţionale a fost extrem de importantă pentru prevenirea ieşirilor de capital străin.2% în termeni anuali.de 19. În 2009. creşterea PIB a fost alimentată de consumul intern . ţara a reuşit să evite orice potenţial blocaj în finanţarea deficitelor externe şi interne. Înainte de criza financiară. care a influenţat comportamentul de consum al populaţiei. În plus.5 miliarde de euro cu un grup de instituţii internaţionale. economia românească a intrat în recesiune. consumul privat a coborât cu 9. 28 . ca urmare a şocului suportat de veniturile reale. În plus. programul FMI a detaliat modificările necesare care trebuie implementate de autorităţile fiscale. Încetinirea cererii la nivel mondial a avut implicaţii profunde pentru economia românească. astfel încât politica fiscală să devină mai transparentă şi responsabilă. FMI a început un dialog cu băncile străine care operează în România. al cărui obiectiv era să împiedice închiderea liniilor de credit de refinanţare. condus de FMI.

28 . Chiar dacă am depăşit în 2009 o criză a deficitului de cont curent. politica valutară pare pusă în slujba politicii monetare. Concluzii şi comentarii finale Tema reindustrializării României este una generoasă. bazat pe anvergură: un nou episod de creştere a economiei româneşti nu poate consumul finanţat pe datorie. politica comercială este de competenţa UE. ajutorul de stat este limitat. de sistem şi de model de dezvoltare. Dar tocmai în apărea replicând acest context politica industrială recapătă importanţă şi modelul de dezvoltare al deceniului trecut. Astfel. prin ajustarea brutală a importurilor şi prin creşterea datoriei publice.4. Mai mult.1. Recomand ări 4. iar politica fiscală şi bugetară are constrângeri impuse prin acordul cu FMI. chiar şi în contextul în care statul român mai deţine o pondere relativ mică a activelor industriale şi are relativ puţine pârghii de intervenţie. politica monetară este restrictivă. în 2010 şi în următorii ani România se confruntă cu o criză a finanţelor publice (deficitul bugetar şi datoria publică). România traversează o criză economică profundă.

Creşterea sustenabilă a productivităţii muncii . cât şi private. De aceea este necesar să ne conectăm la realităţile europene.Creşterea economică sustenabilă (reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Cheltuielile de cercetare dezvoltare reduse.Creştere economică inteligentă (Creşterea cheltuielilor de cercetare dezvoltare în PIB. atât publice. creşterea eficienţei energetice. creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul total de energie) .Reducerea deficitului bugetar .Controlul arieratelor . pensiile. se poate trăi şi aşa. Productivitatea muncii a crescut pe baza disponibilizărilor. reforma fiscală) Obiecti ve pe termen Indicatorii creşterii economice . dar această creştere nu va fi sustenabilă după depăşirea crizei şi reînceperea angajărilor. creşterea cheltuielilor de educaţie.Reducerea evaziunii fiscale Obiecti ve Indicatorii pe termen Strategiei Europa 2020 . arată o problemă importantă a economiei româneşti: lipsa inovării. reducerea abandonului şcolar) .Creşterea PIB . Competiţia este prin inovare. reducerea şomajului şi creşterea productivităţii muncii nu sunt ţinte în acordul cu FMI şi sunt chiar contradictorii cu ţinta de reducere a deficitului bugetar (mai puţin consum public va duce la amânarea reluării creşterii economice) sau cu ţinta de dezinflaţie. dar preţ nu prin nu putem face salturi de competitivitate.Creşterea economică inclusivă Creşterea economică.Benchmark-uri structurale (legislaţie nouă privind salariile.ŠReindustrializarea României: politici şi strategii Š Obiecti ve pe termen Ţintele din acordul cu FMI . şi chiar mai grav lipsa cererii pentru produse inovative. Desigur.Continuarea procesului dezinflaţionist . 28 .Scăderea ratei şomajului .

conectarea context industriei româneşti la platformele tehnologice create de Uniunea Europeană. Recomandăm în realizarea unei platforme de comunicare-colaborare regulate între Ministerul Economiei şi reprezentanţii marilor investitori din România (cum ar fi Consiliul Investitorilor Străini). 28 . schimbarea structurii exporturilor către unele intensive în tehnologie. Aceasta nu este în sine nici bine nici rău – capitalul străin poate fi făcut partener în procesul de reindustrializare. Un alt dezavantaj competitiv al economiei româneşti îl reprezintă starea infrastructurii. Industria auto. industria farmaceutică. industria electronică – industrii de referinţă atât la nivel european. cu valoare unitară mai ridicată. Beneficiile creării unui astfel de institut în România sunt numeroase.Acest obiectiv presupune. cât şi de interes pentru România – se numără printre domeniile care nu au un astfel de institut european de cercetare dedicat. Dacă dorim o reindustrializare a României. statul român se poate gândi la un mecanism de atragere a unui număr important de cercetători străini în România. În plus. este un proces lent. nu putem face abstracţie de realitatea faptului că peste 80% din industria prelucrătoare românească este dominată de capitalul străin. prin găzduirea în România şi cofinanţarea unui institut european de cercetare într-unul dintre domeniile de interes pentru industria românească. Comisia Europeană are direct în subordine şapte institute de cercetare. În plus. de la externalizarea unor servicii şi atragerea de fonduri europene la crearea unui pol de cercetare aplicată de excelenţă şi la întărirea legăturii dintre industrie şi mediul de cercetare. La nivel european. mai ales dacă o coroborăm cu gradul ridicat de concentrare a exporturilor. iar reindustrializarea României are nişte limite impuse de structura rigidă a importurilor. de exemplu.

2. Sigur. ponderea consumului populaţiei producţia industrială este de 26% – vezi capitolul 3). De aceea recomandăm ca pe termen scurt reducerea cheltuielilor publice să se facă din partea de achiziţii de bunuri şi 36 . dar cele mai afectate de scăderea consumului intern vor fi următoarele sectoare (în paranteză sunt trecute ponderile consumului populaţiei în totalul producţiei. o astfel de măsură s-ar repercuta foarte puţin asupra industriei.4%). Š industria alimentară (60. Š industria mobilei (40. Impactul direct al acestor măsuri va fi reducerea consumului populaţiei care se va reflecta într-o contracţie a PIB. multiplicatorul consumului populaţiei este semnificativ ansamblul economiei guvernamental (1. Recomandări pe termen scurt Soluţia avansată în discuţiile cu FMI care vizează reducerea salariilor bugetarilor. Š aparate de precizie. conform tabelului 3 din capitolul 3): Š prelucrare ţiţei. Š industria tutunului (45.6%). de reducere a cheltuielilor cu achiziţiile de bunuri şi servicii şi a cheltuielilor de capital. Abordăm acest aspect pentru că nu trebuie subestimat riscul de a intra într-un cerc vicios al stagnării.2%). care nu ar permite o politică investiţională activă.7%).1%). Consumul guvernamental direct reprezintă 0% din totalul producţiei industriale. există o influenţă indirectă a unor sectoare de servicii (în special în energie electrică. optice (39. termică şi în mai mare pe transporturi) dar cu valori mici (vezi tabelul 4 din decât multiplicatorul consumului capitolul 3). Contrar aşteptărilor.6).4. Toate sectoarele industriale sunt afectate de scăderea consumului populaţiei (în medie.8 faţă de 1. a pensiilor şi a unor categorii de ajutoare sociale este contraproductivă din perspectiva politici industriale. Mai mult. Recomandăm o măsură alternativă. combustibili (62.

precum parteneriatele cu agenţi economici puternici sau instituţii financiare internaţionale. pot creşte nivelul investiţiilor naţionale. Recomandări pe termen mediu şi lung Guvernul trebuie să se concentreze asupra sectoarelor specifice care oferă o bază de creştere solidă. în concordanţă cu propunerile UE. Starea precară a infrastructurii are un efect negativ care se răsfrânge asupra întregii economii. Experimentarea unor soluţii alternative de finanţare. Nu trebuie uitată deja un grad ridicat de . al cărei potenţial este deosebit. Dacă ponderăm analiza input-output cu contribuţia fiecărei ramuri la valoarea absolută a investiţiilor la nivel naţional. în medie. maşini şi aparate electrice şi agricultură.3. pe de altă parte. Crearea condiţiilor şi stimulentelor propice investiţiilor în infrastructură şi energie trebuie să fie o prioritate. materiale de construcţii (pentru depozite). 4. crescând costurile agenţilor economici. creând în 36 aceste sectoare au cel mai mare efect de antrenare în economie. circa trei sferturi din cheltuielile programate. respectiv maşini şi echipamente. industriile de intrări tehnologice. investiţiile în infrastructură realizate efectiv au reprezentat. materii prime (îngrăşăminte). Practic. de asemenea. De-a lungul ultimilor patru ani. două sunt categoriile mari cu care ne intersectăm: construcţii. Din analiza input-output a reieşit că sunt trei domenii în care multiplicatorul investiţiilor este ridicat: construcţii metalice. dar şi agricultura trebuie luată în considerare prin industriile prelucrătoare conexe: pe de o parte. ceea ce spune analiza input-output este că investiţiile (publice sau private) în nici industria de reciclare. precum utilaje agricole.servicii. în care România are specializare. care în prezent este unul dintre factorii determinanţi ai deficitului comercial mare al României. Primele două domenii sunt de natură industrială. industria alimentară. fiind.

în domenii precum energie. Aceste aspecte. astfel încât să existe bani prevăzuţi în avans şi în anii următori pentru investiţiile prioritare. licitaţiile organizate de companii private vor fi deschise în fapt doar unor firme apropiate acestora. recomandăm introducerea unei minime standardizări şi în licitaţiile organizate de companii private. Pentru promovarea şi eficientizarea investiţiilor în infrastructură. România trebuie să implementeze bugete multianuale. Investitorii români şi străini trebuie stimulaţi. pentru a depăşi obstacolul temporar al calităţii slabe a drumurilor. Caietele de sarcini realizate de companiile private pentru lucrări de infrastructură ar trebui să respecte nişte standarde minime de sistem.acelaşi timp locuri de muncă. telecomunicaţii sau construcţii. dar şi multe altele (cum ar fi cele legate de acordarea unor facilităţi pentru companiile care îşi relochează activitatea în România 36 . un rol important trebuie să-l joace valorificarea celei mai mari „autostrăzi” de care dispune România în prezent şi care leagă multe oraşe-port din România cu Germania: Dunărea. Mergând un pas mai departe. Un alt aspect esenţial legat de investiţiile publice îl reprezintă necesitatea aplicării standard a contractelor tip offset: o parte semnificativă din valoarea investiţiei trebuie să rămână sau să se întoarcă în ţară prin subcontractări de bunuri şi servicii de la câştigătorii licitaţiilor pentru realizarea unor investiţii cu bani publici. Altfel. ducând la două consecinţe negative: ieşirea din ţară a unor fluxuri financiare şi necesitatea unor investiţii publice ulterioare pentru standardizare la nivel naţional. De asemenea. Autorităţile locale trebuie să investească în reamenajarea porturilor industriale din oraşele de pe traseul Dunării. iar autorităţile centrale să „vândă” mai bine această oportunitate investiţională. orientaţi să investească în zonele dunărene. dar cu mare potenţial. O cale de transport subutilizată astăzi. şi în echiparea terenurilor cu utilităţi.

sau cele care se dezvoltă în regiunile cu ieşire la Dunăre) ar trebui cuprinse într-o nouă lege a investiţiilor. recomandările noastre sunt cuprinse în tabelul 7. parte a unei politici industriale pe termen mediu.3 (coloana de propuneri privind obiective proactive). În ceea ce priveşte politica energetică. 36 .

cităţilor de energie producţie electrică poluante – în special termocentralel e pe cărbune Construirea de noi capacităţi Promovarea nediscriminatorie a producţiei de energie din resurse regenerabile Regruparea capacităţilor de producţie deţinute de stat în două companii energetice Producţia Retehnologizarea de energie sistemelor termica centralizate de furnizare a Transportu Diversificarea l de gaz rutelor de import natural şi prin participarea la petrol proiecte regional majore Coment arii Rezervele interne se vor epuiza în 15-20 de ani (petrol şi gaze) Diversificarea surselor de import nu protejează împotriva creşterii sau volatilităţii .3 Obiectivele politicii energetice curente ale României Obiective Subsecto curente ale r Petrol. Menţinerea gaze. prin continuarea utilizării zăcămintele cărbunelui în forma actuală de cărbune ca potenţială Potenţialul diferitelor .Dezvoltarea în regenera totalitate a bile potenţialului economic al resurselor regenerabile de pe Producţia Retehnologizarea de capa. Acest obiectiv necesită .Crearea şi investiţii masive şi trebuie implementarea unei să aibă un termen de strategii naţionale de finalizare şi modalităţi modernizare a sistemelor Nu toate proiectele .Diversificarea rutelor şi regionale sunt fezabile a modalităţilor de sau realiste transport – exemplu importuri de gaz natural comprimat în porturile de 37 .Folosirea cărbunelui analiză ca şi combustibil economică aprofundată energetic după o poate fi foarte analiză completă a costisitoare opţiunilor strategice – Alte opţiuni strategice exemple tehnologia disponibile vor fi neglijate coal-to-liquids (CTL). producţiei cărbune interne Diversificarea surselor de import Diversificarea rutelor de import Uraniu Menţinerea sau creşterea producţiei interne Identificarea de surse de import Resurse . gaze.brată Reforma 2010 pune . cărbune cu rezerve noi din ţară sau străinătate de cel puţin Asigurarea pentru viitorul previzibil a unui grad de înlocuire a rezervelor de uraniu cu rezerve noi din ţară sau .Studiile arată că acest .Asigurarea de potenţial maxim va fi resurse regenerabile atins în jurul anului care să permită 2020.Gestionarea proactivă resurse regenerabile este a capacităţilor de diferit pe teritoriul producţie a energiei din României resurse regenerabile Folosirea excesivă a pentru a asigura o resurselor partajate – utilizare echili.Reforma 2010 trebuie accentul pe egalizarea continuată cu scopul de costului mediu unitar şi a crea una sau mai cota de piaţă internă a multe companii capabile companiilor să concureze cu succes pe pieţele regionale.Importurile de uraniu nu protejează împotriva creşterii sau volatilităţii preţurilor Propunere de obiectiv proactiv . în condiţiile în care atingerea consumul de energie va obiectivelor de continua să crească şi producţie şi după Retehnologizarea fără nici o .Tabelul 7.Asigurarea pentru viitorul previzibil a unui grad de înlocuire a rezervelor de petrol.

Fondurile naţionale pentru competitivitate. pentru că nu poţi crea un milion de noi locuri de muncă în servicii.Crearea şi implementarea unei strategii naţionale de reabilitare Dar cea mai importantă problemă de durată a economiei noastre o reprezintă rata scăzută a ocupării. persoanele vârstnice (55-65 de ani) şi tinerii (până în 24 de ani). cel puţin nu în economia formală.Crearea şi implementarea unei strategii naţionale de modernizare a sistemelor . subvenţionarea creării de locuri de muncă (în prezent nu s-au adoptat normele metodologice pentru subvenţionarea angajărilor de şomeri). Această sarcină este într-o relaţie directă cu politica industrială.Distribuţia de energie termică Creşter ea eficienţ ei Reabilitarea conductelor din sistemele centralizate de Reabilitarea termică a clădirilor Acest obiectiv necesită investiţii masive şi trebuie să aibă un termen de finalizare şi modalităţi Acest obiectiv necesită investiţii masive şi trebuie să aibă un termen de finalizare. participanţi . România ar trebui să-şi propună ca până în 2020 să aducă în câmpul muncii fiscalizate între unu şi două milioane de persoane (ceea ce ar însemna încă unu sau doi români din zece activi). Printre măsurile care pot fi adoptate în această direcţie enumerăm: flexibilizarea contractelor de muncă. Mai mult de patru din zece români activi nu muncesc. contracte pe termen scurt şi temporare (în prezent s-au adoptat măsuri contrare de eliminare a convenţiilor civile). Dar nu numai banii europeni nu sunt întotdeauna folosiţi la potenţial maxim. Rata ocupării categorii defavorizate precum femeile. Doar o politică activă de investiţii publice industriale poate ajuta la atingerea acestui obiectiv. este şi mai mică pentru unele fiscalizată. acolo unde regula o reprezintă microîntreprinderile şi unde evaziunea fiscală este foarte răspândită. şi reducerea substanţială a CAS (care nu ar pune în pericol deficitul bugetar datorită scoaterii la lumină a unei părţi din economia subterană). acordate prin Ministerul 38 . programe ţintite asupra categoriilor defavorizate.

pentru 2014-2020 noul Cadru Naţional Strategic de Referinţă trebuie să includă şi viziunea unei strategii de reindustrializare şi să o transpună apoi în practică prin programele operaţionale specifice. Dacă pentru primul exerciţiu financiar în UE avem o scuză. a timpului redus de reacţie şi a lipsei de experienţă. ar trebui alocate pentru noi priorităţi de cercetare aplicată.Economiei. În concluzie este nevoie nu doar de coerenţa unei gândiri strategice privind reindustrializarea României. nimeni nu mai finanţează în Europa dezvoltată clădirile unor laboratoare sau universităţi. ci şi de optimizarea relaţiei dintre o astfel de strategie şi finanţarea sa din fonduri naţionale şi europene. 38 . ci rezultatul aplicat în industrie sau servicii al acestora. În general.

Š Reindustrializarea României: politici şi strategii Š Bibliogr afie • Consiliul Concurenţei. geotermie). DG TREN Staff Working Document publicat in martie 2010 • Ederveen. în Monitorul Oficial al României. Comerţului şi Mediului de Afaceri 39 . Societatea Academică din România (2009). 1. 781/19. „Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie”. M. raport publicat pe site-ul Ministerului Economiei. vânt. 2002. 233-52” • Porter. 2009 • Jacobs şi de Jong. Despre competiţie • Ministerul Economiei. „Strategia naţională în domeniul eficientei energetice”.069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020”. pe site-ul Ministerului Economiei. (2009). martie 2010 • Guvernul României (2007). H. 4. „Restructurarea sectorului de producere a energiei electrice din subordinea Ministerului Economiei în vederea creşterii siguranţei şi securităţii în alimentarea cu energie”. prezentare a ministrului Economiei. 2005. Jacobs si Lankhuizen. Adriean Videanu.. publicat de Directorate-General for Energy and Transport (DG TREN). publicat de Directorate-General for Energy and Transport (DG TREN). (2008). de Groot. Nahuis. „Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar. vol. Piaţa unică. 9. Report on Progress in Creating the Internal Gas and Electricity Market – Technical Annex to the Communication from the Commission to the Council and the European Parliament. „Industrial Clusters and the Competitiveness of the Netherland”s. Tinberger Institute Discussion Paper • Guvernul României (2009). piaţa naţională: politica de concurenţă în sectoare-cheie • European Commission (2010). dl. EU Energy in Figures 2010. în Romanian Journal of European Affairs. (2002). identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională”. februarie 2010 • European Commission (2010). C. Fertile Soil for Structural Funds?A panel data analysis of the conditional effectiveness of European Cohesion Policy. nr. no..XI. Comerţului şi Mediului de Afaceri (2009).140 (2). publicată în 2003 • Ministerul Economiei şi Comerţului (2003). „Competition and Regulation in the EU Energy Market”. publicată în august 2003 • Ministerul Economiei şi Industriei (2005). „Document previzional (în conformitate cu articolul 4(3) al Directivei 2009/28/CE)”. Comerţului şi Mediului de Afaceri • Ministerul Economiei şi Comerţului (2003). S. Partea I. „Hotărârea Guvernului nr. R. microhidro.2007 • Havris. biomasă. De Economist . aprilie 2009.

The De-industrialization of America. 7 decembrie 2009 • Rodrik.2009 • Van den Bulcke. D. Handbook on Small Nations in the Global Economy • Bluestone. Institutul European din România • Parlamentul României (2008). (2008). (1982). D. „Electricity liberalization in the European Union: balancing benefits and risks”.• Neguţ. S..) (2009). Leca. M.. One Economics. şi Harrison. în Proiect SPOS 2008 – Studii de strategie şi politici.C. in Oil and Gas Journal. L. M. J. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. New York” . 27 octombrie 2008 • Percebois. publicată în Official Journal of the European Union din 5. Princeton University Press. Neacsu. „Strategia de interconectare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale cu sistemele de transport gaze naturale din ţările vecine” • The European Parliament and the Council of the EU (2009).6. „Black Sea region stands at energy crossroads”. Papatulica. in The Energy Journal. W. (eds. Institutions. şi Yuan.. (2008). (2009). B. „Orientări privind securitatea energetica a României”. NJ • SNTGN Transgaz SA (2007). „Directive 2009/28/EC of the European Parliament and of the Council of 23 April 2009 on the promotion of the use of energy from renewable sources and amending and subsequently repealing Directives 2001/77/EC and 2003/30/EC”. A. V. ianuarie 2008 • Popovici. A. Verbeke. and Economic Growth”. Princeton.B. Many Recipes: Globalization. Basic Books. Legea nr. (2009)... Vlad. B.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful