UN I V E RS I T AT E A „ CONS T ANT I N B RÂNCOV E ANU” P I T E Ş T I

FACULTATEA MANAGEMENT-MARKETING ÎN AFACERI ECONOMICE BRĂILA

REINDUSTRIALIZAREA ROMÂNIEI: POLITICI ŞI STRATEGII

Autor : CAZANGIU VALENTINA EUGENIA GRUPA 4151

Š Reindustrializarea României: politici şi strategii Š

REINDUSTRIALIZAREA ROMÂNIEI: POLITICI ŞI STRATEGII

3

2

... Recomandări pe termen scurt ...................... Politici de suport ..........Cuprin s 1....2.................................................. .............................................................................................................11 4....... 28 4.............................................................................................................. ...................................................................10 3........................................................ 2......................................................... Recomandări ..................... Dezindustrializare şi reindustrializare .................................. .................................... ....35 Bibliografie........1..3................. ............40 3 ................................................ 32 4..6 ............................................................................. Mediul de afaceri din România .................. Recomandări pe termen mediu şi lung....................................................................................................................................................................... Concluzii şi comentarii finale ...... 28 4.......................................................................................

Desigur. la politica fiscală prin cota unică (fără a face aici aprecieri asupra acesteia). şi o promovează inclusiv prin Strategia Europa 2020. O politică industrială este necesară mai ales în contextul în care România a renunţat la multe dintre pârghiile politicii publice macroeconomice: la politica comercială prin aderarea la UE. ci prin relocalizarea unor obiective industriale către alte ţări sau prin creşterea mai accelerată a sectorului terţiar decât a industriei. s-au creat alte sute de mii de locuri de muncă în servicii. mai ales după ce criza financiară a demonstrat fragilitatea şi volatilitatea unei economii bazate prea mult pe speculaţii. Unele branduri naţionale din industrie au fost salvate prin privatizare. S-au închis fabrici reprezentative în oraşe monoindustriale. şi se regăsesc astăzi în faţa unei noi reindustrializări. Capitalul străin a ajuns să realizeze peste 80% din cifra de afaceri din industrie. Statele Unite au avut chiar un efort naţional de reindustrializare în anii ’80. Uniunea Europeană are. altele nu. calitatea producţiei locale a progresat mai ales. care rămâne profund dezechilibrată. România fuge de politica industrială. S-au pierdut sute de mii de locuri de muncă în industrie. Desigur. şi se pregăteşte să renunţe la politica valutară şi . Nu este însă nimic rău în a avea o politică industrială. şi în economiile dezvoltate serviciile au o pondere mai mare în PIB decât industria – dar acolo acest fenomen s-a produs mai lent şi mai ales nu prin dezindustrializare. în companiile cu capital străin. dar nu numai.Introducere România a cunoscut în ultimii 20 de ani un proces de dezindustrializare (asemenea altor ţări est-europene) determinat în primul rând de o criză profundă de sistem. Desigur. De 20 de ani. un factor de progres care nu se regăseşte însă şi în statistica balanţei comerciale.

Băncile dau cu precădere credite de consum. Patru din zece români apţi de muncă nu muncesc în economia fiscalizată. Aceasta nu înseamnă un nou exces de capacitate productivă sau de stocuri. Reindustrializarea României nu se poate face doar de stat.monetară prin intrarea în zona euro (poate prea devreme în condiţiile reformelor structurale încă neterminate). Este nevoie de investiţii în infrastructură. Serviciile nu pot angaja toată această masă de persoane. Aceasta nu înseamnă nici vreo încercare de naţionalizare – statul are încă posibilitatea de a interveni în economie la nivel strategic fără a afecta structura şi natura proprietăţii. Serviciile trebuie să fie complementare industriei. Fundamental pentru prezentul şi viitorul reindustrializării României este să apară o nouă lege a investiţiilor care să creeze facilităţi şi condiţii atrăgătoare 5 . şi mai ales pentru a schimba radical modelul de dezvoltare economică. este nevoie de corelarea finanţării externe cu obiectivul de reindustrializare. este tocmai forţa de muncă angajată în economia formală. nu de investiţii. cu unele excepţii notabile. poate mai mult decât orice. Modelul de creştere bazat pe consumul pe datorie al unor bunuri din import a fost infirmat de criza economică. Creşterea productivităţii în industrie s-a făcut şi pe seama reducerii de personal – dar ceea ce lipseşte astăzi României. iar retailul vinde cu precădere bunuri din import. Serviciile noastre sunt complementare industriei de import. puţin competitivă. prin chiar natura lor. Este nevoie însă de o viziune integrată la nivelul politicilor publice. Reindustrializarea României este necesară pentru a valorifica potenţialul de producţie şi de spirit antreprenorial. iar industria noastră (indiferent de natura capitalului) este. aşa cum se întâmpla înainte de 1989. Iar această politică industrială nu poate să urmărească decât reindustrializarea României. este nevoie de coerenţă în actul de decizie. dar la noi lucrurile nu se petrec aşa. iar bugetul ţării nu se va însănătoşi sustenabil până când o parte dintre ei nu-şi vor găsi de lucru.

1. nici la forţa de muncă. nici la practicile manageriale. Din această perspectivă.atât pentru investitorii străini cât şi pentru investitorii români. am ajuns abia la 50% din media europeană. nici la politicile publice. Chiar şi aşa însă. Mediul de afaceri din România Ce este competitivitatea unei ţări? Aşa cum descrie Michael Porter în ultima ediţie (2008) a faimoasei sale lucrări Despre competiţie. fiecare dintre factorii menţionaţi anterior joacă un rol) dezvoltarea determinanţilor productivităţii şi creşterea ratei productivităţii. pentru că am recuperat mult la capitolul productivitate faţă de media europeană. competitivitatea României s-a îmbunătăţit substanţial în ultimul deceniu. pentru ca. efectul crizei economice să ne coboare la 47% 6 . de cinci ori. în 2009. aici. ci cu precădere la productivitate. productivitatea noastră s-a îmbunătăţit de trei ori. Comparativ cu UE-15. competitivitatea unei ţări nu se referă în primul rând nici la stabilitatea macroeconomică. iar comparativ cu UE-27. apoi. O naţiune este competitivă atunci când permite (şi.

2000-2008 Abordarea competitivităţii doar prin prisma productivităţii este însă limitată. Porter a elaborat cadrul de analiză a competitivităţii unei naţiuni. Un exemplu recent este lucrarea Handbook on Small Nations in the Global Economy (van den Bulcke. cunoscut ca „diamantul lui Porter”. „diamantul lui Porter” are patru dimensiuni (care reprezintă şi laturile diamantului): condiţiile factorilor (ofertei). umane. Care este productivitatea sectorului de sănătate sau a celui educaţional. Noua Zeelandă. financiare. Danemarca. Chile. Mauritius. infrastructura fizică şi administrativă. nu doar cantitativi. Canada. Verbeke şi Yuan. La origine. Cambodgia. 2009) unde „diamantul lui Porter” este folosit în analiza competitivităţii următoarelor economii: Olanda.Sursa: Eurostat. Slovenia. care împreună reprezintă jumătate din angajaţii sectorului public românesc? Un simplu indicator nu poate răspunde la această întrebare. pentru că intervin şi factori calitativi. Irlanda.1. EU-15 = 100. Productivitatea muncii. Figura 1. Norvegia. Toate acestea . Acesta este mijlocul cel mai frecvent utilizat pe plan mondial pentru analiza competitivităţii naţionale. Finlanda. Sunt incluse resursele naturale. 7 infrastructura de informaţii şi cea ştiinţifică şi tehnologică. Belgia.

Guvernul influenţează desigur şi celelalte laturi ale diamantului. Acestui diamant i-au fost adăugate ulterior două componente (Jacobs şi de Jong. creşterea preţului carburanţilor pe plan internaţional.3 8 . de a facilita crearea unor competenţe specializate. în special condiţiile factorilor (prin investiţii în infrastructură şi educaţie mai ales). după 12 piloni de competitivitate grupaţi în trei categorii: cerinţe de bază. Dintr-o perspectivă îngustă.7 2. de a încuraja dezvoltarea companiilor. 2005). sau erupţia unui vulcan. de a stimula investiţiile în capitalul uman. rolul guvernului se referă la politica fiscală şi bugetară. de a fi în avanpostul cererii de produse şi servicii inovatoare. inovare şi infrastructură. de a asigura respectarea standardelor de siguranţă şi de mediu. Unul dintre ele. în inovare şi în infrastructură.contribuie la calitatea şi specializarea factorilor de producţie.6 5. România are cea mai slabă poziţie competitivă. potenţatori de eficienţă şi factori de inovare şi sofisticare Tabelul 1. 2002.5 4. hazardul moral. De exemplu. se referă la evoluţii impredictibile şi exogene unei anumite naţiuni.2. Celălalt aspect distinct adăugat. aşa cum reiese şi din figura 1. rolul guvernului este acela de catalizator. rolul guvernului.1 Pilonii competitivităţii (pe o scală de la 1 – cel mai slab la 7 – cel mai puternic) Instituţii Infrastructură Stabilitate macroeconomică Sănătate şi educaţie primară Potenţatori de eficienţă Educaţie superioară şi training Cerinţe de bază Scor România 3. exact la două dintre aceste capitole. Jacobs şi Lankhuizen. este mult mai controversat. Criza economică globală este de asemenea un factor care ţine de hazardul moral. Analiza performanţei este făcută în Raportul global al competitivităţii 2009-2010. Din păcate.7 4. Dintr-o perspectivă mai largă. de a sprijini politica antitrust şi a stopa comportamentul colusiv.

2 4.Eficienţa pieţei bunurilor Eficienţa pieţei muncii Sofisticarea pieţei financiare Gradul de pregătire tehnologică Mărimea pieţei Factori de inovare şi sofisticare Sofisticarea afacerilor Inovare Sursa: Forumul Economic Mondial.1 9 .8 4.5 3. Ef icienţa pieţei bunurilor 4.8 3.3 4.4 3. Raportul global al competitivităţii 2009-2010.

Fundamente teoretice şi metodologia cercetării Fenomenul de dezindustrializare a fost studiat în literatura de specialitate a ultimilor ani. precum şi în contextul crizelor regionale sau globale. În literatura de specialitate (Cairncross (1982). În acest sens. Rowthorn şi Ramaswamy (1997) argumentează faptul că scăderea numărului de angajaţi în industrie nu face decât să oglindească scăderea procentului pe care îl deţine industria în formarea PIB-ului. mobilitatea capitalului şi migraţia forţei de muncă. ce determină o . Aceasta este una dintre ipotezele pe care le vom urmări în cercetarea de faţă. în locul sau putându-se observa emergenţa sectorului terţiar (Logan şi Swanstrom. Mai mult. Dezindustrializare şi reindustrializare Pe fondul unui progres masiv în transporturi. 1990). Studiul de faţă urmăreşte evoluţia acestui fenomen în cazul României. cu precădere în zone urbane. în afară de scăderea în producţia industrială sau în gradul de ocupare. un deficit de balanţă comercială. Rowthorn (1997) defineşte procesul de dezindustrializare drept „scăderea gradului de ocupare în industrie. Lever (1991)) se regăsesc şi alte motivaţii pentru dezindustrializare. economia globalizată a ultimului secol a încurajat investiţiile străine directe. cum ar fi: reorientarea către sectorul serviciilor.2. producţia având tendinţa de a se muta în zone cu costuri reduse pentru factorii de producţie (în principal. o scădere în proporţia pe care o deţin produsele industriale în comerţul exterior. cu precădere în exporturi. comunicare şi tehnologia informaţiei. 1982) a favorizat fenomenul de dezindustrializare. Acest gen de restructurare a economiei (Bluestone şi Harrison. în ceea ce priveşte costul forţei de muncă). mai ales în contextul unei direcţii globale de orientare înspre sectoarele terţiare. ca procent din numărul total de angajaţi”.

analizând atât gradul de ocupare. cât şi reorientarea către sectorul terţiar. Rowthorn şi Wells (1987) separă motivaţiile dezindustrializării în motivaţii ce ţin de maturitate economică (transferul către sectorul terţiar) şi motivaţii determinate de o criză în economia respectivă. Ramaswamy (1997)) se lansează ipoteza conform căreia o scădere a proporţiei pe care o deţine industria în formarea PIB-ului este determinată de o creştere a nivelului în servicii. motivaţia fiind dată de productivitatea muncii. unul dintre factori determinanţi ai dezindustrializării poate fi consideratşi delocalizarea (Bloch. Mai mult. În condiţiile unei analize în preţuri constante. Fontagné and . Lorenzi. CAE report. Délocalisation. în ultimii ani. Désindustrialisation. În literatura de specialitate (Rowthorn. argumentând că dezindustrializarea poate fi considerată atât efect. se poate observa însă un transfer între nivelurile economiei relativ nesemnificativ. 2004). care a crescut mai încet în sectorul terţiar comparativ cu industrie (argument susţinut şi de Pitelis şi Antonakis (2003)). Cercetarea de faţă urmăreşte toate aceste considerente. Argumentul analizei citate este că totalul cheltuielilor în servicii a crescut în preţuri curente în economiile dezvoltate.deteriorare a capacităţii economiei de susţinere a producţiei industriale. cât şi determinant al unei crize sistemice.

precum şi rezervele minime obligatorii.1. s-a bazat în principal pe consum şi investiţii.1%. după o creştere de o magnitudine similară în anul precedent. Politici de suport 3. Deşi ca pondere în PIB creditul intern este încă relativ scăzut comparativ cu valorile observate în alte economii dezvoltate (acesta s-a ridicat la doar 41% din PIB în 2009). PIB-ul a scăzut cu 7.7% din PIB în primul trimestru al anului 2008. foarte mare. cu 6. Pe lângă aceste măsuri cantitative. care a început cu câţiva ani înainte de aderarea României la UE. ridicând atât rata dobânzii-cheie.25% la sfârşitul anului 2008. BNR a adoptat şi un şir de măsuri prudenţiale ce vizau limitarea atât a expunerii creditelor gospodăriilor. un volum sporit de remitenţe şi o extindere rapidă a creditului intern nonguvernamental a împins consumul privat pe un drum nesustenabil. ritmul de expansiune a fost. cât şi a creditării bancare. fără îndoială. la începutul anului 2001. Ciclul de creştere. alături de anticipările gospodăriilor populaţiei privind venituri mai mari au dus la creşterea creditului intern cu 56% în termeni reali. determinată de ratele ridicate ale 12 . Creşterile salariale puternice. economia românească a înregistrat una dintre cele mai puternice contracţii din istoria sa recentă. Excesul de cerere s-a accelerat semnificativ după 2001. până la 10. Politica fiscală şi bugetară În 2009. în 2001. Creşterea intrărilor de capital străin. în medie.3. Accesul facil la credite. Între 2001 şi 2008 PIB-ul a crescut. BNR a adoptat mai multe măsuri pentru a încerca să oprească creşterea creditului. ceea ce a determinat o economie supraîncălzită. ajungând la niveluri de două cifre şi atingând 15.2%. La mijlocul anului 2007 s-a angajat într-un ciclu de întărire a politicii monetare.

Aceasta. care au crescut mai rapid decât exporturile. respectiv a leului. De asemenea. În martie 2009. Agenţiile de rating statutul de junk. cheltuielile guvernamentale au crescut în zone mai puţin productive. guvernul român a încheiat negocierile pentru un acord stand-by internaţionale au reacţionat. Standard & Poor’s şi Fitch. politica fiscală a fost prociclică. a condus la o accelerare a importurilor.8% în 2005 la 5. autorităţile au apelat la FMI. mai ales în cea a salariilor din sectorul public şi a consumului.dobânzilor şi de câştigurile potenţiale ale pieţei imobiliare. Întrucât veniturile guvernamentale au fost stimulate de economia supraîncălzită. două dintre cele trei principalele agenţii. deficitul bugetar crescând de la 0. Efectele crizei financiare asupra economiei româneşti Efectele crizei financiare au început să fie resimţite în economia românească în al patrulea trimestru din 2008. la rândul său.3% la sfârşitul anului 2008. adâncind deficitul de cont curent la 12.4% din PIB la sfârşitul anului 2008. Perspectiva stopării bruşte a capitalului a sugerat faptul că găsirea rapidă de alternative pentru liniile de finanţare este o prioritate. reducând ratingul de ţară la 12 . a dus la o apreciere continuă a monedei naţionale. la începutul anului 2009. Astfel. Marile dezechilibre macroeconomice existente au fost penalizate de pieţe pe măsură ce lichiditatea globală a secat şi incertitudinea a crescut brusc în pieţele financiare mondiale.

28 . În plus. Înainte de criza financiară. ţara a reuşit să evite orice potenţial blocaj în finanţarea deficitelor externe şi interne. În plus. consumul privat a coborât cu 9. prin aşa-numita Iniţiativă de Coordonare Bancară. astfel încât politica fiscală să devină mai transparentă şi responsabilă. economia românească a intrat în recesiune.de 19. Ca urmare. Încetinirea cererii la nivel mondial a avut implicaţii profunde pentru economia românească. al cărui obiectiv era să împiedice închiderea liniilor de credit de refinanţare.2% în termeni anuali. creşterea PIB a fost alimentată de consumul intern .5 miliarde de euro cu un grup de instituţii internaţionale. ca urmare a şocului suportat de veniturile reale. În 2009. Incapabilă să susţină cererea pe plan intern. care a influenţat comportamentul de consum al populaţiei. condus de FMI. FMI a început un dialog cu băncile străine care operează în România. Reacţia rapidă a autorităţilor internaţionale a fost extrem de importantă pentru prevenirea ieşirilor de capital străin. programul FMI a detaliat modificările necesare care trebuie implementate de autorităţile fiscale.

Concluzii şi comentarii finale Tema reindustrializării României este una generoasă. ajutorul de stat este limitat. Dar tocmai în apărea replicând acest context politica industrială recapătă importanţă şi modelul de dezvoltare al deceniului trecut. România traversează o criză economică profundă. Mai mult. de sistem şi de model de dezvoltare. Astfel.4. Chiar dacă am depăşit în 2009 o criză a deficitului de cont curent. prin ajustarea brutală a importurilor şi prin creşterea datoriei publice. în 2010 şi în următorii ani România se confruntă cu o criză a finanţelor publice (deficitul bugetar şi datoria publică).1. 28 . politica valutară pare pusă în slujba politicii monetare. iar politica fiscală şi bugetară are constrângeri impuse prin acordul cu FMI. Recomand ări 4. politica comercială este de competenţa UE. chiar şi în contextul în care statul român mai deţine o pondere relativ mică a activelor industriale şi are relativ puţine pârghii de intervenţie. politica monetară este restrictivă. bazat pe anvergură: un nou episod de creştere a economiei româneşti nu poate consumul finanţat pe datorie.

creşterea cheltuielilor de educaţie. reducerea abandonului şcolar) .Controlul arieratelor . se poate trăi şi aşa.Reducerea evaziunii fiscale Obiecti ve Indicatorii pe termen Strategiei Europa 2020 .ŠReindustrializarea României: politici şi strategii Š Obiecti ve pe termen Ţintele din acordul cu FMI . Productivitatea muncii a crescut pe baza disponibilizărilor. Desigur. Competiţia este prin inovare. Cheltuielile de cercetare dezvoltare reduse.Creşterea PIB . atât publice.Creşterea economică inclusivă Creşterea economică. pensiile. arată o problemă importantă a economiei româneşti: lipsa inovării. cât şi private.Creştere economică inteligentă (Creşterea cheltuielilor de cercetare dezvoltare în PIB.Creşterea sustenabilă a productivităţii muncii .Creşterea economică sustenabilă (reducerea emisiilor de dioxid de carbon. reforma fiscală) Obiecti ve pe termen Indicatorii creşterii economice .Continuarea procesului dezinflaţionist .Benchmark-uri structurale (legislaţie nouă privind salariile. dar această creştere nu va fi sustenabilă după depăşirea crizei şi reînceperea angajărilor. 28 . creşterea eficienţei energetice. creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul total de energie) .Reducerea deficitului bugetar . şi chiar mai grav lipsa cererii pentru produse inovative. dar preţ nu prin nu putem face salturi de competitivitate.Scăderea ratei şomajului . reducerea şomajului şi creşterea productivităţii muncii nu sunt ţinte în acordul cu FMI şi sunt chiar contradictorii cu ţinta de reducere a deficitului bugetar (mai puţin consum public va duce la amânarea reluării creşterii economice) sau cu ţinta de dezinflaţie. De aceea este necesar să ne conectăm la realităţile europene.

cât şi de interes pentru România – se numără printre domeniile care nu au un astfel de institut european de cercetare dedicat. Beneficiile creării unui astfel de institut în România sunt numeroase. Industria auto. În plus. industria farmaceutică. 28 . de la externalizarea unor servicii şi atragerea de fonduri europene la crearea unui pol de cercetare aplicată de excelenţă şi la întărirea legăturii dintre industrie şi mediul de cercetare. de exemplu. Recomandăm în realizarea unei platforme de comunicare-colaborare regulate între Ministerul Economiei şi reprezentanţii marilor investitori din România (cum ar fi Consiliul Investitorilor Străini). Comisia Europeană are direct în subordine şapte institute de cercetare. Dacă dorim o reindustrializare a României. statul român se poate gândi la un mecanism de atragere a unui număr important de cercetători străini în România. iar reindustrializarea României are nişte limite impuse de structura rigidă a importurilor. prin găzduirea în România şi cofinanţarea unui institut european de cercetare într-unul dintre domeniile de interes pentru industria românească. nu putem face abstracţie de realitatea faptului că peste 80% din industria prelucrătoare românească este dominată de capitalul străin. industria electronică – industrii de referinţă atât la nivel european. schimbarea structurii exporturilor către unele intensive în tehnologie. cu valoare unitară mai ridicată. Un alt dezavantaj competitiv al economiei româneşti îl reprezintă starea infrastructurii. Aceasta nu este în sine nici bine nici rău – capitalul străin poate fi făcut partener în procesul de reindustrializare. În plus. conectarea context industriei româneşti la platformele tehnologice create de Uniunea Europeană.Acest obiectiv presupune. este un proces lent. La nivel european. mai ales dacă o coroborăm cu gradul ridicat de concentrare a exporturilor.

termică şi în mai mare pe transporturi) dar cu valori mici (vezi tabelul 4 din decât multiplicatorul consumului capitolul 3). Toate sectoarele industriale sunt afectate de scăderea consumului populaţiei (în medie. Consumul guvernamental direct reprezintă 0% din totalul producţiei industriale. Recomandări pe termen scurt Soluţia avansată în discuţiile cu FMI care vizează reducerea salariilor bugetarilor. Impactul direct al acestor măsuri va fi reducerea consumului populaţiei care se va reflecta într-o contracţie a PIB.6%). Recomandăm o măsură alternativă. Abordăm acest aspect pentru că nu trebuie subestimat riscul de a intra într-un cerc vicios al stagnării. Š industria tutunului (45. ponderea consumului populaţiei producţia industrială este de 26% – vezi capitolul 3).2%).2. Š aparate de precizie. optice (39. Contrar aşteptărilor. care nu ar permite o politică investiţională activă.1%). Š industria alimentară (60. dar cele mai afectate de scăderea consumului intern vor fi următoarele sectoare (în paranteză sunt trecute ponderile consumului populaţiei în totalul producţiei. conform tabelului 3 din capitolul 3): Š prelucrare ţiţei. de reducere a cheltuielilor cu achiziţiile de bunuri şi servicii şi a cheltuielilor de capital.6). a pensiilor şi a unor categorii de ajutoare sociale este contraproductivă din perspectiva politici industriale.4. o astfel de măsură s-ar repercuta foarte puţin asupra industriei.4%). Š industria mobilei (40.8 faţă de 1. Sigur.7%). Mai mult. există o influenţă indirectă a unor sectoare de servicii (în special în energie electrică. combustibili (62. De aceea recomandăm ca pe termen scurt reducerea cheltuielilor publice să se facă din partea de achiziţii de bunuri şi 36 . multiplicatorul consumului populaţiei este semnificativ ansamblul economiei guvernamental (1.

Starea precară a infrastructurii are un efect negativ care se răsfrânge asupra întregii economii. industriile de intrări tehnologice. Din analiza input-output a reieşit că sunt trei domenii în care multiplicatorul investiţiilor este ridicat: construcţii metalice. Dacă ponderăm analiza input-output cu contribuţia fiecărei ramuri la valoarea absolută a investiţiilor la nivel naţional.servicii. care în prezent este unul dintre factorii determinanţi ai deficitului comercial mare al României. De-a lungul ultimilor patru ani. precum utilaje agricole. respectiv maşini şi echipamente. Practic. în care România are specializare. Crearea condiţiilor şi stimulentelor propice investiţiilor în infrastructură şi energie trebuie să fie o prioritate.3. crescând costurile agenţilor economici. 4. industria alimentară. al cărei potenţial este deosebit. creând în 36 aceste sectoare au cel mai mare efect de antrenare în economie. Primele două domenii sunt de natură industrială. fiind. Nu trebuie uitată deja un grad ridicat de . în concordanţă cu propunerile UE. Experimentarea unor soluţii alternative de finanţare. materiale de construcţii (pentru depozite). Recomandări pe termen mediu şi lung Guvernul trebuie să se concentreze asupra sectoarelor specifice care oferă o bază de creştere solidă. materii prime (îngrăşăminte). maşini şi aparate electrice şi agricultură. în medie. pot creşte nivelul investiţiilor naţionale. pe de altă parte. circa trei sferturi din cheltuielile programate. investiţiile în infrastructură realizate efectiv au reprezentat. dar şi agricultura trebuie luată în considerare prin industriile prelucrătoare conexe: pe de o parte. ceea ce spune analiza input-output este că investiţiile (publice sau private) în nici industria de reciclare. precum parteneriatele cu agenţi economici puternici sau instituţii financiare internaţionale. de asemenea. două sunt categoriile mari cu care ne intersectăm: construcţii.

astfel încât să existe bani prevăzuţi în avans şi în anii următori pentru investiţiile prioritare. şi în echiparea terenurilor cu utilităţi. un rol important trebuie să-l joace valorificarea celei mai mari „autostrăzi” de care dispune România în prezent şi care leagă multe oraşe-port din România cu Germania: Dunărea. licitaţiile organizate de companii private vor fi deschise în fapt doar unor firme apropiate acestora. Altfel. Investitorii români şi străini trebuie stimulaţi. Aceste aspecte. Caietele de sarcini realizate de companiile private pentru lucrări de infrastructură ar trebui să respecte nişte standarde minime de sistem. pentru a depăşi obstacolul temporar al calităţii slabe a drumurilor. dar cu mare potenţial. ducând la două consecinţe negative: ieşirea din ţară a unor fluxuri financiare şi necesitatea unor investiţii publice ulterioare pentru standardizare la nivel naţional. Mergând un pas mai departe. Pentru promovarea şi eficientizarea investiţiilor în infrastructură. telecomunicaţii sau construcţii.acelaşi timp locuri de muncă. dar şi multe altele (cum ar fi cele legate de acordarea unor facilităţi pentru companiile care îşi relochează activitatea în România 36 . în domenii precum energie. iar autorităţile centrale să „vândă” mai bine această oportunitate investiţională. Autorităţile locale trebuie să investească în reamenajarea porturilor industriale din oraşele de pe traseul Dunării. Un alt aspect esenţial legat de investiţiile publice îl reprezintă necesitatea aplicării standard a contractelor tip offset: o parte semnificativă din valoarea investiţiei trebuie să rămână sau să se întoarcă în ţară prin subcontractări de bunuri şi servicii de la câştigătorii licitaţiilor pentru realizarea unor investiţii cu bani publici. recomandăm introducerea unei minime standardizări şi în licitaţiile organizate de companii private. O cale de transport subutilizată astăzi. orientaţi să investească în zonele dunărene. România trebuie să implementeze bugete multianuale. De asemenea.

3 (coloana de propuneri privind obiective proactive). recomandările noastre sunt cuprinse în tabelul 7.sau cele care se dezvoltă în regiunile cu ieşire la Dunăre) ar trebui cuprinse într-o nouă lege a investiţiilor. 36 . În ceea ce priveşte politica energetică. parte a unei politici industriale pe termen mediu.

Asigurarea de potenţial maxim va fi resurse regenerabile atins în jurul anului care să permită 2020.Tabelul 7. prin continuarea utilizării zăcămintele cărbunelui în forma actuală de cărbune ca potenţială Potenţialul diferitelor . Acest obiectiv necesită .Reforma 2010 trebuie accentul pe egalizarea continuată cu scopul de costului mediu unitar şi a crea una sau mai cota de piaţă internă a multe companii capabile companiilor să concureze cu succes pe pieţele regionale. producţiei cărbune interne Diversificarea surselor de import Diversificarea rutelor de import Uraniu Menţinerea sau creşterea producţiei interne Identificarea de surse de import Resurse . cărbune cu rezerve noi din ţară sau străinătate de cel puţin Asigurarea pentru viitorul previzibil a unui grad de înlocuire a rezervelor de uraniu cu rezerve noi din ţară sau .Folosirea cărbunelui analiză ca şi combustibil economică aprofundată energetic după o poate fi foarte analiză completă a costisitoare opţiunilor strategice – Alte opţiuni strategice exemple tehnologia disponibile vor fi neglijate coal-to-liquids (CTL).Diversificarea rutelor şi regionale sunt fezabile a modalităţilor de sau realiste transport – exemplu importuri de gaz natural comprimat în porturile de 37 . gaze.cităţilor de energie producţie electrică poluante – în special termocentralel e pe cărbune Construirea de noi capacităţi Promovarea nediscriminatorie a producţiei de energie din resurse regenerabile Regruparea capacităţilor de producţie deţinute de stat în două companii energetice Producţia Retehnologizarea de energie sistemelor termica centralizate de furnizare a Transportu Diversificarea l de gaz rutelor de import natural şi prin participarea la petrol proiecte regional majore Coment arii Rezervele interne se vor epuiza în 15-20 de ani (petrol şi gaze) Diversificarea surselor de import nu protejează împotriva creşterii sau volatilităţii .Gestionarea proactivă resurse regenerabile este a capacităţilor de diferit pe teritoriul producţie a energiei din României resurse regenerabile Folosirea excesivă a pentru a asigura o resurselor partajate – utilizare echili.Asigurarea pentru viitorul previzibil a unui grad de înlocuire a rezervelor de petrol.brată Reforma 2010 pune .Dezvoltarea în regenera totalitate a bile potenţialului economic al resurselor regenerabile de pe Producţia Retehnologizarea de capa. în condiţiile în care atingerea consumul de energie va obiectivelor de continua să crească şi producţie şi după Retehnologizarea fără nici o .Studiile arată că acest .3 Obiectivele politicii energetice curente ale României Obiective Subsecto curente ale r Petrol.Crearea şi investiţii masive şi trebuie implementarea unei să aibă un termen de strategii naţionale de finalizare şi modalităţi modernizare a sistemelor Nu toate proiectele . Menţinerea gaze.Importurile de uraniu nu protejează împotriva creşterii sau volatilităţii preţurilor Propunere de obiectiv proactiv .

acordate prin Ministerul 38 . şi reducerea substanţială a CAS (care nu ar pune în pericol deficitul bugetar datorită scoaterii la lumină a unei părţi din economia subterană). persoanele vârstnice (55-65 de ani) şi tinerii (până în 24 de ani). Printre măsurile care pot fi adoptate în această direcţie enumerăm: flexibilizarea contractelor de muncă. pentru că nu poţi crea un milion de noi locuri de muncă în servicii. programe ţintite asupra categoriilor defavorizate. cel puţin nu în economia formală.Crearea şi implementarea unei strategii naţionale de reabilitare Dar cea mai importantă problemă de durată a economiei noastre o reprezintă rata scăzută a ocupării. participanţi . Rata ocupării categorii defavorizate precum femeile. este şi mai mică pentru unele fiscalizată. Fondurile naţionale pentru competitivitate. Dar nu numai banii europeni nu sunt întotdeauna folosiţi la potenţial maxim. subvenţionarea creării de locuri de muncă (în prezent nu s-au adoptat normele metodologice pentru subvenţionarea angajărilor de şomeri). acolo unde regula o reprezintă microîntreprinderile şi unde evaziunea fiscală este foarte răspândită. România ar trebui să-şi propună ca până în 2020 să aducă în câmpul muncii fiscalizate între unu şi două milioane de persoane (ceea ce ar însemna încă unu sau doi români din zece activi). Această sarcină este într-o relaţie directă cu politica industrială. contracte pe termen scurt şi temporare (în prezent s-au adoptat măsuri contrare de eliminare a convenţiilor civile). Doar o politică activă de investiţii publice industriale poate ajuta la atingerea acestui obiectiv. Mai mult de patru din zece români activi nu muncesc.Distribuţia de energie termică Creşter ea eficienţ ei Reabilitarea conductelor din sistemele centralizate de Reabilitarea termică a clădirilor Acest obiectiv necesită investiţii masive şi trebuie să aibă un termen de finalizare şi modalităţi Acest obiectiv necesită investiţii masive şi trebuie să aibă un termen de finalizare.Crearea şi implementarea unei strategii naţionale de modernizare a sistemelor .

În general.Economiei. nimeni nu mai finanţează în Europa dezvoltată clădirile unor laboratoare sau universităţi. ci şi de optimizarea relaţiei dintre o astfel de strategie şi finanţarea sa din fonduri naţionale şi europene. pentru 2014-2020 noul Cadru Naţional Strategic de Referinţă trebuie să includă şi viziunea unei strategii de reindustrializare şi să o transpună apoi în practică prin programele operaţionale specifice. În concluzie este nevoie nu doar de coerenţa unei gândiri strategice privind reindustrializarea României. 38 . ar trebui alocate pentru noi priorităţi de cercetare aplicată. Dacă pentru primul exerciţiu financiar în UE avem o scuză. ci rezultatul aplicat în industrie sau servicii al acestora. a timpului redus de reacţie şi a lipsei de experienţă.

„Competition and Regulation in the EU Energy Market”. EU Energy in Figures 2010. dl. H. 9. vol. în Monitorul Oficial al României. 4. R. (2008). 781/19. februarie 2010 • European Commission (2010). Adriean Videanu. 2005. publicat de Directorate-General for Energy and Transport (DG TREN). Fertile Soil for Structural Funds?A panel data analysis of the conditional effectiveness of European Cohesion Policy.. geotermie). 233-52” • Porter. Report on Progress in Creating the Internal Gas and Electricity Market – Technical Annex to the Communication from the Commission to the Council and the European Parliament. „Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie”. S. 1. De Economist . microhidro. Societatea Academică din România (2009). Despre competiţie • Ministerul Economiei. vânt. „Document previzional (în conformitate cu articolul 4(3) al Directivei 2009/28/CE)”. martie 2010 • Guvernul României (2007). raport publicat pe site-ul Ministerului Economiei.069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020”.. biomasă. „Industrial Clusters and the Competitiveness of the Netherland”s. de Groot. (2002). pe site-ul Ministerului Economiei. în Romanian Journal of European Affairs. Piaţa unică.2007 • Havris. „Restructurarea sectorului de producere a energiei electrice din subordinea Ministerului Economiei în vederea creşterii siguranţei şi securităţii în alimentarea cu energie”. „Strategia naţională în domeniul eficientei energetice”. aprilie 2009. 2002. Partea I. publicată în august 2003 • Ministerul Economiei şi Industriei (2005). Comerţului şi Mediului de Afaceri • Ministerul Economiei şi Comerţului (2003). C. Comerţului şi Mediului de Afaceri (2009). Jacobs si Lankhuizen. identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională”.140 (2). (2009). publicată în 2003 • Ministerul Economiei şi Comerţului (2003). piaţa naţională: politica de concurenţă în sectoare-cheie • European Commission (2010). 2009 • Jacobs şi de Jong. Nahuis. prezentare a ministrului Economiei. publicat de Directorate-General for Energy and Transport (DG TREN). Comerţului şi Mediului de Afaceri 39 .XI. no. DG TREN Staff Working Document publicat in martie 2010 • Ederveen. Tinberger Institute Discussion Paper • Guvernul României (2009).Š Reindustrializarea României: politici şi strategii Š Bibliogr afie • Consiliul Concurenţei. nr. „Hotărârea Guvernului nr. M. „Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar.

. S. A. şi Yuan. (eds. „Orientări privind securitatea energetica a României”. New York” . şi Harrison. 7 decembrie 2009 • Rodrik. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.• Neguţ.. „Black Sea region stands at energy crossroads”. M. Princeton University Press. Princeton. (2009). Handbook on Small Nations in the Global Economy • Bluestone. One Economics. J. publicată în Official Journal of the European Union din 5. The De-industrialization of America. B. Neacsu. D. „Electricity liberalization in the European Union: balancing benefits and risks”. Vlad.. „Directive 2009/28/EC of the European Parliament and of the Council of 23 April 2009 on the promotion of the use of energy from renewable sources and amending and subsequently repealing Directives 2001/77/EC and 2003/30/EC”. „Strategia de interconectare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale cu sistemele de transport gaze naturale din ţările vecine” • The European Parliament and the Council of the EU (2009).B.6. Legea nr. Many Recipes: Globalization. NJ • SNTGN Transgaz SA (2007). D. Papatulica. V. Institutul European din România • Parlamentul României (2008). (2008)..) (2009). 27 octombrie 2008 • Percebois. Institutions. ianuarie 2008 • Popovici. L. B. in The Energy Journal. Basic Books. în Proiect SPOS 2008 – Studii de strategie şi politici. A. and Economic Growth”.2009 • Van den Bulcke.C. in Oil and Gas Journal.. M. Verbeke. Leca. (2009). (2008). W. (1982).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful