P. 1
Proiect Microeconomie

Proiect Microeconomie

|Views: 137|Likes:
Published by boris2011

More info:

Published by: boris2011 on Aug 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/31/2013

pdf

text

original

UN I V E RS I T AT E A „ CONS T ANT I N B RÂNCOV E ANU” P I T E Ş T I

FACULTATEA MANAGEMENT-MARKETING ÎN AFACERI ECONOMICE BRĂILA

REINDUSTRIALIZAREA ROMÂNIEI: POLITICI ŞI STRATEGII

Autor : CAZANGIU VALENTINA EUGENIA GRUPA 4151

Š Reindustrializarea României: politici şi strategii Š

REINDUSTRIALIZAREA ROMÂNIEI: POLITICI ŞI STRATEGII

3

2

..........................6 ....................................... ...................11 4........... 32 4..... . ...........................................Cuprin s 1.................................................................................1........... ..................2................... Recomandări .............................................................40 3 ............................................................................................................................................................................3............................................................................................................................................. Politici de suport ....................... .................................................................. Dezindustrializare şi reindustrializare ............. 2.................................................................................................................................... Mediul de afaceri din România ..... 28 4...................... Recomandări pe termen mediu şi lung... Concluzii şi comentarii finale . Recomandări pe termen scurt ......................................................................10 3.......... 28 4....................................35 Bibliografie......

S-au pierdut sute de mii de locuri de muncă în industrie. în companiile cu capital străin. O politică industrială este necesară mai ales în contextul în care România a renunţat la multe dintre pârghiile politicii publice macroeconomice: la politica comercială prin aderarea la UE. un factor de progres care nu se regăseşte însă şi în statistica balanţei comerciale. la politica fiscală prin cota unică (fără a face aici aprecieri asupra acesteia). dar nu numai. şi în economiile dezvoltate serviciile au o pondere mai mare în PIB decât industria – dar acolo acest fenomen s-a produs mai lent şi mai ales nu prin dezindustrializare. De 20 de ani. Statele Unite au avut chiar un efort naţional de reindustrializare în anii ’80. Desigur. Desigur. S-au închis fabrici reprezentative în oraşe monoindustriale. Capitalul străin a ajuns să realizeze peste 80% din cifra de afaceri din industrie.Introducere România a cunoscut în ultimii 20 de ani un proces de dezindustrializare (asemenea altor ţări est-europene) determinat în primul rând de o criză profundă de sistem. Nu este însă nimic rău în a avea o politică industrială. şi se pregăteşte să renunţe la politica valutară şi . care rămâne profund dezechilibrată. Uniunea Europeană are. România fuge de politica industrială. mai ales după ce criza financiară a demonstrat fragilitatea şi volatilitatea unei economii bazate prea mult pe speculaţii. calitatea producţiei locale a progresat mai ales. ci prin relocalizarea unor obiective industriale către alte ţări sau prin creşterea mai accelerată a sectorului terţiar decât a industriei. şi o promovează inclusiv prin Strategia Europa 2020. altele nu. Desigur. s-au creat alte sute de mii de locuri de muncă în servicii. Unele branduri naţionale din industrie au fost salvate prin privatizare. şi se regăsesc astăzi în faţa unei noi reindustrializări.

iar industria noastră (indiferent de natura capitalului) este. iar bugetul ţării nu se va însănătoşi sustenabil până când o parte dintre ei nu-şi vor găsi de lucru. puţin competitivă. Reindustrializarea României este necesară pentru a valorifica potenţialul de producţie şi de spirit antreprenorial. poate mai mult decât orice. Serviciile nu pot angaja toată această masă de persoane. nu de investiţii. iar retailul vinde cu precădere bunuri din import. Modelul de creştere bazat pe consumul pe datorie al unor bunuri din import a fost infirmat de criza economică. şi mai ales pentru a schimba radical modelul de dezvoltare economică. dar la noi lucrurile nu se petrec aşa. Reindustrializarea României nu se poate face doar de stat. Fundamental pentru prezentul şi viitorul reindustrializării României este să apară o nouă lege a investiţiilor care să creeze facilităţi şi condiţii atrăgătoare 5 . este tocmai forţa de muncă angajată în economia formală. Iar această politică industrială nu poate să urmărească decât reindustrializarea României. Aceasta nu înseamnă nici vreo încercare de naţionalizare – statul are încă posibilitatea de a interveni în economie la nivel strategic fără a afecta structura şi natura proprietăţii. prin chiar natura lor. cu unele excepţii notabile. Este nevoie de investiţii în infrastructură. Este nevoie însă de o viziune integrată la nivelul politicilor publice. Aceasta nu înseamnă un nou exces de capacitate productivă sau de stocuri. este nevoie de corelarea finanţării externe cu obiectivul de reindustrializare. este nevoie de coerenţă în actul de decizie. Creşterea productivităţii în industrie s-a făcut şi pe seama reducerii de personal – dar ceea ce lipseşte astăzi României.monetară prin intrarea în zona euro (poate prea devreme în condiţiile reformelor structurale încă neterminate). aşa cum se întâmpla înainte de 1989. Patru din zece români apţi de muncă nu muncesc în economia fiscalizată. Băncile dau cu precădere credite de consum. Serviciile trebuie să fie complementare industriei. Serviciile noastre sunt complementare industriei de import.

atât pentru investitorii străini cât şi pentru investitorii români. Chiar şi aşa însă. iar comparativ cu UE-27. Din această perspectivă. Comparativ cu UE-15. 1. Mediul de afaceri din România Ce este competitivitatea unei ţări? Aşa cum descrie Michael Porter în ultima ediţie (2008) a faimoasei sale lucrări Despre competiţie. de cinci ori. nici la practicile manageriale. nici la forţa de muncă. competitivitatea României s-a îmbunătăţit substanţial în ultimul deceniu. productivitatea noastră s-a îmbunătăţit de trei ori. competitivitatea unei ţări nu se referă în primul rând nici la stabilitatea macroeconomică. am ajuns abia la 50% din media europeană. nici la politicile publice. apoi. O naţiune este competitivă atunci când permite (şi. pentru ca. în 2009. aici. fiecare dintre factorii menţionaţi anterior joacă un rol) dezvoltarea determinanţilor productivităţii şi creşterea ratei productivităţii. pentru că am recuperat mult la capitolul productivitate faţă de media europeană. efectul crizei economice să ne coboare la 47% 6 . ci cu precădere la productivitate.

2000-2008 Abordarea competitivităţii doar prin prisma productivităţii este însă limitată. cunoscut ca „diamantul lui Porter”. Porter a elaborat cadrul de analiză a competitivităţii unei naţiuni. Finlanda. Mauritius. Productivitatea muncii. 7 infrastructura de informaţii şi cea ştiinţifică şi tehnologică. Irlanda. nu doar cantitativi. Canada. Un exemplu recent este lucrarea Handbook on Small Nations in the Global Economy (van den Bulcke. infrastructura fizică şi administrativă. 2009) unde „diamantul lui Porter” este folosit în analiza competitivităţii următoarelor economii: Olanda. umane. Norvegia. Toate acestea . care împreună reprezintă jumătate din angajaţii sectorului public românesc? Un simplu indicator nu poate răspunde la această întrebare. financiare. „diamantul lui Porter” are patru dimensiuni (care reprezintă şi laturile diamantului): condiţiile factorilor (ofertei). Figura 1. Belgia. Care este productivitatea sectorului de sănătate sau a celui educaţional. Verbeke şi Yuan. Slovenia. Danemarca. Acesta este mijlocul cel mai frecvent utilizat pe plan mondial pentru analiza competitivităţii naţionale. EU-15 = 100. Cambodgia. pentru că intervin şi factori calitativi.Sursa: Eurostat. Chile.1. La origine. Sunt incluse resursele naturale. Noua Zeelandă.

de a fi în avanpostul cererii de produse şi servicii inovatoare. Analiza performanţei este făcută în Raportul global al competitivităţii 2009-2010. Din păcate. Criza economică globală este de asemenea un factor care ţine de hazardul moral. de a încuraja dezvoltarea companiilor. rolul guvernului este acela de catalizator. România are cea mai slabă poziţie competitivă. creşterea preţului carburanţilor pe plan internaţional. de a sprijini politica antitrust şi a stopa comportamentul colusiv. exact la două dintre aceste capitole.7 2. Acestui diamant i-au fost adăugate ulterior două componente (Jacobs şi de Jong. se referă la evoluţii impredictibile şi exogene unei anumite naţiuni.2.6 5. Dintr-o perspectivă îngustă. este mult mai controversat. în special condiţiile factorilor (prin investiţii în infrastructură şi educaţie mai ales). potenţatori de eficienţă şi factori de inovare şi sofisticare Tabelul 1. De exemplu. inovare şi infrastructură. în inovare şi în infrastructură. hazardul moral. Dintr-o perspectivă mai largă. de a stimula investiţiile în capitalul uman. rolul guvernului. sau erupţia unui vulcan.5 4.7 4. 2005). de a facilita crearea unor competenţe specializate. rolul guvernului se referă la politica fiscală şi bugetară. aşa cum reiese şi din figura 1. de a asigura respectarea standardelor de siguranţă şi de mediu.1 Pilonii competitivităţii (pe o scală de la 1 – cel mai slab la 7 – cel mai puternic) Instituţii Infrastructură Stabilitate macroeconomică Sănătate şi educaţie primară Potenţatori de eficienţă Educaţie superioară şi training Cerinţe de bază Scor România 3. Celălalt aspect distinct adăugat. după 12 piloni de competitivitate grupaţi în trei categorii: cerinţe de bază.3 8 . Guvernul influenţează desigur şi celelalte laturi ale diamantului. Unul dintre ele.contribuie la calitatea şi specializarea factorilor de producţie. Jacobs şi Lankhuizen. 2002.

5 3.Eficienţa pieţei bunurilor Eficienţa pieţei muncii Sofisticarea pieţei financiare Gradul de pregătire tehnologică Mărimea pieţei Factori de inovare şi sofisticare Sofisticarea afacerilor Inovare Sursa: Forumul Economic Mondial. Ef icienţa pieţei bunurilor 4.8 3.1 9 .8 4. Raportul global al competitivităţii 2009-2010.3 4.2 4.4 3.

Fundamente teoretice şi metodologia cercetării Fenomenul de dezindustrializare a fost studiat în literatura de specialitate a ultimilor ani. un deficit de balanţă comercială. 1990). cu precădere în exporturi. precum şi în contextul crizelor regionale sau globale. comunicare şi tehnologia informaţiei. ce determină o . mobilitatea capitalului şi migraţia forţei de muncă. mai ales în contextul unei direcţii globale de orientare înspre sectoarele terţiare. Dezindustrializare şi reindustrializare Pe fondul unui progres masiv în transporturi. Rowthorn şi Ramaswamy (1997) argumentează faptul că scăderea numărului de angajaţi în industrie nu face decât să oglindească scăderea procentului pe care îl deţine industria în formarea PIB-ului. ca procent din numărul total de angajaţi”. Acest gen de restructurare a economiei (Bluestone şi Harrison. în locul sau putându-se observa emergenţa sectorului terţiar (Logan şi Swanstrom. 1982) a favorizat fenomenul de dezindustrializare. economia globalizată a ultimului secol a încurajat investiţiile străine directe. o scădere în proporţia pe care o deţin produsele industriale în comerţul exterior. în afară de scăderea în producţia industrială sau în gradul de ocupare. cu precădere în zone urbane. Mai mult. În acest sens. cum ar fi: reorientarea către sectorul serviciilor. producţia având tendinţa de a se muta în zone cu costuri reduse pentru factorii de producţie (în principal. Lever (1991)) se regăsesc şi alte motivaţii pentru dezindustrializare. Studiul de faţă urmăreşte evoluţia acestui fenomen în cazul României.2. Rowthorn (1997) defineşte procesul de dezindustrializare drept „scăderea gradului de ocupare în industrie. În literatura de specialitate (Cairncross (1982). în ceea ce priveşte costul forţei de muncă). Aceasta este una dintre ipotezele pe care le vom urmări în cercetarea de faţă.

În literatura de specialitate (Rowthorn. În condiţiile unei analize în preţuri constante. Cercetarea de faţă urmăreşte toate aceste considerente. în ultimii ani. cât şi reorientarea către sectorul terţiar. Délocalisation. cât şi determinant al unei crize sistemice. Fontagné and . Rowthorn şi Wells (1987) separă motivaţiile dezindustrializării în motivaţii ce ţin de maturitate economică (transferul către sectorul terţiar) şi motivaţii determinate de o criză în economia respectivă.deteriorare a capacităţii economiei de susţinere a producţiei industriale. CAE report. care a crescut mai încet în sectorul terţiar comparativ cu industrie (argument susţinut şi de Pitelis şi Antonakis (2003)). Argumentul analizei citate este că totalul cheltuielilor în servicii a crescut în preţuri curente în economiile dezvoltate. Lorenzi. unul dintre factori determinanţi ai dezindustrializării poate fi consideratşi delocalizarea (Bloch. analizând atât gradul de ocupare. motivaţia fiind dată de productivitatea muncii. 2004). Ramaswamy (1997)) se lansează ipoteza conform căreia o scădere a proporţiei pe care o deţine industria în formarea PIB-ului este determinată de o creştere a nivelului în servicii. se poate observa însă un transfer între nivelurile economiei relativ nesemnificativ. Mai mult. Désindustrialisation. argumentând că dezindustrializarea poate fi considerată atât efect.

BNR a adoptat mai multe măsuri pentru a încerca să oprească creşterea creditului. fără îndoială.1%. ritmul de expansiune a fost. până la 10. foarte mare. Ciclul de creştere. ceea ce a determinat o economie supraîncălzită.7% din PIB în primul trimestru al anului 2008. Între 2001 şi 2008 PIB-ul a crescut. economia românească a înregistrat una dintre cele mai puternice contracţii din istoria sa recentă. în 2001. cât şi a creditării bancare. ridicând atât rata dobânzii-cheie. un volum sporit de remitenţe şi o extindere rapidă a creditului intern nonguvernamental a împins consumul privat pe un drum nesustenabil.1. la începutul anului 2001. PIB-ul a scăzut cu 7. Creşterea intrărilor de capital străin.2%.3. Deşi ca pondere în PIB creditul intern este încă relativ scăzut comparativ cu valorile observate în alte economii dezvoltate (acesta s-a ridicat la doar 41% din PIB în 2009). Accesul facil la credite. după o creştere de o magnitudine similară în anul precedent. determinată de ratele ridicate ale 12 . precum şi rezervele minime obligatorii. La mijlocul anului 2007 s-a angajat într-un ciclu de întărire a politicii monetare. care a început cu câţiva ani înainte de aderarea României la UE. Politica fiscală şi bugetară În 2009. Politici de suport 3. ajungând la niveluri de două cifre şi atingând 15. în medie.25% la sfârşitul anului 2008. alături de anticipările gospodăriilor populaţiei privind venituri mai mari au dus la creşterea creditului intern cu 56% în termeni reali. cu 6. Excesul de cerere s-a accelerat semnificativ după 2001. Pe lângă aceste măsuri cantitative. BNR a adoptat şi un şir de măsuri prudenţiale ce vizau limitarea atât a expunerii creditelor gospodăriilor. s-a bazat în principal pe consum şi investiţii. Creşterile salariale puternice.

dobânzilor şi de câştigurile potenţiale ale pieţei imobiliare. reducând ratingul de ţară la 12 . a dus la o apreciere continuă a monedei naţionale. Perspectiva stopării bruşte a capitalului a sugerat faptul că găsirea rapidă de alternative pentru liniile de finanţare este o prioritate. guvernul român a încheiat negocierile pentru un acord stand-by internaţionale au reacţionat. mai ales în cea a salariilor din sectorul public şi a consumului. respectiv a leului. Marile dezechilibre macroeconomice existente au fost penalizate de pieţe pe măsură ce lichiditatea globală a secat şi incertitudinea a crescut brusc în pieţele financiare mondiale. Efectele crizei financiare asupra economiei româneşti Efectele crizei financiare au început să fie resimţite în economia românească în al patrulea trimestru din 2008. la începutul anului 2009. De asemenea.8% în 2005 la 5. adâncind deficitul de cont curent la 12. În martie 2009.3% la sfârşitul anului 2008. două dintre cele trei principalele agenţii.4% din PIB la sfârşitul anului 2008. autorităţile au apelat la FMI. deficitul bugetar crescând de la 0. Agenţiile de rating statutul de junk. la rândul său. a condus la o accelerare a importurilor. Aceasta. care au crescut mai rapid decât exporturile. Întrucât veniturile guvernamentale au fost stimulate de economia supraîncălzită. Standard & Poor’s şi Fitch. politica fiscală a fost prociclică. Astfel. cheltuielile guvernamentale au crescut în zone mai puţin productive.

28 . creşterea PIB a fost alimentată de consumul intern . programul FMI a detaliat modificările necesare care trebuie implementate de autorităţile fiscale. consumul privat a coborât cu 9. Încetinirea cererii la nivel mondial a avut implicaţii profunde pentru economia românească.2% în termeni anuali.5 miliarde de euro cu un grup de instituţii internaţionale. condus de FMI. ca urmare a şocului suportat de veniturile reale. În plus. care a influenţat comportamentul de consum al populaţiei. economia românească a intrat în recesiune. prin aşa-numita Iniţiativă de Coordonare Bancară. FMI a început un dialog cu băncile străine care operează în România. ţara a reuşit să evite orice potenţial blocaj în finanţarea deficitelor externe şi interne. În 2009. Înainte de criza financiară. al cărui obiectiv era să împiedice închiderea liniilor de credit de refinanţare.de 19. Reacţia rapidă a autorităţilor internaţionale a fost extrem de importantă pentru prevenirea ieşirilor de capital străin. Incapabilă să susţină cererea pe plan intern. În plus. Ca urmare. astfel încât politica fiscală să devină mai transparentă şi responsabilă.

prin ajustarea brutală a importurilor şi prin creşterea datoriei publice. Astfel. politica comercială este de competenţa UE. politica valutară pare pusă în slujba politicii monetare. Concluzii şi comentarii finale Tema reindustrializării României este una generoasă. Mai mult. în 2010 şi în următorii ani România se confruntă cu o criză a finanţelor publice (deficitul bugetar şi datoria publică). România traversează o criză economică profundă. ajutorul de stat este limitat.4. bazat pe anvergură: un nou episod de creştere a economiei româneşti nu poate consumul finanţat pe datorie. 28 .1. chiar şi în contextul în care statul român mai deţine o pondere relativ mică a activelor industriale şi are relativ puţine pârghii de intervenţie. iar politica fiscală şi bugetară are constrângeri impuse prin acordul cu FMI. politica monetară este restrictivă. Dar tocmai în apărea replicând acest context politica industrială recapătă importanţă şi modelul de dezvoltare al deceniului trecut. de sistem şi de model de dezvoltare. Recomand ări 4. Chiar dacă am depăşit în 2009 o criză a deficitului de cont curent.

Creşterea sustenabilă a productivităţii muncii . arată o problemă importantă a economiei româneşti: lipsa inovării.Reducerea evaziunii fiscale Obiecti ve Indicatorii pe termen Strategiei Europa 2020 . creşterea cheltuielilor de educaţie.Creşterea economică sustenabilă (reducerea emisiilor de dioxid de carbon. dar preţ nu prin nu putem face salturi de competitivitate. 28 .Benchmark-uri structurale (legislaţie nouă privind salariile. se poate trăi şi aşa.Reducerea deficitului bugetar .Continuarea procesului dezinflaţionist .ŠReindustrializarea României: politici şi strategii Š Obiecti ve pe termen Ţintele din acordul cu FMI . creşterea eficienţei energetice. şi chiar mai grav lipsa cererii pentru produse inovative.Creşterea economică inclusivă Creşterea economică.Scăderea ratei şomajului .Creşterea PIB . atât publice. Competiţia este prin inovare. Desigur. cât şi private. reducerea şomajului şi creşterea productivităţii muncii nu sunt ţinte în acordul cu FMI şi sunt chiar contradictorii cu ţinta de reducere a deficitului bugetar (mai puţin consum public va duce la amânarea reluării creşterii economice) sau cu ţinta de dezinflaţie. dar această creştere nu va fi sustenabilă după depăşirea crizei şi reînceperea angajărilor. Cheltuielile de cercetare dezvoltare reduse. creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul total de energie) .Creştere economică inteligentă (Creşterea cheltuielilor de cercetare dezvoltare în PIB. reforma fiscală) Obiecti ve pe termen Indicatorii creşterii economice . De aceea este necesar să ne conectăm la realităţile europene. Productivitatea muncii a crescut pe baza disponibilizărilor. reducerea abandonului şcolar) . pensiile.Controlul arieratelor .

Un alt dezavantaj competitiv al economiei româneşti îl reprezintă starea infrastructurii. schimbarea structurii exporturilor către unele intensive în tehnologie. În plus. statul român se poate gândi la un mecanism de atragere a unui număr important de cercetători străini în România. prin găzduirea în România şi cofinanţarea unui institut european de cercetare într-unul dintre domeniile de interes pentru industria românească. La nivel european. Comisia Europeană are direct în subordine şapte institute de cercetare. nu putem face abstracţie de realitatea faptului că peste 80% din industria prelucrătoare românească este dominată de capitalul străin. iar reindustrializarea României are nişte limite impuse de structura rigidă a importurilor. este un proces lent. Aceasta nu este în sine nici bine nici rău – capitalul străin poate fi făcut partener în procesul de reindustrializare. industria farmaceutică.Acest obiectiv presupune. În plus. de la externalizarea unor servicii şi atragerea de fonduri europene la crearea unui pol de cercetare aplicată de excelenţă şi la întărirea legăturii dintre industrie şi mediul de cercetare. conectarea context industriei româneşti la platformele tehnologice create de Uniunea Europeană. Industria auto. de exemplu. mai ales dacă o coroborăm cu gradul ridicat de concentrare a exporturilor. Beneficiile creării unui astfel de institut în România sunt numeroase. industria electronică – industrii de referinţă atât la nivel european. cât şi de interes pentru România – se numără printre domeniile care nu au un astfel de institut european de cercetare dedicat. Dacă dorim o reindustrializare a României. Recomandăm în realizarea unei platforme de comunicare-colaborare regulate între Ministerul Economiei şi reprezentanţii marilor investitori din România (cum ar fi Consiliul Investitorilor Străini). 28 . cu valoare unitară mai ridicată.

Mai mult.4. există o influenţă indirectă a unor sectoare de servicii (în special în energie electrică.7%).2. ponderea consumului populaţiei producţia industrială este de 26% – vezi capitolul 3). combustibili (62. De aceea recomandăm ca pe termen scurt reducerea cheltuielilor publice să se facă din partea de achiziţii de bunuri şi 36 . conform tabelului 3 din capitolul 3): Š prelucrare ţiţei. Š aparate de precizie.8 faţă de 1. dar cele mai afectate de scăderea consumului intern vor fi următoarele sectoare (în paranteză sunt trecute ponderile consumului populaţiei în totalul producţiei. Recomandăm o măsură alternativă. Abordăm acest aspect pentru că nu trebuie subestimat riscul de a intra într-un cerc vicios al stagnării.6).4%). Š industria tutunului (45. Sigur.1%). o astfel de măsură s-ar repercuta foarte puţin asupra industriei. optice (39. Impactul direct al acestor măsuri va fi reducerea consumului populaţiei care se va reflecta într-o contracţie a PIB. Š industria mobilei (40. a pensiilor şi a unor categorii de ajutoare sociale este contraproductivă din perspectiva politici industriale. Š industria alimentară (60. multiplicatorul consumului populaţiei este semnificativ ansamblul economiei guvernamental (1. Consumul guvernamental direct reprezintă 0% din totalul producţiei industriale. Recomandări pe termen scurt Soluţia avansată în discuţiile cu FMI care vizează reducerea salariilor bugetarilor.6%). Contrar aşteptărilor. de reducere a cheltuielilor cu achiziţiile de bunuri şi servicii şi a cheltuielilor de capital. care nu ar permite o politică investiţională activă. Toate sectoarele industriale sunt afectate de scăderea consumului populaţiei (în medie.2%). termică şi în mai mare pe transporturi) dar cu valori mici (vezi tabelul 4 din decât multiplicatorul consumului capitolul 3).

precum utilaje agricole. Practic. Nu trebuie uitată deja un grad ridicat de . Starea precară a infrastructurii are un efect negativ care se răsfrânge asupra întregii economii. în care România are specializare. Dacă ponderăm analiza input-output cu contribuţia fiecărei ramuri la valoarea absolută a investiţiilor la nivel naţional. circa trei sferturi din cheltuielile programate. care în prezent este unul dintre factorii determinanţi ai deficitului comercial mare al României. respectiv maşini şi echipamente.servicii. Experimentarea unor soluţii alternative de finanţare. crescând costurile agenţilor economici. în medie. industria alimentară. materiale de construcţii (pentru depozite). 4.3. Recomandări pe termen mediu şi lung Guvernul trebuie să se concentreze asupra sectoarelor specifice care oferă o bază de creştere solidă. al cărei potenţial este deosebit. două sunt categoriile mari cu care ne intersectăm: construcţii. în concordanţă cu propunerile UE. creând în 36 aceste sectoare au cel mai mare efect de antrenare în economie. Primele două domenii sunt de natură industrială. industriile de intrări tehnologice. fiind. materii prime (îngrăşăminte). Din analiza input-output a reieşit că sunt trei domenii în care multiplicatorul investiţiilor este ridicat: construcţii metalice. dar şi agricultura trebuie luată în considerare prin industriile prelucrătoare conexe: pe de o parte. Crearea condiţiilor şi stimulentelor propice investiţiilor în infrastructură şi energie trebuie să fie o prioritate. maşini şi aparate electrice şi agricultură. investiţiile în infrastructură realizate efectiv au reprezentat. pe de altă parte. precum parteneriatele cu agenţi economici puternici sau instituţii financiare internaţionale. De-a lungul ultimilor patru ani. de asemenea. ceea ce spune analiza input-output este că investiţiile (publice sau private) în nici industria de reciclare. pot creşte nivelul investiţiilor naţionale.

astfel încât să existe bani prevăzuţi în avans şi în anii următori pentru investiţiile prioritare. şi în echiparea terenurilor cu utilităţi. De asemenea. dar şi multe altele (cum ar fi cele legate de acordarea unor facilităţi pentru companiile care îşi relochează activitatea în România 36 .acelaşi timp locuri de muncă. Altfel. recomandăm introducerea unei minime standardizări şi în licitaţiile organizate de companii private. România trebuie să implementeze bugete multianuale. Autorităţile locale trebuie să investească în reamenajarea porturilor industriale din oraşele de pe traseul Dunării. Mergând un pas mai departe. ducând la două consecinţe negative: ieşirea din ţară a unor fluxuri financiare şi necesitatea unor investiţii publice ulterioare pentru standardizare la nivel naţional. în domenii precum energie. Investitorii români şi străini trebuie stimulaţi. licitaţiile organizate de companii private vor fi deschise în fapt doar unor firme apropiate acestora. un rol important trebuie să-l joace valorificarea celei mai mari „autostrăzi” de care dispune România în prezent şi care leagă multe oraşe-port din România cu Germania: Dunărea. Pentru promovarea şi eficientizarea investiţiilor în infrastructură. Caietele de sarcini realizate de companiile private pentru lucrări de infrastructură ar trebui să respecte nişte standarde minime de sistem. O cale de transport subutilizată astăzi. telecomunicaţii sau construcţii. iar autorităţile centrale să „vândă” mai bine această oportunitate investiţională. pentru a depăşi obstacolul temporar al calităţii slabe a drumurilor. orientaţi să investească în zonele dunărene. dar cu mare potenţial. Un alt aspect esenţial legat de investiţiile publice îl reprezintă necesitatea aplicării standard a contractelor tip offset: o parte semnificativă din valoarea investiţiei trebuie să rămână sau să se întoarcă în ţară prin subcontractări de bunuri şi servicii de la câştigătorii licitaţiilor pentru realizarea unor investiţii cu bani publici. Aceste aspecte.

sau cele care se dezvoltă în regiunile cu ieşire la Dunăre) ar trebui cuprinse într-o nouă lege a investiţiilor.3 (coloana de propuneri privind obiective proactive). parte a unei politici industriale pe termen mediu. În ceea ce priveşte politica energetică. recomandările noastre sunt cuprinse în tabelul 7. 36 .

Tabelul 7. producţiei cărbune interne Diversificarea surselor de import Diversificarea rutelor de import Uraniu Menţinerea sau creşterea producţiei interne Identificarea de surse de import Resurse . Acest obiectiv necesită .3 Obiectivele politicii energetice curente ale României Obiective Subsecto curente ale r Petrol. cărbune cu rezerve noi din ţară sau străinătate de cel puţin Asigurarea pentru viitorul previzibil a unui grad de înlocuire a rezervelor de uraniu cu rezerve noi din ţară sau . în condiţiile în care atingerea consumul de energie va obiectivelor de continua să crească şi producţie şi după Retehnologizarea fără nici o .Studiile arată că acest .Dezvoltarea în regenera totalitate a bile potenţialului economic al resurselor regenerabile de pe Producţia Retehnologizarea de capa.Diversificarea rutelor şi regionale sunt fezabile a modalităţilor de sau realiste transport – exemplu importuri de gaz natural comprimat în porturile de 37 .Asigurarea pentru viitorul previzibil a unui grad de înlocuire a rezervelor de petrol.Importurile de uraniu nu protejează împotriva creşterii sau volatilităţii preţurilor Propunere de obiectiv proactiv .Crearea şi investiţii masive şi trebuie implementarea unei să aibă un termen de strategii naţionale de finalizare şi modalităţi modernizare a sistemelor Nu toate proiectele . prin continuarea utilizării zăcămintele cărbunelui în forma actuală de cărbune ca potenţială Potenţialul diferitelor . gaze.Gestionarea proactivă resurse regenerabile este a capacităţilor de diferit pe teritoriul producţie a energiei din României resurse regenerabile Folosirea excesivă a pentru a asigura o resurselor partajate – utilizare echili.Asigurarea de potenţial maxim va fi resurse regenerabile atins în jurul anului care să permită 2020.cităţilor de energie producţie electrică poluante – în special termocentralel e pe cărbune Construirea de noi capacităţi Promovarea nediscriminatorie a producţiei de energie din resurse regenerabile Regruparea capacităţilor de producţie deţinute de stat în două companii energetice Producţia Retehnologizarea de energie sistemelor termica centralizate de furnizare a Transportu Diversificarea l de gaz rutelor de import natural şi prin participarea la petrol proiecte regional majore Coment arii Rezervele interne se vor epuiza în 15-20 de ani (petrol şi gaze) Diversificarea surselor de import nu protejează împotriva creşterii sau volatilităţii . Menţinerea gaze.Folosirea cărbunelui analiză ca şi combustibil economică aprofundată energetic după o poate fi foarte analiză completă a costisitoare opţiunilor strategice – Alte opţiuni strategice exemple tehnologia disponibile vor fi neglijate coal-to-liquids (CTL).Reforma 2010 trebuie accentul pe egalizarea continuată cu scopul de costului mediu unitar şi a crea una sau mai cota de piaţă internă a multe companii capabile companiilor să concureze cu succes pe pieţele regionale.brată Reforma 2010 pune .

Distribuţia de energie termică Creşter ea eficienţ ei Reabilitarea conductelor din sistemele centralizate de Reabilitarea termică a clădirilor Acest obiectiv necesită investiţii masive şi trebuie să aibă un termen de finalizare şi modalităţi Acest obiectiv necesită investiţii masive şi trebuie să aibă un termen de finalizare. Rata ocupării categorii defavorizate precum femeile. Mai mult de patru din zece români activi nu muncesc. şi reducerea substanţială a CAS (care nu ar pune în pericol deficitul bugetar datorită scoaterii la lumină a unei părţi din economia subterană). persoanele vârstnice (55-65 de ani) şi tinerii (până în 24 de ani). Această sarcină este într-o relaţie directă cu politica industrială. România ar trebui să-şi propună ca până în 2020 să aducă în câmpul muncii fiscalizate între unu şi două milioane de persoane (ceea ce ar însemna încă unu sau doi români din zece activi). Fondurile naţionale pentru competitivitate. este şi mai mică pentru unele fiscalizată. cel puţin nu în economia formală. subvenţionarea creării de locuri de muncă (în prezent nu s-au adoptat normele metodologice pentru subvenţionarea angajărilor de şomeri). pentru că nu poţi crea un milion de noi locuri de muncă în servicii. programe ţintite asupra categoriilor defavorizate.Crearea şi implementarea unei strategii naţionale de modernizare a sistemelor . acolo unde regula o reprezintă microîntreprinderile şi unde evaziunea fiscală este foarte răspândită. Dar nu numai banii europeni nu sunt întotdeauna folosiţi la potenţial maxim.Crearea şi implementarea unei strategii naţionale de reabilitare Dar cea mai importantă problemă de durată a economiei noastre o reprezintă rata scăzută a ocupării. Printre măsurile care pot fi adoptate în această direcţie enumerăm: flexibilizarea contractelor de muncă. acordate prin Ministerul 38 . participanţi . Doar o politică activă de investiţii publice industriale poate ajuta la atingerea acestui obiectiv. contracte pe termen scurt şi temporare (în prezent s-au adoptat măsuri contrare de eliminare a convenţiilor civile).

Dacă pentru primul exerciţiu financiar în UE avem o scuză. În general. ci rezultatul aplicat în industrie sau servicii al acestora. ci şi de optimizarea relaţiei dintre o astfel de strategie şi finanţarea sa din fonduri naţionale şi europene. pentru 2014-2020 noul Cadru Naţional Strategic de Referinţă trebuie să includă şi viziunea unei strategii de reindustrializare şi să o transpună apoi în practică prin programele operaţionale specifice. nimeni nu mai finanţează în Europa dezvoltată clădirile unor laboratoare sau universităţi. a timpului redus de reacţie şi a lipsei de experienţă. În concluzie este nevoie nu doar de coerenţa unei gândiri strategice privind reindustrializarea României. ar trebui alocate pentru noi priorităţi de cercetare aplicată.Economiei. 38 .

publicat de Directorate-General for Energy and Transport (DG TREN). microhidro. prezentare a ministrului Economiei.069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020”. Comerţului şi Mediului de Afaceri (2009).. pe site-ul Ministerului Economiei. C. martie 2010 • Guvernul României (2007). Partea I. EU Energy in Figures 2010.2007 • Havris. „Restructurarea sectorului de producere a energiei electrice din subordinea Ministerului Economiei în vederea creşterii siguranţei şi securităţii în alimentarea cu energie”. în Romanian Journal of European Affairs. „Hotărârea Guvernului nr. Report on Progress in Creating the Internal Gas and Electricity Market – Technical Annex to the Communication from the Commission to the Council and the European Parliament. Adriean Videanu. raport publicat pe site-ul Ministerului Economiei. vânt. Comerţului şi Mediului de Afaceri 39 . 1. „Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie”. Fertile Soil for Structural Funds?A panel data analysis of the conditional effectiveness of European Cohesion Policy. Despre competiţie • Ministerul Economiei. publicat de Directorate-General for Energy and Transport (DG TREN). 2009 • Jacobs şi de Jong. dl. De Economist . (2002). publicată în august 2003 • Ministerul Economiei şi Industriei (2005). H. 4. vol.XI.. Nahuis. în Monitorul Oficial al României. „Strategia naţională în domeniul eficientei energetice”. M. Piaţa unică.Š Reindustrializarea României: politici şi strategii Š Bibliogr afie • Consiliul Concurenţei. DG TREN Staff Working Document publicat in martie 2010 • Ederveen. biomasă. „Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar. geotermie). Jacobs si Lankhuizen. de Groot. februarie 2010 • European Commission (2010). 9. „Competition and Regulation in the EU Energy Market”. 781/19. piaţa naţională: politica de concurenţă în sectoare-cheie • European Commission (2010). Societatea Academică din România (2009). 233-52” • Porter. 2005. S. R. nr.140 (2). publicată în 2003 • Ministerul Economiei şi Comerţului (2003). identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională”. aprilie 2009. 2002. Tinberger Institute Discussion Paper • Guvernul României (2009). „Industrial Clusters and the Competitiveness of the Netherland”s. (2008). no. (2009). „Document previzional (în conformitate cu articolul 4(3) al Directivei 2009/28/CE)”. Comerţului şi Mediului de Afaceri • Ministerul Economiei şi Comerţului (2003).

W. în Proiect SPOS 2008 – Studii de strategie şi politici. Verbeke. A. M. ianuarie 2008 • Popovici. NJ • SNTGN Transgaz SA (2007). B.. New York” . Institutions. Neacsu.) (2009). (2009)..• Neguţ. (1982). Princeton. (2008). L. J. „Black Sea region stands at energy crossroads”. 27 octombrie 2008 • Percebois. in The Energy Journal. Basic Books. Many Recipes: Globalization. Institutul European din România • Parlamentul României (2008). „Orientări privind securitatea energetica a României”. (eds. Leca. D. (2008). şi Yuan. S. Handbook on Small Nations in the Global Economy • Bluestone. The De-industrialization of America. and Economic Growth”. 7 decembrie 2009 • Rodrik. „Electricity liberalization in the European Union: balancing benefits and risks”. Princeton University Press.. Papatulica... in Oil and Gas Journal. „Directive 2009/28/EC of the European Parliament and of the Council of 23 April 2009 on the promotion of the use of energy from renewable sources and amending and subsequently repealing Directives 2001/77/EC and 2003/30/EC”. M. publicată în Official Journal of the European Union din 5. (2009). „Strategia de interconectare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale cu sistemele de transport gaze naturale din ţările vecine” • The European Parliament and the Council of the EU (2009).C. şi Harrison. Vlad.6. V. D. B. Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. One Economics.B.2009 • Van den Bulcke. A.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->