Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Preambul
Sistemul national de norme privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca este compus din: - Normele generale de protectie a muncii, care cuprind prevederi de securitate si medicina a muncii general valabile pentru orice activitate; - Normele specifice de securitate a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii valabile pentru anumite activitati sau grupe de activitati caracterizate prin riscuri similare. - Prevederile acestor norme se aplica cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activitatilor reglementate. Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, cuprinzand prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. Respectarea acestor prevederi nu absolva persoanele juridice sau fizice de raspunderea ce le revine pentru asigurarea oricaror altor masuri, corespunzatoare conditiilor concrete in care se desfasoara activitatile respective, prin instructiuni proprii. Intrucat, sistemul national al normelor specifice este structurat pe activitati, persoanele juridice sau fizice vor selectiona si aplica cumulativ normele specifice corespunzatoare, atat activitatii de baza cat si conexe sau complementare. Structura fiecarei norme specifice are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitate a muncii practicata in cadrul Normelor generale - pentru orice proces de munca. Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem, compus din urmatoarele elemente ce interactioneaza reciproc: - Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca. - Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca. - Mijloacele de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in procesul de munca. - Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihosociale in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca. Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul normelor specifice, vizand, global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de securitate se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecarui element al sistemului-executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatii care face obiect de reglementare. Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii muncii constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la sanatatea si securitatea in munca, baza pentru:
- activitatea de conceptie a echipamentelor de munca si a tehnologiilor; - autorizarea functionarii unitatilor; - instruirea salariatilor in domeniul securitatii muncii; - cercetarea accidentelor de munca, stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor. In contextul general care a fost prezentat, Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrari neconventionale au fost elaborate tinand cont de pericolele specifice existente in cadrul acestor activitati, astfel incat, pentru fiecare pericol, sa existe cel putin o masura adecvata la nivelul fiecarui element component al sistemului de munca. Structura acestor norme a urmarit includerea unor procedee de prelucrare considerate neconventionale din punct de vedere al utilajelor folosite si al modului concret de desfasurare a procesului de prelucrare si anume: - prelucrari prin electroeroziune; - prelucrari electrochimice; - prelucrari cu laser; - prelucrari cu ultrasunete; prin care se realizeaza o serie de operatii care nu pot fi efectuate prin procedeele clasice de prelucrare prin aschiere. Criteriul de structurare nu tine cont de operatiile concrete care se realizeaza prin aceste tehnologii, ci de caracteristicile acestor tehnologii si modul de lucru aferent, luand in considerare faptul ca fiecare tehnologie de prelucrare are specificul sau, atat din punct de vedere principial si tehnico-aplicativ, cat si din punct de vedere al asigurarii securitatii muncii. Astfel, normele sunt structurate pe capitole distincte, urmarind abordarea problemelor de asigurare a securitatii muncii specifice fiecarei tehnologii, prin prevederea masurilor de protectie adecvate, corelate cu pericolele existente la nivelul fiecarui element component al sistemului de munca. Pentru a veni in sprijinul activitatii de concepere si proiectare a echipamentelor tehnice si a fluxurilor tehnologice, normele prezinta un capitol cu masuri de securitate a muncii necesare a fi asigurate din faza de conceptie si proiectare pentru imbunatatirea nivelului de securitate in munca, pentru fiecare tehnologie sau procedeu de prelucrare neconventionala. De asemenea, normele cuprind o serie de anexe cu informatii utile necesare atat utilizatorilor de tehnologii neconventionale cat si factorilor de concepere si proiectare a acestora.
1. Prevederi generale
Continut
Art. 1. - Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrari neconventionale cuprind masuri de prevenire a accidentarii si imbolnavirii profesionale, luand in considerare pericolele specifice acestor activitati si cerintele desfasurarii proceselor de munca in conditii de securitate.
Domeniul de aplicare
Art. 2. - Prevederile prezentelor norme se aplica activitatilor specifice de prelucrari neconventionale din cadrul proceselor industriale indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a acestor activitati.
Art. 13. - Spatiul de lucru se va organiza astfel incat sa se evite accidentarea prin lovire, caderea unor greutati, deplasarile necontrolate de piese si dispozitive etc. Art. 14. - Instalarea si prima punere in functiune a utilajelor de prelucrat prin electroeroziune se vor face in conformitate cu instructiunile fabricantului. Art. 15. - Toate masinile de prelucrat prin electroeroziune vor fi legate la centura de impamantare; locul de legare va fi vizibil pentru a putea fi verificat vizual zilnic. Art. 16. - (1) Accesul in spatiile de lucru destinate prelucrarii prin electroeroziune va fi permis numai persoanelor autorizate. (2) Usile de intrare vor fi inscriptionate cu indicatoare privind interzicerea accesului persoanelor neautorizate. (3) Deschiderea usilor se va realiza in directia necesara evacuarii personalului in caz de urgenta. Art. 17. - In incaperile de lucru precum si pe usile de acces se vor instala indicatoare privind interzicerea fumatului sau instalarii si folosirii flacarii deschise in cazul prelucrarii prin electroeroziune cu electrod masiv.
Art. 39. - (1) Se interzice prelucrarea pieselor fara imersie (cu spalare prin jet) existand pericol de incendiu. (2) Exceptie de la aliniatul (1) fac utilajele de prelucrat cu fir care folosesc ca material dielectric apa deionizata si care nu au cuva etansa. Art. 40. - Pornirea masinii in regim de prelucrare se va face numai dupa asigurarea tuturor conditiilor de lucru prevazute de fabricant. Art. 41. - Activitatea de prelucrare va fi supravegheata permanent la utilajele la care fabricantul indica astfel. Art. 42. - In timpul prelucrarii sunt interzise interventiile in cuva, deschiderea usii cuvei, apasarea pe butoanele de comanda, ridicarea ecranelor de protectie si alte interventii la utilaj. Art. 43. - In cazul in care, pe parcursul procesului de prelucrare, se produc unele avarii (spargeri de furtunuri, neetanseitati, oprirea tensiunii de alimentare, scurtcircuite, scaderea nevelului lichidului dielectric in cuva sau aprinderea gazelor de la scantei etc.) se va opri utilajul si se va interveni, de catre operator, numai pentru remedierea acelor defectiuni la care este abilitat prin fisa postului. Pentru celelalte defectiuni se va anunta conducatorul locului de munca care va decide ce trebuie remediat si cine va efectua remedierile. Art. 44. - In cazul aparitiei unor descarcari electrice anormale, cand se doreste verificarea vizuala a calitatii prelucrarii sau ori de cate ori apare necesitatea interventiei in zona de lucru se va proceda astfel: a) se va comuta masina pe regim de manevra; b) se va opri pompa de umplere a cuvei; c) se va goli complet cuva si numai dupa ce se verifica acest lucru se permite deschiderea usii de acces. Art. 45. - Se vor utiliza numai scule si dispozitive adecvate operatiilor de executat, astfel incat sa se evite lovirea operatorului la desprinderea electrozilor sau a pieselor. Art. 46. - La manipularea pieselor si dispozitivelor se vor respecta prevederile Normelor generale de protectie a muncii. Art. 47. - (1) In cazul stropirii pardoselii cu material dielectric sau ulei, aceasta se va curata cu mijloace adecvate. (2) Materialele folosite la spalarea si curatarea masinilor si utilajelor de petrol, vor fi pastrate in cutii inchise, iar la sfarsitul schimbului de lucru acestea vor fi evacuate in locuri special amenajate, unde vor fi arse. Art. 48. - (1) In cazul prelucrarii prin electroeroziune cu electrod masiv, instalatiile de ventilare vor functiona permanent pe durata prelucrarii. (2) La sfarsitul zilei de lucru, se va asigura ventilarea mecanica a aerului din incaperi cel putin 15 minute. Art. 49. - In functie de cantitatea de noxe degajate in procesul de prelucrare, se va asigura ventilare generala, locala sau ventilare generala suplimentata cu ventilare locala (in special in halele in care sunt amplasate mai multe utilaje de prelucrat prin electroeroziune).
Art. 50. - (1) Se interzice accesul in incinta atelierelor de prelucrat prin electroeroziune, a mijloacelor de transport intern care, In timpul folosirii, pot produce scantei. (2) Se interzice folosirea sculelor care, prin frecare sau lovire produc scantei. Art. 51. - Se interzice lucratorilor avand echipamentul murdar de petrol (dielectric) sa se apropie de sursele de foc.
mecanizate de catre lucratori special instruiti si autorizati si respectarea masurilor prevazute de prezentele norme. Art. 58. - Materiile prime depozitate pe platforme orizontale vor fi pastrate in compartimente (boxe) sau, dupa caz, lazi cu capac prevazute cu etichete privind continutul fiecareia, fiind interzisa depozitarea in acelasi compartiment a materiilor prime diferite. Art. 59. - Depozitarea materiilor prime ambalate in saci sau in ambalaje cu forme geometrice regulate se va face prin stivuire, cu respectarea prevederilor Normelor generale de protectie a muncii referitoare la modul de constituire a stivelor si inaltimea acestora, inclusiv pentru depozitarea in sistem paletizat. Art. 60. - Caile de acces in interiorul depozitelor se vor mentine permanent deblocate. Art. 61. - Manipularea materiilor prime se va face astfel incat sa se evite imprastierea lor pe sol sau in atmosfera. Art. 62. - Pentru evitarea prafului in mediu de munca, pardoseala se va stropi si curata.
Art. 85. - Pentru lucrul la aceste instalatii vor fi repartizati numai lucratori care au corespuns controlului madical solicitat prin prevederile Ministerului Sanatatii pentru lucrul in medii cu substante toxice.
3.2.4. Efectuarea debavurarii electrochimice si a prelucrarii electrochimice tridimensionale 3.2.4.1. Montarea dispozitivului pe masina
Art. 86. - Prinderea dispozitivului pe mesele masinii se va efectua de catre operatorul care deserveste instalatia, instruit in prealabil asupra modului de utilizare a dispozitivului si asupra tehnologiei de debavurare a reperului dispozitivului respectiv. Art. 87. - Prinderea dispozitivului pe mesele masinii se va face cu suruburi, utilizand canalele prevazute in acest scop si care asigura prinderea rigida si corecta. Art. 88. - Se interzice utilizarea oricaror sisteme improvizate de prindere. Art. 89. - Operatia de aliniere a dispozitivului in vederea unei inchideri corecte se va realiza de catre operator sub coordonarea unei persoane cu atributii in acest sens, pentru evitarea pierderilor de electrolit (stropiri) si a scurtcircuitelor. Art. 90. - Pentru conectarea dispozitivului la sursa de curent si la circuitul de electrolit se vor respecta urmatoarele prevederi: a) conectarea piesei la polul pozitiv al sursei de curent si a electrolitului la polul negativ prin montarea cablurilor la bornele inscriptionate corespunzator; b) respectarea sensului de circulatie a electrolitului prin dispozitiv, prin conectarea corecta a furtunurilor de intrare si iesire la racordurile inscriptionate in acest scop.
Art. 97. - La inchiderea dispozitivului se va asigura etansarea locului de lucru prin coborarea panoului de protectie, pentru a evita stropirea cu electrolit sau inhalarea de gaze nocive. Art. 98. - Comanda de inchidere se va executa numai prin apasarea dubla si simultana a celor doua butoane de inchidere (opratorul va folosi ambele maini), evitandu-se astfel eventualele accidente prin strivirea mainilor intre masa superioara mobila si cea inferioara fixa. Art. 99. - Se va urmari cu atentie conectarea automata a circuitului de electrolit si a sursei de curent, sesizandu-se eventualele avarii. Art. 100. - (1) In cazul in care se produc scurtcircuite fara deconectarea automata a sursei, aceasta se va deconecta manual de la intrerupatorul general. (2) Scoaterea piesei deteriorate si incalzite din dispozitiv se va face utilizand manusi de protectie. Art. 101. - Reglarea parametrilor de functionare se va realiza numai de catre personal calificat corespunzator si instruit asupra tehnologiei de debavurare. Art. 102. - (1) In caz de defectare a organelor de comanda din ciclul automat, se va trece instalatia in regim manual iar operatiile de remediere se vor efectua numai de personalul autorizat si instruit in acest scop. (2) Se interzice orice interventie a operatorilor pentru remedieri la organele de comanda, cu exceptia celor autorizati. Art. 103. - Orice dereglare la nivelul instalatiilor cu grad ridicat de periculozitate (sursa de curent, panou electric) sau functionari defectuoase de motoare, pompe, ventilatoare, vor fi imediat semnalate conducatorului locului de munca, care va asigura efectuarea remedierilor in conditii de securitate. Art. 104. - Toate aparatele de masurare si reglare montate pe diversele componente ale instalatiei, vor fi verificate, etalonate, sigilate si prevazute cu etichete pe care se vor indica parametrul masurat si limita maxima a acestuia. Art. 105. - Se interzice curatarea tablourilor de masura si control utilizand produse petroliere. Art. 106. - (1) In timpul desfasurarii fluxului tehnologic, tabloul cu aparatele de masura, control si automatizare va fi supravegheat permanent de catre operatori. (2) Se interzice parasirea locului de munca in timpul functionarii instalatiei de prelucrat fara asigurarea unui inlocuitor corespunzator. Art. 107. - Interventiile persoanelor neautorizate la panourile de comanda sunt strict interzise. Art. 108. - Se interzice blocarea comenzilor normale aferente unor faze tehnologice in vederea obtinerii unor facilitati productive, in detrimentul securitatii. Art. 109. - Pentru suprave gherea panourilor de coman-da si facilitarea interventiilor tehnologice, se va asigura un iluminat corespunzator, conform normativelor in vigoare. Art. 110. - Ridicarea panoului de protectie pentru deschiderea dispozitivului se va realiza numai dupa deconectarea automata a sursei de curent si a circuitului de electrolit. Art. 111. - La scoaterea piesei prelucrate din dispozitiv, se vor utiliza manusi de protectie (sau dispozitive speciale de prindere) pentru evitarea eventualelor arsuri.
Art. 112. - Manipularea pieselor grele se va realiza cu respectarea prevederilor Normelor de protectie a muncii referitoare la ridicarea de greutati si utilizand bocanci cu bombeu intarit. Art. 113. - In cazul utilizarii instalatiilor de ridicat pentru deplasarea pieselor, se vor respecta prescriptiile R1-87 colectia ISCIR. Art. 114. - Deversarea electrolitului uzat si a reziduurilor depuse se va face numai dupa neutralizare, in cazul in care la verificari si analize s-a constatat ca potentialul coroziv al acestora este ridicat. Art. 115. - In cazul in care, datorita acumularii de gaze nocive, apare pericolul de intoxicare, inceperea lucrului este permisa numai dupa ventilarea fortata a spatiului de lucru si verificarea prin probe a atmosferei din spatiul respectiv. Art. 116. - Pentru iluminatul local (cu lampi portative sau fixate in bacurile de lucru) se vor utiliza lampi electrice in buna stare, alimentate la tensiuni nepericuloase.
i) indicatii referitoare la dispozitivele de protectie si mijloacele de protectie prevazute pentru postul de lucru. Art. 120. - (1) Masurile de securitate care trebuie adoptate la utilizarea instalatiilor laser difera in functie de caracteristicile laserului, de tipul si conditiile de utilizare ale acestora. (2) Pentru instalatiile laser din clasele 1 si 2 nu se prevad cerinte specifice de securitate in afara de instruirea corecta a personalului de deservire (operatori laser) privind interzicerea dirijarii fascicolului laser spre alte persoane si utilizarea mijloacelor individuale de protectie prevazute. (3) Pentru instalatiile laser din clasele 3 si 4 unde exista riscurile de afectare a organului vizual, a pielii, precum si a tesuturilor interne, se prevad cerinte specifice de securitate, in functie de modul de utilizare si de conditiile concrete in care se desfasoara prelucrarile respective. Art. 121. - (1) Conducerea la nivelul persoanelor juridice sau fizice care desfasoara activitati de prelucrare cu instalatii laser are obligatia de a asigura masurile si mijloacele de protectie adecvate pentru protejarea lucratorilor contra radiatiilor nocive. (2) In cazul in care tipul constructiv al laserului nu face posibila realizarea unor sisteme tehnice de izolare, ecranare sau a altor masuri generale de protectie, se vor asigura mijloacele individuale de protectie impotriva radiatiei, zgomotului sau a altor noxe degajate in procesul de prelucrare.
(2) Mijloacele individuale pentru protectia pielii (halat, salopeta, manusi) se vor confectiona din materiale termorezistente care nu se topesc sub actiunea caldurii si nu propaga flacara. (3) Culoarea acestor mijloace de protectie va fi inchisa, cu suprafata matuita, pentru reducerea la minimum a coeficientului de reflexie. Art. 138. - In cazul in care, nivelele de zgomot depasesc valorile maxime admise iar adoptarea unor solutii tehnice (carcasari sau ecranari fonoabsorbante) nu este posibila constructiv, se vor utiliza mijloace individuale de protectie. Art. 139. - (1) Pentru operatiile de prelucrare la care exista pericolul degajarii unor substante cu toxicitate ridicata si tipul constructiv al instalatiei laser nu permite practicarea unor solutii tehnice de etansare a zonei de impact a radiatiei cu tinta, se vor utiliza masti de protectie. (2) Suplimentar, personalului de deservire al instalatiei (operatorilor laser) i se va administra lichide de protectie.
Art. 147. - (1) Pentru lucrul la instalatiile laser, se interzice repartizarea femeilor gravide precum si a persoanelor care prezinta afectiuni ale ochiului sau pielii constatate la controlul medical si care sunt considerate contraindicate pentru desfasurarea activitatii in conditii de securitate (leziuni ale retinei, miopie cu risc de desprindere a retinei, cataracta, conjuctivita, ambliopie, daltonism, dermatoze etc.). (2) Controlul medical periodic este obligatoriu si se va desfasura potrivit prevederilor Ministerului Sanatatii. Art. 148. - Lucrul la instalatiile laser este permis numai lucratorilor speciali instruiti si autorizati.
Art. 161. - In cazul in care se lucreaza cu incinte deschise, comanda de declansare a fascicolului laser se va da numai dupa echiparea corespunzatoare a operatorului laser cu mijloacele individuale de protectie prevazute si numai dupa asigurarea ca in incapere nu se afla alte persoane neprotejate. Art. 162. - Se interzice a se privi in radiatia laser si a se alinia laserul cu ochiul liber, privind axial sau paraxial in cavitate, in cazul in care radiatia directa sau reflectata este mai mare decat nivelul de expunere maxim admis pentru ochi. Art. 163. - In timpul functionarii instalatiilor laser si efectuarii operatiilor de prelucrare este interzisa orice interventie a operatorilor in zonele de prelucrare pana la terminarea operatiilor. Art. 164. - (1) In cazul proceselor de prelucrare la care exista pericolul de degajare a unor substante toxice (pulberi, aerosoli sau gaze nocive) se va verifica permanent functionarea corespunzatoare a instalatiilor de ventilare generale sau locale, dupa caz, pentru captarea si evacuarea substantelor respective din cadrul incintei de lucru. (2) In cazul in care zona de impact a radiatiei cu tinta este izolata prin carcasare, se va verifica etanseitatea acesteia. Art. 165. - In perioadele de nefunctionare a instalatiilor laser, incaperile vor fi inchise iar cheile se vor pastra de catre persoane autorizate.
(2) Transformatoarele separatoare vor avea infasurarile pe coloane separate sau puse cap la cap pe aceeasi coloana, despartite de un perete electroizolant care sa asigure o izolatie intarita, corespunzatoare tensiunii celei mai mari. Se admit si infasurari concentrice despartite de un ecran metalic legat la nul de protectie si avand o izolatie intarita corespunzatoare tensiunii celei mai mari. Art. 174. - Conductoarele electrice mobile vor avea tensiunea nominala de maximum 220 V si o izolatie intarita. Art. 175. - (1) Circuitele cu tensiune mai mare de 0,4KV vor fi protejate impotriva atingerii si se vor afla in interiorul unei singure carcase. (2) Pe carcasa echipamentului care contine o tensiune mai mare de 0,4 KV se va inscriptiona, vizibil "Pericol de electrocutare! Tensiune de ... KV" (se va indica tensiunea nominala respectiva). Art. 176. - (1) In cazul in care se utilizeaza baterii de condensatoare, acestea pot fi amplasate in aceeasi camera cu pupitrul de comanda al instalatiei laser numai in cazul in care energia totala a sarcinii maxime admisibile nu depaseste 15.000 J. (2) Bateriile de capacitate mai mare se vor monta fie intr-o incapere separata (blocata), fie intr-un dulap metalic amplasat in afara incaperii de lucru.
- luarea masurilor pentru impiedicarea aparitiei accidentale a tensiunii la locul de munca. *) Nota: scoaterea vizibila de sub tensiune se poate realiza intr-un din urmatoarele moduri: a) scoaterea fisei (stecherului) din priza de alimentare; b) scoaterea sigurantelor fuzibile.
5. Prelucrari cu ultrasunete
5.1. Amenajarea incaperilor in care se desfasoara prelucrari cu ultrasunete
Art. 183. - (1) Desfasurarea activitatilor de prelucrari cu ultrasunete se va realiza in incaperi special destinate si amenajate pentru reducerea efectelor nocive ale ultrasunetelor (plafoane si pereti din materiale fonoabsorbante). (2) In cazul in care prelucrarile cu ultrasunete se desfasoara in aceeasi hala cu alte activitati, spatiul de lucru va fi inchis, bine delimitat prin paravane sau pereti despartitori din materiale fonoabsorbante. Art. 184. - Accesul in incaperile in care se desfasoara activitati de prelucrare cu ultrasunete este permis numai lucratorilor autorizati.
Art. 196. - Interventiile la utilajele si instalatiile pentru prelucrari cu ultrasunete se vor efectua numai de catre personal autorizat si numai dupa deconectarea acestora de la retea. Art. 197. - (1) Se va verifica izolarea eficienta a tuturor partilor instalatiei prin care se pot raspandi in zona de lucru ultrasunete. (2) Partile instalatiei care trebuie manevrate cu mana in timpul functionarii acesteia vor fi izolate eficient impotriva transmiterii ultrasunetelor catre lucrator. Art. 198. - (1) In cazul prelucrarilor (sudarii) cu utilaje manuale care functioneaza pe baza de ultrasunete se vor asigura izolarea electrica si antivibratorie a acestora. (2) Lucratorii vor utiliza obligatoriu manusi antivibratorii. Art. 199. - In cazul in care instalatia de ultrasunete se va adapta pe masini-unelte deja existente, aceasta se va izola antivibratoriu si antifonic. Art. 200. - La efectuarea prelucrarilor asistate de ultrasunete (strunjire, gaurire, frezare, alezare, filetare, rectificare, superfinisare etc.) se vor respecta si normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrari prin aschiere. Art. 201. - (1) In cazul utilizarii suspensiilor abrazive pentru prelucrare, se vor utiliza ecrane de protectie a lucratorilor contra contactului cu particulele abrazive. (2) Dupa efectuarea prelucrarilor, lucratorii isi vor spala fata si mainile si vor utiliza unguente de protectie. Art. 202. - Se interzice depasirea duratei zilnice de expunere de 8 ore pentru lucratorii care efectueaza operatii de prelucrare cu ultrasunete.
5.4. Decaparea,curatarea si spalarea in camp ultrasonic 5.4.1. Prepararea solutiilor de curatare si spalare
Art. 203. - (1) La prepararea solutiilor de spalare, lucratorii vor utiliza mijloace individuale de protectie adecvate tipului de solutie utilizata. (2) La prepararea solutiilor de acizi se va utiliza echipament individual de protectie complet care sa asigure protejarea corespunzatoare a lucratorilor la contactul cu acizii. Art. 204. - Depozitarea vaselor cu acizi se va face numai in locurile special amenajate. Art. 205. - Pregatirea solutiilor se va efectua numai sub hote de absorbtie, numai in recipiente special destinate acestei operatii si numai dupa verificarea integritatii fizice a acestora. Art. 206. - Pardoseala se va mentine permanent curata. Art. 207. - In incaperea in care se efectueaza prepararea solutiilor se interzice pastrarea alimentelor si servirea mesei. Art. 208. - Dupa efectuarea operatiilor de preparare, lucratorii isi vor spala mainile si fata si vor utiliza unguente de protectie. Art. 209. - Transportul vaselor cu solutii de spalare la cuve se va face astfel incat sa se evite imprastierile sau stropirile accidentale.
Art. 210. - La prepararea si utilizarea substantelor de spalare se vor respecta normele specifice de securitate a muncii pentru laboratoare fizico-chimice si mecanice.
6. Prevederi de proiectare
Art. 223. - In activitatea de conceptie si proiectare a operatiilor de prelucrari prin tehnologii neconventionale (electroeroziune, electrochimice, laser si ultrasunete) se vor respecta prevederile de securitatea muncii prevazute prin Normele generale de protectie a muncii, Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrari neconventionale si standardele de securitate a muncii. Art. 224. - Prevederile din acest capitol constituie minimum de cerinte de proiectare pentru desfasurarea activitatilor de prelucrari neconventionale in conditii de securitate si nu exclud prevederea oricaror altor solutii la indemana celor ce concep si proiecteaza aceste activitati in vederea realizarii unor niveluri de securitate mai ridicate.
Art. 225. - Utilajele de prelucrat prin electroeroziune vor fi prevazute cu urmatoarele dispozitive de protectie pentru evitarea aprinderii lichidului dielectric in timpul functionarii: a) dispozitive de semnalizare si oprire automata a functionarii utilajului in cazul depasirii nivelului maxim a lichidului dielectric in cuva; b) dispozitive de semnalizare a depasirii temperaturii din rezervor si actionare automata a ventilului de acces al apei in sistemul de racire a dielectricului; c) dispozitive de oprire automata a utilajului in cazul in care nivelul dielectricului scade in cuva sub inaltimea prereglata (20-40 mm peste suprafata de prelucrat a piesei pe care se produc descarcarile); d) dispozitiv de retragere a electrodului la scurtcircuit. Art. 226. - Utilajele vor fi dotate cu dispozitive care sa blocheze capul de lucru in cazul intreruperii accidentale a curentului electric si care sa nu permita recuplarea masinii in regim de lucru fara interventia operatorului. Art. 227. - Deschiderea usii cuvei nu trebuie sa se poata realiza decat dupa golirea completa a cuvei. Art. 228. - Pentru eliminarea posibilitatilor de acces la sistemul de rulare a firului-aflat sub tensiune in regim de prelucrare-se va prevedea un ecran de protectie a carui indepartare sa conduca la oprirea utilajului. Art. 229. - Se vor adopta solutii tehnice impotriva atingerii partilor aflate sub tensiune in zonele de lucru. Art. 230. - Se vor prevedea instalatii de evacuare a gazelor rezultate din prelucrare in incaperea respectiva sau pentru fiecare utilaj in parte.
6.2. Prevederi de proiectare pentru instalatii de prelucrare electrochimica 6.2.1. Prevederi de proiectare pentru instalatii
Art. 231. - Automatizarea ciclului de lucru al instalatiei se va realiza astfel incat sa asigure interconditionarea fazelor (oricare faza a ciclului de lucru automat nu se va realiza fara desfasurarea si confirmarea realizarii fazei anterioare), astfel incat sa se evite comenzile gresite, ce pot conduce la accidente. Art. 232. - La constructia bacului de lucru se vor utiliza materiale rezistente la actiunea coroziva a electrolitului. Art. 233. - Aparatorile de protectie se vor confectiona din material transparent, rezistent la socuri mecanice si coroziune chimica. Art. 234. - Comanda de deplasare a mesei mobile se va realiza prin intermediul a doua butoane, ce trebuie apasate simultan de catre operator (comanda bimanuala). Art. 235. - Fiecare parametru al regimului tehnologic (temperatura, presiune, tensiune de lucru, pH electrolit etc.) va fi afisat, masurat si corectat automat acolo unde este posibil. Art. 236. - Instalatia va fi prevazuta fie cu sistem propriu de ventilare, fie cu sistem posibil de racordat la instalatia de ventilare generala.
Art. 237. - Sursa de curent continuu va fi protejata la scurtcircuit prin adoptarea de solutii tehnice care sa permita deconectarea in mod automat, in cazul aparitiei de scurtcircuit intre electrod si piesa si pornirea singura la disparitia acestuia, fara interventia omului. Art. 238. - Sursa de curent va fi prevazuta cu sistem de racire de siguranta impotriva supraincalzirii. Art. 239. - Deschiderea carcaselor la sursa de curent nu trebuie sa poata fi facuta fara intreruperea tensiunii. Art. 240. - Toate elementele in miscare ale instalatiei (pompa, centrifuga etc.) vor fi prevazute cu carcase de protectie. Art. 241. - (1) Centrifuga aferenta instalatiei va fi prevazuta cu sistem de blocare a capacului in timpul functionarii. (2) Deschiderea capacului va conduce obligatoriu la oprirea centrifugii. Art. 242. - Bazinele de electrolit vor fi protejate cu materiale rezistente la actiunea coroziva a electrolitului.
Art. 251. - In cazul laserilor cu baleaj, comanda directiei fascicolului laser va fi automata si subordonata unor dispozitive optice (oglinda basculanta etc.). Oprirea accidentala a baleajului va determina simultan si incetarea emisiei. Art. 252. - (1) Pentru protectia impotriva radiatiilor electromagnetice, se vor adopta solutii tehnice de ecranare sau carcasare a surselor generatoare de campuri electromagnetice (blocul de alimentare, sistemul de comanda si control, bateriile de condensatoare etc.). (2) Alegerea ecranelor (carcaselor) se va face in functie de particularitatile sursei (gama de unde, puterea lor) si particularitatile procesului tehnologic, astfel incat sa se respecte principiile radio-fizice de reflexie sau absorbtie a energiei electromagnetice. Art. 253. - Carcasele metalice ale subansamblurilor generatoare de campuri electromagnetice (tuburi electronice cu tensiuni anodice, baterii de condensatoare etc.) vor fi prevazute cu sisteme de oprire automata a tensiunii la deschiderea usilor. Art. 254. - La constructia ecranelor se va tine cont de faptul ca orificiile (guri de observare, usi etc.) cat si eventualele fisuri de-a lungul imbinarilor, daca sunt mai mari decat lungimea de unda a radiatiei electromagnetice, pot fi considerate ca radiatori cu fante. Art. 255. - Pentru asigurarea protectiei impotriva zgomotului in impulsuri produs de instalatiile laser se vor prevedea carcase sau ecrane fonoizolante pentru reducerea nivelului de zgomot in incintele in care se lucreaza cu laseri, acolo unde constructia instalatiei si procesul tehnologic permit. Art. 256. - In cazul in care utilizarea carcaselor si ecranelor fonoabsorbante nu este posibila din punct de vedere constructiv sau tehnologic iar nivelurile de zgomot depasesc valorile maxime admise, se vor prevedea, prin proiectare mijloace individuale de protectie contra zgomotului (antifoane), in functie de frecventele caracteristice instalatiilor laser in stare de functionare. Art. 257. - Pentru evacuarea noxelor chimice (pulberi, aerosoli, gaze nocive) degajate in cadrul proceselor tehnologice de prelucrare, se vor adopta solutii tehnice adecvate conditiilor concrete de desfasurare a fiecarui proces tehnologic si periculozitatii substantelor chimice degajate. Art. 258. - In cazul in care procesele tehnologice sunt izolate in incaperi speciale in care accesul personalului de deservire in timpul functionarii instalatiei laser este exclus, captarea si evacuarea substantelor nocive din cadrul incintei de lucru se va realiza prin ventilare generala. Art. 259. - In cazul in care noxele depasesc concentratiile maxime admise si sunt caracterizate prin toxicitate ridicata, se va asigura filtrarea aerului inainte de evacuarea in mediul inconjurator. Art. 260. - (1) Pentru procesele tehnologice de prelucrare cu instalatii laser care impun prezenta personalului in apropierea zonei de interactiune dintre radiatia laser si materialele prelucrate, instalatia de ventilare generala se va suplimenta cu instalatii de ventilare locala, pentru captarea si evacuarea substantelor periculoase din mediul de munca. (2) In cazul degajarii unor substante cu toxicitate ridicata, se vor adopta solutii tehnice de etansare a zonei de impact a radiatiei cu tinta. Art. 261. - La instalatiile laser de puteri mari, utilizate pentru tratamentul termic al unor piese de dimensiuni mari, se vor prevedea instalatii de climatizare a aerului pentru mentinerea conditiilor de confort termic. Art. 262. - Pentru instalatiile laser de mare putere care lucreaza cu tensiuni mai mari de 20 KV se vor adopta solutii tehnice prin care sa se realizeze protectia impotriva radiatiilor ionizante si anume:
- timpul de expunere la sursa sa fie minim posibil; - manipularea sa se efectueze de la distanta; - ecranele de protectie ale surselor sa fie construite din materiale care sa atenueze fascicolul de radiatii in raport cu densitatea sa: - sa se prevada limitatorul de fascicol; - sa se monteze dispozitive care sa intrerupa emisia radiatiilor in caz de necesitate. Art. 263. - Instalatiile laser de mare putere (clasa 4) vor fi prevazute cu sisteme de oprire de urgenta pentru cazuri de avarie sau accidente.
6. Norme specifice de securitate a muncii pentru desfacerea produselor petroliere. 7. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul si depozitarea produselor petrochimice. 8. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la cald. 9. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere. 10. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea componentelor si echipamentelor electronice, electrochimice si a materialelor electroizolante. 11. Norme specifice de securitate a muncii pentru radiatii neionizante. 12. Norme specifice de securitate a muncii pentru productia energiei electrice. 13. Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice. 14. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de izolatii termice, hidrofuge si protectii anticorozive. 15. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor. 16. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern. 17. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatile care se desfasoara la microscoape. ANEXA 2
12. STAS 12604-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Prescriptii generale. 13. STAS 12604-90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare. 14. STAS 8138-83 Echipament electric pentru masini industriale. Conditii tehnice generale de calitate. 15. STAS 9954/1-74 Instalatii si echipamente electrice in zone cu pericol de explozie si datorate gazelor si lichidelor inflamabile. Prescriptii de proiectare si montare. 16. STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale. 17. STAS 297/2-89 Indicatoare de securitate. Reprezentari. 18. STAS 11358-80 Masini si utilaje. Mijloace de protectie fata de pericole macanice. 19. STAS 6877/8-88 Echipamente electrice pentru atmosfere potential explozive. Sisteme electrice cu siguranta intrinseca. 20. STAS 11588-83 Simbol de baza si indicatoare de securitate pentru radiatii laser. 21. STAS 5325-79 Grade normale de protectie asigurate prin carcasa. Clasificare si metode de verificare. 22. CEI 825-84 Securitatea radiatiei produselor laser, (rev. 1990), clasificarea echipamentelor si ghid pentru utilizatori (Radiation Safety of laser products, equipment classification and user's guide) ANEXA 3
Ghid de terminologie
1. Notiuni din domeniul securitatii muncii 1.1. Avarie: eveniment survenit in utilizarea mijloacelor de productie, caracterizat prin defectarea si deteriorarea acestora. 1.2. Defectare: incetarea aptitudinii unei masini, instalatii, utilaj etc., de a-si indeplini functia specificata. 1.3. Dispozitiv de protectie: dispozitiv care reduce sau elimina riscul, singur sau in asociere cu un protector. 1.4. Echipament individual de lucru: totalitatea obiectelor de imbracaminte, incaltaminte si de accesorii, cu care este dotat salariatul in procesul de munca, in scopul prevenirii uzurii premature sau murdaririi excesive a obiectelor personale. 1.5. Echipament individual de protectie: totalitatea mijloacelor individuale de protectie cu care este dotat executantul in timpul indeplinirii sarcinii de munca, in vederea asigurarii protectiei sale Impotriva pericolelor la care este expus. 1.6. Echipament tehnic: orice masina, aparat, dispozitiv, mecanism, unealta sau instalatie etc., utilizata in timpul muncii. 1.7. Factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala (abr. factori de risc): factori: insusiri, stari, procese, fenomene, comportamente proprii elementelor implicate in procesul de munca ce pot provoca, in anumite conditii, accidente de munca sau boli profesionale.
Nota: factorii de risc sunt cauze potentiale ale accidentelor de munca si bolilor profesionale, dependente de executant, sarcina de munca, mijloacele de productie si mediul de munca. Identificarea lor, la nivelul acestor elemente implicate in orice proces de munca, constituie un obiectiv important al evaluarii riscului si fundamentarii activitatii de prevenire. 1.8. Functii de securitate: functii ale unui echipament de munca sau ale unui mijloc de protectie prin care fie se elimina sau se reduce riscul fie se semnalizeaza prezenta unui pericol. 1.9. Indicator de securitate: mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate si cu un simbol, furnizeaza o informatie referitoare la securitatea muncii. 1.10. Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire in domeniul securitatii muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza. 1.11. Instructiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii, ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea lor de catre unitati (prin efort propriu sau in colaborare cu institute specializate) este obligatorie atunci cand normele generale si specifice de securitatea muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate, sau voluntara atunci cand persoana juridica considera necesar pentru imbunatatirea securitatii muncii, detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii. 1.12. Instructiuni de utilizare: instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care producatorul trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si asigurarii securitatii muncii. 1.13. Mijloc individual de protectie: mijloc de protectie (protector) destinat pentru protectia unui singur executant si care se aplica asupra acestuia. 1.14. Nocivitate: proprietatea unei noxe de a produce efect daunator asupra organismului. 1.15. Noxa (sinonim : factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului in mediul luat in considerare. 1.16. Pericol a) Sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii. Nota: In domeniul securitatii muncii termenul este utilizat in asociere cu alti termeni definind originea sau natura presupusa a posibilei leziuni sau afectari a sanatatii: pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de taiere, pericol de intoxicare etc. b) Proprietatea inerenta a unei substante, agent, surse de energie sau situatie cu potential de a cauza evenimente nedorite (accidente de munca sau boli profesionale). 1.17. Persoana autorizata: o persoana competenta imputernicita in scris (de catre organe de specialitate abilitate si/sau de catre patron) sa indeplineasca anumite activitati. 1.18. Persoana avertizata: o persoana informata asupra riscului profesional si asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfasurarea unei activitati in conditii de securitate.
1.19. Persoana competenta: o persoana care poseda cunostintele si aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activitati. 1.20. Persoana expusa: o persoana care se afla in intregime sau partial intr-o zona periculoasa. 1.21. Prevenire: ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducere a riscurilor. 1.22. Prevenire intrinseca: prevenire realizata in stadiul de conceptie/proiectare, care consta in: - evitarea sau reducerea pericolelor, atat cat este posibil, prin alegerea corespunzatoare a unor caracteristici de conceptie; - limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient, prin reducerea necesitatii de interventie a executantului in zonele periculoase. 1.23. Protectie: ansamblul de masuri care constau in utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protectie, cu scopul protejarii executantilor fata de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinseca. 1.24. Proces de munca: succesiunea in timp si spatiu a actiunilor conjugate ale executantului si mijloacelor de productie in sistemul de munca. 1.25. Protector: mijloc de protectie special conceput si utilizat pentru a realiza protectie prin interpunere, ca obstacol (fizic) intre pericol si persoana expusa. 1.26. Risc: probabilitatea asociata cu gravitatea unei posi-bile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o situatie periculoasa. 1.27. Risc profesional: risc in procesul de munca. 1.28. Situatie periculoasa: orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole. 1.29. Substanta periculoasa: o substanta care in virtutea proprietatilor sale chimice sau fizico-chimice poate constitui un pericol. 1.30. Zona periculoasa: orice zona in care exista sau poate aparea un pericol. 1.31. Zona periculoasa a unui echipament tehnic: orice zona situata in interiorul sau in jurul echipamentului tehnic in care o persoana este expusa riscului de leziune sau afectare a sanatatii. Nota: Pericolul care genereaza riscul infatisat in aceasta definitie: - poate fi permanent prezent pe durata functionarii prevazute a echipamentului tehnic (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substante periculoase, arc electric in timpul fazei de sudura etc.) sau - poate aparea neasteptat (pornire neintentionata/neprevazuta etc.). 2. Notiuni tehnologice 2.1. Debavurare electrochimica: procedeu de indepartare a bavurilor si rotunjire controlata a muchiilor, bazata pe fenomenul de dizolvare anodica. Piesa se conecteaza la polul pozitiv al unei surse de curent continuu iar scula (electrodul), reprezentand o infasuratoare a suprafetei ce trebuie debavurata, se leaga la polul negativ al sursei.
In prezenta unui electrolit are loc o dizolvare a muchiilor ascutite, metalul trecand in solutie sub forma de hidroxizi insolubili. 2.2. Dielectric: material electric izolant care se polarizeaza in campul electric. Materialele dielectrice folosite curent in tehnica sunt: sticla, mica, parafina, uleiurile minerale, unele materiale ceramice. Termenul a fost introdus in 1839 de catre Faraday. 2.3. Electroeroziune: procedeu de prelucrare a metalelor (in special a metalelor si aliajelor dure), care consta in indepartarea unui strat sau a unei parti din materialul supus prelucrarii, cu ajutorul descarcarilor electrice prin scantei. 2.4. Electrolit: substanta care prin dizolvare sau topire se disociaza, moleculele ei scindandu-se in ioni; in aceasta stare electrolitul conduce curentul electric. 2.5. Laser: termen care deriva din prescurtarea cuvintelor din limba engleza "Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation" si care semnifica "Amplificarea luminii prin intermediul unei emisii stimulate de radiatii". 2.6. Tren de impuls: succesiunea unui numar limitat de impulsuri. 2.7. Refelexie speculara: reflexie pe o suprafata care mentine corelatia spatiala intre fasciculele de radiatie incident si cel reflectat, ca in cazul reflexiei luminii pe o oglinda. 2.8. Reflexie difuza: schimbarea distributiei spatiale a unui fascicul de radiatie, cand este imprastiat in multe directii de o suprafata sau un mediu. 2.9. Zona de lucru laser: o zona delimitata prin marcaje de avertizare vizibile in care opereaza surse de radiatie laser cu niveluri de emisie laser accesibile superioare nivelului de expunere maxim admis pentru persoane. Personalul implicat in aceasta activitate este supus unor masuri de protectie impotriva radiatiei laser. Prin masuri corespunzatoare de protectie laser, in afara acestei zone nivelul de emisie accesibila nu trebuie sa depaseasca nivelul maxim admis de expunere pentru persoane. 2.10. Ultrasunete: vibratii acustice cu frecventa mai mare de 16 KHz (formand domeniul peste limita audibilitatii) care apar foarte rar in stare pura, fiind insotite de subarmonici sau alte componente care se situeaza in domeniul audibil.