PIRAZINA (1,4-DIAZINA) Metode de preparare

RCO CH2 + NH2 H2N CH2 OCR R H2 C N N CH2 R -2H R N N R

N H5C6CO H5C6CO + H2N CH2 H2N CH2 H5C6 C H5C6 C N CH2 CH2 t -2H

H5C6 H5C6

N N

N ox. N

HOOC HOOC

N N - 2 CO2

N ox. N

N N fenazina

Proprietati

N N Ia N N IIIa +

N N Ib + N N IIIb

N N IIa + +

N N IIb + + N N V

+ N N IV

H3C

N N CH3

(+) (-)

NaNH2 - NaH

H3C

N N

NH2 CH3

N ICH3 N

N
(+) N

N
(-)

N OH
(-)

AgOH - AgI

(+) N

N CH3

H OH

CH3

CH3

Chinoxalina (benzpirazina)

N N

OCR NH2 + NH2 OCR' 2 H2O

N N

R R'

Pteridine
4 5

N N

OHC NH2 + NH2 OHC

3N 2

N N
1

6 7

+ 2 H2O

N
8

pteridina

Acidul folic (pteroil-glutamic)

Surse: spanac, ficat, rinichi, oua, lapte

Structura a fost dovedita prin -degradare: nucleu pterinic, acid PAB, acid glutamic -sinteza

OH N H2N N NH2 NH2 + Br CH CH2Br + H2N CHO

4 5 9 10

CONH CH CH2 CH2 COOH COOH

OH
3N

N N
8

6 7

CH2 NH

CONH CH CH2 CH2 +2 HBr +2 H+H2O COOH acid folic COOH

H2N 2

N
1

(acid pteroil-glutamic)

OH N H2N N

CHO N CH2 NH H C H2 N H (acid folinic) (Citrovorin)

CONH CH CH2 CH2 COOH COOH

acid 5-formil-5,6,7,8-tetrahidro-pteroil-glutamic

NH2 N H2N N N N CH2 NH CONH CH CH2 CH2 COOH COOH

Aminopterina (antimetabolit al acidului folic)

Aloxazina si derivatii sai

H N

NH2 + NH2

O O

H N

N O NH - 2 H2O H2SO4 NH2 N

O N N

C O aloxazina

CO NH

H N N

C O izoaloxazina

CO NH

Riboflavina (vitamina B2)

Surse: drojdia de bere, lapte, oua, plante verzi

Structura a fost dovedita - prin degradare, cand formeaza:
CH3 H3C H3C N N O lumiflavina N O NH H3C H3C N N O lumicrom H N

O NH

- prin sinteza:

H3C H3C

NH2 NO2 + OHC (CHOH)3 CH2OH - H2O D-riboza H N

H3C H3C

O NHCH (CHOH)3CH2 NO2 N-glicozida

nitroxilidina

CH2 (CHOH)3 CH2OH H2 Pt H3C H3C NH NH2 +

O O

O NH -2 H2O

O aloxan OH OH OH CH2 CH CH CH CH2OH

7 8

H3C H3C

N
9

N
1 4

N
10

O NH CH2 O PO(OH)2 b.acid riboflavin-fosforic

a.riboflavina

Fenazina
8 9

NH2 HO + NH2 HO

N N
10

1 2 3

- 2 H2O - H2

6 5 4

FENAZINA

Proprietati
N N (+) H I N
(+) (+)

N
(-)

X N H IIb

N H IIa

N N (+) CH3
(-)

HO X
-

(-)

N N CH3 pseudobaza H OH

6 7 8

N
10

4 3 2 1

N CH3

10-metil-2-fenazinona

X= CH3O SO3

FENOXAZINA PREPARARE

10

NH2 HO + OH HO

t0 - 2 H2O

8 7 6

H N O
5

1 2 3 4

NH2 HCl. H2N + OH HO

10 N

1 2 3 4

- NH4Cl - H2O

7 6

O
5

H N O

H2O2 HX - 2H - 2 e-

N X
(-) (+)O

N
(+) (+)

N O IIb carboniu

I oxoniu

O IIa

N HO O
(+)

(-)

N O pseudobaza H - 2 H+ OH - 2 e-

N O fenoxazona O

FENOTIAZINA
H N - 2H2O S

NH2 HO + SH HO

H N + 2S - H2S

9 8 7 6

10

H N S
5

1 2 3 4

fenotiazina

N
(+) S

N .. S .. IIa
(+) (+)

N .. S .. IIb X
(-)

PRODUSI NATURALI CU NUCLEU POLIIZOPRENIC

cap

CH3 CH2=C CH=CH2

IZOPREN

coada

C C C

C C C

C C C C

C C C C C C C C

C
TERPENOIDE CAROTINOIDE STEROIDE POLITERPENOIDE

TERPENOIDE

-In acesta grupa sunt cuprinse hidrocarburi (terpene) si derivatii lor oxigenati: alcooli, aldehide, cetone si acizi Pot fi: monoterpenoide (C10), sesquiterpenoide (C15), diterpenoide (C20) si triterpenoide (C30) Monoterpenii din natura pot fi aciclici (cu trei duble legaturi), monociclici (cu doua duble legaturi) si biciclici (cu o dubla legatura)
Monoterpenoide aciclice Hidrocarburi
H2C 5 H2C
4

CH2 C 6
3 6 7 CH 8 5 7 8 4 3 2

CH2

CH C2 H3C CH3 1
1

mircen

ocimen

aloocimen

Alcooli si aldehide cu o singura legatura dubla

CH2OH

CH2OH

citronelol

rodinol

CHO

CHO

citronelal

rodinal

Alcooli si aldehide cu o doua legaturi duble

CH2OH H H CH2OH H CH2OH H CH2OH

geraniol trans (E)

nerol cis (Z)

OH

OH

linalool

CHO H

H CHO

trans citral a geranial

cis citral b neral

Monoterpenoide monociclice - au schelet p-mentanic

3 H2
6 5

1 2 3 4

10

p-mentan
7 1 6 5 4 2 3 1 3 7 1 3

10

limonen

-terpinen

-terpinen

-terpinen

Alcooli din grupa terpenoidelor monociclice

H OH

.
H . OH .
mentol

carvomentol

OH

OH

OH
cis-terpin

OH
trans-terpin

Cetone din grupa monoterpenilor monociclici

mentona

Monoterpenoide biciclice

tuian

caran

pinan

camfan

Grupa tuianului
10 4 5 6 1 7 8 9 3 2

OH

OH

-tuien sabinol

-tuien

sabinen

alcool tuilic

O O

tuiona

sabina cetona

Grupa caranului
3 2

10 4 5 1 6 9 7 8

3-carena Grupa pinanului

10 2 1 7 8 5 6 3 9 4

4(5)-carena

-pinen pinen normal

-pinen nopinen

Grupa camfanului

Camfanul a fost obtinut din hidrazona camforului

O + H2N NH2 - H O 2

N NH2 KOH - N2

camfan

Borneolul se obtine prin sinteza dien din trimetilciclopentadiena si acetat de vinil

CH3 C CH3 CH3 + CH OCOCH3 CH2 1.reducere OCOCH3 2.hidroliz -CH3COOH OH

Cetone din grupa bornanului

Camforul

ciu

COO

Ca

CH2 COO

dist. -CaCO3

Sesquiterpenoide Sesquiterpenii sunt hidrocarburi cu formula C15H24, care se gasesc in unele uleiuri eterice. Pot fi:

- sesquiterpene aciclice
- sesquiterpene monociclice cu trei duble legaturi - sesquiterpene biciclice cu doua duble legaturi - sesquiterpene triciclice cu o singura dubla legatura.

Sesquiterpene aciclice
FARNESOL

CH3

CH3

CH3

CH3 C=CH CH2 CH2 C=CH CH2 CH2 C=CH CH2 OH

Sesquiterpenoide monociclice Bisabolenul se gaseste in esenta de lamie, de cetina de brad, mirul de bisabolol,in uleiurile de bergamot. Sintetic, bisabolenul se obtine prin actiunea acizilor puternici asupra farnesolului sau a nerolidolului:
CH3 H2C H2C H CH2 CH2 C
HO H2C

CH3 CH3 + H+ -H2O CH3

CH C H3C CH3

C H

CH3 H3C

farnesol

bisabolen

Sesquiterpene biciclice 1. Sesquiterpene biciclice cu schelet de cadalina - cadinenul se gaseste in esenta de santal si de ienupar
CH3
1 2 3 4 5 8 7 6

CH3
1

8 7

+ 3/2 O2 CH3 -3 H2O

CH3
4 5

CH H3C CH3

cadinen

cadalina

2. Sesquiterpenele biciclice cu schelet de eudalina includ doua hidrocarburi selinenul si eudesmolul

5 6 7 8

CH3
9 10 4 3

CH3

Se
2 1

H3C CH H3C CH3

H3C HO C H3C

CH2

CH2

Selinen

eudalina

eudesmol

3. Sesquiterpene biciclice cu schelet de vetivazulena

5 6 7 8 1 4 3 2

CH3 CH3 CH3 CH3

vetivazulena

azulena

DITERPENOIDE FITOLUL alcool nesaturat - intra in str. Vit. E si K

CH3

CH3

CH3

CH3

CH3 CH CH2 CH2 CH2 CH CH2 CH2 CH2 CH CH2 CH2 CH2 C=CH CH2 OH

CAROTENOIDE

-sb. cu structura polienica, colorate in galben, portocaliu sau rosu

-Sunt raspandite in regnul animal si vegetal HIDROCARBURI CAROTENOIDICE LICOPINA- cristale rosii-violet; culoarea se datoreaza nr. mare de leg. duble conjugate

CH3

CH3

CH3

CH3

CH3 C=CH CH2 CH2 C=CH CH=CH C=CH CH=CH C=CH CH CH3 C=CH CH2 CH2 C=CH CH=CH C=CH CH=CH C=CH CH CH3 CH3 CH3 CH3

-Carotenul (este considerat provitamina A)

H3C C H2C H2C CH2 CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 C HC=CH C=CH CH=CH C=CH CH=CH CH=C CH=CH CH=C CH=CH H3C CH2

H3C

CH3 CH2 CH2

Vitamina A
-este o vitamina liposolubila - se mai numeste vitamina antixeroftalmica (impotriva leziunilor corneei), retinol - lipsa vitaminei A din hrana produce tulburari de vederii (xeroftalmie). Avitaminoza A se mai manifesta prin scaderea rezistentei la infectii microbiene si incetarea cresterii la animalele tinere.

- In organism, -carotenul este scindat oxidativ la nivelul leg. duble C15-C16, cu formare de retinal

-caroten

retinal

retinol

STEROIDE
11 1 2 3 19 9 10

18 12 17 13 8 14 16

D
15

A
5 4

B
6

-Au la baza nucleul de ciclopentano-perhidro-fenantren (steran) -Au un oxigen in pozitia 3,10 si 13 -Au radicali metil -Au un rest hidrocarbonat sau un atom de oxigen in pozitia 17 -Prin conventie se noteaza cu , substituentii ce se gasesc deasupra planului, iar cu , cei ce se gasesc dedesubtul planului

-Grupa CH3 legata de C10 are configuratie

STEROLI alcooli care se gasesc liberi sau esterificati cu acizi alifatici superiori - au o grupa alcool sec. in poz.3 si o legatura dubla C5-C6 Pot fi: -Zoosteroli COLESTEROLUL
H3C CH3
1 2 3

CH3 CH3 CH3

H3C CH3

CH3 CH3

CH3
10 5

HO

HO

colesterol

colestanol

- Colesterolul regleaza permeabilitatea membranei celulare

Fitosteroli - Sunt raspanditi in grasimile vegetale (fasole, spanac, soia)

H3C CH3

CH3 CH3 C2H5 CH3

H3C CH3 CH3

CH3 CH3

CH3

HO
stigmasterina
(stigmasterol)

HO
sitosterol

Micosterine Dintre micosteroli, cel mai important este ergosterina sau ergosterolul. Prezinta un interes deosebit de cnd s-a descoperit transformarea sa in vitamina D2 (calciferol, vitamina antirahitica). Sub actiunea razelor de soare, ergosterolul din piele este transformat in vitamina D. Deci ergosterolul joaca rolul de provitamina D.
H3C CH3 CH3 CH3 H3C CH3 CH3 CH3 CH2 CH3 CH3

CH3

U.V. HO HO

ergosterol

vitamina D2

Hormoni sexuali
Hormonii sunt produsi de secretie ai glandelor endocrine Ei au rolul fundamental de a regla si coordona functiile diverselor organe. Hormonii produsi de glandele sexuale (gonade) sunt deversati de acestea in concentratii mici in snge, determina dezvoltarea organelor sexuale la pubertate si functionarea lor normala mai trziu. Hormonii steroizi se impart in: hormoni sexuali si hormoni cortico-suprarenali. Hormonii sexuali pot fi masculini (androgeni) si feminini (sau estrogeni).
OH

CH3 O

CH3

CH3

CH3

HO

androsterona

testosterona

CH3

OH H

estradiolul
H HO

COCH3 H CH3
CH3

progesterona
H O

Hormoni cortico-suprarenali

Rol: -Reglarea echilibrului hidroelectrolitic -Rol in metabolismul glucidic -Rol antiinflamator, etc.

SUCCES!