UN I V E RS I T AT E A „ CONS T ANT I N B RÂNCOV E ANU” P I T E Ş T I

FACULTATEA MANAGEMENT-MARKETING ÎN AFACERI ECONOMICE BRĂILA

REINDUSTRIALIZAREA ROMÂNIEI: POLITICI ŞI STRATEGII

Autor : CAZANGIU VALENTINA EUGENIA GRUPA 4151

Š Reindustrializarea României: politici şi strategii Š

REINDUSTRIALIZAREA ROMÂNIEI: POLITICI ŞI STRATEGII

3

2

.....................................................................2....................... .. ..........40 3 ............................................................ 2.......... Recomandări pe termen scurt ........................................................ .............. ....6 ......................................................................10 3......................... Recomandări ................ Dezindustrializare şi reindustrializare ... 28 4..................................................................................................................................... Concluzii şi comentarii finale .....11 4................35 Bibliografie................................... 32 4.................................... Politici de suport ............................... Recomandări pe termen mediu şi lung....................................Cuprin s 1.................................................................................................................................3...................................... Mediul de afaceri din România ............................................................................................................................................... 28 4...1.......... .........................................................

S-au pierdut sute de mii de locuri de muncă în industrie. calitatea producţiei locale a progresat mai ales. S-au închis fabrici reprezentative în oraşe monoindustriale. ci prin relocalizarea unor obiective industriale către alte ţări sau prin creşterea mai accelerată a sectorului terţiar decât a industriei. mai ales după ce criza financiară a demonstrat fragilitatea şi volatilitatea unei economii bazate prea mult pe speculaţii. Desigur. Desigur. Unele branduri naţionale din industrie au fost salvate prin privatizare. şi o promovează inclusiv prin Strategia Europa 2020. Nu este însă nimic rău în a avea o politică industrială. O politică industrială este necesară mai ales în contextul în care România a renunţat la multe dintre pârghiile politicii publice macroeconomice: la politica comercială prin aderarea la UE. şi se pregăteşte să renunţe la politica valutară şi . Capitalul străin a ajuns să realizeze peste 80% din cifra de afaceri din industrie. Uniunea Europeană are. care rămâne profund dezechilibrată. şi în economiile dezvoltate serviciile au o pondere mai mare în PIB decât industria – dar acolo acest fenomen s-a produs mai lent şi mai ales nu prin dezindustrializare.Introducere România a cunoscut în ultimii 20 de ani un proces de dezindustrializare (asemenea altor ţări est-europene) determinat în primul rând de o criză profundă de sistem. şi se regăsesc astăzi în faţa unei noi reindustrializări. Statele Unite au avut chiar un efort naţional de reindustrializare în anii ’80. altele nu. s-au creat alte sute de mii de locuri de muncă în servicii. De 20 de ani. un factor de progres care nu se regăseşte însă şi în statistica balanţei comerciale. dar nu numai. în companiile cu capital străin. România fuge de politica industrială. Desigur. la politica fiscală prin cota unică (fără a face aici aprecieri asupra acesteia).

Patru din zece români apţi de muncă nu muncesc în economia fiscalizată. prin chiar natura lor. Reindustrializarea României nu se poate face doar de stat. iar bugetul ţării nu se va însănătoşi sustenabil până când o parte dintre ei nu-şi vor găsi de lucru. dar la noi lucrurile nu se petrec aşa. Este nevoie însă de o viziune integrată la nivelul politicilor publice. Aceasta nu înseamnă nici vreo încercare de naţionalizare – statul are încă posibilitatea de a interveni în economie la nivel strategic fără a afecta structura şi natura proprietăţii. Reindustrializarea României este necesară pentru a valorifica potenţialul de producţie şi de spirit antreprenorial. Aceasta nu înseamnă un nou exces de capacitate productivă sau de stocuri. Băncile dau cu precădere credite de consum. este nevoie de corelarea finanţării externe cu obiectivul de reindustrializare. Creşterea productivităţii în industrie s-a făcut şi pe seama reducerii de personal – dar ceea ce lipseşte astăzi României. iar retailul vinde cu precădere bunuri din import. Este nevoie de investiţii în infrastructură. nu de investiţii. este tocmai forţa de muncă angajată în economia formală. iar industria noastră (indiferent de natura capitalului) este. este nevoie de coerenţă în actul de decizie. Serviciile noastre sunt complementare industriei de import. Modelul de creştere bazat pe consumul pe datorie al unor bunuri din import a fost infirmat de criza economică. Serviciile nu pot angaja toată această masă de persoane. puţin competitivă.monetară prin intrarea în zona euro (poate prea devreme în condiţiile reformelor structurale încă neterminate). poate mai mult decât orice. cu unele excepţii notabile. Serviciile trebuie să fie complementare industriei. aşa cum se întâmpla înainte de 1989. Iar această politică industrială nu poate să urmărească decât reindustrializarea României. Fundamental pentru prezentul şi viitorul reindustrializării României este să apară o nouă lege a investiţiilor care să creeze facilităţi şi condiţii atrăgătoare 5 . şi mai ales pentru a schimba radical modelul de dezvoltare economică.

pentru ca. productivitatea noastră s-a îmbunătăţit de trei ori. Chiar şi aşa însă. Mediul de afaceri din România Ce este competitivitatea unei ţări? Aşa cum descrie Michael Porter în ultima ediţie (2008) a faimoasei sale lucrări Despre competiţie. ci cu precădere la productivitate. în 2009. de cinci ori. apoi. competitivitatea României s-a îmbunătăţit substanţial în ultimul deceniu. O naţiune este competitivă atunci când permite (şi. fiecare dintre factorii menţionaţi anterior joacă un rol) dezvoltarea determinanţilor productivităţii şi creşterea ratei productivităţii. competitivitatea unei ţări nu se referă în primul rând nici la stabilitatea macroeconomică. aici. nici la forţa de muncă. nici la politicile publice. 1. efectul crizei economice să ne coboare la 47% 6 . Comparativ cu UE-15. nici la practicile manageriale. pentru că am recuperat mult la capitolul productivitate faţă de media europeană.atât pentru investitorii străini cât şi pentru investitorii români. iar comparativ cu UE-27. Din această perspectivă. am ajuns abia la 50% din media europeană.

Slovenia. 7 infrastructura de informaţii şi cea ştiinţifică şi tehnologică.Sursa: Eurostat. Canada. infrastructura fizică şi administrativă. financiare. Un exemplu recent este lucrarea Handbook on Small Nations in the Global Economy (van den Bulcke. Cambodgia. Figura 1. La origine. Care este productivitatea sectorului de sănătate sau a celui educaţional. Norvegia. Porter a elaborat cadrul de analiză a competitivităţii unei naţiuni. cunoscut ca „diamantul lui Porter”. umane. Verbeke şi Yuan. Irlanda. Mauritius. nu doar cantitativi. 2000-2008 Abordarea competitivităţii doar prin prisma productivităţii este însă limitată. 2009) unde „diamantul lui Porter” este folosit în analiza competitivităţii următoarelor economii: Olanda.1. Belgia. Finlanda. EU-15 = 100. Chile. Productivitatea muncii. care împreună reprezintă jumătate din angajaţii sectorului public românesc? Un simplu indicator nu poate răspunde la această întrebare. Sunt incluse resursele naturale. pentru că intervin şi factori calitativi. „diamantul lui Porter” are patru dimensiuni (care reprezintă şi laturile diamantului): condiţiile factorilor (ofertei). Danemarca. Noua Zeelandă. Acesta este mijlocul cel mai frecvent utilizat pe plan mondial pentru analiza competitivităţii naţionale. Toate acestea .

exact la două dintre aceste capitole. Analiza performanţei este făcută în Raportul global al competitivităţii 2009-2010. potenţatori de eficienţă şi factori de inovare şi sofisticare Tabelul 1.contribuie la calitatea şi specializarea factorilor de producţie. după 12 piloni de competitivitate grupaţi în trei categorii: cerinţe de bază. Celălalt aspect distinct adăugat. de a fi în avanpostul cererii de produse şi servicii inovatoare. este mult mai controversat. rolul guvernului este acela de catalizator. Dintr-o perspectivă îngustă. de a stimula investiţiile în capitalul uman. inovare şi infrastructură. de a asigura respectarea standardelor de siguranţă şi de mediu. în special condiţiile factorilor (prin investiţii în infrastructură şi educaţie mai ales). de a sprijini politica antitrust şi a stopa comportamentul colusiv. Acestui diamant i-au fost adăugate ulterior două componente (Jacobs şi de Jong. 2005). Dintr-o perspectivă mai largă.5 4.1 Pilonii competitivităţii (pe o scală de la 1 – cel mai slab la 7 – cel mai puternic) Instituţii Infrastructură Stabilitate macroeconomică Sănătate şi educaţie primară Potenţatori de eficienţă Educaţie superioară şi training Cerinţe de bază Scor România 3. Guvernul influenţează desigur şi celelalte laturi ale diamantului. de a încuraja dezvoltarea companiilor.7 2. hazardul moral. sau erupţia unui vulcan. Criza economică globală este de asemenea un factor care ţine de hazardul moral. Unul dintre ele. se referă la evoluţii impredictibile şi exogene unei anumite naţiuni. rolul guvernului. creşterea preţului carburanţilor pe plan internaţional. aşa cum reiese şi din figura 1. România are cea mai slabă poziţie competitivă.6 5.3 8 .7 4. Din păcate. Jacobs şi Lankhuizen. 2002. în inovare şi în infrastructură. rolul guvernului se referă la politica fiscală şi bugetară. de a facilita crearea unor competenţe specializate.2. De exemplu.

Raportul global al competitivităţii 2009-2010.1 9 . Ef icienţa pieţei bunurilor 4.4 3.3 4.Eficienţa pieţei bunurilor Eficienţa pieţei muncii Sofisticarea pieţei financiare Gradul de pregătire tehnologică Mărimea pieţei Factori de inovare şi sofisticare Sofisticarea afacerilor Inovare Sursa: Forumul Economic Mondial.8 4.8 3.2 4.5 3.

În literatura de specialitate (Cairncross (1982). cu precădere în zone urbane. o scădere în proporţia pe care o deţin produsele industriale în comerţul exterior. Mai mult. Studiul de faţă urmăreşte evoluţia acestui fenomen în cazul României. în locul sau putându-se observa emergenţa sectorului terţiar (Logan şi Swanstrom.2. cum ar fi: reorientarea către sectorul serviciilor. în ceea ce priveşte costul forţei de muncă). 1982) a favorizat fenomenul de dezindustrializare. ca procent din numărul total de angajaţi”. comunicare şi tehnologia informaţiei. Aceasta este una dintre ipotezele pe care le vom urmări în cercetarea de faţă. în afară de scăderea în producţia industrială sau în gradul de ocupare. ce determină o . cu precădere în exporturi. Acest gen de restructurare a economiei (Bluestone şi Harrison. mai ales în contextul unei direcţii globale de orientare înspre sectoarele terţiare. Fundamente teoretice şi metodologia cercetării Fenomenul de dezindustrializare a fost studiat în literatura de specialitate a ultimilor ani. Lever (1991)) se regăsesc şi alte motivaţii pentru dezindustrializare. În acest sens. Rowthorn şi Ramaswamy (1997) argumentează faptul că scăderea numărului de angajaţi în industrie nu face decât să oglindească scăderea procentului pe care îl deţine industria în formarea PIB-ului. un deficit de balanţă comercială. producţia având tendinţa de a se muta în zone cu costuri reduse pentru factorii de producţie (în principal. Dezindustrializare şi reindustrializare Pe fondul unui progres masiv în transporturi. mobilitatea capitalului şi migraţia forţei de muncă. precum şi în contextul crizelor regionale sau globale. Rowthorn (1997) defineşte procesul de dezindustrializare drept „scăderea gradului de ocupare în industrie. 1990). economia globalizată a ultimului secol a încurajat investiţiile străine directe.

deteriorare a capacităţii economiei de susţinere a producţiei industriale. argumentând că dezindustrializarea poate fi considerată atât efect. 2004). analizând atât gradul de ocupare. În literatura de specialitate (Rowthorn. cât şi reorientarea către sectorul terţiar. Fontagné and . Désindustrialisation. În condiţiile unei analize în preţuri constante. Mai mult. Argumentul analizei citate este că totalul cheltuielilor în servicii a crescut în preţuri curente în economiile dezvoltate. în ultimii ani. CAE report. motivaţia fiind dată de productivitatea muncii. Cercetarea de faţă urmăreşte toate aceste considerente. Rowthorn şi Wells (1987) separă motivaţiile dezindustrializării în motivaţii ce ţin de maturitate economică (transferul către sectorul terţiar) şi motivaţii determinate de o criză în economia respectivă. unul dintre factori determinanţi ai dezindustrializării poate fi consideratşi delocalizarea (Bloch. cât şi determinant al unei crize sistemice. Délocalisation. se poate observa însă un transfer între nivelurile economiei relativ nesemnificativ. Ramaswamy (1997)) se lansează ipoteza conform căreia o scădere a proporţiei pe care o deţine industria în formarea PIB-ului este determinată de o creştere a nivelului în servicii. care a crescut mai încet în sectorul terţiar comparativ cu industrie (argument susţinut şi de Pitelis şi Antonakis (2003)). Lorenzi.

La mijlocul anului 2007 s-a angajat într-un ciclu de întărire a politicii monetare. până la 10.3.7% din PIB în primul trimestru al anului 2008. ajungând la niveluri de două cifre şi atingând 15. un volum sporit de remitenţe şi o extindere rapidă a creditului intern nonguvernamental a împins consumul privat pe un drum nesustenabil. în 2001.1%. Pe lângă aceste măsuri cantitative. cât şi a creditării bancare. Creşterea intrărilor de capital străin. BNR a adoptat şi un şir de măsuri prudenţiale ce vizau limitarea atât a expunerii creditelor gospodăriilor. ceea ce a determinat o economie supraîncălzită. la începutul anului 2001. determinată de ratele ridicate ale 12 . în medie.2%. Între 2001 şi 2008 PIB-ul a crescut. Deşi ca pondere în PIB creditul intern este încă relativ scăzut comparativ cu valorile observate în alte economii dezvoltate (acesta s-a ridicat la doar 41% din PIB în 2009).25% la sfârşitul anului 2008. fără îndoială. alături de anticipările gospodăriilor populaţiei privind venituri mai mari au dus la creşterea creditului intern cu 56% în termeni reali. Creşterile salariale puternice. cu 6. BNR a adoptat mai multe măsuri pentru a încerca să oprească creşterea creditului. PIB-ul a scăzut cu 7. Politica fiscală şi bugetară În 2009. Ciclul de creştere.1. s-a bazat în principal pe consum şi investiţii. ritmul de expansiune a fost. după o creştere de o magnitudine similară în anul precedent. care a început cu câţiva ani înainte de aderarea României la UE. Accesul facil la credite. Politici de suport 3. economia românească a înregistrat una dintre cele mai puternice contracţii din istoria sa recentă. Excesul de cerere s-a accelerat semnificativ după 2001. precum şi rezervele minime obligatorii. ridicând atât rata dobânzii-cheie. foarte mare.

guvernul român a încheiat negocierile pentru un acord stand-by internaţionale au reacţionat. De asemenea. Agenţiile de rating statutul de junk. mai ales în cea a salariilor din sectorul public şi a consumului. politica fiscală a fost prociclică. Perspectiva stopării bruşte a capitalului a sugerat faptul că găsirea rapidă de alternative pentru liniile de finanţare este o prioritate.3% la sfârşitul anului 2008. a condus la o accelerare a importurilor. respectiv a leului. Marile dezechilibre macroeconomice existente au fost penalizate de pieţe pe măsură ce lichiditatea globală a secat şi incertitudinea a crescut brusc în pieţele financiare mondiale. Astfel. Întrucât veniturile guvernamentale au fost stimulate de economia supraîncălzită.dobânzilor şi de câştigurile potenţiale ale pieţei imobiliare. la începutul anului 2009. adâncind deficitul de cont curent la 12.8% în 2005 la 5. Efectele crizei financiare asupra economiei româneşti Efectele crizei financiare au început să fie resimţite în economia românească în al patrulea trimestru din 2008. cheltuielile guvernamentale au crescut în zone mai puţin productive. la rândul său. Aceasta. În martie 2009. a dus la o apreciere continuă a monedei naţionale. reducând ratingul de ţară la 12 . autorităţile au apelat la FMI. deficitul bugetar crescând de la 0. Standard & Poor’s şi Fitch. care au crescut mai rapid decât exporturile.4% din PIB la sfârşitul anului 2008. două dintre cele trei principalele agenţii.

ţara a reuşit să evite orice potenţial blocaj în finanţarea deficitelor externe şi interne. programul FMI a detaliat modificările necesare care trebuie implementate de autorităţile fiscale. Încetinirea cererii la nivel mondial a avut implicaţii profunde pentru economia românească. prin aşa-numita Iniţiativă de Coordonare Bancară. FMI a început un dialog cu băncile străine care operează în România. 28 . economia românească a intrat în recesiune. Incapabilă să susţină cererea pe plan intern. care a influenţat comportamentul de consum al populaţiei.5 miliarde de euro cu un grup de instituţii internaţionale. Ca urmare. consumul privat a coborât cu 9. În plus.de 19. Reacţia rapidă a autorităţilor internaţionale a fost extrem de importantă pentru prevenirea ieşirilor de capital străin. creşterea PIB a fost alimentată de consumul intern . al cărui obiectiv era să împiedice închiderea liniilor de credit de refinanţare. astfel încât politica fiscală să devină mai transparentă şi responsabilă. ca urmare a şocului suportat de veniturile reale. condus de FMI. Înainte de criza financiară. În plus. În 2009.2% în termeni anuali.

28 .4.1. politica valutară pare pusă în slujba politicii monetare. politica monetară este restrictivă. Chiar dacă am depăşit în 2009 o criză a deficitului de cont curent. bazat pe anvergură: un nou episod de creştere a economiei româneşti nu poate consumul finanţat pe datorie. Recomand ări 4. Mai mult. prin ajustarea brutală a importurilor şi prin creşterea datoriei publice. de sistem şi de model de dezvoltare. în 2010 şi în următorii ani România se confruntă cu o criză a finanţelor publice (deficitul bugetar şi datoria publică). chiar şi în contextul în care statul român mai deţine o pondere relativ mică a activelor industriale şi are relativ puţine pârghii de intervenţie. ajutorul de stat este limitat. iar politica fiscală şi bugetară are constrângeri impuse prin acordul cu FMI. Concluzii şi comentarii finale Tema reindustrializării României este una generoasă. Astfel. România traversează o criză economică profundă. politica comercială este de competenţa UE. Dar tocmai în apărea replicând acest context politica industrială recapătă importanţă şi modelul de dezvoltare al deceniului trecut.

Benchmark-uri structurale (legislaţie nouă privind salariile.Creşterea sustenabilă a productivităţii muncii . creşterea cheltuielilor de educaţie. atât publice. dar această creştere nu va fi sustenabilă după depăşirea crizei şi reînceperea angajărilor. Competiţia este prin inovare.Reducerea evaziunii fiscale Obiecti ve Indicatorii pe termen Strategiei Europa 2020 . se poate trăi şi aşa. reducerea abandonului şcolar) . reforma fiscală) Obiecti ve pe termen Indicatorii creşterii economice .ŠReindustrializarea României: politici şi strategii Š Obiecti ve pe termen Ţintele din acordul cu FMI . dar preţ nu prin nu putem face salturi de competitivitate. Desigur.Scăderea ratei şomajului .Continuarea procesului dezinflaţionist . Productivitatea muncii a crescut pe baza disponibilizărilor.Creşterea PIB . şi chiar mai grav lipsa cererii pentru produse inovative. Cheltuielile de cercetare dezvoltare reduse.Creştere economică inteligentă (Creşterea cheltuielilor de cercetare dezvoltare în PIB.Reducerea deficitului bugetar .Creşterea economică sustenabilă (reducerea emisiilor de dioxid de carbon. cât şi private. creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul total de energie) . De aceea este necesar să ne conectăm la realităţile europene.Controlul arieratelor . arată o problemă importantă a economiei româneşti: lipsa inovării. 28 .Creşterea economică inclusivă Creşterea economică. creşterea eficienţei energetice. pensiile. reducerea şomajului şi creşterea productivităţii muncii nu sunt ţinte în acordul cu FMI şi sunt chiar contradictorii cu ţinta de reducere a deficitului bugetar (mai puţin consum public va duce la amânarea reluării creşterii economice) sau cu ţinta de dezinflaţie.

cu valoare unitară mai ridicată. conectarea context industriei româneşti la platformele tehnologice create de Uniunea Europeană. iar reindustrializarea României are nişte limite impuse de structura rigidă a importurilor. de la externalizarea unor servicii şi atragerea de fonduri europene la crearea unui pol de cercetare aplicată de excelenţă şi la întărirea legăturii dintre industrie şi mediul de cercetare. Dacă dorim o reindustrializare a României. mai ales dacă o coroborăm cu gradul ridicat de concentrare a exporturilor. În plus. nu putem face abstracţie de realitatea faptului că peste 80% din industria prelucrătoare românească este dominată de capitalul străin. Industria auto. cât şi de interes pentru România – se numără printre domeniile care nu au un astfel de institut european de cercetare dedicat. Aceasta nu este în sine nici bine nici rău – capitalul străin poate fi făcut partener în procesul de reindustrializare. prin găzduirea în România şi cofinanţarea unui institut european de cercetare într-unul dintre domeniile de interes pentru industria românească. Un alt dezavantaj competitiv al economiei româneşti îl reprezintă starea infrastructurii. industria farmaceutică.Acest obiectiv presupune. Beneficiile creării unui astfel de institut în România sunt numeroase. statul român se poate gândi la un mecanism de atragere a unui număr important de cercetători străini în România. Recomandăm în realizarea unei platforme de comunicare-colaborare regulate între Ministerul Economiei şi reprezentanţii marilor investitori din România (cum ar fi Consiliul Investitorilor Străini). 28 . În plus. schimbarea structurii exporturilor către unele intensive în tehnologie. La nivel european. industria electronică – industrii de referinţă atât la nivel european. de exemplu. Comisia Europeană are direct în subordine şapte institute de cercetare. este un proces lent.

Š industria alimentară (60. Š aparate de precizie. există o influenţă indirectă a unor sectoare de servicii (în special în energie electrică. optice (39. o astfel de măsură s-ar repercuta foarte puţin asupra industriei. dar cele mai afectate de scăderea consumului intern vor fi următoarele sectoare (în paranteză sunt trecute ponderile consumului populaţiei în totalul producţiei. multiplicatorul consumului populaţiei este semnificativ ansamblul economiei guvernamental (1.6%). Mai mult. Contrar aşteptărilor.1%). care nu ar permite o politică investiţională activă. De aceea recomandăm ca pe termen scurt reducerea cheltuielilor publice să se facă din partea de achiziţii de bunuri şi 36 .8 faţă de 1. Consumul guvernamental direct reprezintă 0% din totalul producţiei industriale. Š industria tutunului (45. Impactul direct al acestor măsuri va fi reducerea consumului populaţiei care se va reflecta într-o contracţie a PIB.2%). Toate sectoarele industriale sunt afectate de scăderea consumului populaţiei (în medie. Š industria mobilei (40.4.2. Recomandăm o măsură alternativă. conform tabelului 3 din capitolul 3): Š prelucrare ţiţei. a pensiilor şi a unor categorii de ajutoare sociale este contraproductivă din perspectiva politici industriale. Sigur.4%). combustibili (62. ponderea consumului populaţiei producţia industrială este de 26% – vezi capitolul 3). Recomandări pe termen scurt Soluţia avansată în discuţiile cu FMI care vizează reducerea salariilor bugetarilor.7%).6). Abordăm acest aspect pentru că nu trebuie subestimat riscul de a intra într-un cerc vicios al stagnării. termică şi în mai mare pe transporturi) dar cu valori mici (vezi tabelul 4 din decât multiplicatorul consumului capitolul 3). de reducere a cheltuielilor cu achiziţiile de bunuri şi servicii şi a cheltuielilor de capital.

maşini şi aparate electrice şi agricultură. în concordanţă cu propunerile UE.3. ceea ce spune analiza input-output este că investiţiile (publice sau private) în nici industria de reciclare. circa trei sferturi din cheltuielile programate. fiind. industria alimentară. precum utilaje agricole. Experimentarea unor soluţii alternative de finanţare. respectiv maşini şi echipamente. care în prezent este unul dintre factorii determinanţi ai deficitului comercial mare al României. în care România are specializare. Dacă ponderăm analiza input-output cu contribuţia fiecărei ramuri la valoarea absolută a investiţiilor la nivel naţional. Starea precară a infrastructurii are un efect negativ care se răsfrânge asupra întregii economii. materii prime (îngrăşăminte). investiţiile în infrastructură realizate efectiv au reprezentat. Primele două domenii sunt de natură industrială. în medie. creând în 36 aceste sectoare au cel mai mare efect de antrenare în economie. Din analiza input-output a reieşit că sunt trei domenii în care multiplicatorul investiţiilor este ridicat: construcţii metalice. al cărei potenţial este deosebit. precum parteneriatele cu agenţi economici puternici sau instituţii financiare internaţionale. dar şi agricultura trebuie luată în considerare prin industriile prelucrătoare conexe: pe de o parte. pe de altă parte. Recomandări pe termen mediu şi lung Guvernul trebuie să se concentreze asupra sectoarelor specifice care oferă o bază de creştere solidă. industriile de intrări tehnologice. Nu trebuie uitată deja un grad ridicat de . Crearea condiţiilor şi stimulentelor propice investiţiilor în infrastructură şi energie trebuie să fie o prioritate. Practic. De-a lungul ultimilor patru ani. materiale de construcţii (pentru depozite). 4. două sunt categoriile mari cu care ne intersectăm: construcţii. pot creşte nivelul investiţiilor naţionale. de asemenea. crescând costurile agenţilor economici.servicii.

iar autorităţile centrale să „vândă” mai bine această oportunitate investiţională. pentru a depăşi obstacolul temporar al calităţii slabe a drumurilor.acelaşi timp locuri de muncă. licitaţiile organizate de companii private vor fi deschise în fapt doar unor firme apropiate acestora. dar şi multe altele (cum ar fi cele legate de acordarea unor facilităţi pentru companiile care îşi relochează activitatea în România 36 . orientaţi să investească în zonele dunărene. telecomunicaţii sau construcţii. Altfel. astfel încât să existe bani prevăzuţi în avans şi în anii următori pentru investiţiile prioritare. România trebuie să implementeze bugete multianuale. O cale de transport subutilizată astăzi. Autorităţile locale trebuie să investească în reamenajarea porturilor industriale din oraşele de pe traseul Dunării. şi în echiparea terenurilor cu utilităţi. De asemenea. Investitorii români şi străini trebuie stimulaţi. Pentru promovarea şi eficientizarea investiţiilor în infrastructură. Aceste aspecte. Caietele de sarcini realizate de companiile private pentru lucrări de infrastructură ar trebui să respecte nişte standarde minime de sistem. în domenii precum energie. dar cu mare potenţial. recomandăm introducerea unei minime standardizări şi în licitaţiile organizate de companii private. Un alt aspect esenţial legat de investiţiile publice îl reprezintă necesitatea aplicării standard a contractelor tip offset: o parte semnificativă din valoarea investiţiei trebuie să rămână sau să se întoarcă în ţară prin subcontractări de bunuri şi servicii de la câştigătorii licitaţiilor pentru realizarea unor investiţii cu bani publici. un rol important trebuie să-l joace valorificarea celei mai mari „autostrăzi” de care dispune România în prezent şi care leagă multe oraşe-port din România cu Germania: Dunărea. Mergând un pas mai departe. ducând la două consecinţe negative: ieşirea din ţară a unor fluxuri financiare şi necesitatea unor investiţii publice ulterioare pentru standardizare la nivel naţional.

3 (coloana de propuneri privind obiective proactive).sau cele care se dezvoltă în regiunile cu ieşire la Dunăre) ar trebui cuprinse într-o nouă lege a investiţiilor. În ceea ce priveşte politica energetică. recomandările noastre sunt cuprinse în tabelul 7. parte a unei politici industriale pe termen mediu. 36 .

Dezvoltarea în regenera totalitate a bile potenţialului economic al resurselor regenerabile de pe Producţia Retehnologizarea de capa.Asigurarea de potenţial maxim va fi resurse regenerabile atins în jurul anului care să permită 2020.Importurile de uraniu nu protejează împotriva creşterii sau volatilităţii preţurilor Propunere de obiectiv proactiv .Folosirea cărbunelui analiză ca şi combustibil economică aprofundată energetic după o poate fi foarte analiză completă a costisitoare opţiunilor strategice – Alte opţiuni strategice exemple tehnologia disponibile vor fi neglijate coal-to-liquids (CTL).cităţilor de energie producţie electrică poluante – în special termocentralel e pe cărbune Construirea de noi capacităţi Promovarea nediscriminatorie a producţiei de energie din resurse regenerabile Regruparea capacităţilor de producţie deţinute de stat în două companii energetice Producţia Retehnologizarea de energie sistemelor termica centralizate de furnizare a Transportu Diversificarea l de gaz rutelor de import natural şi prin participarea la petrol proiecte regional majore Coment arii Rezervele interne se vor epuiza în 15-20 de ani (petrol şi gaze) Diversificarea surselor de import nu protejează împotriva creşterii sau volatilităţii .Reforma 2010 trebuie accentul pe egalizarea continuată cu scopul de costului mediu unitar şi a crea una sau mai cota de piaţă internă a multe companii capabile companiilor să concureze cu succes pe pieţele regionale.3 Obiectivele politicii energetice curente ale României Obiective Subsecto curente ale r Petrol. Menţinerea gaze. în condiţiile în care atingerea consumul de energie va obiectivelor de continua să crească şi producţie şi după Retehnologizarea fără nici o . prin continuarea utilizării zăcămintele cărbunelui în forma actuală de cărbune ca potenţială Potenţialul diferitelor .Crearea şi investiţii masive şi trebuie implementarea unei să aibă un termen de strategii naţionale de finalizare şi modalităţi modernizare a sistemelor Nu toate proiectele . Acest obiectiv necesită .Asigurarea pentru viitorul previzibil a unui grad de înlocuire a rezervelor de petrol. gaze. cărbune cu rezerve noi din ţară sau străinătate de cel puţin Asigurarea pentru viitorul previzibil a unui grad de înlocuire a rezervelor de uraniu cu rezerve noi din ţară sau .Gestionarea proactivă resurse regenerabile este a capacităţilor de diferit pe teritoriul producţie a energiei din României resurse regenerabile Folosirea excesivă a pentru a asigura o resurselor partajate – utilizare echili.Tabelul 7.Studiile arată că acest .Diversificarea rutelor şi regionale sunt fezabile a modalităţilor de sau realiste transport – exemplu importuri de gaz natural comprimat în porturile de 37 . producţiei cărbune interne Diversificarea surselor de import Diversificarea rutelor de import Uraniu Menţinerea sau creşterea producţiei interne Identificarea de surse de import Resurse .brată Reforma 2010 pune .

Printre măsurile care pot fi adoptate în această direcţie enumerăm: flexibilizarea contractelor de muncă. participanţi . şi reducerea substanţială a CAS (care nu ar pune în pericol deficitul bugetar datorită scoaterii la lumină a unei părţi din economia subterană). pentru că nu poţi crea un milion de noi locuri de muncă în servicii. Rata ocupării categorii defavorizate precum femeile. Mai mult de patru din zece români activi nu muncesc. programe ţintite asupra categoriilor defavorizate. Fondurile naţionale pentru competitivitate. contracte pe termen scurt şi temporare (în prezent s-au adoptat măsuri contrare de eliminare a convenţiilor civile). este şi mai mică pentru unele fiscalizată. cel puţin nu în economia formală. Doar o politică activă de investiţii publice industriale poate ajuta la atingerea acestui obiectiv.Crearea şi implementarea unei strategii naţionale de modernizare a sistemelor . Dar nu numai banii europeni nu sunt întotdeauna folosiţi la potenţial maxim. Această sarcină este într-o relaţie directă cu politica industrială. persoanele vârstnice (55-65 de ani) şi tinerii (până în 24 de ani).Crearea şi implementarea unei strategii naţionale de reabilitare Dar cea mai importantă problemă de durată a economiei noastre o reprezintă rata scăzută a ocupării. România ar trebui să-şi propună ca până în 2020 să aducă în câmpul muncii fiscalizate între unu şi două milioane de persoane (ceea ce ar însemna încă unu sau doi români din zece activi). acordate prin Ministerul 38 .Distribuţia de energie termică Creşter ea eficienţ ei Reabilitarea conductelor din sistemele centralizate de Reabilitarea termică a clădirilor Acest obiectiv necesită investiţii masive şi trebuie să aibă un termen de finalizare şi modalităţi Acest obiectiv necesită investiţii masive şi trebuie să aibă un termen de finalizare. acolo unde regula o reprezintă microîntreprinderile şi unde evaziunea fiscală este foarte răspândită. subvenţionarea creării de locuri de muncă (în prezent nu s-au adoptat normele metodologice pentru subvenţionarea angajărilor de şomeri).

Dacă pentru primul exerciţiu financiar în UE avem o scuză.Economiei. În general. 38 . În concluzie este nevoie nu doar de coerenţa unei gândiri strategice privind reindustrializarea României. nimeni nu mai finanţează în Europa dezvoltată clădirile unor laboratoare sau universităţi. pentru 2014-2020 noul Cadru Naţional Strategic de Referinţă trebuie să includă şi viziunea unei strategii de reindustrializare şi să o transpună apoi în practică prin programele operaţionale specifice. ci rezultatul aplicat în industrie sau servicii al acestora. ci şi de optimizarea relaţiei dintre o astfel de strategie şi finanţarea sa din fonduri naţionale şi europene. ar trebui alocate pentru noi priorităţi de cercetare aplicată. a timpului redus de reacţie şi a lipsei de experienţă.

în Monitorul Oficial al României. „Hotărârea Guvernului nr. Societatea Academică din România (2009). EU Energy in Figures 2010. no. identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională”. publicată în august 2003 • Ministerul Economiei şi Industriei (2005). Jacobs si Lankhuizen. „Restructurarea sectorului de producere a energiei electrice din subordinea Ministerului Economiei în vederea creşterii siguranţei şi securităţii în alimentarea cu energie”. Tinberger Institute Discussion Paper • Guvernul României (2009).. „Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar. publicat de Directorate-General for Energy and Transport (DG TREN). vânt. 2002. C. (2009). Comerţului şi Mediului de Afaceri 39 . „Industrial Clusters and the Competitiveness of the Netherland”s. 2005. vol. DG TREN Staff Working Document publicat in martie 2010 • Ederveen. H. De Economist . Comerţului şi Mediului de Afaceri • Ministerul Economiei şi Comerţului (2003). piaţa naţională: politica de concurenţă în sectoare-cheie • European Commission (2010). Nahuis. aprilie 2009. (2002). raport publicat pe site-ul Ministerului Economiei. februarie 2010 • European Commission (2010). „Competition and Regulation in the EU Energy Market”. publicată în 2003 • Ministerul Economiei şi Comerţului (2003). „Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie”.2007 • Havris. biomasă. 781/19. martie 2010 • Guvernul României (2007). geotermie). Despre competiţie • Ministerul Economiei. Comerţului şi Mediului de Afaceri (2009). Report on Progress in Creating the Internal Gas and Electricity Market – Technical Annex to the Communication from the Commission to the Council and the European Parliament. Partea I. în Romanian Journal of European Affairs. (2008). Adriean Videanu. Piaţa unică. „Strategia naţională în domeniul eficientei energetice”. pe site-ul Ministerului Economiei. „Document previzional (în conformitate cu articolul 4(3) al Directivei 2009/28/CE)”. dl. 233-52” • Porter. 4. 9. nr. de Groot.XI.Š Reindustrializarea României: politici şi strategii Š Bibliogr afie • Consiliul Concurenţei. microhidro. Fertile Soil for Structural Funds?A panel data analysis of the conditional effectiveness of European Cohesion Policy.140 (2)..069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020”. S. 1. publicat de Directorate-General for Energy and Transport (DG TREN). M. 2009 • Jacobs şi de Jong. R. prezentare a ministrului Economiei.

NJ • SNTGN Transgaz SA (2007). B. L. Institutions. publicată în Official Journal of the European Union din 5. The De-industrialization of America. ianuarie 2008 • Popovici. Princeton University Press. One Economics. Legea nr. New York” . S..• Neguţ. „Black Sea region stands at energy crossroads”. in Oil and Gas Journal. Handbook on Small Nations in the Global Economy • Bluestone.. V. W. 27 octombrie 2008 • Percebois. (2008). M. 7 decembrie 2009 • Rodrik. Many Recipes: Globalization. Basic Books.) (2009). „Electricity liberalization in the European Union: balancing benefits and risks”. Verbeke.C. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. in The Energy Journal. Leca. D. A. and Economic Growth”. M.6. J. „Orientări privind securitatea energetica a României”. A.B.. Papatulica. şi Yuan. (2009). în Proiect SPOS 2008 – Studii de strategie şi politici. (2009).. „Strategia de interconectare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale cu sistemele de transport gaze naturale din ţările vecine” • The European Parliament and the Council of the EU (2009). „Directive 2009/28/EC of the European Parliament and of the Council of 23 April 2009 on the promotion of the use of energy from renewable sources and amending and subsequently repealing Directives 2001/77/EC and 2003/30/EC”.. (1982).2009 • Van den Bulcke. (eds. Princeton. (2008). D. Institutul European din România • Parlamentul României (2008). Vlad. Neacsu. şi Harrison. B.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful