MASTER RRMESF PSIHOTERAPIA NEURO-LINGVISTICA (NLPt) Dr. Helmut Jelem, Mag.

Peter Schtz Psihoterapia neurolingvistica este o metoda terapeutica sistemic-imaginativa, cu o abordare cognitivintegrativa. Principala idee a psihoterapiei neuro lingvistice (NLPt) este travaliul orientat spre scop, in care individul are in vedere mai ales sistemele sale de reprezentare, metafore si matrici de relatie. In timpul travaliului terapeutic in NLPt, o egala atentie este data exprimarii (verbala si analoga) si integrarii expresiilor din viata personala si proceselor informationale digitale. Scopul acestei metode consta in a insoti si a oferi suport clientului pentru atingerea unor scopuri compatibile ecologic. In plus, ea ajuta la pozitionarea unor bune intentii subiective subliniind simptomele disfunctionale, astfel incat vechile fixatii legate de comportamentul si credintele interne sau externe neproductive sa fie disociate si noi comportamente si credinte subiective si intersubiective solide sa fie stabilite si integrate. Psihoterapia neuro lingvistica (NLPt), ca metoda de dezvoltare personala si training de comunicare (NLP) se poate intalni in multe alte domenii, precum educatie, consiliere, supervizare, coaching, training managerial, psihologia sportului si a sanatatii. Dar ca metoda de psihoterapie, are un miez distinct, bine elaborat teoretic si metodologic si o larga aplicabilitate, chiar daca, initial, a fost stabilita ca o "subcultura anti-psihoterapeutica". NLPt se livreaza intr-un set terapeutic individual, de cuplu sau de grup. In cadrul contractului terapeutic, protectiv si discret profesional, accentul se pune pe atingerea scopurilor de sanatate si starea de bine. Psihoterapia neuro-lingvistica s-a dezvoltat in mod independent, avand referinte la elementele de baza create de Milton Erickson, Virginia Satir si Fritz Perls in anii 60 si 70. In anii 90 atat NLP cat si NLPt au fost integrate, in mare masura, in alte scoli de psihoterapie, in paralel dezvoltandu-se o teorie NLPt holograficintegrativa. Astfel, NLPt a trecut cu succes prin trei generatii de psihoterapeuti, iar teoria ei, comparativ cu a altor scoli, are o traditie si mai lunga, bine stabilita si practicata in intreaga Europa. Formarea psihoterapiei neuro-lingvistice se bazeaza pe cinci teorii traditionale, aparute in momente istorice diferinte, complementare intre ele, si pe supozitia rezultata dintr-un proces modelator: 1. cibernetica din teoria mintii a lui Gregory Bateson, in deosebi din nivelele logice ale invatarii, si din teoria campului unificat, ca o dezvoltare ulterioara a lui Robert Dilts. 2. teoria social-cognitiva a invatarii a lui Albert Bandura si conceptul de modelare, imbunatatite in practica de Richard Bandler si John Grinder. 3. gramatica transformationala stabilita de Noam Chomsky, si postulatele avansate de conceptul de "time binding" al lui Alfred Korzybski si Glasersfeld care au stat la baza si au influentat modelele lingvistice dezvoltate de Bandler si Grinder. 4. presupozitia unei orientari fundamentale a actiunilor umane catre scopuri (Pribram, Galanter, Miller, TOTE, 1960). 5. lucrarile teoretice ale lui William James, subliniind sistemele senzorial-reprezentationale inerente ca elemente de baza ale procesarii informationale si ale experientei subiective. 6. presupozitia ca ar exista parti functionale si independente ale identitatii individului, cuprinzand elemente de procesare constienta si inconstienta, rezultata din modelarea operelor lui Fritz Perls, Virginia Satir si Milton Erickson. Pe baza acestor teorii si presupozitii si a proceselor de modelare sfera psihoterapiei neuro-lingvistice se expune ca o arhitectura deschisa care se poate largi prin noi dezvoltari din munca practica continua.

In cele ce urmeaza vom contura o serie de asemanari si deosebiri ale NLPt fata de alte metode psihoterapeutice: In primul rand, dintr-un punct de vedere pragmatic, trebuie spus ca in prezent se poate observa un fenomen de intense schimburi intre psihoterapeuti, reprezentanti ai diferitelor scoli terapeutice, si datorita prezentarilor/trainingurilor de NLPt din Europa centrala si de vest. In al doilea rand, practica psihoterapeutilor, care se bazeaza pe concepte teoretice in mod traditional opuse, se apropie din ce in ce mai mult. In acest context trebuie amintit faptul ca practica din toate asociatiile psihoterapeutice din centrul Europei este foarte bine apreciata. Pentru a usura intelegerea conceptelor din NLPt, dar si datorita cererii explicite a Ministerului Sanatatii, vom mentiona urmatoarele contraste cu alte scoli reprezentate in Comisia Austriaca de Psihoterapie si EAP. Daca luam in discutie diferentele dintre NLPt si psihanaliza, indeosebi metodologia scolii traditionale, ele au doua caracteristici comune: importanta data relatiilor si a puterii fundamentale a proceselor inconstiente. Deosebirea semnificativa dintre ele consta in orientarea consecventa si detaliata a NLPt catre scopuri si actiune, accentul pus pe resursele creatoare, precum si conceptul de "metafora partilor" - fara a avea neaparat un inteles logic-simbolic. La acestea se adauga accentul pus pe rapport si modul diferit de tratare a transferului - atat la nivel metodologic cat si teoretic. In cazul tulburarilor grave de personalitate sau de identitate, NLPt asigura un suport psihoterapeutic pe o perioada de un an sau mai multi, accentul fiind pus pe sustinere si adaptare lenta. In general, psihoterapia neuro-lingvistica urmareste interventii mai scurte, cu intervale mai lungi intre sedinte. Timpul necesar sesiunilor terapeutice nu este fix, ca intr-un program obisnuit, ci este adaptat la situatia clientului si la interventie. In plus, un alt contrast este marcat de conceptul de "future pace" - atat pe plan mental cat si actional, de incercare. O alta diferentiere consta in accentul pus pe prezentarea analoga si pe externalizarea realitatilor interne, fie prin reprezentarea pozitiilor perceptuale, fie prin obiecte. De asemenea, terapiile ambulante sau plimbarile cu clientii (analog lui Reich si Freud) sunt bine fondate in teoria NLPt si adesea folosite in practica. Cele de mai sus se refera si la psihanaliza de grup si la alte metode psihodinamice sau analitice. Trebuie mentionata o importanta asemanare conceptuala: cea dintre ideea de incurajare pozitiva din cadrul scolii analitice a psihologiei individuale a lui Alfred Adler si conceptia de intentie subiectiv pozitiva din NLPt. Contrastul principal fata de psihoterapia dinamica (de grup), in special in sedintele individuale, apreciata de NLPt datorita cunostintelor legate de procesele de grup, consta in accentul pus pe parametrii analogi in timpul tratamentului si o orientare catre scopuri mai relevanta, pe care DGt, reprezentata de W. Pechtl (1994) si P. Schtz, a introdus-o din 1988. Ar trebui amintit si faptul ca Kurt Lewin, fondatorul travaliului modern in grup si a teoriei campului, a fost puternic influentat de William James si Alfred Korzybski. Principala deosebire de gestalt-terapia traditionala, cu care NLPt se leaga atat prin unul din modelele sale (Fritz Perls) cat si prin fenomenologul Prof. Hans Vaihinger, se gaseste in travaliul mai diferentiat si mult mai orientat spre scop din NLPt, in accentul pus pe sistemele de reprezentare lingvistice, capacitatea lor de observare neuro-lingvistica, in lucrul cu ancore, in strategiile si submodalitatile de gandire formala, precum si in sublinierea conditiilor de lucru asociat si disociat, in prima, a doua si a treia pozitie, respectiv a transformarilor dintre stari. Diferentele dintre NLPt si psihodrama, pretuita pentru accesul usor la resursele creatoare ale omului, sunt asemanatoare cu cele dintre NLPt si gestalt-terapie, chiar daca NLPt se concentreaza mai mult pe individ si

psihodrama pe grup, atat istoric, cat si pragmatic. In plus, NLPt se focalizeaza, in metoda terapiei de grup, pe descrierile exterioare ale reprezentarilor interne, pe organizarea credintei si re-orientare datorita semnificatiei ei pentru recuperare. O diferenta fata de psihoterapia cognitiv-comportamentala, respectiv modelele behavioriste traditionale, care au fascinat si influentat NLPt datorita asemanarilor cu abordarea cognitiva, este aceea ca NLPt stabileste instructiuni mai stricte pentru ancorare (consolidare) si de abordare integrativa prin transe si metafore. Sferele de contrast fata de trainingul autogenic traditional (relaxare prin autohipnoza), apreciat de NLPt datorita numeroaselor supozitii privind procesele de transa, se gasesc, in primul rand, in faptul ca NLPt se refera rare ori la formule stereotipe, ci recunoaste libertatea de a gasi propriile sisteme reprezentationale si metafore. In plus, NLPt apare mai concentrat pe scop. Deosebirea fata de psihoterapia imaginativa (KIP), recunoscuta de NLPt datorita modului asemanator de lucru cu transa, consta in accentul mai mare pus pe travaliul liber in continut (ex. Six-Step-Reframing), opus interpretarilor analitice si oferirii unor semnificatii fixe ale simbolurilor. De asemenea, NLPt pare sa accentueze mai mult travaliul orientat spre scop. Domeniul de contrast fata de hipnoterapia clasica, apropiata de NLPt prin originea comuna in lucrarile lui Milton Erickson, tine de integrarea mai profunda a reprezentarilor detaliate prin strategii si fiziologii mixte si de o mai mare evidentiere a organizarea credintei indivizilor. Contrastul fata de psihoterapia nondirectiva centrata pe client a lui Carl Rogers, considerata foarte importanta datorita rabdarii si angajamentului absolut fata de individ, se refera la orientarea spre scopuri, interventia intentionata prin transa si ancore si o utilizare diferita a modelelor lingvistice. NLPt se inrudeste cu analiza tranzactionala in ceea ce priveste acceptarea inconstientului, accentuarea organizarea credintei si orientarea spre actiune stabilite in tehnicile de interventie, dar conceptia sa difera in ceea ce priveste arhitectura deschisa a modelului partilor opusa starilor determinate ale eului si o mai mare orientare spre scop. Psihoterapia sistemica si NLPt consimt modelul comun al Virginiei Satir si al muncii sale. In afara influentei ei exemplare, cele doua se inrudesc prin faptul ca sustin atat orientarea sistemica cat si pe cea neurolingvistica, pana la conceptia originii lucrurilor, la conceptele teoretice ale descrierilor diferite ale lumii si la admiterea paradigmei umorului in psihoterapie. O diferenta intre NLPt si psihoterapia sistemica, ca abordare imaginativ-sistemica, este integrarea intensificata si considerarea transelor si a starilor de transa curente, influenta lor asupra sistemului si asupra identitatii individuale, si travaliul mai detaliat orientat spre scopuri si stari de atins in terapia individuala, accentul pe rapport si fenomenele de rezonanta si travaliul sistemic fascinant cu sistemele reprezentationale, submodalitati si conceptele de linia timpului. Helmut Jelem M.D. este lector la Universitate pentru terapie psihiatrica, specialist in psihiatrie si neurologie, doctor la Spitalul Psihiatric Otto Wagner din Viena, psihoterapeut Consiliului General Medical Austriac, psihoterapeut licentiat NLPt si master trainer in cadrul TZ-NLP&NLPt. Peter Schtz M.Sc. este lector la Universitatea din Viena, psihoterapeut licentiat in psihoterapie dinamica de grup (DG) si NLPt, psiholog in sanatate, supervizor si trainer la AGG, lector in consiliere, supervizor pentru Organizatia Profesionala Austriaca de Psihologi, masetr trainer in cadrul TZ-NLP&NLPt.

Istorie

Programarea neuro-lingvistic, abreviat NLP, a fost creat in jurul anului 1976 de Richard Bandler (matematician i student n terapia gestalt) i John Grinder (lingvist). Ei i-au propus s descopere structura excelenei umane. La nceput ei i-au ndreptat atenia asupra studierii amnunite a magicienilor terapeuti a vremii, cum au fost Fritz Perls (terapia gestalt), Virginia Satir (terapia familiei) si Milton Erickson (hipnoterapie). Cei doi initiatori si grupul de persoane care au contribuit la dezvoltarea sa ulterioar, au preluat si sintetizat o serie de concepte aprute anterior in cibernetic si teoria sistemelor, a caror reprezentanti au fost Gregory Bateson, Virginia Satir si Milton Erickson. La inceputul anilor 1980, NLP'ul era considerat un progres important in psihoterapie si consiliere, atragnd astfel interesul cercetatorilor din consiliere si psihologie. La mijlocul anilor 1980 analizele publicate n "The Journal of Counseling Psychology" si "National Research Council (1988; NRC)" au aratat putine date care sa sustina teoria despre sistemele reprezentationale sau despre ideile de baza din NLP astfel interesul cercetatorilor a sczut. Pentru ca numele de Programare neuro-lingvistica, te duce cu gandul la neurologie, informatica si lingvistica, NLP'ul a fost vandut ca si o "stiinta noua". Scepticii sustin ca este o "teorie sau un mod de tratament psihologic nedemonstrat" si una din multele psedostiintifice (sau "New Age") forme de psihoterapie care au aparut in domeniul sanatatii mintale. Puini practicanti si-au prezentat datele culese pentru a fi revizuite si analizate de colegi si pe majoritatea nu ii intereseaza ca teoria sa fie validata empiric. Obiectivul NLP poate fi definit ca studiul structurii tririlor subiective, avnd ca obiect de studiu descoperirea (elicitarea) si modificarea structurilor (programelor) care iau nastere din interactiunea complex dintre creier/sistem nervos (neuro), limbaj (lingvistic) si mediul inconjurator. Demersul lui Bandler si Grinder a fost ndreptat spre gasirea rspunsurilor la ntrebarea cum anume functioneaz oamenii i mai puin la cea privitoare la cauza comportamentului uman. De aceea orientarea acestei metode este pe solutie si pe proces. In esenta ei, NLP desemneaza o atitudine de curiozitate, pasiune i dedicare n studiul comportamentului uman i al modalitilor de mbuntire al lui. Definirea termenilor Programare - aptitudinea fiecruia de a "produce" i "transpune" n practic o variat i complex gam de programe comportamentale. Neuro - functionarea corpului si psihicului uman se bazeaz pe functionarea sistemului nervos. Alcatuit din miliarde de celule nervoase (neuroni) interconectate, acesta constituie baza fiziologica a perceperii, gandirii, simtirii si functionarii intregului sistem uman. Lingvistic - mijloacele de comunicare apelate, respectiv la comportamentul nostru verbal i nonverbal. NLP este o stiinta a comportamentului uman cu urmatoarele aspecte: 1. ca epistemologie ea detine un sistem de cunostinte si valori 2. ca metodologie ofera procese si proceduri pentru aplicarea cunostintelor si a valorilor 3. ca tehnologie ofera tehnici (tools) de aplicare a cunostintelor si a valorilor

Axiomele NLP

Programarea neuro-lingvistic este fundamentat pe un numr de axiome de baz: 1. "Harta" despre lume este diferit de "teritoriul" pe care l reprezint; 2. Fiecare comportament are la baz o intenie pozitiv, n cadrul hrii despre lume a persoanei in cauz; 3. Nu putem s nu comunicm, orice comportament (chiar i tcerea) fiind semnificativ pentru interlocutorul nostru; 4. Nu exist greeli, exist doar feedback; 5. Orice comportament este orientat ctre adaptare la mediul ambiant; 6. nelegem mult mai uor i mai bine ceea ce ne este deja familiar. 7. Oamenii se comport perfect, iar comportamentul lor prezint o structur anumit. 8. Oamenii posed deja toate resursele necesare dezvoltrii personale 9. Corpul si sufletul uman fac parte dintr-un sistem complex, in cadrul cruia se influenteaz reciproc Bibliografie

Richard Bandler: Vremea Schimbarii, Editura Excalibur - Colectia NLP, Bucuresti 2008, Robert Dilts: Strategii de Geniu vol. I - III, Editura Excalibur - Colectia NLP, Bucuresti 2008, Richard Bandler: Magie in Actiune, Editura Excalibur - Colectia NLP, Bucuresti 2008, Richard Bandler: Aventurile lui Oricine, Editura Excalibur - Colectia NLP, Bucuresti 2008, Robert Dilts: Bazele NLP (Programarii Neuro - Lingvistice), Editura Excalibur - Colectia NLP, Bucuresti 2008, Robert Dilts: Schimbarea sistemului de crezuri cu ajutorul NLP (Programarii Neuro - Lingvisitce), Editura Excalibur - Colectia NLP, Bucuresti 2008, Andreas Steve, Charles Faulkner NLP si succesul, editura Curtea Veche, Bucuresti Bandler Richard, Grinder John : Tehnicile hipnoterapiei ericksoniene , editura Curte Veche, Bucuresti 2007 John Seymour, Joseph O'Connor: Introducing Neuro-Linguistic Programming. NewPsychology of Personal Excellence, Thorsons, San Francisco, 1993 Knight Sue: Tehnicile programarii neuro-lingvistice, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2004 Oconnor Joseph, Robin Prior NLP si relatiile de cuplu, editura Curtea Veche, Bucuresti

VOCABULAR NLP

abilitate (eng. capability) = stpnire desvrit a unei ntregi clase de comportamente a ti cum s faci ceva. Abilitile provin din dezvoltarea unei hri mentale care ne permite s selectm i s organizm grupe de comportamente individuale. n NLP, aceste hri mentale iau forma strategiilor cognitive i metaprogramelor. a da for (engl. empowerment) = procesul de a da unei persoane vitalitate, energie i noi resurse pline de for; cnd spunem vitalitate ne referim la nivelul neuronal, la schimbarea obiceiurilor. a doua pozi ie (engl. second position) = punct de vedere; a fi contient de modul n care percepe realitatea o alt persoan. a treia pozi ie (engl. third position) = a percepe lumea din punctul de vedere al unui observator; v vedei att pe voi ct i pe ceilali oameni. acordare (engl. matching) = adoptarea caracteristicilor modului de exprimare a unei alte persoane (comportament, cuvinte etc.) pentru o mai bun raportare. acordare n viitor (engl. future pacing) = procesul prin care o persoan repet mental trecerea printr-o situaie viitoare pentru a mri ansele ca acel comportament dorit s se petreac n mod natural i automat; procesul de a tri mental un eveniment nainte ca acesta s se petreac. Este unul dintre procesele cheie pentru a asigura permanena unui rezultat, un ingredient cheie foarte frecvent utilizat n majoritatea interveniilor NLP. acuitate senzorial (engl. sensory acuity) = a fi contient de lumea exterioar, de simuri, a face distincii rafinate cu privire la informaia senzorial pe care o recepionm din lumea nconjurtoare. analoag (engl. analogue) = o sub-modalitate analoag variaz continuu de la o extrem la alta, pe cnd o submodalitate digital are doar dou variante (la fel ca un comutator, pornit/oprit). De exemplu, putem vedea o imagine fie asociat, fie disociat. ancorare (engl. anchoring) = procesul prin care un rspuns intern se asociaz cu unele declanatoare externe (similar condiionrii clasice), astfel nct rspunsul poate fi rapid, uneori ascuns, reaccesat. Procesul prin care un stimul sau o reprezentare (interioar sau exterioar) este legat de i, prin urmare, ajunge s declaneze un anumit rspuns. Ancorele apar n mod natural i n toate sistemele de reprezentare. Pot fi utilizate intenionat / contient, cum este de exemplu cazul accenturii analoage, sau al numeroaselor tehnici de schimbare personal, cum este procedeul de distrugere/prbuire a ancorelor. Conceptul NLP referitor la ancore deriv de la reacia pavlovian de tip stimul-rspuns, care este un exemplu clasic de condiionare. n cadrul studiului lui Pavlov, diapazonul era stimulul (ancora) care l fcea pe cine s saliveze. asociere (engl. association) = un proces opus disocierii. n cazul disocierii, ne vedem pe noi nine "acolo". n general, disocierea nltur emoiile pe care le implic experiena. Atunci cnd suntem asociai experimentm informaia n mod direct i prin urmare i emoional. auditiv (engl. auditory) = referitor la auz sau la simul auzului; simul auzului, unul dintre sistemele principale de reprezentare. avantaj secundar (engl. secondary gain) = apare atunci cnd un comportament aparent negativ sau problematic ndeplinete, de fapt, unele funcii pozitive la un alt nivel. De exemplu, fumatul poate ajuta o persoan s se relaxeze sau o poate ajuta s se ncadreze ntr-o anumit imagine de sine. bucl calibrat (engl. calibrated loop) = tipar incontient de comunicare n care indiciile comportamentale ale unei persoane declaneaz rspunsuri specifice din partea unei alte persoane ntr-o interaciune n desfurare. bucl / ciclu (engl. loop) = un cerc, un ciclu, o povestire, o metafor sau o reprezentare care se reia de la nceput, astfel nct ajunge s realizeze un circuit nchis. Un ciclu / circuit deschis: un lucru neterminat. Un

ciclu / circuit nchis: un lucru ncheiat. n cazul strategiilor, ciclurile se refer la a fi prins ntr-un set de procedee, fr cale de ieire. cadru (engl. frame) = context, mediu, metanivel, o modalitate de a percepe ceva (ex.: cadrul scopului, cadrul as if, cadrul backtracking etc.) cadrul "ca i cum" (engl. as - if frame) = "a pretinde." A presupune, a spune c "aceasta este situaia" i a aciona apoi ca i cum ar fi adevrat. Acest fapt ncurajeaz rezolvarea creativ a problemelor prin deplasarea mental dincolo de obstacolele aparente ctre soluia dorit. calibrare (engl. calibration) 1. Procesul de nvare pentru a citi incontientul altei persoane, rspunsurile non-verbale dintr-o interaciune n desfurare prin cuplarea indicilor/indicatorilor comportamentali observabili cu un rspuns intern specific. 2. Acordarea la starea i la operaiunile de procesare senzorial interioar ale celuilalt prin interpretarea semnalelor non-verbale observate anterior. categoriile Satir (engl. Satir categories) = cele cinci poziii corporale i stiluri de limbaj care indic modaliti specifice de a comunica: mediatorul, cel care nvinuiete, cel care se auto-comptimete, cel care analizeaz i cel care distrage, aa cum sunt ele descrise de Virginia Satir. cutare transderiva ional (engl. transderivational search) = procesul de cutare n trecut prin amintirile nmagazinate i reprezentrile mentale ale unei persoane, pentru a gsi experiena de referin de la care a fost derivat un comportament sau rspuns prezent. citate (engl. quotes) = un tipar prin care un mesaj pe care dorii s-l transmitei poate fi ntrodus n citate ca i cum altcineva ar fi spus acel mesaj. comportament (engl. behavior) = 1. aciuni i reacii fizice specifice prin intermediul crora interacionm cu oamenii i mediul din jurul nostru. 2. orice activitate n care ne implicm, de la activitile motorii grosiere, pn la aciunea de a gndi. condi ii de formulare corespunztoare (engl. well-formedness conditions) = un set de condiii pe care ceva trebuie s le satisfac pentru a produce un rezultat ecologic i eficient. n NLP, un scop anume este bine formulat dac poate fi: (1) afirmat n termeni pozitivi, (2) definit i evaluat conform dovezilor bazate pe simuri, (3) iniiat i meninut de persoana care dorete scopul, (4) realizat pentru a pstra efectele secundare pozitive ale strii prezente i (5) contextualizat corespunztor pentru a se potrivi ecologiei externe. conducere (engl. leading) = schimbarea comportamentului propriu dup stabilirea raportrii astfel nct cealalt persoan s ne urmeze. Prin conducere se testeaz ct este de bun raportarea. congruen (engl. congruence) = 1. se manifest atunci cnd toate credinele, strategiile i comportamentele interne ale unei persoane se afl n acord total i sunt orientate ctre garantarea unui rezultat dorit. 2. o stare n care reprezentrile noastre interioare sunt n armonie. Ceea ce spunem este n acord cu ceea ce facem. Att semnalele non-verbale, ct i afirmaiile verbale sunt n acord. Este o stare de unitate, acord, armonie interioar i totodat o stare non-conflictual. contient (engl. conscious) = contiena momentului prezent. A fi contient de apte + / - dou elemente de informaie. context (engl. context) 1. cadrul care nconjoar un eveniment particular. Acest cadru va determina deseori cum este interpretat o experien sau un eveniment concret. 2. cadrul sau procesul n care au loc evenimentele i prin intermediul cruia coninutul dobndete o semnificaie. con inut (engl. content) = elementele specifice i detaliile unui anumit eveniment. Coninutul rspunde la ntrebrile ce? i de ce?. Este un element opus procesului sau structurii.

crezuri (engl. beliefs) 1. generalizri atent pstrate referitoare la (1) cauza, (2) nelesul i (3) graniele din (a) lumea din jurul nostru, (b) comportamentul nostru, (c) capabilitile/abilitile nostre i (d) identitile noastre. Crezurile funcioneaz la un nivel diferit de realitatea concret i servesc la a ghida i interpreta percepiile noastre despre realitate, adeseori conectndu-le la criteriile sau sistemele noastre de valori. Crezurile sunt notorii ca fiind greu de schimbat prin reguli tipice de gndire logic sau raional. 2. Generalizrile pe care le facem referitor la cauzalitate, semnificaie, noi nine, ceilali, comportament, identitate, etc. Crezurile noastre sunt ceea ce considerm ca fiind "adevrat" n orice clip. Crezurile ne ghideaz n perceperea i interpretarea realitii. Crezurile sunt foarte apropiate de valori. Programarea neurolingvistic include unele tipare de schimbare a crezurilor. criterii (engl. criteria) = valorile sau standardele pe care o persoan le folosete pentru a lua decizii i a emite judeci. cuantificatori universali (engl. universal quantifiers) = o generalizare pornind de la un eantion ctre ntreaga populaie - termeni universali (fiecare, tot, niciodat, niciunul etc.). O afirmaie care nu permite excepii. cvadrupl (engl. four tuple / 4-tuple) = o metod din stenografie folosit pentru a nota structura oricrei experiene particulare. Conceptul de cavdrupl pstreaz faptul c orice experien trebuie s fie compus dintr-o combinaie de patru clase reprezentri primare (A, V, K, O) unde A = auditiv, V = vizual, K = kinestezic i O = olfactiv/gustativ. descriere multipl (engl. multiple description) = procesul de a descrie acelai lucru din poziii perceptuale diferite. descrieri bazate pe pecep ia senzorial (engl. sensory based description) = informaii care sunt direct observabile i verificabile prin intermediul simurilor; un limbaj bazat pe aciunile de a vedea, a auzi, a simi, pe care l putem testa la modul empiric, n contrast cu descrierile evaluative. dezacordare (engl. mismatching) = a oferi celuilalt tipare diferite de comportament, a rupe raportarea n scopul redirecionrii, al ntreruperii; a termina o ntlnire sau o conversaie. digital (engl. digital) = care variaz ntre dou stri, o polaritate. De exemplu, un comutator electric care are dou poziii: pornit/oprit. Termenul digital auditiv se refer la a gndi, a procesa i a comunica folosind cuvinte, nu cele cinci simuri. disociere (engl. dissociation) = a nu face parte dintr-o experien, ci, a vedea i a auzi din exterior, din punctul de vedere al unui spectator, spre deosebire de poziia asociat. downtime (engl. downtime) = care nu se afl n cmpul contienei senzoriale, ci "n interiorul" minii noastre. A vedea, a auzi i a simi gnduri, amintiri, procese contiente; o stare uoar de trans avnd atenia focalizat spre interior. distorsiune (engl. distortion) = procesul prin care ne reprezentm realitatea exterioar n termenii propriei neurologii. Procesul de modelare prin care ne reprezentm n mod inadecvat un anumit lucru prin intermediul componentei lingvistice sau neurologice poate crea limitri sau resurse. Distorsiunile apar atunci cnd folosim limbajul pentru a descrie, generaliza, a emite teorii referitoare la experien. echivalen complex (engl. complex equivalence) = un tipar de distorsiune lingvistic prin care stabilim semnificaia comportamentului unei alte persoane pornind de la semnalele observabile, fr a corobora n mod direct i alte dovezi primite de la respectiva persoan. ecologie ecology Preocuparea pentru relaiile globale din cadrul propriei fiine, precum i dintre noi i mediul sau sistemul nconjurtor. Ecologia interioar: relaiile globale dintre o persoan i gndurile, strategiile, comportamentul, abilitile, valorile i crezurile proprii. Echilibrul dinamic al elementelor unui sistem.

elicitare / ob inere (engl. elicitation) = evocarea unei stri prin intermediul cuvintelor, a comportamentului, gesturilor sau a oricror ali stimuli. A aduna informaii prin observare direct a semnalelor non-verbale sau punnd ntrebri despre meta-model. epistemologie epistemology Teoria cunoaterii, cum anume tim ceea ce tim. filtre perceptuale (engl. perceptual filters) = idei, experiene, crezuri, valori, metaprograme, decizii, amintiri specifice i un limbaj care este unic, toate mpreun influennd propriul nostru model asupra lumii. fiziologic / componenta fiziologic (engl. physiologic) = partea fizic a unei persoane. flexibilitate comportamental (engl. behavioral flexibility) = abilitatea de a varia propriul comportament pentru a extrage sau asigura un rspuns de la o alt persoan. fragmentare (engl. chunking) = 1. organizarea sau mprirea unei experiene n buci mai mari sau mai mici. Fragmentarea n sus presupune trecerea la un nivel de informaie mai larg, mai abstract. Fragmentarea n jos presupune trecerea la un nivel de informaie mai specific i mai concret. Fragmentarea lateral presupune gsirea altor exemple la acelai nivel de informaie. 2. schimbarea modului de percepie, parcurgnd n sus sau n jos nivelurile i/sau nivelurile logice. Trunchierea / mprirea / accesarea n sus / de la mic la mare se refer la a merge mai sus cu un nivel (a induce n sus, inducie). Se ajunge astfel la abstractizri superioare. Trunchierea / mprirea / accesarea n jos / de la mai mare la mai mic se refer la a merge mai jos cu un nivel (a deduce, deducie). Se ajunge astfel la exemple sau cazuri mai specifice. generalizare (engl. generalization) = procesul prin care o experien specific ajunge s reprezinte o ntreag clas de experiene, unul dintre cele trei procese de modelare ale programrii neurolingvistice. gestalt (engl. Gestalt) = un ansamblu de amintiri conectate neurologic i care se bazeaz pe emoii similare. gustativ (engl. gustatory) = referitor la gust sau la simul gustului. harta realit ii (engl. map of reality) = model al lumii, o reprezentare unic a lumii care este alctuit n mintea fiecrei persoane prin abstractizare, pornind de la experien, i care este alctuit dintr-o hart neurolingvistic, adic din reprezentrile interioare ale persoanei. (vezi model despre/asupra lumii). identitate (engl. identity) = sentimentul nostru referitor la cine suntem. Sentimentul nostru de identitate ne organizeaz crezurile, capabilitile/abilitile i comportamentele ntr-un sistem unic. implementare (engl. installation) = procesul de implementare a unei noi strategii mentale (a unui nou mod de a aciona) n cadrul ansamblului minte-corp, astfel nct acesta s opereze automat. Procedeu adesea realizat prin intermediul ancorelor, al unor mecanisme bazate pe prghii, al metaforelor, parabolelor, rencadrrii, acordrii n viitor etc. n timp in time A avea o linie a timpului care trece prin propriul corp, unde trecutul este n spatele nostru i viitorul n fa, iar momentul "prezent" este n interiorul corpului nostru. incongruen (engl. incongruence) = starea de a fi n contradicie cu propria fiin, de a avea pri n conflict unele cu celelalte. Este caracterizat de-o atitudine rezervat, de atitudinea de a nu fi total druit unui scop, de a exprima mesaje incongruente caracterizate de o lips de aliniere/armonie sau acord ntre prile verbale i non-verbale ale comunicrii. incontient (engl. unconscious) = tot ceea ce nu se afl n cmpul contiinei n momentul prezent. instalare (engl. installation) = procesul prin care se faciliteaz/nlesnete dobndirea unei noi strategii sau a unui nou comportament. O nou strategie poate fi instalat printr-o combinaie de ancorare, indicii de accesare, metafor i acordare a viitorului. kinestezic (engl. kinesthetic) = 1. referitor la senzaiile corpului. n NLP, termenul kinestezic este folosit pentru a cuprinde toate tipurile de simuri, inclusiv tactil, visceral i emoional. 2. senzaii, sentimente,

senzaii tactile la suprafaa pielii, senzaii proprioceptive n interiorul corpului; este inclus aici i sistemul vestibular sau simul echilibrului. linia timpului /linia temporar (engl. time line) = o metafor referitoare la modul n care depozitm imaginile, sunetele i senzaiile aferente amintirilor i imaginaiei noastre; o modalitate de codificare i procesare a "timpului" construit. marcare analoag (engl. analogue marking) = utilizarea tonului vocii, a expresiei faciale, a gesturilor sau a atingerii pentru a sublinia n mod non-verbal anumite cuvinte, n conversaie. Cuvintele subliniate/accentuate/marcate transmit un mesaj adiional / n plus. mediu nconjurtor (engl. environment) = contextul extern n care se desfoar comportamentul nostru. Mediul nostru este ceea ce percepem ca fiind "n afara" noastr. Nu face parte din comportamentul nostru, ci este mai degrab ceva la care trebuie s reacionm. meta (engl. meta) = deasupra, dincolo de, mai mult dect, la un nivel superior, un nivel logic superior; exprim ideea de transformare, de schimbare. meta-model (engl. meta-model) = un model ce prezint anumite distincii lingvistice care identific tiparele de limbaj ce ascund semnificaia n procesul comunicrii prin intermediul distorsiunilor, al tergerilor i al generalizrilor. Include i metodele de contracarare sau ntrebrile specifice prin care limbajul "prost formulat" este re-conectat la experiena senzorial i la structura de profunzime. Aceste metode de contracarare specifice meta-modelului fac persoana s ias din starea de trans. Dezvoltat n 1975 de ctre Richard Bandler i John Grinder. metafor (engl. metaphor) = procesul de gndire despre o situaie sau un fenomen ca fiind altceva, de exemplu poveti, parabole i analogii. meta-niveluri (engl. meta-levels) = care se refer la acele niveluri abstracte de contiin pe care le experimentm interior. metaprogram (engl. meta-program) 1. Un nivel de programare mental care determin cum ne clasificm, orientm i divizm experienele. Metaprogramele noastre sunt mai abstracte dect strategiile noastre specifice de a gndi; ele definesc abordarea noastr general privitoare mai degrab la un aspect particular dect la detaliile procesului nostru de gndire. 2. Programele mentale/perceptuale pentru sortarea i recepionarea stimulilor, filtre perceptuale care guverneaz procesul ateniei, uneori al "neuro-sortrii", sau meta-procesele. meta-stare (engl. meta-state) = o stare referitoare la o alt stare, care face ca o stare ce implic ansamblul minte-corp s se refere la o alt stare de la un nivel logic superior, genereaz o stare de tip gestalt, respectiv o meta-stare; model dezvoltat de Michael Hall. model (engl. model) = o descriere a modului n care funcioneaz un anumit lucru, o copie distorsionat, tears sau generalizat a originalului; o paradigm. model asupra lumii (engl. model of the world) = 1. o hart a realitii, o reprezentare unic a lumii pe care o generalizm pentru experienele noastre. 2. ansamblul de principii operative ale unei persoane. modelare (engl. modeling) = 1. procesul prin care se observ i se realizeaz harta comportamentelor de succes ale altor oameni. 2. procesul de observare i duplicare a unor aciuni sau comportamente pline de succes ale altora; procesul de a discerne ntre succesiunea reprezentrilor interioare i a comportamentelor care fac o persoan s reueasc s realizeze o anumit sarcin. neurosemantic (engl. neuro-semantics) = 1. un model al sensurilor sau evalurii ce folosete modelul metastrilor pentru a articula i a lucra cu nivelurile superioare ale strilor, precum i modelul programrii

neurolingvistice pentru detalierea modului de experimentare i procesare al fiinelor umane. 2. un model care prezint un model mai amplu i mai bogat ce ne ofer o modalitate de a ne gndi la i de a lucra cu modul n care sistemul nostru nervos (componenta neuronal) i lingvistica creeaz semnificaiile (semantica). niveluri primare primary levels Se refer la modul nostru de a experimenta lumea n principal prin intermediul simurilor. niveluri logice (engl. logical levels) = 1. o ierarhie intern n care fiecare nivel este n mod progresiv mai cuprinztor i are un impact mai mare din punct de vedere psihologic. n ordinea importanei (de sus n jos), aceste niveluri includ: (1) identitatea, (2) crezurile, (3) capabilitile/abilitile, (4) comportamentul i (5) mediul nconjurtor. 2. Un nivel superior, un nivel referitor la un nivel inferior, un meta-nivel care informeaz i moduleaz nivelul inferior. nominalizare (engl. nominalization) = o distincie lingvistic a meta-modelului, un tipar hipnotic al limbajului specific strii de trans, un proces sau un verb transformat ntr-un substantiv (abstract), un proces ngheat n timp. olfactiv (engl. olfactory) = referitor la miros i la simul mirosului. operatori modali (engl. modal operators) = distincii lingvistice ale meta-modelului care indic "modalitatea" prin care "opereaz" o persoan: modalitatea necesitii, a posibilitii, a dorinei, a obligaiei, etc. Predicatele (pot, nu pot, posibil, imposibil, a trebui s, a trebui neaprat s, etc.) pe care le utilizm pentru a ne motiva. pr i (engl. parts) = 1. un mod metaforic de a vorbi despre programe i strategii independente de comportament. Programele sau "prile" vor dezvolta deseori o voce naratoare care devine una dintre caracteristicile lor de identificare. 2. o metafor pentru a descrie responsabilitatea fa de propriul comportament sub diverse aspecte ale psihicului nostru. Acestea pot fi vzute asemenea unor sub-personaliti care au "o via a lor"; atunci cnd acestea au intenii diferite unele fa de altele putem experimenta conflicte interioare i senzaia de incongruen. pozi ie (engl. position) = un punct de vedere sau o perspectiv anume. n NLP exist trei poziii de baz pe care cineva le poate adopta n perceperea unei experiene particulare. Prima poziie implic a tri ceva prin proprii notri ochi n legtur cu un punct de vedere propriu. A doua poziie implic a tri ceva de parc am fi n locul unei alte persoane. A treia poziie implic distanarea i perceperea relaiei dintre noi nine i ceilali dintr-o perspectiv disociat. pozi ie perceptual (engl. perceptual position) 1. un punct de vedere sau o perspectiv anume. n NLP exist trei poziii de baz pe care cineva le poate adopta n perceperea unei experiene particulare. Prima poziie implic a tri ceva prin proprii notri ochi n legtur cu un punct de vedere propriu. A doua poziie implic a tri ceva de parc am fi n locul unei alte persoane. A treia poziie implic distanarea i perceperea relaiei dintre noi nine i ceilali dintr-o perspectiv disociat. 2. punctul nostru de vedere; una dintre cele trei poziii mentale adoptate (prima poziie - asociat n propria fiin; a doua poziie - din perspectiva celuilalt; a treia poziie - dintr-o poziie n afara celor implicai). predicate (engl. predicates) = 1. cuvinte referitoare la proces (precum verbe, adverbe i adjective) pe care o persoan le selecteaz pentru a descrie un subiect. Predicatele sunt folosite n NLP pentru a identifica sistemul de reprezentare pe care l folosete o persoan pentru a procesa informaiile. 2. ceea ce afirmm sau formulm n legtur cu un anumit subiect, termeni cu specific senzorial ce indic un anumit sistem de reprezentare (predicate vizuale, auditive, kinestezice, nespecificate). presupozi ii (engl. presuppositions) = idei sau presupuneri pe care le lum drept bune sau le considerm ca fiind adevrate pentru a da un sens comunicrii. prima pozi ie (engl. first position) = perceperea lumii din propriul punct de vedere, n mod asociat, una dintre cele trei poziii perceptuale.

prin timp (engl. trough time) = o linie a timpului n care trecutul, prezentul i viitorul se afl n faa noastr. De exemplu, timpul este reprezentat spaial, ca i n cazul planificrii anuale. programare neurolingvistic (NLP) (engl. neuro-linguistic programming) = 1. un model comportamental i un set de aptitudini i tehnici explicite ale cror baze au fost puse de ctre John Grinder i Richard Bandler n 1975. Definit ca studiul structurii experienei subiective, NLP studiaz tiparele sau "programarea" creat prin interaciunea dintre creier (neuro), limbaj (lingvistic) i corp care produce att comportament eficient, ct i ineficient. Aptitudinile i tehnicile au fost derivate din observarea tiparelor de excelen ale experilor din diverse domenii de comunicare profesionist, inclusiv psihoterapie, afaceri, hipnoz, drept i nvmnt. 2. studiul excelenei. Un model referitor la modul n care oamenii i structureaz propriile experiene; structura experienei subiective; cum anume i programeaz fiinele umane modul de a gndi, de a percepe emoiile i de a se comporta prin intermediul propriei structuri neurologice, mediat fiind de limbaj i de sistemul de codare folosit pentru procesarea, depozitarea i re-accesarea informaiei. raport / raportare (engl. rapport) = 1. stabilirea ncrederii, armoniei i cooperrii ntr-o relaie. 2. senzaia de a fi n legtur cu cellalt, senzaia de reciprocitate, de ncredere, creat prin intermediul ritmrii, oglindirii i al acordrii; o stare de empatie sau de a fi n cea de-a doua poziie. rencadrare (engl. reframing) = 1. un proces folosit n NLP prin care un comportament problematic este separat de intenia pozitiv a "prii" sau programului intern care este responsabil de acel comportament. Sunt stabilite noi alternative de comportament punnd partea responsabil de vechiul comportament s-i asume responsabilitatea implementrii altor comportamente care satisfac aceeai intenie pozitiv, dar nu au efecte secundare problematice. 2. a schimba contextul sau cadrul de referin al unei experiene astfel nct aceasta s dobndeasc o alt semnificaie. reprezentare (engl. representation) = o idee, un gnd, o prezentare a unei informaii bazate pe evaluare sau pe experiena senzorial. reprezentare interioar (engl. internal representation) = Tipare informaionale semnificative pe care le crem i le depozitm n mintea noastr, o combinaie de imagini, sunete, senzaii, mirosuri i gusturi. resurse (engl. resources) = Orice mijloace pe care le putem face s susin un anumit scop: componenta fiziologic, strile, gndurile, strategiile, experienele, oamenii, evenimentele sau proprietile. rezultate (engl. outcomes) = 1. scopurile sau strile dorite pe care aspir s le obin o persoan sau o organizaie. 2. un rezultat specific bazat pe descrierea senzorial. 3. Un scop bine conturat care ndeplinete criteriile aferente. ritmare (engl. pacing) = 1. o metod folosit de comunicatori pentru a stabili rapid un raport potrivind anumite aspecte ale comportamentului lor cu acelea ale persoanei cu care ei comunic o potrivire sau o oglindire de comportament. 2. a stabili i a menine raportarea cu o alt persoan alturndu-ne modelului su asupra lumii, acordndu-ne la limbajul folosit de aceasta, la crezurile, valorile, experiena sa curent etc.; aspect crucial pentru stabilirea raportrii. semnale (engl. cues) = informaiile care ne furnizeaz indicii referitoare la structura subiectiv a unei alte persoane, cum ar fi: semnalele de accesare vizual, predicatele, poziia corpului, gesturile, tonul vocii, tonalitatea, etc. semnale de accesare vizual (engl. eye accessing cues) = micri ale ochilor n diverse direcii, indicnd o gndire (procesare) de tip vizual, auditiv sau kinestezic. semnale de accesare accessing cues 1. Comportamente subtile care vor ajuta att la a declana, ct i la a indica sistemul de reprezentare pe care l folosete o persoan pentru a gndi. Exemple tipice de indicii de accesare includ micrile ochilor, intonaia i ritmul vocii, postura corpului, gesturile i modurile de respiraie. 2. Modul n care ne folosim componenta fiziologic i neuronal prin intermediul respiraiei, poziiei corpului, gesturilor i micrilor oculare pentru a accesa anumite stri i moduri de a gndi. Toate acestea pot fi observate i de ctre ceilali.

sinestezie (engl. synesthesia) = 1. procesul de suprapunere dintre sistemele de reprezentare caracterizate de fenomene precum circuite vz-sim, n care o persoan deriv senzaii din ceea ce vede, sau precum circuite auz-sim, n care o persoan obine senzaii de la ceea ce aude. Oricare dou modaliti senzoriale pot fi conectate. 2. o stare de "ntreg" aferent experienei senzoriale prin intermediul a dou sau mai multe modaliti, o legtur automat ntre un sistem de reprezentare i altul. De exemplu, o sinestezie de tipul V-K poate s implice perceperea cuvintelor sau a sunetelor ca fiind colorate. sistem de reprezentare primar (engl. representational system primacy) = atunci cnd un individ folosete n mod sistematic un sim n detrimentul altor simuri pentru a-i procesa i organiza experienele. Sistemul de reprezentare principal va determina multe trsturi de personalitate, precum i capabiliti/capaciti/abiliti/aptitudini de nvare. sistem preferat (engl. prefered system) = sistemul de reprezentare care este folosit n mod obinuit de ctre o persoan n gndire i n organizarea experienelor. sistem de reprezentare (engl. representational system) = 1. cele cinci simuri: vzul, auzul, tactilul, olfactivul i gustul. 2. modul n care codificm mental informaia folosind sistemele senzoriale: vizual, auditiv, kinestezic, olfactiv i gustativ. stare (engl. state) = 1. totalitatea condiiilor fizice i mentale n desfurare din care provin aciunile unei persoane. 2. fenomen holistic ce cuprinde ansamblul minte-corp-emoii, dispoziie, condiie emoional; suma total a tuturor proceselor fizice i neuronale experimentate de o fiin uman la un anumit moment dat. stare plin de resurse (engl. resourceful state) = ansamblul experienei neuro-fizice atunci cnd persoana se simte plin de resurse. stri primare (engl. primary states) = descriu acele stri de contiin aferente experienelor noastre asupra lumii exterioare de nivel primar. tergere - omisiune (engl. deletion) = partea lips a unei experiene, fie din punct de vedere lingvistic, fie din cel al reprezentrii. strategie (engl. strategy) = 1. un set de etape mentale i comportamentale explicite folosite pentru a obine un rezultat specific. n NLP, cel mai important aspect al unei strategii l reprezint sistemele de reprezentare folosite pentru a executa paii specifici. 2. o succesiune de moduri de a ne gndi i de a ne comporta pentru a obine un anumit rezultat sau pentru a crea o anumit experien; structura subiectivitii ordonat n cadrul modelului linear TOTE. structur de baz (engl. hard wire) = factor avnd o baz neurologic, conexiunile neuronale formate n principal pe parcursul gestaiei, component similar cu partea hard a unui calculator. structura de suprafa = cuvintele sau limbajul folosit pentru a descrie sau a simboliza reprezentrile senzoriale primare efective nmagazinate n creier. structur profund (engl. deep structure) = hrile senzoriale (att contiente, ct i incontiente) pe care oamenii le folosesc pentru a-i organiza i ghida comportamentele. sub-modalit i (engl. sub-modalities) = 1. caliti senzoriale speciale percepute de fiecare dintre simuri. De exemplu, sub-modalitile vizuale includ culoarea, forma, micarea, strlucirea, adncimea etc.; submodalitile auditive includ volumul, intensitatea, tempoul etc.; sub-modalitile kinestezice includ presiunea, temperatura, textura, localizarea etc. 2. distinciile pe care le facem n cadrul fiecrui sistem de reprezentare, caracteristicile reprezentrilor noastre interioare. substantive nespecificate (engl. unspecified nouns) = substantive care nu specific la cine sau la ce se refer.

T.O.T.E. (engl. T.O.T.E.) =dezvoltat de Miller, Galanter i Pribram, termenul definete secvena TestOperare-Test-Evacuare, care descrie circuitul de baz al rspunsului folosit pentru a ghida toate comportamentele. translatare (engl. translating) = procesul de reformulare a unei fraze nlocuind predicatele specifice unui sistem de reprezentare n predicate corespunztoare altui sistem. uptime (engl. uptime) = o stare n cazul creia atenia i simurile sunt direcionate n exterior, ctre mediul nconjurtor, toate canalele senzoriale sunt deschise i n alert. utilizare (engl. utilisation) = o tehnic n care o secven de strategie specific sau un tipar de comportament este ritmat sau potrivit pentru a influena rspunsul altcuiva. valoare value Ce este important pentru noi ntr-un anumit context. Valorile noastre (criteriile) sunt ceea ce ne motiveaz n via. Toate strategiile motivaionale au o component kinestezic. varia ia necesar (engl. requisite variety) = flexibilitate n gndire, n perceperea emoiilor, n vorbire, comportament; persoana care d dovad de cea mai mare flexibilitate de comportament controleaz actul comunicrii; legea variaiei necesare. verbe nespecificate (engl. unspecified verbs) = verbe care nu descriu specificul aciunii, cum a fost aceasta realizat; adverbul a fost ters. vizual (engl. visual) = 1. referitor la vz sau simul vzului. 2. a vedea, a-i imagina, sistemul de reprezentare al vederii. vizualizare (engl. visualisation) = procesul de a vedea imagini cu ochii minii.