Sunteți pe pagina 1din 28

70 DE ANI DE RADIODIFUZIUNE N ROMNIA

Prima emisiune de radio n Romnia a


avut loc la 1 noiembrie 1928, la care s-a infiintat
Societatea de Difuziune ulterior
Societatea de Radiodifuziune).
data care constituie
nceputul unei noi epoci de dezvoltare a Romniei , este
n timp unei perioade de pionierat a
radiofoniei (radiotelegrafiei, radiotelefoniei) n tara
in anul 1908, de
nceput a radiofoniei n Romnia a constituit o
a radioamatorilor de a obstacolele
tehnice, financiare, administrative si legislative.
a se afla de la inceput n rndul
care au determinat progresul n domeniul radiotelegrafiei,
radiotelefoniei al radiofoniei pe plan mondial , Romnia
s-a situat totusi intr-un pluton mediu, ceea ce a ca
n perioada radiofonia
standarde de dezvoltare comparabile cu cele din
dezvoltate pe plan .
principiilor sale de a semnala intotdeauna
din domeniul electronicii, revista
TEHNIUM de pentru cititorii
reperele principale care au marcat nceputurile
radiofoniei (incluznd radiotelefonia
radiotelegrafia).
Tn anul 1908 Serviciul Maritim Romn a instalat
primul post de radiotelegrafie la Constanta, ceva mai
trziu lui 1908 nceputul lui 1'909) marina
instalat ea trei posturi in sistem Telefunken
la Giurgiu iarin 1910 Compania
de (geniu) adus ea trei posturi, tol n
sistem Telefunken. cu scntei.
tncepnd cu anul 1912 radiotelegrafiei ncepe
i se acorde un interes sporit n tara atunci
cnd marina patru posturi cu scntei,
iar Batalionul de (geniu) aduce 14 posturi
portabile Marconi, de 0,5kW fiecare, cu scntei si un
post de 0,5 kW de tip CGR. .
fn ciuda acestor ctorva izolate,
izbucnirea primului mondial a prins Romnia
aproape total in domeniul comunicatiilor,
pericolul In inginerul
Em. Giurgea a reusit instalarea in parcul Carol din
a unui po'st primitiv de cu
ajutorul s-a realizarea unor cu
exteriorul (Grecia. Italia, Acest lucru se petrecea
la luni i august 1914.
fn decembrie 1914 s-a pus n un nou
post de la Filaret, de 12kW, avnd un
pilon central de 75m si doi piloni laterali de 35m fiecare.
in anul 1915, s-a instalat la
un post de 40kW, avnd o de doi piloni
de cte 80m fiecare, realizare a inginerului Vasilescu
Karpen. Ta! n 1915, folosind o parte din materialul
postului din Parcul Carol, s-a montat un post pe vagoane,
acesta reprezentnd primul tren din lume avnd
de telegrafie fir (T. F.F.).
Dar cel mai puternic post, de 150kW, a fost
instalat la Realizat de societatea
Radioelectrique, acest post a fost instalat pe opt piloni
de 100m fiecare. frontului, postul a fost
demontat si evacuat n noiembrie 1916 n Moldova, fiind
reinstalat la apoi adus la pus in
n Zona Copou. postul a fost readus la
Bucuresti.
'in anul 1920, din unor
grupate n jurul profesorului Dragomir Hurmuzescu, care
poate fi considerat fondator al radiofoniei din
tara s-a reusit introducerea la Universitate a
unui curs de radiocomunicatii.
Tn anul 1921 s-a infiintarea unei retele
de posturi radiotelegrafice care acopere ct mai bine
teritoriul national.
1n anul 1925 a fost pus n primul
receptor radiofonic puternic, construit in laboratorul de
electricitate al Institutului Electrotehnic, iar spre
anului T.F.F. ajunsese acopere
aproape intreg teritoriul De asemenea, n anul 1925
s-a trecerea n de la telegrafia
telefonia fir la radiofonia prin realizarea
primelor emisiuni radiofonice.
1n noiembrie 1926 existau in numai
radiofonice experimentale (unul la Laboratorul
de si electricitate al din Bucuresti si
la Institutul Electrotehnic al profesorului Dragom'ir
Hurmuzescu).
Primul post de emisie romnesc a fost construit
n anul 1927 in atelierele Institutului Electrotehnic,
proiectul inginerului Em. avnd o putere de
200W, pe lungimea de de 280m.
in anul 1928, s-a construit din
profesorului Dragomir Hurmuzescu la Institutul
Eleclrotehnic primul post radiofonic romnesc pe unde
scurte, avnd 1 OOW (ulterior 2kW), pe 21 ,5m.
Acestea ar putea fi considerate, pe scurt,
principalele repere ale progresului tehnic realizat de
radiofonia din tara n perioada sa de pionierat,
19081928. .
in discursul inaugural al primei emisiuni
radiodifuzate de la 1 noiembrie 1928, prof. Dragomir
Hurmuzescu afirma "n curnd radiofonia va deveni
criteriu de a gradului de dezvoltare a unui
popor".
Naicu
Redactor sef: ing. SERBAN NAICU
, ,
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficii1e din prin
filialele RODIPET SA, revista figurnd la 4385 din Catalogul Presei Interne.
Periodicitate;
Pret abonament: 9000 de
Materialele n vederea se trimit recomandat pe adresa: OP 42, CP 88.
Le cu deosebit interes. Eventual , un de telefon la care fi
Articolele nepublicate nu se restituie.
AMPLIFICATOR HI-FI DE 30W, CU TDA2040
ing. Naicu
Revista a prezentat
deja o multitudine de scheme de
amplificatoare de de
putere, de fidelitate (Hi -Fi)
de 4Q, cu distorsiuni mai mici de 0,5%,
la o alimentare de 32V (t16V).
scurtcircuite pe la
excesive.
Circuitul integrat este protejat
intern la sarcinii, la
Banda de trecere este
ntre OHz+100kHz, la -3dB, in limp ce
distorsiunile armonice totale nu
0,08% n plaja de
40Hz+15kHz puterea de
ntre O, 1+10W.
C'
C1 1"",
+
5
IN CI1
,
"''' "
,
'"
3 R3
'"

""
"
""
+
5
,
R2
, CI2
'"
3 R5
'"
Figura 1
realizate cu o diversitate de circuite
integrate specializate, oferite de
fi rmele de profil.
Circuitul integrat TDA2040,
produs de firma SGS-Thomson, este
un amplificator integrat devenit deja
clasic, livrat in capsula pentawatt
TO-220 cu 5 pini) . EI o
multitudine de avantaje in utilizare,
printre care deosebita o
mare accesibilitate un de cost

Circuitul integrat TDA2040
permite realizarea unei scheme
performante, ca cea din figura 1 (care
integrate conectate in
punte) care poate livra o putere de
30W eficace, cu distorsiuni armonice
mai 5%, pe o de 8n.
se un singur
circuit integrat TDA2040 se poate
obpne o putere de de 20W, pe o
de 8Q, cu o alimentare
de 16V. De asemenea, 101
un amplificator audio realizat cu un
singur circuit integrat poate debita o
putere eficace de 22W, pe o
TEHNIUM. Nr. 111999
C3
""
"'
'"
IN --
,--
-:;-
C,
I l"'"
.
C5
l"'"
Re
-=-4.7
C'
l "'"
""
CI
I ''''''
+16V
-liN
Figura 2
CI>
se atingerea unei
puteri de mai mare de 22W se
recurge la montajul n punte prezentat
n figura 1, care
circuite integrate de tip TDA2040.
Principiul montajului n punte n
faptul n timp ce primul circuit
integrat clasic, cel de-al
doilea, fiind montat ntr-o conexiune
inversoare, la un
semnal in de de
precedentul. fn acest fel, difuzorul
la bome o lensiune
de cazul n care s-ar fi utilizat un singur
circuit integrat
pe schema
se poate observa
semnalul de intrare (care trebuie
un nivel de circa SOOmVefecliv,
pentru unei puteri maxime la
se prin condensatorul C1
02
C,

O o o o =r:"" = o R5
0
..
j , cr::::::::::p Il 2 cr::::::::::p
Rl R3
Q
-o cr::::::::::p cr::::::::::p C D R 7 a
" R4 R6
RO
-o a
"
""
0
5
'9>0 sirop
O
__ J I I I
OII ____ J : I ....
, ,-----v+
Figura 3 L _______ v.
1
,
la intrarea neinversoare (+) a lui C11.
Semnalul amplificat de la
acestui circuit Cl1 (pinul 4) se
difuzorului. O parte din acest semnal,
divizat de grupul R7-R6, se prin
C3 la intrarea inversoare (-) a
circuitului C12. Evident la iesirea
acestui CI vom un sem n'ai n
de de semnalul de
la lui CI1) , semnal care se
difuzorului. 1n acest mod se
o dublare a tensiunii aplicate
sarcinii (teoretic) o cuadruplare a
puterii de Practic
pierderilor din tranzistoarele finale
(integrate in CI) puterea la
este ceva mai
1n cazul nostru, se o
putere de de 30W (pe o
de 8Q, cu o alimentare de 32V),
s-ar putea chiar o putere mai
mare, doar ar distorsiunile,
Circuitul imprimat al montajului
are dimensiuni foarte reduse este
prezentat n figura 2 - partea
respectiv n figura 3 - schema de
amplasare a componentelor.
Este fixarea celor
circuite integrate pe un radiator
de avnd un gabarit ct mai
mare, pentru a nu se atinge n
cnd
limitarea a circuitului
integrat n Radiatorul
trebuie fie comun celor
circuite integrate, cu scopul ca ele
lucreze la
Atragem
a circuitului integrat de tip
TDA2040 este la pinul 3
(minusul sursei de alimentare) de
aceea, radiatorul (care face contact cu
va fi izolat
de ntreg restul montajului.
Schema este de la o
de tensiune
furnizeze o tensiune de 16V
(care nu este obl igatoriu fie
MeSE: WINDOWS 95
Ghid de studiu
2
Autori: Lance Mortensen
Rick Sawtell
Aceasta este cartea pentru implementarea
sistemului de operare Micrsoft Windows 95.
Lucrarea (a versiune a fost de
Microsoft) un ndrumar autentic si bine
documentat pentru viitorul speCialist n sisteme de operare,
n special Windows 95.
Volumul o parte a unei consistente serii de
ghiduri de studi i, sub sigla MeSE (Microsoft Certified System
Engineer), fiind caracterizat printr-o abordare a
tematicji , fiecare capitol fiind bine de
aplicative de teste
Grupul Editorial ALL-Serviciul "Cartea prin

tel:01/413.11.58;01/413.43.21 ;01/413.1 8.50;01/413.16.12;
fax:01/413.05.40 - fax
sau la:
nr.58, sector 6,76548 - CP 12 -107
NOI ADUCEM
,
AUDIO
la un curent de minim 2A.
nu se dispune de o astfel de
montajul cu o
tensiune mai va
puterea la

Rezistoarele folosite n
vor fi de 1/4W, cu o de 5%.
Pentru o este
necesar ca cele rezistoare care
pun la neinversoare ale
celor circuite integrate (22kQ,
fiecare) fie riguros egale.
La realizarea cablajului
imprimat se va avea n vedere ca,
acolo unde
grosimea pistelor fie

Bibliografie
1. CD-ROM SGS - Thomson
Microelectronics, martie 1995;
2. Le Haut Parleur, nr. 1748/15
ian.1988 nr. 1859/15 apr.1997.
EDITORIALE
,
EdituraALL EDUCATIONAL
n de o
lucrare
"SISTEME DE GESTIUNE A
BAZELOR DE DATE - APLICATII
,
DRAC LE" - de Ion Lungu, Manole
Velicanu, Badea
Cristina
Prin lucrare autorii
au dorit completeze
existente despre Dracie despre
modul de utilizare. Se
aici utile despre
Dracie 6 7. versiuni care au o
utilizare n acest moment.
Cartea se att celor
care doresc Dracie,
avnd de baze de date
relaponale, ct care
doresc aprofundeze modul de
utilizare al sistemului Dracie.
Lucrarea
fundamentale din Dracie ca sistem
de gestiune a bazelor de date
modul de utilizare a
sistemului pentru dezvoltarea de
de baze de date.
TEHNIUM Nr. 1/1999
,
,
CQ-YO
RADIO 76M2
recenzat de ing. Florin
nivelul de -6dB, n jur de 6dB
coeficientul dreptunghiular (raportul
permis pentru nivelurile -6dB -SOdB)
nu mai mare de 2.
Realizarea de radioamatori
a TxRx "Radio 76" a convins pe autorii
acestuia de necesitatea unei variante,
care se de prototip prin
marea accesibilitate la componentele
blocului de la n
exploatare. Noul aparat este practic
realizat cu tranzistori KT315 (BC107),
numai in circuitul S-metrului utilizndu-
se doi tranzistori KT361 A (BC177). Tn
cu TxRx "Radio 76"
o ameliorare a circuitului RAA pe traseul
de Rx, de asemenea modernizat
VFO-ul. S-au perfect.ionat ntr- o

oarecare alte circuite ale ..
TxRx.
::? -----
TxRx "Radio 76 M2" este destinat
lucreze n SSB n banda de 160m.
Se 1850-1950 kHz
n conformitate cu
Tn articol se descriu numai traseele de
semnal mic, de altfel ntregul traseu Rx
cel de Tx, amplificatorul de putere.
Amplificatorul de putere poate fi luat de
la alte de exemplu de la TxRx
"Radio 76". de semnal mic al
TxRx au caracteristici;
Traseul Rx:
- sensibilitatea pentru raportul
semnallzgomot 10dB de
intrare a antenei de 75Q - nu este mai
de 3).lV;
- selectivitatea de
imagine - nu este mai rea de 40dB;
- dinamica benzii, prin
metoda celor tonuri ;;-.80dB;
- nivelului semnalului de
este mai de 6dB, la o a
semnalului de intrare de 60dB;
- tensiunea de pe o
de 2kQ este n jur de
3V.
Traseul Tx:
- cea mai tensiune la pe
sarcina de 75Q este n jur de SOmV;
- ;;-.50dB;
- imagine ;;-.40dB;
- VFO n spectrul
de ;;-.40dB.
Selectivitatea de banda
la Rx
benzii laterale la Tx este de
parametrii filtrului electromecanic folosit.
,,9 11111'


a se ce principiu
de constructie a TxRx se la
uRadio care
permite minimizarea de
l'

de 500kHz din completul
la
CQ-YO
C7
C"
CI]
-
,,,.
"'" "'"
"'
,,18:'
H!I'
IIHF-
'"

c,

'" "
" ,." ..
1
47::[ I
t
,
-=:=- I
,
,
,
,
L
,
-
-
"
'J\
Kl315

::!3 R3
I 50pF 750
.,..

T
O
'"
componente pentru ca majoritatea
se att la Rx, ct in
circuitele de Tx.
Traseul de semnal mic al TxRx
"Radio 76" se subimparte n
patru (placa de heterodina
cu de SOOkHz
comutatoarele electronice, VFO-ul ,
RAA-ul filtrele de Pricipalele
scheme ale acestor sunt
in figurile 1-4.
marcarea componentei n text se face
cu cifrele 1-4 marcnd partea (placa)
unde se componenta (de exemplu
1C1, 2R2, 3V4, 4L 1 n figura
5 se schema de interconexiune
a acestor celelalte componente
ale TxRx ce sunt in afara
Aceste elemente nu mai sunt marcate
e ca cele de pe
ilHI
Jof'
,-
H'
"
!)IK C6

-=::-


C

'"

'"
,\ll
,y 1/'
'" RO
'" ""
J410 C9 R2
'"''

elO RIO
" ""
Dt-
47:C 2W'
.,.. v'
C"
C>O
H
rf
"'"
"1
H!"


f.,.""
r1;

,'!l
"'
""
"1'
R5
T
."
""
O
a
Figura 2
Traseul de al TxRx
o cu o
schimbare de
Semnalul din ajunge la cosa 1
din placa 4 intrarea filtrului FTB 4C1-
4C11, 4L1 , 4L2 al traseului de Rx.
Acest filtru are pe
caracteristica
cu o la mijloc ce nu
O,5dB. Banda de trecere a FTB pentru
un nivel de -3dB este de 130kHz, iar
pentru un nivel de -1dB, 90kHz.
Pierderile prin n banda de
trecere sunt aproximativ BdB.
Trecut prin FTB, semnalul
ajunge la intrarea mixerului cu Si cu
diodele 1V1-1V4 (cosa 5 a 1).
La cos a 3 a acestei se
tensiunea de IF din VFO.
,,"'"
c, '

V9
"iT
RI
'"
II C15
" "'"
""
'"

'*
''''
CI]

""
"IH
"
""
""
'*
'" .
C>2
ii<..,
-::.J=!-'W
,
,
,
5
,
,
,
de RF, prin primul circuit 1 L5, 1 ca, 1C9
ajunge la primul etaj al amplificatorului
de RF (tranzistor lV7). 1n colectorul
acestui tranzistor se EMF-u11Z1.
Apoi amplificarea semnalului se
cu al doilea circuit de RF
cu tranzistorullV8. AI doilea mixer cu
Si cu diodele 1V13-1V16
pentru de detector de
semnal SSB. Tensiunea cu
de 500kHz se la detector
(cosa 7 a 1) de la generatorul cu

Semnalul de JF de la detector,
prin FT J 1C24, 1 L 10, 1C25 ajunge la
al patrulea etaj amplificator de JF
(tranzistorii lV9+1V12). ntre al doilea
al treilea etaj amplificator se
interpune regulatoru l de volum
De la iesirea mixerului. semnalul {potentiometrul R5 din figura 5).
"'
""-
'"
'"

i"' f' "
..
Ilo' Jg_l.l
'"
151< .::E ocwo
""
.?'
.,.. .,..
"
, ..
'a; ''''''
"
Kl3150
,
3
.....


'"
Kl3150
-----
"
v>"cr C>2
,
C3 ::::!:: - LI
,


*' L

'"'"

""" H.b.
o
c.
"'

"'
R7 10nF RIO 1112 Jg14
!)l W -=!= -=:=-
.:::E:
6rf
'"

""
10< 270 .1.0nF
C,
+ +
'.le .,..
5
9 .. 270pF
Figura 3
4 TEHNIUM Nr. 1/1999
,
CQ-YO
circuitului amplificator de JF se
pentru conectarea de
telefonice ''TON2'' sau
(2kQ) . se n paralel,
respectnd nscrise pe ele.
Bobina lor cu
condensatorul1 C31 duce la
circuitului la o de aproximativ
1KHz. Se 1R21,
care banda peste
"'
limitele necesare (200Hz+4kHz, cu un
nivel de -6dB).
Din cosa 11 a 1 semnalul
de JF ajunge nu numai la regulatorul
de volum, dar la cosa 6 a 4,
unde, n de FTB, sistemul
RAA al traseului pe Rx. Aici semnalul
de JF se cu tranzistorul 4V1 .
Coeficientul de amplificare al acestui
etaj si deci pragul de actionare al RAA
. . 7 8
"
lf
300
51<1 .. ';1 f4
'"
"
,<, .",-
"'"
. ''''
'" !f16V
R'
se prin reglarea
4R4. Nivelul tensiunii
de JF pe colectorul tranzistorului 4V1
tensiunea pe
condensatorul4C6 (redresorul format
cu 4V2 4V3 este dublor de tensiune).
Constanta de timp a RAA depinde de
capacitatea acestui condensator, de
4R7 de a
amplificatorului de curent continuu cu
9
'" '"
"" '"
-------..
'il fi.
.,,:;.,
rr
"
'"

)t
'J)
KT31 5b Kl361A
'"
,OC
'"
'"
"

'" io
6
R2
V3 KT3Hib
'"
....
'"
,

\.Q
'"

f-
f;;-
KT361A
R5
C3
"
C6
R<I
W
m
"
I-
i;:,
"oc
1"
*cru:
"O
w
It..
.,0
'"
,
" " "

,
13
S' f,'
It-
3.9nF
.,... U
.,... l3
,

C<I
cu
l2
"'" "
-
"'"
CI'P ..,...to.


.,...
C16
""-?- '.O"'
,
15
-----------------------------
+2 dB
O - ------
-10
Figura 6
tranzistorul4V4. O parte din tensiunea
de a amplificatorului de curent
continuu se pentru RAA al
circuitelor de RF - prin contactele
comutatarului S1 (se pentru
deconectarea RAAla reglaj manual)
deschiznd dioda V1, ajunge la casa
17 19 a 1 mai departe in
bazele tranzistorilor 1V7 1V8. Nivelul
de ncepere a bazelor
acestor tranzistori (amplificarea
traseului de RF in lipsa semnalului) se
reglnd semireglabilul4R10.
Tensiunea de RAA se cu un
voltmetru de c.c. care
de S-metru.
Voltmetful tranzistorul
4V5 4V6 (constituind sarcina).
Aplicarea aici a
tranzistoru lui permite el i minarea
atunci cnd
RAA. Reglarea semire-
glabilului 4R15 punctul de nul
al aparatului R1 n semnalului
punctul pentru semnal maxim
la 59+40 dB, de
exemplu).
Cnd sistemul RAA este oprit,
tensiunea n bazele tranzistorilor din
circuitele amplificatoare de FI ajunge
pe cursorul R1, care
reglajul manual al
n FI. polarizarea
bazelor tranzistorilor (pe
cursorului R1 este n partea
se n acest caz
reglnd semireglabi lul R11.
VFO-ul este construit trei
cu tranzistorul 3V3. TxRx se
pe de lucru din
condensatorul variabil 3C2.
Dezacordul pe n
raport cu pe emisie (cnd
apare necesitatea) este asigurat cu
varicapul3V1. Polarizarea varicapului
pentru dezacordului se face
prin divizorul compus din R9 R10,
iar prin incetarea dezacordului se
cursorului
R7. Reglnd
semireglabilul R9, pe Rx
Tx concid la oricare pozitie a cursorului
dB) ,
o , ,
: 1,"': , ,
,
' 0.5dB :

.10 -1-- --
,
,
-20
, ' ,
'
-. ----- --- --r--
,
,
30 _yO__ _' ; \le_-
, , ' I
, , ' I
, , ' ,
, , ' ,
, '
-40 1600 1800 2400
Figura 7
R7 (dezacord nul).
Pentru a elimina sarcini i mici,
care este de diodele
mixerelor, la lucrul
generatoruJui n particular, la
deplasarea la trecerea de
pe Rx la Tx, n VFO, imediat
generator se repetorul pe
emitorcu tranzistorii 3V4, 3VS. Se face
o ct mai cu oscilatorul
propr iu-zis (cu tranzistorul
oscllatorului) pentru a stabilitatea
VFO-ului. Pentru
nivelului semnalului de trebuie
CQ-YO
introdus un circuit amplificator cu
tranzistorul3V6.
Tensiunea de IF din VFO ajunge
la placa 2, unde se
comutatorul electronic al oscilatorului.
Este format cu tranzistorii
Placa 2 are ca model T xRx-ul
7r. Comutatorul electronic pe
Rx ca la primul modulator de lF
tensiune din VFO, iar la al "
doilea modulator, semnal din
generatorul de La Tx tabloul se
la primul modulator se
tensiune din generatorul de iar
la al doilea din VFO. Generatorul cu
este construit cu lranzistorul2V1,
avnd o reactie
1n de reglaj al TxRx,
la trecerea de la Rx la Tx invers, se
folosesc linii de alimentare: la una
din ele administrarea de 12V pentru Rx
OV pentru Tx, la OV pentru
Rx 12V pentru Tx. La circuitele TxRx,
lucrul att la Rx, ct la Tx trebuie
se efectueze sub o tensiune
de +12V
In regim Tx, semnalul din
microfon, prin R6 care
nivelul optim, ajunge la
intrarea (cosa 21 a 1) a
circuite amplificatoare cu tranzistorii
1VS 1V6. Modulatorul n inel cu
diodele 1V1+1V4 in Tx
de modulator echilibrat. La el
ajunge n acest caz, cum deja s-a
tensiunea cu de
SOOkHz din generatorul de
Modulatorul acordat pe maxim
parazite se
din semireglabilul1 R2 trimerul1C7.
Droselul 1 L 1 echilibrarea
a modulatorului (se
droselului
1L2).
- continuare n viitor-
e7
4
" .i __
6
6
C8
L1
"
FIgura 8 Placa RAA si FlS.
+

I
TEHNIUM Nr. 1/1999
,
LABORATOR
UN OSCILOSCOP !(II)
ing. Naicu
ing. Gheorghe
- urmare din numruf trecut -
Tn figura 8 este
capsula ci rcuitului integrat CDB400
care patru
unei poate fi sub
forma: Y=/(A.S) =/A+/B (conform
teoremei lui De Morgan).
la unei vom avea O
logic doar la ambele avem
1 logic, n toate celelalte (O-O,
0-1 1-0) vom avea 1 logic la
CDB400E/EM HE/HEM
"0::::/---,
18
va fi adus la zero sa Q va
trece la nivelul JOS, ceea ce va
comanda baza de timp in modul
neintrerupt (continuu), cnd
comutatorul K2 este n AUTO.
Circuitul de poate fi
inhibat baza de timp n
de intrarea
de dedansare a bazei de timp (emitorul
tranzistorului T4) fiind astfel la

Baza de timp a
osciloscopului nostru este cu
ajutorul circuitului integrat
binecunoscut, de tip
Capsula temporizatorului
(capsula cu 8 plni, care s-a utilizat
n schema cu
pinilor schema bloc
sunt prezentate n figura 9.
280::::1-'
n cele ce
bazei de timp. nainte de
sosirea unui impuls de (de
L
_-QO a bazei de timp) pe circuitul
3Y
bazei de timp, intrarea de
Capsula TQ.116
(vedere de sus)
Figura 8 Y=A*S
(emitorul tranzistorului T4) este
"
la un ridicat de la
sursa de +5V, prin intermediul
rezistorului R30, Tranzistorul T4 (de tip
npnl va fi blocat. iar tensiunea sa de
colector va fi de valoare (circa
15V).
La aplicarea impulsului de
de la pinul 1 (/Q) al C13,
prin dioda 01, emitorul tranzistorului T4
va fi pus la ceea ce va determina
intrarea tranzistorului n
tensiunea sa de colector
valoarea (ca pe rezistorul
R29). tensiune este
la pinul 2 al CI5 care este
Prag Jos, ceea ce intrarea
inversoare (-) a ComparatoruluiJos din
structura a lui I3E555. ntruct
acestei inversoare va
sub valoarea celui al
neinversoare, Comparatorului
Jos va trece la nivelul Jos, activnd
bistabilul R-S, Tranzistorul T1 din
structura a circuitului integrat
I3E555 nefiind n (pinul 7 al
CI5 nefiind la va permite

Cel de-al doilea circuit
monostabil din (CI4), tot de tip
CDB4121, este utilizat pentru modul de
LIBER/AUTOMAT al bazei
de timp. alegere a modului de
lucru al bazei de timp este
n continuare.
--.. "SET
1n unui semnal, acest
monostabil (CI4) este n
iar sa Q (pinul 6)
la nivelul O. ln
semnalului de monostabilul
copstJo MP-48
]Vedere de sus)
Figura 9
",.,

12
SI(
<=>.
"'-,-< E'" ....
do ...
5K Q
""""

SI(
1
.---------------------------------- --------- -----
2
ccm.rtator de goma pentru baZa de li'T'p(TlrT'p'dMW'1e).
r----------------------------------------- --------
: 'A"
,
,
,
,
,
,
"
"
2
,

,
+16V
"
"
'"

,
""
-- --,

Figura 10
TEHNIUM. Nr. 1/1999 7
LABORATOR
/ polarizare R 17, Cu valorile de condensatoare
.---------:/--7''--------,--,' R16, R19, R21, 04 alese, coeficientul de pe
O rezistoarele (n calibrat)
I conectate la n 12 trepte (n raportul 1/3) ntre
""
120p
,.,
<l=p> __ _____ <1:_ :=:9
o
! punctul al limitele O,1l1sJdiv 33msldiv.
schemei (emitorul , Comutatorul cu 12
lui T2), selectate cu rnduri de este introdus ntr-o
'V
ajutorul celui de-al cutie (din de aluminiu de
doilea galet al O,5mm grosime), ntr-o
l55comL,'a':on""'I"ui n figura 12.
Aceste 12 Se faptul de
rezistoare, care steclotextolit, pe care sunt amplasate
sunt mperecheate cele 12 condensatoare rezistoarele
cu cele 12 aferente, este una dintre laturile cutiei.
condensatoare, au dintre componente
valorideordinulk.O.. (condensatoare rezistoare)

Valoarea lor nu a contactele comutatorului se face prin
fost pe conductoare ct mai scurte.
schema ntre acest comutator
deoarece acest de pentru baza de timp (care
85
Figura 11
condensatoarelor de temporizare
(conectate la punctul de pe
(colectorul tranzistorului T2) se
ncarce.
Aceste condensatoare de
temporizare, n de 12, avnd
valori cuprinse ntre 120pF 33).J.F (n
raportul 1/3) sunt selectate n circuitul
de colector al tranzistorului T2 cu
ajutorul comutatorului K3 (galetul a),
cum se in figura 10.
Pentru a asigura o
a impulsului n dinte de
livrat de baza de timp, este
necesar ca aceste condensatoare
se ncarce. Ia un curent constant.
Generatorul de curent constant este
format din tranzistorul T2 grupul de
M comutator IOta"" CU 12 P<0IR

---
o
00,0
o
, ,
" :'
: '
,
,
Copac (0'0 :,'
, ,
"
"
,
(cu COl) 1ngr0P0l)
de I\l<ore pe ponoUI frontoi
8
lucru ar fi fost inutil. o unitate
Ele se aleg in se face cu restul aparatului
de dispersia celor 12 (respectiv cu modulul de timp)
condensatoare folosite, n fel nct prin patru conductoare GNO,
pentru fiecare a comutatorului +15V).
se exact durata impulsului Condensatorul selectat cu
n dinte de De altfel, ajutorul comutatorului Kla va incepe
se pe cablajul imprimat pe se ncarce. Cnd tensiunea la bornele
care sunt amplasate cele 12 sale valoarea de 213 din
condensatoare cele 12 rezistoare tensiunea de alimentare (de +15V),
asociate acestora (figura 11) tensiune care se la pinul6 al CI
rezistoarele nu au fost direct lipite pe de tip 555 (ceea ce Prag
cablaj. ci, pentru fixarea lor, s-au Sus, intrarea neinversoare a
montat 12 perechi de pini. Acest lucru comparatorului sus din structura
s-a tocmai pentru a permite a CI), Comparatorului
selectarea valorii a Sus va trece n starea SUS, aducnd
acestor rezistoare, eventual prin la zero bistabi lul R-S. Acest lucru va
montarea n paralel a cte determina intrarea n a
rezistoare pentru a se valoarea tranzistorului T1 din structura
a lui ceea ce va pune la
o
12, .. $'001"
,
12 con<)&NOj00l8
,
,
,---
,
,
o
"
o
,
Figura 12
TEHNIUM Nr_ 1/1999

LABORATOR
pinul 7 al C15, scurtcircuitnd astfel acestuia se o tensiune V), ale tubului catodic.
condensatorul de temporizare. cu P2 (situat 111.1. PREAMPLIFICATORUl Y
Pentru a se evita orice pierdere pe panoul frontal) cu ajutorul se Semnalul de vizualizat se
de curent de a poate regla X (H). Ia borna de intrare a osciloscopului
condensatoarelor de temporizare, Impulsurile livrate de circuitul (mufa BNC) pe panoul frontal
deoarece acest lucru ar afecta {3E555la (pinuI3) servesc pentru cu Y. De aici se prin
liniaritatea semnalului 1n dinte de stingerea cursei inverse a baleiajului. intermediul comutatorului Ce-O-CA
se va face pe un Cablajul modulului (DCGND-AC), care are posibilitatea
amplificator de mare de timp este prezentat n figura 13. de a bloca componenta a
realizat cu tranzistoarele T5 T6. Tensiunea de 5V semnalului, de asemenea situat pe
de baleiaj X2 (care se la circuitelor integrate de tip panoul frontal al osciloscopului, la
intrarea amplificatorului final X) se face TIL (CDB400, CDB4121) se din ATENUATORUL DE INTRARE Y (cu
din colectorul tranzistorului T6. tensiunea de 15V cu ajutorul circuite de compensare), notat pe
Tn timpul baleiajului intrarea de tranzistorului T7 (de tip 2N2219) cu rol panoul frontal VOL cu ajutorul
declansare este de tranzistorul de stabilizator serie. Acesta va fi se n trepte

amplitudinea semnalului
vizualizat, cu scopul menpnerii
curbei n cadrul ecranului
tubului catodic.
Schema a
REAMPLIFICATORULUI Y
este n figura 14.
Este vorba despre un
amplificator de
curent continuu, cu
simetrice, cte cinci
etaje fiecare, cuplate galvanic
(in curent continuu).
Primul etaj, T1 este
realizat cu un tranzistor cu

efect de cmp dublu (JFET),


! cu canal n, de tip 2N5912,
2N3955 sau 2N5545 (produse
de CCSIT-CE (ICCE) -
sau de tip BFQ11.
Acesta are capsula
termi nalelor NOTA: OO_Com.JtotorK2; Plc-o.m-Pl;
Figura 13
lS_ntrae slncrorirore; SCI - Sliogere C\J'SO InVersa; N=hi::I;
T3, care n cnd
tensiunea rampei tensiunea
sa de deschidere (U
be
) pune astfel
la baza tranzistorului T 4 in timpul
duratei de baleiaj. Acest lucru
de asemenea,
in modul LIBER a bazei de timp.
Atunci cnd circuitul de
se in modul LIBER
sau n modul AUTO semnal de
intrare, emitorul tranzistorului T4 se
conectat la La nceputul
baleiaj tranzistorul T4 devine
conductor si circuitull3E555.
Acesta va fi atunci blocat de
tranzistorul T3 la aducerea
la zero a circuitului I3E555, cnd T3 va
inceta Tranzistorul T4 va
rencepe comandnd din
nou baza de timp.
Punctul X1 de pe se
de asemenea, la intrarea n
amplifi catorul final X. Prin intermediul
TEHNIUM Nr. 1/1999
obligatoriu cu radiator de

de cele cinci circuite
integrate, placa BAZA DE TI MP mai
7 tranzistoare, 7 diode, 16
condensatoare 32 de rezistoare.
Cap. III AMPLIFICATORUL Y
Borna de intrare a
osciloscopului catodic este
la AMPLIFICATORUL Y prin
intermediul ATENUATORULUI DE
INTRARE Y. cont de faptul
AMPLI FICATORUL Veste compus din
(PREAMPLIFICATORUL Y
siAMPLIFICATORUL FINAL Y)
in cadrul acestui bloc
avem practic trei (modul e)
constructive distincte, amplasate n
locuri diferite, care vor fi descrise
detaliat in cele ce fiecare n
parte. AMPLFICATORULUI
FINAL Y se la de
pe orizontale,
prezentate n figura 15.
Tranzistoarel e FET sunt
montate n conexiunea repetor pe
cu scopul de a
de intrare a etajului.
de intrare a etajului fiind de
ordinul miilor de MO,
de intrare a
osciloscopului catodic este
doar de rezistorul R1, de
1MQ.
nu se dispune de un FET
dublu, se vor folosi tranzistoare
cu efect de cmp simple, de tip
BFW10, BFW11 sau 2N4416.
Avantajul unui FET dublu n
aceea eventualele de
se transmit n mod egal
celor tranzistoare (situate in
acest lucru evitnd
dezechilibrarea uneia dintre cele

Tranzistoarele cu efect de cmp
de cele bipolare in ceea ce
9
+16V
"'
'"
" ]7""
11)( J f6VS
"
01' 272
'"
'"

"
modul de Tn acest caz
este de un cmp
electric produs de o tensiune pe
de intrare foarte mare a
acestora (10
14
0) este n multe
cazuri, printre care cel de
- continuare n viitor-

'''"'
"
Figura 7
- urmare din 12 -
Ultimul montaj prezentat (figura 8)
un convertor DC/DC de
1 ,5W, lucrnd pe de 40kHz.
ln de valoarea tensiunii
de alimentare U. se pot
tensiuni de avnd valorile
prezentate n tabelul 2. Valoarea
curentului furnizat este de circa 60mA.
Tabelul 2
U U U
8 12 19
10 16 26
12 20 31
16 28 43
10
'"
'M
.,

""

.
'"
00
(1;
'"
rL
'"

"
BF21.
'"
,ro
ro,
"
"
'"
R'Z5
.00
C-'
."
Ma
a
'"
"'"
"
,,.
"
"
8F17J
'"
-
"
!l"1 73
LABORATOR
+15V
'"

(1;
N
\.!l

""
"'-
'. '
'"
"
""

m
ro-''''
h
".
> OOliplll'lcal
""
"" ,
"" ""

."
"" '"
'" "
'.
ro
""
'"
.= ""
,
m
"'"

-
"'"
..'"

.,'"

'"
":110lil
'"
S
" .......
",
!lP'81XUO dIt 1hlIlj
.,
Rguro 14
.".


'"
C2
::r=
'--ID
E- - -o
c-- o
'--ID
B-- .()
c-- o
C""",,,
10720
2b Figura 2 2c 2d
e,
Diodele D
1
+0
4
sunt de tip 1 N4148.
Bibliografie
-Application information TBA820M;
- Electronique Pratique nr.195,
sept.1995;
- 1500 Schemas et circuits
electronique - Rene Bourgeron, 3-e
edition, Editura DUNOD, Paris, 1995;
- Le Haut - Parleur, nr. 1773/15 febr.
1990;
- Full line condensed
asil. -, ,
C5 C6

'"
catalog
Ul
,--'1'2 TBA 7 5
3 620M "'+-------'
Figura 8
TEHNIUM. Nr. 1/1999
,
LABORATOR::::::::::::::::::::::::::::::=
OSCILATOR DE AF CU PERFORMANTE DEOSEBITE
ing, Gheorghe Reveneo
In cazul unor aplica'ii care
un semnal snusoidal cu distorsiuni de
neliniaritate extrem de mici, sub 0,1%
amplitudinea semnalului de
n o relativ o
folosirea unui oscilator cu filtre active cu
un circuit de control automat al
Schema patru
amplificatoare cum
ar fi, de exemplu, tipul 741. O mai
o folosirea unui singur circuit
integrat cuadruplu , ca de exemplu MC3301,
MC3403, j3M324. 1n schema din
amplificatoarele A1-A3 un filtru
activ variabil n care rezistorul R4
ca
filtru activ. Re-r:istorul R6 o
reactie pozitivif, care poate amorsa intrarea
n a ansamblului Al-A3.
de este de f=1/2RC,
unde R=RS=R7, iar C=Cl=C2. De exemplu,
pentru R5=R7=15kQ, C=C1 =C2=1 OnF,
f=1kHz.
Secretul unor cu o
puritate n
echilibrarea ct mai mai
n a pozitive de cea
Acest lucru nu se poate realiza
dect folosind un sistem automat de control
al in in
cazul de de tranzistorul cu efect de
cmp Tl, a de canal este
in circuitul de polarizare a
neinversoare a+ 15V
amplificatorului Al . . 1uF
tranzistorului
Tl poate fi
de o de l uF
,
BFS74, BFS79, BSV78-BSV80,
2N4093, 2N4861, BF244, BF245
sau altele
Semnalul generat de
oscilator la amplificatorului
Al este redresat de diodele 01
D2 (orice tip de cu siliciu, de
exemplu lN4148) aplicat unui
integrator realizat cu amplificatorul
A4, care, pe filtrarea pe care
o mari
in curent continuu, produce un reglaj
automat eficient in asigurnd
polarizarea pentru
tranzistorul T1 . In felul acesta,
C3
semnalul de va avea o
amplitudine de
aproximativ 10Vvv (in cazul
cu 15V) pe toafe cele
trei care sunt defazate cu cte
90 de grade.
celor trei
defazate face utilizabil oscilatorul n
diverse cum ar fi comanda
unor servo-mecanisme, sau in
sisteme de
Bibliografie
- Circuite integrate analogice,
R. Rpeanu Editura
1983.
10'
,
82K
r- ------ --,

lOpF
R3
10'
Al
R5
Cl C2
'7

180"
R2
t--g--j------...... --------<>90'
101<
Rl
L-__________________
470 C4
Re
01
lODnF ll'I
33K
11
'10
150K
l00K
'"
A4
02
lOOK

tranzistoare cu efect
de cmp, cum ar fi: __ 7_"""--::-:-____
- continuare din pagina 21 - S-a considerat 1=25mm E,=l
7

TEHNICON
- Sirene piezoelectrice
pentru alarme auto
(75.000)
-Contacte import pentru
portbagaj,
(8.000)
TEHNIUM Nr. 1/1999
cum se (practic, la capetele M2
(LI) capacitatea (CI) pentru de teflon). Valoarea
linia sunt date de formulele: pentru de este
L,=0,461Iog(0/d) (l-lH/m); fiind sub 50% din de
C,=2,41,/ log(D/d) (pF/m) lucru.
literelorrezult din Odat asamblat cu
figura 20a. Filtrul trece jos (figura 20b) oscilatorul Gunn trebuie verificat
are de Acest lucru nu se poate face
1
j , = rr..[iC
10'
4GHz
dect ntr-un laborator de microunde
dotat cu analizor de spectru, tor
de putere n banda X.
Nu este o
asemenea aparate fiind azi n Romnia
in proprietatea unor persoane
particulare.
11
OJ
CATALOG
CU CIRCUITUL INTEGRAT TBA820(M)
Circuitul integrat TBA820(M)
face parte din gama amplificatoarelor
audio de putere. EI este foarte
n rad ioreceptoarele
portabile, casetofoane
magnetofoane, sale
redus de componente
externe pe care l
Capsula circuitului integrat este
de plastic cu 14 pni D1L (dual-in-line)
pentru TBA820 8 pini pentru
TBA820M. pnilor este
in figura 1. Se n
la SA (I.P.R.S.), sub
codul TBA820N - minidip audio
ampJifier.
Circuitul integrat TBA820(M)
este utilizat, de ca amplificator
de putere, de lucrnd
n S, cu un domeniu foarte larg
al tensiunilor de alimentare (3+16V) .
Schema a circuitului
R
L
=8Q in tensiune)=
34dB (Rezistorul R
l
este cel care
la intrarea (pinul 3)
circuitului integrat);
- domeniul temperaturilor de
stocare: -40+150C.
clasice pentru acest
circuit integrat sunt, evident, cele
pentru care el a fost destinat de
fabricant anume amplificatoarele
finale de rn figurile 3
4 sunt prezentate astfel de
practice, n primul caz sarcina
(difuzorul) fiind la plusul
sursei de alimentare, iar in cel de-al
doilea la Copsub &lf'
__ -rTT>-__
FRECVENiA I Fl lAARl'
,"""'eA
-,"""
INTRARE 3
TT:NSIJNE DE
'""'"'''''
,."
FIgura 1
cum s-a putut remarca din
caracteristicile electri ce prezentate,
circuitul integrat TBA820M un
de repaus (pinuIS) de ordinul
a 4,5V. de intrare fiind foarte
(5MQ) - a unui
amplificator de calitate - un
Tabelul 1
ing. Naicu
curent extrem de redus absorbit de
intrare (pinul 3) de circa a zecime de
microamper.
n al
amplificatorului audio este determinat
de valoarea condensatorului C!l '
montat ntre pinul 1 (pinul S).
Astfel, valoarea acestui
condensator este de ordinul a 220pF,
n se ntinde pe o
ntre 2S+20.000Hz.
valoarea acestui condensator se
la 680pF, de exemplu, plaja
redate scade la domeniul
2S+7000Hz.
Pinul2 al circuitului integrat esle
conectat la minusul sursei de
alimentare prin grupul serie R,
condens'dtorul el (avnd o valoare
de valorii rezistorului
R! asupra caracteristicilor
amplificatorului audio este pe de
o parte in
tensiune, pe de parte distorsiunile.
Astfel, valoarea
rezistorului Rf este destul de de
exemplu 33Q, in tensiune este
mare (4SdB), dar, din
distorsiunile sunt mari (0,8%). se
integrat este in figura 2.
Puterile de tipice furniza.te de
acest amplificator audio, de tip
TBA820M, n de diverse
tensiuni de alimentare valori ale
sarcinii de sunt prezentate n
tabelul 1. sunt efectuate n
in care distorsiunile (d)=10%,
f=1 kHz f\=120Q.
cea care, cu un condensatar
de circa 100IlF, pinul 2 al
circuitului integrat la
Puterea de iesire P [W] UalimU M Rezistenta de R [Q]
Alte caracteristici electrice
generale ale circuitului integrat sunt:
- tensiunea de (pinuIS): 4,SV
tipic, putnd varia ntre 4V SV;
- curentul de repaus: 4mA tipic
(maxim 12mA);
- curentul de intrare (pinuI3): O,
- de intrare (pinuI3): SMQ
(Ia f=1 kHz);
- distorsiuni: 0,8% pentru Rf=33Q
2
1,6
0,9+1,2
0,75
0,25
02
12
9
9
6
3,5
3
0,4% pentru Rf=120Q, n de li:
test P
o
=500mW, R
L
=8Q f=1kHz;
- tensiune (in Y
7SdB, in de test:
f=1kHz F\ =8Q;
- n tensiune (in
4SdB pentru Rf=33Q 34dB
pentru in de test:
f=1kHz R,. =8Q;
- raportul semnal/zgomot (S+N)/N:
80dB pentru R
1
=1 Okn 70dB pentru
=50kn, n condipile de test: P 0=1 ,2W,
FfQuro 2
I----t-t--+--I-I---f"{p"
v
1--
Q9 \.1 I 1 ... QIO
f' 1"
""
"
,
8
4
8
4
4
4
,
12 TEHNIUM Nr. 1/1999
}
CATALOG
rn
,--.... - .....
,
C,
,
lOOrf C2 I C'6
",., +47uF
'"
, "" .
6 "
"
3
U
6
"
".
,ro.<
'"
.".
"'
rn

,
C'
C3
"'''' ::E"'" -:;:- 6V
Figura 3

alege o valoare mai . mare pentru R,.
de exemplu 1200, n tensiune
este ceva mai redus (34dB), dar
distorsiunile scad la 0,4%.
Pentru a se putea
asupra valorii raportului semnal!
zgomot (S+N)/N se un
rezistar (R
1
) ntre intrarea
amplificatorului (pinul 3) minusul
sursei de alimentare
valoarea acestei este de
10kQ raportul este de 80dB, iar
valoarea la SOkQ,
raportul la 70dB.
"
c,
"'
"
'"
''''''

"'
c,

'''''"'
,

"
Singura n realizarea
montajului o constituie realizarea (sau
procurarea) captorului telefonic cu
destinat pe corpul
telefonului. Nu se poate da o
metodologie de realizare a acestuia,
lucru care la latitudinea
constructorului amator, in de
materiale de
sa
RO
Etajul realizat cu tranzistorului T,
de tip BC550, constituie un
"
"'"
"
""
"
CI
""'
Ch

. '''''
,
'"
6
".
,,"'
"'
6

MIC. ,m
5ClQlYn
C5
'''''
c,
Figura 5

Condensatorul C
6
(47/lF/10V),
figurat punctat in cele scheme,
se doar cnd se o
a factorului de a
tensiunii de alimentare SVR (Supply
Voltage Rejection) la circa 42dB,
in condipile de test: F\ =8.0, fripplo =100Hz
R,=120.o.

CIQ -=::-

""
.
preamplificator pentru semnalul slab
de la captor. Nivelul semnalului
la acestuia se poate
regla cu ajutorul
P(47kQ).
Circuitul integrat TBA820M
componentele anexe constituie
amplificatorul audio de putere.
acestuia este reglabil, in de
R3
"
+ocw
CI
"""
'"
valoarea rezistorului R3' prin

amplificatorului invers.
Sarcina amplificatorului
(difuzor de 80) este ntre
CI (pinul 5) plusul sursei de
alimentare. O parte a tensiunii de
este circuitului integrat la
pinu17 (bootstrap).
Condensatorul C
s

banda de trecere, iar valorile celorlalte
condensatoare au fost alese pentru a
semnalul de sub de
300Hz.
Comportarea amplificatorului
de la inalte
este de
Boucherot, din grupul R
4
-C
7

Tensiunea de alimentare a
montajului este n domeniul
3+6V.
In figura 7 este p'rezentat o
a circuitului integrat
TBA820M. Este vorba despre un
receptor radio AM (0,5+1,5MHz)
extrem de simplu ieftin, avnd
modeste.
Circuitul acordat de la intrare
este format dintr-o de
(avnd 9=10mm) un condensator
trimer cu valoarea de 10+140pF.
Pentru se o
cu germaniu.
- continuare n pagina 10- O cu
circuitul integrat TBA820M o constituie
ampl ifi catorul audio din figura 5.
microfonul Mic este de
tip electret, iar difuzorul are
de 50.0. Alimentarea cu
tensiune se face de la o
de +12V. Montajul poate fi utilizat, de
exemplu, la realizarea unui interfon.
,----r--.,...---...,.---.,...<>+3 .. 6V
Un amplificator telefonic, care
semnale de emisie de telefon
le real izat in principal tot
cu circuitul integrat TBA820M, este
ilustrat n figura 6.
TEHNIUM Nr. 1/1999
C'
f"
: "-
,
"
'"
.
R2
'"
C2
""
P
'"
.
1
",''o
R3
.'"
"""
"
om,
6
3 I C'
6

R'
,
C6 CI
""

.
FIgura 6
13
rn
CATALOG
ALE CIRCUITULUI INTEGRAT (III)
Aurelian
ing.
- urmare din trecut-
Generatoare de
O ne face
osciloscop,
generatorul de este cel mai
important aparat din laboratorul
electronistului. fie el amator sau
profesionist. utilitatea
generatoarelor de nu poate fi
ele nu se ntlnesc frecvent
n laboratorul amatorului deoarece
circuitele integrate specializate sunt
relativ scumpe (ne referim. Ia
generatoarele monolitice lelB038,
XR2206).
Numim generatoare de
acele generatoare care produc
simultan principalele trei forme de

eventual derivatele
acestora. generatoarelor
de se pe
unui condensator, iar
controlul se face
simplu, domeniu
foarte larg, domeniu in care
amplitudinea semnalelor se
Spre deosebire de alte tipuri
de generatoare, aici nu se folosesc
circuite de stabi lizare a amplitudinii ,
ceea ce face ca modificarea a
fie deoarece
generatorul nu Cu alte
cuvinte, schimbarea nu
220Vca ::
unor fenomene
tranzitorii concretizate prin de
amplitudine.
de la primelor
dedicate circuitelor
integrate de tip PLL avansat ideea
folosirii acestora n generatoare de
functii, dar a se prezenta scheme
concrete de realizare. n primul rnd
trebuie precizat n generatoarele de
complete nu pot fi folosite PLL-
uri cu condensator de temporizare
flotant, deoarece acestea au disponibil
numa semnalul dreptunghiular. Dintre
cunoscute de noi, numai CI
LM565/NE565mE565 se
pentru deoarece, pe
semnalul dreptunghiular are
disponibil semnalul triunghiular din
care se poate prin conversie
semnalul sinusoidal.
Pentru a un semnal
sinusoidal cu factor de distorsiune
redus, semnalul triunghiular
trebuie prezinte o liniaritate
simetrie a rampelor. Conversia
rampelor este
semnaJullriunghiular este preluat prin
intermediul unui repetor.
Referitor la simetria semnalului
triunghiular, aceasta este
prin factorul de umplere al semnalului
triunghiular. n foile de catalog ale CI
565 se factorul de umplere
+15V
:::J
l PMl
, , .
, , >--.,..------1 7815
"7
16V/5OmA
SR2
2K
ID
Pl
10K
2
uo
CII
8
8E565
9
470UF
25V
Il
SC548
100"'
":' 2SV
NOTA:

DI
.1 .1
M 2K2
I
43K
CI ..tr2..tr3 e, M
S2
P2
JlJl
10K
IIII
lin
47()JF
P3
-=:=- -=:=- ....- -=:=-
6V
10K
'"
Figura 10
.
14
ntre limi tele 40+60%, ceea ce
semnalul triunghiular
poate prezenta o asimetrie
cu conversia sa n
semnal sinusoidal.
Se n specifice
ale CI PLL, factorul de umplere nu este
important. Dar, pentru
semnalului sinusoidal prin conversie,
factorul de umplere trebuie fi
reglat cu precizie la valoarea de 50%.
iar pentru generarea unor derivate ale
celor trei forme de semnal, factorul de
umplere trebuie fi modificat
n limite ct mai largi. Despre
posibilitatea factorului de
umplere al semnalului dreptunghiular
implicit a simetriei semnalului
triunghiular, nu am ntlniI referiri n
Cu mai mult timp n am
propus un artificiu simplu de reglare a
factorului de umplere (pentru a putea
folosi CI 565 n sursa de
a unu; sintetizor de vorbi re), la
care am apelat ulterior pentru
realizarea unor generatoare de
publicate n revista TEHNIUM (1987).
Acest artificiu n posibilitatea
comparatorului de
din PLL. Printr-un simplu reglaj se
poate ajunge la egalizarea a
timpilor de a
condensatorului de temporizare, ceea
ce unui factor de
+ 330uF
16V
M
M
umplere egal cu 50%. 1n
se poate
realiza un generator de
complet (cu orice CI
565), la care factorul de
distorsiune a
semnalului sinusoidal
fie foarte redus.
in finalul acestui serial
dedicat CI
cteva
scheme de generatoare
de propuse
experimentate de noi n
ultimii anL
incepem cu cel mai
si mplu generator de
a
este n figura
10. 1n ciuda
generatorul
caracteristici:
TEHNIUM Nr. 1/1999
,

,(
I
CATALOG
[D


1 "'"
"
- domeniul de este cuprins
intre intre 5Hz SOkHz, acoperit n
patru subdomenii: S+SOHz; 50+500Hz;
O,5+5kHz; S+SOkHz. Modificarea
n interiorul acestor
subdomenii de o se face prin
intermediul unui simplu
- amplitudinii n tot domeniul
de indicat mai sus nu
O,1dB, nu se folosesc
circuite speciale de stabilizare a
amplitudinii;
- factorul de distorsiune a
semnalului sinusoidal este de 1 ,2% la
1 kHz sub 1 ,5% pentru toate
din domeniul audio.
aceste valori par mari , ele sunt
comparabile cu cele ale unor variante
constructive ale generatoarelor
monolitice;
- stabilitatea la de
este de aproximativ
200ppm/"C, fiind de oscilatorul
controlat n tensiune din CI pE56S.
Pentru a conserva stabilitate,
condensatoarele de temporizare vor fi
de tip mylar, policarbonat sau stiroflex
(n nici un caz nu se vor folosi
condensatoare ceramice);
- are o
cu posibilitatea continue a
tensiunii ntre O si 1 V (360mV )
, "" rm.
pentru semnal sinusoidal, ntre O
1 ,5V ... pentru semnal triunghiular.
Semnalul dreptunghiular, cu amplitu-
dinea de 1,SV ... este disponibil
pe cursorul P2.
Schema este foarte nu
comentarii. Semnalul
triunghiular de la bornele
condensatorului de temporizare
(C1+C4), este preluat prin repetorul pe
TEHNIUM Nr. 111999
NOTA; Cl=47uF;
C2=4.1uF;
C3=41QnF:
C4=47nF;
CS=4.1nF.
"'4
5K
5K6
1
....L.. 47.,
,1-
,
-"
1
BC548
51.2' !'i:1
'!l 13
BC548
12

SRS
\!lLC
2
::'i
20
-r

101( 360
FigJra 11
emitor realizat cu tranzistorul T1. Acest
repetor are o de intrare
suficient de mare pentru a nu afecta
liniaritatea rampelor semnalului
triunghiular. de este
asigurnd un atac corect al
formatorului sinusoidal .
Simetria a semnalului
triunghiular se foarte simplu,
prin intermediul semireglabilului SR1
conectat la comparatorului de
din C11 , de tip pE565.
Forrnatorul sinusoidal este cel
mai simplu posibil, realizat cu diodele
01 D2 conectate antiparalel.
Formatorul diferit, n
de amplitudinii semnalului
triunghiular supus conversiei. La
amplitudini mici , diodele sunt blocate,
semnalul triunghiular
nedeformat. cu
amplitudinii, diodele se deschid
alternativ, cte una pentru fiecare
1n stare ,
a diodelor scade
progresiv, ceea ce conduce la
rotunjirea vrfurilor formei de
implicit transformarea
acesteia ntr-o celei
sinusoidale. Semnalul sinusoidal de la
formatorului este aplicat celui
de-al doilea repetor, realizat cu
tranzistorul T2.
mari de intrare a repetorului se
a formatorului,
indiferent de sarcina generatorului.
1n realizarea generatorului s-a
eliminarea de
polarizare a condensatoarelor de
cupl aj. Tn acest fel, simultan cu
simplitatea schemei, se un
transfer nealterat al semnalelor. Pentru

Uo
12'
2K2
conservarea ntocmai a fronturilor
semnalului dreptunghiular s-a preferat
preluarea acestuia direct de la
aCT.
unor semnale
dreptunghiulare cu factor de umplere
cuprins intre 20 80% sau a unor
semnale triunghiulare asimetrice
(apropiate de forma dintelui de
este prin
scurtcircuitarea unuia dintre
terminalele 2 sau 3 la cursorul
semireglabilului SR 1.
Alimentarea generatorului se
face prin intermediul unui stabilizator
monolitic de tip 7815 sau 78L 15, dar
poate fi folosit un stabi l izator
parametric. Curentul necesar este de
maximum 1SmA.
Tranzistoarele T1 T2 sunt de
tip BC548, BC108 sau similare, cu
coeficientul de amplificare n curent
mai mare de 250. Oiodele din formator
sunt cu siliciu, de tip 1N4148 sau
echivalente.
Pentru un reglaj comod precis
al factorului de distorsiune
se ca semireglabilele SR1
SR3 fie de tip multiture.
Caracteristica de a
P1
caracteristica de a
Pentru un liniar,
aproximativ
logaritmic, invers (cu
a
poten'iometrului).
Pentru efectuarea de
reglaj este necesar un osciloscop care
se la generatorului.
Se Pl
comutatorul Sl
lS
de 1 kHz, iar SR1 SR3 la
cursei. Exduznd formatorul
sinusaidal prin intermediul
52, pe ecranul
osci!oscopului apare un semnal
triunghiular. Atenuatorul de intrare al
osciloscopului se pe de
O,SV/div, iar baza de timp pe 0,2 sau
O,5ms/div.
Se cu
SR1 la simetriei
perfecte a semnalului triunghiular. Se
introduce formatorul sinusoidal n
circuit prin intermediul
S2. Pe ecranul osciloscopului apare un
semnal sinusoidal care poate fj
optimizat prin reglarea
a semireglabilului
SR3. Pentru evaluarea a
factoru.lui de distorsiune la
generatorului se o
punte pentru distorsiunilor
(distorsiometru). Se conjugat
SRl SR3 , la celui
mai redus factor de distorsiune
Cnd se
definitivate aceste reglaje se
cursoarele semireglabilelor SR1
SR3 cu o de vopsea.
Atragem reglajele
ulterioare ale semireglabilului SR 1 vor
afecta att factorul de distorsiune ct
De aceea, ultimul reglaj
stabilirea subdomeniilor de

Se cursorul
Pl
valorii maxime, iar cursorul
semireglabilului SR2 la
cursei. Se condensatoarele
C 1 n jurul valorilor indicate,
la lor
ale celor patru subdomenij,
respectiv 5Hz, 50Hz, 500Hz, 5kHz.
Apoi se cursorul
potentiometrului Pl [a
extremitate se SR2
[a
care trebuie fie de zece
ori mai mare dect limita
Acest reglaj se face pe un singur
subdomeniu, deoarece factorul de
acoperire de 10:1 se constant,
fiind stabilit de raportul dintre
P1 a
semireglabilului SR2.
In final, se la o
verificare rotind cursorul
P1 de la o extremitate
la alta, pentru fiecare a
comutatorului S1. Amplitudinea
16
semnalului sinusoidal trebuie
(abatere
0,15dB) , iar forma trebuie se
pe ntreg domeniul de
frecvente.
schema din figura 11 este
prezentat cel doilea generator de
ale principale caracteristici
sunt
domeniul de
O,SHz+SOkHz;
de amplitudine: O,ldB;
distorsiuni annonice fa 1 kHz <0,3%;
amplitudinea semnalului sinusoidal:
lV"",,;
amplitudinea semnalelor
triunghiulare dreptunghiulare: 3V w'
Referitor fa stabilirea
de de
aceasta este o a CI
are valoarea de
200ppml"C.
Spre deosebire de generatorul
prezentat anterior, se poate observa
se la o de
tensiune la un formator sinusoidal
de tip logaritmic. faptului
formatorul sinusoidal este cuplat
galvanic cu generatorul de semnal
triunghiular, se pot semnale
sinusoidale cu foarte joase,
de ordinul ctorva mHz {n acest caz,
este eliminarea
componentei de c.c., trebuie
capacitatea condensatorului de cuplaj
cu P2.
Modul de cuplaj galvanic este
posibil simetrice
a includerii in circuitul de alimentare a
L 1 a semireglabilului SR2,
prin care se poate realiza axarea
a semnalului triunghiular.
Formatorullogaritmic realizat cu
tranzistoarele T2 T3 o
a unui formator
sinusodial des ntlnit n
specifice ale firmei NATIONAL
SEMICONDUCTOR. n acest tip de
formator se impune folosirea a
tranzistoare identice, motiv pentru care
in firmei NATIONAL
SEMICONDUCTOR, cele
tranzistoare sunt constituite din
superperechea LM394
(echivalent romnesc ROB394) .
Deoarece CI LM394 este foarte scump
unor parametri am
experimentat formatorul cu
tranzistoare din seria BC
(BC548, BC108) , avnd 1n
curent foarte apropiat, cu de
CATALOG
maxim 5%. Pentru a realiza echilibrul
celor tranzistoare a fost introdus
semireglabilul SRS.
formatorului
logaritmic se pe
de fapt dintre
tensiunea curentul de
colector, se produce
rotunj irea vrfurilor semnalului
triunghiular.
Etajele realizate cu
tranzistoarele Tl T4 sunt repetoare
pe emitor care conservarea
rampelor semnalului
triunghiular a
formatorului sinusoidal, indiferent de
sarcinij generatorului.
In modelul experimental, toate
tranzistoarele au fost de tip BC548
(echivalent cu BCl 08 sau BC238), cu
n curent de circa 250.
lED-ul L 1 nu va fi unul
oarecare, ci un exemplar care
stabilizeze o tensiune de 1,B+2,0V.
Condensatoarele C1+C5, asociate
oscilatorului din C11 , vor fi termostablle
(myfar, policarbonat, stiroflex). Nu se
vor folosi condensatoare ceramice.
Stabilirea a
subdomeniilor de se face
conform procedurii prezentate la
generatorul anterior, tatonnd
condensatoarele C1+C5 n jurul
valorilor indicate.
Alimentarea generatorului de
este de o
de tensiune, prin intermediul
stabilizatoarelor complementare 78091
7909. Curentul necesar este de maxim
25mA
In scopul reglajelor, se
cursoarele
semireglabilelor SR1 +SR5 la
cursei, iar P1
comutatorul S1 se in
de 1kHz.
Se un osciloscop de c.c.
intre de semnal triunghiular
(emitorul tranzistorului Tl)
Atenuatorul de intrare al osciloscopului
se pe de 0,5VJdiv, iar
baza de timp pe 0,2 sau 0,5ms/div. Se
cu SR1 SR2
cnd semnalul triunghiular
vizualizat pe ecranul osciloscopului
este perfect simetric, att pe orizontals
(SR1), ct pe (SR2 .
de axa zero).
Se osciloscopul le
generatorului se regleazi
SR4 SR5 la celei ma
TEHNIUM Nr. 1/199'
i
CATALOG
DJ
bune forme sinusoidale. Transconductance Amplifier), de tip Prin comutatorul 52 se
indicapile unui distorsiornetru conectat CA3080 (echivalent romnesc forma de a semnalului
la generatorului se poate ROB30aO). Acest formator a fost de Pentru fiecare de
reduce la maximum factorul de propus recent de H. KOHNE n semnal, amplitudinea la este de
distorsiune a semnalului paginile revistei ELEKTOR.Autorul 3Vw, de la zero la valoarea
sinusoidal . Reglarea distorsiunile armonice prin P2 in
+8V
=
;:::lOOnF
y
502 NOTA: Cl=22uF;
12K
100 C2=2,2uF;
"
C3= 22QnF;
220nF
y
C4=22nF'
503 C5=2.2nF;
2K CI2=&J82D;
c!
Pl
CI3=,CA3080.
la
10'
2
7
SR1
CI]
8

"*
10'
BE565
1
5K ... ::--
6
3
,
3 02A"A"""""
5R4 5
p- 240
220nF
1
U
) Sl -V-- 4
11<2
Y
"
1 ,12131.15
1K 56
'"
61<2
lN4l48
=
p lOanF ::!


IIIII v
JUl
-=:=- -=:=- -=:=- -=:=- -=:=-
/M
-8V
O<B
53
1
21<2 6 I 3K3
S2 M
-2Od8
S6
7

P2
5'
220 Un
-4008

24

Figura 12
a semireglabilelor SR1, SR2,
SR4 poate conduce la obpnerea
unui factor de distorsiune de 0,25% la
de 1kHz. Pentru un reglaj
precis comod se ca
semireglabilele fie de tip multiture.
modului de control al
este posibil ca la
a subdomeniu,
factorul de distorsiune
asimetriei semnalului
triunghiular. se un
exemplar de CI cu simetrie si
liniaritate mai relativ
factorul de distorsiune
se n limitele
0,25+0,3%. Pentru exemplare
neselectate, distorsiunile pot la
0,5+0,6% pentru
se sub 0,8% n tot
domeniul audio.
tn schema din figura 12 se
un generator de care
de precedentul prin formatorul
sinusoidal. De formatorul
la un amplificator
cu OTA(Operational
TEHNIUM Nr. 1/1999
ale semnalului sinusoidal sunt de
1,2%. Optimiznd valorile
componentelor asociate acestui
formator efectund reglaje precise,
am distorsiuni de 0,25% la
de 1 kHz.
a acestui formator este
de valoarea curentului de polarizare din
circuitul terminalului 5.
Se poate observa n cazul
folosirii acestui formator, n nu
apare nici un condensator de cuplaj,
eliminndu-se astfel dezavantajele
specifice. Amplificatorul
BiFET CI2.A este folosit ca adaptor de
iar C12.8 ca separator de

Prin intermediul comutatorului
S1 se pot selecta condensatoare care
acopere subdomenii de
1-10Hz, 10-100Hz; 100-
1000Hz; 1-10kHz; 10-1 OOkHz.
Condensatoarele se vor tatona n jurul
valorilor indicate n
1n domeniul 1Hz-100kHz,
amplitudinea practic
(abatere O, 1dB).
trepte de -20dB prin comutatorul S3.
Reglajele se fac ca la
generatorul prezentat anterior, cu
precizarea formatorul un
singur reglaj , nu ca in cazul
montajului precedent. Prin reglarea
a semireglabHelor SR1,
SR2 SR4 se pot distorsiuni
armonice minime, de 0,25% la
de 1 kHz de cel mult
0,8+1% pentru orice din
domeniul audio. Toate
la celelalte generatoare,
referitoare la componente la
succesiunea de regla; sunt
valabile si aici.
n 'continuare vom face cteva
valabile pentru toate cele trei
generatoare prezentate. La realizarea
montajelor se vor folosi ct mai
puncte de conexiunile vor fi ct
mai scurte, iar terminalele de
alimentare ale circuitelor integrate se
cu condensatoare de
47+100nF.
Tnainte de a trece la reglajele
propriu-zise se verificarea
17
CI n montaj. Pentru aceasta,
se un osciloscop pe
terminalul 9 al acestui CI. Rotind
cursorul P1 de la o
extremitate la alta, trebuie
varieze ntr-un domeniu foarte larg
(10:1). n acestfel se buna
a aCT-ului.
semireglabilului SR1
produce nclinarea a celor
rampe ale semnalului
triunghiular, detectorul de

semireglabilului SR2 pentru
generatoarele cu alimentare
trebuie deplasarea pe
a semnalului vizualizat.
nu se axarea a
semnalului triunghiular (simetric de
axa zero), se presupune ntre cele
tensiuni de alimentare este o
prea mare.
Reglajele care stabilirea
subdomeniilor de se vor face
ce au fost finalizate toate celelalte
reglaje.
Reamintim
aparate, dar n special ale
celor de laborator, sunt dependente
att de calitatea componentelorfolosite
ct de corectitudinea
reglajelor.
Montajele prezentate in acest
serial pot fi utilizate n alte
ale circuitului integrat pE565. De
asemenea, experimentarea montaje lor
propuse constituie un excelent
prin care se pot
familiariza cu circuitelor
PLL in general, a circuitului integrat
J3E565, n special.
Bibliografie
- A. Hartular, B. Schuster, Circuite
PLL, n Circuite integrate liniare (sub
A. M.Bodea),
Editura 1979;
- KUhne, Sinuskonverter mit aTA, in
Elektor 8/1991;
- A. C.
Generatoare de n TEHNIUM
10/1987;
- .... Linear Application Handbook,
National Semiconductor, 1991;
- **o, Circuite Integrate Liniare, IPRS
1981;
- revistelor: Electronic
Engineering, Le Haut-Parleur, Popular
Electronics.
18
- continuare din pagina 23-
a Nivelul logic "1
este men!inut un timp suficient de
semnalul de tact la de
transport a U8 pentru a
aduce U7,
01+09, in "an QO n
La
resetarea principalului bistabil
dezexcitarea bobinei releului se
la presiunea prin
transmiterea pe intrarea de RESET a
unui semnal de "1" de senzorul
magnetic U2 circuitele intermediare
celeilalte S3 n
logic, evitndu-se starea
Simultan sunt resetate
si este oprit oscilatorul.
1n cazul in care semnalul de la
traductorul de presiune
ntrzie suficient de mult, comutarea
bistabilului se va realiza de
circuitul tempo rizator un interval
de timp stabilit cu ajutorul unor
comutatoare K1, K2, K3,
conectate la iesirile Se
impune un tim'p strict mai mare dect
cel necesar evolutiei presiunii de la
valoarea la'cea Un al
treilea lach simultan cu primul,
prin intermediul unui circuit de
02 n M1", nivel
CATALOG
care se S2, dar pe
intrarea R3 a bistabilului ce
releul, si astabiJul.
Schema este n' acest moment
Pentru deblocarea ei,
remedierea defectului, se
asupra unui buton cu revenire B.
Indiferent de pozitia acului indicator, la
valoarea sau o alta
se semnal de pornire
a motorului.
Pentru semnalizarea
sunt n
LED-uri, D5 D7, aprinse
complementar.
Sunt prezentate n figura 2
cablajul imprimat, dublu strat, iar ;n
figura 3 planul de implantare a
componentelor electronice, schema de
si schema sursei de tensiune
LED-urile, comutatoarele
care stabilesc valoarea n
minute secunde, precum butonul
de sunt dispuse pe un
panou frontal.
Bibliografie
- Ardelean 1. S.a. - Circuite
integrate CMOS, de utilizare,
Editura Bucuresti, 1986;
- Rpeanu R. - Circuite
integrate analogice, Catalog, Editura
1983.
Your Internet Business Solution
"
IExplorer
et
.,
E-mail
61
_'"
1
I
WebTalk
Numai prin noi acces la
Interne! (lin tara, cu

si costuri minime!

RealAudio

News
1!
l'nterC om P TelnetIFTP
Tel: 01-323 8255 Fax: 01-3239191
Email: office@stamets.ro
.. '.
ht!p:llwww.stamets.ro HOT JAVA
TEHNIUM. Nr. 1/1999
AUTOMATIZARI
MINIRADAR ANTICOLlZIUNE (IV) Realizarea
,
dr.ing. Andrei Ciontu
o ________ de
- -::9'1-1 Modulde
.... - rodlofrecveola
(""'-_-::;...-::;--::;,.,-__ -,<? (MRF)
O
o
o
o _Radom(poIlsf1rer1)
1--"'0-1
Figura 1

MODUL DE PROCESAAE SI (MIP)
Contact
1-
_-<];;:
j,ana

1-_-(S;:Acumulolar
- urmare din 1011998 - din figurile 3 4 cotele
Indiferent care va fi principiul modul de realizare a lor. Evident
ales pentru miniradar (cu MA sau cu va fi nevoie de dispozitive speciale
constructiv acesta se de indoittabla. lmbinarea celor
sub forma a capace se face cu 8
modulul de (MRF) M3 prin intermediul a platbande
modulul de procesare (MIP), laterale 210x30mrn (figura 5). in
cum se n figura 1. Primul dreptul celor 4 $3,2 se vor lipi
",-__ "'''"'-___ ., cu cositor 4 M3 pentru fiecare
in acest mod montalul
(sau ca la platbanda din figura
5). Tn acest fel capacul din spate se
prinde de cu 4 M3. Boxa
astfel (evident. ce o
vom n interior) se prinde sub
autoturism cu din figura
7. petice de cauciuc ntre
autoturism sunt bi nevenite.
Prinderea se va face exact
la mij locul boxei, cu ajutorul a
M8. cu $8,2 trebuie
date in tabla autoturismului (singura
asupra autoturism ului la
instalarea acestui radar).
o
p
R om
AH
OG
(MD)
o
,,/,--jl) demontatul boxei vor f j de
realizat. Capacul din al boxei va
O O
iguro
se in afara habitaclului , sub
autoturism (in sau in spate), iar al
doilea n habitaclu, pe policioara
lunetei.
Ne vom ocupa, n continuare, cu
descrierea modului de realizare a boxei
MRF, precum a componentelor ce
n echiparea ei: antena hom (AH),
oscilatorul Gunn (OG) sau modulul
Doppler (MD), placa
cu componente (P) , cum
este in figura 2. Despre boxa
MIP, intr-un articol viitor.
Boxa modului RF
Are o cu
dimensiunile 220x184x80 mm se
din de fier cu
grosimea O,8mm, sau de duraluminiu
cu grosimea 2,5mm. principale
ale boxei sunt cele capace n
de U (figura 3).ln desenele (nu
prea tehnice, dar, inteligibile!)
TEHNIUM Nr. 1/1999
fi o

la
undele electromagnetice cu A: 3cm.
Dimensiunile ei vor fi 184x80x2 mm
materialul va fi polistirenul standard
40 184 , o
o o
220
o o
Figura 4
sau
sau o de teflon.
Figura 2
Antena horn piramidal
Aspectul generat al antenei care
trebuie este prezentat in
figura 8. Materialul din care se
este de cutie de
conserve, care este din fier. Este vorba
de cutie de conserve mai mare din
onduleuri Le
vom desface cu ajutorul unei foarfeci
pentru vom trasa
componente din figurile 10 11 le
vom decupa cu Vom executa,
evident, cte din fiecare.
210
Capacul din spate al boxei este
metalic (figura 6) avnd o c
(100x20mm) pe "
mijloc, care va fi cu o
izolatoare ce se va prinde in cele 4
$3,2. Acest capac de spate va fi
cu 4 n de L
10x10mm sudate (prin puncte) de
capac. vor fi cu
cte o $3,2, cu prizonier
H
Piulite [i plle
-- --
(
.rrn-- ---:rrn
Figura 5
I
19
o
"Xl
de 20x10 mm 20x23mm din figurile (figura 19);
10 11, care nu au fost sunt pentru
lipite pe muchii, cu muchiile diode (Gunn PIN), deci pentru
piramidei. un modul Doppler (cu Gunn si
antenei horn piramidal modulatoare) . se
realizate este: numai un oscilator Gunn, nu se mai
G=Q,64(47tS
A
/A?)::: 131,5, unde 8ccesoriile pentru
SA este deschiderea (apertura) s-a dioda modulatoare.
'-------------' luatde8deoriaperturaghiduluiR100. Regletele 4,5 6 se
=0
10
=0 10 In decibeli, G
dB
=10IogG::::21dB. din si apoi se

Unghiul de deschidere al Asamblarea modulului este


diagramei de n plan orizontal Dioda Gunn, ca cea PIN, se
Figura 6 este: 9tFf50;VA=10. cu in pensetele
,,/G-/-
- -<l!8,2 /0/1>


/ A
1
Figura 7
n R100 a homului (care
permite cuplarea hornului la modulul
Doppler) - figura 9 -, acesta este mai
dificil de
Unghiul de deschidere in plan inferioare care se apoi n
vertical este: 9v= 70)J8:=26. corpul 2 al special se
Din figura 12 la n penseta
de D=SOm, eficaceAB prin intermediul de teflon se
a diafragmei de este in capacul conform
AB:::9m, cam ct pe un figurii 138. Se de
sens de ceea ce este corect. reglaj care vor fi cu
Antena horn va fi la (acestea sunt
de radarul din polistiren, care se STAS din care nu vor fi
de Smm a boxei. confectionate) .
"'c-______ ______
3\:4
,
,
fie (prin de la un
segment de ghid R1 00, nefolosit).
Homul piramidal se
prin lipirea cu cositor a celor 4+1
componente (a cincea fiind
,
,
,
20
+
, "
42
, '
I se Indooie
I
, Figura 9
,
/-r- -_1:_
0170
Modulul Doppler r---:-'-+
n cazul cnd nu s-a putut :
I
,
I
,
,
I
,
Se Indooie
procura, modulul Doppler poate fi:
4
23 .'
,
Figura 8 realizat practic cu ajutorul unui frezor '
al unui strungar. Modulul are o Figura 1 O
''''
80
Figura 11
Acest lucru se face cu cu un
letcon bun, aliaj de lipit
decapant acid
fosforic etc.). n prealabil se vor face
ndoirile de rigoare de-a lungul liniilor
punctate n figura 10 figura 11.
Trebuie cont lipire, liniile
punctate trebuie fie riguros n
plan perpendicular pe axul de
simetrie al hornului formeze un
dreptunghi cu dimensiunile 23x10 mm
cu ale din figura 9) .
lipirea celor 4 laterale
din ultima este lipirea
care trebuie fie perfect
pe deschiderea a
hornului. Pentru aceasta se vor indoi
dreptunghiulare
20
este
realizat din duraluminiu. Cavitatea
R100 a modulului (figura 13 a, b, c)
este din capac
(1) corp (2) (figura 14 a b) care
se prin M4CZ.
interioare trebuie fie
bine finisate la cote precise. Piesele
care trebuie executate la strung sunt:
-2 de teflon
superioare (figura 15);
-2 de teflon
inferioare (figura 16);
-2 speciale M2
(figura 17);
-2 pensete superioare
(figura 18);
-2 pensete inferioare
Se prind cu cele
M4-CZ capacul (1) corpul (2) ale
coaxialitatea
pensete; superioare a diodelor
semiconductoare de microunde.
Capacul de fund (figura 13b)
scurtcircuitarea ghidului
Rl00. EI poate fi in partea
,A
0
,
V2
,
e =100
1
<>-
H ,
,
,s
D= m
--<>
Figura 12
TEHNIUM Nr, 1/1999
.
I
,
AUWMATIZARI

Izolata
sup. (tef\o'\]

I
I
I
]
-A I
I I
a).
<D Capac
42
a).
Figura 14
cu un adaos 23x10mm,
grosime d (figura 13a) care
dintre dioda Gunn
scurtcircuitat al
paralelipipedice la )",/2. Cu grosimea
d se poate ajusta frecventa de oscilatie.
I
I
-$-
I
-$-
(teflon)
I I

-$-
-ID-
I
-(1)
I
'"
b).
-
I
@ Cap
=
cj)M2
I
I
I
I
___ ,04 __
I
(1)
0-
I
I
I
I
I
I
I
b).
23
'"
8

I
I
I ,
I
I
I

"'3
=
-
=
Surubu1 regloj ci
Figura 13
Suruburile de reglaj M2 se
la mijlocul diodei
Gunn de fundul respectiv
de latura a ghidului.
Verificarea de
a filtrului
Ansamblul dintre peretele
cilindrice practicate n capacul (1), cu
I
'"
1,5
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
R
I
I

I
I
I
I
I 3
I
I
I

1<-_"",4_->1 SulUb sPeclol
_03

Figura 15 Bucse lel loo superioara. Figura 16 Bucse leflon inferioara. Figura 1 7
I
I
Prin A se lungimea de $3,2 special coaxial M2
pe care, cum se 1;>tie, ca orice tronson de linie
este mai mare dect n aer, Ao' un filtru trece-jos, destinat
decupleze oscilatoruJ Gunn (respectiv
o 3 modulatorul) de sursa de alimentare (n
A, = =4,6cm sensul energia de de
1- _ _ microunde nu se n circuitele
2.2,3 sursei de alimentare).
I
$7


I

:
4
I
,
1
I
,
.
i
4
(1)2.5
Figura 1 a Penseto superioao
TEHNIUM. Nr. 1/1999
9,7
g,
Pe"""a ",,,ioolo.
Figura 19
- continuare n pagina 1 0-
l
C/2 1 I
C
/
2
1 T
b)_
Figura 20
21
r
N
N
I

Z
:-<
t:::
....

'"
,-------------------------------- --------- --- ------------------------------------------- ------- ----------------------,
. -
r--
I ..:.. .....-
U9 U6 1: U1 U6
r-"-'---""" - Q\O 14 003 14 Q03 14 K o;;v
L-+-f' -<l AST I Ol QI 2 L..lL. etil GIT 2 I CIIl QI
I : ., QpL- I I " '- --"- I I " ! i [
: -=- 12 +1 ,3 RSl Q3 10 : \.01; ,---- llS1 Q3 10 : V; r W
I L...!.L REi OSC j--ii!-- Q4 I Q4 I Q4 (
I 3 Q5
5
1<1 1Olf>5 K2 Q5
I _ IiCC Q66 Q/>/) Q6 1
: R3 1..h
C3
Q7 9 07 U3A 1
: lOOK 1'L
1
l.F 1 CX : 11 :pt:: : 4073 L'::]
,
: Pl h 2 ro 12 CO 12
C ___________ _ O :" "'" "" "''' "'.
y "" ,/ !

"'c '\ 11 040 4011 :
6 11 ""\. 1 U50 '\. 12 L
:it: \ U4A 3 L...2- 10" UIO I _ I ----
V+ 113- ./ 2 --1 /' 40 1 4 ro
R8 407 l.---'40<19 3
r--t J/3 1 11 5
I
RI lK U38 -+ SI USE
UI "" ; -.le 1 , " , "- '" -'- " V"'" \
IT \ U4C 10 14 1 ........... 15 12 52 Q2 f.' ''L-l
SM23Q X-3 3 5 ) 9 V4049 11 ll1
: 40 4071 sa Q3}-L- \2
I R! R7
'""
'4049
0
x
,
,
,
,
,
,
y
,
,
,
,
,
- WAGtET ' V+ 5 8' 470
;> , 'r '
LARMA
D,
""
""'"
: 01 02 R4 I I 1 ',
SM23D I II .oi "'11"'- 250 :: 6 : ", r-
o
r- C4 : : '---1', D9
, I _ ,2ZN . ', "S ..
( ( I -r:;;:....,... Q2 ( ( MQDR ( , ..
(1 ( 1 C ' ,
I I \D BO\35 V+ I ( L',....-
TI : : ", l( Q'
03 04 C5 I ( 1-: ',BOI
(

u

,. +, I ( I '

-
: ! T :
, "'::;:'" :
=-
: SCH{iN, :
_ _ __ __ _____ _ _ __ _ J
_______ _ ___ _ ____ J
I
Rgura 1 (- - - -- - -- - - - - - - - - - - ---- -- - -- - - - - - - - - ----- - - - - - - -
Schema presostatulul digital
,
,
I

i

AUTOMATIZARI ===========================
PRESOSTAT DIGITAL
ing. Cristian Prvu
Schema este usor
de construit, fiind n totalitate
cu piese Ea
utilizatorilor de pompe cu
hidrofor, adesea in de
rebobina motorul , destul de
circuite integrate SM230 rolul
unor senzori de avnd
ncorporat un traductor magnetic de tip
HalI. Valorile de presiune si
sunt stabilite de utilizator.
. integratelor, de tip tranzistor cu
0000
coledorn gol. sunt basculate cnd in
proximitatea circuitelor se
magnetul permanent, sensibilitatea
fiind pentru acest tip de
integrate n intervalul
10mT+50mT.
Elementul principal al schemei
n constituie un bistabil de tip RS cu porti
SAU-NU din circuitul integra't
MMC4043. Semnalul de logic primit
pe intrarea de SET de la senzorul de
presiune U1 circuitele
aferente duce n "1
H
logic 03.
Prin intermediul unui tranzistor de
medie putere este bobina unui
releu RM1 de 24Vcc, al contact
normal deschis este inseriat cu
contactorul C din schema de
a latch-ului, n starea
8
0. logic, unui
circuit temporizator compus dintr-un
astabil MMC4047 trei
decadice de tip Johnson, MMC4017.
Astabilul trimite impulsuri la circuitul
divizor cu o de 1 Hz,
din componentele exterioare R3, C3,
Pl. Divizarea prin 60 se prin
conectarea terminalului Q6 al
U71a intrarea de SET a
unui latch de tip RS. Iesirea acestuia
(QO) se pe intrarea de RESET
- continuare n pagina 18-
costisitoare, ca urmare a impreciziei , ______________________ .:....:.. ___ ---,
unei mari din
preso statele prezente pe
defectuoase a sistemului de
de a apei, fapt ce
conduce la imposibilitatea
distrugerea simeringului (garnitura de
la mersul n gol, pentru un
timp ndelungat, al motorului electric.
Presostatul propus spre
o
realizare n o
o precis in g
limite largi de presiune, precum o
decuplarea motorului de sub tensiune g
in cazul unui defect, indiferent g
de localizarea acestuia in cadrul o
este x
n figura 1.
Tr?lductorul primar de presiune
poate fi un manometru, sau orice alt
dispozitiv care variatia
presiunii ntr-o de
sau rotape a unui element.
in continuare se dispune de un
manometru. Acului indicator i se
eventual cu un adeziv
puternic, un magnet permanent.
TEHNIUM Nr. 1/1999
10
=
"'
o o o
o o o
o o o
o o o
o
'"1
o
o o
=
=
RO
10
0
01
=
09
QI
"
=
"'
nlO
Figura 3
PI
23
DI. Dragu Adrian, str. Crinului,
Mangalia Ne pare bine de la
(15 ani) pasionat
de TEHNIUM cu
interes". solicitat:
Circuitul integrat TDA1515
(furnizori Philips, Valvo) este un dublu
ampjjficator de putere destinat
in gama in
care puterea nu
2x7,5W, pe o de de
2x4,Q. Principalii parametri electrici
sunt:
-tensiune de alimentare 12V;
-tensiune de alimentare
2SV;
-tensiune de intrare O, 1V;
-curent de alimentare (V., =0): 45mA;
-curent de vrf repetitiv la 3,2A;
-putere de (Uc;: =20V):
6.SW;
coeficient de distorsiuni
(P 0UT=50mW): 0,2%; (P 0UT=500rnW):
0,25%; (P our=6W):1 %;
- n tensiune: 48dB;
- de reproduse:
20Hz+18kHz;
- raport semnallzgomot (P OUT=6W):
62dB;
- de 4Q.
Circuitul TDA 1515 este realizat
n capsula SIP-plastic, cu 13 terminale.
Schema de utilizator este
n figura
Pentru a se putea
puterea de (2x6,5W)
este utilizarea unui radiator
de cu de
Circuitul integrat are induse n
structura sa protectii la
scurtcircuite ale
iesirii la plusul sursei de alimentare
('Jcc) sau la
+Vcc
"""'
hlare 1
"-'" ------l

47t
..
'"
:!2K
"
["
2

3

"
0-1 Moise Marian, str. Unirii,
19 ani ca hobby
electronica. considerati "cel mai n
mi mici
mai mult nici mai de ... 13

multumesc pentru ncredere
va ofer (din motive de
doar la cteva dintre
Circuitul integrat TOA2040,
amplificator audio devenit deja
este realizat de firma SGS - Thomson.
1n acest al revistei TEHNIUM
un amplificator Hi -Fi de 30W
cu acest CI.
n revistei TEHNIUM
numer-oase scheme de
regulatoare de pentru motoare
mici . Vom mai publica.
mi indic cteva
tipuri de amplificatoare de
precizie
20+20.000Hz").
zeci de tipuri de astfel de
AO, n la IPRS - se
Depinde
unde le utilizati. domeniul de
indlcat, n
precizez
AO se la scheme din
domeniuljoasei ele nu sunt
special destinate acestui scop, deci nici
rezultatele nu vor fi la cea mai
mare am dedus corect,
circuite integrate
specializate (amplificatoare de

Nu, circuitul /3A78XX nu permite
un curent de 2-3A, ci doar de 1A!
Pentru curentului de
folositi un montaj cu un tranzistor
extefl.). revista TEHNIUM
nr.3/1997, articolul de
''''''
["
H
1'
,
'T
5
,
, ,00K
IK
I "1"''''''
h?"
8 'T
,
,
"
!.IlO!i
IK
,
,
'
0'.
drecpla
C()nF (R)
'Ohn

"
,
r::.... I'
-=b-

o,
":' ..,.. ":'
24
-
POSTA REDACTIEI
, ,
tensiune de curent realizate cu CI
specializate". att!
DI. Marian, Vulcan,
jud. Hunedoara pentru
aprecierea "ducem mai departe
revistei TEHNIUM" .
Ne schema
a unei telecomenzi pentru
''Telecolor". o
foarte cu ceea ce
ntr-un articol al subsemnatului
publicat n TEHNIUM (Electronistul)
nr.2/1995, intitulat la TV
color Cromatic". Cu de nu
mai putem reveni asupra subiectului.
Tuburi cinescop pentru
televizoarele color la
magazinele de profil. iar n
nu putem oferi
exacte cum ne ntruct
acesta n timp de la un agent
comercial la altul.
0-1 Dinu Lucian, str,
Calea
diverse scheme in
cum ne
Ne pare dar din
materialul trimis nu corespunde
cerintelor de calitate ale revistei
TEHNIUM. fiind vrsta (19 ani),
cred acest nu" pe care vi-I
adresez nu o
Sfatul meu este
ncercati mai acumulati ceva
executnd montajele
publicate n revista urmnd
reveniti cu articole pentru publicare
ceva mai trziu, peste ani.
D-l jud.
Satu-Mare dvs.,
nu . Schema sursei de
tensiune spre publicare este
mult prea bine fiind deja
n de specialitate.
mea este este
bine doar diverse montaje
echipamente (pentru a
mai trziu cu
montaje pentru publicare in
atunci cnd veti avea ceva de
comunicat celorlalti electroni sti .
0-1 Prvu Cristian, 'Slatina,
jud. Olt Foarte ultimul articol
trimis spre publicare. Va apare in
curnd in
pe drumul
cel bun, mai al es un
predecesor, tot in Slatina, nume
binecunoscut la revista TEHNIUM.
las pe dvs.
Naicu)
TEHNIUM Nr. 1/1999
.'
I
TEHNIUM 1/1999
CUPRINS:
AUDIO
Amplifi cator HI-FI de 30W, cu TDA2040 - ing. Naicu ... .. ... .... .... ... .. Pag. 1
CQ-YO
Radio 76M2 - ing. Florin ............ ........ ... .... ...... . __ ..... ..... .. .... ....... ..... ... Pag. 3
,
LABORATOR
un osciloscop ! (II)
- ing. Serban Naicu, ing. Gheorghe .... ..... .... ........... Pag. 7
Oscilator de AF cu performante deosebite - ing. Gheorghe Reveneo ......... Pag.11
CATALOG
cu ci rcuitul integrat TBA820(M) - ing. Naicu ....... ... ......... .. . Pag.1 2
ale circuitului integrat PE565(1 11 )
- Aurelian ing. .. ... .... ...... .. .. ......... Pag.1 4

Miniradar anticoliziune(IV) - Realizare - dr. ing. Andrei Ciontu ....... Pag.19
Presostat digi tal - ing. Cristian Pirvu ... ... ... ... ..... ........................... ..... ..... .... . Pag.22
..... ................ ..... ... ..... ........ ......... ..... ............. .............. Pag.24