Sunteți pe pagina 1din 45

REGULAMENTUL DE JOC CUVANT INAINTE Acest Regulament al Jocului de Handbal intra in vigoare la data de 1 August 2005.

Regulamentul de joc, Comentariile, Semnalizarile IHF, Explicatiile la regulile de joc si Regulamentul spatiului de schimb sunt toate parte integranta ale Regulamentului de joc. Aceasta nu se aplica si pentru Indicatiile privind terenurile de joc si portile, care au fost incluse in cartea Regulamentului de joc pentru a veni in sprijinul celor care folosesc acest text. Nota: Pentru simplificare, prezentul regulament foloseste forma masculina a cuvintelor atunci cand face referire la jucatori, oficiali, arbitrii si alte persoane. Regulile se aplica totusi in mod egal, atat barbatilor cat si femeilor care participa la jocul de handbal, exceptie facand regula pentru marimea mingii de joc (vezi Regula 3). Cuprins Regulamentul de joc, Semnalizarile, Explicatiile si Regulamentul spatiului de schimb Cuvant inainte Regulile jocului 1 Terenul de joc 2 Timpul de joc, Semnalul de sfarsit si Time-out 3 Mingea 4 Echipa, Inlocuirile, Echipamentul 5 Portarul 6 Spatiul de poarta 7Jucarea mingii, Jocul pasiv 8 Faulturile si comportarea nesportiva 9 Marcarea unui gol 10 Aruncarea de incepere 11 Aruncarea de la margine 12 Aruncarea de la poarta 13 Aruncarea libera 14 Aruncarea de la 7-metri 15 Instructiuni generale pentru executarea Aruncarilor (Aruncarea de incepere, Aruncarea de la margine, Aruncarea de la poarta, Aruncarea libera, si Aruncarea de la 7 metri) 16 Sanctiunile disciplinare 17 Arbitri 18 Cronometrorul si scorerul Codul semnalizarilor Explicatii la regulile de joc Regulamentul spatiului de schimb Ghid pentru Terenul de joc si Porti Regulamentul de Joc Regula 1. Terenul de joc 1:1 Terenul de joc (vezi Figura 1) este un dreptunghi cu lungimea de 40 metri si latimea de 20 metri, si se compune din 2 spatii de poarta (vezi Regula1:4 si Regula 6) si o zona de joc. Liniile laturilor lungi sunt numite linii de margine iar liniile laturilor scurte sunt numite linii de poarta (intre barele portii) sau liniile exterioare portii (de ambele parti ale portii). In jurul terenului de joc trebuie sa existe o zona de siguranta, cu o latime de cel putin 1 metru de-a lungul liniilor de margine si 2 metri in spatele liniilor exterioare portii. Caracteristicile terenului de joc nu trebuiesc modificate in timpul jocului astfel incat una dintre echipe sa fie avantajata. 1:2 In centrul fiecarei linii exterioare a portii se gaseste o poarta (vezi Figurile 2a si 2b). Portile trebuie sa fie solid ancorate de podea sau de peretii din spatele lor. Portile au la interior o inaltime de 2 metri si o latime de 3 metri.

Barele verticale ale portii sunt unite de o bara orizontala. Partea posterioara a barelor portii trebuie sa fie aliniata cu muchia posterioara a liniei de poarta. Barele verticale si bara transversala trebuie sa fie patrate in sectiune, cu laturile de 8 cm. Pe cele 3 laturi care sunt vizibile dinspre terenul de joc, barele trebuie vopsite in 2 culori contrastante, care sa fie diferite si de culorile din jurul portii. Portile trebuie sa aiba o plasa, atasata in asa fel incat o minge o data intrata in poarta sa ramana acolo. 1:3 Toate liniile terenului fac parte integranta din spatiile pe care le delimiteaza. Liniile de poarta vor avea 8 cm latime intre barele portilor (vezi Figura 2a), in timp ce toate celelalte linii vor avea 5 cm latime. Liniile dintre doua suprafete adiacente pot fi inlocuite cu culori diferite intre suprafete adiacente ale podelei. 1:4 In fata fiecarei porti este un spatiu de poarta (vezi Regula 6). Spatiul de poarta este delimitat de o linie a spatiului de poarta (linia de 6 metri), care este trasata astfel: a) o linie de 3 metri lungime direct in fata portii; aceasta linie este paralela cu linia de poarta si la 6 metri distanta de aceasta (masurata de la muchia posteriora a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei spatiului de poarta); b) doua sferturi de cerc, fiecare cu o raza de 6 metri (masurata de la coltul interior posterior al stalpilor portii), care fac legatura intre linia de 3 metri lungime si linia exterioara a portii (vezi Figura 1 si 2a). 1:5 Linia de aruncare libera (linia de 9 metri) este o linie intrerupta, trasata la 3 metri in afara liniei spatiului de poarta. Atat segmentele de linie cat si spatiile dintre ele masoara 15 cm (vezi Figura 1). 1:6 Linia de 7 metri este o linie lunga de 1 metru, marcata in fata portii. Este paralela cu linia de poarta si aflata la 7 metri de aceasta (distanta) masurata de la muchia posterioara a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de 7 metri);(vezi Figura 1). 1:7 Linia de restrictie (limitare) a portarului (linia de 4 metri) este o linie cu lungimea de 15 cm, marcata in fata portii. Este paralela cu linia de poarta si la 4 metri distanta de aceasta (masurata de la muchia posterioara a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de 4 metri); (vezi Figura 1). 1:8 Linia de centru uneste mijlocul liniilor de margine (vezi Figurile 1 si 3).

1:9 Linia de schimb (un segment din linia de margine) pentru fiecare echipa, se intinde de la linia de centru pana la un punct aflat la o distanta de 4.5 metri de aceasta. Acest punct al liniei de schimb este marcat de o linie paralela cu linia de centru si care se intinde pe o distanta de 15 cm inauntru liniei de margine si 15 cm in afara liniei de margine (inauntrul si in afara terenului de joc); (vezi Figurile 1 si 3). Nota: Cerinte tehnice mai detaliate pentru terenul de joc si porti pot fi gasite in Ghidul pentru Terenul de Joc si Porti Figura 1: Terenul de joc

Figura 2a

Figura 2 b

Figura 3: Linia si spatiul de schimb Masa pentru cronometror si scorer si bancile pentru rezerve trebuie amplasate in asa fel incat scorerul / cronometrorul sa poata vedea linia de schimb. Masa trebuie amplasata mai aproape de linia de schimb decat sunt bancile dar la cel putin 50 cm in afara liniei de schimb.

Regula 2. Timpul de joc, Semnalul de sfarsit al jocului si Time-Out Timpul de joc 2:1 Timpul normal de joc pentru toate echipele cu jucatori de peste 16 ani este de 2 reprize a 30 minute. Pauza dintre reprize este in mod normal de 10 minute. Timpul normal de joc pentru echipe de tineret este de 2 x 25 minute pentru grupa de varsta 12 16 ani si 2 x 20 minute pentru grupa de varsta 8-12 ani. In ambele cazuri pauza este, in mod normal, de 10 minute. 2:2 Daca rezultatul este egal la sfarsitul timpului regulamentar de joc si daca trebuie desemnat un castigator, echipele vor juca prelungiri, dupa o pauza de 5 minute. Timpul prelungirilor este de 2 reprize a 5 minute cu o pauza de 1 minut intre cele 2 reprize. Daca rezultatul este din nou egal la sfarsitul primei prelungiri se va juca inca o prelungire, dupa o pauza de 5 minute. Aceasta prelungire este tot de 2 reprize a 5 minute fiecare, cu o pauza de 1 minut intre cele 2 reprize. Daca rezultatul este tot nedecis, castigatorul trebuie stabilit in conformitate cu regulile stipulate in regulamentul competitiei respective. In cazul in care decizia este de a folosi departajarea prin aruncari de la 7m, ca modalitate de tie-break (stabilire rapida a invingatorului), vor fi respectate procedurile de mai jos. Comentariu: In cazul in care aruncarea de la 7 metri este folosita ca modalitate de tie-break (stabilire rapida a unui castigator), atunci la aceste aruncari pot participa jucatorii care nu sunt eliminati, descalificati sau eliminati definitiv, la sfarsitul timpului de joc. Fiecare echipa nominalizeaza 5 jucatori. Acesti jucatori executa cate o aruncare alternativ cu jucatorii echipei adverse. Echipele nu sunt obligate sa anunte ordinea in care jucatorii desemnati executa aruncarile. Portarii pot fi nominalizati printre executanti. Jucatorii pot participa atat ca aruncatori, cat si ca portari. Arbitrii decid poarta la care se vor executa aruncarile. Prin tragere la sorti se va stabili echipa care va arunca prima sau ultima. Ordinea se inverseaza la seria a doua de aruncari, daca rezultatul este tot nedecis, dupa prima serie de cinci aruncari si aruncarile trebuie sa continue. Pentru a doua serie de aruncari, fiecare echipa va nominaliza din nou 5 jucatori. Toti sau doar cativa dintre jucatorii nominalizati pot fi aceiasi cu cei din prima serie. Nominalizarea a 5 jucatori va continua atata timp cat este necesar. Castigatoare va fi declarata echipa care realizeaza o diferenta de un gol, dupa acelasi numar de aruncari cu echipa adversa. Jucatorii pot fi descalificati, si nu mai pot executa alte aruncari de la 7 metri, in caz de comportare nesportiva repetata sau comportare nesportiva grosolana (16:13). In cazul in care aceasta descalificare priveste un jucator care a fost nominalizat dar nu a executat inca aruncarea, echipa in cauza trebuie sa nominalizeze un alt jucator pentru a executa aruncarea. Semnalul de sfarsit de joc 2:3 Timpul de joc incepe o data cu fluierul arbitrului pentru aruncarea de incepere. Timpul de joc se sfarseste o data cu semnalul automat, dat de cronometrul tabelei de marcaj sau de cronometror. Daca un astfel de semnal nu este dat, arbitrul fluiera pentru a arata ca timpul de joc s-a terminat (17:9). Comentariu: Daca nu exista tabela de marcaj cu cronometru cu semnal automat de final, cronometrorul va folosi un ceas de masa, sau un cronometru, si va semnaliza sfarsitul jocului cu un semnal de final (18:2, paragraful 2). 2:4 Abaterile si comportarile nesportive petrecute inainte sau simultan cu semnalul de sfarsit (al primei reprize sau al jocului, deasemenea in prelungiri) trebuiesc sanctionate chiar daca aruncarea libera rezultata (conform regulii 13 :1) sau aruncarea de la 7 m nu poate fi executata pana la semnalul de sfarsit de joc. Similar, aruncarea trebuie repetata, daca semnalul de final (de repriza sau de joc, deasemenea in prelungiri) se aude exact in momentul in care aruncarea libera sau de la 7m este in curs de executare sau mingea este deja in aer. In ambele cazuri, arbitrii vor semnaliza sfarsitul jocului, numai dupa ce aruncarea libera sau de la 7m a fost executata (sau reexecutata) si rezultatul a fost stabilit. 2:5 Pentru aruncarile libere executate (sau reexecutate) conform Regulii 2:4, se vor aplica restrictii speciale, in ceea ce priveste pozitia jucatorilor si inlocuirea lor. Ca o exceptie de la schimbarea normala de jucatori din Regula 4:4, numai echipa care va executa aruncarea are dreptul sa inlocuiasca un singur jucator. Nerespectarea acestei prevederi, va fi penalizata conform Regulii 4:5, paragraful 1. In plus, toti jucatorii echipei care executa aruncarea trebuie sa fie pozitionati la cel putin 3 metri de locul de executie al aruncarii si in afara liniei de aruncare libera a adversarilor (13:7, 15:6; vezi deasemenea Explicatia 1).

Pozitionarea jucatorilor din aparare este stabilita de Regula 13:8. 2:6 Jucatorii si oficialii echipelor trebuie sanctionati personal pentru abaterile sau comportarile nesportive comise in timpul executarii unei aruncari libere sau de la 7 metri, in circumstantele descrise la Regula 2:4-5. O abatere comisa in timpul unei astfel de executari nu poate determina totusi o aruncare libera in directia opusa. 2:7 Daca arbitrii constata ca, cronometrorul a semnalizat prea devreme sfarsitul jocului (al primei reprize sau al jocului, si in prelungiri), ei trebuie sa retina jucatorii pe teren pentru a se juca timpul de joc ramas. Echipa care a fost in posesia mingii cand s-a auzit semnalul prematur de sfarsit al jocului va ramane in posesia mingii, atunci cand jocul va fi reluat. Daca mingea nu a fost in joc, jocul se va relua cu o aruncare corespunzatoare acelei situatii. Daca mingea a fost in joc, jocul se reia cu o aruncare libera conform Regulii 13:4a-b. Daca prima repriza a jocului (sau a prelungirilor) se incheie prea tarziu, a doua repriza a jocului (sau a prelungirilor) trebuie scurtata corespunzator. Daca a doua repriza a jocului (sau a prelungirilor) se termina prea tarziu, atunci arbitrii nu mai pot schimba nimic. Time-Out 2:8 Se acorda obligatoriu Time-out cand: a) se dicteaza o eliminare de 2 minute, o descalificare sau o eliminare definitiva; b) se acorda un time-out de echipa; c) se aude fluierul cronometrorului sau al Delegatului Tehnic; d) sunt consultari intre arbitrii in conformitate cu Regula 17:7. Time-out se acorda in mod normal si in alte situatii, in functie de circumstante (vezi Explicatia Nr. 2). Abaterile comise in timpul unui time-out au aceleasi consecinte ca cele comise in timpul de joc (16:13, paragraful 1). 2:9 In principiu, arbitrii decid momentul intreruperii jocului si reluarea lui, in raport cu time-out-ul. Intreruperea timpului de joc trebuie indicata cronometrorului prin trei sunete scurte ale fluierului si prin Semnalizarea Nr. 16. In cazul unei intreruperi obligatorii a jocului prin time-out dictat de catre cronometror sau delegat (2:8b-c), cronometrorul este obligat sa opreasca imediat cronometrul, fara a astepta confirmarea arbitrilor. Dupa time-out jocul se reia intotdeauna cu fluierul arbitrului (15:5b). Comentariu: Un semnal sonor dat de cronometror-delegat opreste efectiv jocul. Chiar daca arbitrii (sau jucatorii) nu realizeaza imediat ca jocul este intrerupt, orice actiune desfasurata dupa semnalul de intrerupere dat de la masa, este anulata. Aceasta inseamna ca marcarea unui gol, dupa semnalul de la masa va fi anulat. La fel, daca se acorda o aruncare (7m, aruncare libera, aruncare de incepere, aruncare de repunere sau o aruncare de la poarta), aceasta va fi anulata. Jocul va fi reluat din situatia in care se afla la momentul intreruperii lui, de catre decizia cronometrorului sau delegatului. (Trebuie sa se retina ca decizia tipica pentru o astfel de interventie este in cazul time-out-ului de echipa sau a schimbarii gresite). Totusi, orice sanctiune disciplinara data de catre arbitri, in timpul scurs intre fluierul de la masa si momentul opririi jocului de catre arbitri, va fi valabila. Aceasta se va aplica indiferent de modul de incalcare al regulamentului si de severitatea sanctiunii. 2:10 Fiecare echipa are dreptul sa beneficieze de un time-out de echipa de 1 minut in fiecare repriza a timpului normal de joc, dar nu in prelungiri (Explicatia Nr. 3). Regula 3. Mingea 3:1 Mingea este confectionata din piele sau material sintetic. Mingea trebuie sa fie sferica. Suprafata mingii nu trebuie sa fie stralucitoare sau alunecoasa (17:3). 3:2 Dimensiunile (circumferinta si greutatea) mingilor folosite la diferitele categorii de echipe sunt urmatoarele: - 58-60 cm si 425-475 g (Marimea IHF 3) pentru echipele masculine si tineret masculin (peste 16 ani); - 54-56 cm si 325-375 g (Marimea IHF 2) pentru echipele feminine, tineret feminin (peste 14 ani) si tineret masculin (12 16 ani); - 50-52 cm si 290-330 g (Marimea IHF 1) pentru tineret feminin (8 14 ani) si tineret masculin (8 12 ani).

Comentariu: Cerintele tehnice pentru mingile ce trebuie folosite in toate jocurile internationale oficiale sunt cuprinse in IHF Ball Regulations (Regulile IHF pentru minge). Marimea si greutatea mingilor folosite pentru Mini-Handball nu sunt reglementate de regulamentul de joc. 3:3 La fiecare joc, trebuie sa fie disponibile minimum 2 mingii. Mingea de rezerva trebuie sa fie disponibila la masa cronometrorului in timpul jocului. Mingile trebuie sa indeplineasca cerintele mentionate la Regulile 3:1-2. 3:4 Arbitrii decid cand sa foloseasca mingea de rezerva. In astfel de cazuri, arbitrii trebuie sa puna in joc, imediat, mingea de rezerva pentru a reduce intreruperile si a evita time-out. Regula 4. Echipa, Schimbarile de jucatori, Echipamentul Echipa 4:1 O echipa este formata din pana la 14 jucatori. Pe terenul de joc nu este permis sa se gaseasca mai mult de 7 jucatori dintr-o echipa in acelasi timp. Ceilalti jucatori (jucatorii ramasi) sunt jucatori de rezerva. In orice moment al jocului, echipa trebuie sa aiba unul dintre jucatorii de pe teren desemnat ca portar. Un jucator care este recunoscut ca portar poate deveni jucator de camp in orice moment. In mod similar, un jucator de camp poate deveni portar in orice moment (vezi, totusi, Regulile 4:4 si 4:7). La inceputul jocului o echipa trebuie sa aiba pe terenul de joc cel putin 5 jucatori. Numarul jucatorilor unei echipe poate creste pana la 14 oricand in timpul jocului, inclusiv al prelungirilor. Jocul poate continua, chiar daca o echipa isi reduce efectivul la mai putin de 5 jucatori pe teren. Arbitrii trebuie sa hotarasca cand jocul trebuie intrerupt definitiv (17:12). 4:2 In timpul jocului o echipa poate avea maximum 4 oficiali de echipa. Acesti oficiali de echipa nu pot fi inlocuiti in timpul jocului. Unul dintre oficiali trebuie desemnat ca responsabil oficial de echipa. Numai acest oficial are permisiunea sa se adreseze cronometrorului / scorerului si posibil arbitrilor (vezi, totusi, Explicatia nr. 3: Time-out de echipa). In general unui oficial de echipa nu i se permite sa intre pe teren in timpul jocului. Incalcarea acestei reguli trebuie sanctionata ca o comportare nesportiva (vezi Regulile 8:4, 16:1c, 16:3d si16:6a). Jocul este reluat cu aruncare libera pentru adversari (13:1a-b; vezi, totusi, Explicatia Nr. 9). Responsabilul oficial de echipa trebuie sa se asigure ca, odata inceput jocul, nici o alta persoana, in afara oficialilor inregistrati (maximum 4) si a jucatorilor cu drept de participare la joc (vezi 4;3) nu este prezenta in spatiul de schimb. Nerespectarea acestei reguli va duce la sanctionarea progresiva a responasabilului oficial de echipa (16:1c, 16:3d, si 16:6a). 4 :3 Un jucator sau un oficial de echipa are drept de participare la joc daca este prezent la inceputul jocului si este inscris in raportul de joc. Jucatorii si oficialii care ajung la teren dupa inceperea jocului trebuie sa obtina dreptul de participare la joc de la cronometror / scorer si trebuie inscrisi in raportul de joc. Un jucator cu drept de participare la joc poate, in principiu, sa intre pe teren, peste propria linie de schimb, in orice moment (vezi, totusi, Regulile 4 :4 si 4 :6). Responsabilul oficial de echipa, trebuie sa se asigure ca doar jucatorii cu drept de participare la joc intra in teren. Nerespectarea acestei reguli va fi sanctionata cu comportare nesportiva a Responsabilului oficial de echipa (13 :1a-b, 16 :1c, 16 :3d si 16:6a; vezi Explicatia nr. 9). Schimbarile (Inlocuirea) jucatorilor 4:4 Jucatorii de rezerva pot intra in joc, in orice moment si repetat, (vezi totusi Regula 4:5), fara a anunta cronometrorul / scorerul, imediat ce jucatorii pe care ii inlocuiesc au parasit terenul (4;5). Jucatorii vor parasi terenul de joc si vor intra pe terenul de joc peste propria linie de schimb (4:5). Aceste cerinte se aplica si la inlocuirea portarilor (vezi deasemenea 4:7 si 14:10). Regulile de schimbare a jucatorilor se aplica si in timpul unui time-out (exceptie in timpul unui time-out de echipa). Comentariu: Scopul conceptului de linie de schimb este de a asigura o schimbare de jucatori corecta si ordonata. Conceptul nu este folosit ca motiv de sanctionare in alte situatii, in care jucatorul face un pas in afara liniei laterale sau de poarta, fara intentia de a-si crea un avantaj prin aceasta (ex.: sa ia apa sau un prosop de pe banca, chiar dincolo de linia de schimb, sau sa paraseasca terenul intr-o maniera sportiva, cand a primit o eliminare si traverseaza linia de margine spre propria banca chiar dincolo de linia de 15 cm). Folosirea neregulamentara si tactica a zonei din afara terenului este este stipulata separat in Regula 7:10.

4:5 O schimbare gresita trebuie penalizata cu o eliminare de 2 minute pentru jucatorul vinovat. Daca pentru schimbarea gresita sunt vinovati mai multi jucatori ai aceleiasi echipe in aceeasi situatie, numai primul jucator care a comis abaterea trebuie penalizat. Jocul se reia cu o aruncare libera pentru echipa adversa (13:1a-b; vezi, totusi, Explicatia Nr. 9). 4:6 Daca un jucator suplimentar intra pe teren, fara a face o schimbare, sau daca un jucator de rezerva intervine neregulamentar in joc din spatiul de schimb, acesta trebuie eliminat pe timp de 2 minute. De aceea efectivul echipei trebuie redus cu un jucator din teren pentru urmatoarele 2 minute (in afara de faptul ca jucatorul suplimentar trebuie sa paraseasca terenul de joc). Daca un jucator eliminat pe 2 minute intra pe teren, in timpul celor 2 minute de eliminare, trebuie sanctionat cu o noua eliminare de 2 minute. Aceasta eliminare trebuie sa inceapa imediat, astfel ca efectivul echipei trebuie redus cu inca un jucator pentru diferenta de timp, ramasa neefectuata, de la prima eliminare. In ambele cazuri jocul se reia cu aruncare libera pentru echipa adversa (13:1a-b; vezi, totusi, Explicatia Nr. 9). Echipamentul 4:7 Toti jucatorii de camp ai unei echipe trebuie sa poarte echipament uniform. Combinatiile de culori si designul echipamentului celor 2 echipe trebuie sa fie clar diferit. Toti jucatorii folositi de o echipa ca portari vor avea obligatoriu aceiasi culoare a echipamentului, dar diferita de a jucatorilor de camp ai ambelor echipe si a portarilor echipei adverse (17:3). 4:8 Jucatorii trebuie sa poarte pe echipament numere de minimum 20 cm inaltime pe spatele tricoului si de minimum 10 cm pe fata tricoului. Numerele folosite trebuie sa fie de la 1 la 20. Un jucator care este folosit ca portar si jucator de camp va avea obligatoriu acelasi numar in ambele situatii. Culoarea numerelor trebuie sa contrasteze clar cu culoarea si designul tricoului. 4:9 Jucatorii trebuie sa poarte pantofi de sport. Nu se permite purtarea obiectelor care pot fi periculoase pentru jucatori. Acestea includ, de exemplu, casti de protectie pentru cap, masti pentru fata, bratari, ceasuri, inele, piercing-uri vizibile, medalioane sau lantisoare, cercei, ochelari fara banda de siguranta sau cu rama solida, sau orice alte obiecte care pot fi periculoase (17:3). Inelele plate, cerceii mici si piercieng-uri vizibile, sunt permise numai acoperite si numai in conditiile in care nu creaza pericol pentru ceilalti jucatori. Benzile pentru cap se permit atata timp cat sunt confectionate din materiale elastice moi. Jucatorii care nu respecta aceste cerinte nu vor putea lua parte la joc pana cand nu au corectat neregularitatile. 4:10 Daca un jucator sangereaza sau are sange pe corp sau echipament, acesta trebuie sa paraseasca voluntar si imediat terenul (printr-o inlocuire normala de jucator), pentru a i se opri sangerarea, a i se acoperi rana si a i se curata corpul si echipamentul. Jucatorul nu trebuie sa revina pe teren pana nu a rezolvat problemele de mai sus. Un jucator care nu urmeaza instructiunile arbitrilor in legatura cu acest aspect este considerat vinovat de comportare nesportiva (8:4, 16:1c si 16:3c). 4:11 In cazul unei accidentari, arbitrii pot permite (prin Semnalizarile Nr.16 si 17), pentru 2 dintre persoanele care au drept de participare la joc (vezi 4:3) sa intre pe teren in timpul time-out-ului, cu scopul strict de a ajuta jucatorul accidentat din propria echipa. Daca dupa intrarea in teren a celor 2 persoane, mai intra altele, acestea vor fi sanctionate ca intrate neregulamentar in teren, in cazul unui jucator conform Regulilor 4:6 si 16:3a, si in cazul unui oficial, conform Regulilor 4:2, 16:1c, 16:3d si 16:6a. O persoana careia I s-a permis sa intre pe teren, si care in loc sa ajute jucatorul accidentat, da indicatii propriilor jucatori, se apropie de jucatorii adversi sau arbitri, etc., va fi considerata vinovata de comportare nesportiva (16:1c, 16:3c-d si 16:6a). Regula 5. Portarul Portarul are dreptul: 5:1 Sa atinga mingea cu orice parte a corpului, in timpul actiunii de aparare, in interiorul spatiului de poarta; 5:2 Sa se deplaseze cu mingea, in spatiul de poarta, fara sa se supuna restrictiilor aplicate jucatorilor de camp (Regulile 7:2-4, 7:7); portarul nu are totusi dreptul sa intarzie executarea aruncarii de la poarta (Regulile 6:4-5, 12:2 si 15:5b);

5:3 Sa paraseasca spatiul de poarta, fara minge si sa participe la joc in campul de joc; cand procedeaza astfel, portarul trebuie sa respecte regulile care se aplica jucatorilor de camp, in campul de joc. Se considera ca portarul a parasit spatiul de poarta, imediat ce orice parte a corpului sau atinge podeaua, in afara spatiului de poarta; 5:4 Sa paraseasca spatiul de poarta cu mingea si sa o joace in continuare in campul de joc, daca nu a avut mingea sub control. Portarul nu are dreptul: 5:5 Sa puna in pericol adversarul in timpul actiunii de aparare (8:2, 8:5); 5:6 Sa paraseasca spatiul de poarta avand mingea sub control; aceasta conduce la aruncare libera (conform 6:1,13:1a si 15:7, paragraful 3) daca arbitrul a fluierat executarea aruncarii de la poarta; in celelalte situatii se acorda simpla repetare a aruncarii de la poarta (15:7, paragraful 2); vezi totusi, interpretarea avantajului la Regula 15:7, daca portarul a pierdut mingea in afara suprafetei de poarta, dupa ce a depasit linia de poarta cu mingea sub control. 5:7 Sa atinga mingea care sta sau se rostogoleste pe sol, in afara spatiului de poarta, atunci cand el se gaseste in spatiul de poarta (6:1, 13:1a); 5:8 Sa aduca mingea in spatiu de poarta, cand aceasta sta sau se rostogoleste pe sol, in campul de joc (6:1, 13:1a); 5:9 Sa revina in spatiul de poarta, cu mingea sub control (6:1, 13:1a); 5:10 Sa atinga, cu laba piciorului sau cu orice parte a piciorului de la genunchi in jos, in spatiul de poarta, mingea care sta sau se rostogoleste pe sol in directia campului de joc (13:1a); 5:11 Sa depaseasca linia de limitare a portarului (linia de la 4 metri) sau prelungirea ei imaginara, in ambele parti, inainte ca mingea sa paraseasca mana adversarului care executa aruncarea de la 7 metri (14:9). Comentariu: Atata timp cat portarul tine un picior pe sol, pe sau in spatele liniei de limitare (linia de 4 metri), are voie sa depaseasca, in aer, linia, cu celalalt picior sau cu orice parte a corpului. Regula 6. Spatiul de poarta 6:1 In spatiul de poarta are dreptul sa intre numai portarul (vezi, totusi, 6:3). Se considera ca un jucator a patruns in spatiul de poarta, atunci cand atinge spatiul de poarta, inclusiv linia spatiului de poarta, cu orice parte a corpului. 6:2 Daca un jucator de camp patrunde in spatiul de poarta, deciziile vor fi: a) aruncare de la poarta, cand un jucator al echipei aflate in atac, intra in spatiul de poarta cu mingea sub control sau intra fara minge, dar isi creaza prin aceasta un avantaj (12:1); b) aruncare libera, cand un jucator al echipei aflate in aparare intra in spatiul de poarta si isi creaza un avantaj prin aceasta, dar nu impiedica o sansa clara de gol (13:1b; vezi, totusi, 5:1); c) aruncare de la 7 metri, cand un jucator al echipei aflate in aparare, intra in spatiul de poarta si astfel impiedica o sansa clara de gol (14:1a). 6:3 Patrunderea in spatiul de poarta nu se sanctioneaza cand: a) un jucator intra in spatiul de poarta dupa ce a jucat mingea atata timp cat acest lucru nu creaza un dezavantaj pentru adversari; b) un jucator intra in spatiul de poarta fara minge si nu castiga un avantaj din aceasta; 6:4 Mingea este considerata afara din joc cand portarul o are sub control, in spatiul de poarta (12:1). Mingea trebuie repusa in joc printr-o aruncare de la poarta (12:2). 6:5 Daca mingea sta sau se rostogoleste pe sol, in spatiul de poarta, se considera a fi in posesia echipei portarului (vezi, totusi, situatiile speciale de la 6:7b-d). Portarul executa o aruncare de la poarta, conform Regulilor 6:4 si 12:1. Inainte de a fi ridicata de catre portar, mingea se considera in joc dar nu trebuie sa fie atinsa de nici un jucator de camp al ambelor echipe. O incalcare a acestei reguli de catre un coechipier al portarului, determina o aruncare libera pentru adversari (13:1a). Incalcarea acestei reguli de catre un jucator al echipei adverse portarului, determina o aruncare de la poarta (12:1). Este permisa atingerea mingii aflate in aer in spatiul de poarta.

6:6 Jocul continua (prin aruncare de la poarta, conform regulii 6:4-5) daca un jucator al echipei aflate in aparare atinge mingea in timpul actiunii de aparare si mingea este prinsa de portar sau se opreste in spatiul de poarta. 6:7 Daca un jucator joaca mingea spre propriul spatiu de poarta, deciziile vor fi dupa cum urmeaza: a) gol, daca mingea intra in poarta; b) aruncare libera, daca mingea se opreste in spatiul de poarta, sau daca portarul atinge mingea si aceasta nu intra in poarta (13:1a-b); c) aruncare de la margine, daca mingea trece peste linia de poarta, in afara portii (11:1); d) jocul continua, daca mingea traverseaza spatiul de poarta si ajunge inapoi in campul de joc, fara a fi atinsa de portar. 6:8 O minge care revine din spatiul de poarta in campul de joc, ramane in joc.

Regula 7. Jucarea mingii, Jocul pasiv Jucarea mingii Se permite: 7:1 aruncarea, prinderea, oprirea, impingerea sau lovirea mingii, prin folosirea mainilor (deschise sau inchise), bratelor, capului, toracelui, coapselor si genunchilor; 7:2 7:3 tinerea mingii pentru maximum 3 secunde, chiar cand jucatorul este intins pe sol (13:1a);

sa se faca maximum 3 pasi cu mingea (13:1a); un pas se considera facut cand: a) un jucator care sta cu ambele picioare pe sol, ridica un picior si-l pune inapoi pe sol, sau misca un picior dintr-un loc in altul; b) un jucator atinge solul numai cu un picior, prinde mingea si atinge solul cu celalalt picior; c) un jucator, dupa o saritura, atinge solul numai cu un picior, apoi sare pe acelasi picior sau atinge solul cu celalalt picior; d) un jucator, dupa un salt, atinge solul simultan cu ambele picioare, si apoi ridica un picior si-l pune inapoi pe sol sau misca un picior dintr-un loc in altul. Comentariu: Se considera ca s-a facut un singur pas, daca un picior este mutat dintr-un loc in altul, iar celalalt picior este tarat langa primul picior. 7:4 in timp ce se sta pe loc sau se alearga: a) sa bata mingea o data si sa se prinda din nou cu o mana sau cu amandoua; b) sa bata mingea repetat cu o mana (dribling), si apoi sa o prinda sau sa o ridice cu o mana sau cu amandoua; c) sa rostogoleasca mingea pe podea, in mod repetat, cu o mana, si apoi sa o prinda sau sa o ridice cu o mana sau cu ambele. Imediat ce mingea a fost jucata astfel si este tinuta intr-o mana sau cu amandoua aceasta trebuie jucata in timp de maximum 3 secunde sau dupa nu mai mult de 3 pasi (13:1a). Driblingul se considera inceput cand jucatorul atinge mingea cu orice parte a corpului si o dirijeaza spre podea. Dupa ce mingea atinge un alt jucator sau poarta, jucatorul are voie s-o atinga sau s-o dribleze si s-o prinda din nou (vezi totusi 14:6). 7:5 sa se treaca mingea dintr-o mana in cealalta.

7:6 sa joace mingea in genunchi, sezand sau intins pe podea; aceasta inseamna ca se poate executa o aruncare (de ex. o aruncare libera) dintr-o astfel de pozitie, daca se respecta Regula 15:1, incluzand cerinta ca jucatorul sa aiba o parte a unui picior (a labei piciorului) in contact cu suprafata de joc. Nu se permite sa: 7:7 se atinga mingea mai mult decat o singura data, daca aceasta nu a atins intre timp podeaua, alt jucator, sau poarta (13:1a), dupa ce mingea a fost sub control; totusi, atingerea mingii de mai multe ori nu se penalizeaza, daca jucatorul o balbaie sau o scapa de sub control in incercarea de a o prinde sau a o opri. 7:8 se atinga mingea cu orice parte a piciorului de la genunchi in jos, cu exceptia cazului cand mingea a fost aruncata in jucator de catre un adversar (13:1a-b);

7:9

Jocul continua daca mingea atinge arbitrul pe terenul de joc.

7:10 Daca un jucator aflat in posesia mingii, paraseste cu unul sau cu ambele picioare terenul de joc (chiar daca mingea este in suprafata de joc), cu intentia de a ocoli un adversar, se va acorda aruncare libera pentru echipa adversa (13:1a). Daca un jucator al echipei aflate in posesia mingii se pozitioneaza in afara terenului de joc fara minge, arbitrii vor indica jucatorului ca trebuie sa intre in teren. Daca jucatorul nu se conformeaza sau actiunea se repeta de aceeasi echipa se va acorda aruncare libera pentru echipa adversa (13:1a), fara alta avertizare. Aceste actiuni nu vor fi insotite de sanctiuni disciplinare conform Regulilor 8 si 16. Jocul pasiv 7:11 Nu este permis sa se tina mingea in posesia echipei fara a efectua o actiune evidenta de a ataca sau a arunca la poarta . Similar, nu este permis sa se intarzie repetat executarea aruncarilor de incepere, libere, de la margine, sau de la poarta, pentru propria echipa (vezi Explicatia 4) Acest lucru este privit ca joc pasiv care trebuie penalizat cu aruncare libera impotriva echipei care se afla in posesia mingii, daca aceasta tendinta nu dispare (13:1a). Aruncarea libera se executa din locul in care se afla mingea, cand jocul a fost intrerupt. 7:12 Cand se recunoaste o tendinta de joc pasiv, trebuie aratat semnalul de preavertizare (Semnalizarea Nr. 18). Acest lucru da posibilitatea echipei aflata in posesia mingii sa schimbe modul de atac, pentru a evita pierderea posesiei mingii. Daca modul de atac nu se schimba dupa semnalul de preavertizare, sau nu se arunca la poarta, atunci se dicteaza aruncare libera impotriva echipei aflate in posesia mingii (vezi Explicatia Nr. 4). In anumite situatii arbitrul poate acorda aruncare libera impotriva echipei aflate in posesia mingii fara nici o presemnalizare, de exemplu cand un jucator intentionat nu foloseste o sansa clara de gol. Regula 8. Faulturile si Comportarea nesportiva Se permite: 8:1 a) sa se foloseasca bratele sau mainile pentru a bloca sau a castiga posesia mingii; b) sa se foloseasca mana (palma) deschisa, din orice directie, pentru a indeparta mingea de adversar; c) sa se foloseasca corpul pentru a bloca un adversar, chiar daca acesta nu este in posesia mingii; d) sa aiba contact corporal cu un adversar, cand il intampina, cu bratele indoite, si sa mentina acest contact pentru a controla si urmari adversarul. Nu se permite: 8:2 a) sa se smulga sau sa se loveasca mingea care se gaseste in mainile unui adversar; b) sa se blocheze sau se sa impinga un adversar cu bratele, mainile sau picioarele; c) sa se impiedice sau sa tina (de corp sau echipament), sa se impinga, sa fuga sau sa sara intr-un adversar; d) sa se puna in pericol un adversar (cu sau fara minge). 8:3 Nerespectarea regulii 8.2, poate sa apara in timpul luptei pentru minge; totusi, nerespectarea acestei reguli, trebuie sanctionata progresiv, atunci cand actiunea este in principal sau exclusiv indreptata impotriva adversarului si nu a mingii. Aceasta inseama ca pe linga o aruncare libera sau o aruncare de la 7 metri este deasemenea nevoie si de o sanctiune disciplinara, incepand cu avertisment (16:1b), urmata de cresterea severitatii sanctiunilor, cum ar fi eliminarile (16:3b) si descalificarile (16:6f). (Comportarile nesportive trebuie deasemenea sanctionate progresiv, conform 16:1c, 16:3c si 16:6f). Cum s-a aratat la regula 16:3 Comentariu, arbitrii au dreptul sa determine ca o anumita nerespectare a regulamentului impune o eliminare directa de 2 minute, chiar daca jucatorul nu a fost avertizat in prealabil. 8:4 Manifestarile fizice sau verbale care sunt incompatibile cu spiritul sportiv sunt considerate ca fiind comportari nesportive. (De exemplu, vezi Explicatia Nr.5). Aceasta se aplica atat jucatorilor cat si oficialilor de echipa, pe sau in afara terenului de joc. Sanctionarea progresiva se aplica deasemenea in caz de comportare nesportiva (16:1c, 16:3c-d si 16:6a). 8:5 Un jucator care pune in pericol sanatatea unui adversar atunci cand il ataca, va fi descalificat (16:6b), in special daca: a) loveste sau trage inapoi, din lateral sau din spate, bratul de aruncare al jucatorului care este in curs de a arunca sau a pasa mingea; b) face orice actiune din care rezulta lovirea adversarului la cap sau la gat;

c) intentionat loveste corpul unui adversar cu piciorul sau genunchiul sau in orice alt mod; aceasta include si piedica; d) impinge un adversar care alearga sau sare, sau il ataca in asa fel incat adversarul isi pierde controlul corporal; aceasta se aplica si cand portarul isi paraseste spatiul de poarta in timpul unui contraatac al adversarilor; e) loveste un aparator in cap executand o aruncare libera direct la poarta, daca aparatorul nu s-a miscat; sau similar, loveste portarul in cap la o aruncare de la 7 metri, daca portarul nu s-a miscat. Comentariu: Chiar un fault cu un foarte mic impact fizic, poate fi foarte periculos si sa aiba potential consecinte foarte grave, daca momentul faultului este cand adversarul este lipsit de aparare sau luat pe nepregatite. Riscul jucatorului atacat trebuie sa conduca spre apropierea de o decizie de descalificare si nu aprecierea contactului corporal ca minor. 8:6 Comportarea nesportiva grosolana a unui jucator sau oficial de echipa, pe sau in afara terenului de joc, (vezi Explicatia Nr. 6), va fi sanctionata cu descalificare (16:6c). 8:7 Un jucator vinovat de violenta in timpul de joc va fi eliminat definitiv (16:9-11). Violenta in afara timpului de joc (vezi 16:13) determina descalificarea (16:6d; 16:14b). Un oficial vinovat de violenta va fi descalificat (16:6e). Comentariu: Violenta este, in spiritul acestei reguli, definita ca un atac in forta si deliberat impotriva corpului unei alte persoane (jucator, arbitru, cronometror / scorer, oficiali de echipa, delegat, spectator etc.) Cu alte cuvinte, nu este o actiune simpla, reflexa sau un rezultat al unor procedee neglijente si excesive. Scuiparea unei alte persoane este in mod specific considerata ca violenta. 8:8 Incalcarea regulilor 8:2-7 determina o aruncare de la 7 metri pentru adversari (14:1), daca incalcarea a produs, direct sau indirect, intreruperea unei sanse clare de gol pentru adversari. In celelalte cazuri incalcarea determina o aruncare libera pentru adversari (vezi Regulile 13:1a-b, dar vezi si 13:2 si 13:3). Regula 9. Marcarea unui gol 9:1 Un gol este marcat cand intreaga circumferinta a mingii a trecut intreaga latime a liniei de poarta (vezi Figura 4), daca nu s-a produs nici o abatere de catre aruncator sau coechipieri inainte sau in timpul aruncarii. Arbitrul de poarta confirma cu 2 semnale scurte din fluier si cu Semnalizarea Nr. 12 ca golul a fost marcat. Un gol trebuie acordat chiar daca s-a produs o abatere de la regulament de catre aparatori, dar totusi mingea intra in poarta. Un gol nu poate fi acordat, daca unul dintre arbitrii sau cronometrorul a intrerupt jocul inainte ca mingea sa intre in poarta. Un gol trebuie acordat adversarilor daca un jucator inscrie un gol in proprie poarta, in afara cazului in care un portar executa aruncarea de la poarta (12:2, paragraful 2). Comentariu: Un gol va fi acordat, daca mingea este impiedicata sa intre in poarta de cineva sau ceva care nu participa la joc (spectatori etc.), si arbitrii sunt convinsi ca mingea, fara interventia respectiva, ar fi intrat in poarta. 9:2 Un gol acordat nu mai poate fi anulat dupa fluierul pentru executarea aruncarii de incepere, dupa gol (vezi totusi Regula 2:9 Comentariu). Arbitrii trebuie sa arate clar (fara aruncare de incepere) ca ei au acordat golul, daca semnalul de sfarsit al unei reprize suna imediat ce golul a fost inscris si inainte ca aruncarea de incepere sa poata fi executata. Comentariu: Un gol trebuie trecut pe tabela de marcaj imediat ce a fost acordat de arbitrii. 9:3 Echipa care a marcat mai multe goluri decat adversarul este castigatoare. Un joc este egal daca amandoua echipele au marcat acelasi numar de goluri sau nu s-au marcat goluri deloc (vezi Regula 2:2). Figura 4: Marcarea unui gol

Regula 10. Aruncarea de incepere 10:1 La inceputul jocului, aruncarea de incepere a jocului se executa de catre echipa care a castigat la aruncarea monedei si a ales sa aibe mingea in posesie. Adversarii au atunci dreptul sa-si aleaga terenul. Alternativ, daca echipa care a castigat la aruncarea monedei alege terenul, atunci adversarii executa aruncarea de incepere. Echipele schimba terenurile in a doua repriza. Aruncarea de incepere in cea de-a doua repriza va fi executata de catre echipa care nu a executat aceasta aruncare in prima repriza. Pentru fiecare dintre prelungiri se procedeaza din nou la alegeri (aruncarea monedei) si toate cele mentionate la Regula 10:1 se aplica si pentru prelungiri. 10:2 Dupa inscrierea unui gol, jocul se reia cu o aruncare de incepere executata de catre echipa care a primit golul (vezi, totusi, Regula 9:2, paragraful 2). 10:3 Aruncarea de incepere se executa in orice directie, de la centrul terenului (cu o toleranta laterala de aproximativ 1,5 metri). Aruncarea este precedata de un semnal sonor dat prin fluier, si trebuie executata in timp de 3 secunde (13:1a, 15:7 paragraful 3). Jucatorul care executa aruncarea de incepere trebuie sa se pozitioneze cu cel putin un picior pe linia de centru, iar celalalt picior pe linie sau inapoia liniei (15:6), si sa ramana in aceasta pozitie pana cand mingea a parasit mana sa (13:1a, 15:7 paragraful 3) (vezi deasemenea Explicatia 7). Coechipierii sai nu au voie sa treaca linia de centru inaintea semnalului fluierului (15:6). 10:4 Pentru aruncarea de incepere de la inceputul fiecarei reprize (inclusiv al prelungirilor), toti jucatorii trebuie sa se gaseasca in propria jumatate de teren. Totusi, pentru aruncarea de incepere de dupa marcarea unui gol, adversarii celui care executa aruncarea de incepere pot fi in ambele jumatati de teren. In ambele cazuri, adversarii trebuie sa fie la cel putin 3 metri de executantul aruncarii (15:4, 15:9, Explicatia 5:2b). Regula 11. Aruncarea de la margine 11:1 O aruncare de la margine se acorda cand mingea a trecut in totalitate linia de margine, sau cand un jucator de camp al echipei in aparare a fost ultimul care a atins mingea inainte ca aceasta sa iasa in afara terenului peste linia exterioara a propriei porti. Se acorda deasemenea cand mingea atinge tavanul sau alt obiect aflat deasupra terenului de joc. 11:2 Aruncarea de la margine se executa fara semnalul prin fluier dat de arbitrii (vezi, totusi, 15:5b), de catre adversarii echipei al carui jucator a atins ultimul mingea, inaintea iesirii acesteia din teren sau inainte ca mingea sa atinga tavanul sau alt obiect aflat deasupra terenului de joc. 11:3 Aruncarea de la margine se executa din locul de unde mingea a traversat linia de margine sau daca mingea a iesit peste linia exterioara a portii, de la intersectia liniei de margine cu linia exterioara a portii de aceeasi parte. Pentru aruncare de la margine dupa ce mingea a atins tavanul sau alt obiect aflat deasupra terenului de joc, aruncarea de la margine se va executa de la cel mai apropiat punct al liniei de margine fata de punctul unde mingea a atins tavanul sau un alt obiect aflat deasupra terenului de joc. 11:4 Executantul trebuie sa tina piciorul pe linia de margine (15:6) si sa ramana in pozitie corecta pana cand mingea i-a parasit mana (15:7 paragrafele 2 si 3, 13:1a). Nu este limitata pozitionarea celuilalt picior. 11:5 In timpul executarii aruncarii de la margine adversarii nu se pot apropia la mai putin de 3 metri de executant (15:4, 15:9, Explicatia 5:2b). Totusi adversarii au dreptul sa stea imediat in afara liniei propriului spatiu de poarta, chiar daca distanta dintre ei si executant este mai mica de 3 metri. Regula 12. Aruncarea de la poarta 12:1 Aruncarea de la poarta se acorda cand: (i) un jucator al echipei adverse patrunde in suprafata de poarta nerespectand Regula 6:2a; (ii) portarul are mingea sub control in suprafata de poarta (6:4-5);

(iii) sau (iv)

un jucator al echipei adverse atinge mingea care sta sau se rostogoleste pe podea in suprafata de poarta (6:5)

cand mingea trece peste linia exterioara a portii, dupa ce a fost atinsa ultima data de catre portar sau un jucator advers. Aceasta inseamna ca in toate situatiile de mai sus mingea este considerata afara din joc, si jocul se va relua cu o aruncare de la poarta (13:3) daca apare o neregularitate dupa ce aruncarea de la poarta a fost acordata si inainte de executia ei. 12:2 Aruncarea de la poarta se executa de catre portar, fara fluierul arbitrului (vezi, totusi, 15:5b), din spatiul de poarta peste linia spatiului de poarta. Aruncarea de la poarta se considera executata cand mingea aruncata de catre portar traverseaza complet linia spatiului de poarta. Jucatorii celeilalte echipe pot sta imediat in afara liniei spatiului de poarta, dar nu au voie sa atinga mingea, pana ce aceasta nu trece complet de linia spatiului de poarta (15:4, 15:9, Explicatia 5:2b). Regula 13. Aruncarea libera Decizia de aruncare libera 13:1 In principiu, arbitrii intrerup jocul si il reiau cu o aruncare libera pentru adversari cand: a) echipa in posesia mingii a comis o abatere de la regulament, care conduce la pierderea posesiei mingii (vezi Regulile 4:2-3, 4:5-6, 5:6-10, 6:5, 6:7b, 7:2-4, 7:7-8, 7:10, 7:11, 8:8, 10:3, 11:4, 13:7, 14:4-7, 15:7 paragraful 3 si 15:8). b) echipa adversa comite o abatere care determina pierderea posesiei mingii de catre echipa in posesia mingii (vezi Regulile 4:2-3, 4:5-6, 5:5, 6:2b, 6:7b, 7:8, 8:8). 13:2 Arbitri trebuie sa permita continuarea jocului, abtinandu-se de a intrerupe jocul prematur pentru o decizie de aruncare libera. Aceasta inseamna ca in conformitate cu Regula 13:1a, arbitri nu trebuie sa decida o aruncare libera daca echipa in aparare castiga posesia mingii imediat dupa o abatere comisa de echipa in atac. Similar, conform Regulii 13:1b, arbitri nu trebuie sa intervina pana cand nu este clar ca echipa in atac a pierdut posesia mingii sau este in imposibilitate de a continua atacul datorita unei abateri comise de echipa in aparare. Daca trebuie acordata o sanctiune disciplinara personala datorita abaterii comise, arbitri pot decide intreruperea imediata a jocului, daca aceasta nu provoaca un dezavantaj echipei care nu a comis abaterea. In caz contrar sanctiunea disciplinara trebuie amanata pana cand situatia existenta a trecut. Regula 13:2 nu se aplica in caz de abateri de la regulile 4:2-3 sau 4:5-6, cand jocul va fi intrerupt imediat, in mod normal prin interventia cronometrorului. 13:3 Daca o abatere care in mod normal se sanctioneaza cu aruncare libera, conform Regulii 13:1ab are loc cand mingea nu este in joc, jocul se va relua cu o aruncare corespunzatoare cauzei care a dus la intreruperea sa. 13:4 Suplimentar fata de situatiile indicate la Regula 13:1a-b, o aruncare libera se va acorda si pentru reluarea jocului in anumite situatii cand jocul este intrerupt (exemplu, cand mingea este in joc), chiar daca nu s-a petrecut nici o abatere de la regulamentul de joc: a) echipa care a fost in posesia mingii atunci cand s-a produs intreruperea, va ramane in posesia mingii; b) daca nici o echipa nu a fost in posesia mingii, atunci echipa care a fost ultima in posesia mingii va fi in posesia mingii; Legea avantajului conform 13:2 nu se aplica in situatiile mentionate la Regula 13:4. 13:5 Daca se acorda o aruncare libera impotriva echipei aflate in posesia mingii, jucatorul care are mingea in momentul in care fluiera arbitrul, trebuie sa lase mingea sa cada sau sa o puna pe sol, in locul in care se gaseste (16:3e). Executarea aruncarilor libere 13:6 Aruncarea libera se executa, in mod normal, fara semnalul sonor al fluierului arbitrului (vezi, totusi, 15:5b) si, in principiu, din locul in care s-a comis abaterea. Urmatoarele situatii sunt exceptii de la regula: - In situatia descrisa la regulile 13:4 a-b, aruncarea libera se executa, dupa ce arbitrul a fluierat, in principiu, din locul unde s-a gasit mingea in momentul intreruperii. Daca un arbitru sau delegatul tehnic (de la IHF sau al federatiei continentale / nationale) intrerupe jocul din cauza unei abateri a unui jucator sau oficial al echipei din aparare, si aceasta are ca rezultat o atentionare verbala sau o sanctiune personala, atunci aruncarea libera trebuie executata din locul in

care s-a gasit mingea cand jocul a fost intrerupt, daca este mai avantajos pentru echipa care executa aruncarea decat locul in care s-a produs abaterea. Aceeasi exceptie, ca in paragraful anterior, se aplica si daca cronometrorul intrerupe jocul datorita unei abateri conform regulilor 4:2-3 sau 4:5-6. Asa cum se indica in regula 7:10, aruncarea libera generata de jocul pasiv se executa din locul in care s-a gasit mingea in momentul in care jocul a fost intrerupt. In contradictie cu principiile de baza si procedurile mentionate in paragrafele anterioare, o aruncare libera nu se poate executa niciodata din interiorul propriului spatiului de poarta sau din spatiul delimitat de linia spatiului de poarta si linia de aruncare libera a adversarului. In orice situatie in care trebuie executata o aruncare libera din locurile mentionate, locul executarii aruncarii trebuie mutat in cel mai apropiat loc aflat imediat in afara zonei interzise. Comentariu: Daca locul exact din care trebuie executata aruncarea libera, este la linia de aruncare libera a echipei in aparare, executarea aruncarii trebuie sa se faca exact din locul comiterii abaterii. Totusi, cu cat locul abaterilor este mai departe de linia de aruncare libera a echipei in aparare, cu atat toleranta pentru locul din care se executa aruncarea libera este mai mare. Aceasta toleranta creste pana la 3 metri, in cazul aruncarii libere executate de la limita propriului spatiu de poarta. Toleranta explicata nu se aplica in cazul incalcarii Regulii 13:5, daca aceasta incalcare este sanctionata in conformitate cu Explicatia 5:3a. In astfel de cazuri, executia aruncarii trebuie facuta de la locul abaterii. 13:7 Jucatorii echipei care urmeaza sa execute aruncarea nu trebuie sa atinga sau sa depaseasca linia de aruncare libera a echipei adverse, inainte de executarea aruncarii. Vezi deasemenea restrictiile speciale din Regula 2:5. Arbitri trebuie sa corecteze pozitia atacantilor care se gasesc intre linia spatiului de poarta si linia de aruncare libera inaintea executarii aruncarii libere, daca pozitia incorecta are influenta asupra jocului (15:3, 15:6). Aruncarea libera, in acest caz, trebuie executata dupa ce arbitrul fluiera (15:5b). Aceeasi procedura se aplica (Regula 15:7 paragraful 2) daca jucatorii echipei in atac patrund in suprafata restrictionata in timpul executiei aruncarii libere (inainte ca mingea sa paraseasca mana aruncatorului), daca executia aruncarii nu a fost precedata de fluierul arbitrului. In cazul in care executia aruncarii a fost autorizata cu fluier, daca jucatorii echipei in atac ating sau depasesc linia de aruncare libera, inainte ca mingea sa paraseasca mana executantului, se va acorda o aruncare libera echipei in aparare (13:1a, 15: 7 paragraful 3). 13:8 In timpul executarii unei aruncari libere, adversarii trebuie sa ramana la o distanta de cel putin 3 metri de executantul aruncarii. Ei au voie, totusi, sa stea la limita exterioara a liniei propriului spatiu de poarta daca aruncarea libera se executa de la linia de aruncare libera. Incercarea de impiedicare a executiei aruncarii libere se penalizeaza conform Regulii 15:9 si Explicatiei 5:2b. Regula 14. Aruncarea de la 7 metri Acordarea aruncarii de la 7 metri 14:1 O aruncare de la 7 metri se acorda cand: a) se intrerupe neregulamentar o sansa clara de gol, in orice loc pe terenul de joc, de catre un jucator sau oficial al echipei adverse; b) se aude un fluierat neautorizat in momentul unei sanse clare de gol; c) o sansa clara de gol a fost intrerupta de catre cineva care nu participa la joc, de ex. un spectator care intra in teren, sau oprirea jucatorului printr-un fluier (exceptie cand se aplica Comentariul de la Regula 9 :1) Prin analogie aceasta regula se aplica si in caz de forta majora, cum ar fi intreruperea curentului electric, jocul fiind intrerupt exact intr-o situatie clara de a marca . Pentru definitia unei sanse clare de gol vezi Explicatia Nr.8. 14:2 Daca jucatorul in atac ramane in deplin control al corpului si al mingii, chiar daca s-a produs o abatere mentionata la 14:1a, nu exista nici un motiv sa se acorde o aruncare de la 7 metri, chiar daca jucatorul nu fructifica sansa clara de gol. Oridecateori o decizie de aruncare de la 7 metri apare ca posibila, arbitri trebuie sa se abtina sa intervina pana cand pot aprecia clar, daca aruncarea de la 7 metri este cu adevarat necesara si justificata. Daca atacantul reuseste sa marcheze un gol, cu toata abaterea savarsita de catre aparator, este clar ca nu mai este necesar sa se acorde o aruncare de la 7 metri. Daca insa devine evident ca jucatorul a pierdut cu adevarat controlul mingii sau al corpului, din cauza abaterii savarsite de catre aparator, si sansa clara de gol nu mai exista, atunci trebuie acordata aruncarea de la 7 metri.

14:3 In momentul acordarii unei aruncari de la 7 metri, arbitri pot acorda time-out, dar numai daca este o intarziere importanta a jocului, de ex. datorita inlocuirii portarului sau aruncatorului si decizia de time-out va fi luata in acord cu principiile si criteriile Explicatiei 2. Executarea aruncarii de la 7 metri 14:4 Aruncarea de la 7 metri trebuie executata ca o aruncare spre poarta, in timp de 3 secunde dupa semnalul prin fluier al arbitrului (13:1a, 15:7 paragraful 3). 14:5 Jucatorul care executa aruncarea de la 7 metri trebuie sa se pozitioneze in spatele liniei de 7 metri dar nu mai departe de un metru de aceasta (15:1, 15:6). Dupa fluierul arbitrului, aruncatorul trebuie sa nu atinga sau sa depaseasca linia de 7 metri, inainte ca mingea sa paraseasca mana sa (13.1a, 15:7 paragraful 3). 14:6 Dupa executarea aruncarii, mingea nu poate fi atinsa din nou de catre executant sau coechipierii acestuia decat daca a atins adversarii sau barele portii (13.1a, 15:7 paragraful 3). 14:7 In timpul executarii aruncarii de la 7 metri, coechipierii executantului trebuie sa ramana in afara liniei de aruncare libera, pana cand mingea a parasit mana executantului (15:3, 15:6). Daca nu procedeaza in acest fel se va acorda o aruncare libera impotriva echipei care trebuia sa execute aruncarea de la 7 metri (13.1a, 15:7 paragraful 3). 14:8 In timpul executarii aruncarii de la 7 metri, adversarii executantului trebuie sa ramana in afara liniei de aruncare libera, si la cel putin 3 metri de linia de 7 metri, pana cand mingea a parasit mana executantului. Daca nu procedeaza in acest fel se va repeta aruncarea de la 7 metri, daca nu a fost marcat un gol, dar nu se va acorda nici un fel de sanctiune disciplinara. 14:9 Aruncarea de la 7 metri, va fi repetata, daca portarul a depasit linia de limitare de la 4 metri (1:7, 5:11), inainte ca mingea sa paraseasca mana executantului aruncarii si daca nu s-a marcat un gol. Deasemeni, nu se va acorda nici un fel de sanctiune disciplinara impotriva portarului. 14:10 Nu este permisa schimbarea portarului cand executantul aruncarii de la 7 metri este pregatit si se afla in pozitie corecta, cu mingea in mana. Orice incercare de efectuare a schimbarii, in aceasta situatie trebuie sanctionata ca o comportare nesportiva (8:4, 16:1c si 16:3c). Regula 15. Instructiuni generale pentru executarea aruncarilor (Aruncarea de incepere, Aruncarea de la margine, Aruncarea de la poarta, Aruncarea libera, si Aruncarea de la 7 metri) Executantul 15:1 Inaintea executarii unei aruncari, jucatorul trebuie sa se pozitioneze corect pentru efectuarea acesteia. Mingea trebuie sa fie in mana jucatorului (15:6). In timpul executiei, cu exceptia aruncarii de la poarta, jucatorul trebuie sa aiba o parte a piciorului in contact cu solul, pana cand mingea paraseste mana acestuia. Celalalt picior poate fi ridicat si asezat pe sol in mod repetat. (Vezi Regula 7:6). Jucatorul trebuie sa mentina pozitia corecta pana cand aruncarea a fost executata (15:7 paragrafele 2 si 3). 15:2 O aruncare este considerata executata cand mingea paraseste mana jucatorului (vezi 12:2). Jucatorul care a executat aruncarea nu are voie sa atinga mingea, daca aceasta nu a fost atinsa de un alt jucator sau de barele portii (15:7, 15:8) Vezi deasemenea restrictiile suplimentare de la regula 14:6. Un gol poate fi inscris direct din orice fel de aruncare, exceptie facand golul marcat dintr-o aruncare de la poarta in propria poarta (ex. daca portarul scapa mingea aflata sub control in propria poarta). Coechipierii executantului 15:3 Coechipierii executantului aruncarii trebuie sa ocupe pozitiile regulamentare pentru respectiva aruncare (15:6). Jucatorii trebuie sa ramana in pozitia corecta pana cand mingea a parasit mana executantului, exceptie fiind Regula 10:3 paragraful 2. Mingea nu trebuie sa fie atinsa de un coechipier sau inmanata unui coechipier in timpul executiei (15:7 paragraful 2 si 3). Jucatorii echipei in aparare 15:4 Jucatorii echipei din aparare, trebuie sa ocupe, pozitiile corecte si sa le mentina pana cand mingea paraseste mana executantului (15:9).

Pozitia incorecta a aparatorilor, la executarea aruncarii de incepere, de la margine sau libere, nu trebuie sa fie neaparat corectata de catre arbitri, daca atacantii nu sunt dezavantajati executand aruncarea imediat. Daca exista un dezavantaj, atunci pozitia trebuie corectata. Semnalul cu fluier de reluare a jocului 15:5 Arbitrul trebuie sa foloseasca fluierul pentru reluarea jocului: a) intodeauna in cazul aruncarii de incepere (10:3) si la aruncarile de la 7m (14:4); b) in cazul aruncarii de la margine, aruncarii de la poarta sau a aruncarii libere: - pentru reluarea jocului dupa time-out; - pentru reluarea jocului cu aruncare libera conform Regulii 13:4; - cand se intarzie executarea aruncarii; - dupa corectarea pozitiei jucatorilor; - dupa o avertizare verbala sau avertisment. Arbitrul trebuie sa judece si sa simta jocul, iar pentru o mai buna clarificare, sa foloseasca fluierul, pentru reluarea jocului, si in alte situatii. In principiu, arbitri nu vor da semnalul prin fluier de reluare a jocului, pana cand nu sunt respectate cerintele de pozitionare a jucatorilor, conform 15:1, 15:3, si 15:4. (Vezi totusi si 13:7 paragraful 2 si 15:4 paragraful 2). In situatia in care un arbitru da semnalul prin fluier de reluare a jocului, chiar daca unul sau mai multi jucatori nu sunt corect pozitionati, atunci acestia au libertatea de a interveni in joc. Dupa semnalul prin fluier de reluare a jocului, executantul aruncarii, trebuie sa joace mingea in maximum 3 secunde. Sanctiuni 15:6 Abaterile de la regulament, comise de catre executant sau de catre coechipierii acestuia, inainte de executarea aruncarii, determina corectarea situatiei (vezi totusi 13:7 paragraful 2) (de ex. a pozitionarii sau a atingerii mingiei de catre coechipieri). 15:7 Consecintele nerespectarii de catre executant sau coechipieri a prevederilor regulamentare (15:1-3), in timpul executarii unei aruncari, depind in principal daca executarea aruncarii a fost precedata de fluierul arbitrului pentru reluarea jocului. In principiu, orice incalcare a regulilor in timpul executarii aruncarii, care n-a fost precedata de fluierul de reluare, presupune corectarea si executarea aruncarii dupa fluier. Totusi, conceptul de avantaj, conform 13:2 se va aplica si in aceste situatii. Daca echipa executantului aruncarii pierde imediat posesia mingii, dupa o executie in conditii neregulamentare, aruncarea se considera efectuata si jocul continua. In principiu, orice nerespectare a regulamentului in timpul executarii unei aruncari dupa fluier, trebuie sanctionata. Aceasta se aplica, de exemplu, daca executantul efectueaza aruncarea din saritura, tine mingea mai mult de 3 secunde, sau isi modifica pozitia inainte ca mingea sa paraseasca mana sa. Se aplica si daca coechipierii executantului se deplaseaza in pozitii neregulamentare dupa fluier, dar inainte ca mingea sa paraseasca mana executantului (10:3 paragraful 2). In asemenea cazuri, aruncarea initiala se anuleaza si adversarii vor beneficia de o aruncare libera (13:1a) din locul in care a avut loc abaterea (vezi, totusi, Regula 2:6). Avantajul sub Regula 13:2 trebuie aplicat, de ex. si in cazul in care echipa executantului aruncarii, pierde imediat mingea inainte ca arbitri sa aiba ocazia de a interveni iar jocul poate continua. 15:8 In principiu, orice incalcare a regulamentului, legata de executarea aruncarii si urmand imediat acesteia trebuie sanctionata. Acest lucru se refera la nerespectarea Regulii 15:2 paragraful 2, de ex. executantul aruncarii atinge mingea a doua oara, inainte ca aceasta sa atinga un alt jucator sau barele portii. Este situatia care ia forma driblingului, a reprinderii mingiei aflate in aer, sau ridicarea ei de pe sol, dupa ce a fost pusa sau scapata pe sol. Aceasta situatie se va sanctiona cu aruncare libera pentru adversari. Ca si in cazul 15:7 paragraful 3, se va aplica legea avantajului. 15.9 Cu exceptia Regulilor 14:8, 14:9, 15:4 paragraful 2 si 15:5 paragraful 3, aparatorii care intervin la executarea unei aruncari de catre adversari, spre exemplu nu ocupa pozitii regulamentare sau ulterior se muta in pozitii neregulamentare, vor fi sanctionati. Aceasta se aplica indiferent daca abaterea de la regulament se petrece inainte sau in timpul executarii aruncarii (inainte ca mingea sa fi parasit mana executantului). Se aplica fie daca aruncarea a fost precedata de fluierul de reluare a jocului sau nu. Explicatia 5:2b se aplica impreuna cu Regulile 16:1c si 16:3c. O aruncare ce a fost influentata negativ de catre aparatori, in principiu va fi repetata. Regula 16. Sanctiunile disciplinare

Avertismentul 16:1 Un avertisment poate fi acordat pentru: a) faulturi si abateri similare impotriva unui adversar (5:5 si 8:2), care nu intra sub incidenta sanctionarii progresive in Regula 8:3; Un avertisment trebuie acordat pentru: b) faulturi care trebuie sanctionate progresiv (8:3); c) comportare nesportiva a unui jucator sau oficial de echipa (8:4, Explicatia 5:1-2). Comentariu: Un jucator nu poate primi decat un avertisment, iar o echipa nu trebuie sa primeasca mai mult de 3 avertismente; ulterior, sanctiunea trebuie sa fie cel putin eliminare de 2 minute; Un jucator care a fost deja sanctionat cu eliminare de 2 minute nu poate primi apoi un avertisment. Oficialii unei echipe nu pot primi mai mult de un avertisment. 16:2 Arbitrul va indica avertismentul jucatorului sau oficialului sanctionat si cronometrorului / scorerului prin ridicarea cartonasului galben. (Semnalizarea Nr. 13). Eliminarea 16:3 O eliminare (2 minute) trebuie acordata pentru: a) o schimbare gresita, daca un jucator suplimentar intra in teren sau daca un jucator intervine neregulamentar in joc din spatiul de schimb (4:5-6); b) faulturi repetate din categoria celor care trebuie sanctionate progresiv (vezi 8:3; 16:1 Comentariu); c) comportari nesportive repetate ale unui jucator pe sau in afara terenului de joc (vezi 8:4; 16:1 comentariu); d) comportare nesportiva a oricarui oficial al unei echipe, dupa ce oricare oficial al aceleiasi echipe a primit un avertisment conform Regulii 8:4 si 16:1c; vezi Regula 16:1 comentariu; e) comportare nesportiva de asa maniera incat se acorda eliminare de 2 minute la fiecare ocazie (8:4, Explicatia 5:3); vezi Regula 16:3 comentariu; f) ca o consecinta a descalificarii unui jucator sau oficial de echipa (16:8 paragraful 2; vezi totusi 16:14b); g) comportare nesportiva a unui jucator, inainte ca jocul sa fie reluat, dupa ce tocmai a fost sanctionat cu o eliminare de 2 minute (16:12a). Comentariu: Este indicat in punctele b), c) si d), ca eliminarea in aceste cazuri sa fie acordata, in general, pentru faulturi repetate sau comportari nesportive. Totusi, arbitri au dreptul sa stabileasca daca o anumita abatere necesita o eliminare imediata, chiar daca anterior jucatorul respectiv nu a fost avertizat, iar echipa nu primise inca 3 avertismente. In mod similar, un oficial de echipa poate primi o eliminare chiar daca nici un oficial al echipei respective nu primise un avertisment. Nu este posibil ca oficialii unei echipe sa primeasca mai mult de o eliminare de 2 minute in total . Cand s-a acordat o eliminare de 2 minute unui oficial de echipa conform regulii 16:3d, oficialului ii este permis sa ramana in zona de schimb a echipei sale si sa-si indeplineasca sarcinile in continuare; totusi, numarul jucatorilor din teren al echipei sale se va reduce cu unul pentru 2 minute. 16:4 Dupa ce a acordat time-out, arbitrul va indica clar eliminarea jucatorului sau oficialului vinovat si cronometrorului / scorerului prin semnalizarea cu mana ridicata si cu doua degete intinse (Semnalizarea Nr. 14). 16:5 O eliminare se acorda totdeauna pentru 2 minute de joc; a treia eliminare pentru acelasi jucator conduce totdeauna la descalificare (16:6f). Jucatorul eliminat nu are dreptul sa participe la joc in timpul eliminarii sale iar echipa nu are dreptul sa-l inlocuiasca pe teren. Timpul de eliminare incepe cu semnalul prin fluier de reluare a jocului. Daca o eliminare de 2 minute nu se efectueaza complet in prima repriza, diferenta de timp ramasa neefectuata se va efectua in repriza a doua. Aceeasi regula se aplica si in cazul timpului regulamentar de joc si al prelungirilor. O eliminare ramasa incomplet efectuata la sfarsitul prelungirilor determina ca jucatorul in cauza sa nu poata participa la tie-break, cum ar fi executarea aruncarilor de departajare, de la 7 metri, conform Comentariului de la Regula 2:2. Descalificarea 16:6 O descalificare trebuie acordata pentru:

a) comportare nesportiva a unui oficial de echipa dupa ce in prealabil au fost sanctionati cu avertisment si o eliminare de 2 minute conform Regulilor 8:4, 16:1c si 16:3d; b) faulturi care pun in pericol sanatatea adversarilor (8:5); c) comportari nesportive grosolane ale unui jucator sau oficial de echipa pe sau in afara terenului de joc (8:6, explicatia nr.6), si in cazuri de comportare nesportiva semnificativa sau repetata, in timpul aruncarilor de departajare de la 7 metri (2:2 comentariu si 16:13,); d) o violenta a unui jucator inainte de joc sau in timpul procedurii de tie-break (al aruncarilor de departajare de la 7 metri) (2:2 comentariu, 8:7 si 16:14b); e) o violenta a unui oficial de echipa (8:7); f) a treia eliminare a aceluiasi jucator (16:5). 16:7 Dupa ce a acordat time-out, arbitrul va indica clar descalificarea jucatorului sau oficialului vinovat si cronometrorului / scorerului prin ridicarea cartonasului rosu (Semnalizarea Nr. 13). 16:8 O descalificare a unui jucator sau oficial de echipa se face intotdeauna pentru timpul de joc ramas de jucat. Jucatorul sau oficialul trebuie sa paraseasca imediat terenul si spatiul de schimb. Dupa plecare jucatorul sau oficialul nu are voie sa aibe nici un fel de contact cu echipa. Descalificarea unui jucator sau a unui oficial de echipa, pe sau in afara terenului, in timpul de joc, atrage totdeauna o eliminare de 2 minute pentru echipa sa. Aceasta inseamna ca numarul jucatorilor de pe teren se va reduce cu unul (16:3f). Reducerea numarului de jucatori pe terenul de joc va dura 4 minute, daca jucatorul a fost descalificat in conditiile mentionate la Regula 16:12b-d. O descalificare reduce numarul jucatorilor sau oficialilor, care sunt disponibili la echipa (exceptie ca la 16:14b). Echipa are totusi dreptul sa creasca numarul de jucatori pe teren dupa expirarea timpului de eliminare de 2 minute. O descalificare se acorda, in principiu, numai pentru timpul ramas de jucat in jocul in care este acordata. Este privita ca o decizie a arbitrilor bazata pe observarea de catre ei a faptelor. Nu va exista nici o consecinta ulterioara jocului a descalificarii, cu exceptia cazului unei descalificari generata de o violenta (16:6d-e), sau a unei comportari nesportive grosolana a unui jucator sau oficial de echipa (16:6c) intrat in categoria a) d) sau g) in Explicatia Nr. 6. Aceste descalificari vor fi explicate in raportul de joc (17:10). Eliminarea definitiva 16:9 O eliminare definitiva trebuie acordata: cand un jucator este vinovat de o violenta (asa cum este definita in Regula 8:7) in timpul jocului (vezi Regula 16:13, paragraful 1 si Regula 2:6), pe, sau in afara terenului de joc. 16:10 Dupa ce a acordat time-out, arbitrul va indica clar eliminarea definitiva jucatorului vinovat si cronometrorului / scorerului prin incrucisarea bratelor deasupra capului (Semnalizarea Nr. 15). 16:11 O eliminare definitiva se dicteaza intotdeauna pentru tot timpul ramas de jucat si echipa trebuie sa continue sa joace cu un jucator mai putin pe teren. Daca un jucator care a fost eliminat definitiv, a fost eliminat pentru 2 minute (sau abia a primit eliminarea) sau a produs o reducere cu 2 min. a echipei, conform Regulii 16:12, atunci o astfel de eliminare sau reducere se va cumula in eliminarea definitiva. Aceasta inseamna ca singura reducere numerica a echipei va fi data doar de eliminarea definitiva. Jucatorul eliminat definitiv nu trebuie inlocuit si trebuie imediat sa paraseasca terenul si zona de schimb. Dupa plecare, jucatorul nu are voie sa aibe nici un contact cu echipa. O eliminare definitiva trebuie explicata de catre arbitrii in raportul de joc, autoritatilor interesate (17:10). Mai multe abateri in aceeasi situatie 16:12 Daca un jucator sau un oficial al unei echipe se face vinovat de mai multe abateri comise simultan sau imediat consecutive, inainte ca jocul sa fie reluat, si aceste abateri necesita sanctiuni diferite, atunci, in principiu, se va dicta numai sanctiunea cea mai severa. Acesta este intotdeauna cazul in care una dintre abateri este violenta. Sunt, totusi, urmatoarele exceptii specifice, cand in toate cazurile, echipa trebuie sa-si reduca efectivul de pe teren pentru 4 minute: Eliminare: a) daca un jucator care a fost sanctionat cu o eliminare de 2 minute se face vinovat de o comportare nesportiva inainte ca jocul sa fie reluat, atunci jucatorul este sanctionat cu o eliminare suplimentara de 2 minute (16:3g); Daca eliminarea aditionala (suplimentara) este a treia pentru jucatorul respectiv, atunci acesta va fi descalificat; b) daca un jucator care tocmai a fost descalificat (direct sau pentru a treia eliminare temporara) se face vinovat de o comportare nesportiva, inainte de reluarea jocului,atunci echipa este sanctionata cu o pedeapsa suplimentara, astfel ca reducerea efectivului va fi pentru 4 minute (16:8, paragraful 2);

c) daca un jucator care tocmai a fost sanctionat cu eliminare pe timp de 2 minute se face vinovat de o comportare nesportiva grosolana, inainte de reluarea jocului, acesta va fi descalificat (16:6c); aceste sanctiuni combinate conduc la o reducere a efectivului pe timp de 4 minute (16:8, paragraful 2); d) daca un jucator care tocmai a fost descalificat (direct sau datorita celei de-a treia eliminari temporare) se face vinovat de o comportare nesportiva grosolana, inainte de reluarea jocului, echipa sa va primi o noua sanctiune, astfel incat reducerea va fi pentru 4 minute (16:8, paragraful 2). 16:13 Situatiile descrise in Regulile 16:1, 16:3, 16:6 si 16:9 se refera, in general la abateri savarsite in timpul de joc. In spiritul acestor reguli timpul de joc include si prelungirile si time-out, toate pauzele si intreruperile si, in cazul regulii 16:6, deasemenea orice modalitati de tie-break (cum ar fi departajarea prin aruncari de la 7m). In timpul acestor proceduri de tie-break, arbitrii pot decide, ca sanctiunile legate de timp sunt lipsite de importanta, iar orice caz de comportare nesportiva semnificativa sau repetata trebuie sa conduca la descalificarea de la participarea la astfel de proceduri (2:2 Comentariu) Abateri in afara timpului de joc 16:14 Comportarile nesportive, comportarile nesportive grosolane sau violenta din partea unui jucator sau oficial in locul unde se joaca un meci, dar in afara terenului de joc, se sanctioneaza astfel: Inainte de joc: a) avertisment in caz de comportare nesportiva (16:1c); b) descalificarea sportivului sau oficialului vinovat in caz de comportari nesportive repetate sau grosolane sau violenta, dar echipa are dreptul sa inceapa jocul cu 14 jucatori si 4 oficiali; Regula 16:8 paragraful 2 se aplica numai pentru abateri de la regulament in timpul jocului; respectiv, descalificarea nu va atrage si o eliminare de 2 min. Aceste sanctiuni pentru abateri inainte de joc, pot fi acordate in orice moment al jocului, oricand o persoana vinovata este identificata ca participand la joc iar acest lucru nu a putut fi stabilit la momentul incidentului. Dupa joc: c) raport scris. Regula 17. Arbitrii 17:1 Doi arbitrii, cu drepturi egale, vor fi responsabili pentru fiecare meci. Ei vor fi asistati de un cronometror si un scorer. 17:2 Arbitrii supravegheaza comportamentul jucatorilor si a oficialilor de echipa, din momentul intrarii acestora in incinta de desfasurare a jocului si pana la parasirea ei. 17:3 Inaintea jocului, arbitrii sunt responsabili de inspectia terenului de joc, a portilor si a mingilor de joc; arbitrii decid mingea de joc (Regulile 1 si 3.1). Arbitrii supravegheaza ca cele doua echipe sa fie in echipament de joc corespunzator. Ei verifica raportul de joc si echipamentul jucatorilor. Ei se asigura ca in spatiul de schimb numarul jucatorilor si al oficialilor este in limitele regulamentului si stabilesc prezenta si identitatea responsabilului oficial al echipei, pentru fiecare echipa. Orice neconcordante trebuie corectate (4.1-2 si 4.7-9). 17:4 Efectuarea alegerii cu moneda (10:1) se face de catre unul dintre arbitrii, in prezenta celuilalt si a responsabilului oficial al echipei, pentru fiecare echipa, sau a unui oficial de echipa sau jucator care participa in numele responsabilului oficial al echipei. 17:5 In principiu, tot jocul va fi arbitrat de aceeasi arbitri. Este responsabilitatea lor sa se asigure ca jocul se desfasoara in conformitate cu regulamentul de joc si ei trebuie sa sanctioneze orice abatere de la regulament (vezi, totusi, Regulile 13:2 si 14:2). Daca unul dintre arbitrii nu poate termina jocul, celalalt arbitru va continua sa arbitreze singur. (Pentru competitiile IHF si Continentale, aceasta situatie se trateaza in conformitate cu regulamentele competitiilor respective). 17:6 Daca amandoi arbitrii fluiera o abatere si sunt de acord cu echipa care trebuie sanctionata, dar au opinii diferite in legatura cu severitatea sanctiunii, se va aplica sanctiunea cea mai severa. 17:7 Daca amandoi arbitrii fluiera pentru a sanctiona o abatere, sau mingea a parasit terenul, si cei doi arbitrii au pareri diferite in ceea ce priveste echipa care trebuie sa se afle in posesia mingii, atunci trebuie sa se aplice decizia comuna a arbitrilor, la care ajung dupa consultari.

Daca nu pot ajunge la o decizie comuna, va prevala opinia arbitrului de centru. Un time-out este obligatoriu in acest caz. Dupa consultari intre arbitrii, ei semnalizeaza clar ce au hotarat si jocul se reia cu fluierul arbitrului (2:8d, 15:5). 17:8 Amandoi arbitrii sunt responsabili pentru notarea scorului. Arbitrii noteaza deasemenea avertismentele, eliminarile, descalificarile si eliminarile definitive. 17:9 Amandoi arbitrii sunt responsabili pentru controlul timpului de joc. Daca exista indoieli asupra corectitudinii timpului de joc, arbitrii vor ajunge la o decizie comuna (vezi deasemenea Regula 2:3). 17:10 Arbitrii sunt responsabili pentru completarea corecta a raportului de joc, dupa joc. Eliminarile (16.11) si descalificarile de felul celor indicate la regula 16:8, paragraful 4, trebuie explicate in raportul de joc. 17:11 Deciziile luate de arbitrii pe baza observarii faptelor de catre ei sau a judecatii lor sunt finale. Se poate face apel numai impotriva deciziilor care nu sunt in conformitate cu regulamentul. In timpul jocului, numai responsabilul oficial de echipa are dreptul sa se adreseze arbitrilor. 17:12 Arbitrii au dreptul sa suspende temporar sau permanent un joc. Trebuie facute toate eforturile pentru continuarea jocului, inainte de a lua decizia de a suspenda permanent un joc. 17:13 Echipamentul negru este destinat initial arbitrilor. Regula 18. Cronometrorul si Scorerul 18:1 In principiu, cronometrorul are ca responsabilitate principala timpul de joc, time-out-urile si timpul de eliminare al jucatorilor eliminati. Scorerul are ca responsabilitate principala listele echipelor, raportul de joc, intrarea jucatorilor care ajung dupa inceperea jocului si intrarea jucatorilor fara drept de participare la joc. Alte sarcini, cum ar fi controlul numarului de jucatori si oficiali de echipa in spatiul de schimb, intrarea si iesirea jucatorilor de schimb sunt considerate responsabilitati comune. In principiu numai cronometrorul (si atunci cand este aplicabil, un delegat tehnic al federatiei responsabile) trebuie sa intrerupa jocul, atunci cand este necesar. Vezi deasemenea Explicatia Nr. 9 cu privire la procedurile corecte pentru interventia cronometrorului / scorerului cand isi indeplinesc responsabilitatile mentionate. 18:2 Daca nu exista tabela de marcaj cu cronometru, atunci cronometrorul trebuie sa informeze responsabilul oficial de echipa al fiecarei echipe despre cat timp s-a jucat sau cat timp a mai ramas de jucat, in special dupa time-out-uri. Daca nu exista tabela de marcaj cu cronometru cu semnal automat de sfarsit de joc, cronometrorul isi asuma responsabilitatea pentru a da semnalul de sfarsit la fiecare repriza (vezi Regula 2.3). Daca tabela de marcaj nu poate afisa si timpii de eliminare (cel putin trei pentru fiecare echipa, in timpul jocurilor IHF), cronometrorul va afisa la masa cronometrorului timpul de expirare pentru fiecare eliminare, impreuna cu numarul jucatorului eliminat. Prezentul regulament a fost tradus, adaptat si paginat dupa versiunea in limba engleza Codul semnalizarilor Atunci cand se acorda o aruncare o aruncare libera sau o aruncare de la margine, atunci arbitrii trebuie sa indice imediat directia in care trebuie sase execute aruncarea (semnalizarile 7 sau 9). Ulterior, atunci cand este aplicabil, se vor indica celelalte semnalizari necesare obligatorii, pentru a indica sanctiuni disciplinare (semnalizarile 13-15). Daca apare necesar sa se explice motivul pentru care a fost acordata o aruncare libera sau de la 7 metri, atunci unul dintre semnalizarile 1-6 si 11 pot fi aratate pentruinformare. (Semnalizarea 11 trebuie totusi intotdeauna aratata in acele situatii in care o aruncare libera acordata pentru joc pasiv nu a fost precedata de semnalizarea 18.) Semnalizarile 12, 16 si 17 sunt obligatorii in acele situatii in care se aplica. Semnalizarile 8, 10 si 18 sunt folosite atunci cand se considera necesar de catre arbitrii. Lista semnalizarilor 1. Depasirea spatiului de poarta 2. Dublu dribling

3. Pasi sau 3 secunde 4. Agatari, imbratisari sau impingeri 5. Lovire 6. Fault in atac 7. Aruncare de la margine directia 8. Aruncare de la poarta 9. Aruncare libera directia 10 .Pastrati distanta de 3 metri 11. Joc pasiv 12. Gol 13. Avertisment (galben); descalificare (rosu) 14. Eliminare (2 minute) 15. Eliminare defintiva 16. Time-out 17. Permisiune pentru 2 pesoane (cu drept de participare la joc) sa intre pe teren in timpul timeout ului 18. Semnal de preavertizare pentru joc pasiv Explicatii la Regulile de joc Cuprins 1. Executarea aruncarii libere dupa semnalul de final (2:4-6) 2. Time-out (2:8) 3. Time-out de echipa (2:10) 4. Jocul pasiv (7:10-11) 5. Comportarea nesportiva (8:4, 16:1d) 6. Comportarea nesportiva grosolana (serioasa) (8:6, 16:6d) 7. Aruncarea de incepere (10:3) 8. Definitia sansei clare de gol (14:1) 9. Intreruperea jocului de catre cronometror (18:1) 1. Executarea aruncrilor libere dup semnalul de final al jocului (2:4 6) n multe situatii, echipa care are posibilitatea de a executa o aruncare libera dupa expirarea timpului de joc, nu este cu adevarat interesata sa marcheze un gol, fie pentru c rezultatul jocului este deja stabilit, fie c locul aruncrii este situat prea departe fat de poarta echipei adverse. Cu toate c, tehnic, regulamentul prevede ca aruncarea libera sa fie executat, arbitrii trebuie s judece corect si sa considere aruncarea liber ca executat, dac un juctor, care se afl n pozitia aproximativ corect, las mingea s cad, sau o nmneaz arbitrului. n acele cazuri n care este evident c echipa va ncerca s marcheze un gol, arbitrii trebuie s ncerce s stabileasc un echilibru ntre acordarea acestei posibilitti (chiar dac este foarte redus) si asigurarea ca aceasta situatie nu se va transforma ntr-un teatru frustrant si cu pierdere de timp. Aceasta nsemn c arbitrii vor aranja juctorii ambelor echipe n pozitii corecte, ct mai repede si ferm, pentru ca aruncarea liber s poat fi executat fr ntrziere. (Noile restrictii la Regula 2:5 privind pozitia jucatorilor si inlocuirile trebuie aplicate (4:5 si 13:7). Arbitri trebuie s fie, n plus, foarte atenti la neregularittile sanctionabile comise de ambele echipe. Neregularittile repetate din partea echipei n aprare trebuiesc sanctionate (15:4, 15:9, 16:1.c, 16:3c). n plus, juctorii echipei n atac gresesc deseori n timpul executiei, de exemplu dac unul sau mai multi juctori depsesc linia de aruncare liber dup fluierul arbitrului, dar nainte ca mingea s fi prsit mna atacantului(13:7, paragraful 3), sau dac executantul aruncrii se misc, sau sare, n timp ce

execut aruncarea (15:1, 15:3). Este foarte important ca astfel de goluri, marcate n conditii neregulamentare, s nu fie acordate. 2. Time out (2:8) Exceptnd situatiile descrise n regula 2:8, in care acordarea unui time out este obligatorie, este de asteptat ca arbotrii s-si foloseasc capacitatea de decizie referitoare la necesitatea dictrii time out-ului si n alte situatii. Cteva situatii tipice la care nu este obligatorie acordarea unui time out, dar la care, n conditii normale, se acord, sunt: a) b) c) d) influente exterioare, de exemplu suprafata de joc trebuie stears; un juctor pare a fi accidentat; o echip joac intentionat pentru a trece timpul, de exemplu echipa ntrzie executarea unor aruncri, sau un juctor indeparteaza mingea sau nu o elibereaz la timp; mingea atinge tavanul slii sau o instalatie fix de deasupra suprafetei de joc (11:1) si ricoseaz departe de locul de unde ar fi trebuit s se execute aruncarea de la margine, ceea ce ar duce la ntrzieri neobisnuite.

La stabilirea necesittii acordrii unui time out n aceste situatii sau in altele, arbitrii trebuie s aib n vedere, nainte de toate, dac o ntrerupere de joc fr time out ar crea un dezavantaj pentru una dintre echipe. Dac, de exemplu, o echip conduce spre finalul jocului la o diferent clar de goluri, nu este necesar s se acorde un time- out pentru stergerea podelei. Similar daca echipa care ar fi dezavantajat prin neacordarea unui timeout este acea echip care, dintr-un motiv oarecare, ntrzie jocul sau ncearc s trag de timp, atunci este clar ca nu este motiv pentru a se acorda time out. Un alt factor important este durata probabila a ntreruperii. Durata unei ntreruperi cauzate de o accidentare este, adesea, greu de apreciat, motiv pentru care este mai sigur s se acorde time out. In schimb, arbitrii, nu trebuie s acorde prea repede un time out, numai pentru faptul c mingea a prsit suprafata de joc. n asemenea cazuri, de cele mai multe ori, mingea va fi returnat destul de repede, iar jocul va putea fi reluat. n caz contrar, arbitrii vor trebui s introduc rapid n joc mingea de rezerv (3:4), precis pentru a evita acordarea unui time out. Time-out-ul obligatoriu ce se acorda la executarea unei aruncari de la 7 metri a fost indepartat. Poate totusi sa fie necesar sa se acorde time-out bazat pe judecarea subiectiva in anumite ocazii, in concordanta cu principiile de mai sus. Acestea pot implica situatii cand una dintre echipe intarzie evident executarea, incluzand de ex. oschimbare a portarului sau a executantului. 3. Time out-ul de echip (2:10 ) Fiecare echip are dreptul la un time out de echip de 1 minut pe repriz, n timpul regulamentar de joc (nu si n timpul prelungirilor). O echipa care doreste s solicite un time out de echip, trebuie , printr-un oficial de echipa, sa puna pe masa oficiala, in dreptul cronometrorului, un carton verde (este indicat ca acest carton verde s aibe dimensiunea de 15 x 20 cm si s aib pe fiecare parte desenat un T ). O echip poate s cear time out de echip numai cnd este n posesia mingii (mingea este n joc, sau la o ntrerupere a jocului). Presupunnd c o echip nu pierde posesia mingii nainte ca cronometrorul s poat fluiera (n acest caz cartonasul verde se napoiaz echipei) time out-ul de echip va fi acordat imediat acelei echipe. Cronometrorul ntrerupe jocul prin fluier si opreste cronometrul (2:9). Semnalizeaz cu minile time out (Semnalizarea 16) si indic, cu bratul ntins lateral echipa care a cerut time out de echip (dac este cazul, datorit zgomotului sau a agitatiei, cronometrorul se poate ridica n picioare). Cartonul verde se pune pe mas, n partea unde se afl echipa care a solicitat time out-ul de echip si rmne acolo in timpul time out-ului de echip. Arbitrii aproba time out de echipa, iar cronometrorul porneste un cronometru prin care va controla durata time-out-ului de echipa. Scorerul nscrie n raportul de joc minutul n care a fost acordat time out-ul de echip n dreptul echipei care l-a solicitat. n timpul time out-ului de echip, jucatorii si oficialii vor sta n dreptul propriului spatiu de schimb, fie n suprafata de joc, fie n spatiul de schimb. Arbitrii rmn la centrul terenului, dar unul dintre ei poate s mearg, pentru o scurta perioada de timp, pn la masa cronometrorului / scorerului pentru consultri. Neregularittile comise n timpul time out-ului de echip au aceleasi consecinte ca si neregularittile comise pe parcursul timpul jocului. Nu are important dac juctorul n cauz se afl pe suprafata de joc, sau n afara ei. Pentru o comportare nesportiv juctorul poate fi eliminat conform regulilor 8:4 si 16:3.c. Dup 50 de secunde cronometrorul indic, printr-un semnal acustic, c jocul va fi reluat peste 10 secunde.

Echipele sunt obligate sa reia jocul la expirarea time out-ului de echip. Jocul va fi reluat fie cu o aruncare corespunztoare situatiei existente cand time out-ului de echip a fost acordat, fie dac mingea era n joc cu o aruncare liber n favoarea echipei care a solicitat time out-ul de echip din locul n care se afla mingea n momentul ntreruperii. Cronometrorul porneste cronometrul n momentul n care arbitrul fluier reluarea jocului. 4. Jocul pasiv (7:11 7:12) Indicatii generale Aplicarea regulilor referitoare la jocul pasiv are drept scop prevenirea unui mod de joc neatractiv si trageri de timp intentionate. Aceasta cere ca arbitrii, in timpul jocului, s recunoasc si sa judece consecvent jocul pasiv. Situatii de joc pasiv pot aprea n toate fazele de atac ale unei echipe, de ex. Cand mingea se joaca in propriul teren, n faza de constructie sau finalizare a atacului. Pot aprea mai frecvent situatii de joc pasiv, in urmatoarele cazuri : o echipa conduce la un scor strns, spre finalul jocului; o echipa are un jucator eliminat; cand apararea echipei adverse este superioara. Presemnalizarea jocului pasiv Presemnalizarea jocului pasiv ar trebui s fie fcut mai ales n urmtoarele situatii: 1. Cand schimbarile de juctori se fac prea lent, sau plecare prea lenta n atac. Semnele tipice sunt : jucatorii stau la mijlocul terenului asteptand terminarea schimbrii juctorilor; un jucator intarzie executarea unei aruncari libere (jucandu-se cu mingea sau pretinzand ca nu stie locul exact al executarii aruncarii), aruncare de incepere (printr-o recuperare lenta a mingii de catre portar, printr-o pasa neglijenta spre mijlocul terenului, sau o deplasare lenta cu mingea spre mijlocul terenului), aruncare de la poarta sau aruncare de la margine, dupa ce echipa a fost anterior avertizata pentru astfel de tactici de tragere de timp. un jucator sta pe loc si executa dribling; jucarea mingii spre propria jumtate de teren, fr a fi presat de adversar; 2. In legatura cu o schimbare intarziata, dupa inceperea fazei de constructie a atacului. Semnele tipice sunt : toti juctorii si-au ocupat posturile n atac; echipa ncepe faza de atac cu un joc pregtitor de pase; abia acum urmeaz un schimb de juctori ai acestei echipe Comentariu: Unei echipe care a incercat un contraatac rapid din propria jumtate de teren, dar care nu poate realiza o situatie de a marca un gol, dupa ajungerea n jumtatea advers de teren, trebuie sa i se permita s fac schimbare rapida de juctori, in aceasta faza. 3. In timpul unei faze prea lungi de construire a atacului. n principiu, unei echipe trebuie sa i se permita o faza de constructie a atacului, cu un joc pregtitor de pase, nainte de a incepe o faza de atac directa. Semnele tipice pentru o faza de constructie prea lunga sunt: faza de atac nu conduce la o actiune de atac directa;

Comentariu: O actiune de atac directa exista in special atunci cand echipa in atac foloseste mijloace tactice astfel incat sa castige un avantaj de spatiu, fata de aparatori, sau cand creste ritmul de atac fata de faza de constructie; jucatorii primesc mingea repetat stand pe loc sau indepartandu-se de poarta; dribling repetat, pe loc; cand se confrunta cu un adversar, juctorul n posesia mingii se ntoarce prematur, asteapta ntreruperea jocului de ctre arbitrii, sau nu castiga un avantaj in spatiu fata de aparator; actiuni active de aparare: aceasta mpiedic cresterea ritmului deoarece aparatorii blocheaza pasarea mingii si deplasarea atacantilor. echipa in atac nu creste clar ritmul de atac in faza de finalizare fata de faza de constructie. 4. Dupa aratarea semnalului de presemnalizare Dup presemnalizrea jocului pasiv, arbitrii trebuie sa permita o faza de constructie de atac (arbitrii trebuie s cunoasca ca juniorii si echipele de niveluri inferioare necesita un timp mai mare). Dac dup aceasta faza de constructie a atacului nu se observ nici o schimbare de ritm vizibil si nu se observ o actiune directa de atac, atunci arbitrii trebuie s considere ca echipa in posesia mingii este vinovata de joc pasiv.

Comentariu: Arbitrii trebuie sa fie atenti sa nu dicteze joc pasiv exact in timp ce echipa n posesia mingii incearca sa arunce la poarta sau se ndreapt, spre poarta advers. Cum trebuie indicat semnalul de presemnalizare Dac unul dintre arbitrii (de centru sau de poart) observ intentia de joc pasiv, ridic mna (Semnalizarea 18). Celalalt arbitru trebuie s preia si el aceast semnalizare. (Arbitri trebuie sa dea semnalul de presemnalizare de joc pasiv cu bratul dinspre banca de rezerve). Aceasta se face pentru a indica faptul ca echipa in posesia mingii nu incearca sa obtina o sansa de gol sau intarzie repetat reluarea jocului. Presemnalizarea este mentinuta pana cand: 1. atacul s-a sfarsit sau 2. presemnalizarea nu mai este valabila (vezi mai jos). Dac echipa n posesia mingii nu face nici o ncercare, vizibil, de a arunca la poart, unul dintre cei doi arbitrii va dicta joc pasiv si va acorda aruncare libera pentru echipa adversa. Un atac, care incepe cand echipa intra in posesia mingii, este considerat incheiat atunci cand echipa marcheaza un gol sau pierde posesia mingii. Semnalul de preavertizare se arata, in mod normal, pe toata durata de desfasurare a atacului. Totusi, in timpul unui atac, exista 2 situatii cand nu se mai considera ca este joc pasiv si presemnalizarea trebuie oprita imediat: 1. echipa in posesia mingii arunca la poarta si mingea revine la aceasta echipa respinsa de portar sau de barele portii(direct sau sub forma de aruncare de la margine) sau 2. un jucator sau oficial al echipei in aparare primeste o sanctiune progresiva, conform Regulii 16 datorita unei abateri de la Regulament sau a unei comportari nesportive. In aceste doua situatii echipei in posesia mingii trebuie sa i se permita o noua faza de constructie. 5. Comportare nesportiv ( 8:4, 16:1c, 16;3e ) Pentru sanctionare, conform regulii 16, comportarile nesportive se impart in 3 categorii, pentru care se dau exemplele de mai jos: 5.1. Sanctiuni progresive, daca actiunea este repetata (16:1c); 5.2. Sanctiuni progresive, de la prima actiune (16:1c); 5.3. Actiuni specifice, sanctionate intotdeauna cu o eliminare de 2 minute (16;3e) Urmatoarele situatii specifice sunt exemple atunci cand cele 3 categorii trebuie sa se aplice: 5.1. Cand aparatorii folosesc propriul spatiu de poarta, ca pozitie de baza in aparare (de ex. nu atunci cand este o reactie imediata, intr-o situatie izolata cand se confrunta cu un jucator intr-o situatie de gol); a) b) c) d) hartuirea unui adversar sau coechipier prin cuvinte sau gesturi de natura provocatoare; ex. specific: strigarea la un adversar care executa o aruncare de la 7 metri; intarzierea executarii unei aruncari pentru echipa adversa, in mod tipic prin nerespectarea distantei de 3 metri, sau de ex. cand portarul nu da mingea executantului aruncarii de la 7 metri; (vezi totusi regulile 14:8, 14:9, 15;4 paragraful 2 si 15:5 paragraful 3); prin actiuni false-simulare (teatru) incercand sa induca in eroare arbitri in ceea ce priveste actiuni ale adversarilor (ex. pretinzand ca s-a comis un fault); cand se blocheaza direct o aruncare sau o pasa prin folosirea labei piciorului sau a partii inferioare a piciorului (gambei); (o miscare reflexa, cum ar fi o indoire instinctiva a piciorului, cand vine mingea; sau blocarea mingii printr-o miscare normala a piciorului in timpul miscarii corpului spre adversar, nu trebuie sanctionate) vezi deasemenea Regula 7:8; cand s-a acordat o decizie impotriva echipei in posia mingii si jucatorul cu mingea nu o lasa sa cada sau nu o pune imediat pe sol; similar daca mingea se afla deja pe sol iar jucatorul o indeparteaza de la locul respectiv; interventia in joc a jucatorilor sau oficialilor aflati in spatiul de schimb, de ex. prin interventia din spatiul de schimb in terenul de joc sau prin retinerea mingii in spatiul de schimb cand aceasta a ajuns acolo. Comportare nesportiv grosolan ( 8:6, 16:6c )

5.2.

5.3. a) b)

6.

Urmatoarele sunt exemple de actiuni care trebuie sa conduca la sanctiunea directa de descalificare, conform Regulii 16;6c. Prin analogie, alte actiuni pot fi considerate de arbitri, ca apartinand acestei categorii: a) comportament insultator (prin vorbe, gestic, mimic si contact corporal) aduse unor alte persoane (arbitri, cronometror / scorer, observator, oficial, juctor, spectator s.a.m.d.) ; b) aruncarea sau indepartarea mingii, intr-o maniera demonstrativa, dup o decizie a arbitrilor; c) daca portarul in mod demonstrativ refuza sa incerce sa apere o aruncare de la 7 metri; d) ripost, a unui juctor, dup un fault comis asupra lui (loveste inapoi, reflex);

e) f) g)

aruncarea intentionat a mingii ntr-un juctor advers, n timpul unei ntreruperi a jocului; (daca este facuta cu multa forta si de la o distanta foarte mica este mai potrivit sa fie considerata violenta); intreruperea unei sanse clare de gol prin interventia unui oficial de echipa sau a unui jucator suplimentar, care patrunde pe teren (4:2, 4;3, 4:6), sau de catre un oficial de echipa sau jucator, care intervine in terenul de joc din spatiul de schimb. daca in ultimele minute ale jocului, un jucator foloseste astfel de metode incat intra sub incidenta regulii 8:5 sau 8:6, numai pentru a impiedica adversarii sa aibe timp pentru a ajunge intr-o pozitie din care sa inscrie un gol decisiv (pentru a castiga sau a egala, sau sa obtina diferenta de goluri necesara) sau de a ajunge intr-o pozitie din care se poate acorda aruncare de la 7 metri; Aruncarea de ncepere ( 10:3 )

7.

Aceasta nseamn c arbitrii nu trebuie s fie pedanti si s nu caute posibilitti de a interveni sau chiar de a sanctiona echipa care incearca sa execute aruncarea rapid. De exemplu, arbitrii trebuie s evite ca notatiile pe care le fac, sau alte sarcini pe care le au, s i mpiedice s verifice, rapid, pozitiile juctorilor. Arbitrul de centru trebuie s fie pregtit s fluiere executia aruncrii imediat ce juctorul a ocupat pozitia corect, presupunand ca pozitia coechipierilor nu trebuie corectata. n plus, arbitrii trebuie s aib n vedere c coechipierii executantului aruncrii au voie s depseasc linia de centru imediat dup fluier. (Aceasta este o exceptie de la regula de baz a executrii aruncrilor). Cu toate c regula prevede c executantul aruncrii trebuie s stea cu piciorul pe linia de centru, pna la o distant de maximum 1,5 metri de o parte si de alta a mijlocului terenului, arbitrii nu trebuie s fie exagerat de exacti si s nu si fac griji pentru ctiva centimetri. Principalul lucru este a se evita nesportivitatea si nesiguranta pentru adversari, in ceea ce priveste cnd si de unde s-a executat aruncarea de ncepere. n afar de aceasta, la majoritatea suprafetelor de joc mijlocul terenului nu este marcat, iar la alte suprafete de joc linia de mijloc este ntrerupt datorita reclamelor din centru. n asemenea cazuri att executantii, ct si arbitrii trebuie s aprecieze pozitia corect, iar a persevera n exactitate ar fi nereal si neindicat. 8. Definitia unei sanse clare de gol ( 14:1 )

In scopul regulei 14:1, exista o sansa clar de gol atunci cnd : a) b) c) un juctor care are deja controlul mingii si al echilibrului sau corporal (este n plenitudinea fortelor) la linia spatiului de poart al echipei adverse, are ocazia de a arunca la poart , fr ca un adversar s aibe posibilitatea de a mpiedica aruncarea prin mijloace regulamentare; un juctor care are controlul mingii si al echilibrului sau corporal (este n plenitudinea fortelor) alearg, sau dribleaz mingea, pe contraatac, singur spre portarul advers, fr ca un adversar s aibe posibilitatea de a a se interpune n fata lui si s opreasc contraatacul; un juctor se afl n una din situatiile mai sus mentionate a) sau b) cu exceptia faptului c juctorul nu se afl nc n posesia mingii, dar este pregtit s primeasca mingea. Arbitrii trebuie s fie convinsi c nici un adversar nu este n stare s mpiedice primirea mingiei prin mijloace regulamentare; un portar si-a prsit propriul spatiu de poart, iar un juctor advers, care are controlul mingii si al echilibrului sau corporal (este n plenitudinea fortelor), are o sans clar de a arunca nestingherit mingea n poarta goal. (Acest lucru este valabil si atunci cnd juctori din echipa advers se afl ntre juctorul care vrea s arunce si poarta goal, dar n acest caz arbitrii trebuie s ia n considerare posibilitatea c acesti juctori s actioneze cu mijloace regulamentare). ntreruperi ale timpului de joc de ctre cronometror ( 18:1 )

d)

9.

Dac un cronometror ntrerupe jocul pentru schimbri gresite, sau intrri neregulamentare, conform regulilor 4:2 3, 5 6, jocul va fi reluat cu o aruncare liber pentru echipa advers, care se va executa, n mod normal, din locul unde s-a comis abaterea. Dac, totusi, mingea se afla, n momentul ntreruperii, ntr-o pozitie mai favorabil pentru echipa care beneficiaz de aruncarea liber, atunci aruncarea liber trebuie executat din acea pozitie (vezi regula 13:6, paragrafele 3 si 4).

n cazul unor asemenea neregularitti cronometrorul trebuie s ntrerup imediat jocul, fr a lua n considerare regulile generale ale avantajului , conform regulilor 13:2 si 14:2. Dac jocul a fost ntrerupt datorit unor astfel de neregularitti comise de echipa n aprare si, prin aceasta, a fost mpiedicat o sansa clar de gol, trebuie s se dicteze aruncare de la 7 m, conform Regulii 14:1 a. n cazul altor tipuri de neregularitti, care trebuiesc anuntate arbitrilor, cronometrorul trebuie s astepte pn la prima ntrerupere de joc. Dac, totusi, cronometrorul intervine si ntrerupe jocul, acest lucru nu duce la pierderea posesiei mingii. Jocul va fi reluat cu o aruncare liber executat de echipa care s-a aflat n posesia mingii n momentul ntreruperii. Dac, ns, ntreruperea a fost cauzat de o neregularitate comis de echipa n aprare si arbitrii sunt de prere c, datorit ntreruperii pripite, a fost mpiedicat o sans clara de gol pentru echipa n atac, trebuie acordat aruncare de la 7 m, conform regulei 14:1.b. Ca principiu general, neregularittile observate si raportate de ctre cronometror / scorer (cu exceptia regulilor 4:2 3, 5 6) nu conduc la sanctiuni personale. O decizie de acordare a unei aruncri de la 7 m, conform regulei 14:1.a, dup cum s-a explicat si n paragraful 2, de mai sus, este valabil si n cazul n care un arbitru sau delegat tehnic (I.H.F., sau federatiei continentale sau nationale) ntrerupe jocul datorit unei neregularitti, care are ca urmare avertizarea verbala sau sanctionarea unui juctor, sau oficial, al echipei n aprare, comise n momentul n care echipa n atac are o sansa clar de gol. Regulamentul Spatiului de schimb 1. Spatiile de schimb se afl, n afara liniei de margine, n stnga si dreapta prelungirii liniei de mijloc, pn la captul bncii de schimb corespunztoare si dac conditiile de spatiu o permit, si n spatele bncilor (Regulamentul de joc: Fig. 1). Reglementrile pentru evenimentele I.H.F. si ale federatiilor continentale stabilesc c bncile de schimb ncep de la 3,5 metri de linia de mijloc. Aceasta este o recomandare valabil pentru jocuri, la toate celelalte niveluri. n fata bncilor de schimb, pe linia de margine, nu este voie s fie amplasate nici un fel de obiecte (pentru cel putin 8 metri de la linia de mijloc). 2. n spatiul de schimb au dreptul s stea numai juctorii si oficialii unei echipe, care sunt nscrisi n raportul de joc (Regula 4:1 2). n cazul n care este necesar un translator, acesta trebuie s ia loc n spatele bncii de rezerve. 3. In spatiul de schimb, oficialii echipei trebuie s poarte echipament sportiv complet, sau mbrcminte civil. 4. Cronometrorul si scorerul vor ajuta arbitrii la monitorizarea ocupantilor spatiului de schimb naintea si n timpul jocului. Dac, naintea nceperii jocului, exista neregularitati privitoare la regulile spatiului de schimb, jocul poate ncepe doar atunci cnd neregularitatile au fost nlturate. Dac aceste neregularitati apar n timpul jocului, jocul nu poate fi continuat, dup prima ntrerupere, decat dup ce neregularitatile au fost nlturate. 5. Oficialii unei echipe au dreptul si ndatorirea de a-si conduce si ndruma echipa, chiar si n timpul jocului, ntr-o manier corect si n spirit sportiv, n limitele regulamentului. n principiu, ei trebuie s stea pe banca de rezerve a echipei. Totusi oficialilor le este permis s se miste n spatiul de schimb,n special pentru : a conduce schimbarea juctorilor; a da indicatii tactice juctorilor din teren si de pe banca de rezerv; a acorda ngrijiri medicale a solicita time - out de echip; a comunica cu cronometrorul / scorerul. Acest lucru este valabil numai pentru responsabilul oficial de echip si numai n situatii cu totul deosebite (vezi regula 4:2). Permisiunea de a se deplasa este valabil, de regul, numai pentru un singur oficial pentru fiecare echip. Oficialul echipei, care se deplaseaz, trebuie s respecte limitele spatiului de schimb - dup cum a fost definita la punctul 1 de mai sus. Oficialul echipei nu trebuie sa impiedice vizibilitatea cronometroruli / scorerului. n principiu, juctorii aflati n spatiul de schimb trebuie s stea pe banca de rezerve. Juctorilor le este, totusi, permis s: s se nclzeasc fr minge n spatele bncii de schimb, dac conditiile de spatiu o permit si nu deranjeaz desfsurarea jocului. Oficialilor sau juctorilor nu le este permis : s intervin sau s aduc ofense la adresa arbitrilor, delegatilor, cronometrorului / scorerului, juctorilor, oficialilor unei echipe sau spectatorilor printr-un comportament provocator, protestatar sau prin orice alt fel de comportament nesportiv (limbaj, mimic sau gesturi); s prseasc spatiul de schimb n scopul influentrii jocului;

6. 7.

8.

n timpul nclzirii s stea, sau s alerge, n lungul liniei de margine. Este de asteptat ca in general, oficialii de echipa si jucatorii sa ramana in spatiul de schimb al echipei lor. Daca totusi un oficial de echipa paraseste spatiul de schimb pentru o alta pozitie el isi pierde dreptul de a conduce echipa si trebuie sa se intoarca in propriul spatiul de schimb pentru a-si recastiga drepturile. Mai mult decat atat jucatorii si oficialii de echipa raman sub jurisdictia arbitrilor in timpul jocului, si regulile de sanctionare personala se aplica deasemenea si jucatorilor sau oficialilor care decid sa paraseasca terenul de joc si spatiul de schimb. De aceea comportarile nesportive, comportarile nesportive grosolane si violenta trebuie sanctionate la fel ca si cand ar fi avut loc pe terenul de joc sau in spatiul de schimb. n caz de nerespectare a regulamentului spatiului de schimb, arbitrii sunt obligati s procedeze conform regulilor 16:1c, 16:3c d sau 16:6a,c (avertisment, eliminare, descalificare). Dac arbitrii nu au observat o nclcare a Regulamentului spatiului de schimb, acestia trebuie s fie informati de ctre cronometror / scorer la urmtoarea ntrerupere a jocului. Delegatul tehnic I.H.F., ai unor federatii continentale sau nationale, care au fost delegati la un anumit joc, au dreptul s atrag atentia arbitrilor (la urmtoareantrerupere de joc), asupra unei posibile nclcri a Regulamentului, sau a nerespectrii Regulamentului spatiului de schimb (cu exceptia cazurilor n care deciziile arbitrilor au fost luate n baza propriilor observari a faptelor). In aceste cazuri, jocul va fi reluat cu o aruncare corespunztoare situatiei de joc. Totusi, dac delegatul tehnic I.H.F., (continental sau national) consider c este necesar o ntrerupere imediat a jocului, datorit unor abateri ale unei echipe, jocul va fi reluat prin acordarea posesiei mingii echipei adverse (aruncare liber sau, in caz de sansa clar de gol, aruncare de la 7 metri). Juctorul sau oficialul care a comis abaterea trebuie sanctionat de arbitri; Detaliile trebuie mentionate n raportul de joc. Dac arbitrii nu iau nici o masura in ceea ce priveste incalcarea regulamentului spatiului de schimb, chiar dupa ce au fost atentionati asupra acestui fapt, atunci delegatul tehnic I.H.F., (continental sau national) trebuie s nainteze un raport la instanta competent (de exemplu: comisia de disciplin). Aceast instant va decide asupra evenimentelor petrecute n spatiul de schimb si asupra atitudinii arbitrilor.

Ghid pentru terenul de joc si porti a) Terenul de joc (Fig.1) este un dreptunghi de 40 x 20 m. El trebuie verificat prin msurarea lungimii celor dou diagonale. Lungimile diagonalelor masurate din muchia exterioar a coltului terenului, n muchia exterioar a coltului opus, trebuie s fie de 44,72 metri. Lungimea diagonalelor unei jumtti de teren trebuie s fie de 28,28 metri, din muchia exterioar a fiecarui colt, n muchia exterioar opus a liniei de mijloc. Terenul de joc este prevazut cu marcaje, denumite linii. Latimea liniilor de poart (ntre barele portii) este de 8 cm, ca si barele portii, toate celelalte linii avand ltimea de 5 cm. Liniile care delimiteaz spatii de joc alturate pot fi nlocuite prin culori diferite care delimiteaz suprafete adiacente. Spatiul de poart din fata portilor const dintr-un dreptunghi de 3 x 6 metri si dou sferturi de cerc, de legatura, cu o raz de 6 metri. Spatiul de poarta se face prin trasarea paralel cu linia de poart si la o distant de 6 metri de la muchia posterioar a liniei de poart la muchia anterioar a liniei spatiului de poart a unei linii lungi de 3 metri. Aceast linie se continu, pe ambele prti, cu doua sferturi de arc de cerc la care muchiile interioare-posterioare ale barelor respective constituie centrul de unde se msoar raza de 6 metri. Linia si sferturile de cerc care delimiteaz spatiul de poarta sunt denumite linia spatiului de poarta. Distanta dintre muchiile exterioare ale punctelor de intersectie dintre arcurile de cerc si linia exterioar a portii este, astfel, de 15 metri. (Fig. 5). Linia ntrerupt de aruncare liber (linia de 9 m) este paralel si concentric cu linia spatiului de poart, dar la o distant de 3 metri de aceasta. Segmentele ca si spatiile intermediare msoar, fiecare, 15 cm. Segmentele vor fi decupate in unghi drept, si vor fi radiale. Msurarea marcajelor curbe se face pe coarda exterioara a marcajelor (Fig. 5). Linia de 7 m este lung de un metru si va fi trasat direct n fata portii, paralel cu poarta, la o distanta de 7 metri, masurata de la muchia posterioar a liniei de poart la muchia anterioar a liniei de aruncare de la 7 m (Fig. 5). Linia de restrictie a portarului (de la 4 m) din fata portii are lungimea de 15 cm. Ea se traseaz paralel cu linia de poart, la o distant de 4 metri, msurati de la muchia posterioar a liniei portii la muchia anterioar a liniei de la 4 m, ceea ce inseamna ca ambele linii se includ in distanta de 4 metri. Terenul de joc ar trebui s fie nconjurat de un spatiu de sigurant de cel putin 1 (un) metru de-a lungul liniilor de margine si de 2 (doi) metri n spatele liniilor de poart.

b)

c)

d) e)

f)

g)

h)

i) j) k) l)

Poarta (Fig. 2) este asezat la mijlocul fiecarei linii exterioare a portii. Portile trebuie s fie bine fixate de podea sau de peretele aflat n spatele lor. Ele msurat n interiorul barelor 3 metri latime si 2 metri inaltime. Barele portii trebuie s formeze un dreptunghi, la care diagonalele interioare trebuie s msoare 360,5 cm (maximum 361 cm - minimum 360 cm, cu o diferent de maximum 0,5 cm la aceeasi poart). Muchia posterioar a barelor portii trebuie s se alinieze cu muchia posterioar a liniei de poart (si a liniei de poart exterioar) n asa fel nct barele portii vor fi cu 3 cm iesite n afara liniei exterioare a portii. Stalpii portii si bara transversala, care ii uneste, trebuie s fie confectionate din acelasi material (de exmplu lemn, metale usoare sau material sintetic) si de form patrat in sectiune de 8 cm, cu muchiile rotunjite cu o raz de 4 1 mm. Stalpii portii si bara transversal trebuie vopsite, pe cele trei laturi vizibile dinspre terenul de joc, n dou culori distincte si contrastante atat una cu cealalta cat si cu culorile din jur. Amndou portile, de pe acelasi teren, trebuie s fie vopsite n aceleasi culori. Benzile colorate masoara la colturi (mbinarea stalpilor laterali cu bara transversala), cate 28 cm n fiecare directie. Toate celelate benzi trebuie s aibe lungimea de 20 cm. Fiecare poart va fi prevzut cu o plas, numita plasa portii, care trebuie s fie n asa fel fixat nct o minge aruncat n poart s rmn acolo, sau s nu treac prin plas si s ias afar. n caz c este necesar, se mai poate prinde, n poart, n spatele liniei de poart, o plas suplimentar. Distanta dintre linia de poart si aceast plas suplimentar trebuie s fie de cca. 70 cm, dar nu mai putin de 60 cm. Adncimea plasei portilor ar trebui s fie, la partea superioar, 0,9 m n spatele liniei de poart, iar la partea inferioar 1,1 m, cu o tolerant admis de 0,1 m. Ochiurile plasei nu trebuie s fie mai mari dect 10 x 10 cm. Plasa trebuie s fie prins de barele laterale si de bara transversal, cel putin, la fiecare 20 cm. Este permis ca plasa suplimentar s fie n asa fel legat de plasa portii nct s nu poat intra nici o minge ntre ele. n spatele portii, la mijlocul liniei de poart exeterioar, la o distant de cca. 1,5 m de poarta, trebuie montat o plas de protectie vertical, de 9 14 m lungime si cu o nltime de 5 m de la nivelul podelei. La mijlocul spatiului de schimb, pe una dintre laturile terenului se afla masa cronometrorului. Masa poate fi de maximum 4 metri lungime si trebuie amplasat la o nltime de cca. 30 40 cm deasupra suprafetei de joc, pentru a asigura o vizibilitate buna. Toate msurtorile care nu au indicat nici o tolerant vor trebui s corespund normelor ISO (International Standard Organization) 2768 1 / 1989. Normele pentru portile de handbal au fost stabilite de Comitetul European pentru Standardizare, CEN (Comit Europen de Normalisation), n cadrul normelor EN 749, n legtur cu EN 202.10-1. GHID PENTRU ANTRENORI / JUCTORI, ARBITRI I DELEGAI / OFICIALI MAS REFERITOARE LA REGULAMENTUL 2005

Arbitrii sunt obligati s citeasc toate cele 3 coloane. Delegaii / oficialii de mas sunt deasemenea obligati sa citeasc coloana pentru arbitri. 1. Daca un arbitru fluier pentru c un atacant a calcat n spaiul de poarta al echipei adverse (sau atinge mingea aflat pe podea n spaiul de poart) aceasta conduce la o aruncare de la poart i nu la o aruncare liber n favoarea echipei n aprare. ANTRENORI SI JUCATORI Portarul trebuie s procedeze n mod contrar, ca pn n prezent. Dac mingea se afl n spaiul de poart, ea poate fi repus n joc imediat. Dac mingea iese din spaiul de poart ea trebuie redat ARBITRI
Sa arate semnalizarea

DELEGATI SI OFICIALI MASA

Dupa fluierul arbitrului, echipa portarului are posesia mingii, iar aceasta nu intra n joc nainte ca aruncare de la poarta aruncarea de la poart s fie foarte clar, n aa fel nct executat.
s reaminteasc

portarului poart.

spaiul

de

juctorilor ambelor echipe despre aceast schimbare.

Adversarilor le este permis s stea n imediata apropiere a liniei spaiului de poart, n afara lui, dar nu au voie s mpiedice mingea s depeasc linia spaiului de poart.

S supravegheze cu atenie aciunile adversarilor, astfel ca acetia s nu intervin la execuia rapid a aruncrii.

2. Dac mingea atinge tavanul slii (sau un obiect care este atrnat de tavan), rezult o aruncare de la margine, i nu o aruncare liber n favoarea adversarilor echipei care a atins ultima mingea. Aruncarea se va executa din cel mai apropiat loc, de la cea mai apropiata linie de margine de locul unde mingea a atins tavanul slii. ANTRENORI SI JUCATORI Se va executa o aruncare de la margine normal de la cea mai apropiat linie de margine din locul care pare a fi n linie cu locul unde mingea a atins tavanul slii. Nu trebuie s se atepte fluierul arbitrului. ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Va indicaS fii siguri i s reinei care semnalizarea pentruechip trebuie s execute aruncare de laaruncarea de la margine, dac margine i va indicaaceasta aciune s-a petrecut n rapid linia de marginemomentul n care s-a solicitat un de unde se vatime out de echip. executa aruncarea i locul aproximatiov al execuiei. V rugm s reinei c aprecierea exact a locului de execuie este aproape imposibil, aa nct trebuie s fii flexibili, dar s nu greii i s creai un avantaj necuvenit.

3. Nu mai este obligatoriu s se dicteze time out o dat cu dictarea unei aruncri de la 7 m.. Decizia de a dicta time out este la discreia arbitrilor, n concordana cu criteriile normale de acordare a acestei decizii. ANTRENORI SI JUCATORI Dac echipa dumneavoastr se grbete, nu trebuie s ateptai ca arbitrii s dicteze time-out, ci s pregtii aruncarea ct mai ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

nainte de a dicta unAmintii-v S NU oprii automat time-out, avei ntimpul de joc n momentul acordrii vedere att scorul iunei aruncri de la 7m. Ateptai i timpul rmas de joc,fii atent la o eventual semnalizare ct i echipa carede time-out din partea arbitrilor. cauzeaz ntrzierea

repede. La fel, dac dorii s evitai un time-out, ncercai s nu tragei de timp. Ca i pn acum, nlocuirea portarului nu e permis dup ce executantul sete pregtit la linia de 7m s execute aruncarea.

relurii jocului. Schimbarea portarului sau o desemnare trzie a executantului aruncrii de la 7m duce n mod normal la acordarea time-outului. Dac nu suntei siguri c se produce sau nu o intrziere, acordai time-out; aceasta nu este contrar regulamentului. Arbitrul de centru trebuie s arate semnalizarea de timeout ctre mas.

4. n regulament s-a introdus o atenionare c nu doar faulturile dure pot duce la o descalificare. i o mpingere uoar poate fi foarte periculoas dac intervine ntrun moment greit, de exemplu atunci cnd juctorul nu vede ce se ntmpl sau cnd acesta nu se poate apra, in cazul unui contraatac sau cand atacantul este n aer. ANTRENORI SI JUCATORI Dac observai c juctorul advers este intro poziie vulnerabil, renunai la o mpingere ori lovitur care ar duce la o accidentare. Chiar dac suntei disperai i simii c trebuie s acionai, v rugm s realizai efecul unuei asemenea mpingeri sau lovituri aspura adversarului. ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Trebuie s renunai laobinuina de a observa doar faulturile dure; urmrii deasemenea situaiile n care un fault marunt sau o mpingere uoar ori mascat poate fi primejdioas pentru un juctor aflat intr-o poziie vulnerabil, cum ar fi atunci cnd juctorul este in sritur ori pe contraatac. n aceste cazuri mpingerea sau lovirea poate fi la fel de periculoas. n aceste situaii nu ezitai s artai cartonaul ROU.

5. Atunci cnd o echip are rezultatul necesar n ultimele minute ale jocului (conduce cu un gol, rezultat egal sau o diferena suficient de goluri), poate fi tentat s foloseasc orice metode, indiferent ct de nesportive ar fi acestea, pentru a apra rezultatul. Este vorba despre cazul n care adversarii sunt oprii sa ajung ntr-o situaie clar de gol prin aciuni de sabotare. O descalificare pentru un asemenea fault va fi de acum trecut de ctre arbitrii ntr-un raport

suplimentar, n aa fel nct federaia respectiv s poat lua cele mai severe msuri disciplinare dup joc. ANTRENORI SI JUCATORI Avnd n vedere riscul unei suspendri, juctorul trebuie s gseasc o metod mai puin drastic care s mpiedice adversarul s ajung ntr-o situie clar de gol sau s dea o pas unui juctor demarcat. ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Arbitrii trebuie sAceste situaii adesea implic o cunoasc rezultatul imare atenie, fiind acordate multe timpul de joc rmas.time-out-uri pentru c fiecare Deasemenea, dacsecund este preioas. Ar putea fi acord o aruncare denecesar atentionarea arbitrilor la 7m pentrudespre posibilitatea corectrii mpiedicare uneitimpului de joc n cazul n care anse clare de gol,fluierul arbitrului nu a dus la oprirea atunci decizia detimpului de joc. descalificare trebuie privit ca o decizie normal n aceast situaie.

1. Cu civa ani n urm, regulamentul a fost schimbat modul de sancionare progresiv n timpul jocului, n afara terenului de joc (spre exemplu, se poate acorda 2min. unui juctor aflat pe banca de rezerve, sau unui oficial al echipei). La acel moment s-a trecut cu vederea diferenele n aplicarea sanciunilor progresive din timpul jocului i din pauz sau din timpul altor ntreruperi ale jocului. Pna acum, se trecea direct de la cartona galben la descalificare. Aceast situaie a fost corectat. ANTRENORI SI JUCATORI Juctorii i antrenorii au fost obinuii cu ezitare din aprtea arbitrilor n a sanciona incalcrile regulamentului petrecute in pauz, pentru c descalificarea ar fi fost singura alternativ. Protestele, sosirea ntarziat pe teren pentru nceperea reprizei a doua sau alte comportri nesportive vor duce de acum la o sanciune de 2min. ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Scopul acesteiO sanciune de 2min. acordat n clarificri este acelatimpul pauzei sau a altei ntreruperi de a fi constani no s fie tratat n acelai fel ca si decizii, nu acela de acelelalte sanciuni. gsi noi oportunitiTotui, e important s ajutai arbitrii pentr a sanciona. prin comunicare cu echipele, n aa Cu toate acestea,fel nct jocul s se reia cu un sanciunea de 2minnumr corect de juctori pe teren. poate fi sanciunea corect pentru situaii care nainte nu erau pedepsite. Retineti, o descalificare n timpul pauzei duce acum la o reducere a efectivului echipei pe timp de 2 minute. V rugm s informai oficialii de la mas despre sanciunile acordate n timpul pauzei.

2. O interpretare mai clar a fost introdus pentru situaiile n care un juctor folosete piciorul pentru a opri sau devia mingea. Un juctor care n mod

intenionat blocheaz o pas sau o aruncare la poart va fi sancionat progresiv; sancionarea progresiva nu va interveni n momentul cnd jucatorul, din reflex, strnge picioarele cnd un adversar ncearc sa+i treac mingea printre picioare sau cnd juctorul se mic spre un adversar i mingea l lovete n picior. ANTRENORI SI JUCATORI Juctorii trebuie s se abin de la a ncerca n mod instinctiv s ating mingea cu piciorul cnd mingea se ndreapt spre el. ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Ca i pn acum, nueste o nclcare a regulamentului atunci cnd mingea este aruncat spre piciorul unui adversar care nu-i mic piciorul.

3. Atunci cnd cronometrorul (sau delegatul) oprete jocul cu un fluier, timpul oficial de joc trebuie oprit imediat, fr a se atepta semnalizarea de time-out din partea arbitrilor. Motivul ntreruperii nu conteaz. Toate deciziile arbitrilor dup fluierul cronometrorului nu vor fi valabile, excepie facnd sanciunile disciplinare. De exemplu, un gol va fi anulat, chiar dac aruncarea de ncepere a fost executat. ANTRENORI SI JUCATORI Se ntmpl ca jocul s continue dup intervenia cronometrorului, dac semnalul sonor nu este auzit de catre arbitrii sau juctori. Aceasta poate duce la situaii n care aprtorul crede c timpul de joc este oprit, iar atancantul continu. Este deci important s se evite aciuni disperate care ar putea duce la sanciuni disciplinare, pentru ca acestea rmn valabile. ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Arbitrii trebuie sOficialii de la mas trebuie s-i fac toate eforturileimpun un reflex de a combina s aud semnalulfiecare fluier cu o micarea pentru sonor dat de oficialiia opri timpul de joc. de la mas, pentruEste foarte important ca ca jocul s poat fidelegatul/cronometrorul s observe oprit imediat. Motivulimediat dac jocul continu din acestei opriri acauz c semnalul sonor nu a fost timpului de jocauzit. n acest caz sunt necesare trebuie descoperit,aciuni mai viguroase: acionarea i trebuie luatesirenei sau un fluierat mai puternic, sanciunile semnalizri cu minile, oficialul se disciplinare sau alteridic n picioare sau chiar intr pe decizii, n functie deterenul de joc. motivul ntreruperii. mpreun cu oficialii de la mas, arbitrii trebuie sa decid locul de unde se va relua jocul.

4. Reglementri speciale au fost introduse pentru executarea aruncrii libere dup terminarea timpului de joc i o aruncare liber direct este singura opiune. ntenia este de a grbi executarea i de a evita ntrzierile care deveniser iritante. Coechipierii executantului trebuie s stea la 3 metri i nu se mai pot aduna n jurul executantului. Echipa care execut aruncarea poate efectua o schimbare, dar echipa n aprarenu mai are voie s efectueze nici o schimbare. Arbitrii trebuie sa grbeasc executantul s ajung n poziia corect i s arunce ct mai repede.

ANTRENORI SI JUCATORI Executantul trebuie s se deplaseze ctre locul indicat, iar coechipierii lui s stea la distana de 3 metri. Executantul trebuie s atepte fluierul arbitrului. Alte ntrzieri vor fi privite ca i comportri nesportive, excepie facnd schimbarea executantului. Aprtorii trebuie s stea la 3 metri distan, si orice abatere va fi tratat ca i comportare nesportiv. Pentru c nu mai este permis nici o schimbare echipei n aprare, nu mai este necesar s se atepte ca echipa n aprare s fie gata pentru executare.

ARBITRI

DELEGATI SI OFICIALI MASA

Nu mai este nici unDelegatul i oficialii de la mas nu motiv pentrumai au sarcina de a supraveghea ntrzieri. Echipa ntimpul de joc si trebuie s ajute atac trebuie sarbitrii s impun restriciile la desemneze rapid unschimbul de juctori. executant i oriceTrebuie reamintite echipelor noile schimbare trebuiereguli iar oficialii de la mas trebuie facut imediat.sa urmreasc ambele echipe i s Fluierul pentruanune arbitrilor orice nclcare a executarea aruncriiregulamentului pe care ei nu o pot trebuie s se audmpiedica. imediat ceO metod util este s noteze rapid executantul se afl nnumerele juctorilor care sunt pe poziia corect deteren n momentul cnd a fost aruncare. E foarteacordat aruncarea, pentru a nu important s selas loc pentru alte discuii. verifice distana la care sunt amplasai coechipierii executantului. Dac intervin adversarii, acetia trebuie sancionai. Dac portarul pretinde c este accidentat, acesta trebuie s prseasc imediat terenul de joc i nlocuit. Orice alt schimbare este interzis. Prima ncercare de nlocuire duce la o reducere a numarului de juctori de pe teren, celelalte trebuie oprite.

5. Este specificat in mod clar c TOI juctorii unei echipe care nlocuiesc portarul trebuie s aib aceeai culoare a tricoului. Aceasta include o schimbare neprevzut a portarului de ctre un juctor care este folosit n mod normal ca i juctor de cmp. ANTRENORI ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA SI JUCATORI Aceasta clarificare Chiar dac oficialii deDelegatul/oficialii de la mas presupune o pregatire la mas ar trebui strebuie s ajute echipele i arbitrii naintea meciului. Aceasta fie primii carepentru a preveni vreo problem. include asigurarea c descoper vreoDac un juctor se pregtete s vesta, sau tricoul special problem, arbitriinlocuiasc portarul, aceast care este pregtit pentru trebuie s fie ateni nschimbare ar trebui prevenit dac juctorul de cmp, are legatur cu aceastjuctorul nu are un tricou de aceeai culoare ca i problem. Dac peculoare adecvat. Dac juctorul tricoul portarului. Dac teren patrunde unintr far ca problema s fie avei vreun dubiu, juctor pe post dedescoperit, oficialii de la mas

consultai oficialii de la portar cu untrebuie s opreasc jocul imediat i mas naintea meciului. echipament des anune arbitrii. culoare greit, jocul trebuie oprit si juctorul trebuie trimis pe banc s se schimbe. Reluarea meciului se face printr-o aruncare liber pentru adversari, dar nu se ia nici o sanciune disciplinar. (Dac un juctor ptrunde n teren pe post de portar, dar are aceeai culoare a tricoului ca i juctorii de cmp, aceeasta trebuie tratat ca i schimbare greit i sancionat corespunztor) 6. Body-piercing-urile vizibile au fost in mod special menionate n regulament i trecute n aceeai categorie cu cerceii i inelele. Aceasta nseamn c piercingurile pot fi permise n cazul n care ele pot fi acoperite n aa fel nct s nu fie periculoase pentru ali juctori. Piercing-urile care nu sunt vizibile (sub tricou sau n gur) nu au fost specificate n regulament. ANTRENORI SI JUCATORI Oficialii echipelor au responsabilitatea de a aminti jucatorilor despre pericolele la care se expun prin folosirea body-piercing-urilor in timpul jocului, i de a verifica juctorii nainte de joc. ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Se recomand oOficialii de la mas trebuie s ajute verificare nainteaarbitrii cu observarea acestor meciului (n timpulprobleme n timpul jocului. nclzirii), pentru ca numrul problemelor care apar n timpul jocului s fie minim. Dac o asemenea problem este descoperit n timpul jocului, juctorul trebuie trimis pe banc pentru a nltura sau nlocui bodypiercing-ul. Aceasta ar trebui n mod normal s se ntample atunci cnd jocul este ntrerupt.

7. Este nc permis, dar nu mai este necesar, s existe un cpitan de echip, cum ar fi un juctor identificat printr-o banderol i care sa fie necesar s participe la alegerea terenului si amingii nainte de joc. Chiar daca exist un cpitan de echip sau nu, orice juctor sau oficial al echipei poate participa la alegerea mingii i terenului. ANTRENORI SI JUCATORI Ca i pn acum, responsabilului de echip i este permis s intre n contact cu arbitrii sau cu masa. Nu este greit a avea un cpitan de echip (oficial sau neoficial), doar c existena acestuia nu mai este obligatorie. O echip poate avea nevoie de un cpitan pentru problemele interne, dar acesta nu are nici o sarcin n relaia cu arbitrii sau masa. ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Procedurile pentrualegerea terenului i a mingii nu au fost schimbate. Arbitrii vor cere responsabililor celor dou echipe cte un reprezentant i vor accepta decizia acestora.

8. n cazul n care un juctor care nu este trecut n raportul de joc i astfel nu are drept de participare la joc intr pe teren, rezult o sancionare progresiv a responsabilului de echip. Juctorul este sancionat doar dac intr pe teren prin comiterea unei schimbri greite (al 8-lea juctor), sau dac comite o infraciune pe teren. ANTRENORI SI JUCATORI Responsabilul de echip trebuie s fie atent i s verifice raportul de joc, dac juctorul apare dup ce raportul de joc a fost completat sau dup nceperea meciului. ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Dac oficialii de la masMasa are un rol preventiv, n sensul intervin din cauz c unn care apar dup nceperea juctor care a intrat pemeciului jucatori ai cror numere nu teren nu este trecut nsunt trecute pe raportul de joc, sau raportul de joc, primuldac acetia stau pe banc sau se las este sancionareapregtesc s intre pe teren. progresiv a responsabilului de echip, deci sanciunea exact depinde de alte posibile sanciuni anterioare pentru responsabilul de echip. Reluarea meciului se va face, n principiu, cu o aruncare liber pentru echipa advers (excepie facnd cazul n care prin intervenia mesei a fost ntrerupt o ans clar de gol, caz n care se va acorda o aruncare

de la 7m). 9. Responsabilul de echip trebuie s se asigure c n zona de schimb se afl doar juctorii si oficialii de echip trecui n raportul de joc, dup nceperea jocului. Orice nclcare va duce la sancionarea progresiv a responsabilului de echip. ANTRENORI SI JUCATORI ARBITRI Responsabilul de echip Vezi (sau un alt coleg de-al su) anterior. trebuie s verifice personele care stau n spaiul de schimb n timpul jocului. DELEGATI SI OFICIALI MASA punctulDelegatul i oficialii de la mas trebuie s verifice persoanele aflate n ambele spaii de schimb naintea meciului pentru a preveni orice probleme.

10. A fost specificat n mod clar c se sancioneaz ca i comportare nesportiv intrarea pe teren unui oficial al unei echipe (sau un alt juctor) cu permisiunea de a ngriji un juctor accidentat, i care, n schimb, d sfaturi celorlali juctori, sau se apropie de arbitrii sau juctorii echipei adverse. ANTRENORI SI JUCATORI Persoana care intr pe teren trebuie s ajute juctorul accidentat. Aceast persoan poate fi tentat s se foloseasc de acest prilej ca s critice arbitrii sau adversarul care a fost implicat n incident, dar aceasta este strict interzis. ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Atenia arbitrilorRolul mesei este de a se asigura ca trebuie s fie pentrupe teren nu intr persoane prevenirea acestorsuplimentare, i s anune arbitrii probleme, n situaiidac totusi aceasta se ntmpl. n care emoiile pot fiNu este necesar s se implice nelese. Oricedirect n incidentele de pe teren, tendin ctre aciunieccepie facnd cazul n care interzise trebuiedelegatul decide c arbitrii au descurajat prinnevoie de ajutor. Chiar i atunci, cuvinte i gesturitrebuie s se concentreze pe ferme. Doar dacprevenirea problemelor. persoana n cauz ignor mesajele i continu n aciunea sa, aceasta trebuie penalizat.

11. a fost specificat n mod clar c dac un juctor prsete terenul de joc prin afara liniilor spaiului de schimb n scopuri inofensive i fr a-i crea vreun avantaj, aceasta nu trebuie tratat ca i comportare nesportiv sau ca schimbare greit. De exemplu atunci cnd un juctor parasete terenul pentru a bea ap sau pentru a lua un prosop de pe banc (sau din spatele porii), sau cnd un juctor a primit o eliminare de 2min i prsete terenul prin afara liniilor spaiului de schimb. ANTRENORI SI JUCATORI Juctorii ar trebui s ncerce s evite prsirea terenului cnd au nevoie de ap, prosop, etc, pentru c exist riscul ca aceasta s fie interpretat ca i schimbare greit. ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Arbitrii nu trebuie sOficialii de la mas trebuie s se se concentrezeconcentreze asupra cazurilor reale asupra acestui tip dede schimbare greit. n mod aciuni inofensive.similar, aciunile inocente nu De exemplu, dactrebuie privite ca i comportri un juctor eliminatnescortive. prsete terenul fr s protesteze, nu trebuie s fie

alarmat pentru c juctorul parsete terenul prin afara liniilor spaiului de schimb. 12. Sarcina arbitrilor de a supraveghea comportamentul echipelor ncepe din momentul sosirii la locul disputrii meciului. Anumite tipuri de comportament care ar fi sancionate n timpul jocului, trebuie sancionate i dac se intampl naintea nceperii meciului. Opiunile arbitrilor sunt avertismentul sau descalificarea. Totui, n asemenea cazuri, arbitrii nu pot fi ntotdeauna siguri persoana n cauz particip la joc. n cazuri extreme, aceasta problema ar putea fi descoperit abia dup nceperea jocului. n acest caz, sanciunea poate interveni n acel moment. O descalificare acordat retroactiv nu va duce la diminuarea efectivului echipei, pentru ca diminuarea nu s-ar fi produs n cazul n care descalificare ar fi fost acordat nainte de nceperea meciului. Un avertisment pentru un incident petrecut naintea jocului nu trebuie acordat dup nceperea meciului, dac juctorul sau oficialul a primit deja un cartona galben. ANTRENORI SI JUCATORI Sfatul ctre juctorii i oficialii echipelor este, evident, evitarea confruntrilor nainte de meci, creznd n mod greit c aceast comportare va trece nesancionat. ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Dac arbitrii suntMasa nu are un rol important n implicai ntr-unasemenea situaii. Ei pot doar ajuta incident nainte dearbitrii la identificarea persoanei, meci, ei trebuie sdaca aceasta a fost descoperit stabileasc naintedup nceperea jocului. Ei trebuie de ncepereas se asigure ca regulile speciale meciului dacsunt respectate: s nu se acorde persona cu care auun avertisment dac intrat n conflict estejuctorul/oficialul a primit deja un un juctor sau oficialcartona galben, i o descalificare al uneia dintrenu va atrage dup sine o reducere echipe. Aceasta vaa efectivului echipei timp de 2min. face posibila sancionarea persoanei respective nainte de nceperea jocului. n cazul unei descalificri, echipa ar avea posibilitatea nlocuirii juctorului respectiv.

13. Trebuie reinut faptul c Regula 15 a fost remodelat privind consecinele unor greeli naintea executrii unei aruncri libere obinuite, n timpul execuiei unei aruncri libere care nu a fost precedat de fluierul de executare al arbitrului i n timpul execuiei unei aruncri libere care a fost precedat de fluierul de executare al arbitrului. n ultimul caz, n general, rezult o pierdere a posesiei mingii de ctre echipa executant. n celelalte cazuri se corecteaz poziia i se repet aruncarea. ANTRENORI SI JUCATORI Fii ateni la fluierul de executare a aruncrii i nu v asumai nici un risc n ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA nainte de a luavreo decizie, amintii-v dac ai

aceste situaii. n afara aruncrii de ncepere, fii ateni la micarea dintremomentul fluierului i momentul n care mingea prsete mna executantului.

fluierat sau nu. Dac nu ai fluierat dar echipa pierde mingea n urma unei greeli, lsai jocul s continue.

14. S-a stabilit c un juctor care execut o aruncare de la 7 m are dreputl s stea la o distan de maxim 1 metru n spatele liniei de 7m, probabil n ncercarea de a evita s calce linia n timpul execuiei. Aceasta nu afecteaz poziia celorlali juctori. ANTRENORI SI JUCATORI Nu exist margini laterale; executantul trebuie s rmn n spatele liniei de 1 metru lungime. ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Ca i pn acum, fiiateni la posibila sritur a juctorului.

15. Regulile au stabilit clar ca executantul poate atinge din nou mingea dup executarea unei aruncri de ncepere, aruncri de la margine, aruncare liber sau aruncare de 7m, dac mingea a atins bara porii adverse, chiar dac mingea nu a fost atins de alt juctor. Acest comentariu a lipsit n cazul aruncrii de la poart. Dup chestionarea unor portari, aceast situaie a fost clarificat n aa fel nct portarul poate atinge mingea fr a fi penalizat, n aceast situaie mai puin obinuit n care mingea revine la portar din bara porii adverse, n urma unei aruncari de la poarta. 16. De-a lungul mai multor ani, 14 juctori au avut dreptul de a fi nscrii n raportul de joc in toate competiiile IHF, chiar dac n regulament era trecut un numr de maxim 12 juctori trecui n raportul de joc. Multe federaii i-au folosit prerogativele pentru a face aceeai schimbare pentru competiiile lor interne. Pe bazele unor rezultate pozitive, regulamentul a fost modificat n acest sens, fiind acum trecut n regulament un numar de maxim 14 juctori nscrii n raportul de joc. Cu aceasta se ncheie comentariile asupra schimbrilor de regulament care vor intrea n vigoare din 1 august 2005. Totui, exist cteva schimbri care au fost introduse prin explicaii la regulamentul de joc n perioada 2002 2004 i nu au fost incluse pn acum n regulamentul de joc. Antrenorii/juctorii, arbitrii i delegaii/oficialii de mas trebuie s cunoasc noile schimbri, dar cteva din acestea sunt comentate mai jos. n acelai fel, cateva din schimbrile regulamentului produse n 2005 sunt doar schimbari textuale, si nu modificari ale regulilor de joc, dar cateva din ele au ridicat deja semne de ntrebare, i vor primi rspuns n ceea ce urmeaz. 17. ncepnd cu 2001, cnd a fost redefinit aruncarea de poart a fost modificat pentru a include i cazurile cnd portarul prinde mingea n propriul spaiu de poart, a fost accentuat faptul ca mingea nu este considerat n joc atta timp ct portarul ine mingea n propriul spaiu de poart. Mingea se afl n posesia echipei portarului, i nu-i este permis altui juctor s o ating. Aceast ultim propoziie este valabil i n cazul n care mingea st sau se rostogolete n spaiul de poart. Totui, n acest caz, mingea se consider a fi n joc. n general, aceasta nu are o mare importan practic. Totui, are o mare

importan dac echipa portarului comite o infraciune exact n acel moment. Atunci cnd mingea nu se afl n joc, meciul se reia cu o aruncare de la poart, dar dac mingea se afl n joc infraciunea comis va duce la pierderea posesiei mingii, n general se va acorda o aruncare liber pentru adversari. ANTRENORI SI JUCATORI ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Dac se aude fluierulAtunci cnd oficialii de la mas mesei pentru o schimbarentrerup jocul, ei trebuie s ajute greit a echipeiarbitrii, cunoscnd exact poziia portarului, arbitrii trebuiemingii (pe podea sau n minile s decid dac nportarului) n momentul fluierului. momentul fluierului mingea se afla n joc sau nu, pentru a ti cum s reia jocul. Acest lucru este valabil i dac arbitrul semnalizeaz fluier din cauza unei comportri nesportive a unui coechipier al portarului.

18. Nu este o interpretare noua, dar a fost clarificat ce se ntmpl n cazul unei eliminri definitive n urma unei loviri, atunci cnd juctorul primise deja o eliminare de 2min sau a cauzat o reducere a efectivului echipei sale cu un juctor timp de 2min. n aceste cazuri, eliminarea i reducerea efectivului echipei este ncorporat n eliminarea definitiv, i echipa va juca restul timpului de joc cu un juctor mai puin pe teren. ANTRENORI SI JUCATORI ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Arbitrii trebuie sa-i deaSanciunile disciplinare anterioare seama c efectul oricareirmn nscrise n raportul de joc, alte sanciuni anterioaredar timpul de eliminare de pe dispare. tabel sau bileelul cu timpul de eliminare al juctorului trebuie schimbat, n aa fel nct s scrie un juctor mai puin pe teren pentru restul timpului de joc.

19. A fost ntotdeauna permis s joci mingea stnd ntins pe teren, n poziia ezut sau n genunchi. Totui, cerina pentru executarea unei aruncri libere, juctorul trebuie s aib o parte a piciorului n contact cu solul a cauzat incertitudini n sensul n care o aruncare liber ar putea fi executat de catre un juctor ntins, aezat sau care st n genunchi pe sol. Rspunsul este c nu exist n regulament nimic care s mpiedice acest lucru, atata timp ct condiia din citat este ndeplinit. Aceasta este situaia n care un juctor, n urma unui fault, este ntins pe teren i are posibilitatea de a executa aruncarea liber mai repede din acea poziie dect dac s-ar ridica n picioare. Aceasta este n spiritul regulamentului. ANTRENORI ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA SI JUCATORI Aceasta oportunitate ar Aceste faze se ntmpltrebui folosit doar n mod normal foarte

atunci cnd juctorul este deja ntins pe sol. Dac un juctor ar avea ideea de a executa o aruncare de la 7m ntins pe podea, acesta va fi pedepsit pentru comportare nesportiv.

repede, i arbitrii ar trebui s se asigure doar c juctorul este plasat n locul n care s-a produs faultul, i c acel juctor menine contactul cu solul.

20. Trebuie s existe certitudinea c spectatorii nu pot interveni n joc cu fluiere. La fel, o echip nu trebuie penalizat de un caz de for major (de exemplu o ntrerupere de curent) ntr-un moment critic. n consecin, dac jocul este ntrerupt din una din aceste cauze externe sau s distrug o ans clar de gol, regula 14:1c a fost extins pentru a permite arbitrului s acorde o aruncare de la 7m. Totui, i n situaiile inverse se procedeaz la fel, adic dac un aprtor este pclit de un fluier venit din exteriorul terenului, jocul trebuie oprit dac urma o situaie clar de gol care nu ar fi existat dac juctorul nu s-ar fi oprit. Atacanii i aprtorii trebuie tratai egal. ANTRENORI SI JUCATORI ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Arbitrii trebuie s fie conviniOficialii de la mas trebuie s ajute de existena unei situaii clarearbitrii cu observaiile proprii n de gol, innd cont decazurile cnd arbitrii nu au auzit poziia tuturorjuctorilor. clar semnalul care l-a fcut pe Dac se aude un sunet dinjuctor s se opreasc. exteriorul terenului, juctorului trebuie s i se acorde avantajul de care ar fi beneficiat dac nu s-ar fi oprit din micare.

21. Oficialul unei echipe sau juctorul poate prsi spaiul de schimb naintea terminrii jocului, fr a cere nimnui permisiunea. Totui, dac ia loc ntre spectatori sau oriunde altundeva, nu nseamn c acea persoan nu se afl sub controlul arbitrilor. Orice comportare nesportiv poate fi sancionat. De asemenea, un oficial al unei echipe pierde dreptul de a-i conduce echipa n momentul cnd prsete spaiul de schimb. ANTRENORI SI JUCATORI Oficialii i juctorii unei echipe trebuie s evite prsirea spaiului de schimb. Un juctor care nu mai poate participa la joc poate dori s stea n alt parte, dar orice comportare nesportiv la plecarea sa sau n noul loc n care va sta trebuie evitat. ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Arbitrii trebuie s seDelegatul i oficialii de la mas implice doar dac otrebuie s ncerce s vad dac persoan care este uncineva ii schimb poziia, pentru a oficial al echipei ncearcajuta arbitrii i de a-i anuna de s-i conduc echipacomportanentele nesportive ale dintr-o poziie greit sauacestora. Dac responsabilul acelei dac oficialul sauechipe nu poate rezolva aceast juctorul se comportproblem, arbitrii trebuie informai. nesportiv oriunde s-ar afla. n aceste cazuri, arbitrii pot chema persoana respectiv n

spaiul de schimb pentru a fi penalizat. 22. Juctorii nu pot folosi zona din jurul terenului pentru a ctiga avantaje tactice. Un juctor nu are voie s alerge n afara liniei de margine a terenului pentru a avea loc s treac n dribling de un adversar aflat la linia de margine. Aceasta faza se termin cu acordarea unei aruncri libere mpotriva echipei juctorului care a depit linia de margine. Un juctor nu poate sta n afara liniei de margine n ateptarea mingii, pentru a avea mai mult spaiu pentru a accelera. n acest caz juctorului i se va spune s se ntoarc pe terenul de joc. Dac acesta refuz sau repet acest comportament, se va acorda aruncare liber impotriva echipei lui. ANTRENORI SI JUCATORI Este o mare diferen ntre, pe de o parte, parsirea inofensiv a terenului de joc (vezi pct. 16) sau imposibilitatea de a se opri pe loc, i, pe de alt parte, parsirea spaiului de joc n mod intenionat. Fii ateni la poziia fa de linia de margine pentru a preveni evntualele probleme. Ascultai indicaiile arbitrilor. ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Trebuie facut diferenantre situaiile cnd juctorul nu se poate opri fr s depeasc linia de margine, i o depire intenionat a liniei de margine sau ateptarea mingii n afara terenului de joc. n ultimul caz, folosii semne energice cu mna (sau avertizare verbal) ca s v asigurai c juctorul va vede i nelege. Se pune accentul pe prevenire.

23. n ultimii ani au fost ntroduse unele clarificri privind folosirea presemnalizrii jocului pasiv. Presemnalizarea trebuie artat (chiar i dup aruncri libere acordate echipei aflate n posesia mingii) pn la ncheierea atacului sau pna cand presemnalizarea nu mai este valabil. Presemnalizarea nu mai este valabil n cazul unei sanciuni progresive mpotriva unui juctor sau oficial al echipei n aprare, sau dac mingea atinge portarul sau barele porii adverse. n aceste cazuri, echipei aflate n posesia mingii i se acord ansa reconstruciei unui atac. S-a accentuat faptul c ntrzierea unei aruncri libere obinuite trebuie privit ca i joc pasiv. Aceasta se refer la ntrzieri n executarea unei aruncri de ncepere, aruncri de la poart sau a unei aruncri libere. Prima comportare de acest fel conduce la o atenionare din partea arbitrilor, dar urmtoarele comportri de acest fel vor duce direct la artarea presemnalizrii de joc pasiv. Excepie face cazul n care timpul de joc (sau rezultatul) este de aa natur nct, n loc de o atenionare sau artare a presemnalizrii de joc pasiv, este mai urgent acordarea unui time-out. ANTRENORI SI JUCATORI Fii ateni la presemnalizarea de joc pasiv n aa fel nct s o putei folosi n avantajul vostru att n aprare ct i n atac. ARBITRI DELEGATI SI OFICIALI MASA

Fii ateni i reacionai prinFii pregtii pentru tactica devenit lsarea braului jos ncomun de a cere un time-out de situaiile cndechip atunci cnd se arat presemnalizarea de jocpresemnalizarea pentru joc pasiv. pasiv nu mai este valabil,Avei n vedere faptul c acesta i asigurai-v c echipaeste timpul cel mai probabil pentru primete o nou ans deo aruncare la poart prin

S nu credei c o aruncare de ncepere sau o aruncare liber este o ocazie de a pierde timp fr nici un risc. O presemnalizare imediat de joc pasiv v pune sub o mare presiune.

a reconstrui atacul. surprindere, care se poate intmpla Cnd v pregtii schiar nainte primirii cartonaului fluierai dup ce ai artatverde. Fii sigur cine are posesia presemnalizarea de jocmingii n momentul cnd fluierai. pasiv, avei grij s alegei momentul potrivit; nu fluierai aruncarea liber exact cnd echipa arunc, n cele din urm, la poart.... Amintii-v s acordai time-out n loc de gesturi pentru grbirea executrii aruncrii, sau n loc de presemnalizarea de joc pasiv, pentru o intrziere ntr-un moment n care fiecare secund conteaz, n general la finalul unui meci echilibrat.

COMUNICAT NR. 1/2005 In atentia arbitrilor, antrenorilor, profesorilor cu specialitatea handbal


Basle, 1 April 2005 Rules Changes Effective August 1, 2005 Dear Friends in Handball, Below are the 12 substantive changes in the rules that the IHF Council has approved. They will take effect through the new rule book effective August 1, 2005. In addition, several new interpretations were announced and given official status during the period 200204. They are already part of the current rules, but will now be incorporated into the rule book for the first time. The third type of changes are of an editorial nature: minor clarifications or improvements in the rules text, reorganizing of text in certain rules to make the sequencing or the overview of the rules more logical, and minor changes in the wording to improve the clarity and understanding. Basel, 1.04.2005 Schimbari ale Regulamentului de Joc Efective de la 1.08.2005 Dragi prieteni, Mai jos sunt cele 12 schimbari importante ale Regulamentului de Joc, pe care, Congresul IHF le-a aprobat. Acestea vor deveni efective, prin noua carte a Regulilor de joc, care intra in vigoare de la 1.08.2005. Suplimentar, au fost anuntate cateva interpretari noi, carora li s-a dat un statut oficial in perioada 20022004. Acestea sunt deja parti ale regulamentului actual, dar vor fi acum incluse, pentru prima data, in cartea cu regulile de joc. Al treilea tip de schimbari sunt de natura editoriala: mici clarificari sau imbunatatiri in textul regulilor, reorganizarea textului la anumite reguli pentru a face secventa sau aspectul regulilor mai logica, si schimbari minore in vocabular pentru a imbunatati claritatea si intelesul. 1. If a free-throw is to be executed at the end of a half of the game (or an overtime period), there are no player substitutions allowed, with the exception of one player for the throwing team; moreover, the teammates of the thrower must be positioned at least 3 meters away.

The objective is to speed up the execution of such free-throws, and to avoid having a cluster of players from the throwing team trying to camouflage the execution. As before, only the players of the defending team are allowed inside their 9-meter line. For a free-throw taken from a longer distance, the referees must be alert to illegal action if players from both teams try to fight for positions at the 3-meter distance. 1. Daca se executa o aruncare libera la sfarsitul reprizei sau al meciului (sau al unei prelungiri), nu se mai permit schimbari de jucator, cu exceptia unui singur jucator de la echipa care executa aruncarea; mai mult decat atat, coechipierii jucatorului care executa aruncarea trebuie sa se pozitioneze la cel putin 3 metri de acesta. Obiectivul este de a grabi executarea acestor aruncari libere, si de a evita formarea unei gramezi formate din jucatorii echipei care executa aruncarea, cu scopul de a camufla executia. Ca si inainte numai jucatorii echipei in aparare au voie sa se gaseasca intre linia de 7 si cea de 9 metri. Pentru o aruncare ce se executa de la o distanta mai mare, arbitri trebuie sa fie atenti la orice actiune neregulamentara sau nesportiva, daca jucatorii ambelor echipe se lupta pentru o pozitie la distanta de 3 metri. 2. It is no longer obligatory for the referees to give a time-out when awarding a 7-meter-throw. This change was initiated by the IHF Council after pressure from television and others having concern about the overall length of the game. Instead of the obligatory time-out, the referees are expected to use their judgment and give a time-out only if there is a substantial delay prior to the 7-meter execution (for instance, if there is a substitution of the goalkeeper or the thrower), and the loss of time would be unfair to one of the teams. . As usual, the result in the game, the time remaining, and the fact that one of the teams may have a player serving a 2-minute suspension, are factors that enter into the judgment of the referees. In cases of doubt, the advice would be to decide to give a time-out. 2. Nu mai este obligatoriu sa se acorde time-out cand se acorda o aruncare de la 7 metri. Aceasta schimbare a fost initiata de Congresul IHF la presiunea televiziunilor si a altora, care sunt ingrijorati de lungimea timpului in care se desfasoara un joc. In loc de a fi obligatoriu time-out, se asteapta ca arbitrii, folosindu-si judecata sa acorde time-out numai daca exista o intarziere importanta inaintea executarii aruncarii de la 7 metri (de ex. schimbarea aruncatorului sau a portarului), iar pierderea de timp ar fi incorecta pentru una dintre echipe. Ca de obicei, rezultatul meciului, timpul de joc ramas, elimiarea (eliminarile) dintr-o echipa sunt factori care trebuie sa intre in judecata arbitrilor. In caz de indoieli se recomanda sa se acorde time-out. 3. When the timekeeper (or the delegate) whistles, normally for a team time-out or a faulty substitution, the official clock is to be stopped simultaneously, without waiting for any signal or confirmation from the referees. The objective is to avoid situations where the referees do not hear the signal from the table, and the clock continues running even though any action after the whistle from the table is invalid. It should be noted that this new rule in these situations effectively gives the authority over the playing time to the timekeeper/delegate, instead of the referees who are otherwise always having the final word. In these situations, the referees could only intervene if they, for instance, observed that in fact the official clock was not stopped exactly at the moment of the whistle. Conversely, if the referees did not hear the whistle, they must get help from the timekeeper/delegate to determine what the situation was on the court at the time of the whistle. 3. Cand cronometrorul (s-au delegatul / inspectorul) fluiera pentru un time-out de echipa sau o schimbare gresita, cronometrul official trebuie sa fie oprit simultan (imediat), fara a mai astepta un semnal sau o conformare de la arbitri. Obiectivul este de a evita situatiile in care arbitri nu aud semnalul de la masa, si cronometrul continua sa mearga, desi dupa fluierul de la masa orice actiune este nevalida. Trebuie notat, ca, aceasta noua regula da efectiv autoritate, in aceste situatii, asupra timpului de joc, cronometrorului / delegatului (inspectorului), in locul arbitrului, care in mod normal are intotdeauna ultimul cuvant. In aceste situatii, arbitri pot interveni, numai daca observa ca nu s-a oprit cronimetrul exact in momentul fluierului. Daca arbitri nu aud fluierul de la masa ei trebuie ajutati de catre cronometror / delegat inspector pentru a determina care era situatia pe terenul de joc in momentul fluierului. 4. It has been decided to change the maximum number of players on a team from 12 to 14.

This change does not require much explanation. 14 players were already allowed in IHF events in recent years, and many national federations had already experimented with this rule change for some time. It is on the basis of the generally positive experience that the basic rule is now being changed. 4. S-a decis sa se schimbe numarul maxim de jucatori ai unei echipe de la 12 la 14. Aceasta schimbare nu necesita prea multa explicatie. 14 jucatori au fost deja permisi la competitiile IHF din ultimii ani, iar mai multe federatii nationale au experimentat deja aceasta schimbare de regulament, de mai mult timp. Pe baza acestei experiente general pozitiva se bazeaza schimbarea acestei reguli de baza. 5. If a player not included in the scoresheet enters the court, this now means that the responsible team official receives a progressive punishment, in analogy with punishment for unsportsmanlike conduct.

Traditionally, the entering player was disqualified. This was not seen as a reasonable punishment for an administrative mistake and it is also important to punish the person who should really be responsible for preventing the mistake. The same thing applies if
the responsible team official does not ensure that only the registered team officials and the participating players are in the substitution area. 5. Daca un jucator care nu este inscris pe raportul de joc patrunde pe teren, acum responsabilul official de echipa primeste o sanctiune progresiva, in analogie cu sanctiunea pentru comportare nesportiva. Traditional, jucatorul care intra pe teren fara a avea drept de joc, era descalificat. Aceasta sanctiune nu a fost vazuta ca o pedeapsa rezonabila pentru o greseala administrativa si este deasemenea important sa fie sanctionata persoana care ar trebui sa fie cu adevarat responsabila pentru prevenirea greselii. Acelasi lucru se aplica daca responsabilul oficial de echipa nu se asigura ca numai oficialii de echipa si jucatorii inregistrati se gasesc in zona de schimb. 6. Visible body piercing can be allowed, but only if it can be safely taped over in the same way as a flat ring or small earring. Body-piercing has gradually become a specific concern in the context of dangerous objects. The focus is on piercing that could be dangerous to another player, i.e., not those inside the mouth or under the clothing. Visible piercing must never be allowed if it is not taped over. 6. Body-piercing-ul vizibil poate fi permis, numai daca poate fi, cu siguranta, acoperit, in acelasi fel ca inelele plate sau cerceii mici. Body-piercing-ul a devenit gradual de interes in contextul obiectelor periculoase. Focalizarea este pe body-piercing-ul care poate fi periculos pentru un alt jucator, de ex. nu asupra celor din gura sau sub echipament. Piercing-ul vizibil nu trebuie permis niciodata daca nu este acoperit. 7. Entering of the goal-area (including touching the ball in the goal-area) by an opponent of the goalkeepers team, will now cause a restart through a goalkeeper-throw, i.e., the goalkeeper can execute the throw from any place inside the goal area. Situations where an attacker has entered the goal-area and caused a free-throw for the opponents have caused undesirable delays and corrections, as the goalkeeper normally has the ball in the goal-area but must move to a specific area outside the goal-area to execute the free-throw. It is important to note that all the flexibility that goes with a goalkeeper-throw applies, compared with the more strict execution rules for a free-throw. (There is no provision for having the restart done as a free-throw, if the ball happens to be outside the goal-area at the time of the whistle; the restart is always through a goalkeeper-throw). 7. Patrunderea in spatiul de poarta (inclusiv atingerea mingii in spatiul de poarta) de catre un adversar al echipei portarului, nu va determina o reluare a jocului cu aruncare libera, de ex. poartarul poate executa aruncarea din orice loc din interiorul spatiului de poarta. Situatii in care un atacant patruns in spatial de poarta a determinat o aruncare libera pentru adversari au provocat intarzieri si corectii nedorite, deoarece portarul care avea mingea in spatial de poarta a trebuit sa se mute in afara spatiului de poarta, intr-o anumita zona de unde sa execute aruncarea libera. Este important sa se observe ca se aplica toata flexibilitatea ce se acorda unei aruncari de la poarta, in comparatie cu regulile mult mai stricte pentru aruncarea libera. (Nu exista motive sa se reia jocul cu

aruncare libera, daca mingea se intampla sa fie in afara spatiului de poarta in momentul fluierului; reluarea jocului se face intotdeauna cu aruncare de la poarta). 8. The focus of the rule regarding dangerous actions leading to disqualification has tended to be on very forceful and violent actions. A clarification will now be inserted to emphasize that an action involving a relatively small impact can also be very dangerous, if it comes at the moment when the opponent is defenseless. The experience has increasingly been that injury results from relatively minor body contact, if the guilty player takes such action when the opponent, for instance, is jumping or running a counterattack, or more generally cannot anticipate the action and defend himself. Referees must take care to include these situations among those that should lead to disqualification. 8. Atentia asupra regulei privind actiunile periculoase, care conduc la descalificare, a fost intotdeauna spre cele foarte in forta si violente. O clarificare va fi introdusa acum pentru a sublinia ca o actiune care implica un impact relativ mic poate fi deasemenea foarte periculoasa, daca se produce intrun moment in care adversarul nu se poate apara. Experienta a aratat ca au rezultat accidentari ca urmare a unor contacte corporale minore, daca jucatorul vinovat actioneaza atunci cand adversarul, de ex. este in saritura sau alearga pe contra-atac, sau mult mai general nu poate anticipa actiunea respective si nu poate sa se apere. Arbitri trebuie sa aibe grija sa includa aceste situatii intre cele care trebuie sa conduca la descalificare. 9. If the ball hits the ceiling or an object attached to the ceiling above the court, the restart shall be through a throw-in for the opponents of the team that last touched the ball. The throw-in is taken from the nearest point on the nearest side-line, in relation to the point where the ball hit the ceiling. In 2001 the rules were changed so that a free-throw would be the normal way of restarting the game after the ball has hit the ceiling. The experience with that rules change has shown that unintended and unfair positional advantages can arise. A throw-in gives a more correct opportunity for the now defending team to take up position. 9. Daca mingea atinge tavanul sau un obiect atasat de tavan, deasupra terenului de joc, jocul trebuie reluat cu o aruncare de la margine pentru echipa care nu a atins ultima mingea. Aruncarea de la margine trebuie executata de la cel mai apropiat punct de pe linia de margine fata de locul in care mingea a atins tavanul. In 2001 regula a fost schimbata astfel incat aruncarea libera sa fie modul de reluare a jocului cand mingea atinge tavanul. Experienta a aratat ca pot apare avantaje de pozitie neintentionate sau incorecte. Aruncarea de la margine da acum posibilitatea mai corecta pentru echipa in aparare sa-si ocupe pozitia. 10. Following the execution of a goalkeeper-throw, the throwing player is allowed to touch the ball again after it has rebounded from the goal of the opponents. This change is simply undertaken to correct an omission in the rules. The corresponding rule has existed in the case of the free-throw, 7-meter-throw, throw-in and throw-off, and the intention has always been that the same should apply to the goalkeeper-throw, but this has not been clear from the rules. 10. Dupa executarea aruncarii de la poarta, executantul are dreptul sa atinga mingea si dupa ce aceasta a tins barele portii adverse. Aceasta schimbare vine sa corecteze o omisiune in regula. Aceasta corespunde regulii care exista deja in cazul aruncarii libere, de la 7 metri, de incepere si intentia a fost ca aceeasi regula sa se aplice si in cazul aruncarii de la poarta, dar acest lucru nu a reiesit clar din regula. 11. 2-minute suspensions (and also exclusions) can now be given with respect to infringements during half-time breaks and other intermissions (e.g., before and between overtime periods). Special rules have also been inserted to address violations during tie-breakers, such as 7meter throwing following overtime. A number of years ago, when the rules regarding 2-minute suspensions and exclusions for infringements outside the playing court were changed, it was overlooked that the rules should, as a matter of consistency, be extended to cover violations also during half-time breaks and other intermissions. Currently, the next step after a yellow card is a disqualification, something which is not considered desirable. 11. O eliminare de 2 minute ( si o eliminare definitiva) se poate acorda fata de actiuni intreprinse in afara terenului de joc in pauze sau alte intreruperi (ex. inainte si intre prelungiri). Reguli

speciale au fost introduse fata de incalcari ale regulamentului de joc in timpul trelungirilor sau al aruncarilor de la 7 metri de dupa prelungiri. Cu cativa ani in urma, cand regula cu privire la eliminarea de 2 minute si eliminarea definitive pentru incalcari ale regulamentului de joc in afara terenului de joc a fost schimbatas-a considerat ca regula, ca o chestiune de principiu, trebuie extinsa pentru a acoperi incalcari ale regulamentului de joc in timpul pauzei si al altor intreruperi. Acum dupa cartonasul galben urmeaza descalificarea, ceea ce nu este de dorit. 12. A disqualification during the last minute of a game, where the offending team is ruthlessly trying to prevent that the opponents obtain a clear scoring chance (as defined under Rule 14) or at least a good position for a shot on goal, when the potential goal would have been decisive (winning, tying, or gaining the necessary goal difference), must be reported by the referees after the game, so that the responsible authorities can take further action against the guilty player. There is a clear and unfortunate tendency that players act very cynically in the situation just described. They simply take out the opponent, with any means necessary to take away the final chance, in the knowledge that preventing a goal is important whereas receiving a disqualification is not important at that late stage. However, if the standard procedure is to report the player, so that there is an expectation of a suspension for some matches, then this could have a deterring effect, something that would be very important for the image of fair play and ethics in our sport. 12. O descalificare in ultimele minute ale jocului, cand echipa in cauza incearca din rasputeri sa se opuna ca adversarii sa fructifice o sansa clara de gol, asa cum este ea definite in Regula 14), sau sa obtina o pozitie buna pentru o aruncare la poarta, atunci cand golul posibil ar fi decisive (castigare, egal, sa obtinerea unei diferente de goluri necesara), trebuie explicata prin raport suplimentar de catre arbitri dupa joc astfel incat organelle interesate sa poata lua pozitie impotriva jucatorului in cauza. Apare o tendinta foarte clara din partea jucatorilor de a actiona foarte cinic, in situatia descrisa mai sus. Ei impiedica adversarul cu orice mijloace sa-si valorifice sansa de final, in ideea ca a preveni primirea unui gol este mai importanta iar primirea unei descalificari fara urmari ulterioare nu este importanta. Totusi, daca procedura standard este de a raporta jucatorul vinovat, astfel incat este de asteptat o suspendare de cateva meciuri, aceasta poate avea un efect de prevenire, ceea ce ar fi foarte important pentru imaginea fair-play-ului si a eticii in sportul nostru.