Sunteți pe pagina 1din 9

TESUTUL MUSCULAR GENERALITATI - este responsabil pentru: o miscarile organismului o schimbarile de marime si forma ale organelor interne - alcatuit

din celule specializate,cu rol in realizarea contractiei - la baza contractiei celululei musculare sta interactiunea dintre cele 2 tipuri de filamente contractile: o filamente subtiri de actina- fiecare filament de formeaza prin polimerizarea moleculelor de actina globulara o filamente groase - alc din 200-300 de molec de miozina II - cele 2 tipuri de filamente proteice contractile sunt implicate in : o citokineza o exocitoza o migrare celulara - sunt identificate in cantitati mici si in alte tipuri celulare: o pericite o miofibroblase o celule mioepiteliale o celule mioide din testicul - celulele musculare striate si netede prezinta in citoplasma filament proteice specific de desmina (marker imunohistochimic al tesutului musc) CLASIFICAREA TESUTURILOR MUSCULARE - se clasifica pe baza aspectului celulelor contractile - in functie de prezenta sau absenta striatiilor transversale tesutul musc se clasifica in: o tesut muscular striat o tesut muscular neted Tesutul muscular striat -principala componenta musculara a organismului -este subimpartit in: 1. tesut muscular striat scheletal:-atasat oaselor, rol in efectuarea miscarilor si in mentinerea pozitiei corpului 2. tesut muscular striat visceral:-la nivelul viscerelor, rol in vorbire,respiratie,inghitire 3. tesut muscular striat cardiac-situat la nivelul cordului, aspectul striat transversal al muschiului este dat de dispozitia specifica a miofilamintelor de actina si miozina -principalele diferente intre tesutul muscular striat scheletal si cel cardiac sunt reprez de marimea, forma, dispozitia celulelor si nr nucleilor Tesutul muscular neted -format din celule care nu prezinta striatii transversale -in aceste celule miofilamentele nu se dispun ordonat ca si la muschiul striat -contractia celulelor muscular netede este independenta de controlul voluntar - tesutul este prezent la nivelul viscerelor si al sistemului vascular -celulele musculare netede formeaza muschiul erector al firului de par

HISTOGENEZA -celulele musculare au origine mezodermica -ele provin din celulele stem miogene care se diferentiaza ulterior in mioblaste -celulele stem miogene exprima factorul de transcriptie MyoD care impreuna cu factorii reglatori miogeni joaca un rol important in determinarea si diferentierea tuturor celulelor muscular striate -in dezvoltare muschiul contine 2 tipuri de mioblaste: - mioblastele tinere o care fuzioneaza pentru formarea de miotubi primari o si se dispun in tendoanele viitorului muschi o prez. mai multi nuclei localizati central in forma de lant - mioblastele tardive o dau nastere la miotubi secundari(in zonele inervate ale m. in dezv) o miotubii secundari cresc prin adaugarea de noi mioblaste la miotubi secundari deja formati o miotubi secundari:-au diam mic, nuclei dispusi dezordonat, au un nr mare de miofilamente TESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETAL -numit frecvent fibra musculara -este un sincitiu multinucleat cu ogrosime de 10-100 pm si lungime variabila -fibrele musculare striate scheletale prezinta: - forma cilindrica - numerosi nuclei localizati la periferie imediat sub sarcolema - invaginari tubulare profunde in citoplasma(s.n. sistem tubular T) - sunt inconjurate de lamina bazala bogata in fibre de reticulina si GP - citoplasma acidofila la H.E.-contine organite nespec.(mitocondrii,aparat Golgi,) si specific (miofib) MUSCHIUL CA ORGAN -muschiul scheletic este alc. din fibre muscular striate scheletale unite prin tesut conjunctiv reprez de: -ENDOMISIUM:-inconjoara fibrele muscular individuale -tesut conjunctiv lax cu numeroase fibre de reticulina -putine: - fibre elastice si de collagen - celule conjunctive - vase capilare - fibre nervoase dispuse parallel cu axul fibrei muscular -PERMISIUM:- reprez de un strat gros de tesut conjunctiv - inconjoaca fiecare grup de fibre muscular - delimiteaza fasciculul muscular - contine vase sanguine si fibre nervoase -EPIMISIUM:- reprez de tesut conjunctiv dens - inconjoara toate fasciculele de fibre musculare - formeaza muschiul propiu-zis - la acest nivel patrund in muschi:vasele si nervii -joctiunea miotendinoasa de formeaza prin atasarea celulelor musculare la fibrele de colagen -aceste fibre de colagen provin dintr-un tendon,o aponevroza sau din periost -la nivelul jonctiunii miotendinoase celulele musc emit proiectii digitiforme

TIPURI DE FIBRE MUSCULARE STRIATE SCHELETALE -in vivo-fibrele musc difera ca diametru si culoare -continutul de mioglobina si nr de mitocondrii al fiecarei fibre fibre determina tipul de fibra - rosie - alba -intermediara FIBRELE ROSII: -au dimensiuni mici -contin cantitati mari de mioglobina si numeroase mitocondrii -se contracta relativ lent -sunt capabile de activitate intensa si prelungita -sunt rezistente la oboseala -tensiunea musculara pe care o genereaza este mai redusa decat cea a fibrelor albe -la om sunt caracteristice muschilor spatelui cu rol in metinerea posturii FIBRELE ALBE:-sunt mari -au putina mioglobina si un numar mai mic de mitocondrii -se contracta rapid avand actiune de scurta durata -energia necesara contractiei provine din glicoliza -oboseala se instaleaza repede -genereaza contractii rapide si puternice,precise -principalele fibre ale m globului ocular si ale degetelor FIBRELE INTERMEDIARE:-caracteristici de tranzitie intre varientele rosii si albe MIOFIBRILELE SI MIOFILAMENTELE -miofibrila-unitatea structurala si functionala a fibrei musculare striate(organit specific) -aceasta ocupa toata lungimea fibrei musculare -sunt alcatuite la randul lor din manunchiuri de miofilamente Miofilamentele: o sunt polimeri filamentosi ai miozinei II si actinei o fasciculele care formeaza miofibrilele sunt inconjurate de REN(reticul sarcoplasmatic) o mitocondriile si incluziunile de glicogen sunt localizate printre miofibrile o prezenta,dispozitia si structura specifica a acestora confera fibrelor striatiile transv Striatiile transversale repr. principalul criteriu de diagnostic histologic al m. striat (sunt evidentiate cu H.E. si Gomori) Miofibrilele: o Alcatuite dintr-o succesiune de benzi(discuri,strii) benzile I- monorefringente si izotrope benzile A intunecate -birefringente si anizotrope o sarcomerul-unitatea functionala miofribrilara a celulei musc striate repr unitatea de baza contractila a muschiului striat lungime:-2-3 um in m relaxat si 1 um in timpul contractiei fiecare miofibrila este formata din sute de sarcomere

dispozitia filamentelor de miozina si actina la nivelul sarcomerelor=>aspectul striat al fibrei musc striate o filamentele groase de miozina II st. loc. in zona centrala a sarcomerului(formate numai din miozina) o filametele subtiri de actina se ataseaza liniei Z si se extend in banda (formate din actina F si prot reglatoare) Miozina II-alc din 2 lanturi grele si 4 lanturi usoare de polipeptide -lanturile usoare sunt de 2 tipuri: esentiale si reglatoare -fiecare lant greu are un capat terminal -capatul regulator mai prezinta doua sitursuri de legare:-1 pt ATP si 1 pt actina -in muschiul striat moleculele de miozina se dispun cap la cap -moleculele formeaza filamentul gros,bipolar de miozina Actina G-o molecula mica -polimerizeaza pentru a forma dublu helix(filamentul de actina F) -capatul pozitiv al filamentului de actina se leaga la linia Z(alfa-actina) -capatul negative se extinde la nivelul liniei M(este protejat de o proteina de acoperire a actinei) Tropomiozina-alcatuita dintr-un dublu helix -formeaza filamente ce se dispuns in incizurile dintre filamentele de actina F Complexul troponinic-alc din 3 subunitati globulare -fiecare molecula de tropomiozina contine un complex troponinic Troponina C -cea mai mica subunitate a complexului troponinic -rol in legarea ionilor de calciu(initiaza contractia) Troponina T -ancoreaza complexul troponinic la tropomiozina Troponina I se leaga de actina(inhiba interactiunea dintre actina si miozina) -filamentele groase si cele subtiri sunt mentinute in pozitie cu ajutorul proteinelor accesorii Proteinele accesorii includ: Titina -proteina mare -ancoreaza filamentele groase la linia Z -ajuta la stabilizarea portiunii central a filamentelor groase de miozina -impiedica intinderea excesiva a sarcomerului Alfa-actina -molecula scurta bipolar -orienteaza filamentele de actina paralele pt a forma fascicule de filament -ancoreaza filamentele la nivelul liniei Z Nebulina -proteina alungita,rigida -atasata liniei Z -se dispune paralel cu filamentele de actina -ajuta filamentele de alfa-actina sa ancoreze filamentele subtiri la linia Z

Tropomodulina-proteina mica de acoperire a actinei -atasata filamentelor subtiri -rol in mentinerea si reglarea lungimii portiunii de sarcomer alcatuita din filament de actina Desmina - filament intermediar -formeaza o retea care inconjoara sarcomerul la nivelul liniei Z -ajuta la stabilizarea miofibrilelor

Miomezina -proteina care leaga miozina -pastreaza orientarea paralele a filamentelor de miozina la nivelul liniei M Proteina C Distrofina -prezinta aceeasi functie ca si miomezina,ancorand miozina la nivelul liniei M

- proteina mare -leaga laminina din laminina externa la filamentele de actina In functie de nivelul la care se realizeaza sectiunea transversal,sarcomerul relaxat poate releva urmatoarele structuri: -sectiune la nivelul benzii I (filamente subtiri,dispuse in forma de hexagon) -sectiune la nivelul portiunii H a benzii A(filamente groase,dispuse dupa modelul hexagonal) -sectiune la nivelul benzii M(retea de filamente fine de miomezina,leaga filamentele de miozina unele de altele) -sectiune la nivelul zonei de interactiune dintre filamentele grose si subtiri(releva detaliile spatiale dintre cele 2 tipuri de filamente) Filamentele grose si subtiri coexista in portiunea laterala a benzii A.Fiecare filament gros este inconjurat de 6 filamente subtiri.In zona cea mai apropiata de linia Z pot fi observate punti intre filamentele groase de miozina si cele subtiri de actina. Miofibrilele sunt inconjurate de reticul sarcoplasmatic foarte bine dezvolatat. Reticulul sarcoplasmatic :-prezinta dilatari numite cisterne terminale. -rolul sau este de rezervor si regulator ai influxului ionilor de calciu La nivelul fiecarui sarcomer se formeaza o triada dintr-un tub T si cistern terminale apartinand reticulului. Fiecare sarcomer are 2 triade ceea ce constituie un aspect tipic pentru muschiul striat scheletal. MECANISMUL CONTRACTIEI IN MUSCHIUL STRIAT.MODELUL ALUNECARII FILAMENTELOR - In timpul alunecarii filamentele se scurteaza si devin mai groase, dar miofilamentele isi pastreaza L - Ca muschiul si sarcomerele sa se scurteze cele doua tipuri de filamente trebuie suprapuse in ~ sarcomer. - In timpul contractiei :-banda I se scurteaza, zona H devine mai ingusta iar banda A nu isi modifica L Faza initiala (faza de atasare)-filamentele de miozina sunt atasate strans la filamentele de actina -ATP-ul este absent -aceasta configurare poarta numele de configurare rigida -legatura actina-miozina nu se mai desface si muschiul nu se mai relaxeaza -contractia se termina in mom in care ATP-ul se leaga de miozina

Faza a-II-a(faza de eliberare)-ATP-ul este legat la capatul globular al miozinei -induce modificari conformationale ale situsului de legare a actinei -reduc afinitatea miozinei pentru actina -desface legatura rigida dintre cele 2 Faza a-III-a(faza de glisare)-capul miozinei in urma hidrolizarii avanseaza la suprafata filam. de actina -acestea avanseaza datorita modificarilor arhitecturale ale situsului de legare a ATP-ului. -aceasta miscare este inititata de hidrolizarea ATP-ului cu formarea de ioni fosfat si ADP Faza a-IV-a(faza de generare -capul miozinei se fixeaza usor la filam. de actina pe situsurile de legare a foitei de contractie) -procesul duce la desfacerea ionilor fosfat la nivelul capului globular -urmeaza cresterea afinitatii miozinei pt noul situs de legare la niv actinei -pt a-si recapata pozitia inititala capatul globular dezvolta o forta care trage de filamentul de actina Faza a-V-a(faza de reatasare) are ca rezultat restabilirea legaturii rigide dintre miozina si noul situs - la nivelul benzii H extremitatile miozine au imagine in oglinda -filamentele subtiri sunt trase in banda A scurtand astfel sarcomerul REGLAREA CONTRACTIEI MUSCHIULUI STRIAT -la baza modelului de alunecare a miofilamentelor de actina sta interactiunea dintre actina si miozina -calciul stimuleaza legarea miozinei de actina -eliberarea si inlocuirea rapida a ionilor de calciu se face pe baza activit intense a RS si sist tubular transvers -RS este rezervorul si reglatorul influxului de calciu -RS este alcatuit din cisterne care se dispun sub forma de retea in jurul miofibrilelor -RS formeaza o structura inelara care se dispune in jurul miofibrilelor alcatuind cisterne terminale(servesc pe post de depozit de ioni de calciu) -in imediat apropiere a RS sunt localizate mitocondriile si glicogenul implicate in producerea energiei -Sistemul tubular transvers alcatuit din numeroase invaginatii profunde,radiare ale sarcolemei,localizate la nivelul jonctiunii A-I -triada este alcatuita din tubii T si doua cisterne terminale -tubii T au rol in transmiterea rapida a excitatiei membranare de la supraf celulei la cisternele terminale -depolarizarea membranelor cisternelor terminale det modificari conformationale ale canalelor de Ca FENOMENELE ELECTRICE DIN TIMPUL CONTRACTIEI MUSCHIULUI STRIAT -cand influxul nervos ajunge la MB cel aceasta se depolarizeaza -depolarizarea este transmisa rapid la nivelul intregii sarcoleme prin sistemul tubiilor T -cand depol ajunge la nivelul tubiilor T det eliberarea in sarcoplasma a ionilor de calciu -calciul interactioneaza cu portiunea Tnc -modificarea conformatiei molecule de TnC cauzeaza disociera molecule de TnI(duce la eliberarea situsului de legare a miozinei) -simultan ATP-aza de la niv mb RS incepe sa transporte calciul inapoi in cisternele terminale

INERVATIA MOTORIE A MUSCHIULUI STRIAT -fibrele musc striate scheletale sunt bogat inervate(neuronii motori din creier si MS) -in apropierea fibrei musc axonii se ramifica pentru a forma terminatii -aceste terminatii se dispun pe fiecare fibra musculare realizand placile motorii Placa motorie contactul dintre ramurile axonale terminale si fibra musculara -axonul nu prezinta teaca de mielina -portiunea terminala a axonului este acoperita doar de lamina bazala si un strat fin de citopl. -fiecare buton terminal al ramificatiei axonale ajunge intr-o regiune(regiunea receptoare) -are 3 componente:-comp presinaptica -fanta sinaptica -comp postsinaptica -butonul axonal(structura presinaptica tipica)-multe mitocondrii,vezicule sinaptice -fanta sinaptica-spatiul dinte MB butonului terminal al axonului si fibra musculara -sarcolema fibrelor musc+lamina externa=multiple falduri -veziculele sinaptice din butonii terminali elibereaza acetilcolina -complexul mediator-receptor deschid canalele anionice legate de acestia(influx de sodiu) -influxul de sodiu genereaza depolarizarea la nivelul sarcolemei -sarcoplasma fibrei musc de sub falduri nu contine elem contractile -contine multi nuclei,mitocondrii,RS,ribozomi liberi si glicogen -Unitatea Motorie-denumirea data unui neuron si celulelor musc pe care le stimuleaza -un sg neuron poate inerva de la cateva pana la sute de fibre musculare -depolarizarea de la nivelul placii motorii actioneaza dupa legea totul sau nimic -inervatia continua este necesara celulelor musc pt a mentine integritatea structural -neuronii motori nu stimuleaza contractia in anumite moment ci exercita si un efect trofic Etapele care se succed in contractie sunt: -Impulsul nervos ajunge la joctiunea neuromusculara-det eliberarea acetilcolinei in fanta sinaptica -Canalele de sodiu-se deschis si sodiul intra in cel musc -Depolarizarea locala generate de intrarea sodiului in celula -La nivelul triadei-tubii T sunt in contact cu dilatatiile lat ale Rs(mb depol a tubilor T activeaza canalele de Ca) -Ionii de Ca sunt eliberati la nivelul RS si se leaga de portiunea TnC -Contractia este initiate si muschiul se scurteaza -Ca este returnat cisternelor RS(contractia inceteaza,muschiul se relaxeaza) INERVATIA SENZITIVA A MUSCHIULUI STRIAT -receptorii senzitivi incapsulati de la nivelul muschilor scheletali ofera informatii despre gradul de tensiune al acestora si despre pozitia lor -muschii scheletici contin numeroase terminatii nervoase senzitive -fusurile neuromusculare-formatiuni cu organizare speciala -fusul neuromuscular este un receptor sensorial incapsulat -fiecare fus neuromuscular este format din:-5-6 fibre musculare intrafusale -terminatii nervoase -capsula conjunctiva

-in spatiul dintre elementele fusului se gaseste un lichid cu compozitie neprecizata -fibrele musculare intrafusale sunt de 2 tipuri: -tipul I(fibrele nucleare) contin agregate nucleare -tipul II(fibre catenare)-nuclei dispusi in lanturi -fibrele nervoase senzitive preiau informatia de la nivelul fusului neuromuscular -fusul neruromuscular primeste inervatie motorie de la nivelul coarnelor anterioare ale MS -organul Golgi este un organ sensorial incapsulat la jonctiunea muschi-tendon cu rol inhibitor asupra contractiei VINDECAREA SI REGENERAREA MUSCHIULUI STRIAT -se realizeaza cu ajutorul celulelor satelite -celulele satelite se gasesc intre mb fibrei musc si lamina externa -sunt celule mici cu citoplasma redusa si un singur nucleu -au rol de celule stem fiind implicate in procesul de regenerare a mushciului scheletal -acesti precursori ai celulei musculare se afla in stare dormant Tesutul muscular cardiac este de tip striat Localizare: cord, baza vaselor mari Celulele musculare miocardice: individuale, uninucleate, nucleu situat central, citoplasm acidofil Fibrele musculare cardiace prezinta discuri intercalare care traverseaza fibra Nucleul celulei musculare cardiace este localizat central=>permite diferentierea acesteia de celula multinucleata Celulele musculare miocardice sunt ramificate, anastomozate, solidarizate prin jonciuni care formeaz discurile intercalate Ataate la peretele vaselor capilare (meninute deschise n timpul contraciei) Aranjate n spiral orientat spre vrful inimii

Discurile intercalate (D.I) -reprezinta zonele de atasare dintre celulele musculare cardiac -au o componenta transversala -la nivelul D.I se gasesc jonctiunile intercalare: -fascia adherens-componenta majora a portiunii transversal a dicului intercalate -solidarizeaza capetele terminale ale celulelor musculare cardiac -macula adherens- leaga miocardocitele intre ele -previne indepartarea celulelor unele de altele -jonctiunile gap contituie elementul structural major al portiunii laterale a D.I. Reticulul sarcoplasmatic neted si sitemul tubular transvers T -Reticulul sarcoplasmic este organizat ca oreea unic pentru sarcomer si se extinde ntre dou linii Z -Tubii T: la nivelul liniei Z, mai numeroi n celulele ventriculare dect n cele atriale -Cisternele terminale ale RS formeaza cu tubulul T o diada

Tesutul muscular neted -Localizare: in componenta peretelui organelor tubului digestiv, cavitare, si a vaselor sanguine -Celule fuziforme (miocite netede), dispuse n fascicule -Miocitele: uninucleate, nucleu central, citoplasm acidofil -prezinta doar striaii longitudinale -In ME: organite nespecifice, specifice (filamente contractile i corpi deni); nu au sistem de tubuli T; nu conin sarcomere Contractia muschiului neted si controlul acesteia -Este specializat pentru contracie lent, prelungit, fr oboseal -Modelul undei: sincron (vezica biliara/urinara si uter=>expulzar) i metacron (micrile peristaltice) -Contractia: realizata endocrin (ocitocina,ADH), simpatic i parasimpatic -Nu formeaz plci motorii: neurotransmitatorul difuzeaza pentru a ajunge la celula musculara neteda Procesul de secretie din celulele musculare netede - colagen tip III(fibre de reticulina), tip IV(lamina bazala), laminin, elastin, PG si GP de adeziune - celulele musculare din peretele vaselor sanguine si din uter sintet. cantitati mari de colagen tip I si elastina - celule musc. netede din aparatul juxtaglomerular sintetizeaza renina(are rol in reglarea presiunii sangelui) Repararea i regenerarea esuturilor musculare esutul muscular striat scheletal Numai n condiii de leziune Leziuni mici: reparare prin formarea de noi fibre musculare striate din celulele satelite (rol de mioblaste) Condiia reparrii: integritatea laminei bazale Leziuni extinse: vindecare prin fibroz esutul muscular striat cardiac Nu regenereaz Vindecare prin fibroz esutul muscular neted Singurul care are capacitate constant de autoreplicare 10% dintre celulele musculare netede se afl permanent n mitoz