Sunteți pe pagina 1din 7

Tesutul cartilaginos Generalitati Tesutul cartilaginos este un tesut conjunctiv semidur, specializat, alcatuit din celule conjunctive si o matrice

extracelulara. Matricea extracelulara este bogata, sintetizata de celulele cartilaginoase proprii alcatuita din substanta fundamentala si fibre conjunctive deoarece tesutul cartilaginos este avascular, matricea extracelulara indeplineste un rol esential datorita: cantitatii crescute de GAG care realizeaza difuziunea substantelor nutritive provenite din vasele sanguine ce asigura nutritia cartilajului cantitatii crescute de proteoglicani care confera proprietati mecanice deosebite ce se gasesc in articulatii si realizeaza fenomenul de crestere al osului in lungime in functie de proprietatile matricei extracelulare se deosebesc 3 tipuri de cartilaj: hialin: care contine colagen de tip II, GP, PG si GAG elastic: hialin+ fibre elastice fibros: hialin+colagen tip I 1.Condrogeneza deriva din tesutul mezenchimal cu exceptia cartilajelor regiunii cefalice care se formeaza din ectomezenchimul derivat din crestele neurale Condrogeneza se initiaza prin gruparea celulelor stem mezenchimale (condroprogenitoare) in agregate celulare(centri de condrificare) sub actiunea factorului SOX-9 aceste celule devin condroblaste si incep sa sintetizeze matrice cartilaginoasa amorfa si metacromatica la albastru de toluidina pe masura ce sunt inconjurate de matrice cartilaginoasa, condroblastele se indeparteaza unele de celalalte si devin condrocite. 2.Celulele cartilaginoase se clasifica in : celule cartilaginoase proprii: celule progenitoare, condroblaste, condrocite celule cu origine medulara: condroclaste sunt localizate in lacunele matricei cartilaginoase lacunele de la periferia cartilajului au forma alungita lacunele din profunzimea cartilajului au forma rotunda/ovala se aranjeaza in: (in general) grupuri izogene - alcatuite din mai multe condrocite(provin prin diviziune din acelasi condroblast) in grupuri axiale: daca celulele cartilaginoase in cadrul unui grup se dispun in siraguri(la nivelul discului de crestere a oaselor) in grupuri coronare(cartilaj hialin matur): daca dispozitia condrocitelor este radiara

Celulele condroprogenitoare : st celule stem mezenchimale orientate spre diferentiere in celule cartilaginoase

Condroblastele : sunt celule mici, turtite, care prin diviziune, diferentiere si sinteza devin condrocite.

Condrocitele localizate in lacune ale matricei cartilaginoase sunt celule mai mari decat condroblastele au forma rotunda, ovala sau unghiulara(prin compresie) Nucleul: rotund, impins spre periferia celulei, frecvent prezinta nucleol Citoplasma: contine RER, aparat Golgi, lizozomi, ribozomi liberi, mitocondrii alungite, microtubuli, filamente intermediare si filamente de actina; ca particularitate: prezinte depozite de glicogen si lipide considerate substante de rezerva fiind necezare la nevoie condrocitele sintetizeaza componentele matricei cartilaginoase: GAG,colagen tip II, ancorina Aspectul citoplasmei: in MO: bazofila la condrocitele aflate in plina activitate palida la cele cu potential sintetic diminuat in jurul fiecarui condrocit, matricea realizeaza o pseudocapsula ce rezista la compresie

3. Matricea cartilaginoasa(extracelulara) este secretata de condroblaste si condrocite contine 3 categorii importante de molecule: fibre de colagen, PG si GP fibrilele fine de colagen st constituite majoritar din 4 tipuri de colagen: Colagen tip II: formeaza fibrilele propriu-zise Colagen tip VI: se afla la periferia condrocitelor; real. ancorarea condrocitelor de MC Colagen tip IX: faciliteaza interactiunea fibrilelor de colagen cu PG din matrice Colagen tip X: organizeaza fibrilele de colagen intr-o retea 3d hexagonala Colagen tip XI: moduleaza dimensiunea fibrilelor in componenta PG intra 3 tipuri de GAG: ac. hialuronic, condroitin sulfat si keratan sulfat : condroitin sulfat si keratan sulfatul se leaga pentru a forma monomerii de proteoglican(cel mai imp. PG monomeric al cartilajului hialin este agrecanul) fiecare molecula de ac. hialuronic se asociaza cu peste 300 molecule de agrecan formand astfel agregatele de PG care se leaga de fibrilele de colagen GP de adeziune(sau proteine non-colagene): moduleaza interactiunea dintre condrocite si moleculele matriceale(au imp. clinica deoarece repr. markeri ai turnoverului cartilajului si degenerarii acestuia) reprezentate de: CII(anexina cartilaginoasa V), tenascina si condronectina
-

Matricea capsulara(sau pericelulara) repr. un inel matricial cu grosime de 1-3 um, intens colorat dispus in jurul fiecarui condrocit

prezinta cea mai mare concentratie de PG sulfatati si GP=>intens pozitiva la r.PAS iar la albastru de toluidina este metacromatica doar aici se afla fibrilele de colagen tip VI(care se ataseaza strans de integrinele membranare ale condrocitelor ancorand condrocitele la matricea extracelulara) colagenul tip IX mai bine reprezentat decat in celelalte zone ale matricei extracelulare joaca un rol important in rezistenta condrocitelor la presiune Matricea teritoriala repr. regiunea de matrice cartilaginoasa dispusa in jurul grupurilor izogene se gasesc fibrile de colagen tip II si cantitati mici de colagen tip IX contine concentratii mai mici de PG sulfatati=> se coloreaza mai slab la r.PAS sau albastru de toluidina 4. Pericondrul reprezinta capsula cartilajului este alcatuit din t. conj. dens dezordonat, strans atasat cartilajului este dispus pe 2 straturi: intern celular si extern fibros stratul intern celular(zona condrogenica) contine celule condroprogenitoare care se formeaza prin diviziune noi celule ce se diferentiaza in celule cartilaginoase(condroblaste, condrocite), colagen tip I si vase sanguine implicate in nutritia tesutului cartilaginos implicat: in procesul de crestere(prin apozitie a tesutului cartilaginos) in procesul de reparare in caz de leziuni stratul extern fibros este un t. conj. dens dezordonat alcatuit din fibre de colagen, celule conjunctive asemanatoare fibroblastelor si o cantitate mica de subst. fundamentala 5. Cartilajul hialin cel mai bine reprezentat la adult formeaza scheletul primitiv al embrionului fiind inlocuit treptat cu t. osos se intalneste la articulatiile mobile, septul nazal, laringe, trahee, bronhii mari si cartilaje costale alc. din matrice cartilaginoasa(~97%); 3-5% este repr. de celulele cartilaginoase(condrocite, condroblaste) macroscopic are aspect sticlos microscopic este amorfa, acidofila constituita din apa in proportie de 70-90% prezinta spatii, denumite lacune, in ele fiind localizate celulele cartilaginoase la randul ei, matricea cartilaginoasa este formata din : fibrile de colagen si subst. fundamentala

6.Cartilajul articular

acopera suprafetele osoase articulare

este o ramasita a modelului cartilaginos hialin al osului embrionar prezinta 2 fete: una spre cavitatea articulara si cealalta spre os nu este acoperit de pericondru deoarece: fata articulara este tapetata de sinoviala fata osoasa se continua cu tesutul osos propriu-zis la adulti cartilajul articular are 2-5 mm grosime si se imparte in 4 zone: zona superficiala: este cea mai apropiata de suprafata articulara si rezista la presiune contine condrocite alungite, inconjurate de fibrile de colagen tip I zona intermediara: alcatuita din condrocite rotune si fibrile de colagen dispuse oblic de supraf. Articulara zona profunda sau radiara: prezinta condrocite rotunde, mici, aranjate in coloane perpendiculare pe supraf. articulara iar fibrilele de colagen sunt paralele cu axul lung al osului zona calcificata: formata din condrocite mici, inconjurate de o matrice calcificata prezinta o linie fina, ondulata si puternic calcificata(delimiteaza portiunea calcificata de portiunea profunda); deasupra acestei linii condrocitele profilereaza contribuind la cresterea interstitiala a cartilajului;celulele nouformate migreaza spre supraf. artic. 7. Cartilajul elastic se distinge prin prezenta fibrelor elastice din matricea cartilaginoasa se observa in: epiglota, cartilaje aritenoide, pavilionul urechii, conductul auditiv extern si o parte din trompa lui Eustachio nu se dezvolta din centre de condrificare ci din arii de tesut mezenchimal structural, este asemanator cartilajului hialin dar contine un numar mai mare de celule cartilaginoase si numeroase fibre elastice(pe langa fibrele de colagen tip II) pus in evidenta prin coloratii de orceina sau rezorcin fuxina celulele sunt mai mari decat la cartilajul hialin, organizate in grupuri izogene coronare matricea este mai redusa cantitativ fibrele elastice sunt dispuse in fascicule ce inconjoara grupurile izogene de condrocite la periferia cartilajului, fibrele sunt mai subtiri si se continua cu pericondrul ca si cartilajul hialin, este inconjurat de pericondru(cu deosebirea ca el se degradeaza mai greu si calcifica doar exceptional) 8. Cartilajul fibros(fibrocartilajul) format din matrice extracelulara bogata si un numar redus de condrocite nu are pericondru(intotdeauna se gaseste aproape de un tesut conj. dens dezordonat cu care se intrepatrunde matricea cartilaginoasa este alcatuita din subst. fundamentala si fibre de colagen: subst. fundamentala: este redusa fibrele de colagen st. alc. din colagen tip I(specific t. conj) si II(specific t. Hialin) condrocitele: sunt celule cu nucleu rotund, situate in lacune, inconjurate de matrice extracel. amorfa fibroblastele: la nivelul ariilor fibroase prezinta nuclei alungiti este cel mai putin reprezentat cartilaj din oranism apare in discurile I.V., simfiza pubiana si unele cartilaje articulare(artic. temporo-mandibulara

si articulatia sterno-claviculara) este foarte rezistent si nu se deformeaza la presiune nu are pericondru si nici zona interna condrogena(dezvoltarea cartilajului fibros se realizeaza pe seama t. conj. dens din apropierea sa prin diferentierea fibroblastelor in celule cartilaginoase) cartilajul fibros se calcifica frecvent discul I.V. Reprezinta prototipul acestui tip de cartilaj fiind alc. din inel fibros(la periferie si nucleu pulpos in zona centrala) inelul fibros este format din lame concentrice de t. Conj. dens(colagen tip I) nucleul pulpos prezinta un numar variabil de celule stelate si fusiforme la adult discul I.V. Nu este vascularizat(substantele nutritive patrund in interiorul structurilor prin difuziune de la nivelul capilarelor aflate la marginea discului)

9. Cresterea cartilajului se realizeaza continuu prin 2 mecanisme: cresterea interstitiala si cresterea prin apozitie cesterea interstitiala: este procesul prin care iau nastere noi insule de tesut cartilaginos in interiorul unui cartilaj deja construit celulele cartilaginoase nou-formate provin prin diviziunea mitotica a condrocitelor in interiorul lacunelor initial, celulele fiice se dispun in aceeasi lacuna cu celula mama(formang grupuri izogene) condrocitele nou-formate continua sa sintetizeze matrice extracelulara odata cu secretia unor noi cantitati de matrice cartilaginoasa se realizeaza o separare a condrocitelor(in acest caz, fiecare condrocit ocupa din nou propria lacuna) condrocitele secreta in continuare matrice cartilaginoasa si astfel se distanteaza unele de celelalte, ciclul reluandu-se acest tip de cartilaj se observa la cartilajele tinere cresterea prin apozitie: este procesul prin care iau nastere noi straturi de tesut cartilaginos, la suprafata cartilajului deja format, datorita activitatii celulelor din stratul intern, condrogen al pericondrului aceste celule se aseamana m-f cu fibroblastele(produc colagen tip I) cand se initiaza cresterea cartilajului(sub actiunea factorului SOX-9) =>fibroblastele isi modifica morfologia: prelungirile citoplasmatice dispar, nucleul se rotunjeste iar citoplasma devine bogata aceste modificari determina transformarea fibroblastului in condroblast condroblastele au rolul de a sintetiza matrice extracelulara(inclusiv colagen tip II) cand se acumuleaza noi cantitati de matrice extracelulara, cartilajul creste in dimensiuni in stratul intern al pericondrului, fibroblastele se divid intens pentru a mentine constanta populatia celulara a acestuia - este influentata de: vitamina A(cu actiune promitotica) vitamina C(stimuleaza sinteza substantei fundamentale) hormoni: STH,testosteron,estrogeni(cu rol activator) si cortizol(cu efect inhibitor)

10. Repararea cartilajului cartilajul prezinta o mare toleranta la stresul mecanic tolerat daca totusi este lezat(chiar si mici defecte) posibilitatea de autoreparare este limitata deoarece t. cartilaginos este avascular iar condrocitele sunt imobile=>potential profilerativ redus procesele de reparare se realizeaza de obicei pe seama activitatii pericondrului !!->repararea cartilaginoasa are loc doar la indivizii tineri(adica in timpul perioadei de crestere) si doar pentru defectele mici care intereseaza numai pericondrul in acest caz, celulele stratului intern al pericondrului prolifereaza dar numarul de celule nouformate este relativ redus si de aceea repararea se face de fapt prin inlocuirea cartilajului cu tesut conjunctiv dens proliferarea vasculara de la locul injuriei determina mai degraba formarea de tesut osos(motiv pentru care se produce tesut osos in defavoarea cartilajului este probabil datorita micromediului slab oxigenat in care se dezvolta condrocitele 11. Calcificarea cartilajului si inlocuirea cu tesut osos cartilajul hialin se poate calcifica(cristalele de fosfat de Ca impregneaza matricea cartilaginoasa) sunt 3 situatii care in conditii normale, matricea cartilajului se calcifica: osificarea encondrala: care apare in perioada de crestere si in mod normal cartilajul este intotdeauna inlocuit cu os calcificarea fetei interne(dinspre os) a cartilajului hialin articular de la nivelul epifizelor imbatranirea: in care cartilajul hialin din intregul organism sufera un proces lent de calcificare de obicei, dupa o perioada indelungata de timp cartilajul calcificat este inlocuit de os la persoanele in varsta se observa frecvent zone de calcificare(in inelele cartilaginoase traheale) in mod normal, condrocitele isi preiau toate elementele nutritive prin difuziune din matricea extracel. cand matricea extracelulara se impregneaza cu saruri de Ca, posibilitatile de nutritie ale condrocitelor sunt suprimate si degenereaza 12. Nutritia cartilajului se realizeaza prin imbititie si difuziune(subst. nutritive provin din vasel sanguine ale pericondrului si ale canalelor cartilaginoase) odata cu inaintarea in varsta, cartilajul degenereaza iar activitatea sa sintetica scade si matricea devine fibroasa, ulterior calcificandu-se. Capacitatea de reducere este redusa insa pericondrul poate reface zone mici de cartilaj fracturat prin formarea de tesut conjunctiv dens

13.Canalele cartilaginoase cartilajul hialin este penetrat de canale mici numite canale cartilaginoase(desi este considerat avascular) contin tesut conjunctiv cu fibroblaste, macrofage cu vacuole citoplasmatice, o arteriola, o venula si numerosi glomeruli capilari inca din a 11-a sapt de viata intrauterina structura cartilajului prezinta canale cartilaginoase ce pornesc din pericondru(penetreaza epifiza, fenomenul fiind dependent de degradarea matricei prin condroliza)

canalele cartilaginoase din cartilajele nazale si ale laringelui persista pana la varste inaintate sunt esentiale pentru nutritia cartilajului si dezvoltarea centrilor secundari de osificare in jurul canalelor se dispune un strat de celule polimorfe(delimitat de t. conj. dens); celulele polimorfe provin probabil din fibroblaste sau din condrocitele eliberate din matricea degradata canalele superficiale nu sunt vascularizate dar cele profunde au o retea vasculara complexa(inconjurata de t. conj. lax, celule polimorfe si t. conj. dens)