Sunteți pe pagina 1din 124

Cursul de GEOLOGIE APLICATA IN INGlNERlA CONS~LICTIILOR, ediiat lp cadrul Universitatii Tehnice de Constructii Bucurestl, apare la ma1 bins de 40 ani

dupa GUTSUI de GEOLOGIETEHNICA al profesorulul N.St.Mihailescu, publicat r doua volume la n Edibra Tehntca IntE anii 1851 si 1955 si la pest0 20 ani de la slaborarea in cadrul In+tituh.tlllide Constructii Bucuresti.a lucrarii NOTlUNl DE GEOLOGIE. autor Irene Fatrica. Acest curs a fost eiaboral ca o necesitate sstlingenta dq a pune b disp~zitia sludenlilor un voiurn de cunostinta de gecllogie reactualizata, seiec&onofe si adapLMo activitatii de inginerie in dorneniul cpnshudiilor. Cursul esie destinal studentilor de la Facultelea de ConstruMi tiidrotehnice, Facultat3a de Constructll Civl!e, lnduslriale sl Agricole si Faclrltnloa de Gal Fomte. Drumurl si Poduri din cadrrtl Univeisihtii Tehnice d~ Conshuctii Bucuresti. Cotrlinutul cunului a fost intocrnit in conformitate cu necesitaiile skidantilor de s dobandi notiuni gwlogicf de baza In vederea ahorderii in continllara a cul.surilor do Gootehnica si Fundatii. Mecanim Rocilor. Constructii Hidroteiinico s.a. Volumicl cursului sste lirnibt in functie de durata de timp .?ln~?iadisciplinai "Geologie" 28 are,de prelegerl si I d are de aplicatii. In cele 12 capitole ale cursuiui au fast selectate principalale prnhlemc Cia gnologie considelate a fi necesare r;i sLlficlent2 pentru asigurarea bazel de cunnstinte de la care viitorii ahsoiventi sa poata sa-si perfectloneze In contimjare prcgatiroa inginereasca in domenill.

In a d r u l cursuiui a fost inserat si un capitol (Cap.8)care prozitita nafiunlitt gnner~le cu privire la ctrculalia apei prin roci. Ulterior, studentii var putes doialia si aprofunda cunostinteie necesare In a d r u l unor prelegeri separate de Hicirogeolngie pentru eonstructii.

in gedinp dc caludra r i m dc 16 mai 1395 2 rosi .~~~~I~zIC~IIICI.~W CUItS Dl? GEDLOGIE API,ICATL I N TNCINEIlI~L CONSTRUCIIILOR ~i 1-1 a~lrdhat n>eltipliwra~
:crsrcia in rarlrl?l ~ n i ~ c r s i l 'Tkh,icc dc Conslrnc!ii H!tcttm~li. l a~ii iarrari! no rona~c secrcc sae breraa~>ilc. dale

De asetnenea, s-a considerat ca Rind de rnare utilita!e inbodttcerea unui capital &re sa cuprinda ELEMENTE DE GEOECOLOGIE (Cap.lZ), preocupari sustinute i n asest domeniu, In Romania, Rind de data ma1 recenta. Cursul este lnsotit de un program de LUCRARI PRACTICE DE GEOLOGIE, pe baza coruia studentii desfasoara adtiitate de laborator In vadorea recrrnoasteril si descriarii
rninerolelor si rocilor plrcum s i oplicatii de cartografie geologica ponhu proiachiaa constr~rctillor calculul rezerveior de roc1 utile folaslte ca material9 do cnnstrt~dii, sl Predarea olicienla a Curslllui de Geologie neceslla un volum important de rnaieriaie gralice prin care sa fie ilustmte teoriile si notiunile care iac obiectul fiecarei preieyeri.

, i

i
. .

;
i :
k ,

iC

Ei

.
:
. : . . .

: I

Y
i. :
'

,~.
U..

' Pmln, asiyt!mr~ia rtliiizolua s1.t usurihta a inatwiaiului grafic in cadrul cumului sunt 5i
Icdnle dcsorva slrjl<rstivucant sunt hecute po diipozitive si se prezinta in timpul prelegerilor piin praiectic optim, eresiea aropclittd pradic tlitragul voiunl de material gralic necesar..

as
~paiitia'luc~arii conditii uptirne nu arfl losl posiblla fara contribulla ieinambila a In daamnei L-rtoyrdI IMIwa~nGhioil la ISPiF SA. Bucuresti, care a enecuMt In intregirrle de patioa gmlioa, uctivl.li.ea si corripalarnta duan~nei kl~nician Aiina Ranese care a asiguroi dadlo&fierea si teiitrcrredaclareO pin lnijloaco cornpulerbate, $i pleacuparea sl IXulasionrliis~nUI coledivuiui Biblioteca-Mi,lti,~Iicaredin cadrul Universitatii Tehrllcu de Con9tructii Qucurcdi -re a asigurat ~riuliiplicarea timp si la un nivei caiitnliv deosrbit la

'>.

.-.+

1.1. Lacul Pbrnanhllui In sistelnui solar 12. Misc%rilcde rcvoiulio si tie mkatie ale P$niilrllului
1.3. Densibtea PRn~antultli 1.4. \lir~<ntia accoleratiei eAntpulu1gravilotioi lasupralab PalnBnl.uhl1 '1 5 Fwnm s i dirnensiunile ~.'&11~8nlului : 'I.S.lnvbiisurile entn~ne p$lnAohrll~i aia 1.6.1. Atntnloelwn 1.62.i-lid~osicra 1B.3. Biosfera 'I.?. Shuciura ir~lerli?. a PSrr!arltlllui

CAP. 2. UIhIAMICA SCOARTEI TERESrRE

Teoria oi%cllu~ tocioilice


2.4.f. Facissul 2.42. Vamta i o ~ ~ ~ ~ a l i uyeologlce r!ilur

3.1. ~ a m o nalulelc care patgenera crllromure 3.1.9. C e ~ l r e naturB coslnisa do 3:i.Z. Prshusiri de rnci 3.1 3.hctivitatsa vulcania 3.1.4. Actiunea strossi~riio~ leclor~ico 32. Elarnentele ullui cuhernur 3.3. Unclelo seisnlice 33.1. Ptn~mgarea uvdelor scisl~iice rrledil cu prin plopliemu fizice'dilerite 0.3.2.Tipurl de urldo ssismicd 3.3.3. Traieduriiie undsior ?aistiiice in geosfalelo f'3ii18rilnlmi
5

CAP. 6CUTAREA ROCILOR SEDIPRENTARE

..~... ,

CAP. 4. ELEMEEITE DE MlhlERALOFIE 4.1. Oblwhll Minotalonlei

6.2.1. 'Tipoti princi(lalr-rie n d s 0.2.2. Clasificarsa uGeior 6.3. ldentiflcarao cuiillor 6.4. Cute spotale 6.4:i. C F diapila Ua 0 4 2 Anticlimle de vale ... B.a.3. Cute rozlllPate din msari dlferentialq
GAP. 7. FRACTURPREA ROCIL~R

115
'

42.3. IMsdarHa rnlnemlolor 4.2.4. Fnlnra dn asocigre s miiieralelirr 4.3. Eletnento do crlstalogrdfio flrli:A 4.4. Elamantoda cristalot:Ri~nir, 4.4.1. I.eg8hltlle rllnlie compoiinrrisldehimica ale min*ralelor 4.4.2. Nlllnerc-de cmrdoniire (Inillc,? rlc .:nordaniiri.! 4.4.3. &.ample do ret.;lr. cri&lalii;e

7.1. Fisirrii~an mcllor 7.1 . l . Fisurlle de bnsiitne 7.1.2. F.i%irrIIe forfecifra (10 7.2. Falllle 7.2.1. Elomontala gaomotrlce ale ,lnei fa![( . 7.2.2. ClnslRcarea i'aliilor 72.3, Vatsin relativa a ~ I I I I O ~ 7.2.4. Stn~chfli UcillwhC realmis dm asociatll de hlii 7.3. I I ~ P o f ~ n t ? fls~irifor siiailihr poiltru conswlctii

116 110 I1E 117 117 1'15 YZY 122 124

5y1.4. ~tntcture t%xhtmGcilnr m:b]mi;rl;.e si 5.1.5. Dascrior~a prlncipeloloiilp~l~i roci iitn$rnittiica do 5.2. Rocile niabn1orfi:e 5.2:l. Mctarnoflsmtil teimic de contact 5.22. hfletamorfism~tl dinanlo Iomiic irenianuli

i-qnramolfice 5.3. Rocile rodhnpnmre 5.3.1. Stnlctum $1 teutllrs mcllor sodlmsnierc 5.3.2. nmerierea principalelor tipuri de roc/ sodilnenlnrii

8.1. ~ f i n ~ i l l ~ lhrrnede e#isfent3 a al0 in rmi 8.1.1.Apa legals chlnilr, 8.1.2.4pa ingam Rzie 8.7.3. Apa Ilher%, sau gravilntinnala 8.2. f'omzilaias ruciior 8 3 PcmienhiiiLatoamcflor .. 8.4. Glrr~cluri acMolr si h a r e dn ups 8 5 Actllmea hldroriin~tr~laaape1 subtonne .. a roclfor 8.5.1. Forla de iiltmtie 0.52. Gradientrllcritic do sntrrnaie hldrodlnamkfl 8 5 3 Efacta hidrodinamice ale vaiiauoi gneiei1tulul ... hidraulic CIS o r e astrpm lacilor cq 8.5.4. 'Tawma prilr suhsidonM 0.5.5. Dizolvnreamoilorsoiubile SI fonrlaroa carsllln'l~r dlol~rilr;l de

..
.. 1 ;
I
1'

CAP. 12.ELEhllENTE UE GEC)ECOLOGIE


'

I! .,

?t: .i

b:
.

'i

.,

-. ..

s.1. Rocu d.z bxfi 0.2. Folo~allunoa acopetlloerc 9.3. Fomrn de eilisisri& a lognntiunii acoparitoare 3.4, MunecBrila de*brnn S.~:I. @ategene~aio privind alui~ernraa varsanlilor 9.42. Cnuzolo p!oducerli aiunecarilor 9.A.3. Critsrii do ufasificnrna nlun~c%~iior de brc-11. 9.4.4. ;l forms do deplasare a maselore r9Ci :e ! In sopraiatn vursofllor si laluzolar' 9.4.5. C.trceiaroa qlunec8rllor do teren 0.48. P~vSotlsiiMtiio sinbilltStii vsrsanlilor in cuvalela 1i:ctlrilor dt. ncurr1t;lare 5.3.7. Solutii psniru pmvunilra d stal~iimlra '. .. aluitec3rllur rte l ? r ~ l t - 8.4.8. Pobnlidul do pmducorc s al~irrocSrilor detoron P.le:odi):~~iii mnare n l~riloriului de IiOniDnIOi din gi~~ncl verlore a ptenlioiului de prociuctrre de 1 B iiiunsS~iior leten de

. . 8 .

12.1. Data gsnrrale 12.2. Enernpie de acUltllal1 lllnalro gollcrutoare de procese ~noocoloaico .l2.2.1: ~~rrs:rtrctll baraje sl lacurl do de acurrulalu 12.2.2. D;rlslrucIli de dnrmuri sl c%i reiato 122.3. Enplo~ffiri rn carieje lazi 12.2.4. Expfuai3ri r r i l r l i ~ l c sublcmrw '12.2.5. ExplnaMri de ssr0 prir~ prmsdms ds rrlzdva~e 122.6. E~.lr.rarea onplmtano ztic6nrintelor si ds petrol sl yar~ 'i2.2.7. Gci~loatRrt~a structuriier acuilere p e n h oli~~lenffirl a@ cu 12.2.8. Lr~clari irigatii de 12.2.9. klillde rlielnjsr~ lralrle induslriele si ll2:IO. l?el?lu dn cnn~C~ciecarrrrl1rLi si 111gmpa:e 12.2.11. Debis'l~i BIBLIOGRAFiE

..

C p . i O . STClUli G ~ n L O G l C i -TEtINICE PEMTRU CONSTRUCT11


10.i. D a b ggenraie cu ptivire la spciiicul sWdiikx g r u l u g l ~ e frrocesflle proleclnriisi i aroculaiii con~L~c1iilor 10.2. Prin~.ipi~IaI~ g ~tla lsttrdii yenlogicetellnicocare mt~ ii n ex;iocuW palltru proiectal~a ; mnsbuctiii~r 10.2.'1. Prospooiiuni goologice .1@.2.2.Deternziniiri oxpnrinlelltzlo in sttu ' 0 2 3 Eve1rrare;i presiunll rllasi~nllui r o e 1... de asupra polurilo; snhtornne 102,4,'C1elc:m~inala prmuabllllROIplln lnj&l de apd sub pr-iunn R tolenutilor de firndare a brajelor aarpiasate pe mosivu Be roc1fisurals

,..
I;, .., .!

., .
!
!. . ..
I'

c&.
,-.

11. CLASIFICNiEA GEOLOGIC&


,

- TEHNICA

A RDCILOR

:,
i

11 .i.blirniinroa cntmorii~ar roci kii (mncoass), r w i drr rernituri (sernisl8ncoase) si rnci moi (pnn1antuiO
s t anc;;rnblul sroalidi terssirs . 1.2. Cli1i.r ii ~wx~tru I clmiRcarua geoioglca-tohnlca a ro~~lios tali si c*mn>ilari te~ori lundaia ca da

I.. .

Capitalul 2

DATE GENEMkE ASUPW PAMAMTULUB


1.1. LOCWL PAMANTULUI IN SISTEMUL S O ~ R
!
,

Pamantul face parte din sisternul solar, alaturi de planetele Mercur. Venus, Marti-, juplter. Saturn. Uranus. Neptun si Pluton (Fig.l.1).

i,
Fig.?.?. Plonefeln sisfamulu1 solar

Prirnele patn planete, Merctir. Venus. Pamant si Marte, constitute grupul planetolor interne, celelaite oinci, Juplter. Saturn, Uranus, Neptun si Pluton, constituind grupui planetelor externe. r lntre cele doua grupuri de planet* se lntercaloaza glupul planetoirilar i u u asteraizilor. In acest grup s-au ldentificat cca 2000 de asteroizl dor ss presupune ca oxisto cnai n~utt 8000. de Fiecare pleneta bxscuta o miscare de revolutle in julul Soarelui concolnitfnt cu lniscarea de rotatie i n jurul propriei axe.
.

:
i.

,I

!
. .

.!

i
.

11

2.2. MISCARll-E DE RWOLUTIE Sl DE ROTATIE


pPPPPP~r-.~~A~lANTULU!
pamantul execlsta miscare de ~rvoinlie juwi Sosreiui, dupa 0 lIaiccP~rie In eiil3liCQ.

:nlr-un il,kerva,a! dc drop do 365,25 tile, si o miscats de rolalie in jurul axei proprii in

Din Dgura 1.3. se ohscrva ca:

Fip.q.2. llqiscorile de rcvolullo s i do ,olali$ ale Pscan1i)nloltli natvrjb lncljnarii de rowlie a Paman+ilui, cu 23OY7. fala de noritlala la plant in caress iinscrie traiectoria de miscare a acestuii;, durn% zilelol nOPliloS varlm Do ~ ~ rolo[ii unei ~ compl9te rin jurul So.relui, mornentcie,plincipais fiind nlarcate 4 ~ ~ , ~ ~ l .

leplezillvd 0 o ~ ~ ~ l e r a l i e oriellbti~ calce csl~lrulr a i ~ ~ l u r icircularu pe carc se rrlium pur~ctril t ei

M.cunoscrta sub nu~r~ele accelelatie cont~iputa. de


in oouzitie, dar egait? ca tlia~irriscu accoleratia cer~kipeia,acliuimnra iicccielalid cnnlrifuga ac = >,< 2r

ec11i:llirimiiisi ~ ~ l ! t i (Fig.1.2). tii ln~,i,p,,i ,&,liei parnat1tului in jurul asei polilur. un pund M d9 Pe suprafala ac*sbi

['I .4]

Punctul M, a ~;lreimesa este m, In lntlscnrea dc rutntio \fa ti suplls acliuriii Fartei cenlriluga, cunoscula sub numelc de forb Cariolis

(U

/ a= 2n l A t T

(radlsec)

14 11

\riicrxd ianye~ltiaia acaluiasi punct in nliscare Ste: a


V=

AL

AX C

At
cuiill,lra

.it

r --.r=mr 291

14 .a
0

in ,.e,.a,jiie de mai sus T este timpul nocesar ca punctul M sa parcurga

rota! Din r~lalia si iigurn 1.3 se ubsrrva ca fa& Coliolis ais villc~ora 1.5 maxima la ecunlo! ullde r = I?; R fiind raza Panriinli!lui. si valaaraa zero la poli unda r = 0.

m jurui axei pulllor.

Considai'and ca Pamanill1 are l o ~ m a unei rlere cu raza R=6370 km si ca arxzioratin gravilatiei arc ~iaioarea medic 8 = 981 cmis2; danritatea medie a Parn3r.tl1kdise de:;irtiiindill relatia.

Fona ~ ~ influenteaza orientares dmpolui yravitutiai iar prin forkele dw ineltie P* ~ i ~ l i ~ cvooilzn, datorite ,,ariatiel aeesteia be dire~tia maridianului, dirgeam oroziunile in cere s a ~ celalait in iunctie de craterem 5au siaderea Vitezr.1 al,.iilP rgUrilOr cake un bn0;:nliaia de rohtie.

WrnBnt

Inlocuind in raiatia 1.9 3=981 cmh.?, K = 6.68 x .lo-% cm3igs2 sl ~ = 6 3 7 0 ~ 1 0 ~se ohtlndv~ioar~d+ cm, medie a densitatii Pamanbrlui p = 5.5 glcm3. Daca In zona supctficiala a sconvbi densitah use in jur de 2-3 glcm3 ier drnsitatca mcdje a Palnhniuiui este de 5.5 g/cm3, rez~lltaa i n zoneln adanci ale globului terestr; mult ~ n amare. i densitatca LTcbuio sa tin

densitataa Pamantului sunt posihiie numai In zona s,ipprficiaie a scoorlai, pa o groslme de eel muit15-20 Ion. Mns,,lstorj~a efectuae au atatat cs denlitnloa raciior tn aceasta zona a scoattei &i~tlstve aste de ordinill a 2-3 gkmG. terestru a fost rleia~mlnata bara " L 4 awactioi pa Dsnsitalea medie lnbegului confinnata, do masuratorile geoSzice de deviere de la velticala a firului cu ,t,,i,,elsale" ikl,mb.

'1.3. QEJN~SATEA Rna~~tr;,toilledirectn orivind ,.---.... ..

ramu..
R~T-

n Pamantulul densltatea ajunge

Calcuieie eiectuate au aratat t a i n zona eantrala I2 valor1 do 10-i2

,g/cm3.

pe oscilafiiie pend,,~ulu~ mai terzitt prin foiosirea baiantei de tOrsiune. si ~~~l~~~ ioyli aliacticl ~tnlversale,formuiata de cahelsaect4ew$n7f o m de +WI~'~~ doua colpu" mass , l respecti" mZ. este direct proportionahW prgrillsul celor de m ilnrln mast 4i inwrs prabo~nnaiflcu patra~li disiontei dintre celrtrele de greutata ale celor
rlaua corpuri, conhrm reiaticl

1.4. VARlATiA ACCELERATlEl CAMPULUI G R A V I m LA SUPRAFATA PAMANTLILUI

incero K

canstanto allactiei universale, sgela cu 8.68~10.' cm31gs2. caz i,adcuiar. ia supmiam PamBnNirii (Fig.i.4) un ~ o r p masa n- si d*

r wt*

arras de cstre PamAnt, a care1 masa este M si raZa R, cU 0 fork

Din relatia 1.8 rezulh ca acceleratla campului gravitatloi este dlrSct proportionnla cu masa Pamantului si invers proportionala cu patratul raze1acestuia. Valoarea accolemtiei c&mpului gravlhtiel variaza lnbe 878 cmls2 ia ecllator si 983 cm1s2 fa poli. In liombttba. srtl~alait7 emisfera nordlca, la latitudinna de 450, accoleratia gravihtki am valoarsn 2 8 cnlls2. 11 Accelemtia gravitatiei este Influentab si de acliunea campului de rotatie nl P~m#.ntuiui: Ca urrnare, campui gravitatiei rezulta din Insumarea a doua campuri; camput gravitational,, g datorat distribrrb'elmaselor, si campul da rotatir Daca glohul t c ~ s b u rir

a,.

f alcahrit din lnveiisuli sferics concentrice, in care materia so fie uniform distribnita, cantrul

Denarece lara corpului este neglljaljilaln raponcu raza Pemantu1ul;se poate sCrl0

de greublte a1 mflseiol. ar fiorientat dupa directia razai acesiuia. in realitate ma$ole nu sunt uniform dishihuiie I n intoriorul PamAntulul, vectorul acceloratloi graviQBo1 fiind dsviat caw*

zonole cu concentratii da masa. Aceasta caracterlstica sia la baza prospciiuniiai gravimehice. Campul de rotatic se datnreaza fortei Cotioiis. avand intensitate niarinia iin zoha ecuatoriaia si valoare nula la poli (Fig.l.5).

?: '

Iriir-tin punci M, de krtiiudine ry, accolo!illh Coriulis K dutar~~~irin cu reldio: rulatis in julul propiiei axe. Paril:tllll!i axel iiillale (Fig.1.G). Ii:olez? emiss dr? cai doi n-~nrir~.jcinili. in buna pa1.t~w e e sa fle cuttlitrr~elaprin Iniasur3luri geodezice

a lllnt iurrrla unlri elilrsoid de $otnlio. lurtit po directja

P,cc~li.iatia Coriolis, in zons ecuatotlala, are vaioarea

ii~badavul, daluriOl ilisliilrri!.ioi ilipsuidsle a lvrlei avjlriruge, Ps1113111ula surniil c ciil3tam in zuna ecu;!l!,~i.i$ :i o curltp~irnarepe dimciia auei polare, cnpnUi>d in iirtal o ; forma de olipsoiil lurtit. sau sf31uiii. Acest ulipsoid a fost acceplai de Geodczin C supraiilia A I de piaieetie pent11.r ircloa~jirea I'cartiinr lo&+ogiaiico. Mafulalurile do doiaiiu ail aralat a Parlldtitul are r lu~rvld cale se ofinb do ia acees de eiipsoid, formla I ~ ~ ! i ! o Lfiinl! a'caea rle uvaid sau pala, corpul respecliv cn{.mlar!d ri nunlule de piroicl, lerroid sau tslutaid iFig.l.7). In iralihle acesie ahalerl sunt i w ~ l tnici i n c rapoll cn r a i l rtledie o P;brnai~tuiui (63770 Irm) si su 9 i~r~porlanlo lnull teorctico. Ipolo;:* lmoi ca Pardntul are Ioirna rrnui oiipcoid de rotatie lutlif pe direclia anei polilor nu a fast unanirr, acceplala. 0 derir~itie fizira care leaga iornia Parndr~luluidc nereyulvritalile scoartel dillulate relielului cor~tinentlelo~ ocealreior piccuin d distribuliei nsuniinrn~n rnasclar l r i si a illleriorul Palrrer8iUlui8sLe aceea de geoid. Geuillui leplerilila un c o p ynumelllc, alribuii I n excluolviiBle PamPnUluI, a c s k i suprabla este normala la vechlrui Jcceleraiiei glaviletisi. Suprafala geoi~Jtliu1esla P supmbII1I1edliputctllinln. lrltre S ~ p l a h b gcrriJ~.rllli si suprnlam siipsoidului oxislo urtule diretet8t+ ser>sibile (lzig:l 3). Veclolii acceieiakiei g~avikliri, dete~lrtir~ati prin ~iiasuratori gtavinietriee, sunt parpendiculari pe supraiata s&id!llui. dilactia firului C I ~plumb Rind norrnaia la s ~ ~ p ~ i ~ i a u neoiilultri.

ipoleza iorrnei sferice a parnanluiui a fost emisa Inca din secolul al VI-lea tC. de mtre scinln lui Pitagora. Aceas13 ipoleza, sustinuta si do aiti mari lnvntati ai anticliihtii si =vu!l~i rnediu, avoa s8 Re pe deplin oonflrmata I n urrna cwlabrelor calalorii In juiul . Pamantului efedua1.c i n secolele XV-XVI de catre Cristofor Colurnb sl Fernando Magellan. Din acuasta parioada ou lncnput ~ilasuratorile sisternakics penhu cillculul formei si ditnensiuniior Parn~nlultri. In ant111676, bmnll pe teoria mecanioii corpurilor cerosti, Newton si Huyghens au krrnuiat,ipaicza cartiurn, careia, dakorita fortei centrifuge rrzullata in urrna misarii de
.

1G

a acestora In cadrul ~notaniu~~Asnlull~i de c0nWr.t si dinamniiirmic. ternlic

Prin actiunca de dezagregare, ercziune. transport si sedimontalo, hidrosfeh joac; rolul de barn in desfasllrarea proceselor f~ico-geologicecare nlodeisaza in pcrmanonf,.; scoarta terestra. Patura de roci sedimentare care ocopera scoarta PamSntului sste r ~ z u l t a hactiunii ~l apei in proporfie rie paste 70 %. Cele rnai dinamice procose kico-geobgico si chimice care se deruirara la suprafaa scoartei (dezagrwgare fiziw prin lnghet-dczghq21, eroziune, sufozis, lichefier~a nisipuribr, coimatare cu sedirnente fina. aiterare chimica. alunewri de teren, fenomene Carstice s.a.) se daioraaza actiunii apei. Procesele fizico-genlogico generate de actiuneRhidrasferei cnnstituie obietul multor consh'uctii ingineresti, cum sunt cele de regularizare a alblilar r&urilor, de combaere n aroziunii solurllor, de stahiliare a alunecariior de term, amenejari hidrotahnice permu relilierea debitelor soiide, for& si galerii p e n h asomlea zacaniintelnr, lucrari de dr,?naw a spei subtenne, ecrane de otansare si mrlile alteie.

'

1 6 3 Biosfera ...
Tntalitatea ior~neior viata animoia si vagetala din scoarta, de la supr,%f;ita acesteii; de si din abnosfora formejza biosfcra. .. Zona cu cea mai densa poplllatie animala sl vegeraia se aituaaza In dolneniul marin, iar In domenill1 continentalformcle de viata so concentroaza la suplakla scoartei.
de In interion11scoartei fo~mele viata reprezuntate prin micloorgat;i:irns pans la adancimi de &leva rnii de mclri.

.
.!

se int8inr>sr

Apa vsdoess reprarinta partea din apa ~nateorica care seiniiit~aaza scoalia in si alinionteaza awlfarele subtenne. Apa vadoasa pnate aiullge din lnou la srlprafata scoaltei sub forlna de lzvoare cars alimaritaaza reteatla hidrografica reintland rn clrctlR1rl allei mateorice: ~pepnmilil.3 provine din addnclll scoarbi sub fonna de vilpori emanati de rezervnarelc mug~i~alice din opnrstrls vttlcardce, vsporl care cond~insonza siiu cnlra partea superioara a scnnrtei forntdrrd izuoaro ds spa torlnala care ds rsoula se nmoshca cu apeie vadnasc Inkitnrl in Circ~IIlul nrostars; A p a twtalica, denljmita si fosila, este apa rem3nr;nta din vechile man in care 5-au depus sedimentele ce furmenra slrateie captive In care este cantonata Salt pnate proveni dill restllrile ~iiicroorganlsmeior care ~ L format malurile sapropelice I

spa

din care, ulterlor a iuat nnstere pelroiul. Aceasta apa wntine cloruri, loduri S i alte snruri caracterisiice apelor rnarino. Apa vcterica nu pariioipa la circuitui apai i n nstura; Apa de deshidiafere, din punct de vedere canlitativ este foarte radusa. Provine din elibararea unei parti a apsi de mnstihlGe a niinnralelor I n procesul de recrlstalizare

'

In rona supsrficiala a siloartei fauna si tiera sunt foarte bine roprezenhto pl.irl . . microorganisnie, alge, animale teresie s l marine. Vogetatie ierboasr si &hori. Factorul biologic cnnt~.ibuie'ia desfasularea unor prncese geoiogics cum sun! deza~regareanionnica a rocilor datorila presiunilor exercitaln de radacllllle nlnnteior infiple In flsurile rociior, Urmeie lasate ds radacinlle lerboase sub formo de canaliculc 'isllicale in masa depozltclor loessoide s.a. Faciorrll biologic sste creator de roci organogen-sedimentarm. Acumuleiile de restuii animale si vegehle, in special din donleniul marin, drlc la fonnarwa clopmitelor ds caicilre cochilifera (lumasolice), calcare coraligene, diatamito,.spongolite s.a: Din resturlle vegetaie. In condltii anaerobe, s a u format carbllllli de paman( tprba, carbunole hrun, lignitui, huila si atrtracitul lar microorgaliiemois au dal nastere la mdluriie sapropelice din care s-au format petrolul si gazele naturala. in cadrul biosforei se. lnscne .sl acllvitatea umana n r e , direct sau Indirect, lnfluentenra extrem de rnrllt o serie de procese gsologlce, In special i i j su(3rafah scoartei.

Plin lucrarile po c a n le executa omlri poate orienta sensul de desfnsumre a uno; procese geologice sau sa le stopeze. Aiteoli, ectivitatea necontrpluta a oanisnilgi pod*

lavorka dosiartsarea unor ienor~tenu goologice cum sunt alunecarlle de w a n . eroriurrile puturnice ale velsnr~iilor s.a.

A.I:STB,UCTURA

INTERI~IAa P A M A N ~ L U

ii~iormalii ditecte'asupm structl!rii interno a Parnantlllui nu se pot obtirte rlecat pentru

ndisncimi de m l rnult 15-20 krn ceea ce tnseamna extrem de putin avand in vedere ca raea

1 n 4 i na glubului Loteslru nste de 6.370 Cm. Ca sutss rle inlo~mareindirecta, cu valoare calitativa, au tbsl utilizali rlletoolllii Tinsnd ssama co rr~alaulitiirqprw'nta fragments rezultate din dazintegrarea unoi corpllrl cerasli, prin si~nililudlnc !;-a ndrnis ca s i in adencurile PamSlltului. i n zorlela lnaccesibile curcciarii diructs, rrtaletia trehuio sa iie asentalta1oal.e celei din care sun1 alotuiti ace! init901iticare iiu isi &sesc corespo~.tdenl zona scoonei terestre.cel.cehk direct. In Cele rnai valoroa';" iniurnlatil Zs~tpra structurii interne a Pamantului iunt iuinizale de l r i r d ~ lsei~lltice r prudu3- r1e cutrernrlre. Din f o c a ~ unui cutternur se propage sirnullan douo tipuri de unde: urde prilr~are i sau lcrigi:urlii~nic, nohte cu simbulul P, care se propage prin comprimari si dilaiil~i silccosi~ie rnodiuiui si.ui~do ale sacundare sau transversal@, nohte cu simbolul S, care sn wiaclei~ezh prin nrhcarea oscllatotie a rnaterisi, (perpendicular pe diredla generala de fi:zi'auarea undclur respiiclivs. \(its? de propapare a undeior seismica deplndo de nncte~isticileR z l c ~ale mtdiului: sWre de agrtyare, proprielat;elastlce, densitale, tsmperalilra. presiune etc. Clndeie seislt,iue pot fi deviate prin refiaciie sau rellenie. Orice schinrbaru hrusca a propriet;ltllor f i i c e ole rnediului determine solhlri bruste ale vilarei de ptopaya~r undelor seisnlice. n i Masutatorile reisntologice electualo la scara planotara a u dus la Idarililicalea . ' nivaluriior de adfincimr la care se lnreyistreara salluri b ~ s aie Yiiezeior ds propagare a b undelor seisiuica h p i ce a permis zonarea interna a Palnflntulul conform bbelului 1.1. Si , ilgurilor 1.10 si 1.1 1. Smarta terestra, sau crusta, reprezinta prlnrul invells dln structura interna a Parnlntului, SE afla in stare solida si pluleste pe m a!\Q ..de..oare este separata prin

...
. .

_-

dsconiinuiiate+ Mohgrovi?!4 k r t e a exterioam a menlalei, presupusa ca so afia h stare slide, Imprarlna cu E-rh terestn foimoaza litosfera. Sub litosflra u r m e m astenosfela. cars are o grosilrio ~mtinl,ile, putand ajunge pans la adBncimi de ordirlul a 500-700 lkm. Esto alca1uil;l din malorio m stare fluida, la ternprraturi situate In apmpierea punduiui de iupile al acestaia. La nivelul ast@nosfereitemperaturn este suliclent de mare pentru ca irlElel'ia sa se topeesea jar presiunea litoshtica se situeaza la valor1 sub cele care ar putea ridlca punctul de topire al rnaterlel la tamporaturl mai mari decal cele existente la addncinca tekpculiva.

,.

b.'

x:,

Sitb mler1osfa:.1'1'". desi tstoperalura crest* in curttir~uaro, r e h r e a p:rslunti poale c rr~a~Liire mnteria in store vascoasa u u chiar soiida. Scaam terestra esie al~-dtuiia,din troi patitri dispuse pe ;rrrticala in !itncS;. d r d?nsit.dtc: potura baznitica,
EU

q
i
=

donsitale mai mare, In baza, patilra granitlca Ill zona

; :
6

niodiana ri palurn sa~jilnetltara, rnai usoara. In parka supcrioara iFi(l.1 1 ) :

..

-:I

...

....- .

Zonn Cu11:ioeotulo ...

1.

. .

-.

....

.....

I ,pn~uxxm~sz.--

...

.............

.,...

1i
Scoarla Pall~drttului esio supusa T pemianentn aellutlii unclr efotturi geriereie de n coir~pleeunosau inlindere, curioscut sub nu~neie getle,ic de siressuri leclonics

2.4 .-STRESSUL TEGTQN&


Prin noliunea de stress teclonic.sau plesiune orielit&, se l t ~ l ~ l e ~ e care ia elarl~ll naslere in itileriorul scoartei lrrestle daloritn iladiirnii urlor folio errterioare. In urme aclit~~iil ~Lressului tectonic w a r l a terestra suiela defornlatii plaulice, sub forme de cute,ssu r u p l u l a l ~ sub lurlrta de fsuri si faiii. Exish mai rnulte teoni cu plivirq la calualo care s t ~ uia haze producelii stressului inclonic, inlre c r . aetllelltiuneaza: 'feoria conlraclic'i. Conlollll aGeslei korii reducetea voiurnurui Paln3irlull.li Dun

. ,

Grosi~nea 5coartr.i tercstre ssto desNl de neunHornEt, vaiiind dc la 5-15 icmin zank~e oceariice, ia 20-30krn tn zoneie p~alr~rrnaior &ntincnlwle, ajugar+di n zoneio tie orugonen phna ia 50-70ikrn .Ualorita asigural-ii echilihuiui iruslatic, profiiul bozet scuarlei 1eresb.e aste relaliv ~lmelric relieful do la suprafatn scaartel. cu

cuntractie, datolita pierdetii continue de F B ~ ~ L I W , supU11e scoarta terestra ia clorturi rle co~i>p~esiune pentru ca aceash so-si. poata rnerrline coniactui cu. nlanhua pe Lxre se sprijina (Fig.Z.l).

,.

,?

reofla ,zr,sfnzlsi adlllite Ca moiilficarcn glosimii scoartei, prin erorlune seu prinb

SaU

dintre rnateria vascoasa si baza Inosierel crelncl in intnriorul accstnis sh-3si;ri'da t ; . n s i ~ ! ~ ~ ~ de cornprosillne (Fig.2.3). Teoria cristolirarli mheralelor. Materia din care ssto eicniuiz:i s c o u h teini;tm c,

J ..,, . ,
li

. . -.: i . ..*1-i

. ..,

,Aaos

de mat+,,je,a acefish s~lifItndei n annele In care 56 adallga materia saU. face sa se


~

&'so ridioa i n ~ o n e l en =re sa prodrrc rrmillni plliolnicr. i ~ pe varticaia i l e blocurilor care slcatlliaso scoerta pot favnriza producerea; ~ ~ ~ ~ ~ l l ~ :

i)iror

iaieralo w r o gar~err~aza stressndter.bnici? r19.2.2).

L .

prorinta sub forma de minerale amorfa sau cristaiizato. In tinip, miner.;lnio nrnoife, T care n componentii chlmici sun: distr.ibuiii dazordonat, a u tendinta do a tlei:e in rninnw!~ cristaiizato, cu structura retlculnra, ordonata. Procesul de cristallzarc n rnatarirti prosuptTno ~resbreavalumului, ceea ce conduce la producsrea unor eforiuri interne in ;cnnns~ lereslra, sub forma de strassurl tectonice. In decursul tinipului acoste teorii au contribuit In lmod sui>siantial !a +xplic&a fsnomenrlar Qeotectonicecare afecteau giobul terestru. In special lilsrara. Esb e,4denf kphil r a fiecare din csuzaie mentionate a parficlpat. Ink-a rnssura mei rnan sat) mei mice, la deshsunrea procesalor tectonice. In ulUmii ani, T spacial dupe Anul Gsofi?i% n International (1957).inffuenta curentilor de convoctie a capatat p ilnportanm mijnia in teoria piaciior toctonice.
,

: :j:
? .'.

i 'i

,
j
1

,:i
;\.;; . >

,F< .,j.

. i :

I
*i *
1

i)
,F
,

lit

1
I

2.2. ACTIUNEA STNESSULUO TECTONIC ASWPR-4 S:OAET_gi TERESTRE. TEORIA PLACILOR TECTOiUii2E Ccrcotarile efactuata I n Anul GaoRic intornaflonal (1957) au adcz o snrio do clarificilri In cnea ce prlveste tectsnira glohsla o scoertei ternstre. in principilr, scoarta taresb este fragmentah Ill piaci ini:ir.nics, limaa:~ de. .. hachlri adancl care a~ungpano in astenvsfcra (Fig.2.1).

7 s b ::o ;"
!

I. :
7-.

. ; , i ,

;
!
!

:&.
. .,
? ;;
-!ti, .$

, ; :

.-.

!
!

I.

$ , ..s

~ig.2.2Deplnsaree materiel I,? asrenosfera rn ipolezo 'Teorloi i3nslariei8:

- e i corer,ulor de conveciia. Aceasta teorie admite ca la niveiul astenosff:m o f , e materia fillida se lnisca sub bm?; curentilor de convectie, clt viieze d@oidind

Placile iectordce se afla m continua miscare si in aceiasi timp i n mntinila transformare si regenetare. Mecanismul de formare a placilor ter.tonlca, dupa lsacks, Ollvr?rsi Syfie'; ji3SDj > e s k redat in figtin 2.5. in conceptia autnrlior susnientionati, fanunienui de foilnore a pi:tciior technica ;e ~laiorsaza miscarii rnatariei fluido In eona subcrustnla sub forn~a'curcmiiioi. m,:ivrciio. du Poirivit acestei iaorii niiscaroa continua a materlei fluide, genora1;l da cornpal iormlo diiarential, anlreneaza placile leclnnice doplosnndu-le pe dlractic ari?oni*la.

i;g$5 ,,3.{ .,?"


,"/1 :!

-,
:
;

:.a.
!t! i.
I;.:'..
? . : ": !. A

; . ,f ? i

'+a
'.T

;r:! ?
% ..

natorila curontilor de convectie in zonele mai fragile ale scoa1.1c.ise prnduc i n d u r i ale crustei sub ionnade riliuri oceanice sau con8nentaie; fiactliri care cldiitntt~aztt placilr tectonice. De regula rlfturile sunt intersectate de falii tnnsversele dcr:l?mnts, c u n ~ c t d n 5 1 numela de falii lnnsiormante. 1b In zona riituriior, po fraeiurlla profunde se pmduc eruptii da mugms tanaiiiri; car* fsi . . su origineq In asienosfera, forlnand lantilri niuntoaie care In domaniui oceenic sunt cunoscute sub numale de dorsala. Deasupra fundului oceanelor, dur.~aiole pot atinga Inaltimi de pesta 35004000 metri. ~ ~ , 2 . 3 .~ l a s s r r i s care ieu nasfem fn scoerla terestm datorila suronfilor de convectic. miiimebilor sau centimstfilor pe an, curertii care iavorizeaza aparitia iotielor de frecafl Zorleia de r denumite si zone de acretie, sunt zone de e-!nsiune f t i . prin care, datorita aaprhllui de lava din ad8ncime. placile isi adauga materie de ~naturamagmotion flind Impinse catre zonele de subductlo.

:;5; .T,>

. .

..
.;+I
.. &?
? ..

..,. $.
;

:
!

*O, ., L@

,& i .

;:t,i.;:

. ;

Q!$. ,S . 2s.:

jf;j$
.

;;&:

....> ?:, : . : : .

.. ~.,...

Iri zollole li!llii~oh? iddrit*niilui ucr;?r~ic;a piozilc tecton1r:e jiatrurtd plin subdyclis sub iliucile callliltenkle, m i usonle. .SE eult)eaz5 si pot ajllnge (& d , a in aslerrosrera, unde .iurlt a:iin~iial=rjrin topiin. Zonelc cle s~!hd~Clis E L I I ~ S C U ~ ~ suh nulltale de zone de aunt si
C0,lSiii~l.

S u ~ ~ r ~ l e l ldee alunecare din lortclc ile ~ubduclioau irlciinarl do p3na la 50rl GO0 si sn przt e~lilzde!n adttlci~no p3na la 500-700 kn~.Acoste !i?lpritkLc ssut lt;un.iscute

sub numoie de sitp~akl? Renioit

Zuu ile m~,rtribr

Zuiin de ?.?lensi!me irnn rb mct$el ilmolu Il~du-tren~~irE

Zau

~ E I U I I ~ C ~ ~ I ~ ~

Pe silillafe~tilo8ellIoff. rhlolita il8calilol.foalte nlari n r e nu loc lrltre ceie doua placi Care vin in colliact se ;iClJrlll.lb~D l:al.~tititli llla!i de sraetgie ce poale fl elibelab brusc. prin ~~"duci'lsaiupeiilor, yellr~Ar,d le~~oltiei~ele seisillice cele lnai i~itpu~latrle.
Elibera~eabruzca a ctiergiei clar.licc, in urlila coclatii rucilur prin upo ore insli?nIot!ee, produce ceeo ce se it?$tllnslc "svacnireelestica". .Atat in zonule do acrelie at si 1, ~ Q I I ~ U 1 de suhduclio, d:tlo~ita dspfsalii p ori,zc~tiala si pe vetlicnla a 11ia+lu!. l t ~ c i u l t i c ~ crce:lza curtdilii de ~ ~ d r ? ~ ~ , e se a : i i in ~.S!*IIC'S~WW rapt ca iz~vorVv:n~ti l < ~ r ~ ! i u L~ a ~ i l u ~ I i ~ r l o~ 111ag111ailcs (Fg.2.6).

2.3.EL~WILI\!I.~-~'.SE:ORIA O ~ ~ ~ ~ : I , I I ~ A ~ ~ E L . O E ~ UE
I-osele (zone deprssiat~ate)?+it!ialolrt yetts~al Is conbctui placilol cccar~ice cu cule or'lili~~orriale cormliluio locul de ocui~auiare scdil~lor~lolor a Lrar~spoiiale dilr clo~lteniul c~tdiiicntoi. scrlili~mlc caror grrtsinli wl ajilngs la mai mull?? ~ ide metri. ale n i

Con~i,tnitnnlcudeptjnerea sedltnentslor.se rieptlti si resh~ii anorganice (r.othii~~ scliolots =.a> ale floral si fatjnei maiine care 3e conserva In interiorul sedirnantclnr s b u. fonna do fnrlle. Clcplosoraa (7lacilor te&nics crooazs stressurl orizontaie care supun acnste f o i ~ ~ l m ~ r t a i u srdimcnta, dcnttmite geasinclinalu, la wfartuii de cnrnprc-sit~ncal car* cu efud esta ciitarr?nstrslclnr si eiiondarea aocstom, ionotnan care in Anal duce la lornlaret sli.ttchrrllnr goslogice cbtiaie (Fig2.7). Sllb actiktnos continlla u svessurilor de co~npre;iunk: Parginlea geosinclinalltliI sl strateln so ~ltleuza ce 7 1cc.~nai din 1 mulL Cencnntilnrt ou ptnca=l de attaro lncnpe so se r~iarsfesto fenamentll de frechlrari a.' s@teIar. iiacklri cars pd si . da~-.liida dnlmul de acces al msflrnelor din adAnclrnc catre suprafat? scc.nrl@ . . . ., . fnvorlzaila erlrptiilri vulcanico. ., :.....~. Formatibrnea yeolagica n r e la nastnre prin cuh<edfsi f[acturarea prrmrn~r~hial ...a~
se reduce twld$

.--

$tmtalor supuso nctitlnii puternice a stresoultli do co1i7l:>reehin<puarlilanllmelo de "flis". :...: Din mottiantul in care stratnlc puiernic c ~ t k t n t c l ~ s l ~ w t e ridica daar;ltpo. s ... se nivol!ll~!itnsdi sau occantlIl,i, a w t e a vor fi supuls? actirlnli de erozlune si tianspurt! foctorilor extemi. Produiiele rezuitato In urina groziuni?flist~lui sunt 'hansportato si dcpun I n fosela marginnie ale geosinclinalului,, depozltele rezoltGle Gonshttind asn numns "lormatinno de moiasa'. ., Dupa consurnarea faze1 de orogenera, rotra'yeroa completa a ape1 st actillnu ~r~dalotigata a hcbtiior de erozlune, lncepe procestll d i nlvelare a structurilor orogennSn Cgnd nivelarea stinge stadilil de panoplena si au lac mlscori de coborare @ subildonia, rona rospsctivs poste fi invadata din no11 de awl0 rnal.ine T care se depr n sndim>?nterliscolrlartt peste fo~n~rtii$~nlln zona respective hocand In faza d vechi, ecltililiiir siahil. Astfel se b~meaza plalinnnoic care parfa numelogeneric de s1rot:taga

Faciesul_oeologlc cuprinde aMt caractorele litologice si paleor~toioylce si ceie oat lecf~nice sedimeritoio~ti~.~nernplu de fils, facics de tnulass 3.a. si facies in funclie de nredilli in care s-au furrr~at rocile. laoiesurile sun1 marine (lagunnr, deltaic, litoral. nerilic. baliai, al>isai) sau conli!tenlale (vulcanic. eolisn, spaisan. ylaciar, locustru, toreniiai, fiuuiatii, catboniler 5.a.). Fsci~surile prezinta variatii at3t pe verticaia cat si pe orizontela, trecerea de la un lacies la altLrl de cele ma1 multe ori facandu-se gradat. Dupa ConstituUa litologica si versla laciesuriie sunt: ' izocr~~ne de aceeasi varsh: Heteraoone . de viinte diferite; . iropice cu aceleasi caractsk iiloloyice: kisteropice cu caraclsre iilnlylice diierile. ,

sau cmtwgen (Fig.2.8). Dupa curtsumarea fazui de orooeneza, retrayerea co!nplala a apei si artitrrlsa li~clclungala faclolilor de eroiiuiie, lncepe procesul de niveiare i structurllol a

2.4.2. VPrsta 1:arrn~tiuniIar qeolmice


In Geoloyie stint cloua rrlodalilati de sbbilire a varstei rocilor care aic:jtcliesr: scoattu I~restra anume: si varsh relaliva, plin care se stabilsste daea o roca esta rnai veciie sau rnai nnua ~ E C D aita roca: V ~ varsta ahsoin@. prirl care se slabileslc vechirnes unei roci enpn'nmta rn unikti de tirnp. V2rsla relsfiva Aceasta se slabilesle pe baza a doua criterii prirlclpalo: - pozilia slratului fornlbt din rclca a carei va~sta utmeaza a fi dcter~i~itiala raport cu in st~stula h de care se sbbilests versla acosluia; f varsta iorr~~elor viata coltsetvat@ fosile rn straleie care se studiaza, veciiimoo de ca nlai mare fiind atribuita s(lali1lui care contine fosiie ce apartin iorlneior de viata n r e au exisbl cu mai mull limp i n urma. Ptiinul critariu, denu~nitsi crflerirrl s~iporpoziiini shatoior, admite ca stratelo nini veclii surlt dispuso la pallev itrfwrioam si suporta'strateie rnai noi. Aceasta afirmatie esle vrdabila at4ta tilflp cdt stratele nu sunt inversate datorite cutarii si dislacarii puielnice. In mzul In care stlatele sunt crrtate puternic, pbna la inversiuni de pozitii, pentru staLiiirea vatstel relative a acestola trebuie ss so la in corislderatie si alte elemente, lnbe care ccie rnai ilrlpoliarlte SUnt ilielugiifele si rllriricifalea sedinrenhril.

i . 4 . 4 . Facieatal,
Piin notiurloa de facies se inteioge Loblitalea curacterelor iitoiogice si palror~talogice aie unei forrnsliuni geoiogice deterri~inate conditiile yenelice specifice mediultti in care de foimaliunea respectiva. 5 luat r~astere Fi~lllcularilaliie conrlitiilor naturale becule in care a - s ~iolmill depozitele de rcci i 3unt con%ervale si Ynprir~lale In preen1 sub forma faci%sulilnr geologice.. Osciiatiile firndulril barinrllui de iedintenlare fata de aliiie continenhie 5unt~ri:aleriaiiratc prin yisriir~~biiotea cnntih!~iul paleolilvlogic ai sadirnentelol depuse. Astfel, ntisnrea de si coburnre aste h a r n t a priri treceroa ds la sedimente mai fine catre sedilnente din ce In ce mai gmsisie. Cand Fulidui bazinuiui ds sedimentare se ridica, sedimenlele depuse devin din ce in cs moi lirle si pot fi co~ltintlate roci do precipihiic chimica specifice cu loguneior. In hmctie de caraclelislicile luate in corisideratlefacies~lrllnse pot Impart1 [I? 1..~uia~.l~uri, . .. biblaciesul'i si raclesurl geoioyice.

Lilofaclzslrl se refera la natura litologica adepozlteiar deroci. In aceasla caleyerie se ~nettlior~eaja, spre encmplu, hcresurilo: conglomeratic, caicaros. grozas, nisipos, marnos, argilos s.%. Biofaciesulare in vedere continutul formeior de viata. conselvate ca fosile, care au posuiat niediul in care s-au &pus sedimenlele ~.espestive.Denuniirea hciesului s e abibuie dupa speciile paleontologic^ cuprinse in sedinlante. Exemplu: facios colaligen, facie5 llumulltic s.a.

Cel de al doiiea criteriu de stalriiitls a varstei relative a rocilor este c.-teeril,/ pnleorrfoloylc C~ni@rmr u i a sbfit~lecare corilir~ n (osiie ce aparlin unor forme de "iota mei veciii nu vechintea mai mare in coniparalio cu stlalele care contin fosile ce apalih "nor lornie de viata mat noi. C~ileriul paleontoioyic de rbbilire a varstei geoiagice a rocilor a fost porfnctioiiat in llrud cantiriuu. Acest crileriu are avalrtajut ca permile difersntierea pe verlicaia si corelalea

pe orizt>nkIaa :ormoti~.milnrganl,yjir*, h p t ce a dat pcsll~ili1:iti.a intn~niirii haltibr goologice la jcnm irgionolil si conRnont.,la. . .. 11% m i ~ r s d d tiliipullri geobgic air 1 ~ . 5 t t ( t f o i i 1 ~ ~ 1 n ~ I t e vials wro.au flp~rtinllt iorl1.m de iegr?,~Lii nrtimal sau voptal dgr nu toate resttlllls' provenit? ds la achslr, forms de viala au in~poil:nta pontn sbblliron % e + il rocilor. Numai acele fnrme de viata car? au apanrt la blrl ~nomantdal, s-au dwvaltat rapid si au disparl~tTnb-un timp relativ scuri morclicri7d un mr.m;!rlt In imgnsa scara a timpllirli geologic. Fosiiele care apartin acestor' rormo delilain se nnmn;c foslk caracferlsfice si sunt 1.136 In canslderatie la stalrilirea MMni roiatlve a rocilor. '. , Rcsiilrile fiosilo provcnii~da la f~rnlelede vieh care ao avut periont.le lung1 de & > E s $ ~ ~ pruiniit import?nT;t paniru sfeBiliraa ~1r31stslrocllor. Acostca constituie ase nu numi*!* foiilo ii;difGI'anta.Pe baze criIcliild( rnenlionatc, r o d e din scoaiia @reatlaau fost incr,rlrato. ipo cliterii ., ds v4rsta. i n t w scam A. tlrnpi~ltjl denumita b r a sl~atigr;3fics sau scam cronologica. , ccnfoml mndalbtlui dlniabellIl2.'1.
,

..

IUEOZOIC

Neogen N 18.000.000xnl

(Levantin) 'Pliocen N2 Dacian N2dc 6.ciofl nno ani Fontinn N?p

Gaihen iamaie

hneo&?!.Y~!lL%

L'4[$;a.afi.3!!!Ir?
V:~E~~'R~)S,C~II~F s8 ~taI!il%te prili determinarea cantilativa a iznlopilor a rociior rilillllbti 1 1 urriia doziningriirii unor elomento radioar;tive ale cnror perioilde de 1 ln,~!irniitoiilo suntcunoscllte. :>iifih~idilf;,miiiar;;a i?distii absnlblte a mollnr, rnai fracvont se folososc izotopii cii.m.mtclor mdinartivr; prb-lzenmtr! In Tidbelul2.2. Prii?da:ini<8~rnreelementile radiorrr;iiiic formeaza serii succosive de izotopi. Izntnpii. a . s i olemonll~lwrliuactiv n p do serie, so d6zint~~grnazn ~"dndul la lor, avhnd Bmpi de Injizntltiitir~; propbil, cu C8r:optkt izotnpi~llllcare lncl?aia soria. acesta Rind stahil. Astfel, ulaniui 238 p h ilizinlagi2rr emile rarliatii a, 11 si y si forrneaza o sene rle 17 olonlcnta FJdiilii~ctiL.~, ajugBnd in iinal la pbzn6. Acliliilrl pomnsie de lo u ~elnite radiatii a, 13 s ~ ~ si l f~rmosza soria diri 14 elernente Intermediere, &aria hind inchblab de izotoyul ph2*. o l~horilll 11237,c1112 flapla lni~>l.~mr?diarodnzil~i+>~rrrre, radlaHi n ajugnd In final de emit6 la phZ"8. Vitxa de dizintogram unui elemont radioactiv se abreciara pe haza timpului ds ~ ~ i j ~ ~ n i a tcaracteri~ii~~ r n e n t r ~ l ~ i atire el respnctiv. In cadrul unei sorii ds duinlegrare rarlioacliva exista o proporh.onaiitate lntre raportlli canlitaGiot de izotopi si raportill tirni~ilor de injumaiatIre.ai acestow, proportionalitole . orprimoh prin cunstilnlil de dezinta~ral-e aicm~nNlUi a radiondiv anolizat. in ~rinripilt rloternlln.,lnn vamtei sbsolute s rocllor oonsta in deterrninaraa caniitativa a ilnrii izotap din serla olenionh~lrii iadinactivsl a cantltaiil mrnase din elnnlentrll radioactiv cup de serie. Cirnlrscand limplil de lnjlllnataiire si canill.3tile eismentului cap de serie si L-otnp>ti!iiconsidelst se rlet~rnlirra liinpul consumat pentlu producerea cantilatii de isotc,p

(KAlNDZOlC) 56.000.000

Miocen N j q2.,300,000 sni Paleogen Pg / ~ i i g o c a n Pg3 rI

Silrmalinn N j 9 Bl~glovian') r4.1 bg ~ortonian7 j t N Failltin ds Eroni ~elvetian')N~I~ 3

IOrangs

/ 59.000.000 ani '1 DosaeLl-,

1
i

;
-ARITE-

i, . i
j
1

Verde masllriiu
c_a_mhrian Ch Airjonltian Pt (Proterozoic)

Roz daschis

Roz

-- . .---. .

tnes~lrata,aeea echi'~alea?a va,sia rninelaluiiri pe care s-a facut analiza. ce ca

7 Etajeio Helvetian, Tortonian siBuglovian pol 17cuprinse lnir-un singurstaj. Bacle!lim1 fh' b3.j.

'

Tahalul2.2.

R.EMfriiiE RAWK)ACTiL'E FOLOSITE FAECMNT PEMTRU UE7ERMlMAREA VARSTEI ABSOLUTE A ROCILOR

ELEMENTUL

PERIOADAOE

I Z O T O P U ~ ~

Cutiornurele. cunoscute si sub nulliole de ~nlsc&i seisniice, sau seislne, lac oi~isclul do studiri aI Gr.lsmoiogied. Cutrernurele de Pamant se rnartifesta prin zguduiri bruste ale scoaiiei lotestre si in ilnensa lot rnajoritalesunt produse de cayze naturals. L'ibraliiie provomlo scoartei terestre in scopurl de cercetare fac obleclul de studilr perttru Soi91riun1et:ie.o latura a Geofizicii, care se ocupa cu p;ospectarea scua~taiteresf e foiosind socuri seis~wice pn~vocale atuncial.

::. H il

E NATURL&gXRE

3.1.'1. Gauze de ~iqt~a-cosr~~ica


Cadetea utror corpuri ceresli pe supiafala scoartei terestre poate produce sacuri puterrlice sub fur~na cutremure, denumite cutremure cosmice. de Astiel de cutremure sunt foarte rare insa, uneori, pot avea efecte catastroiale, socul produs in urnia irnpact~riui avdnd cancterui unei explozii. Ca onentple de astiel de cutren~ure an>irdssle csl produs In periuada pl.eistorIm se care a formal iniar~sulMeloor Ctaler din Arizona SUA, cu diarneirul da cca 1300 nr si a d a , ~ ~ i ~do ~ s s ~ aproxintaliv 1J0 rn, prgcurn si fenomenul Tungusk din Siberia, n r e s-a produs In anrtl $908 cand a carut 1rn c o p incnndescent, ptobabil gmos, deoarnce nu 5-au gasit frayrnente meleorlce Inzona calasllolci.

POT GENERA CUTREP.?.URg.

3 1 2 Prabusiri cie raci ...


Prin prabusirea unor nlasive de roci din zonele lnutlloase snu din tavanele urlor eoii~ri qublorane se produc socuri care dau nastere iacutrelriure de prabusiro. Am?sLe culialtiula se resilrlt pe zone limitale si uneori pot ovoo consecinta deznst~uonse. Un putemic cutrenllrr care sa datorat plvbusirilor In goluri ca~silces s produs in alrill 1363 In Macedonia, cutrenrur care a arorrlat in trlod loarle serlos orasui Scopje.

3.1.3. Activitatea vulcanica


In perloada prenlelgatoare activitatii unui vulcan In zoneie profunde ale,apa~alttlni vukanir: se produc deplasarl de rrngrna cu evelituale expansiuni de substante volah'ie.

A c o s i ~ dsplaesri dernagma pol gznora sor:llri seisrnice care se inregisbeas in rr.gionii.+v?lir:ilnulnllilspciiv. Soc<mlnre/e mai pdttukicr~se produc In univ a>~ploziilor care preced erul2tia lawei.
&(kl dc e!lplnzii stint caractoristics irrrlcani!or cu masina acida, ,~ilseoasa. Uns d l ~ l w ~ l a c mai puterl>ice miplozii w~lcanicss.a produs in an1.111883 la
'

E:zfj?rrl de o:i(ih?mniziranrir momnnb.ll iniD'erli


Elielitnl ~uhenlilriiliti i l liipocpnlnl, l nrllrin~n: f a h de mo?idianu! ds rofarinta G i ~ ~ n ~ l i c h l>Ilriifa c?@ IJnIfjl m k sur-i;J mpiwinta illtetvalui ds tilrlp in care se nlanifesh cutremurui, I n r a ~ i -

vr~lran~~lI',ral<atno din lndonezin. c~ttremurui pmclus Rind psiintit pe sliprakta intmgllilli .. . . . . . ~. . . ., ... glob.

3.3.4. & ~ t & t p a ~tress;iri!ortectonici- .

:.;<'.:.
-

Ctrtrsmurele tectonicu sulit cele m6i fracvenle si In a&laii ii~np cele mai impollante p~ln afedul lor d1;ifrtlciitiv. Acesta ct~hernure dut~seaza'wlihorarii ss Dnor cdntitnfl m ~ rde i ensrgis in zonele de tinnt~lri profunde ale scanrlni, i n speciilin zonelc' ' de subdrrctia ale placilor teclnnice. . . a' In procesul oupansiunil iunduldi ocoanolor piin.arlaas . . niatorie bazaltica in zolia ds . de acmtio, piacile separate de riRsllnt lmpinse cafre domeniili continantal,pairu&nd prin . . . subdodie sub piacile continontale. Conform tenriei Zvacnlrii elastico" diahonb fn anul 1913'de caire H.Reld, dalorita ar:tiunil aressurilor tactonice asupra scoartei solide,. aceasla SB deformema elastic act~~r!l!land enorgie. CRnd stiessul atinge iinlita rezistantei la rupsre a mciior, enargia kcumnlata se eliberenm instnntoneu produeand c~rtr~mllnli.- . . Trnbtlir montionat iapkll ca sanarta PamBnhlIlli esb formnta din pinci teclonice nmjore, sellarete prin trnohrri s!~hcrtlstaie,aceste placl, la randui lor, fiind afectate de frzchlrl il~tmcrustalocare ie sepam In l n i c r i a i 0rsr.arcarea tensiurlilor ac~imtiiab

Fjy.3.i. Pt-z>?inIlipacantrtriIIi si epicerllr,tfui onr,i clnmrnurfn sionffa toresira.

slmi dc logisa.

apilr~>fGln s.c-isrn+.

3-3. ~

N I ~ ~ E E I ~ V ? ~ ~

in timpui unui cuhomur de Pslnallt din hipocenhu plcafx fianturi de unda solsillice care se propaga i n mrtsa ginbul~~itarext~tn~. 331 ... t.lnd~Inr seisnaice

&w8 s c

psin medii cu proFjb&ti ifizi~e diferiie

Se considora doua rncdii cnraderimln prin donsihlile C$ si 1.2 prir, a m se propago ' Undr iliacnhi <$= )n'dFFccth

m zanele de fracturi intracrusblo esle si ea gsnorabaw de nliscari seismice.


3.2. EL,EMEbITEL.E UNUI CUT8LMm.
. . . . . Principal~ia elements ale "nui cuhemur s w t hlpocentrul. epicentrul, timi~ul de

o unda 66isrnioa cu viiaza v.,

i
UNiarcfierloR

rc-spnctiv v2

(Ng. 5.2).~o

noteaza su i ungh111I d r incidc-ntii , care roprminia unghlul M a da noriiiala 13 PlanLll do sspnm:ie a1 color doua rnuclii sub car* unda s8isnlir;s irl:arr,mePtoaza lilal;ul respnctiv.

origin* si rlurah de limp masuvab (Fig.3.1). . a Nipucontrul, silu focarlll ~ u t r o r n ~ l r ~ ~ rloi p r ~ i n t i punchll sitllat i n interiorlll l l . scoaliei din care plovca fronhlriia de unde seismlce. I-iipacenkul &4e asilllilat cll l m plrnct desi el reprezinh ozona mai exlinsa. Mipoccl\trolecutremurelpl- se silllearn lii adancilni lare pot ajunge pana is 500-700 ' km. In functie de adancimea hipocenhultli c!!h..amurele se ciesiSca astfel: - cullemure superficiale, cu focaml slhlat la addnclme de pans la 50 lrm; - ctltrernr~re intern~edinm, fonrui siitrat la adancimi cuprinsol"tre 50 si 250hm: cu

'

i
j

in flrncXe de iialoemn unnlliililli de incizjent? i,un. da soismica pootn a ' retiec.

tab in acelasl niodiu

- cutremure adhnci, cu focanrl situat ia adancimi de paste 250 km.


Epiccntnrf reprezinta proiettia hipocontri~lul pe ' supiafata scoallei, 1n acecasi emisfera, dupa directia rezei Pernsnhllui.

sau PO*@ li iEiractaia in hsdiui inf~rior.


Fig.3.2. I)e~,ier(?s1rnd"lor ssisnrice prin mfla* reirnclie sau

Siabilirea stoduiui de deviorc n ilndei seismice se face pa b a n rol?lici lui Snail

!/it?= do proilagare a undelor transversale. In aprupierea supraleki scoa~iei. este r n m l s r repmzirilv ungliiul de!efie!cie (i'iy.32). paniru valori mici ale unghiului de incidrlila unda va fl ranscliiia do catre suplafah de s o p ! r a ~ f 9ub unyhiul de reifexis r. M n d unvliiul de tenexio r = 900 ciavierea undei incideilitl %eiaur cl'!iar In pianul de spaidllo al ceiar doua rnedii, iar ungtilul de incidetila i = io si v i t e a de plQpagare a undei deviate corz::pund tnediuiui ir1fetii.r. oarosloiizal prili dalzsitatco (02 si vitezo de !~ropogoree. undei v2. ~orespul~raiol rclatiai jut Snell rezuila voloaree unglliulrli dr; irtciderita critic
de ardinn! a 2-4 kmis si crest*

cu ada~bcillm pdlia ia conlactul zrlantaiei cu nuclsuf,

,ride se sling.

Mociiil 4a vnrlalle a i r d propagaro a undolor seismic8 de voium, ior~giludi~isiz transve~saie. in intrridrui globului leiastru, este ledel in diayrjtriets din sl f i g m 1.lo.
a :

P2 .1 sir1 ic,. = 1 1 v2 PenOu vaiari ale url~iliuiuido incidelib nlai rnori decal lo unda seisriiica esle
deviata prirl refraGlis in rnodiui inferior.

thl
--- lmiulu d! -nirm!in
a.

Ulrdele ife supralile lo~~gifinle, riallumlte si unde Raylclgh , se riolwra cu sinlbolui R. Acesle uncle

3.3.2. E~xi-h tiride seismice:


UlldSia seizni1c.i u r e p i c n r ~ l~ipocenhul din culienlurului si se i~lopuysi r l rilesa

--

llaiscarea grarluielor ourripr-

urde

Pn:i~iAri!ului SUrll CLIIIDJC~~~ sub tl~rneiede undr d8 volunl. in zone ~upr1;iciitlu e su)aitsi teresire, unde cc,ntru.;11!i de dunsilale iliiro rocile vochi. cr?nsoli8?nto, si paitIra aupolciilio de olir?lale. iuniwto din de;mzila ciaslice. 1 esie foaIie mars, uridele de valutn sun1 rdlec-s late si di!ijda in iuny~li c e a sit* snptalele. Asifel ile rlr~de se riuniusc uode de suplefalo m u undH s ~ r c i l i\tN ~ , undeia de h u m c5L si ceie do rupi3fab sun1 de doua tipu1.i: iongiludirlale si transvetsale. Ur~duirrde voluiii lon-

nenie ale rociiur dupa tlaiectolii elipiice, cu aKa rnsre velllcala. lrarisvet-sale, cunoscwlu si sub nulliole de undq Love si rlolate cu silr~boluii a, se p~opaga du1'a lralecto~ii ~inusuidalnpiane (Rg.3.4). Ulideio de suptnraia. lor~giludil!alesi tranwe~rale, ~~zLIIL? rcnc3hme ~c-ciin peLRlaa ul'rlaloi Liirwcfe si S ia suplilfala s ~ ~ a r tprin ei

LJ

Fiy.3.4 Nu,jafinrea 1~ndeiol.s~isrllice slrl~rzl;dia: de a-unde iongifudirlirra!e (Ru)llcigll)

,:..( i'i~(po$ica L'i,cjelrjilr .seis>TIicedc l~olunl: ?g2:. mfiitua'i~iiilitte, deriurniir d rtrt~Je ~;ru :.f i (railhciat d :rriid? seismic*: c ' p~irnarc, so r?ulsnrs cu dmb,r;o<<itI iiyvcrrrar d o mid* scisriijcc- lun(riiu~fir~alu;
;-ntedic ::~ti.nL,elu: tmde ~ r * i s m i ~linnrvorsclc ric.a b ~ i u iP si so rlIuPaYa prin txjii~pririlnlisi dilalirii succe-

palula superriciaia de loci aiallaie din rzuptinsul forniatiurlii acol!elitaare ( ~ I u v i ideiuvii, coluvii si ploluvii, depozite aluviorlare din lunci si . ierase. depozite ioessoide, depadte giaciaro s.a.). ~ t i ~ i eseislnice ds slrplalala se caraclrrizeara prin aceea ca alnplltudlltea rniscarii le granuloior ciin teren scade exponential cu adartcimea. De enernpiu, arnpliludir~oavibrsiiilur

Il-unde Lnrrsvorsoie /Love)

G w ale ~~~5~~!i:11sf(Fig,3.3). vxei:;, de p n j l q p r s a urldeloi P eslu de ordinul a h7 iknils in apiuoieron supmielni rcr..zliri si sjunge la 8.8,2 knlls i n zana subcluslaia, inlsdiel sub sui>raFah .da
di~~;o~ll;~iuikt$: Fvivliurovlcic', (::id& de ru!uirr &wnsvesdc, cusiua-ute si sub r,urneto de uride secunllurw,

la adaricirrtea de 3 nietri, sc reduce pena la c u 3 96 ciin a#nplibldir!ea vibrutiilor de lo sklprafatn. hconsht lrlsonrnno ca undele seisrnios superiicialo se ptopoyc i,unlei p~ o zons

cu grosinie deslul de nrica sub supralala tel.enului. Contr~arativcu ul~doiedirecte P si S, undeir superficial8 se propaya cu viteze ma1 midi. 1-2 iimls. Energin ~~ndmlor
supe~ficiaiescade pror~riional distilllta In iinlp ce in cazui undeior P si S mrtetyia ur scade prupuiiionai cu palralul dislalilei. Dill acest motiv atr!pliludiltea ultdrlor

.. .,.... .cu siiitl-'~lulS.5- ' i u f ~ s ~ ~pe haiddurii siriu.,c.idnlc, prin dr;l?las;tleo matelie1 pc ,N~_L , a
dimztii ~u;piqi'?l:*~lc;.:
:is .:iiio~Iia~ o n c m l i l do

p r o p o ~ s r ~undei (Fii.3.3;. a .

supeficiale nrndne impoltarlta si la disbnte mari de egicsnhu ceea ce se roflccta In giadt~l agmsiviteta al saismullti. de

<

Pe diredla hipocentru- el5icenlru undeie priinare se prQpaga pe traiectorii mctillnii, :: peipendiculare pa suprafeleie sferice ale fronturiior de compriniari si ciilatari sl~ccnsive ale materisi, rienttmih lronturi tie unde (Fig.3.5). IJndele secundare se bansmlt dupa traiectorii sinusoidaia. Pe alte directii, datorita fenomenullli de rufiactio la nivelui rli3continull~ltllor. llndele seismice se propaga dupa traiectorii curbe. Undele prlnlars si secundare care a- ':

3.3.3. Traiectariiie undelor seisn~ira in P -~ o s f e r e l e a r n a n t ~ ~ l ~ ~ i

,;

Unde rer!lndore direrte S

yw.
- l l n d e prinlore dirertc P
Uilde rtlpeliriole, onjhdinolc R pt

'jung la supraiata scaartel sunt ilnde dlrecta. Prin difractie si wfloctarea acesiora

In zona supemciala a

Fig.S.6. Schfm~cir;i?tc,i.i'. ir.i:;:;s. . ; . inregishen~i? nlir;cnma pe 6!,-oc:':5 v ~ i i e -

a seismogrsfr:o,r inrcgi5lr;i:t:a

scoartei iau nastere undsie de supnfata, care se prapaga In iungul supnfstei torenuiul. In zonele a-

0, ..+~7::,<!< :: ,

Fig.3.5. TraiectoriNs diverselor tlpllri de lrndn seisnlica prin scoarht inrcsira.

denci ale giobuiui.' tniectorlile untlelor seismice sufam de-

In prinaipir.t, ttn s , ! s montat pe o fllt?ilnti+ c i i ~ z ' M, suficient de mars. Psi;.... . printr-un fir Nexit-ibii,in c m d ! ampiitlldinii vihr;,tiilo~, zau p:r:;.. Aceste legattrri ale punriulu1:ti . datnrita lnertioi, se ramatin

;.

vieri impoilante i n functie de densifatiie mediilor pe care le strabat (Ftg.1 . l . l ) Strldidl moduiui da propagare a undolor seismice a stet la baza delimitarii

lntensitatea cutreniureior se masoara cu aparale seismoiogice capabile Inregistrere ampiitudinile undelor seislnice pe diverse directii spallaie.

sa

~;rlncipaieie tipuri de aparate de masura.instalate i n statii seismologice special amenajate. sunt seisrnogmfele, accelerografaie si seismoscoapele. ! Seismoyrafele Inregistrema o componenta orirontala dupa directia N-S, o component? orizontaia dupa directia E-V si componenta verticals a ampiitudinii undei I

in n d r u l de sit:iiiinr, :. orirontal SRU vertical. in:il.jutnt i Ciiindrrll TJi nste prerrwz~t:cu u.! conetanla, tint pui Rind rrlarc.sl. Masa pcndtlittlici eslc ti, contini!a pe h8Wz in fasumb jlu . C8nd nu sunt vibrstii salinp apruape dr@apta. in timpr~i ctliromuruiui cadrui da

s.v.

seismice. Un seismograf este formal din doua 'parti princlpale: o parte soiidara cU scoalta terestra si o parte independents de scoarta (Fig.3.6).

care se inregisilsaza dingrontn, suieiinerliai, nn!Ane pe lac. Astiel, 1 !is+'>. ." diagrame continua sub fam;.? it,:-i ti;ii .;_ Accelc-rag.;.dk!esuni nyrnr'. deosbirea ca inreyislreaza diiut

. * -i'
: >
"5

scisyosccoP&ie inregistkaza proiectia In plan orizontai a ~iiiscali! realn a unul 5 . . pulrct kute~ialdin scoarta In tirnpul culrernurului.

3.8. FfiLZf<&E UNUl CUTREMUR INREGISTRAT PE SEESPfiOGRANIE


Do regula arrdliia cutrenlurelar se face pe seismogranle. Pe u soisnluglarna ss pot separa bei laze ale cubomurului: faza precursoar$:

: . :

.+

iI

Fozo

prxurronrc

Foza

prinrilmlii

Fozo rlr,nlb =rnirii

.Riy.S.P. Seistrloytnm~m r r i cutlen,ar rrronohlnetic (lags rcplici). t

Fain prindpoe

Caiii! .:iil;:~m~lli.il clsitorea+a rrla! lliultor socuri seisrllice (cullerllur ~polil!ir~elic) 3i:

h; ;l

~ ~ m ~::!8p!indi. l s l c ~ i i c l carc ~eactivcxa viblatiile seisrnice si se pot prel~rrlgi o p i,o,iodc!#, n l i i !lia;rde rimp (F~Q lo! 3

Rg.3.T. 3Toduti~l aL.lsnzogr~ma t*e Inrylsbafa in apropierea epiccLlnbat!oi cuwmurr~lui.

,.

f'

(jaomar~.%:~>aroj, principals si faza finala. :an Ftaa prc'<:omosm lncepe c u inro~i'yishareaundeior di~ocle printare P si l r ~ c~:oniinusie undelor directe secundare S (Fig.3.7) dupa care, duca inlegislrarea sa face a . la iii~toi,la ma! tnare de opicentru, urmeaza undele indirecte P'S', P"S"s.a.m.d. (Fig.3.8). Fma prlr~cipala crlprinde durala do manifestore a vibmtiilor produse de undele p s i S in c s l l l i r ~ r ~ j i s t ~ an i apiopierea epicer~lrului a nnd~lur ir i si superliclale R si O. In c ~ u l

Fain

IYPCUT!~~~~~

Fnru yuinyait

: Foro fino12 com1~~6.

Fig3:lQ.

Scismograrilrna ut?oicufremcs-puliklnetic (11rf11e1 replici) de

3 -,;I

rn cxre fnrayistrorils se hc rn csnbe ssimoiogice inai indej~allate de epicenlrul cuiiun~urului jFig.3.7 si 3.8). ~ ; t ; ~ iina1.v lr!ilica amorti?area culremurului. Daca cutremurul se datureaza until silgur soc r;t?ismic (cuhernur rr~unohineticdirpa 1,Alharrasiu) fma finala se calactel'izenn pri~ilr-oa~norfial.n continua a uscilaliilor (Fig.3.9).
A

Rel~liciia sunt vibiatii p~uduse in zone odi;aconle hipoiorrtrului culromuruiui initial in care slarea dc eforluri din roci se gasosle la litnila staril de rupere. Socul produs do .cUhum!llUl inihal am rol detonator pentru dnclansnroa vunuia sau ~ n a rr~ulloiseisrl,~ i ullerioure,subFurma de repiici.

3.6. DETERRNNAREA EJ1&ENTRULUI

SI HIPQGEIUTRUKJ!

3
r[

11'1 slaliile seismoloylce se irlregistrraza seismogranleie dupa direcliils urizunlale tl iS

- 3

si E-Y si drtpa directia verlimla z. in fincale slalio, prirl irlsulnaraa cn~npor~antelor olizorllale ale mrnplitudinii rnasu~-ata dupa cole doua Jirectii, N-S si E-V, se stabllcsc palru directli din care nurnai una estr orielliala calle epiceritru (Fia.3.1'1).

..
,qfi.>.8.

Rezullanta dintre veciorul Qrirolihl care indica rlireciia catre epicenlru si.vecluru1 arlllllitll~linii ttrasurah pe vellicala, indica direclk catw hipocehcu. culrerrruruhri.

dv sekrr~ograrnn lnmgfslmta la dlstnnB ma1rrrare de opice~n!~!

in%-o stttiiz seismi?Iogicii, p e baza inrogistrorililr pe seisrnograme, se deteriniris iriictic pat:u dilci;til pontru lucalizarea epical~l~lll!l! liipocontrului, din ear*, cvidcjnt, 5-i nuniai urte osb reela. Rez~tile inregistrarile saismulrli in&-o s i n g m staiio nu aunt ca sirfisiunto pentrrt d:ahrnlltlaraa epicsntn~llliSi hipornntrui~li.Peniru a daler~ninaaceste einrnenta slo cutranrr!nlllsi sun! neccsarc cel putin trsi htii tieismoiogice amplasate In jurui a&1iwntnriiti Distanh de la fiecare statio seis rnolngiea

d=vp.l. d = v g i i + at)

[3.3]

lnloatlind Hrnpitl t din printa reiidfi in caz 00 e dnua sl a~;iiciMnd pi. d, rezulb

pans

la

CFc~tru ui?icenhr se pooi~. determine ~ r n f i si ~ anaiitlc.

Determirtnrea Lllolica cons& in amplasasea staliiiar se ismice pe h a m si mar Carea In fiecare shtie s ceior doua diractii razf~lt~te din cornpU noma vecbriior orizontaii a i anlniihldinil
I

Y-

14
.is 1 ;
/
%

-\

Fiirtd ciinoscl~t? iiiskn ta d de la Recare -%fie seislnoiogica la epiconhu, $111 pun1:t~Ie n r o ntaruiieazn pa

zitilie shliilor se hsoaz$ cer cun cu m?a d coraspirnzFig3.72. Localirarea pe cale grofics a epkcntnrllri onui toare flncarei ktalii. hrCeie da cutrafnrrr cerc asffc.! constrir:*, in. terxerif-f-.z'a i iritr-un pitt-ict can: mnrtiioaza pozitia .*piconti-uiui ( i !31 ) ~ . . 4. & Predzis ds detonninare e cpicilii hultii oSteF;'de p$na le

acest@ directii orizon tale, cafe o dlrectie din fiecare statio va intarsecta in scelari punct Gate o sillgura diredie din ceialalta statii (Fi0.3.12). Puncti!l de interscctie obtinut marcheaza uniplasnn~enlui npicentlului Prin aceash oonstnrctie grafica se obtine si distanta d de la fiecare sLatie seisrnoiogica le epicentru. Pe cafe analltica diatanta d sa obtine prin datsnninarea diferentei de tilnp At ?re

Fig.3.ft. Dnii,rmInwea directiilor6inIre apicentrt, s i hijiocr-ntr,r pc bare s~i,-mn~jr~rne~orln~cgisProte fnlr~)statia soismologica.

vihratilur Pralungind lirlijie care mnlcheaza

d
. .

to krn.
Pantrrt deterliiinarca adzncimii hipoconimiul qe a;!lice 3.11); reiotia (Fig.

Fiu.3.93. Schema inrcgistrarii decalajul~ri limp m de imllolorprimat-e P s i color sacrmdaru S.

h c!soir/le
'

tnarcheaza sosirea In statla a prlnleior unde directe P si 5 . Pe soismogreme se deszilreaza prima unda longiludinaia dire- P si prima unde trensvenela S, cunoscdnd faphrl GB ambeie pleaa sirnuitan din epicentm (Fig.3.13). Deoarece undsla P s i S se propa& cu vitere diferite i n statia seismologln ss va inregisba un dacalaj At inbe tirnpil de sosire. Cunoscand vitezele de propagare .a undeior P si 6 si decalajui de 8mp At se poate determina distanta d, conform schemei din figura 3.13.

z.-cl.tgw P-sl In cere a esto ~~rigliiui, masurat I n plan vertical, dintre veclorui rezi11i;int rnasilrat i n plan osizontai si components verticals a alnplitudinii vibratiei.

3.7. UIALUAREA II\IPENSITATII SI EIVERGIEI CUTREMURELOR


Il?rensltatea corremlrrcior, In decursul timpuiui, a fost evaluate pe critorli caleative, iuandu-se in considaratie efectele acestora. Asifel, catre z;arsi!xii s ~ n i t r i i t i iiGwi. o serie de autori, prinlre care se rnentioneaza Mercaili, ~ a n c a n i , - ~ i e h e r ~ , ' ~ m o i i ,

Rossi, Forel s.a. au elaborat ssari seisrnice, mcadmnd cutrernrtrele in -10 sail I? grad* niniertsit3te. Scarilekeisrnice elaborate au sufsrit rnodificari si Imhnnak~tiri continue. Spra exeniplificate, i n tabelul 3.1 se reds clasifiaares cl~trernrlrelol dupii 1i;~iensihte~.acestora, conform scarli rnodificate Mercalli (MWI). Teoris svslualij ~ z l i t i t e l i i ' ~ a energiei care se clibcr%~;:n iii N N I I timpui unui c~ltreniul a fos! I

Grad de

I ~aracterizarea1

Electele actiunii miscarilor seistnice

sir~ltile Sunt silntite de rnai multi oameni aflati inhterlorul cladlrllor. Obiectele atarnate pe pes~ntt rrluit la etajele superloare. Zguduiti mai conlnarabile su cele rodu use la trecerea u-. nui aulocantion usor: Sunt sinltite de rnajorilalea interiorul cladirilor. Oantenii sensil~ili bese Cutrelnllre zesc din somn. Zguduiri cornparabile u cele l puternice produse de trecerea unui autocamion gren. Se mud vibt~tii geamurilor, usilor, scamale - . - . i@l uardoseiii, rnobll~~.s.a. Sunt sirr~tite tati oamenii de dirilor si de rnajorllatea celor aflati In afara acestara. fdulti oarneni se trezesc din sonir). Unsle persoane parasesc loculnlele. Anlrnalele clal, sernne de neliniste. Utieie obiecte Ise rosloartia. Osciiatiile rodu use sunt ' ooem5naluil!o cu cele produre la nderoa ... . .. .- - oi~~eclclor .. g!e.e~!~~$!~rg!~?di[i~.-_.-_ I S L ~ I sifrllite dr?tot, onrucnti dln inloria~ul ! st ! /din afara clodirilor. Nlulti aatneni oare;&c 1 Culrcltaure Itucu~nlnlsSe opdrg vase. lnobtla se rntbca, cale prouuoca ~clupulele lncep sa Data lricep sa apara fi/ spairrin Isuri i n peretii cladiriior. Se pot produce alu- I necarl de versar~tl, rnica a~npioare.siapado su~rafata ierenufui. MaJorilateaoan~enilor parasesc iocuintele. rnai ~ otine ectiilib~ul. t Se care provoaca produi: avarii la cladiri. kpar cnpaturi in platcIrUnx7 se rup s e prc-/ duc valuri la supralata ape!, se rnodlfica nlvelullle apei in fantan1 si debitele lzvoarelor.

cnsti autori. rejrrezinta 3 nlolimk prin tiire so defincstr. Rnergia eiiberata in ticilpul unui culremu~.

'

...... .. . .

in rnlcroni, a !tndeloi orizontale aupeificiale, rnasurau la cca '100 liilonletii depaltare dc epicentlu, conform relaliei

I
In relatia [3.6]C1 estc uil coeiicienl hznctie de distanta si ohprima rnodalitaloa dcarnortmre a undelor i a ~C2 un caeficlenl core caraclerlzeaza particularitatile iitologicr si siruciurale 818 rnedi~lltii prirl care se propmoo undeir! seisrnice. Enwpia, exprlnlata I n eigi. care se ellbereazo in tirnpui cutrarnurull;i, 9ske legata de rnagniludine prin riiatia log E = 5.8 1 ?.4M 13.71 Magnitudineo oto valori cuprinse intre 1 . ni ?,,6 iar fncrgia vnriazo lnlre ?

lo9

si
..

1027

erg';.

I :" !
IV

~~

GO^^ ;

1 1
--

Legntura dirltro rnagriitudines hi I: inionsitalca aeisrnica I pe scnia Melcalii (MM) , este stabilila prin relatia M 1.3t0.6I D.~I

. .

Cutremure care provoaca avarii puternice ale cladlrilor

~.aslr!e=!!ucl.otc-_-.

Se produce spairna si panica. Cladirile sunt afectate de avarii puternlce. Statuile so deplassazi pe soclu, se rup conducte, se produlalunecari de teren.

dretirlatla ncesioin, csto reglnmoninb prin STAS-uri, norniati\,o si inslni~..ii~.ini n p l i r ~ r n de i , .izstora. Corelarea dintre intansifalea seis1nii.a I, onergiq E,mngnitirdirloa M, accbioniia Z ~icnoficinnl~lli;oismir. K, air crrtrernurolor, dupa A.Holrnos, oste red:tia In tJhaIuI 3.2.

3.8. E&P&IVD!REA
,
1

GIiTREhilLJfjELUR PE GI-QE

Fscarcie cutreni!.trolor sunt concentrate cu pracadere In z o n r . i ~ contact ~ i a do tiiariior plad tedonice dar, cu o frocvanta mai mica, sunt prazentc si in zonelo ds jonctlurle ale mlcroillar.ilor, pe aliniamsntele rilturilor si In zonsie falillor haii:$drmilnts. ' Da rcguia concenttare0 tomrnlor seismioe coincide cu zoncio. de manifeslarc a
.. .

i
. ;
.

vulcanismt~iul acost lucru w t e explicabil dace se aro 111 sl vodom ca prin teori3 placilar tndaniie s+ donionstral ca I n zonele de subduetie s r creea2a condiiii c fawinhile olfit renlrtl fnrmaraa magmelor si cievoltarea proo?sclor virlcnnics cat si pantru proclu~erca seismeior cu locolizarsa focarclor pe supraMele Bmiijff.

3.9.~ClKREM~~L.EB DtN
: I

W m

Pe tnritoriirl Romflnioi sa pot dnlimila mai rnulta zone In core se / o G B ~ ~ z ~ . ? ~ hipucontrolo culmmuieior. lipurile de cutfenlure se dsnrlmesc dupa roqirlniio i n saro isi au iiiporelltrelc~. Crr-hrnilreli. vr5nce11ne(moldwe sau cnrpntice) sunt eel* mai impnl+xnie ca fmc'ianta, intonsitate sl efcdi. dimuctive. Sun: localizate in*-0 arie cpic0ntra:a de i;ca

ZOO0 km2 I n zono de contact a piacii eunsiatica cu p l a n alpino-cayatlca si cu placa


Accs!a~.;aiio r n a x i l n ~ soltri~li n .timpili solicitarii seismice este deosehii do a i inipnitarita p c n l ~ u calcull~l constructiilor. . Eiechri defo~;orahii a ci~trernunllul se manifasla prln fortele do lnertle dit-ijate 1 Criaontol, care actionea2a in c ~ n t r u i greuhle a consln~ctiri. de 1 Ac,:elemfille seismice 5 davin paricl~loaso la valori mai meri de 1000 mmls . ( e l 0.1 3). Unele cutreniure de gradul XI1 pe swra Mercalli pot genera acccleratii snlrmic4 rnai nlari de~Bt accelaratia gravitatiei, fapt care b e t e p r o v m despiindsrea corpt~riinr p0 supnfata terenull~i arunw:ea acestora in aer [apa din iAntini s i euri, de si hllralt din peratii cladirilor elc.I:Marimea acnleratioi seismice se poate oohtin direct din accelemgrsrnelo Inregistrate sau se poate alcula cu reiatla lnoesica sau sudica. I-llpocontrole ctrtremmlmlor ur8ncone sunt ionliz3lo pe o sapnfata RenioRce Rciina cu 6045' spre NV. Id ocldnciml Cllpriao Intre 70 si 160 iim, cele ma( irecventu nitllandu-so Ihtre 130si i 5 0 km. i311pa aciancinillo la cat- se incalizeaza iiipocenilaie, cirbemurr;le w a n c s n se Incadream in catogoria ciltmmurelor intormediara. Majoritaiea cuhomurelor vrancona sunt situate In zona de alrbitra a Caiipntiinr Orinniaii, in regittnea Vrancel. De regilia, cutremurele vl%kncene sunt de lip plil(inetic. Cr~frernr~ri-lr? iilgmsene au focareli~ loc~lizats adancimi de 10-20 km, pe linlila ia de frach~race sspam tmasiveic Cozia 5 Fagams da Depresiunea Transilvaniei. 1 Cutramlrrole fngaraserco sunt clhemuro supeificialo, polilrinetice. Cutmmurela du~rubiane stint arrnanture legote de fracturile adriiici dintro masivul V a m t Ojrsacj din Serbia. Wnga si Moldova Noua. Au caracter poli!:inetic, durata inare si oddncirne a focarelor rnaderata. Cuframuroie pontice se eutind din zona Mangniia catre sud pSna la Cavarna

'.

In

cam A ssl* amplidinea vibratiai iar T perioadaoscilatillor.

In nlculalo do dimensionare a construdlior se i a i n consideare coaficien~ldc intensitfit6 seisniice I<, = Z I Madaiilatea de aiogore a coeficientuiui g. i n functie do yt&ui de seismicitate a1 regiunii i n care asle arnplasata consbuctia, precum si de tipul si

~ ~ l(B~,l~ilria) 111 cor,tialilare palla in regiunea Sabla. Sunt cuiretnure polii<ineticesl ~ i c si er~e~gii reduse. Pu lenga aceste zone seisntico piirtcipale exista si alte zone de impoltanta mai mica, ilipocentreie acestoi cutremure Rind legate de o s a l e de falii lntracrustale. ~ c e s l cfalii. In anumite faze, prin teactivate, pot produce cutremure, i n gansml cu focare situnto la adancime redusa sl niodarate sau slabe din ipunct ds vedere a1 energlei.

3-10. ZONAREA SEISMICA


Prin zonarsa seismica a unui teritoriu se lriteiege lnlocmirea nki haiti cu iruiinii de egalo intansitate a cutrernureiar care-pot aiecta teriloriul respectiv. Linillo 20 egals lnlensllate seistnica paarta numela' de izoselste. Zoriaree seisrnica a unui lentoriu este o prablema pa d t da dilicila (le aMt de,
'

rejprmabiia s i presupune prelucrarea trlturor datelor lniegisbnle la sL?tiile seisnlologlce. 'cuiegeraa irtforinatiiior privind efecteie odemureior pruduse antarlor. cunoaslorsa sl inlelprelaiea corecta a hartllor geologice si structuraie ale zonei, cu Ueiitnllarea elemerrtelor de cutare si imclurare, evaluarea ptaprietatilor eiastice ale cotriplanelo,- de roci, corelaraa statislica a dalelor seisinologice din zona cu cele ~oresputi~aloi.te eotlelor inconjutaloare s.a. Harta seismin a teritoriulul Romaniei a fost reactualizata dupa cutrenruwl din 4 marlie 1977 si este plozentata in STAS lllLOll-1977. In Notrnativul ~.10&92 este prezenta1:a zonarea teritoriului Aornaniei drtpa cneficie~ltul seisnlic I(= (Fig.3.15).

?
Cutren~urela de PBmant .cu itilensitate ridinla pot ovea influenie nefevurabile ,!$supra stabilitatii scoaitei terestre i n genorai si asupn cortstructiilor i t 1 mod deasoi>it. Undele seisrnice care afecteama slabilitatea zotlei superficiele a scoartel si implicit sunt undeie . kl.tebili~alencon%tfLlctiilo~. sunt celeiongiludinale R si hansversale Q. Dirltte . Undele transversale orizontale lnai periculoase. acestea

Efectul acestor unda se lnlroduce in calculoie de ditnallsioliare a cor~sttuctiilor prin coeiicierltul de inteiisltats seisrnica I . <. f i ~ r n o l e actiufii seiserice de ~4ctiunss culrostumlui asttprs unei clecliri Se considera o cladire cu latimes fundaliei B si inallirnea H (Fig.3.16). In canditii slalice forth princil~ala care actioneara In centrul de greulate a1 corlsbuctiei estg lorla cle yreutate

= Ins.

in tintpul seismului apare folta de ineltie olbontaia

Si = mF.

? !
I :

c 'g
0

3 2 E
m

'z *

L3 liniits deoclillibril R!lG = f d ssu Ks = Bil-1. ~ Cdnd 1< c Bki con,tri~cilanste $labila la nstumnn. BPd conahicfia estn lnstabila. Rozulbnla foilelor cara a&nno2!a D~ca K
simulian asupn con5iructlei ente

.8
.2

G+Cj=R

P.W

. ?
(E

Daca vecionil raztilbnt R inter~eckeaza tercnul de f~lndora intarinrul p~ijmntnliui in firrtdatiei conslnfcliu izi pndwnro stahiiitalca is rastrmrnare. In caz conliar ConstruCfi.3 iai pierde ocliilibrid win msiurnaro. ' In nlam inflrrerrtei nsrapra s%bilil~LiiI n+*rnare . efar.tnl cllholnu~lui rnsnitr*,+c, se osupn smrcti~rii rezl9~ni;i a ccnsblrctici: st31pi. grinsi, pnreti ctc. de : f rerrts crr?r.~rinrr~~Insaf slobilftotli liementilor. Aproopo In ffint3 conlrilc n fdpra In cara se pro$i8o ctmom!rre cu intansib& rnai msre se produr. si alumcari ale ver;anlilor,ainplonroa acesiora fiind cnnditioi~ata de o paite de stsraa fiica In cam es pe gasesc rocile, iar pe cle alla pa& de intensitatea saisrnulul. in iimpul.cUWsmunrid opar forb noi, provocate de undole eelsmirr sugE~rAclalo, Indeosobi de undele ttxnawrsalc,care contribuie ps de o partc l a reduceraa c0rni-W nenlsi non,iale a forisl de ureubte a rnasei de roc1 alunenbale, care joaca ' rut Sbbiljliitor, IBr pe de alta parte la irmplifiwreo camponentei tdngantinle a furti de greuiato, cornpononta cere luorears In favoareo olu~ecnril. Riscul alunocarii In tirnjll~l cu~tremur~ilui amplifica in cvul cr.?:;terii !rmbiieiii se mciior Oaforila crestaril pinsl~rnii apei din pori si diminuaril rezistnntei la biem a rxiior :asper,fivo.

5 7

Alre fuirrre de n l a r r l ~ ~ s t a dislruoUt,a a aculrorrr~aeior.Cutterr~ureiepot afeda ie


murolor asupra st3hi.

?$

<
-6
i ;

,coalia tereslta pe adanci~iri mari. creind haduri prolunds, exelnpiu faiia Ssn Andreas din Calilorr~ia t'1906)6sau pot reactiwa iaiii existenie. F~aclurilo create mu reactivate si &nse in urma cuiren~urelor Pot deschide calea lnagmrlor fluids din adnncu~ile Pamantuiui calre suprai;iQ ravorizarld ttltlpiiiie vulcanice, cum s a i~~tntllplat ewinplu i n de Coiu~l~bio arlui 1992. in Cutrernurele care isi au lomrele i n domeniul oceanic, prin deformaliile oscllatorii pe le irnprirna funduiui oceanic favorizeaza producerea undeior marine care se rnanifesta prin pagube imense.in zonele iiloraie. Acesle fenornene disfrugaloare sunt 7,. . cunoscuie sub n ~ m e l cd d tUnaml gl actinlleaza in rona librala prin miuri cu lnaltinli LL,-..? . . p d ajune la 20-30 metri S i lunglmi d* ordinul suieior de iciiometri.

ilbtii vcn;ir~liia~ sun: i


date in ~apituiuii!.~.?:
-x

R9.3.7. Rupere hidreulfco produsa in umpul rmui ctrtrcnrur

k r l f u a ~ ~ l acu 2 s, trerriutwfor asupra .? frecerfinisiptrrilor B I st.?re de fichefiere in timpui cutieirltirslnr i/ rrisipuriie care sc. an. j] 5 8 5 C sub nivelui apei ? i subterann si sunt st- 1; . '1. tuate in zolla supel-

i :

'!!

--

ficiala a scoailoi,pdns j la aclancilili de 10-15 metri, inlra I n vibrntie. in acsste conditii presiunsa apei din p i x r crffite, granuieie componente pot trece rn stare 30 suspcnsic, bccarea ilintre acestoa I se a r l u i c s i si nisipui inlra in stare de lichefiere.
I

'

in timpul cutrc~iaureior. alverlura a$yiiossa coeriva ' Care rJe reguia acopera stla. : tde de nisip, se poate lupe din coura subpresiunilor si nisipill rehrieaza la suprahtn terenuiui suh forma de yriiorii (Fig.2.17). Ta.renul lici,rfiai isi reduce !eriolertla ia tnierc i pans la pierdere lotala si in cansacinb si capacihlaa 1 I portanb. w e a ce poate ale&? grav shi~ilibles si functio- : nniitaiea+onstrucliilor. Uneo1.i. nisipuriie dis- ;
Na3. $8.Sceroerns r?lslRU/U/ stare de Ncheliere ne o puse pe masive de roci tari. m " falie dc~~lrclriira vwrw u n r i zone de ~ ~ a b u s i13c fisurnte s l r faiiote, daaa tree in

stare do iichefiera ss DO: scurpe piin flsilri si biii,yenr?randfenornenode prabuslii la suprnhla terenului (Fig.3.18).

nuptrr~oln terenului

'
i>

Ca i;xorel~!cde mincrzio anlolfe put 8 ar!linlils: ~:nlcednniu,np-ilili r.i a p t ~ i(Si3.2 ! i . iilnonihll iFe203 n $42 0). psilc~nlolantrl ma l M n ~ My~C)j~(OH)4J. tn;:ii:~(Ai20.y i-i~q 3.a. T<?n:iillCt gencmia a minanlelor anllorilo 0r.b do a minoraincris1nliz;lfe. vulum. h7ln..raisle ct:'sf.tllmte,snr~ cr;'si~iof~, Tac eiiioci~~i c-?rcehlsal Crkt~ingnfli-i ds care 5-a indi;riduali?ot ca a rnlilura de bara a PLGr~onlo:;iici. C~isbiufe sunt cQlpliri mlidn cam sa pn2inla sub forma de pcliodia iirniht~? lak de iplnne ce se inlretaie dlpa mucitii drepte. Pa~ci~iei?. clln~titlicntfale unui cnclhi sunt ssozato Ink- shuctrtra intccna mtickllem orilonata, caratrizristica Rocarl.ti tip do minmi.
30

sa i i n i ~ a f ~ i a ~ ~ a In hoi;+d

Trceoroa unui minorzl din sare amoris In stare cri~ixiLrit1:li i r ~ ~ Eoarr~mtt;m di: i

4%. OBECTUI- PAINERA~Q.CJE1


Min~rnlogin~ parla coml1oneni-3 a st3nt4or gnaiogi::r, ca minemlnlnr din care sunt alcaltlitn roclie din s r o 3 l b P::ln;ntilll!l. ot:upa

cu studiul

P~in rninoni se inteiage orice corp solid. iocfii;lt p* pale naluwia. in principal din iiiatarie an.si.ganica. Exista si axceptii de ia acnash3 rarclgf~ia, cum ~ - 5 t1~z. 1 n:er~urttl~~I : 11 a care se gasasto i n stare lichida. Confol-nl detinitioi de !ma1 $us,s-au sniis IJareri m $1 alte ~llhillii,Iol l ~ l ~ i dsa11 G garoasa, cum sunt apa, hidrogenrll suih~ral(1125). dinxiiih~ide n r l j o n (COa ) s.a.. cam s-au filrnlat pr3 cale nah~ral,, din s1~1.1.sttlllte rtilfi~'garti~c?, hnhlii inmdr;$te in ar ataforia rninanloior. De ssemonea, unelo cr?rlilrri. cum sunk chllhllnil,~rul,titoicll s.a.. care la origina s-au lonilat din matorig orgmnlaa der care a s l a ~ nu mai au nici-o i In(jott8m cu aza~~sla, considarate do catre unii cerr,i,t;t;>ii ca ininrwalo. sun!

Pianfie care marpiliasc sui3mfiikl ,cri.;tz~lt!irli se numosr. f c t ~ i d i:liihii:lul. hr~.?h?a sunt iirnitate de nluchii. care sunt lillii drep:2i si rni,lIra din inkrsncti/ie M~iorcri~t-al~rl~li. Per~lru n.:eiasi mineral unillii[lriic- dinirafetelr: crisliiicinr sunt 1ntohh;liiys cnwbr~ie. aceasla cawrtorislica repFEzonM,Snd "i..egoa consbntci ur~gtriuriioi"si c."nstihiia un% din legilc- do bszn ale Ci~rtalognAci, Lliipilitlriia diodra dilltr-7 fct12ie crislaialor stint constmto lnsa marimca si lumn bteinr poi 5 vaiiabiiri.

1..ELEMEW?'E.DE GRISTAQGJWXIE GECSIb~~l:~~@ 12 4.2.l.mg;aua crir;talijia a minera!elar


Spre densehire de nllner~li.!r amnrfe cristaloiil se caracterirem prin ocrns ca toate nlomeitele chirnico cnmpononte (i3tc!i.ili, ioni sou moiesoie) srlnt dish-ibu&? in&-o rotca c r i ~ f ~ l i~iguros i ~ a oiclnnlih. Slrul mfla:i.:o:r~? So cnnsilinra un' punct

II stitls geningic nu sunt cnnsidnrato rnineriiis cele a r e se oiitin pe a l e arliflciaiir, I


cun? sunt de e;<ernplo safirul, rubintd, smaraliil!l si liipazlll orin1itr.i. ?nrlnlati de coriniion. rilsmant si niteie. in nahlra erisln pestc 2600 minnnle .lir~lre csle n~lrnai af?r*j:imstiv 100 se tnt~%lncsc i ~des, conslitilind cca 93 96 din v o i r l i ~ lr?.nariai termba, resh~l n i ' ~l liind mi~ierale rare. Ill n%tlrraminolaieie r e gaserc in slori- nmnrfa sau in :;tibra siislallmla. IIfinrrslole amnlfe s-au ibmlst lntr-un timp rclaiiv scurk inat!flcihiii. piintrli ce piirticulcla components (atonii, ioni sau mnlocuiej sa se poab a s a a m i - o pozifie nrd~nsfa cum se MWmpIa In ~ z uminiralelor fri::talizata. asa l Oiztrihulin dezordnnnr;~ a partlcuieinr cnmpononto In interlonll mlnslaleior se rilshanga asupra partlcrlleri$tiior ~womiiirices i propliolatiloi Ozice ale acastom. [Vlincnldc aninrile ao hrme fnartu diverse, C sliprafhte curbate seu neragnlsta. nu au o tctnparati~n II de b p i m lpmcisn, piin crestoren tornporatrlrii trec din stare solido i n start plaslic~. c11v~scnzii;iledin ce In ce rnai misa p b n ajung in faza lichida.
A"

" --p- ,
@-+--@--R
A$

-+Az

-4
Q

A3.

""

P, sinla!.

genXatna dialriLiutiei ~wiorisl punctriirri A. makriia sa (ie idantic disfribuitn. Daca punctul Aq,situat la dislanta "a" de punch11& esle idcfitic cu,A ,,"Nnci , , este obiir~atoril~ sa cxiste un puncl . 2 siluat la disbnta"a* de lpunciui A1 s.8.m.d. ca 4 nlenlrla A , I-.-.An sa nrlmoste sir rticnlar, punotnlo & A1 An se numosc punch enalcge iar riisfanla "a'' reprszinla parr~matv.tl :;inriui.

In intcrior~~l crislaiului

este ncccsar ca In jurul

> .

....

P l s n r ~ir?ticd.rlnr.Coosidei~nd sit purlct, Bo , annlog punctuiui A l un , siillat pe o dreapta care tlace prin punc!~~l%clar care fane un ilnghl ir cu s i r ~Anl .At ....An ptinctul ~

00 fiind sihlai la riistsni;i " V i a & de punctul A ,

, urmbnd

sceinlnsi mtionunirnt va

J : .

. .

: .., i

Fiecate retea. curespunziltuiltc unui singur curtipollent ciiimic, iriyiobeazii in ea , ,oct &p n ni ~ l > i ~ r lce iaparlin crlu>loitt. lelele cu care se ir~le~fareaw, ic aceslia din urltla cu,.islilu~nd ~nolivirl rt.tctei luilta illltial in cunsidelalie.

c1 l L
m, 2 d
Cg

rezulk infnlibte do puncle ~. anaioge punctului P* . si o infirtitate de siruri reticulare A, 2

;i.

3 2 1

4.2.2. 5imei:ria cristaielar


Eler~ientei~ sinlettie ale cr~stalelor sunt: csntrul de simetrie, a de simstrie, de m p i a ~dc simetrif. ~~i ce,~lrrtlde sirnefrie (C)este punctul situal In interiorul cristaiuiui care irrIparh In dou"sogrnolltl cgata orice dreapta care uneste doua prtncte situate identic pe doua fete. ,r,uchti rau i rfr~uu n collili~ opusc stb cristalului. A x a da sinrelrir (A) lep!szir,ta Jreapta care trecc plin centrui de simetrie si In

m3

.A1 ..-.A, .. , 8 . 6.1 ..-. .. , C" .C,. , . B , C a i d in a I


~

2%. , ~

--

plan reticular confornt rj~adeiuiui

; !
3

1 . =,

a -<-

,
A .

Fiwt.2. Relea reticulorn plane

din ripura 4.2 aicetuit dlntr.o retea <$ 2 1 cu noduri si ochiuri dc forma unor paralelogcame. :$ Ref9oua relicolara spalieia. Daca se vor consid~ta !: alte plane retkuiare identice si

:i

paralele

cu

planui

telicular

. i

&

iniual, disbibuite astlel irtcal elementeie cumponente de aceiasi fel din Rswre pian reticular sa fie asezate pe drepte orienkte dupa directia sinrlui raliculilr & .A',.A," (Ftg. 4 3 ) al carui parariietru este "c". re?Ulla o reiea lsticulara spal i d s formata din celtlie ele-

3
i !

'

p n d w"b. in lirnpnl lotatlei cristnlului cu 3600 elernuntelo echivalente ale acesluia rcvin i-, pazitis asemnnotoali: cri pozitia iniliala o data sau de nlai rnulte oli. Exisla unllaloalelo n tilruri de axe: - birlata (A? !~ j i i ei~?trt~l~lt!Ie d caracteristice ocupa pozilie identica cu pdritia iniliala d l ~ p nLI rotirc a crictalului cu 18O0 : iern;trs ( ~ )2 c:lnd clistalrll ocripa paiitie identica cu cea illiliala printr-o rolile cu 120" . - ciraterntira 1P. 41 rand crisrirllrt acups pozitie idsnticucu coaillitinln dupn o rotila cu UIP ..ona:il ..%c ;rir~drrr3lal~il i cicupa pciilie identica cn cea initialn dupa o rotire cu GDn

a,

, i

LI

"~ A2

j
,

,3n sintetrio AS nu eKist3. Planu: rle i;ir,relrie (Pj nslc plartul care hece. p i n centrui de slrllaltie si lrtlpal-le
Si;,

A?

noscute sub numelo de retelele lui Bravais ~ a t b e i u l ~ . ~ ) . ' Din eeie.ln pnliedre elemenlare 7 sun1 sitilple, cu componenti chirnici amplasati in rtodurile relelei, iar 7 sunt csntnte, avand corllponenti chimici in ceiitrul celulei, la Itilnh!+3tsa le~turilor rsi.clei sau I n c e n h l uliora sau tuluror fetelor celutei. Un crislal p a l a fi iblmat dintr-un singur fel de elernenle clilrnlco asezate i n nodurlie
DSSrddi

Fi9.4.3. R E : Pm f i ~ u l ~SpaUdr? ~ ra

nienlave. In lu~ictie do fornta ceiulelor crislaieie se pot fomla din 14 poliedrice elenisntare cu

i,
j i
i '

I
Fig.*..+. Nemcnlele Je sinrelrie 810 cubtriut: C- eenlrcrf de silrrohie; A -am de sirns@;e cristdui In doua palti tdentice prin rafiexle (ca un corp si itnaginea acestula din ogllnda). pe o axa de simetrie acesta se Daca planui de simetrie .este ituteaza cu ~irnboiul s i irtdicele euponer~tiai axei rsspective. Da exenlplu, d n ~ aplattui P ai , planui respocliv se notea~a'p'~Nu de si~riclrieesle perpertdiculsrpe am be simetrie

roleliii sau din mai mulie foluri de elemertle chimice, ftcaare element de nn anuntit fel fiind in nudurile unei relole onlonol. care se interfereaza cu ratelale cntnrtnlte nlemnnl~ D~~ are vedere ca fiecare compot,erlt chimic tip de relea
~~

'

j
1

r3iicirlam propria, aturici se !mate vorbi de mai muite reteie reticulare intr-un cristal, ral-in care so inb:iioiema si iurtneaza q relea colilpiexa proprie mineraluiui iet-r.recW.

ellista plan de sintetrio porpeodlcular pe nxa n3.


63

.
Un cristal are un singur cenbu de simctric dar poak avea lr~ai rnoite'axe si piano de simetrie. Fonrrrrlil de sinlefrl2 a cristolrik~iroprezinla toblihkea elcmorrtelor dt sirnebitrie

1
!

ale acsstuis.

Dc

c!iempl!!,

po1ti.11 cub (Fig.4.4) iornit!la do simetric asto: t o : d 4 ~ 3 f i ~ 2 ~


~ ~ l ~ i i i l ~ l in~ i flrrictie r :

3~46~2.
CiaseIe de 5 I m e t r i ~ale poiiedrele se grr.ipeeza in 3 : do aiem~nlole de sit!ieii.ie clase, fti.cnre clasa fiind ddnita prinhi-, fonnuia de

sirnetria. Ceie 32 ciasr de slrnetrle so gnlpczza In 7 sisterlie c~ist;rl&rn~ce de bazq (Tabelul 4.1). . in c a u l 111m1.e cn'sialJ are acelssi gmd de sirnetrie cu reioaua rcticulam care sta ia hoze slruct~triisale, retmua respoctivit se nrlrrscste holoedrics., In ca2 contrar rotoaua
este motiodrica. Exomplu sugestiv p a t e fi l b l s b i prin galena

a.

b.

(Fig4.5). Dssl ambela minerale sriSGliZeaZa sub fornia c~lbica. galena are o roka da silnehio holnedrica, pe =and piriia are o retea de sinieiric rnsrisdrica. lioloedria, Irnpronr;a cu

(PbS)si pirib (freS2)

Fim3.5, lilinonlo ~!7s?alIzate sirh forms crrbicn cir mkle ciaselo merindrice de care esie .~~~ ." dc crisfali'arndpririie; a miea &I! simeirie hoiomlricn fomlrtm sistcrn (oalcna P12S); h relca de sinletrft* mcriecJvicil ( P M k

1'0s)

cristalograflc sau ?r singonie.

4.2.3.Maclarea _rPnt?l"~!I~i
Asocisrea, dupa anurnifo regirii bine dstsrminato, a, doua sau rnai rnulta criSzls corn epnriin acaleiasi spedi mirrerolc poo1-b nurncic de rnocia. Niircinla 50 wracteri+aa?a prin acaila ca dispim de un sonbu, o a m si un plan do ~I!,lOtrl~.

in functie dn nlodui in care se raalizem asucieran niirteralelor maclcle bun! ?. ;-I ,; .:$ .& de alipire, de inlrepatrnndere si mimetico (Fig.4.6). Maclale de allpire se lornieaza prin allpirea a doua sau mai 111rttr- crirtale. ceie de lnlrepiltrurldela rezulta din intrepatrunderea cristalelor iar csle mirneticr. sunt iszulhfu~ r' ; esvclerii unui numar mare de clisble. 1 Watilele mi~iietice prezinta un grad superior de slmehie iata dc cristalole 1" ?I conipons~~lude multe ori se deosebesc greu de un cristal nemaclat. si

:3

..L

A lil 5105 I SU!? iornla dr 'dislen (Mciinic), alldaiuzil (rambic, ~pseudr,pabulivj si ,iilinlsnilimrtlbici hinxiiiul d~ siliciu (Si02 ) sub ~O~ITIB da cuart B (trlgonal), cuaria ii,r*agorial'i. Ilidilnil jl (Imxngonal), t~idirnil L (rambic), cristobalit <r (cubic), cristobalit P < !palia~ii.i , ! rc ca, . ii i
;.&ti: IUllna cr~placrtstalina fibroasa (cornpacta) purtand ~jp.31. 3gaI A;" rilitx.
2i1

: '

<$

..

denumirea do

R . ~ . . ~ L E M E N T E CRISTALOGRAFIE FIZICA DE.


Pr~:>~:'i)alc!lt~ploprietoli iiiice Iolcsilo pentru recunoastnroa nlacroscopica a lninli~aielur s ~ ~ n i Elasticitaten. Piopriatnlt?a po care o at1 mineralsie sllpuse Unor elofturi da ,j,,(?iil.noc!.. -1- 3 i.n\!i)rv lb i u r r i , ~iniliala. dupa incolerea siarturilor respective, ss numeste ,:;j,~icil:il:?. Zir?nceal punct dr vaditls rninetaleie se pot mracieriza asliei: o1ast:ce. c u un I~ILJd ~ w l ~ n ielastic (cn~sc~vit, ll biotit etc.); tlo;lbilu, V itn :lot>rt?ntu J : alasllc ntai reslrans (gips. talc, cioril s.a.); cssanlr~ snu rigide. cu dnnt~niu elasticitate foatte redus (cualt, tebaedrit s.a.). de Pla~ricitate~. Propr./ezatea mineralelor de a pastra delor~llalii relilallerlle dupa ce s!iln!it i:cformarr sut~actlune;l tfrjor eforirri poarta rlumele de plasticitate. Ener~lpie da mir.erale plastir.~ sunt gipsul. s v ~ e a gema, grafitui s . a Melalele (aur, arglnt, cupw 5.3.) ilafnrik pla%i%sctali~ (1ev1r.t trlaieabile si riuctileput~nd trsor modelale. R U ~ Du,ilaltm Rezislonl~ L ~ L I S Cis US, niirlsral la pabundereq in illteriorui sau, prin YM iscutit repr+ziil/ii duritaica ~niineralului zgjrisi; i i 3 ~ apilZaiE. J u o ~ i Carp LTZ i i~spec1i.u. F'cnlrn ci,n~paratio se Bloseste scare blohs (Tahelul $2) cunstit~~lta zece din

'

k Z . 4 . Farme de asociere a rnineralelor l


ir01r1oriisnlul. Doua sau mai multa substante cu compozltle chlmica anaioga. dar

.l i .i! ,
:' :i

nu identiea, cristnlizeaza ilnpreuna. In aceeasi forma cristalogralica, pumnd constitui seril I . :j lromorfe. ...

Ewemple de ser#/izarnorfe
Swla ofivlr~al Forsleril Mg2 SiOq Olibjna (MgFe)z SIOJ Faialit Fez SiOq Soria l~lagloclirzllor nronoclir~lcl Albit Na Al Sig D8 Oligoclaz . Andezin Labredor . ' Byloinlit Anoriit CCIAI~Si2 08 Serla carhurtafllor r o n r i ~ i c l Amgonit CaC03 \iIbrit BnC03 StlunLimit SrCog Cer~lzlt P K O 3 Seria ~ ~ I f a t N o r Alll?iclrit CaS04 C6iol;linn S@Oq Baritinii BaS04 AnylwiL PbSOq
Seria piroxenilor rort~hlci Enslatit Mg2 (Si2 Og ) Brunzit MoFe(Si2 O6 ) Ferosilit . Fe2 (Si2 0 8 ) Seria oniz~ior Corindon A12 0 3 liematit F q 03 illnenit Fe Ti O3 Piroianlt M ~ T 03 I Seria carborlatllor mrrlhos~lric.i Calcit CaC03 Rodocrozil MnC03 Siderit FeC03 Magnszit MgCq Dolonilt Ca Mg ( C 0 3 ) ~ SrnlUlsonil ZnC03

,.., !
t

i
I

n1i;icr;lie nsoz;:ti. ni oldiltca durltalii lor aslrel incal fiecare Ljinorai II zg5fie pe cei dinainte si 1?518 zgarint de cel care- ilrmeza .2 Clivaj~jlrlProplielatea unui mineral do a se desface d u g snprafete l~lane, da rnirlili~arezistel~ta,paralele cu planele reticulare, cand este sup$s unui soc rnecanic, se .? numeste clivaj. Sn deoscbosc urtnatorr~elo forrne rle cllvaj:

- clivaj perfectreand nlinelalul cliweaza dupa suprareie perfect plane. Se obtine in


urma unor lovituri usoare iar suprafetele d@ clivaj au lucilt adamanti~i, ~nelalic sau sideios (mica, cllrlt, yips s.a.); - cl1~aj bun,cand mlnervlrtl clivesza nial greu iar felolr- de'ciivaj an un lriciu sticlos (calcit, galena, baritin%,sare gema etc.): . ciivejmediu (potrivil),la care, pe lsnga fetale dare de clivaj, se observs si spartllri nelegulala (laidspat, hornblenda); - clivajir~rperfe-fsct (slab?. Sup,nletela de clivaj snnl imperlecte si au luciu gras (beril.apali1, casiterlt, sulf nativ).

Bu:inroiilsn:l;l.

blinelalole cu COmpoZiLie chimick aselnanatoaro cristallzeaa in mai

I I
i

ninlie f o n a ~rlslaloyrsfice dilerile, ca de axemplu: sul:ul, sub ternporalura de 05,50 C cristalizaaztza ' In sistemul rornbic iar dezsupl'a sc&ki tsmperaturi in sistemul monoclinic; carbonahtl de calciu se gasaste in roc1 sub forma de calcit (romboedric) si sub for-

!
i I

de aragunll (rornbic). AragollitUl este ma1 pulin stabil si In timp trece treptat in calcit. Acaash este cau2a pslilru care in rOCllo veclli nu se lntalneste aragonlt. Alle example: Carbonul se Inl2irlrtste sub Forlna de diamanl (cubic) si grafil (llexagonal), bisulfua de fier
(FeS2 j sub tc1:lm de piliia (cubica) si marcaslta (rombioa), sullura de zinc (ZnS) sub G?nndo kicnda (cttbico) si vurkil (I~enngorkai,prismatic sau nbros), silicotul de aluniiniu

ma

i I .
I

Clivajul se poats produce dupa o singura directie, dupa doua directii (baritlna) si ciliar dupa be1 direclii (otbn).
67

socllrj mecanice, dupa stlprefeto care intc~;sr,f~ara ijiaiiais tiltii;!iiaro.

.
.

h' ,

Sparturn minelalalor paah fi: concojdala (sllpreFato cllrhe) ffi, de exenlplll la cualt. opal. lticla: .aschiwsa sau coituroasa (argint, co;inrlnn, viisiwiald:

Lucirrl (svaluclraa). Aceash proprietste exprima poitintiallti de [eflo.i: a razelor de iilmina sau de absorbiie a acestom la supmhta minemiultb. Luciul fi mefaii,:, ,damantin, gns,sticlos,sidefos, rnotasos, rasinos, mot etc.

- fibrnssa (gips);

- solzoasa iaoatl.

Tnnsparenta. Propliebtea minoralelor de a fi strEbatute ds catre razeie de numeste tmnsl>aronb. Din acest punct de vodero mineraielr. pot fi bansparsnla, Tahelol 4% ,smitransparente sau opsce. Nablrlrsul sau forma mineraleior. Dezvoltarea cristaielor dupa spatiaic confem mlnaraiolor urmatoareie habitusuri: habitus izometric, cand mlnaraiui sa dezvolta apmximativ egal dupa

direclil
diremi

--.---

(sare gema, pirita, gmnat): - habitus prismatic, CBnd cristslui se demolte mai muit dupa una din dlreclii (pironeni, turmalina);

- habitus acimriar, cand cristaiui se dezvolta faart@muit dupa tlnv din diroctii,
forma de ace (stibina):

- habitus lamelar (tabular). e n d CliStalUl se


SenlirttrrLi So zg8rin cu vnrikd bl-icnngllioi.

dwolta f~atte mull dupa doua

direotil In raport cu cea de a trsia (mice) flite propr/~tatf. Pa ianga prnprlatatile arnintlto mai sus ma1 pot fi merltlon;lio hrmice, electrice, magnatice, radioactive, chimice (altarabilihtea), olganoioptico densitotbo si alteb.

4.4. E L E M E ~ E CRlSTALOCHlldliE ' DE


Cristalochilnia se ocupa de cercebrea relatiilor dintre cornpazitfa chimica , a Clistalelor si shuctura lor interna, stabillnd legiie de asezara In spatiu a elemcnralor cililnice constlhltive. Cristalochimla slrtbilssto relatiile oxistentn In- stnrctdra lntema, edema si prop(1ahtils lizico-ctiimice.alecristaleior. circeiarea stri~cturii intemo a cristalelar a fost posibila prin varifica,j ~xperi,r,cniil;;, cu rare X de;caperite de C a b Rontgon In 1895. Deiorntinarile cu raze X 5e. pot face pa sectihni subtiri (meioda L ~ ~ ~ ) , cl.ishlogn8ce (rnetoda Wulf-Bragg si mutoda M.de Braglie) sau pa p,:lbafi us ;, ke i (motoda DabyeScherrer). Prin determiriarile pe baza dlfractiei razelor X se obtin date ce se foiases~pentru c~lculul conshnlelor roto!sior cristailno nis mineraleior. Datele necesare stabilirii structurii cristallne surlt: natura alemefielor materiala ale rstelei (atomi, ioni sau molecule), pozltia spstiala si rarelc ar;esiora, distanta dinwe ela, felui isgaturilor clllmice s.a.

;.
Crdoana. Propriehka minoralclor 0s a abaorbi llnale din culoriie cornpollentn ale 1 I . ! luminii albs' se matalnlireara prin culoare. Cuinarea tlrmei. Prin scl'ljclirea unei placi de ijofielnn mineralde iasa o llmin; ca~acteristica al%tprin cllloara c5t si prini~rtensltatea acesteta. Dlcrolsntul s l polfcrohnrrtl. Proprieiatco mincrnlolnr de a prnzonia doua sou Mi

I
1

muits cqlari tand sunt privlte dip un~hiuri difcritz pr.erts mrmolz de diordm. .rospecCi/ policrosini. Aceasla propristate se datolnaza capacitatil de reflexie sl absulhtie a razelor d6 iunlina de cake minerals tn functia da compuzitla chimica si da partlcularitatiie rcicici j crisbllno. lriraila (pseudocramatismtrl). Propriotvtea nllnaraluior de a da jocuri de lumina,;

..

asomanatoara curcubeului, poaito numale de lrizatiu. Se datoroaza pl~ocnsullrl reliexi0 de a arelor do iilmina produsa de peliculn ds mridnre care hnhmca rnlnomirll.

4.4.1. Leqat~~rile dintre componentele chimice ale mine-

Legat~nfle ionice (ireferopolar~lsunt caractaristice retclolor fo:maie din ioni.


69

Prin

acoste legaturi se face un transfer de electrani de legatitla de la mehla, care devin ioni

,jj .ii
i',

.:t.

-,..
>z

posiiivl (caiiu~~i) rnetaloido care devin Id

ioni

rtegativi (anioni). lntre ionii formati

cl,blllui

3 c

rc.loa ell ioni Cl- aserati la ju~l~atatea liitulilor cuhului si l n cantrul cubului

a d f e l se nnlanifesta atnctii electrostatice. Astlel de legaturi chimice sa lntalnesc la oxizi.:,: .., .:, lrlino,nlc ilnlogons S.n. : . Legalurllil covalerlfe (?ro,lreopolare) sunt carocteristice relelelor atomice. Sbi walizeaza prili redistlibuirea elecbonilar de legaturn astlei inc&t Recare p~rticuh (;lih?~il) sa-si ~ ~ m p l e i w e 0cteb1 electronic al in~elisuiuiexterior prin puneraa in conl$ q : . a cicclronilor sai ctl electtonii atomilor vecini -$ Lcgatrrriio covalente sunt ma1 puternico decal cole ivnice, confsrind nlinerdleioll duritdle mni rllaio si reziitenta sporiia la actiunea agentilor extetrfi. So InMinesc la diarniuc silicati 5.a

h7g.4 7).
( 1 ~ 1 #onde i4o' din coitul cubuiui apartine la 8 celulc cubice care se intalnesc In . ~ o s ~ ~ ~ Cam pe1711u c~rhlll ctiv considfrat ionul Na+ d i n colt paliicipa In proportio

du

.Im

,i, ;h

ailoaa ceial ioni di. IUe" dill culturi illseanlr~a lap1 118 x.8 = 1 ion de Na+ . de ~.,~qui lJu' de pe miilocui rtrrci f+te apartine la doua ceiuie. Deci 6 fde x 112 de = : NK;~!; , . i,ia'

4. .)'

Le~arUljie ir~tttsIIce58 camcterizeaza prin aceas co eledranii de legatllra nil! :i mai apsrtin unar atom1 ci folmsaza un sistem electronic colnun lnhegii reieie. fapt C :wJ sl p o r m h & & d o p l a w e cu usuril+a de la un atom la aitul conferlnd n~elaiuiui aliajului; sau ..>~ 1 sor:duciibilihis oledliia si tennica. ridicala precum ~i opacihte.
Lstgalrilii;, llnn der Wsels sunt legahlri df natura elecFostaUca lnductiva sunk c;l:adoristice rolaielor rnoloculare sl celor i n care inlra divers1 radical1chilnici. Sunk!/ : ! Itaaiuri sbk si mrilura crishlelor prnprlotalaa de olivaj (graiil, nilce, talc).
In siruchll< se reticulara un cristai poato dispune de un singur fei de legaludj cliiir~ice(dinrnani,CLI~N. 6818 gerna) 5 8 U de doua si chiar trei;faluri de legaturl (greff: , : siiic~ti). , 7 "t

pcnlru ionul GI- s r lace acelasi iatlor~amenl. lor~uldin cenbul cubului apartine I n rnirLyjrr~e cubului consirlemr. Flecalilion de pe mljlocul intul-ilor cubului se repartizeaza la 4 ,,,bl,r! cx:: r.:c o Intr~r.~ tolrrrrnn Snnt 12 ioni GI- anlpkazal la jurnetatca laturiior, deci 121.1; si rll ute i;,r# Gi. ill C ~ ~ , L I L = 4 io131 3 I GI-. DCC~ cubul are 4 ioni C1- si I ioni Na+ . F iacao to17Ci. usle inconjural clc 6 iuni de No'" si Becare ion Na+ este fnconjurat dac, ni;niar!.il de codrdonare ai reteiei esfe 6. 6 ,o~.ii; < I +,tit?!

cia ilhni.luri
5 :3

SE

intal~~esc 5i.k alte minerale cum sunl silvina (KCI). galena melaleior alcalir~e, la oxizii . Illetalelor

;& -

il)ijSj, ii~ aiotui. Poniri. b!r:nlur~si ioduli ale

~1c$i,,,e LT"C13S.3
r?PtP;rLiz

i:alciti,h,r

(CaCcJ3

:I.

4 4 2 mmere cie soordonare (indice d e ooordonarel ...

Prin numar de cooldona&:, se lntelege nilmarul de atomi sauj ds ioni care spartin iceluiaij element chimic (metal.. diaoian~i sau altor eiemente chimlcn (s@j gema sra.) care tncanioara*< anulr~ilaparticula materiaia dl! relea, asezati In mod itieniik1

.:

Calcit~il cris!alizsaza in sistemul rorr~boadric. Releaua crislalina a aceslui lrlirlurai esle Ink-o oaremre rnasura asemanatoele cu m a a satii genie (Fig.4.8) In collurile ror~iboedmlui si pe leialo ace;hlis sunt plasati ioni de Ca++ lar I n rllijlocul tomboedruiui si ia jt!rllaiatea lilhlrllor sun1 an~piasitli radicalii C O ~ - 2 olielilati asUel trlcat pianele lor suot parpendiculare pe sra de simetrie A atornil de

Fjg.ig.J.7. nctrnoo crislalina a sad1Qwne (MsCIJ

nnundt tip da rrii+a.

ia distarltele cele mai mici. in carul reteieior cristd!rti Ii sunl posiblle coordonarile 1:\ 2,3,4.6.8 si 12. Fiecarui nurnz.! de coordonsre ii apartine ti! .I .r din internctiui~ca d& a

':I

oxigen fiirid plasati pa fetole rulltboedrului. Fig.4.8. Reteatla CrlSNlIna a calciIrllul F;?C@3), Asa dar, pe ielele rornboedlului, pe lanya ionli de caleiu si atamii de carbon se adauga si o parte dill ionii de ixigen, pe aceste suprefole cuncenlidndu-se o mare densitate de particule rnakeriale. lopt ce axplica ciivajul foarte bun ' a ceiciii!lui dupa fetele rornboedrilor. 1 In acelasi sistem cristaiizeaea s i alts rninerale rlin seria izorliorfa a caicitului: slniUirorlit ( Z ~ C O Q ) , rodoc~ozit(MnCO3). siderit (F~cs), magnezit (MgCO-j).s.a.

b.A.3. E.xemple de retele cristaline


~ ~ ' 8 r : a usari? gertro (NaCI). Aceasta relea rezulta a

retelo cvbica, o retsa cu ioni de Na+ asezati in colhrrile cubului d in cenhul fetddj

nr,renuag~;zflmltji (C). GraRtol cristalizearn

Tn

sisternu1 ho:<egonal. atornli de n r b o n Bind plasati In cnlti#riia Prisnlei haun5nnala.Flcca~atom da C esto lnconjurat de alti 3

7.8

,atom1 d e C ceea ce insoornna la grafitlll are nurtrnrttl de coolonare 3 (Fig.4.9). Stnlctura ~rafllrtitliapale ca o succcsiune de plane p e rsirlo. In RBCRI~ plan dansilslca ;riamilor este mai mmara, legsturile riinha abntii sitrlnti in a-

Logntitril:: <-.~;gc<ltrlui . cu silicitrl sunt cnvzliitdc. Tntnodrii de s:!i !r pot ri *o .* &J2 izoioti, l q a t i in numar 6ni( set! 02 T I i n numar iniinif in functie de nl1fiiar::l FIg'B*'If. Yeliilud:~rdo slll~icht w7d Intmedriiar, tie lornia gn.!p!!vilor sl de propric!xlla .rninsrsiirior formate ddin ietraodri de slllciu, se densolaesc urrnEtoarela subiirupo do silicati: s s I cu -4 stritctura insu!ar.i). Sum

s, &*,
[si 0cJ

ir2

cderii plan fiind covniante In Amp ce leaaturiie rlintre atomii sittrati in plane paralele sunt de nature Van der Waalr., m ~siabe. Psa se explica cllvajul i gr~fillilt.~I si tpr;lfate intabplanare, groritatea spncilica, rnai nlics a ar.cstui mineral fmla dllpa de rliarnarrt si rezistanls macarica rlli;3rlta dripa tlirectin pland1i)r si 'dupa diroctia perpetit:licrilara pa planeie'respnctive. R&aor;i? &ainonhllt~l(C). Diarnant~ll criilalL%lra in sistamrll cltbic, atornii de C find plasati in soiilrrile cubtrltii, in cenhui fateinraceshlin si I 4 n din c e i 8 octanati in caro st i Illlparto cubui prin cele 3 plans de simotrie q acestia din urnla fiind piassti In d t e 2 octannli ;iltari?ati\fi(Fig.4.10). Ntm?anti de onordonore ai diarnanblilfl ests 4 (tiecare atnnr de C este inconjuml de aiti

Flg.4.8. K e t ~ a ~ n cris!nli,t;,

s grai?rontr (cJ

alc~htitidin bt?x:ki

imi% ce

&+@ AJ

?$' "

prin inlermcdi~li (SiOa)-J care sn imga trike ui unDr mioni. prin Icgaturi lonice (Fiy.l.72). Exol'nple de niin+cfls care iac paltc din a~i,i7-tij i ~ i ~ pde a silim.3 sun! orbinn f(Mg F E ) ~

Fig.4.T2. stii:tlna chhhnir~ n@ol?sllical~Iur v .

SiOd 1, for3lerihll (Imp* SiOd ), fainlitul (Fez SiOq ); rircanul g r Si04 j, .d$i.3n<.l\, anrlalrrzlt~llsi siliintal~ilril (A12 SiOn). Suntsiiicati grci, fara ciivaj bun.

C . Lngaturilr dintrii ) atonlii de carbon sunt cavalenle, FimLIO. Relnarin cnslalins e diamnntril~,l(C) fnarte pilternlce, dishnki dintlo doi otnnii filnd de 1.51 A0 . Legat~trllecovalente prltarniw si distanta mirs dintxe aioarnii de C eirplica duritaioil maxi- si ptrnctale de topire si de fiorbsre foarte rldicate ale dianxantnir~i.
4 atotni de
Rnt~ar~a silicatilor. Siliwtii ocupa caa mai mare sc.nnrb Pamantullfi.

pslio din volun?ul rocilor din

Somsilicofil si ci~Iusfl1ciifIi. Asoolorsa d l m m a do1 lntij$?.tlri dw li!$icl conr,littrle sinlch$rii .sa?nsiiicntilor (Fig.4.13.a). Dnca se asociaza 3. 4 r a u 6 trim8.Qri clu siliciil si forntoaza inelv acastna repr+zinta stnlch.in ralirctnrlr,iicn ~1clo;;ilic;r:iir~~ (Fig.4:i

.'

3.b).

Unilatoa strctchlrala etamentare a siiicaflior este tatraednti de siiicitt (SiOd ). In care Sl ocupa locui central iar atomii de oxigen se silileaza it1 variurile tetiaadruiili (Fig.4.11).

Louaiura dinire doi tehoodri Be SiOq se face prln intorntrdiul unui ntsm de oxlpn, reztlltand grrtpe de (Si2 .Exarnpl11 ti1ai~lii41' (312 07). Y?

o) ,+

72

.:t

: :

Legnt,.tre dinilr- i letiaedn ?,c face i:i,v

G.

inleimed~ui a ,3 ~ILw,: Lanturiie se 1~1390 illtre ele prin cnliorli, iegnturiie fiind de nature ionico. de o~igen, ~rozulisr~il ii qr,, Minciaiele cara ss incadroaza in glupe inosiiicatilor au forrnc prisrnatico, cu pars2 clciica (Sig Cjg j 6 imbilus p?isr?>aticacicular. libros, si clivaj paralel u reteie prismaiice, debtat rupelii r .Enr:mpio hanitoilul : Ra : (egaturilor ionice care sunt inai slabe. I 1 -. r . :! ~iiusiiicalii. Acestia sunl: silica11 cu straturi infinite do Si04 telroedrii iiilid legnti ' i t . , Cig i ' I , legak~r:: ;Jint!c .i .I Inbe ei prin c4te 3 atolni de oxigen,rarnanand un singur atom de oxigon,cu o vaienta tetnccl!! . * Sii'i,! I r e ; iibem.caie 5 8 leaga cu un cation. Geea ca asigura legatura iarlira intre stIahlri,creindu~rcaiizetmz.? iirin nlte, 1 Se o pereche de .;llaluri care la randul lor sunt legate prin iogaturi de tip Varl der VJaals

j
!

'

L~tnlurliosinlpln dz tetraedri SiOd S , , n t ~ p ~ ~ antRboiiior ili~e

srlnt curoolsristice pilunii~liiur cele duhle inr

b.

rneJlrll a I nilin,. : u x ~ q e r n r~.~ctcl:~r~c. ,d?::r,.. rea ::;~:ii~. .;?. i> )


I

I1

1
i
i
i

(ifgotn~ siabej(fig. 4.15). Din subgrupa lilosili~%tilor fac part8 nlidele, ciolitele, Lalcui. Illil~araleie atgifoass. habiius foios si soizos si un ciivaj foartebun dupa sup(afelo situate Inhe perechile Tecfosiflcalii sunt silicati cu structuls hfdi~nensionala, teltaedrii do SiOq fiind toti iegati lntre ei 6e dired, prin lnterlnelfiul celor 4 alorni de oxigen, lie ir~dileci, prin interrn~cliut unor cationi. Astfel de rateie sunl coractelistico cualtniui, feldspalilor, fairispotokilor. lli~ii~rtltului $.a. in cam1 cllartului toli tetraadtii de SiOq se lsaga intre ei

! de stratuli legate intre eio prin legaturi Van der Ulaals.

/F(S14 t71nq flI-i^ I? C. ..,ac! ij:: li.!l.aed,!

Flgd.'ld. Ssirrrctura chimica r irtosilicalilw: i lii,l:uri sirrrple de h?(raedride siliiciu (ex.jlil-o.~eni: . b i m t u n dublc de lelraedr'i de sNiciu (ex.a~rrl7bDlil

5iO.d sc imesc :I, -;: i ~ ~ ? e m ~ ~,? ;::a~.: i ,:-?I; ~ ~!,,


i i
c-~tfti:rl (Sig

iI
i ;

r*rea
Exielrlpiu berilui (Be3 Ai., Si6 0.1aj

.cilRji21I
i

direct prin intsnnediui


.! .

storiilot cle oxiyen, asllci lncat formula clrirnica a ceurhllui devine SiO? .

"

Figd.q5. SLr~.err,~a sflirnics o lil~siircalilur(ex.mic~)

Soro : ; i i-,=lo. ..;,:- sunt forn\~li .,,..rd!ii din 2, 3. * si G grlbpe cis loimerlii de siliciu cave :;c unesc inbe alc prlti irtlarrnediul a ill.. feiiti caliorri cu legaturi ianico. innsilicalii. Suni siiicati CLI lanturi infinite de tetraedii de siiiciu. Lanturiie pot fi simple sau riuhic (Fig 4.14) In plimtli caz liecufo totrsedru oste legot dc tetraedni
Z X

adiacenti piin iritorrr~edirli catc unul otnnl do oxigen. criindu-se ylupb dubif prin CBle 3 ~ l o n i de oxlgen rezllltdnd grupr X (Si4 Q.i I! 6~ i

i ~ i 0 ~iar ~ ' ) cele

I Reiel.va dc s u l . 2.Co9vl rukonului


3

g~.

CO!4
UWCLAST/C

CON

[1E

LV I~

.it

<E

CFN HIXI BITIUDIULCAN I

. DN O

..

Di11l1-e invelis~lrile globl~irti terestnl numai cei extarn, scoarta, care In ansambiu': 21 se gR5este in stare sulida si wnsfitliie supnriol pe care ss desfasoala intreaga activitab::~ 'r umana, prozinla inieres pentru Geniogia ingineressca. Scorn* Pan~antuiui este alcatuita din t r i i tipuri de roci: magmatice sau eruptive,$ ,:~. . > ?I motatrrorfice si sedimentare.

5.1. S a L E M A G M U

Rnciie magmatice, care participa In proportla de cca 90 4h la alcaluirea scoaltsi,;, iorosire. se fornieaza prin racirea s i consoli(1area iopih~rilormagmatico provenib diof astonushra sau din zonein adanzl ale scoartei in care rociie pmexistentn au aiini! b m p o m i ~ ~de topire. ta I n cazd in care nu rerrseste sa penatreze pena la s~tprafeta, magma se solidifica i , n

intsrionll scoa12ei.in mrpuri c u forme si dimensiuni mrioie, aceslea conslituind shuctu~ile~! i~itr~~sive. Cand magma ajunge la suprafala scoart6i si ncirea are ioc rnh-un timp rnai scult.!

'I
f

mcilc rezuilata se numcsc exhuslve. efuzive, vrllcanica sau de suprafafa. :j Rociie magmatice se diierontiaza in hlnctir. de r.otnpozitia chimics si de vitaza d$ ranirc a magmei. Cu cat racirea magmei se produce rnai ient cu a w i ienomenui d?.:! crlslnlirara esto lnai pregnant rozuitand crisbie mari, bine dezvoltato in cornparatie cll. ceie m r e iau nasiere 111urma unei raclri rapIda a n d se f o r m a n cristaia mici, insuRcieni: dn birte dozvuiiab. '$ Rociio care provin din aceeosi topitura ~iiagtnalica e difel.erlllaza I n functia &'! ~uncliiilicgonstiw ln care se consolideara magma. 4

5.1.1. Principalelo forme de zacan13ts


ale rocilor masmatice
Exists o mare varietata de shlcturi geologica de natura magmatlca, acesteo rc-z~lltafcll n~odultriIn care s-a dcsfasuml in limp aciiviiatoa vulcanica (Fig.5.i).

'I.

Pidi

76

S~UCIII,'~ oeOIcfi!~e intrusive Shucluriir intrusive, fwnrate i n interiorui scvattei, pot ficoncardante sou discardsntr~
cu mcils g m d a

Sflrtcluri u e u i o ~ u s ~ v t : Struclorile efusive iau nasfere din pmduseie vuiconice depirse la suplafat;.) sooarlei tewstre. Activitatoa efusiva joxtl'usiv~)a unui apalat vrllcanic se paate ~nanlleshn ntuitiplo i reluri In Rinctie de fluidihkn lllagmei, de presiunea gazelor din rezervorul r~~ogxrrirlic si do caile de acces ale mogmri cabs suprafah.

i~iii;cipoiaiotipu1.i de structuri concordanle sun1 srliuriie si inccolith$le iar slroriur8 rii$~oldante dyi<eul.ile,bathoiithele si stocl<urile. Structut.i concordanfe Siilurile sunt plutoni lntrusivi, de fama tabuiara, dispusl paralel cu siiolificati~ mciior 6;rzda. Pot reruita dintr-o singura injectie de magma (siiluri simpl~)s;3u rlin nlai rnnitn faze de injectit (Silluri multiple]. Dam in lazele de aclivihte vulcanica lava are compczitio difejiti~ siilul rezullnt c:jln cuflrpus.

in cn:.ul i n n r e grosimea siilqiui este maro. cnea

ce face ca lrjmpnratura iidicafa

din inioriorul acestuia sa 50 mentine timp lndelunyai, axisla f>osiLilibto;l dikrilrlic~it ii!apllialice gmvitali:?naie astiel Inca1 compozitia mineraiogica rezuitata sa difere pe vr;rliwla. Acestea sunt siliurile diferentiaia. LoccoilU~eiesunt lntiuzluni de magnle ascoase mire straturi de rod precrislentr sau pe suprafete de discordanta si au forma unor corpuri plan con3Jexc Conventiani;i, o !;tructum intrusiva- tabuiara se denumcsle laccolith dnca rapotlul dintre dittritotrui si grosimea escsteia este mai mic de 10. in ca2 Cuntiiir poark nt!moiP df siii. In tillzpul injecbrii rnaymei rocilr din holb intmtziunii surll doformate %i ~upusc! la ~ b r i u rdo ir~tiildure, i creindu-se in nlasa acesloro rmcitici de tensiun~pe C3rE imlrLrnuC rnagnr2 ilijcctal-a sub forma de apofize. Stwctrrri discorrla;~le C~,+~U(J~O, Din punct de' vedere geometric dyiieuriif slmr corpuri inhusivc diicordiir~le. r(e Qmo tabulam sau curbab, care intarscdeazz! ~trtructul, gcoiog~ce nlai veclli . Dyl<eurilepot avea forme difarite: iiniare, radials, cunice, ciiindrice sau nerogulate. in geli~raidylreurile formeaza prln injsclarea rnaymei pe fracturi prodose in sp

De regula farele activitaU1 vulcanice se succed I n urmatoarea ordina: o t'xpioric pui+rnice de praduse gazoase In timpul csreia rocile din c o s ~vulcanlc si ciin zor!elr ~l adivosrlle acestuia sunt arunnte ln atmosfem sub f o n a da fragmerrle,'urn~a,rcl produsela vuicanice care sunt pulverizate sub forrna de cenusa v~llcenica,bumtle, fapili. biocnri vrtlcarrice s.8. Acesto produse, aruncato la distarrte variabile In functie de puteraa srpioairi, p;in cadere In mediul aerian SRU acvatic, dau nastere la roci piroclastitice.
T~ansportulaerian generat da exr~lozie produce o grar~oclasarea f~:lpnteritcio~ artrncate din apemtul vuioanic. cele mai mari flind depuse mai aproape de cost!! vuimrtic i n tintp cs produseie fino pot R llallsportale si depuse la distante de zeci si sule d s Idlornelri. Dupa cortsunraroa faze; explozive urmeaw faza devenarii iavei din cratrrui vul~%~nului consolidarea acesteia la suprafatn scanrlei. Vitera de ourgere si rlistartiu si pAna la care poate ajunge lava enpulzata din aparalul vulcanlc dopinde atat de litridilalae aceslela cat si de dutata erupliei. Uilima faza a activitatii vulcanice, dupa incetarea ~urgerii iavei, o lepteril~tit enmnatiile reziduaie de yare si ape iiidroterniale', dupa consumarea careia activilal,+e v~licanului Illceteaw. Incetarea activihtii winrlllar poate fi definitiva lnsa de ioarte muite ori, la irbloiwlt. de Iinlp variabile, activilalea aceslola poale fi laluaia, succedAr~dn-sa ioafa s 2 1 u rlirmai unele faze. Erupliila vulcarlice se pat produce de-a lungrll rtnel fracturi. in care car culabliia de iava. de regula, nu sunt presedale ds expiozii care sa generere roci piroclaslice. Ar.t,ste eluplli dau nastere la curgeri care se exlind pe suprafete mari ForrnArid platouii illtilise de iava care, de cale niai multe ori, este de natuta baraltlca. Majorltatea eruptiiior lrrsa, sunt de Np central. adim zoneie de ernelgerllil s ii~vdl la suprafata sunt punctilorrne. in firnctie de fipui de lava si de succesiunsa fazelor erupliei, conun'ie rjpatataldr vulcenlce pot fi de rnai multe feluri: conuri piroclaslico, conuri de lave si conuri n,irla (compuse sau stratovuicani). Cilnd magma care este impinsa la supralata are vascozihk mare si foam lliale ve pot formu domuri sau ace vulcarlice.
. .

locile din acoberisul rezorvorului magmatic datorita st~himpingerii. Uartiolitlreie si stockuriie sun1 corpuri magmatice intrusive, discordante. cu dezvqttare canlparabila dupa ceie trei direclit spatiale. Au dlmelrsiuni mari si foalte rnari, de ordirlui kiionret[iior : zeciior de biiomelri. i ' in functie de dirnensiuni se nutriesc stocir~riidaca suprahh de extindere a'a~estoia esie mai m i n de 100 km' si balholihe daca aria de dez"oll-are depasesto '100 krn- . in lagatura cu fonnarea bathoiiiheio! cea mai rasp3ndi& ipoteza ezle ccel a i:sinliarii iocilor preexistente st dig~rarii In rezervorul magmatic. In rociie magmatice. lor csre lorrncazs intru2iuni.deseari put fn lnt5inite restnri din roca garda, nedigente. Sub lulnia de xnnoliic.

In tilripili nrpl~~ziilor vubanice partea suparioara a cosilhri v~llcanic poate fi ?rllnmla -:$ foimdnilr~-se i:raterui care reprezinta de fapt partea tormirialit a c"strioi, avBnd in ganeni : , . ... hima ds pnlnio cu pereti vorlicaii sa1.11nclinaH. :b $ Dao? explotiile sunt e r b m doviolento 0 nlara p ~ r t edin costll v.licnnic'poilte fl intnmia In ,aer formand o caidela rle explozi~, aciica o daprosilinc dn rlimtmsi!rni .i " faarte man. ilprnuii?ativ circtllara sau ovala, dezvoihta in jurul cosului. 'V . I . Cele rnai frecvente caldere sunt ce'le cia prabusira. Acestea se iormeaza prir~. ;? : -i : prabuslrsa conului. sub greutale proprie, in goll.ll cars se formeera sub el prin :I ' rehagerea magmei datorib consu~nuit~i prin plllverizara in timpul eruptioi, oda$ cu $ 23 gazd;, sau prin scurgelra lavei p ~ i conrlriie adveniivs. n ..3 Cosui vlrloanic, cu o sedi~lne tiansvarsaiii npinairnsliv circulars seu ovala,

. : .5

-Y B! .Q

" i

F -

([I

.$

'"

8-3 E -.E. 'n Z; .# .: g 2 !-z&, .-

- ,-%

8
..,,.-.-.+-.,

a E.--

z 9

.s-$z

2 ;2

g 3 g

'. ....

- 0

= B
2

.A m -T :

.. -

y.8

J !
L j '4 ?
E

asigura logah~n intre ronarvond mngniatic si crater. Dupa lncetnrea acilvitatii \nlicanIce, daca iava dill crater nu SQ i.etrage pe n anumiia adall~iln~. cosul si cratarui pot ramanc umpllrte cu lava care .se solidifhca formand . dop~lri lava cunoscute sub nuniele de nechuri. de in cazul in care activltatee vuicanulrii a 7ncegt definith ei eroriuliea a actionnt limp indelllngat, materialul din conul vuicanic, mai puiin rezistnni, poatitcfi lnlloi~a~tat timp In ee rociia din msul vtllcanic, mai dure, st. mentin, rczlrlt6rnd sMlpi ds roci a~lcanico.

,+ .:!

?:i d
?

a
),

t ?
t
'

3
j
i

.i

8 LC 3
2 si

5.1.2. Ggmpnzitia chirnin


Oin pund- de vedera al compoziliei chimice, exprinint;~ %clhforma de oxhi, rociie .~nagniatic.esunt alcat~~ilc SJQ2135-78 A12 0 2 :'lo-20 Om, oxizi de fior pBna la 15 Om, din MgO: 0-25 Om.Ca0:O-15!6, Na2 0 pBna la 15 Om. K20 pBna la 10 % s a . Ill illnc$e de conlinulul i n S i 0 roclle magmatice se tmpslt In palm grupe: aclde. ~ iniermodiore (nautre), hazice si klihllazi~e (Tabelui 5.1). Roci!~ ntagmaflce acids cnntin pest. 65 % 5102 , un proccnt ridicat da nlcnlii si oxi:i.dda aluminill si un continut redus de oxizi de fier, magnezi~i calciu. si Minlirnleis predorninarite In rocile acesfai grgnlpe sunt cualtill, ortazn si feldspnt!ll piac~incia.? acid. Pmfiboiii, pirolrenii si biotitld se gasesc in a~nliiati ri.d!~se.

5,

'i
1
.I
i

8 B

Lu

a :

2 5

rn

:j

gE!
...

??

Racl/e magmatice intennediare (neutre) contin intre SZ si 65 % Si02 prazent In cra nlai mare llarto sub farma de ieidspati si muit mai putin. sou . .. deloc, sub.io[ma dekuart. .. . Pe ianan feldspali si evantual cuart. in alcatuirea acmtor roc1 intra s i piroxeni si amfibali tn diverse procento.

R o c l ~rna[tninflce bazlce sontin SiOz Intro 42 ?i 52 46, srlnt n I ~ a i ~ j ! $ ~ - .,' n ! ~. i principsi . din fcidspali p i ~ y i a c i ~piiixeni, i l ~ r ~ h hsi iuvenh.!al biotit si olivina. Cuartul i, o ... . lipsasb sau se gaseste In cantitate foarle mica. i '

nra~~matlce ultrabarice contin sub 42 46, SiOz. . S w t constituite din hii;iinq,pim%eoi;i;rifikdi Si tiiBit ~ u i r t usi feldspaiii iip&& l
Colnlhxitia chimica a mogmei si coiiditiile natlr~ale care se produce c~istaiizarea fn .'laterilil~ie formaroil diverselor tipuri de nlinemlr?care aicaiuin!<i: rociie mirgmatice.

e.2 3,285:E
ir-

a ," g

"--

..
'

~3

#E
"

a>

.- $ 8 S - s

z
.
"- . .. ' '?

2 g z 2 $
..
:

,
'

( n .

.? 8 .8 ~~~z
. .

% .%:
..

: z .
...-.

an!sn$3

80

! !

'

: ...,

8, :I,.*:
,

. ....

5.3.3. Lffjr;@&tia trlineraloqica

In run& de ol'diiiea de iormare, n~ineralele care inlra in aicntuirea rocilor li~zlyliiallce sunt prirnare sau secundare iar din punct de vedere canlitaliv acestea pot B .J pril:cipale sau accesorii. MlnwsleleprfInsre sewpara sl cristalizsaza pe irltreega perloada de consolidare a magmei. Co prinoipale minerals. pritnare se mentionema cuariui, feidspatii, piroxenii. ,J .... ilmlibolil, rnlcele $1 aitole. cl Rllneralsla nacundare se formeaza pe seama -lor primate prin div~rso proEe'E sl.lirn1ce de allerare cum arti altoraten faldspatilor care conduce la aparitia caolinituiui si serlcilului, ciorihll cBre SQ formeaza pe sejma plronenilor si biotihllui, talcul si serperltirra t. ; piin alterarea olivirlei, limonitui care rerulla din alterarea minelzielor ferifere. maiachitui si zzurilui din lninenle cuprilere etc. Mirrmieli. $-/ncli>ale sunt mlneraleie care participa intr-un procent ridiat la j aicatuilsa rucilor curisiltuind d b r i u i de b a a penb-u ciasificarea acestun. M:i;orulele ncceswiise ir~tglnssr cartlitale redusa, uneori putfind lipsi. Prezenta In ritinuralelor accosurii nu schimbn caracterul rocii. '{ Prinlre rninemiela accesolii se rneniior~eazarntiiui, ntayrietilul, iimenitui, zirconui,

f: 2

'j

STRUCTunlCARAClERISTICE ROCILQR PdAOMATICE -CRI'IERKTIPUL UE STRUCTURA klolocrislaiilla vitate din crislale

"4 "i $1
: :I
i

Fansrilica d Afanltlca I d c 0.1 mrn

0.1 mm

\
,

tilaniiul. carirldo~iul s.a. D t i p culoure, rninelalele care inlra i n components wcilor, se impart ln doua : , mis~orii: ieucoci.ate si ~nelanocrale. I/ P$ineraiele lcucocmte au culoare deschisa sau sunt tncolore. Din purlcl de ~etiere &i~nicsunt ai2i?luitedin siliciu, silicati de aluminiu, caiciu, sodiu si P'ibsiu.

:I

sl dimerl~lttlliJ - ---

0 p n r t ~' n cristale sllnt idloa


tlipldiumolfa . rnorle, o parte y?non~otia Cristale irrari ( i e ~ ~ o c ~ l s ~ l e ~ disparsate In niasa fund; rrlslltala de clisiaio mici. Da; ca maso luridalneniaia este niicro~:rislalina slruclu~aesto vltrofirin. Cand rr~asa funclalrlentaia esle crip1ocrist~slrabslute de inirle~alemici, rnatice, orientate difeullt. se

::
i

Pllfitie oiir~amnloleleucocrate se mentionaaza cuariui. Icidapatul, feldspalairii. ; 1! zaolitii, rnuwovitui s.a. ! hAirrolalelo llielanoclals au culor~inchise. Contin siiicati s i orizi de tier, rllagrleziu. innngari, caiboliati, sulluri s.a. '.. Pl'incipaieie minerale melan0c;Iate sunt piroxenii. arntibolii, biotitui, olivina. ciorilul, ' 1 pirlta si culcoljiiita, psilornelanui sl altele.

Dupa raporiullle ractproce dintre ~iiliieralo cu priviie la forma si dirnensiurtile ac8sIoln

Porlirica ineci~igranulara (c~istainls dilera muit nlornla sl di~r~ensiuni) , Poilrilitica

534 S:ru~%yrasi textura rocilor m a ~ m a t i c e ...

Penb-u dacrieres rocilor rnsgmalice este neeeear sa se idenlifim tipurile de mirleraia care i n b In mmpozitia aoestak, po~meie, dirnensiunile, orientarea spatiale si ieia!iile rwiproce dintre coinponentii minekli. Acaste eiernente deflnesc sbuctura si 1 t e ~ u r a iocllcr respecli\re, notiuni care sunt.util@ate ppentru clasificurea si dsacrie~oa j I acestoia.

Suucionr reprezirlia raporturile dintre compmentii rnlnelali care alcatuiesc rocile. i cu prlvire la rornleie, dlmensiunils absolute, rnodui de coexislenb, gradui de cristaiisi ol.diriea de dervollala a cristalelor. i

!
i

Conditille gelletice ir~fluenteaza n~odul de dervoilare a cristalelor, acesiea putzlnd sa varieza do la dlnlansiuni de ordir~ul micronilor, I n cazul sticialor vuicatiico, la diniensiuni In general de ordinul centimetn'lor in cazul rocilor blno c~istalizate. in fiinctie de mtnpozltia chimica a rnaleriei care crlstalbeaza, de conilitiils de presiune sl tempelatura rn care sa cleslasoara fenornenul de crlslalizale precum si de vlterd de lacire a topihlrii nlapmellce, o roca poaic fi forlrlaia nurnai din pulbele arnolla, numai din ciisklle ial In nlarea lnajorilala a nzurilor din crlsble In dilerite stadii de demalhre si din rnasa anlorfa.

4
d :'$

Tipurile principals de sh~rcturicnnct~risticemciior magmatice strnt raiiaia sln~stic

/.

i~beiui 5.2. ? Textura se reiera la rclatliie goomeMce dinlre conlponentii minerali cu privire la' : , . . ? 1 orlennreaspatielea cristaleior sl la morlill m mra mlneraleie cnmponente ocupw voiuinul

:,

., .

dew-.
Tipurile principale de texhlri caracteristice mcllor magmatice sunt r e d a t ~ tabnlul in
!

Pentru cercatarea ricilor Patrografia trOiizesza o gama mutt mai dlvo~ilicata sl &hi& de stnrcturi sltautllri petrografice. Penbu newile practice. In caz de necesitata, . . i Geoingla ingineroasra paate apela la Petmgafie I n vederea 8fjduarii unor sixdii piroprafice de dataliu.

:i.

.$f ,. :

:1

5.3.

ii

5.1.5. Ueacrieree principalelor tipori


F#n~i9aronl~lor.riafitelor Graniteie sunt roci magmetice inhusive, acide, cu struchxi fmoritica, unsorl I pmrica, de regula echigrenulara, tenlurn masiva, compada. Principalale minorale care i n b 1% campmitia granitelor aunt cllarh!l. f#ldiipatii ptoslci [orkoza. microclin~, feidspatii piagidazi ( h i t oii~nclaz),m u s m n l , rar hiotibi. 1 l~ombiendes.a. in condiHi cu totul exceptionale graniteie contin sl minerals accilsorli. Au :I f rillonre alba-cenusie, llnsori mz-roscata, galbuie, verzule sat1 ;libastruio. Riollfele slrnt mci efusivo, cu shuchlra hemicrislaline, porfirica s texhtra mzsica. i i eompacta; uneori cavemoasn vacsldam. S i ~ n toicatuite din fenonishis do cuart, 1 lddspati plagioclazi s.a. prilrso in pasta micmcristaiina sau criptocrlskelina. Mlneraieiecaracteristice riolitoior sunt cuarhd, ortoza, aiisitui, oligoclilzul, piro~enli sl mfibolil. Cdoarea floiitoior, de regula esto arb-cenusie roscaia uneori cu nuanfs verruigalbul. In cazul rocilor eiusive din hmllia granitelor, In aiala cle iiolite propriu-zlse se intalnesc 51 alte varietati prinhe n r e se rnentioneaw perlitul, obsidianui, piatra ponce sl pchsteintli. Acfste varistati snnt, de reguia, sticle wlcanice ctl structurn rnicro snru C~ptocristallna, uneori cu fenocrislale dispersats i n pis- microiltica, si se gs+esc de cele mai multa ori asnciate rioilteior. Crrioat.ea acenor varietati de roci variaza d~ la nuante daschise.alb-rascata, la / / culoarea bruna-neagra cu iuciu stidos. Porfirefe cllerUrcre rioli5ce sunt roci pslsovulcanlce. ^,u shuctura iklocrishlina, I porlirlca, si textura masiva, &nipam.

de - roci manmatice -

'

/
j

!:$~
c
0

$ 8 2 2 g.3
E5"'Ej
L

E
" 8

0 g :s g

ll i

nr

R x - G i i

gg:z
3 3 . 5

j
i

= .-D m -

o > E ? g E

11

Aceste mcl sun aicatllite din fenocristale de cuarl, feldspati si mice prinse lntr-o micro-criptocrisialin~ CLI acesasi mmpozitie chimica si rninemiogioa m si hpcristalsio.

.-<

.I,,a~s@~iin ~ u a l t . ~ l i n ~ & l sc +~ olcctuiosc pulfireie cuarlltere sulii rnprezentate pdn cuart, feldspati l w ,. ~ianiteleau culoara sserr~a,ratmrecu cea . a granileia' si yra~iodio~ileior. t.>iagiociazi, ioidspntl PLILasici (oltora), nluscovil. biolit s.a. pteuu~rl mineraleaccesorii, 1::; si .:. Qsosebtr~du-se acestaa prln Ilpsa cuartulul vlzlbil cu ocllitll liber. Oe diarlte se de Culuarba polffr4or cllnrljlerc variara in lurlctio de conlpo~itia nljnelalogica, de la nuante;>j 4 d e o s e ~prin cmitlnutul ma1 mic ill Irlinelale Inelallaclate.' s~ desch19u 1 ~LJlorl 2 inc:ItiSe. . ,lj rrabllele raprezinta corespondentul efumiv a sienitciar cu care se, asenmarla din 1 Fenllrfa trrarrqdlorfteror &citeror ..:.I ..., .+ur,ct devedero al colltinubiui chir111csi rnlnelalogic. ~ ~ f r o d i O r t t @ / e mi intrusive, acide, cu structutzf sj textura asemanatoare.;>. suni ?! A Deosebirea intre sierlite sl lialille so face ps considerente slructuraie si terturalo. gruriihlor, deosobindu-se de aces16 prink-un continut rnai redus de cuart 31cresbrea:si ~ ~ a i , i t ~ l ostructnra ltaiocrlstallr~a textura. de cale mai m~.zite fluldaia. au si ori, l ~ * ~ ~ ~dn f~ldspul ~ t u l u iplogioelz ata de cel poiasic. AU cuioare cenusls deschisa, Culoarea tiattileior esto cenusiu-illhiciuasa. D5ci:@lz, cores~ondeniul supralate a granodioritel~r, an slructura de 1 :j ~~elaflmlrele poriir.de IeIdspnUcice sunt roc1 palewulcanice, asemanatoare din sau tR~lu1'Li nlasivl. cornpacia. Deseoii dacilele corltin lenocristule de leldspal plagioclz,;+j ' cchnic si mineraio~ic tretlitele. cu cuart. biotil. t ~ i i i f b ~ l i piroxuni, prin;e si in&-o masa sijcioasa. sunt culoare celrusie omllrele au un grad de cristallzare ma1 jjrorluniat decSIt bahitele, i n cele ma1 lfioliian sau coniisie uelzuio. pasta fiind lecristalhta pattiat sau total. iif)&~..k ciiartlrere, Wrrspumbare tarniliei glanodiorllriol, se deosem5~ je , cele

.,, :

~ i ~ r l i t sin gone~ai ie cotdirt oribza, ~ a i o ~ u culigoclaz, antiexill, biutit, i~un~blvnda li~~, si

dirt klnilia y&liilclur ),riri cun~posilia n~inomlogica ss *propie de tea a granodiorilelar, care totel Fa& de daciie posh !i!icrolitica a ponirelor cuorliiola din occasta familie psiiial rocrisklizilh. .
Fs~z!tts d152~t~J:s~~t~~fezIfeJor

4:
it

!i
.

F w u w l o r - o i batQ&I& C;iabmrrrile sun! roci intrusiv~ hadoe cu structure i10losi.stalilla si texlura rllnsiva. CampacM. Caritin fenocristale de ieidspati plagioclazi bazici (labrador, lylowrrll, annllit) si & a l, g . Lir~eori, ldrlya acesle mirlelaie se niai IIIUII~~~E augit, Ililrnblelltla, olivillil si pe t~intil,

PI ~ a o m t e rrdu,-ecuartul. D J a i t d i sun: mci intrusive, neutre. e r e tr kecer- rillre iocile -'.. AU l'ill1ciut.a i~ipidiornorfagranulan si sunt alcatuito din foldspati p p$1~ i o ~ l a d Oalollla corilinutului lidicat In tninerale ~~~elanoclnle yabrourile au do leguia i.lue. l ~uloll I~~cllise: cel~usiu-negicloasa, neagia, velde-r~egfcloasa. (~lldczin.Oiinociazl, bioU:, iio~nblenda pimxenj (augjtsi hiperstell). cual&l sf spare ~ f d e ! ~ m lS rilebmele sun1colcsponderltili painuvulcar>ica aahrour~~or. a I 1 I... .. in VI3rl~bUi~ trec cutro ylworllorile. csle MelaSrele a4 struch!ta porfina rar inbrsecc81a. intry lnir~mrioia accmorii se nientioneara ortom, mlc~aclinui, magnetitul s.a. lulineraleie. in cea mainlare palte ~risfalizate, sun? prinss inlr-0 rltasa i'itioaua care klcrila cuntil~uttrli~i ridi~irtIn minerale malanocrate culooren diodtpior sste nlai do regula se gasssta in cantitate redusa. ~+i)usib, m1.1~3ie VUIT~I~L'. / Ca nrincraie principale in cotrtpo.zilia tr~olafireior intre plagiociazii basici. augilui si i Aodaiicie ~ l m i eluzive cu structum .iien~icrist?ii~a, rar holob0skliila, -./ roki rnsi

'/
/

g :i

i3orfirim. teKtLlla niwivil, compacts. uneori ,, d ~ d c l e r k ~ prin iextura penlala, fluidala. .. w za

vaouolam.

Der;o0l.i

andezitolo

fi,nd=itele ont till Fr.ngcristsie de leldspati planioclai, blolit, homblenda, aUgit iilrvxerri, 4isper%to 11 pasta vikrcasa rnicroliuw. Cuarhri se poate intalni 1 procento
TLY:USB

,
1%
!

uneorl uiivina. Cdrld olivina lipseste, ruoa capah3 deenu~reaC porfilil r l i a k i c sau e l la!~tad~sic. Nielallrele cu glantllatie fina si sirt~dura colnpacta se cullasc sub ~iumele de SF,~~I@. Mclalirele au culoare cafenie-rofcala sau cafallio-vt.rzulc. ~iahazele slruciura oiitica si textula rnasiva, cornpacta. Contin plagioclati bazici. au in cantitale mai rnica hornblonda. bintit si b a r k mr cuarf accidanlai oiivina preculn si diverse nlinclale aicosulii. IJiabueIe au cuioa!e ccrlusio sau cenusie vemuie. WazelLeIe, corespondentul efuslv a gebrourilor, au stludum liolocrislalilla polflrica. 1 uneori i~ipoc~ist?ll~ta, corllillut redus de siicla vulca~ticd, texiura masiva, corr~pacta, cu uneori ca~ernoa$a.

8\ndflz!:elu ou culoaro csnusie Irlchisa, neagra sau rmcata. I-?Wfir?kr5SUM TOCi paleovulnnice care au constit~ti~ chimica si ,,,inenloyica. I aselnanatoore cu cale ale andmitelor, deoseblndu-se de acestea prin recdsfaj(haraa paski i lCare surri dispcmate fenocris&ioie. l

&z&.siep!~eior.&&f~ SifrifiofsSun1 rGCl Intrusive, rieutre, cu siructun i,ipl~jon20rfa qmnulara, unea"


p o ~ i l c isi brtuia masiva compacla. j dimenk?u~iiie nistaielor structuia varima tie la fanerib,=, rl:icliucri~~iinj.

1 ! /

Win

la afanitica.

i
87

bytownit, augit, hipersten, @f$ ' homblnnrln bruna. Ca minersla accesaril In baznltn se intalnmc mitgnotit, ilmenlk,

Ca rnir~araiaprincipale bazaitai~ contin labrodor,

. ,

$,
.3

li--

..... . . . Canti hzkrlss[!narile se ijrodoc in cea ma1 ma~a,pa[te.... ,.$ p,~~morfismtormic proprib!-!is. Bamiteia au culoare neagm, csnusln-negricioasa.ca si gabrourile. ':$. +,.* .. pg,.5e~ma.mareactii!e! Gi!@3 zlinke liddclcemanate din .magma ..si .yoci!%l<c.o.njuratoara. F n r n ~ i g & I & I ~$ : procesul respeetiv poarta denunliroa tie rn<nsom,@tlsy. DE rqttia mE?afiiorlienittl termic PerldotlPele sont roci inlmsive trltrabaice cu shlctllra grar~ttlam iroio~risiali~;. .pf~~""lZs"stc fnsotit de rnrtasomatism. mtllte ~ z u r sirucfura poab fi poildlltica. De regdn sunt aicohllte numai din l ~ M e t ~ m ~ M s ~ i r l ~pmfi~ki-zls iem?l~/ w u oli~ina asotiere cu hornbienda, p'irorieni, biotit, oroniit si minolale accesorii. +! in : . Zona din jtirul corpirriior cn.rpiive isre s~rfcfcm lmnsfonnori metnlnorflm constituin In masa peridotitelor, in umia altemrli olivinsi, apar minerale secundare cum$ a,lieoia de rmnlnot (Fig.5.2). talctli, azheshll 5.a. Raciie mnlamnrfozate. Incalhali. I n aurwlo termica, poarh denumiroa de iarnea?o Peridotitaiesunt roci ds culoare lnchisa, cenusle, negricioasa;ve~uie. ' %' :.I' ,Idifera In funciie de tipul de rom supiisa mehmosfismuiui. Ganrwelhll, corespondenlui pafeovuicanlc ai ileridofitelor, are o rasa4r1dim': -Y restransa sl ffiterormat din dlopsld si ollvina. .,$ PIcrHvI, I l m b ~ ~ r g f t ~eugIifit11 repradnta echivaientui afuziv a1 periclotilelor. rlsl Picritole a l l structrrra nfiUca 51 sunt constih~lte In principal din ollvina s oagii: l sao fara biotit, ilomblenda si hipersten. Cand stnroture este microlifin, rociie respeci;,! capata denumiree de parfire piwlfice. lntre acestea se mentionem ldmberlllela~ contpozlUa camra inlra oiiuina, bronzih~l,diopiidt11 cromtf?r, biotitul, ilmenihll, piropij? diamanh~l. 2 Limburgihll are struchlm hemicristalina cu fenocristale de Dlivlna si alrglt in m+ vltroasn cu microli de ollvlna, augitsi niagnetit. :I A~lgitilelasure roc1 nionumilierale cu fenocristale de augit prinse lntr-a m& .1 microlitica cu nceeasi compqzitie chimica si niinemiogica.

5.8.

__

D$+%,, tra-r!shr~narilo sc datarasc In pr1ncip.i

tempenh~rii se- wat?

v~rbi. ds

",i

:8
!i

I,

5.2. ROClLE IVIETAMORFICE


7

modiflcarea conrUiYor de tmpereUra, presluna i i i l ~ i n 1 i ~ n ~ ~ i*j rocib pot transformari inlportante at%t i n ceea ce priveste constiiiiufla minenloglca, c a l j caractDristlcile petrograflce. B hnsamblul modificarilor pe Gari le pot sufeii roslle sub l n f l t l e ~ f a _ ~ h ~ ram4 ilor poa~ta ni~maiq metarnurfism. de :I .:1 Dupa condiliile geneticn In care se pot !nodica caraoleristicile inilialo ale ma? o!dsia doua rnari categoril de metarnorflsm: termic de contact d dinarno-tsrrnlk regional.

i '

4
$

5.2.1. Met?mosfismul termic de contad

j
.
, ;

Acest tip de matamorlism caraeterizeaza transformarile pe care le stifera roclie vin-In coniect cu corpurile eruptive sl se datoreaza at4t tempemlurii ridicahti intnrrlunli magmatice cat si actlllnii chimice a fltlidslor din magma Gare migreaza$ rocile ineon]uratoare.

..
I

. Rocile argilosrsa, conslibritn din silica4 de alurninitt, oxlzi de fiar, 'mica, fnldspatl, 1 granule de cuarl sa., se kansfntnla I n conieene cu an?aluzit slliimanii, cordiorii corindoh, bintit s.a. Marneie se Lmnsforma i n cornoeni! cu" dlopsld sl grossular iar calcarele si doloinitnlo pure trec In marmore sau dolomite crishilno. Greaillo si diatokitele dalr nastere la corneene cuarlitico iar nrbrmzlc se transforma in grafit.

,
:

,
; i
1

H~etnsnmst&mr,~~
Sub efoch~l prasiuirilor diiarontiale fluidela din cotp~il mgmatic migrgaza In roci:? lnconJurat~iro lunde sn po ; rd p k e s a ~i~nk?som~t c y rlepind da cornp~zitiacl~inlica a . .... - .. .,

:?mi.:
.,,?

6. .,.

: :

i .'I. "

...

,pe care le Iufera luciie sunt mai pduse, rrii~lc~aieie contin SV:] si -: a. , soiutiilor elinrlnika:o$ire, .. .. chili~ismul recilor cu a r e intra in roodie, prasiuneai:;j: clorii, grant. cuart, actinol, giaucofall, epicioietc. kit, ... .. . Lelr!peralum sl vlinza dq$&nsurare a fenornonnlui. ,, ,. # +:? . ..;,, in L~I~GI~R" acesti lacLori metasoll~atisrnul poato de fi pneumatoiitic saq): i~idrole~i~lai. c ; a
i.L , ,, ,

refJrm'rr'iate pnn

Matasornalismul pneubatolitic se produce ca urmare a acliunli substantplul. \lolailie,i ... .. , ..... . ...., .: liclride si g m ~ z r, i a ~ t e corvul magmaiic, asupra rocilor.fnconjuratoare. dm . .. Subslontele volatile iesite din intruzlune In feza pneumatoiitica sunt constituite~; din oior. nor, conlpusi ai hrului.si fo*foruiui, vapori de apa la a r e se adauga Sn, Cu,$: : .-:I Pb, Mb. Zn s.a. ..4 Acliunon acaslor subsfarrte volatile asupra rmflor ir~conjuratoareproduce ienornerlo:~ i J : . da caoiinkarc, Fcldspotiwre, tur~nallnlzare.scapolitiare eb. ':I .> : Mqbmorfismul iiidro~nnai~onstlhriecontilluare a metomo~flsrnulul o pneum81alill~:;~~ _I trw-o ram nlal @l+ie cand magma se mcesle si produsale emanate se gasesc n u p i $, j/ sbre iictlida. In aceash faze se pmduc fenolnenole de nolinkare, serpenlirtiznre;'.;! cludiimra, soricilizurr,, pmpilithro o k . :,d 'I 'Pi:elasomiiii!;lrtul prezinta o inlportahta deosebita I n legaturn cu za';lmintelo de suhstnrlb utile care iau naslere in aceasb f-. I
+

;%I

...

.. . . ..

T C'

hfiezozana

.
.---

-- -

.Z
a

9
'

Fle,5s
dinno,o-iorrric

cu orIAnciinrea s.plheipdiiior.~aclo~ W ~ r i a o a m cam nlstnmomsrrruf , . g , a) ~ ~ r e s tectonic; b pmsflmea Jitl'sfaliLw ,e b, i : st~i (5Ercina geoloyica): c len!peraLurs

'2.

5.2.2. w~mor%smul dinarno-termic (reaionall

pe care ie sufera rocile sub efechrl presilrniior dinamice, i i nalrlrs siressurilor tectonioe ~iproslUni1 lilostatice, datolale grerllaul coioanelor de .:%erfiorerilo, le mts se adnuga tempeklurile ridiate care se realizeam In urma :j ir 4 : processlor de ctl!xIrQ a n d rocile ajung In adencirnl mati I n scosrta, constlhlia ;mctan~o:lisrr~uldina~noiorrnic.Aces! tip de rnslalnoriisrn se forrnesza I n ~narilszcns 1 i:.yomir~cli~taie arocteaza voiurno mari do rod. si Gladul do lnetamurfisrn dinirno-tarmic depinde nu numai de natura rociior ci si.3 de marirnen presiuniior si tenlperaturiior la n r e sunt supuse precum si ds subdanieie::l\ t fluide care se gasesc in rnasa acestora. Wndtlsul fino1 ai melanloriismului cllnamo-tennic sunt slsturlie crisbiine care se ' d i i a r o n ~ m runt310 de marimea presiunii s i tempsrafurii ia n r e se desfasoan .i In I~nornen~ti (F1g.5.3). Pruslur;sn ii:ustaiica ni ternperatula cresc proportional c u edancinlea in titnp ce siressurile genomlc do rniecarile orogenice scad odata cu cresterea adsinci~nil. funciie in de marintea ncestor fact0l.i - stress tectorlic, presiuna iltoetatia si t~tnperaturn I m~$rnorfisn~ui dir~arna-termic difarentiaza pe verticals aslfel so 1 pdbolul5.4): M&anrorfisfn ~.p. l ~ o n a lcare se daloreaza unor skesssuri puternlce,,,presiune s .. 1ik~s~tica si tsrilparatum scazule. ... . ~4~iiiirlorRsmul opizorlal aleCtea?arocile din scosrla pa o grosinle de pdna la 5.6 1 I lOii i!i:rlu i~x!p*iainriieii rntvrinw nu trec de .I800 -2000 C. In aceasto zona transiorn~erils ;

-mnsfomia-iis 1

i : ! :i de .i

;t

Roclie
. .

melamoriislnului

apirorlal sunt reprezenhte prin sistrlll clolilvase.

3,

-1

in cars rocile si rt~i~lernlele suntafectate de sdrobilieviderlle. Il~efanro~sn!uln~esuzonsl seproducs la ad3r1cindmat i ~ ~ aIn scoarta. 5-15 I . rl ' m la s! h u :. i r m?i pyUn Intense deca! csle coreslju1tzatoale lnetmlorfislrluilll epizonal calactelistice si la,. p~esiqttri liiu~tatice. si tetnperatuti mai ridlcaie. Te~l~pernlurile accstui tip de rnelarnorflsnt variaza lntre 20Do si 4W0 C. Recl.istaliz&ea rnineralelor si sistuoritatea lociior caraclelistice acestui tip 6 s me!xInlorlisrn sunt rnai pronuntaie. Mineralele tipice met?n~orflanului rnesozor~al sunt reprerentale prin mnscovil. biotii, cuort, amliboli, granaLi, disterl, stauralit s.a. Ca- roc1 catacteristice se rnerltioneara nricasislutiie cu luiotll. yrarlali, shurollt, disten, rnarmarele, calcarele crislaline, CualULele 5.a. MetnraorfTsnrul cctmonalcaractorizeara trartsfonna?ie cares9 ploduc la adal~cillli do pesie .i5-20 I<"! i n icoarta. In acsst intelvei de ad411clrne ptssiunile orientate .. . siros$brils-i"nt ilabe sau inexls'tente. In scllimb presiunea litostatica si tsnlpemtura sun1ridicalc. ~ e m ~ e r e l upoato ajunge la peste 60O0 QOOo C. ra m In acasta conditii roclie sulera trartsforn~ariilr~portante.I n anu~nite u r i pul4nd ejurlge pena la topire. Ca minerale caractelistics se rrtentloneaza ortom, IaldspaUl plngiocl~ii,biutibi. pilmarlii rombici si mor~oclinici, alivina. glanatii, sllilrnanitui, cuart~li s.a.

1
I
i
/

Din punct de r,odnro pst~ogmfic motamolflsmul cabzonal se i;lnctai.ir,?a?+ pr!n prezonta gnalselnr cu biotit, plroxoni, siliimanit s.a. La adandmi rnai ~nari. unde se poate produce topirea rocilor. to!llium rmtrli?!a lmlte dilura in rnasa rocilor n r e Inca se gasesc in stare solids, fanomonul piir:nnJ aajrrn~~e p5na la retoplrea si asirniloreaconlpieta a roclior ajunse In iksarncnee cnndii. Fcnomenlll poarh nltlrlole de mlgmatizare iar mcile rerubte se numrjc mlgnia%~. ~igarnllileie asearnana cu grdnitele remitate dlrtlopihlri magmeace. se
,

. !

5.2.3.-St~~&uras textura rocilor rnetiernorfice i


Smmtum. Principaleio tipuri do struchlri caractorlstico roclior nlotamorficf sithi . , ' rsdats in tabeiui 5.5. . n?oriqtata (masivuj Insa clc rex~ro.Rocile metarnomco pot ,ayes o !xi",? rgula, acehsta catogorii da mc! a!' o p e m ~~entab,,~unoscota,si nuW@ie sub de _. ._ -*-foliatie. Pnntru rocile nletamorfico ye rnentioncaze tipurile pri?clpele de t d r : ~ ~ ~ ~ ~ nm t i i i b :

5.2.4. Descrierea mrincl~alelor tiljwri ci&

metarnot%=

tiiociCilrac~erI.FFiCB IIrni!;Ur t! , emc o c o n t i l a w IPnciJe comeene. Acaste roci reztrlta din transformama roziiiir crlpririsx'! ri'~ : aureola de cantaci tormlc. Exista o omare varietate de mcl cornasno. In functitic dm compruitia minomlglica a rocilor pe seanra n m r a s-au format. Se mer;l!onnmn roc!lo n : andaltrrit. sillim~r~il, carindon s.8. Au smciuturs comoeana si ta&r;! nmsiva, rieofieilinln. '. Roci mr~luf -. c . m c f a r i s i i c ~ ~ ~ ~ o ~ s dinan10-hn11ic nuna naiura laciior nree2isiantw oe seama carora sauformatsl in 6snciis dn :ait.xii nnhlrafl care au favoriaa procesl~l de transfonnsro. rocile caractsrisiico nte!arn~fismu!ul dinan~ofonnic avea o sistuorilate pronuntata, siaba sau sa fre iipai:!; de sl3hrm:it?!:r. wt P~inrm piinelpalole roc1 motomorfica care lriteroseaza i n i!lcrari!e de Geo!n[:ia inginereasn SF; mentionc.sn: R p c ~ ~ t r e t a mde~epfzons o c~ SistrrrNa fiikaso: formala pa soama rociior argii~aq._sia&iiln~.flt~~qc-a ........ .. aunt .......... . . ......... ionstih~ito mlnoraie de dlmensiunimici. lntre miner$o!e.de. bare din consfiihiin din ~ l i t i l b T ~ ~ ' i i i Z ~ t i 6 n ^ o a Z O~&fitd&iil; @ l s.a. S~~c~tI, za I ....... In fiiiidtie do~mlneralu1~<'6~&~cai~ predomi'ia; slsiurile filitoase poar?a danopii~a de siduri serlcitoase, grafitoaso, clorltoasa eic. Sisturi!~fllitoase au o slstuasitata foarte clam si structura iar~ldobinstisa. Sishrrlle veni. Sunfconstituita din m!nsralo de bma, do iipul clorit, aciinot, epidM. mlhit iar m minorale accesorii cuart, colcit, dolornit, magnetlt, turnillinn s.a. Sisiurlle

:.:.-:. :,

:,J ...,

Tabeiul b.B TEXTURI CARACl'ERlSTlCE ROCII.OR METAMOWICE

I
I
:

ILitica
> .. . . .

.... ... . ..

i
i

i
1

! Orinlilata

] (i-eiialie)

i Arterilica

'I
i

'

.i
i i I
j
I

au o s i s l ~ ~ o ~ ijptaI1urttata 5i Structura iepidublilslim. I n rr1nsa a w i b r mci deseori pot n lrtl~ intalr~ile porlimhiaste de alhit. si In lunc:lie de rnineniui de haza ptodonlinont sl~lurlie vemi poarta denurl~irea de sisttiri veizi cio~itaase, epidotice, actirtolitice etr. Caleclazitele. Surit roci cu un grad lnodiu de zdiobile. Au structura cataclaslica. In functie de tipul rocii pe saama cslan+ se foreteaza,cal;tcla3.iIele pcalta derlurniroa rocii respeclive: cataclazit Qrallitic, nielrnorean e k . Mlonildio. Sun1 asernanatnare cahclozltuior .lnsa au fosi supuse unui grad mai avansat de idrobire. Milre~aiele coinpoliente I n cea mai rnare pellesunt sfaramale. Fenocristaleie care se mai ipaslreaza n relicte sunt pulerriic deforlnale pinuUc. Fiioniteie. Reiilezinta roci puteirlic rdrobitn in care, ptin reuristaiiare, spar mirlaralale noi caracleristice fiiiteiar si sisturilor verri, In urma transfsrmarii loidspatilor piagioclazi in bialii, albil, sericit, clorit,. epidol. Au stnrclura lo~idoblaslica la!!du~n si Roci nretnmor~ice rnesozona de nflcaslsiurile. Sunt formate din rninel.ale de barn de tipiti niuscovil sl biulll cu .. .. . .- .. ... . . . .... cilart sl evsrrtilal clorit. .. ..... . Ca rnineidlc accesorii pot conline calcit, epidot, aibit, cloriloid, lurniallns, grariati s.a. CBnd iipseste cioritui, ca inineraie caraclelisiice piagioclazi, disten, staurolit, alrnandin, aridaluzit s.a. Miasislutile au struclura lnpidoblaelica dar polldiilica, ne~naliblastica sau iiellcilica. se pot lntsini feidrpati sis1uas5.

11 I
j
i

poaie

fi lrrtainita sl strucum

/
I !
a4
I

AmfiboJitele. Sunt fomlate, In principal din tiornblerrda si leldspat plagicciz cu sau fara blotit, graneti si diopsid. Ca minerale accesorii a~nfibollteiecorllin caiclt, tuart, epidot s.a.

95

.&iifiboiiiale stint roci cu slnatura nematol3lastica si taxi:~in neorientata, ilnooh': - .. . -t rc.lhnn~ia,ai~~nci horiiblenda se separa de plagloclaz. cend . ... Slshrrilo carbonatice. A w s b mi slrnt sishl! cu caicil, mice, clora, talc, an~libol/<!{ si sllhanlonot rnldspatl, cuart. granotl. rllopsld, suii~lri s.a. ..:.I ,. . O vaiietato de slsturl carbonatice o conslilule clpoiind .care este alcatult din ., moscnvitsi nlclt. 9 :.: Ilbfirnroreie sistuoase sunt folmata din carbonati, in functis de nahlra corora pot fi<$ :;-5, onlcific'e sas dolomlticn, precum si din minernie spa~lfico slsh~riiorcaldfjca cunl sunf:j; .... : . I silicr9i klnelari sau prismslici o r e confera rocii sistuozltain. .-! noel metanloriice @e - ......~ c.afazona :i Gnaizofo. Aceste roc1 sunt alcatulta, d i n feldspati. mice si coart-SB nurnesc I :::I ; - .. . psragnaisacind provin dln'roci sedimrntnre si ortognaise Tend sp fomxeaza.l]lt_~eam~ .. . . . - . ... ... r%!lor mg?laHc,e. Principafeieminemle care inira i n compazitia gnaiselor sunt feldspatii plagioclari, irtlcrnclinlll, muscovihli, b!otihll si sllbordonat hornblandn, grancitii, distenui, siilinianit~~l, simlrolitui 6.a. Ca minerale accesorii se pototlnt8ini hmnalina, zirconul, apatHul % ln ln i s.e. Gnaiseld sunt roci cu shuctura T general ieplddblaztica, uneori nernatoliiastica si n %Mum rubanata, snatificata, de tipul'lit-par-liP. Ehlsta 0 gama lnrga do varietafl de gnaise prlnhe care se montioneaza: cnF!?Fra poolare, iaractema~e pan prezerlto ochlurllor de feldspat tn sl&*loasa; i/ - Dnaiseie Innilcl!iare, care mntin lentile de feldsp~iisi cuert: . - ~ n a l a e l erubanate, aicatuite : & he& altcmnnte de i o l d ~ p ~ ~ g m i ~ . d ....... .. .~rani1iil~70 (lagtit~tia). Awste roci contin ca n~inerilo'princi~aia feidspstl, coart; I piroxeni, rlisten. Sun1 roci granoblristice. slab sishroase si se Intalnesc asociate sishlrilor . metarnoififice din iltndamentul scuturllorveciri. I Eclogif~ile. Sunt constlhliie din granati si omfaclt aiaturi de care se pot intalnl cuart, I Tiistan, rutli pr6cu1n 5 rninarale provenits din tnnsforlnarea acestom cum ar fi i , 1 piogim:lazui, cloritui, hornblenda =.a. Ecloglteie au sbuctum gmnobiastica sl texhrra neorientata. Se tnl&lnesc In zonelo do frach~ri majore precllm sl In sisturlle cristaiins. Idmlwdite si serpentinite: RInnnoreb masive. Ca si cele sistuaase mannoreie masive sunt alcotuite din rarbonati de tipui calcitului si doiomitului. Alaturi de aced carbona8 pot apare si cua*

:.:.

. . ....., .

~.:,,

:' ;

Factorii naturali mrterni actionsara continuu in lonsrri nivolnrii fnrmelor do raiisf prin proceseie de eroziuno, dezayregare, eltamre sL dSolinro, transpr.!i si ??d!r?sntt:a. ceea ce in final duce la formarea rncilor sedimentare. In aiara acestor process rocile ssdimenbra semal pot fnr!na si din prfcipiQioa aruGlor din sdutiile aupraiikrmie care bro;in din speie de supnfata sau solrtcirzno =re n au dizolvat si tnnsportat T solfie o serie de componenn chinilci sohhin dln m ~ n n preexlslente, din acumuinrea subshntelor organlco sau mlnemie pmvenite din re&h;iilm faunei si florei precurn sl prin iransfonarile chimica I n proceseio do a!tenr" a rocilrtr.

5.3.4.~ru&wra si textura rocilor sedln~eniars


Spre deosebire de roclle eruptiva si motarnomce, i n e z u i mciior sedirnaiitsre dennlrea strlldurli si tedurii este lnal putin precisa, ambele ntrXunl a v a d mai mull caracterconventlonal-descrlpliv. In tabeirle 5.7 si 5.0 sunt redate prindpalele tipun de *!r;iu? si ta>iIrri caracteristice rociior sedimentare.

:g

5 3 2 Oescrierea ~ r i f l c i p a l e l ntri p r ~ r d e rbci ... i tzedinientare


nupa s u m care a furnizat mabria!ui pe haza car~1i.t s-a12 format, rmila sedimentare se pot separa m patru marl grupe: clastice, de precipiB1lis chlmlza, or(lsnogen-sedimolltare si de dlzolvars chinilca. Rocfle cfastice sau ifomtlca ., . Rocile clastice s a u format pt seam0 ,, lucilor..pme@xt$rli?9 8 au f05t g?$iJne . -, pmceselor do -dezayrsgare ~ z i ~ ~ i ~ ~ ~ ~ ! ~ ~ r e ~ ~ c h ~ m ~ ~ , fiind .ulilrinr i a l u l ..-... ... . ., . rezoitat . . m a t e r transporkit de ape~. " po cale ehliana si depus i n , a l i ~ o c u r ~ ~ f o r n l 5 t 1 d , p ~ ~ m ? n ~ . d i n . . c a r ~ sau . a u , r @ a t roci serilmentare noi. .. -.... In aceash grupa de mci lliim mclle piroclastice, care fac tral:erea tnire rociie enlptivr. si cei6 sedimentore, si rocile epiclastice. Rocile ciaslice sunt fonnate din granule cu dimensil.lnl \~;?rii?blle remania* din .... rocile preexistente. G s ~ ~ i erespecfjve p p t , ~ , ~ e l o ~ ~ I 1 l t ~pot~fleprinse ? 1 ~ le % l ~ , ~ !l'ik-u!l liant cere conie,n mcjl un.anymit g ~ de cirnenkre.. . . -. .. d Princlpalsletipuri de llant sunt iiantargiios, caractoristic rocllor cu un grad redus de cimanlaro el rezistento ' I i mecanice scazute: xant calcaros, caracterislic mcilar cu,un grad mediu de cimi.~,iaro.Rocile cu cimen? nlcaros au rezlstente mecanice modii si marl: .s :- llant slilclos, cnracleristic rocllor putomic cimentato, cu reristellta ma0 si ioarta mari;

.$

:I
1
1

dlopsid. corindon s a k stnlchrra gran6blastica si temra nsoriontata.

i."'

.In nrana lorm.ajorltate mcile sedimentare sa forheaza pe seams .wciior .. pweuistente, inrliferent de origlnea lor: eruptive, mekniolfice sau sedimentare.

Tabeiull; STHUCTURI ~~ETPUGRAFICE BhZAlE PE CORlPOZJ II OP.AfilCJLOI.1ElRlC& ! CARACTEPJSTICEROCILOR FECIIMENT.\RE -.;ii ; :


.. .

.-

.. .

..

CAWICTERlS7'ICl
Canctetollstir;s mcllor claslico (cl9lriUW sau dcraqrec~ate~ Coracleristica loclior de prffiipihti*

ROC1CIASTICE [dezagi-egals]
. .

ROC1

-.

.; ,!

:lil .,.

~-.

(< 0.005 mm)

Carilclorlstica rocilor fcrrllate ps Seama acur~~nin~ii reshlrilor organogsno d h Fauna si Ilom nlcdiuiul. Ex.: guano, Car....

-Toale eion~enloleconlpu!lente SUlP dln

(rudito)

~-.&-

Sinb [redus) :Wediu (~noderal) Bun irldicdl)


................. _. .............. ....

__
ike: .................. i ' . ?~hect~icrista~iria I :!.

..

_- .

Talzelul5.8

/ siuni

asetnanaioa-1

I grupareai r econiuo~cnum a
duna

Anguiur
.......
..............

. .
nelale slab deiimi.......
tato prin ruplsreie

Forma Lltarluleiur

'1
v&~lcstiin. .. Aces& prcduse se dapun I mediul aerlan sau acvatic sub farllla de rod n doza~r9~ato. Ulieriur, fn urllla procssolnr de sedi~nsr~laresi diageneza, din r ~ c i l e
dwaesoyute se rotlileara ijpurile de loci cilnailkte prezatltale ill iubeid 5.9. . .

--

tale lara iele clare d C l a r e

Nodule concretii, oollle. pisolib, paiele etc.


. .

Rociie piroc/astlc@ Q I I I J ~oiigi~;ii~~akriaiuluicare inha ln constihitia lor rocile pilogl?:tl. 'ce sun1 de

lll+nvulMni9 iar du~a:.@u! de.lormare apartin rocilor sedi&sntare: . Rdclie'l;i~~.ic.I;lslkaiall riastere din prvdusele activihtii vtilcanim pi~ivttrlzalen aer i NI iimpu! ex~?lu?iilur, iorrna de bombe vuinnice. blacuri..lapilii, s?i.i si cenu;a sub

i7ocifeep~cInslic0
sin aceasla ...... sru(w pair, ~ociiepniitice (IuUle), oiolltiilco (sillllo), ~ ~ s ~ l n i l i c e fac [rtret~ile)si. psofilice (!udito) CTahluI 5.7). .. .fiaci(tr l , e ~ ~ ~ c!Jill gr~ipar~cilorpeitticn .IRG argilele s! a r ~ i l i l n l ~ . a. . . palte

.4rij!lnio

sa p d dtfeieptiniiu prln n a h m

;tim~i;~nrli!iior

rnlner3li In argilo

in~1ntt~r6rllii?fiiii1;a, cadinir:e, ililtic~i i ~ . t

in oma piocas6ioi. de disgenizaro argilsl~ tr6c Weiibt in sisttln algiloase, bitle +tiAnncar$, dlvntsile, care ponm ~rlnnowlrea genjmio de3rqilit:b.
In ftlnctie do contlnuiul I n csrbr,r~aH rle cnlcit! r n q m i ~ ramiieln hnc Irejlttit 1 1 mam* (l'ablui 5.10). , 1 si suhorciorrat de fier SI

Tobelul5;EO

. . .. .

.
Mama

- ...-.-... -

. ... Agile Argjla maniuasa Mama arqilolsa RBarna

Sparit

Ctil.'t~"'ift;.:'i>$
.

Caicar

--

--

. ..

Dupa minmaiela sectlnrlare ~ x ~ se pol asucia calnr prirtcipolo lnarnein sa r% .?ei,lnirqsc rniirnc cugips, sniifere, giatr~onitice ok. - iroolle, ala8rritico. nupa granuinzitnk aces% rcai apaitin plahlliloc f3anomlreo gmarlcil e aloiirit~loi. consolldilts - Slab cimttrttnte, este a n a e ds oleorniite. In a c e e ~ a I n h ~ loasu~rile=sir sun$.dnilmitn prbtnasi. dstp~i!inw cola noliana, si I . mnnrnpc~?e, ransiblli? la 114nezIro.Cnnd srlnt docnlcifista. ikr5surlle tmc inlfiilrnilri. - R:,ulle pnm~lticn. pt~nct wederr gnntilon~titiir: Din de nca~ta ~ tl~cadreaa r s6 i in ,<r.nisnir~l i ~ i ~ i . ~In dmall In care nu sunt cinlantat2, si in drimcniul ~resiei n il , cand sunt ~rlw!~:nlnks. In t m d s da constit~riita mli1or6i~cgisa cumpoilarrlilor niirloritli st a cimenti~ii~l, a grr~iililpoi ft ~ ~ i a f i o ~ ~ a i,o i d i r d i ~ a lilice, {arreridne), nrgiiiiiire igiat~r!al~e), illEtIca, c~.l,>2n'.n%e*tz - Ronlio j~nqfitlam~ Gmntrlntnohic sunt repreznnlilto p!in- piohis, bblovanis, .:~rr;:nri:; si blocrtn', &%ndclementole m~nponantanu sunt iegat0 si prin conglnmalate, iilacii. tillits si illoida canil elomrntel~ compnnonte silnt cimelitote. Din p l ~ n da vedere prlrogmRc elomenlolo Gomponilntt pot 6 de natlln magrnalica, d ie.jialniltiica sail 3odiniwn03ra.

i i !
/
1
i

In afara rwiloi carbonah2E in categoria mcllor &a rmir!l?ik .:iiimirs i i h l i s i rnciia monominerale de tlpt~t sarii gome, anhidrilllll, gipsul~~i, cilvind, c:mc;l~3I1!i. calwadonlei, npaiului, geysuriiuid, lufi~lninr ,mlnroeso, hr,~m?tnlolUi a:t?b. si Rodla orgorrw~afiiniedin~~i~fn~, gnlps cupri~do n-r!io provnnlta din Acasta acumularea rshlrilor organice de rfitclra carbonntia. silicioasa, f o s t ~ l sau !ir&s.la. ~a Ss rnwti?nin+a ce mci organngone glcaroio prrmnniki+' din scumillorq schelet~lor calcamase cum sunt safc.srere luh~asell~o, cslcamlc ;wl&s1~2si ;?ibis ial: dinlrs mcilo sliicioase ss rnenBonei3z.7dia~or?rilele, mrllolarihrle, sp:;n~n:IC+?F. F"sr'arlrele reprasin(a ncumulari da stBdnnts orgonice err cullliii~itii6iir:n"a
fosfoi, cum alnt ' deposneia grtnnn, mi ct~nnsoutn sub numair, da dre:rGp!+iif? Si

i
I i

i
1

1
i
I

coi~;,IlY, aausstea iiind act~mtilsri cr.cromenlo si sci>olalnale vor(nhr.??nlo;.spoks%9 du Ac,imularea reslrilor vsgolalo in condihi ~nnorohe si ini!xiri,oirtiarca Rcest??in ~UCE iaforniaraa rlopozitelor c.ushhloii(ich in mre inha carbunii rle 8r~*eisoti!lur.i:f~ifiif, If~nihrL htrila, annucltlrl. Unil o&%i considera ca fiind mcl olganogena si petroiltl si prcdusein nsocl:!& ncssluia (hNl,lnvf, oroc!~wila s.aJ care so fom~aaza haza acumiilarilor 0s %:kt-bi?u pa olgonlcs din mediui lno~in minaform~rea si ncestare In conciiii anu~ra~m. RocMe ~ z l d l l ade alterii~~ f~ chin~iee do dhoi~gn, +I rnii~amiogia piedominant n l ~ ~ i i i i i m n(l%jG,) s a Acnrta toci, cu con~p:~riiie fomiuam In urma p~?ceseior de, aliarnls iate.etifine mdlor priwMdi&anto re..~,,ltan,:l parnanhlri iapritice si bauxitice. Loteritele sunt roci alcotttite dinll;tm amestec de hidrO&i de at~cclniu per !ii sl sfaritmatt~rl iocile po seanla carom seformeora. din
101

&-cD";.dges&&grrgh/nga
J?6xfIe de p~cipRaUoahl~nlca rozulta din daptmswz sanlrilor din zoiutii cllil.nica arostarii conceneatiei ncestzitrrm. Ptii~di~abli- dn pracipitatie chilnica slrnt roprezuiitata prin calrar6, In constiluiia roti ciifuia. ca iilinerole (,rineipaic, intrn dnlaihli si amgonit~ll.
L :,riiiiareR n

i i

~;rtrtiialcse r~rmoarsm conditii de clin~at bopiol si subtro~<cal, umerl, eike.tlmrea cliiinica a ~r~inenlelor lndoosebi a silicatilor, diulvarea, bnyloitul si dspunel; din solutie a produselor dizois~ate. ? Raridutil insolubil a rocilor, In unna proceselor intense de oxirlare,se transior4 1 f~Itr-un.parri:i~i? culonre rosie cunoscut sub tll~mele tern mssa. de de 3 ? l c taunt r w l predominant aiunli~ronse de culunre raaab, uncori yalt,"il ~ mL d @ s ~ \e~zuie, dn~ctum u cu amorfa, fortllata In condii de clime cnlde si urnedn. Asupla ori~itiii baurdlelor cxisIa mai multe lpotere dinhe care cea potlivil caret
acesan reprsitrfn laterite Fosile este cea mai.plauzibila.

Forlria struuturala ola~nsi~tara tocliur sedin~entare-ests a stialul. Sl,elui esb uu volurn de roc%,antoyen din punct. cie vedero pot~ogiafic, depus in coridilii de ssdimslilare talativ . .- .. stabils. llrnltat la parka ilklciiosra sl la partea si~perioeta cle sl.!pmfsle irlilial plun-olirol~taic. cu extindere more. Ullerlor, datorita pmcosoior cia cubto

calmtal~do alta pozilie


.. .

--I

decat cea orizor~tala. Elementele gcorneblce ale


,pe,.i,

..

Fig.6.P. Eisrnnn1s.l. gr?otneOiceale rmUl slial '


.~

trlclinare si unglti de lt~olliiaie. C~~l(:usul raprezinb pachetul da roci mai vechl situale itnediat sub iirnlta ir~ierio;lraa shtuliii considerat Acoporisui reprozinta pacl~etul de roci ma1 noi sltuate cieasupla iitrtilai superiuare P slratului considerat. Grvs1111e~ norrt~ala hn a unul s h l l este distant tnasurata pe direclie perpendiculars riitltre ilmilele inielioals sl supetioara ale aceslula. Se pWdlI4 voibi si de o nrosiino nporenla orizonlala ho si a grosime apaletlta verticals hv DirecNe esle linia de intersectiedinhe suplabb shatului lospocliv si un plan olizonkll. Directia sa erprinm prin ungiliul azirnittal pe cam aceash il lace cu nieridianul geogralic (rneridianui tiiagtetic J: declirtalia locuiui).

... ,. ..

.... ....... .-. .

61ros irne,

rfireclis,

r .= . ...... ...: ... ...... . .-

I
i

ljr.;lbtweo

MU

dinha sil)iv;ifzto elr:inrilli si !lnia ?uiit!ad.?i sntz linin dn i~?ici%nciic

In afaia c~~~BIoI- {anliclinnl s i dncllnalj axjsb ol alto de bsm

! ' ii ;:i

de ruio, c&tatjva

ur)

v ~ ~ ~ , ~ eIl ~ ~ t l ~ l i cnal <a ir? ~ d O . .S , ~ l i lgiliirzsa so m s r ~ l i e m apii11ir.o ssgil-iiiii a1 ranii valf indirx s&nslll la afunrlilre

a stratillid.

rPn@hjf de fnsl!nam p, maslint 11.1 pbn I t i l esb lrngi~iltldiniio linia


! ~ ; ; f i ~ ~prcie.+a si i j

sto:;t~?ir, i;la!l l7rin;nkl. 1Is

Sht?dtlrili. clolnollloro de hma a i l pF~a?$nir,rde ctifara sllnt orlllclirlallil si :i~,,~lirfiI~l!, itnlic;!izieJid mta clrh tn o r e varSte,!ihatslr~rcresis c~h't c~nb~.ll nrrbnrn. In ds i . i t t t i i sincfiilelrriu! valsla slaalelor dasors.k cotre canirui de c111htrra (Fig.6.3). Princlpnl~lo o1ornent.o gaomsiYicc nln .:fllslnr nliticlinala si sinclinale, roprezer,tate In sni:tir8nev;lrlicola. s~rnl redote In flghlia 6.4. In plan ii!ii;,ntzi cutele se ropr~zinta iijrllorlll i30h~lt610i. cu Frin I;:o)iaila se Brtaleoe o linic de aguls mllr rczlrllata din lntersrctia limltel de stmt litai~? c~msldohetli.cu !.In plan orlznntal. In sinclinal, repreantela in E$;c~ontoio gsomskice ale uniri ia1liialini.1' si ale r~nui !-ISTI diizo~.iiiil silnt ratinto In 1ig.6.5.

6.2.2. Q~~@-~~e~&eit~
In Geolugia strucbbla se folosesc niai rnulte criferii de clasificara a cutelor diiilre
se msntioneazil ca fiind rnaiirr~poriar~te urmalonrele:

Clasificarea cuteior in fuiiclie tie ~ozitia liancuriIorfatA de nlarlui axiai

'
SB

Pori~ind punctul de interseclie dinue lllnils de strat sl planul axial, flanculile cutei din

pot li~departa planul axial. se poi aplopia sau pu114r4neparalele cu acesla. In cazui de
care liar~cuiile irldopl~teaza pianul axial, c u b este normala, cand se ap~upie se de cut$

0518 In evantai iar a n d sunt paralele cu planul adal cuta este irociinale (Tatrsiul6.lj. Gpasiiiurea cuteior i n iunctie de Inclinarea planulul axiai IaM d w pianui oibuntal

Conform acestul criterlu cuteie se clasiSca in cute dreple, cule apiecato, ctlta devcrsato. cute cllioato si cute id%lulul.nate (Tabalui 6.2).

ya_s~.c_3!~q.~.r?~o!sAf_unde_~~1.~1l~i! ~ I Z ~ - ~ ~ L Z ~ dintre I u ~ I & ! % % ~ L ~


in functie de raporhll dilltie iullgitne si 18lirrio, culele se ciasilica conlurnl scllelllelor rit,cllnale mpre2onlatc In plan orlzonral: s. t!*,~r~?~w:tm !I saclluno vomcois: b -(,roiccGe irl : 1.1.:: l ,.... lo!: 1 h -~o snllclir,dul',i. 2. olhln ~~~~. l ~ ! l ~ ~ i i i r ~ ! l t3 ~ l l ; f -peticlirz;4 ceniriclin; 5 ffmc, G pion axial
~ ~ ~ ~

din Laheiul6.3. . Te%brrful6.1.


CLAf IFICAREA CUTELOR IN FUNCFIE DE PWZI'IIA FMNCURILOR FATA W E

~~

PLAr!ILil. AXIAL 5ri1ii.3

cute

nornole

Flo#~cu~ile $e i~xhmr.
lcoid ile *mu1 anlo!.

Cute in cvonbi

Flonrunir rr n p q . h
de llonul oxiol.

Cute irortinole

,:,d=l35-90'

Cutb oplsrotfi.

Flanmli nmde,osisclnrv

6 3 -FIGAREA ..

CUTELOR

In cercslariie do teren hebuiq acordafa mam atenlie si.:~-::itiiii s?i.~:n!i~r daoaraco sxista nenurnelato eitnnlil cnlici dispoziUa spatlab a amsins, viziL,iiib pe yrli rcstense, nu sl!geisaza prezonta unor cute (Fig.6.7). .

... >

DescZlilrsu slrt~ctun:iy w l q i c e se poale face pe col~sidorente paleonlologice l'. pmcum si i;ir baza a~pcciului esierior al stralelor.

Pnn cercohrea b s i l e l ~ i:itracterIstice se pot idenliRca rtralole su contplexele de i r ; . 'i t shjie ds ncoensl mrsh. ceea ua pennite coielarea acestora si idenlifiaarea culelor. ale ~smiolorcare pornlit slabiiirua rapurtuiui d varsii 1el2tivadinire doua slrate cars m : ! i j r, ; ..,I

~1

I;!..,

.+i

b Geoloyia inglnereasca so utikeaza foarte mult cercetarea caracterelor exterioare <!

.*

r i n In c o A h c l

Catem cutacttlre ma1 das lni5lrtitu in caxkrea raciiorsedirnenlare sun( hisruylifcle, iiitpresiur~ile lasalr7 ds picaturile de ploaie, crapatulTie de uscaro, urnlole de valuri s.a.
S!emgI!fcI@

Ruptuirlta ;nrriajo ale diverselor tipuri de urme in~pritnaie fala urlul sedilneltl pe iiro~ls (Flg.6.8). Eie a p r pe fah infetioara a stratului a r e s-a depus ulterior paste mi b care au fosl Ikttpilmate urrnela respeclivo. Se irliillnesc Neosebl in iotmatiunila de flis si

:II
.,::
I

-1

Urtr~?lcii~rrpliinale aparlii~o fmt unor vie:uituarc caw s a u tarat sau au pasit p straiul w ln~>ala @loyiil$) 5 a unor corpuri tari care au fosl WMo de curonui do apa (mscarlopiile). su hrrpresiurriliis>;$e de uktnela de ploaie. Ca si hioroylirsle, arlanciturile lasata de picntuliie do ploeie care cad pa sul,raTata unul ? a rr~imle tt epar sub folms unar mulaJc pe lab ir~lotionra a stratului depus ullerior (17g.F.9).
Crapalurlla de oscn I re. Nulajele apar la baza j slratuliti nou sub iolrtia "nor I retele poligonala de crests i nscutile (Fig.6.10). Aces14 lrlulaje se I + : I Lain&= rrt folrliatiutti cantinentale. I U i z i ~ d e de volurl {rip)pre-tnsr?~s]. Sunt carac.

I
!

~jge.7.s(rii~:tirm ~ o , o g / c ~ p ~ e r n i c q eutatz care poate K torisiice for~rlaliuniior care ail I:SIIFLM?~~L;IU I Inz~noclln cu luat nasiere In bazlne de apa putln adanci in care valurlle

i !
!
I

su rnodelai.peait2rnht.a smtelor de pa f ~ n d ub~ZillulU1 nlicruroiief ~araC1wristicsub l Url

Sig.6.rO. PduiaJe aln Cfai>atufifardt,uscals

111

ELL

') I
<

'D

.EL.$~ 1 1 1ul apan as ~ u n 3 ateJ1s 6~ ese ap iuri?.iui!a? :>o.loti;rojilap !s eai&dluaoep puw"or\zj 60 qlio!oaS eul>irr is emp;u as i+!r:.euorr U 1 2 el oz e! ep s3npa.l as a~eiop!suol!uaajc~c~~is I s wdnscop lerq!s ~ z l u jl a ~p !n!raijq:l~(I e c!eNu! euw!solll 'eicew.108 as e m !!a$ u o ul '!!url!zoJn t j @ , o -i~c;rrrsp!suoo l qm! u l@o~.erdns wdliscap ap V ~ ep !nl~ust!>ecl o!prw J u

I'

i
I
1

!e iesuene l e a l l ! p w un-rlw '!ehlsrl 'eladvu el cued eJn!runui ap .iol!r!itti>je ilrntira IS 3ussld qeurrolap ~ u r i s elr!llsaop ep i u l p o ~ otavals '!qtu 1 n !!~a!snup csj;ijl~3sp!hqku:~ 1 ' ei!?jtXdII~ ea!p!r as e ap e!e$saau niu!puel !s y e s e m!~s.;eld e r s t u ~ ~ ~ o p el s ~1.14
'~zKs'SL~) o!ii~urdrrse.llu3 q e u a d e !s s!~sdo?e u!p WI!~OJafiund~we yl eJtv:hus ~ l j ( i { ~ i ~ e & f u~t e~mno itp 111ss~o~d O;~IGCUn ~ !S ' B I R ~ O ~ W a163 11)1!301~ UI. ! ~1 aps=p q u r !sw ;ijca~,~c!> ru 'atua6 l!JEs !e!o'dd8. ul 's.~wrc!d .10!!301 e3!~s!.lolrre~n+uris wl!dc!p s;clna

;j.. :. -..]-. . ..<,::g+, "'


.?,.

:I'.

:I:.

.
2-

.: .

-. .,.
;[

&=hPLk-,&_Jx 2
E

Capitolral 7

ZE-ZE

1
-1
FIi?16.f+.CULTrczutiof~r e

'1

n fasa;ee cllf.ninl1aioI sfrzrtejw


iX un &i@foccidnnt.i

de oerlj,,,w(c

'i

Prin fractura ss intelege a supratata de ciiscorrtinuitale r i i c a care ilnpalts maaivui de roca i n dotla conr,,ariinrenle sau Mocuri. Daca cela doua conrpalUnte~lte nu au sulerit deplasall ~slative,lliilaiaie cu '!jupraFdla de ruperi, fraclura se nnnlesie fiourasau dlnclma. In m u 1 In care colnpariimonhie s-au depiaat palaiei cu SLIpraTata de Npola,

iI

I
1

Illhe' fisuri si falii este o (leuere colnUnua si In cercetan'le de leren esle diiicil da iaout o delimitore riguroasa inho aceslea. Uiatonta mrourata pe direclia r~arlnaia d i r k r e ccet ddoua supvafde sia conl),ertilnenlalnr care delimitnnzn Tr~ctura poatta nulnele de derdridera w u tmgimeo fracurfi mspoctive. In afalil de iracturi.ln care se cuptind ialiiie si lisutiie, pentl-u eualuarea rezIet%ntei lrleca~iice a penneabiiitatii rocil~r s h foarte imporlarita Tollatla. si e .. FoIiaila se lelera la suprafetele de rfllr~lmalezislenta rtlecarrica din trlasa rociior si este repreZentala prin suplaieleic de dratilicatia, in carui raeilor setl!nie;ltnn,

...FlslJriln forfeeare sunt (pa~iadplme, taie fam discriminare toti cnm~oilentil de .li alcehliosc mcile, indifsnnt de raistonta lor,sl au deschideri In ane en! mull -i,tInora :.~ . , mai mici decOt fisuiile de ilisprlll~roaparalein 8 nlineraloliii. I n spscial a minoraiulnr Isni~liilrr (i~pidohlestize). .,,.. .? F~SUPI tensiune. Flsurlle, tmprouna cu ..: folialia, rnprezintn - s1llmfRtr . .~ Fis~iril% cam afwtuar:, masiveio ds toci, din pariel ds ~ d e m g~nalio, 6::; pot de minima rezizhnia favw Ilnylortit~?n cllll.ia innri catcgolii: fisuri de tansiune sl flsuri de f i l r f e ~ ~ m . l 7.d.d. F i e r i r i l e de tens111ne : M n d prabusiflie si oiilnecarile maselor ds raci. TotFisurile de tansilms .se datartrarn adiiinii sirmsuriiili. tectoniw cart, soprin rocile odata, fisurile confora rociior la afortllri da intindera. De exernpil> shateie de rau din hoitile ct~talorantielinale III" peimeabilitata secundam (fiprocoslll de clltare sllnt slipuse la eforh~ri intindrxe care pmduc flsu" 3a ton!;lune -: de >,:1 (Fiy.7.2). ' , surala) n r e fsvarlz$ara circiilatia apelor s~tbteranc-, n e u Flsuriie de tenslune se pig.7.4. Fiollri de fodoc~ro ori rnult mai usur dncat In - FI~,,?~ rlc(pn.;~tne . caracierifprin acesa '.:I. i X produe 0 SIIpraMe de I , % ,-lor cafe disp~ln nt~rnsi ~enil~abiIl!ab da !Jm~il~-. ~~rcetsrsa tilxlriiar de fisuri si [~rarlt~iui a r e acestea afectaaza masivr.ix de t ~ i ti1 .stress lnlninra razistsnta, w l i n d ' .a . . % ' " p,buis fact* cu mtllla atantie In cszul e~cnvztiilorstlt3terane (galerii hiliifllt?iinl~~, tmwil.- ;,,no -?U1 re.. O>mpOll~nlil rninerali sau -?*** inalto pentru piatforme de drllmuri sari nlrpioaian in caiiero, terenuriior , F8trCgl"ici CU rWistollh ma1 >. hinclllri), tai~~rolor injeaii n'lare. Din acost nloiiv flaurila 'j ,bfundarea barajeior In ved6roa nxec~rtioivoai~~riiorde etc.

. :. s i s b l ~ ~ l t s t clivaj Ill canlll-mcllor sedlmaniai* si riletntrrofflra, plane da crlrgure i ,; si ~ , ; i n ~ i l rartlptive 6%. Aceste supraf~ta de minima i;i?lsienta sun1 conclliinnn(e da -' I
.p

-.

' 3

s.$.-~!,gunisrla woct~a~.

1 -4
ci
,,I
1

."/I
1
.

--I'qr-, /
. , a, ,
% ~ O mrfjla . WQ V I
(~ig.7.3).

-5

de imnsiu~le.In general nu au

7.2.4 .~~zmi.nte:Efe ~~wrnet:rice ~ n efeitii ale i


princiimlelm elemente goomahice ale unei faiii, sonbrm f i g ~ r i7.5, sunk i dr'rie

Fi-~~irilu lersiilne apnr In*-on sinylli set, an deschlde~i ordlnui lnilimehiier si , de de cenlinietrilar, uneoti p~*nd ajunge la mai mtilti decimairi. Flrun' Sulit orientaka aprorinlaiiv 1 I p o q ~ ~ n d i c ~ ~ l asripmfetel~ ; pe r s r I ilneorl pot R calmatate cu nlateriai ?In de naltrra air~ilo*sa.-p~rtbasa. 1 Fracvonta fisurilor de. / iensiune wts invers prcpliionsia cu grodinea draFlg7,3. Ocolirao d cetro fis~rllo tenliunq o w do

--

I,

din

componenh'I(~rrninamIngici slpetm~rafid mzisterrla cv

Ralrate.

mecanlca mare

T.1.2,FWlc

de f ra of ~ig.7.5. Eiemcntele georneblce nle unel f ~ l i i

hcasts fistli reaulta in urrna actirrnii eforlulilor de furkcare la care sunt suptrse masiveie de rocl. Spre doosebire de fisurile de tenslune, flsurib do iorfocsra spni 1" doue sehiri ioiljugat0care se intorsectem sub ungiiiu~i apro~dtnativ450 (Flg.7.4). da '116

117

.. , .. * . . . . . :.
~

snpa:i)liii~~ pliirlui hliei, dirediu, ir~r:iinilret~,ilnflltiui de lnciinal< de .. . za~ibm, urr~hiul r;jdare (pitch) si urrna lalioi. de ~:, :.i Comp~?fij;tmi+h falief so definesc In iunctic cis pozitia acesfora iala srigraiab iziiel. Curr!paiiimenlui siluaI deasupia planuiui faliei reprezinta w n ~ p a r l i n ~ e n t ~ ~ ~ ~ ~ ) :
I

.,

riirt ;ltigperis, iar cai situat sub planui iaiiei roprezinh compartirnentt~i culcus. din I Dhoctia fa!bsl erlo iinie de irrlersectie dirtbe plant11faliei si un piavi ol.iuntai.! ;~ S , +!I _.j miprima prin unghiul mimulai lab de directia nardica a meridianului geografic. .' 4 inslin#raa roprezilrla intarso& planului falioi cu plilnul vertical cars ests.;,' papoi?$iculnrpa diroctia ialiei. Linla de lnclinara coirtcide cu linia de cea mai rn&% ., ..., panla a plaoului hIi.3 iar varltri de sagedta indica sensul de afundare a laiiol. .. . +. U n ~d r c l i i a P se InBswira In plan veltical si reprezlnta unghiul dintr$1,iinia de ir~dinure pruiectia +cklste!a in plan orlzonlai. sl Si!nrz~r6 to151a a faliei esle distanta mssurata in planui faliei dlr~lreduua purlfie . cals innirib de hiisre au lest arliaccnte. Gariiurn tohlo so pcatc da4cumpune In sariturn pe dileclie. atilura p'irlciinare, caiiiuru orizotikta si sariturn vorticali. : il:igJ?lrd d mdama (pitcll) b sste ungl~iui m 1nasura1 In planui hliei d i n k ziaritura i!;ilrtn 5i dl:u~tia laliai.' , Untr* relie! reprczinta linia de intursnctio dintre planul lalisi si suplalala bip9jmflc~. c?zul lunai fain verticalc, urnla xeslriu osle o iinie clrsspla. Card biia aste ' In esiLr,irlale unirz aiest.3is estu pal3ioi;l cu culbele de !d#ei.

.:I

::

I
1

7.2.2. Gl:a$;irgrea

faliilg[
.-

, OUDBd4di:iisarua ~ I C H O E cclor' dotm ~ ~ i i ~ o ~ ~ i r r i e l ~ t ~ E


Pdiscaiact curnpartin~srtlalorfiiiiei, unui In rapoit cu colalslt, p a t e avea ioc prin W;ins!atio, !~inie sau iniscare co~nbi~iata transialie si rotatie. Stabilirea cu certitudino de a rricdui~~i dopbsa~u co~~ipartirner~teior de a fi~iiei In rodjorilaiea cilzurilur esle loatle (iiiicil;~Si rI~;Cl~ii% eai3lenta orlronlurilor reyer care sa poata fi urrnariie prln celretari o~~:~Injkc.. Clfi~:i;Rci?rcolaliiiin i n hrnciie de deplasarea conlpartilr~enielor esb redala in tabelui 7:i. Q ~ E J & I ~ ~ ~ C ~ a ? de sfrafl~'/cafb.% f?&~ Cribtiiic iudtu in con5iilemtie sunt diraclie faliei fata du dirscUa si linla de lnclillale a >:hi;bloi bi soilsul cis lnciiltate a ialiei fala de sb'aliiicatie. pupa prinllll criteriu, biiiie sunl directionnio. hansvelsaic sau obiice, iat. dupa col tic-iii doi!aa cri!ellli ialilia sunk cor~orrne conllsre lala de sbatificalie (7abelul7.2). sau o@ e~ n .:i i, orixonial f s f ~ ~ i l I c i l t r f ueoloclce cutate Ie , D<I~>ou? &~ In fili-tie de l ~ i l g l l idel intersoctie d i n k dinctia faliei si planul axial ai cuiel, faliile ~ -3e c!i(siiic: ~ . < t i k :Rg.7.6. :~i

i
'

L
~ ; i y . ~ . ~ BI~IIO~S, firmfie i poxtiin, ~ ~ faera . ~ i ~ ~ ~ f ~ ~ na*slnn de ~fmlfl ~~flalcrrido;' a hlie jar,a~ro~ne~s EL, anti cutnil; h fafin hansrersaln O ~ ~ ~ e n ~ ~ ~ ~ ~ P" e,ruimltci~,: &?lie d,lics c

e,mra~ein

3-%:

."*
.I.

..

~ahel$'~f: CLASIFICRREA FAI.IILOROUPA UEPIASAREA COMP/ll?llMENTEI-OR i $

lbbeiiil7.2 CLASIFiCAR,mFALllMR DUPA POZITIA ACESTO2A F&TA DE STMTIFICATIA ROSILOR

TlPUTilLE

DE

FALII

SCHEMA

---

= -a
2

".
o:

r " c Q

'

in sou dc inuilsrom. Conprlirnenhl din onpsi!ridlmt. se dommn rhurnd6 rsie

mrnprcsiunc..

. u
t .

Put fi normole, inverse de dRrogore rau dingonale.

Folic ru s b i l ink-un ~ sou inuerr;,

dnVr

renr, Pmk 6 rlainnl6

,-0_

* 0
e 2

rnlia <u iivihnb s u b 6 do erk p o r w r ~ ~ f wid ~ m i tr inwrrt

sbrituro
won+

f o ~ irerdl8 oirl rombinnrno m'7idrii de ~i niarorau 0 rolo?n. miio pmk li m m d C rouinunr6


CII

9.2.3. V&r&a rel,&iva a faliilor


Daca se f e u s e s t e sa se desclfreze bine p~zltlaspatiala a hllllor si a stratelor mper, stablllrea vgrstel ralillar este relafiv simpfa. lWel, o falie mar n o u n Iniienipe I n i o i d e a u n a o faiie rnai veclto (Fig.7.7).

In mns rnediorm s has18.1ri!et 11~toldo:nrna silrmaza roci rnai v r o i ~ l ca Girps rzpoiiu!

rn core

gasesle ffah de slialelr de roci, falia esle mai noue

Fig.f.7.

S1zbiii.w varslel W v e o failllar-: s tnasivi~l mca neraliol; b rnssivui de de mco a?dcL?i,dn M i a FI; c rnnsivul de mca ofeclel de faliiie FZ siF2

c i o c ~ cai ma1 nau strat pe care i

n intersocieazo sl

rnai vocho d e d t cot mai vechi

strat ininlersectalds ~cs?lsta (R~.7.8).


I

51

asociatii - cle f+fi -

7.2.4.Stnleturi neetoqiee rezultate din

Fcg7.R. SLnrcLum fpuloglca sub h r w & g m n : n rlrn~cturl ir@flaiz e n f l i e f a ~ din scufi>nds!rsn Dlactalio: tcc!c?nke;b slruclvrn de gmhwt i (irmw.fualz i-&ft!Prrif~it~i n o fosl nl\'clrll pBl erodmre

Prir!clpalels Upurl de strucluli yeologira !rzilllate din nsoclntii de fnlii aunt

ns
UI.

graboneie si l~orsturile. Grab~nelo sunk struci u r i gcoloyice rezr~lble din doua sau nlai nlulla bill ilispuse paralei, bioculile geologira dirkba falli flint! carule (Fig.Y.9). Gtabeneie se dato-

Fig.T,E. St?l~ifi.wa~ Q r s t e i l i i l ~h rapad O r mci

EU 9tralele

da

resc nctiunii shessurilor de tensiune.' Into(doau11a In zona

nlrdiona a unul graben sedispun roci mi lioi fah dezonele lateral4 ale acosluia. Iforsfuriie 5s datoroaza suessurilor de compreslune. Sunt stntcturi geoloilice r%zultak! din doua sau mai multe faiii pamlele,blocuriie gwloylce dintre hili fiind rir:lkzlb (Fig.7.10).

Fi@.7.50. Siluclcrrs ~lsnlo@lcia Iomla cic hum!: n slnsctrrra ittiMsla rezrr/lal;t din auh ridicaron b l o ~ t ~ f l I??cLcr!ice; b sfnSlnlclcr:n do hcrfst 1:) &ED n ~ i u 5 i c4nd m i I ~ f u I fnst vr k a tlitreint prln uruzlufm

.
Y.J._tMPORTAI\TTA FISLIRK~IEI l FALIILOR PEMTRU S CONS'i'RLICT!I ------.-

,.:i . .. r..,*.:... .
-<:.:.

Fisuma fiogrnei~leaza mashrela de r%i in bloctlri ale caror dlrnon.;iuni sunt ma1 mlcl cu cat fracventa Rsurllor este mai mare. ' I .... RarlsEa~lh f;,riecarc a unui masiv de roca este sensibii riilllinuata r1e.f la araster, irpreEenBnti supmif:la de niininre laziskntn. Stabiliatea ia alunecara a ISE'/&ii msslv de roca esto tninirna Tn iazul i n car* efort~rrilecare solicita masivul sunt CIA suprafetelo defisrrratie. 2s ; , Un masiv de roca afectat de o ratea densa de fisuri aste msi cornpresiq;;;: ? */ camparatie cu un ma& compact, neafeEtat de fisuri, deoarece sub efectul unor e~~(i,~/ eiitarioara suflcientde marl hansmisr acestula fisurlie se pot inchide si delomalili teranul~llde hindare sa inm~lsbnzsyalori semnificaHve.

,:..... ;I?
:

..I 1. . .. ........ 2

precum si stahilitatea taiu;lolor da ia cariore, dti s ,rc .& Fi.7.i1)-

dn~mttri,cai fi:l;~ic, pint:ormo

.'

;.:i
"'i

Faiiiie raprez.inta accirlente tastonice loarta imp l t a n i e penwu %onshuct!i,Tndeosehi pontro constn~diile subterane si pcnhu conshuch'ila groie do la suprafillE In gonaral o faiie' nu este o simpla sitprabta de disconiinuitato GIo zona cu groslmi variablic, car0 pot afunge in cativa mePrf, uneorl pesb 10 m, i n &-re rodlo sunt Flg.T.12. Secllrrne prinh;u zone tie Plrecls a ?allel putamic Aceasta zons p a r i a numela de "brecia falisi". Oe regula brecia faliei s8 srtinde rn masivul de rncs cu zonal.. oe Rsuri

.
I

:'

de sprijin a caror densitate se dimintteau tieptat c a b inbrlonli masivl.llui. Faiiile trobuie cercehto cu marte mulh atantie sl Vatate M mod m:ospunzator., deoarece a n d sunt lnsotite de =on$ de brecil p t prazanta contraste import;irlk dln punct de vadere goomecanlc l a b d? restul rnaslvui~ll. Uneori faliiie filvorizeara concenharaa - curentilor de iltSitrati si pierderi importante de apa din iacul de acumulare, altaori, cond, brecia este imp*mxsahila fflliile pot juca lalul unor adevarate ecrane care contribuie la redlstlibuiraa afnlhliilor I n tllasiv si' 18 posihilihtea provocarii aiunecarii versantiior..

Fisurile conlara rocilor permaabilite sacundara, de tip fisulal, care, in mil i lacurllor de acllmulare poate juca un rol foarte impoltant dato~ita favorizarli pierdelilor dr apa prin Infiltratii. Penbu diminuarea infittraHiior stlb barale se executa voaiun de injedil pen$ tirnenfarea fisudlor si r e a l i r e e unei perdelo efanse In calea curentilor de apa. Fisuratia favorireaza in buna masura slabilitatea si presiunile p, elemeniele di sprijin h exravatiiie subterane (g~ieril,hmwluri, puturi, ramore penttt centrak

niit!era19iol

C?!GIC~~;I

forte cle alraclia ssupra ulun~ilurdin jur. Dlpvlii de ape care se yasesu In afnupilraa suprarttlei nlinernleior surlt nliasi cle -.Ira acastos lorrnand lntralisu!i cct!lccn.

irice de dpali'de apa arl-

0-2
F I ~ . K siruclura ~:h~rtics, rornra de dtpo~, ~. sub a rnurwtrlni cle npn

uritati ro111a1pe suprareiele rpspedjlio (mg.B.2). Farla de stractio all'le eprilrll tnvelis de

spa, denunlit sbnt de


50

RPR

sdsu]bii, si sol~sloUl mi-

Cctu?:iam;! speiur subbralie sub ilspoctul lurrtreloi- dz n;<islorrlu, mudului de i.ac;r!il:n?, ioyirllslui de culgere I C I constiluio ubicclul de sludiu a I-lidloycuiogiei, . 1 di>:i;>li;a 'ins liidiiiid;rolimh ca nrnum de bora a Geolrgiei. In eccsl oauiio! re prezinh sumor o sorie de notiuni hidrogrologice rrecenale ilii.:i?!gc6ii rncd:ii!!i de desfasurzrs a unor pra'ose goologicr de prirrm is~porl?itth pcr;Su scii'iilu!c?e ds i;oiil;tuctii cum sunt: sbbilitaha ~rersaritilur si taiu,?elor, ci-?L_*?ea r;?la=ilrilii psrkrlte a tt>ronuliivr de fur~dale prin iic:laReraa nisipuriloi, paszlrae ~ r l l~i!!hiiicilk+.Iti:iliritliile rleape pa sub cunslruclii, d~onarea . ' l mdsivelur de roca
"

lie~oli?sla OBIde ,lilarn ntGal, spa ale o <j~risitalc roelie innre ssi DpIC>OFMl~iiili?.

ysaasil Il s h e l de alg-~:lia.. ..

Forb

dlrllle grariula ~ o i r ~ ~ rsi i l n ~ urliral(?arde rnvclkuri de ape se tn4uc!i bspbrk p t, @ra lo n lirrlih de L eare rnca 1ol;ulols ds ava se cia* prlitd sulr niiiir~itix$ fi31tni yravit8i:i'2i. Apa cttptiilr,a lntre swlLui da spa uilci!tlliiit si s l l ~ l u l ~xteliurIn care fortole da atlaciic nin

.I
j
I,

: I

3.6.

.:I

8.l. ~ & i j G E FGRME DE EXIS'TENTA A APE! IN ROC! I Fornit.1'~ sub cate apa 7e yifseat~ in roci tfcpind atdt de parlicuiarili~tile rricosln q i w i r+ si de conpozilia mineraloyin si c s i a c t ~ ~ i ~ l i c i l e ale ~ocilar. 2t lizica 'Spri <io?sebiir de aite llcl~ide,asear-tea ilsin~sll-icaa ioniloi- in ~ ~ i o l ~ cdel a u .\in. sub ifirmn do dipul (Fig.E.l), ii confera arestflia pro~~lietaii partic\tlare. Dupa lrailtril legaiulii cu sclreletui nlillelal al rociior, apa pualf. exisla sub trel iolril*: iipa loyak! cf8irrric, apa legab fizic sl apa neleyatr.'sau libera. ;i:lii?ir;n

F12.8.2. Orienlorkll r l l ~ l e c u l ~ fcfs spn fniaul ur

ctnY gt~llt!*cnla~dre

ytilrtuioi rninurnlc nisi pot reiiire ir~ulnculelo op3 ca,stiktie usa t~nnlite de zpa peliculnm (Fig.8.3). Irk irlod cv~ivo~lliorrni aces1 ski1 se paah suLulivide 1 1 d9un slialuli. sltn!ul dfl 1 aixi str3Il5 logala sI sbalui Je epa sliib leyala. Alte r~rrnede apn leyilla rvlic sunt rapit.rel!lale prlrl epa capilfiiu si aps itig~uscol.li~x. Apa capilnra ss daioleiirn letiurn~nulul Iniyrale a zr!ol.'ct.~lolvi do apa plill de lpori si fisur? cu desclrid+rl rrllci sub acUtlunaa lortel~r ilractis lnbluculars 1~1arri:~~leta de dc sr;helatul mineral al tocllor. Apa lligroscu;jica :arspr&,la cstllihtsa de npn adsort.it4 din nbrroslare ds mire

@.'i.'3. & a f ~ $ ~ a t a chirriic


&c~xl;1:;til &a exisiertla a apui este reprezenlaia prin spa de crislqliram si npa fomr;i de ~~lrt!~lituUc.. UCCXIC intru In slrticluls orisleli!,o sau ltllre planale Sub fo~rrraape
rc.ii:.rrloi-c din i t u u u u c~ishl!nn ininoialolur caw aicaluin:;~wciiw. a Apa <:.".k5t3ll!n stit>acajie forlne nu poale fi elirnioala decal prin supklnera lociiolrispectko la b ~ r ~ w r i l l uridicato, do u~ditiul ri c5towa sulo do grade. & B Iicgipta Rzis S~~plsi+ir-!s iieora ale ndiieralslcri reprwzi~lla plane r~ti:licuiare care o parle din in ron,?r, N siircit>i electli~e libere. Dobrila aceslul ?apt supiaielule libcre ale

1 f
I

e.7.2.

scI~e1~luI lniri8ml el rwiior. Inw-o reylaelrlara i;c;ltenta:ica, in ligura 8.4 ss ~lcwsupraniiieluiui llber ai apei subterane.

amla valiiilla uriiidil;~lii rociic~t

n .n ?r !

8.1.3. Apa I i R e ~ f i ~ sarayjtation~la fii~ Dincalo de lrlvolisul de .pa peliclllara upe se poalr; misca lihor, eizctl!l de
nrinernle Rind Dam se ccnsicicla iun madiu porcs pelfecl uscat forinst din granule n?inemle lntre car0 exisla golnri, cnntihtoa de apa eXistelda In volumul luai In considerero esb egal cu zem (Flg.8.5,e). Prin inbcdllceraa T n mndilll wros a unui voiuln mas~iratde apa dlstilaia si

.
-:

~ , ~ i r s z volumr~l ape iogata til6zie de schaldill mineral. Cnntibtr.;, $8 apa liham ii;~ de e~te ~onrliti61iate amt de vofumt~i goluiiior c$t de dimansilini!.: x n s k m . Decn nu

"

i
1

.
Fig.#.% In~ruMslrlla &spa ale unel eranrrlc minelala

va fi
go111rifor fl complet mupat ~ i spa (Fig.G.5,b). va e

dezanrata, aerul din pori elinrirlat si vo1r:rnlli

a memu p o r n oscal p ope); b nmditlpoms Mir8rnt {toll poii.:xhf plN?Im: aplJ: l a c .#pa pellctriwa reflnnl. Injrmrl gnrvr~lolor miocmle ddorftn irr1lr.ir.r r2i1 !i,o?nr~??i!e

F(#.%.s.Ap8 tnflrlt~ta roes .7toiile fortelor d !~Imctis rn z nml<erxJL;r.?:

molEcLilsm

gcluriie sun1 de dimensiuni foartu rnici, cum sunt csis existente in argile d s ousrnpfl!; invelisl~rlle apa l o ~ a t a ctra mai mare parte v k tn c o h ohb.Irdnd apr0a.w de in ~ In tomlitate gclrlriln dlntro glanule. Fonomenul de retirrcle s i cedoia a apoi de mhe o mca se ~XplillX? prin w cosff~ienhlde ccdare sl piirl coeficientul d latinem cam yi-;ctn&oaza roc3

mspectiva.
Coeficicnh~l de cedare, sinonim cu cwficionhd de hmagziinore, iaprfzinti! raporiul dintre conlilatoa de apa codata gravitational (spa libem) de wire un vaiurr. ljnitar de r o w sahuraia, la o scadern unitam a sircinil l~ldriluiics,si llci~lmulrccii: respective. kc(%)= %.'ICE V

wil

,t

Coeficiantul de retinem roprezlnta nportul dintre volumul do spa rotjnub de scheletul mineral, dups (lmnarea llbcra (apa lagata),si volumul tolai at rocii. Goiind vasui cu pmba da roca, apa din par1 v fi eliminata gravitational insa In a jurul granulelor va rnmane o peiicrrta de ape legatn (Fig.8.5,~). Dlfaronia dintre vofomltl de apa introdus In madid poms pariaci ~lsoat si voiumul de apa libem (gravitationelk) "blinlsl prin drrnarea mediului respiictiv D a m roca este sahlmta suma wii~mului d e apa cedaia g1irvita6onaisi a vol~i&ull.~i npn relininrrh de catre sclralehli mineral este egala cu valumut tobf ai de golwilor din masa rwiiinr suna cosficiantilar de cedars si de rotinore ropmminto

120

1:n?iidy&~if e i

pc~lurihte eiectiva al mcii.

18.61

In ml;itia[&.61 n p r~plezinta porozilnka grvrlulalu lar rq p r o r b l e a Rsurala. ~ o ' l u ~ l l s dlllasa rw:ii potfi layale llltle cio, pnrlniMnd circnlaiia @=el, sau pot fi in colmalate ori ~ZQIJI~astrel w ~lrzuialia apei PI~II ncestea sa nll S n l i i produca. e R ~ p o ~ dillire volumul golurilor legair Iltlre els si voiulrllli lots! al rocii lust b~l
it,~.ans/LJ~mkie lepreElnln [~orwltalee elsciiva

Cusficierllui di? caclar*inmagazir~areal unui badn acviler selveste la evdlu8lsa raor ue;w de spa din b,cizir~ui respeciiv. VO~LIII?~~ de apd care poak inlra inir-un rezelvor acvifer in cursul unei perioadu de .ruincarcare, d exernpiu intr-un sezon cu prscipihtii abui~dente, dupe cs in 9 pr&?iiibil s-a produs o denlvelare, ceca ce fnssamna ca ankrlor roca a lost satunta si prin diintwlala a fost cudala llumai apa gravltationala, repruinla wpacllaloa de Inrnog~inilre (m3) a rodi. W irdicele dn Inrrtagnzinare repreinla raporlui dintre capacilaleo de lnniayazirre~e si Tiill1Rfat.J 1E.Zil~vui~Iui i(cvIIer.

ne =

VV~ B Vpe+%= v

P7 .1

polozilolea lukln.

es~c i~llotdoour~e nlica m u cei mull egala cu i~o~uzihlen mai

ln cazul poli~il;o, gla1,.-1i* do ditnertsiu!~i ,ucilur cu ~~~icruriim, porcmitatQn desi mare, dirnor~sitinil*po;ilo~ sunt lileiic niici. In ac*stQ Dsie in ge,la,-dl . Itladie ,..llditii a & s o ~ i b yi>rzrah ~y~~a~njieior pe for01o;lm o*~icula care i l l a ~ t i ~ : Ilblurew3 gtaoita~i,j~,~iit ul.mi fiind i~npitdicsb, rota poatc devflli polii, circulau a si
, ,--,..I 96. inscl,il,lb, ae cc t l rod sunt do E E ! ~ 111aimulte or1 aft-cialo de ?roc*= li,ioroioctonice, ln speie~ do k r ! aa ~ e uuilrsra m ~,tl.~!ls u . i c , lo cwilri primcah3ibjIe
~ ~

8.2. I J Q B Q ~ Z I I A T ~ ROCILDR
lJrt volu~iiLinihr dintr-un rnasiv de roca esie constiluit -din partea suiida. tit~nuoiih scllais! lliinslai si golulile exislenle sub forma de pori si fisuri. Golurile din si miumui de roca illat 1 1i:onsiderare pol A umplute cu aer, cu apa sau cu aer s apa in 1 i dir+c;e~sopri3. In L?enemlUn voiurn de roca esle alcahllt din irei faze: @a solida, h a iicliiii;t si fare pazcnsa O;ig.e.e), Voiumui total el go. iurilor reprezinta sums volumuiui porilur si Voi4Inuiul fisuriior. Curgelea apsi prin r l l ~ d i i poroaso a 1051 studink expe~lrnrr~bl de catra i i . h l c y pri~ili-o v.pariei~k clusicn (Fig.8.T) aie card rerJtaL*> au r;a!idu; la ecualizt ears-i

\IS = Vp + Vf

(.1 85

e,q?erisnti! poJtn collsk di~llr-uI1 vas ciiir~d~icu C

:ri@.S.S. Fsa?l:?*:?lr;;,sli<:i.?rlte

ern unui volurn de

Raporlul dintre, volumUi total al goluiiior si voiurnul tobl ai rocii luat In coosiderare reprezinb porozilalsa tolaia

i' , !

.< . .
;

tl;ai.o;iii: apei pnn :ii!,l~i.aarui din pori te &

In~iiins rtlnin s i 1 i~rc 8 n,:*~!~i:.~ii dal niucllll apei in p o i i ~ ~ itli2ilrinara a ciiindiisllii r>jt!ttgepana ia hthni de praalilir, prin r ~ ~ c n p s rlworseii. sa in triprji crirgsrii apei prirr r n ~ d i l i lpelmoshil are loc o liierEf*re ds s;lir,iila qcaroi m i n a ? ~ , ~ v i ~ s l ~ l W i l l i i iii6iani.ki Af, as% cnala cu A h si raprl??int;l dlfnioiit;i C S~i: nivcirrilri apei in cels dtxla tr~bltri ?ia;:+;iiiisii7iz. Rapoi?!~! rlinila piarrisrea da sarcii~i1 . s i i~ingimeneurk~pr~nzafoore ,1 5 fit r e pr l i r l i i G a l cur5:erii care !:sir. odimcnsh,nal s i sa nolsxza cu simbol!ii

1 .

Q;Ir-i.4-v-p, i n care
ili
;; .

18.gl
Fi~b.8 M:vclt~l np3f .i~lbtoin:~o 1Irlr.r.nn i;tmtrzvIfer i rmnii w r:;pTr?ilrin :i?rnnriI:ii n

h. i

ralaga p9 'I( iiSe ull GGeii.iiciii;li dtr pl.riv~ltinr~ldiiale, .1 dBnlilrlil cociicirlid de iwnii:al;ilii:*ts~, care are dintansi! ~ r lde vk:ca iar v ,;i:o?a ;a?;i;ar;:iltd de crm~eieu el,& i priri madild potmunlhil. in llnitele clirpaiii In m g i n lsmiiisr acest co,:ii~b~it mprezinta o q-<m~fat:ta eeir~, cara~:t91~~exm !n,zriir~idin p1111t+ vedore YI de pc,rmaai.>ilibtii, Oirlo n ir o t l iB.9) razllitii cn Flanmi un gr;idiolrt ilirimlilii: 111~!far mo8;:ionhri de p~'iaa~hilikllzaste agnl cu i.it.ita?a apaicrlh rie clllg6re a apai iitiri mediili prme:;i,ii. Prrd11~IlI4 1 1 e t ~ s f i d ~ n t lde permctiljiiilals t si glasiiilaa 111 tl CwrrnBnLii. confrirrn nilafioi

;st;hiirilli

NiVelul mcensianal si c0l ariczial! mnBtihlie nbllil [;ie~;~m;.iric. Aced3 my.ro?iliia n ~ 4 t 1n;ast!tal bh do LI~I r~l.?n ieiorirria ofzonhi pan:: ie csa sac ficiisa 1 de ~ p d lntr-tin tub pirzonioh'ir. w r c lntaa:,n ecvifenrl. tilivalui ilimiinahic 0518 axensiollol dsca sg s i i u c m s ~ r h oak icr~?nr!i!?si 3rfs:~isli daca se afla rlo3sujii.a i:einnirii!i. I-inilie de eg;ila inta piczoi~ii-frica lil.ime?c 1iidi.o:zopiezn isr eels d r egaln r~u* so a srlpmlstei lihaie a spei se niirni.i;r. hidruizoiiipsr;.
Acaste linii s$ivesc portti-LI l n k ~ c l n i r ~ n harlilor hidrogoologico cu iiidmlzcrpiezr si cu hidmimhipse.

r;-yrsilriin innsn1isML;llp.a T a ~trr~tuiui v lwnlnra s t r oapeci\%+ieo n ccrta sau sli;-;oti,i de

si. 6ilfj~itnn pntanlialul aceslula in apa.

8.4. ,5'bRhJ6'rUr<i

AiiEFP&.X!ZVVil\BE I3E &PA

Prin siruuttlra axifera se lntslsga M voir~m r pormeabila, doilrniht eel ria m putin la partea infollaara 4s lm orlzonf Impann~aWI,n care se acumuieaza apa. I in hlnctle de exislantd sau ll1existenl;l unui orkontimpemieabll la partea sttpelinara a s t n ~ ~ t usi i cle nbelzl ape1 In Snici~~rr. ll n?si?ectiva, macamanltrl de npa pmic '5 lic n ~ oiibar sail sub presilme;. In E ~ I I I l a(Niioralr?r4 t h pn~iui70 ~ w f pot R a e~ cu nivol naw.nsiona1 s81.1newleibe (F1g.A.B).

In precticir, in r;iwcinl i;antr~l krclln'io de aiipsnbli cu ape ol rbsocarl sa fa!a?.~sc harliia c r hkirui?oftent~3. a i-iidrflimiicat&ia reprezinio izniinii de "gain adAilcirna a r,uPI'aPetsi iibsi.c 8 apai din orkonrutilc froatice bia de silprefatA terenuiui. Se obi% prin inlersacfk dintre h i r l r o i r o i ~ i i ~ s ~curbole de nival. si Apeie albtorone cu nivcl iibcr cantoniif?: In. primui *at ecvifer situat .?ub silpnfata teron~~iili r~prczinlaacviii?ruilinotic sau panzatroafica mg.R.9). S%tafc. r m i f i m dulimllato aMt in hem cat si la pa*a sup?..rioara de strat= impermeai>ite sc nttniosc sliete cnptb~e. Aceditea pot fi cu nivei iiBorsa;t sub pioshln?. D l l p ftomaLrszsrvnaraloracvilars In car3 asl.~ zanbnah?am, ?.brott~~ilopot ri mnoive. sinliioln~u sau len6culsrc (Fig.n.lO).

~ ~ ~ ii:a$i~o ~ umelr.ri.;!ic-3 siosclor lie roci cil grlsirrli fuarte mari, ~ i kini,, i i ~
rsluliv ornogene din punct da vedern li(oiogia, cu piilnieabilitille prsdo. trlirsaldde tip fisurol. Doc* so w~lizna o icgalura directa iriire razervorul acvlfer sl su. prabb brenufui asllol IncBL cub pu~~cltrlni pe de -,upriildB tercrluiui se Se infstiuara c h i nivniului l i k r zau piuzcrnleiric ai acv i u i b pu11ctuI WSp~ciiw peal" apere un hvor de a r ~ iIn Wota 8.11 . so [>~ezirbia $;atevil tipuli de i ~ v o a r r de apa rt~aides iriifiiriiic. cla:sl!f~a4i!~#~a~e'~r~kl!~~

. Fjg-8.S,

:<&?>$>:a>*

imnr ~fimonhr( o c v l k r cepflv, sub pmslune: c lzvosnr dm lomsa; d -hvonrr? din allnrentate din acireml frenNc carrlar181in depnrJle delirvla!e; e lzvur allmenfill dhl acvlfer con1on;rl in d - ~ o t l l a gml#ulh;f lzvurla la ham co!~ullo: dl:,lnjc:ciir: B do I n o n n nflmenlsle dln acvlrclu canronnle in stu~locer, loref!; 11 hvur l c m,l;trrclu! d2 alllvlunllur c u moo Ilrr~~crn#eaUl;i; lllrvr 1 l l n w ~ l ? p w ~ l ~ l u l I. 2 ilu loess;] Ilsouxe pr ut!rsonG nlln,nr,:nle dir, noil%rr zlml;forr$,e I,,clvDe~~~ienlo! irvor du f e l i ! ~ - Iriroc B I

In r n 1e::istenti?i unui cllr-Qrri apa allihrana enrci curge prin roci, in tirnp~tl a 1 de

1 1 rekitia do mai sus 1 f esie gre1mtico volumioa a rocilor in stare sub-

curgerli apore o fort8 de Ritratii; care, irl 3nuniitn .siluatii iQoRte actinno In defnui)nrea stabiliblil versor1tliw. Considardnd un curent plan vertical, ctrrgalea iiind uniiorm acceleiata (Fis.B.w asltpra unui volrlm elementar de roca V. de forma pfiraiell~ipeiiica, actinnoale 1Grir;lo

'I'

din instrmaraa carara r ~ z u i i a iorta iizbta care aiW~na;ica asupla volllm~.+iui roca da

Fig.B.92. detlc,nos hidvodinamico napel ~ p u p r a ~chelc1Llltrl mineral

volilmica in stzre salumt;\ groulatap speclfica a apal sl n - porozitntea mcii. In mzul artrgerii verticale, confonn relatlai do ma1 sus grndlcntui clitic da anhenare hidrodinamica, p ~ n l m roci necoeziy ,

Rapoltdnd Farta J la voi~tmul alomenlar se ahtin?;

a r e mprezinta valoilran prilsillnii hirlmiilntrmiie cure adloncsrn ffiupru scholohulcti mineral al rwiior. Vectonfl fortill hidro.llrinmir.6 cfefittufis este tangent la llniiie de ~ 1 1 r 6 n t i si lndrapbt in sansul curgrriil. De aceasla h i t i trclxiio sa so tina aaama in calmllcle 62 VeriScare a stabilitatii vorsantililr.

va. depinde numai de greulatea spocifici! a schelsiului niinerai sl de porazibfa. ShbiliLltfe nisipurilor este afectata ahfncl cand curcnhll de apa actionosa fn sons invars forte1 de gmutate. &ca cr~rnntiri de ape eslo oriental de sus in jos, in Flg.B:IJ. Sil~8stis nmi &&vorabil= In cnre mrte csa hldmdlnamica pnatc prntirtca onirenares pncrlelnr acelasi sen5 cu voctorui companente ale lernn~rlul fortei graviiaiiei, ahinci stabiiltatea masivulul de roca creste

8.5.2. Gradientlfl
Inflilents negaii\m a ctrigerii apdi subbranc se pnille manihsta si piin disiocarea si dvacrrareil paiiict~lolnr component? ale rooii atunci cdnd vilezu de curgerri dapasesta o valoars limito. In cazul unili ctlrsnl vallical nriorllai 1 s jos In 5 1 (Rg.0.13) asupm unui 1 16 'volr~m unlbr do rnca V = 1 actiol%caza in senruri sontrare forta de g r ~ u l n h = si G fork hidrdinamica j = y, i.VOlUmUl lrrlltar \I va fi rlislocat si antrenal in miscare can4 G = i , aau Y'-Yw.~c~. p.141

8.5.3. Efe&e hidrodinamice ale varialiiei qradieaj hidrauli~ e curqere aslapra roci[ap d

--

Expresia gradientuhli critic de arltrcr?ari. hidr~?dinanilca t * s

Croshrea continua a gradlonhilui lhidraulic, de la valor1 mici la vnlori din ce in co nlai ma" d e c l a n ~ a a un fenorncn de antronaro hidrodinamico a\roilrtiv care, dupe intensitate, poate fi sepamt in trei stadii: sufizle, sraziune intema si raftriare. Sufozia reprezlnb primul Litadiu de dislocare a granulelor dln mesa rocii, in mlscare Alnd antrenale partlculeie cele mai mici sl transportate pana la scoaterea acesiora din masiv lam dishugarea m l d u r l l masivulul. Pe masum dcnllaril procesuiui suruziozinnal perrneabll~tea mediului creste sl vltera dB curgsre se accaiemaza. Ernziunee brtema. Cresterea vitezei de curgere maroste mnsiderabii potantialul erozlv a 'curenhllui de apa. in acest stadlu a1 curgorii sunt antrenate i n 1 miscare si gmnule mai mari, lncep8ncl de la supiafetela libere snrf de I2 limib cu un rnodiu cu permeahilllate mutt mai 'mare, fenomenui euiinz~ndu-ie treptat catre irlteriorul masivului de roca. in lurul cavernelor de erozlune, piin antranarea si

piiirziriarea y!oia2!a:ur cu rliiilen3iuni rnici se realimza filbe

inverss care, parla la u".:

rnsnirnt dab, zjiita la mintinerea stabilitiltii galenllor create prin eroziune. _=: i?efu/mua fiidrauIina reprwintu stadiul i n care viteza de curyere creste t e t d e : t niillt inre ~i?orticui!+le nisip trec in &re do suspensio. in 3~05t0wnditii capacitatsa ::: de p u i b n h a iiisiwuiui dovllie nilla. lulia de frec;~ro dinire granule dispare si nisipul ir~tra in skre cu:pdtoaie. MisipLii poate trem stare de lichenere si dnlorita actiunli ForCeior dinamice ciclice din

n--,,.-cT---- .
Z Z

-...

tirnr~ui nlanifeotarilor seis. mice.

...

,; , -

Un c z apallo L a
curgarii subterane asupm slaljilitaiii versalltilor il reprrkintil ruporea hidlaLiliCa.

F g t . & i7:?;3%~a I ~ i ~ ~ ~ R velrel Unri c\.cawfii l,?f ulica

Prin sufozie, par tiouidn fills sa de&lnseaza prin spotiile irIiergranuiare in sensui ds curyers. CAnd erfli!*e sd a !n lntra mna cu spotii lntrrgrnnulare mai rnici, nu rnai pot inaiiita si obiurcxa mil* de curoare a apei. In spatele acestel zone da obiurare presiunea c:r*~b pesh o ilnunlib linliin, dflila rociis care acopera stralui acvlfer au grosilrlea si 1 1 1 z ;.$ICLIpot rupw sl apa cu nislpul in sliire de suspensle mbullesc la supralala G se iereiiuiui. liUp3MII llidri~i~lica paate produce si tn cazui irl care sulrpresiilnea din se nlratui dr riisip we!e produce ruparea stralului imperrneabil din acoporisul acvlferului cam sa su&i%za Frill aro<iuna seu prin r e a l i r e a unor oxcavatii (Fig.8.14). Plin cuboldma nivckllui apei o~ibteranc, racile lreiec din stale %ubinersa!c T n stare salllrala, cu yreubtr, volun1ir;l rrluit nlai rllare. Spre e x e l i l p l i l i ~ aIn fgura 8.15%a l~ reda variatia sarcinii yeolagice in conditiiio e.xislaritei unui acviler cu rlivai iibnr si urlu~ acvifer captlv, sub presiune. In acesta conciitii un sbat de r a n siiu;il la o ndA1~2ii11o uarewre, sub nivelul apei sulllerane, esle supus unlil efort de co!i~prssiuncdai de greutaiea wloanel de roci ds doasupra. Dupc coboraroa nlvellJlui apei sublsrans, rc!cllD sitwill* deasrii~re shahllui respectiv vor avea greubte volun~lca nlai rlliiie 1 vor unelcih ' un elart de co~npresiunernai rnare pe stalul luat In eonridcrara. Ce unnttrr stlalul I s i va reduce grosin~ea prih lassie. Sunla tasarilor cotr?s[,urlrutooro lhsror ~I18bior nfectnls ds r;ohrErao nivoiuriior acvii$~elarsubierane pol nlinye veiori do o~diitul rnetriior, uneori depasind 10-12 m. Tasarea prin suhsldenta se produce Indousobi in zonels cu slrucluli ~coiooics sediinenlare,

IX6.4. Xasasea ~ s i l r subsidenla


in oondi!ill,:: exislentei unuia s ~ mai multor niveiuri de spa subtetanil , mtr-un u puilci smrat lz addnclnlm Y cfonrll vemcal ogt cunoscut s sub nulnele de l ~tirciolugcillqisa, ~epre;rinlil sunm sarclnilor geotaylco cursspunzaloare ilecarui strat pdnu la srljiicirn~k ruspoc(iva (F10.8.15).

fmcbr? $tri.lrNim e s b nlult intlusrtlatil ds nivdurile libare sau piezon>rbico aia a:;~a~mlri!isr a~liiisrusihlak duasiiprj punctuiui considsrei Aocile care so gosesc sub 4 1 ;:: . . sublu~aiie,derii~~nite roci subme~snle.Is1 rodrtc yruulatem si
:isiirniicl i!;!i~rii :is .: i oillin~ediuno caro adonema de jos in sus.

ouilo-~r~atr~oasenisi~~uasa, ~vasi-o~iza~~laie, cobordlua l~i',,eIu!ui I n care

ape/:se raalizeam pe supf2fete mari, cum sunt pelilneirele de- ailmentali cu apa suhtorann, asecari pentru exploatari miniere ia z s i in subteran etc. Tasari prin i subsidonte se proclu~ in zanele da e;lploatoi.eo struchsriior petrellfere sl gozeifcre. si Fomia suprafettrlor afoctate de iasariie prin silbsidenta de rsguia este circularti sau ovaia sl pot avea dimonsiuni mari si foarte man, de ordinul kiiometrilor m u zeciior de lrilometri.

prabusiri se produc po vendnti, exista pasibiiiblea declnnsa~iiunor alunecari ole venan(ilor.

Aven

DolIn6

8.5.5. DiJia_rea racilor&bile carsturilor de diralvare -.-.,-----

s foi

Ape care circula plin rocils din scoam rorestra dsca are tun grad scerut da. minsralitare si vine in conhct cu rooi solubile, le dirolva. Viteza de dizolvare esta hlnctie d l natum rocilorsolubiln, de grabui de mineralharo si viteza do circulatia a apei subterane. Daca apa circuia cu viteza redusa si sta rnult limp in contact cu r o a solohila, vlte~q dlzaivare este mai mare la lncepl.it si se cliniinueaze odap cu cresterea de gradullli de niinenlizare alapei, procesul de dizolvare rncetand In momentlli In cara se atinge prlnctui de saturatie a1 soiufiwl rospecli-JF RoAle care sun1afedate cei mai intsns de proceseie de dimlmre sunt rmils de precipitatie chimica: calcan~l,gipsui, sarea gema s,a. Fenomeneie c a ~ t i c eceie mei hecvente sa Intainasc In calcare, scasle roci ocrlpand un volu111l n scoam teresba mult tnei mare comtiartiilv cu alta tipuri de roci soiubiie. Ceie mai multe goluri carstice se formeaza ilirspand de la adancimi relativ rnici sub nivelul' iiher al orizonlulilor freatice pana la sciprafata masivelor de mci puternic drenate. Prin aceasta zona do deaslrpm n1'1el1ll11i liber ai apoi subterane, spele de precipitatie care se irililtrcaza, in seecia1 pe sistemeio de fisuri si falii. circuia cu viteza mare, favorirand un proccs rapid de diroivare si ewcuare a sanlrilor dizolvste. , Goiuriie rarstice, iorlnate prin dizolverea rocilor solubile, aU forme foarte norqplate si dimensiilni ce pot varia de, la n r d l i ~ tceniine~iior decllnehiior ie zeci l si de kilometi. Spre exempiificare, In fiaura 8.16 sunt redate catew tipuri de carsturi. Terenurlle care sun! afectate do procese carstice prerinta mare imporlanta pentru ingineria constrtlctiiior, lndeosebi pentru consbltctiila ihidrotelinice, atat din punct ie vedele al fi~ndariia si ai posibilitatilor de pierdere e ape1 din lacurile , de t ucumulere. Prabusirea rocilor din hvanul golurilor carslice poats genera'socuri saisrnice. Uneori, a n d prabusirae rocilor se propaga pans la stlprafah terenalui se pot forma depresiuni in care se acumuleaza apa reZulUnd lacuri de prabusire. Cdnd aceste

Carslurile'prezinta lnipottatlta foarte mare pentru regimlii hidrologic a1 zonaior i n care se gasesc, retelele de dezvollare ale acestora jucand un rOl foorb imporhn[ In drenarea zonelor respective. Carstu~ile constinlie de multe orisurje impartante penn'u allrnentari cu apa. Din rrcest p u n d de vedore sursele respective au dezavanfajul ca dispun de debite de spa core pot varia Faart? mult In parionde de Hmp relntiiscurta. In *nit, zoiiolo afectate de ienomene carstice, da muits on sunt Intarasante din punct de vedere turistic, oferind peisaje de o rare lrumusete.

DatoriEt nctiunii laulnllicr extarni roca de Liar3 se de7.1$1ag$i n Raynieilio din


ro rn ce rnai rnlci.

puMnd ajuny-e 'la fiadiuni cit dirr~ertslunide olditlul t~ii-rnniioi

suierind in ac'ciasi Lirnp si procese cfti111ice banslor~~lare nlineraielar specifioe rocii de a de bar6 (feldspati, amiiboli, piroreni, cdlcil s.3.) In mitlerale specifice tucilot argiioase (mice hidratate, montmurlilonii, caolinlt sa.). PraCeSUi de dmgregare si allerare este mai intans la pallea supc-iluer5 a bcoa~tei se atenuead ileptit in adarrcime. si Patura de raci dezagtey:>le care so lortneaz8 la suplafala rocii de ha& conslituio

u cnvartu.r2 plutedaala pentru

r ~ c a

de b,u5, daca aceasla nu esfe RtodnM ri

transpollat3 de ap5 sau pe cale eollanii si depusa In el16 prate. In Gwiogia lrrijiriereasc8 raciie cere a!c%uicsc scvariu 16reStrB Sun! impBrlite In duuB rnari cst'iLerii: roca de b x 5
yi

Profilul geologic scllelnatic fn zone de dewgreyare si allelmre redal In figura 9 1 '

eeu~rtaicsla

ior~i~aliitliea acoperiloara.

s.4.-3_ci&cLLu3E EAZ&
lri vateQoria n rocii de Liiiz8'r sun! cuprillse ioalc rociie de vdrsti plecuaterrlalil. con3oiidete SEU cit~~c-ri!a~u.general afectate de ietiomene piifalive, sub lorma do cote. In

all r'irjuitttive, mrh Con& de falii, &uii s3il clivaj.


i i w a de O a A Imetrfi da niiulg niny~neiid,mglamorfic5 sau sedifnentatil.

D d s G si eg:;rplii c3nd roci de uklsk? cuainr~iar;l, daturu calib3tilor yeomscanice


su:wic%rs, pot 5 cijl;rnise In cateyolin rocii de

h a . Enelnplu roclle rnugniaticeforrnate

prin corrsciidaiua m;%~me!us ruzullale din activl'wlea vutcani& acluai8, depozllele dc u & r i cii.;ilr~mi. lMVerI111 ssu yey~Qrll.e, Co11giClri6raie10 de toras8 ..a. incad~n~la.i.&essr tipuri de roci in categoria - m a de b d " trubuis iacuta In 5!11c!iji de glusin'loa si pondurea pa w e o au in mmpiexul rociior suatnlnaso in m r c sail rii"1a suIIJdi%pu~e.

8 2 EgRB.44&TiUNEA .. PsCG?~ER~TOARE
Rxilecare iilmtiiri "lo~n~atiunii acopsrlloare" pualtci denurnilea de p&rnarllurlsau rooi DRnia~itoosc, strnt do WAIX& cwcu;r~olna w u fo~mat seama rocilor preexistenie, sl pe ~ u i i i i i 1r1c-d:qitria "rocii da IT&, l~ aitwar* ~ i i i m i si bl,,b2si&, d Plir>cip$ii : ;w ~:aluralictuu luvurkeaz6 deragreyaroa s i alterilloa rocllo~. al i de In ilrrna processlot de drjzagregatc fzicb si Rocile care se for1neaz.S la supralata scoertei In urma ~zocsselos dezagrcyi(;k de si allwale a rocli de baza pot nrnane pe locul de iorlllare sau pot fl nnllnnale in t~ris~acu de ciitre vant si apeie curili3loal.e, lrat~sportate depuse in zone rnai mitit sau lnai pukiii sl deparlale ds iocui de lorr~~ate. in Sgura 9.2 se redau schematic princii~alaloforme de enisbnEi a lol.wmliwdi ocopelil,~are.
ll2 d

b z 2 suit: -%r.:i~;liii~> dn lon?r?oretilrZ, inytreiui si deirglietid, elnziuneil eolian2


ji;ii,2inib iJli.:lil.m:lor

si

;ik!!?uIIt8. ~:~idoiiinranr u l i l ~ l . d rllirtcraie It? b u r i si poli, actiunon de dezayregae


? d Y ~ r i i b l @de rfrPcirrlio plantelor care pCtrund I n lisuri, alterarea

~f-,ilaiiX! i.ioiogi~* si nlislp. si

E!!rvirdreprarintd dsporitele d~ dazagregarr si aitenre ale rocil do LasB care nu. idmas pe iucul de fo~rnarr..canditiile gsomorfulogics 5 clllnafico Rind nef;tvombi$ unni 1 eroziuni
51 tlartsport

eoiinn sou hidrenlic scrnniticotivs. Ds reguls, -cask dcpnzit,? ss cu pante micl, unde scurgerc:a hpnlor de

Intdlnasc pe intertlt~viiiecu relief piall,

suprafa* este negliJahlIa. Llnilta dilihe rlepozitelo eluviaie sl roca do i,wB nu este ~ntntdeauna Clara. trecerea ctitre roca de b a a mcandu-so gradat. Deluviui. Uepcziteie dsiuviaie se formead prin claragreuarea si alterwen rosiior, dope VersanB. Spre deosebire de eluvii deiuviila sufei* deplasari d l r e bzm vois~ntiloi, prin curgere lens sub efectui gravitatiei si variatiilor de ternpornhlrb. fnnomonr!i fiind cunoscut sub numele da creeping: Ue regt11B dsluviiie sunt afechte de fenornene de levigare areaiff sau er~riuna tureiltiala, produsole anlrenats de =aha apele de scurgere fiind hansf,or&te si depkrse la contactlll ~orsantilorcu luncile sau terasele sub lolma de depoziti: ~oiuviale sau proluviale. Aluvlur~ilesunt dbpozite recente ttanspoltate prin Brare, rostogalire sort suspensio da cdtre a p l e cur(i5toare
t m s e sau lunci, in delte ai in bazine de sedimentare lnul$re sau marine.

In s depuse In lungul aibiiior aurilor sub fornrs de i

acestora fiind direct proportional cu dlsianla pe cure nu fosttransporkte. reprezenwnd o suprafat8 do CIiscoidontB (Flg.9.3):

Aluviunile suniformate din elo&nto de roc3 cu forme rotunjito, gndul da r u i a r ~ ai ...,. Limita diniro deporitel'e aiuvionare s i r o a de baza este o limit5 cclr4,

..

iI

Fig 9.3. Depozirede romallulii acope,iloare IaiuviuniJdispusa disco.dant pekle dep.?.?ii..~~ mciide baza Depozltele coluvlale sunt mRteriaie de tipui argiloi $I pralnll!i, spBiat6 de p velsanti si depuse la baza acestom, la conhctul cn luncile sau tf?raseio,fcrmbnrl bemi. aproape continue.

ornericj dc- tilluri, rtori.tlate si

.
L?e+:jFelwpfwluvldk sun1leple2enkk prin produssle de alorione si il.anspon $te torentilor care alecieaz8 veruantii vsilor ri depuse la conlactul acestora c i tesasole ~
sau lunciie, sub :Oi.lnd de wnuri de dejectie. CBnd frecventa tarentilor sslc? mare si

nasorlala, prirse In rr~atniial fln, urgilus, de culuate canusie. i r d ~ i s ~ ~ ~ ~del t u c&m i; ytlelari si depuse I11 io~urile de topire a aceslola. Uepozilele de ti6 eia~iar sun1 foarle neomogetle d i n punct de vedefe glanulurrrntlic si al proplietatilor fizico-lnemnicc.. Penbu fun;

Jatair

ijortslt~lcliilor pe d-

.$

pig, g . 5 F n m m depoziieiur de grollotis ia baza UnUi versanl

poziie yldclale sau iblorirua acestt,~rilelSOZli~ ln1clellk,Ip2 ca

de ccrlsiructii sun1nacesare st1.1di1 oeolelrtlice sPeci.lie.

S M . ~ l ~ i E G A R I L E .I'IEREN DE
9.4.2.ga39enerde ~rivi11d aiwnecq!~a~?1g~~!!tir4?E
/\iune~%tile tele11 replaints iendrilene fixicu-aao~ogicrsub ~OIIIU de
Fig9 4. D@p~%llr proluviale. Strucfui;. iinui loren:

iirplnv3tii

unor tilase de roci pe panhls versstliut daiaiitr "nor cnuze trohltnitl sau (~tovocaie de activiht9a umenfi.
.

conurile de dsjoctie virl colwzial. Depuz!ia:e

In oonlaci selormaar& Lanuri Ingsm5nate sau agestre (Fig.S.4).

Smrea de echllibru a unui venanl depinde de rapoltul dit~lle forteis car& ~ctlnnearfi fn lovoalea slabilitatii 1 iorteie mre atitinr~euzliIn sensui plodrlccrii alunecirrii. ~ n d ude s&biliate a mu1 versant se enplirrll printr-un coeficielli de i;igursn?J i
sau hclor de sbbllitatc! care reprezirttB nl,orUl

Dspmiide praiu~rinla lrrlpreuna cu ceie coluviale forniezza asa numil~rl glacis loessuido sunt depuneri de nab* eolian2 In mediu conllne~-iial,

furmate din material care, din punct de vedere g~atlulometric, fncadreazd In dose lneniul prclft~lui.Lwss~triIe.surlt lsci cu StnrcturH nlacrop=ria, usor erodabile, inWlrtil4 mai freevent Trl mnelw cu relief plan. cu pante mici. cum sunt inlerfluviile. Loossuri
se intalnesc adesrrn st la partea supenoar2 a taraselor vechipe a r e ie ampol<.
Gros-iisurile sunt produse de dezagregare a rocilor b r i , desplinse din lnasivitl

dirlhe rrtul~lel~tLtl rottelor le2isieiili: si

tnorrwnkul iortelo~ adwe (Flg.9.6). 1 = -- ------ irdaioslc : h,l.lornctuul iurlclur hlo~u:~~1tlI fortelm aclive D a d ?(e colisider& o tnas.5 de r o d care alurrec~.In carui cel nlai simplu

di- iocii. ru~togolilepe pantole versantllor si acumuiate la hara: acestora sub forrnn
unui depozlt haotic (Fi9.9.S). Elenienteie minponente ale groirotisului au dimensiuni foam vaiiabiie si forrno ~olh!roase. DeiJorileie ntacfare. Aceste depwJte sunt repterenble prin liagnlenle de me6 cu diniensiui~iloorte variabiii. (marone si blacuri eratice), eunoscute sub derlufnirea

adjrtil8nd cB suprafala de rupsre esle circ~tlar ciiiridrie3, cu cenLn:I de cl~rbu* In punctul 0, rma suprafetei de rupeje filnd R, verlicnln cere Llece prin punctul nlutmcaiii si prisimil pasiv, sau ~&~i~is(et~l.,se opune aiuneLz%ll?. care

irnpatte ntosv alunac3taare In dlua prismuii: prismul acliv care abIot1sar;i In lavanlea

.. .

,...

D a d se consirlor3 c5 lntrenga mass de rucj illunecBtnare esle fiiimsiA din

varticala de forfnii p~.isrnfltic&, iortala plinr-ipslo ,--dm actionoza astlpra tine[ fasii: - :: sun1 Feria de gre!.lbte G si rcrlslt:nta lo forfccnrc n r e i i , not* i: :u S. neziatunta la, 'i1 folf*lcdm a rocii adionoa~ii lungul stlpmfeiiol de rupsw, cste bngelltg la In oltce plinct 5 lndreptatii In sans irlvers sensului de aiunecole, 1

.'i:I '

',------'

~ ' h i . l n ~ l f .. ~c x l . ~ ~ '

in

zl;.,~-z~ Z T , . , - ~ >R
F

~ . ~ a ) + ~ ~ f

w4 .

~ k l e a eclliilbru a unui versant trehule anallzat'd In frlnctis de valoarea de bti,,r~lrji


de stabilitate. Csnd factorul de stahilitate F. = I. versantul se afiB in ztare da

e,hillbru limit*. Daca F ,

1 . vel'siintul lsi pierde sLabllihtea, produc~nci~l-sti alilnei;aiea.

versantuleste stahil numai i n conditiile in care F. > 1.

9.4.2. Cauzele producerii alunecarilor


I

Modificarea DJnfei versanlfihri Sub inflllartta actiunli hctorilnr fizici naturali precurn Si-a faclorulul nnlropic, lpantn qaneralii a vewanhllrli p a t e sil crsasca pan6 la o vsloare critic8 pesle care var.;entnl ~si pierde slabilitittea. Cauzele care pot contrihul la rnodicarea morfologleiversentului suntmLdiipie, intre cele mai importanto mnntlanandu-se:erozlunea la baza versanhllul sl e r a ,niie torehiiaie, cxcaiatiiie sxecuiae pentru exploaari In cariere, p~atiomie pcn\ru ampiasarea diverselor constructll. platfarme de drurnuri, canale de wasla seu cai Fz:?ie exscuiate paratel cu curbele de nivei. supmfnc&rcarsa versantilor, prz5busI,iri'dsturk5 evcavatiiior snbterane sau gclurilar create de fenornenele camtics otc. (l7g.B.T).

Fig. 9.6. Scl?onra Ilisl~il~utieifaTaior cotitioksz~ care mecat?ismul de pxKi~,,~em B alunkBitiJr de tern,

Variatia r~midits'tii rncilnr

Din dwscompunorea fortei de areillale G, = G cos a sl companenta tangenliaie T = G sin n.

rer~llffl conlponsnh normala tq


.-

Madificareo ulniditatii rocilor din verantl se.poate.proiluce prin aport de aria sail
~ r i pierdere de ap'd. Apotiul de ep3 se poab daton InliltmSilor din precipitatii sau n

Cornponenh normal!! N a fiecdvei fasii este perpnndiollilra pe tzngento Is "sllpriiti3ta de rllpers In punctul respcciiv si IndrilplatX care i n l ~ r i o i tmaslvului de ~l ~oc*.Aceasla cornponwnt~rnlotdeaulia luc1Boz.a I n hvoarea st~l~lllfBili. Compnnenh T esle tangenta la suprafala ti& rupere si indroptnS cake velticala ue tluce prin centnll de ourbur8 a1 suprafatei de rupere. Cornponenia tan~entiala 1 . a:tinnnar.3 In favoarea prodl.lcerii aiunscarii i n prismul activ (+) si in favoatea sbblliP3iii in prisrnul paslv (-). A a n d In vedars cB pentru o fdsie cu hilza C iezistelila la forfecals a rocii este

suhinundgni rocilor prln rldicarea nivelului ape1 subtorane, iar dlrnlnuaroa umidmtil prln evaporarw sau pdn drenaj. Cantifatea de ap8 dintr-un niasiv de r o d , exprimaH prin gradul de umidible, poate "aria de la zero ( S , = 0) i n cazul rocilor useate, situate i n rolls de emporere la valoarea maxima ( ; 0.9) In ;zzul rocilorsaturate situate sub niVelUl a w i subrane S> sau m ceeul rocilor arglloasepr'6foasc sl In zona de capilaritnto. Apa din pori sifisurl are o influenlS nefavorablla asupri nmctarislicilorflzice ale rociiar tn special prin cresierea greutatll volurnice st diminuarwa rezistontoi !a forfacare. Actifmea mecanici a apeidln mCl
I

'

S=h'.igri>+.c.! 19.11 in caie 0 este 1lnghiul de fracare intarioar8 si c - - cotrri~lnearodii, scriind mportui
momanlelar lortalor care adionex8 astlpra niasHi alllnns8loare, fadorul de sfahllihte
lfa fi:

Pe peretii Ssurilor unipiute cu ap'd a d i o n e d piesiunea hidloslatica o = y. .


care poate contribui senslbll la gradultli de Rsurare si diminuarea starii da echiiibru a vanantilor.

.I

cresterea eiorturilor in masivul de roc%, cresteroa

Apa din porii si fisurile rocilor, dabtit2 vatinliilor mori ds ternperah,t%,pa!* tiace

. ....' . .
,..

din stare licliidd In stare solidi In u n a rar~oinwr~ului Rgllet ds

AGYG! i+t~ot!ieri are lac

in pertea sUperriciai.3 a lerenului pe adbnciti~ea lrlanin16de lngltet. it~ari Prin lrtyhetare apa isi ni61eslo v o l ~ r t ~sl u l ~ exerci@ ptesiu~~i aatrpn yaielilnr care dolir1ilteaz3 yolurlle In care osle canlotlatd. Priii aceastii actiut~ese h*lceihv?&c3 lenon'mnele ds fisurare sl dezagregale ale rocilor al &or rezistentei nrecallice a nlaslvului rle mcS. Acliunea hidmdlnarr1ic5 a ap3i Stahiiilntsa versantilor paate fi alectntil de lniwrarea a p e i sffit clirocl, prin l o i b de Rltralie, cat si indirect, In -umia plwssel0l de antrenare l~idrodlr~art~icx?p~ril@~iluilla: a necomive a r e intld In alcetuiiea versantilor. Forta de itltmtie se manifesi5 l~ideosebi oarid niveiul apei din ilt1~1Rui;iiclrsie si elect Ill~aieslc i.durrtna

. -.

-- . ...

apa este drenatii catle supi.afatav*kantilor.

Foarte fecvent se ploJuc alurlecall ale versariUlor datorilZi acliullii 1uli:~lut de


filllalie la goiirea lapid8 a siifi!b!Siila din lacri~ilor de acutilulalp care hvo~iz.a~.~.A versanti. Plwesele de anlfenare f1idrodinatnic8,sub forms de suliwi~?. #.!ilsiltiic ikair?itrS. ~elulsresau rupelo ttidraulicP pot lnltia procese do alunecare a va~s;in!iirii In figurn 9.8 sunt ledale sitnalii crenle de nctiunea t~id~odi~rulnieA cere R apei
pot ravorira alunocari ale versanillor.
f 7 &&

~~ilntla.aracterisUcj locilor incadrate I n rategarla "roc8 de ira+a", t?lrt!?zniii!E prin suptalele de stta1ifinlio.clivaj si fisuiatia In ~t~l~lte.cazuri un rol ionrlz iiri[iut l : ~ t l l joaca In ptoducsrea alunecarilrrr de lerer!, Indeosebi cnnd aceste s u ( ~ l o l ~ tcGrti@!nle cu t', 'polltale vslsantilor, se rimezesc axcesiv. AluiledrOe e r e sunt favolizak de ioliatie se caraclolizeuzii prin r!lpreisi.e de aiunscaie rn gencml plane, deplasatea masolor de roc1iacdndu-se prin lrurklatio. Asllel de nlunecari sunt cataclerisllce zonelor de 0 5 si rennatiunilor de l!I*i11.58. 1 Sollclliirl dinanrice. g ~ c u rselsrrrlce, vl&ralli rezullale dill e~p&;Ql f functiariarea nlasinllar, rrrlic rutier si f -e r o v l a ~ Peric~lul ma1 nrals pentru stabilitatea versantilor In llrnplll cill!eillLlrnlilz de cel
,

d]..~iuneior~,rlnlurnliiruwiuoinririi
V ~ ~ S ",I I I , ~ , , ,

1.

h),~lunecdrihtoroic piiihgrii mnei de h gum i 6 rplerii eexeufoteh w m n t

p3nient II constituie actiuriea undolor supeificialo transversale cale acliriiir~x?% plar! In orizontai, sub forrn5 sinusoidalii, arecffind slabililatea varfarliilut ineibe pe -1s lo GI ss;ui. prin lnu!rlei~l~k do

...
.

..

I i.
:

iortele care adioneazd in timpt~l cutrernurului asupra ulini vniurn olomantql. de volumulul luat i n considenre, cu cornpoG - toria de greutate curesp~~nziitoare
Q

..

..

,& din ,versant z.~~ni (Fig.$.$): ..

5.

- torla orironlala rezuItai'2 din actiunea seismic&,cu componen~elenvrin?la N,.


si tangonjialfi T , la supralitta potontiala de rupere;
. forid de rEzlstsnM la foriecare a rocii.

ncntele normal8 N si langantiala T la suprakta potontial3 de rupnre:

Fortole care actioneaz5 In hvoarea stablliBtii sunt fortele N si S lar fortele desbbillzntoore N, ,T si T . .

,' ,

F o e N va fi dlrninuald de folta
G

N In timp. :

ce 'ID&

tangen4ialX T se ampllRcH prin tnsumaro ~ L ~omponenb I


(7.

Fig. 9.9 Di~tllbutia fwlelor care actioneazS asupia unui uoirjm elamenfar Us roc3 dr velBanr in liolpui unui ir
iulremur

DacB lnaiiitri de cutre mur fadorul de stahiliiaic era

DacS se are in vedel-e si presiunea apei din pori, hctorul de stabiliialo devine:,

1 1

In cazul i n a r e rnlscarea seisrni6 -coincide s i cu o penoad8 de preeipitefii,@nd rocib din versanti se uiezesc pan?! la uuratie, probabllitatea producerii aIunoc?4riIor creste,Cutrornureie au elect destabillzator asupm nisipurilor submenate din versanti Dac& stlatale da nisip se afi5 in apropierea suprafetei ierenului si nisipurila au un

cu grad redus de lndesare, exist& riscui ca seesla s& tread f n stare de licii~fiere
piarderea cornpie% a relisbntei la loriaearn si a capacitatii portante.

'

lrecertia undei dn suc isrisluibia Is iu~lerorenu nlai irvine la vaioarea ii-1ilial3si in

in asatnenaa siluntii pe st,.


W l a l a versantulr,i pol apate zone cu eruplii de r~isip si declansarea unor aiunecarl care au drept focar lncul de producere a reful9rii tiisipr~lui (Fia.S.lO). Socurile si vibratiile induc

co~,secir!t;i nici factorrtl de sk~bili1;ito. Dupa ploduselea nisi


n 'If

rnuilor socuri ~uccssivcr&i-

strriita la furincare SD diminunaz6 irepal ppan eimd iacbrui de slatriiitste poate sii atinyii vaionlsa clitl& F. = 1 (punciul
1 1

musivele

de
,

I
GGe: 8

B), cesa
0%

rn

rn-

roc1 eforturi dinamice ciclice

care. in c a u l rucilor deragreyale deierrninir o r . e snzare a particuielor solide Fig. 9. ?01.ichsfiizrwa si mruiarea nisipului& ( r u n t in finrp~f cuimmuruiui siuiiii apei din p o ~si fsuri. i CresLer& prcsiuitii apal din pori pesle anul-ilito valuri pnaie crea ntoti~erils e n d rexistanta la bitecara a rmiior sS coboore sub vaioaron care asigu1.3 stsbilitalea >=rsanhJlui.ln plus, in inipul inaniiestZiil viblatiilcr, datoriiii s?stiaiiei preriunii apei din pori uarlA si bit; hidrodinarni~.ii de fiitratie c u consecinte desli~hiiimton~s asupre do orice natul.2 asupia echiiibrulLii ve%an:iiiui. EFedul culrt;lnurclor de panlant si al trel,idaiiiioi Stnbili'mlii versarllilor eslu maxim in cazul VocllOr se:urate cu ap3, in special In cazul ruciior necoczivo da tipul nisipuiui, cu glsd de tia~ittiiurrnilateredus. Pmducorm culiomurolor in titiipril sau iiilt?diat diipa paiioade de prucipitatii zau dupS coborarea &id5 a apni in ivcrrrile da acumulaia, cSnd rucile din versnnli suni. co~icotr~ilei~l cu cleslerea si scadrrea aiternativ3 a pre-

iI
l

j
Fi, S*

v~rsarliul si-a

i,ieldul

razerw de slabi-

--.-.--l..+-.-~.T.-n-.--,,.,.,~lL.- i ~ c i a lin~ r t once iirutr!eni.


FSOI

litilk si ikluil~--arcn so poale

7 ;

Pe iarlgd ilUltrel?b cslactorislicilor f ~ i c esi nmxnica ae ~ ~ " ~ i i u rpal licuia! si lilfitile yoni~~otiotayiceaia

F1g.9. 1 Vadelia rezrstanisih lr)ifffiare si a faclm!bn do I sraf,jf!:ate dr,@ i;vfic:iie" ssnsnr(Deppe(afe

vursantilor dscloiisersa aiune';brilui dspinde si ds ~ccrlotz~lia vihtatiilur. Obrciviliiile si ri$"asut&l%~rile dw>luate


de

riivelsi

ar?';ilil asupta eleeliliui

ult.~ratiilor, ceea ce plivesl<?sblrriiltatza vcrsvrttilor si laiuzelor, au ar%ts: ca penhu In uccelelatli de oiiiinul a a l u n a zeci de stu/s7 ureclui esle tieglijabii sau mirror. Cand r1a:uletatIa CiepSsesle 50-100 crnls' efc!cIuI BCnStor wihralii i l l c e ~ e8 dwill.3 PSI~CLIIOS. 5 9

Cand scceloraiia vibraliilor devine owl-5 CLI ncceiernliir yiavil;?lisl (98.1 crnis') corpurils s f dcsprind de ps supririnta sr:aallei sl posibilitataa de producein a aitjllrcGriloi si
prdbusililor de raci cissle curlsidc.labii. Aceasl'a eitualie ar curaijprrnde la cubsniure de

..

In *re

5n!ui,i8,

crceiaza wnrlitii loarte lavorabile penhu producerea aiunecjriior de

,ereti. Declansarea aiunecarilur de term do regui2 necesie o succesiune de so-

9.4.3. Criterii de e!.g~i17ccv'e ilbu~?ecarij.nrhe.t~e~ a


Cole mai tnulte crlterii {ie clusiiicaie tin .sesrrra do eierrrstitc?lsgeott~elrice alc aiuiiac8iilor. Principalelo eleninnla yootnellice ale unei alunecgii de tereti sunk reciille in figura 9.12.
Pentnr cIi~silicslt.a?lui!r&ilor rl. istell ss lolosnsc culrni unnaloareie critelil:

liclmri Cliriu~ni~e care au drepl efect rtlrninuarea trept%tZ.a reirislentei la fotfecare a rociior si inrpiicil a inclvtulul de slobilimle pan2 la aBngarea ilinitei de ecltillbru cand sa ciucliinsem8 aiuircwrea (Fig.S.ll). Dacase cctci@.?rA 6 veelsanlul se g6sesle in stare de ecliilibru stabii. corespunri5:oare unei rozistcnle la foriecdie rf (Fig.S.11, puncNl A) dup5 primui sac ierisiar~ta foriemre si ir~cton~l sint~ilitate fa de scad pan8 la o valosre minima. DupB

...
~ I J P ;fannil suDrafetei do " ' r r e r ~ ~

Tabeiul 9.1 CLnSlFlGAREA ALUblEChRlLQR a u P A ADANCiMEA SUFR/:FE'K<i DE RLIPERE ,.. . . . . I - . .... Tip111de allmecare i - ~ x n c i m e n snprafetei cle alunecnre I

Dupa acest crileiiu alunecariie de teren se clasific6 in aluneari drr.ulur. ciiindrics, alunocavi de translatie (pe suprafete plane), aluneciri pe .suprafate d,
fomY oaremre (Fig.S.13j.

--

C..
I

..-.-A

Supelficiaii4

. --

c1,OOrn

Alunec$rile clrcnlar-cilindrice sunt calasti-ristice versanBlar cu structuil omogend din punct de vedere lltoioglc si geotelinlc. Alnnecirlle de frandatie se produc pe supralftele plane a l e unor strats c11 rezlstenh la foriecare redlisd (exernplu Un stsat de argilii care se poatelnnluia dupa aau cannllzare). Ahmecririle oem se p m d ~ i cd ~ r p do suprafat:

,.-----.I

Ds adanclme micd Adand Foarie sdancg

+--

.1

1.00+ 5.00 ~n A---. 5.00 - 20.00 m


>20,00 rn

i
i

-!

p~lrinad3da precipilalii sou JaIoriiB pisrdarilor prin infilllati1 da ap3 din retelele deapl

uurecare
frecvente

sunt cels

nial reguls, pe su-

si,

de

deplaGaraa are lac luvlile de roca de haza.

pmfetsle care deliniiteaz% deIn aceasta categorie sunt crlprinse sl airmec$rfIe mixfe, care in partea superloare?, de exernplu, sunt de form2 circularcilindrlrfi sl s e continua spre aval pe supraiete plane. Din acesle alunncjri lau nestera si ~li~nec;jr.ile
retrograde, co formere de
Fig.9.13. Ciasificarea aflrneceriior de teren dupa ionna suprafalei de rubem: a cirouis'

grabene.

ciiiodrice (rorationaieLp de fransialie: c dupd o suprafald de rupera cu /orma oaracalrA d mi.Yle: e retrograde il

DUD$ sens111de d e ~ l a s a r e frontului de desorindere a rere,,: i- mt;l ds desprindere: 2 - cr~psturi iniiorofati!] lalwraie; 3- baza aiuneMn7 4 - s~iprafvra de rupsre dupd care se pmrluce aiunecarsa toren cc~~lform tabolul~!i . . 91 Clasificarea aiuneldrilor dup8 adhndimaa maxim4 rnediana a versaiituiui si s5 alunecarea
se

8
3

,,~

Desprinderea masei de roci care alunoca poate Incepe do l a ' b a d sau d:'11 zona eviind5

cab@partea superioae e aceskula, piin,>

la care s8 siblead supraiata de Npere este conventionala si separ8 Bluriecilrilede

desprinderea In continuare, fel1ecu~elie.anoi volume de roc& Este posibil Tnsa La InceapB de la paltea suporioar6 a versant~llui iar

ma% de r o d care.

157

-nluii;...!i

si: t

i,uvlitiui

In zorm imrdi'ii

ri s i ( , v d l , ~
*fOrlu~ Inli!~dwe >;ettss~rl!a 4s :Iq.>br~::s4!m;?ie i t w ~ i ~ ads <lcs$~rl8\ci+xe r?vs>cmi de iar lf~i si alUi,$y;'ir: se
tip

ii~z.;c~liid%ii?t ;:ci:ibim,

:;ipi~~.~?~,l~ ;:,;cia2 zanei

dc aiilrircate p"ib~,du.::a axlinde f>an;l

ia h n ~ v ~ ~ : ! ~ ~ ~ t ~ : ! t ~ i x In fiinciir ili- 3aiis:iI cia d;.i.t!z~?ijiii:! a fi?;iiiiliii dn despritidere uluiiuc2;iie fi.lc-iiich In .,,., -..,.. -~~r--..>;idc Up i:ziulx3i.si iiiuneciri ~ f e delrusiv. tip
Piur~ocSi~iNs
de

suni aposo.

i/r,i,;i.&/ii

tilr,!. si tle IO~UIS incep rlig zana :;91'li:ilr?::3!r;'l:: 9.l?.b

de lp ~ic(ro;jlyss 5?I+!+2;3 In ~*ritn:ipu! i %iipreil~ciil~%rii vetsaltsi 5~ a y i i l t j dirk! t~8:x V~I!salllUIUi. S~:l!eljiade desr,!.;rs.are a urvni al~mma$i lb rlehl.tsiv osi@or3klW in niiclra dn

dfs!~indsre ill llli15ri d9 tnci


c;rre illu1,ct2 s e 'iiei?laseerii s

nacsarci,a ;,

dc :~up~oiir~~rca,,:. d-~!S:;~x:..-o

:~,!i(ti1/!4 ' i i l l 9 ~ lia i :~ e

iiii C C I I ~laU ~ I
ilirfezai'e

apari:ia ic~rte ljieltl in lit;il;iuul unci de


de r,;9iing

ria t~icn ntsi iiime ilnci! ~rizi.;ienl;l ia

c8ltr pailea

sups1'iaar;i a

m i l o i din ~8rssrtL. d~~lnf~.:ei~::i se I nlu$ier;areclupS o r~~~!isTc,Lri rupere 'I. Miam de

'I~)c.~o!LI!u!aluilecarea w1.e de

car* al?ltn*C;) 58 dol.(I~'..;:?:5

~ V J ! T ~ iwza

itii!;a~i!i.il~.l! SUI-LIZTI:C%ICS~VJ 20n9 iy~z~t!f;ifit~~i.'alu owla care au cu de

tip ilelnp3lv (Fig.9.lil.a). PtiriI

irifeij,l~lg xJiui;r?nU e~'i~~,:lu.so r:uriilitii d l ;~!:i;.r:i:il:!~ priirla r-r?~..r;tr~:~ iupeie. in zca.9. de

: ; G , ~ : . , ~ . >L,; , . ~ :

%*.;,+.i>.**xq

. .

:t,.;=.~--ye . . . . ...A- .<<?. . .1 :-; . ; ...........

.., &

, .. ...$y?q*:.&2? . I7,. ,. '. " -"i.>..'s;.4... . ) ..$ :. . <. .


$* ,,

e .. . <.> ; , : , y , ;; k ! : ?T:5. &:A~..;::.:.' .. '7; .,.& q ." + i y :. < :i ;: :


,,TE..s.

ads::<::
r__

caiae

[';ale da

favoalune-,or-

spore o ~uci:esi!,lta de rupr.,i& opri UltdltVs PO 5.e!5attl 5all

i.::"?%
~3;filip"!

ae c: !

8p

lul:,ei.e [I~IIZ

cane,

priii ieij.iez3:eu iocilor m u,l,,iii~ a fii!.itliY?lil,

\~sr6ilil!~I Intiirlli3
%$

aimiutiile MU excz-

5tai.e de er:ltilitrru stabil, J~~i~::citii~il II P : J+ UB: ;~jui$gBpan$ la b;Ga iti:estuiu. #.iunsr;Blih, de*illil,ri~re

I: . :?

s v 3 i i : : ~ '~~i::.:~ulhi~~ la i ; 1 m

..

..>Z.Z>..! ,:;:

aanlilw hlcr%inisiiiill de paorlu-

de lip dntrusiv !;e rgr;~:;.-~i.:i:n~S p1iri!i accua


SL+CCP~ .IIIcP~&~(?

d ilotilucilr
Gll

de

se

de 1 pil;ii+;, 3
it*

&re

!r.-im '~(itszttiillui.
d~pi:lsart%:

citre a iicosiui tip de a i u t i i


=re
a j i r uriir5lr~iul:

diteciia de rlc.l,,lasalc a ~tv,i!i!!!.ti dn Jispiiliit~:;i esto masel care nlurlecii iai nxiin iiritrel~eis pi.j^u::s!i In do ~~~lti1,iesiilne.

a<:x:l.?!~1~i S8118

de alo~etiure5unt Zupule efvrtl~rilor

i?g,s. ?*,

~ : ! , ~ ~ ~ olu:,~~a~i!o, a 1 3 3 3 ; ; ~ ~ , , ~, ? ~ 1 !LILI~S S ~ ~ I S ~ J : ~ ? L exti,,c1me. 3 a<:,3<i1*,w a - ed",~*::3" <<! :ct L : : ;: ' : L<

Pdn

u~n~iuito;~ hie-

b - 2 u P e ?, , :e 1 r x *: ~ , ; > l d
a?,"!;ti ilieil.iiiu-ss
. . r . . f . ll , !s.......... . . .i . : < l i

m16 s urrui rBu, do elernplu.

bma \irtn:.ilrlui\ii rsi3

& ~ ~ ~ ~ & . ~ g & ~ ~ . . ! ~ ~ g ~ !t:!i2;?~$x?: ~ . ? ~ : + l ~ ~ . a :. .Li~!G~ .i ! . ~ ~ . i d dl'! mcl la suyr2L?l,l 1 i r e I i i I j 1 : i I


terenului in fui~clicd?
+! , '~ : E I

....,... coi~riiliiis Lie* ;.i.!i;oib~iiii. pe .. .

;.-.

un :-iu.:

cu

ij

i&3i163 nlllii

n a l rirala ;'ea%l pariia <1.ill?rol5 a


G

de

tiii-,:ii!~1

~s1.eCRB IJ~O!,,LI~~ c.$Vt C.F.S.SIIaltjc $1 de


za 2~liti.{inole i~iviliticdti.

eo1+6 reldiv lesbdnsh. se

F.U.Ecl<:>l uox.~lot~rt iuln!liiliti 9;.

1 ore 3

~i.: 3 mt~xliiii ci?i?s->-c;i!u a :i"i.c,.:iti,.~i tr;:ii!i.d ...~ di,

din orc.r!u!ia, la o pat>%de eetiililt u. ~3!1e b;~a versni~htlui.Pdn zcna;E

TBIICIUI 9.2 CMSIFICIIREP. ALUME:C$!&LC:?R !XIPA Vll'ELA DE REPU~CII%RE

F $..n:n c ,; ; i

d e rlurwoi:ra ii!cti;w cu i i ~ ~ p l i n d auliuii prisrir do roc&!cu oitpluiaio r~i


(Fig.9:!,!,~)

d.2 Im;iiix

are se J~plo;r:lzR

<L~%pir~dw;e Cr+i:c~3ic a ~ t j ~ i x ~ptisrn r3e rrffid s!.t!:ar%r;xi>3 de ia!w ikaztd~ilse r i u a si i!ti din , i ~ . , . : i Pi ljl~i:i:: si iixl~litenul I ~ J O E .L l 4 si? prin ~ J ~ s p ~ i t i d eunui nou voiuni de lrit

inc5 dup2 ~u~z!sii;;r rupeis 2 s.;t.:,j.d. de


;:;!,iiib!u
~:&j<k>:f.

yailii

a n d varsali!ul ajungs ia o imi'iiH cle

....................r+etui 2........,. . .I, ,


L; . ,..P :?z:tI
:

Lip da :~Iui,ui.n~cnsie lnpiu! cii iiol?luidc d+sp<i,ldore se

40 ia &:ii,wa

ilcii.~iuridi a i.oi.ix~iituilLl d l i a i~oc!a;b suocrioar2, -alui~e~atra :elit? ce i~~li:?, ;om ~i:.;':3 & ; ~ in F(IUMI.U~ dr ~ I $ A ~ C ~ C (~ Ip u ~ 6 e ~ i a . i O !a s
150

g~~&!~&~,~.~q~g,g~+s&:~<~*g~~!~~:;*~L<q-cL~a!~~.sgL!?
L3trp2 aces! alileiiu tr!l.t~!ecl?ri!n de k l e n se !:lmlilva nsliel (Fig.9.15):

159

- AlilnecBri n r s akteazfi nurnai daiwiile.


-Aiunedripe contackll llinhe dcirlvilr si roca rlo ha?;.

- Aiunwcbri care afecteaz3 In principal r n de bars. n


Dr a --t ~ p o z i f l srrprafefei rle afimecara f'ar3 de s s t r a ~ f ! . ' - a t / ~ - ~ m ~ ~ ~ in tunctie de orientarea suprafetei de aiuliecsrr fae tie strnli3-atis mcilrx sr? daosebesc urmStoarele tipuri de alunedri (Flg:9.16):

- Aiuneldri consacvente,

cand suprafata do uiilnecare iliciins In aceiasi sen5

- filrmcc3ri insecvonte sau ohsecvents, cand supralat;.


sens invers fat8 de stratincatie.

cu suprafslaie de stratiiicana ale raciior.

du allmecare inci~i:, i i :

- AiunscBli asecvente cand nu se ,ponte

stsbiii iln rapnrt ciar 'intln Ericnbrca

suprafiitei de aiunecals si sbatiicatia lncilor.

Dupd starea ngce a rooilor din mB.a&:g.$J:(f


M a d e de roci In miscarolsi pastreazZ shuctura initiaia cand riapiasarea se face structura in bloc. Unaori, anumite tipuri de roci in miscars iei pot niodiiica s~rhetantiai rnlkiaifi si sa treacs in siare curgatoare. in functie de starea a i c i a racilcr In Iniscare alllnnc9riia se pot clasifioa Irt dolr3 mari rategod:

- Aiitncc3ri de rnci cu st~ucb!ranedarenjata. - Crrrgeri de argiie tixotropiia si mase de nisip iichefint.


Eocile argiioass, cu granuiozitat~loartrl inecleranjat3 precrlm si rezistenta ia 5xah'opics. in c a z l ~in care argiieie, cum sunl cele tanfnnitice, l cu continlrt lidicat in gel cu m,ne~ale tipul montmoriiionilului prezint8 proprieiSli tiiotropica, la soiicitari diri;imic~; de Iegbturile dinhe particulele dispelre se rup si argiln se nansiorm3 ink-un prod~ica sub forma unui torent de noroi. Daca masa do roc8 Iichefiat6 o fast pus6 In miscare, refacerea strilcfurii initkale si rodobandiraa rezistantei la t5ia.e nu se pot produce decdt atunci cand nvsa respacud inta in sbre de repaus. In cazul rocllor nisipoase sublnenate, la soiiciEIrlie dinarnice din timpul cutremurelor sau in cazuriie i n care se pot creea gndianti mari de curgers, nisipui paate 58-si piarda compiet raistcnta la Miere, 58 tread In stare de ilchefiere si si prodscb'reiui8n'care sti dsa "asters in ioranti de nisip. i reribtml* la talere opronpe nule c s u oe face cn dcpiasnrca masai iiche6ntc 33 se

fin&

pol

sa-si pkstrtze structnra

iorfecare dacj acestes nu piszinta ploprieUll

160

Prirlcipdleie n u z e cam 1avorizbazA pl:rl~usirile lnci sunt lbtodilic&iie de nlurturi d0 in masiv dalurita creerii unor pan18 abrupte pitri eroziulle sauexwvatii, exlstenh unnr supiufetc- de nlillirrlzi re:ist~n& in lrtilsivul ie roc%,cu olielltale tipatinl5 neisvorabilri
'

I
i

'l!l#;@.>>:L.: "rib.!"

P l ~ c c s urie aiunocare se aW In acsfesfsur_e i ,Nur,ec21,taau a,uns n ~ r - u n stad:G oo o;l~tl.b~.. s~w.1 e a d .:, uar il ca acesiee sB fie reactivate sub acliunea rlnuia sau '" lind,re,int de nat,.'~ 51 ~nteisttate~ c l o ~ i fii~orizarcri fa l~~ care ipot np31cnu ~ n ae j s E p e r c o dl t~ocliilDDi; i lor --

._____..-. goiuri subterane prin dkoivare (carst) sau prin exoavatii rl~inia~e. .. .

(sbalilicalie, ciivaj, iisul'atic),'prezqitts unor hlii i n s n ~ i e zolre de brocii. craerea unor de Fisurile care afecteeza roclie, dalorliH ieliaiunilo! dlrl iliasiv, au letttiitiLl de a 3

41

izrgi mai niult la suiJralatanmsivului, iavorkand prllru18direamai usuara a awl, care plin lnghetare occeiere;lzS procesui de despicare si plabusire a rwilor. Presiuiiea hidrostntic8 a apei din fisuri conbibula si ea la crasterea lensiunilor din niasivui de lor&. Acumularile de roci detagregata de ia ha= velsat~liior alecllil de knomene
de pr&busire dau naslelo la 'dcpozite de glahotis.

Etabi.lz~lc

3.4.4.Alfe for~ne deplasare a r n a s e l o r ~ ~ de


!~>-'-,:a
produc sub eructill gravitotlci.

versnnlilor si tsluzeior

Pdhusiriie de roci, producandu-se cu vitezA mare, sunt pcricuiraja pellbu securiblea curlslr~lcliiior deoalebw tirnpul foartn scurf in care se produc nu pellllile .pur~r?rea apiicaro a ~ l n o trtasuri de plotectie eflcientu. in r Greepindui Curgerea lent6 a deluviilol pe panleie !~e~sar~Iilur. acliijliea pem~at~anE sub a ctrnl,uiui yravitatiei, pmrM nun~elode cieepirig si sc datorcaz3 in i w c i a i variotiilor de lernpelsturS si urnidilate Gale af3cleazd m a g deiuvialB. Vitez de curyere lelitfl e deiuvirlir~ip~ v~rsallti esle borte naic6, de c .ovl +t l ; rnilimclri, rar ajungarld la c a t i n cei;tirnelri pe an. D;ltoriU clcsterii temperaturii, prin ililnlarea nia5eideiu\riale un voium slelllenihr din crlprinsui acesteia se depinsoazB pe directia rio1slal.i iFig.9.18). la supralala versalllului orrlirlui

~rt>&;iiilo surlt ceie mai rapide lorrne de deplasare a inaselor de roci care se

. .

P~ai.%vslrii?t ;-iociw3 lndeosebi rocile slilncoase, fisulafe, cu ciivaj prorlunlat sau cu suprofcie de str;rUticalie pe care se pot produce infillratii de apa, supuse unui profund loiiornori do r.rnziune In urnla d r u i a remit6 un relief cu pante abrupte. Pante ahrupR po: fi:craato st artificial, prin extavatii pentn! divene constluctii: pialiorlne de diuinuri s$ir cAi ferek, cariorc elc. (Fig.9.17).

CBnd Lemperalura scade masa deluviuiui se cu11iracl;i si voiurlrul uilihr l u d In


considarere se dapiasei~5ps vel.licai6 obrlb~lrd aitil pozilio FaW de c5a IJrecedsnL3. o Repelarea acestor oscilatii ds voium b c a ca liecare particuliI din nasa deiuviuiui sB ae depiaseze lent pe panta versal~htlui.Vilem de deplassre este mni mare cdbe suprafata masei deluviaie si descresto take basa acestvia. Cand curgerea lent6 i e datoreazd in spacial vallatiei de lonlpelnturt3 leliolltentJl poatle nurnele de cieeping terrnlc. Pe 13ngS IelrtperahlrZ un rol irnpoltant, revine si ~wr~lir~utului ap6 din pori care c<rlilloieaz&in bunZl mi?sitrS reiislenla la. forfewlo a ds dsiuviului iaciiiMnd curyerea acestuia cu vile&
,;.j

mai mare sau mai n1ic5 i n functia de

C 17. f~r;oc,sm de roc, oatoeare d. JeiSelor csuze a . e r o z ~ ~ c e ZZCPI~LG!~ ir.rslrllblu. b vl<.dailarrJ ihlil?u!orprrrlaula21b112 man03

1~3x8

creslerea sau sddelea umidtatii.

y;:..., .* #.':
I;.:'..
fl:r

In perioadeie cu tentpnmclri negative apa din porii rocilor frqhoa?S pan3 le adakicime sub suprafnta terenitlr!i care speciRc am.p.atcia.

depitide do rona rc.%prr.tib%si do climaarl


.

a.
Fig. 9.18. Curgerea ienl3 a cleldviuiuipepants bersanluiui (creeping]' In procesul de curgere 1en6 pe versant deluviul esie supus la un c f o ~ tde inlindere. Catre baza versantului, unde rniswrea poate ti fraoata rsla
SLI~~IS /a

b.

MU

blocah, dsluviul

F19. 9.19. Scharne rnecanisrnulu! ds p w t i n r e a solifftnirxnmii: a vedsra in pian; b vederp In sedune

elorturl de conipresiune datorila inipingatii lniasel deluviaie do deasupra

care se aflB in miscare. Contaitul dinlre depozitele deluviale si roca de bazd de reguli este rnarcat printr-o z o n i w brocie rezultata din iragrneniarea rnpetnlor dn strat pe care deiuviul
se rnisc5

In perioadnie de clezfiliet, Incepbnd de la suprafats toronului.apa din porii rocilor se dezgheaI5 si uliiiditalea rocilol. respective crwte foarto millt, pllt%ild atinge si chiar depXsi limita superiaar3 do piasticitaia. in BCeSte canditii roca deghdat* posh -trace In stitra plastic moalo

lent catre baza versantului. Unhri capeteln de shat sun1 antrenate in

- plastic ctrrgBtoars put8ndu-se deplasa pe poWd versantulrii

lnisearoa deluviului, rocile tari. competentf. st iragrnentcaz8 iar cele moi, plastice. se deiorrnuarS indoindu-se &he baza versantului. SoIiO~~xiunea Procesul de Gurgere i n timpul dezglietuiui a rocilor dezagregate de la suprafata ierenului pesie substratul care se mentine~lnghetalpaam numele de solifluxiune

plin curgere Desk substratul de, mc2 lngi~chtfl. n pmcesul do solifluxiunc este antrenal I slratLtl ds pamant vegetal si c3tiva docirnetri, rar depasind grosimea de un m e w , din materialul dezagregat existent sub piitura de sol.

8.4.5. -area

aiunec5rilor de t

iFiy.9.19).
Solifiuniunsa esle caracleristicazonelor CL! relief viguros, eiectste de fonornene de Inyhetdnzghet.

Pentiu lntocmiree proiectelor.de connmdii suscepSbile de a fi influenteto cle e17entualealunec8ri de leren cercetaree versanfilor GU prlvire la conditifle de stahilltate este obligetorlo.

Grxiui de cercetaiu osie htrbctie de impoltanta consirrtctiiior care ar pule3 'jleckttr? de

i'.:.. :

griaiVire6 evolirtiei a i u ~ t ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ [ & ( ~ ~ . u o id~ o o ri ~ j c e t r tor ~ prin pqjuheic pe cure id pot produce datoriis scaatcrii din circuitui ayricol sau l o r e s t i e ~ , . j Dsca din iucririie de cartare si prc,spncliune geniogica i.szuit5 prnzotlla unei .. , ; ... .. .. a1 rmor irnptiante suplafete da teren: i' olunecEri intr-un anumit stadiu de dezvotb~e,urrngrirea in ootItjnuale 0 evoiutiei Mellah#Joleuzuule pentrrr cercetare;~alunecfirllor de leren sunt: acesteiu se poate hca prin rn$%suratori to?ogiafice ciasice. P~ost)ec~iimioeoIa~~ice ; Prospectiunea geoiogia n i; , geologice pe tlgrti la sari 1:ZS.OW-1:5.000. In a c s s s ~ pe cu recunoasleri st car&d "

unor aiunsdri de terer! precurn si de elsdui ainnecd,iior

:1
I
I

Mstoda conrlil f r ~ piantarea rtnor ssrii de reperi pe suprafata rnasei alur~ecute a si

1 i

.. onel aite sent do reperi In zoneie slabiie. iiniit~crra alurtecilrii. Reperii din z o n ~ i e stailils
Bebrlie lncastrati astfel 1 cJ sB euiste certitlldilrea c5 acestia nu snfera deplas8ri. n:t Airtpiasarea iep~rilar,ss face dup5 o sci,ernf! stabiiig i n proaiabil (Fig.B.21). Unn3rirea incepe prin slabiiires co~rdot~atelot si cotsior Muror repe~ilor si n~atca~ea acrstola pe piannl de sihtafie. in continuare se lac rlrtisutillori perioeice dupa un ptugtaniprestabilit. MB~ut3t~riie <:ate se

far$ se iae obser~atii asupra naturii rociioi din vet. santi, fenonienelor flzico. goologice, eiernonlelor hidm. goologice (izvoare sau ewer. genie difuzs de apB) sa. Tuate al~seivatiiie a trec pe %

itIitii si sectiuni gwioyice ri


se

h g

fac ~uitesior perritit

deter-

primeid eonciurii cu privir3 la existenla aiunecaiiior sau a posibilitatilor de producere a unar alun+cari. in fundie da rezultntele caliarii geoipyice, d a d este necesar corcet2riio continua cu prospectiuni piin
Fig.S.20, Oiagnrne obtinute prin testa

tninaree depiashtii rsl~o[iiot de p i aiut~ecnte, in plan verBcal si orizolrlai faffi de pozitia initial8 (de zero). Prin aceste itldsur8..

b.

tori se.pot dslerminr d i m tiiie si vileza de clepiasare a tnasei alun~cale 111 zona supeniciaiB. In puncleie marcoio prirl reperii pianlati.

penalrare dinarnioti i r l ~ r ? ~ P o n e l n l i Test): b on


;,7

ySiuri ds fa@ a

fomje si iucrilri tnlniere. Forajeie si lucr4nle tniniere se executa in scopul

1
1
d ,
)

@ fleP?ri,ltrull,rdur.u.c.
o

ncrmi s b ~ , .

d~f~r~rlrlraiea razisfentei la forfecare lip Vane Test

~iudioril sijlii ilxica 11 care se g a s e x rociie din vol'santi, prezentoi supmleteior de 1 i'llpere.vaiiaBal ~rniidil;iitil pe vertical5 s.a. Unccri in luraje ieel.lri!lo scd;rule
$6

F,g 9 21. UrmGrlEa evoluliei uneia;unec~ri leron prin ' ds mSsuidiuri iopcgiallcp

~ s t i r a l o r lu luhul~lcrra l e x & c f Pent~rt detarniinarea vitezei de aiutlew~hei ad8ncinrii de conbct dinlie ntass

pot efectua s lncerc~ri experitnentale cum sunk peneta5rile i

dirwitice ai forf~..cBrile Vane Test care peltnit punerea i n evidetllil a unor zone cu tip
L or putea fiatrlbuite suplalsleior V

caraaiuneftirocn $1

lac se ~,,lasesc ,,,~sur~tori inclinolnetria in hlhuri

ds olunenre (Fig.B.20).
''

fleyjbiie cunoscule sub nurnele dpt nr3sut'dtoli Slope.

166

Metorla const6 In ekscutaran pa mesa a11tnecalSaunor-fi,rvje cu vdancimr r a ~ - ~ trebuie

... ...

Frugramul de urmSriro Incepe cu ffec.tuaraa unei m5sur;liori de re7?ierifi in

sB depaseesca nivelul presupusei suprafeto de aluna~are.incastrtrhndu-se in


in punctc

:.. -.

roca stnbila cel putin 3-4 motri (Fig.9.22). Asifel dc fomje sc nnlplasems

cecare tolaj,' la interv%lo d6 erldnclnli de o~.din~ti0.50 a :>- terenuluip8nB In klpe forajul~~i.

- 1.00 m de la supnhia

c-racleristice oriantRte pe cat posibii pe protile dlrijate pe iinia de cea mai mare pant3 a versnnlulul si pe profile paraleie cu cljrbele de nivsi.
. .

Deviereil iorajului lnficcare punct sc calculeaz3 si se raprezint5 In plan zenital

. siazirnutal, deterrninendu-se tit

relui acesta riiagtnlnole

de mierina coraspunz2toarr

in galtra de foraj executat6 se introduce un tub din material plastic care in interior este previzut cu niste sanluri de ghidaj pentnl sonda inclinoniet1ic5cu care se 1n3saar.q inclinarea gaurii.
. .

dat* e n d s-au efectllat mSsurStorile. UtmYtoarele sorii de masur6toii se efectueid la intemle de ttmp coninrnl unui program pcestabilit.

l n i e t ~ b udin mnteriai plastic s i peretble ysuri! ds toraj se introduce un metarial l d@ matare c 1 rezistonta la Siere si deforniabilit~te 1 aprapiaio do ceie ale p5mBntlilni din nlssa ai11nacat4.

Pentru hecare sarie de miisurataii ss intocmesc diagramelo de drviera d se


~ornpa~S ceie nntnrioare (FigS23). cu
..
.

Roprazcnhrca devleriior I n plan zanital ss face prin proioctia ecestornpeun vartical, ?amlel cu dircctia de deviero maxima In plan orizonhl. Daplas~nio po:fi srnsi1,lie.
I 1

in a z u l aiunecariioi active put5nd. ajunge pans la ruperea tnbulaiurli I n

Tub f h n l i l ~ ~ ~ l p h s i i r

drejitul suprafetoi de aiuneuEre.

, - -

-.Moferiol de wlaiq .-

Fi;,S.22.

Urnanma evolutiei unei slunecStiprm m6suc4ton In g3lm" de fonj echipaln cc rubulaaiuri d3.!ib113-a sectiu!ia rrs~lsvarsal~, secliune pHn mass alimecala; b c - distiibufn h>mjelorde obraffat,epe sv,n,af=ra airnw3zij

Malarea spaliului dintte lubulatur5 si pereteie' forajuiui este netlaare penm a rlrl permite miscarea l i b e ~ tubuhri In spatiul gBurii forai~~lui, a aceasta pumnd constitui
o Inare sursli

Fig.9.23.VrJira,nepri~,il?d svolutla dsplasdni maseialunecale oblinule prin m3surdton

de erori de masunre si interpretare a dateior.

intr-un lorn] echipat cu tub flsxibil


Calcule de omqnozd Drivind ahtneedrile d@ *fen

Prognoza alune&ril vetsantilor ce urmeaz3 a fi pusi in a t e ccoddini de solicitare prin decapare pentru platforme de drumuri, deca: cele enstents (modificarea proiill~lui

. .
: .

- lri conditii de inundars a versalrtuiui, dalurild iidicilrii i~ivelului apei 11 lac, sensul

c2i ierate sa., sutihundvrea prin clearea unor lacuri de supiirilenlar2 a ncos?ura prin goiirea rapid6 a lacuriior etc.)

acurnuiare, soliciteiua se poate lace prin

.:.
;:: ..

:!?:.

1
-1:

de Curyere ai apSi subl+iatie p d u l u i de'ltal.ilitele.

'

se

puale

ir!wetsa, iriRl?iatiiieKind de la suprat=&

catre irileriorul acestuia, ceea ce face ca forla de lilhatie

sB cor~llibuieis cresteres

cnlcule de slabilitntu efectuate In lpotcze cat lnni aproi~iillo sftrlntiile reale. de Vuloriio gnuleilnice de a i c u l se delernriiie pe probe recolate din iucr3rile de 11rOspe~1iuni analirate in labolatnr. Pozitionarea si1plziie1ci.de alunecare iuat.2 01 Sl co11i.irlelaiie esta o pldblerna mai diflciiH si depinde in bun3 mesurd de expsiienta Celui care eiectusaz6 studirll rmp~ctiv. la
'

. -,..

Rocile sihlalo sub nivelul ape1 din lac, datal.iM subn~e1s8rii.isi

? ;

-r

'"?

. jf :
I

1: 1

vor reduce glerltatea volurnica la ces colespnnz~toare slarli subrnsrsale. De exempiu, p e l l N tlUluvlile care acol:Ialb versnntii sl care sunt cele rnai des afectnle de alunecftrl, coencient~lldo reducere a greutStii v o l u n ~ i ~ e silbmersare este de ordinui a 0.5. prin Prin trecerea rocilor in stare subnlersaa presiunsa apei dln pori craste. col~secirlta fiind reducema rezistentei la leiere a rocilor rsspectiva;

Foarlo uiilc aunt calculele inverse efeclualc pantru a1unecBri deja produse

e r e se cunoasie siipr>ifaia de alunucare. Punaild conditia.F, -1 din calcuie


3

- La wborfima nivehliui apei din lao rocile trec din sbrea subnielsaffi in stale
saiulalii, gret~iiltea volurr~icdoorespi.tr~z$toare aceski sari fiind inz~irnb. acelasi li~np. In dabri!S dielldrii, curenlui de apt3 este orientat din. inleriolul dsstabilizalor Roveniraa de &re s~~praraki ve~santului; foita de fiilratie.awand rul 11rssi11'3 ce
de

,szuit& i*zisl!ari?a la Biare a iociior care aiunecb. rerislsntt' ce rtrrnsaza

drfalmtJ in ceie d o u i ccnlponanle dale de urtgiliul de freqrc interioai5 si ccezlunc.

psntru eclliiibiul ac~sluia.Pe palarrleII1 la vaioriie

P,.cciistJ ddcfilicam :pncum


ples1un.s slun-A.

si

a 8 pilmmetri (greutnle ValumicZ, grad de ulrbiilihle, 1

apei dln pori) se pot obtine prin luarea In curtsiderare a rezultnleior obtinrtte

ah dln

velsant .esl$ dl.enai2 g ~ u l a l e s volurnici a locilol' precutli si forte acestor peln.lenbiliPdtea rocliol- si de vileza de

din aniiizeie de labolator efecttmle pe probe geoteiir~ice rrcoltvle din niasa de roc1 care
;

iilhatie

se dilr1iiiueaz5 tieplat.

coresl~u&loare

sMrii llaturale depilide

cubodre s r!ivalului apei din lac;

13ararnohii grelelinici ;l.itfei obtinulj pot fi foiositi In continuaie pantru calcuic do piognoz'd i n diwarso ipoteze de solicitarea versaniilor.

- Ridi%!les nivrl~iluiapei In lnc va aracla In prirnul rend plislnul inzis!nrlI


(pasiv) care este lnlotcleauna siluat . in jumdlatea inferioarda rnasel de roc1 pol.e~~tial alurrcc3lualo in tiinp ce In prisn~uiactiv nu se pmduc n?odlfid!i. Uatorild diminuSrii lorkior rezlslente faciorul de stabililate are Lendinla de scadate (Fig.9.24). l?lciicSnd in contlrtuare nivelul ape1 in lac, factorui de stnbilitatw scnde pan8 la a imlo;l$e

Eciiiiitrnil VCI.;-oniiior din cuvete tinul lac de acdnlulare 99te sensihil inflllenkd de iirmenta npei In lac si de variotiila nivelului locuini. in condlliile do lac sol slabililalea unui Versant este c o n d i l i o ~ i a ~ rnudrll In de care zctior~eardi4cioril descrisl anterior (paragraiui 5 4 3 . ..) in urnla fluchlaliai lliveiuiui apei din lac apar forme noi de ,rnaniissiare a unor fac!ori c;;reillflueniriarii starea de eciiilihru a vsrsanlilor. Anaiize calitaiiv5 a sSrii urm2!;aralc Oi~serralii: subterarle aste din interiortrl
de

11ii11irr16 dupa care incepe 58 creasc8. Valoarea niininr8 a faclorului.de stnbilihte se lnmgistreazi In jllllliilalea iirlelirrar'6
a alurre&rii.

Variatia factoruiui de stabilitote tlebuin analiiat'6. In contexlui pundelii cu care aciioneaS fortsle suplirnentow asupra vnnmhlitrl. Ds ox&nplu, forb da fiilmtin poat9 Tr mlc9 la incop;rl dar e4 se urnplilice 81 s a a i rohlntbe senotil pe rn(isul8 on r ~ l v ~ lapei ul dl11lac crest*. Gurba de vnliatle a iaclurului de stlbilllale, la coborarea nivelului apei din lac. indic8 valuri rnai mici ale acestilia colnparaliv c u c e l e corespunz2loare ciesierli rliveluiui ipei. Acest lucru este usor explicebil avand In vedare c6 de d a b wear;* forisla ri~slahiiizaloa~e aiecieazit ~ n a irltai prisl~tul i acUv. Dlferenla dintre culbele de valiutia lidicatii si iespectiv coborblit nivelului a . pi

echilibru a unui versant aieclai de variaiiilc pe barn sclie~neiredaa I n figura 9.6 cu

niveil?ltii apei din lac se poate face

,- in conditii de lac go1 sensul de cuigare a apei


in

velsciilului catre stlpmbb accstuia ceea ce lrlsearnna ia lolia de nliralie actioneazs deiavuaica aln!JiiiMUi. Gmutateia vniurnlc& in stare naturoM a mcilor din velsan! r,ariaG In iunclie de ulrhidihlcv rociiul, fiind de reguia inai mare decal gleutatea viiumic2 Irr i;ii>rd uscairi 51 mni mic8 decal grel.lhlsa voluiiiid I n stare saturna;

'.

a
.

factorului de stabilihte coleepur1z51ur din lac este cu atat rnai rrlato cu eat

171

" &, .. . ' plirea 1acuiui.se face ma1 rapid. Golirea rapid# a lecului .
.I."

.I ..'

2.

poate apare in cazuri de

: q.3..

f
i

~xceptie.cum sunt de oxamplll averiile care pot pune in pericol shhilitaten barajnlui Iau ruperea borajr~luidin diverse motive (accidente tehnice, bombardamont etc.). Vitezele de ridicare s i cobomre a niveluriior lacurilor

se reglemenkar.$ prin

lnstructiuni tehnice de exploatare specifice fiecBrei acurnulhri liidrotehnice i n functie de ~aracteristiciieconstruclioi si da particuloritatlle geologlce si geornorfologloe din cu~seta iaculu~.

9.4.7. Sulutii pentru prevenirea si stabilizarea a_lunecZrilor


SoluiCle conslructive de prevenire si stabilizare a afunec8rilor de t e r m sunt sobordonate din punct da vedere tehnic si economic efectulul pe are II pot avsa asupra mediul!A inconjuriitar si lmpolhntei consbuctiilor potential afecbta de acestea.

II
j
1

,,

. @ 925 SiahilizaRa ~ l u n a c d ~ venani p c. unui *

desc~mreaptiunulyiactiv r e a l l l a m si

unei barxneie la bara acesiuia In iunctle de amploarea sl importanta aluneo8rilor, prin ofecfele nehvonbile p~

care lc pot avsa, salutiile constructive pentru prevenirea si stabilkarea acestora sunt diverse Schematic, soluh'lle uzuale peniru prevenirea si slabilkarea alunec$riiar pot 6 QrUpatQfn frei ategorii'

- amenajQride suprafat3 ale verssnt~lor; - lucriiri de sustinore:

rtui stabil sau prin iriterrrrediulpiioiiiol., colwallulovsau baretelo!, intre care se ioalizeuz6 holti din zidarie sou din beton prin
!

care

se descarca illlpingerea parn~~liultll din

Arne!aff/G?.i dc s u ~ v e r s o n t i A~nen;ljBrile de supmht.4 camporta ma1 rnulte Hpuri de luc4ri inire care se montiuneara: drscjraraa vsrsantului la paltea srlperioara si rcaiizarea unor banchcts de spiijinire la baza aoestula (Fig9.25), matarea cr5paturilor de pa, suprafala masei uliinecat4 nivelarca suprafelel alu"effirii pentru a eliniina poslbllliatea baliirli apei,

alnnecare (Fig.S.Z7).Uneori ranfortli se execuld la diflanlo mai mici sl se renuns la reniizarea- boltilor. Pan~anhll care alunscg este dirijat prin spatiul dlntre raltrcili. Prim inguslarea sectlunii de ddplasala ~ i n ' d r i l use cilnplima si rezislenta la EiIm a l i~cestula cresle. Se realizeaza asllel masa alunecaiA
0

j
,
. .

boil* din panl3nl cu caiacleiisUc1 geotehnice ranforti irilpingerea pdlnb~ituiui din

i111bur18tfitite care puate prelua si redlstlibui &re

.
1

cw~cut~irea santuri sl rlgole daevacuare rapid6 a apalor de scurgere de pe supraiata de rnasei aiunamirie. lniurbarea si plantarea,de arbori din speciiie hidroflle si cu rsddcini ndhnci (alcle, plop, salcSrn) s.a.
,

LhcrSn' dc srtspnere
Pri!lcipalcic iipuri de luoidri do sustlnelo adopbte penlru stshiiimrea alunedrilor
Je tererl sunt

Ziduiidesprijn. Acestea sun1 lucrari de yreulote care se feaiiibar8 cons~uctii~. Zidurilo de


. .

scopul

p~slu$rii irnpinyerilor reruitale din dspiasarea masei altlnecate penbu a proieja anumite

sP;ijiilse e~ecut3i n c&ul

aluiec8rilor cu grosime reiativ mlG. Din. punct de vedera constructiv zlduriie de sprijln

de voguli pen3 ia 5.OU meM.

solm!

"
r

se pokrealiza din beton, din zidaric de piatis sau elelnente preiabricate cu sau ISra contraiolti, saa din parndnt
,

almat (Fig.9.26). ~iclugilede sprijin trsbuie fundate


pe

n.

b.

teren stabil.La conlaclul co masa aiunecata, rnhe Ad si versant se ekecute un dren care are rolul de a colecia apa din alunecare si a o evacua prln barbacanele din cirpul zidulul de sprijin. Ranforti ,cu ,Fig.9.27. Sp"]iniii cu anforti: a nnbrli cu llolli de spwin din beton sau zidaiie; b - ranrorfi sininipii cu cmarsa unoi bolli Ue U w o t c a m ptin indesarea pdmBntuhd Surlineri c u piloif, coloarle eau borele. In oazui unor e l u n o ~ r cu glosinte l xilare se adopta sustineri tealirate din piioti, colkane sau harete de betrrn almnt, Incastrate i n roca shblla si solidarkate la stipm~dta terendul prln grlnzi da bebrl il!rrlal (Flg.9.20). Pllotil sau coloarleie se pol executa lzolat sau secant. beton fundnlc direct' pe tere-

C.

hblti

de

arms1

.
1 74

175

In iunde de amploarm alunecirii sustinerea se poate realka din unul sau mai mults randuri de piloti sau coloane. Uneori se pot hdopta susiineri din pilastri secanti dlspusl in bola (Fig.9.29). fr~sfiner&prin ancoraje. Astfei do sustineri se aplica penlnt fronhlri de alurlecare putin exilnse. lndeosebi pentn, rocile sMncoase fisurate. Metoda consta in executarea unor giuri prin masa de roci dislocate pan5 in roca stabiii. In gaurile realizate se introduc ancore sub form6 de bad sau cablu Gqrs

se cimentear8. ' a suprafati3 acestea sunt trecute prin placi sau grinzi si prin L
str3ngere preseaz6 placile sau grinzile pe suplafate masivulrli de roc$ asigririlnd siabilitalea acestuia fFig.9.3@).. Drenrmmn ops; srrhferernne Solutllle de dranare riate,

apei din vnnanti sunt uaIn functie d e cifracteridicile alunac3rilor. lntre solutiile mai des aplicate se mentionoazj drm(ir!le superficiale sub form5
cio

snnturi umpllik cu halast, retelele de puturi CLI drenuii de leg;itu*, drenajul prirb gaierli cu Foraje de des-

.
FQ. 930. Suslinne~ unui versanl cu ancore

carcare si dronajul prin folaje orizantalo in Poimf da spic.

Omnuris[rb fpnnz de santliririmplrrie eu balnsl. Acest Den de lucdrl se aplid irl cazill ?lunacSrilor supelficiale sau numai pentru drenoreit piltii rupsrioare
a

aiunec~riloradanci. Drenurile constau din sanhlri cu adandmi de 1.DO-2.00 metri care se umplu cu maleria! flltrant st asigur8 drenajul gravltatlonal a apelor inflltrale in 1 paitaa supenicia~aa aiuneerilor (Flg.9.31). %dele de pufuri cfi drenuri de lepiturti. Metoda se apfid la alunecArile cu adancirne relativ mica, fn general sub. I D melri si constii din sxecutarca unor puturt armate, fie prin zidgrie fiecu inele prefabricate din beton. ln&e puttirile care se dispun

In ratair pe suprafota versantului, prln prssare sau vibrate se intrudrrc drenu~i de

.. i-

Irg8tut3 (FigB.32). La barn ;arsantulul si


se realizeazd

J:

La suprafala versanhllui aceste g8uri p l e a 6 fie dinbun put sau chesan fie dintr-un ranfort cap de drew In qduriie exccrzlatr se intl-oduc tuhuri do drenaj din rnalerial pla.siic infiisurale in geoteatil. Pentru .marirea eficie~ltoidrsr~ajuluidrenurlte orirontale se execut6

vn

canal care asigurd colecioren emcuarea npei drertatc

3: t:..

i:

ln

la~clcule

Galerli cu fornje cfe


deiesclvcare. In n r u l alUlieT cgrilor foade addnci se pot adapta solutii care const? din galerii ,labitg, execulate

dispuse 111 evantal (drenuri

In

form2 de spic) (Fig.9.34).

in

ron

sub suplafalo de oln-

nearo, si fumje de descarcase care SEE ilaverseze nlasa alunecdrii si sd descarce apa colecmffi 111 gnleria executaM

Fe.9 31 U;wlurisuperr7ciale, sub Iflmd de sanNli umpkrte c ~ ~ t ~ a l a s t

sub alunecare (Fig.9.33). Aceask3 solulie ede foarte ekienffi dar foarts costisitoare.

Dmnuri ori;ai~tcle in form5 de $PIC. A c e slsteln de drenaj este aplicat faatte

F i g . 9 . 3 . Drensree unui versanf prirrllr-ogelaiie cu foraje de dsscircare

I
i

Fig 9 32 Drsnarea unui unrsant pzin1r-a ratea de pulu" cu &mu" de lej3tu6: a - vwdere n plan; b - m t i w ~ vert,lrcalS ; . s
des si cons* din execuhrea pe directle orizontali sau sub-orlzontal6, prin foraro. a unor gBuri care pot otinge cel rnulr 150 200 mew lungime.

~ E ~ J I sau.iiiilat", P

9.4.8.P e n t i a l u l de @mere a ~lunec3rilor ferelt. cfe MetocIoIogia de zonare a teritori~~lui RomBnie/ d3punct de !:ed~re a1 p o i e f ~ t i a l ~ de~producere ~l ti m _ n e c Z t r i l o r (Be terer~

Condttiila geologlce sl fizlco-geograiice sltueaz3 Romanla In calegoAa Wrilor cu pOt@ntial ridicat de ProducerE a alur1ec3rilorde toren

Intocrnirca tlnei herti cu zonarea tariloriului din punct de vedere a potentialului de 1 nladucsre a al~~noejrllor teren este dificilrl dar foal* utilii. 0 sstfel de 1,art~ pe;mile de Itzarea m8surilor de prevenlre a pmducerll aluneciirilor a r e , uneori, pot avea consecinte cdast?ofalo. Exisl+I nunleroaso exeinPl0 de COnetrUcHi care au fost amplosnte pe teronLtrl aparent stabile, dar care l n r e a l i t e se incadmLl in zone cu poterfial ridicat de producere
a alnnecSrllor, a~eslea Rind ulterior afectate de irnpoitanle drjplas4ri ds teren.

La intocrnirea hartiii Romanlai cu zonarea fcritorii~luidin punct de vedere a(


p@t~nl.inlului prodrlcere a alrlnecrlriior de teren s-au luat In wnsldentie mai muite de criterii siabililil pe b z a unor factori care actionand singular sau In interdependenfa pot iilfltlenh dwisiv stabilitatea varsantilor. Critr,rilla luete In consirfarare, caraclerizarea rnasivslor de roci potenlial. elrln~?i:.itnarc, coresprlnzatoere fiecarui critariu, ostimarea poicntinldui si prabnbililiilii do pl.oducers a nlitneciirifor de ieren sunt prrzcntale sinlatic I n tilbel~tl9.4. Pentru redactarea hartii cu zonarea teritoriului Ronianiel dir~punct da vedere a 1 potaniial?llnide prodricere a nl11nncBrilnr teren s-a adopht urnlatoarea inetodologia rle OE Iucru: Cai opt factor1 caro s h l l la baza ~riteriilorde analis adoptate au plirnil siinblarile a, b, c ... h (Tabelul 9.4): -

S-au stabilit trei gnda de wtantial cu-probabilitatoa coresponziiloare de

prodrtct:ra s aitmec3rilor.

- In functie ds potentialul si probabilitatea de prodrlcere a alunecarilor r a shbllit


owfii;Iantiti de lisc, mnlorrn tabelului 9.4;

- ltitre factorii care controleaza producerea aluneciirilor de teren, facto~iilltologlc $1

gwmorf~:~loilic sarr considerat ca avbnd rol decisiv:

- P~ntrU InCuillarOa uneizona din pUnCt do vedere a1 potenliailllui de producere a


al~rtisci$rilor tsrnn s-a folosll retatla do calcul: de

uara: ap ug3aunle loun eaiesuepap el !nq Yew -!4w310d a3 a!jeq!q ap e w i J D U ~ s ep !qu !eu !upuepe el ezeam!s aleu aupuepa el ealqlokap n3 elolsa3e w e i d as 'le~eua6 'e3ueel~ u! lade !nisn!N .eve ss es!$ea4!ade le leqg (nlan!~ , -ns a s p roipueue~ inlo!lazu! u!p a i -~oi~ueaen r~q!!!113a eel .e!!wl!!~eu luns egeqly ap alalrod ep 31301033 j a5~n3 ~ s ! x 3 o .+deep a ~ e o lsds. -qs (!q!suas quenuu! lod a l w [lo! q .!alu w o j p!!nelp!q gus!puB -08131~ a g l r e s ~ a ~ !s !~oeun ed '~oluueslan -en ne a!iequ ap.aiauoj .ge~apow el 3q are ~~QPBIJ ~olade ee1a5in3 lade e ala5Jns ep puslpu9

i
i

lOl!Jnl!!A !nduu Ul lelalel leunu as-npupsnpmd eaun!zola apllos auqap ep usu llWlV3A -ndq S W d O w awodUl aiquswpas ep a p s e a ~ d p o p p .a!eJalei IS 1 ele3!pah !un!mJs eld JolilnpJal!!q!e ed -euar qsa3e 3 1 1 ~ ~ 1 1 3 'I aunlzola ap alasawdswwopald .apilos el!qap a p ~ d u e n3 pa6 4 m e snpold eslol!Jl!!h indu!! ul u p ai~iiq!d!midsp a:~!o~zuo3 tuns 1 33 s 1 -Jn3S ap !leu aW!A ap!deJ !old e l 'qalaul a? in!Pw ul p3ul eve le~aua6 'alunu ep 1 lee? ap eu a l o g a ! ~ p ul s '!mu! as eIow3e lfluanke a3 d u g u! e1q .oz U pullxa as a3pzmJp!y au!zq I !sde w eleqiuu! ap MEU !1~1!q!s0d -!lmau ep !n!pqs SUIJE ne paye~5 i o ~ p o .ro!llnw a!!1qIa ad esJnas ale Rwn? ?5unl JP w e ! l&~!d!aeJd *lPll( enms13~ epdi3u~d i ! $ ~ alai!qaa .asnpaJ alonue !!pau !gq up a .i~&!d!a;d ap &e~apow~ a ! u e 3 -!d!la~dn= 'awe !~leu35 auozl ul aqaaqitujs !a egansy ' l e n ! ~ ~ es ap e~quozuo aue!d -Uap 9q31o S q q w e ' e w p ! p P ! F a:W3 =!wynd '*i'%&IlW 93!6 S JO!GN&~ P eESU17Jj ! -o!oaE !im=nn,s ' a ~ ~ . u ! ~ ~ o u alauoe 's~!de!? ai!un!s F J ~ ti!? P ~ $se!s% =p 101!ungeuuo~ i F IS i siil S? s*;:i?l u l Sl8L'!13U!SO36 IQI!UE

8 " .
P

!
I

i____

- Folosind o reiea cu achiuri patrate cu iatura de 50 hm, lntregul isrltnrlu a fast


impartit in patrate cu slrprafata dr! 2.500 lm2. Pe baza analitel 'dablor exhaze din hartlie gcologice, lopogroficn, ihidrologice, dimstice, hidmgeologico, seismice, silvite precunl si cerceHn'i fotografillor aeriene s-a caculat pntentialI.rI de prodtreere a alunec8rilor pentru fiecare achl al reblei.

~x~mpiifl~are
1) Delta Dunarii
Roci moi, ne~onsolidvta

a.
b.

K.=i
lCb = 0

Teren plan. orizontal Strate orizontale, l n facies delhic

c.
d.
e.

,, .

'&=O
'%.= 0.1 I<-= I
K,= 0.5 Kg= 0.5

Intens si depuneri de debit*?snlido Transport llid~nuiic Nivelul freatic foarte aproape de supniata terenuiui Zona macroseismica de gmdul6-7 ~egebtle specliicL3 de d c l ~ Constrilctii usoare, rare RezulM:

i.
8.

h.

&,= 0

Conduzia: Potentialul de alunecalr s&ut, Zona eruptivuiul nou din Carpatii Orienhll

probahiiitate de producere a

air~necai~ilol- teren, pnctic zero. de

2 )
a.

R o ~ Vlllc3nice Ian. Slab fisurate, ml multe cilrgari de lav3 si depmitc i piroclastice I<. 0.40 = iqb = 1,00 K.=O,IO Relief . putamic accidentat, sfectat de o retea da erorlune I n plina desfasunre Curgerile de lava si depozitele pimciasticeln po~itie cvasiorizontala
Rstea hldroonSc~ densitate medie, d tinere cu l

b.
c.
d.
6.

KO 0.90 = I . 0.50 <= Kr= 0.20

Ciculatia apei freatice se face In regim nepermanent, permeabililalea rocilor harte variahllB

t
g.

Eon3 rnacrnseisn~icfi gradul6 de


Paduti de conifere, grad de acopcn're 60.8096

I<,= 0,20 Kh = O,?O

I.

DBnsilake medle a consh~uctiilorlmporiante,


Fieztriia:

Colnluzin: Potanliai de alurlecare rnediu, prolabilitatc de producere a aiunscSirilor, yedie. DepresiiuneaPiecarpati& din 2ona de curbur6 a Cerpntilnr Orienlali Roci d&itice (predonlini( formatiunile mamoase-rlisil~onss facies salifer) In I<.= 1 Relief azcidr?nlalcu muik fenomene de eroziune Lorentiala Geostr~~cturi puternic cutate si faliate, unwri cu diapire de sare .Re& hidroyrafiL?1den&, cu caracteristici torentiale

b.
C.

&=I

d.'

ri olorii~ni puternice
D.

IG'i
K.=0.8
Ky0,9
i<,=0.4
SEILI

Ape rmatico puta~nlc drenate de vaile lorentiaia Zond rnacroseisrnic8 de graclul8 Gndui de acopeiire cu . ; ui pd r

,
,

.
.

I:
gh.

ao.1 DATE G E N E ~ L E PRIV~RE SPECIF:CUL cu LA STUDllLOR GEOLOOICE-TEI-INICE NEGESARE PRQIECTAISII SI EI(ECUTARII CONSTRIJCT~~LOR
Shidiiie gwlogicetelinice perilru c~r~slruclii e i a b o r e ~ B se de cat<$ so::!e%li firme speciolinle, care dispun de (>ersollat inyir~e~esc dotale si t+i~liic4

5G%

Ubieciiva economico-socialedemultate pe arii exiinse (schele pelroliiere, exploaiari sublmrane de csrbuni si sare.
carisre da roc1 utile s.a.)
&=0,85

ccrsspullz8lonre. Aceste studii se lntoclllesc le cererile bcneliciariiar, lorn~ulalii piin "Ccrrlerlzi de st~aiii" care slau is basa lnai~eierilounheoleinr lrltrs ceie dorra piiiti.

iizurt

0 cornand9 de sludii trsbuie RsolilZI de o ssrie de dale tshnice cu piivirc la


colrstruclba ce ulIneaz8 a fi plolectaEj (aniplasmmnllt, diwensiurll, tip conshuctlv. ConcllLzia: PoLntial de aiunecare ridicat, prubabilitaiea de producere a aiunec8rlior foalie mare. Hariii zon81.ii britoriuiui Romsniei, din puncl de vedare ai polentiaiului de ~rudrrsero alunno;idl3r eslc prezenlat3 In flgura 9.35. a rnvdui de solicitare a telpnului de rundare s.8.). Daleie geoiogice-tchnice nocesare elahorark i,roiect.uiui de reglulj sunt sniicitain p ~ i corrra~tda studii. n de Finna care LclrneazB s2 eiilboreze studiul Irltocrrleste programui de cercctari de tsren si laboralor in vedersa obtir~sriidalsior necesare pel11Tu a raspunde inlegin1 con~erizii bencOciaruiui. Prwlameie de cermtari yeoiogice-tellnice sunt ?bade variate, fiind conditiunalr ds Upul sl dirnensiu~ilieconswuctiiior, de ~pa~tlcuiari14111e geoiogice cunoastere a ronei in care urnloaza
51

gladul

do

sa execute constructia resprrctiv&.

Ca regula' generala studilie geoloyico-tellnice se e1aboroazB eta(Iirn1, cullrin3and ~~rrr~aioarele faze:

~tzrdirrde prefezabiIItale, prin care se slabiieste dacB este posibila iealii?arBa


consbuctiei si, infonnativ, In ,ce condiUi teiinico-economice. ACSS:~ sludli
~9

Rtocmecc pe barn lnaterialeivr documsntare exislsnte, recunoasterl si ca;t~iri

Barajale din anronr;iantr: se pot Funda atat pa roca do b z # G si pe for~\?ati.tni L acopetituvre atunci cSnd acestea aLr proprid3ti giictohriir,d Rpropiniu de ah

anroca~nontrior, cxempiu alwiuni din piebis si boioflnis. de Stzldiir de fezsbilitale. In aceasla Fa23 se stabilesc solallill+? tellnice constructive si coslurlie aferante acestam, in rnai mUite vanante ce pot fi comparale.ln aceasta fa& se executa volurnul cei rnai mare de prospecliuni geoiogice, lncarcaii experimentale In situ s analiza de iabDr.ator.Tot In oceasta fa& se sludlazB in l deiaiiii. wnotativ s i caiilativ. sursele de malorialo de constructii pentru rartiwioe a, agregate penhu heloane. Sindlu corsspunz6tw fate1 "Pmieci tehnic de ewnwltin". Studiiis elailorate la fa= aniarioara ss aprofnndaaz5 in val.ianta da proinctara adoptas, La acestst' Bamjeie din m;ltr?rial~ lowie, reprezizontat.? prin p.Smdntr~ri argiloase-~~r?t6ase sail . . prin aiuviuni grosierc, de reglllX se filndanza pe folmatiuni acopoiitoare d a d acosisa
nu proprietSli f~ico-mecanice spropiata de cele ale nlatorialclor din care sunt alcAf~!lio

ninpiuiuriie. Shldiile geolngice-tehnice care se wcc& In amplosonlenhll uliei constiucbi constatl in principal din uim3toareic lipuri de iuoran':

Prospectiuni geologic" (rscunoaste" sl carElri goologlcc, prospnctillni prin

rnstndc gcgizics, prospectinni prin foraje si iucrbri miniere);

faze se

efecbeaza studii pontlu fiecare obiect component ai conshuctiei de

- Teste afectl!;tio in situ (dot.inrtnin5ri de mnipii.sibiiitate,cieti:mhiii~fi de fniiB2;arn,


deternilnarea sisrii de ei~rturidin rnasiv, determin3rl de perrneabiiihte prin injecUi de ap~];

ansambiu.

puss in evirieiild prin decope&.rea


saii acovarea

Suldrrr coresprrnzetor fazei "neiaiir de executir", Acrsh se eiaboreaza in timpul executlel conslructiwisi detaliazi? cercet$riin pentnr adaptarea ~roieiiuiui la situalia geologic5 concret5 subterang a iociior. Acestf kize de elahorare a studiilnr g e o i ~ i c etahnice sunt obligotorii pentru ansambiurlie mari de constructii, cum sun! amsnajbrilo hiclrotshnica s i hidrownergetice,cornbinaie petrochimice sau sidor~~rgicn, porturi, transoane de dtumuri si n l e ferata, caritam' de iocuinte %.a. Pentru constrrlctiile CLI exiindere mai m i d si m i pulin imporlante numBrui hzelor de stlldii paate fi ffldus. d put&ndu-seadopta chiar o "fazrl unica".

..&noii;e

firico-mecnnice efc:*latc

In laborator.

1 . . . %eckiuni 026

g.oiog&

RecrrnoasfBre~ cnrtRre8 ucnicriick si

In hzele de recunoastilre si n h r n geologic3 sa fac obsar~atli des~llidm< In nahlale sl artlQeialeasupin rocii de bar3 sl forrnatiunfi acoperltonrr, co privlre la nahJra rninerologicii s i potrogvaficZ, muclui de r2cSn1iint al rociior.(sh~iliicaiic.ciival, rortile de cutare; faiicro si flsur;.re),gradui dB alterarc, prezenta fel~omenclor firicogedngice (orniloni, atuneeri dr term, conuri da dejodie, fonnmsnn canlice 6 t ~ ) . cer~sinridicilo orizor~n~riior ;ic\rifele, prorontz izvosreior sf nrnargroniolor rie a@ atc. 1 . Toate datcie gnolngire-tollnicc si hidmgeologice oh6nuti~ prin recl!nanst+!h?si coliare geoi~lgiciipror;ijm sl cois artnne din mslnri~~lsllo doeilmenlnrf nfxrantc. ::mei cerietate sunt utilizato penbu lnhcniirea ihiirtiior geologlm-tehnica. Ponhu amplizii harajnllri aceste hart1 se lntncmost: lii. scarl. de regul6 msi mar! rle 1:5000, tn mod ohisnuit utilkiinrlu-se llarti ia scAri 1:2000 1:500, uneori chiar mai mnri, In functie de ~omplicatiile geomoriologicasi ;igeologice alc ampiasarnenh.liui.
Ha& este 1nsoW de soditmi gnol,,gice

1 . . B l N C l P A L E L E CATEGORil DE STUDll GEOLOGICE02 T C -E CARE SE EXECLITAPENTRU PROIECTAREA cotusrRuc'niLap.


Studiile gwlogioe-tahnice care se executS In aniplusan.lentsie conswuctiilor

rec cum si volurnul acestora SUnt funclie, pe


imporianta shldiazg~ constmcliei

Ue o parte, de tipul. dimensiuniie si

ce urnileaz* a fi axecmfa, iar pe de a1M

paris

de

ccmplauitati3a conditiilor goologice pi hidrogeoiwice din zona amplasamsnhtlui care s n s De euempiu, barsjeie de beton se f u n d e d p r r o a de ha&, dupd lndsparlor*~ fonnauunii acopeiitoare.

roprezanhfive dinfre care. In mod

ohligatori~l sectil~ne o geologicti prin arnprixa bbrajuitii, transversnl.!

pa vale, la scad

pe cat p s i b i l tredo(ormaM. nac6 sitilatia gcomolfolagid si geolngid irnpune

r?=niii.aii.s evidenliriii ,?nor eleniet~le geologice deosabiie. Qso!c,gici;&+lir1im la sctri difsril* pa orizun$i8 si verlial3. In Iigurn

s, t

intocmesc secliuni

.id:i

se prerinlll un model d r harS si sectiunc geoioglcs-rehnica

perriru nm!:~lesirmanhll unvi bam.j,

~i~~E,$&n&e~f@& Pr@spticQurtilo yeofirice se executS, in general, pentru coi~struclii mai rigare de Mdad1)lu (1~!1iizice uzuala p ~ f i t f u ~1udIersilamplasametileior de balzje sunk cele

~ ( n n ~co~otiilb-ltli~i~h *

8 EIIEHOA

;rnpiolire snu in anijilasamenttlic wrnpli~ate prlnct de vedere geologic-telinic. din

5eismica,elu,&orneririoe a gravin8ohico. 1
~wgoc:~u!~oe seismic*, prin raflexie barr ~eireclle. car8 se bazuaeS pe rn!suis!ei! vili.j:oior rle plopagare a Undrlor ssismice provocats, fnrrtizeazit dele irl~l~otVar?P z privlr~ la natula rocilor si miacteristicile elaslice ale aceslola, 's .i.ii,l;k d i m e cdii~!::laxuls cle rod, eletnenlele raajore de cutalc sl fallere etc. 1,1-..

P!cspic$uil$xi deectroir~elric~ utilizeaz3 liljsurarea rezistiviL2Ui electrice a


roeiier pe b:ua csiruia sa.traseaz8 lirliilele litoiogice lntre diverse formstirlni geologice w r e sc. di?rxi--bosc prln conuaslele de rezistiv'telr, eloctricS. P!c.spi-rtiu\llle olachomollice sunt foarte utile perltru r;labiiirca limilelor dirit!o iw~iwtiurtsaacuperiiuare sl roca de baz3, deiimit;alea unor cotiri>lenade roci sau zorw
deidiiieiacu re?i:;iiuiWle

olechid JiferiiA ht# da rocilr

inconjur3toore, delimitarea

:~~uciuri!ore~v%ercxlblarane, aiunedri de t e ~ si aitele. r ~

:'n'$p+cffu~,sn gravinmfricbare la b &

deierminaree conhasteiol de densllate

in& ma!.-olr! de mci dln lerenul de rundare, pe haza aceslur conlrasle fiirid posibii8 iiciili~ikira i)orpuUlor geologice cu denslhlo dilerita. Prin acest tip de pluspeclare re pot d~limiia. r+>:er;iplu. diapirele de rare, dotnurile gazsife~e, cle yolu~ilearsljce s.a. Prin piopecliul?i micmgravimetrics s pot deplsia diverse construdii tliglopalr. e ihrubo, apeducio, ~az~rv~ure],n~icrocamturI stc.' in iwctie dc r.iluatiile geologico din zonn ornpinsomentului pot l uOlizale si alte i
it?cl%3ni.. ilrufizicc. cum %urn cele msgnetomebice, radiometrice 9.a.

[.''c=j?&ni

prln fwale sllucrtlrlnriniew

insblatiile de foraj fobsite I n proSpectiurtea geologicir-tahnic% sun1 mnstluiie it!$:-o ~ u i 1 1 3 foarte variala in iurrclie do tialurrr rocilor in care ulnieaza s& se forere si de aii&nnimgr; do pruspochre. Frniru p31rrfinluri,ds rwguI8 sa ialosesc inslalatli de foal actionate rnanuol w u :>2riiiriii:.ranic si lriult mai rar irlslnlalii cornplet rnecanizate.

..
1S O
I Fig. 10.1. Narc3 s s~iiurra i ya~iugic~.t~t,,~rcS in n~r~plasor~~oitluli unui

'1 9'1

Procesul propriuzis de iorare se realiinaz3 pnn rotiraa gamitlirii cle foraj :;ati
. .

irrfigerea a c n e i o prin presare sno vibraro. Forajele ntsnuale sou sen~itneconlceso oxocuti pan4 la adancimi do 25 30 m, dar pot atingi- $1 70 - 7 m n' 5

chiar

ma1 rnult. Din iorajelo n;aniiala sau

semimecanice se rscolteaz5 probe cu sbuctura deranjatA, asa nrlniitolo probe tulburatt, si probe cu struclura initial6 nederanjatj, acestea hind denumite probe netuiburate. Probele de roci extrase din foraje se analizeazj lntocmirea profiiullli geologic al forajului respectiv. Pentru prospectarea rccilor tari se filclsesc insfalatli de foraj rnilcanic mhtiv sau rotapercutant, cil blburi oarotisre previizute cu freze cu dinli din otel vidia sau freze cu diirmnnt. Instalaliile mecanlee realizato in laboratfir sl setvesc la

I foatta multe variantc. n

permil

execuiarea foralelor pang la adancimi care variazs intrc- 50 -75 m si mai multe sut* de nretri, ctliar pssle 1000 In. Cu inslalatille de bra] rneianic so recolteara ccalote

de roc& sub forma

cilindrics, ale caror lungirni dapind de gradui de alteram si lisunre a1 rucli. Carotele er?rase se~vesc psntru analize de lehoraior si pentlu lniocmirea pl~ofilllllli forajull!i. LucrSrile nlilliere pentrll prospe1:tarea terenllllii clocopurle, santuri, iranseo, puturi si galcrii (fig.lO.2). ~ncoperteie, sant~rtlle franseele sont lucrsri ininleir itsoars, cu arlilrcinii si raduse, de pane? l a cdHve meirl, care se execuig In scopul csrcel3rii formali~~nll acoperitaare si pzttii snper6clzIa a rocii de bazai. Putri~lle sunt lucrari rniniore verticaie cu secliune Broptur~ghilllar$ cara se execllt8 pane la adancimi mai mari, de ordinul zecilor ne mslri. GelerfNe lillnt IttcrBi niirtinre orimnmis, cu eectiune de reguli frapm.oidaiii, cnro
sa pot executa pe lungimi da ordinul zociiar si strtelor de mehi.
se

~xiiCllMsl!b i01.1nide

Puturile st galeriile miniere pe~mit ccrcehre foarle amrnuntita a rocilor cu privirr a la natura petmgrafic2, s&uch~ra,'textura, gradul de altorare sl fsurare ale acestora. zonele de ialli, brecllle de ialie, natura si starea materialului care canrUt~lle fragmentete hreciei si iiantui de lsgaHlr6 s.a. Cele mai importante deter1ninAl.i oxperimennle la scars niare privind defor~nabilitatea rezistenta la totfezare a r o d ~ o r sl sneuecuPd In puturi si galerii. Din galerii sl pllturi se erttag cele mai reprezaotative probe de roca, sub irrrnli

de blocuri, penhl anelire de latiorator.

Puturiie s i ynlcliiis miniore sun1 cele mai eficirnte lucr5ri din punct de vede1.e ai cercst&ii S,wlooico-lallllice,a nvasivelor de foci dar si cole mai coslisituare, llecasiland Adoptarn acestar lucrdri I n progamele de pruspectlune geologic3 se face in llrma unel armlire complene In lunctie de dimensiuniie siimportanla constrnctiiiot si de pa~iculariL6tile geoiogice ale nrr~p&arrlentului.
i n ocsiosi limp a perioads mai lung8 de executie. .

..:.

.. ",' ; . i
d. i .

& :::

:. iy :
3,

;a!.

Cu ujulorul diagramri de efo~~t-d-deioinvalie obtinul2 se i:alculeaz6 rnodului dc doformatie:


'

g:,
2 : .
(i

f.

ii !.

;;..
.

Ed si modulul de elaslicitate:

0.0.r
R,

(1 -. $1

[lo:l1

<,t.cT.r

'10.2.2. Deq~rrrtiniiri . -- .- .-. -. sxperimentaia in ~ i & *

--

0 - !'I 1

[lO.Z]

~+:~~~~di;.q-~j~~~'rgqj~~~~~g
Bete;lrii>~;',i eorrip~%i!~~~lliuiL' de pe suprafele platre. Pstfel de delevinirrdli ss

Eii?ciuerzAh suj,laf2i:3 !+rc-nlllui sau in lucr4ri subterAr~e constall din aplicarea unul si efur! norrival, unifolhl disttibuh pe sutxalatn rocli sl m2sunrea defarn~aliilor (Ry.10.3.). In figuia .lO.3. se rad3 iln rrlodel de lncorcare ekperimenfal5 de cuml,resiWlible inti-o yalurie de slndii. In principiu deteri

I i I 1
i

i
I

minarea se lace prin cicluri de elortuli. In cadrul fiec&ul ciclu alAi lncarcaroa pBn.3 la un anumlt efort ce: 5 desc5rcaiea. sa k c 1 Vvpte de eforturi, ili mssu-

randu-se deformatiilr corespunz8loare fiecdrei trepte.


Cu valoriie obtinule prin

nlBsurarea deformatiilur la Recare treapa de efort se


i

F;g, IU.,i, Cuiba efori-defumatie obfinula prin mafrnune c:ioluri de IIir3ffiare-dRsc~m1~


I

construiesle o curba efortdeformatiq, conform modelului din fiyura 10.4. Efortul mauirn.de in-

in lelaUile de ma1 sus

(I I

este
v

UI?

coaKcienl de form3 al suplaletel de incarcare:

. r- raz~ supralelei de indlcare:

F I ~ 10.3 Scl~erra . echipamanlulu, deckterminare a m m p m ~biiil6i~rocilor galeric ds stuQti: t bloo de be. iillr-o Ian; 2 p;e& pbla. 3 piacri metali&: 4 pn?S hi. drauiic3: 5 - slsip pielung;loc 6 - dulapi rl,n lenn ae =senti tsra; T :pompS dt?ul2i: B robinell; 9 - m a n o meire. 10 nricrommparalw~

> ! 1

- coefici~ntul Poisson; n -dlierenh dinbe olorlul lui - delonnatia total5 corespunz~loore eiortulul uniiar r~iaxirlr ciclului, de indrbare; s. - deformatia e l l s l i d el
unliar maxim si efaihll unitar miniln din ciclrtl respectiv; s, dilelentsi dintre efortul unitar maxim 5 csl miniin din ciclul de 1 .;o~cspu~~z~luaro rr~clircaro. Delem~InGrlde coorpresibllitale p e suprafele cilindrice. Acestea se pol exacuta aMt in ~ a l c r iminiere cst c i i n gdulr de foraj. i

ercarc trebuie

sa fie

putin egal cu efortul rllaxin~ transinis terenuiui de fundare de cBtre mnstrbctie.

. d. .. . .. ,

- Deteimirtiri in galrrii, cu = p i slrh pin.iit,rre

Asernnni.:.#;i?:.:.rmin:ri

sc :ac in

-.C>nta;.iri;n$;f01c-Fli,i<<, csir p'i? jib!r


unlrr prese r.lk3lo. cie for!ltS i
1

: i ' a 3 a i ~ P r ~ i c a i l ~Conri?!in r i l s p ~ r i ) ~ ~ ~ .. ui
: . I
i t

2.;

laci cnrnpacie, imperneabile. Chiar peniru ason~vnnaroci este in;lizai figura jO.6.

a pa p l ~ ~ r t i i

t:i~~~:~t8;r~:;!<:c!.tt'2:1 c$~fii7.tv~!i inel de gelerin, cb 13 limit;


;

,I

f: CinilF
,.

galerla ri! -JC apllze : torcret din nlerhr de cimcnt Schema lncertjirii ezte rcr!nt3i in n ltA~todd incercare Cons16 :ii lzoiarra unui t:onson dlntr-o gsierie, de prefsiintz dd

mcizii-r si iiitlirpi riin lernli dii e?unij iarr?j. pi:nerea prnelnr sitb pissiilne ai rn.isiiiarea dcfor.?imntlilorpare5lor gdwriai. Sil~emo <e
";i8i;.i1li;;
irnA.;!rcXlnriloi

dc zomprosii.liil;lti

t.r, wciiunc circulars, i.siii:ir-~~:? prlele do been de fornla unsi szlnir: f i r i c i r prnvSzul cii

cu press plnia i:i;lblz

este prGilrjit:~Girk i i : t t c l a l G 5

4~ 7O.13 Scliema de mBst,raw a r:ornprrslhili~af;irmiiior iillra gale.+ crr ~,;a sub prasiiine: 1 - bdori: 2 - capec mehiir: :l . i!?iidui:4' 4.5 mariornsm?'G.7.. erlriisiin!re: 8.3 - cnrlduclon a l e c f i ~ ~la e~tenswnrtre;10 ~vnducta evacriarw a aeirilui de de

Daci D este ilixrt;:ii;il

~ 3 l s 1 i ~ ? i , ! r 1 n g1,~ ~ ~ ~ z i a tronsar~lil~li incercal ijste

/i

n guis mctolic5 cu capacchns prin care 3e poato inba I n spatii~lizolat. In int~ri:ii.i~i

r r ~ ~ ~ l n ~ n d atic! i ciil putin ;:~jnl! cu D )iai;itii ci, d.?torlni:i$iil~:d fie rslir~s6ntati;io. sa l i l Incsic3rile treb~tirf508rls la 1~1.siiitii r)!p?Ie cu CRI pub,? prcsiilneo 10 care ro lucr+ gsizrla ~ r c l j p r . ~ . j i . Relalin ponfl'u s;ilcliiul ~ n n c l i ~ l ~ i l ciastici?ab: c:;to de i ~ i r
. ,

/ o dat2 si j ~ $ ~ ~ : % t x t ?
,/

ijaleriei, in diverse sediuni se monlnaz2 apante de masura de iipul ext~nscmeirelcr. rllsplrse cat ma1 unlform
pe conturlrl galerlai, cu ajlltorui cSlora se masos1.4

deformabilihtoa rocii. Calculul rnorlullli~li elasticitate se face cu relatia 10.3. de

- Oeterfnfn3ri cu presiomeire in g i i i ~de i'oraj. i


si m5surare.a

Deterininsma dciorn~nbiiilZtii

E. -

.I ,

unei mci cu ajutorul presiomotralnr const5


I,. V)

In introdoceraa unei &lufe afzstirr. 51. dcFarni8rii


0

A=

[10.4

lorn?& cilindric8, intr-o qaurB de foraj, punerna acssteia sub presiune cu ajtltorul unui fluid (aer, ulei. apg etc.) pereiilor geuril de (oraj largX corcspunr2toare presiunllor din cclulB. ExlsB echipamente pentrrl

In care o 6 h pi-esilmeadc l1ic3in;ire: r rxza gale,Toi: :,r 9

- dof<,mijio~ pe directia rceii

razel: u - il?ef;.ir?ntizl lul Pgnisfinn.

d e

modt?ia

40

m8sur2tori presiometrice care diied lnhe ele, I n principal' prirb

197

sistemui de lnrisurare a deiormatiilor. Un model ds presiametru uliltzai foarte des. P n h u it7sel~--n pe santisr. este gel la care deternlinarsa delormaiiilor imndii se reaiizeazi pe baza mssurarii voiumului de iichid ,A V introdus in ceiul8, din momentul In care presiunea incepe sJd creasca sl se produce deformarea rocii. Schema unui presiornet~u jnasurarea volurnic.3 a deforniatiilor este ar&kata i n figula 10.7. cu
:.

4;.,. 3: -.
"

in relatia 10.5 Vo

este volurnul n13suratIn ceiulele de gard3 iai V ,

volumul

...

tn2surat ih celuia din rt~ijio< corespuni.iitur la presiunea medie

Un

alt

tip

de

presiometru foiosit frecvent pe saniiere este cei cam masoar$ preaiuneo la nivelul celulei dilaion~e-tiice precum si iiefornietiiic punctuale, dupS directii diferite, norrnaie pe axa gaurii forujniui. printr-un sistem de captori cll inregistrars autonlata la supraiat3. Prin apiicareq in cicluri ceiula
; I

1 . i ; f

In diagram8 din figura 10.8 notatlile au urmdtoarolo sa~nniftcnlii: PO 'Po,

i" i
1

- presiunea lr1itial6de itlhare In domsniui elostiNpresiune de strat); - presiune IintIM de deformare elaslica;

I , - presiunea criticil de cedare plastics.

presiunilor In deforrnatiilor se

presiometruiui ~i

ntjsurarea

co~ospuridtoare fiecsrei trepte de presiune obtine diagrarrra oiort-deiormatie cwniorrn modeiuiui din figura 10.8. in c z u i pirsiomeFig -:OF schema i,nuiprasiometru ou ~n8suiarea vo~um~cd hul,li cu masurarea de ; deror,naliiiolor a forrnatiiiar prln variatia vo-

.I

\I
i
/

Fig. 10.8 CurLia de valialie a volumWui de dororfirare In funclie de presblnoa de 1ncen;are

.
,

Cdnd presiunea si defotrnatiile la niveiui celulei se misoar3 cu ajubrui captorilor cu Illregistrare automati (Fig.10.S) modulul rle elasticitate se detertllir15 cu relatia:

I u ~ u ~liciiid introdus in celulii sub presiune (Fig.10.8) modulul de elasticihie ss de u ~


calcUleazS cu reiatia:

i n care A P sste diferarita de preslune PI -PO (unde Po ests presiunea lr~illaia11 cei~r13 I iar
I n care cueficientul de con~p~esibllltatc se determind din relatia: I <

,!

Pi
110.51

- presiunea corespu~~sfitoare de incercare): lreptei


Do AD

I :

rc-

Z ( l + ~ ) ( t , * V,)

diametrui giiurii de foraj corsspunz3tor presiunii Po; varialla diamotrului g5ul.ii de foaj corespunz5tol- creslerii presiunii de la p , la PI :

sr

- coeficisntul
iar pn e[ !

lui Poisson.

Pentlu datorminarea mod~lllll~li dofonnatie de

se ia In conldcnrs curba 1

modulul de el;?sticilate E. curbels 2 (Fig10 $51 care iucreaza sub presiunr. in D a d se considoi-a

Incercarlle de comprc~ibllihii suplaieiu ciiindilce au i l a r g a a~,iiirril~llltate 12 pe dIrn~nzionarEa rAptuseiilnr galeriiiur hidlalehr8ir;e ciliculeln de djmansionare un roi inlporlat 11 i o a c i reistenla elastica a rocii.

4 m i a k l ~ r i e oste unii
b r a ro = I

=I00 cm. re-

latis 10.10 devine

%=

Ei -I

I*#-100

[,o.,q

Pontru o galcrie dc;

r z5 r, coiiicisnti~ide raa.
zistenu ei3sti~5se ohfins din relnlia

,<.
'

1 =; P
t

Il0.11]

cooficionlul redzton:~: el* stlce varlaz2 de la valnri de 10.20 daNlcm3 pentni roiile cele rnai slaho la 5000
Fq. l o 9 Disgrama eiaii-ric-ormati* pentm rnai ml~ile cicluri do incilm2"

<$ 19.10 Schema rip call:d.smtxr ccc.7crentoI de rezislenl8 ai~silca I..,

Ca nrdin ds rnSrimj

6000 daN;cm3 pentru ruciie tin, compacl~.

Dac8 o golmlie cu sectil~neacircrlinr5 de razB ro estc supus* i n iijte~iorunei


presiuni lildrnuiice, daiorita deform?(rlirocii raza ru va creste cu L ro (Fiy.lO.10). Prin coefrcientlllde reiis1ont;i elastica I : , se lntelage mporlul dintre presitlnea
:

Qs&~nl!1#ri de for7ecare
Reristenta la hrfacare a unei roci se exprim3 prin (Fig.lU.11).
r,= n. lg'l)+c
ec~:imtialu/ Caulornh

Lare ar.tionnez3 pe peretelii ualariei si deplasarea ~acliaiY r miifarm relatici A

[10.12!
-ii=?/A

1
i i

in care n

= NIA este efortul unitar normal la n i v ~ l u ls~.rpraf~iel faribcare A. de

este efortul tangential de forfecare.8

ungliiui de irecare inlericad dinko gmnulnle

Penrru un cilindnr cu gni inhrior de mm sifuai. Intv-un punct la disfant.3 r de aia cilindnllui este

si rara ehiurioara Intinit5

cornpanoilin ale rocii iar e mrta unitad de coezillne dintra ganolnln rninsrsle. Rezis:anta la forfacare a rocilor se dcterrnin3 In iaborator, pe probe .3o dimensluni raduse, recolhh din mnsiiwl de roc$, si in situ. Detenninriride forfeeore rocii-roc=. Rezistenta la forfacare in situ r e detsm,ii)?

( r ' i ~ . l o . l O ) , aplicand rslatiiia lui Lame: depiasarea radials a unui volum elementar dV

.
'

pe blocurl de r o d cD dimensluni marl care, ca ordin de milrime varlaia Inire d0a40x4b


cni si 80x80~60 ins& In iunctie de necesititi pot ti si mei mari. cm

Aslrnililnd galeria cu cilindrul din figura 10.10, la peleiele gaieriai reiaiia 10.8 dsvine

%,
0 incardare sa e f e c t u e ~ dpe rninirnunl 4 blocun care h-abuia s i

Re.
Calcuiul presiunii

a-i?~~r;irdloaiodin punct de .vedere pelro$a~c si micrffitructilral. Forlecereo so exc-

"ecesare penlru a obline efortul vQl*ical o, impus se face cu reiatia


A

cut3 cu un echiponent
tsi~nicde tipul celui prezentat in flgura 10.12. Oidirrea ds etectuare a aperatiiior este urmitoarea:
U

P"= -0
in

- I . v

110.1q sste aria

care

se sap6 galelie astiel lncdt vatra acastela

sUpra(etei de iorfecare iar

este

srin pistonului

presei i ~ l d r ~ u i i c vosiicola e pe care actioncazB i presiilnea P , cinta la martornetrul pornpel de uloi.

F: ? $ I I . O

Scilelna d~lermm~riiir~zlstmtella Toifscare a rmiloi, exprimal3 prin escutia lui C o u h h

sa

3e aaseasca ia nivelui

superior a blocirriloi ce ur1

rntazii a 5 iasonate din rnaslvul de r o d :

- se d w u p e z 9 uiocutiie ssp2nd
dinisnsiunile 5labiilto in pinalnbll;

duua santuri paralele in lungul galeriei. Din fssaneazs blacrlrile la

Se llleritine oforlt~lo

miezulAde r o d care krrlane intre cele douB santuri se

- biocurlle ad-!
paltea sup3riaad: interloare ale centurii:

fasanste (I) imbracs Inti-o centu6 de belvn arrnat (2) p$n%la ss care trebuie 52 nu dupSs%ascimarginlie

- se iuarna apacul de beton (3)


- so toarne blocurile de betun (43 -

Fig. 10.72. Schema de monlaj dl gale"* a echipamentuluide iorfecare mc6-roM: 1 - h l m de m& iasoriaf BI iormd psraielrpipadic3; 2 cenlur+3 lateral din beton armat 3 capac din belon amtat: 4 masiv da heton , oenfru oontrapresiune: 5 - p ~ s d lridmulrc8: 6 pl~cimelalice: 7 role melalice; 8 - stalp ne iezistennta: 9 . dulaoi dl" iwnn de esenm tare; l o rniocompamloare; I 1 cadru penW rnonlarea rrricmnri~,>aiataamior

itabilig.

la plaand ~nictoou~n.

~~~

pamtoareia indie8 defer-

rnatii icalc ,,erl rnicl de 0.01 ~ilrnhniniit se pune


sub preslune uiesa

hi-

cars twbuie SS asigure rezlslenta necesar;i

cir21ulici care asigurA fo*

de tdiew, creslerea ptesiirnii 12ctndu-se in trepte de 5

iurisi de loilzcare po care o detvoltd piesele hidraul~ce orizonbie; penlru urdiurrrri~zrea fortelor aplicaia lntre piesele hidrauiice (5) si betun (blocuii de rezlstent5, cenNr6 si capac) se intercaleaz~c8te o p l a d de otei (6) CU yrosiniea de mit,itnum 30 rnillmetri:

ninlosfere, fiecare Ireapt2 rnentlnandu-se pen$ csnd d e p l a ~ r e a orizolllalB, la loale micioconlparotoarale scade sub 0.01 mmhllinut. DupB co se irlregislreaza prosiui~ea

tnaxitn*

la cure se produne Mierea blocului se carltinus lrnpingerea

acestuiii

.
-

I
!

rn'6sur9ndu-se conL~uudspiasarca preculn sl presiunea curespunzatoaie pruducerii dcplasarii. in mod obisnuit deplasarea bloculul se h c e pe dislvr~tede 100 mrn. In h t tlmpul forlecaril se inregislreilzs deplasarlle pe verticdla si se rnelltlne canstanG presiilnea la presa ilidraulica verticnla. D a d efortul de forfecors s lace unghiul a cu pianui in care se lnsctia supmiilia de iorlecare, efvrlul nornlal si efortul de forfecare q se determlna cu relatille

la perica supcriuara a presei hidraillice verticale se rnontears trenul cu role


I

iI

('7). am st9ip de redslenta (0) care poate 8 metaiic sau din lumn de esentil tare. o
placS iliotJiicg pe care reazema staipul si duiapi din larnn (9) pan2 la tavanul galeriei;

)
j

- se inskilea25 n d i e l e de bare (Ilj pe care se monteaz3 rnicrocornparaMareie


(10) pelilru nlasutarea d~lormatiilorvei~cals si deplaszrii orizontale in iirnpul fnrisc5rii; se rnanteai?j pentru newre presa hidraulica cate a pomp2 d e u l e i Cu

- . .,. ~r~;,.iornntru pontru rnjsurarea presiunii.


Pentru determinqrea rezlstentei la forfecare se stabileste elorhrl vertical la care
LlrrnesrS sd fie furfecni'fiecnre bloc.

in care

o este efofiul unitar vertical datorat presel lrid~aulice , verticale:

.A,,*. .. . .. ,. ... ,:

f?>
, : , .

rr, - eiartr~l venicsl rezultai din descompunerea efortuiui t.>tal ila!nrat p r - ~ i


ihidratllice cnre dezvoiti fn;b de torfeeare;
P - presirlnea citild la manomrlrnl ponlpai dc "lei care actioneazs presa ,

,: ..-.
*.,.
i "

Cunoscand perechile de valori

I,

a intr-un sistem de ax-;

- a se trase;t+h

5::

drc;ite!c iui Coulomb care ponnit detorminnrea unghiului de fisiare inbitoar5 si coezin~iii.~orespullz~tuace rezistcntei le iFig.10.14). Deteneiniri de forfecare beton-mcS. Rezistenta la fo~fecare hetan-m& se deierni/n~ si rezistcntaia forfecare rac5-rod c u deosebirea c6 biocuriie de roc3 sunl ca inlocuite cu bioculi de beton turnzte pe ioc. Asffel de determin3ri se fa0 p o n m con3t:udii dc bcton supuse la actiuni importante ale fortelor orizonloie (e~arnplu baraje, slf,vilare, batardouri s.a.) In vederea calculelor da siabiiitate a constnlctliior respective la iunecarea pa roca de fundare. hvand in vedera costui ridicat ai acestor determinsri este recomandabil oa pe Wocuik de beton in prima e t a L ir se efectueze l c e r d i

. ti

hidraulic:, VellicaM;

i.,
i' ::

varf (Q.c) si rezislentei rreziduale (rD, ,c,]

p, - P r e ~ i ~ r ~ e a ' ~ i trnansmctl.ul punipei de ulei car^ actiutieazti prasa la i t 3


hidmulicg care dezvoiM fort, de forfecars:
AT- aria boroi pi&onuiui dc

jr
i:I.

fl-

la presa hidraulica verticau pe care actioneazS presiunea P ; ,


A,

ji

aria bazei pistonl~ltli

1
I :

de canpr&siL~iiitatoip

de la presa hidrauiic8 care dezvolta f o m de fotfecare. pa care ,actioneaza preslunea P, ;


F,g.10.13. Dlagnme de variafie a rezisfelilei la foffecan srlb sarciilS conslanta, in tunclie de lwlecaraa
.

cicluri cresc5loaredewrescdtnara. pentrc uliculUI modulelor de dafornlatie si da elasticitale iar in corn-nnaro blacurile s8 se suplln:, la eforturi de forkcars dupa aconnxi meioddogie ca s'14ortec2riieroc8-roc&. Prirl iricercari de forkcare baton-roc* se detemin8 rsziztutnnla la Hiiinre rr ia conhctiil betonuiui cu rom, exprimala prin u n ~ h i ude frecare interioorA a si cuez11.lnaa l
c, precum si coancienlrll de frccare betan-roc5

A - aria supratelei
de iorfecare a bioc,,lui ds

bioculul

roc&

Pentru fiecare bloc supus fo1fec5n1, mentinbnd efortul vertical a constant se


$,Z

10.2.3. Evaluarea presiunii rnasivrllul de roc&


Presicmea r o c t o r in qa!&rii. Cmficle~rtul da iSrle Prot0rlia:rom-

inregistrex8

variatia In

asup~agolurilor .subferanc

Zll

efoltuiui tangential r,

funetic de daplesarea 5 a hlocuiui. CU dateie respecI


I

Penbu dimonsionarea sprijinirilor si c3ptusnllior galcriilar, camorelnr penvu sonlralele hidrooiectrica subtemne. tuneiurilor s.a. este important se cnnoasr.;i t~npingerea cu care roca din masiv actioneaza asupia acestor eiemente de constructie. Pentrc o roca l~ecoszivi, imghiui de fracare itrterioal a,. M.iVi.Protodial(onov cu
a
'

tive, pentru iiecare bloc se constn~iesc diagramele rodate in fig.10.13 din cam

calcuiat lmpingerea masivulul ds Foci asupra rlnel galsrii orizontale. Pentru o galerie cu secSune drephnghiularii boiia de echiiibru ara fnnlna unqi

F I ~ . 14. Ornapla lui Coulomb psnlru rezlstenla de iorfocare se debrmlng rezistel?lo dc lo.
la vW(qc) sipenlm rozlsfanla reziduata (O,,d
iolfecafe la Varf rrsf

parabolo (Fig.10.15) care se determlna cu reiatia

.. ,

rezistenta reziduaii r..

r!O:lq

204

205

< .

4;
in care p este presiunea
P

IL.
r.

r"-

j;:

" r. -2I, 'iL I.


Cand Y, = b12 si y = h, in'lltimea ds rupero a buitii este

[10.'18]

uniform disb'ihuita i n plan orizonlal iar H reactiune nastcraa boltii. Stabiiitataa baitii este asiguras cand

i2.:

.. .

-I-.+

fa*

de la

; . ,..~
1 1 ;

orizonbi3

2 diri care se obtlne coefic~entui Protod~aiconov:


1.- -1, Lh

I? h= -

['iO.l9]

i i

1
I

.
rolalia

Acest.coeficient, in practica de santier, se evalueazil si pe cale enliliric~ iolosir~d

H-ci-.P
In care f este coeficientul
de Brie al rocii, denumit coeficientul inr P Protodiaiionov

I
I

i
In care ti,

I-

- (C.
li

100

110.211

este rezlstenta is rupere a racii la efortu~ide cornpresiune monoasiaid.

reactiuneo verfical5

Ca ordin d r marine, In functie de rezislenta ia co~npresiune, coeficirllNi

ega13 c i 0.5 pb. Pentru un mefcienl Fig.10. $5. Shhenja de calcul penlru roef~innhil tan6 de Protodialio!u~v de siguran(a eyal 2, cu

. Prtibdiahonovusriaz5 conform diagralnei din figure 10.16.


Eveluarea afsrii de tenslune dln masivul de rncS p e baza obsewaiiilor asirura corrr!.1ori8r1/ annZiurIl de susNnwe Cei2 mai concluderile rezultate se obtin prin deiern~ina~ea situ a ir~lpitfyelii in ~ocilor yalerii insa acestaa sunt costisiloare si necesis o duraUi mare de limp. in Cea mai silnpla mstods se bare& rupere. ArmAturiie de sostinere din ien~ri iurnireaz8 c e l ~ mai bun@inlt~ln~slii. Dacii st?l[rui sau grinda din cadrul de susljrlere nu se all3 sub sarcina, reronanta acestula prin batere cu ciacal?ul este aono6, Pe rrlkisura ce arrrlatura intra sub sarcilla sunetul pe urmsrirea infrlirii sub sarcin8 z sl3ipiio1 si grinzilor din arlnatura de eustinam, pi.in obnervalji asupra defonnsrii acest0r.a pan3 ia

;
:

obtinut prin hatere devine din ce in ce niai Infundat. In plus, cand presiunea Gal* acluneaz5 pe allrlZluri depftseste o inumiG valoare elelnenlele irlniltlrrii lncep sa csdeze hsptat prin curbare, =&pare insotiti de lrosnituri si in final prin rupere. Cunosdnd feziskenta trlecanid a iemnulul din

!i

j
,

care sunt cornftlctionate

cadreie de sustinere. I n funcfie de daformatiiie grinzilor si smlpilor ss poale evnioa urdinul de marime al indltimli bolNi de desprindere a rocii din lavan (Fig.lO.17). L a o anumita siars de defo~rr~are a unul sle mant de arm5hlr;l sforhll uliitar

1 3 ~ra. ./6. . Gratic de corelafie rntre rerislenh la coRrpmsiune o s i w e k i e n ~ u l d e , !die Pralodiakonovf 11 Hz---f. b-p 22

a.=y.l1 din care se dckrmina fnsltitnea Lxlltii

7
in reiafiilo 10.22 r;i i@-. ?? wprezintj yreutatoa ~iolii
,sirs a rucilor.

h75sr~rarea ~ r e o i ~ l nde ii

;mpir~oem -

cu

t?i11~0~1/
a

st6lfjilor hio'ra~~lici Intr-r-n sectiuno galeriei cadrui de sustinere

h42surarea .pLeyesls~~i~-uf ImDlnrlere


.

- .

este lnlocuit cu o grlnrla sprijini&3 p o sulpi ulici pus1 sub (Flg.10.19). Prin unnbrima crestclii presiunii in cilindrii skilpilor hidrauiid de sustinere. p$na la stabilizare. se determilla folfa de lmpinget~ sistcmui dc pe ,Frg. 70.19. Lktaiminaraa impingerii boifli cU ajUIDilJ1sldlpilsi hrdrsl~llci:7 .grinds: 2 sf;9ip hidmvlic: 3 manomolru Su5tinere si fn'ltinlnn hidrapresiune

cu

aiutar@i

cePs#,lalor rle Presiune Acest procsdw con da-2 sl3 in alcgereo rlnor scc iiuni reprez+ntiih:,c Fig. r0.77.Emiunms in9ltimiibdtiide surPaV.5 a gaieriilnr~e iungul galeriei In care fnlre baza rezbli?n:e, da cedare a cadreior dtn arrn3:um dr suslinw~ ar~nitura de stlstinare si roca din tavan se inboduc capsule de presiune din tabi3 de otel, piine cu Uitii si prev'dzute cu insnometre de presiune (Fig.lO.18). imedini dupa mon'Bre presiunea la manornetn, oste zero iiicep apal'?!

Pe mB-

AiSs!rravea tensunii de desc<rcnr$ in qol&& rllmensirrni -- - mici in conditil- naturaie un masiv de lac8 sa* gdseste irltl-o anurnit8 stare

sur5 ce rDca se reiaxea~d si


52

suprafetelc

du desprintlere rr,b,c ,.... r!. prwsiunea In capsul;l cres te p%nS ce sllprafetele ds desprinaere allng bolta de echilibn~ de la care presionea r3m6ne constant?. Ctlnascand presiunea pe armalue si greutatea *~olunliCba rocii se saute de defortnatii. Fi? 10 20. lnngbtrarea dntensionii"iparfiaieie a rnasiv~liiri de m S

de eiozturi. rJacir In masivul de rccg re practica un go1 in jurul aceshlia se produce o madificarr a stirii
i

de e 0 t in sensui 11

desc3rcSrii tensiunilor InUn procedeu slmplu de lnregistmrs a descarcfsrii tsnsillnii din r o d cans6 !n muntarea a lrei tensometre prevrizute cu mlcrodomparatoare dispuse in&-un unui triunghi ocl~ilateraisi practicarea unei gfsiiri in csntrul triunghiului,~~ajdorui perforator (Fig.iO.20).

i.

,.
Pentru evaiua~ea presiurlii masivului de r o d osupra goiuriior subleril~ie, it, vederee di~iiensio~lerii optime a constt~uc~iilor subterans:(tuneluri, gaietii l ~ i d l o e n e r ~ e t i ~ , csntrale clrctrics suMerane s.a), pe lar!gPl ~ndsurrltorile privlnd cornpoilalea tsolugica a n'iasivului de rocS, cam sunt costisitoare ~i necesu obsenapi do lungs durafi, deoscbil de uiile sun1 observalilie eiactuole asupra compaltii~~ii rocilor si alernentaior de sustiners in encavaliiie subterane. Etoctuarea observatiilor pennanente, pe parcursul onecutiei lucr6rilor cor~sUtr~ie o
. dbllgativitetc a pelsonaiuiui tehnic ingineresc care acords asistan* geologic5 tehnic5

MiZsurnn,eaddcseirdrii terlsiurlii se face cu ajuturui nricrocon~panioarelorcu cam a513 pre\~&uiiiecnre iensoniellu. f?cslli.biliren sifitii i:~itiaie a tertsiunilor din nrnsivlrl de roc6 Acsst pracp~iei~ cons# din opelntii care se desfdsoaM In unnsbarea suc. cuslune (Fip.iO.Z?):

8-. f .
i.

.-

!
!

i,

- pe poielel.

excauatiri, prin incaetraro, se monteaz5 lraductoli cu coerrizi niasini ds tiiiat cu disc cu inserlii

viSlsnB$i oe m6soari, frecvenla vibrakiilor produse de aceste corzi (Fig.ID.21a):

- I n po~.nle practic5 unsiit cu ajutorul unei se


d ;. r ei tonsiilnle se r w d i i i d ;

dialrlanl (Fig.lO.21 h). Prin practicaisa acestui slit se produca o relaxare a rocii a n se pune in eviden6 prin haductorii cll corzi v i b r ~ n t e a &ror

10.2.4. Determinarea ~xwneal~ilitfitii i ~ ~ i e c cle ac:!sub tii - prin presiune a lerenurilor de f u l e e 3 b a r a i c l o r -a ~ ~ ? p I a s ap$ r i i e s i- e.-..--.- t. e - v . do. roci. fiournle . .

in cazul rocilor fisurate metoda pracUc6 per~budetermillaroil perll1enbiiil3tii cons16 ir, injectarea ape1 sub presiuns pe tinnsoane din gaura lorajului. Prin acsrt procedcu se pot creea gradietiti de curgera nleri, cumparabiii cu cei care apar i n lirrtpul eapiuat8rii canslnrctici. si zortn terellui de fundare, din punct de vrdele ni pc;~:neabiiiMliicorespi~nz~toa,s presiunii ta care urmeazLi sa lucreze conslmctia. Deter~niriarea perme obiliUlii prin illjeclalea apei se aplicrl pe

scar4 largrl,
cil

prezenend nvarllajui

sste simpl5, rapids si eco

- - --

~,omit%iar ~ ~ z n l t ~ i l o l c abti nute suni suficient de con cludente. Ecliipalnenlul trhrtic

Fig. '10 21. Resi..bIiirun sl3rli de fensiune din mas'v-ivulde r o d : a m3sumrea ssni iniiiele de ionslur,e: b - rndificaraa s13d de fensivne pri,~ pecticarea siiturib,: c - isstabili~a slarii de tensiune pnn punama 6Uh sarcins a piesoi piate: I t m diminti cu c ~ i l i ~vittranf8; 2 - boituti de ~nnstmre:3 slit de i m d piati: ld ri pre.6 piald lip F,eyssinal; 5 lnoriai M clnlen!, 6 . robinel; 7 nlanomti I , 8 r:ano'ucfa de ia pampa de preslune n:

necssar ilijeutii ds

pentru

deteriili

narea . par~neabiiit%ii prin

spa

eete mdat

Scheltlatic i n ligum 10.22. in pmctlca de $an Fig 10 22. Schema generaia afi~slalafiei efecluaw a de pmbei de permeabilitafeprin injeclara de epS: tier conditiile de ibnpetrne 1 - habZl cu apa. 2 pmpa: 3 pacher; 4 - conclucta abilizare a terenurilor de P.3che~I~l.: nzanametre: fi - -ducta de reiu~are: 5 7 ventiie fundare se slabilesc pe

- in siiiul respectiv se introduce cr -u prin puiiolua sub presiune a

o pres5 piaU de tip Freyssinet, de lormi presei se, urrnarffite n~odiiicarea starii de

.;eti:icircuinM, prin52 in rnorlar de cimerit (Fig.lO.21~). L*iisiuns prin t~ociuel~~ricorzi vibtante p3na a n d se restabileste tonelitaha initiald cu cotuspurdu i~iulluiui ulritar normal hansmis do pre* pa perel4e siiluiui.

baza vainrii COnvanLionale a absorbiiei de apB

211

I i

liln'

. ..

1 '

min - Z I ~ . ime~nb. ur .;ital I

i n care 1 este cantilatea da apb care pehunde In taren pe 111'1 2 tionsan c!i lS~!ng:rne-r 1 din gaura fornjnlui. i n intemiui de timp t. Is presinn~? injectara F. de M s t a mai mirite critsrii convenlianale de aprecisre 2 psrin;sbilit3%i tsrsni:itl;.: fisurate, stabillle de cdlre diversi aubri, criteriui ~ u g e a n Bind cwi mui iinporlznl. Criteriul Lugeon (1433) recamandZi ca limib maxim5 a absortti~i spa L. de C ' care nu mni este necesar2 imperlneabiiizarea lelmu!ul da fundarr 4 = O.i iitn.mtn.atm. ceea ce corespunde unei absorbtii de ap8 In strat de un lihu pe un tmnson al gelrlii da foraj de un metru iungime, in limp tie un minut sub o presiatna de tnlecla!e sc~alXc 'lii su almosfero. Aceast6 marime sste cunosmds in praclica Se santier sub r a m & !tnitnto "Lugeon" n o b e prescurtat V.L. Criteriul Lugeon admite ipotezz cB debihrl absorb'it in s t i d este dil-rct propadia~a' cu presiunea d i injeciare. l n realitate presiurlaa de ir~jaciale poale modlficd dasctlidatiir risurilor prin deformare elastic3 iar materiaiui argiios care ohtureaza fisicrilr pilate i f sp5iat i n aceste conditti intre presiunaa de injectare si aebtl rlu si mat pastieaza ?latie iiniars. In practica nu intotdeauna se pot elecrna tnieclii da parmealrtlifutz la Lugeon, sc ioiosesic p+esiuneeconstanl& de 10 atmosfere. 353 i l t m pli??tede~ f ~ s l ?Lllgeon. LIiP 3CYS1 lli motiu, in iacul ahsorbeei do op3, ccrespun;3ton!i. capacilatea specific5 de absorbtia
cis

- ee mdsoar* nrveiui apn, in garhra iorbifitllli:


-'sem~ni~aziI in5talalia de injectare coniurm sciiamoi din figurn 10.22:

. .

- se pune apa in imhii sat! maiaxcr pan5 la un nivei care esr? de.torrnind cu ajutorul
rlnci rigie gmdatf: a u
CLI

- se pu~npeazdspa sub prima treapW

un tub de nivcl;

de presiune c-I, din lnomentul In care

plasiunsa mSsurat3 la manomehu devine consianfil, is Itilnrvaie ria 5 r~iinute m5soar;i se nivsiui apei in hab3. Datele Inregistratare trec lrb iisa de penneahiiible a fomjuliri:

de

:iitertttloi

i-l-l, (Iilji. lnolr~t. rr1intlt~lt.1 lO;lt~l,l

(2

[10.??4

cale reprezinffi caniiirisa de apB care pabunde in t ~ i u f ipd ull iror~son iungime? din de gaura fomjului: In intervaiui de timp I la presiurten p e:<plirnalS ill m a r i coioani de spa. Zonarea terenuiul de tundare din punct de vrdere at pormeabiliiatii, pe

haza

capacit~itiispocifice de absorbtie dstetminatX la presitini diferite, poale li ~p41ale>~ atgiiei din fisitri sau

cnnsldarvte ca acceptabiie dace determindrlla experimentale se electueazs la preslirni


situzt* sub valoaroa prcslunii critice 1 cn?e 2
~IICCF?

ldrgirea Rsunlor prin defonaroa elastic5 a rocii. Efslrcluarra ~robelr?rile e r m e a o Pentru eiechrarea pmbelor da pern~eubilitalese placodeaz8 asllei:

pentN fiecare bonson se stabilesie programui de.desfSsursre a probei de presiune

pernleabiiltate ladancrmea si lunoimw Bonsollului. valoarea beptelar de la care se inlellr??r& apa rnlnlrnllm trst tlcpte

- nllnlBrlrl

da CiclUri de illjedaie etc.):

. .
'

.A,;
. i
$>~.

..

- po,,,ljarGa apei sirb


linsne
mnstant la

'l?.:. .

lnjsdii rie cimerllare se fac cu susperrsii de tciment-spJ, iaporlul intra ~ilrltltgtm propoq!iu,xal cu

=end debi;ul injectat . treul-'L31 presiuno de dulsaia putin t i l e citiriconsecutive. Clnd aceasti4 conditie este

indapiil.,i~ we,:=
assm81-i2tor; dupa ei9sluarea

la ire@ de presiune unndt~are


injaC~rij desclise,

~~~~~~~~~~~e

fn mod

$:.
i' j

v,. c : ;

d e riment st calai!ale% de ap5 din srlsper~sie (C:A) Rind d i e d

P Pcc ~ :ei i R

~deabsorbtio. ! ~ ~

Simenbrea unui tc.nson fncepe cu .n ~~rspensie niai diI~tn35 , d a c i ede 1 rtece*ar, suspensia da cinlenl i v mildifid piin cleslsrea car~tildliide cimeni pan4 cand so obtine IefEUl la ciinenluie, adici ~ b a t u nu nlai prilrlesle suspensie dasi i prWiunea de ildechle

apeI

la beptele da prasiune stabilile In prealabil,

~:en,c,l~ i.a!3k, 1025, ffidnd corectia de Gesiune cu relatia (Fig.10.23):


p = p . + Y10i h . - ~ ~ . i "
in care

se calculeaze capacitatsa specific5 de absorbiie cu

nu se m d + oi i c.

I10.2q
I

esie v~esiunea mssula? la lnatlonlebu i a r greutales specific* a aPei. ~ ~

Diadrama parmeabitiiiltii detertninau prin injectii de aps st@ redat5 in figura '10.24

. 8

in Rgura 10.25 este radaM diayiarrra de injectare a susporlsiei de cinant pa ur! lronsvrt dintr-o gaur6 de fnraj.
DupS atingerea ~efuzull~i cinierrtara tlolrsunul respeetiv se lass de
ill

plir:i

rnirllrllum
~

72

ore

dup3

care,

pentru

vfrlRcarea eflneiti4tii injecsrii, tlonsolinl

rle pennra~~;,lafa~ opal ~ ~rOnsoJ~ i ~ delemha12 prin injs1arFa ~ , inri-un ~


parin lixajului

respecUv se roioreazj si se Lace o probe3 de petrneabilltate cu ap8. Det%t.r~linarea pernleabiiiStii prirl injectii de a p i pe tronsoane din giuiilo da iorai preculn si inject!iia expe~iinentale susper~sii cimsnt perniit zorlarea telennlui da cu de fundare din punct de vedrre a perlneabili[alii si al npacitatii de cimei~kle 1 vedorea 1 11 pruiectRrl1 si enocutiel voallllilor (14 iilj%c*i sub balaje ( I . 10.26). FG

cu ii-,l$?elm0;lBiii7.;~1~ masivdor de roc1 Rsurate. a

lac injedil experlmenbie susi?eraii de dmerlt in s c o p ~alalwT;lrii proiectelor de consolidare si ~

~ Gye?rime~rtate cu s l ~ s ~ e r r dei cinlerrt si .~ i ~ ~ f f : on regul:i, il ,-bntlnuarea probelor ae pertnaabilitate se l

25 1
214

is*. f&

!
.
,

: I. :
i.
L:

i 5:;

1:
.
u i i ! 16-m
FZI >I-25
I

!:

;,'

Capitalull 9

F;!U.& ":w;li

CLASIFLICAREA G f OkOG16A TEHNICA A ROGbkOR .

-!

Sconria 1crcstr;S esta mlotuitfi dim-o nnrc vitriobte de roci care se denseheso

mlre t l c piinh-o rnultitlldine -

de partic~rlaritittiI n ceea ce pliveste ccorpodtia de dezagregare Fzict;, etc.

mineialogicS, st~udurilasl texturile pelrograftce, gradele

aitelare chirnicj si bioioiic~,conjolidare si cirnilltore, ctttare, fisurare, failere Fizico-mecanicicare le caracterizeaz2.

Aceste paliic~jlarifati conferii rocilor o gama ioatte vadaia de valori ale paramelrilol. Olasificitrilc rocilar din scaaftr* terostra pe criterii gooiogica-iehnice, dasi au atins on shdiu avansat da irnhtm5litirn, sun! departe de a se considen ftnalizats, exis'Mnd preocupiiii sustinule pet,t?u potfoctlonsrca acestom ostfel lncbt sb corospund9 c?lt mi
,

bine scopuiilor ingineresti penhu a r e suntcor~ceputo. .


0 sint-8
a c!asiflc~rllor olvboratc panil

i
i

pl.ezent cu privire la dolinlitar~a

~ o c l b terl, iocllor semltari si .rocilor moi,pitmantoas~,1nansamblul scoartei terestre r aste prerenlata ln tabelul 11.1. Conform datelor lnscrise in label rocila din scaarta tares&* s e sepad (soR racks) si roci moi, pSmantoas@, parnanturi (soils). sau Uelirniiarea lnlrn rociie iari, pe de o pa*, si raciis pgm3ntosso, pa de alta pa*. tliri mari categorii: roci tari sau sMncoase (hard roclcs), raci semitan sau semisDncoasi;

r s rors. Zoirarea lere,irilulde Iinidvre din p u i r ~da vedare a1 -a/Jaclfilaiiide inleela=: t


a prer;,rmi &sire de crment

la a~je;taw - psmlc?ahiiifilalaa b rm,lor c - mnsunluri

s-a Wcut pa ham cbntrastulul de proprietsti fizica-mewnice si cotnportXrii $ i r k e icasiora I n prezonta awl.

216

T a k i u i 11. DELiMITAqEA RrJCiLOR STANCC~SE, ROClLUR SEPRIST~~.NCDASE ROCILOR FdO1 (PAMANTOASE) I . Si IN ANSAMBLUL SCOAXTEI TERESTRE
i -

P , X E CARE ALCALULESC SCCIBR-ESTliA Eoca de bzz5


(Eedrock)

roci

(& cristaiirare)

_
C~zive

. .

.....

i .

-- !
.t

'

Tabeiul 11.2 (continuare)

-- a

I -iMagmatice (granite, gabratti?,


.

3 T---T-ivlagmatice, meiamofie i i
sedimen tare, cu grade avansate d:
'

landziie, bazalte s.a.1 rneiamonice tactonhare si aiterare (granite. Exsmple de roci

I
I

(micasistiln, amfiboliiie, cuatiie,

I / andezite, zisturi epirnetamoiiics,

ArgiiB, prai, loess, mat, dcpoliie argiioase cu lurbi

Nisip. pietris, bolo^ vanis, grohotis

/ congiorneraie cu ciment siIicbs,


I

I gnaiss *.a,), sedimentare (gresii si miesisiuri. roci vulcanogen-

I lsedimentars.mame si rnarno-

! puternic cirnsntate, calcar, dolornit

i
Forme de enistens
I

s.a.)

l-

~alcare, congiamerate cu cimeni

1 caicaros a@iiosslab cimentate,

calcare ium=selice, cres, diaiomii, isare gem*, gips s.a.) Structuri geologic~ magmaiice, metamonice si sedimerdara, aloituite din toci cu grade ridicaie de alienre si isston'ire. Predomin6 in ior-

I
StrucNri magmatice intmsivesi efusive, struciuri metamofice si sedimeniare cu roci puternic con-

- I Eiuvii, deiuvii, coiuvil, proiuvii, aiuviuni. ciepazite io&soide, depdzile giaciare, soluri

!maiiuniie de flig si de moias:, pra/cum si in w e d u r a struc&rilorde pi&form5,

- , solidate iei cimentaie, in arii de


i arogened salt de piatiorma

fnfacies aigilffi inarnos

si nisipls-gruns precum si In

I '

1
1

nes lsqeii ep lojawed !n!pawlo:u! uud ')3e1!pu! ay 'e!:n3axa ap a!e!aads ! i n s w n3 pal!^ aQesa:a$lol!!ptulsum e a ~ e p (-e.s !pnss.ml ' a q m y n l ~ w ) u~ '!n!nIJel61 SF 831Utpl066 101!31:5!1~3EJW

ap e

w qns alezl!!ln

7--'~euose~ sa1eq1apwe3

ulod 1301 ap jlnda a w n ewnqs

I '

(a!q-uo!pe~ 4p!us!as. r A P I ! -gala) 'aolztloa6 tunnaadsa~ a !u a uj a ~ ~ t - . - r - - - - .aim nme~ioloer I ., . - . . . .. .. 'e~llleLUI~e18'a3111aw -1)iid'6 1-ewnl is !p?du.oj ulld alql!ce -cu3=1e 'a>~rcsms apapw ~ l l s 3 ~ y a , j u t a d :~i n~ EIE>SCC! ap lnle.eoe i.ialeo ' - i i r n q ~ r s o i d ( ~ o o 6 n 311 m~ . ~ n i czo~,uy&saIJ!!~OI nes .at.>-) iunlse~o roe n l ~w=lu! cns ~ ee.eu!w~eiap' ~ 3 ; n> a a i el ! a i ~ a ) s ! m i .ttueu!p is p y q s 'plepuqs eliaeuad uud lbll~njr~gwgd !ajua)s!zal ealeu!wlyap 'e!q -awolel!p uud !s p q d ad !!lgll!q!sa~dwo-~ ?a>eu!wlal=pnquad 41s u! ajsal lo)e.t eloqe! zp ez!leut/'ala!u!w u ~ s n!s ! ! aqe! ap 63!uqa~osfi aqleuv 'adeosn s.le!u -luI 11p3nllsa3!ue3ww!~~es alenuew a/ !s so!ue3su e!elo~'?qSoloefi e l ~ g e ~ :el01 u ~ !unlpadsold 'go!fia!oati a1w.3 d

I/

1I
,

.
:

'

.-.-

--*

.r'7..-...-.---.'

az!ueu!p; !PE!-~IDS1 ~ I ~ B S Y ~ ! I jaiqns) Z:qw " nes -tu!~plp!l(elzua.we ap s!!q!?dmsnstuns ~ E . ! Z ~ Oa ~ !U n ~ u e w ~ d !!lnpRns ~S ~ .sje!i!u! !!qsnqe~dnpojep uew !!gsq'p!oss,a!

-i

.!

II
I L
!

i
i
:

I
,

dB ep 'ayicdor3eu al!lmuglugd le: a!peq


ai,!zeea ai!Jmugul?d '?il!oles qns !#g!!!q

WEOI g e u ! ~ d i q j ~ ! q e s w ~ q a i -!lea-?legWn ap eucwouq rluazeid lod 1 U ~ I W

iI

j
j

I
QL:

:
i

.suilc;sp f s l q s s o 1 aje%.uu! el !qusls!z! at = Y 3!ueaW s -st e;.mnpei a!id !e!sads u! I eiuiiza~d i!?!suss a:e!uwn~u! lung ap ul !ads.I :w, e ; *N p

i
i

'

:,WOjWTN8p~
205

el eiuelePatl-, qaDp3sn E l el eiuqsnetl

8 3!uesaw so*

21e;uas!zey

WS+Bi

:(aseo) I-pld ss.bl!lia)


I

!~Qs+L; =rll'gde

n 61rn1nq ; .

aa!nos .io!urquvw& t l n z ~ ..er gdnp iil~.!nuu~ in1uapwo3 i 60


I

1%3lew

weal !s e ~ e w sngeo3au 1olum1 el

/ -!l'%A?d
i .
,

in=

ul 01az3!:3e1d a3211Weld

! i = 'a gmsn aiels U p a i e d e q q p u e ~ ~ I -

:Cu3/6s'z-9')

=I

-1

:,w~16 s a c - 2 '= O p! ~ d m s n e ~ q s ug a l e d e s$qsuaa l

!,lu?/6 S'Zi 'd g e J .sn alas

:%SZ+G = U pew!ld a l ~ ! Z ~ I o d -I

!%9%

> WeJ2luld a l q l ~ ~ l -1 d o
gluslede

qqsuaa

L_
8

:,lr;. > hi

..

lntre rocile tari si rociie y?~lll&ntoase intercaleara rocile semltari care constituie se categoria de roci cu cele mai rnari variatii affit din punct de vedere pet~ograficsi shuctuial, cat si al proprietitlior yeomeconics. Rocile semitarl real1zaaz.l tianzitla lntre rocile tari sl pamanturi. Cercetariie geomecanice conlpiexe astlpra roclior tar1 si semitari s:an perfectionat wntir~uu,fiind stirnuiate de dezvoltarea lucdiriior miniere subterane (puturi. gaierii. tuneluri, exploatarea slirii s.a.) si exploatiriior in cariare, constructiiior de drumuri, GI iemte, poduri precum, si de studiile efectuate I n vederea falasirii acestora a tsrenuri de iundare pontnl diverse construdii, in, special pentru constluctii Ilidrotehnice si hidroer~ergetlce. Mare8 varletate a conditiilor yealogice din alnpiasamenteie ConstNcliifor fundale pe roci tad sl sernilari a llnpus o anumiti prudenlil si retltlere In eiaboiarea urtor norme privlnd ~tlilliarea acestor roci ca teren de fundare.

i : I./, 2..
V? i

i:

! i i

i' f
!-

8:.
1 .

i:

in marea majoritate a cazuriior slai~ililea progmmuiui si voluniuiui lucr~rilorde


cemebre (prospecliuni geolooice si geetlzice, teste de laboralor si in situ). prelucrarea si interpretarea doteiur si in final slnbiiirea vaiorilor de cslcui ca si rec-ponsebilitatea fitndamenl3rii acestor valori conditionati de trei factori de baza si anume: revin personalului irlgineresc care

eleborcad studiile gealogicr-tehnice. EOcaeltatea studiiior geologice-iwl~nice este

- conlpiexibteo .'
studiile. periormanteie

geologic% structural8 si tehnlce ale uliiaielor

IiidrogealogicA a zonel in care se si tehnologiilor utilizaie pentru

incaiireaza a~r~plasamentul se stl.ldlzEL: care prospectarea terenuiui. efectuarea testelor in situ si I n laborator si preiucrarea dsteial:

- niveiul ds ptsgitire sibnperlenta polsonaiului tehnic-inginerasc care lntocmoste


12.2. CHITERll PENTRU CUSIFICAREA GEOLOGICATEHNICA A RCJCILOR TAR1 5 SEMITARI 1 CA TEREN DE FUNDARE
It1 iibl.atur2 se tntallleste un n~lmar mare de claslSc&ri ale rocilar tar1 si serrli~rl.

avand la bilzli divsrse criterii. Majoritatea ciasincariiar se bazeazc! pe dlferentierea locilor in hlnctie de o serie de paiarnebi Rzico-mecanici printre care se lnentioneiize4

OEZ .;ueIaJ!e ap wlegp apwB n3 auoz !s w n w d '([wJ!:, 'o!+alel&!~@.qs alajeldns) a'J!L!@aew op


IQ

(@uIPA~~U~~!UI 'UIlSI)) 03!ZU Dl#@!llUJ1103E!p !G Pt1[1U! a6

31.3

U !

Q3Ol

ap 3.IPU

'p. I. !nlnloqel u o l u o 3 'a~uado3eap I !n!npW8 le alapah appund ulp 'a3!ue3awoa6 ro!!:J!puapwe3 1olpOIM e alqLpwo! o mqdopo y aleod waluos lsaon ul.

'rips inlqwesue u i p i ep l ~ l s e ~ z e a z ! ~ a p ~ ~ e a u me3 als~npnq5

!a e3!Go[oe6 .tol!1~ue!n3!ued lnpubj ed aleqol6 !~gu!uuepp!s q!s u! elque~ugedxe

!leu!wlelep 'roluoqe! ap !lFl;.le~uluud eelnugqa 1ol.uolen !!lg!alo3 1 !aaleue s ad g$;m% a!nqe4 aa!uwawoaB lo!!agsuqswe3 ale lnqe3 ap Jolliolen eal!l!qqS el aixleplsuoa ui alenl

JUI~P

!eu ulnloh un p1!3!los nl!s u! e~quew~mdxe alugu!unola(l

'nps ln(qwesueU1 BWI

a!) !ti~nn!sew elear al!lm!!ua 11ntu !ew l 3 ~ e a t ~ g s ~ ~awa a!s=)onslulWoqe! op ale e >dns

al!lp3lt)'JuJ u!ld aleu!wlslap a~!ueoaiuas8 a!p!l+!jel3e>m l d e ~ Iqseae !$!.tolea 'e.lWu11e ep alasuenw auatuouej ap quazald ap elepqe !s u w a r d epe:,y!$eds 1s !en!!a ap lo!qa~elrlns'lolunsy 3olep nes u!$nd alleoj tuns eieua!uojuo3 Ionre olqann~d3

-a3!uops$ la[unlo!q ale a!uauodwa= p o t ep 0!!~11301q013lw U!P a s w e elenrude


ad gz~snl334o as

lolojepunj ealeuo!suaw!p

.10l)zloqel UI aqu~?atuoaTS101!1Qs!.Ie19Ne3 0lUI;U~LulaX~a '!qri3 Lqau ap !!u l e ! w !s

u .ton a3 itwe3 ap lol!lo~eneldnse appap E

nlluad aluarJyns

iuns nu 'ngs (nlqwesue u l !nn!sew ~ z i a z y a p w e g am a!a3 s p ateldo~de!ew

ajns 'pez p-I !qno ~tlaw!mp s p euen jud so (gnoolqor!J!tu) !o!w !cut !un!suew!p n3 grrt el ap & l n q qu! !Ins!j ap stlsalal aligs ap le!uaufielj I ale& -J!uupal ?w!q ale3a!3 )

!sap :n!su1~1 !nln6aqLl! eteas el aw.!nsew


a w p w u!>d le!oeds u! :03!1yoefi epundsad& 5s

e3!uwatuoaB lol!a!lsuapme3 a!!loleA 'o3!qalu!nelfi !s a3!11aw0113a!a 'waylawows1as el

.(r ~ B M )aqummr r
.s3!z~oa6 tto~!;.~nopw tul~d 'hlsetu (r16eq111 '!eqo!6 1 'oleul wl s pleas el alerq3e~aalsal u!ld 'q!s u! !los>a3uj I I I ~ I O OC 'E
a s o>!ue~aruoeG nlryIsuape,!s3
UI ! J ~ J ~ ~ UU JL ! ~

!lolg.lnsgtu

~ t q l w ! ! q s e '%!sew ! ~ l ~ ~ 5 0 q u ! !~I~U!CI 5301 ap l!in!setu ~ ~ w d s s q OP ?(i)l!u!! alswBplo3s!P 'alunS!u'al!!!ed U! ~ s !S ru!luis1ap

a.tm .a!eqa!~ aa!ne?awoaG jol!amsuol3e~eJ eeleu!w.tslag

(jq) !~nrn~aa,?!r~ (01 e-qucwl or13oiq ul eem SP !nlnqseru s;2.nie<as s

: .LL.EI;

'EOSUQ~EI~IA!S~$UI ~$a!tquqeale3

al!m w e d

3:

.,t i .

i. .

r: .

h
;?
*I

Nu Tntoideauna In cadrui studillor geologies inginernstl sr o:eclueaz?i ohtin \Inlori ale cal'r~cleristicilor geornecnrtice de ordirtul I. Deterrnln5ri enperi~ne~rlale s i b prin care se obtin In

deie11ni1t8ri

c.:wnplete, de regulii punderea cea n ~ e mare apaltine anallzelor de laborator prin care se i valori de urdinui II se

I ! ,L .. :.

..
1:.

eiecti~eara, de regulE nurnal In an~plasaineniele construdlllor de ilnportanlil exceptionaia (clasa 1) si eventual celor de important3 deosebil2 (clasa 11) lar cele la scari glohali. prin care se oblin valori de ordlnul Ill se efnduewzB rar si nurnai perllru canstructii de important2 exceptional5 In care conditiile yuologice mrnplexe irnpun aceasla neceslhie.

...

.
geoiagic-atr~iotuwl,lliicrotecionic si

Avand i n vedere in~porlanta factorului

gcomecnnic I n cornpo~lama lsrenuiul de fundare, prccum si gradul de i n c e r t i l ~ ~ d cu~ e l~ privlre la posihiKbteo de cunoastete h i detallu a elementelor peoloyice-structurale si n~lcroiectonlce, pentru const~uctillr care se lncadreaza In clnsele de Impomna Ill. IV si V, valorlle yearn$canlce de calcul convenllorlaie se stabllesc I n f u ~ ~ c lde: ie

- Tipul cunsbuctiei: - Clasa de irnportanffi a con~lructiel(Tabelul 11.5); - Faza de ploiectare:


- Clasa dde inndrate a lnasivulul de r o d wnforln
tabelrrlui 11- . 3

- Gradul de interbsitate selslnica al zonei; - Ordlnul de incadrale a vaiorllor caraclerlsUcllor


gsolnecarlice ale rocllor, onforni tabelulUl 11.4. Penbu const~uctille care se incadreas i n clasele de ir11portant2 1 si il stabilirea valorilor caraEteristicilor geomecanice pentru dirnenslonarea l u ~ ~ d a i i i lse~ o .Lluclurnie collslruiie face pe baza rezulhtelor calculelor efectuate pe modeie genp~in sepalalea rnasivului de roc* In blocuri tectonlce dslilnitale de ~ateauade hlil (Flg.ll.1).
. Pentru efectuarea calculelor pe rnadele g r o ~ h u c t u n l e sunt izecesare valor1 ale

irrdicllor geontecanici de ordlnul I care caracterizeaz8 rnicroblocurlle delirr~llale de supraletele de IlsuraUe, de ordinul I care caracter1zeaz;j blocurile Iedunice delilnlhie de 1

klli si de ordlnul Ill care caraclerizeaz5 rrlasivul de r o d In ansalliblul S u .

Tabelul 11.8

I..~~ortan'i

Caracterirsre
..7....

...

-.

I Cor~structii c&rorevariere are urnlarl catastrofale. a


Constructii a &or expioafare neintrorupfd esta indispenzabila
7

Construchl de lmaortanta ekcenflonala

.. ..

.. .

-. .

',b

F
,~.

,.-

12.1. DATE GENERAtE


Ecologia, ca3tiinffi a nalurii, studiaz6 relatliio dlntrs vieh~itoare mediul In care si acesteo ldiesc. In particular, Geoacologia~studiazB interactlunea dintre vietiliioare si scaarb terestrd si consecintele acastai inieractiuni asupra mediuiui inco~ijuSAor.
11 1

? :j
7

~ o n s h u c t i < d importanti deosebitj e

...

ansamblul ragnuiui animal ornul reprezinta specia cu

n l a mai

' mari

disponibilit3ti de a contribui la modiflcari subsfaiitiale in plan geaecaln~ic,el dispunand de inlellgenta si lnijlaace tahnice cu muR superioare ceiorialte specii. Din nefericire. accsta disponibiliWli nu au fost folasite intntdeauna i n scopui protejarii scaanel terestte pantru a inconjudtor. Graba au careunoori aufosl exploatate o serio de recamintit de i:Shunl si sare, pwbol si gaze, shlcturi acvlfere, executarea unor pnstructli, defrisiirile m a s l v ~pentru care nu exism inciicatii de incadrare in aite clase se Incadre& ln acaaste clas*. Canstructii de imnortanti s e c ~ l n d a r i Canstrtr\ldiia c'6ror averiers impilc.4 un pericol redus psntru viata si sanhfatea oamenilor si prodllcs pagube materiale reduse
,

nu doslansa~procssegeologico cu

efecte

negative asupra

rnadii1li:i

rnploatarea lemnului dar sl pentru rasfrani nafavorabil asupra stabiligtii umane.

eltindarea scoarlfi

terenuriloi agricole s.a.,

1
1

intocmiraa unor studii de impact si respectarea unor riiniuri si tehnologii p c v a t e , s a u tsrestre si impiicit asllpra activiiiltii

D~meniul studiu a1 Gooacoiogiei este vastsi insdcient cuplorat, dozvoltarns, de perfedionarea si sisteinatizarea cercetgrilor geoecoiogice constihlind o nocasihte de mare actunlitate

I Y /1 I

Consbuctii r ~ e i m p o r t a ~ t e Cons.trucUi prouizorii de vaioare iedus3, a &lor avariere nil pre2inlX pericola pentru viata si Snatatea aamenilor, construdii pentru sdaposlirea temporar$ a animalelor

I
i

$2.2.EXEMPLE DE ACTIVITATI UMANE GENER",LQ&RE?E


PROCESEGEOECOLO12.2.j. C_onstruclii de haraje ci lacuri de aclJm!llnre Consecinta imediaM a barHrii unei vai este modificarea substantiale a ragimulul hidrologlc

avai de acumulare cu

privire la alimentarea ssu drenarea acvilereicr

freatice din zonele de iun& si desssuraraa promelor de erozlunn si lrennprt tie dsbit solid.

5:.

,. :

in zone iacuiui de acumiilare regin~ulapelor sltbierane so mncfifii3, do rain rrtal


mutts oii inv~w5!?du-se sensul d .
cu

curgere a apei 4ukarane i n interierul vsrsanfilor. 1


$

i r :P 2.-

Cu~vslluctiiln axpuse cei lnai frecvent oveiiilol~ provacate de a~lnecertra veisit~~liior clin n n s l s sculnui8rilor l~icllolol~liice dnlrnurile de ocal de pe contuiul laculni. sunt b~iv;ltiilc care rt'alizeaed leyat~lm inhs biulrro hldrugfafiee ndiil~%l~le, galotii prin

posibiie mrrsecinte asupm stridrii echilibrultil venantilor din vBtle adiccente

E .

(Fig.12.1).

:R adu~tiuns. de cele rnzi n'lulte nri joac2 rol de drenuri culecbare cam pot I
+

niodificzi suljsia~>iial reginiul hidrogeologio nalura din zona respectiva. Carlelele de matellale de constructii penti'u. executia barajelor, ;elelale de

.7

z
..,
:

! ,

drurnuli provi2arii si de exploahre. haldeie de . galeriiie si plllurile l~idrolel~~iice. I defrisdrile dill M n a lacurilor s.a. canstitliie iucl3ri cu impact yooeovloyic irnpoltant asupra rnediuiui ittco:ljur?tor. In fine twbuie remarcat raptltl

4 prezenla unui lac de acumulare induce


-

in

:one lespocUv.2 o acgvitate rnicr?seisrniLd.

12.2.2. Ccnlstructkt de drumuri si c8i f'le


in multe camri ercavstiilt care se execut5. pki~itrupiatfr.~rrtede drumuri si c4i Ftrate, preeum si tlolicul rutier si feroviar care se desflsoaid pe aceuka, akcteazi) slabiiiiattcrr verjaritilor bc-cutia drulnurilor sl callor farate pe versarltii vfiilor trcbuie pwce~laLi studii ds gealogice inyineresti care st6 perri1iM nvaluarea poter~tialului alilrlccole a versat,8loc si de stabilirea lucr%rilarde coirsolidais 1tecessr.s penlru a evita decln~rrtioa urtoi alul?ec:z3li. Alunnc3tila de teren udati initial6 stint rtlult rnal greu da st$t~llizat, aneno de stint do preferat IncrSri destinale plaverlirii prduucsrii amstole.
,F!g 121. 1,duen:a lacuiilor cle aacumuiare asupra slahii1S:iI ii*ersanfilora curgerea apei subferane inainla cle crearea aacumul.3ni d e ap.3; b ..curgeI.ea ape; subiemne du?S ufz~lersa iaeuiui 6 2 acuolulare

12.2.3. Explaat%ri mi i n cariere la


Calieraie din care se oxtray roci utile, substanle minerelo solida sou d i b u n i relxeziillS adevnmte cintrice pe supmht;~ scosrlei ie~.eslie. hscl'iidetao u n ~cariere iilsoorrin3: distrrlgelen defil.11tivii o covorulr~ivegetal, i excavafii eiecluaic cu ulil;lje stele sau prin enplozii care pot duca la initier~a unor alunecfiri de velsanli, crearea de, halde de sterll, perturbatii i n regiinui hldrageoiogie natural atunci cdnd exploalalsi! zHcirndrlluiui necesil3 asecari, decor11prin'lHli ale vetrei carierei. posibile rulleri hidiaulice daluriffi cedirii stratalor in~petnlcabiln din valla cu reuiari de nlsip

In limpui fiuclualiiior nivelului apai din lac echilibiul versantilor poate fi aiedat prin declar~sarea unor alunecari de teren, uneori cu consecinte catastrofale. Vna dinlle cole mai dfzasb.uoaso alunecjri de acest gan s-a produs ia 9 octombrir 1963 i n cuveta lacuiui de acum~llare Vajont din ltalia. 0 ma& ds roci, cu un volum de cca 240 nlilio3ne rnetri cubi, s-a desprins din versantul sffing si a alunecat in apa din lac, cu o vile25 de 1 5 3 0 mls. Alunocarea a provocat deversarea spei peste baraj (263,50 m inaitinle). lama de a@ p a t e coronamentul barajului fiind de cca 100 metri grosime. Payuheie produse de iceasti3 alunecarc au fast foarte mari, localitatea Longarorle din aval fiind complet distrusg, numarul victimelorfiind de peske 3000. 1 1 urma acestei alunadri cuveta laculul pmctic s-a cotmetal si acumularea a fast 1 iiefinitiv icoasli din iunctirlne

In

stare de iicl~ofiers. Uneori. Cl~lpfi epuizarwa

I~ZOIVR~O~ exploataliile,

uclivilatea In cariera incetezz+, sisterneln da asecare slmt swase din iuncliune si

"..... . ~ ..*.. .?l.. .::I. :.

12.2.4. E3'loatgri Miniere subterane Veciille erllloai2ri subterane pkiisite, indeosebi cele situate in apropierc;; sllpmistei torestre. In foarie multe cazuri au gonaral prdbusiri ce au alecbt aril inlportante care, nu de putinn ori, an fost lnvadaie de. apii Prahusirsa unor excavatii stibtaane psntru expioataren sarli, carbunel8ti s.e.de mulk on an afectat zone constr;rite de la suprefata teranului sau -au general declenserea unor niunecBri pe paliteie

. 5

.,..

.. .

5
iz
C

42.2.6.Expiorarea si exploatarea z5cFtmintefor --, de petrol si gaze - .


Princiialeie forme de manifestare geoecologicii a iucr2rilor de enpiomre si exploatara ii sh'uchlriior petroiifere sunt tasarile pnn subsidenG, develsarea la suprzfata terenul~ri a apnior de zBriirli6nt din gdunie de sondS incllise r~ecnre+p!!nnitor sau deteriorate si accidente tehnice care pot ait?ch fomati;tnile gcclogice din zons rcspectiv8. Tasarea prin subsiden16 se daioraaz3 defomlatiilor sufariie de rociie puiabare rocilor de deasupra, datorlta sdderii presiunii de

rF

"
.:
; I .

2. *,.:

! I

i" ',.
. -

42.2.5. Exploatsri d e sare prin procedee de dirolvare


Un procedeu me1 eomod de e~plcztares sarli gemc I constituio dizolvoiea I s%niprin reaiizarea unui circuit de aps iniectata In&-o gatlrfi de sonda care sbiillungb maslvlll de sare si ekdagerea soluUei cu 0 concenbatle ndicaffl de stlrurl (Flg.lZ.2).

: de petrol si gaze sub greutatea


--

$ zXdniBnt. Efectul IaaBriior prin subsidanti este mai pregnant I n zonele cu relief plan. i' 1 de :. Lin exempi!] edificatol- I constituie ier~omenui subsidenta Inregistmi ltizana orasulul
Long Beach, din California, ca urrnare a exploaGrii pnui ziirAmsnt de linde s-a inregistrat o t a s r e total6 de 8,59 m. pmoi, Tasarea prin subsidanti care s-a produs datorita 6xploat3rii unai structnri petroiifcrr din Vcneruelz a f5cut ca epclc lacuiui Mamniho s& se cxtinda catre ' o n a a h 5 sribsidcntB. lnvadarea zone1 rerpz;ti.de de catre apa lncului Macanlbo a putut fi u?rM prin executarea rinui dig cu lungirnea d r peste3 km. Pe ~ n e l e . ~ I r ~ c tpetrolifers pot fi Inalnite vechi puturi de sonda, Inti.-o avansaiS uri stare de degradare din care deverseazd ape de zacBmant putelnic iodumte si ciorurate. acestea wnstituind adeviirate Lvoare parmanante. Scurgerea apelor puternic mineralirate pe supraiata s o i l l l ~a iavorizat dlsparitia vegetatiei si dezvolhrea i proceselor de eroziuno si alunecSiriior de h e n . Asticl de fennmene se lntalnesc frccvcnt In Romania. pe slrr!cturlle petr~iifcrc Precarpatica ewloabte de cahe socictAH sstrino, cu mljlooce rudimentare, Incopand din a duua juni8tate a secolului'trecut. Uneoli, accidentele tehnice intervenite i n procesul de lomre sau de'exploatare a unei sonde de titei sau gaze, pot favoriza producerea unor procese geoecolonice importants. Gmiu din D+prs-iunca

Fig.12.2. Prdbuslriin goluri subfenne dalorate exhagenisBriiprin dizoivare: a schema lohnolqrc9 ds exlragere a sani prin procedeuldszoi~Srii; - pprbusirea ravanrriui b goluiul sublsmne rezullal In unna dizolv8rii Mrii Acest procedau de sxploatare a ssrii conduce ia crearea unar goiuri in masivul de
=re, cu forme si dlmensiilni foarte "ariabile si greu de localizat. In multe 5 z u d tavanol

.
ca

- ~iild*rt&ni,

Un asuel de accident s-a prodtls la inceputul aniior'64 In zona Lipia, lang3 sahrl In .Seclorui Agricoi Ilfov. 0 sand3 care se afla i n fomj, dups

tubarea si cimenbrea coicanei de ancoraj, a continuat s~ fie sspaffl foiosindu-& fiuld d e falaj noroi greu pentru mentinaraa stabiliiti! peretilor putuiul fomt

de rooi de deasupm acestor gaierii so prabuseste sub greuiata proprle cesa ce duce la degndarea terenului, apa~itiabsitilor si protlucerea unor evantuale olunecari de teran in zonele adiacente.

!n cuprinsul Pontianuiul a fost tiaversat un complex nlsipos fn care arau cantonats gaze la o presiune de peste 150 atmostere.

238

..-.,. -:.!*a.

.-:>,* , .
.a,, >;,:

.*
fOcllt lei: printre cdoana de ancoraj si racile din jur, iosind i n

., v ,
Pi,

snl~dni gaze19 sl-a.

. ,, .

...
-i

atlnosler3 ctl prssiune mare. Odnt6 ct! yazele a fost puiverkal2 in atmosfela o mars r a n t i i ~ b noroi format din argild si nisip cu apb. de Erozlunoa din jurul coloanei de anconj a fast atat da puternicd rrlcdt s-a f ~ i ~ nuni imerrs =later il-I a care s-au scufllndat in tutalitate utiiajele de foraj, jnciusb turla Plseunl si lnal nluite case din aproplerea sondei.

5;

i:

i: r
l i

12.2.7. Exploatarea r;(.ru&urilor acvifere pentru alimerst3ri . -cu apa

--

Col;il;3:tla

rilveluli~i hid;osfatic sau piezolnetric ai acviferaior subtetarle cu

e~iindere mare voate hvoriza bsarea terenuiui w i n subsider~M datorit4 trecerii ~ocliur din stare subn~crsatt~n~stare sqturatB cu greutalevolumic3 lnal inare. lr~lportante b s l r i prin subsidnnW dalurare explnaldrilnr acviferalor sublerane, sunt cutloscute in m n e orasrlllli Mexico, unde au dPpRsit 7 rn, i n S.U.A. In rnai mulis zona din Texas xi C3lifurnia. In Japonia. In zone arasuiui Tolria si Osalta. In Angila 5.a. In Rwnariia tasiri prin subsidens s-au obsemt in zonela de expioatare a calCunilor

i,

fn carirre,

datorita coboiarii generala a nivsluiui apelor subtarana prir~

lusr5iiii de Rsecare a z5cArnintelon

1 . . . LucrQri de - i e 228 i r
lntrarea In functiune si exploatarea sistemelur de irigatii pmduc perturbatii de nalnr3 yeoecologlc~prin flucti~?llile nivelulul apei subterane. Ridicarea nivelului apei subterane poate duce la subinurldalea unor o r k o n t u ~ ~Srn3nturi seniiblle la umezire (loessuri! si lasarea aceslora prin ptbbusira. Ridicarea ciivelului apei subtetane si enfiilderes zonei de wpiloritate pdna In aplopii.loa sulmivtei tersnului, unde sa produce o evaporare intens$, lavn~iznazh degradarea sniurilor prin depuneri de cruste de minetale, isnomen cunosctst sub rrurnela de s5r3hlrare.

0 problem2 cleusebis o reprezinta laou"ie tenpeulice siltlate la contaclul cu


ronele irigate. fluidului greu de ior;il. In ,mnlinuare iiiocesui DatorlM aportuiui.apei provenile din irigarea culturilor, niveiul general a1 acvirerelor ireatice sc. r i d i d Eeea ce intensifie drenajul c8tre:zoneie de iacuri. Cresterea aportuiui de ape3 dulcb in lacurile telapeutice poab duoe la cornpromiterea aceslola datorita dllrrliel. in aceaslA situalie segassste L~cul.Arnara, judetui laioo~ila, din si iacui Tochirghioi.
. .

de forara a sondei a decurs normal pans la lirnib dints


$-a' golit rapid

Pontian si Clelacic. La inbares in calcareie de vbrsta crstaclca llol'oiul de foraj S-a scuis brusc prin iisuiile diri rociie caicaruase si aaura dr sonde Ge L. i2 l dill co~npiexui forrliail, iFlg.i2?j. narnaiava~ld cor~lraprasiune,au iesit din

aal :~n ii ;,

In gaum dr iund.5. Oup2 lnchiderea pruvenituarelur de erupNe de la Bum

241

~~~~i A~~~~

*+, format

; ,jn vect.,i brat rnort rl rAtlllli lhlnmita in calo s

.
a
I

.~

!.!.

aCl,mU~at

apscu divene

saruri sp~latesi iranspoltnte din saiurils donelor riterann

b s t nevoie, de, de poate mii de ani, p e n h ~ se ajunge la un cchilihrl? inbc a

nivaluiui lacuiui. la dllr~tia apwi si la crearea unor dezoohiliBre~ dezvoltarna llprei si In

'

colllpozi~ja i m i d a apei si formele de viati (flora si rniir6hun;l! ch din


dezvoitatconcon~itent rnalurile sapropelice de pe ful~clill cu lacului. calita~a tempe~~flca ape) si n~rnoluluide pe fundui ape1 a a Amara unul dintre cele mai suiicitate locuri detratament Si odihns. ...
IJCLJI

Care *.all Llin Lacub

@.
*$.

ir. $ y,.

iaunei.

C zolutie tehnid adoplat:,

pe cat da neinspimis, pe aWt

de ddun3tanrc. a fost

.. $
I;;
.,.

aceaa de coborare si 'n~entinerea nivelului lacului la cota norniala prin executia unui canal de deversare. Aceasffi solutie a ampiificai ritrnul de prlmonlro a ape1 din lac si accentuarea degradarii acesleir. Ulterior, In llrma unor studii de detaliu, penbu reiacerna cditatllor terapeutlce ale . lscului s-au adoptat solutii consbuctitle pentru diminuarea accssului de apir in lac, transportaEI prin subteran din zonele limitrofe. In acest s m p
s e adoptat soiuiia de eweoutie e unui ecran perim~trai Insotit de un dren prin care sd

b<.

3:

F;
.A;

,-

1 fir
1 !

fre evacuat surplusul de debit banspoht =&be lac (Fig.li.4).


in n z u l lacului Tachlrghiol situatia
& 6

oarecum asemdnatoare cu cea a lacului

Amala.Una dinire soluiiiie care se preconizeaz6 a fl adoptas In c a u l iacului ~ e c h i r ~ l l i o l consEI I n executarea unei galerii dedrenaj pe conturul lacuiui cafe 53 captee dabitele

da ap8 subteranB datorate rididrii nivelului freatic din zoncle riverane In care
functioneaz.5 sisterne de irigarc (Fig.lZ.5).

Ftq 12.4. Degradarea calztafii apei din lazul Arnara. dahntd sislemalor de ingali dm zon8:

a subillundarea hcului in timpul irigatiiior si solulia Ieilniid defechJmd adopMM penlru mnfinerea lacuiu;l~ un nivei corlstant: b solclia iefa1;ca plev8zuM Penlru redtloeraa aaortulu, de an8 0"" sllbinundere s miacewe wlilatii lfarawutirn a apei r , din lac . . ....--.. ..... . Realizarea sistsmelor de irigatii i n zonele lnvecinate si inbarea in expioatare a

acestora a dus la creslnrea debiioior de ap5 intrate In lac, fapt ce a mntrlhult la ridicarea

Fig.125 Influenfa IucBnbr de ingatii asupra lacuiui Techirghiol: a subinundarh iaculuipnn inrilt!nh7 d a t o ~ t e IucBriIor de lngatii: b solulle IehnicS PmpuS pentm pmtectie lacuiui impuiflvainliiiraliilr din exlelior

243

42.2.9. Malde-naenajere si halde industriale .. .


Prlncipillele iispucis geoecoi"gico datoEte depoziteior de halde mc-najc-is-si industriale sunt i s 5 i . i ~ cedarea terenului de fundare si de posibilitatea de deciartsare do a unor alunedri de teren In ronele de amplasare a acestora (Fig.12.6) precuin si de transporti~l ii!trf?j>elc,de infiitrsiie a diverselor substante chimice nocive din haid6 in de ocvirerelc freauca (Fig.12.7). Orgsnizarea urtili depozit de hald3 necosls in primui rand ~rnenajarea fundatiei e~eztujlL UGCe,lbi (!+os~B~I ~UIIB,,~U.B~ pe s i s t ~ n ~ u i etensare si nRnci!e!ea de ocestuie.
, : t!

~.. ,L.. . ,9 ; d t ~ ~ ~ w i u. , ~ ~ ~ 3 1 0 ,L,IJ~:,~~LG 8 2 ~t d e 7ie ,ju;?ue Gkr G~pozltui lrald3 I,?acvfe[t,i de

fi3aric

. .

- -

Fig 12.6. Posihiiilalra de itrr:iera s oiior slu~recari faen riaforalesuptabrciircdrri de vcisnnnior iu depa~ite halde 6e -. ....... -

0 etnnears perfect5 a fundatiei, chiar la cele ma1 ingrijits ampiosamente, de reguld

12.2.10. Retele cle c o ~ i d u c t e canalirriri inyrtlpate si Efectele geoecologicw cauzate de acesle constructli se datore~ailpierderilor d,i fluide care patrund In rocile incortjur8toare. Aceste fluide, care de cele ma1 mulls ur sunt reprezentate Prin a$ in stare lichidi sau vapori dar si prin produse peboliie~e, produse chimice In stare iichidi sau gazoas6, ape ~ezlduaie lnerlajere sau industriale etc., odatLi patrunse in p3rndnt modind rezistenta mecanici a acestuia puUnd favoriza producerea unur importante alunodri ale vorsanlllor. AsKel de slhatii

nu se peaty realm a58 rncdt inlilbarea in acviferul freatlc a apeior care traverseare
dcporitui de haIda si se incarc5 cu subslante cl~irr~ice nocive tot se ma1 produce. P t e o ~ u p l ~ lin acest domeniu se concentreera asupre giisirii rlnor solutii de a ie Liiniir~ua mai m:tlt posibil n~itilatoa ap8 infestal5 care p8trunde i n acviferul frealic. cat de

D a d sinlelr~ulde ebnsare a fundaliei se deieriored vidbil dupe acoperirea cu niotariai de haIda, sl a%asul perttru eventuale reparatli nu mai este posibll, o solutie
uiicient5 eslo irolaioa ncviierului rieatic. prin scrsne de elansar~exonltate pe corlturul huldei (ig:12.8)
244

se intSlhosr. trwuent in 'santisrele de evpiorare sl auplontare n stnlcltlrilnr ~ r n i r c ~ l i f ~ , ~ situate i n zone colinere, rand relelele de condude ca si rnajoritatea .Jn.~m~~rllor 31,
cnrndcr provizorin.

rntlltia~!ualdn euspensii sollde pe raul Buzau esie de 57.5 ikgis, cea ma1 mere \mlniw medle lunad, 138.2 k g h fiind mreglstmM in luna iulie 1'969. In ceca cc prlvsste icurgereo rnedie spacitld de-oluviuni i n suspensii pe tau1 Bu:$u se ridlea la 25 tlha an. In bazlnele Sl3nlcuIuI si ca;naului, afluenti pe sffinga iaului Buzdu, s-au

Pierdorile ds apil din slstarnole de canalhro, ps langa lnfsst?rea acviiereloi subierane, de regllla au ca efect ridiiaree nivelulili general al apelor afectarea fundalillor rnultor cona%ucHi. Spre exemplificare so pot aniinli cazurile de i a Cornbinatul .Side~rgicde la Galati si Usinole Progresul dln R&ila, anibeie ohlectlve industrlaie tiind amplasate pe terenurl alcdluite din depazite ioessoide cu grosirnn mare. Ridicarea nivelului peozsi fresticn ptin subinundare, a produs deranjarn%ntu hsatisr

Inregistrat 43.Vha an, respectiv 56.5 W a an de aiuviuni in suspansle. h Acesle cantiati marl da debite solids t~an~po@te'pe raul Ru-" a si aRueniii 56i ~ u reduce durata de functjonare a acumul8rilor hldrotehnice. Astfel, acurnularea de pe mui

In stmctura ioessurllor, cu cfocts nefavorahilo nsupm shhiiitirtii si functionalitd6i muitor


constwoti1 din cadml unit&tilor arninkita.
. . .

;u

;i <.!
i
ji

Ruz3n. in dreptui lowlildtli Oarca, data In functlune 15 inceputtti anlior '8O:dupa aprciipe 10 de de functionare e ! In buns parte coiktata~ alu\iluni hxnspoht$ a?At ?s cu

de t i u l Buz3u ckt zi dc doi atluenti dope partea sffin@ cnrc debus-azd diloct in lac: SYrjtelul sl MurBtoaroa. ArnenaJarlie wlnplexe ln zonele pllternlc afechle de procese de erozlune necesiM volume mari ?e IucMri p e n h combatorea errvllu~ilisaiuiul, sl,i>llhr~, versanHiors1 numal dupB aceea crearea de lacuri da acc~rnulare pentru d i v e ~ p Lltiilt~li economice.

Situatlile create au Impus luarea iirlor 1n2suti urgellla da reparatti a ieiulei dY canalizare si de executie a unor slsteme da drenal prin care 58 se mcntinii niveluriie apelor aubterane la cote nepericulaasa pentru fundatiile constructiilor.

j.2.2.j 3 . Defris5ri
DOM~areapadunlor a ConstiNit caa rnai vache si caa nial extinsa . activitate umanit cu consecinte dezasbnoase asupra scoartei teresve. Defridrile rnasive In zonele de deal si de rnulrte, alcatuito din rod

rnpi, de tipul

argiielor, rnarnelor si nisipurilor, au favorizat producerea intensd a eroziunilor care la r3ndul lor au condus la declansarca unor slunecdrl de tercn pe supmfete intinoc, cu oonsocinte ccononiice 5 sotiale foarte importante. 1 Procesele de eroziune si alunecarile de teren favorlzate de detrii3ri suilt. frecvente pe teritorlul Romanlei, lndeosnbi in zonela caracle~irate prirt prezeiita f~irnatlunilor de tlis si rnolas8. Asifel, in zona Stlbcarpatilor Orientali, dar

in

mod

decsel>itin Subcarpatil Buzjltlui si Vrancei, alcatuiti din roc1 rnoi. usor erodabile, urlde i n secoiul tracut s a u kcut defrlsali mssive penbu sbtinderea p&sunstuiui, fanornoneis iizicagoalogice sub fonna de eroziunl si alunocdri de teren sunt foarte fiecvente Actiunsa intense de scurgeri supeniciale, erozlune si transport de debiie soiidcl
sa rashanye nefavombil si asupra amsnajarlior hidretailnice din eceste mne.

Spre exemplficare se mentlonearB faptui c?L varlatiile de debit ale r8ului Buzau. in6surate l a MBgula, se incadread lntra 2100 rn' Is (lulie 1975) si 1,3 nl' Is [sepiembrie 1554) raportul intra aceste debite fiind da cca 1600. Dabitul rnadlu

246

% > . >

i: .!I

.pi

1. ,qrinei, (1973 - ~ ~ ~ kpentrua st. i c qeoloqi. Ed. Tehnica, 6ucure:ti.. , 2. p,irinei,,~t (14.79)- :cerltoriui Romtiniei si lsctonica d64K. Ed. Stiintlflca sl Enciildpedic'J, Bocure$ti.' 1 /) si td. . ,qnastasiuI N' (l[i;-(j .?A_in_elaie roci se.d~.e.n_@Ie,DeLs_t:!TllIt.ator.. 1e h n l d , Bucubesli. ' - 4. pslss&iu, N.: ~ p aD. (.1983) - Textnri sl structuri sedimentare. Ed. Tel'lnicd. , Oclcitresti. 5. p,anasiu, 1. (1961). Cutremurele din Romania. Ed. Academiei, Buiuresli. 6. 8 j n c i i ~1. s.a. (1900) ~ e o l o o i e~ q b r e a s c 8vol.1 si II. Ed. TehnicB. Bucuresti. , i , 7. Dallcilg,.l. (1Y89)G -. I* $ ; amenoidrilor hidro-E. Erl. TeiinicS. Bucuresti. 8. warbat, k , klarton, A. ~ 1 9 8 9 )Iufurile vulcanice zeoiitice. Ed. Dacia. Ciui Napoca. g Bleahu, M. (1982) -&liefui cars&, Ed. Aibatros. Bucttresti. 10. iyaahu, M. [1ga31- 1 - e a o b a ~ a~. dstiintirica si Enciclopedicfl, Buiule~U. -1 1~ - . . . HOW, ~ 1 . i Niac Pirnuld, GA.. Scotr, R.F. (1975) Geoioolcal lle+ards. Bolt. B.A. . sninoer .Vnriau. Berlin. NevJ Yorit. .. -,~~ ... 12. Cailt:%u*. A. (1976, Gboioc~ie qendcaie. Te~:~~.L.u_~e,PLaJ_eIes.ta lVtaSs0il. r a l h . 3 , clinciiici,0 , s(oicllici, (1986) @cebrea reoloeicB a s u b s t s n t ~ i n r ~ : . S. soiidr. inp&napjip&. Ed. Trhnic*, Gucuresti34 C.Odal.ces,,I (.i9~~5) yinaralnqie vol-I. Cristai$ . F r nidaclicA si Tl Pedagogic3, Bucureqti. 1s. consbr,flrlescu. L. s . ~(1964) pros~ectiuni . aeofgica. Voi.1 si 2 . Ed. Tehnie RLCJ<O~U, $ 6 .;or,slal;bi,,~~c~, Gx&ic5 P. 5 , s . (1979) roine~s-isc6. Eo. Tcnnid. Buculesi;. i 7 Oontrscu. I.. ( I 57.1) -(jq?&cJp~ CIC 51 IOCIO~,L-~~_OJS!& Proyrasele sliw~tei\lo Y 13 corlacne. <: .h ciavan. Gn ;1936) - f i ~ : ~ ~ ~ ~ ~ q ~ ~ & ~ d~ . h n l cO u c u r ~ t i . o ~, 19. cotet. p. (1974) - &onotiolaqie cu elcmente de Q$&@. Ed. Didnctica si pedagogid, Bucu~e$ti. 20.Pobrelov sn. (187q Faciesurile rnetamorfismuiui.'Ed.Tehnid. Bucuregti. 21. Draghind$, J. (19SGj Aerolotoqrafia i n cerceldcile oeoiooice. Ed. Tehriici, Bucure+ti. 22. Uuniitriscu, I.('1962) -CUE d r qeal~g!e strdcluralS, cu princi~ii qeotecbnic8 sf de c~e._qe@g& Ed. Didoctica si Pedagogici. Bucuregti. 23. Flint, R.F.. S!:i!::~nr, 9.1. (197.1) Phvsim! cooloqv. Ftecinnn Pub!. Co.. S-3

fi
f

30. G u ~ U A. (1982) Microlecton& Ed. T5lrnid. B:.tcur?gli, . 31. l i a y v ~ a l 4 0.T. (i5Ttij Geoloav in erlviiontnw!@p&in_g; Ivjcii!aw..iiill BOO^^ co,, N4w Yort. 33. t-lubsl, L., ZaJic, J. (1981) Ancora.rea 1rt locL Ed. T~ifirica. O!Jc~lia?fl. 33. lancu, M. !.'1966) - d I c r e m e n ~ a v 5 Caroetli OrieI~bIi . vu!~:*gici~ Ed. StiillBiiL-j, Bucumzf 7 -.. 34.lordache. Q. (.1981i - ~.J.e&1?~1iie.$entiiulfi>;i $ . ~ , 0Ed. DidacUci si i .!r2i. ? Pedagogics, Bucnregti.

27. Gheysefinck. R. (1959) -m&l in continua fi.~rnar,?;~2,a_. ':~i..;iii~~ihi~~. ~ 28.GiusiB. D. (1974) -PetroIouia r o ~ i ~ ~ q~ :.> i ~ r ~i c f i~ d e ( , 29.Gridan. T. (1983! P-Ao~ia stiinE a m c l ! ~ ~ d,~jbail.os. . . i,L!ci;re3ti.

ii !i:

: 1
.c
?.

2.i

j:

35. Juncu, A. (1064) - Deletmlnarea m i C l o s c o ~ i c : i j : . c ~ i ~ ~ ~ E i 2 : . Sd. TB~IIIcB, BUcurOSti. 36 LBz*tescu. V. (19801 -OeIsgieriz&i. Ed. Tatit-,is,,Bu:umHi. 37. Legel, F.R.. Hatileway, W.A. (1908) -.geo!agy~[&,gri~ii'ept,ji?.q~ MCG~,"-HIII BOGIC Co.. i\lewYork. 38. Logman, C.W. (1974). plate trlsto~il~s. MoGravt.i.iill OdC C:o.. rdsw Yorfi 33. Lolrlih, C.. Rosertblueth, E. (1976) - Seismic rislr ar!d~i::!kp.~tjrtn decisiotls. Elsevier Publ.. Amstsrdatn.

-~

4.2. Nianb. i.i l k ) -.V~!kg~Li.TxrpJ. Aibakos. Bucute6ti. Ed.


I?.lMar~hidaau. (1983) ilnoetnleabilirerga prin Cinlr_i?&r.~.fi~p~j~~~~.g:&d . E. ~ Tehnica, Bucuregli. 44. MarCI'lidanu.E. !tg87) Paclica yeoloacd inuirve!.~~~$_rfii!c+fi~t~,c& d~ . i , ~ i c , ? ~ ~ Bucureqti. 45. Morchidanu. E. Cf9961-k!idJ~oolociia in i.nni[~~k~_nj~~tj:w&~. ~ dTel>tli~a . Bucuresti 46. Maskcan. G. (7967) Crisiale: mineraie, roci. Ed. SIi!nB%cS, Bucure.iti. 47. Mercus. A. (1981) - m a i o q i e si lpelroqralis tek-, Vniveisilalua Bucur+,$li. 40. Miii3llescu, N. s.a. (1984) - Geoioqi~ paIeo~iLoio&~. Didnclii-a si Periagogica, si Ed. : Bucure+li. 49.MiilSilescu. N.. Grigore. 1. (1901) Rerune r n i n e r a l ~ ~ y j t:p!mriil~~ pilskuctij : ~ ! ~ ~ d~ ~ ~ e Ln..Romatlia. Ed. Teitnicb. Bucur.s~ti. i 50. Mu1.g~. (.1953) -&piot8ri si ax~loatfiri tnit~ieIyE d Diri:>%:!iG si P~~dayuglca, SIJcuresii. 54 INetlma. St. (1979) - E'rin WestarIIe Iimii.Ed. :;port- Titrism. Rtrci<re.$ti 52. OnCsScu. N. (1965) Geoioaia RornBniei. Ed. Tehnicc, B~iciziejti. 53. Opris. 1.(19921 U~ti!o~a~um.e_a_~?ic~t~o~. , d ~ i i l i i i i ~ ~ ~ . Ca::r dr w~liu-' SPERANTA, Bucuregli. 54. Pa\ielescn. I-. (1965) Petrosiana ~ o c i ~ ~ l k ;ra. i!.*,iac!itfi ~ ~ ~ + . ~ ~ ! ~ poriagogicd, Bucuresti. ~' 55. fan~u,G. (1985) Roc1 fl~urate~coiectoar~ d~..i~~h...i Tc!: .,. i;ttc,i~~~ii. E :.... 56. Parvu. G. 5.a. (1977) --tie din ~u~t!$&a: i .. + ? , i t i ~ ' ~p ~ ~ : : . ! : % i 57. Peiin, M. (1976) Geolaqie ~ i e t l e ~ n t . ; i i ~ i . : .c: !; ~ ~ : ~ ~ ~ ; . ; , 58. Petlrscu. Gii. (1959) Cutremuro @ ii nap*. ~ d; .:i.::,,i;. ~ . , : ~ , r ~ ~ t i . . 56. Petrescu. I.jig771 - PBrn6tih1l-u bio&\e a;ie&cdcd ni? .i. 3ulUrFT6. 60.Pietraru. J. (1982) -Hal& Dentru deim~ilarea s~.ain~~~.i~k~~~.... .-.:;~&j;ijor. sterilelor si cieseurilor InenaJe~ Ed Tehtbi~j, ti. 6.1. Popovici, A., Popescu, C. (1982) - ~ a r a i e ~ . e ~ ~ ! ~ .d ~~ .i * .iVD~.i i ~ ~ . a a ! ~ ~ .I, ~ d TehnicB, Bucuresti. 62. Pose% Gr. s.a. (1676) Geotnotroloqie. Ed. Did:le!ieG si ~ + j ~ ~ ~ i ~ z , @l,3:uregii

--

*~..

!e&

aeofiz/ce.Ed. p.cadernici R.S.R., BUG1

'

63 ~ r i s ~ R., Popvici, A Stnmatiu, D , llie, L., Sters i; !I!4Hin - !!gir~r*.%&p!$.? :,~ : rnarilor barale. Ed. Academiei R.S.R.. Bucuregti. 64. &dulescu. D. (1965) eetroqrafia rocilor sed~mentare..~d. Uidactlca si Pehagogtcd, BucrlregLi. 65. R?.dulescu, D.P. (1976) .Bicanii astazl si in trecutul aeoioaic. Ed. Tciioi;:, Bucuregtl. 66.Ruhin, L.B. (1966) Bazele litolooiei. Ed. TohnicB, Bucure:ii. 67.Sagatovici, Al.. Pauliuc. S. (1976) -Curs de oeotectanicir oet~erdli. Univelsitatra Bucurepti. 68. Sitter. LU DE. (.1969) @~io?i&i&raia. Ed. TehnicZ. Bucuresti. 69. Smoldirev, A.E. (1982) Metudica zi tehnia lucr3rilar de c?lcetzrs asoiwici mari?3, Ed. ~ehnlc3, Bucnregtl. 70 Socalesnr, M., CincSrdai, R., Airinai. St. Popascrl M !1875! -F~?-lr;r%s!rrlgnii, scaartei terestie din Romania. Ed. Tehnic6. Doeurilgti. 71. Spencer. E.W. (1977) I ~ ~ ~ ~ ~ ~ Q I L & ! @ $ IvlcGraw-HlllBoo!< ~ L ~ ~ E W L

: . .. ..

,: P

ir .. .... :, . .
.,..
i
2 .

....
',

I > :% .

:I. !:
'I,

,,,,: ~.

. . ,.:

--....-...-.... 72. Seclarnan, M.. Gunnesch. K Ji.(1975) - Determinabr peniru rociie maurnatice si metamorflce. Ed. Tehnicd. B u c u ~ t i . 73. Tazleff, H. (1953) - lntalnlri cu diavolol. Ed. SUlntiiic'd. Bucure$ii. 74. TazieA. ii.(.1966) - Cgnd PBmantul se cutremuri. Ed. Stiintifld. Bucnresti. 75. Tazieff, 1-1.(1991) . Yuicanii si derivi conHnenlelar. Ed. Bttintiicii. ~ u c u t i s t i . .............. 76. Todorescu. A.(1984) - Prot~rieStiIe rocilor. Ed. Tehnid. Bucuregti.
--

~ ~ I .
fi!.
2. .

r;,

I:'

-. ..
z.
2,.

.* i

:, .
..

7 7 . Tudor. C. (1986) - Illdrumstor ~cntrrt executaroa f o n ~ t Ed. CERES, & , Bucure$ti. iR Turk L.1. (1975.76) -Environmental qeolngy V o l l & 2, Springer Veriag Beriin l4eidslberg Nev; Yoilc. 79. Voight, 8. (1977) Rocl<slidesand avalanches. NxturBJ.L&xxx?Bpa, Elsevier Publ. Co. Amsterdam. 60, Wir~dow, H.L. (1976) - Weatherin0 of the Eaiih's ciusL. Chemi~-ai ocean%!&. \In1 5 , Aradamic Press. ILdndan. .. ... -. .............. 81. Zaruba, Q.. Mencl, V. (1976) - m e e r i n q Gealoqy. Prague Acadotnia. 82.Zarube. U.. Illlencl. V. (1969) -Lg&dides and theirco@d. Elsevier. Amsterdam. London, Naw Yorlc, Prague Academia.

.. -

r ."

-.

.- - -

: ~ i i i jJIJOcscrnp~nrc. :
,. . . . . . . . . . . . . .
.....
....-......... i 'Dcscnc: M i o ~ ~ m - ISPIF S . h Ghica ...... -.. -. .. - . -. . .
: i:o~ccb!t:n#!t"rl&l ..... ..-i Ductiiugz~illiut: Atinn Kanceil

I
I

3
"

... - U.T.C.B.

-I
I

I Multipiicqrca s-;l

mcut ill i;iclici~clcU.T.C.R. i slib rnmandn nr. tl4lIlDecemhrir 1995 -..,

ii