FINANTE PUBLICE

1. Se dau urmatoarele date referitoare la bugetul de stat al Romaniei pentru anul 2008 (date

ipotetice) : -mld um.Impozit pe profit Impozit pe salarii Impozit pe venit Accize Venituri din capital TVA Taxe vamale Venituri nefiscale PIB Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale 25 360 6 000 31 560 15 240 1 460 9 850 12 450 21 750 698 750

Calculati: A) cuantumul veniturilor curente aferente anului 2008; B) ponderea impozitelor indirecte in total venituri publice; C) ponderea veniturilor nefiscale in PIB.
a. A: 92070 mld um; B: 9,00% ; C: 3,11% b. A: 91120 mld um; B: 7.80% ; C: 3,11% c. A: 112360 mld um; B: 5,59% ; C: 3.30% R: E 2. Se dau urmatoarele date ipotetice, referitoare la bugetul de stat al Romaniei: d. A: 100460 mld um; B: 3,60% ; C: 3,11% e. A: 122210 mld um; B: 30,72% ; C; 3.11%

- mld um.Impozite directe (an curent) Accize (an curent) TVA (an curent) Alte impozite indirecte (an curent) Venituri nefiscale (an curent) Venituri fiscale (an anterior) Venituri curente (an anterior) PIB (an curent ) PIB (an anterior) Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale 525 330 95 200 117 850 725 200 185 730 1 110 490 1 475 200 4 970 200 4 750 600

Calculati: A) modificarea absoluta a ratei fiscalitatii in anul curent fata de anul anterior; B) modificarea absoluta nominala a veniturilor curente (in anul curent) fata de veniturile curente ale perioadei anterioare.
a. A:16,25 p.p; B: -11620 mld. um b. A: 6,07 p.p ; B: 174110 mld um c. A: 8,90 p.p ; B: 225770 mld um R: B d. A: 11,21% ; B:257407 mld um e. A: 5,27% ; B: 204325 mld um

3. Se dau urmatoarele date ipotetice, referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

- mld um.Impozite directe (an curent) Accize (an curent) TVA (an curent) Alte impozite indirecte (an curent) Venituri nefiscale (an curent) Venituri fiscale (an anterior) Venituri curente (an anterior) PIB (an curent ) PIB (an anterior) Venituri din capital (an curent) Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale 525 330 95 200 117 850 725 200 185 730 1 110 490 1 475 200 4 970 200 4 750 600 56 800

Calculati: A) ponderea impozitelor indirecte ale anului curent in veniturile totale ale aceluiasi an; B) modificarea relativa a veniturilor fiscale in perioada curenta fata de perioada anterioara.
a. A: 14,60%; B: 1,11 b. A: 18,90%; B: 1.49 c. A: 18,90% ; B: 0,95 R: D 4. Pe baza urmatoarelor date: d. A: 54,99% ; B: 1,32 e. A: 29,45% ; B: 1,87

Impozit pe profit Accize Impozit pe venit global TVA Venituri din capital Taxe vamale Venituri nefiscale Alte impozite directe Alte impozite indirecte PIB in perioada curenta Venituri din capital in perioada anterioara Venituri publice totale in perioada 2 028 840 anterioara PIB in perioada anterioara 4 870 500 Impozite indirecte in perioada anterioara 875 340 Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

-mld um- (date ipotetice) 327 880 198 640 578 380 452 890 68 830 168 490 93 470 86 990 111 450 5 128 750 35 500

Calculati: A) modificarea absoluta a ponderii veniturilor din capital in total venituri, in perioada curenta, fata de perioada anterioara;

B) elasticitatea impozitelor indirecte fata de PIB.

a. A: 1,55 pp; B: 1,209 b. A: 2,45 pp; B: 1,072 c. A: 0,28 pp; B: 0,973 R: A 5. Pe baza urmatoarelor date: d. A: 1,87 pp; B: 0,904 e. A: 2,85 pp; B: 1,493

Impozit pe profit Accize Impozit pe venit global TVA Venituri din capital Taxe vamale Venituri nefiscale Alte impozite directe Alte impozite indirecte PIB in perioada curenta Venituri din capital in perioada anterioara Venituri publice totale in perioada 2 028 840 anterioara PIB in perioada anterioara 4 870 500 Impozite indirecte in perioada anterioara 875 340 Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

-mld um- (date ipotetice) 327 880 198 640 578 380 452 890 68 830 168 490 93 470 86 990 111 450 5 128 750 35 500

Calculati: A) ponderea impozitelor directe in cadrul veniturilor fiscale; B) cuantumul impozitelor indirecte in perioada curenta; C) modificarea absoluta a impozitelor indirecte din perioada curenta fata de perioada anterioara.
a. A: 51,60%; B: 931 470 mld um; C: 56 130 mld um b. A: 27, 79%; B: 820 020 mld um; C: - 55 320 mld um R: A 6. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei: c. A: 42,69%; B: 762 980 mld um; C:- 112 360 mld um d. A: 45,76%; B: 931 470 mld um; C:-56 130 mld um

INDICATORI Impozitul pe profit Impozitul pe salarii Impozit pe venit Accize Venituri din capital TVA Taxe vamale

ANUL 2007 11 500 4 950 25 300 13 500 1 300 8 750 11 560 25 360 6 000 31 560 15 240 1 460 9 850 12 450

-mld umANUL 2008

chirii 3 320 4 650 PIB 575 600 698 750 Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor curente din anul 2008 fata de anul 2007; B) cuantumul impozitelor directe in anul 2008; C) modificarea relativa a veniturilor fiscale in anul 2008 fata de anul 2007
a. A: 21 580 mld um; B: 31 360 mld um; C: c. A: 20 230 mld um; B: 67 560 mld um; C: 1,27 1,45 b. A: 26 230 mld um; B: 62 920 mld um; C: d. A: - 26 230 mld um; B: 62 920 mld um; 1,33 C: 1,33 R: B 7. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

INDICATORI Impozitul pe profit Impozitul pe salarii Impozit pe venit Accize Venituri din capital TVA Taxe vamale chirii PIB

ANUL 2007 11 500 4 950 25 300 13 500 1 300 8 750 11 560 3 320 575 600

-mld umANUL 2008 25 360 6 000 31 560 15 240 1 460 9 850 12 450 4 650 698 750

Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor publice totale din anul 2008 fata de anul 2007; B) ponderea veniturilor din capital in venituri publice totale in anul 2007; C) elasticitatea impozitelor directe fata de PIB.
a. A: 26 390 mld um; B: 1,62%; C: 2,370 b. A: -26 230 mld um; B: 0,45%; C: 2,370 c. A: 21 170 mld um; B: 1,45%; C: 1,209 R: A 8. Se dau urmatorii indicatori: d. A: 41 750 mld um; B: 2,35%; C: 0,406 e. A: 20 230 mld um; B: 1.37%; C: 1,302

INDICATORI Impozit pe teren Impozit pe salarii Accize Taxe vamale Venituri nefiscale Venituri din capital PIB

ANUL 2007 13 460 7 800 17 900 11 300 25 760 4 300 475 000

-mld um- (date ipotetice) ANUL 2008 14 600 9 550 19 500 12 600 29 870 5 120 575 000

Care este valoarea veniturilor curente in anul 2007 si valoarea veniturilor fiscale in anul 2008?
a. 50 460 mld um si 86 120 mld um b. 76 220 mld um si 56 250 mld um R: B 9. Se dau urmatorii indicatori: c. 62 760 mld um si 32 100 mld um d. 80 520 mld um si 56 250 mld um

-mld um- (date ipotetice) INDICATORI ANUL 2007 ANUL 2008 Impozit pe teren 13 460 14 600 Impozit pe salarii 7 800 9 550 Accize 17 900 19 500 Taxe vamale 11 300 12 600 Venituri nefiscale 25 760 29 870 Venituri din capital 4 300 5 120 PIB 475 000 575 000 Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale Care este valoarea ratei fiscalitatii in anul 2008?
a. 10,62% b. 14,98% R: C 10. Se dau urmatorii indicatori: c. 9,78% d. 11,84%

-mld um- (date ipotetice) INDICATORI ANUL 2007 ANUL 2008 Impozit pe teren 13 460 14 600 Impozit pe salarii 7 800 9 550 Accize 17 900 19 500 Taxe vamale 11 300 12 600 Venituri nefiscale 25 760 29 870 Venituri din capital 4 300 5 120 PIB 475 000 575 000 Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale Care este valoarea modificarii absolute a ponderii veniturilor nefiscale in venituri curente in anul 2008 fata de anul 2007?
a. 0,74 pp b. 0,89 pp R: B 11. Pe baza urmatoarelor date referitoare la bugetul de stat al Romaniei: c. 1,89 pp d. 1,56 pp

-mld um- (date ipotetice) INDICATORI PERIOADA DE BAZA PERIOADA CURENTA Venituri fiscale 56 250 74 890 Venituri nefiscale 23 450 26 880 Venituri din capital 4 350 5 425 PIB 575 800 685 900 Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor de capital in perioada curenta fata de perioada anterioara; B) ponderea veniturilor fiscale in venituri publice totale in perioada de baza; C) cuantumul veniturilor curente in perioada de baza.
a. A: 1275 mld um; B: 57,90%; 107 195 mld d. A: -1075 mld um; 45,67%; C: 84 050 mld um um b. A: 22 530 mld um; B: 9,76; C: 79 700 mld e. A: 1075 mld um; 31,98%; C: 101 770 mld um um c. A: 1075 mld um; B: 66,92%; C: 79 700 mld um R: C 12. Daca PIB in anul 2007 avea valoarea de 4 670 500 mld um, iar valoarea veniturilor publice

atingea 2 510 950 mld um; ponderea veniturilor publice in PIB avea valoarea de : Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale
a. 5.90% b. 53,76% R: B 13. Daca rata fiscalitatii este de 45%, veniturile fiscale au valoarea de 5675 mld um atunci PIB-ul c. 45.67% d. 69.50%

atinge suma de:

a. 12611 mld um b. 3050 mld um R: A 14. Daca veniturile fiscale in anul 2008 au valoarea de 254 800 mld um, iar veniturile fiscale in anul c. 7929 mld um d. 1278 mld um

2007 sunt 245 674 mld um, care va fi valoarea modificarii relative a veniturilor fiscale in 2008 fata de 2007?
a. 9126 mld um b. 1,037 R: B 15. Veniturile publice totale in 2008 aveau valoarea de 465 300 mld um, modificarea absoluta a c. 0,964 d. 3,209

veniturilor totale din 2008 fata de 2007 a fost de 234 900 mld um. Ce valoarea au avut veniturile publice in anul 2007?

a. 230 400 mld um b. 700 200 mld um R: A

c. -230 400 mld um d. -700 400 mld um

16. Daca veniturile bugetului de stat atingeau in anul 2008 suma de 895 670 mld um, veniturile

bugetului asigurarilor sociale de stat erau 234 654 mld um, veniturile bugetelor societatilor de asigurari 2 435 670 mld um, veniturile bugetelor locale erau 613 000 mld um si veniturile Fondului pentru ajutor de somaj 498 500 mld um, atunci veniturile bugetului public national erau:
a. 3 565 994 mld um b. 4 178 994 mld um R: C 17. Pe baza urmatoarelor date: c. 1 743 324 mld um d. 4 677 494 mld um

INDICATORI ANUL 2007 Bugetul de stat 798 560 Bugetul asigurarilor 198 675 sociale de stat Bugetul societatilor de 1 950 470 asigurari Bugetele locale 593 245 Fondul pentru ajutorul de 365 000 somaj Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

-mld umANUL 2008 895 670 234 654 2 435 670 613 000 498 500

Sa se calculeze: A) bugetul public national pe anul 2008; B) modificarea absoluta a veniturilor bugetului public national in 2008 fata de anul 2007; C) ponderea veniturilor bugetului de stat in bugetul public national pe anul 2008.
a. A: 1 590 480 mld um; B: -152 844 mld c. A: 4 677 494 mld um; B: 3 333 804

um; C: 50,21% um; C: 51,38%

R: B 18. Pe baza urmatoarelor date:

mld um; C: 19,15% mld um; C: 45,80%

b. A: 1 743 324 mld um; B: 152 844 mld d. A: 1 955 480 mld um; B: 3 087 014

INDICATORI Bugetul de stat Bugetul asigurarilor sociale de stat Bugetul societatilor de

ANUL 2007 798 560 198 675 1 950 470

-mld umANUL 2008 895 670 234 654 2 435 670

asigurari Bugetele locale 593 245 Fondul pentru ajutorul de 365 000 somaj Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

613 000 498 500

Calculati: A) cuantumul bugetului general consolidat pe anul 2008; B) modificarea relativa a bugetului general consolidat in anul 2008 fata de anul 2007.
a. A: 2 241 824 mld um; B: 1,15 b. A: 1 628 824 mld um; B: 0,83 R: A 1. Intre impozit si taxa nu exista nici o deosebire. R: F 2. Creditul public poate fi contractat atat pentru necesitati de trezorerie, cat si pentru echilibrarea c. A: 4 677 494 mld um; B: 2,39 d. A: 4 442 840 mld um; B: 2,27

bugetului de stat
R: T 3. Creditul public poate fi contractat si de o persoana particulara, nu doar de catre stat. R: F 4. Conform teoremei descentralizarii, bunastarea generala se maximizeaza daca serviciile publice

sunt realizate la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean.

R: T 5. Teorema descentralizarii nu afirma ca bunastarea generala se maximizeaza daca serviciile

publice sunt realizate la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean.

R: F 6. Descentralizarea nu modifica functiile administratiei publice locale. R: F 7. Descentralizarea modifica functiile administratiei publice locale. R: T 8. Furnizarea si oferta majoritatii serviciilor publice de catre administratia locala conduce la

localizarea beneficiilor si costuri mai reduse.

R: T

9. Furnizarea si oferta majoritatii serviciilor publice de catre administratia locala nu conduce la

localizarea beneficiilor si costuri mai reduse.

R: F 10. Intre descentralizare si dezvoltare economica locala exista raporturi directe, de influentare

reciproca.
R: T 11. Intre descentralizare si dezvoltare economica locala nu exista nici o legatura. R: F 12. Conform autonomiei limitate, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea

intereselor lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale.

R: F 13. Conform autonomiei limitate, comunitatile locale nu au libertate deplina in administrarea

intereselor lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale.

R: T 14. Conform autonomiei limitate, pe plan local sunt rezolvate principalele probleme, care sunt

supuse, in plus si controlului din partea autoritatii centrale.

R: T 15. Conform autonomiei complete, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea

intereselor lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale.

R: T 16. Conform autonomiei complete, comunitatile locale nu au libertate deplina in administrarea

intereselor lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale.

R: F 17. Conform tutelei, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea intereselor lor, fara

nici un control din partea autoritatii centrale.

R: F 18. Conform autonomiei complete, problemele locale sunt rezolvate de catre autoritatile centrale,

autoritatilor locale revenindu-le competente doar in actiuni de mica importanta.

R: F 19. Conform autonomiei limitate, problemele locale sunt rezolvate de catre autoritatile centrale,

autoritatilor locale revenindu-le competente doar in actiuni de mica importanta.

R: F 20. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: autoritatile

administratiei publice locale au dreptul, in cadrul politicii economice nationale, la resurse proprii suficiente, de care sa poata dispune liber in exercitarea atributiilor lor.
R: F 21. Autoritatile administratiei publice locale au dreptul, in cadrul politicii economice nationale, la

resurse proprii suficiente, de care sa poata dispune liber in exercitarea atributiilor lor. Enuntul de mai sus se numara printre principiile generale ale autonomiei locale.
R: T 22. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: resursele

financiare ale colectivitatilor publice locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite pentru ele prin Constitutia sau legile tarii.
R: F 23. Resursele financiare ale colectivitatilor publice locale trebuie sa fie proportionale cu

responsabilitatile stabilite pentru ele prin Constitutia sau legile tarii. Acest enunt se numara printre principiile generale ale autonomiei locale.
R: T 24. Dintre resursele financiare ale autoritatilor administratiei locale, cel putin o parte trebuie sa

provina din impozite si taxe locale; competenta stabilirii nivelului acestora revine colectivitatilor locale. Acest enunt se numara printre principiile generale ale autonomiei locale.
R: T 25. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: dintre

resursele financiare ale autoritatilor administratiei locale, cel putin o parte trebuie sa provina din impozite si taxe locale; competenta stabilirii nivelului acestora revine colectivitatilor locale.
R: F 26. Autoritatile administratiei locale trebuie sa fie consultate, intr-o maniera adecvata, asupra

modalitatilor de repartitare a resurselor redistribuite care le revin. Enuntul reprezinta unul dintre principiile generale ale autonomiei locale.
R: T 27. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: autoritatile

administratiei locale trebuie sa fie consultate, intr-o maniera adecvata, asupra modalitatilor de repartitare a resurselor redistribuite care le revin.
R: F

28. Enuntul urmator nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: Colectivitatile

locale trebuie sa aiba acces, conform legii, pe piata nationala de capital, in vederea finantarii propriilor obiective de investitii.
R: F 29. Colectivitatile locale trebuie sa aiba acces, conform legii, pe piata nationala de capital, in

vederea finantarii propriilor obiective de investitii. Enuntul reprezinta unul dintre principiile generale ale autonomiei locale.
R: T 30. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

eficientei alocarii lor, transferurile pentru investitii locale de interes deosebit ar urma sa se acorde tututor localitatilor, pentru echilibrarea bugetelor locale.
R: F 31. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

eficientei alocarii lor, transferurile pentru investitii locale de interes deosebit ar urma sa se acorde pentru obiective ca: electrificarea localitatilor, scoaterea din izolare a unor localitati, introducerea sau dezvoltarea unor servicii de salubritate, canalizare s.a.
R: T 32. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii

eficientei acestora, nu se numara transferurile pentru investitii locale de interes deosebit.

R: F 33. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

eficientei alocarii lor, transferuri normative (sau generale) ar urma sa se acorde pentru obiective ca: electrificarea localitatilor, scoaterea din izolare a unor localitati, introducerea sau dezvoltarea unor servicii de salubritate, canalizare s.a.
R: F 34. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

eficientei alocarii lor, transferuri normative (sau generale) ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: T 35. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

eficientei alocarii lor, transferurile destinate unor anumite institutii ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: F

36. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

eficientei alocarii lor, transferurile pentru scopuri specifice ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: F 37. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

eficientei alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: F 38. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

eficientei alocarii lor, transferurile pentru scopuri specifice ar urma sa se acorde pentru anumite aspecte ale securitatii sociale, ca de exemplu: subventii destinate anumitor minoritati cu probleme deosebite.
R: T 39. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

eficientei alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate au in vedere sporirea veniturilor unor administratii locale din zonele care se confrunta cu situatii deosebite, persistente sau nu in timp, cum sunt: rate inalte ale somajului, saracie extrema etc.
R: T 40. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

eficientei alocarii lor, transferurile destinate unor anumite institutii pot fi acordate in mod deosebit municipalitatilor care au in administrare: muzee, case memoriale, teatre, gradini botanice etc., acestea necesitand fonduri aparte pentru intretinere si functionare.
R: T 41. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

eficientei alocarii lor, transferurile normative (cu caracter general) ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: T 42. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

eficientei alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate pot fi acordate in mod deosebit municipalitatilor care au in administrare: muzee, case memoriale, teatre, gradini botanice etc., acestea necesitand fonduri aparte pentru intretinere si functionare.
R: F

43. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

eficientei alocarii lor, transferurile pentru investitii locale de interes deosebit pot fi acordate in mod deosebit municipalitatilor care au in administrare: muzee, case memoriale, teatre, gradini botanice etc., acestea necesitand fonduri aparte pentru intretinere si functionare.
R: F 44. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii

eficientei acestora, se numara transferurile pentru investitii locale de interes deosebit.

R: T 45. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii

eficientei acestora, se numara transferurile pentru scopuri specifice.

R: T 46. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii

eficientei acestora, nu se numara transferurile pentru scopuri specifice.

R: F 47. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii

eficientei acestora, se numara transferurile destinate unor tipuri aparte de institutii.

R: T 48. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii

eficientei acestora, nu se numara transferurile destinate unor tipuri aparte de institutii.

R: F 49. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii

eficientei acestora, nu se numara transferurile pentru zonele defavorizate.

R: F 50. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii

eficientei acestora, se numara transferurile pentru zonele defavorizate.

R: T 51. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale

se afla si urmatorul enunt: Competentele de baza ale autoritatilor administratiei publice locale sunt prevazute de Constitutie sau de lege.
R: T

52. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale

se afla si urmatorul enunt: Autoritatile administratiei publice locale au capacitatea deplina de asi exercita initiativa in toate domeniile care nu sunt excluse din competentele lor sau care nu sunt atribuite altor autoritati.
R: T 53. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale

se afla si urmatorul enunt: Exercitarea responsabilitatilor publice trebuie sa revina, in general, acelor autoritati care sunt cele mai apropiate de cetateni. La atribuirea unei responsabilitati, catre un alt nivel de autoritate, trebuie sa se tina seama de amploarea si de natura sarcinii, precum si de cerintele de eficienta si economicitate.
R: T 54. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale

nu se afla si urmatorul enunt: Autoritatile administratiei publice locale au capacitatea deplina de a-si exercita initiativa in toate domeniile care nu sunt excluse din competentele lor sau care nu sunt atribuite altor autoritati.
R: F 55. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale

se afla si urmatorul enunt: Competentele atribuite autoritatilor administratiei publice locale trebuie sa fie depline si exclusive. Ele nu pot fi puse in cauza sau limitate de catre o alta autoritate centrala sau regionala, decat in cazurile prevazute expres de lege.
R: T 56. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale

se afla si urmatorul enunt: In cazul delegarii competentelor de catre o autoritate centrala sau regionala, autoritatile administratiei publice locale trebuie sa beneficieze de libertatea de a adapta actiunea lor la conditiile locale.
R: T 57. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale

nu se afla si urmatorul enunt: Exercitarea responsabilitatilor publice trebuie sa revina, in general, acelor autoritati care sunt cele mai apropiate de cetateni. La atribuirea unei responsabilitati, catre un alt nivel de autoritate, trebuie sa se tina seama de amploarea si de natura sarcinii, precum si de cerintele de eficienta si economicitate.
R: F 58. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale

se afla si urmatorul enunt: Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie consultate, pe cat posibil, in timp util si in mod adecvat, in cursul procesului de planificare si de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc in mod direct.
R: T

59. Corespunzator ritmicitatii cu care sunt incasate la buget resursele financiare publice pot fi

resurse interne si resurse externe.

R: F 60. Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor

economice si sociale intr-un interval de timp nedeterminat.

R: F 61. In tarile cu economie de piata, ponderea cea mai mare a resurselor financiare publice o

reprezinta prelevarile cu caracter fiscal.

R: T 62. In tarile cu economie de piata, ponderea cea mai mare a resurselor financiare publice o

reprezinta prelevarile cu caracter nefiscal.

R: F 63. Intre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice exista un raport ca de la

intreg la parte.
R: F 64. Resursele de trezorerie se utilizeaza pentru acoperirea permanenta a resurselor financiare ale

bugetului central, ale asigurarilor sociale de stat sau a celor locale.

R: F 65. Intre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice exista un raport ca de la

parte la intreg.
R: T 66. Resursele extraordinare sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, cand resursele curente

sunt insuficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor publice.

R: F 67. Resursele de trezorerie se utilizeaza pentru acoperirea temporara a resurselor financiare ale

bugetului central, ale asigurarilor sociale de stat sau a celor locale.

R: T 68. Nivelul prelevarilor cu caracter obligatoriu este nelimitat si insuficient, astfel ca adesea se

apeleaza la masuri de crestere a lor, prin sporirea cotelor de impozite sau introducerea de noi taxe si impozite.
R: F

69. Resursele extraordinare sunt cele la care statul apeleaza in situatii deosebite, cand resursele

curente sunt insuficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor publice.

R: T 70. Impozitul are un caracter general, fiind o obligatie de plata a numai persoanelor fizice care obtin

venituri sau detin averi.

R: F 71. Rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar, economic si social. R: T 72. Rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar, economic si fiscal. R: F 73. Clasificarea dupa trasaturi de forma si de fond imparte impozitele in doua mari grupe :

financiare si de ordine.
R: F 74. Dupa frecventa realizarii lor, impozitele se grupeaza in permanente si incidentale. R: T 75. Echitatea fiscala este unul din principalele elementele constitutive ale impozitului. R: F 76. Stabilirea minimului neimpozabil consta in scutirea de impozit a unui venit minim care sa

asigure satisfacerea nevoilor de trai strict necesare si este o conditie a principiului de echitate fiscala.
R: T 77. Stabilirea minimului neimpozabil consta in scutirea de impozit a unui venit minim care sa

asigure satisfacerea nevoilor de trai strict necesare si este o conditie a principiilor de politica financiara.
R: F 78. Principiile de politica economica se refera la utilizarea impozitelor ca instrument de

impulsionare a dezvoltarii unor ramuri sau sectoare de activitate, de stimulare sau reducere a productiei sau consumului unor marfuri, de crestere sau restrangere a exportului ori importului anumitor produse.
R: T

79. Principiile social-politice se refera la utilizarea impozitelor ca instrument de impulsionare a

dezvoltarii unor ramuri sau sectoare de activitate, de stimulare sau reducere a productiei sau consumului unor marfuri, de crestere sau restrangere a exportului ori importului anumitor produse.
R: F 80. Dinamica resurselor financiare publice exprima modificarile care intervin in cuantumul si

structura acestora de la o perioada la alta.

R: T 81. Ponderea veniturilor din capital in total venituri publice reprezinta un indicator al dinamicii

resurselor financiare publice.

R: F 82. Modificarea ponderii veniturilor publice in produsul intern brut reprezinta un indicator de

dinamica al resurselor financiare publice.

R: T 83. Ponderea veniturilor din capital in total venituri publice reprezinta un indicator de structura al

resurselor financiare publice.

R: T 84. Daca e>1 atunci ne confruntam cu o inelasticitate a veniturilor publice la cresterea PIB. R: F 85. Presiunea fiscala, in sens strict, se refera la raportul dintre marimea impozitelor incasate si

produsul intern brut.

R: T 86. Sub aspectul contabil, rata presiunii fiscale nu tine seama de faptul ca prelevarile obligatorii

finanteaza alte prelevari obligatorii.

R: T 87. Curba Laffer este un grafic ce infatiseaza relatia dintre rata prelevarilor obligatorii si veniturile

totale din capital incasate prin impozite de catre stat.

R: F 88. Curba Laffer este un grafic ce infatiseaza relatia dintre rata prelevarilor obligatorii si veniturile

totale incasate prin impozite de catre stat.

R: T

89. Rata fiscalitatii se calculeaza ca raport procentual intre suma totala a incasarilor fiscale

percepute pe o anumita perioada si marimea produsului intern brut realizat in aceeasi perioada , de obicei un an.
R: T 90. Rata fiscalitatii se calculeaza ca raport intre suma totala a incasarilor nefiscale percepute pe o

anumita perioada si marimea produsului intern brut realizat in aceeasi perioada , de obicei un an.
R: F 91. Cand suma veniturilor publice este inferioara valorii cheltuielilor publice atunci bugetul se

incheie cu deficit bugetar.

R: T 92. Cand suma veniturilor publice este inferioara valorii cheltuielilor publice atunci bugetul se

incheie cu excedent bugetar.

R: F 93. Emisiunea monetara consta in vanzarea de active lichide bancilor comerciale si are un pronuntat

caracter inflationist.
R: T 94. Problema finantarii deficitului bugetar are doua moduri de rezolvare si anume: emisiunea

monetara si imprumutul de stat.

R: T 95. Creditul public reprezinta o intelegere intervenita intre stat, pe de o parte, si o persoana fizica si

juridica, pe de alta parte, prin care cea din urma consimte sa puna la dispozitia statului o suma de bani, sub forma de imprumut pe o perioada nedeterminata, iar statul se angajeaza sa restituie aceasta suma la un anumit termen, platind si dobanda cuvenita.
R: F 96. Creditul public reprezinta o intelegere intervenita intre stat, pe de o parte, si o persoana fizica si

juridica, pe de alta parte, prin care cea din urma consimte sa puna la dispozitia statului o suma de bani, sub forma de imprumut pe o perioada determinata, iar statul se angajeaza sa restituie aceasta suma la un anumit termen, platind si dobanda cuvenita.
R: T 97. Creditul public are caracter nerambursabil, urmand a fi restituit la termenul fixat persoanelor

care l-au acordat .

R: F

98. In situatia in care veniturile ordinare ale bugetului de stat nu sunt suficiente pentru acoperirea

integrala a cheltuielilor bugetare la nivelul intregului an, statul lanseaza un imprumut pe piata interna sau externa.
R: T 99. Creditul public reprezinta o modalitate de procurare rapida a fondurilor financiare publice, dar

mai putin costisitoare decat impozitele.

R: F 100. Consolidarea datoriei reprezinta preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor

exigibile imediat, sau pe termen scurt, cu inscrisuri ale unor credite pe termen mijlociu sau lung, sau fara termen de rambursare.
R: T 101. Conversiunea este acea operatiune prin care statul poate proceda la preschimbarea inscrisurilor

pentru un imprumut vechi in inscrisuri ale unui nou credit, cu o dobanda mai mare.
R: F 102. In literatura de specialitate, relaxarea fiscal reprezint un concept care nu se bazeaz, n mod

obligatoriu, pe reducerea ratei medii a fiscalitii, ci n special, pe restructurarea sistemului de impozitare, corelat cu aspecte legate de cheltuielile bugetare i de implementarea unei economii de pia funcionale.
R: T 103. Modelul de cretere neo-clasic (imaginat de Muller i Upton)) susine c sporirea unei

fiscaliti distorsionate asupra venitului i capitalului se repercuteaz ntr-o scdere a ratei economisirii care genereaz o reducere a stocului de capital i, n consecin, o reducere a posibilitilor de consum pe termen lung.
R: T 104. n literatura de specialitate, relaxarea fiscal reprezint un concept care se bazeaz, n mod

obligatoriu, pe reducerea ratei medii a fiscalitii, ci n special, pe restructurarea sistemului de impozitare, corelat cu aspecte legate de cheltuielile bugetare i de implementarea unei economii de pia funcionale.
R: F 105. Riscul de deficien durabil a cererii provine din faptul c economiile din ara noastr i aa

modeste, nu sunt reinjectate n circuit i, prin urmare, rmn modice.

R: T 106. Riscul de deficien durabil a ofertei provine din faptul c economiile din ara noastr i aa

modeste, nu sunt reinjectate n circuit i, prin urmare, rmn modice.

R: F 107. Din punctul de vedere al autoritilor vremii, presiunea fiscal se afla la un "nivel suportabil", n

timp ce contribuabilii (ntreprinderi decapitalizate i cu rentabilitate economic sczut i populaia a crei majoritate obinea venituri la limita sau chiar sub nivelul de subzisten) o percepeau ca mpovrtoare.
R: T 108. Cerinele unei fiscaliti ridicate s-au manifestat pe fondul unei birocraii ample i a unui stat

care i meninea prerogative lrgite n domeniul reglementrii i deciziei economice.

R: T 109. Cerinele unei fiscaliti scazute s-au manifestat pe fondul unei birocraii ample i a unui stat

care i meninea prerogative lrgite n domeniul reglementrii i deciziei economice.

R: F

1. ......... reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile si din averea persoanelor fizice

si juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice.

R: Impozitul 2. ....... .. .... e elaborat de Guvern si aprobat de Parlament. R: Bugetul de stat 3. Veniturile ....... cuprind veniturile fiscale si veniturile nefiscale. R: curente 4. Impozitul pe venit face parte din categoria impozitelor ........ R: directe 5. Accizele fac parte din categoria impozitelor .......... R: indirecte 6. .... ............ se calculeaza ca raport intre suma totala a incasarilor fiscale (de la nivel central, local, inclusiv cotizatii sociale) percepute pe o anumita perioada si marimea produsului intern brut realizat in aceeasi perioada, de obicei un an. R: Rata fiscalitatii 1.

Impozitul: A) reprezinta o plata baneasca B) este platit de stat persoanelor fizice si juridice

C) D) E) F) G)
a. b. c. d. e.

reprezinta o plata obligatorie reprezinta o plata facultativa reprezinta o plata nerambursabila reprezinta o plata fara contraprestatie sau echivalent direct si imediat presupune o contraprestatie din partea statului

A,B,C,G A,C,E,F B,D,E,F C,D,E,G A,C,D,F

R: B 2. Creditul public: A) nu este rambursabil

B) C) D) E) F) G) H) I) J) K)
a. b. c. d. e.

este o intelegere contractuala intre stat, pe de o parte si o persoana fizica si juridica, pe de alta parte presupune o contraprestatie nu presupune o contraprestatie este rambursabil se contracteaza pentru necesitati de trazorerie nu se contracteaza pentru necesitati de trazorerie se contracteaza pentru echilibrarea bugetului de stat reprezinta o obligatie pentru creditor reprezinta un instrument de politica economica realizeaza o redistribuire a PIB

A,B,C,E,H,I,K; B,D,F,G,H,J,K; B,C,E,G,J,H,K; A,B,C,D,F,J,K; B,C,E,F,H,J,K;

R: E 3. Definitia impozitului precizeaza ca: 1) este rambursabil

2) 3) 4) 5) 6)
a. b. c. d. e.

plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice are caracter definitiv nu presupune o contraprestatie directa si imediata este datorat de stat persoanelor fizice si juridice presupune o contraprestatie directa si imediata

1,3,4; 1,3,6; 2,3,4; 2,5,6; 3,4,5.

R: C

4. Presiunea fiscala la nivel national se masoara prin: a. rata presiunii fiscale b. raportul procentual dintre veniturile fiscale si totalul veniturilor publice pe o

perioada de un an
c. cuantificarea economiei subterane intr-o anumita perioada d. raportul dintre impozitele directe si cele indirecte e. marimea inflatiei la un moment dat in economie R: A 5. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este

falsa? a. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele anterioare ale statului in cauza b. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor c. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau rascumparare la Bursa d. rambursarea are loc prin vanzarea la Bursa a inscrisurilor corespunzatoare unui credit public e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea actiunilor
R: D 6. Consolidarea creditului public reprezinta: a. o modalitate rapida de procurare a creditului public b. o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in

incapacitate de plata
c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile

imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare d. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in incapacitate de plata e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui nou imprumut cu o dobanda mai redusa
R: C 7. Conversiunea creditului public reprezinta: a. o modalitate rapida de procurare a creditului public b. o modalitate discreta de plasare a creditului public pe piata c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile

imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi publice pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare d. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in incapacitate de plata e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui nou imprumut public avand o dobanda mai redusa
R: E

8. Resursele financiare publice nu includ: a. emisiunea monetara fara acoperire in marfuri si servicii b. imprumuturile de trezorerie c. veniturile fiscale d. veniturile bugetare nefiscale e. salariile personalului angajat in administratia publica R: E 9. Resursele financiare publice sunt alimentate in cea mai mare proportie de: a. imprumuturile interne b. veniturile din capital c. varsamintele de la intreprinderile de stat d. imprumuturile externe e. veniturile fiscale R: E 10. Prin ce se comensureaza presiunea fiscala din economie? a. ponderea veniturilor fiscale in PIB b. ponderea cheltuielilor publice in PIB c. ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor publice ale bugetului general

consolidat
d. ponderea datoriei publice in PIB e. ponderea deficitului bugetar in PIB R: A 11. Curba Laffer este: a. o modalitate de comensurare a ratei presiunii fiscale din economie b. o modalitate de cuantificare a evaziunii fiscale din economie c. o reprezentare grafica a corelatiei dintre presiunea fiscala din economie si nivelul

veniturilor fiscale ale statului

d. o modalitate de cuantificare a inflatiei din economie e. o modalitate de cuantificare a nivelului optim al cheltuielilor publice ale bugetului

de stat
R: C 12. Nivelul optim al ratei presiunii fiscale in economie: a. se stabileste prin legea bugetara anuala b. se stabileste prin legea finantelor publice c. este o valoare prestabilita pentru fiecare an bugetar de catre Ministerul Finantelor

Publice
d. nu poate fi supus unor modificari ulterioare legii bugetare initiale prin legile

bugetare rectificative
e. reprezinta acea marime a ratei, careia ii corespunde valoarea maxima a veniturilor

fiscale reprezentate pe Curba Laffer

R: E

13. Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu efectele provocate de cresterea peste nivelul

optim a ratei presiunii fiscale? a. scaderea efortului productiv b. cresterea veniturilor populatiei c. reducerea competitivitatii pe plan international d. aparitia/cresterea evaziunii si fraudei fiscale e. riscul de inflatie prin fiscalitate
R: B 14. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este adevarata: a. reprezinta o modalitate de completare a creditului particular insuficient intr-o

economie de piata functionala

b. se contracteaza pentru necesitati de trezorerie sau pentru echilibrarea bugetului c. prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii fiscale prea ridicate din

economie
d. reprezinta o posibilitate de a reduce nivelul inflatiei din economie e. apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra generatiilor

urmatoare
R: B 15. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este

falsa? a. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele anterioare ale statului in cauza b. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor c. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau rascumparare la Bursa d. rambursarea are loc prin consolidarea inscrisurilor corespunzatoare unui credit public e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea actiunilor
R: D 16. Repudierea actiunilor unui credit public reprezinta: a. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui b. c.

d. e.

nou imprumut cu o dobanda mai redusa refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in incapacitate de plata preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare o modalitate uzuala de plasare a creditului public pe piata de capital nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata

R: B 17. Deficitul bugetar poate aparea in: a. tari cu economie de piata dezvoltata

b. c. d. e.

tari in curs de dezvoltare in tari cu economie de tranzitie in toate categoriile de tari enumerate mai sus in nici una dintre categoriile de tari enumerate

R: D 18. Printre cauzele care conduc la aparitia deficitului bugetar, nu se numara: a. nivelul si fluctuatiile produsului intern brut b. gradul de redistribuire a produsului intern brut (in conditiile in care cresc

componentele privind ajutorul de somaj si asistenta sociala)

c. cresterea cheltuielilor publice pentru inarmare d. cresterea veniturilor fiscale la nivelul bugetului e. fenomenele conjuncturale internationale R: D 19. Care dintre enunturile urmatoare nu se numara printre efectele in plan economic si social ale

creditului public? a. cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia b. de cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de credite publice necesare acoperirii deficitului c. intra in competitie cu creditul particular (fenomenul de evictiune) si se opune investitiilor private, incetinind ritmul cresterii economice d. distribuirea intre generatii a beneficiilor si costurilor acestuia e. repudierea creditului public.
R: E 20. Din definitia impozitului reiese ca:

A) B) C) D) E) F)
a. b. c. d. e.

plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice este rambursabil are caracter definitiv presupune o contraprestatie directa si imediata este datorat de stat persoanelor fizice si juridice nu presupune o contraprestatie directa si imediata

A;B;C; A;C;F; A; D;E; B;C;D C;D;F;

R: B 21. Care dintre urmatoarele enunturi este neadevarata cu privire la impozite? a. reprezinta o prelevare obligatorie b. sunt datorate si platite in bani de catre contribuabili c. sunt datorate de catre stat persoanelor fizice si juridice d. reprezinta o prelevare fara contraprestatie directa si imediata e. reprezinta o prelevare definitiva

R: C 22. Care dintre urmatoarele enunturi nu corespunde principiilor teoremei descentralizarii? a. subsidiaritatea b. echivalenta fiscala c. repartizarea functiilor publice intre administratia centrala si cele locale trebuie sa

tina seama de diversitatea beneficiilor sociale si aria diferita a acestora d. neafectarea veniturilor bugetare e. autoritatea administratiei locale de a decide discretionar asupra unei functii publice lasata in competenta sa
R: D 23. Reglementarile privind descentralizarea si autonomia locala urmaresc:

1) delimitarea patrimoniului public aflat in proprietarea primariilor de cel aflat in proprietatea statului; 2) crearea instrumentelor administrative necesare autoritptilor locale pentru indeplinirea in bune conditiuni a atributiilor care le revin; 3) delimitarea proprietatii particulare de proprietatea statului si de cea mixta: 4) limitarea proprietatii particulare si extinderea proprietatii statului; 5) asigurarea unor conditii favorizante pentru dezvoltarea economica locala. a. 1,2,3; b. 1,4,5; c. 2,3,4; d. 1,2,5; e. 2,4,5.
R: D 24. Care dintre urmatoarele enunturi nu se numara printre categoriile de transferuri propuse in

literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor? a. transferuri normative (sau generale); b. transferuri pentru investitii locale de interes deosebit; c. transferuri pentru cresterea pregatirii profesionale si cointeresarea personalului implicat in efectuarea controlului fiscal si combaterea evaziunii fiscale; d. transferuri destinate unor anumite institutii; e. transferuri pentru scopuri specifice; f) transferuri pentru zone defavorizate.
R: C 25. Care dintre principiile teoremei descentralizarii prevede ca repartizarea functiilor publice intre

administratia centrala si cele locale trebuie sa tina seama de diversitatea beneficiilor sociale si aria diferita a acestora? a. autoritatea de a decide discretionar privitor la functiile publice lasate in competenta sa b. echivalenta fiscala c. subsidiaritatea d. repartizarea functiilor publice e. nici unul dintre principiile de mai sus

R: D 26. Avand in vedere amploarea si experienta privind descentralizarea, literatura de specialitate a

formulat o................a descentralizarii. a. experienta b. teorema c. modalitate

R: B 27. Unul dintre enunturile de mai jos nu se enumera printre criteriile de clasificare a impozitelor.

Care este acela? a. cota aplicata; b. trasaturi de forma si fond; c. frecventa realizarii; d. obiectul impunerii; e. elementele impozitului
R: E 28. In functie de frecventa realizarii lor, impozitele se clasifica in: a. impozite directe si impozite indirecte; b. impozite financiare si impozite ordinare; c. impozite reale si impozite personale; d. impozite ale bugetului de stat si impozite ale bugetelor locale; e. impozite permanente si impozite incidentale R: E 29. Care din urmatoarele modalitati de constituire a resurselor financiare publice au ca efect imediat

aparitia sau accentuarea inflatiei? a. prelevarile fiscale; b. veniturile din chirii; c. veniturile din privatizare; d. finantarea prin emisiune moneatra fara acoperire; e. varsamintele de la agentii economici
R: D 30. In functie de obiectul impunerii, impozitele se clasifica in:

1) 2) 3) 4) 5)
a. b. c. d. e.

impozite directe; impozite reale; impozite pe venit; impozite pe consum; impozite pe avere

(1,2,5) (2,3,4) (3,4,5) (2,3,4,5) (1,5)

R: C 31. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de volum ai veniturilor

publice: 1) 2) 3) 4) 5)
a. b. c. d. e.

veniturile publice medii pe un locuitor; modificarea relativa a veniturilor publice; elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB volumul veniturilor publice in expresie nominala; ponderea veniturilor publice in PIB

(2,4,5) (1,2,4) (1,4,5) (2,34) (1,2)

R: C 32. Misiunea social a finanelor publice se indeplinete prin funciile pe care le exercit, i

anume: 1) functia de repartiie 2) constituirea fondurilor 3) repartizarea fondurilor 4) funcia de control 5) modul concret de utilizare a acestora
a. (1,4) b. (1,3) c. (2,3,4) R: A 33. Functia de repartitie se compune din urmatoarele faze, strans legate intre ele si anume: d. (2,3) e. (2,3,5)

1) constituirea fondurilor 2) redistribuirea 3) modul concret de utilizare 4) repartizarea (distribuirea)

a. (1,2) b. (1,4) R: A 34. Conform criteriului provenientei resursele financiare publice interne constau in: c. (2,3) d. (2,4)

1) impozite 2) taxe

3) contributii 4) ajutoare nerambursabile primite de la organisme internationale 5) venituri nefiscale,

a. (1,2,3,4) b. (1,3,4,5) R: C 35. Resursele financiare publice privite prin prisma bugetului general consolidat se structureaza in: c. (1,2,3,5) d. (2,3,4,5)

1) resurse financiare ale bugetului de stat (central); 2) resurse financiare ale bugetelor locale; 3) resurse financiare ale bugetele statelor, regiunilor, provinciilor sau landurilor membre ale federatiei 4) resurse financiare ale bugetului asigurarilor sociale de stat; 5) resurse financiare care alimenteaza fondurile speciale.
a. (1,2,3,4) b. (1,2,4,5) R: B 36. Impozitul are caracter general a. deoarece este o obligatie de plata a c. deoarece c. (2,3,4,5) d. (1,3,4,5)

nu este insotit de o tuturor persoanelor fizice si juridice contraprestatie direct care obtin venituri sau detin averi b. deoarece ele reprezinta, in general, o d. deoarece intotdeauna este instituit contributie in bani, chiar daca la printr-un act de autoritate, fiind o inceputurile existentei sale aceasta obligatie prin constrngere contributie a cunoscut si forma n natura.
R: A 37. Clasificarea impozitelor dupa trasaturi de forma si fond le imparte:

1) impozite directe 2) impozite indirecte 3 impozite reale 4) impozite pe venit 5) impozite pe avere
a. (1,2) b. (1,3) R: A 38. Elementele impozitului sunt: c. (4,5) d. (3,5)

1) subiectul impozitului 2) suportatorul 3) obiectul impunerii 4) unitatea de impunere 5) sursa impozitului 6) cota impozitului 7) termenul de plata
a. 1,2,3,4,5,6 b. 1,3,4,5,6, c. 1,3,4,5,6,7 R: D 39. Corespunzator realitatilor dintr-o economie moderna, principiile impunerii pot fi grupate astfel: d. 1,2,3,4,5,6,7 e. 1,3,4,5,6

1) Principii de echitate fiscal 2) Principii de politic financiar 3) Principii ale randamentului impozitelor 4) Principii de politic economic 5) Principii social-politice
a. (1,2,3,4) b. (1,2,4,5) c. (2,3,4,5) R: B 40. In cadrul principiului de politic financiar, randamentul fiscal ridicat se obtine prin indeplinirea d. (1,3,4) e. (2,4,5)

urmatoarelor conditii: 1) impozitul sa aiba caracter universal, adica sa fie platit de toate persoanele fizice si juridice care obtin venituri din aceeasi sursa, detin acelasi gen de averi sau procura aceleasi grupe de produse; 2) sa nu existe posibilitati de sustragere a materiei impozabile de la impozitare; 3) prevederea unei echivalente intre marimea veniturilor supuse impozitarii sau capacitatea contributiva a platitorilor, pe de o parte, si sarcina fiscala datorata, pe de alta parte 4) cheltuielile administratiei fiscale in legatura cu stabilirea materiei impozabile, calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse.
a. 1,2,3,4 b. 1,2,3 R: C 41. Ponderea veniturilor publice in produsul intern brut este un alt indicator al nivelului veniturilor c. 1,2,4 d. 2,3,4

publice intr-o anumita perioada. Calculul se efectueaza pe baza relatiei:

a. c.

b.

d.

R: A 42. Modificarea absoluta nominala rezulta din compararea veniturilor publice exprimate in preturi

curente si se calculeaza conform relatiei:

a.

c.

=
d.

b.

R: A 43. Indicele cresterii reale a veniturilor publice se determina dupa formula: a. c.

=
b. d.

=
R: B

44. Elasticitatea veniturilor publice in raport cu produsul intern brut masoara amploarea reactiei

veniturilor publice la modificarea PIB si se calculeaza dupa formula:

a. e= c. e=

b. e=

d. e=

R: A 45. Coeficientul de corelare dintre veniturile publice i produsul intern brut se calculeaza dupa

formula:

a.

c.

K=
b.

K=

K=
R: B 46. Rata presiunii fiscale, in sens larg, se calculeaza dupa formula:

R rata presiunii fiscale la nivel national; I volumul impozitelor incasate; T suma totala a taxelor incasate; C contributii la asigurarile sociale de stat; PIB volumul produsului intern brut
a. b.

R= R=

*100 *100

c. d.

R= R=

*100 *100

R: C 47. Din punct de vedere juridic, imprumutul de stat este definit prin urmatoarele componente

(elemente) tehnice: 1) denumirea imprumutului 2) valoarea nominala 3) valoarea reala 4) termenul de rambursare 5) rata de emisiune 6) forma sub care se contracteaza creditul public 7) costul" creditului public
a. (1,2,3,4,5,6,) b. (1,2,3,4,5,7) c. (1,2,3,4,6,7) R: C 48. Plasarea creditului se realizeaza prin mai multe modalitati si anume: d. (2,3,5,6,7) e. (3,4,5,6,7)

1) subscriere publica 2) cumpararea efectiva 3) prin intermediul unor consortii bancare 4) vanzare la Bursa de Valori
a. (1,2,3) b. (1,3,4) c. (1,2) d. (1,2,3,4) e. (2,4)

R: B 49. In practica, in cazul plasarii imprumutului prin consorii (sau sindicate) bancare, acestea, la

cererea organelor competente, se angajeaza sa efectueze operatiunile legate de lansarea si rambursarea imprumutului. Modalitatile concrete sunt: 1) preluarea in comision a obligatiunilor imprumutului 2) vanzarea la Burs 3) cumprarea efectiv de catre sindicatul bancar a tuturor inscrisurilor reprezentnd imprumutul 4) modificarea nivelului dobanzii
a. (1,2) b. (1,3) c. (2,3) R: B 50. Conversiunea poate fi: d. (1,4) e. (3,4)

1) conversiunea forat 2) conversiunea facultativ 3) conversiunea anticipat

a. (1,3) b. (2,3) R: D 51. In practica, in functie de momentul in care se efectueaza rambursarea, se disting: c. (1,2) d. (1,2,3)

1) imprumuturi care se restituie integral la o scadenta unica 2) imprumuturi cu rambursare esalonata pe o perioada mai indelungata de timp
a. 1 b. 2 R: C 52. Creditele publice pot fi rambursate. utiliznd diverse modalitati, si anume: c. (1,2)

1) anuiti 2) tragere la sori a obligatiunilor amortizabile n fiecare an 3) rscumprarea la burs

a. (1,2) b. (1,3) R: D c. (2,3) d. (1,2,3)

53. Care din enunturile de mai jos nu este un element al impozitului: a. b. c. R: D 54. Impozitele specifice si ad valorem sunt clasificate in functie de urmatorul criteriu: a. cota impozitului b. scopul urmarit c. obiectul impunerii R: A 55. Care din urmatoarele conditii nu apartine principiilor de echitate fiscala: a. stabilirea minimului neimpozabil c. cheltuielile administratiei fiscale in d. frecventa utilizarii lor e. trasaturi de forma si de fond

subiectul impozitului obiectul impozitului sursa impozitului

d. e.

echitatea fiscala cota impozitului

legatura cu stabilitatea materiei impozabile, calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse
b. stabilirea sarcinii fiscale in functie de d. impunerea sa fie generala, adica sa

puterea contributiva a fiecarui platitor

cuprinda toate categoriile sociale care realizeaza venituri sau care poseda un anumit gen de avere ( cu exceptia celor care obtin venituri sub minimul impozabil)

R: C 56. Care din urmatoarele conditii apartin principiilor de echitate fiscala:

1) stabilirea minimului neimpozabil; 2) stabilirea sarcinii fiscale in functie de puterea contributiva a fiecarui platitor; 3) cheltuielile administratiei fiscale in legatura cu stabilitatea materiei impozabile, calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse; 4) impunerea sa fie generala, adica sa cuprinda toate categoriile sociale care realizeaza venituri sau care poseda un anumit gen de avere ( cu exceptia celor care obtin venituri sub minimul impozabil).
a. (1,2,3) b. (1,2,4) c. (1,2) R: B 57. Ponderea impozitelor indirecte in total venituri publice reprezinta un indicator de: d. (1,3,4) e. (2,3,4)

a. b. R: B

nivel structura

c. d.

dinamica regresie

58. In care din urmatoarele enunturi regasim un indicator de nivel: a. b. c. R: A 59. Care din urmatorele enunturi reprezinta un indicator de structura:

volumul veniturilor publice, in d. expresie nominala si reala modificarea absoluta nominala si reala e. a veniturilor publice modificarea relativa a veniturilor publice

ponderea impozitelor directe in venituri totale elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB

1) 2) 3) 4) 5)

ponderea veniturilor publice in PIB modificarea ponderii veniturilor publice in raport cu PIB ponderea veniturilor nefiscale in venituri publice veniturile publice medii pe un locuitor ponderea impozitelor directe in venituri curente
d. (3,5) e. (3,4,5)

a. (1,3,5) b. (1,2,3) c. (1,3) R: D 60. Presiunea fiscala, in sens strict, se refera la: a. b. R: A 61. Limitele presiuniii fiscale sunt de natura:

raportul dintre marimea impozitelor c. incasate si produsul intern brut raportul dintre impozitele incasate si d. veniturile publice totale

raportul dintre impozitele indirecte si venitui publice totale diferenta dintre marimea impozitelor incasate si veniturile publice totale

1) 2) 3) 4) 5)

psihologica; politica; economica; juridica; financiara.

d. (2,3,4) e. (3,4,5)

a. (1,2,3) b. (1,2,5) c. (1,3,5) R: A

62. Plasarea creditului public nu se realizeaza prin: a. subscriere publica b. amortizarea creditului public R: B 63. In functie de momentul in care se efectueaza rambursarea, in practica, se disting. Care din c. intermediul unor consortii bancare d. vanzarea la Bursa de Valori

urmatoarele enunturi nu este adevarat?

a. imprumuturi care se restituie integral la c. imprumuturi cu rambursare esalonata

o scadenta unica
b. imprumuturi cu rambursare esalonata

pe o perioada mai indelungata de timp

pe o perioada mai scurta de timp

R: B 64. Creditul public se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:

1) 2) 3) 4)

are caracter contractual este nerambursabil presupune si o contraprestatie este rambursabil

d. (2,4) e. (2,3,4)

a. (1,3) b. (1,2,3) c. (1,3,4) R: C

65. Din punct de vedere al continutului economic, resursele financiare se impart in:

1) 2) 3) 4) 5) 6)

prelevari cu caracter obligatoriu resurse de terzorerie resurse financiare ordinare imprumuturi publice emisiune monetara fara acoperire resurse financiare ale bugetelor locale
d. (2,3,4,6) e. (2,3,5,6)

a. (1,2,4,5) b. (1,2,3,4) c. (1,2,3,4,5,6) R: A

66. Dintre cauzele presiunii fiscale mari din ara noastr enumerm:

1) nevoia de resurse financiare n cretere a administraiei, pentru susinerea unei birocraii mari; 2) lsarea n afara masei veniturilor impozabile a unor importante venituri procurate n cadrul economiei subterane, care are o amploare deosebit;

3) numrul redus al contribuabililor comparativ cu cel al pensionarilor care trebuie susinui - dup unele aprecieri raportul este de 1/3); 4) carene n politica fiscal care a urmrit n permanen obiectivul pe termen scurt al procurrii de venituri la buget, ignornd obiectivele pe termene medii i lungi de creare i consolidare a bazei de impozitare. nu s-a inut seama de faptul c trop d'impot tue l'impot; 5) evaziunea fiscal de proporii, care i determin pe decidenii pe probleme fiscale s sporeasc impozitele, pentru a contracara nerealizarea veniturilor fiscale. 6) aplicarea unor rate nalte de impozitare a veniturilor conduce la scderea capacitii de economisire i investire, ceea ce, pe fondul unei economii care sufer de lipsa capitalului, se va reflecta negativ n posibilitile de cretere i relansare.
a. (1,2,3,4,5) b. (1,3,4,5,6) c. 1,4,5,6 R: A 67. In SUA, n perioada administraiei Reagan din anii 80 reforma fiscal d. (2,3,4,5) e. (3,4,5,6)

a reglementat, n

principal: 1) evaziunea fiscal de proporii, care i determin pe decidenii pe probleme fiscale s sporeasc impozitele, pentru a contracara nerealizarea veniturilor fiscale. 2) reducerea impozitului pe venitul individual prin: creterea deducerilor standard i a scutirilor personale; 3) reducerea progresivitii impunerii viznd n special tranele cele mai mari; extinderea bazei de impozitare; 4) reducerea cotelor corespunztoare tranelor superioare de venituri, concomitent cu sporirea ratelor medii; 5) amortizarea accelerat ndeosebi pentru investiiile n utilaje i tehnologie ridicat.
a. (1,2,3,4,5) b. (1,3,4,5) c. (2,3,4) R: D d. (2,3,4,5) e. (3,4,5)