Sunteți pe pagina 1din 26

CURS NR.

CREDITUL BANCAR 1. Creditul acceptiuni generale


1.1. Definire
Creditul1 reprezinta o valoare actuala care se transmite de la un creditor (investitor sau imprumutator) unui debitor (imprumutat) care se angajeaza sa- l ramburseze, dupa un timp, in conditiile specificate in contractul de credit, in cadrul caruia debitorul promite plata dobanzii pentru a remunera pe debitor. Desi relatiile de credit au existat si in economiile premonetare (schimburi de bunuri actuale contra unor bunuri viitoare cu scopul de a sustine o afacere prezenta, de a asigura consumul actual), in economia actuala creditul ia forma unei relatii banesti intre creditor si debitor. Creditul este un mijloc de corelare a posibilitatilor de finantare existente in societate cu nevoile productiei si ale consumului. Aparitia relatiei dintre creditor si debitor este legata de existenta concomitenta a unor agenti economici care dispun de resurse banesti temporar disponibile si a altora care au nevoi suplimentare de astfel de resurse. Astfel, apare o piata a creditului in cadrul careia se confrunta oferta si cererea de credit.

1.2. Caracteristici
Esenta raportului de credit se dezvaluie prin prezentarea trasaturilor caracteristice:

Subiectele raportului de credit: creditorul si debitorul. Prezinta o mare diversitate in ceea ce priveste apartenenta la structurile social ecnomice, motivele angajarii in raport de credit si durata angajarii sale. O ierarhizare generala presupune urmatoarea structura: agentii economici, populatia si statul. Agentii economici. In calitate de creditori, manevreaza importante disponibilitati monetare, din fluxul carora au loc considerabile degajari cu caracter temporar ce pot fi angrenate in procesul de creditare. Pe de alta parte, prin repartizarea profitului, constituie fonduri si rezerve, remunereaza actionarii, ceea ce majoreaza global capacitatea de creditare a economiei nationale. Agentii economici au calitate de debitori prin creditele temporare pentru desfasurarea activitatiii si pentru dezvoltare. 0 Populatia. Cresterea veniturilor populatiei prin angajarea masiva in procesele economice, prin cresterea productivitatii muncii, prin capacitatea de prevedere si economisire, a facut din populatie un factor major in desfasurarea raporturilor de credit. Populatia are calitate de creditor atunci cand resursele disponibile sunt plasate la banci (bancile sunt imprumutate) sau cumpara obligatiuni si titluri lansate de diferite entitati economice guvernamentale (ex. : bonuri de tezaur). In calitate de debitor, populatia imprumuta resurse pentru anumite nevoi : investitii imobiliare, bunuri de consum, bunuri de folosinta indelungata, pentru plata anumitor servicii (studii, sanatate). 0 Statul. In calitate de debitor, alaturi de intreprinderi si populatie, se afirma statul, prin contractarea creditului public2, pentru finantarea deficitelor

Etimologic, cuvantul credit isi are originea in limba latina creditum, care inseamna a crede sau a avea incredere, fapt ce subliniaza un element de ordin psihologic: increderea, care presupune existenta unei anumite culturi sociale.
2

Creditul public = ansamblul relatiilor de utilizare si mobilizare a resurselor cu caracter temporar si rambursabil in scopul acoperirii cheltuielilor publice.

bugetare. Calitatea statului de creditor (pentru anumite actiuni, dezvoltari) este foarte putin prezenta. Promisiunea de rambursare. Este un element esential al raportului de credit, presupune riscuri si necesita angajarea unei garantii. Riscurile probabile ale raportului de credit sunt: riscul de nerambursare si riscul de imobilizare. Riscul de nerambursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata datorata conjuncturii, dificultatilor sectoriale sau deficientelor imprumutatului. Pentru prevenirea riscului trebuie sa se analizeze debitorul prin prisma cerintelor respectarii raportului de credit sub urmatoarele aspecte: umane (moralitate, competenta), economice (cadrul economic national si international), financiare (situatia financiara, gradul de indatorare, capacitatea de rambursare), juridice (forma juridica, legaturile juridice cu alte firme). Prevenirea riscului este strict legata de procedurile de garantare a imprumutului. 0 Riscul de imobilizare survine la banca, sau la detinatorul de depozite, care nu este in masura sa satisfaca cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni precare a creditelor acordate. Creditele care se acorda prin banci angajeaza fonduri care nu apartin bancii. Pentru o gestiune optima a fondurilor proprii, banca trebuie sa isi intareasca pozitia sa de creditor prin garantii. Insa, oricare ar fi garantiile oferite, acestea nu trebuie privite decat ca precautie suplimentara si nu un suport al unui risc mai mult decat probabil. Transformarea garantiilor in bani presupune pentru creditor eforturi si cheltuieli suplimentare si implica imobilizari indelungate a fondurilor. Termenul de rambursare. Ca trasatura a raportului de credit, acesta poate varia de la termene foarte scurte (24 de ore) pana la termene foarte lungi (50 de ani). Pentru creditele pe termen scurt este caracteristica rambursarea integrala la scadenta. Creditele pe termen mediu si lung implica rambursarea esalonata, fapt ce presupune ca la scadentele intermediare (lunare, trimestriale) o data cu dobanda se ramburseaza si o parte din principalul3 creditului. Dobanda. Reprezinta pretul creditului. Asimilate costului creditului sunt si comisioanele aferente acestuia. Dobanda reprezinta pretul capitalului utilizat, sau chiria pe care o plateste debitorul pentru dreptul care i se acorda, cel de a folosi capitalul imprumutat. In general, nivelul dobanzii se coreleaza cu rata profitului obtinuta de intreprinzator. Cuantificarea dobanzii se realizeaza prin utilizarea ratei dobanzii, care se constituie intr-un instrument de influentare a cererii si ofertei de credite. Un nivel redus al ratei dobanzii antreneaza o cerere sporita de credite, ceea ce determina efecte favorabile asupra productiei si economiei, dupa cum un cost ridicat al creditelor, respectiv o rata a dobanzii ridicata, genereaza diminuarea cererii de credite. Luarea in considerare a ratei inflatiei, comparativ cu rata dobanzii utilizata in contractul de credit, conduce la constatarea faptului, ca in perioadele cu inflatie sporita, creditele constituie pentru debitori o modalitate perfecta de finantare. In functie de acelasi element, inflatia, se utilizeaza in raporturile de credit, doua tipuri de dobanda : 0 Dobanda fixa acelasi nivel pe toata durata creditului 0 Dobanda variabila nivele diferite in functie de conditiile contractuale. Dupa modul de achitare pentru subiect, dobanda poate fi : 0 Dobanda activa - platita de debitor 0 Dobanda pasiva platita de creditor pentru resursele imprumutate.

Principalul individualizeaza suma imprumutului (capitalul ce face obicetul creditului). Suma de rambursate (rata) = principal + dobanda. 2

Acordarea creditului. Creditul poate fi consimtit prin cadrul unei tranzactii unice: acordarea unui imprumut, vanzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit. Pentru consimtirea tranzactiei, respectiv acordarea creditului, creditorul trebuie sa -si asigure o buna informare si documentare pentru evitarea riscului. In acest sens, bancile isi creeaza un cadru propriu de informare si documentare pentru studierea capacitatii de plata si, respectiv, a potentialului economic al firmelor. Consemnarea si transferabilitatea. Acordurile de credit sunt consemnate, in marea lor majoritate, prin inscrisuri, instrumente de credit a caror forma de prezentare implica aspecte multiple si diferentiate. Esential in aceste instrumente este obligatia ferma a debitorului privind rambursarea imprumutului, respectiv dreptul creditorului de a I se plati suma angajata. Transferabilitatea intrumentelor de credit poate avea loc direct intre investitori sau indirect, in cadrul pietelor de capital si financiare. Transferul direct este desfasurat de obicei, in cadrul raporturilor directe de credite privind circulatia cambiei, a cecului, in timp ce obiect al pietelor financiare sunt obligatiile statului (bonuri de tezaur) sau ale intreprinderilor.

1.3. Functiile creditului


Prin natura lui, creditul indeplineste o serie de functii socia-economice pozitive: 0 Creditul faciliteaza sporirea capitalului real, favorizand o mai buna utilizare a factorilor de productie existenti. Prin intermediul creditului, resursele banetsi existente pot fi valorificate in sensul sporirii productiei nationale, din pasive devin active. 0 Contribuie la concentrarea activitatilor economice in unitati mari. Faciliteaza distribuirea si redistribuirea resurselor banesti intre diferite intreprinderi si ramuri economice, orientandu-le spre unitatile mai bine situatie pe piata, sporindu-le forta concurentiala, profitul incasat si patrimoniul de care dispun. 0 Accelereaza tranzactiile comerciale. Creditul usureaza desfacerea marfurilor pe scara mare. Comerciantul detailist obtine marfuri pe credit in schimbul unui efect comercial pe care comerciantul angrosist o poate sconta la o banca, daca nu poate astepta restituirea sumei de catre debitorul sau. 0 Sporeste viteza de rotatie a monedei si contribuie la dimensionarea ei. Banii de credit contribuie si la sporirea cantitatii mijloacelor de plata in economia nationala, influentand si in sensul modificarii structurii lor. 0 Exercita o influenta benefica asupra consumului, prin posibilitatea cumpararii pe credit si a platii in rate a unor bunuri de folosinta indelungata.

14. Participanti si intermediari pe piata creditului.


In cadrul relatiilor de credit se disting urmatorii participanti, apreciati dupa rezultatul bugetului lor : Unitatile excedentare, care economisesc si plaseaza aceste economii (familiile) Unitatile deficitare, ale caror cheltuieli de dezvoltare sunt superioare propriilor lor acumulari sau economii (intreprinderi nonfinanciare) 0 Unitati cu situatii alternative, respectiv uneori excedentare, alteori deficitare (administratia si exteriorul, acesta din urma ca expresie a interventiei agentilor economici externi pe piata interna). Ecuatia general acceptata economii = investitii releva faptul ca in economie exista 2 poli : imprumutatorul final si imprumutatul ultim, participanti preponderenti ai procesului de redistribuire a capitalului in economie, intre care se desfasoara multiple circuite Un prim circuit este reprezentat de datoria primara. Intreprinderile nonfinanciare emit actiuni si obligatiuni pe care le vand familiilor si isi atrag astfel capitalul suplimentar de care au nevoie. Intreprinderile nonfinanciare recurg, de asemenea, la imprumuturi pe termen

mediu si lung prin efectele comerciale pe care le semneaza. Aceasta finantare directa nu apeleaza la intermediari financiari. Intermediarii financiari au un rol deosebit in cadrul datoriei secundare. Datoria secundara este compusa din ansamblul titlurilor de creanta pe termen scurt, mediu si lung, emise de intermediarii financiari in contrapartida titlurilor datoriei primare pe care acestia le cumpara. Principalii intermediari financiari sunt intermediarii financiari bancari (bancile comerciale si banca de emisiune). Acestia emit active secundare, constituite prin diferitele forme de monede din circulatie. Intermediarii financiari nonbancari sunt in principal organisme specializate in colectarea economiilor : case de economii, fonduri de pensii, companii de asigurari. Acestea nu au puterea sa creeze moneda. Emit quasi-moneda si uneori active financiare specifice (valori mobiliare). Institutiile de credit joaca un rol intermediar intre creditoriii si debitorii potentiali. Ele primesc plasamentele agentilor economici si acorda credite altor agenti celor care au nevoie de resurse banesti. Daca o categorie de agenti economici este global deficitara, o alta este global excedentara4.

1.5. Clasificarea creditelor


Daca banii au cunoscut un proces continuu de generalizare si universalizare, creditul, dimpotriva, s-a concretizat si s-a diversificat din ce in ce mai mult. Criteriile care determina delimitare principalelor tipuri de credit sunt : 0 Persoana creditorului 0 Modalitatea specifica de formare si utilizare a capitalurilor disponibile 0 Persoana debitorului 0 Dimensiunile si dinamica necesitatilor debitorului si modul de folosire a capitalurilor imprumutate 0 Obiectul creditului si sfera de utilizare 0 Duratele de constituire a capitalului disponibil si de utilizare de catre imprumutati. Pe baza acestorcomercial 0 Creditul criterii, raporturile de credit se structureaza astfel : 0 Creditul obligatar 0 Creditul ipotecar 0 Creditul de consum 0 Creditul bancar. 1.5.1. Creditul comercial In tari cu economie de piata dezvoltata, creditul comercial detine o pondere importanta ca sursa de finantare (Japonia - 30%, Franta - 20%, SUA 10%). Creditul comercial este acel credit acordat intre producatori si comercianti prin vanzarea marfurilor, in schimbul unor instrumente de credit (sau efecte de comert). De asemenea reprezinta o amanare la plata, acordata de un furnizor de marfuri sau de servicii, clientului. Acordarea de credite sub forma de marfa isi are originaea in procesul diviziunii primare a muncii , atunci cand, din masa producatorilor s-au desprins comercianti, agenti economici specializati in desfacerea marfurilor. Fiind un imprumut civil, creditul comercial se deosebeste fundamental de creditul bancar prin aceea, ca in timp ce banca imprumuta banii depunatorilor sau fonduri ale altor
4

Un agent economic poate avea, la un moment dat, fie excedent, fie deficit de resurse banesti.

banci, imprumutatorul (creditorul) civil imprumuta banii sai. Acest tip de imprumut fiind civil nu poate fi calificat ca operatiune bancara. Resursele partenerilor de afaceri constituie una dintre cele mai vechi si eficace modalitati de atragere de resurse financiare de catre un intreprinzator. Aceasta solutie de finantare a ciclului de exploatare se poate utiliza atat in relatiile cu furnizorii de materii prime, materiale, utilitati, cat si cu distribuitorii si clientii firmei. Astfel in relatiile cu furnizorii se primesc materii prime, materiale, semifabricate, care se folosesc in procesul de productie, iar plata lor se efectueaza dupa o anumita perioada convenita de parti si stipulata in contract. Utilizarea acestor resurse materiale livrate de furnizori fara a le plati echivaleaza cu atragerea de catre firma a unui capital de valoarea respectivelor resurse, fara dobanda. Astfel se evita apelarea la un credit bancar curent pentru plata furnizorilor. Aceasta modalitate de finantare, denumita si finantare prin capital comercial, se practica, de regula, intre firme care au relatii comerciale indelungate si se bazeaza pe incredere reciproca. Pentru a-si consolida pozitia pe piata, pe langa imbunatatirea calitatii utilitatilor oferite si a preturilor practicate, competitia se da si prin facilitatile acordate clientilor. Din randul acestora din urma o importanta deosebita o au facilitatile financiare referitoare la vanzarile pe credit si la rabatul acordat celor ce platesc cash. Vanzarile pe credit au drept consecinta imediata amanarea incasarilor si aparitia unui debit specific sub forma soldului contului clienti. Obligatia de plata se materializeaza in efectele de comert: cambie si bilet la ordin. Experienta practica evidentiaza ca instrumentul de plata cel mai des utilizat este biletul la ordin. In determinarea politicii de credit comercial a firmei, managerul financiar trebuie sa realizeze un echilibru intre costurile implicate de acordarea creditului si cele aferente neacordarii sau diminuarii marimii acestuia. Astfel sunt costuri ale acordarii creditelor comerciale: 0 dobanda pierduta (acordarea creditului comercial este echivalenta cu a da credite fara dobanda) 0 scaderea puterii de cumparare (cu ocazia acordarii creditului comercial are loc o transferare de valoare de la cel care acorda creditul la cel care-l obtine si, datorita cresterii generalizate a preturilor, acesta din urma plateste datoria la o valoare inferioara celei pe care a luat-o cu imprumut) 0 costurile administrarii creditelor comerciale (de regula administrarea creditelor comerciale presupune o crestere importanta a volumului contabilizarii tranzactiilor) 0 primele de asigurare a riscului de neplata (daca firma nu adopta o politica prudenta a creditului comercial, anumiti clienti, datorita insolvabilitatii financiare, nu vor putea plati; acest risc poate fi acoperit prin asigurare) 0 rabatul acordat (se acorda cu prudenta, pentru plata prompta a marfurilor vandute pe credit, dar gestionarea lui presupune un anumit cost) 0 aprecierea potentialului valoric al clientului (de asemenea culegerea si prelucrarea informatiilor de catre firma sau agentii specializate in scopul clasificarii clientilor necesita un anumit cost). Totodata constituie costuri ale neacordarii creditelor comerciale: pierderea unor clienti (pe o piata concurentiala, daca ceilalti concurenti ai firmei acorda credit, va fi foarte dificil pentru aceasta sa nu acorde credit comercial si discounturi) nesiguranta incasarii numerarului (in conditiile creditului comercial, plata bunurilor se face prin banca, evitandu-se, astfel incasarile in numerar). De aceea, politica de credit comercial, promovata de firma furnizoare, trebuie sa cuprinda: 0 Perioada creditului. Reprezinta intervalul de timp pe care firma furnizoare il acorda clientilor sai pentru a efectua plata. In stabilirea perioadei se au in vedere urmatoarele aspecte: natura economica a produsului, circumstantele financiare ale firmei furnizoare, situatia financiara a cumparatorului.
5

0 Rabatul acordat pentru urgentarea platii urmareste pe de o parte sa atraga noi clienti, care il apreciaza ca fiind un mod de reducere a pretului, iar pe de alta parte o reducere a perioadei de incasare a vanzarilor, deoarece anumiti clienti vor plati mai repede pentru a beneficia de avantajul acordarii acestuia.

0 Calitatea creditului se refera la forta financiara minima a clientilor pentru a se acorda creditul. Pentru masurarea calitatii creditului exista mai multe metode, cum sunt: sistemul celor 5 C (caracter, capacitate, capital, colateral, conditii), gestiunea prin exceptie, credit scoring-ul. 0 Politica de incasari evidentiaza duritatea sau lejeritatea in urmarirea platii, iar rata de transformare a creditelor comerciale in bani cash reflecta eficienta acestei politici. Astazi sunt tot mai dese cazurile in care agentii economici romani beneficiaza de credite comerciale de la marile companii producatoare de utilaje din strainatate. Este adevarat ca pentru asemenea credite se folosesc cel mai des garantiile bancare. De asemenea, specific pentru economiile de tranzitie este existenta unui credit comercial salbatic , fara acorduri sau contracte, prin care beneficiarul plateste cu foarte mare intarziere sau nu mai plateste deloc, volumul acestor arierate ajungand la nivele foarte mari. 1.5.2. Creditul obligatar In economiile moderne, creditul obligatar detine o pondere importanta, care se masoara ca pondere a datoriei publice fata de produsul intern brut. Creditul obligatar se refera la relatiile de credit in care partenerii sunt institutiile statale sau intreprinderile economice in calitate de debitori, care emit obligatiunile, in aceasta calitate, si creditorii, subscriitori si detinatori ai acestor obligatiuni, care-si angajeaza astfel capitalurile, in vederea obtinerii unui venit sigur sub forma de dobanzi. Obligatiunea reprezinta astfel inscrisul care consemneaza raportul de credit si forma prin care se desfasoara in principal5. Obligatiunea este un titlu de recunoastere a datoriei care reprezinta o creanta financiara pe care detinatorul (creditorul) o are asupra emitentului (debitorul) sau, altfel spus, o promisiune scrisa de a plati o suma de bani (principal) la o data stabilita. Detinatorul incaseaza de regula, periodic, dobanzile convenite in raportul de credite. Emitentii de obligatiuni pot fi : Statul. Tezaurul (Ministerul Finantelor) sau institutiile locale (primarii, prefecturi) contracteaza credite obligatare prin lansarea titlurilor de imprumut (obligatiuni, bonuri de tezaur) in scopul acoperirii deficitului bugetar. Rambursarea acestor credite se face din fonduri speciale de amortisment al datoriei publice, din surse bugetare curente sau din excedente bugetare. 0 Societatile comerciale. Acestea prefera emisiunea de obligatiuni ca forma de mobilizare a capitalurilor pe termen lung, obligatiunile respective fiind denumite obligatiuni corporative. Intreprinderile (de obicei societatile pe actiuni), avand o structura data a capitalului si a actionariatului (existand o repartizare data a puterii in consiliul de administratie) evita noile emisiuni de actiuni ca sursa de sporire a capitalurilor, situatie care ar putea duce la schimbarea raportului de forte. Astfel se explica preferinta pentru imprumutul obligatar, in opozitie cu posibilitatea de sporire a capitalului propriu prin emitere de actiuni. Imprumuturile obligatare se pot diferentia prin caracteristicile acestora, astfel : Dupa modalitatile de lansare: si distribuirea directa de catre organismul emitent 0 Emisiunea de obligatiuni 0 Emisiunea de obligatiuni si lansarea prin intermediul unui sindicat sau consortiu format din banci comerciale si institutii financiare. Ca tipologie a obligatiunilor, se disting :
5

De aici si expresia de credit obligatar .

0 Obligatiuni cu venit fix 0 Obligatiuni indexabile 0 Obligatiuni cu rata variabila a dobanzii 0 Obligatiuni convertibile in actiuni 0 Obligatiuni cu cupon reinvestit. Ca 0 Rambursarea prin anuitati constante modalitati de rambursare, se prezinta urmatoarele : 0 Rambursarea prin amortismenre constante 0 Rambursarea la sfarsitul perioadei 0 Rambursarea prin tragere la sorti. 1.5.3. Creditul ipotecar
Creditul ipotecar reprezinta principala modalitate de sprijinire a proprietatii imobiliare. Acesta presupune o conventie intre creditor si imprumutat, in care se prevad

urmatoarele : 0 0 0 0

Proprietatea ce serveste ca garantie a rambursarii imprumutului Conditiile de remunerare si scadentele de rambursare Penalitatile in caz de rambursare anticipata (partiala sau integrala) a creditului Circumstantele in care prin nerespectarea conditiilor de imprumut debitorul poate pierde proprietatea. Principalul tip de imprumut cu ipoteca prezinta o suma de rambursare si o rata a dobanzii fixa (constanta si identica). Rambursarile periodice sunt prevazute pe intreaga perioada si fiecare rambursare cuprinde dobanda si suma cu care se reduce datoria in curs6. In cadrul ratei fixe, in timp, scade partea privind dobanzile si creste partea privind rambursarea propriu-zisa. In ultimul timp s-au dezvoltat si alte tipuri de credite ipotecare cum ar fi: Imprumut pe ipoteca cu dobanzi variabile (acum se foloseste si dobanda 0 variabila dupa evolutiile fluctuante ale ratei dobanzii din anii 80). Imprumut pe ipoteca cu rambursare progresiva 0 Imprumut pe ipoteca inversat, purtator de anuitati. 1.5.4. Creditul de consum Creditul de consum este creditul pe termen scurt, mediu sau lung, acordat persoanelor individuale destinat a acoperi costul bunurilor si serviciilor de care beneficiaza prin reteaua de comercializare si servicii, sau pentru recreditarea creantelor contractate in acest scop. Creditorii includ institutiile de credit, companiile financiare, institutiile de economii, comerciantii de detaliu. Creditul de consum a existat initial sub forma crreditului deschis , respectiv a posibilitatii pe care comerciantul o acorda clientilor solvabili de a achizitiona marfuri portivit necesitatilor, urmand ca lichidarea datoriilor sa se faca ulterior. Forma astfel practicata a fost considerata drept credit cu rambursare neesalonata. De la inceputul secolului XX, productia de masa de bunuri de folosinta indelungata si necesitatea de a asigura accesul deschis la acestea a cumparatorilor a determinat dezvoltarea unor norme specifice de creditare, precum si a unei retele ample de institutii de credit, in mare parte legate de firmele producatoare. Atfe, cea mai mare parte a creditelor de consum exista si se acorad sub forma creditelor esalonate, forma in care termenii raportului de credit (plafonul acordat, cuantumul ratelor, scadenta) se stabilesc la acordarea creditului. O forma deosebita a creditelor esalonate o reprezinta creditul revolving, aparut la sfarsitul anilor 30. Aceasta forma s-a extins o data cu amplificarea utilizarii cartilor de credit. Elementele caracteristice a creditului revolving sunt:
6

Interest & principal.

0 Se acorda in cadrul unei conventii stabilite intre parti 0 Permite debitorului sa efectueaza cumpararile sau sa obtina imprumuturi fie direct asupra creditorului, fie indirect prin cartile de credit, in momentul oportun pentru el 0 Debitorul are posibilitatea sa efectueze plata fie in totalitate pentru creditul in curs, fie prin plati partiale, periodice, dupa posibilitati. 1.5.5. Creditul bancar Creditul bancar cuprinde o sfera larga de raporturi de credit, pe termen scurt, mediu sau lung, privind operatii bazate pe inscrisuri sau fara, garantate sau negarantate, pe obiect de credit sau global. In raporturile de credit cu institutiile de credit se pot angaja persoanele juridice (au calitatea de agenti economici) si persoanele fizice. Raporturile de credit ale intreprinderilor cu bancile sunt de regula reciproce. Pe de o parte, intreprinderile formeaza depozite pe care bancile le utilizeaza ca resurse. Pe de alta parte, bancile acorda credite intreprinderilor pentru nevoile lor de productie curenta sau cu recuperare ulterioara, pentru investitii. Clasificarea creditului bancar si trasaturile definitorii ale acestuia vor fi prezentate in capitolele urmatoare, derularea acestui tip de credit fiind obiectul de studiu al acesti curs. *
Din analiza comparativa a celor 5 tipuri de credite, se poate sintetiza urmatoarea concluzie : doua categorii de credit, creditul comercial si creditul obligatar, presupun obligatii directe intre debitor si creditor (posibile a fi desfasurate in sfera bancilor, de la inceput la sfarsit), in timp ce celelalte categorii de credit, bancar, ipotecar, de consum, presupun existenta unor raporturi de credit complementare intermediate prin banci (Figura 1).
Figura 1.

RAPORTURI DE CREDIT

Debitori

Creditori

CUMPARATOR CREDIT COMERCIAL


(agent economic)

FURNIZOR
(agent economic)

UTILIZATOR

SUBSCRIITOR

(agent economic

CREDIT OBLIGATAR
sau institutie publica)

(persoana sau agent econ omic)

CREDIT BANCAR CREDIT IPOTECAR CREDIT DE CONSUM

Agenti economici sau persoane sau persoane

Raporturile de creditse desfasoara in mod necesar pe doua planuri : Procesul de mobilizare a capitalurilor disponibile (creditorul este detinatorul de disponibilitati iar depozitar este banca).

0 Procesul de distribuire a capitalurilor disponibile (utilizatorii in calitate de debitori recurg la banci comerciale).

2. Creditul bancar
2.1. Componentele creditului
Inainte de a prezenta varietatea de tipuri de credite de pe piata, este necesara definirea elementelor caracteristice (tehnice) ale unui credit : Principalul creditului Dobanda si rata dobanzii Dobanda anuala efectiva (DAE) Comisioanele creditului Rata creditului Scadentarul de plata (planul de rambursare) Scadenta (maturitatea) ratei Maturitatea creditului (scadenta finala) Termenul de acordare Destinatia creditului Valuta creditului Plafonul creditului Soldul creditului (sold curent, sold restant, sold neutilizat) Rambursarea creditului Perioada de gratie Perioada de utilizare Perioada de angajare Perioada de tragere Garantiile creditului Serviciul datoriei Principalul creditului. Principalul creditului reprezinta suma initiala a creditului acordat, capitalul imprumutat initial. Dobanda si rata dobanzii. Dobanda este pretul care trebuie platit pentru imprumutarea (utilizarea) unei sume de bani pentru o anumita perioada. Rata dobanzii reprezinta nivelul procentual aplicat capitalului imprumutat pe perioada derularii creditului. Ea se aplica la soldul creditului (partea nerambursata din capitalul imprumutat initial), fiind calculata la perioade de timp clar stipulate in contractul de credit. Dobanda anuala efectiva (DAE). Arata care este costul real al unui credit luand in calcul nu numai cheltuielile cu rata dobanzii, dar si celelalte taxe, comisioane si unele asigurari care trebuie platite de catre client. Comisioanele creditului. Sunt incluse in costul total al creditului, pe langa dobanda. Tipologia lor va fi prezenta in capitolul destinat costurilor creditului. Rata creditului. Reprezinta suma totala de achitat de catre debitor la scadentele intermediare, conform conditiilor contractuale. Include partea din principal de rambursat, plus dobanzile si comisioanele aferente, conform scadentarului de plata. Scadentarul de plata (planul de rambursare). Planul de plati contine descrierea datelor (zilelor) si sumelor tuturor ratelor pe care clientul trebuie sa le plateasca cand returneaza un credit.

Scadenta (maturitatea) ratei. Acesta este termenul in care rata scadenta pentru fiecare luna trebuie platita. Scadenta fiecarei rate este continuta in planul de plati sau in contractul de credit Maturitatea creditului (scadenta finala). Aceasta este data la care creditul trebuie achitat in intregime. Termenul de acordare. Reprezinta perioada pe care este acordat imprumutul. Dupa acest criteriu, creditele se clasifica in credite pe termen scurt, mediu sau lung. Destinatia creditului. Obiectul utilizarii creditului. In functie de acest criteriu, creditele sunt grupate in diverse categorii, la pct 2.2. Valuta creditului. Creditele pot fi acordate in lei sau in valuta. In interdependenta cu valuta creditului se afla dobanda acetsuia. Plafonul creditului. Valoarea maxima a creditului, stabilit in contractul de credit, in limita caruia debitorul poate utiliza fondurile puse la dispozitia sa de catre banca. Soldul creditului. Partea nerambursata din capitalul imprumutat initial. Se disting urmatoarele tipuri de solduri :principalul creditului nerambursat 0 Sold curent 0 Sold restant partea nerambursata din ratele scadente 0 Sold neutilizat partea neutilizata din plafonul acordat de banca.
Rambursarea creditului. Modalitatile de rambursare a unui credit sunt urmatoarele :

0 In fiecare luna, clientul ramburseaza o parte egala din capitalul imprumutat (principal) si dobanda aferenta respectivei perioade. In acest caz, rata unui credit este diferita in fiecare luna din moment ce rata dobanzii este aplicata sumei ramase de platit din credit, a carei valoare scade lunar. 0 Plan de rambursare cu rate lunare (anuale) egale, care include parte diferita din principal in fiecare luna si dobanda scadenta pentru perioada respectiva. 0 Plan de rambursare flexibil / iregular - cand clientul are un venit sezonier, un plan de plati poate fi acceptat cu rate mai mari in lunile "bune" si mai mici in perioadele mai slabe. Perioada de gratie. Este perioada de la inceputul creditului, in care debitorul va plati doar dobanda aferenta capitalului imprumutat. In anumite cazuri si aceasta dobanda se poate acumula devenind scadenta dupa perioada de gratie. Procedeul este de obicei folosit in cazul creditelor pentru investitii, pentru a acorda un ragaz debitorului de a da in folosinta obiectul investitiei respective. Perioada de utilizare. Reprezinta intervalul cuprins intre data primei trageri din credit si termenul final de rambursare Perioada de angajare. Perioada in care debitorul trebuie sa angajeze creditul (trebuie sa efectueze cel putin o tragere din credit). Perioada de tragere. Reprezinta intervalul de timp inscris in contractul de credit, in care imprumutatul are dreptul de a face trageri, in limita plafonului aprobat, incepand cu data la care s-au indeplinit toate conditiile de tragere prevazute in contractele incheiate (garantii, asigurari), si incheind cu data ultimei trageri. Garantiile creditului. Creditele se asigura cu garantii, pentru acoperirea la riscul de credit. Tipologia garantiilor va fi prezentata intr-un capitol ulterior.

10

Serviciul datoriei. Numarul de zile restante ale creditului (se contorizeza de la data trecerii la restanta a principalului sau dobanzii scadente).

2.2. Clasificare
In functie de tipul debitorului care contracteaza credite bancare, acestea se grupeaza

astfel :

0 Credite persoane fizice 0 Credite persoane juridice. 2.2.1. Credite persoane fizice

In functie de obiectul creditului si sfera de utilizare a acestuia, se disting urmatoarele tipuri de credite acordate persoanelor fizice : 0 Creditul nenominalizat 0 Credtul auto 0 Creditul imobiliar 0 Creditul ipotecar 0 Creditul pentru bunuri de folosinta indelungata 0 Cardul de credit. 0 Overdraft 0 Creditul punte 2.2.11.Creditul nenominalizat Creditul nenominalizat (pentru consum personal) se acorda pentru acoperirea necesitatilor curente ale solicitantului si ale familiei sale, existand astfel libertate totala in ceea ce priveste sumele creditate. Creditele sunt acordate, in principal, in baza solvabilitatii debitorului. In functie de suma solicitata, banca poate impune garantii imobiliare sau de alta natura. Creditul se poate acorda pe termen scurt, mediu si lung (in ultimul timp aparand pe piata chiar si credite de consum pe perioade de 25 de ani). 2.2.1.2. Creditul auto Destinatia acestui credit o reprezinta achizitia de autoturisme noi de la dealeri autorizati sau second hand, de la comercianti de autoturisme second-hand sau de la persoane fizice. 2.2.1.3. Creditul imobiliar Credite garantate cu proprietatea care face obiectul achizitiei sau cu alte proprietati. Acest tip de credite este potrivit pentru construirea sau achizitionarea unui imobil, a unui teren sau pentru operatiuni de renovare, modernizare, extindere. 2.2.1.4. Creditul ipotecar Credite garantate exclusiv cu proprietatea care face obiectul achizitiei. Acest tip de credite este potrivit pentru achizitionarea de proprietati, care au fie destinatia de locuinta, fie alta destinatie (investitii). Astfel, creditul ipotecar se garanteaza cu ipoteca pe imobil, in timp ce creditul imobiliar se poate garanta si cu alte tipuri de garantii (giranti, alte imobile). Se considera in general ca prin credit imobiliar se pot finanta si constructiile de imobile, in timp ce prin credit ipotecar acest lucru nu este posibil, deoarece este imposibil sa fie ipotecat un imobil inexistent.
11

2.2.1.5. Creditul pentru bunuri de folosinta indelungata Acest tip de credit se acorda pentru achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata (aparate electronice si electrocasnice, tehnica de calcul, componente IT, mobilier), de la comerciantii cu care banca are incheiate conventii pentru achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata cu plata in rate. 2.2.1.6. Cardul de credit Cardul de credit este instrumentul de plata electronic care permite detinatorului (persoane fizice rezidente si nerezidente si persoane juridice) sa efectueze tranzactii in numerar de la bancomante (ATM) sau ghiseele bancii si tranzactii pentru achizitionarea de bunuri si servicii de la acceptatorii de carduri, in limita plafonului de credit pus la dispozitia detinatorului. Caracterul revolving al creditului este dat de achitarea lunara a sumei minime de plata si da dreptul utilizatorului de card la noi tranzactii in limita plafonului aprobat ramas disponibil dupa achitarea acesteia. Suma minima de plata se compune din dobanzile calculate zilnic la soldul creditului utilizat in luna respectiva, comisoanele datorate pentru operatiunile inregistrate in cursul lunii si suma (% din soldul cardului existent la data extrasului de cont) ce trebuie rambursata. 2.2.1.7. Overdraft Descoperitul de cont sau overdraftul reprezinta o linie de credit pe care banca o acorda pe un card de debit. Astfel, posesorul are acces la un imprumut care se reinnoieste permanent, in limita unui plafon stabilit de banca. Pentru a beneficia de un descoperit de cont, este insa nevoie de acceptul angajatorului. Acesta trebuie sa incheie un protocol cu banca si sa vireze salariile angajatilor pe cardurile de debit. 2.2.1.8. Creditul punte Creditul punte este un imprumut pe termen scurt ce poate fi acordat acelor clienti eligibili pentru un credit ipotecar, care nu dispun in prezent de suma de bani necesar pentru a constitui avansul la achizitionarea imobilului, dar au o proprietate imobiliar (apartament sau casa) pe care intenioneaz sa o vand pentru a constitui avansul. Scopul acestui credit este de a acorda finantare pentru avans clientilor, pe perioada cuprinsa intre momentul semnarii contractului de credit ipotecar i implicit al achizitiei noului imobil pana la vanzarea imobilului pe care il detin n prezent. 2.2.2. Credite persoane juridice In functie de durata pentru care se acorda creditul, obiectul creditului si sfera de utilizare, creditele acordate persoanelor juridice se clasifica astfel : Credite pe termen scurt7 : o Linia de credit o Creditul pentru finantarea stocurilor o Creditul de trezorerie - nevoi temporare o Creditul de scont o Creditul pe documente de plata o Factoringul o Creditul pentru facilitati de cont o Creditul pe descoperit de cont (overdraft) 15 Scrisori de garantie bancara

Perioada de acordare < 1 an 12

Credite pe termen mediu8 si lung9 : o Creditul pentru investitii (echipament) o Creditul pentru cumpararea de actiuni si active o Creditul promotor o Creditele ipotecare o Creditul pentru activitatea de leasing o Creditul de forfetare Credite pe termen scurt : 2.2.2.1. Linia de credit Linia de credit10 reprezinta o modalitate de creditare a agentilor economici care functioneaza dupa sistemul revolving, in baza unui contract de credit prin care banca se angajeaza sa imprumute clientelei fonduri utilizabile in mod fractionat, in functie de nevoile acesteia, in limita unui plafon de credit, cu conditia ca soldul zilnic al angajamentelor 11 sa nu depaseasca volumul liniei de credite aprobat, cu posibilitatea prelungirii in mod repetat pe noi perioade de creditare, daca sunt indeplinite conditiile stabilite. Liniile de credit se pot acorda fie pentru creditarea de ansamblu a activitatii curente de aprovizionare, productie, desfacere, prestare servicii, fie a unor subactivitati, proiecte, contracte, care prin natura lor se desfasoara si se evidentiaza distinct. 2.2.2.2. Creditul pentru finantarea stocurilor Creditul pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor temporare se acorda clientelei pentru finantarea operatiunilor cu caracter temporar pe baza documentatiei prezentate de agentii economici din care sa rezulte situatia stocurilor si chetuielilor care fac obiectul creditarii si cauzele care au determinat formarea stocurilor respective (primirea de la furnizori a unor materii prime si materiale in avans fata de termenele din contracte, aprovizionari in loturi optime, intreruperea productiei din motive justificate, lipsa mijloacelor de transport sau alte greutati in expedierea produselor la intern sau la export). Acestei categorii de credite fac obiectul stocurile care au fost aprovizionate deja in perioada precedenta fara a fi achitate, stocurile care urmeaza a fi aprovizionate de agentii economici pe baza de contracte ferme cu desfacere asigurata, cat si cheltuielile temporare aferente acestor stocuri. Creditul pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor sezoniere de materii prime si produse se acorda agentilor economici care constituie astfel de stocuri (produse agricole, agroalimentare, de provenienta vegetala sau animala, precum si alte stocuri care nu sunt de natura celor curente si se consuma intr-o perioada mai mare de un trimestru, fara a depasi 12 luni de la constituire. 2.2.2.3. Creditul de trezorerie nevoi temporare Creditele pentru nevoi temporare se pot acorda pe perioade de timp foarte scurte, care nu pot depasi 30 de zile calendaristice. Este o forma de creditare a activitatii curente si poate fi folosit pentru: acoperirea deficitului intervenit in fluxul de lichiditati ca urmare a intarzierilor in incasarea marfurilor livrate, serviciilor prestate ori lucrarilor executate (disfunctionalitati temporare), satisfacerea diverselor nevoi de finantare, specifice domeniului de activitate al clientului, inclusiv exploatarea oportunitatilor ivite pe piata.

8
9

Perioada de acordare intre 1 si 5 ani


Perioada de acordare > 5 ani Utilizari din deschideri de credite permanente

10

11

Tragerile din linia de credit

13

2.2.2.4. Creditul de scont Scontul reprezinta operatiunea prin care, in schimbul unui efect de comert (cambie sau bilet la ordin), banca pune la dispozitia posesorului creantei valoarea efectului, mai putin agio (dobanda si comisioanele eferente), inainte de scadenta efectului respectiv. Cambia este titlul de credit care pune in legatura trei persoane : tragatorul persoana (fizica sau juridica) care emite cambia, trasul persoana indicata sau obligata de tragator sa plateasca cambia, beneficiarul persoana in favoarea careia se emite cambia. Biletul la ordin reprezinta titlul de credit care pune in legatura doua persoane : tragatorul persoana (fizica sua juridica) care emite biletul la ordin si beneficiarul persoana in favoarea careia a fost emis biletul la ordin12. Cambia si biletul la ordin, ca titluri de credit, cuprind ca elemente definitorii obligatia trasului de a plati beneficiarului o anumita suma de bani la o data stabilita (scadenta). Scontarea este o operatiune negociabila, iar atunci cand exista cele mai mici dubii asupra certitudinii incasarii sumei la scadenta, banca are dreptul si obligatia de a nu accepta operatiunea de scontare. 2.2.2.5. Creditul pe documente de plata in curs de incasare Acest tip de credit este destinat acoperirii lipsei temporare a disponibilitatilor din contul curent si au drept garantie documente de plata in curs de incasare (cecuri, ordine de plata, bilete la ordin). Creditele pe cecuri remise spre incasare se acorda in urma dovezii remiterii cecurilor la plata prin circuit bancar sau a depunerii cecurilor spre incasare de catre beneficiari direct la bancile platitorilor. Nu se admite acordarea de astfel de credite agentilor economici care au fost inregistrati in Fisierul National al Persoanelor cu Risc , din cadrul CIP. 2.2.2.6. Factoringul Factoringul este un contract incheiat intre o parte numita aderent , furnizoare de marfuri sau prestatoare de servicii, si o societate bancara sau institutie financiara specializata, denumita factor , prin care aceasta din urma asigura finantarea, urmarirea creantelor, protectia riscurilor de credit, iar aderentul cedeaza factorului, cu titlu de vanzare sau de gaj, creantele nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti. Factoringul este o relatie contractuala intre un vanzator si un factor prin care : 0 Vanzatorul cesioneaza factorului toate creantele rezultate din contracte de vanzare / prestari servicii pe care acesta le are cu diversi parteneri si notifica debitorii privind aceasta cesiune. 0 Factorul presteaza cel putin doau din urmatoarele servicii : o fnantare pe baza facturilor o administrarea creantelor o colectarea creantelor la scadenta o protectie impotriva riscului de neplata. Factoringul se adreseaza in special companiilor interesate in cresterea productiei si a cifrei de afaceri, care apeleaza la institutii specializate (factor) pentru urmarirea incasarii creantelor, colectarii acestora si protectia impotriva risuclui de neplata. Astfel, in timp ce creditul poate oferi numai finantare, factoringul presupune un ansamblu de servicii : finantare, urmarire, colecatre, protectie importiva riscului. In cazul creditelor, accentul analizei se pune pe bonitatea solicitantului, in timp ce factoringul presupune, in primul rand, analiza bonitatii partenerilor solicitantului (aderent).

12

In cazul biletului la ordin, tragtorul si trasul sunt una si aceeasi persoana.

14

2.2.2.7. Creditul pentru facilitati de cont Creditele pentru facilitati de cont sunt credite pe perioade scurte si foarte scurte de timp, pana la 30 de zile, acordate agentilor economici care din anumite cauze justificate economic nu pot face fata platilor temporar. Se acorda clientilor din categoria corporate, pentru acoperirea decalajului intervenit in fluxul de lichiditati (cash-flow) ca urmare a aparitiei unor situatii neprevazute fata de planificarea fluxurilor financiare si este destinat creditarii de ansamblu a activitatii curente de aprovizionare, productie, desfacere, prestari servicii. 2.2.2.8. Creditul pe descoperit de cont (overdraft) Creditul pe descoperit de cont (overdraft) se poate acorda agentilor economici solicitanti pe perioade de timp foarte scurte, pentru acoperirea unor obligatii stringente privind aprovizionari cu materii prime, materiale, combustibili, energie, impozite, taxe curente, alte obligatii curente. De asemenea, aceste credite se pot acorda in scopul prevenirii inregistrarii de interdictii bancare de catre clientii bancii, ca urmare a lipsei temporare de disponibilitati in cont (totale sau partiale) la data decontarii unor instrumente de plata de debit emise de acestia (cecuri, cambii, bilete la ordin). Dobanda perceputa de banca pentru acest tip de credit este mai mare decat dobanda de baza practicata la creditele pe termen scurt. 2.2.2.9. Scrisori de garantie bancara Scrisoarea de garantie bancara reprezinta un inscris prin care o banca denumita garanta se angajeaza in mod irevocabil ca, in cazul in care o anumita persoana fizica sau juridica (debitorul principal) nu va plati la termen o suma indicata expres in documentul respectiv, sa plateasca suma neachitata in favoarea beneficiarului. Prin aceasta nu se garanteaza fapte ci se preia obligatia de plata pentru situatia in care cel garantat nu si-a indeplinit obligatia contractuala. Scrisorile de garantie bancara se pot clasifica dupa mai multe criterii: Dupa angajamentul bancii garante,scrisorile de garantie bancara pot fi: 0 scrisori simple de garantie bancara (care presupun ca banca garanta poate solicita beneficiarului sa urmareasca pe debitorul principal si numai daca acesta nu poate sa achite suma, sa efectueze plata) 0 scrisori solidare de garantie bancara (corespunzator carora beneficiarul poate cere executarea platii de catre banca, fara ca in prealabil sa urmareasca pe debitorul principal garantat si fara ca banca garanta sa poata obiecta). Dupa obiectivul garantata, scrisorile de garantie bancara por acoperi urmatoarele situatii: 0 se garanteaza ca, pana la o data stabilita, un platitor (importator) va deschide un acreditiv documentar in favoarea unui furnizor (exportator) 0 o banca se angajeaza sa plateasca documentele primite prin incasso documentar 0 o banca garanteaza executarea de catre furnizor a unui contract in bune conditiuni 0 se garanteaza cumparatorului strain restituirea avansului acordat furnizorului, daca acesta nu livreaza marfurile din culpa lui, scrisoare de garantie bancara utilizata mai ales in cazul acreditivului documentar cu clauza rosie13

13

Acreditivul cu clauza rosie poarta aceasta denumire datorita faptului ca in continutul sau cuprinde o clauza , de regula scrisa cu cerneala rosie, al carei continut autorizeaza banca platitoare sau avizatoare sa efectueze catre exportator o plata in avans (fie o cota procentuala din acreditiv, fie intreaga valoare a acestuia). Prin utilizarea acreditivelor cu clauza rosie se realizeaza finantarea exporturilor, permitand exportatorului sa-si procure materii prime, materiale sau sa efectueze alte plati in legatura cu viitorul

export . 15

se garanteaza ca intreprinderea va iesi castigatoare la o licitatie si va incheia contractul.

Credite pe termen lung : 2.2.2.10. Creditul pentru investitii (echipament) Creditele pentru echipament (investitii) se acorda in completarea surselor proprii, a surselor din bugetul de stat si/sau bugetele locale si din fondurile speciale, necesare acoperirii cheltuielilor prevazute in proiectele de investitii aprobate, pentru : realizarea de noi capacitati de productie, precum si dezvoltarea celor existente 0 modernizarea si/sau retehnologizarea capacitatilor de productie, a utilajelor, masinilor, instalatiilor, cladirilor si constructiilor existente 0 realizarea de investitii prin : o cumpararea de masini, utilaje, mijloace de transport 15 asigurarea utilitatilor necesare functionarii obiectivelor si capacitatilor noi sau existente o cumpararea de caldiri, constructii, unitati de productie o cumpararea de materiale, piese de schimb o achizitii de licente, brevete, softuri informatice o procurarea de animale de productie o plantatii viticole, pomicole, alte specii 15 alte investitii. 2.2.211.Creditul pentru cumpararea de actiuni si active Cumpararea de actiuni se incadreaza in sfera investitiilor financiare in valori mobiliare, ordinare sau preferentiale, emise de societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, indifrent de numarul actiunilor pe care le detine, de societatile si companiile nationale si celelate entitati rezultate din reorganizarea regiilor autonome de interes national. Un specific distinct il prezinta creditele pentru cumpararea de active14 puse in vanzare de regiile autonome, societatile comerciale, companiile si societatile nationale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar. 2.2.2.12. Creditul promotor Creditele promotori se acorda de banca persoanelor juridice specializate si autorizate in constructia si vanzarea de locuinte, ce poarta denumirea de promotori imobiliari in scopul facilitarii construirii de locuinte. Promovarea imobiliara consta in cumpararea sau cesionarea de suprafete de teren si a construi imobile de locuinte, din initiativa promotorului sau la comanda beneficiarului. Promotorii imobiliari de constructii de locuinte sunt agentii economici specializati avand ca obiect de activtate constructia de locuinte si vanzarea acestora direct catre persoane fizice. 2.2.2.13. Creditul ipotecar Creditele ipotecare se pot acorda clientilor bancii persoane juridice care au ca obiect de activitate construirea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa, industriala sau comerciala.

14

Active bunuri din patrimoniul unei societati comerciale sau regii autonome, care pot fi separate si organizate sa functioneze independent de restul activitatii societatii, cum ar fi unitati de productie, de comert sau prestari servicii, ateliere, ferme, spatii comerciale, spatii de cazare sau de alimentatie publica, spatii pentru birouri.

16

2.2.2.14. Creditul pentru activitatea de leasing Leasingul este forma speciala de inchiriere a bunurilor imobile sau mobile de catre societati financiare specializate catre agentii economici care, in general, nu dispun de suficiente fonduri proprii sau imprumutate pentru a achizitiona astfel de bunuri cu plata integrala, sau nu doresc sa achizitioneze aceste bunuri intrucat le sunt necesare numai pentru perioade scurte de timp. Leasingul reprezinta o conventie prin care locatorul / finantatorul (in calitate de proprietar) transmite locatarului / utilizatorului (persoana care ia cu chirie), pentru o perioada determinata, dreptul de posesie sau de folosinta a unui bun mobiliar, imobiliar sau activ necorporal destinat desfasurarii activitatii de exploatare a locatarului / utilizatorului, contra unei chirii (rata de leasing), cu optiunea de cumparare la scadenta, la un pret covenit prin contractul initial intre parti. Locator poate fi o societate de leasing iar utilizator orice persoana fizica sau juridica. Activele care fac obiectul operatiunilor de leasing sunt de obicei urmatooarele: mijloace de transport, utilaje, automobile, computere, echipamente medicale, echipamente industriale, echipamente energetice, instalatii si utilaje de extractie, hale.. La sfarsitul perioadei de leasing, locatorul / finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului bunuldecide asupra urmatoarelor variante : 0 de a cumpara de a 0 de a prelungi contractul de leasing 0 de a inceta raporturile contractuale. Dupa natura contractului se disting doua forme de leasing : leasingul financiar si leasingul operational. Leasing financiar. O operatie de leasing poate fi clasificata drept financiara daca: 0 riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul ncheierii contractului de leasing 0 partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului 0 utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piata) pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi exprimata 0 perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin 75% din durata normata de utilizare a bunului, chiar daca n final dreptul de proprietate nu este transferat. In general o operatie de leasing financiar este indreptata catre achizitia bunului finantat. Valoarea de achizitie scazuta a bunului la data finalizarii contractului, face foarte probabila exercitarea optiunii de cumparare si transferarea dreptului de proprietate. Leasing operational. Spre deosebire de leasing-ul financiar, leasing-ul operational presupune folosirea bunului finantat pe o perioada limitata de timp, fara asumarea unor riscuri si beneficii aferente proprietarului, in general, pentru rezolvarea punctuala a unor activitati specifice. Astfel, utilizatorul este practic decis, inca de la semnarea contractului, asupra returnarii bunului finantat la finele perioadei de leasing, urmind ca locatorul sa preia riscul de realizare a valorii ramase neamortizate la finele contractului. 2.2.2.15. Creditul de forfetare Forfetarea este operatiunea prin care un vanzator sau prestator de servicii isi vinde creantele in valuta rezultate dintr-un contract de vanzare-cumparare pe care le are fata de un cumparator sau beneficiar, unei societati bancare sau institutii financiare specializate, contra unui cost de forfetare, inainte de ajungerea acestora la scadenta. Operatiunea este negociabila si se deruleaza intre banca si clientul sau (exportatorul), creanta fiind cumparata cu renuntarea la dreptul de recurs asupra vanzatorului creantei, cu exceptia cazurilor de frauda. Forfetarea permite exportatorului recuperarea sumelor inainte de scadenta sau transformarea unei vanzari pe credit intr-o vanzare la vedere, cu plata taxelor respective.
17

In functie de structura valutara, creditele se grupeaza in : 0 credite acordate in lei 0 credite acordate in valuta.

3. Institutii care intervin in relatia cu banca, in procesul de creditare :


Urmatoarele institutii din sistemul bancar romanesc intervin in relatiile interbancare, in procesul de creditare: o o o o o o o o o o Banca Nationala a Romaniei Centrala Riscurilor Bancare Biroul de credit Centrala Incidentelor de Plati Fondurile de garantare a creditelor Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare Societatile de Asigurare Oficiul Registrul Comertului Asociatia Romana a Bancilor Institutul Bancar Roman 15 ECAI (External Credit Assessment Institutions) Basel II

31. Banca Nationala a Romaniei


3.1.1. Statutul si functiile BNR Banca Nationala a Romaniei (BNR) este banca centrala a Romaniei, avand personalitate juridica. Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. Principalele functii ale BNR aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb 0 elaborarea si sunt: 0 autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit, promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemelor de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare 0 emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei 0 stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia 0 administrarea rezervelor internationale ale Romaniei. In cadrul politicii monetare pe care o promoveaza, BNR utilizeaza proceduri si instrumente specifice pentru operatiuni de piata monetara si de creditare a institutiilor de credit, precum si mecanismul rezervelor minime obligatorii. BNR poate efectua pe piata secundara15 operatiuni reversibile, cumparari/vanzari directe sau poate lua in gaj, pentru acordarea de credite colateralizate, creante asupra sau titluri ale statului, autoritatilor publice centrale si locale, regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si altor societati cu capital majoritar de stat, institutiilor de credit sau altor persoane juridice, poate efectua swap-uri valutare 16, emite certificate de depozit17 si atrage depozite de la institutii de credit, in conditiile pe care le considera necesare pentru a realiza obiectivele politicii monetare.
15 16

Piata secundara are rolul de concentrare a cererii si ofertei de titluri derivate. swap valutar doua tranzactii simultane, incheiate cu aceeasi contrapartida, prin care BNR:

cumpara la vedere valuta convertibila contra lei, in scopul injectarii de lichiditate si vinde la o data ulterioara aceeasi suma in valuta convertibila contra suma n valuta convertibila contra lei. la o data ulterioara aceeasi lei, sau 17 Un certificat de depozit este un inscris, un titlu de credit pe termen, emis de banca, care atesta depunerea unei sume de bani pe baza caruia, la scadenta, se poate incasa atat suma depusa cat si dobanda aferenta. 18

In cadrul politicii sale monetare si de curs de schimb, Banca Nationala a Romaniei poate acorda institutiilor de credit credite pe termene ce nu pot depasi 90 de zile, garantate cu, dar fara a se limita la: titluri de stat provenite din emisiuni publice, prin remiterea lor in portofoliul Bancii Nationale a Romaniei, sau depozite constituite la Banca Nationala a Romaniei sau la alte persoane juridice agreate de Banca Nationala a Romaniei. BNR stabileste conditiile si costurile de creditare, deschide si opereaza conturi ale institutiilor de credit, ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare si ale altor entitati, rezidente si nerezidente, stabilite prin reglementari ale Bancii Nationale a Romaniei. Situatiile financiare ale BNR sunt intocmite conform principiilor si regulilor contabile prevazute de standardele internationale de contabilitate, aplicabile bancilor centrale, recunoscute de Banca Centrala Europeana. Banca Nationala a Romaniei este autorizata sa colecteze date si informatii statistice primare care sunt necesare pentru aducerea la indeplinire a atributiilor sale legale, asigurand masuri de protectie a datelor care se refera la subiecti individuali - persoane juridice sau fizice date obtinute direct sau indirect, din surse administrative sau din alte surse. 3.1.2. Instrumente ale politicii de credit promovata de BNR Politica de credit realizata de BNR cu ajutorul unor instrumente si tehnici specifice, urmareste sa asigure prin promovarea functiilor creditului, echilibrul economic general al societatii. Politica de credit se realizeaza printr-o serie de instrumente specifice : 0 manevrarea dobanzii de referinta 0 operatiunile pe piata libera (open-market) 0 politica rezervelor obligatorii. Aplicarea adecvata a acestor intrumente, in functie de conjunctura si evolutia economiei, va permite creditului exercitarea rolului sau de factor mobilizator, dar si de reglare a vietii economice. Manevrarea dobanzii de referinta Rata lunara a dobanzii de referinta se calculeaza ca medie aritmetica, ponderata cu volumul tranzactiilor, a ratelor dobanzii la depozitele atrase de BNR si la operatiunile reverse repo18 din luna anterioara celei pentru care se face anuntul. Spre deosebire de situatia valabila in cazul altor banci centrale, dobanda de referinta anuntata de BNR are doar valoare de "dobanda legala", in timp ce rolul de adevarata dobanda de referinta pentru piata financiara revine dobanzii de politica monetara. Actiunea dobanzii de referinta influenteaza piata capitalurilor, sfera creditului si ritmul desfasurarii vietii economice in ansamblul ei. Astfel, scaderea dobanzii de referinta determina scaderea generala a dobanzilor, sporeste eficienta utilizarii creditelor pentru intreprinzatori si ii orienteaza in sensul dezvoltarii activitatii lor pe baza angrenarii de capitaluri suplimentare. Cresterea dobanzii de referinta, avand ca efect sporirea generala a dobanzilor, are ca efect inrautatirea conditiilor generale de obtinere de credit si duce la scaderea profiturilor pentru cei ce utilizeaza capitaluri suplimentare. Operatiunile open-market
Politica open- market consta in interventia bancii centrala pe piata monetara pentru a creste sau a diminua lichiditatile agentilor ce opereaza pe aceasta piata, deci posibilitatilor lor de acordare a creditului. Creantele ce fac obiectul tranzactiilor pe aceasta piata sunt diferite : efect de comert, bonuri de tezaur, efecte de mobilizare a creditelor ipotecare si de consum.

18

Cumparari / vanzari reversibile repo tranzactii reversibile in cadrul carora, in scopul injectarii / absorbtiei de lichiditate, BNR cumpara / vinde bancilor active eligibile pentru tranzactionare, cu angajamentul acestora / bancii nationale de a rascumpara respectivele active la o data ulterioara si la un pret stabilit la data tranzactiei.

19

Desfasurarea operatiunilor cu aceste titluri de imprumut intre banci are ca efect redistribuirea acestora intre ele.Interventia bancii centrale conduce la o redistribuire, diferite prin efectele sale, intre banca de emisiune si celelate banci. Cumpararea titlurilor de catre banca centrala duce la cresterea creantelor bancii centrale fata de celalate bancisi creeaza o eliberare egala a plasamentelor bancii, ceea ce poate conduce la sporirea creditelor acordate economiei. Vanzarea titlurilor de catre banca centrala implic retragerea din circulatie a banilor (sau cresterea datoriilor celorlalte bancii fata de banca de emisiune) si determina restrangerea posibilitatilor bancilor de a acorda credite, prin faptul ca au crescut plasamentele in hartii de valoare. Sistemul rezervelor minime obligatorii19 Acest sistem indeplineste o functie importanta in cadrul economiei contemporane ca instrument al politicii monetare si de credit. Sistemul RMO determina un anumit raport intre volumul depozitelor si volumul creditelor ce se pot acorda in baza acestor resurse de creditare. Modificarea cuantumului RMO are ca efect modificarea raportului. Astfel, cresterea RMO conduce la restrangerea posibilitatilor de acordare de credit de catre banci, in timp ce reducerea RMO are ca efect cresterea posibilitatilor de creditare. 3.1.3. Contactul direct intre banci si BNR in activitatea de creditare Normele metodologice de lucru ale bancilor comerciale sunt bazate pe reglementarile20 BNR in vigoare si actualizate permanent in functie de schimbarile intervenite in legislatie. Normele interne sunt transmise bancii centrale pentru aprobare sau pentru avizare, numai ulterior ele putand fi aplicate intern. In functie de procesele de aliniere la reglementarile internationale privind sistemul bancar, BNR elaboreaza proiecte de schimbare a normelor in vigoare, transmise bancilor comerciale pentru discutii si dezvoltarea de propuneri. Ca exemplu de astfel de discutii sunt grupurile de lucru constituite in cadrul intalnirilor de la Asociatia Romana a Bancilor, concluziile acestora luand forma unor adrese oficiale inaintate catre BNR. Se poarta asadar o corespondenta oficiala, cu rezultate in rezolvarea unor probleme semnalate de banci in activitatea curenta de creditare sau emiterea de opinii privind propunerile bancii natrionale. In conformitate cu calendarul de raportari, fiecare banca comerciala transmite BNR o serie de situatii periodice, date care sunt centralizate ulterior si publicate regulat de catre BNR sub forma Buletinelor lunare sau altor raportari statistice. Dintre aceste raportari mentionam : situatia clasificarii creditelor si necesarul de provizioane specifice de risc de credite, creditele acordate persoanelor fizice, creditele cu scadenta finala in luna anterioara, dobanzile medii la activele si pasive bancii, precum si dobanzile medii la creditele acordate / depozitelor nou constituite in luna anterioara, situatia expunerilor mari, solvabilitatea bancii, lichiditatea bancii.

3.2. Centrala Riscurilor Bancare


Centrala Riscurilor Bancare (CRB) reprezint o structur specializat n colectarea, stocarea si centralizarea informaiilor privind expunerea fiecrei instituii de credit din sistemul bancar romnesc fa de acei debitori care au beneficiat de credite si/sau angajamente al cror nivel cumulat depete suma limit de raportare21 sau restantele mai mari de 30 zile, indiferent de suma, inregistrate de ctre persoanele fizice, precum si a informaiilor referitoare la fraudele cu carduri produse de ctre posesori. Baza de date a Centralei Riscurilor Bancare este organizat n patru registre:
19
20

Rezervele minime obligatorii - disponibilitati banesti ale bancilor, in lei si n valuta, pastrate n conturi deschise la Banca National a Romaniei.
Norme, regulamente, circulare etc.
21

20.000 RON

20

PDF to Word

S-ar putea să vă placă și