Sunteți pe pagina 1din 48

Istoria Psihologiei – An 1 Sem.

1 2009

A True / False
B Multiple choice
C Intrebarile din Sinteza
Cris_43
"Vectorii" dezvoltarii personalitatii la C.Rogers:

B 91 1. actualizare 1
2. autoevaluare
3. consideratia pozitiva neconditionata; care apare ca o trebuinta distincta in „piramida lui Maslow"?
“Coalescenţă” înseamnă:

a) un gen de “chimie mentală”


b) o emergenţă analoagă apariţiei luminii albe prin învârtirea discului culorilor (Newton)
C 13 4
c) generare sau producţie prin “combustie” ideatică
d) conexiune de tip cauză-efect

1) d 2) b+d 3) a+d 4) a+b+c

1 / 48
„Accentul pe intuitie” ca procedeu de largire a cunoasterii rationale a fost afirmat de:

1. Aristotel
B 22 2. Plotin 4
3. Augustinus
4. Descartes
5. Fr.Bacon
„Experienta ca unica sursa a cunostintelor” este o teza generala a gandirii lui

1. R.Bacon
B 66 2. Fr.Bacon 4
3. B.Spinoza
4. J.Locke
5. D.Hume
„Fenomenul Zeigarnik”, descoperit in 1927 se refera la aspectul dinamic al comportamentului: care actiuni se
memoreaza mai bine?

1 motivate
B 112 4
2 dificile
3 morale
4 intrerupte
5 intarite

2 / 48
„Intelectul activ” este caracterizat de Aristotel:

A) poseda cunostinte;
B) determina pe cel pasiv sa treaca la acte;
B 44 C) face distinctie intre Sine si obiectul cunoasterii; 1
D) se confunda cu corpul;
E) este independent de simtire si nemuritor

1. B+C+E 2. A+B+C 3. B+C+D


„Istoria Psihologiei” si-a capatat o identitate proprie mai ales prin revista de profil „The Journal of History of
the Behavioral Sciences” si asociatia stiintifica „International Society for History of Psychology”. Anii
aparitiei acestora au fost, respectiv

A) 1928
B 29 1
B) 1970
C) 1964
D) 1969

1. C,D 2. A,B 3. B,C


„Propria experienta” a fost declarata drept obiect unic al cunosterii de catre:

1 R.Descartes
B 119 2 G.Berkley 5
3 Th.Hobbes
4 J.Locke
5. D.Hume

3 / 48
„Reflexele creierului” a insemnat un important moment in definirea psihicului. Este o lucrare ce a definit
experienta ca „motor al dezvoltarii psihic” sau „intalnire biologica cu realitatea”. Ea apartine lui:

B 70 1 R.Descartes 3
2 J.P.Pavlov
3 I.M.Secenov
4 B.F.Skinner.
C „Trauma nasterii” (1921) are acelasi autor ca „Dezvoltarea psihanalizei” A
Alte doua legi formulate de Thorndike pe baza multiplelor sale experimente pe animale sunt:

A) legea motivatiei
B) legea intaririi
B 78 3
C) legea exercitiului
D) legea starii de pregatire

1 B+D 2 A+B 3 C+D


Anul aparitiei primului tratat de Psihologie, avand in titlu chiar acest termen :
B 2 2
1) 1879 2) 1267 3) 1524 4) 1732
C Apreciaţi corectitudinea enunţului : „Alternativa dorinţelor necesare este cea a dorinţelor desarte”. F

Apreciaţi valoarea de adevăr a enunţului : „Iluminismul francez prin vasta literatură moralistă a amânat
C F
constituirea conceptuală a gândirii psihologice.

4 / 48
Aristotel a definit modular triadic psihicul uman. Care este structura corectă?

a)senzaţii, memorie, gândire.


C 5 d
b)intelect, acţiune, afect.
c)imaginaţie, percepţie, raţiune.
d)cogniţie, afect, voinţă.
Aristotel era convins si a demonstrat faptul ca :

a. sufletul este nemuritor


b. este o energie universala
B 104 c. o calitate intelectiva 3
d. o functie a unui organism
e. intelectul pasiv este muritor

1 a+e 2 a+b+c 3 d+e 4 c+d+e 5 a+d+e


Augustinus (n.354, Africa, intr-o familie de europeni crestini) defineste psihicul ca incorporal, spiritual, de
esenta divina. Metodele sale de cunoastere sunt:

A) asteptarea;
B) veneratia
B 52 2
C) introspectia
D) memoria
E) extazul

1) A+C+D 2) B+C+D 3) A+B+C

5 / 48
Augustinus defineste viaţa ca :

1.substanţă necorporală si divină


C 8 2
2.fuziune dintre suflet si corp
3.exerciţiu de introspecţie si memorie
4.joncţiune dintre expectanţă si imaginaţie.
B.F.Skinner, psihologul care a creat un „spirit al timpului” (titlu de excelenta pentru un cercetator) a cutezat sa
defineasca si obiectul Psihologiei: comportamentul, dar nu cel provocat (respondent), ci cel

1) intarit
B 76 4
2) adaptativ
3) operant
4) emis
5) instinctiv
Baza intregii vieti spirituale este la Augustinus

1) ratiunea
B 53 2) memoria 3
3) vointa sau libertatea
4) credinta
5) potentialul creativ.
Cand este infintata in Romania prima catedra de psihologie si de catre cine?

1) 1893, Ed.Gruber
B 93 2
2) 1925, M.Ralea
3) 1932, C.Radulescu-Motru
4) 1919, Stefanescu-Goanga

6 / 48
Cand ne referim la conceptele psihologice vehiculate in Antichitatea Orientului Indepartat, amintim de
„Upanisade”, elaborari filosofice-etice de la cumpana dintre mileniile II si I i.e.n.; intr-una dintre acestea,
„Vedanta”, se vorbeste de………………… Care reprezinta Subiectul, sau Eu-l autentic?
B 30 3
1) constiinta cosmica („baza a lumii”),
2) Brahman
3) Atman.
Care din definitiile aristotelice ale intelectului sunt corecte:

A) potential psihic de concepere si gandire;


B) parte a sufletului;
B 43 C) operare in timp; 1
D) unitate a doua componente, activa si pasiva;
E) entitate nemuritoare.

1) A+B+C+D 2) B+C+D 3) A+B+C


Care din palierele reglajului psihic in psihanaliza se supune „principiului realitatii”?
B 89 2
1) Id 2) Ego 3) Superego
Care dintre cele trei instante sau module ale psihicului, sunt dominate de principiul placerii:
B 122 1
1) ID 2) EGO 3) SUPEREGO

7 / 48
Care dintre principiile configuratiilor are aplicabilitatea cea mai larga?

1) proximitate
B 88 2) similaritate 5
3) directie
4) set-ul obiectiv
5) organizarea campului
Care enunţ contrariază excesiv pe behavioristi

a) întărirea
b) exerciţiul
C 20 4
c) aspiraţia spre dezvoltare (autorealizare)
d) raporturile interpersonale si empatia

1) a 2) b 3) a+d 4) c+d
Care este contingenta corecta:

A) Platon: „Elanul creativ este o inzestrare divina a omului”


B) Socrate: „Scopul vietii este a cunoaste, si anume a cunoaste virtutea”
B 3 1
C) Aristotel: „Sufletul si corpul se afla intr-o relatie functionala de tip ochi – vedere”
D) Roger Bacon (1210 – 1294): patru „idoli”, deformari generatoare de erori.

1) A+B+C 2) B+C+D 3) A+C+D

8 / 48
Care sunt cele mai importante valori care, dupa Epicur (n.341 i.Hr.), scapa omul de temeri relative la zei,
moarte si durere? Ele sunt accesibile oricarui om, indiferent de statusul social, cultura sau gen:

A) gandirea
B) vointa
B 47 1
C) stiinta
D) placerea
E) prietenia

1) C+E 2) A+B+D 3) C+D+E


Cartea de fundamentare a Creatologiei, „Productive thinking” este scrisă de:

1). W. Köhler
C 17 2). K. Duncker 3
3). M. Wertheimer
4). B.F. Zeigernik
5). K. Lewin
Cartea On problem solving, esentiala in relevarea conceptiei gestaltiste este opera lui:

1) M.Wertheimer
B 87 2
2) K.Duncker
3) K.Lewin
4) K.Koffka

9 / 48
Că viaţa are un sfârsit devine o idee plăcută dacă :

1).suprimi năzuinţa către nemurire; 1,2,


C 7
2).moartea nu are nici o legătură cu noi; 3
3).orice bine si rău se află în senzaţie;
4).presupunerea existenţei zeilor.
Cel care a centrat gandirea filosofica pe problematica umana a experientei, cognitiei, moralei, virtutii morale si
raportului cu sine a fost:

B 37 1) Pitagora 3
2) Platon
3) Socrate
4) Epicur
Celebrul tratat al lui Descartes „Discurs despre metoda” reprezinta o impotrivire fata de cunostintele
dogmatice, promovand indoiala ca negare si izvor al certitudinii. Anul aparitiei acestui remarcabil tratat este:
B 11 2
1) 1629 2) 1637 3) 1632 4) 1641
Centrul personalităţii si al identitiăţii persoanei este

a) inconstientul
C 19 b) Eu-l b
c) Subconstientul
d) Constiinţa ca unitate a experienţelor
e) Libido-ul

10 / 48
Cine a infiintat la Iasi primul laborator de psihologie si in ce an?

B 94 1) 1893, Ed.Gruber 1
2) 1895, N.Vaschide
3) 1956, V.Pavelcu
Cine a operat pentru prima data distinctia „suflet-spirit”?

1) Socrate
B 99 4
2) Platon
3) Thoma d’Aquino
4) Aristotel
Cine opereaza distinctia dintre comportament si cunostinte?

1) Platon
B 24 2) Thomas d’Aquino 3
3) R.Descartes
4) R.Bacon
5) B.Spinoza
Cine postuleaza o identitate intre cunoastere si existenta, luand ideile ca un real primordial:

1) Aristotel
B 38 3
2) Parmenide
3) Platon
4) Plotin

11 / 48
Citatul „Sa construim teorii si cauze in scopul de a reda semnificatia faptelor observate” fara insa „a pretinde
faptelor sa se conformeze teoriilor si opiniilor noastre” apartine lui:

1) Socrate
B 41 4
2) Platon
3) Protagoras
4) Aristotel
5) Democrit
A 1 Claritatea definirii obiectului Psihologiei si a metodei este principala virtute a behaviorismului. A
Conceptul „simtului comun”, definit de Aristotel, ca o replica la ideea lui Democrit despre un al saselea simt,
are o seama de atribute. Care sunt cele corecte din variantele urmatoare?

A) operatie psihica de unire a senzatiilor intr-o perceptie;


B) operatie de sinteza , simultana receptarii, prin care omul se sctualizeaza ca Subiect
B 45 1
C) o simtire deosebita
D) cugetare rationala
E) capacitate a Subiectului de a-si reprezenta obiectele lumii inconjuratoare

1) A+B 2) C+D+E 3) B+C+E


Conceptul de „reflex” a fost prima data definit de :

1) R.Bacon
B 98 2) I.P.Pavlov 3
3) R.Descartes
4) I.M.Bechterev
5) B.F.Skinner

12 / 48
Concilierea lui Platon cu Aristotel si Biblia a insemnat pentru Psihologie o investire a omului cu
responsabilitatea actului de vointa. Cine a realizat aceasta remarcabila interpretare valabila si in Psihologia
actuala?

B 7 1) Thomas d’Aquino 1
2) Augustinus
3) R.Bacon
4) R.Descartes
5) Enciclopedistii francezi
Conditionarea ontogenetica, prinipiul cauzal hotarator in stiinta comportamentului a fost receptata si
A 3 A
promovata cu entuziasm de generatiile tinere de psihologi.
Contributia majora pentru Psihologie a lui E.L.Thorndike (1874 – 1949) este legea:

1) starii de pregatire
B 73 2) efectului 2
3) exercitiului
4) intaririi
5) asocierii
Corelatul Gestalt-ului este:

1) structura
B 115 3
2) camp
3) suma
4) set

13 / 48
Dacă Structuralismul reprezintă o contribuţie stiinţifică majoră la studiul psihicului, criticile vizează:

a) metoda introspecţiei
b) limitarea obiectului Psihologiei la palierul constient de funcţionare, cu neglijarea psihicului animal.
C 14 4
c) Principiul selecţiei (axat pe atenţie)
d) Elementarismul ca alternativă la configuraţionismul spontan

1) a 2) c 3) c+d 4) a+b+d
Definind trei afecte fundamentale, - dorinta, satisfactia – insatisfactia si pasiunea, Spinoza identifica si o baza
generica a lor, „puterea sufleteasca”, constand in

A) fermitate
B 6 B) generozitate 2
C) prezenta de spirit
D) sobrietate

1) A+B+C 2) A+B 3) B+C+D


Definirea constiintei este o delimitare majora de structuralism: a) personala; b) in schimbare permanenta; c)
identitate continua; d) selectiva; e) decurge in forme „tranzitive” si „stabile”. Functia majora a constiintei este:

B 82 1) orientare 4
2) integritate
3) eficienta
4) supravietuire, cand problemele sunt noi

14 / 48
Definirea psihicului ca „dimensiune a materiei superior organizate, similara energiei”, a fost data de :

1) I.M.Secenov
B 101 2
2) Iluminismul francez
3) I.P.Pavlov
4) J.Piaget
Definiti prin trei termeni rationalismul modern definit de Descartes:

A) intuitie;
B) ratiune;
B 58 C) scepticism; 2
D) gandire metodica;
E) matematizare.

1) A+D+E 2) A+C+D 3) B+C+D


Din ce an incepe sa apara „Revista de Psihologie”?
B 96 4
1) 1919 2) 1924 3) 1956 4) 1955 5) 1975
Din fondul mnemic, in psihanaliza o idee este selectata in functie de:

a) invatare
b) situatie
B 123 2
c) fortele pulsionale
d) fortele represive

1) a+c 2) c+d 3) a+d 4) b+c+d

15 / 48
Dintre cele patru dimensiuni ale evolutiei Psihologiei ca stiinta, care au facut un salt in 1879?

A) Terminologie,
B) Obiectul de studiu,
B 26 1
C) Scopul gandirii psihologice,
D) Metodologie,

1) B+D 2) A+C+D 3) A+B+C


Dintre postulatele psihanalizei, care au fost supuse celor mai consistente critici?

A) determinism cert;
B) inconstientul – determinat;
B 90 2
C) „dinamica” – instrumenteaza comportamentul;
D) istoria organismului – factor determinant al psihismului.

1) A+D 2) B+D 3) B+C


Distincţia „suflet vital” – „suflet raţional” este o recunoastere a distincţiei „suflet” – „psihic”, operată cu
precauţie stiinţifică de Aristotel. Această teză aparţine lui :

C 9 1).Thoma d’Aquino 1
2).Augustinus
3).R.Bacon
4).Fr.Bacon

16 / 48
Distinctia „constiinta obiectului” si „constiinta de sine” a fost o problema epistemologica formulata pentru
prima data la:

1) Freud
B 5 2
2) Filosofia indiana (Vedanta, Mimansa, Budhism)
3) In „Rationamente critice”, de Van-Ciun (17 – 97)
4) In papirusul egiptean „Memorialul teologiei memfiste” (sf.mileniului IV)
5) Sofistii greci.
Distinctia intre „invatare” si „performanta” este operata de:

1) K.Lewin
B 113 2) Ed.C.Tolman 2
3) W.Köhler
4) Koffka
5) M.Wertheimer
Empirismul englez (prin Th.Hobbes, J.Locke, G.Berkeley si D.Hume) au fundamentat prima paradigma
psihologica, - asociationismul. Care este genul de asociere prin care Th.Hobbes explica gandirea si actiunea?

1) prin asemanare
B 117 4
2) simultaneitate
3) contrast
4) contiguitate
5) cauzalitate

17 / 48
Epoca Renasterii confera omului valoare fundamentala, cu drept natural la fericire, capacitate de ratiune
nelimitata si de faurar al propriei existente; omul apare ca un Subiect virtuos. Cine este primul teoretician al
noii stiinte si care este principala sa opera in care defineste patru clase de erori?

B 55 1) R.Bacon 4
2) Plotin
3) Descartes
4) Fr.Bacon
5) J.Locke
Evident, afectivitatea in gandirea psihologica a lui Epicur reprezinta o tema centrala: etica sa, bazata pe place-
re (lipsa suferintei si seninatatea sufletului) trateaza functia placerii ca factor de progres pentru sanatatea sufle-
teasca si trupeasca. Se porneste de la o taxonomie a dorintelor:

A) superflue
B 50 B) desarte 2
C) naturale
D) fara obiect
E) volitive

1) B+C+E 2) A+B+C+D 3) A+D+E


Experienţa trecută este actualizată în rezolvarea de probleme prin:

1). Insight
C 18 2
2). „Efectul productiv”
3). Similaritate
4). Gestalt

18 / 48
Filosoful chinez Confucius (551 – 479) are o viziune psihologica in tratarea raportului innascut – dobandit;
primul cu functii psihice si, in special cognitive, era inteles ca o natura divina, cu atributele bunatate, moralita-
te, frumusete. Care este cauza si mecanismul evadarii, alienarii acestui fond al unitatii cu ordinea divina?

A) imprejurarile de viata,
B 31 1
B) vieta interioara nedesavarsita,
C) lipsa disciplinei morale
D) impulsurile senzoriale.

1) A+C 2) B+C+D 3) C+D


Fondatorul „behaviorismului” a fost:

1) Descartes
B 125 2) A.Compte 3
3) J.B.Watson
4) B.F.Skinner
5) I.P.Pavlov
Forma specifică a raportului omului cu lumea este :

a) reflexul
C 1 c
b) activitatea
c) acţiunea
d) emotivitatea

19 / 48
Formulate in termeni rigurosi, postulatele behavioriste:
· strict determinism;
· comportamentul se defineste muscular si glandular;
· toate comportamentele pot fi descrise in termeni de reactii;
· constiinta nu poate fi studiata stiintific;
B 85 Cum se selecteaza datele: 4

1) instinctiv;
2) afectiv;
3) reflex;
4) invatarea si ereditatea
Fr.Bacon (1561 – 1626), parintele reformei stiintelor, delimiteaza prin obiect Teologia de Stiinta: teologia se
ocupa de divinitate si se bazeaza pe credinta; stiinta are ca obiect Natura si, pentru cunoasterea ei, apeleaza la:

A) concept;
B) ratiune;
B 57 1
C) observatie;
D) comunicare
E) experiment.

1) C+E 2) A+B+C 3) C+D+E

20 / 48
Functionalismul, o replica la structuralismul german, este promovat de W.James (1842 – 1910), cel mai
pregnant psiholog american al epocii. Care sunt cele trei intrebari majore ale functionalismului?

A) Elemente continute?
B) Ce?
B 81 3
C) Cum?
D) De ce?
E) Ce conexiuni?

1) A+B+E 2) B+C+E 3) B+C+D


Gandind la „ceea ce este mai util si frumos”, Herbert Spencer (1820 – 1903) a elaborat o teorie evolutionista;
in „Principii de psihologie” defineste obiectul Psihologiei ca dezvoltarea si transformarea conexiunilor dintre
faptele externe si interne. Deosebit de actuala este definirea ideii ca unitate a cunoasterii, constand din impresii
si:
B 69 2
1) senzatii;
2) emotii;
3) senzatia starilor interioare;
4) conexiuni;
Gândurile noastre sunt în întregime în puterea noastră ; acestea se realizează prin :
a) reflex
b) pasiune
C 10
c) impuls divin
d) reguli stiinţifice
e) morală

21 / 48
Genul de asociere prin contiguitate „cauza – efect” este introdus de catre:

1) David Hume
B 67 1
2) J.Locke
3) Aristotel
4) I.P.Pavlov
Hipocrate si Galen, medici celebrii ai antichitatii, la o distanta in timp de aproape 600 de ani (primul e nascut
in 460 i.e.n., iar al doilea in 131 e.n.) au explicat temperamentul, cea mai expresiva forma a psihicului, prin
B 13 dominanta umorilor. Care dintre ei a afirmat cerebrocentrismul? 2

1) Hipocrat 2) Galen
Ideea de „om natural”, cel mai solid argument pentru libertatea persoanei, potential ce se dezvolta prin largirea
si aprofundarea cunoasterii, a fost enuntata si argumentata de:

1) Descartes
B 12 3
2) Epicur
3) Spinoza
4) Thomas d’Aquino
5) Francis Bacon.
Idei funcţionaliste majore preluate de Psihologia contemporană

a) adaptarea, - cheia explicării gândirii productive


C 15 b) lărgirea obiectului Psihologiei, argumentând o continuitate filogenetică a psihismului 4
c) izofuncţionalitatea senzorialitate – motivaţie.

1) a 2) a+b 3) c 4) b+c

22 / 48
In „De anima”, Aristotel defineste discernamantul prin simtire si

1) intuitie
B 17 2
2) gandire
3) intelectul activ
4) spirit
In „Despre vietile si doctrinele filosofilor”, Diogene Laertios dedica cel mai amplu capitol lui :

1) Thales din Milet


B 1 2) Socrate 4
3) Platon
4) Epicur
5) Aristotel
In „Elemente de psihofizica” (1860) E.H.Weber, promotor al structuralismului, inaugureaza o noua stiinta:
Psihofizica, stiinta raporturilor dintre intensitatea senzatiei si.........

B 109 1) asteptare 3
2) durata
3) marimea fizica a excitantului
4) acomodare

23 / 48
In „Etica” lui Spinoza, bucuria ce tine atat de suflet, cat si de corp se numeste:
Cand este exagerata, aceasta poate fi buna sau rea. Morala este sustinuta de cunoasterea necesitatii si respecta-
rea poruncilor ratiunii.

B 25 1) pasiune 2
2) voluptate
3) dorinta
4) satisfactie
5) generozitate
In „Marea restaurare”, Fr.Bacon face o clasificare a stiintelor, axata pe criterii psihologice: memorie, imagina-
tie, ratiune, respectiv istoria, poezia si celelalte arte, filosofia (inclusiv stiintele naturii). In incercarea unei
inventici, producerea noului valoros si original, Fr.Bacon defineste trei procedee esentiale: extindere, transfer
si inversare. Care sunt cele trei criterii psihologice pentru clasificarea stiintelor?

A) ratiunea;
B 56 2
B) conceptualizarea;
C) memoria;
D) imaginatia;
E) transferul

1) C+D+E 2) A+B+C 3) A+B+E

24 / 48
In „Tratat despre pasiuni”, R.Descartes defineste sase pasiuni primare: Care dintre acestea este „surprinderea”
sufletului la aparitia unor obiecte ce-i par rare si cu calitati deosebite?

1) admiratia;
B 23 1
2) dragostea;
3) ura;
4) dorinta
5) bucuria
In ce an este desfiintat Institutul de cercetari pedagogice si psihologice din Bucuresti?
B 97 3
1) 1956 2) 1975 3) 1982 4) 1990
In conceptia lui Spinoza, bucuria ce tine simultan de suflet si de corp se numeste voluptate; ea poate fi buna
sau rea (daca este exagerata). Controlul pasiunilor este posibil prin cunoasterea necesitatii si prin onorarea
poruncilor:
B 62 4
1) divine;
2) intuitiei;
3) afectului;
4) ratiunii.
In dualismul cartezian, Subiectul este „substanta spirituala pura”. El este intr-o unitate perfecta cu gandirea si
imaginatia, ce-si are instanta de comanda in glanda pineala. Expresia vietii de relatie, a interactiunii organis-
mului cu mediul este:
B 59 3
1) gandirea
2) imaginatia
3) reflexul
4) ratiunea

25 / 48
In Evul Mediu, doi ganditori provoaca semnificativ conceptia teologica: Thomas d’Aquino (1227 – 1274) si
R.Bacon (1210 – 1294);al doilea intentioneaza sa reformeze stiinta, orientand-o spre observarea naturii si
demonstreaza ca imaginea senzoriala nu „provine”, ci se construieste de catre :
B 102 1
1) organul de simt
2) intelect
3) sistemul reflex
4) intuitia organica
In gandirea Orientului Indepartat psihocognitia, stiinta contactelor sau interactiunilor organelor de simt cu lu-
crurile reale este o a treia arie de meditatie psihologica, alaturi de psihofiziologie si etica. Nucleul central al
conceptiei respective consta in definirea a trei forme generice de contact Subiect – Obiect:

A) senzorialitate;
B 32 B) contemplare; 1
C) asociatie;
D) receptarea verbala
E) comunicarea cu obiectele cele mai fine (perceperea yoghina)

1) B+C+E 2) B+D+E 3) A+C+D

26 / 48
In lucrarea „Marea restaurare”, in prima parte referitoare la „Demnitatea si progresele stiintelor”, Francis
Bacon (1561 – 1626) face o clasificare a stiintelor pe criterii psihologice (cu referire la cele trei facultati ale
spiritului, memorie, imaginatie si ratiune): istoria, artele si filosofia. Tot aici avea si o „inventica”, o suma de
procedee pentru crearea de produse noi, originale si valoroase:

B 21 A) transferul 1
B) intuitia;
C) extinderea;
D) inversarea experientei.

1) A+C+D 2) A+B+C 3) B+C+D


In orientarea spre medicina, Galen a avut drept model pe Aristotel. Care dintre cei patru ganditori a abandonat
cordiocentrismul in favoarea cerebrocentrismului?

B 46 1) Aristotel 3
2) Hipocrate
3) Galen
4) Epicur

27 / 48
In pofida convingerii antipsihologiste a lui Imm.Kant, W.Wundt a promovat o „stiinta a experientei”, ce poate
fi supusa cercetarii, respectiv masurarii. Programul de cercetari al lui W.Wundt avea ca obiective:

A) analiza comportamentului
B) analiza proceselor constiente ca elemente;
B 80 2
C) relevarea conexiunilor acestor elemente;
D) determinarea mecanismelor fiziologice
E) analiza produselor activitatii.

1) A+B 2) B+C+D 3) D+E


In privinta localizarii organice a psihicului, R.Descartes indica:

1) inima
B 8 3
2) creierul
3) epifiza
4) sistemul reflex
In problema instrumentarii cognitiei, opozitia Platon – Aristotel care enunturi sunt corecte?

a). forta intuitiva a sufletului (Aristotel)


b). Platon : observatia si experienta
B 103 c). Aristotel : cercetarea ca observare atenta a realului 5
d). Platon : existenta obiectiva a lumii este o certitudine
e). Aristotel : miscarile in spatiu sunt cauzate de nazuinta si intelectul practic

1) a+e 2) a+b+c+d 3) d+e 4) a+c 5) c+e

28 / 48
In prodigioasa opera a lui J.P.Pavlov, cea mai importanta descoperire pentru psihologie se dovedeste a fi:

1) excitatia si inhibitia ca procese nervoase superioare;


B 71 2) explicarea temperamentului; 4
3) reflexul conditionat respondent;
4) reflexul de orientare;
5) mecanismul nevrozelor.
In Psihologia lui Epicur, atributul esentian al sufletului, „organ al corpului”, este:

1) senzatia
B 49 2) ratiunea 4
3) opinia
4) scopul
5) actiunea
In raportul cu lumea exterioara, Subiectul are unele capacitati de interventie activa:

a) introspectia
b) atentia
B 110 c) vointa 4
d) sinteza creatoare
e) experienta

1) c+d 2) a+b 3) c+d+e 4) b+c+d 5) a+b+c


In scoala filosofica indiana Vedanta (aparuta dupa Vede si Upanisade si promovand un idealism obiectiv), Eul
autentic, este o constiinta intuitiva a unitatii Subiect – Obiect numita:
B 4 2
1) Dao 2) Atman 3) Brahman

29 / 48
In viziunea reflexologica, axa de rotatie a lumii vii pare sa fie:

A) recompensa;
B) pedeapsa;
B 74 2
C) instinctul
D) asociatia

1) A+C+D 2) A+B 3) C+D


Incepand cu John Locke (1632 – 1704), originea si dezvoltarea cunoasterii sunt interpretate in doua
alternative:

a) rationala
B 118 b) spontana 4
c) nativista (idei innascute)
d) empirist (din experienta si senzatie)

1) a+d 2) b+d 3) a+b+c 4) c+d


Instituţionalizarea cercetării psihologice în ţara noastră are mai multe începuturi:
C 23
a) 1896 b) 1906 c) 1921 d) 1965 e) 1990

30 / 48
Interpretarea functionalista a lui Aristotel este fundamentata si consecventa. Foloseste metafore edificatoare:
ochi – vedere, cerc – rotire, secure – taiere; inca una este „batranetea ne vine nu prin faptul ca sufletul a suferit
ceva, ci numai corpul purtator, ca in”

A) extaz
B 42 B) contemplare 2
C) imbatare
D) senzorialitate
E) imbolnavire

1) A+B+C 2) C+E 3) C+D+E


În „Elemente de fiziologie”, Diderot apreciază ca simplistă viziunea lui La Metrie prezentată în „Omul-masi-
C A
nă”.
În epistemologia indiană erau definite trei forme de contact subiect – obiect. Care este cea mai valoroasă?

a) intuiţie
C 3 c
b) imaginaţie
c) perceperea prin raţionament aprofundat
d) anticipaţie
J.Locke atribuie afectivitatii un rol important in formarea asociatiilor. Nu i se atribuie insa calitatea de facul-
tate independenta pentru ca, prin continutul sau tine atat de senzatii, cat si de:

B 120 1) actiuni 2
2) refletii
3) motivatie
4) personalitate

31 / 48
La Al.Bain, vointa este o asociatie intre miscarile spontane si

1) idee;
B 68 2) afect primar; 5
3) scop;
4) valoare;
5) dorinte sau sentimente.
La empiristul antic Epicur (n.341 i.e.n.), senzatiile au o evidenta de nezdruncinat, nici o forta din lume n-o
poate dezmintii. Exceptie de la acest continut obiectiv face

1) vazul
B 48 3
2) mirosul
3) gustul
4) pipaitul
5) senzatia vestibulara
La Epicur, care enunturi sunt corecte in perspectiva lui Epicur, empiristul antichitatii :

a). persistenta unor senzatii da anticipatia


b). corectitudinea judecatilor este data de senzatii
B 106 c). combinarea datelor senzoriale se face prin asemanare si analogie 2
d). hazardul si necesitatea sunt notiuni generale
e). opiniile nu pot fi adevarate sau false

1) a+b+d 2) a+b+c 3) b+c+d 4) a+c+e 5) a+b+c+d+e

32 / 48
La Epicur, dorintele sunt de o diversitate controlabila. O prima dihotomie este cea a dorintelor „naturale” si:

A) necesare
B) superflue
B 19 C) fara obiect 1
D) desarte
E) generatoare de fericire

1) B+C+D 2) A+B+C 3) C+D


La medicii antichităţii, temperamentul avea o bază :

a) nervoasă
C 6 b+c
b) morală
c) ambiental – climatică
d) socio – educaţională
La Spinoza, cunoasterea vizează două arii problematice : a) obiectelor si fenomenelor externe si b) a psihicu-
lui. În ambele cazuri, cunostinţele au patru grade de adecvare. Care este primul nivel :

C 11 1). asociaţia sau imaginaţia, fără verificarea raţională 4


2). cunoasterea prin raţiune
3). intuirea ideilor clare si distincte
4). opiniile simple, rezultate din cunoasterea vagă.

33 / 48
La Spinoza, vointa ca forta autonoma dispare, ea confundandu-se cu

1) gandirea
B 61 3
2) pasiunea
3) intelectul
4) sinele
La un interval de 12 secole, Augustinus si Descartes abordeaza problema relatiei suflet – corp. Care dintre cei
doi defineste viata ca efectul fuziunii dintre suflet si corp, iar baza vietii spirituale ca vointa?
B 16 2
1) Augustinus 2) Descartes
Marcati atributele gandirii Psihologiei Orientale Antice:

A) conditionarea sufletului
B) sufletul ca unica realitate divina
B 33 C) cheia universului 1
D) antropologie impregnata de cult
E) suflet universal

1) B+C+D 2) A+D+E 3) A+B+C


Materialistul francez Diderot defineste trei mijloace principale de cunoastere: Care dintre acestea are functie
de control?
B 64 3
1) observatia, 2) reflectia 3) experienta.

34 / 48
Meritele behaviorismului

a) Obiectivitate metodologică
b) Claritate terminologică
C 16 3
c) Criteriul „cunoasterii publice” acceptat pentru definirea faptului psihic
d) Transparenţa atitudinii în problema constiinţei

1) a 2) b 3) c+d 4) a+b
O prima viziune monista a relatiei organism – psihic o intalnim la cel care a completat categoriile „necesitate”,
„legitate” si „ordine” cu categoria „cauzalitate” si a explicat unitatea lumii prin „atomi in miscare continua”.
Numele acestui filosof care a conceput educatia ca factor de progres pentru om si societate, este:
B 36 4
1) Aristotel
2) Pitagora
3) Socrate
4) Democrit
Obiectul psihologiei este pentru functionalisti, studiul conditiilor:

1) comportamentului;
B 83 3
2) adaptarii;
3) constientizarii;
4) supravietuirii.

35 / 48
Opera lui Aristotel „De anima” este remarcabila prin afirmarea unitatii functiilor spirituale si vitale: sufletul
este acea forma (calitate, insusire) a substantei (corpului) care indeplineste functii vitale:

A) nutritiva
B 9 1
B) senzitiva
C) rationala.

1) A+B+C 2) A+B 3) B+C


Orice fapt psihic este o senzatie transformata” – este principala teza a lui Condillac. El respinge atat metoda
deductiva, cat si conexionismul lui John Locke, ce reducea abstractia si judecata la asociatii. Toate fenomenele
intelectului se dezvolta dintr-o:
B 65 4
1) senzatie
2) idee
3) conexiune
4) „prima experienta”, acceptata neconditionat de toti.
Originalitatea unanim recunoscuta a lui B.F.Skinner este conceptul de comportament alternativa la cel
respondent ce a fost studiat de la Descartes la Pavlov.
B 75 3
1) intarit 2) adaptativ 3) operant 4) instinctiv
C 2 Paradigma este expresia primitivă a dezvoltării oricărei stiinţe NU

36 / 48
Plăcerea pură este la Platon :

a) revelaţia divină
C 4 b
b) cunoasterea adevărului
c) senzaţia sunetului, culorii, mirosului etc.
d) morala
Plotin (n. 205 e.n.), in cele 50 de tratate ale sale, trateaza cunoasterea Absolutului prin:

A) extaz;
B) ruperea blocajelor;
B 20 1
C) existenta plenara;
D) comuniunea cu divinul

1) A+B+C+D 2) B+C+D 3) A+B+C


Plotin (n.205 e.n.), originar din Sudul Egiptului, dupa o scurta cariera militara, la varsta de 19 ani edifica la
Roma o faimoasa scoala de filosofie axata pe operele stoicilor, epicurienilor, ale lui Platon si Aristotel. Prin-
cipala preocupare a lui Plotin era calea cunoasterii Absolutului:

A) veneratie;
B 51 B) eliberare de corp; 2
C) extazul;
D) marturisirea;
E) logica.

1) A+B+C 2) B+C 3) C+D+E

37 / 48
Prima conceptie asupra naturii, cauzelor si formelor temperamentelor o avem de la Hipocrate; interpretarea sa
este :

B 105 1) intelectualista 4
2) umoralista
3) neurofiziologica
4) psihoecologica
Primul curs de psihologie experimentala in tara noastra a fost tinut de :

1) M.Ralea
B 107 2) C.Radulescu – Motru 3
3) Ed Gruber
4) Simion Barnutiu
5) Fl.Stefanescu – Goanga
Primul curs de Psihologie Experimentală a fost elaborat si susţinut de

1). M. Ralea
C 22 2). N. Vaschide 4
3). C. Rădulescu-Motru
4). Ed. Gruber
5). Fl.St. Goangă
Primul Institut de psihologie a fost infiintat la Bucuresti, in anul
B 95 2
1) 1965 2) 1956 3) 1919 4) 1928
Primul laborator de psihologie experimentala din Bucuresti a fost infiintat de C.Radulescu-Motru in anul :
B 108 2
1) 1893 2) 1906 3) 1919 4) 1925
38 / 48
Principala critica a behaviorismului vizeaza abordarea problematicii comportamentale fara

1) gandire
B 86 3
2) reglaj social
3) starile de constiinta si a semnificatiilorpersonale (placerea, teama, admiratia, gratitudinea)
4) comunicare
Printre formele conexiunilor, “Coalescenţa” este o noutate surprinzător definită de:

a) J. St. Mill (1806-1873)


C 12 a
b) G. Berkeley (1685-1753)
c) D. Hume (1711-1776)
d) James Mill (1773-1836)
Printre postulatele functionalismului, unul vizeaza raportul dintre motivatie si stimulii senzoriali. Intre acestia
este o relatie de:

B 124 1) izofunctionalitate 1
2) izomorfism
3) contradictie
4) asociativa
Psihanaliza promoveaza o Psihologie abisala axata pe contradictia dintre motivatie si............

1) dezvoltare
B 121 4
2) ratiune
3) actiune
4) cunoastere

39 / 48
Psihicul ca „esenta si principiu al vietii” a fost baza ideatiei psihologice a Greciei Antice. Ca natura, interpre-
tarile au mers de la „materie subtila” la „idee sau forma”. Denumiti filosofii celor doua interpretari extreme.

A) Democrit;
B) Epicur
B 34 1
C) Platon
D) Aristotel;
E) Thales

1) A+C 2) B+D+E 3) D+E


Psihologul ce a continuat pe J.Locke in „despresurarea” educatiei punitive a fost americanul J.Dewey. Promo-
veaza „educatia progresiva”: educatia este viata, a invata inseamna „a face”; invatarea trebuie centrata nu pe
B 84 obiectul de invatamant, ci pe: 4

1) socius; 2) practica; 3) viitor; 4) elev; 5) didactica.


Psihoterapia promovată de C. Rogers este axată pe

a) client a+b
C 21
b) persoană +d
c) dezangajare
d) implicare
Referitor la invatare, gestaltistii ii atribuie calitatea de:

1) noncontinuitate
B 116 1
2) trebuinta bazala
3) intuitiva
4) spontana

40 / 48
A 2 Relatarea verbala este o cale sigura spre suflet la behavioristi. F
Relatia Organism – Obiect (definita de Aristotel) devine in scolastica relatia „Subiect – Obiect”. Psihicul nu
mai deservea viata de relatie cu lumea obiectiva, ci cu divinitatea. Aceasta mutatie este realizata de un filosof
care a valorificat si a redat crestinismului distinctia aristotelica suflet – spirit. El este:
B 54 2
1) Augustinus;
2) Thomas d’Aquino
3) R. Bacon
4) Avicena.
Roger Bacon (1210 – 1294), profesor la Universitatea Oxford, a incercat sa reformeze gandirea stiintifica,
opunand scolasticii observarea naturii. Renasterea se impune prin caracterul laic al gandirii si recunoasterea
dreptului natural al omului la fericire si ratiune nelimitata. Bacon abordeaza operational aceasta reforma: el
defineste deformarile generatoare de erori ce tin atat de individ, cat si de societate. Cum defineste el prestigiul
istoric al teoriilor:
B 14 3
1) Idola tribus;
2) Idola specus;
3) Idola fori;
4) Idola theatri;

41 / 48
S-ar putea spune ca Ed.L.Thorndike (1874 – 1949) a schimbat unitatea elementara de analiza a psihicului,
stimul – raspuns, cu „problema – rezolvare”; Subiectul s-a transformat, din sistem reactiv in rezolvitor de
probleme (avand trecut, optiuni, asteptari, dorinte). Care este principala lege formulata de Thorndike pentru
explicarea comportamentului?
B 77 4
1) exercitiului
2) starii de pregatire
3) gradientului motivational
4) efectului
Sintagma „organism care gandeste” este inlocuita de Thomas d’Aquino (1227 – 1274) cu conceptul:

1) Constiinta de sine
B 15 2) Subiectul 2
3) Adoratia divina
4) Suflet rational
5) Suflet vital
Structuralismul a fost pregatit de Fr.Brentano (1838 – 1917), filosof austriac, preot catolic, asiduu cercetator al
operei lui Aristotel. El a inteles si definit pentru Psihologie conceptul de „act”, demers al unui Subiect, instan-
ta cu nevoi, interese, intentii, scopuri. Care sunt elementele unui act?

A) motivatie;
B 79 B) scop; 2
C) mod de actiune;
D) continut;
E) orientare valorica

1) A+B 2) C+D 3) B+C

42 / 48
Studiind „De anima” si „Parva naturalia”, ne dam seama ca bazele stiintifice ale psihologiei au inceput a fi
elaborate intr-o maniera functionalista, definind psihicul ca entelehie (potenta in act), „forma”, calitate, propri-
etate a corpului, (entitate psihofizica, vie si activa), Aristotel ii atribuie trei functii necesare vietii:

A) orientare in mediu
B 40 B) comunicare 1
C) nutritiva
D) senzitiva
E) rationala

1) C+D+E 2) A+B+C 3) A+D+E


Sufletul in conceptia lui Descartes este definit dupa un singur criteriu: constientizarea nemijlocita a manifesta-
rilor sale (gandire, senzatii, reprezentari, afecte). Astfel, Subiectul apare ca „observator-manager” relativ la lu-
mea interioara chemata sa raspunda la solicitarile vietii. Deci, obiectul practic, tehnic, concret al introspectiei
este
B 60 3
1) reflexul;
2) ratiunea;
3) gandirea;
4) intuitia;
5) constiinta de sine.

43 / 48
Sunt cunoscute principalele critici ale psihologiei umaniste:

A) fenomenologie naiva;
B) ponderea nedefinita a inconstientului;
B 92 C) empirism; 2
D) concepte vagi.
Care vizeaza slaba distinctie dintre dinamica si comportament?

1) A+B 2) A+B+C+D 3) B+C


Sunt general acceptate astazi cinci principii de cauzalitate in Psihologia moderna

A) Biologic,
B) Sociologic,
C) Actiune,
B 27 1
D) Dezvoltare,
E) Functionarea sistemica.
Care dintre acestea sunt achizitii mai recente?

1) C+D+E 2) A+B+C 3) A+D+E


Teoria afectelor la Spinoza este de factura :

1) Empirista
B 100 2) Naturalista 4
3) Intuitiva
4) Rationalista
5) Metafizica

44 / 48
Termenul Psihologie apare pentru prima data intr-o lucrare de morala in anul 1590, dar este cosacrat in doua
volume aparute in prima jumatate a sec. al 18-lea. Autorul lor este:

B 28 1) R. Goclenius; 2
2) Chr. Wolf
3) E. Condillac
4) J. Cabbanis
Teza centrala a gandirii umaniste a sec. al XVIII-lea a fost definirea psihicului ca atribut al:

1) socius-ului;
B 63 3
2) energiei;
3) materiei superior organizate;
4) activitatii.
Teza centrala a idealismului obiectiv: „ideile sunt zestre ereditara a spiritului, ele doar se actualizeaza in pro-
cesul interactiunii Subiectului cu lumea inconjuratoare”. Platon defineste continutul si operatiile cunoasterii.
Entuziasmul, betia, iubirea, inspiratia politica concura la functionarea

B 39 1) memoriei 4
2) conceptelor
3) opiniilor
4) imaginatiei
5) credintelor

45 / 48
Teza orfico – platoniciana a nemuririi sufletului este respinsa de Aristotel. Totusi, o parte a sufletului este
considerata „demna” si nemuritoare, care determina intelectul pasiv sa treaca la fapte. Este denumita:

B 18 1) intelect activ; 1
2) gandire;
3) entelehie
4) categorizare.
Thales (624 – 547) promotorul scolii „fizicienilor din Milet”, ce incerca explicarea lumii printr-un element
fundamental, imperisabil si vesnic (apa, aerul, infinitul). In privinta sufletului, Thales il asemana cu forta
magnetica si il definea prin trei atribute:

A) miscare spontana si eterna;


B 35 B) unitate cu materia; 1
C) material;
D) incorporal;
E) numar.

1) A+C+D 2) B+C+D 3) A+B

46 / 48
Trecerea de la gandirea scolastica la metoda stiintifica inseamna pentru Psihologie:

A) Accentul pe metoda introspectiva


B) Demonstratia logica, operarea cu concepte si idei generale
C) Metoda experimentala si formularea legilor generale
B 10 1
D) Demersul generativ: identificarea de unitati elementare, legi cauzale ale genezei, alcatuirii si functionarii
sistemelor complexe
E) Invingerea „deformarilor generatoare de erori” ale celor patru genuri de idoli (Fr.Bacon)

1) C+D+E 2) A+B+C 3) B+C+D+E


Unul dintre gestaltistii remarcabili devine in 1959 presedinte al Conventiei nationale a psihologilor americani:

1) W.Köhler
B 114 1
2) K.Duncker
3) M.Wertheimer
4) K.Lewin
V.M.Bechterev (1857 – 1927), savant rus martir, umbrit de emfaza nobeliana a lui J.P.Pavlov are meritul
general recunoscut de a fi deschis calea studiului unui anumit tip de reflex conditionat

1) salivar
B 72 3
2) respondent
3) motric
4) operant sau instrumental
5) de orientare

47 / 48
W.James, („Principiile Psihologiei”, 1890), fondator al functionalismului, redefineste obiectul Psihologiei:
studiul conditiilor constientizarii. Aceasta definitie directioneaza efectiv mersul Psihologiei in secolul al XX-
lea, avand cele mai pregnante aplicatii in domeniul:

B 111 1) diagnozei psihice 5


2) industriei
3) raportului Psihologiei cu alte stiinte
4) educatiei
5) Psihofiziologiei

48 / 48