P. 1
John Osborne - Priveste Inapoi Cu Manie

John Osborne - Priveste Inapoi Cu Manie

|Views: 1,174|Likes:
Published by Adi Gheo

More info:

Published by: Adi Gheo on Aug 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/20/2015

pdf

text

original

PRIVEŞTE ÎNAPOI CU MÂNIE

Adaptare de Ţăpeanu Victor după John Osborne ACTUL I Acţiunea se petrece în zilele noastre, în apartamentul cu o singură cameră al familiei Porter, într-un oraş din Midlans(Anglia).Pe seară. Aprilie.Un pat dublu, un raft de cărţi, cravate şi alte mărunţişuri printre care un urs de pluş şi o veveriţă pufoasă şi moale.La ridicarea cortinei Jimmy şi Cliff stau aşezaţi în fotolii. Le putem vedea doar picioarele ieşind de după ziarele care îi maschează.Jimmy un tânăr slab, de vreo 25 de ani, care poartă o haină de homespun foarte uzată şi pantaloni de flannel.Pipa lui a umplut odaia de fum. Jimmy este un aliaj deconcertant de sinceritate şi sarcasm, de tandreţe şi cruzime dezlănţuită, e în acelaşi timp sâcâitor, orgolios, neastâmpărat, o combinaţie care displace atât celor sensibili cât şi celorlalţi. Jimmy pare susceptibil pînă la vulgaritate.Cliff este de aceiaşi vârstă, solid, poartă un pullover şi pantaloni negri şifonaţi . Stă lejer şi degajat , aproape în letargie, având capacitatea de înţelegere natural, oarecum tristă, a autodidacţilor. Dacă Jimmy respinge dragostea, Cliff pare că o solicită aparenţa ei, el este contrpunctul blajin al lui Jimmy. În picioare în stanga Alison stă aplecată deasupra unei scânduri de călcat. Alături de ea un vraf de rufe. Personalitatea ei e cea mai greu sesizabilă în polifonia discordantă a celor trei. Ea e în altă tonalitate. Tonalitatea omului bine crescut care adesea dispare în orechestraţia robustă a celor doi. Peste fusta murdară dar scumpă, poartă o cămaşă vişinie a lui Jimmy, şi totuşi reuşeşte să pară elegantă. Amestecul de ciudăţenii din înfaţişarea lor face frumuseţea ei mai frapantă decât este în realitate. E înaltă , subţire, brunetă cu oasele feţei lungi şi delicate. Camera e liniştită, plină de fum. Unicul zgomot care se aude este câte o izbitură a fierului de călcat pe scândură. E una din acele seri răcoroase de primăvară, plină de nori şi umbre.

ALISON: A, nu, încă nu! CLIFF: E un porc. JIMMY: Nu sînt un porc. Îmi place mâncarea asta-i tot. CLIFF: Îţi place! Eşti ca un maniac sexual “ James Porter, în vârstă de 25 de ani, a avut relaţii cu o mică varză şi două cutii de fasole. “ JIMMY (rânjeşte) : Ai ceva împotrivă? Mai fă-mi un ceai. CLIFF : Fă-ţi tu. (Jimmy îi mototoleşte ziarul) Termină, îl mototoleşti. JIMMY: Sînt singurul om din casa asta care ştie ce să facă cu un ziar şi in general să facă ceva. CLIFF (Nu-l bagă în seama, luându-i mâna): De ce nu laşi toate astea? Pari obosită. ALISON (zâmbind) : Nu mai am mult. CLIFF (îi sărută mâna şi îi ia degetele în gură) : E o fată frumoasă nu? JIMMY: Aşa-mi spun toţi. (Privirea lui o întâlneşte pe a ei) Dă-i degetul înapoi nu fi scîrbos. Ce spune episcopul din Bromley ? CLIFF (dându-I drumul lui Alison) : Scrie aici că adresează un apel mişcător către toţi creştinii pentru a ajuta la producerea bombei cu hydrogen. JIMMY: Da, într-adevăr , e mişcător, n-am ce zice. (către Alison) Şi tu eşti mişcată, draga mea? ALISON: Fireşte. JIMMY: Vezi, chiar şi nevastă-mea e mişcată, ce se aude cu ceaiul ? CLIFF (de sub ziar) : Care ceai?

JIMMY (aruncă ziarul) : Mi s-a făcut foame.

ALISON: Mai vrei ceai? JIMMY: Nu ştiu. Nu, nu cred.

ALISON: Cliff, tu mai vrei? JIMMY: Nu, nu vrea. (oftează) Duminicile sînt atât de deprimante, mereu acelaşi ritual, citirea ziarelor, băutul ceaiului, călcatul. Se scurge tinereţea noastră, îţi dai seama de asta? CLIFF (aruncă ziarul) : Care asta? JIMMY (pe un ton nepăsător) : A, nimic, nimic. Naiba să te ia, naiba să vă ia pe amândoi, la naiba cu toţi. Voi doi o să ma scoateţi din minţi,. Ah, Dumnezeule ce tare tînjesc dupa niţeluş entuziasm- entuziasm omenesc , atâta tot. Ce-ar fi să ne jucăm puţin ? Hai să ne prefacem că suntem fiinţe umane, că trăim cu adevărat. Ce spuneţi ? (se uită unul la celălalt) CLIFF: Ce spune? JIMMY (indignat că nu e lăsat să o enerveze pe Alison) : Ce spune cine? Ce dracu ai făcut cu pantalonii aştia ? ALISON: Eşti un rău, Cliff. Sînt într-un hal fără de hal. CLIFF: Ce să mă fac drăguţo ? ALISON: Scoate-i de pe tine. JIMMY: Da, hai , scoate-ti-i. Şi eu o să-ţi dau una la fund. (Cliff începe să şi-i scoată, scoate chei, chibrituri, batista , Jimmy îi ia chibriturile ) CLIFF: Să nu începi iar cu pipa aia nenorocită. (Îi întinde pantalonii) Dă-mi o ţigară, te rog. JIMMY: Nu-i da. CLIFF: Nu suport mirosul ăsta, trebuie să fumez o ţigară. JIMMY: E ulcerul tău, nu mă bag. ( Alison îi dă lui Cliff o ţigară. Îşi aprinde şi ea una continuând să calce, Cliff se aşează în pullover şi chiloţi)

JIMMY: Ei! ( îl impinge pe Cliff cu piciorul) Mai fă un ceai. ( Cliff mormăie, de sub ziar ) CLIFF: Zău aşa? JIMMY: Stai acolo ca un mototol. (Cliff scoate un geamăt. Jimmy se întoarce către Alison.) Prietenul tău , Webster vine în seara asta? ALISON: S-ar putea să pice, ştii cum e el. JIMMY: Sper să nu vină, (către Cliff) el nu mă are pe mine la stomac, dar îmi transmite ceva, mai mult decît cei din jur. De cînd… ALISON: Da , ştim. De cînd trăiai cu Madeline. ( Împătureşte o parte din rufele pe care le-a călcat, şi trece spre pat cu ele) CLIFF (din nou după ziar): Cine e Madeline? ALISON: Trezeşte-te drăguţule! Era amanta lui cînd avea paisprezece ani. JIMMY: Optsprezece. ALISON: Îi datorează totul lui Madeline. CLIFF: M-ai zăpacit cu femeile tale. Eşti un mic Don Juan! (cască) Vai, ce somn mi-e! N-am nici un chef să stau mâine la amărâta noastră de tarabă. JIMMY (Alison s-a reîntors la scândura de călcat, stă cu mâinile încrucişate, fumează, priveşte undeva, dusă pe gânduri) : Ea avea mai multa viaţă în degetul mic decât voi amândoi la un loc. CLIFF: Cine? ALISON: Madeline. ( începe să-i calce pantalonii lui Cliff) JIMMY (calm) : Numai să fii cu ea şi încă era o aventură. Mergeai cu Madeline într-un autobuz şi ţi se părea că faci o călătorie cu Ulise. CLIFF: N-aş putea spune că Webster seamănă prea mult cu Ulise. E un diavol mic si urât.

ALISON ( Jimmy se duce visător spre fereastră , Alison foarte liniştită şi grav ) : Jimmy te rog încetează. JIMMY: Prietenii tăi – fac ceva pe ei. CLIFF (mormăind) . Isprăveşte. JIMMY (visător) : Nimic din ce fac n-ar putea s-o scoată din minţi, nimic măcar dacă aş cădea mort. CLIFF: Atunci cazi mort. ( Jimmy îl trage de urechi şi Cliff urlă de durere. Jimmy rânjeşte la el.) Doare, sadic afurisit! (către Alison) De ce nu-i dai cu ceva în cap? JIMMY (trecând între ei): L-ai văzut vreodată pe frati-su? L-am întâlnit o singură dată. M-a poftit afară când i-am spus maică-si că e o cutră. CLIFF: Şi ai ieşit? JIMMY: Fireşte că nu. E un tip grozav, o să ajungă ministru într-o zi , fii pe pace. (Cu o voce reverenţioasă) Nigel şi Alison. Sînt aşa cum le sună numele: Onctuoşi, flegmatici şi inanimaţi… Inanimat! Ştii ce înseamnă? ( Cliff clatină din cap ) Sună a matroană romană, durdulie, nu-i așa? Doamna Inanimata a fost văzută cu soţul ei Sextus, în drum spre Arene. ALISON (se sprijină de scândura de călcat şi închide ochii): Dacă nu încetează, îmi pierd minţile. JIMMY: Amin! Tot ar fi ceva (se duce spre scrin, ia un dicţionar) Citez: Inanimat- adjectiv; neînsufleţit, lipsit de viaţă ( Închide cu zgomot cartea ) Asta-i nevastă-mea, priviţi-o pe doamna Inanimata ( strigând răguşit ) Ei, Inanimata! ( Jimmy o studiază aşteptând o izbucnire din partea ei. O frântură de secundă obrazul lui Alison se desfigurează, ca şi cum ar fi gata să-şi lase capul pe spate şi să urle. Dar peste o clipă totul trece şi continuă să calce. Deschide radioul.) Concertul de Vaugham William a început. ( Se tolăneşte iar în fotoliul lui şi închide ochii.)

ALISON (dându-I lui Cliff pantalonii) : Ia-I drăguţule. Nu au ieşit prea grozav, dar o să meargă. CLIFF (se ridică şi îi imbracă) Mulţumesc fată frumoasă şi dragă. (O ia de mijloc şi o sărută, ea zâmbeşte şi îl trage de nas, Jimmy priveşte de pe fotoliul lui.) ALISON: Hai să fumăm o ţigară. Vrei şi tu una Jimmy? JIMMY: Nu, aș vrea să ascult concertul, vă deranjează ? CLIFF: Pardon, Alteţă. ( Îi pune lui Alison o ţigară în gură şi ia şi el una şi le aprinde, Cliff se aşază şi îşi ia ziarul. Alison se întoarce la scândura de călcat. Cliff aruncă ziarul, ia altul şi îl răsfoieşte. Fierul de călcat bruiază emisiunea , Cliff se foieşte pe scaun, Jimmy o urmăreşte pe Alison şi începe să bată nervos din picior, se ridică repede trece prin faţa lui Alison şi închide radioul.) ALISON: De ce ai oprit radioul? JIMMY: Pentru că toată lumea face gălăgie – de aia! ALISON: Îmi pare foarte rau, dar nu pot să stau degeaba pentru că tu vrei să asculţi muzică. JIMMY: De ce nu? ALISON: Parcă ai fi un copil, Jimmy, zău. JIMMY: Nu mă lua de sus. (Către Cliff) Ai remarcat cât de gălăgioase sînt femeile? Ai remarcat? Cum bocăne în podea când calcă pe ea? Sau le-ai văzut stând în faţa oglinzii, cum scapă din mână lucrurile şi trântesc cutiuţe , şi perii , şi rujuri? ( Se opreşte în faţa mesei ei de toaletă) Când vezi o femeie în faţa oglinzii îţi dai seama că nu e decât un soi de măcelar rafinat. ( Se întoarce ) CLIFF ( făcând o strâmbătură amuzantă ): Ho! Gata! Facem un dans? ( Îl impinge prin cameră pe Jimmy, care nu mai are chef de asemenea glume.) Credeţi că anul acesta se vor purta decolteuri mari?

JIMMY: Dacă nu-mi dai drumul îţi decoltez eu botul. (Face eforturi mari să se elibereze, dar Cliff se ţine scai de el, printr-un gest disperat îl împinge pe Cliff spre scândura de călcat care se răstoarnă, Cliff cade grămadă peste Alison. Jimmy care a rămas în picioare, se uită la ei, uimit şi gâfâind.) CLIFF (ridicându-se): S-a fript cu maşina de călcat. JIMMY: Iartă-ma doar nu crezi că.. ALISON ( fără să se poată stăpâni ): Piei din ochii mei. (Cliff îi face un semn cu capul, Jimmy se întoarce şi iese.) CLIFF ( O conduce pe fotoliul din dreapta) : Aşază-te. ( Ea se lasă pe spate în fotoliu şi priveşte spre tavan. Respiră adânc şi îşi îngroapă faţa în palme. Simţind durerea în braţ, se crispează şi îl lasă să cadă. Îşi trece mâna prin păr, Cliff în acest timp caută un săpun. Cu mare grijă freacă arsura cu săpun) Eşti o fată curajoasă. ALISON: Chiar aşa curajoasă nu sînt. ( Cu vocea înecată în lacrimi ) Mi se face rău. CLIFF ( pune săpunul jos, se aşează pe fotoliu şi o ia pe după umeri. Ea îşi rezeamă capul pe el. Îi masează ceafa şi îşi lasă capul în piept, el o sărută pe păr.) ALISON (privindu-şi braţul) : Cliff... CLIFF: Ce drăguţă? ALISON: Ştii .. (ezită ) sînt însărcinată. CLIFF: Mărturisesc că sunt surprins. Nu i-ai spus nimic? ALISON: Încă nu. CLIFF: Te iubeşte, o să fie bine, o să vezi ( O sarută . Intră Jimmy. Îi priveşte curios, dar fără surprindere. Amândoi l-au simţit , dar nu se trădează. Jimmy se aşează în fotoliul din stânga. Ia un ziar şi începe să-l răsfoiască, Cliff îl

priveşte , capul lui Alison e lipit de obrazul lui ) Eşti aici, drac împieliţat. Unde ai fost? JIMMY: Ştii foarte bine unde am fost. CLIFF: E frumoasă nu-i aşa? N-am să-nţeleg în ruptul capului de ce dracu s-a măritat cu tine. JIMMY: Crezi că i-ar fi mers mai bine cu tine ? De ce nu vă culcaţi împreună şi să terminaţi odată. ALISON: Am impresia că vorbeşti serios. JIMMY: Sigur că da, e destul de scârbos să vă vadă omul giugiulindu-vă. CLIFF: Alison mi se pare frumoasă, numai că tu eşti prea porc ca s-o recunoşti. JIMMY: Eşti un puşti în călduri. Cară-te dracului de aici. CLIFF: În regulă ( o sărută pe frunte. ) Nu uita! ( Se duce spre uşă.) JIMMY ( se aşează lângă ea ţinând-o de mână) : Îmi pare rău, nu trece o clipă să nu te urmăresc din ochi, să nu te doresc. Trebuie să mai răsuflu întrun fel. De aproape 4 ani stau cu tine în aceiaşi cameră şi tot mă trec sudorile când te văd. ( Întinde capul, lipindu-se de ea şi încercând să-şi adune gândurile ) Eşti foarte frumoasă. O veveriţă frumoasă cu ochii mari. ( Ea aproba din cap radioasă , uşurată ) O veveriţă care adună alune şi pe urmă le ronţăie. ( Ea mimează aceste acţiuni, fericită.) ALISON: Şi tu eşti un supra-urs frumos. Un suuuuuuupra-urs, minunat. ( Se săruta , apare Cliff în uşă ) CLIFF: Te caută Helena Charles la telefon. ( Alison iese ) JIMMY (încet) : Curva aia! CLIFF: Cine?

JIMMY (pentru sine) : Helena Charles..una din vechile ei prietene...şi una din duşmancele mele. ALISON: E la gară. Vine încoace. JIMMY: Vai, scumpa mea nevestică , mai ai încă atâtea de învăţat ( venind lângă ea ) Dacă ai avea un copil şi ar muri ( ea se dă înapoi ) Să te văd trecând prin aşa ceva, mă întreb dacă măcar atunci vei deveni o făptura omenească , dar mă îndoiesc. (către Cliff) Nu am cunoscut marea plăcere de a face dragoste, nu pentru ca Alison ar fi lipsită de pasiune. Nu! Are pasiunea pitonului, mă devorează în întregime de fiecare dată dar nici un sunet, nici un fior de la ea, nici măcar nu geme cât de cât. Ai crede că o halcă atât de indigestă va stârni măcar o vibraţie în maţele astea umflate, da de unde! ( Se îndreaptă spre uşă) Ea doarme şi mă devorează mai departe, până ce nu mai rămâne nimic din mine. ( Iese ) (Alison lasă capul pe spate de parcă ar fi gata să scoată un urlet. Dar gura îi rămâne deschisă şi tremurătoare în timp ce Cliff o priveşte. ) ACTUL II Tabloul 1 Două săptămâni mai tîrziu. Alison stă lângă mașina de gătit, turnând într-un ceainic mare apă dintr-un ibric.E numai în combinezon cu picioarele goale. În cameră de partea cealaltă Jimmy cântă din când in când la trompeta de jazz.Apare Helena de aceiași vârstă cu Alison îmbrăcată elegant și cu grijă.Uneori atunci când permite ca expresia ei severă să se mai îmblânzească, e foarte atrăgătoare. Simțul ei de autoritate matriarhală îi face pe cei mai mulți bărbați să se străduiască nu numai să-i placă , ci să-i facă și impresie bună, ca și cum ar fi cea mai mare reprezentantă a unei familii regale. Dar Helena nu e obișnuită să se apere de huiduieli. Totuși un simț de răspundere puțin exaltat îi dă posibilitatea să se comporte cu o tărie și o demnitate impresionantă , deși începe să se cam resimtă de efortul pe care-l depune.

HELENA: Cliff e îndrăgostit de tine? ALISON: Nu, nu cred, ținem unul la celălalt – atâta și nimic mai mult. HELENA: Și pe Jimmy nu-l deranjează deloc? ALISON: Nu-i ușor de explicat, cu Cliff ne împăcăm pentru că e bun și drăguț, e un om de treabă. Cu Hugh a fost cu totul altfel. HELENA: Hugh? ALISON: Hugh Tanner . El și Jimmy au fost prieteni din copilărie . Doamna Tanner este mama lui. HELENA: A da... cea de la care Jimmy are taraba. ALISON: Mama spunea întotdeauna ca Jimmy n-are pic de suflet. Hugh și Jimmy împreună vă îngrozeau pur si simplu. HELENA: Nu te înțeleg. Trebuie să fi fost nebună să te măriți cu el. ALISON: Mai curând speriată...De ce m-am măritat cu el? Totul la el părea că arde , fața ... părul îi strălucea ca o aureolă și ochii lui erau atât de albaștri și plini de soare! Arăta atât de tînăr și de firav în ciuda cutelor triste din jurul gurii. Știam că îmi iau asupra mea o povară mai grea decât aș putea duce vreodată, dar mi se părea că nu am de ales. A urmat urletul jignit și uluit al familiei și asta a fost picătura care a făcut să se reverse paharul. HELENA: Alison, ascultă-mă. Trebuie să te hotărăști ce ai de gând să faci. Ești însărcinată și ai o răspundere nouă. Înainte era altceva – erai numai tu în joc. Dar nu mai poți trăi așa la nesfârșit. (Se aude trompeta mai tare) El nu știe ce înseamnă dragostea sau orice altceva. ALISON ( arătând spre scrin ) : Vezi ursul si veverița de acolo? Sîntem noi, el si eu. HELENA: Adică?

ALISON: Un joc de-al nostru de-a urșii și veverițele, de-a veverițele si urșii. ( Helena pare cam nedumerită) Da, știu e o nebunie. O nebunie (Ia cele două animale) Ăsta-i el... și ăsta-s eu... HELENA (luând-o de braț) : Ascultă-mă. Trebuie să lupți cu el. Să lupți sau să pleci. Altfel o să te ucidă. (Intră Cliff) CLIFF: Aici erai drăguțo. Bună, Helena. E gata ceaiul? ALISON: Da, drăguțule , e gata. Cheamă-l și pe Jimmy. CLIFF (Scoțând capul pe ușă și strigând) : Ei, nesuferitule! Lasă gălăgia și vino la ceai! ( Venind în mijlocul camerei ) mergeți undeva? HELENA(trecând spre stânga) : Da. CLIFF: La cinema? HELENA: Nu. ( Pauză ) La biserică. CLIFF (sincer surprins) : A, da? Amândouă? HELENA: Da. Vii și tu? CLIFF: Eu.. eu n-am citit încă ziarele ca lumea. Ceai , ceai , ceai! Hai să ne bem ceaiul ( Se așează la capătul mesei. Helena pune pe masă cele 4 farfurii cu salată, se așează în stânga și încep să mânânce.Alison se fardează la măsuța de toaletă. Intră Jimmy, își lasă trompeta pe bibliotecă și vine la masă) Bună, băiețaș. Hai la ceai. Trîmbița asta de tinichea...de ce n-o azvârli mai bine undeva? JIMMY: Cine nu se împacă cu jazz-ul adevărat, e nesimțitor. ( Se așează la extremitatea dreaptă a mesei. ) CLIFF: Nu mai spune!... Apropo, am voie să mă uit în... JIMMY: Nu, n-ai voie. ( Tare. ) Dacă vrei să citești scoate banii. Ca și mine. Prețul... CLIFF: Prețul e de 9 pence și se găsesc la toate chioșcurile. Ești un cârpanos.

JIMMY: Ce ești tu mă , cazătura? CLIFF: Un nimic asta sînt. JIMMY: Un nimic? Pe dracu, ar trebui să fii prim-ministru. Știi care e cusurul tău? Prea vrei să le faci altora pe plac, o să rămâi un burlac bătrân și sentimental, ascultă-mă pe mine. HELENA: Slavă domnului că mai e și unul ca el! JIMMY: M-am săturat de giugiuleli De certuri și de sâcâieli De patul meu nenorocit Dă-mi iute ceva de pilit M-am săturat să fac amor Decât așa, mai bine mor Curvăsăraia asta e Adevărata pacoste... etc. etc. etc. CLIFF: Bravo, băiatule, ce titlu i-ai dat? JIMMY: ”Haznaua”. Eu însumi fiind un pietroi aruncat într-o hazna. CLIFF: E normal să fii aruncat în hazna. HELENA (către Jimmy) : De ce-ți dai atâta osteneală să fii dezagreabil? ( Jimmy se întoarce spre ea, încântat că Helena a căzut în nadă atât de repede – acum se simte în largul său.) JIMMY: Adică cum? Crezi că sânt agresiv? Mă subapreciezi. HELENA: Tinere, găsesc că ești foarte obositor.

( O mică pauză, în timpul căreia Jimmy își savurează satisfacția, apoi râde în hohote.) JIMMY: O doamne, doamne! Prietenele neveste-mi! ( Reîncepe să mânânce , dar nu-și mai poate stăpâni curiozitatea față de pregătirile lui Alison la oglindă. Se întoarce spre ea și îi vorbește) Te duci undeva? ALISON: Da. HELENA (fermă) : Mergem la biserică. JIMMY (surprins) : Ce faceeeee? CLIFF ( prevenind scandalul ) : Jimmy , astâmpără-te... JIMMY ( către Alison ): Ai început iar să bați mătănii, ai? Te-ai convertit din nou? CLIFF (liniștit) : Ce-ar fi să nu mai zbieri așa băiețaș? N-ajută la nimic. JIMMY: De ce să nu zbier? E singurul lucru la care mă pricep. HELENA: Mie greață de tare ce te disprețuiesc. ( Jimmy simte că vocea ei a tremurat la sfârșitul replicii și îi aruncă o privire absentă ) Alison n-a spus decât că merge cu mine la biserică. Nu văd nici un motiv pentru un asemenea scandal. JIMMY: Nu vezi? Atunci poate că nu ești chiar atât de deșteaptă cum îmi închipuiam. HELENA: Lumea a fost rea cu tine , nu? ALISON: Nu încerca să-l privezi de suferințe, ar fi pierdut fără ele. ( Jimmy o privește surprins , dar se adresează din nou Helenei. Lui Alison îi poate veni de hac mai târziu. ) JIMMY: Ce mai pui la cale? HELENA: Alison m-a rugat să rămân. Nu te-ai săturat de rolul personajului negativ.

JIMMY (lui Alison) : Ai de gând să te lași convertită de această sfântă cu rochii făcute la Paris? Am să-ți spun adevărul despre ea. ( Articulând cuvintele cu grijă ) Știi care-i adevărul ? E o vacă. Și nu mi-ar păsa prea tare , dacă n-ar fi devenit pe deasupra și o vacă sfântă. CLIFF: Împingi lucrurile prea departe, Jimmy. Ține-ți gura. JIMMY (lui Cliff) : Văd că treci și tu de partea lor. N-ai decât! HELENA: Păcat că ai stat atât de departe. Altfel ți-aș fi tras o pereche de palme. ( Se privesc în ochi deasupra mesei, el se îndreaptă încet spre ea.) JIMMY ( o privește cu un zâmbet care îi flutură în jurul buzelor. ) : Nu am nici un fel de scrupul, dacă mă cârpești îți trag una de nu te vezi. HELENA(glacială) : Vrei să fii subtil sau grosolan? JIMMY (zâmbetul i se accentuează) : Cred că noi doi, tu și cu mine, ne înțelegem foarte bine. ( Iese ) CLIFF: Ascultă, Helena , eu nu împărtășesc părerea lui Jimmy în ce te privește , dar nu sînt întru totul de acord nici cu dumneata. De când ai venit toate merg mult mai rău ca înainte.Aici a fost întotdeauna un câmp de bătălie , dar sânt convins că , dacă n-aș fi fost eu, Jimmy și Alison ar fi rupt-o de mult.Am făcut un fel de...stat tampon între ei.Uneori domnea pacea și liniștea și eram cu toții destul de fericiți. Dar cea mai mare parte din timp a fost un adevărat in miniatură. Eu sânt deprins cu certuri și scandaluri, așa era la noi acasă. Poate chiar că-mi face plăcere când se încaiera oamenii în jurul meu. Țin foarte mult la Alison și la Jimmy. ( O privește cu simplitate ) Și mie milă de noi toți. (Iese) HELENA: Și de mine? .. Nu înțeleg nimic... Alison, i-am trimis o telegramă tatălui tău dimineață. M-am gândit că e mai bine așa decât să încerc să-i explic situația la telefon. ALISON: Ce i-ai spus? HELENA: Doar atât: Că vrei să te întorci acasă și să vină să te ia.

ALISON: Aha! HELENA: Și când vine să te ia, te duci acasă, da? ALISON ( după o pauză ) : Da, mă duc. (Intră Jimmy tulburat) JIMMY (către Helena) : Ai văzut vreodată un om murind? HELENA: Nu, niciodată. JIMMY: Cei care nu au vazut niciodată un om murind suferă de o formă destul de gravă de virginitate. ( Buna dispoziție îl părăsește pe masură ce își amintește ) timp de douăsprezece luni l-am văzut pe tata cum moare. Aveam 10 ani, eram singurul căruia îi păsa (privind pe fereastră) Nu simțeam la el decât deznădejde și amărăciune și mirosul dulceag și grețos al unui muribund ( ocolește fotoliul ) Ascultându-l cum îmi povestește sau cum îmi citește ceva, trebuia să-mi înghit plânsul. ( Vine în centrul scenei ) Așa că vezi, din fragedă copilărie am învățat ce înseamnă să fii furios – furios și neputincios. Și n-o să uit niciodată ( se așează ) La vârsta de 10 ani știam mai multe despre...dragoste...trădare... și moarte decât o să știi tu toată viața .

din ce în ce mai puțin recunoscută. Soția lui ar aprecia în situația de față, dar el se simte tulburat și jenat. Se uită în jurul său cercetând cu atenție fiecare lucru. COLONELUL: Te rog să ma ierți , sânt cam confuz , dar cu evenimentele astea...telegrama, sosirea mea aici... (Lasă fraza neterminată. Are un aer obosit. Îi aruncă o privire nervoasă, cu o nuanță de învinuire într-ânsa ca și cum s-ar aștepta ca Alison să se apere mai departe. Ea simte aceasta și e mai tulburată ca oricând.) ALISON: Știi ce a spus de mama? A spus că e o curvă bătrână, supraalimentată și privilegiată. ”Crăpelniță pentru viermi” , așa cred că s-a exprimat. COLONELUL: Mda. Și despre mine ce zice? ALISON: Pe tine te detestă mai puțin , chiar cred că-i placi. ”Săracu tăticu..o plantă veche și viguroasă , rămășiță dintr-o junglă de mult desființată și care nu e în stare să priceapă cum de nu mai strălucește soarele.” (Cu un efort) Ceva în genul. COLONELUL: Are un stil remarcabil, nu? (Simplu și fără rea intenție ) De ce a trebuit să te întâlnești tocmai cu el? ALISON: Ah, tăticule, nu mai îmi face iar proces! De aproape patru ani sânt judecată zi și noapte. COLONELUL: Dar de ce s-o fi însurat cu tine, din moment ce are astfel de sentimente?

Tabloul 2 În după-amiaza următoare. La ridicarea cortinei Alison e în dreapta scenei și circulă între măsuța de toaletă și pat , unde își împachetează lucrurile într-un geamantan. Pe un scaun, în stânga colonelul Redfern, un bărbat voinic și prezentabil de vreo 60 de ani. Cei patruzeci de ani de militărie maschează uneori caracterul lui blajin și binevoitor. Obișnuit să impună respect, e adesea rezervat și stânjenit în lumea de azi, în care autoritatea lui a devenit

ALISON: Asta-i celebra întrebare cheie, la concursul radiofonic. Poate din răzbunare. COLONELUL: Poate că sânt o plantă veche , rămășiță dintr-o junglă de mult desființată. Nu-s în stare să pricep cum de nu mai strălucește soarele. ALISON: Pe tine te doare că toate s-au schimbat. Pe Jimmy îl doare că toate au rămas la fel.

COLONELUL: Așa se pare, draga mea. (Alison ia veverița de pâslă de pe scrin, e pe punctul de a o băga în geamantan, șovăie și o pune la loc. Colonelul o privește. Ea se îndreaptă către el, cu capul întors. Timp de câteva clipe dă impresia că nu a luat încă o hotărâre . Apoi când se decide, se răsucește brusc în călcâie și se lipește de colonel, plângând încetișor) COLONELUL: Faci un pas mare, Alison. Ești sigură că asta dorești? (Intră Helena) COLONELUL: Helena, îți sântem foarte recunoscători că ne-ai telegrafiat. Unde ți-e geamantanul? Să-l duc la mașină împreună cu al lui Alison. HELENA: Eu nu plec astă seară. ALISON (foarte surprinsă) : Nu vii cu noi? (Intră Cliff) HELENA: Mi-ar face plăcere, dar am o întâlnire mâine la Birmingham...în legătură cu un rol. ALISON: Da, înțeleg. Bună seara, Cliff. CLIFF: Bună. ALISON: Tată , ți-l prezint pe Cliff. COLONELUL: Îmi pare bine de cunoștință, Cliff. CLIFF: La fel domnule. ( Scurtă pauză) COLONELUL: Ei , mă duc cu bagajul la mașină. Rămâi cu bine Cliff. CLIFF: Drum bun, domnule colonel. (Colonelul iese. Cliff vine în stânga scenei, iar Helena în centru ) CLIFF: Așadar pleci ?

ALISON: Plec. CLIFF: Jimmy trebuie să se întoarcă. Nu-l aștepți ? ALISON: Nu, Cliff. CLIFF: Și cine-l anunță de plecarea ta? HELENA: Eu. Dacă o să fiu aici când vine. CLIFF (foarte calm) : O să fii aici. (Către Alison) Nu crezi că ar trebui să-i spui chiar tu? ( Alison îi dă un plic pe care l-a scos din poșetă. Cliff îl ia.) Cam convențional, nu găsești? ALISON: Sunt o fată convențională. CLIFF: O să fie pustiu aici fără tine. Îți dai seama, nu? ALISON: Te rog, Cliff... ( El încuviințează din cap. Ea îl sărută.) Îți scriu eu ceva mai încolo . CLIFF: Drum bun drăguțo. ALISON: Să ai grijă de el. CLIFF: Fii pe pace, balamucul merge mai departe. ( Alison trece în centrul scenei, între cei doi, se uită în fugă la cele două fotolii și la ziarele rămase de ieri . Helena o sărută pe obraz și îi strânge mâna. ) HELENA: Pe curând. (Alison dă din cap și iese repede.Cliff și Helena rămân singuri uitându-se unul la celălalt.) Vrei să-ți fac un ceai? CLIFF: Nu, mulțumesc.( Helena se duce la fereastră și își aprinde o țigară ) HELENA: Ce crezi că o să fie acum? CLIFF: De unde dracu să știu? HELENA: Doar ești prieten cu el nu? ( Cliff se îndreaptă spre ușă neauzind ) N-ar fi mai bine să te găsească acasă?

CLIFF: Am o avut o zi grea și, până nu îmbuc ceva și nu beau un păhărel două, nu mai am chef să văd pe cineva suferind. Cine știe, poate am norocul să găsesc o pițipoancă simpatică la cârciumă și reușesc s-o strecor pe sub nasul naichii Drury. Na! (Îi aruncă scrisoarea lui Alison) Dă-i-o tu. (Ajunge la ușă) Acum e-al tău.Sper să-ți bage scrisoarea aia pe gât! (Iese.) (Helena se duce la masă și stinge țigara.Se aude cum se trântește ușa de la intrare. Helena deschide alene ușa dulapului; e gol cu excepția unei rochii care atârnă pe un umeraș. Merge apoi la măsuța de toaletă , pe care nu mai e nimic , în afară de o fotografie înrămată a lui Jimmy.Se apropie de scrin , ia ursulețul și se așează pe pat, uitându-se la el. Își pune capul pe pernă ținând tot timpul ursulețul . Ridică brusc privirea atunci când ușa se deschide și intră Jimmy. Acesta rămâne o clipă uitându-se la ea, apoi trece în centru scoțându-și trenciul și aruncându-l pe masă . E aproape baet de furie și trebuie să se sprijine de fotoliu pentru a-și păstra echilibrul. Ridică privirea.) JIMMY: Cliff era gata să mă dărâme , ieșind din casă ca din pușcă ( Helena îi dă scrisoarea, deschide plicul și citește câteva rânduri , nevenindu-i să creadă ochilor.) Tu i-ai dictat? Atunci ascultă! ”Iubitul meu, trebuie să plec . Nu cred că vei putea înțelege , dar te rog să încerci. Am atâta nevoie de liniște... ” A trebuit să facă peltea sentimentală ( Vede rochia în dulap , o smulge de acolo și o aruncă într-un colț.) Nu-mi închipuiam că ca a ajuns în așa hal de ipocrizie. Ce-i asta...o replică dintr-o piesă în care ai jucat tu? De altminteri ce cauți tu aici? Piei din calea mea că-ți crăp capul. HELENA (calmă) : Nevastă-ta e însărcinată. ( El o privește ) Ei? Te lasă rece? Până și asta te lasă rece? ( Jimmy e zguduit , dar nu , dar nu atât de vestea pe care a aflat-o cât de atitudinea ei. ) JIMMY: Ei, da, e o surpriză.Recunosc.Dar ia spune , te așteptai într-adevăr să cad în genunchi , copleșit de mustrări de conștiință? (Vine mai aproape) Dacă încetezi să mai faci pe femeia înțeleaptă o să-ți spun și eu ceva: puțin îmi pasă! (Vorbește calm) Puțin îmi pasă dacă o să aibă un copil. Puțin îmi pasă dacă o să fie un monstru cu două capete. ( Își dă seama că pe ea o mânâncă palmele.) Ție silă de mine? Nu te sfii , trage-mi o palmă. Ție ți se pare că trebuie să mă închin plin de respect în fața fetei ăsteia proaste și

crude pentru că o să aibă un copil! ( Cu o voce torturată ) Nu pot face așa ceva! Nu pot! ( O ia de umeri ) Lasă-mă în pace și șterge-o de aici, virgină mică și perversă ce ești! ( Helena îl pălmuiește cu violență. Pe fața lui Jimmy se întipărește o expresie de oroare uluită, care însă dispare, lăsând în urmă ei numai durerea. Lăsând să scape un strigăt înăbușit de deznădejde el își duce mâna la cap. Helena i-o dă la o parte și îl sărută cu pasiune , trăgându-l alături de ea, pe pat.)

ACTUL III Cîteva luni mai târziu. O seară de duminică. Obiectele personale ale lui Alison, ca de pildă fardurile de pe măsuța de toaletă au fost înlocuite cu ale Helenei. La ridicarea cortinei, Jimmy și Cliff sânt tolăniți în fotoliile lor și cufundați în citirea ziarelor de duminică.Helena , în picioare , în stânga scenei , stă aplecată peste scândura de călcat, cu un mic vraf de rufe alături . E mai frumoasă ca înainte , căci trăsăturile feței îi sânt mai puțin crispate. E încă cochetă , dar într-un fel neglijent, lipsit de afectare. Poartă o cămașă veche a lui Jimmy. CLIFF: Ce pipă împuțită! (Pauză) JIMMY: Gura! CLIFF: De ce n-o arunci dracului ? JIMMY: De ce-mi pierd jumătate de duminică citind ziarele? CLIFF (Îi arde una cu piciorul) : Pute! JIMMY: Și tu puți, dar eu nu fac gălăgie pe chestia asta (lasă în jos ziarul și face semn cu pipa Helenei) Te supără? HELENA: Nu. Îmi place cum miroase. JIMMY (Aruncă ziarul) : Dă-mi revista ailaltă. CLIFF: Încă n-am terminat-o.

JIMMY: Atunci grăbește-te. O să le scriu să pună linioare între silabe pentru tine. CLIFF: Nu înțeleg despre ce e vorba doar se pare că un sectant a luat-o pe coajă și clubul ”Athenaeum” e pe jăratic , așa că redacția consideră acum polemica închisă. JIMMY: Am impresia , băiatule, că devii un intelectual... (Helena râde.Jimmy o privește ironic) Ce te-a apucat? HELENA: Nimic. (Către Cliff) Abia încep să mă obișnuiesc cu el. Nu știam niciodată când vorbește serios și când nu. CLIFF: De cele mai multe ori, nici el nu știe. Când ai vreo îndoială , consideră că e o insultă. JIMMY: Ce facem astăseara? ( Helenei ) Te duci la biserică ? HELENA (luată cam prin surprindere) : Nu, nu cred. Dar dacă vrei tu. JIMMY (lui Cliff) : Ai observat în ultima vreme că în ochii ei a apărut o lucire demonică? Te socotești o mare păcătoasă, scumpa mea? Ei, răspunde! Îți ies păcatele prin urechinca niște dopuri de ceară? Te întrebi dacă glumesc sau nu? Poate că ar trebui să-mi pun un nas de carton și să port o tichie. (Helena e zguduită brusc de răceală din privirea lui, dar înainte de-a avea timp să-și dea seama cât e de jignită , Jimmy îi zâmbește și strigă vesel către Cliff ) JIMMY: Dă-mi revista, imbecilule! CLIFF: Vedea-te-aș mort! JIMMY: Cine știe? CLIFF (intrând în joc cu nonșalanță) : Vise,vize și vite! JIMMY: (Jimmy se scoală în picioare și își debitează replica cu o viteză atât de mare , încât abia se mai înțeleg cuvintele.)

Doamnelor și domnilor , veneam astă seară la teatru și când să intru , vine un tip la mine și-mi spune: CLIFF: Ei, n-ai văzut pe nimeni? JIMMY: Pe cine să văd? CLIFF: N-ai văzut pe nimeni? JIMMY: Sigur că n-am văzut pe nimeni. Fii bun și lasă-mă în pace! Doamnelor și domnilor urmează un monolog intitulat : ”Zicea că că-o cheamă Bela, dar semăna mai mult cu o belea”. Așadar ”Zicea că-o cheamă Bela...” CLIFF: Ești sigur că n-ai văzut pe nimeni? JIMMY: Tot aici ești? CLIFF: Îl caut pe nimeni! JIMMY: Fii drăguț, ia-o din loc. ”Zicea că-o cheamă Bela...” CLIFF: Nu-l găsesc pe nimeni nicăieri și trebuie să-i dau pachetul ăsta. JIMMY: Te rog, nu mai mă întrerupe! Nu vezi că mă strădui să distrez onoratul public? Cine e acest nimeni de care tot vorbești? CLIFF: Mi s-a spus că viu aici și să dau pachetul ăsta lui nimeni. JIMMY: Ti s-a spus că vii aici și să dai pachetul ăsta lui nimeni. CLIFF: Întocmai. Și după ce i-l dau, nimeni o să-mi dea un shilling. JIMMY: Și după ce i-l dai , nimeni o să-ți dea un shilling. CLIFF: Exact. JIMMY: Și ce mai aștepți? CLIFF: Păi dacă nimeni nu-i aici!

JIMMY: Stai! Stai să mă lămuresc: când spui că nimeni nu-i aici nu susții că nu-i aici nimeni? CLIFF: Nu. JIMMY: Ci numai că nimeni nu-i aici. CLIFF: Exact. JIMMY: Atunci de ce nu spui așa de la început? HELENA: Ei, voi de acolo! JIMMY: Ce doriți domnule? HELENA (țipă): După părerea mea , sceneta voastră e tâmpită ... Auziți? JIMMY: Dupa părerea lui sceneta noastră e tâmpită. Și cine sânteți dumneavoastră mă rog? HELENA: Eu? A.. ( cu falsă modestie ) Eu sînt un nimeni. JIMMY: Atunci ține pachetul. (în aruncă o pernă ) JIMMY și CLIFF : Cunosc o domnișoară Și o știți și voi cu toții Nu are para chioră Dar e dintre ăi cu moț. Într-o zi om face nunta, Când ne-o merge mai lejer, Maică-sa să nu mă vadă De la tată-su s-o cer.

Om trăi în cuibul nostru Și chiar foame de ne-o fi, Noi la universitate I-om trimite pe copii Pupă-ți repede gagica Teamă n-ai că ce să ai Chiar dacă e de neam mare Tot bărbatu-i mai dihai Iar de treaba asta, frate, Știu și îngerii din rai Pupă-ți repede gagica Teamă n-ai de ce să ai Mie lumea-mi zice Sidney... (Dar Jimmy s-a săturat acum de tot circul acest și-l îmbrâncește pe Cliff ) JIMMY: Ai niște picioare ca de lemn!De două ori m-ai călcat până acum ! Iao din loc și fă un ceai, pe-urmă vedem noi cum ne descurcăm. CLIFF (Îl îmbrâncește cu violență pe Jimmy. Acesta își pierde echilibrul și cade.) JIMMY : Ticălosule! (Sare în picioare și se încaieră cu Cliff. Cad amândoi , rostogolindu-se pe jos, gâfâind și icnind. Cliff reușește să îngenunche pe pieptul lui Jimmy. ) CLIFF (răsuflând din greu) : Vreau să citesc ziarele.

JIMMY: Ești un sălbatic , un huligan. Nu meriți să trăiești într-o casă cu oameni de treabă și bine crescuți. CLIFF: Ai de gând să taci sau rămân așa și citesc ziarul? (Jimmy face o sforțare supremă și Cliff se rostogolește pe jos) JIMMY: O , să fac hernie din cauza ta! (Il trage pe jos pe Cliff, care se opune) CLIFF: Îmi rupi cămașa . Dă-mi drumul! JIMMY: Ce-ți trebuie ție cămașă? ( Se ridică în picioare ) Acum dute și fă un ceai. CLIFF: Atâta cămașă curată mai aveam! Vită încălțată! ( Se ridică de pe jos și se adresează Helenei) E, murdară! HELENA: Scoate-o să ți-o spăl . (Cliff ezită) Ce-i cu tine Cliff? CLIFF: Nimic. JIMMY: Dă-i-o și nu te mai văicări atâta CLIFF: Bine, bine. ( Își scoate cămașa și i-o dă Helenei ) Mulțumesc, Helena. HELENA (luând-o) : N-ai de ce. (Iese. Jimmy se trântește în fotoliul din dreapta.) JIMMY (amuzat) : Nu prea o ai la stomac, așa-i ? CLIFF: Pe vremuri n-o aveai nici tu. ( Șovăie apoi spune repede ) Nu-i ca înainte. JIMMY (iritat) : Niciodată nu e ca înainte. CLIFF (așezându-se pe brațul fotoliului și frecându-și picioarele.) : Jimmy, cred că eu nu mai rămân mult pe aici. JIMMY (destul de indiferent) : Zău? De ce? CLIFF (luând același ton) : Eu știu? Mă gândeam să încerc și altceva.

JIMMY: Băiatule, faci cum vrei. CLIFF: Și încă ceva... Cu doi bărbați în casă , Helena are prea multe pe cap. Cred că a venit vremea să-mi găsesc și eu o fată care să se ocupe de mine. JIMMY: Poate că-ți găsește Helena pe una din prietenele ei , plină de bani și cu creier de pasăre. De asta ai tu nevoie. CLIFF: Da , cam așa ceva. JIMMY: Și de ce anume ai de gând să te apuci? CLIFF: Habar n-am. JIMMY: Ești o potaie flenduroasă. (sie înuși) Toată viața mi-o petrec luândumi rămas bun. ( Scurtă pauză ) CLIFF: Mă dor picioarele. JIMMY: Mai spală-ți ciorapii din când în când. (Încet) Ce curios. Ai fost un prieten bun, credincios și generos - și eu te las. Ești mai bun decât zece ca Helena. Dar dac-ai fi în locul meu ai face la fel. Așa-i? CLIFF: Așa-i. JIMMY: De ce, de ce, de ce le lăsăm pe femei să ne sugă tot sângele? HELENA (intră) : Uite, Cliff . ( Îi dă cămașa) CLIFF: Îți multumesc, Helena . Foarte drăguț din partea ta. (se îndreaptă spre ușă) JIMMY: Dă-i viteză, blegule. Dar mai întâi fă-mi un ceai, aiuritule. HELENA: Îmi pare rău că pleacă. JIMMY: Și mie, e un păcătos trândav și sâcâitor, dar are o inima de aur. HELENA: Te iubesc.

JIMMY: Cred că s-ar putea să mă iubești. ( Buzele lui găsesc degetele Helenei și le săruta. Își înalță fața și se sărută pasional ) Nu lăsa să se strecoare nimic între noi. HELENA (încetișor) : Dragostea mea...Dintotdeauna te-am dorit..dintotdeauna! (se sărută din nou) JIMMY : Lasă naibii călcatul și hai în oras. Vreau să ne cherchelim și pe urmă să ne întoarcem aici și să facem dragoste. HELENA: Să-mi schimb numai cămașa. (Jimmy se duce spre ușă) JIMMY: Eu mă duc să-l zoresc pe Cliff. (Dar înainte de a ajunge la ușă , aceasta să deschide și intră Alison. Poartă un impermeabil, părul îi e ciufulit și arată rău. Urmează o tăcere încremenită.) ALISON (calmă) : Bună seara. JIMMY (dupa o clipă , Helenei) : Te caută o prietenă (Iese repede și cele două femei rămân uitându-se una la cealaltă) HELENA (dându-i ceașca cu ceai) : Bea puțin ceai. ALISON : Mulțumesc. HELENA: Ești pe deplin restabilită acum? ALISON ( dă din cap ) : N-a fost decât..în sfârșit . Eu sânt de vină ..numai eu . Nu știu ce m-a apucat să viu aici. Iartă-mă Helena. HELENA: Tocmai tu îți ceri iertare? De ce? ALISON: Pentru că e urât și crud din partea mea să viu înapoi. HELENA: Ai dreptul mai mult decât mine să fii aici. ALISON: Helena, nu începe iar...

HELENA: Ești soția lui, nu-i așa? Ai toate drepturile... ALISON: Venind aici am făcut o prostie , mie silă de mine din cauza asta. Nu intenționez câtuși de puțin să provoc acum o ruptură între tine și Jimmy. Trebuie să mă crezi. HELENA: Te cred, totul arată mai nedrept și mai groaznic decât de obicei. ALISON: Vorbești ca și cum mi l-ai furat pe Jimmy... HELENA (cu violență) : Și tu vorbești ca și cum el ar fi o carte sau un obiect pe care-l împrumuți oricui ți-l cere pentru cinci minute. Cei cu tine? ALISON: L-ai iubit, nu? Așa mi-ai scris , așa mi-ai spus. HELENA: Și era adevărat. Am descoperit care e defectul lui Jimmy. S-a născut într-altă epocă decât a lui. Alison... între mine și Jimmy totul s-a sfârșit. Îmi dau seama acum, trebuie să plec. ALISON: Helena... doar n-ai de gând să-l părăsești? HELENA: Ba da. (Continuă înainte ca Alison s-o poată întrerupe.) ALISON: Dar Jimmy...Jimmy o să rămână singur. HELENA: Nu-i duce grija, draga mea , găsește el pe alta. O să-și facă aici un harem. ALISON: Am pierdut copilul. (Trompeta se aude mai tare, Alison se apropie de ea) Helena, nu-l părăsi! Are nevoie de tine. HELENA: Crezi? ALISON: Poate că nu ești femeia cea mai potrivită pentru el...nici una dintre noi nu e. HELENA (smucind violent ușa) : Jimmy , te rog! Încetează! Nu pot să-mi adun gândurile (O scurtă pauză , dupa care trompeta continuă, Helena își ia capul în mâini ) Jimmy, te implor! ( Cântecul se oprește ) Jimmy, vreau să stau de vorbă cu tine.

JIMMY (din culise) : Prietena ta mai e acolo? HELENA: Lasă tâmpeniile și vino încoace! ( Se îndepărtează de ușă ) JIMMY (Se uită la Alison) : N-ar fi cazul să stea jos? Arată îngrozitor. HELENA: Iartă-mă Alison. Mai vrei puțin ceai sau o aspirină? ( Alison scutură din cap și se așează. Nu se poate uita la nici unul din ceilalți doi.Helena se adresează lui Jimmy, pe vechiul ei ton autoritar.) Nu-i de mirare. A fost foarte bolnavă și... JIMMY (calm) : Nu-i nevoie să-mi desenezi o diagramă. Văd și singur ce i s-a întamplat. HELENA: Și n-are nici o importanță ? JIMMY: Nu mă delectez la gândul că cineva suferă sau e bolnav. Era și copilul meu, știi ( Ridică din umeri ) Dar nu-i primul lucru pe care-l pierd. HELENA: Jimmy... Nu vreau scandal..așa că te rog... JIMMY: Spune ce-ai de spus. HELENA: Mă duc jos să-mi fac bagajul ( Cele două femei îl privesc, dar Jimmy se sprijină de masă fără să se uite la ele.) Nu Alison mi-a cerut asta, e propria-mi hotărâre. Te iubesc, Jimmy. Nu voi iubi niciodată pe nimeni așa cum te-am iubit pe tine. ( Se îndreaptă spre stânga scenei, cu pasiune și sinceritate ) Nu pot să particip la... la această suferință! Nu pot! ( Așteaptă de la el o reacție dar Jimmy se uită fix la masă și dă din cap, dă să plece dar o oprește vocea lui Jimmy) JIMMY ( pe un ton coborât și resemnat ) : Toată lumea vrea să scape de chinul de a trăi. (Strânge lucrurile de pe măsuța de toaletă și se duce la dulap) Și dacă nu te poți împăca cu gândul ( ia o rochie de pe umeraș ) să-ți mototolești suflețelul tău bine călcat, (vine lângă ea) mai bine renunță la viață și fă-te o sfântă. (Îi pune rochia în brațe. Helena îl privește o clipă apoi iese repede...Jimmy e zguduit și evită privirea lui Alison. Se apropie de fereastră , se rezeamă de ea și dă cu pumnul în cercevea, Alison s-a ghemuit

în fotoliul din dreapta. În cele din urmă rupe tăcerea , ridicându-se în picioare) ALISON: Iar..Iartă-mă. Acum plec. ( Se îndreaptă spre ușă, dar se oprește auzindu-l pe Jimmy ) JIMMY: Cele mai mari și mai puternice făpturi de pe lume sânt în același timp și cele mai singuratice. Ca ursul bătrân, care rătăcește adulmecând propria lui urmă prin pădurea întunecoasă. ALISON: Vreau să fiu depravată și frivolă. (Tot ce poate face el e să o privească neputincios. Vocea ei crește puțin în intensitate) Nu înțelegi? S-a dus! S-a dus! Făptura aceea omenească, neajutorată , din trupul meu. Era a mea, eu răspundeam de ea. Dar am pierdut-o! (Lunecă jos de-a lungul piciorului mesei) Nu-mi mai doream altceva decât să mor. JIMMY: Gata! Te rog, nu.. Nu pot să... ( Ea trage cu greu aerul în piept lipită de el) Eu...eu...Nu mai... ( Alison se destinde brusc. El o privește plin de oboseală și îi spune cu o ironie tandră.) O să fim împreună în peștera noastră de veverițe. O să trăim din miere și din alune...o grămadă de alune. Eu o să am grijă să-ți lustruiești cum se cuvine cu coada ta stufoasă și elegantă, dar nici tu nu ești deosebit de isteață , așa că trebuie să fim prudenți. Așa-i? (Alison dă din cap) JIMMY (patetic) : Sărmanele veverițe! ALISON (cu aceeași intonație comică ) Sărmanii urși! ( Râde puțin , apoi se uită la el foarte tandru și adaugă foarte, foarte încet.) Vai , sărmanii urși! (Îl îmbrățișează!) CORTINA

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->