Sunteți pe pagina 1din 23

PROPAGAREA SUNETULUI

1. 2. 3. 4.

5.

Definitia sunetului Mrimi fizice caracteristice Propagarea sunetului Percepia sunetelor Aplicatii

Surse sonore
Sunetele

pe care le percepe urechea sunt produse de surse (emitoare) sonore. (instrumente muzicale, coardele vocale, membranele difuzoarelor, etc.). Fenomenul care st la baza producerii sunetelor este vibraia unei surse sonore. Vibraia este micarea de o parte i de alta a unei poziii de echilibru. Ea este periodic (se repet la intervale egale de timp).

Tuburi i coarde sonore


Orice corp care vibreaz poate servi ca surs de unde elastice n mediul n care se afl, adic poate fi o surs sonor. Sunetele se produc n corzi vibrante (vioar, corzile vocale umane), coloane de aer vibrante (org, clarinet, flaut, clarinet), plci i membrane vibrante (xilofon, difuzor, tob). 1. Tuburile sonore Tuburile constituie o parte principal pentru instrumentele de suflat, avnd rolul rezonatorului. Sursa sonor propriu-zis o constituie ancia prin care se produce oscilaia aerului care formeaz unde staionare n tubul sonor. Modificnd lungimea coloanei oscilante dintr-un tub se modific frecvena sunetelor emise. 2. Coardele sonore Se consider o coard de lungime l, fixat la ambele capete. Dac ea este ciupit, se vor propaga vibraii transversale de-a lungul corzii; aceste perturbaii se reflect pe capetele fixe i se formeaz astfel o und staionar. Modurile proprii de vibraie ale corzii dau natere unor unde longitudinale n aerul nconjurtor care le transmite pn la urechile noastre ca un sunet muzical. Pe aceeai coard se pot produce simultan mai multe moduri de oscilaie, care permit distingerea aceleiai note obinut prin vibraii ale coardelor a dou instrumente diferite (de exemplu pian i vioara). Pe aceeai coard de vioar se pot obine sunete de frecvene diferite prin modificarea tensiunii de ntindere sau prin modificarea lungimii ce oscileaz.

Mrimi fizice caracteristice

Perioada Perioada este durata celui mai mic interval de timp dup care se repet vibraia.

Frecvena Frecvena este inversul perioadei.

Simbol :T

<T>=1s ecuaia unitii de msur pentru perioad

Simbol : =1/T <>=1Hz (Hertz) ecuaia unitii de msur pentru frecven 1Hz este frecvena unei vibraii a crei perioad este o secund.

Intensitatea auditiv
Intensitatea

auditiv (tria sunetului): nsuirea senzaiei auditive prin care sunetele sunt clasificate n slabe i puternice. Tria sau intensitatea sunetului se msoar n uniti numite decibeli (dB). Sunetele care dau natere la senzaii plcute sunt sunete muzicale, iar altele sunt auzite ca zgomote. -Prag auditiv inferior -valoarea minim a intensitii sonore sub care sunetul dispare complet. -Prag auditiv superior -valoarea intensitii la care apare senzaia de durere. Zgomotele peste 130 dB sunt dureroase.

Urechea

umana poate percepe sunete a caror frecventa este cuprinsa intre aproximativ 20 Hz si 20.000 Hz.

Frecventa

vibratiei coardelor vocale umane este aproximativ 80 Hz pentru sunete joase (bas, voce barbateasca) si de 1500 Hz pentru sunete inalte (soprana, voce feminina)

Sensibilitatea urechii
Urechea

uman percepe sunete a cror frecven este cuprins ntre 20 Hz i 20000 Hz. Frecvena undelor sonore ce constituie vocea uman este cuprins ntre 80 Hz i 4000 Hz, iar nivelul de intensitate poate ajunge la 60 dB. Expunerea prelungit la zgomote (peste 100 dB) poate afecta timpanul.

Propagarea sunetului
Unde se propag sunetul?
-Sunetul se propag n toate mediile materiale (solide , lichide, gazoase). -Sunetul nu se propag n vid.

Care sunt factorii de care depinde viteza sunetului?


-Viteza sunetului depinde de: mediul n care se propag sunetul i temperatura acestuia.

Cum se propag sunetul?

-Sunetul se propag din aproape n aproape sub form de unde sonore. -Propagarea sunetului se face cu vitez constant.

CUM ?
Emisia

sunetului este datorata vibratiei unei surse sonore. De exemplu, un diapazon vibrand, produce comprimari si destinderi alternative ale aerului aflat in stratul din imediata sa vecinatate. Presiunea aerului creste si scade succesiv. Aceste variatii ale presiunii aerului se transmit, din aproape in aproape, straturilor invecinate fara ca aerul sa se deplaseze. Astfel, sunetul se propaga din aproape in aproape sub forma de unde sonore. Propagarea sunetului se face cu viteza constanta, fiecare strat de aer vibrand(se comprima si se destinde) cu frecventa egala cu cea a sursei sonore.

UNDE ? si cat de repede?


Pentru

a se propaga, sunetul ARE NEVOIE DE UN MEDIU. Sunetul NU se propaga in vid Experimentul realizat cu dispozitivul din figura ne ajuta sa intelegem acest lucru. Soneria de sub clopotul de sticla se aude numai pana la pornirea pompei de vid conectate la acesta. Cand se scoate aerul de sub clopot, sunetul nu se mai aude.

Sunetul

soneriei nu se mai aude dupa scoaterea aerului de sub clopot

Toate

mediile (gazoase, lichide, solide) permit propagarea sunetului

iata cateva viteze ale sunetului in diferite medii:


Aer

la 0 grd C .. 331 m/s Aer la 20 grd C 344 m/s Aer la 100 grd C . 390 m/s Apa la 25 grd C . 1498 m/s Lemn .. 3850 m/s Otel la 20 grd C . 5000 m/s

Cu

cat ne aflam mai departe de sursa sonora, intensitatea sunetului scade. Se spune ca el este atenuat

Clasificarea sunetelor
In

functie de frecventa, sunetele se pot clasifica in: INFRASUNETE ........ 0 Hz 20 Hz (nu se aud) SUNETE 20 Hz 20.000 Hz (se aud) ULTRASUNETE peste 20.000 Hz (nu se aud)

CUM AUZIM
Unda

sonora se propaga spre pavilionul urechii apoi spre timpan, prin mediu gazos (aer). De la timpan spre urechea interna (melc) unda sonora se propaga prin mediu solid unde este transformata in semnale nervoase, care ajung la creier.
comprimari ale aerului p (atm) t (s) rarefieri ale aerului

Diverse intensitati sonore

APLICATII
Studiul

propagarii sunetelor este util in aplicatii industriale, medicale, militare, navigatie, zoologie, etc. In industrie, cu ajutorul ultrasunetelor se masoara distante, grosimi, defecte, etc.

In

medicina exista aparate de investigare cu ultrasunete (ecograful)

Aplicatiile

militare principale sunt ecolocatia si masurarea distantelor

In

navigatie, ecolocatia ajuta la evitarea coliziunilor, cartografierea fundului submarin sau la gasirea bancurilor de peste

In

zoologie, studiul propagarii ultrasunetelor ajuta la dezlegarea misterelor zborului liliecilor sau la descifrarea limbajului balenelor sau al felului in care acestea isi gasesc hrana

Toate

aplicatiile enumerate mai sus au la baza studiul propagarii sunetelor, precum si felul in care acestea se reflecta de diverse obiecte.