SISTEMUL CIRCULATOR

Grupele sangvine: - pe suprefata hematiilor se pot afla proteinele numite antigene (aglutinogene) A, B, D. - in plasma sangelui se pot afla proteine numite anticorpi (aglutinine) Gr. sangvina 0 (I) A (II) B (III) AB (IV) Aglutinogen A B AB Aglutinina Pot dona la toate gurpele A si AB B si AB AB

Pot primi de la 0 A si 0 B si 0 toate grupele

Inlantuirea aglutinogenului cu aglutinina corespunzatoare (A si B ) este incompatibila deoarece se produce reactia antigen-anticorp ceea ce determina: - hemoliza distrugerea hematiilor - aglutinarea hematiilor adunarea hematiilor la un loc Transfuzia: - cu cantitati mari de sange se realizeaza in cadrul aceluiasi grup - cu cantitati mici de sange (500 ml) se realizeaza dupa schema de compatibilitate la transfuzie Factorul Rh: - oamenii pot avea Rh pozitiv (daca au pe membrana hematiilor antigenul care de regula este mostenit de la tata) - Rh negativ (daca nu au pe membrana hematiilor antigenul ) - in cazul in care mama are Rh pozitiv si tatal Rh negativ, copii rezultati vor mosteni caracterul tatalui De regual prima sarcina decurge normal, dar la urmatoarele se pot produce accidente de incompatibilitate (distrugerea hematiilor fatului, icter, avort precoce). IMUNITATEA Imunitatea reprezinta capacitatea organismului de a recunoaste si de a neutraliza particule sau celule straine acestuia. Antigenul este o substanta straina organismului si care patrunsa in mediul intern declanseaza producerea de catre organism al unor substante specifice numite anticorpi ce neutralizeaza sau distrug antigenul. Organismul uman foloseste impotriva factorilor biologici din mediul extern doua sisteme: 1. Imunitatea nespecifica (innascuta) 2. Imunitatea specifica (dobandita)

ACTIVITATEA CARDIACA INIMA - este un organ musculos si cavitar - este format din 4 camere: 2 atrii si 2 ventricule - atriul si ventriculul de pe aceeasi parte comunica prin orificiile atrioventriculare prevazute cu valvule Peretele inimii este alcatuit din 3 straturi: epicard, miocard, endocard 1. Miocardul (muschiul inimii) - este format din doua straturi de celule: primul strat de celule miocadice contractile al doilea strat de celule miocardice modificate - acestea intra in alcatuirea tesutului excitoconductor sau nodal Sistemul excitoconductor este format din: a. Nodulul sinoatrial - se afla in peretele AD in vecinatatea orificiuui de varsare a venei cave superioare - conduce activitatea cardiaca b. Nodulul atrioventricular - se afla in partea inferioara a septului interatrial si se termina in septul interventricular - functioneaza permanent si in paralel cu nodulul sinoatrial c. Fasciculul His - pleaca din nodulul atrioventricular - se imparte in doua ramuri ce coboara in ventricule formand reteaua Purkinge Proprietatile miocardului: Ritmicitatea (automatismul inimii) - reprezinta capacitatea celulelor miocardice de a se contracta ritmic datorita impulsurilor de la celulele tesutului nodal - activitatea cardiaca este condusa de nodulul sinoatrial; daca acesta este distrus comanda este preluata de nodulul atrioventricular, iar daca acesta este distrus comanda este preluata de fasciculul His. Conductibilitatea - consta in conducerea potentialului de actiune de la centrul de comanda la miocard - traseul pe carre il parcurge potentialul de activitate este: atrii noduli sinoatriali noduli atrioventriculari fasciculul His reteaua Purkinge celule miocardice contractile. Excitabilitatea - reprezinta proprieteatea celulelor miocardice in repaos de a raspunde la stimulul prag printr-un potential de actiune

Contractilitatea - reprezinta proprietatea miocardului de a raspunde la actiunea unui stimul prin modificari de dimensiuni si de tensiuni - forta de contractie este mai mare in ventricule decat in atrii si mai mare in ventriculul stang decat in ventriculul drept Contractiile miocardului sistole Relaxarile miocarului diastole Ciclul cadiac este format din sistole si diastole (aprox 70 contractii/min) Cresterea ritmului cardiac (tahicardie) factori: caldura, adrenalina Scaderea ritmului cardiac (bradicardie) factori: frigul, varsta In atrii: - sistola atriala dureaza aprox 0,1 sec - sistola atriala determina trecerea sangelui din atrii in ventricule - diastola atriala dureaza aprox 0,7 sec, urmeaza dupa sistola atriala In ventricule: - sistola ventriculara dureaza 0,3 sec; urmeaza dupa sistola atriala - se inchid velvulele atrioventriculare - se dechid valvulele semilunare de la baza aortei si arterei pulmonare - sangele din ventricole trece in vase mari de sange Diastola ventriculara: - dureaza aprox 0,5 sec; urmeaza dupa sistola ventriculara - se inchid valvulele semilunare pentru a impiedica reintoarcerea sangelui in ventricule Diastola generala: - dureaza aprox 0,5 sec - atriile si ventriculele se relaxeaza - dureaza de la sfarsitul sistolei ventriculare pana la inceputul unei noi sistole atriale din ciclul urmator Inima nu oboseste niciodata pentru ca: - intr-un ciclu cardiac durata diastole este mai mare decat cea a sistolei - exista diastole generale Miocardul functioneaza in prezenta oxigenului; in timpul diastole generale cantitatea de oxigen este crescuta. PARAMETRI FUNCTIONALI AI ACTIVITATII CARDIACE 1. Frecventa cardiaca reprezinta numarul de contractii ale inimii pe minut 2. Debitul sistolic (DS) reprezinta cantitatea de sange expulzat de ventricule la fiecare sistola (70 90 ml)

3. Debitul cardiac (DC) reprezinta cantitatea de sange expulzata de inima intr-un minut (este produsul dintre debitul sistolic si frecventa cardiaca pa minut) DC=DS FC 5000 4. Tensiunea arteriala reprezinta forta exercitata de catre coloana de sange asupra peretilor vaselor de sange prin care circula - se masoara la nivelul atriei branhiale cu ajutorul tensiometrului, in conditii de repaos si relaxare - are o valoare maxima de 120 140 mm Hg (sistolica) - are o valoare maxima de 70 80 mm Hg (diastolica) - cresterea Ta peste valorile normale se numeste hipertensiune - scaderea Ta se numeste hipotensiune - valorile normale ale celor doua presiuni cresc odata cu varsta 5. Pulsul atrial este rezultatul undei determinata de distensia peretilor aortei ca urmare a evacuarii bruste a sangelui din VD - este este perceput cand se comprima o artera pe un plan osos - ne da informatii asupra frecventei si ritmului cardiac CIRCULATIA MARE (SISTEMICA)

As

VS AD

artera aorta (corp) (la nivelul venele cave

capilarelor 02-CO2 substante toxice superioare, inferioare

MICA CIRCULATIE (PULMONARA)

AD VD artera pulmonara plamani (alveole pulmonare) CO2 O2 vene pulmonare AS