Sunteți pe pagina 1din 10

MAREA NEAGR - o mare vie

Se afl ntre Europa i Asia i se nvecineaz cu urmtoarele ri: Rusia, Ucraina, Romnia, Bulgaria, Turcia i Georgia. n Marea Neagr se vars fluvii i ruri, de exemplu: Dunrea, Nistru, Nipru, i altele.

Grecii au numit Marea Neagr, Axeinos neprimitoare. Mai tarziu, au redenumit-o Pontos ntinderea de ape i Euxeinos primitoare. Romanii i-au dat numele de Pontus Euxinus, iar mai trziu Mare Caecili i-a spus Marea nchis.

Marea Neagr reprezint un complex de ecosisteme, numit BIOM. Are o suprafa de 423.488 km. Adncimea este de 2245 m sub nivelul mrii.

Caracteristici Dup gradul de salinitate are 2 straturi de ap suprapuse: unul de suprafa (150 m) i unul de adncime (pn la fundul mrii). Salinitatea apei n larg este de 17-18 12 la mie.

Ea prezint 3 zone importante:


PLANTE:
Alge verzi, brune roii

I. Zona litoral
(pn la 180 m)

ANIMALE:
viermi molute scoici melci peti (cambul, calcan, guvizi, scrumbii) meduze clui de mare pescrui

II. Zona pelagic


(masele de ap din largul mrii)

PLANTE:
alge verzi

ANIMALE: protozoare crustacee meduze peti stavrizi scrumbii hamsii heringi rechini delfini

III. Zona abisal


(adncurile mrii pn la 2245 m)

aproape lipsit de via


bacterii sulfuroase

n ultimele decenii au disprut sau au sczut efectivele unor specii, ceea ce a afectat ntreaga biodiversitate a Mrii Negre. Chiar omul a determinat profunde schimbri sau dezechilibre n ecosistemul marin prin chimizarea agriculturii i dezvoltarea aglomerrilor portuare.

Prin caracteristicile biotopului i biocenozei, Marea Neagr este unic n lume. Savantul Grigore Antipa a iniiat i coordonat cercetri asupra faunei Mrii Negre, fiind considerat ntemeietorul colii romneti de ecologie. Muzeul de istorie natural din Bucureti i poart numele.