P. 1
Sociologie Romaneasca anul III, nr. 10-12, octomvrie-decembrie 1938

Sociologie Romaneasca anul III, nr. 10-12, octomvrie-decembrie 1938

|Views: 511|Likes:
Published by romulus13

More info:

Published by: romulus13 on Aug 27, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/10/2013

pdf

text

original

LOGIE

.%0

EASCA
Director: D. GUSTI
L

'11

.

.

r

o r-. F 41'4.

?.....40'

t

r
o

no

3.1

t

SECT''\
ANUL III, Nr. 10-12
.4

i ORIE
-

CTOMVRIE -

1

ti

INSTITUTUL SOCIAL ROMAN » SECTIA SOCIOLOGICA
FUNDATIA REGALA CULTURALA PRINCIPELE CAROL"

C

U

P

R

I

N

S

U

L

STUDII:
D. Gush G. facquemyns Ion Conea

Paul Sterian
V. Tufescu

7. A. Stirbu

STAREA DE AZI A SATULUI ROMANESC STRUCTURA SOCIALA A POPULATIEI AGRICOLE ITALIENE OM BSI NATURA IN TARA HATEGULUI PROBLEMA DEBUSEELOR INTERIOARE UN ORAS IN DECLIN BOT0.5ANII VALENII DE LANGA PRUT

431-436 436-447 447-462 462-468 468-518 518-521

CERC ETA RI:
Sergiu Luddcu Stefan Popescu
COLONIMI DIN JURUL CAPULUI CALIACRA ZIDARII TELEORMANENI LA BUCURESTI Ion Racoveanu-Nera . PADUREA JDIORENILOR DEPARTARI INTRE LOCURI 51 CASA LA NEPOS-NASAUD N. Manatorul HORA IN REGIUNEA IURCENILOR P. Stefeinuca DESPRE RASPANDIREA GEOGRAFICA A UNUI CANTEC DE STEA Barton Cociqiu JOCUL DE CRACIUN AL TINERETULUI LA CAIANUL-MIC (SOMES) Gh. Reteganul

522-528 528-531 531-533 533-534 534-537 537-545 545-548

DOCUMENTE:
G. Zane
Ion Popovici
ANCHETELE MONOGRAFICE ASUPRA ECONOMIEI FAMILIARE TARANESTI ALE SEMINARULUI DE ECONOMIE POLITICA A UNIVERSITATII DIN 1A$1.. 549-555 556-560 DIN HARTIILE UNUI EPITROP SATESC DIN BANAT

CRO N ICI:
Mthai Pop
CALU5ARII ROMANI LA LONDRA 51 REALITATEA FOLKLORICA A BUCURE$T1LOR

561-564

REFORME IN SPIRITUL SERVICIULUI SOCIAL LA MINISTERUL D. Dogaru EDUCATIUNII NATIONALE Ion I. Teodorescu ....PENTRU SOLUTIONAREA PROBLEMEI FUNCTIONARILOR PUBLIC! PROFESORUL SIMION MEHEDINTI Traian Herseni

565-568 568-572 572-573

RECENZII:
SOCIOLOGIE TEORETICA : P. Sorokin : Social and cultural dynamics (Chr. Galitzi), p. 574-577; Haufe : Methode and Einsatz der Dorfforschung in Rumanien (Golopentia), p. 577 ; M. Mano-

ilescu: incercari in filosofia stiintelor economice (S. Ludescu), p. 577-578; L. Topa: La Socio574-579 logia in Romania (Herseni), p. 578-579 579-584 DISCIPLINE CONEXE : P. Saintyves : Manuel de folklore (St. Cristescu) REALITATEA ROMANEASCA : G. Stanciu : Structura economics a satului romanesc (P. Stanculescu), p. 584 585 ; Institutul Central de Statistica Statistica agricola a Romaniei in 1937 (I. Measnicov), p. 583 -586; G. St. Ciulei Organizarea yi rentabilitatea gospodariilor agricole din Dobrogea yi Basarabia (P. Stanculescu), p. 586 -587; Steftinescu Goangil, Ro$ca, Cupcea : Adaptarea socials (A. Dogaru), p. 587 588; Ion Vlasiu: Am plecat din sat (N. Alexe), p.588 -589; I. Nisipeanu : Scoala psihologica (D. Dogaru), p. 589-591 ; Lakatos Istvan : A roman zene
(Continuarea pe pag. 3-a a copertei)

SOCIOLOGIE ROMANEASCA
DIRECTOR: D. GUSTI

ANUL III, NR. 10-12

OCTOMVRIE - DECEMVRIE 1938

STAREA DE AZI A SATULUI ROMANESC INTAIELE CONCLUZII ALE CERCETARILOR INTREPRINSE IN 1938 DE ECIIIPELE REOALE STUDENTE5TI

Vara trecutd, Echipele Regale studente§ti au avut insarcinarea de a executa un
numar de anchete, ce depd§eau cu mult cercetarile intreprinse obi§nuit, in vederea stabilirii programului de actiune in sate alese. Am vrut sa verificam, in aceastd campanie premergatoare generalizdrii serviciului social de Echipier, masura in care Echipele pot contribui la opera de lamurire a situatiei

satelor, aceasta parte greu accesibild §i putin cunoscutd a natiunii. Vara trecutd fiecare Echipd a primit atributii de post de observafie socialci, chemat sd sondeze amanuntit starea economics, sanitary §i culturald a unui sat tipic pentru cAte una din atat de variatele regiuni ale tarii. Aspectul general al fiecareia din problemele marl ale tardnimii noastre : fardmitirea proprietatii, mortalitatea excesivd, deficitul de na§teri din anumite regiuni, analfabetismul e desbatut adeseori. Lipsesc, insd, preciziunile asupra rdspandirii §i a cauzalitatii lor. Consecinta e cal nu pot fi intreprinse decat actiuni fragmentare §i putin operante, care inlaturd mai mult simptomele decat cauza.

in epoca actuald, de intense organizare a natiunii noastre, cercetarea realitatii

romane§ti este deosebit de necesard. Actiunile eficace cer o documentare temeinica. Acum superficialitatea este mai mult decat inainte o crime contra natiunii. Sunt sigur ca numai diagnosticele Intemeiate pe cercetari de felul celor intreprinse vara trecutd de Echipe pot

oferi documentarea necesard pentru trasarea unui plan total de organizare a vietii lardne§ti. Institutul de Cercetari Sociale at Romaniei, creat in build parte in vederea documentdrii conducatorilor natiunii noastre va intregi, prin cercetari continui %cute de tehnicieni §i de Echipele Serviciului Social, aceste date §i va ldmuri problemele noi, ce se vor ivi succesiv. Spre a contribui la determinarea focarului problemelor marl ale Romaniei rurale §i a cauzalitatii for complexe, toate cele 55 Echipe studente§ti ale campaniei 1938 au studiat in satele, rdspandite pe intreg intinsul tarii, in care activau : Intinderea de pamant stdpanitd, fdramitirea proprietatii in ultimii 15 ani, bugetul gospoddriilor de tarani sdraci, mijloca§i §i bogati, inventarul mort §1 viu, mortalitatea infantild, numarul na§terilor, alimentatia, igiena locuintei, sporul §tiintei de carte, trecerile in §coli secundare §i superioare a copiilor dela tall, cititul adultilor. Deosebit 4 Echipe formate din membri ai Institutului Social Roman au facut cercetdrile necesare pentru intocmirea monografiilor amanuntite a cate unui sat din Moldova, Transilvania, Banat §i Basarabia. Anchetele din 55 sate ale Echipelor studente§ti au purtat asupra masei de 105.000 sateni. Au fost deci intreprinse cercetari in tot in al 300-lea sat §1 inregistrata situatia a tot al 160-lea satean al tarii. De§i realizata cu mijlocele modeste ale Fundatiei Principele
431

Carol" §1 prin munca suplimentara a Echipierilor, cercetarea aceasta este, prin largimea ei, una din cercetclrile colective cele mai importante realizate in Para noastal. Au fost studiate 11 sate din Muntenia, cate 9 din Banat, Basarabia §i Transilvania,
8 din Moldova, 4 din Oltenia, 3 din Dobrogea §i 2 din Bucovina. Dintre acestea 27 de §es §1 28 de deal. Patru din ele au ca ocupatie principald sau secundara negotul ambulant, unul este un sat romanesc din Secuime, cloud se gasesc in Muntii Apuseni, iar altul e sat nou de coloni§ti din Cadrilater.

Prelucrarea materialului strans de cei 850 Echipieri §1 de cei 50 monografi§ti ai Echipelor Nereju §i Dragu§ a dat de lucru la 50 de statisticieni. Despuierea §i totalizarea cifrelor este aproape terminate. Urmeazd ca ele sa fie analizate §i puse in legatura unele cu altele. In cursul primdverii socotim sa putem oferi M. S. Regelui, Guvernului §i publicitatii volumul in care sa fie prezentatd situatia economics, sanitard §i culturala a acestor 55 sate §i explicatia ei. A ajunge la precizarea unui fenomen, la stabilirea unei corelatii intrevdzute de mult sunt bucuriile cele mai alese ale cercetatorului realitatii sociale. Bucuria aceasta o resimtim tot mai des acum, cand la sfar§itul unor lungi §i meticuloase calcule intermediare, ajungem sa definim cantitativ mai multe probleme ce ne preocupa §i sa precizam starea de azi a
satului romAnesc.

1. Situatia economics a satelor studiate este ceva mai buns deck media regiunii lor. Pe cand in tara Intreaga gospoddriile tarane§ti abia atingeau in 1930, la data
recensamantului agricol, suprafata medie de 3,7 ha, pe care sporul ulterior al poPulatiein va fi scazut, de sigur, considerabil, cele 13.271 gospodarii recenzate de Echipe poseda 56.483 ha adicd, in mijlocie, 4,25 ha. Ca atare, mijlocia tarii se gase§te mai prejos. Cercetarile speciale asupra parceldrii, intreprinse in 16 sate, arata ca aceasta este

mai accentuate in satele de deal unde parcela medie variaza Intre 0,18 ha - 0,96 ha,

decat In cele de §es, unde variazd intre 0,32 §1 2,13 ha. Din aceste gospodarii 400/0 sunt de saraci ce stapanesc mai putin de 2 ha, suprafata care prezinta, in genere, minimul strict necesar pentru ca o familie de 4 mernbri sa poata trai din produsul exploatarii pamAntului propriu. A fost stabilit bugetul pe 1937/38 a 52

de astfel de gospoddrii: venitul for banesc nu trece, In mijlocie, de 13.000 lei, dintre
care aproape 9.000 provin din munca platitd §i venituri anexe. (Cheltuielile bane§ti cifreaza

in mijlocie 11.000 lei). Categoria aceasta, mai numeroasa In satele de munte slab

Inzestrate cbnstituie una din problemele acute ale Romaniei contemporane. Numai o parte din aceste gospodarii 1§i poate completa minimul de existenta prin munca agricola platita. Celorlalte trebue, dace nu vrem ca sa degenereze in urma unei permanente subalimentdri §i sa devie un factor revolutionar, sa li-se ofere dupd Imprejurdrile locale, fie posibilitatea de a-§i intregi venitul prin culturi complimentare (cre§tere de pasari, gradinarie), industrie casnica, meste§ug, comer] ambulant, munca in intreprinderi localizate la tara, fie posibilitatea de a emigra la ora§ §i a deveni muncitor.

Gospodariile ce exploateaza intre 2 7 ha, gospoddriile de mijlocali, reprezinta

430/0 din totalul gospoddriilor studiate. Ele pot fi socotite, In genere, autonome. Munca platita §i veniturile anexe s'au dovedit a fi totu§i sursa a 30% din veniturile bane§ti de In mijlocie 25.500 lei ale celor 94 gospoddrii din aceasta categorie, carora li s'a intocmit bugetul pe anul 1937/38. (Cheltuiala medie a acestor gospoddrii cifreaza 15.000 lei). Via-

bile in generatia aceasta, ele vor spori numarul gospodariilor dependente, lipsite de minimul de suprafata agricola, in caz ca nu se va introduce indivizibilitatea for §i nu se va face cu putinta plasarea fiilor, ce nu primesc pamant In ocupatiile subsidiare enu-

merate mai sus. Imprejurarea ca gospodariile mai mari de 7 ha, care reprezinta 17 0/0 din numarul

total al gospodariilor studiate, stapanesc mai mult de jumatate din suprafata satelor studiate (54 0/0) arata ca e in curs un proces rapid de formare a unei not proprietati mijloci §i mari. Rezultatele obtinute pand acum (16 sate) ale anchetei asupra fardmitarii

432

proprietatii confirma aceasta constatare. Situatia create de reforma agrard, care, in

satele de §es indeosebi, a pus taranii fare pamant la rand cu taranii mijloca§i, dandu-le 4 6 ha, s'a schimbat considerabil. Gospoddriile improprietatilor au fos mai putin rezistente decat cele ale gospodarilor care avuseserd pamant Inca inainte de reforma agrard. In satele de §es, improprietdritii au vandut intre 3-40 0/0 din pamanturile for ; neimproprietaritii numai 0,3-14°/0; in satele de deal, intaii au vandut intre 20 35 0/0; neimproprietaritii : intre 1-130/0. Consecinta este cre§terea, indeosebi in satele de deal, a parcelei medii a gospoddriilor neimproprietarite. Schimbarea de stapan a loturilor obtinute prin improprietarire a avut ca urmare aparitia unei paturi subtiri dar prezente in fiecare sat, de fdrani chiaburi, cu mai mult de 7 ha, extrem de energici §1 de Intreprinzi. Bugetul a 118 gospodarii din aceasta categorie pe anul 1937/38 prezinta venituri bane§ti anuale medii de 48.000 lei fata de cheltuieli bane§ti anuale medii de 28.000 lei. In satele de deal, unde inainte de Reforma agrard formarea acestei paturi nu fusese stanjenita de marea proprietate, procesul formdrii ei e mult mai avansat. Aceasta elite noun a satelor va inlesni
considerabil organizarea economics a tarii. Ea ridicd, insa, Si o noun problemd complement al problemei taranilor dependenti. Actiunea acestei paturi este de un individualism extrem

§i starne§te numeroase nemultumiri in randul taranimii sarace. Spre a nu lasa sa se inaspreascd raporturile intre diferitele paturi ale taranimii, este necesard pregatirea unei legislatii de protectie a muncii agricole, de limitare a camdtdriei tarane§ti, de control
al formelor in care se fac vanzarile de terenuri. Inventarul nzort sa viu al gospoddriilor studiate confirma acesta compozitie a paturii rurale. In 30 de sate de §es Si deal, ce trdiesc din agriculture, numai tot a doua gospoddrie dispune de plug §i numai tot a cincea de o pereche de vite de muncd. Taranii pe care i-am numit saraci n'au, in genere, nici vite nici plug.

2. Starea culturala a celor 55 sate studiate este §1 ea mai bund decat media tarii. Fara a fi satele cele mai avansate, in cazul acestora nu e nevoie de Echipd, ele fac totu§i parte din randul satelor mai rasarite. capabile de all purta singure de grija dupe 3 veri de colaborare cu o Echipd studenteasca. In satele studiate, qtiinfa de carte variaza in limite largi: la Bucpaia, in Bucovina 85 0/0 din locuitori sunt §tiutori de carte, pe cand la Corcmaz in Cetatea Alba sau la Vdleni-Cahul aproape 60 0/0 din locuitori sunt analfabeti. Basarabia prezinta situatia cea mai proasta din punctul de vedere al §tiintei de carte. In celelalte provincii istorice,

se constata deosebiri foarte marl dela regiune la regiune Si dela sat la sat : pe cand, de pilda, la Mocod, in Nasaud, analfabetii reprezinta numai 18 0/0 din populatie la
Cdianul Mic, in judetul invecinat al Some§ulului, ei reprezinta 490/0 din populatie

Faptul acesta aratd ca e vremea ca actiunea §colard a Ministerului Educatiei
Nationale sa fie diferenfiatei. Actiunea aceasta trebue sa inceapd sä foloseasca constatarile

recensdmantului §i a cercetdrilor speciale spre a determina regiunile §i satele in care §tiinta de carte e sub media tarii Si a incepe o ofensiva de aducerea for la nivelul mediu al tarii. Partile Bihorului ale Sdlajului §i satele de munte din Some §i Nasaud, de pilda, au, de§i sunt a§ezate in Transilvania, o situatie asemdnatoare celei din Basarabia. Recensamantul Echipelor este intaia sursd care ingadue stabilirea exacta, mdcar pentru cateva sate, a masurii in care a Post diminuat procentul analfabetilor in cei 8 ani de dupd recensdmantul general al populatiei. Rezultatele sunt, in genere, imbucuratoare Numeirul analfabetilor a scazut, in satele cercetate, cu procente, ce variaza intre 1,9 §i 35,1. De remarcat e faptul ca in satele din Basarabia scdderea aceasta e mai accentuate. A§a de pilda, satul Corcmaz din Cetatea Alba, care avea in 1930, 78,10/0 analfabeti, are azi numai 58°/0; Delacheul din Tighina 33,4°/0 in loc de 68,5°/0; Vdlenii din Cahul 58,0°/0 in loc de 67,1°/0; Vancicautii din Hotin 53,10/0 in loc de 65,9°/0. Judecand dupd aceste indicii, ne putem a§tepta ca recensdmantul general din 1940 al populatiei sa constate o scadere considerabild a populatiei rurale ne§tiutoare de carte.

433

Diminuarea aceasta pare a se datori, totus, in mai mare masurd raririi treptate a
claselor de varsta inaintate, nestiutoare de carte aproape in intregime, decat actiunii scolii. Bilanful §colii e mai putin imbucurator. In anii 1920-38 numai 78% din copiii In varsta de §coala s'au inscris. lar din ace§tia numai 600/a au fost promovati. inscrisi in clasa I ajung sa obtina absolventa clasei a IV in proportie redusa, fiind pierduti in drum. In cei 18 ani de dupd razboiu au fost inscrisi in 54 sate in total 56.000 elevi (unii de 2,

§i mai multe ori). Totalul celor ce an fost promovati in clasa IV cifreazd in acelasi
interval abea 17.500.

numar de 35.000, 3.300 care n'au urmat de loc la §coala §i 1.100 care n'au urmat decat clasa I, arata ca scoala incei nu e pe cale sa lichideze definitiv analfabetismul, a aceasta persevereazd. Dintre cei care n'au urmat de loc la scoala 800/o, iar din cei care an urmat numai clasa I 90°/a sunt orfani sau copii de oameni socotiti de consateni cu stare materials rea" ,i mijlocie". Ceeace arata ca analfabetismul nu poate fi inlaturat

Faptul cA, In satele studiate, au fost inregistrati printre tinerii de 7-25 ani, in

complet numai prin masuri de ordin scolar fiind in oarecare masura condilionat de

fapte de ordin economic. Lichidarea analfabetismului presupune o ameliorare a conditiei taranilor saraci, intemeierea de cantine scolare, imbracarea copiilor nevoiasi, tarmurirea

muncii copiilor asa incat sa nu poata fi dati argati decat dup5 terminarea a 4 clase
primare, scoli de carte eficace pentru adulti, in cazarmi, la sate §i orase.

In §coli secundare .i superioare trec mai ales copiii de mijlocaqi qi de chiaburi, cu toate ca o treime din trecerile in aceste scoli e facutd cu putinta prin burse de stat.
Intr'adevar, din cei 1.573 tineri (70°/s baieti, 300/s fete) trecuti in scoli secundare si superioare in anii 1920-38, numai 60/0 sunt copii socotiti in satele for saraci" si foarte saraci ",

restul sunt copii de oameni cu stare onijlocie" (25%), (49%) §i foarte buns" (17°/0). Procentul celor care n'au dus la capat studiile incepute e foarte mare (aproape 200/s). Atractia cea mai mare au exercitat-o asupra satelor liceul si gimnaziul (270/0, $i§.coala
normata (24°/s), adica scolile favorizate de vechiul program intelectualist al Ministerului de Instructie, care trebuie inlaturat cu toata energia. Scoala de meserii §i liceul industrial (100/0), scolile de menaj si scolile profesionale (75°0, scolile comerciale (3°/0), seminarele (30/o) si scolile agricole inferioare sunt mai putin cercetate. Dintre scolile superioare, Facultatea de Teologie si de Drept atrag cate 3%. La specialitatile, de care campania de organizare a satelor are nevoie mai mare: medicina, agronomie §i medicina veterinara, s'au dus din cele 54 sate numai 16, respectiv 8 si 4 tineri.

3. Starea sanitara este alarmanta si in aceste sate, relativ inaintate. Abea jun-Mate din ele au in deceniul 1928-1938 o mortalitate medie mai mica de 201a mie, cifrd catastrofal superioare mortalitati chiar si a tarilor vecine, care se afla in jurul lui 15 la mie. Satul Stoesesti din Tutova prezinta chiar mortalitatea medie mai mult decat ingrijoratoare de 27 la mie. Si chiar si in satele, care, ca Lunca-Calnicului din Trei-Scaune, au mortalitate medie multumitoare de 13,9, ea prezintd variatii foarte ample dela an la an (35,5 la mie

in 1935, fata de 4,8 la mie in 1931), care arata ca incei nu se poate vorbi de o actiune sanitard, continua .i eficace la Cara care sa limiteze numarul cazurilor de moarte. Faptul ca mortii acestia sunt mai ales copii agraveaza Inca aceasta situatie. In mijlocie, in Romania, tot al 5-lea copil na.scut viu moare Inca inainte sa fi ajuns varsta de 1 an. Desi satele studiate sunt destul de rasarite, s'a constatat totusi ca In unii ani mortalitatea for infantila a atins procente mai ridicate de 300/0, ca adica murea in ele, inainte sa fi implinit varsta de 1 an, tot al treilea copil. Chiar si satul atat de luminat, care e Neposul din Nasaud, prezintd in anul 1933 o mortalitate infantill de 30,8%, Dace se mai intampla ca, din frica de a nu-si vedea urmasii pauperizati prin impartiri de pamant, nasterile sa fie limitate, se produce fenomenul prea cunoscut din Banat, al deficitului de populatie. Pe cand la Flamanzi-Botosani, unde mortalitatea mare e contrabalansata de un procent foarte ridicat de nasteri (41 la mie), deceniul 1928-1938
se soldeaza cu un spor de 250/a al populatiei, in Banat, din 6 comune studiate, una prezinta

434

sporul neinsemnat de 5,20/0 (Tarnova), cloud sunt stationare (Banloc si Lescovita cu
sporuri de 0,30/0, respectiv 0,1 °/0, iar trei sunt deficitare (Cuve§dia cu 1,10/o, Marul cu 1,6

§i Beregsaul-Mare cu 1,9°0Cu organizatia noastra sanitara de pand acum datorim in aceste sate mai mult norocului decal unei actiuni organizate anii cu mortalitate redusd. Remediul intaiu trebue
sä fie sporirea numarului medicilor rurali. Trebuesc cat mai multe burse §1 u§urin te care sa

atragd tineretul in Facultatea de Medicind, pentru a forma armata de medici de care e nevoe ; agenti sanitari, bine pregatiti §1 tinuti din scull ; surori de ocrotire; dispensare.
Situatia aceasta foarte ingrijordtoare se datoreste pe langa lipsa de ingrijire medicaid unei serii de factori de ordin cultural §1 economic. Cercetarile asupra conditiilor sanitare ale locuintei, au aratat ca la familiile de milloca§i §1 de tarani bogati, acestea nu intrec decat cu prea putin conditiile sanitare din casele saracilor. De§i casa for are mai multe incdperi, gasim in ea aceea§i ingrdmadire intr'una singurd, in care se §i gate§te §i care, pe deasupra, mai e §i nepodita, deci igrasioasa. Cubajul de 32 m., care e necesar pentru

vieata igienica a unei persoane, nu e Intrunit nicaeri de incaperea efectiv locuita. La

Corbeni in Arge§ acest cubaj e de abea 10 m., la Delacheu, in Tighina de 12., la Bratule§ti in apropierea Bucurestilor de 13 m., si la Nepos de 18. Familia se inghesuie in putinele paturi din incaperea de locuit, chiar si cand are in restul casei un pat de fiecare membru. Peste tot, in fiecare pat dorm cel putin cloud persoane. Alimentatia,de§i in marea majoritate a cazurilor multumitoare din punctul de vedere al cantitatilor mijlocii de alimente brute consumate, este vicioasa prin consumul excesiv de porumb, prin consumul redus de alimente animate, de alimente proaspete (numai 48010

din gospodarii au vacs cu lapte), prin lipsa de pricepere in prepararea bucatelor §i prin igiena alimentary cu totul redusa. Cel mai Mit neajuns al alimentatiei tardne§ti este, insa, inegalitatea ei, familia taraneascd trecand iarna prin epoci de supraalimentare cantitativa Si cunoscand vara perioade lungi de subnutritie caracterizata. Alcoolismul se datore§te acestei sublimentari §i lipsei de variatie. Urmarea este frecventa maladiilor acute gastro-intestinale, in special la copiii de peste un an, §1 a afectiunilor cronice ale aparatului digesitv la populatia adults, in registrele de consultatii ale dispensarelor organizate de Echipe. Neajunsurile starii sanitare vadesc mai bine decat orice ca actiunea educativti nu mai poate fi meirginitei la difuzarea qtiintei de carte. E nevoie de culturol integral& nu numai intelectuald, ci totodata §i sanitara Si economics. Fundatia Regala Principele Carol" o propaga de ani de zile prin Echipele si Caminele ei; Serviciul Social ingddue raspandirea ei intr'un ritm acelerat, E vremea ca §i invatamantul sa fie reorganizat in perspectiva acestei conceptii a culturii. Asanarea conditiilor de vieata ale taranilor saraci presupune masurile economice anuntate; iar imbunatatirea conditiilor de traiu ale taranimii mijlocii §i bogate este o problema de educatie. Trebuesc invatati sa locuiasca igienic, diversifice productia, sa-§i procure alimentele de care au nevoie, sä be gateasca mai bine. 0 actiune de stat pentru organizarea unei mai bune §i mai rapide distributii a anumitor articole de stricta necesitate la tail trebue sä intregeascd aceasta actiune. Echipele studentesti s'au dovedit capabile sa contribue §i la opera de lamurire a starii satelor noastre. Cu ajutorul lor, Institutul nou infiintat de cercetarii sociale, de subpre§edintia active a M. S. Regelui, poate incepe o serie de cercetari ample, care sa inventarieze problemele mari ale realitatii rurale romane§ti pe tot intinsul tarii. Nu cred ca legile bune sunt de ajuns pentru a organiza temeinic o tara. Deceniile de dupe razboiu au aratat ca, in lipsa unei conduceri de stat cu prestigiu, a unui corp administrativ §i de liber profesioni§ti, capabil Si mai ales patruns de dragoste active de neam, legile cele mai bune raman fare urmari. Aceasta e motivul pentru care nu ne multumim sa cerceta'm realitatea romaneasca §i sa tnlesnim facerea legilor, pe care le reciamd situatia satelor romanesti. Formam §i o genera(ie noud de administratori de medici, de veterinarl, de agronomi Si conturam o conceptie noud de administrare a

435

satelor. Legea Serviciului Social supune acestei actiuni educative pe toti absolventii
§cofilor superioare §i speciale. De pe urma ei vom putea pune la dispozitia conducdtorilor

statului romanesc nu numai diagnosticul situafiei satelor §i propuneri pentru masurile

de luat in sate, ci §i un tip nou de administrator §i de specialist roman §i o noun tehnicd de a lucra in sat pi cu satul.

D. GUSTI

STRUCTURA SOCIALA A POPULATIEI AGRICOLE
ITALIENE
Economi§tii, oamenii politici Si unii sociologi folosesc in mod curent termenul de clasd sociald. Am avut prilejul sä arat cat de greu poate fi definite §i delimitate o class socials'). In multe cazuri e mai bine sä folosim termenul de grup social. Grupul social poate fi intins sau restrans. Jar cunoa§terea lui Idmure§te probleme
economice, sociologice, psihologice etc. Dace intrunim descrierile exacte ale diferitelor aspecte ale unui grup §i descrierea lui integrald obtinem o imagine imprecise, ce aminte§te intaiele fotografii realizate prin procedeele televiziunii: puncte Fara coeziunea necesarli, imaging cu goltiri; ce impiedeca surprinderea relatiilor dintre diferitele ei pArti.

in studiile sociologice, cand vrem sa obtinem o vedere precise, un tablou viu al grupurilor, trebue sa insistdm asupra acestor relatii. Cand am cautat sd cunosc structura sociald a satelor italiene§ti, am fost surprins dela inceput de diversitatea relatiilor sociale. Institutul Central de Statistics al Regatului, Istituto Centrale del Regno, a examinat cu grijd minutioasd rezultatele Recensdmantului dela 1931. Nu e cu putinta totu§i ca sa-§i facd cineva numai dupd statistici o idee exacta despre importanta relative

a diferitelor categorii, ce alcdtuesc populatia agricola a Italiei. Faptul se datore§te, deoparte, incapacitalii frecvente a organismelor periferice", insdrcinate cu culegerea

materialului §i de alta, dificultdtilor interpreffrii Si clasificarii. invdIma§eala categoriilor agricole este a§a de mare incat e aproape imposibil sa ajungi la o aproximatie multumitoare. Cutare gospodar, ce stapaneVe un hectar Si is in arenda cinci, va fi socotit in urma declaratiei, pe care a facut-o, drept proprietar. Alta familie de muncitori in parte, in care se gdsesc cinci bArbati adulti, care neavand de lucru in gospoddrie se tocmesc cu ziva

intr'o bun5 parte a anului, e clasata de statistica tot pe baza declaratiei §efului de
familie, printre tarani care muncesc in parte.
agriculturd ?

Cum ii distribue statistica pe cei 19.713.898 indivizi, ce traesc nemijlocit din

CA TEGORII
(1)

I

Familii
(2)
1.537.862 423.373 587.506 1.360.036

0/0

Membri
(4)
7.575.952

0/0

(3)

(5)
38,4 12,2 19,5 29.9
100,0

Proprietari Arendagi (fIttavoll) Fermierl (colon!) ql muncitorl in parte (mezzadri) Slugl, zilerl (bracclantl) §1 EMI muncitori agricoll
II

39,3
11,0 15,0

2105.062 3.848.116
5.884.768
19.713.898

34,7
100,0

3.903.777

1) 0. Jacquemyns: De la difficulte de &fink et de delimiter une classe (Despre dificultatea de a defini gi de a
dellmita o clasA). Mélanges Ernest Mahaim, t. I. Liege 1935.

436

Familiile numara in Italia, in mijlocie, 4,3 membrii, cele de agricultori avand, in
genere, mult mai multi membrii decal cele de neagricultori (5,04 persoane fata de 3,77). Se observe deosebiri considerabile §i In compozitia familiilor de agricultori din cele 4 categorii enumerate mai sus. Numarul membrilor este de: 4,9 in cazul agricultorilor care lucreaza pe pamantul propriu, 5,7 in cazul celor care lucreaza pamant luat in arenda, 6,5 in cazul fermierilor§i a muncitorilor in parte; 2,98 In cazul slugilor, a zilerilor §i a celorlalte categorii.

Insa, spre a avea o idee despre multiplicitatea formelor pe care o prezinta relatiile
dintre intreprindere §i proprietatea solului §i despre relatiile Inca mai complexe intre intreprindere ci munca, nu e de ajuns sa distingem in populatia agricola proprietarii, fermierii §i muncitorii in parte, salariatii §i zilerii. in Wile puternic industrializate, relatiile dintre capital Si munca pot fi desprinse cu

uprinta. In Italia, Cara cu totul agricold, ele pot fi intrevAzute mult mai greu, pentruca participarea la produs este diferita. Controlul exercitat de capital asupra muncii este cu totul deosebit de cel care exists in industrie. E mult mai dificil, pentruca muncitorii sunt raspanditi pe o suprafata mare. Capitalul ramane mai anonim fata de muncitorii agricoli. Nu trebue sa surprinda faptul ca, in relatiile for cu proprietarii, multi tarani care muncesc in parte trec aproape cu vederea limita intre nal meu" §i nal tau". Trebue mentionata §i marea diversitate a pamanturilor, care aici se preteaza mai bine la o culture extensive dar cer altundeva o culture intensive, care pe alocuri sunt populate de gospodarii razlete §i care altundeva raman nelocuite, agricultorii traind IngrAmaditi in sate. E adevarat §i azi, ceeace Stefano Jacini scria in 1884: Italia agricola prezinta o

mare diversitate de star' de fapt, care, departe de a contribui la unitatea economics, aduna in cadrul ei tot ce e mai disparat pe taramul economiei rurale: dela latifundiul medieval, domeniu al marii culturi cu totul extensive, pans la marea culture intensive cea mai perfectionata ; agriculture mica, in care pot fi Intalnite toate culturile: cele cu randamentul de 5 Lire la hectarul de pamant cultivat, nu mai putin decat cele cu randamentul de 2.000 Lire.

In Italia multi autori au incercat sa prezinte tabloul fidel" al populatiei rurale. De cele mai adeseori ei au generalizat, insa, ceeace au observat Intr'una sau doua regiuni.

Singur numai Arrigo Serpieri, fost Subsecretar de Stat la Bonifica Integrale, §i pre§edinte al Institutului national di economia agraria" a reucit sa domine aceasta
materie vasty, pe care o studiaza de multa vreme 2).

Studiile ci monografiile facute de Istituto Nazionale di Economia agraria 1§i datoresc claritatea §i unitatea de plan Si de terminologie excelentului sau Guida a
Ricerche di Economia agraria 3). Deci nu ne place sa prezentam un complex social sub forma de tablou bogat In coloane, acolade, subacolade §i linii de unire, socotim totuci de folos sa ne inspiram dela rnetoda lui Serpieri careia ii aducem Tina oarecari modificari. E vorba de a urmari cum pamantul devine un capital productiv. In scopul acesta trebuesc distinse relatiile sociale. Acestea sunt mai mutt sau mai putin complexe, dupe cum ne gasim in fata unei gospodarii feiraneqti (impresa lavoratrice), in care conducatorul aduce In randul intai munca lui sau a unei exploatari capitaliste (impresa capitalistica), ce reclamd Inainte de toate capitaluri din partea celui care o conduce. E evident ca aceasta clara dinstinctie poate fi totuc, prea rigida uneori. Pot fi intalnite numeroase forme intermediare: exploatarile capitaliste- taranecti (impresa capitalistica-lavoratrice) in care Intreprinzatorul aduce capitalul Si o parte din forta de lucru, recurgand §i la alte brate. Odata stability aceasta intaie distinctie, putem trece la relatiile dintre intreprindere

,i proprietatea solului.
2) Arrigo Serplert : 11 contratto agrarlo a le condizionl del contadini net! albo Milanese. Milano, 1913; Studil sui contratti agrari, Bologna, 1920; Problemi della terra nell'Economia Corporative, Roma 1929; La guerra e le class! rural' italiene, Bari, 1930. 3) Istituto Nazionale di Economia agraria, Roma 1929.

437

Re lap intre intreprinderea agricola §1 proprietatea solului:

1. Proprietarul terenului conduce exploatarea
A. Proprietate de cultivator! : Proprietatea apartine until taran el familiel lui, sau unlit grup de Oran! (Co.. proprietarl, stapAnitori devAlmaei at unei avert °WWI,
membri ai unel soctetati).

H. Proprietarul terenului nu conduce exploatarea
A. Terenurl luate in arendd de cultivator!: exploatarea este condusa de un taran de sine statAtor, impreunA nu familia hit, sau de un grup de Want (cu usi civic!, drepturi de folosinta asupra unor avers obeteeti, membri at unel obeli de arendare). B. Terenurl luate in arendif de antreprenori capita: Exploatarea este condusa de o persoanA sau de un grup de persoane (membre ale unei societati de arendare), care nu lucreaza cu bratele. C. Terenuri luate to arendd de cultivator! ce &spun de capital : Exploatarea este facuta de un taran care dispune de capital, de familia lui el de brate strAtne salariate, sau de un grup de astf el de Omni (membrt at unel soctetati
de arendare).

B. Proprietate de capitalist antreprenor : Proprietatea apartine vine! persoane (fizice sau morale), sau until grup

de persoane cu capitaluri, care nu lucreaza cu bratele
pAmAntul lor (coproprietari membrt at unel soctetati). C. Proprietate de cultivator capitalist : Proprietatea

apartine unui Oran care dispune de capital ei familiel lui, sau unul grup de Want capital! ti (coproprietari, membrt at unei societati etc.) care recurg @t la munca platitA a altor Oran!.

amanuntim analiza. Intervin deosebiri marl dupa cum intreprinderile agricole sunt auto-

Spre a ne da seama de adevarata infati§are a tuturor acestor grupuri trebue sa

nome sau lipsite de autonomie. Din punct de vedere social aceasta distinctie este
capitals.

Autonome sunt acele intreprinderi care absorb tot timpul proprietarului sau la locatarului §i al familiei lor; lipsite de autonomie sunt acelea in care ace§tia trebue sa caute o ocupatie secundard sau principals, in afara propriei lor intreprinderi. Distinctia aceasta se aplica §i intreprinderilor dirijate de capitali§ti, de vreme ce §i
ace§tia pot sa-§i foloseascA intreaga lor activitate In intreprindere sau trebuesc sa recurgA §i la alte profesiuni, aceasta cu deosebire in cazul proprietatii capitaliste mijlocii §i mici, exploatate de chiar proprietar. Aceste relatii stint importante din punct de vedere social, de vreme ce arata ca nu

poate fi vorbd despre clasa agricultorilor. Relatiile Intre capital §1 munca sunt foarte diferite dela o categorie la alta. Interesele §i modul de comportare al indivizilor poarta pecetea lor. Din punct de vedere politic, ele explica tendintele foarte deosebite, ce pot fi observate in programele deosebitelor ligi". Ele ne Ingaduesc sa surprindem §i masura in care indivizii se simt" legati de categoria lor" sau se socotesc, dimpotriva, cu interese §i aspiratii identice intr'o oarecare masura celor ale membrilor altor categorii. Pentru ace§tia din urma, lupta claselor este in epocile de calm o notiune confuza. In timpuri de criza sau de prosperitate exceptionala, ea se poate preciza, dar totdeauna ea orienteazd dificil actiunea lor. Istoria turburarilor sociale dinainte §1 de dupa rdzboiu confirms aceasta observatie. Putem sa ne dam seama §i mai bine despre incurcatura extraordinara a relatiilor dintre indivizi, grupe de indivizi §i a categoriilor profesionale, daca privim pe langa aceste relatii intre intreprindere §i proprietatea solului §i pe cele dintre intreprindere qi
mama de lucru. Studiul relatiilor intre conducatorul de intreprindere agricola §i taran, este cu deosebire interesant in cazul grupurilor : proprietari, antreprenori capitali§ti, proprietari cultivatori, locatari antreprenori capitali§ti cultivatori. Distinctiile juridice ale raporturilor nu raspund decat imperfect clasificarii economice §1 agrare a indivizilor. In tntaiul rand, trebue sa distingem proprietatea parcelata in ferme §i proprietatea neparcelatainferme. In cazul Intaiului din aceste tipuri, al exploatatarii prin contractul de fermaj, unitatea de lucru este familia taranului mai malt sau mai putin proportionala nevoilor de munca ale fermei. Trebue sa cuprindem in aceasta categorie §i proprietatile ce nu sunt compuse decat dintr'o singura ferma. Chipul §i masura in care fermierii stint cointeresati in exploatarea

fermei, permit sa distingem trei tipuri A., B. §1 C. Tabloul de mai jos rezuma cateva caracteristici ale acestor tipuri de familii ce trdesc pe proprietatile parcelate in ferme.

438

I. Proprietate parcelata in ferme
A. Fermierl colnteresaft : (colon' parziari): cuo situatie echivalentAaproape celel de arendag 1. Ma muncitori strAini ;
2.

in cazurile A gi B trebue sA distingem

neapArat fermierit care nu lucreazA

cleat cu propria lor familie, de cei
in cazul intai parttigia 4) la produse este mai importantA decAt in cazul al doilea. imbunatatirea tntreprinderil
care in afara acesteia recurg la munca

cu muncitori stralni (tarani capi-

altor tarani (tarani capitaligti).

talist*

prezintA un mare Intern (locatari
fermieri).

B. Fermieri exclusiv cointeresati : (co-

lon' parziart purl) :
1. fArA muncitori strAini;

in cazul tipului B, partAgla la produse

in genere raporturile !titre proprietate gi fermier pot fi caracterizate in felul urmator :

2. cu muncitori strAini (tarani capitaligt1).

este temella raportulul (fermagiu in parte, colonia parziaria, cu diferitele
modalitAti de dare in parte).

1. in principiu durata contractului
este nelimitatA liana la rezillere. 2. Familia locuegte pe pamAntul pe
care-I cultivA (tottigi se poate IntAmpla

ca locuintele la nu se afle pe parcelele

atribuite familiilor, ci sA fie grupate or! sA fie raspAndite in sat).
C. Fermiert cointeresaft in conditle

In cazul acestui tip C, partagia la
produse se reduce la minim. l'Aranul

aproape de salarla(l sau fermleri salariatl.

e mai mult un salariat decAt un Intreprinzator. Partea cea mai de seams a munch lui e achitatA printr'o compensatie fixa.

in proprietatea parcelata in ferme, capitalistul antreprenor stabile§te relatii nu cu familii, ci cu tarani izolati sau cu grupuri de tarani.

II. Proprietate neparcelata in ferme:
A. Grup de tarani participand colectiv la intreprindere. B. Tarani care participA individual la Intreprindere. 1. Argati (flssl) ; in acest caz trebue sA facem distinctie intre muncltoril stabill §1 muncitori
adventicil (maim de lucru ocazionalA). Locuesc in intreprindere, cArela fi

pun la dispozitie intreg timpul for Sn cursul intregului an (contractul
este de cei putin un an).

Pot fi salariati propriu zigi, adeseorl se adauga sau se subatitue raportulul

de salariat raporturi de participare
la productia unei anumite culturi. in acest din urmA caz, el se aseamAnA
cu fermierii.

2.

Muncitori agricoll zileri (aventicl) ; a) cu situatie de partag ;

TrAesc in afara exploatarilor, sta..
ini de ele, fuchlrlindu-gi munca, and unor, cand altor intreprinderi.

Se impart, Ia rAndul lor, dupii cum aunt salariati sau partagi.

b) cu situatie de salariat; c) cu situatie de pArtag gi totodata de salariat. 3. obligaft" sau angafati.

Categoric intermediary ; deg' nu lo-

cuesc In intreprindere, el se angaJeaza st-si imprumute bratele unei
singure intreprinderi.

Clasificarea acestor relatii are, fara indoiala, un caracter prea riguros, prea sistematic. Ea e un cadru subsidiar subdivizat in despartituri, care nu se potrivesc exact fiecarui caz individual. Categoriile rurale sunt mai diverse deck sä poata fi delimitate
cu precizie.
I) Prin partAgle (particlpanza) trebue sa intelegem raportul care la nagtere prin faptul ca muncitorul se angajeazli al execute in intregime sau in parte lucrarile necesare unei culturi desemnate de capitalistul antreprenor. Aceste lucrari aunt compensate printr'o cots -parte a productiei obtinute, sau prin partea de productie care depAgegte a cantitate anumiti, atribulta capitalistului (cazul anumitor lanai din Sud, numill terratici). AceastA pArtagie se aplicA adeseorl gi acelor tarani care pun la dispozitie nu numal munca lor, ci gt o parte a capitalului. Categoric aceasta are multe asemAnari cu cea a fermierilor gi, Ia fel, cu cea a tAranilor localari.

439

Totdeauna cel care se strAdue§te sd infAti§eze limpede Si sa faca inteles pentru cetitori un subiect bogat, stufos §i neldmurit denatureazd mai mutt sau mai putin lucrurile, trece peste anume inlantuiri, forteazd conturul §i simplified cuprinsul real at obiectului.

Orice expunere este o sistematizare; iar sistematizdrile, mai ales cele privitoare la probleme sociale, duc la creatii mai mutt sau mai putin artificiale. Astfel trebue sd distingem In grupul proprietatii neparcelate in ferme nu mai putin decal in cel al proprietatii parcelate in ferme coparta§i autonomi §1 lipsiti de autonomie. Diferitele tipuri de tarani, lipsiti de autonomie, luereazd ca muncitori agricoli zileri in intreprinderile capitaliste. Pot fi intalniti astfel tarani (foarte numero§i in Italia meridionald), care sunt pe de o parte proprietari, locatari sau fermieri Vara autonomie in propria intreprindere §i care de altd parte sunt muncitori agricoli zileri salariati sau coparta§i in

alte intreprinderi. Ace§ti muncitori i§i inchiriazd bratele unor intreprinderi precare (impresi lavoratrici precarie). intr'o mdsurd mai mare sau mai mica, parcelele de pamant pe care le lucreazd pot fi fail incetare altele. Daed nu pierdem din vedere diferentele ce subsists intre raporturile dintre sol §1 intreprindere, intre intreprindere Si muncitori, problema pdmantul sa fie al tdranilor" (La terra ai contadini) ne apare foarte complexd. Un studiu sumar at categoriilor proprietarilor, arenda§ilor, salariatilor §i al mun-

citorilor in parte ne va ingadui sa precizam anume relatii sociale. 1. Proprietarii. Recensamantul din 1931 a constatat 1.537.862 familii proprietare a unor suprafete de pamant mai marl sau mai mici. Totu§ Italia nu este ca Franta o democratie rurald de tarani. Micii proprietari reprezinta o treime din populatia agricold, dar In randurile for noud zecimi nu stapanese mai mutt decat o jumatate hectar. Intrunite, parcelele for abea ating trei milioane de ha din teritoriul agricol de 22 milioane de ha al Italiei. Pot fi gasite peste tot in Italia exemple de proprietati rurale fardmitate la extrem. In provincia Aosta, in 1930, 25 de ha erau stapanite de 315 proprietari. tar proprietatile de un ha sunt adeseori alcatuite dintr'un numar mare de parcele, ce se gdsese rdspandite la departdri de kilometri unele de altele. Spre a remedia aceasta situatie s'a propus adesori o comasare a parcelelor. Proprietarii se impotrivesc insd. Preferd sa sufere neajunsurile rdzletirii, decal sd porneasca
la schimburi.

Multi economi§ti Italieni sustin mica proprietate. Ei afirmd ca din punct de vedere social micii proprietari formeazd o paturd legatd de traditii, familie Si lard. Ei condamnd proprietatea pulverizatd", de vreme ce posesorul ei trebue sa fie in mod necesar muncitor agricol cu ziva, in timpul celei mai mari Orli a anului.

Aprope toti ace§ti mici proprietari trebue sä caute o ocupatie in industrie sau pe pdmanturile proprietarilor mijlocii Si mari, fie ca locatari-sau fermieri, fie ca zileri. Nu e

vorba deci de proprietari neatarnati. Printre ei domins economia autarlia. Produc, In genere, mai mult pentru ei insu§i deck pentru plata. Datorita faptului ca mica proprietate §i cu deosebire cea dela munte este rareori autonomd §i ca taranul trebue in consecinta sa se consacre altor activitati, se produc migratii sezoniere periodice spre §es Si coline, unde micii proprietari i'§i inehiriazd bratele fie in vederea unor lucrdri agricole, fie in vederea constructiilor de §osele. Unele familii gasese un supliment de venituri prin industria casnicd. Dar acum acest izvor de venituri este aproape complet secat. In §es multi proprietari mici continua sa fie arenda§i pe o proprietate mare §i s5.-§i inchirieze pdmantul for altor arenda§i.

Idealul taranului italian: la terra ai contadini se realizeazd incet, lard zguduiri sociale. Leguitorul n'a izbutit pand In prezent sa grabeascd aceasta mi§care, in caz ca a avut cu adevarat dorinta aceasta. Organizatia nationald afo§tilor combatanti (Opera nazionale combatenti) i§i propune sa sporeascd numdrul micilor proprietari. Ea in-

440

lesne§te, Intrio oarecare mdsurd, trecerea din categoria zilerilor in categoria proprietarilor, prin stadiul intermediar al arenddrii. Aldturi de marea masa a micilor proprietari se gase§te minoritatea marilor posesori de pamant. Numai un numar redus dintre ace§tia se ocupd direct de exploatare. Ei sunt adevarati capitali§ti. Au dela ace§tia mentalitatea §i modul de a activa Ceilaltii, care-§i cedeazd pamanturile fie unor arenda§i (intr'un inteles foarte larg: fermieri cu participare) fie unor locatari (locatari in intelesul propriu al cuvantului sau unor locatari cu participare), stint absentei§ti". Marea for majoritate locue§te in ora§e. Unii dintre ei duc o viata inactivd, sunt oameni de afaceri sau inalti functionari. Cativa, in sfar§it, fac literaturd sau §tiintd. Ei incredinteazd gestiunea bunurilor for unor intermediari: intendenti sau mari
de speculatie le lipse§te aproape cu totul. Acesta se gase§te insd la marii arenda§i care exploateazd domenii intinse sau le subarendeazd, impartindu-le in parcele mici, §i nu in niciuna din alternative sä-§i jumuleascd prada". Categoria destul de numeroasd a proprietarilor mijlocii stapane§te dupd regiune dela 10 la 200 ha. Din punct de vedere social, ei au aprope acelea§i aspirati, aceea§i mentalitate §i acelea§ interese ca marii proprietari. 2. Arendaqii (affituarii). Recensamantul din 1931 a constatat 423.373 familii de
arenda§i.

arenda§i (numiti in Sicilia gabellotti). Mentalitatea for este cea de rentier. Spiritul

Clasa aceasta rurald este greu de caracterizat. Trebue sd distingem ca §1 in cazul proprietarilor doud grupe : marii arenda§i Si pe cei mici. Subsists diferente apreciabile intre intreprinderea capitalistA (impresa capitalistica) Si intreprinderea (impresa lavora-

trice). Aceasta din urma seamand cu munca in parte. De cele mai adeseori intreaga familie a locatarului este ocupata prin exploatatie. In mijlocie, aceste familii sunt mai putin numeroase decat acele ale muncitorilor in parte. Unii membri ai familiei §i adeseori chiar §eful ei, sunt nevoiti sd caute venituri suplimentare inchiriinduli bratele industriei sau unei alte exploatdri agricole. In intreprinderea capitalists arenda§ul i§i asuma intreaga conducere a exploatdrii. Lucrdrile stint executate de salariati, de zileri stabili sau adu§i, legati de exploatatie prin contracte anuale, lunare, saptamanale sau zilnice. In acest din urma caz nici nu subsists un contract. Locatarul capitalist prezinta multe trasaturi comune cu marii proprietari. El nu este insd niciodatd absenteist. Supravegheazd de aproape exploatatia §i este adeseori foarte aspru cu personalul lui. Starnit de grija de a realiza arenda, el este foarte aprig la ca§tig. Mentalitatea lui aduce cu cea a capitalistului din industrie. 3. Salariatii zileri ,i al ,ti muncitori agricoli (braccianti, giornalieri, salariati). Cele 1.360.036 familii de salariati sau de zileri constituesc o masa importantd, care a nelini§tit totdeauna considerabil guvernele. Regimul fascist ii consider% drept grupul de comprimat pand la extrema limitd". Zilerii, ace§ti oropsiti" ai pamantului, sunt indivizi a cdror situatie este nesigurd §i saracacioasd. Ei constitue adevdratul proletariat rural. Aproape toti stapanesc sau i§i inchiriazd o casd mica. Unii cultivd o parceld de pamant, a cdrei intindere Intrece rareori un hectar. Marea majoritate nu dispune decat de o gradind cu legume. Neputand ca§tiga din pamantul for (propriu sau inchiriat) resurse suficiente, ei i§i agonisesc cea mai mare parte a veniturilor for Inchiriinduli bratele. Trebue sa distingem cloua grupe: salariatii stabili §1 zilerii veniti din altd parte. Salariatii stabili (salariati fissi) sunt putini la numar. Prezinta oarecari trasAturi comune cu muncitorii din industrie, de care se deosebesc totu§i profund. Salariatul stabil trae§te aproape totdeauna cu intreaga lui familie pe exploatatia, care-i dd de lucru. Sofia lui Si copii II ajutd in munca lui. Familia prime§te ca salariu o parte a produselor
culturii.

Zilerii veniti din altd parte (braccianti, avventizi, glornalieri, pigionali). In cazul for e vorba de adevdrati proletari, care au aproape toate caracterele muncitorilor din industrie. Unitatea de lucru nu mai este familia, ci individul izolat. Zilerul este un sala441

riat, care nu are decat raporturi efemere cu exploatatia. Nicio urma de comunitate de interese intre conducatorul exploatatiei §i lucrator. In nicio altd categorie agricold lupta de class nu este mai acute §i mai aspra. Pe de alts parte, printre ace§ti zileri lupta pentru locuri este permanents. Au isbutit sa organizeze lupta de clasd, dar lupta npentru loc" ramane crancend §1 plina de §iretlicuri Aceasta a fost slabiciunea lor de cApetenie. Nicio statistics nu poate indica numarul lor aproximativ. E o categorie flotantd. Sunt reziduul organizarii tehnice a productiei agricole. Printre ei se gasesc de cei care nu-§i gasesc de lucru In exploatarile familiale, de cei care le evita spre a ca§tiga bani lichizi, mici proprietari §1 salariati stabili. Cei ce s'au deta§at de familie merg in lume
§a-§i caute de lucru. In Italia meridionald, pe insule §i in genere in toate regiunile de latifundii, aproape toll mici proprietari §i un mare numar de locatari i§i procure e§entialul veniturilor lor prin munca cu ziva. I§I parasesc adeseori familia spre all gasi de lucru in exploatAri a§ezate

departe de satul lor. Unii revin acasa odata la saptamana, altii lipsesc cu lunile. In regiunile acestea plata in nature a unei parti a salariului (mai totdeauna in grau) este

frecventa. Mai ales dupe razboi un mare numar de me§tepgari au cautat In muncile agricole, plAtite cu ziva, o bund parte a veniturilor lor. Majoritatea zilerilor trae§te in marile centre rurale §i in ora§e. Numai putini dintre ei s'au specializat in anume lucrari. $tiu sa face cat de cat orice. Bratele lor sunt cautate de marile exploatari cu cultura intensive sau extensive, de fermierii a caror familie numars prea putini barbati, de antreprenorii de lucrari publice sau de lucrari de ameliorare a solului (bonifica integrale). Spre a gasii de lucru, oamenii ace§tia sunt gata sA se duce oriunde §i sa. desteleneasca intreg pamantul", multumindu-se cu un salariu saracacios, din care sail satisfaca trebuintele modeste. zilerii au ajuns sa-§i imbunata teasel situatia. Sindicatele sodaSpre A n ii 1890-1900, liste dusesera o actiune victorioasa pentru sporirea salariilor. Dar patronii" au reactionat punand totul in mi§care pentru a spori numarul lucratorilor in parte §1 spre a readuce cantitatea muncii renumerate in monedd. Dupe razboiu Italia a avut de luptat cu mari dificultati economice §i morale. Satele au fost cuprinse de infrigurare §i gata la violente pentru a cuceri pamantul, prin impartirea marilor proprietati. Soldatii demobilizati nteptau executarea promisiunii, cele fusese facuta in timpul razboiului : aparati pamantul, care va deveni al vostru!". Zilerii cer de lucru sau pamant. Muncitorii in parte sunt nemultumiti. Domnea o dezo-

rientare socials fare seaman. Guvernele se gaseau in fata unor situatii din zi in zi tot mai dificile. Masele urmau drapelul ro§u in coloane compacte. Zilerii ocupau fermele, asediau exploatarile in strigate de la terra ai contadini". Invingatorii de pe Piave nu nu voiau sa mai traiasca in mizerie. Le fuseserd date sperante ca visul lor vechiu : dreptatea socials §i la terra ai contadini va fi realizat. S'au rasculat cand le-au fost trimi§i
carabinieri in loc sa le fie asigurate posibilitatile de a munci.

valoare a pamanturilor necultivate §i a latifundiilor. Cauta satisfactiile, ce puteau fi date fo§tilor combatanti. Cauta chipul de a organiza mai bine colonizarile interne. Imprejurarile au luat-o, insa, pe dinaintea oamenilor politici. Sindicali§tii s'au pus in mi§care. Incepura supralicitarile electorale. Catolicii propuneau solutii, sociali§tii nu putea sa ceard cu mult mai putin decat comuni§tii, liberalii aparau ordinea stability, insa recuno§teau ca trebue facut ceva. In mijlocul tuturor acestor grupuri sporeau trupele lui Mussolini. Fasci§tii administrara ulei de ricin celor care-§i cautau fericirea In lupta de clase, in luarea cu asalt a uzinelor §i a pamanturilor. Cautau sa limpezeasca capetele sporind activitatea intestinelor. Legile din 15 Decemvrie 1921 §i din 18 Mai 1922, relative la unele cesiuni de pdmanturi §i la punerea in cultura a pamanturilor nedestelenite, furs promulgate prea tarzitt. Atunci a luat puterea Mussolini. Dictatura a reprimat mi§cArile zise subversive. OdatA cu triumful fascismului s'a prabu§it tot: gata cu revendicArile, gata cu uzul mijloa-

Parlamentul a discutat in grabs numeroase proiecte de lege pentru punerea in

442

celor de presiune. S'a cerut, inainte de toate, o supunere totald. Dictatura a introdus ordinea, dar n'a creat o situatie noun zilerilor. Partidul victorios proclamd cg din conlucrarea claselor va decurge viitorul mai bun. Ingradirea emigrarilor a lovit greu pe zileri. Lucrul lipse§te adeseori. Numai lucrgrile periodice cer recursul la zilerii hoinari". Cand salariile sunt ridicate, fiecare intreprindere agricold se stradue§te se ref uze serviciile mainii de lucru adventive. De alminteri, in exploatarile cu culturg intensive se tinde tot mai mult la o impatire rationalg a muncii de peste an la lucratorii localnici. Ma§inile ingaduesc §1 ele marginirea la strictul necesar a recursului la zileri. Astfel in Limp ce numarul acestor proletari agricoli

sporea, cautarea mainii for de lucru scadea. S'a incercat se se impung exploatgrilor agricole folosirea unui numar determinat de zileri. Tentativa a rgmas Irma lard succes. Politica marilor lucrari publice a dat putinta de a lucra unui numar din ace§ti paria.

Guvernul planue§te sd transforme aceasta categorie, cu ajutorul colonizarii interioare §i peste hotare in muncitori in parte sau in mici proprietari. Trecerea dela cultura extensive la cultura intensive, se crede, va avea §i ea consecinte fericite pentru aceasta class. Marele Consiliu fascist a exprimat dorinta ca noile pgmanturi ameliorate sd le fie atribuite familiilor de zileri, de preferinta celor provenite din familii de lucratori in parte, de locatari sau de mici proprietari. El a facut §i sugestia de a deta§a din unele proprietati parcele, care sä poatd hrgni familii not de lucratori in parte Si locatari. Problema zilerilor agricoli este amenintatoare. Ea este la ordinea zilei. Totu§i sugestiile sunt mult mai numeroase decat infAptuirile. Fiecare class, fiecare categorie dore§te ca zilerii sa-§i gAseasca locul sub soare, dar cats ca lucru sg se intample, pe cat se poate, farg pagubirea ei. Zilerii nu sunt totdeauna

incantati de solutia propusa. Sunt de ac9rd in a revendica la terra ai contadini, ling cu totul divizati, cand e vorba de forma pe care ar trebui s'o aibe aceasta ocupatiune, aceasta luare in stapanire a pgmantului de cei care pot se -1 facd productiv. Guvernul fascist afirma cg vrea inainte de toate sä fixeze aceasta mans de lucru primejdios de
flotantg §i cautg sg-i transforme pe zileri in muncitori in parte. 4. Fermierii qi muncitorii in parte (mezzadri). In perspectiva studiului relatiilor
interes.

sociale din sanul populatiei rurale italiene, muncitorii in parte prezinta cel mai mare
Forma de parta§ie cea mai specific italiand este munca in parte sau colonatul In parte (pe italiene§te : Mezzadria, mezzeria sau colonia parziaria, care poate fi tradus cat de cat prin englezul farm §i germanul Teilpacht). Muncitorii in parte sau fermierii cointeresati formeaza, potrivit recensgmantului din 1931, un grup important de 587.506 familii, adica 15% din familiile italiene ce traesc nemijlocit din agriculturg. Aceste familii grupeazd 3.848.116 indivizi, adica 19,5°/a din populatia rurald. Trasatura esentialg pentru acest tip de intreprindere este cg unitatea de munca este familia colonului, mai mult sau mai putin proportionate nevoilor muncii §i ale fermei. Proprietarii parceleazg in genere pamantul for in unifiiii teritoriale sau ferme, care dupg localitati se numesc poderi colonie, partite coloniche, §i le incredinteazg unor unitati de munca, adecg unor familii mai mult sau mai putin numeroase. Intregimea fermelor ce apartin aceluia§i proprietar formeaza ceea ce se nume§te la fattoria §i ar putea fi tradus prin movie. Fermele (poderi) sunt mai mult sau mai putin intinse in raport cu importanta pgdurilor. In mijlocie ele an dela 91a 10 ha, adeseori in mai multe parcele. Unele nu intrec doug hectare. Acesta e cazul, indeosebi pentru acele cu culturi puternic specializate. Cand fermele stint prea putin intinse, ele sunt lucrate de coloni dintr'o categorie speciald: de comporaioli. Relatiile dintre proprietar §i fermier sunt regulate §i in acest caz tot prin pactul de munca in parte. Dar, pe cand ceilalfi muncitori in parte dispun de vitele necesare pentru lucrarile fermei §i-§i sporesc veniturile din vanzarea produselor acestor vite, ace§ti comporaioli trebue sg is vitele en chirie dela alti muncitori in parte.

443

Ei nazuesc sa se ridice In randul muncitorilor in parte deplini. De cele mai adeseori
ajung, insd, in categoria zilerilor. Fattoria toscand poate sa aibd dela 50 pans la 250 ha, dupd cum cuprinde suprafete

impadurite mai marl sau mai mici. De cele mai multe on ea nu depd§e§te 100 de ha; imbucatatitd totdeauna, ea este Impanata de ferme, apartinand altor proprietari. In munca in parte din Italia relatiile dintre proprietate §i munca prezinta caractere ce nu pot fi regasite in niciun alt contract rural, nici in Italia nici in alte tdri. Aceste relatii nu sunt, de astfel identice in toate partile Italiei, nici chiar in aceea§
regiune. E cu putintd, totu§, sa gasim un manunchiu de caractere, ce ingaduiesc definirea normelor generale ale contractului de munca in parte. Raportul de munca in parte, ce subsists intre proprietar Si muncitorul in parte, pe

baza contractului (scritta) de fermaj Si in conformitate cu pactele generale (regionale sau provinciale), este un raport de caracter asociativ, intemeiat in mare masurd pe incredere reciproca. Contractul, valabil pentru un an insd relnoibil indefinit, este scris, spre a garanta solidaritatea §i colaborarea intre contractanti, care sunt : proprietarul sau concedantul (concedente) §i muncitorul in parte sau colonul (mezzadro, colono). Care sunt caracterele principale ale partilor contractante? Concedantul" este proprietarul, locatarul, emfiteotul sau uzufructuarul, care inchiriazd pdmantul in persoand sau prin intermediul reprezentantului sail cunoscut sau a procuratorului sail, in schimbul unei pat ti din produse. Muncitorul in parte este §eful" sau regisorul" (capo reggitore) 5) intregii familii, care traie§te in comun §i care depinde de el. El o reprezintd, fiind contractant direct, exlusiv §i ca unic, tacit §i irevocabil mandatar general, pentru tot ce concerne intreprinderea agricold §1 pentru raporturile cu concedantul sau cu reprezentantul sau. Unitatea familiald a muncitorului in parte este compusa din gospodar (cape, reggitore, vergaro ; in Toscana i se zice de cele mai multe on capoccia) din gospodind menajera, mai totdeauna sotia lui capocnumita familiar massala, adecd gospodina cia, 6) din ascendenti, descendenti, colaterali §i din toti cei care locuiesc in cask in calitate de ata§ati permanenti la lucrdrile gospoddriei §1 care sunt enumarati in
contract 7). SA precizam rolul acestui capoccia. Contractul colectiv de munca in parte stipuleazd

a el i§i asuma reprezentarea familiei. El o reprezinta in fata justitiei Si in raporturile ei cu proprietarul sau cu agentii acestuia. Capoccia are nevoie de o autoritate indiscutabild nu numai fata de membrii familiei, ci §i fata de proprietar, cdruia ii este intr'un fel asociat. Trebue O. aibd puteri mai intinse

decat un simplu cap de familie. Puterea parinteascd" singurd nu-i este de ajuns. Ca director tehnic el trebue sa privegheze buna executare a contractului de lucru in parte. Pentru ca o astfel de autoritate sa existe, trebue ca el sa se bucure de cea mai
completd incredere a proprietarului §i a membrilor de familie. Urmarea este ca desemnarea lui capoccia nu se produce automat, potrivit situatiei in familie §i varstei, ci deriva din acorduri reciproce. De cele mai multe on functiunea de capoccia este incredintata tatalui sau fratelui mai mare, dar se intampld uneori ca ei sa fie inlocuiti pentru incapacitate. De obiceiu, cand tatal atinge o anume varsta (60 pand la 70 ani) §i nu mai este in stare sa lucreze, el este inlocuit de fiul cel mai indemanatic.
5) Capo, fermierul sau ,,regisorui" unel ferme, nu trebue confundat aganumitul fattore, regisor situ administrator at until grup de ferme, at unei fattorta. 6) In cazul ca sotia gospodarului moare sau este incapabila, rolul de massala poate fl detinut de sotia fiului mai mare care locuiegte in aceeag fermi. Oospodina are anume puteri asupra celorlalti membri ai familiei el. Ea nu este tinuta sa lucreze la camp. Ea primegte din mana gospodarulul, singurul detentor al pieselor gi at biletelor" din
posesiunea familiei, banii necesari pentru intretinerea familiei. Unul din factoril de desagregare a familiiior de muncitori

In parte, ce cultiva impreuna aceeag ferma, sunt neintelegerile dintre gospodina gi nurorile el, mai rar dintre ea gl gineri gi mai mult Inca lipsa ei de autoritate gi lipsa de raporturi cordiale, and massala este sotia fiului mai mare. 7) Acegtia aunt garzonl, de cele mai multe on tined originari din orage. Sunt adoptati de familie Inca de copil

444

Capoccia este nu numai Indeplinitor inteligent §1 disciplinat al dispozitiilor fixate prin contract", el trebue sä vegheze ca toti membrii familiei sä lucreze cu tragere de inima, a§a incat sd fie atins maximul de randament ; el se mai ocupd in marginiie prevazute de proprietar, de cumpararea Si de vanzarea produselor §i de mijloacele de productie §i discuta §i aproba soldul anul al carnetului de colon". Modificdrile voluntare ale familiei intrucat nu rezultd din cdsatorii, §i la fel toate

substituirile de persoane nu pot fi facute deck cu incuviintarea proprietarului. Acesta incheie contractul §i trateazd toate afacerile numai cu conduckorul familiei de muncitori in parte.
Toate acordurile, angajamentele §i obligatiile dintre proprietar Si muncitorul in parte, ce deriva din exploatarea in parte a intreprinderii, obliga solidar intreaga familie.

proprietarului, care o poate exercita direct sau prin intermediul unui administrator sau intendent. Subsists o mare diversitate regionald intre clausele contractelor de lucru in parte, dupd regiuni §i dupa marimea intinderea fermei. Pe langa clauzele contractului mai trebuesc tinute in seama raporturile, mai mutt sau mai putin directe, Intre proprietar §i Oran. Acela§ contract poate da na§tere la
cloud cazuri.

Conducerea intreprinderii exploatate in parte (azzienda mezzadrile) apartine

In primul dintre ele, proprietarul cedeaza pam'ant muncitorului in parte cu pactul de a impArti cu el recolta, dar pastreazd intreaga conducere a fermei. In aceasta ipotezd, muncitorul in parte se gase§te atat de subordonat proprietarului incat poate fi socotit aproape drept un simplu salariat. In fermele de acest fel proprietarul avanseazd aproape in intregime capitalul ; muncitorii in parte nepunand la contributie decat bratele tor. Multi proprietari nu se ocupa deloc de exploatarea pdmanturilor tor. Ace§tia sunt absenti§tii", ce trdesc in ora§e.

Proprietarii de felul acesta dau na§tere celuilalt caz extrem de munca in parte, in care proprietarul desinteresandu-se, muncitorul in parte are libertatea de a cultiva pamantul §i de a exploata ferma dupa cum it taie capul. In acest caz, exploatarea in parte aduce cu arendarea §i muncitorul in parte are o situatie asemankoare celei a
categoriei rurale a arenda§ilor, de vreme ce poate sa dispund liber de teren Si sa conduca neatknat intreprinderea in schimbul unei redevente in natura. . Aceste cazuri extreme sunt rare. Intre proprietar §i muncitorul in parte se interpune mai totdeauna a§a numitul fattore. prietarii care-§i conduc insu§ fermele tor, iusarcineazd astfel de fattori cu supravegherea §i administratia unui grup de ferme (fattoria). Fattore este o figura foarte caracteristica a muncii in parte din Toscana.

Absentei§tii incredinteaza administratia bunurilor for unui vechil (fattore). Pro-

Cand proprietarul se intereseaza personal de bunul mers al intreprinderii, el i§i rezerva directiunea generals ; in schimb executarea directivelor, gestiunea generald §i relatiile cu muncitorii in parte sunt totdeauna in seama lui fattore. Acolo uhde stapanul se margine§te la rolul pasiv de rentier, acest vechil are puteri foarte intinse. Rolul lui fattore este de mare importanta pentru bunul mers at fattoriei. Marea majoritate a acestor fattori sunt fiii de tarani, care datorita de§teptaciunii §i harniciei for ajung sa fie angajati ca ajutoare pentru muncile cantinei §i a magaziilor
incredinteazd o fattoria. Multi dintre fattori au o pregatire §tiintifica, o culturd generald insuficientd; ei cunosc, Insa, cum nu se poate mai bine pe tdran. *Hu cu mult bun simt cum sa se poarte cu el : and cu asprime, cand cu intelegere. Fattore are antene", care-i

la fattoria. Mai tarziu devin ajutori de fattore. Jar dupa cativa ani proprietarul le
ingadue sa.-§i dea seama cum trebue sa intervind reprimand, laudand, ajutand prin incurajari on imbundri. Proprietarul nu poate sä se ocupe de fiecare din colonii lui §i

445

pe colon sAli respecte cu strictete indatoririle. El singur cunoa§te indeajuns familia, pentru a putea decide cand e cazul sA-i fie acordate colonului avansuri. In intreprinderea exploatata in parte subsists un complex de raporturi, ce pot face mai mull sau mai putin lesnicioasa, mai mutt sau mai putin pa§nica vieata colonului. Dibacia dintai a unui fattore este sa dea acestor raporturi o nota de cordialitate 8). Un fattore poate stabili culturile carora se consacra ferma §i sa hotarasca regimul de rotatie. El arata muncitorului in parte practicile agricole §i zootehnice. In calitatea sa de administrator, el este tinut sa inscrie in cartea muncitorului in parte (libretto colonico), ce se afla in pastrarea acestuia, creditul §i datoriile. El are facultatea de a vinde in intelegere cu colonul anume produse ale fermei, ce constitue partea acestuia. Muncitorul in parte trebue sd urmeze indrumdrile proprietarului ci ss organizeze §i sa conduca munca familiei in a§s fel incat randamentul terenului sa fie cel mai mare
cu putinta, Proprietarul ii pune la indemana muncitorului in parte un teren prevazut cu o casa de locuit da fie jumatate, fie intregimea sau proportia desemnata prin contract din inventarul viu §i mort (scorte vive e mode) dupd obiceiurile in vigoare. Familia colonului contribue nu numai cu intreaga munca necesara pentru cultura curenta a terenului ci spre obtinerea randamentului celui mai mare ci §i cu o parte din inventarul viu §i mort §i uneltele uzale 9). Economi§tii §i sociologii care sustin munca in parte, subliniazd totdeauna faptul ca proptietarul acorda §i o anume protectie familiilor ce-i lucreaza pamantul. Dispunand

chiar daca ar face a§a nu ar intelege totdeauna caracterele §i nevoile speciale ale familiei. Fattore §tie cand poate sa treacd ceva cu vederea, cand dimpotriva trebue sa -1 sileascd

de capitaluri, poate face imprumuturile necesare colonilor incercati de nenorociri in familie, loviti de recolte proaste sau de alte intamplari potrivnice. Acesta a fost cazul, in
masura insemnata, in timpul ravagiilor filoxerei.

Clauzele privitoare la datoriile ci drepturile proprietarului ci ale muncitorului In parte nu sunt totdeauna limpede definite prin contract. Se fac adeseori trimiteri la
obiceiul tinutului. Sunt numeroci acei capoccia, care nu se sinchisesc deloc de ceea ce serie in contact, dar care cunosc admirabil obiceiul. Ei vorbesc despre drepturile §i datoriile for cu multd pricepere §i uneori chiar cu oarecare indemanare. Daca fattore arerputind practica la oricata §tiintA, 1§i va putea spune adeseori me lo hanno fatta (mi-au facut-o).

Fiecare capoccia dispune de o serie de mijloace. Orice contract de colaborare ii lass cateva posibilitati de a obtine anume avantaje. Fara a vorbi despre luptd de clask multi muncitori in parte §tiu, cu prilejul impartirii recoltei, fie manati de nevoi, fie din dorinta de ca§tig, sa -ci reduca sarcinile ci sa -ci sporeasca partea. Tot acs de des se intampla §i contrarul. Destui vechili priceputi Si §ireti, ctiu sa umfle datoriile colonului ci ss imparts produsul in folosul lui padrone. Sd credem ca in munca in parte fiecare e ducmanul celuilalt? Studiul atent al faptelor ne ingAduite sa afirmam ca in genere subsists o oarecare cordialitate in raporturile dintre proprietar, fattore §i muncitorul in parte. Totqi toate precautiunile unui contract nu pot O. inlature contestatiile, hartuielile ci incelaciunile (la truffa).
Raporturile dintre proprietari Si mezzadr-i-sunt excelente in anume cazuri, incordate in altele. Muncitori in parte stabiliti de multa vreme pe acelaci teren, au impresia de a fi

coproprietari. Vorbesc despre ferma lor", maslinii lor", viile lor". Alti mezzadri se
plang ca proprietarii ii exploateaza ci iau jumatate din recolta tor.
8) In anti din urna a sporit numarul administratorilor format! in scolile superloare de Agricultura. Stlinta for mai mare nu cumpAneste totdeauna lipsa de practicA si de pricepere a mentalitAtil tArAnesti. 9) Vezi O. Jacquemyns: Raporturile dintre proprietate $i munca in munca in parte in Italia. Revue de Sociologie. 1937, 3, pag. 509 )11 522.

446

Mdruntele neintelegeri dintre fattore §i capoccia sunt una din temele de cdpetenie ale convorbirilor din familiile de colon. Un cuvant, un gest, o strambatura,"o Incruntare a sprancenelor, invocarea laconicA

a unui slant, a diavolului sau a unei zeitati mitologice, faptul ca muncitorul in parte sau fattore face cu ochiul, arata ca niciunuia nu i-a scapat §iretlicul celuilalt. Speranta sau sentimentul fiecareia din parti de a gasi compensatii in detrimentul
celeilalte este un element psihologic important in raporturile dintre proprietate Si munca. Cand aceasta sperantd sau acest sentiment dispar, incepe o epoca de reactiune sau de frdmantdri revolutionare.

Controversele ce se pot isca cu prilejul execularii unor contracte individuale de dare in parte trebuesc, supuse, inainte de a fi duse in fata instantelor judecatore§ti, in vederea unei tentative de reconciliere, asociatiilor sindicale competinte. E greu de stabilit daca controversele sunt frecvente. Chiar dacd am putea cunoa§te numdrul §i natura lor, ar fi dificil de stabilit daca raporturile dintre proprietari §i muncitori in parte sunt aka cum ar trebui sa fie tot ce decurge dintr'un contract de colaborare.
Cdci majoritatea diferendurilor dintre proprietar Si colon n'au gravitatea unei controverse care sd se ceara tran§ata de justitie sau de sindicate. De cele mai munte on o impdcare Ingaduie muncitorului in parte sd continue exploatarea terenului proprietarului, care Mil a-i ceda pAmant ii pune la dispozitie totusi o fermd, pe care o poate valorifica potrivit capacitatil sale, sporului sau la lucru §i a autoritatii sale asupra membrilor familiei. Daca" totu§i multi muncitori in parte cunosc dificultdti materiale serioase, cauza se gase§te in insuficienta financiard a proprietarilor, in lipsa de lucrari de ameliorare executate de ace§tia §i in lipsa unei proportiondri intre intinderea fermei §i numdrul de membri al familiei. Capoccia se poate gdsi in fruntea unei familii prea numeroase decat sd poata &di multumitor din produsele fermei sau poate fi nevoit sd recurgd la mana de lucru strains, in urma plecdrii anumit or membri ai familiei. Fascismul dore§te generalizarea muncii in dijmd, care corespunde spiritului corporativ, de vreme ce in aceea§i intreprindere e direct interesat atat capitalul cat §i munca. Pe de altd parte familiile de muncitori in parte sunt cele mai prolifice. Acest factor este de o mare insemndtate intr'uu stat, care a pornit o campanie demograficd" 10). Se crede. la fel, a aceste familii, legate de pamant, sunt mai putin susceptibile de a fi cuprinse de vreun ferment revolutionar. G. JACQUEMYNS

OM $1 NATURA IN TARA HATEGULUI9
Viata satelor de sub stra§ina Retezatului se desfavra pe trei planuri geografice,
sau, pe trei etaje de relief : §esul din poale, muntele cu padure §i muntele alpin. Vom privi pe rand adaptarea omului la mediu in fiecare din numitele etaje.

A. Jos, in fard". Adaptarea la vieata de ,des. Propriu zis, in randurile ce urmeaza va fi vorba de ceia ce omul a isbutit sd fad din peisagiul natural, pe care 1-a gdsit el
cand a venit §i s'a stabilit aici, intemeind sate in gurd de rau, sub stra§ind de munte. Cum
10) Vezi G. Jacquemyns : La poiltique rurale de Mafia fasciste. Bruxelles, Falk, 1936.

1) Neal §i idei din Monografia satulut Clopotiva aflati sub tipar, in editura, institutulul de cercetarl sociale al Romania studlu colectiv lucrat din insArcinarea profesorului D. Ousti in vara anului 1935, sub ingrijirea autorului. Delp privind de aproape mai ales numal satul Clopotiva, faptele §l concluziile sunt aproape acelea§1 in toate satele hategane de sub stra§ina Retezatului, de aceea am pus drept titiu, pentru paginile act reproduse: Om ft natura In Tara Ha(egulut.
2

447

geografia umand e §tiinta care se ocupd cu toate urmele dupd Vidal de la Blache materiale pe care activitatea omului le Intipdre§te pe peisagiul natural primitiv §i cum not tocmai cu aceste expresii materiale ale activitatii omului din raza Clopotivei ne vom ocupa, Inseamnd ca paginile acestui capitol aceasta vor fi, mai ales: geografie umand. Care geografie, dupd unii, tocmai a§a se define§te : §tiinta peisagiului umanizat. Despre acest Kulturlandschaft (cum spun germanii) din raza Clopotivei sa vorbim, a§a dar. Dacd to sui pe muntele Furcatura, care domina dinspre Sud nu numai Clopotiva, ci Intreaga Tara a Hategului, ai sub priviri fara exagerare una dintre cele mai frumoase priveli§ti ale pamantului romanesc 2). Tara Hategului se vede Impartita in cloud: jumatatea de Sud cu relief ondulat §i jumatatea de Nord, plans ca

suprafata unei ape. Aceasta din urma e opera raului

&Tromp

Mare §i Incepe (v. fig. 2) dela ie§irea din munte a acestui rau, unde e a§ezata Clopotiva. Partea aceasta de inceput a luncii sau a campului e cea mai frumoasa Si mai inte-

resantd din tot cuprinsul acestui minunat ,test, a§ezat chiar sub munte 3). Incepe din gura Rdului Mare, adica exact de sub muntele nostru, §i se revarsd apoi ca o
apd, tot mai larg, pand cid de Indltimile care mArginesc de dincolo, din spre nord, Tara Hategului. $esul acesta

e opera Rdului Mare. Care rau, chiar inainte de a ie§i din munti are o vale i elativ larga, cu luncd §i urme de terase. E, cum am spus, cel mai mare curs de apd al tarn", cu obdr§ia tocmai in ierezul Bucurii, la 2.000 de m. Dupd nici 20 de km. de drum dela acest iezer,

raul a coborat

cand ajunge la Vadul Apelor

rift

Fig I. Cele trel aril-trepte antropogeografice ale satului Clopotiva (dinspre nord spre sud): aria holdei, aria sAlagelor. aria

mai mult decat jumatate din Indltimea dela care pleacd. Aci, la Vadul Apelor, prime§te Intre alte ape §i pe aceea a Rau/u/ $es, care coboard din masivul Godeanului. In

stAnelor (vezl textul). Cele dour cercuri
pline=muntele Nedeea Scoabelor gl muntele Nedeea Galbenului. Triunghiurile pline, pe

tot atatea cercuri= stanele.

acest punct altimetrul aratd 990 de m. De aci §i pans la Gura Zlata, unde altitudinea este de exact 800 m., rdul pierde simtitor din caracterul de torent navalnic pe care-1 avea. La Gura Zlata, valea se deschide. Din dreapta, Zlata vine navarnica" de sub Retezat Si se

aruncd in rdul care Inca. dela Vadul apelor §i-a schimbat

numele din LOpu§nic In Raul Mare. La confluenta cu Zlata, valea se deschide ca o Incdpere rotunda intre munti4). Din Gura Zlata in jos, pand la ie§irea din munte, valea se large§te mereu uneori pana la 200 de m. Pe alocuri apa pare ca Intarzie, rasucindu-se In bulboane care in graiul locului se numesc dorne. lar cu putin inainte de ie§irea din munte, valea e chiar larga, cu luncd netedd ca un mic §es. e abea de acum inainte : aceea, Ses adevarat, insd, §es ideal, am putea spune pe care-1 ardtam revarsandu-se ca o apd de neted, la ie§irea din munti a rdului. Tot ce
a rupt din munte, sapandu-§i valea cea larga in mii §i mii de ani, Raul Mare a transportat §i a depus aid In gurd-i, la ie§irea In.depresiune. ScApand din stransoarea muntelui, §i Intrand pe un domeniu putin Inclinal Raul Mare isi desfdcea §i-§i risipea aid, In larg, toate aluviunile cu care venea. De unde puterea lui de roadere §i de transport era enorma aceasta-putere disparea aproape cu totul. 5i, astfel, ajuns in §es in munte, acum
I) Cf. OV. DENSUSIANU, Oralul din Tara Hategului, p. 3., dar mat ales ION POP RETEGANUL, Din Tara Hategului, p. a cf. 11 ION CONEA, Cum invata a-ft cunoafte (ara Maria Sa Mihal, pentru acelagi privelifte de pe muntele &Ilea din extremitatea estica a Tarn Hategului. 8) in gralul din Clopotiva, sat de munte, notiunea de ges are un bogat vocabuiar : es, fest, camp, dimple. (Sest am auzit spunandu-se gi in Tara Fagaragului.) 4) Acolo, academicianul BrAtescu-Voinegt1 ¢i -a cladit cask punAnd temelie unei viitoare sigure statiun1 climaterice.

448

toata povara cu care venea din sus, o lasa de indata ce ie§la din stransoare, ca un cAlAtor obosit povara de pe umeri. A§ternand aluviunile §i risipindu-le in dreapta §1 stanga, mai

ales la viituri cand aducea multe §i se despletea in brate multe pe lunca, Rau Mare a podit-o pe aceasta netedd ca fata unei ape. Apoi Wand in dreapta §i in stanga, cand intr'un mal, cand intr'altul, §i-a largit valea tot mai mult. A§a se intampla oriunde iese o apd din munti §i dd dinteodata de o regiune mai mull sau mai putin §easd. Raul, depune aproape tot ce a adus din sus pand aici. Dar podind lunca mereu, el o §1 Malta. Fiecare viiturd clade§te, ca sa spunem a§a, cate un etaj nou de aluviuni. Fenomenul cum am spus se petrece oriunde un curs de apd
iese din munti: se clddesc acolo mici §esuri de acestea, numite campii aluviale de piedmont adicd de picior de munte, dupa locul unde apar. Pe toata marginea nordica a muntilor

Retezatului, In punctele unde apele coboratoare din el infra in depresiune, avem campii de acestea, o sumedenie.

Cea mai mare, mai netedd, §1 mai frumoasa din ele toate, este a Raului Mare.

(aceasta, in plus, se prelunge§te pe toata jumatatea nordica a Tarii Hategului, raid curgand

prin ea §i culegand toate celelalte ape ale tarii" veninde mai ales din sus). Partea ei
din spre munte este, aproape toata a satenilor din Clopotiva. In ea a cercat omul locului sa face agricultura Inca din timpuri vechi (vom vedea temeiul acestei afirmatii). Vara, din
mare parte. Seceratul era in toiu. De sus, de pe muntii din jur, aretul nesecerat lucea galben ruginiu in soarele namiezii, ca inmarmurit in clipe de lini§te. Iar pe Intinderea seceratd,

mal in mal, e toata o singurd holds. Secara, graul, porumbul, §i-o impart In fiece an. In Iulie 1935 o recoltd de grau §i una de secard exceptionale o acopereau 'n cea mai
cicinile de cate 30 de snopi se aliniau a§a de dese §i de multe, ca -ti venea grew sa te crezi aiurea decat pe Baragan intr'un an de bel§ug, Clopotivenii impanzeau campul seceIar toamna, la plecarea noastra, dudulenii cucuruzului" atarnau grei pe tulenii" rand. din care abea te puteai vedea cAlare : a§a de mandru §i imbel§ugat cresc use porumbul. De unde o recoltd a§a de bogata, aici in poala muntelui §i Inca sub un versant nordic al acestuia? Iar nedumerirea strdinului va fi cu atat mai mare, cand ii vom spune ca pAmantul", in §esul Raului Mare, e din cele mai sarace in sarurile necesare cre§terii plantelor. In adevar, dace sgarii putin glia de sol, vei da de piatra. Iar un element din cele mai caracteristice §i care isbe§te pe oricine calcd 1'101 prin aceste locuri, sunt gramezile de pietre din capAtul ogoarelor, a§ezate la rand ca in lungul unei §osele ce le vrea a§ternute : sunt pietrele pe care fiecare §i le scoate dupa ogor §i care in fiece an se adund mai multe, plugul, rarita Si sapa, scotand mereu la suprafata altele noi. Sunt pietrele Si pietri§ul pe care rupandu-le din munti, spuneam adineaori ca le-a adus Raul Mare, podind §1 acoperind cu ele toata valea. In lunca, la 7 m. adancime, am gasit cept dd brad , cleombite dd brad, ddraburi, ad", ne spunea Adam Cra§ovan. Aceasta e o

cum e carbunele; ii hums din potop aceia, pamant negru puturos; peste el venea, acolo unde am vdzut eu, un pamant alb, lutos, cu ndsip marunt. Pamantu hal alb sa lane ca cleiu; hal negru nu sa tine, sa rupe darab. Apdi, §i mai d'asupra s'a§tern bolovanii, pietroanele, §i ndsip cu bobu mare; §i d'asupra dd tat e pamantu hal slab §i Minos, nici d'o palmd dd
cu potopu. E pamant iute, nu tine apa 5)...

dovadd la intelegerea oricui despre origina aluvionara a §esului la care se reduce agricultura din Clopotiva. Peste cepii dd brad, ca un lat de mane e pamant negru

gros, care sá are cu plugu. Pa vale e numa pamant d'asta fainos, nisipi§te, de cand
WA ce fel de sol §i subsol se and in aretul" de araturd al Clopotivei. Pamantul cel mai sarac cu putintd. Un fundament de pietri§ acoperit de o foarte subtire paturd de sol sarac, Inca in formatie, cuprinzand el insu§ un bogat procent de nisip §i pietri§. Un sol ca acesta n'ar produce nimic dacd omul s'ar multumi sa bage plugul in el, a§a cum se and.
5) Taranul distinge, in plus, ca sol de suprafatA, douA categoril: ,jos, la Rau, e plmant mai negru; mai sus, pe coaste, e mal galben. Ala negru face painea mai Mina; Ala galben e mat salbatic, mai paduref gi mai same.

449

Omul, frisk a intervenit. Vara, de pe oricare din muntii care domina coltul de sudvest al Tdrii Hategului, privirile noastre surprind o suma de dungi verzi, care impart in tarlale §esul acesta din poala muntelui. Sunt bratele in care se desface Raul Mare peste lunat. Propriu zis, bratele de apa nu se vad, decat pe alocuri, pe mici portiuni; ceia ce se vede sunt dungile de padure, care le insotesc Si le acopAr. E un sistem de irigatie primitive, despre ale carui inceputuri oamenii satului nu §tiu nimic. A§a o fost de cand lumea, ce §tim not ? Ada o fost din vecii pururea"I.... Chiar la ie§irea din munti a Raului Mare, un iaz" rupe jumatate din acesta, aba-

§esului, pe dreapta). La cativa km numai, la ie§irea din satul Ostrovel, un al doilea iaz mai rupe §i el o parte din ce a ramas, tot pe stanga, adica spre apus; iar Raul Mare,

tand-o spre stanga, (raul cel veritabil curganduli drumul lui, pe sub malul innalt al

secatuit de puteri a doua oars, se abate tot mai spre dreapta, parca temandu-se de o noun injumata(ire. Vine §i aceasta, insa, a treia, putin mai tarziu, In dreptul satului Pacli§a. Dar nu numai atat: lazul Clopotivei, cel care mane morile, la cativa km dupe ce a fost rupt din Raul Mare se desface §i el In doud brate: unul o apuca drept prin mijlocul §esului, spre nord, in lungu-i, spre a se Intalni in dreptul satului Fdrcadin cu
raul Hategel ; celdlalt se abate tot mai spre apus, culegand in drumu-i urmatorii afluenti: Rau§orul Hobitei, apa Zdicanilor, apa Dansuplui. Si astfel, §esul Clopotivei §es alue udat de o suma de ape, care-1 impart intr'un desen vial de piedmont, cum ii spuneam De cand va fi datand, oare, ce to duce cu gandul la nomele egiptene de pe vremuri. aceasta larga despletire a Raului Mare? De cand bratele lui imbratipazd astfel campul cel neted de sub munte? Despletirea nu e una naturals, ci una facutii de masna onzului. Documentele nu ne spun de cand dateaza ea, iar oamenii dau din umeri Si rdspund cum de sigur. Unii au emis ipoteza ce pe locul am vazut. Clopotiva e sat vechiu, stravechiu

ei Inflorea, sub stapanirea romans in Dada, un vicus Patavicensis. Oricum, teritoriul actualei comune Clopotiva trebue sd fi format pe vremea romans un vicus" 6). Vatra ei, in gura Raului Mare, sub stra§ina muntelui, nu e de admis sa fi fost goals de a§ezdri pe vremea cand alaturi, la 2-3 km, stralucea Ulpia Trajana. lar de atunci incoace, prin oricate vicisitudini va fi trecut regiunea, vatra Clopotivei nu poate fi conceputd in nicio afard dace numai admitem o golire de oameni totald, candva, a Tarii epoca nelocuitd Hategului. Aceasta, insd, nu s'a putut petrece niciodatd. Astfel fiind, Inseamna ca vatra Clopotivei a fost mereu locuita. Dar in ce epoca alta decat in cea de stapanire romans, cand Ulpia Traiand inflorea alaturi, iar una din §oselele peutingeriene pornea din ea s'a putut gandi omul mai mult la o irigare §i la o peste campul Clopotivei spre apus, punere in valoare agricola a acestui es?. in jurul capitalei Daciei va fi fost o hord de a caror populatie numeroasa va fi cautat sä smulga pdmantului de aici sate vici tot ceea ce el putea produce. Este mult probabil, deci, ca de atunci dateaza desfacerea
Raului Mare in brate §i trimiterea acestora peste Intinsul campului, spre a-1 uda §i fructi-

fica. Aceasta e ca §i sigur. Iar o dovadd

care vine cu tdria §i siguranta aproape a

resturi din care a mai putut n. n., fiindca e vorba de vremea romans) un apeduct ducea la Sarmisegetuza apa limpede de Retezat". Dar Odoconstata Inca §i Achner a§a se cheama bratul principal (iazul") desprins din Raul Mare la chiar ie§irea vajnita

stn, credem, in urmatorul pasagiu, pe care-1 luam din Chronik der documentului scris Archaologischen Funde Siebenbiirgens", 7) : Din acest sat Clopotiva, un apeduct (roman,

tocmai un atare drum urmeaza: trece pe langa Clopotiva §i merge acestuia din munte pans aproape de Gradi§tea, la ruinele romane, de unde, dupd ce prime§te alte cloud ape coborande din muntii vechei Ulpii Trajane, face la dreapta, pornind spre Hateg. Ar fi, de cat traseul" acelui apeduct §1 tocmai In aceasta Odovajnita deci, nimic altceva ea, credem, va fi vazut Ackner urmele amintitului apeduct8). Cui merge la fata locului,
8) V. cap. Cdfeva date istorlce privitoare la Clopotiva, al monograftei. 7) Hermannstadt, 1878, p. 87. 8) Numele slay de Odovajnlid nu e nicio piedica in aceasta ipotezA pentru originea romans a bratulul artificial desprins din Raul Mare, care este ea. Numele, in adevar, poate fl mai nou unul care a alungat gi Inlocuit pe un altul mai vechiu, roman sau altfel.

450

aceasta identificare aproape ca i se impune cu necesitate. (Dar nici n'avea de unde, din altd parte, se se aprovizioneze capitala Daciei cu apa mai buns §i mai multi, §i cu efort mai u§or, decat din Raul Mare al Clopotivei). Concluzia care se desprinde aproape ca o axioms, e aceasta: bratele artificiale care, desprinse din Raul Mare, impart in pitore§ti dateaza Inca granarul" Clopotivei sectoare §esul neted ca'n palms al acestei ape Cu alte cuvinte. ne-am gasi in fata unui din vremea stapanirii romane pe aceste locuri. foarte vechi Si interesant caz de adaptare active la mediu a omului local. Incdodatd: un colt de lard ca acesta care a fost a§a de via §i de mult locuit, cu perioade de vie stralucire a da randaistorica §i sociald, era firesc sä fie solicitat ca sa ne exprimam astfel mentul maxim de productie. A§a muntele vecin, aka coastele Si vaile, a§a §esul acesta de aluvionare.

Pamantul acesta, insa, oricat ar fi fost de solicitat sa produce, nu o putea face, lasat la propriile lui forte. Astfel, ingeniozitatea §i spiritul de observatie ale omului au fost solicitate sa contribue a face din acest pamant unul mai productiv. Fiind iute" §1 omul a apelat la undele Raului Mare, solicitandu-le colaborarea. A§a oetinand apa" s'a ajuns la desenarea geometrica a §esului cu brate de apd desprinse din trupul raului. Dar aceasta nu era de ajuns. Fiind crescator de vite intai de toate, omul din loc a invatat de mult a pretui nu numai grumazul vitei pentru jug, nu numai lana Si laptele oilor, ci §i gunoiul tuturora pentru a ingra§a pamantul sdrac de sub munte, singurul pe care-1 avea la indemand pentru agriculture. Vorba omului de aici spune tot: Noi punem gunoi mull ; dace nu tini vite, n'ai gunoi §i n'ai harand". Vita, cu alte cuvinte, iti da nu numai laptele Si carnea, ci contribue Si la producerea painii. Fie ca aduce gunoiul cu carul pe ogor, din grajdul de acasa, sau din cel de pe la staulele muntelui apropiat, fie ca duce toamna vitele pe /oc §1 le tine acolo in oboare pe care le mute necontenit pand ce toata sfoara de movie i-se gunoe§te, fie ca - §i gunoe§te mo§ia pe toate aceste trei cei deodatd, sateanul din Clopovita a ajuns, cum am vazut, sä aiba in unii ani o recolta necrezut de frumoasa Si de imbel§ugata. Carnea pamantului, aici, e a§a de putina 1 Trupul lui, cum am vazut, e mai tot din pietrele pe care omul mereu le aduna de pe ogor in gramezi randuite in capul acestuia. Experienta a invatat sä alterneze, dupd aceea, intro anumita a§a ca solul e ferit de o sleire ordine diversele plante: secara, graul, porumbul, cartofii a fortelor sale nutritive. fn legatura cu cultura pamantului la Clopotiva stau §i vechile practici ale Cununii prin chipul amanuntit Si spectaculos in care se §1 Blojului. Obiceiul Cununii tradeaza, se pare o origins veche: deci, o veche origins a agriculturii insa§i. practice
Cununa sa face cand gata omu cu seceratu graului. Face clack atunci, (dace era sarbatoare) sau, dace era zi da lucru, plate de cum umbla ziva da lucru. Cand era la gatatu secerli, bogatanii faceu dna gi di cite 70-80 da oamenl Sa'mplete cununa din spice cu putin pal, (ca cum le fac fetele pale da flori), and sa gata secerea, fie ziva fie sara gf s'alege tadauna un tinar, un furtelaf care s'o poarte. Cand junelagu wine cununa 'n cap, pane fi mdna pa fuget gl cureu tots dupe el, ca dupe hots; cureu toti ortacii lui al cureu tots seceratorii haialanti di pa camp, cu urcloare, cu bote cu apa, cure si -I ajunga oricare, §I el fuge da dudue pamantu cu el. In sat, lar : tad lumea, care cum II vede, dupe el cu apii. Dace nu bags di same, indata-I umple cu apa, da gandeai a era mulet in dorna. El era gi haialanti, din contra. Hal cu cununa, cum spusai, era un junelag care si fuga cat alai lute. di lauds Si nu-I ude Stapanu era imbucurat dace cel cu cununa vend udat ca aga di Dumnezau ploaie, aga di Dumnezau meant In lume, Si sa face bucatele (,,meana, adica sa de Dumnezau plot curate, sa sa face bucatele, ala e means in 'time). Dace vend neudat, stapanu nu era aga 14ucuros ; era mai bucurat, dace -I umple cu apa. Goana tines din camp gi pana'n cast unde pund cununa pa masa, far stapinu o lua gi o pund 'n cun gi pund masa a mince platitoril. Din stapani, unu minca la urma. Cununa, cum sputa!, o pane stapanu turns vinart la platitori gi manca gl el cu el; haialanti, nu, acasa In fogaf, in cun, apa! in Ziva Crud! le duceu la beserica 1)1 face popa slulba gi le strope cu busuloc cu apa gi apai care-gi cu cununa lui o duce acasa gi o smicura, o flece, o freca in palmi gi boambele halea le baga in hale da samanta, ca sa fie sarnanta sfintiti, slujita cu slujba Acu nu bag face lumea aga. Nu-s timpit ca altadata, s'or stricat. Acu poate ca gi d'aia nu sa mai fac bucatele ca altadata: Acu nu sa bag face cununa, acu sa face cruce. S'or ocogIt oamenii (care-i om Mos, ala-i ocogn. Acum face lumea cruce, zice ca cununa e prostle. Crucea Si face din spice, numa spice. Fiecare-gi face din holda lui cruce gi vine cu ea acasa, and cu gloatele lul, cu cop!!! lul, cu at 001, and gata cu seceratu, ii acasa o pune 'n pirete intr'un cun gi sta acolo ;Ana la ziva Crud!. Atuncea o duce la beserica... o aduce tar acasa, o smicura gi o baga in

ha di samanja.

451

,Cu cununa era petrecanle,
cununa, ocitnioare".

al

era frumos gi-i place mull la lume. Acu, cu crucea, nu e petrecanle ca cu

Bloju (blot, credem ca e acelag cuvant cu boz, boj alterat), este ceia ce aunt alurea paparudele. Numal ci alurea paparude se fac fetele tigan lor, pe cad vreme cu bloju umbla, la Clopotiva, numa cop11 de Rumant*.S'o
ascultam pe aceeagl Simziana Simoneac:

Uneorea nu ploale multi vreme, de rogegte tate =ea gi apai atuncea se face biol. Si string o gramada de copli, MeV el fete; fete, tadauna numa gapte, baeti cat di multi. Din MeV, unu mai megter sa nalmegte (sit alege tot ala) si sa /ea biol. Hallanti toll, baeti gl fete, pleats cu bloju fa tufe di wane la padure, gi rump cleoambe di anine al le leaga cu ata, pa el, pa picloare, pa maini, pa umeri e tot Invaluit cu cleoambe (bloju) gi sit duc cu tot!! la beserici g1-1 di pupa crucea in mina blojulul gi hallanti pleats toll dupa el pin sat .. Cind s'or dus la anine, ultal si spun, fetele leagi dotta bate crucig, cu ata, lung! cam di cite o palms gi le Infloreaza cu flori, numa Hod. Asta si cheami ,cruce° gi sa face, cum spusei, cand sd leagd bloju. crucea o poarta una din cele gapte fete (ele-s numa gapte, da baetil-s call vor) gl pleaca toll pin sat gi mere bloju innainte pa ullta gl ortacil dupa el gl fetele dupa ortaci gi cants numa fetele:
Ploale, Doamne, ploale Cerne cu ciurelu, Toarna cu clubaru, Sa ujue maru:
Ploale, Doamne, ploale,

Toarni cu gileata,
Si ujue vatra...e)

umbli pa tate ulltele gi nu intra'n ocol la nimeni, merg numa pa ulita; bloju mere incet al tats lumea arunci tine sa zgochefte (sa nimere, tot hale e°) acasa cu apa'n el. Tata lumea are bucurie. Cind gad cu umblatu, sa duc la apa gi arunci crucea, cununa ( Bloju m'am zoitat si -ti spun! are gi cununa pa cap, cununa tat di cleombite marunte, mai mult frunze. Are gi doui cozl lung!, di -I atarna pan la garbovene (garboveana... din jos di care pulps, caputa) gi cand sa 'ntorc spre cask nu mai anti gi la doue-trei the, mintent ploale. SI 'ntampla di ploale pana'n sari, ci umbla tat copii titter], nepacatogi; nol putem sa tat umblam, a nu mai ploua°.

deci, stint prieteni pe cat de vechi, pe atat de intimi cu §esul din gura Raului Mare, care le O. graul, cucuruzul §1 mai ales harana" adica secara cereala for prin excelenta. Si mai prieteni, frisk sunt ei cu muntele de alaturea. Cine prive§te dela Gradi§tea sau, §i mai bine, de pe coasta Breazovei din fats sau, mai de departe, de pe anal jimile Dansuplui, acela va observa ca muntii de deasupra Clopotivei au prea putina padure. E un prim indiciu despre un vechiu §1 intim contact §i cu muntele, al omului de aci. Nu e de mirare, cand alaturea stau desgropate ruinele Ulpiei Trajane, care ca §1 ea va fi fost cladita pe vatra unei preexistente localitati dace '°). 0 vatra a§a de icumenica adica a§a din vechiu §i de mult locuita cum e teritoriul acesta de sub Poarta de Fier transilvana, a fost firesc sa reverse §1 pe muntii din jur, inca dela inceput, acele semne sau urme ale activitatii umane, cu care spuneam ca se ocupa una din ramurile geografiei. Dar, oricat ar fi fost de activ omul locului §1 oricat 1 -ar fi manat din urma nevoia, dacd structura §1 configuratia muntilor de aici s'ar fi opus, el n'ar fi putut scoate nimic din ei, oricat de vrednic §i de capabil in adaptarea la mediu 1 -am vdzut ca e. Dar aceasta fizionomie nu s'a opus. S'o vedem, in adevar Muntii Clopotivei sunt icumenici prin excelenta. SA citam cuvintele hateganului Ovid Densu§ianu: Cu crestele for conturate in linii blande §i ridicandu-se incet, incet, unele deasupra altora, muntii (Hategului, cei dinspre sud, n. n.), priviti de departe, nu au nimic din romantismul fantastic Si prea salbatec al Elvetiei on Norvegiei; sant munhi ce par tovara§i mai prieteno§i de viata §i din ei se desprinde o seninatate, o armonie ai putea zice clasica §i desigur, acei osta§i romani ce au trecut pe aici acum doua mai de ani 1§i vor fi adus aminte de pamantul Italiei cand li s'a deschis inaintea ochilor aceasta vale ce avea sa fie intaiul sala§ al neamului nostru dincolo de Carpati" II). N'am mai fi reprodus cuvintele lui Ovid Densulianu, dacd ele n'ar fi fost ale unui fiu al locului, care fail a fi avut o pregAtire geografica dovede§te, prin cuvintele reproduse, ca intuitia omului din loc patrunde adevarul geo-istoric tot a§a de just ca §i specialistul (e vorba de caracterul icumenic at muntilor de acolo).
0). n. n. Vatra, adica pamantul; pd vatrd: pe pamant). 10) E dovedit astazi ce Sarmisezetuza lui Decebal n'a fost In nest loc Cl aiurea 11) Gratul din Tara Halegului, p. 3.
in muntii Sebegului.

B. La munte". Adaptarea omului la viafa de munte. Locuitorii din Clopotiva,

452

Geografia se interesase §i mai mult, insd, de aceasta insu§ire a Carpatilor, (acei Carpati) sub care zace Tara Hategului de o parte §i despresiunea subcarpaticd a Olteniei de alta. si -i gdsise, exceptand inima for (formats din boldul" Retezatului) a§a de netezi §i de umani ca sa spunem a§a incat cu numirea de platforma a fost botezatd mai toatd fata
for dinspre cer. Vrem sd spunem ca au fost gasite dominand, pe aceasta fatd formele plane'2).
2301 2254 2725 Virmar 234
24.

2067

2.700

/d/7c
1968
16'65 010-0 180S 7337...
1895

/867
2 1516 9
1103

2294
1911

2215

215

2052

1864

Refezela
2285
203?

1804 47/(7X7/c/0.0"ci

77:35 769y

47* 4322,ye2185

2042

a7 7573

7776 115:9A7
1576 1424 7319

162/ 1,v,,
7169

71%;9fra thiCe,s///0". PeiA, 3 055

49 1352 1215 1239
703

SO?

652

C630a-decrk/fia
407

174

cR71Coro/es//
7322

/Yucsoara
742
823

1317

0.00 1250 124 26,o /3.76

Z#
Fig. 10.

"74'tei #76 720

ga

Ascat/fir

165 Rai/ de mod

"4 Rcie/ de /72 0/7

Profile sud-nord fn muntii Retezatului (d. Emm. de Martonne). Se observg cum suprafata muntilor coboarA pe nesimtite pang in marglnea Tarn Hategului. In dreptul Raului-de-Mori (agezat ca gi Clopotiva la egirea din munti a Raului Mare) se observa ci, din tara' gi pans sub Retezatul, spinarea muntilor are infatigarea unei adevArate campii.

Suprafetele plane care fac din Carpatii dintre Hateg ci Oltenia vesticd un fel de poduri suspendate in etaje se numesc ctiintific platforme de eroziune. Au fost gasite, in Carpatii meridionali, trei din acestea. Numele celei mai innalte ca Si al celei urmatoare sunt luate din toponimia muntilor din raza Clopotivei ceea ce, fire§te, nu-i o intamplare ; ci un indiciu ca In aceasta raza, mai ales, predomina in munti formele cele plane. E foarte elocvent, in aceasta privintd, ce scria despre muntii de aci geograful Gheorghe Valsan, unul din cei mai de aproape cunoscator ai Carpatilor, mai ales in functia for istoricd, umand : La sudul Retezatului se intind, la inndltimi de peste 1.500 de m., adevarate Faptul campii ondulate, cu o suprafatd totald cat Si a §esului din Tara Hategului"'3). ca numele primelor cloud platforme de eroziune ale Carpatilor meridionali au fost impruca in aceasta mutate din toponimia muntilor Clopotivei, inseamnd cum spuneam regiune formele netede sunt la ele acasd. lar dintre cele doua platforme, care intereseazd domeniul de munte al Clopotivei, ne va reline mai ales cea de a doua, numitd a Raului $es, fiindca ea e aceea care se intinde pe mai toti muntii ei. Numele e luat dupd un rau de munte, a cdrui luncA nea§teptat de largd Si netedd pentru ininta muntelui in care curge, se vede de pe Vdrful Pietrii ca un adevArat ces suit in munte. De deasupra satului §i pand la acest Vdrful Pietrii muntii cad in domeniul acestei platforme sub altitudinea de 1.600 m. Varfurile mai inalte care o presara ici-colo Si deasupra centurii de brazi a cdrora zac stanele satului, sunt nmartori" ai platformei celeilalte: Borescu, pe care de pe orice munte al Clopotivei o prive§ti ca pe o minune de netedd, frumoasa Si innaltd lasandu-se la sud-vestul Retezatului salbatic. Platforma Raului Ses coabord pe nesimtite pand deasupra Clopotivei, unde muntele sub care acesta zace, jos in tara", are peste 1.400 m. In 20 Septemvrie 1935, in excursie spre Vdrful Pietrii, am intalnit cloud caruturi (din cete cu doud roate, mici) la altitudinea de 1.550 m. Suiserd acolo, dupA lemne. U§or s'ar putea face drumuri de carute pand spre In dreapta Raului Mare aceeaci platformd se 2.000 m. Aca -i configuratia muntelui. intinde, ba Inca mai netedd ci mai intreagd acolo.
12) Ala de mult dominand, ca numele celor trei platforme etajate sub care se prezinta Carpatil priviti de sus au Post luate de cAtre geograful Emm, de Martonne toate trei tocmai din sectorul acesta dintre Hateg gi Oltenia yesticA: platforma Borescu, platforma Raul $es, platforma Qornovita. 12) In Carpaftt In Romania de azi, extras din Convorbirl Literare.' (Wife-August. 1924), p. 10.

453

munte

Dar sa trecem, acum, §i sa urmArim adaptarea omului din Clopotiva la mediul de in amtinunt.

numita 1. Adaptarea in aretul scilaqelor qi at Itinatelor. Lunca Raului Mare reprezinta ceea ce am numit domeniul de adaptare §i: campul, §esul sau qestul agricola al sateanului din Clopotiva. Ea constitue ceia ce se cheamd holda satului : holds sä cheama tat aretu al samanat; locu samanat cu harand, grau on cucuruz, ala Farina, dupa aceea, se cheamd locurile semanate, mai totdeauna holds sa cheama". Ingradite, care incing satul pe latimea unei tarlale. Din marginea satului incolo, de jur Imprejur, oriunde se poate semana, pe aceasta latime, aia e Carina 14). Pe intinderea ei, tusk mai ales pe razoare 15), se cultiva §i arborii fructiferi. In partea dinspre munte, insa, nu ba§ avem farina ". Acolo, din marginea satului chiar, incep de obiceiu fangurile. Muntele se ridica incepand din marginea satului, chiar. E padure marunta, cu poene §i livezi de fan. Pans la curmatura Prislopului, cale de cca. 12 km., tine domeniul acesta al fanafelor, al fanului, mai bine spus. Ceea ce mai e interesant aid, e faptul ca pe aceasta suprafats se intind singurele proprietati particulare din munti (dincolo de ele Incepe proprietatea devalma§a, ob§teascd, a composesoratului). Cu o vorba veche, fiecare petec de proprietate particulars de aici se cheama: oaf, uaq.
Aciea fi§tecare am e cu darabu lui : oa§u meu, oa§u tau, oa§u lui, etc. 16). Dela inceput cu padure putind Si plin de curaturi §i fanate tradeaza o veche fizionomia muntelui

adaptare a omului la viata pe care el o impune. 0 excursie pe coasta in sus, pans in

varful muntelui Furcatura care domina satul, §i mai departe, spre inima muntelui, Iti va impune de indata aceasta constatare. Dar, sa nu anticipam. Dupa holds Si farina, care sunt jos, sub stra§ina muntelui, domeniul fanatelor sau al ora§elor este cel care urmeaza, suind coasta Si acoperind muntele papa dincolo de 10 km distanta. Aid, mo§ii nogi §i-or prins fiecare darabu lui de loc : care cum o putut
astfel, Intr'un domeniu de padure, care aceasta nu e, find., Impartita pe indivizi, cu darabu, tot proprietate ob§teasca, indiviza. A§a dar: petece (sau : card a mai ramas ci este

§i cat o putut". Petecile acestea de proprietati particulare sunt taiate", ca O. spunem

pete) de proprietati individuale intr'un cadru de proprietate devalma§a. Fenomenul se petrece la fel in toate regiunile de munte (cel putin acelea pe care le cunoa§tem noi): din batrani", §i-or prins oamenii cate o bucata de curatura, pentru fan §1 altele, in cadrul padurii (muntelui) din nemijlocita apropiere a satului. Fiecare, cum i-a fost priceperea §i puterea: unu a prins loc mai bun §i mai mult, altu mai putin §i mai prost. Era pe vremea cand era spatiu mai mult ca acum §1 puteai cutropi" unde voiai, ca
proprietarii devalma§i nu to opreau. 17)

geografie se spune ca sala§ul este o locuinta temporala (aiurea-i spune : conac, aiurea odaie). La Clopotiva, tusk §i pe toata bordura hategana din muntii Retezatului, sala§ul este o locuinta permanenta: primavara, vara, toamna, iarna, nu e o singura lurid (dar nici macar o saptamand) peste an, in care marginea dinspre tara a muntelui pe o !Mime de 10-12-15 km., pand unde se intind sala§ele, O. nu fie locuita. lama, stau oamenii acolo cu oile la fan". In adevar, putin din fanul facut" vara pe munte e coborit in sat; cel mai mult, facut cleiini, e mancat pe loc iarna, cu oile. Omul locuie§te atunci in
19 Tarina, deci, este exact ceea ce este §i In partite Oltentei §1 Muntenlei (cel putin pe alocurl: In Jud. Oltulul
de exemplu). 15) La Clopotiva, In loc de razor se spune mejelinit. carul rliclacIna e latineasca.
1 tot cam acelalt setts are 11 termenul de mezuitta, a

(iota forme de addpost (locuinte) care se risipesc pe intinderea lui. De obiceiu, in

Am putea numi acest domeniu Si altfel : domeniul sollaplor §i al colibelor, cele

16) E de vazut daca nu cumva acest termen (ni se pare ca de origina ungara : havas = munte acoperit de zapezi) nu va II stand §1 la orlginea numelut muntilor Oalultd. 17) V. §1 Monografia Nerefului fI a Vrancel, redactata de H. H. STAHL §1 care va apare cu prileJul Congresulu International de Sociologic din Bucurefti (August, 1939).

454

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, III. 10-12

Conea: Om §1 natura in Hateg.

DEPRESIUNEA
rcadinul

subcarpatica a

TARII HATEGULUI
Mara /
r,

I

Scare

J

rcarq

.;'.6

Zip

*1

iku354 ra

-.)1`

t-e. r ,- 11,0r.

a.) de oi, capre, boi , . Fig. 2. Tara Hategului, desenata dupd 0 harts in hapri 175.000. Satele se in0rue in lungul apelor, ca §I in depresiunea de peste munti a Often' el. Clopotiva e la ieOrea din munte a Raului Mare, pe stanga.
1

tocutt--(stane

t

..a.

0

t::

z
`1::

rufIllore '..ti-n41',
01,G,

s

w.vderw.

er.9,.

Cliseu

:

Traian George Zaharia

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, III, 10-12. Conea : Om §1 natura in Hateg.

°
nil

3

ftearia:Uris.-.-At?==.94"."*.
a

:`

.16.

:Agy; if el..A.94,atia.VaStailZA,AicAiOgiggtillhaiftisidikads5,91102111...*

f

fri;:Er

t,

-.INEM".

L i

'i

";
,,,,,;1.
:s..t.-

p

...

.........

,

...._
P.,

,

-v7,
..:.*:,

--k.
:,

,..

NI

A. n .-..,Ili.,k4

, ,°.

Tr ,

e

-A

.L.itEiktfiAiVr"at:

Fig. 3. Vedere a campului de piedmont dela Clopotiva, la le§irea din munti a Raului Mare, creatorul campului. Se Earl bratele in care apa raului se desface.

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, III, 10
Clisee: 1. Traian George Zaharia.
2. Ion Conea

12

Conea : Om si natura in Hateg.

r.

Satul Rau-de-Mori (Ra-di-moare"), vecinul de peste apa al Clopotivel. Se observa Fig. 4. culmile despadurlleale muntilor. Muntele cel mai din fund, golas, in fundul van Nedeea
Scoabelor.

-

=

.

Fig. 5.

Salase in aproplerea satului, pe coasta muntelui.

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, III, 10-12

Conea : Om sf natura in Hateg.
Cliseu 6: Ion Conea Cliseu 7: Fischer.

r--

=

-45

"Lem.

.

-

1,

I

i'l

5,,,L:,.

,

2
l'
-.

4

,
,I

4

.
(
'

'

.

t'

i

[

'

I

i

'' ,14 ,tT(..:

i ',
A
,,,

N),

it

q

'

,,ilit
E,

1

ti.

eb
r

t

I?.

I..
1

,,

5
1.
q!

i
,...

t
.

r

ila_tV.0...zia.:116_,114,.../....

.

........

. .. 1_, '-, _,.... ___...

. ,,,,..

*i . .'q ..s.,,,. ____ _

'il

./,'

'

_._ ___ :_...._

e

Fig, 6.

Pe campia aluviala de piedmont a Raului Mare, gramezile de piatra adunata

de pe ogoare stau ca o marturie a grelelor conditii in care se face agricultura, la
capatul acestora.

n

*)

t-

;
/11,115n77.

el!

..

47"

.

°

.**-

..?

;
r

1

rnt.,F54P1Z1-*-

Cldni de harana" (in fata) si de tan (mai in fund) in lunca Raului Mare. In Fig. 7. fund de tot, muntii Retezatului. Varful cel mai inalt. mai in stanga: Retezatul ; cel ascutit, mai in dreapta drept in mijloc, Pictilal.

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, III. 10-18

Conea : Om §i natura in Palau.
Clisee: Ion Conea

-111.11"

..".111

r

yX
oh,
°

eme

P:

-

1-..

.

;O.
-r*

Fig. 8. In fund, culmea Peleaga. care sue pe nesimlite din marginea Tarii" pans la e Retezatul. In planul din lap; salase 2.516 m. Varful cel mai inalt, dreapta in fund,
si clai de fan in curmatura Prislopului (v. textul).

A;441001-6.

.

-*
Fig.
9.

in curmatura Prislopului, mulsul oilor. Oile trec din stool in zaveada (v. textul).

colibd sau in salas2) iar oile in staul sau in zaveadci, pe rand: cand e vremea bunk stau la largime LI seciu sau zciveada, care seciu sau zaveadd e o imprejmuire larga, de pot sta oile risipite in ea, mancand fanul care li se pune pe pamant ; iar cand e vremea rea si oile trebuesc tinute la cat mai mult adapost (de ger, dar si de lupi), atunci omul le inchide pe acestea in staul, care e mai stramt decat aveada, are gardul mai innalt §1 aplecat spre innauntru (ceea ce face ca lupii sa se teama de el si sa nu-1 sara, la oi). Fiecare e cu oile lui la salasul lui, la faneata cu cldinile lui. Nu e familie din sat, aproape, care sa nu-si aiba omul la salas sau coliba, iarna
timpul pe afard : da fan la oi, le scoate la apd la izvorul din vale, le dd sare, etc. Uneori soarele bate puternic la fete ; oile, atunci, se culcd §i se odihnesc risipite in seciuri. Daca se pune viscolul, le trece de indata la staul, le pune fan in iesle si toata noaptea e mai

Pe intinderea alba a muntelui, fumul urea din salase peste tot. Omul e mai tot

mult treaz, cu gandul la ele : la tot ceasul ese omul din Was, sa is sama la oi". Are Mina la Was, are branza, are stand si rar daca suie cineva din sat acolo. Cand tine mult vremea rea, poate sa treaca si luna fara ca dela salase sa tune cineva 'n sat, sau din sat sa urce careva sus. Ziva e mica si nici nu stii cand trece. Omul e tot pe langa oi si abea daca seara &este ragaz sa meargd si sa stea de vorba cu vreun vecin, la
focul din salasul acestuia. Noaptea, latratul cainilor sparge mereu tacerea si intunericul, mai ales cand joavinele dau tarcoale la staule. Atunci iese si omu din salas sau coliba
si

potolesc cainii din latrat, oile se culca bagate una intr'alta sub gardul aplecat al staulului, iar oamenii infra in salase si se culca langa focul care niciodata nu se stinge, dormind iepureste, gata sä tresara la orice zgomot, cat de mic. Nici n'au apucat sa atipeasca si deodatd: Uhl, lupu /nada!" s'aude de pe un crac de munte departat si iarasi e toata lumea in picioare, iards latratul cainilor acopera muntii, oile tresar in staul scuturand sute de clopote, si somnul nu se mai prinde de om, pan' la ziva.... Asa e azi, asa va fi fost si pe vremea lui Buerebista. Asta e iarna. De cum incepe a da in primavara si neaua prinde a se topi, da si coltul ierbii. Pe

strigat cu strigat se 'mpreuna, de rasuna tot muntele. Deabea intr'un tarziu se

fete neaua se duce, vazand cu ochii. Incepe sa bata dinspre amiaza V6ntu Mare, cel care scoate mugurii pe crengi. Oile stau mai mult in seciuri in bataia soarelui. De

soare, obrazul omului prinde a se bronza, cape rnalul marii vara. Pe fetele de unde a plecat

zapada, a si aparut covorul ierbii marunte. In ritmul clopotelor dela gat, oile prind a o pate. Si o pasc, astfel mai toata primavara, pana ce vine vremea sa suie turmele la gol. in lipsa turmelor, iarba creste vazand cu ochii si se face fan. Lunile lulie si August

sunt ale fanului: omul coseste mereu, atunci, si face cldini pentru la iarna. Si toamna, prin a doua jumatate a lui Septemvrie, oile coboara iar de la gol spre pasunea dela colibe si salase si iarasi pasc aici iarba si otava pand la iarna cea noua si tot astfel de cand lumea, pana va fi lumea (cat va mai fi cum e). Oile, astfel, stau cam noua luni din an pe domeniul salaselor sau al fanatelor si numai trei pe acela al pasunii alpine, de pe culmile golului.lar din cele noua dela salase, cel putin case sunt tot de pascut, numai trei ramanand pentru mancarea fanului cosit (uneori, insa, cand e iarna usoara, oile si caprele gasesc si atunci muguri ca si anumite soiuri de iarba care raman mereu verzi, asa ca nu intrerup de loc, tot anul, obiceriu pascutului).

Iata, deci, cum viata umana se tese neintrerupta in aretul acesta at salaselor unde avem salasele si colibele, staulele si zavezile, unde se face fanul cel mult, si pana unde sue palcurile de nuci, meri, pen, ciresi, pe care omul ii planteaza oriunde gaseste un ddrab de lot adapostit si batut de soare. Toamna si primavara, locuitorii acestei zone sunt pacurarii, care pasc turmele ; iarna si vara, locuitorii sunt stapanii salaselor si ai
18) Sala§ul e flcut ca §1 casa, in patru fete, din barite, acoperit cu praftila; coliba e mica, jumatate in pamant jumatate d'asupra; in ea e mai cald; e acoperita cu gill de pamant e mica de intri pe brand in ea. Cine sta lama in sala§, it lipecte §1 pe ala cu pAmAnt. Unu sta in Bain altu in coliba, cum ii e vola Ai puterea".

455

oilor, stApanii care vara fac acolo fanul, iar peste lama 1§i pazesc §i-§i hrdnesc fiecare oile lui, la sala§ul lui, pe ouavil lui (ciobanii sau pacurarii coboara iarna in sat, iar vara stau sus, la gol). lata ritmul §i felul in care se deapand viata pe partea de munte permanent locuit in Tara Hategului. Totdeauna, rasund el de viata.: Nu §tii cand e mai plin de ea:. vara §i e toamna, cand clainile de fan sunt dese, pe alocuri, ca §i clainile de grau pe §esul din vale -- sau iarna cand, pe langd elementele de viata mai sus evocate, mai poll vedea §iruri de oameni tragand pe coaste in jos tarqurile §i barzeiicile de fan, heliuqurile §i sarcinile de lemne ? Se poate spune ca viata cea adevarata e iarna, la munte; in vremea barbatul traie§te mai mult hibernand. asta, jos in sat, numai femeea munce§te, Dincolo de Prislop, spre amiazd de 2. In aretul stanelor $i al paqunii alpine. cam dela 10-12 km depdrtare de sat §i pand aproape de 30 se Intinde domeniul el" pd§unea propriu zisd §i al stanelor. Acolo e muntele cel adevarat19), pd§unii de yard golul" cum se spune cu o vorbd cunoscutd dupd §tiinta noastrd pe aproape toata intinderea Carpatilor romane§ti. Suntem in regiunea alpina. Astazi turmele stau

acolo numai trei luni, cat tine vara la gol". Inainte vreme, tusk se pare ca, in unele puncte cel putin, §edeau oamenii prin cele parti §i iarna, cu caprele la frunza" : SA

spuie ea cu caprele §adeau oamenii iarna in munti pe Rau Mare, In sus, la Gura Acei oameni, care §ddeau 11 capre in munti iii duceau de toamna mancare, sd alba pand primavara (ca in timpul iernii nu le mai pute aduce nima §i nici ei sd vind in sat)... rar,

cand era iarna ward, cand venea cate unul pe acasd, sd van' ce mai e in sat §i sd
Despre populatia romaneasca din sud-vestul Tani Hategului se poate spune, cu o vorbd care, dad. poate parea banald, ar fi totu§i foarte la locu-i : e trup Si suflet cu

spund ce mai e sus, la munte.... Ace§tia §Adeau acolo, cu caprele, ca salbaticiiin munti"21). (Ion Foarce Ceitand).

muntele 22). Aceasta legaturd, poate, e mult mai veche decat se crede in deob§te. Omul, aici, nu numai ca e prieten al muntelui, dar mai e Si un cunosceitor al lui lard de pereche. Sunt in Clopotiva, de pildd, locuitori care se oferd sa te calduzeasca pe munte pand la Or§ova tot pa muche, din vary In vary, sd nu tuni in nici o vale pand la Ru§ava"23) a§a de intins e orizontul for spatial. Unii din ei au neamuri in Clo§anii Mehedintului,

ceea ce arata ca legaturile transcarpatice, pe care ni le atesta §i documentele pentru trecut, au fost totdeauna in floare. Poporul cuno§tea §i cunoa§te plaiuri care te pot purta u§or dintr'o parte intealta. Acum 80 de ani, vicarul Stefan Moldovan amintea, in Foaia pentru munte, anima $i literaturei, de un drum care, pornind din satul Rau-deMori, mergea mai intai pe valea Rauprului (care coboard dinspre Retezat) .pentru a se sui dupd aceea sus pe culme : iard pe culme §erpue§te Si dupd spusa oamenilor se intoarce pe dupd piscul Retezatulni Si, de acolo, pe culmea muntilor, trage la varful
muntelui Oslea, de pe carele se pogoard in Romania-mica, la Tismanak24).
1) Abia acolo, des' chiar deasupra satului, indata la sud da el, muntele FurcAtura se inalt8 la 1.450m. Totusi muntele adevarat, pentru omul carpatic, este numal regiunea alpInA, cea cu pasuuea de vara, golulcum spune el. Tot astfel la CAinenii-de-Arges, °data, plecand in excursie insotit de un om din sat, am ajuns in munte° abia cand altimetrul arata 1.500 m.
90)

II zice aia, flindca acolo sA string 3 parale la un loc: Llipusnicu, Branu, Rau 4es". Sunt, din sat ci Oita

acolo, c. 30 de km.

51) SA spune ca odata or fost ficiorl la capre, la un loc, $l la Botezu Domnulul (= Boboteaza, n. n.) unul an venit acasA, lasand numa pe alalalt la capre, si au venit flindca la Botezu Ddmnului 11 nedele in Clopotiva..., si ortacul de-au ramas la capre n'au mat volt sA sada la ele, de urAt: si nand s'au (tutors Malaita de- acas8, an gasit caprele toate omorite de lupi (acelaii). 22) V. si cuvintele ungurulul IOAN FOLDES, in aceasta privinta, la ANDREI VERESS, Pastoritul Ardelentlor in Moldova si Tara Romaneasca.., p. 4. 23) Din Clopotiva drumul te duce pe valea Raului Mare sau pe culme, pe sus, pana la Varful Pletril (2.200 m.). De acolo, trecand pe muntii banAteni, drumul te duce, tot din varf In varf (asa cum glasule documental din 1520 ca
mergea exact tot pe acolo hotarul dintre Ardeal $i Oltenia pe acea vreme) pe dreapta Cernei; pana la Mehadia (nu, deci, chiar pan& la Ruiava, cum spune clopotiveanul). K) Din articolul : Annotatlunt despre Hera Hattegulut, din Nr.38, Miercuri, 23 Septemvrle 1853, p. 284.

456

Zona muntelui permanent locuit se Intinde din marginea Tarii Hategului spre
miazdzi, pe o adancime care poate merge §1 pand la cincisprezece km. Dincolo, incepe dretul muntelui adevdrat al golului", cum opunem noi, pa rumanie". Acolo e domeniul pd§unii alpine, al pdstoritului. Cine cerceteazd pastoritul din muntii Hategului, acela va surprinde, in formele In

care acesta se practice, o tehnica a§a de complicate §i de arhaica, incat va trebui se

conchidd pentru o foarte indepdrtata origind a pdstoritului hategan 25). Azi, fatA de ce a fost odatd, pdstoritul hategan este in vadit regres. Facea aceasta observatie §i Emm. de Martonne, intr'o excursie, acolo, in vara anului 1921: Deja acum vreo doudzeci de ani se putea observa (in masivul Retezatului) un regres al vietii pastore§ti. Stana din Bucura fusese pardsita din 1906. Marii proprietari unguri refuzau sa arendeze pd§unile, spre a pastra intact vdnatul de ur§i §i de capre negre I.... Rdsboiul a precipitat §i el decadenta vietii pastore§ti"26). Asa decazutd, insd, cine va cerceta-o va gdsi destule elemente care sd-I ducd la concluzia lui Ovid Densu§ianu: Si firea locului §1 felul de viata al locuitorilor te opresc la gandul ca acest colt al Ardealului (Tara Hategului) n'a putut fi decat

un cuib de peistori. Chiar acolo unde pdstoritul e o indeletnicire aproape pArdsita ..... amintirile bdtranilor vorbesc de vremuri mai bune, cand pacurarii suiau in munte cu turme bogate" 27). Suiau primavara, pentru ca toamna sd coboare, pentru iernat, tocmai
in lunca Dunarii sau, §1 mai departe, la malul marii. Intocmai ca o titulatura domneasca de pe vremuri, unul din colindele hategane intinde sub privirile- noastre tot trupul Tani, din plaiuri cules de noi, in Clopotiva 28)

§i pand la Marea cea mare". E vorba, in el, de un cioban dus cu turma tocmai la malul Marii, Si cantd, acolo, falindu-se:
Lauda-mi-sa lauda Dalb de pacurar CA el ca ml -$i are

Cate flori pa munte
AtAtea of de multe

Aude Marea, du§mana lui :
Laucla-mi-sa laud&

Marea turburata,
CA ea mi-o venire

Mare si turbAre $1-1 vo 'nneeare Drag' olle lui....

Ca §1 in Miorita, insd aude un berbece lai, care-§i oferd stapanului serviciile §i-i spune sd nu se teams :
Cel berbece lai

Din turma lui Crai Din grai toil grdiere: Drag stapane al meu Nu te spAria:
CAnd Marea o venire

Mare si turbure,
Clopot ulu cldfire 29),

011e or pornire, La munte-or venire ;.... La munte-or venire Unde larba-mi crepe, Nime n'o pliveAte, FAra ce-o plivesc Nota cerbi de-Al surf Din noun eusturi50) I...

Dar viata bogata care se tesea pe vremuri in muntii innalti ai Hateguluia ldsat §1 altfel de urme. Ea, adicd, poate fi surprinsa §i in altfel de documente". De pilda, In toponimia alpine locale. Muntii Clopotivei Incep din marginea satului §i merge in adanc, spre miazdzi, aproape treizeci de km. Ultimul, Varna Pietrii, e §i cel mai inalt : aproape 2.200 de m. Putin mai spre sat de el, pe o fata batutd puternic de soare, se and cea mai departata stand a satului. Acolo, intr'o zi §1 o noapte de August, acum trei ani, am ascultat cea mai frumoasa lectie de toponimie carpatica dela pacurarii Carcion Mita, Foarce Vicu,
vs). V., In monografie, cap.: Pdsforitui to muntil Clopotivel. 28) In Lucrarile Institutului de Geografie al UniversitAtil din Cluj, I, p. 133 134. 11) Grata! din Tara Hategulut, c. p. 4. 83) In August, 1935, dela Ion Foarce CAtanA. 29) A ellt1 e. a misca.

') CusturA = munte ran, numa piatrA

M

scoabe°.

457

Samon Patru Afion§i ceilalji. De o bogajie, o vechime §i o originalitate pe care, in Ole drumuri am facut pand azi nu le-am mai Intalnit nicaeri aiurea in Carpaji, toponimia hajegana de acolo imi aparea ca o adevarata padure de nume, a§a de multe erau

acestea, aproape pentru fiecare accident de teren, oricat de marunt, cote unul. Prin

Carpaji, avea sä scrie mai tarziu ca nu se gaseqte pe toata lap pamantului un

numele acestea, multe §i vechi, omul aparea ca jintuit din- veci pe locurile acelea. Fiecare paraia§, fiecare versant de vale, fiece varf, fi§tecare cu botezul lui". Mi-am adus aminte atunci, de acel ungur I. FOldes care, trdind cinsprezece ani printre ciobanii romani din

alt popor a and viata sa fie atat de strans legato de padure (.--- munte, v. mai jos) In regiuni cu locuitori dela prima sa ivire qi pana in prezent ca poporul roman" de diferite natiuni continua el nimeni nu cunoaqte ala de bine vcigaunile codrilor ca Romanii, can dau numiri caracteristice pana ,i celor mai mici creqtete de munti (n. n. se vede, a§a dar, ca de munji e vorba) sau celor mai neinsemnate paraie" 39....
muntelui astuia, i-o fi zis Pete aga pa cum ca e piatra goals, lard pic da padure, ca oaia peleaga fall lana". Acolo, §i povestea" muntelui Ratezatu, cu cele doud fete de impa-

mai Innalte ale jarii: ,la noi, oaia care sä duce lana dips ea, aia e peleaga. AO Si

Acolo am aflat de unde vine numele culmei §i al varfului Peleaga, unul din cele

rat: s'o maniat una din ele, o luat un fier de plug Si o dat a§d de aspru, de o taiat varfu muntelui, care de atunci sa. cheama Ratezatu".... da eu n'a§i credea addoga cu humor ciobanul, sä fi dat ass puternic, sa sboare fieru plugului pand acolo"). De pe Varfu Pietrii priveam in soarele amiezii la cele doua ,scoabe" : caldarile glaciare numite Varang §i Varangel, pe care candva Intr'un mic studiu am cercat sa le
apropiem de Inca enigmaticul Parting (care, totu§, ar fi paleogrecul Farangos, nume a Daciei). Din acela§ loc ne-arata pacurarul Si cu greci din vremea colonizarii
Mita Carcioni spre muntele Gugu (sa nu zambiji, daca vom spune ca un cdrturar bandjean

are o gramada de serioase argumente cu care susjine ca. muntele Gugu ar fi, nici mai mult nici mai putin, decat sacrul munte Cogaeonum al Dacilor). De acolo am privit spre custurile Retezatului ( noi zicem custura la un munte rail, numa piatra; zicem o custurci dui cutit, da zicem §i despre hoju care nici nu furd, nici nu sä lass, zicem ca. Dar sa in§iram o seams din numele de munji, ape, Arai, care ni s'au custure§te 32). parut mai interesante: Aradqul, Bcilmciju 33), Bearcu, Bodu, Bloju 34), Branu35), Baldiniq, Bulzu36), Cema, Corciova37), Dorna38), Dambravita, Furcatura, Furcitura, Godeanu, Groqanu,
jorata, P;cuiu39), Pciraginosu"), Rana, Runcu, Riu-es41), $estira, Tomeasa, Urqoanea, Vaccirea, Viqarea, Vcirangu, Zau (cloud silabe), Zambru 42) , Zapodia43) etc.

Grunu, Gorganu, Lapuvlicu, Lazuri, Mihcleasca, Nedeia, Prislop, Pacliqelu, Po-

81) Apud ANDREI VERESS, Pdstorltul Ardelenllor in Moldova f t Tara Romtineascli (rata la 1821), P. 4. 22) Si in Tara Nasitudulut, in satul an de pe Someg, ant intalnit toponimicul Custura. Se numea aga o creasta din masivul InAulut. Nu este exclus sa-1 fi dus acolo, ca sa spunem aga, °tern Polenarl din partite Sibiulul, cart arendau deseorl pAgunile Inaului. cum tot de acolo stint 83) Termen din viata pastoreasa (e acelag, desigur, cu balmus sau balmos). 24) Credem, ca tit in cazul bloplutpaparuda (mai sus deserts) ca e vorba, in realitate; de numele bof sau boz gi cand aiurea, cunoscuta plants. Nu este exclus, and chiar alaturt de muntele Bloju este un altul numit $tevia avem munti numiti Puru, Alunu, Carpenu, Fagefel etc. 29 Dela numele de persoana Bran, dar nu e exclus 85 fie gi dela slavicul bran = cetate. 39 Termen pastoral, ca gl Balmaj. 87) In Moldova se Intalnegte numele de famine Corciovel. 32) E gl name propriu, dar e vlu, Ina, gt ca apelativ (v. mai jos). 22) E viu, ina, gi ca apelattv (v. mai Jos). RI) Mal e un munte astfel numit: Repeztle Paraglnosu, aproape de Voineasa, pe Loetru. 41) Vestita apa, cu vestlta -i luna largo, la 2.000 m. altitudine, dupa care a botezat Emm. de Martonne una din platformele de eroziune ale Carpatilor. 42) AdIca Zlnibra. Se numegte Mligiira Zimbrulut muntele sub care e agezat satul Riu-de-Mori, vecinul de peste apa al Clopotivel. (Traditla locals vorbegte de vremea in care traiau .zimbrti" in muntii nogtri"). U) De origine slava, insemnAnd toe adlipostlt. L-am tntalnit in toll Carpatil Romanegtl.

458

Dar nu numai numele proprii intereseaza, ci Si cele comune, a§a numitele apelative. Iata, de pilda, acela de picuiu, care e pe stingere (se vede aceasta din faptul ca e cum am vazut §i un munte care sa chiamd a§a numa el, cum Ratezatu e Ratezatu §i Peleaga,

Peleaga")... picui, ala sa cheama a§a, care e un vary ascutit, un vary ales dintr'alte varvuri... hala e picui" sau, cum ne spunea un ciocan din muntii care apard Tara un clentuc innalt §i ascutit, ala ii spunem noi picui". Dar Hategului dinspre est, care se mai intalne§te in muntii Fagaraplui sub forma Picuiata, e de picuiul acesta «pisc# presupune o forma Latina Picculeus-um din tema obar§ie latind: Picui

ce apare in domeniul romanic cu intelesul de varf de munte" 44). A§a cum NorPicc vegienii, infratiti cu tarmul crestat al marii lor, au o foarte bogata terminologie litorala, un mare numar de omonime apelative pentru toate nuantele sau formele de golf, de a§a taranul din Hateg are o suma de acestea pentru ideea de varf, de exemplu : pilda,
picui, vorv`mormondol45), grumuleu46), cloaca, chiciore147), cued"), corncitel, cornet49)... §i singur cloaca are, pentru tot atatea nuanle de forme de varf sau inaltime izolatd, o suma

deforme: noi zicem: cioc, ciocut, cloaca, ciocu(a, ciocan, ciocodan, cioccilie59". Tot astfel, omul din Tara Hategului nu cunoa§te un singur fel de piatra Si n'are, drept aceea,
unii din pe care le designeaza cu tot atatia termeni aparte. Iata cativa, cari privesc eistructura §i altii diversele forme pe care piatra le imbraca : piatra mcildeatci aia o piatra mai mare, care sa deisface singura mai sus dd sa marunta§te marunt" ; steiu piatra care naparle§te Si sa dasface scoarta dupa scoarta" ; cleant din altele" ; durai zicem acolo unde std piatra ca zidita, da parca e linsa, Si are uneorea o Cara stra§ina, zicem la o piatra dasfacuta, sangura, purtata da apa pand dA nu ploua sub e"; bord s'o facut dodoloafd" (ratunda on dodoloata, tot una"); lespede piatra dasfacuta piatra maruntita, care curd pa hoagei in jos, unde e felii-felii" ; surupt.F del piatrci locu lepir ; grohotu e tot piatra maruntita, da cu bobu mai mare ; curd Si ea tot a§d, pa hoaga in jos" ; scorotd spunem unde e muntele starmin 51) ran §1 curd graunti§ dd spunem unde sant numa cleanturi §i steiuri §1 piatra dips el ca la o moara ; custard
scOrotd, la muntele Al mai rau Si mai innalt", etc. Munlii au ddlme sau muchii sau creste, culmi sau sleme, termeni cari inseamna cam acela§ lucru, dar nu chiar acelut. Unui loc un singur termen care sa exprime aceasta notiune; ci el distinge o suma de feluri de piatra,

jghiomfuri52), pe paraie 53), in scoabe, pe hoage (care hoage sant a§a, ca ni§te troace §i trag spre obar§iile apelor"), dupa cum scorota curge §i ea pe veierugi intre cularele de un clean(uri. La gura paraelor (unde sd'mpreuna cloud ape de munte, repezi) e pirg, colti§or begat intre cloud parae, a§a". La muntele Al mare, la gol, nu e loc rau decat in custari Si pa scOrote; incolo, da multe on e loc qclqtinos; zicem: aici e qaqtinci, adica loc
44) OV.DENSUSIANU, Gralul din T. N., p.54. 45) CI grAmada de pAmant, o bombaturA, aia e mormondoP.

de unde s'a taiat padurea, Ii se va spune ca i se zice: teieturei sau let sau gardnd sau e sticaturd sau curciturci (runt a pierit ca apelativ). Luncei de§i suntem la munte un termen viu §i patrunde adanc in munte, in lungul Raului Mare, de ex., care are lunca iar cursul repede al apei §i luncuta" pand la aproape 20 de km. in adancul muntelui, in munte prezinta ici o linsurci da apei (unde apa cade in repezi§ pe trepte de piatra ,,iar unde apa e involbata Si inspumata §i adancd, netezita, linsa), dincolo o pi sands, acolo ii spunem dorna" (valtoarea de aiurea); apa se aduna §i curge in Lauri, In

46) Ala a chiama un grumuleu: un deal mic, un delusel". (Originea latina a acestul cuant ni se pare neindoioasA", Ov. Densuflanu, op. cit. p. 54). 47) In T. Hategului se Intalneste gl ca nume propriu de munte, dar si ca apelativ (Merifor).

and e locu bordos". 49) ZIcem cloaca, zicem §1 cornet on cornatel 80) Desigur ca si numele de Cioclovina (sat In muntii Sebesulul gl munte langa Tismana) e din aceiasi famine. rr) Stdrmin, adia prapistios; (la IORGU IORDAN, Rumanische Toponomastik = praeceps). De origine slavA. Frecvent In toponimia rom, si ca nume propriu.

48) E ate o cute ask

to sul la ea si vezi tot, tot.

82) Ighlomfjghiontjuri (care trebuie sa fie cuant unguresc (?) noi I-am gAsit Insemand mai ales lac tntr'o
cdldare glaciard (Clopotiva). 89) Nu se pronunta parau, ci orl pandit, on pardu tar noi zicem asA (parAu-pArAu) chiar la o vale lard apa ".

459

§es, dirept, bun ; catane 54) zicem tot nä, la munte unde e o tarn loc §es, mai mititicut ; uneorea dai dd cate un vartop, on de un loc priporos, priboi rau" etc., etc. Nu e, Insa, nici intre numele proprii, nici intre apelativele toponimice, niciunul care sä alba importanta pe care o are acela de Nedeie. lar nedeia, cum se §tie, este acea sarbatoare care, in Hateg, este mai luata in seams decat Craciunul, Pa§tele §i Rusaliile... Nedeia e mai mult decat Anul Nou. Nime din popor nu numara anii dela Anul Nou, ci dela nedeie"...") (Ion Pop Reteganul). lar termenul nedeie este, in Tara Hategului, qi nume propriu purtat de unii munti. Doi din cei mai frumo§i munti ai Clopotivei ambii cu inaltimea intre 1.800-1.900 m Si terminati sus prin cate un pod frumos; a§a se cheama: Nedeia Galbenului Si Nedeia Scoabelor. De pe Varful Pietrii ochiul se odihne§te, deasupra izvoarelor Bistrei, spre asfintit, pe frumosul pod al muntelui Nedeia (altul) care poarta pe el un gurgui Varful Nedeii §1 cade spre Banat prin Buza Nedeii; din acela§ loc prive§ti la podul Nedeii Prisloapelor dela confluenta Corciovei cu RaulSes, iar ciobanii iti arata cu mana Intinsa §i spre acel minunat pod Malt, care sa trage din Retezat spre amiazd" : Nedeile Borciscului. Si mai sunti §i alti munti Nedeia pe acolo: Dumnezeu §tie-i cati mai sunt, ca-s multi" e raspunsul obi§nuit. Pe unde sunt Nedeile Borascului, acolo scria G. Valsan ca se intind, la inallimi de peste 1.500 de m. adevarate campii ondulate, cu o suprafata totals cat §i a §esului din Tara Hategului".

Pentruca, oriunde e un munte numit Nedeia, acolo e locu frumos, dirept, in bataia
soarelui". Pe niciunul, insa, din muntii care se cheamd Nedeia, nu se mai tine azi sarbatoarea O. nu se mai face petrecerea dela care le vine numele. Dar, ca ei sa poarte acest nume, inseamna ca a fost o vreme in care acolo sus, in inima masivului banatic, se tineau sarbatoarea §i petrecerea, nu ca astazi, in satele din tarn ". Cand se vor fi tinut ? Incepand

din ce vreme §i pana spre ce data? Precis, nu se poate raspunde. Harta lui Schwanz (1720) inseamna pe acel Nedeje dela izvoarele Bistrei; iar documentul cu hotarnicirea din 1520 dintre Oltenia §i Transilvania noteaza, exact in aceasta Mims, trei munti cu

acest nume: mons ille vocatus Nedeje", ,ad montem Grupa Nedeiesei mare" §i ad

motem aeque Nedegin"1). Dar pe Nedeia, ca nume topic in Carpati, 1-am gasit amintit Inca din 1373 (in muntii Maramureplui). Cu alte cuvinte, institutia nedeii" ca s'o incepe, documentar, odatd cu istoria noastra §i continua a trdi mereu, numim a§a pana in zilele noastre. Azi n'o mai gasim vie decat in Apuseni, Hateg, Banat §1 Oltenia. Dar, lucru important, nedeia mai trae§te azi on numai in munti, on in regiuni situate imediat sub munte". Nedeia, a§a dar, ar fi un fenomen social legal geografic mai mult de regiunea de munte. lar daca deja in 1520 erau, In masivul banatic, o sums de munti cari se chemau Nedeia (n'are cine ne spune, dar este sigur ca ei erau mai multi decat trei, cati atesta documentul ca purtand acest nume) aceasta inseamna ca practica nedeii pe ace§ti munti venea din vremuri mult mai vechi. Trebuie o vechime §i o practica Indelungata §i continua, pentru ca un munte sa capete nume dupa fenomenul (in speta, nedeia) pe el prac-

ticat. Ne ducem, astfel, fara sa vrem, macar cu un secol sau doua dinccrlo de 1520, adica : in vremea Intemeerii... bar nedeile de pe la 1520, care se tineau pe amintitii

de foarte multa lume. Ele munti, trebuie sa fi fost foarte populate, frecventate adica trebuie sä fi fost, ca sa spunem a§a, adevarate institutii sociale. Altfel, incaodata, muntii respectivi n'ar fi capatat acest nume"... E limpede, aka dar, ca o populatie de pastori mult mai numeroasa decat cea de azi exploata odinioara pa§unea alpina a masivului banatic (vi, deci, §i versantul dinspre Hateg al acestuia; iar cei mai multi munti Nedeia de pe versantul hategan sunt pe domeniul

Clopotivei, al Gradi§tei, Zaicanilor,adicer al satelor din raza vechei Ulpii Trajane).

54) Cateine (n. mulat) in muntii Sebesulure termenul popular pentru donna geograficA (o catanedoua cAtani). ") Acest citat, ca Otoate celelalte, din randurlle acestea despre nedei, sunt din studlul nostru: Din geografia istorica fl umanil a Carpatilor, Buletinul de Oeografle LV.

460

Azi, pe niclunuI din ace§ti munti nu se mai tin nedei, (se tin jos, in sate) ; totu§ e plin muntele de turme Si pastori, vara. Cat de plin, insa, trebuie sa fi fost el de viata pastoraid pe vremea nedeilor de pe el I In vechime, deci, on ca poporul nu le putea tine in sate, on ca nu voia el sa le tins acolo, chiar data imprejurarile i-ar fi permis. Intr'un caz §i intraltul, insa, o aceia§i concluzie se impune: poporul romanesc (§i, in speta, poporul hategan") trebu:e sa fi fost candva mult mai prieten cu muntii §i trebuie sa-i fi frecventat mult mai mult, in mult mai mare numar decal azi, pentru ca el sa-§i fi tinut nedeile pe ei, acolo sus. Poate ca toata populatia din sate urca, pe atunci, sus In munte, la nedeie". Spuneam ca pe Gh. Valsan 1-a preocupat de aproape problema nedeilor (Aceste serbari (petreceri) pot fi considerate drept una din cele mai atragatoare probleme de geografie umand din Carpati") stria el candva; misterioasele vechi targuri pe inaltimi, mult mai numeroase odinioard decdt astazi, vedea el (Valsan) o dovada esentiala a folosirii muntelui de dire o populatie mult mai deasa Si mai adapted la mediul local decat cea actuala" 56). Pentru ceia ce a insemnat muntele odinioard pentru omul din Hateg, credem ca nu poate exista un document mai puternic §i mai elocvent decat acesta, al muntilor cu numete Nedeia dintre cari, cum spuneam, cei mai multi sunt tocmai in aretul Clopotivei Si, in genere, at satelor din coltul vestic al Tarii Hategului.

Dar nu e numai atat. Inca un lucru izbe§te in viata hategana in partea dinspre muntii Retezatului : cunonterea §i folosirea unui neobiqnuit de mare numar de plante medicinale. Ne aducem aminte ca, in vara anului 1930, cand monografia" lucra la Runcu in Gorj, intre faptele care ne-au impresionat cel mai mult, a fost §i marele numar de plante terapeutice cunoscute de batranele satului. Tot astfel, multe din monografiile de sate, cate s'au lucrat pans azi la noi de carturari ie§iti din popor, noteazd un respectabil numar de plante medicinale 57). Nicairi !ma nu ne-am amintit mai mult de medicul grec Dioscorides, care se mira" de cate plante de leac cuno§teau Dacii, ca §i de celalalt medic grec : Hyppocrates care spunea: Morbi non verbis, sed herbis curantur, nicairi ca in Tara Hategului Si mai ales la Clopotiva. Intro excursie facuta in muntii Nuc§oarei, eram cu un batran care cuno§tea aproape orice plantdcum o cheama §i la ce e bund. Un altul, din Rau-de-mori, la fel. Pe Simziana Simonesc din Clopotiva, tusk nimeni n'o egala. Se poate spune ca, de vorbd cu omul din Hateg, Hyppocrates §i

Dioscorides iti yin neincetat in minte. Pentru omul de acolo tats buruiana-i bund
dd leac, numa sa §tii ca dd ce §1 cum s'o folose§ti". Despre farmacie Si .despre leacurile care se cumpara de acolo, omul acela nu prea are parere buna: da multe on iti cumperi moartea cu banil Or fost multi care, pentru o tara hibei, or cumparat meditinuri din poteca

§i... de loc s'or curatat"... La ce sa mai meri la poteca ? Nu-s dastule leacuri pin' .tat locu' ? Nu tats buruiana-i bund da leac ? Noi cu d'astea cercam, cu ele ne vindecam.
Numa cand n'ai zile §i leacu' nu-ti mai e decat in varvu' turnului (bisericii), numa atunci nu e bund buruiana, Incolo, ea vindeca oricand"....Astfel, cum spuneam, cugetul cercetatorului evoca mereu pe Hyppocrates §i se emotioneaza cu gandul la Dioscorides. Dar, oare, ce altceva inseamna aceasta mare multime de plante medicinale, cunoscuta in Hateg (Si aiurea, la noi), data nu aceia§i dovadd a unei perfecte adapthri a omului la mediul carpatic, dovadA pe care ne-o da adineaori §i toponimicul Nedeie? Spatiul, nu ne permite sa dam aici toate plantele, cu intrebuintacea specials a fiecareia; cetitorul le va gasi in cartea despre Clopotiva. Oprindu-ne aici, nu putem, totu§, sa nu reproducem §i randurile cu care, in monografie, se incheie capitolul care trateazA despre mersul vremii" prin partea locului: ,Am
59 Din cuvantarea profesorului VINTILX MIHXILESCU, succesorul lul Oh. Wean la catedre de geografia fizica, In ziva deschideril cursurilor In toanina 1935 (1 Noembrie). 57) V., de ex.. Monografia satutut Romaneftl, Jud. Con de pr. CONST. SMANTANESCU, Bucuregti 1904.

461

vAzut cat de departe, In amanunt, merge observatia omului, ce legaturi nea§teptate intre fenomene, ce corelatii mai bine spus a notat aceasta observatie: cand sunt alune multe, nu prea sant prune §i nici zmeurA nu sa face". Ba, inca, §i legaturi de felul

acesteea, in care nici nu §tii daca trebuie sa crezi : cand sa fac pitoance (cartofi) e

moarte multa in oameni". iti vine sa spui ca simturile omului, ca §i experienta acumulata

§1 transmisa prin veacuri, patrund in unele taine ale naturii, pe care poate ca §tiinta niciodata nu le va turbura. ,Si de data aceasta, deci, trebuie sa notam cat de aproape de natura e omul din regiune, cat de mult i s'a adaptat §i cat de mult §i-a adaptat-o. ION CONEA

PROBLEMA DEBUSEELOR INTERIOARE
Ne vom ocupa aci de factorii determinanti ai circulatiei bunurilor in Romania (altii decat cei privitori la credit §1 cal de comunicatie), precum §i fizionomia Si structura debu§eelor interioare. Vom lua in considerare urmatoarele chestiuni : I. Caracteristicile pietei romane§ti. IL Standardul de vieata al maselor §i problema consumului. III. ProducAtorul roman, ca vanzator al produselor sale. IV. Tipul comerciantului roman. V. Tehnica actuala a desfacerii in Romania. VI. Tendinte not in masele tarane§ti. VII. 0 politica a debupelor interioare.
I. CARACTERISTICILE PIETEI ROMANEM. I. Consumul ronginesc de produse civilizate

este cel mai slab din Europa. Romania consuma cantitati neinsemnate din toate produsele care formeaza bunurile civilizatiei moderne. Pe cap de locuitor, romanul consuma

extrem de putin fier, ciment, hartie, sticla, tesaturi, petrol §i zahar. In toate tabelele

comparative de consum pe tari cu privire la asemenea articole, Romania ocupa locul cel din urma, clasificandu-se, impreund cu jarile danubiene, la minimum de consum. lugoslavia, Turcia, Grecia §1 Bulgaria sunt intotdeauna tovard§ele Romaniei in aceasta materie. Daca am elimina populatia sateasca din calculul nostru, desigur aceasta medie de

civilizatie s'ar urca, recunoscand pentru ora§ele noastre, o mai largd participare la

bunurile civilizatiei. Dar, prin aceasta am recunoa§te, tocmai, ca piata romaneasca este redusA la oraqe. Ca o concluzie deci, piata romaneasca a produselor civilizate este foarte

ingusta, neglijind marea masa a populatiei, care nu consuma decat articolele strict
necesare: lemn §i sare. Din acest punct de vedere, problema ar trebui impartita in cloua: comertul la ora§ Si comertul la sate. Din cercetarea unor puncte, mai la vale, se vor putea trage incheieri cu privire la comertul satesc.

intermediul straincitatii pi deci pi strainilor. El necesita intotdeauna o tarn metropola fata de care Romania sa joace rolul de colonie. De unde importanta pe care o are in Romania comertul exterior. Problema ar putea gasi ca solutie ideala §i o alta rezolvire. Romania metropola, deservind o colonie, o tara interioare ei in civilizatie.

2. Schimbul romanesc de mcirfuri intre sat ci ora$ nu se face direct, ci prin

Fiind o tara nu agricola ci de agricultori, Romania nu poate vedea inflorind

schimbul dintre sat §1 ora§ decat prin intermediul comertului exterior, in prealabil efectuat.

462

Observatia aceasta a fost facutd. Inca de acum 100 ani de marele logofdt Nicolae Sutu, care spunea, In 1838, in a sa Apercu sur les causes de la gene et de la stagnation du commerce en Moldavie" : Dar Moldova, ca toate jarile pur agricole, ca toate jarile, In care un grad superior de civilizatie nu a introdus diviziunea muncii, e dominata de toate neajunsurile pe care le trage dupa sine o asemenea stare de lucruri. Ea a§teapta totul din afard. Trebue ca comertul extern sa -Si is sarcina de a scurge produsele sale agricole, trebue ca comertul extern sa pund la indemana sa toate obiectele manufacturate de care ea are nevoie, In timp ce baza cea mai solidd, ca un indiciu cel mai
sigur asupra bogatiei nationale, o constitue, dupd cum va fi expus mai departe, schimburile care pot sa se efectueze In interiorul tarii".

pentru ca apoi sa se capete marfuri in schimb din straindtate, precum §i o cantitate de bani cu care sa se poata cumpara mdrfurile industriei interne. (Devize pe baza exportului, pentru care Banca Nationald a Romaniei dd lei industriei §i comertului). Dar, agricultorul roman nu poate cumpara nici toate produsele romane§ti care i se dell, din cauza minimului sau standard de vieatd. De unde, insd§i industria romaneasca are necesitatea sa exporte ceea ce produce, pentru a-§i atitige capacitatea medie de productie. Industria lemnului §i a petrolului nu poate exista fard export (lemnul 30 0/0 intern, 700/0 extern), (petrolul 180/0 intern, 820/0 export). Cimentul poate exporta. Ma se explica faptul, cum ni se spline, ca, repede, industria romans ajunge sa satisfacd cerintele (reduse) ale pietei interne, avand mares de export. Jar problema ramane, cats vreme agricultura romaneasca va fi in starea actuald, sau pand ce industria romaneasca va ajunge la o asemenea extindere incat industriile

CuvinteRr-acestea ale lui Sutu trebuesc intelese §i pentru situatia de astazi, cand exists industrii romane§ti. Agricultorul, avand marfuri prea putin variate, nu poate gdsi In ormul romanesc o desfacere pentru produsele sale. Trebue mai Intaiu ca surplusul sa fie trimis strainatatii,

Deocamdata este cert ca piata interns este in functie directs qi indirecta de o plata civilizata strains.
In prezent, economice§te, Romania atarnd de Germania (ca §i toate tarile dundrene). Jar mecanismul de conducere al pietei romane§ti de catre Germania e destul de simplu : cu un efort minim relativ al Germaniei, care prezinta sub 1 0/0 din comertul exterior german, domind 250/0 din comertul exterior romanesc Si prin repercursiune o mult mai mare parte a comertului intern al Romaniei. Romania e silita de circumstantele productiei sale sa fie o anexa a comertului altei tars, o colonie.

intre ele sa - §i asigure debupele.

Deci, pentru destuld vreme, atat cat conditiile de productie actuald vor dura,

Romania nu poate duce o politica autarhica, care ar desfiinta ormele Si nu ar indlta satele (§i care e imposibilul). 3. Rata romaneasca nu e o plata deschisci, nici unitarcr. Comertul interior romanesc are de a face cu mai multe piete locale, variind regional §1 temporal. Ceea ce face sa nand situatii paradoxale de monopoluri locale. 0 analizA a preturilor pentru produsele de consumatie, in care e interesatd marea masa tardneasca producatoare vanzAtoare, arata existenta unui numar de piefe locale, care Inca nu s'au unificat Intr'o plata uniccl pentru teritoriul romanesc. Variatiile regionale ale pretului graului Si painii sunt atat de marl ca §f ale celorlalte produse agricole de masa, ca porumbul, orzul §i ovazul, !twat nu pot explica diferentele

de pret dela o regiune la alta prin costul transportului. (Transilvania are o piatd mai
omogend).

Exists regiuni care, ca §i acum 100 ani, din pricina lipsei transportului, de§i au o

3

463

recolta mai mica, prezinta preturi mai mici decat locurile de desfacere mai mari care vend la preturi mai mari. (V. Sutu, situatia Ia§i lor fata de Galati). Acestei situatii se datoreaza §i varietatea taxelor locale de care e isbit comertul de
cereale §i care constitue aproape un sistem de accize, care este posibil tocmai prin hermetismut regional al pietelor romane§li. In concluzie, caracteristicile pietii interne romane§ti de marfuri sunt urmatoarele:

Plata romaneascd este o piata ingusta, plurals Si anexa. Schimbul "(titre sat qi oral, agricultori qi industrie nu se poate face dealt printr'un tert strain, metropold strains a pietii ronzanqti.

II. STANDARDUL DE VIEATA AL MASELOR $1 PROBLEMA CONSUMULUI. Acestea fiind notele

esentiale ale pietii romane§ti, sä incercam acum a patrunde cauzele care determina
aceasta stare de lucruri. 0 prima conditionare a ingustimii §i pluralitatii pietii romane§ti i§i gAse§te intemeierea in actualul standard de vieata, extrem de redus, at maselor rurale. Standardul de vieata se poate determina pe mai multe cai. Cea mai interesanta este aceea a cercetarii bugetelor tarane§ti. Studiile monografice, initiate de Institutul social §i cercetarile d-lui N. Cornateanu

in materie de bugete tarane§ti, dacd ar fi extinse, ar aduce multa lumina in aceasta
chestiune.

Din anchetele existente pand in prezent, vom desprinde unele concluziuni privitor la capacitatea §i modalitatile de consum ale taranimii.

1. Deficitul endemic al bugetului taranesc. In actuala stare de lucruri, cand

taranul se incapataneaza a face munca agricold cea mai nerentabila, cultura cerealelor, bugetul sau este in genere, in chip endemic, deficitar. Excedentele bugetare, cand exists, sunt rezultatul nu a unui venit mare ci al unui standard de vieata extrem de redus. lar deficitul nu este decat rareori, in masele rurale, rezultatul unui standard de vieata prea ridicat Si este pricinuit de inmultirea membrilor familiei, pe care exploatatia taraneasca nu-i mai poate sustine. Datoriile agricole stau marturie la aceasta. Aceste datorii mai sunt semnificative, insd, §i pentru mentalitatea imobiliard, teriand a taranului §1 chiar a romanului in genere, fie el ora§ean. Multe datorii provin din cumparari de pdmant, pe care taranii le-au realizat in speranta prelungirii epocii de preturi urcate. (Chiar ora§eanul nostru investe§te excedentul sau bugetar mai ales in constructii). In genere, insa, datoriile agricole au Post facute pentru umplerea golurilor bugetare ale taranului, datorite deficitului endemic sau clasdrii excedentelor in cumpardri imobiliare (facute in mare parte pe credit).

2. Cheltuielile familiei fala de cheltuelile exploatafiei. Repartitia cheltuielilor unui buget taranesc este foarte importanta pentru determinarea tipului de consu-

mator rural. Cheltuielile de exploatatie sunt tipice. Ele sunt acelea§i pentru toate exploatdrile mici, care formeazd majoritatea agriculturii noastre. Observam ca, in aceste conditiuni de exploatare, bugetul taranesc nu poate suporta inventar mort decal in foarte mica masurd. De unde, ambitiile metalurgiei de a capdta debupe la sate, sunt §i raman Inca reduse.

Jar in privinta inventarului viu, taranul nu poate intretine vite de rents ci numai

vite de munca.

In ceea ce prive§te cheltuielile familiei, exists o mai mare variatie dela familie la familie, dela individ la individ. Cheltuielile familiei stint in mare parte acoperite in nature de munca familiei.

Pentru ceea ce cumpara, taranul e foarte chibzuit in genere la cheltuieli. Taranul calculeaza precis consumul sau de bunuri ce nu pot fi produse in gospoddrie: de tutun, zahar, chibrituri, alcool.

464

Taranul nostru sta mult pe ganduri, inainte de a face o cheltuiala, chiar marunta §i e un eveniment adevarat procurarea unui obiect mai luxos, ne spune N. Cornateanu. Ca sa-§i extinda cheltuiala peste mdsura, trebue sa fie alcoolic, fumator, sä-i place hainele nemte§ti, sä aibd ambitii de imbundtatire a exploatatiei. Dar, acestea din urma nu §i le poate realiza decat prin imprumuturi.

silit pe micul produclitor sa vandei pentru corner ful exterior. Inainte de rdzboiu, comertul exterior de cereale se aproviziona dela marii producatori, micul producator
vanzand pentru piata interne. Reforma agrard facu din micul producator vanzator, mai mult sau mai putin direct pentru strainatate, in primul rand. Oboarele iau din aceasta cauza un mare avant. Ce trebue sa retinem este chipul in care se infati§eaza taranul ca valuator al produselor sale azi. El este complet dezarmat in fata intermediarului. Nu poate avea rezistenta la fixarea pretului, nici la predarea marfii. Este, pe cat se poate, spoliat. Si lit de lipsa de magazii §i de credit, ca §i de necesitatea platii impozitelor, taranul trebue sd-§i vanda recolta de indata ce aceasta este produsa. Pe cand agentii §i subagentii targurilor §i oboarelor sunt de cele mai multe on organizati, lucrand solidar, taranul lucreazd individual. El nu poate opune nimic manevrelor de specula ale agentilor. Rezultatul este situatia speciala a Romaniei, ca §i a tarilor
bazinului dundrean, in comertul mondial de cereale, in care Romania joaca rolul de baissier.

III. PRODUCATORUL ROMAN CA VANZATOR AL PRODUSELOR SALE. 1. Reforma_ agrarci a

i§i intind reteaua dela agentul umil de pe piata romaneasca pang. la metropolele
occidentului.

Pe de o parte iregularitatea recoltelor, pe de alta lipsa de organizare comerciala a taranimii face ca Romania se apese intdtdeauna asupra preturilor internationale. (Ceeace am demonstrat in previziunea preturilor §i recoltelor in Romania). De asemeni, in comertul viteldr, taranul roman este pus in fata unor organizatii, cari

tehnice §i profesionale in materie de comer(, taranul nostru are o mentalitate speciala in ce prive§te schimbul, asupra cdruia trebue sa stdruim. Schimbul de produse §i servicii Intre locuitorii aceluia§i sat nu este socotit ca o indeletnicire pentru marirea venitului, ci ca un act de -solidaritate sateascd. Dijma pe care o platesc taranii morii la care macina, ca §i serviciul pe care morarul satean li-1 face, este socotit ca o ddruire reciproca, nu ca un act comercial1). Mentalitatea strict agricola (eu nu o voiu numi primitivg, ci agricold) a taranului roman, fac ca schimbul sä nu alba semnificatia curentd. Diviziunea muncii, dealtminteri, nu este conceputA decat ca un pis-aller. Specializarile la sate sunt datorite saracirii, cand nu sunt decal anexe, indeletniciri artistice ale agricul'orilor. Cum am spus in treacat, Romania nu e o Cara agricold, ci de agricultori. (Caci esentialul e mentalitatea, nu rezultatul ei). A fi agricultor este summumul, nu in fruntea ierarhiei economice ci Si in fruntea
celei etice.

2. Schimbul ca dar". Etosul tcireinesc. Dar, pe langa lipsa unei formatiuni

PATIO ce aceasta mentalitate nu se va schimba, schimbul sat-ora§ nu va putea fi intemeiat decat pe rapt. Romanul face, cand e nevoie, pe comerciantul Si chiar pe muncitorul industrial, insa numai pentru ca sä se poata reintoarce la tara. 2) (Cat timp nu a trecut prin liceu). Actualul stadiu al comertului §i consumului maselor este deci rezultatul unui etos in primul rand.
1) v. Adrian S. Nekrea : Industria morAritului la Runcu. Arhiva pentru Stiinta tI Reforma Social& X, pag. 251 urin. 1 E semnificativA In privinta aceasta comportarea reimigratilor roma ni din America.

465

latA deci until din factorii determinanti ai ingustimii pietii romanesti, ca si ai lipsei ei de unitate. 3. Orientarea diferita a pietelor provinciale. Un al doilea factor, care lucreazd la mentinerea acestui pluralism al pietii romanesti este datorit situatiei speciale a fiecarei

Avem de a face cu fragmente de piete care au fost organizate in vederea unor alte centre de desfacere decat eele actuale. Atat Transilvania (orientate spre Austria), cat si Basarabia (centrata odinioard la Odesa 3), si-au creat cu grew vaduri in Vechiul Regat, dupd cum si acesta a avut mari dificultati in deschiderea de debusee in aceste provincii. Dar aceasta este o chestiune, care se pune, in toatd amploarea ei, mai ales in ce priveste chestiunea transporturilor, care iese din cadrul expunerii noastre. Ne multumim a sublinia lipsa unei politici comerciale constiente, care se incerce unificarea pietelor romanesti din acest punct de vedere.
IV. TIPUL COMERCIANTULU1 ROMAN. 1. Tipul medieval. Toate acestea fac, ca in tail

provincii.

la noi, se rdmanem la comertul de tip medieval. 0 'intreagd armata de trepte intermediare de comer] isi iau castigul exagerat asupra aceluiasi artico14) Credem ce epitetul aruncat comertului romanesc nu este numai o simpld butadd, ba chiar eticheta de medieval it inobileazd. Realitatea crudd, dar stricta realitate cere ca, in actualele conditii, comertul se jefulascd. in chip sdlbatec atat pe consumator cat si pe producAtor.

Nefiind posibild o marjd rationald de castig, care sd fie suficientA a declansa

schimbul, agentul, care is produsul tdrdnesc in primire, este obligat se -i comprime pretul

si se -1 fure la cantar si la receptie. Situatia fiind aceias, cand acelas negustor vine se vandd consumatorului roman dela sat si oras. El trebue se opereze pe consumator, tot astfel cum a procedat cu producAtorul.
Schimbul neputandu-se face spontan, comerciantul care lucreazd in Romania trebue se -si asume rolul ingrat de a uza de fortA §1 viclesug, pentru a provoca circulatia bunurilor. Este deci comertul romanesc de tip medieval. Insd tipul, de care se apropie, este cel al pirateriei. De unde si coalizarea aceasta a grosistului, cu semigrosistul, cu depozitarul judetean

si cu bAcanul carciumar din sat. Comertul romanesc, fiind prin structura lui actuald aleatoriu, cere o organizare, care se fie ca de jaf, foarte costisitoare, cu riscuri si ele mari. De unde acumularea aceasta pro unitate a costutui comercial. Putinii cumpArAtori, care sunt ordseni, nu au nevoe sd fie inghesuiti ca se cumpere. Ei sunt o clienteld sigura. De

unde, negustorul dela orase, care vinde pentru ordsean, in genere roman, isi permite
a-si tine prestigiul ski moral. Dar nu aceste este tipul comerciantului din Romania. 2. Intermediarul. Cel care e nevoit se lucreze cu lumea satului e nevoit se arunce

morala de o parte si se considere pe tdran drept un copil mare, un indigen" si nimic
mai mutt.

Orasul, neputand face aceasta pe cont propriu intru atat cat e romanesc, realizeazd captarea bunei vointe a tdranului pentru schimb, prin intermediarii strAini. Romania si-a procurat singurd mercenari, care inainte de rdzboiu conlucrau cu arendasul boerului pentru intensificarea" schimbului sat -oral iar dupd razboiu, odatA cu disparitia boerului au rdmas singuri la riscuri si beneficii. AceastA nevoe de intermediari etero-etnici a fost dealtminteri inlesnitd de necesi-

tatea acestui schimb triunghiular sat -oral, cu varful trecand prin Berlin (In epoci de prosperitate) on Paris (in epoci de nevoe de credite financiare). Romania a avut si are
3) General Scarlat Panaltescu : Centrele comerciale din Baearabia°. 4) mthall §1 Ortgore Manollescu: Sindicalizarea legala a Industrillor 1932.

466

Inca nevoe de samsari §i intermediari, nu de comercianti propriu zi§i, de zarafi §i camatari, nu de bancheri. Ace§ti intermediari au procedat ca intr'o colonie, fiindcd nu putea proceda altfel §i fiindcd noi romanii i-am adus §i-i tinem pentru aceasta. Procedeul colonial este intemeiat pe o impatria actiune 5) : 1. Schimbarea etosului indigen ; 2. Alcoolizarea indigenului; 3. Momirea lui cu obiecte de lux; 4. Realizarea acestora cu ajutorul creditului, a consumafiei pe credit, pe gaj de recoltd mai ales.
V. TECHNICA ACTUALA A DESFACERII IN ROMANIA. In condiliile aratate, nimeni nu are in-

teres ca piata romaneasca sd fie utilata cu cele necesare negotului. Pe de o parte, modul in care se face comertul nu cere, in genere, comerciantului cuno§tinte profesionale prea desvoltate, iar, pe de alta, nici utilajul nu este imbundtatit. Cei care isbutesc sa domine piata in actualele conditii ar gasi piedici in organizarea unor targuri controlate, in ridicarea de magazii §1 piete sistematice, abatorii, etc. Deasemenea, o clasificare a cerealelor, introducerea ma§inismului in transportul cerealelor §1 a§a mai departe, nu ar face decat sd aducd piedici actualului comerciant. Cdci acest utilaj comercial ar duce in chip firesc la crearea unei piete libere, unitare, care ar distruge regionalismul §1 monopolismul pietelor locale. Noi notam, in orice caz, lipsa de inzestrare aproape complea a pietii romane§ti, cu avantagiile technice §i utilajul modern de desfacere.
VI. TENDINTE NOW IN MASELE TARANEM. Aceastd situatie, tipica pentru comertul

roman al trecutului Si prezentului, nu este insd decat aproximativ de ordinul generalitatii. Cat de intim poate fi aspectul economiei de schimb ardtat pand aci pe temeiul mai multor cercetari, nu o putem §ti.. Se afirmd insd ca exista §i tendinte de alt gen, coexistand cu situatia medievald aratatd de noi. Astfel, N. Corndteanu §i ca el §i altii afirmd ca proprietatea taraneasca la noi se incadreaza din an in an tot mai mult in regimul de productie capitalist... Ea (munca jaraneascA) e fortata sä produca pentru beneficiu, pentru schimb §i acolo unde eventual bratele proprii sunt insuficiente, ca salariati". Impozitul, ridicarea standardului de viata prin atractia ormului §i cumpdneala rentabilitatii fac ca masa taraneasca sd producd pentru schimb ie§ind din productia autarhica. Noi banuim ca §i intensa politica de ordin colonial, pe care a dus-o comertul la sate e o cauza a schimbarii situatiei. In orice caz, se observa cum sdteanul, cand face o industrie, incepe sa producd nu numai pe baza materiei sale prime, ci sd-§i cumpere materie prima dela altii. Deasemeni, el ajunge sd-§i desfacd marfa la distante apreciabile de locul de productie 6).

0 tendinta, de a-§i imbunatatii instalatiile primitive, este iard§i de remarcat. (Cazul inlocuirii cazanelor primitive cupoverne §i a imbundatirii Si sistematizdrii morilor sate§ti). Numai pretul ridicat al inoirilor pare a mai opri dela acestea. Asocierea pentru treeratul cu ma§inile (cetele tardne§ti) iara§i este o notd a prezentului.

In economia multor industrii, cum este aceia a lemnului in Transilvania, romanii se arata ca un element de civilizatie de mana intaia 7).
6) Trimitem la Zane Economia de schimb in Principatele Romane", pe cel care vrea sit vada in detaliu Imaginea comertului romanesc modern in debuturile lul. 6) Vezi harta de desfacere a With produce la Runcu. In Em Buznea: 0 Industrie tarAneasca, industria tuicil din satul Runcu, jud. Gorj, Arhiva pentru $t. §i Ref. soc. X. p. 276. 7) lug. Vasile Pawl: Interventionismul de Stat §i politica economics a lemnului in Transilvania.

467

Cat de generalizate sunt aceste tendinte iara§i, nu putem 'Inca §ti. Studii viitoare trebue sd aprofundeze.
VII. o POLITICA A DEBU$EELOR INTERIOARE. Functionarea atat de defectuoasa a comer-

tului romanesc este insd datorita unui factor, pe care I-am trecut sub tacere pand acum §1 care credem ca e esentialul. Lipse§te o politica unitard §i con§tienta a Statului romanesc in materie de comert interior. Toate paradoxele comerciale, descrise mai sus, sunt in functie de politica de haos comercial, pe care Statul Roman modern o practice in ce prive§te debupele sale interioare. Statul Romanesc s'a marginit intotdeauna a incuraja industria mare §1 anume numai operatia de productie a acestei industrii, fard a avea grijd de desfacerea produselor ei. Un timp chestiunea a fost simply dealtminteri, toata industria romaneasca avand un consumator sigur §1 bun platnic (pe vremuri) Statul (armata Si cdile ferate, in speta §1 azi) regiile comerciale, al caror rost este de a absorbi produsele particulare, atunci cAnd nu le poate concura. Insa, cuni am ardtat, problema schimbului romanesc nu prive§te numai industria romaneasca ci §i orice posibilitate de schimb. Problema comerciald este primordiald, nu cea a productiei. Cu dl. Garoflid suntem pentru lozinca : targul face marfa. Politica comertului este cea care determind economia unei tad, nu technica de productie. Astfel se explica cum avem de a face cu un sistem de productie capitalist, aldturi de un comert medieval. Technica productiei este neputincioasa a schimba structura economics a unei tad. CAM vreme schimbul nu e sprijinit de o politica de comert, zadarnic incercam sd ne incadram in capitalism" §i in orice terminologie. Da, economia de schimb poate exista §1 fdra integrare capitalists. Pentru aceasta e nevoe ca Statul sd intervinei, cad spontan nimic nu se poate face in actuala situatie: 1. Pentru a prelua monopolurile de fapt ; 2. Pentru a intensifica schimbul inter-satesc prin organizarea unei industrii casnice la tail ; 3. Prin utilarea comerciald a tarii ; 4. Prin sprijinirea elementelor dornice de a se forma in profesiunea comerciald. 8) PAUL STERIAN

UN ORAS IN DECLIN: BOTOSANII
Dacd exista un anumit determinism geografic, impunand dela loc la loc posibi-

in aceasta privinta imprejurdrile istorice
deasupra aceluia§i punct.

li tali deosebite de desvoltare a§ezdrilor omene§ti, un rol nu mai putin insemnat it pAstreazd

care impun variatiuni trecand in timp pe

geografic, care pdstreazd in el un oarecare caracter de permanentd. Variazd prea putin in

Primul element, determinismul geografic, este rezultanta directs a mediului

unitatea de timp istorica, cad elementele naturii ascultd de o unitate de timp cu mult mai lungd, pe care am putea-o numi geologicd. Si pentrucd variazd prea putin sub ochii
no§tri, pare un determinant static, rat-nal-land acela§i secole de-a rdndul, milenii de-a rdndul. In viata unei a§ezdri omene§ti, el are mai mult rolul de-a of eri locul pe care trebue sa se

nand acea a§ezare ; desvoltarea ei posterioard tinand in bung parte, de cel de al doilea factor : imprejurcirile istorice. Si totu§i aceasta ofertd" a mediului, e atat de putermica a Orli., Buc. 1938.

8) Aceste puncte de program sunt amanunlite In lucrarea noastri: Idealul panrominesc §1 desvoltarea econo-

468

nick incat, chiar daca o a§ezare omeneasca se stinge, datoritd imprejurdrilor istorice nefavorabile, cand acestea se Intorc prielnice peste o suta sau peste o mie de ani pe aceia§i vatrA incepe o noud palpaire de vieata, o noun a§ezare se na§te deasupra

cenu§ei celei vechi. Avem destule exemple chiar la noi: ora§ele de pe tarmul Marii Negre,

care au cunoscut o inflorire din antichitate pand in evul mediu, o decadere pand la completd nimicire pentru unele, de atunci incoace Si o noua chemare la vieata sub
ochii no§tri.

Putem afirma deci, ca localizarea geografica e cel dintaiu element important de cercetat, pentru descifrarea vietii organismului social care e °rapt. Dacd ne referim la cel de al doilea determinant in vieata a§ezarilor omene§ti, pe

care 1 -am numit cu un termen atat de larg, imprejurdrile istorice, acesta tine de intorsaturile vremelnice §i schimbdtoare ale societatii omene§ti. Pe cand cel dintaiu

contine in el elementul spatial, acesta de al doilea e legat de curgerea timpului. De aceea prezinta caracterul de variabilitate. Prezintd epoce de adevarat dinamism, cand ora§ul

cre§te, se desvolta §i prospereazd, intretaiate de epoci in care bate un fel de vent al pustiului, care aduce stagnare, regres sau chiar ruinare completd. Asa dar, acest de al

urbane, ni se pare ca avem de aface cu doud forte in luptd : pe de o parte mediul, care pretinde ascultare dela toate vietuitoarele, §i §i-o impune prin necesitatea adaphirii, pe de alta parte, tendinta de emancipare a omului de sub tutela fortelor naturii, tendinta care se accentuiazd Si ca§tigd teren paralel cu desvoltarea civilizatiei. Din acest cuplu de forte contrarii, i§i trage seva de vieata, ormul. Se dovede§te ala dar Inca odatd, ca.' la baza vietii oricdrui organism cum ii socotim Si pe cel urban trebuie sd stea mi§care continua, lupta. Adevarata tendinta a evolutiei oraplui insd, e sd se poatd rupe de sub influenta mediului. Marile metropele, aproape nu mai tin seamy de mediul inconjurdtor, it nesocotesc, it corijd, transformandu-1 cateodata radical, subjugandu-1 dea binelea. In modul acesta marile ora§e, apar ca ni§te nuclee unde se concentrend cea mai splendida
rdzyrdtire a speciei omene§ti, impotriva mediului. Se merge atat de departe, incat deasupra marilor orne insa§i clima are nuante proprii, influentatd fiind de materialul de constructie de indosirea impotriva vanturilor, de ecranul protector al fumului care plute§te deasupra Si atatea alte elemente. lard de ce ora§ele pot fi considerate ca veritabile focare de isbanda omeneasca, in care §tiinta sociologica i§i gase§te un vast camp de cercetare.

doilea element, imprejurarile istorice, i§i pdstreaza importanta lui mare nu atat in na#erea, ci mai ales in evolutia unei a§ezdri omene§ti. ,Si dacd am vrea sd intram mai in intimitatea fenomenului de vieata a unei a§ezari

In paginile urmdtoare ne propunem sd cercetdm existenta unui ora§ dela noi,

Botqanii, care prezinta in evolutia lui, chiar sub ochii no§tri, un element patogen: °rap] acesta dd Inapoi pe vre-o patruzeci de ani, regreseaza, se chirce§te. Nu pornim a§a dar

cu intentia de a scrie o monografie, ci de a cerceta doar unele aspecte ale problemei
acestui ora§.
I.

CAUZE CREATOARE. Ceea ce se intelege in mod obi§nuit sub numele de media

geografic, cuprinde cloud soiuri de elemente, unele naturale (structure geologica, relief, nuante de clima, vegetatie etc.), care alcatuesc trdsaturile fundamentale a peisajului
§i

culturilor §i a§ezarilor, etc), care sunt supuse vremelniciei Si transformarilor neincetate. De§i fiecare element in sine luat izolat, reprezintd o abstractiune §i nu o realitate concrete, cad realitatea concrete e redatd numai de ansamblul §i de interpatrunderea

altele, care nu sunt decat ni§te adaose datorite mina omeneqti (drumuri, felul

tuturor le vom analiza rand, pe rand pentru o mai Clara descifrare a fenomenului.

§ 1. Aqezarea geografiai a oraqului. Acolo, in Nordul Moldovei, unde e situat oracul Boto§ani, se leaga strans cloud regiuni deosebite intre ele in multe privinte. La apus e un podi§ de vr'o 400 m inaltime, care se intinde pand in marginea Carpatilor : e Podiqul Sucevei. La rasdrit se intinde pand dincolo de Prut, un tinut jos, cu dealuri 469

marunte, abia estompate in zare : e Campia Moldovei. Plana de legatura dintre ele
trece prin marginea ora§ului. a) Deosebirea Incepe chiar dela faptura rocelor din care sunt zidite cele doua regiuni

vecine. Temelia podiplui e alcatuita dintr'o succesiune de paturi tari de grezie, de

nisipuri sarmatice Si de strate de argile ; adica dintr'o succesiune de paturi permiabile §i

impermiabile, ceea ce reprezinta structura ideala pentru formarea panzelor acvifere. Urmarea e bogatia de isvoare din cuprinsul podi§ului. Fundamentul campiei e format din argile §i iar argile, pana la cateva sute de metri adancime. Grosimea mare a acestor strate impermiabile, face ca apele de ploae sa nu se poata infiltra decat pe alocuri, unde se intalnesc modificari locale (nivele de loess sau nisipuri) ramanand sub forma
de balti sau mla§tine la suprafata. Panzele de apa subpdmanteana lipsind, sau fiind foarte sarace, isvoarele sunt rare §i vremelnice. Se explica a§a dar de ce in unele sate, locuitorii se alimenteaza cu apa din iazuri (Ichimeni). Si mai e ceva. Nu numai ca isvoarele sunt in genere putine, cu debit mic §1 vremelnic,

dar de cele mai multe ori, au apele salcii sau amarui, de nici nu le poi atinge, datorita sarurilor pe care be cuprind argilele de dedesupt, saruri care apar in vremuri de mare ar§ita §i uscaciune, pand la suprafata, sub forma de floricele albe cristalizate, care se ntind ca o pecingine printre firele ierbii arse I). b) Si din punct de vede al relief ului, deosebirea dintre cele doua regiuni e clara. Podiqul Sucevei, care are in preajma Boto§anilor cca. 300-350 m altitudine, se ridica
treptat spre Vest Si Sud, intrecand 500 de m la marginea Carpatilor §i in partile Harlaului.

Podi§ul acesta, format din dealuri maxi, semete (593 m. in Dealul Mare dela Tudora), despartite de vaii adanci Si priporoase, sta langa tinutul jos al Ccimpiei Moldave, ca o masa mai inalta langa una mai scunda. Intr'adevar, campia dela rasarit e o suprafata u§or

ondulata, cu dealuri marunte, care abia ating 200 m. altitudine §1 se intind atat de
monoton, cu spinarile largi la acea§i inaljime, incat par intr'adins netezite. Valle sunt de obiceiu largi, imense pentru firicelul neinsemnat de apa care le dreneaza. Pe langa varietatea caleidoscopica a peisajelor din podi§ul Sucevei, Campia ofera mereu acelea§i §i acelea§i zari largi, cu acelea§i dealuri scunde §1 monotone, repetate pe zeci de km. 2). c) Clima adauga Inca un element de deosebire, intre aceste regiuni. Sus pe podiq clima se arata cu o nuanta mai racoroasa Si mai umeda decat in campie. Temperatura medie anuala prezinta o diferenta de un grad intre cele doua regiuni (cca. 7°,5 pe podi§, 8°,5-9° in campie) ceea ce se oglinde§te concret, zilnic, prin mult mai marl diferente §i se rasfrange puternic asupra vegetatiei §i activitatii omene§ti. De asemenea precipitatiunile atmosferice stint mult mai abundente in podi§ul Sucevei (650 700 mm anual), decat in Campia Moldovei (cca. 450 mm.) ; ceea ce iara§i contribuie intr'o mare masura la deosebirea hotaratoare dintre aceste regiuni naturale. A§a de exemplu, tinutul Sucevei

pastreaza mai tot timpul anului un colorit de un verde proaspat, in limp ce campia e bantuita aproape anual de secete, care o imbraca de prin Iulie, intr'o haina cafenie de ierburi uscate. Recoltele se coc in campie cu vro saptamana mai devreme ca pe podi§.
Iata a§a dar elemente concrete, care intra §i'n intuitia tdranilor localnici, in afara de cele pe care ni le desvalue anumite observatiuni meteorologice. d) Urmarea directa a climei, e ca apele curgatoare care strabat podi§ul, sunt marl, cu apa abundente Si curs sprinten (Siretul, Suceava, Sucevita, Somuzul S. a.), pe tend raurile din campie sunt neinsemnat de marunte, cu un debit atat de redus vara, ca ajung
2) Pentru geologia acestor regiuni se poate consulta : Ion Simionescu: Qeologia Moldovei dintre Siret gi Prut. Acad. Rom. 1903); Victor Tufescu: Observations geologigues sur les collines de Harlau (Ann. (Publ. Fond. Adam. sc. de l'Univ. lassy, 1937). 2) Pentru geografia regiunilor acestora, vezi : Vintila Mindilescu : Podigul Malt din W. Botosanilor (Bul. Soc. R. Rom. Geogr. 1929); Idem : Depresiunea Botosani-Harlau gi zona el de contact cu podisul inalt din spre Siret (Lucra.rile Univ. Cluj IV 1931); Rick Iul: Cer-cetari geografice gi antropogeografice in Depresiunea Jijiei (But Soc. Rom. Geogr 1931 si 1932); I. V. Luca : Relieful gi apele jud. Botosani (in Botosanii in 1932 "); Oh. Nastase: Centum monticuli (Lucrilrile Soc. D. Cantemir I, 1937); si V. Tufescu : Dealul Mare-Harlfiu (Bul. S. R. R. Qeogr. 1937).

470

ca ni§te garle noroioase pe care le poi pd§i cu usurinta si cu un debit atat de sporit In vremea ploilor mocnite de toamnd sau a desghetului primdverii, incat inunda mil de hectare (Jijia, Sitna, Miletinul, Bahluiul etc....). Nici in Intinderea podiplui, debitul raurilor nu e absolut constant tot timpul anului ; si Siretul mai iese cateodatd din mated, dar in timp aceste intampldri sunt destul de rare apele variazd foarte putin ca nivel ce inundatiile in Campia Moldovei se tin land, fiind ceva cu totul obisnuit. Ele se datoresc in bund parte substratului argilos, impermeabil, care reline apele de infiltratie la suprafatk transformandu-le In mla§tine, dupd cum se datoresc §i pantelor prea line, prea apropiate de orizontald, care reduc scurgerea. A§adar, cursurile capricioase, cu diferente enorme de debit intre anotimpuri, sunt caracteristice raurilor campiei, pe cand cursurile aproape regulate, cu debitul mull mai
constant, sunt specif ice raurilor podisului. Oglinda acestei deosebiri, apare §i 'n alt fapt concret, datorit stradaniei omenesti, care cautd sd corije cat de cat natura prea sgarcita pe alocuri. In campie, raurile mai au o caracteristied : poartA in lungul for §iraguri intregi de iazuri. Debitul raului fiind prea mic pentru trebuintele gospoddre§ti ale satului (addpatul vitelor, gradindrie, §. a.), valea e barata de-a curmezi§ul cu o iezdturd care opreste apele formand un mic lac artificial : iazul. Aseste rezervoare de apd, care se intind in lungul raului ca niste salbe, nu numai ca. Intretin oarecare umezeald In preajma lor, contrastand cu campia prajita de secetd, dar reglementeazd cursurile capricioase ale acestor rauri nardvase. Ei bine, aceste crealipsesc aproape cu total in tinutul Sucevei. Acolo rattrile au iazurile tiuni omenesti apd Indestuldtoare pentru trebuintele omenesti §i nu se simte nevoe de iazuri. adicd patura subtire de pamant care acopere ca o manta de e) Chiar solid, 100 cm, stratele geologice, adica patura in care-si infig raddeinile cele mai multe 40 se deosebe§te dela o regiune la alta. Podisul e acoperit cu podzol (adied tin plante,

pamant cenusiu, sarac in materii grase), pe cand campia e acoperita cu ciornoziom humus ce confine). (un pamant negru, foarte roditor din cauza materiilor grase

1) 0 altd urmare a reliefului, §i climei, si solului care subliniazd si mai vizibil contras-

tul dintre cele doud regiuni, e inveliqul plantelorPodipl Sucevei e §i astazi, dar era cu mull mai mult in trecut, acoperit cu codri stravechi de fag : vestitii codri ai Cosminului, Hertei, Copalaului, Tudorii, etc... Campia, e o Intinsa stepa. In trecut ca §i astazi, orizontul acestei regiuni a ramas lipsit de padure. Adeseori nicderi, pang 'n marginea zarii, nu se iveste geana negrie a unui crang. Odinioard acoperitd cu ierburi, care inverzesc repede dupd topirea zdpezii §i se ustted la dogoarea arsitelor verii, de capata intreaga astazi in bund parte inegritd de ardturi campie un colorit sumbru rosietic-pdmantiu, §i vargata de covorul multicolor a semandturilor, a ramas insd tot stepd, tot lipsitd de umbra padurilor, tot dogorita vara de soare si spulberatd iarna de crivat 3). Acesta e contrastul cel mai puternic : Inlet) parte codru mereu, dincolo, Intindere goald de stepd, pe care D. CANTEMIR o numea Pustia Moldovei. Intro parte e lara fagului (Bucovina), in cealalta parte, in campie, nu e lemn nici pentru constructii, nici pentru foc, de and oamenii in vatrd tizic (bdlegar uscat). g) In fine, o ultima trasaturd adaugata peisajului de catre om, vine sd Intareasca contrastul dintre cele doud regiuni, sunt aqezcirile omenelti. Pe podi§ satele sunt marl, gospoddroase, cu casele resfirate printre gradini pline cu pometuri; curtile cu suri si co§are, sunt ingradite cu garduri de nuele sau scanduri etc... In Campia Moldovei, satele o adundturd de case strase grdmaprezinta tin alt tipar caracteristic : sunt mai mici, gioard lipsite de gradini, adesea lipsite si de garduri, cu un aspect mult mai sat-acacias. Cele mai multe sate de pe podi§ sunt vechi de sate de ani, pe cand majoritatea satelor din campie au aparut abia in secolul din urma. led a§adar deosebirile : cloud regiuni care n'au nimic comun intre ele, nici ca
3) Pentru soluri si vegetatie. vezi: G. Murgocl: Zonele naturale de soluri in Romania (An. Inst. Geol. Rom. VI.
1911); P. Enculessu : Zonele de vegetatie lemnoas3 din Romania (Mem. Inst. Geol. Rom. 1924).

471

aspecte naturale, nici ca functiuni antropogeografice. Doud regiuni fundamental deosebite, puse una langd alta. Una, podi§ Malt, acoperit cu pdduri stravechi, prin care se itesc

apele sprintene ale raurilor §i isvoarelor dese, cu sate mari, gospoddroase etc... alta, cAmpie joasa, cu dealuri mdrunte, acoperite cu ierburi Si semandturi, cu pArae anemice
Si sate prapddite.

0 Valf Citj

MOLDOVA

IX NORD

RNA1477

o alma o Riau,
P%° Darabani

'..... 4 I
"4"""-"ofdinita

AA

El

Pluati (puts Goo au aft.)

Poi kW Sacresi (ccalloo to)

E:1Cionis

Koblavei (aa.11.00 at)

tam : ea g nen to
Fig. 1.

5vca.ei (Valaa Moldovei)

Sulvastied a Podia.

Principalele diviziun naturale ale Moldovei de Nord : muntii, podipul pi campia. (1 = limita rasariteana a podzolulul ; 2= limita rAsAriteanA a tagului).

Aldturarea acestor cloud tinuturi naturale, aproape se face pe o singurd linie. Caracterele uneia dispar dinteodata §i sunt inlocuite cu ale celeilalte, pe o fd.§ie de teren nu mai lata

de 3-5 km. 0 adevaratd linie de contraste, de schimbare brusca in aspectul peisajului,

in mijloacele de subsistentd,In functiunile economice §i cele sociale. E ceea ce se nume§te

in antropogeografie o linie de contact. E o puternica linie de contact, in lungul careia se alunge§te un adevarat §irag de sate. siragul acesta se poate urmari Inca dela Nord de Dorohoi, pe la poalele Coastei lbaneqtilor Si se continua sat langd sat, prin Vacule§ti, Brde§ti, Cervice§ti, Stance§ti, pand mai la Sud de Boto§ani (Bdiceni, Ord§eni, Criste§ti, Co§ula), legandu-se cu un alt Sir de sate, care se prelungesc pand dincolo de Harldu Si Cotnari (v. fig. 1). Este una dintre cele mai frumoase Si mai dense linii de sate dela noi, putandu-se compara doar cu cea dela curbura Carpatilor (spre Campia Romand) sau cu cea dd pe valea Culei dela marginea Codrilor Bacului. Adeseori satele sunt atat de straits legate intre ele, Incat nu §tii cand e§i din unul Si intri in celdlalt. Se intelege astfel Ingramddirea atator sate pe o singurd linie. In antropogeografie, astfel de ingramddiri se explica prin posibilitatea utilizarii resurselor din doud medii diferite, la care se mai adauga Si alte cauze locale. Ei bine, linia aceasta, care a strans in lungul ei atata viea Id, atata furnicar omenesc, din timpuri foarte vechi, a impus nu

472

numai o vie circulatie de bunuri §i oameni in lungul ei, dar a activat §i schimbuf de produse dintre cele cloud regiuni deosebite, creind o circulatie incruci§ata cu cea dintai, scotand la iveald primele elemente generatoare de vie* urband. Dar §i circulatia aceasta nu s'a facut la intamplare, ci in build parte a fost coordonata de anumite cauze naturale §1 strans legatd de a§ezarea unor mai vechi centre comerciale sau politice din tail §i de peste hotare. § 2. Conditiuni de intrefinere qi circulatie. Produsele celor cloud regiuni vecine, se deosebesc astazi, dar se deosebiau §i mai mult in vechime. Campia, cu intinsele ei semAndturi de astazi, era inainte vreme mai ales o vasty intindere de pd§une. Principala bogatie erau vitele ; regiunea fiind locul de predilectie unde se ridicau renumitii cai moldovene§ti, crescuti sub cerul liber ca in preriile americane §1 de boi moldovene§ti, puternici Si rezistenti la poveri. Nu numai ca in numeroase documente din trecut se pomene§te despre bogatiile de vite din partea locului, dar unele localitati din stepd au paserau foarte numeroase in Campia Moldovei.

.

trat pand in zilele noastre vechiul renume pentru iarmaroacele for de vite (SAveni...) BranWele adica locurile domne§ti anume lasate pentru cre§terea animalelor de rasa
Desigur §i agriculturd se facea in stepA; dar pe o scars cu mult mai redusa cleat astazi, dar se facea. Existd numeroase documente care pomenesc despre semAnaturi §i tarine acolo, fie cu prilejul unor pradaciuni, fie cu ocazii de hotdrnicii. La aceste produse vite §1 grane se mai adduga bogatia pe§telui din numeroasele iazuri §i din bdltile Prutului. Unele iazuri mari, cum e cel dela Drac§ani (mare de peste 300 de ha) §i-au pastrat pand astazi faima. Toate aceste bogatii : harabale cu grane, cirezi intregi de boi, herghelii de cai, card cu pe§te, poloboace cu vin,... urcau spre Podi§, unde erau de lipsd. Acolo pe podi§, altele erau produsele de capetenie. In randul intai sta lemnul : lemnul de foc (dela Copaldu §i Tudora, Corni §i Baisa etc...), cheresteaua de brad adusa din partile Humorului §i Ili§e§tilor, §indrila, §. a... Obiceiul vechiu s'a pdstrat §1 astazi ca in vremea descalecarii oraplui : dinspre munte coboard carutele bucovinenilor, cu un singur cal inhamat stingher la o parte a oi§tei, carute Incarcate cu grinzi Si scanduri sau cu §indrilA. Dinspre cam* be vezi intorcandu-se peste o zi-doud, incarcate cu sad de porumb §i grau. Aceasta pendulatie intre cloud regiuni cu produse diferite, se pAstreazd desigur din vremuri stravechi, ca o marturie a schimbului de odinioard care a scos la iveald trebuinta unui targ intre cele cloud tinuturi. Mai coborau de pe podi§ card cu piatra de constructie. Pretuita era cea dela Burdujeni, vandtd la culoare §i tare. Mai coborau §i turmele de of la iernat in campie. Un
neintreruptd de sate dar ea se cerea canalizatd, stransa gramadd de pe o razd mai mare intr'un singur punct ; un punct in care sa se indlneascA produsele din cele doud tinuturi Si unde sa se faca schimbul, scurtandu-se drumul §i truda. Un punct, unde intalnindu-se cat mai multi, schimbul sa se poata face mai potrivit nevoilor fiecdruia. Punctul acesta
adevArat dute-vino intre Podi§ §1 Campie. Necesitatea de schimb evidenta, era simtita desigur in tot lungul liniei de contact, dintre cele cloud tinuturi de aci insemnatatea centurii

n'a fost ales de om, ci impus de o serie de cauze. Punctul acesta a aparut intaiu el, cu importanta lui evidentd §i omul a trebuit numai sa se supue §i sa -1 accepte. 0 rascruce de drumuri, ale acelor drumuri mari sau qleahuri, care nici ele nu erau mai dinainte trasate dupd vr'un plan preconceput, ci erau acele dintre drumurile de tarn care se dovedeau mai de trebuinta §i care se aratau a fi umblate mai mult o rdscruce mai insemnatd, unde la inceput sa facea popas de odihnd §i adapatoare, dupd o blind bucata de cale parcursd intre centrele comerciale mai insemnate de pe atunci. Surprind bundoard distantele sensibil egale dintre Boto§ani §1 centrele mai de seams din vechime: Baia, Suceava, Siret, Dorohoi, Stefane§ti, Hdrldu..., cam toate la o departare de 40-50 de km de Boto§ani. Adica la departare de jut/Mate de zi, cale dupd care era necesar un popas. Ori de unde-ai fi venit, trecand spre unul din aceste centre,

473

punctul acesta de rdscruce era cam la jumatate de cale §i mai era §i la marginea a cloud regiuni deosebite. Acesta e locul viitoarei vetre a oraplui. Dar mai sunt §i alte cauze pentru care anume acest punct s'a impus §i nu altul, pentru a§ezarea ord§eneascd care trebuia sa rasard undeva in lungul liniei de contact. Podi§ul Sucevei e strabatut in lung de larga vale a Siretului. Intre ea §1 Campia Moldovei se Intinde prelungd Culmea Siretului; o §ird formatd din dealuri inegal de inalte. In dreptul Boto§anilor culmea aceasta e foarte ingustd Si dealurile abia ating 329 m in dealul Crivdt, in timp ce mai la Nord, aceasta culme e din ce In ce mai inaltd, depd§ind chiar 400 m (Hapai, 477m la Dersaca), iar mai la Sud se ridicd Si mai mult, atingand 593 m la Tudora. In felul acesta, portiunea din dreptul Boto§anilor din culmea Siretului,

fortand-o oarecum, impunand gruparea mai multor drumuri principale pe acolo. Toate drumurile, care dinspre cdmpie se indreaptd spre Apus, urcand la ora§ele de pe podiq (spre Falticenii de astazi sau Baia de odinioard, spre Suceava, Radauti sau Siret), pe acolo trec, folosind aceasta Sea naturald, ca o §tirbiturd in culmea inaltd a dealurilor Siretului. Pand §i calea ferata, construita in ultimele decenii, utilizeazd aceea§i in§eurare. Adica, vrand-nevrand, drumurile a cestea se indreptau §1 treceau incruci§andu-se intr'un punct dela piciorul in§eudrii. Punctul acela nu e decdt locul de astazi at ormului

prezinta o coborire, o adevarata qea, care a inlesnit circulatia de-a curmezi§ul ei,

Si mai e ceva. Linia de contact, prezinta la Sud de ora§ o arcuire in forma de semicerc. Dealurile inalte dela Vest se incovoale, prelungindu-se putin spre Rasarit.
Aceasta curbura e formatd din cloud randuri de dealuri : o treaptd mai joasa (230-250 m) trece prin dealul Raiului §i Zdice§ti, o a doua mai inaltd, ceva mai departe, trece pe la Sud de Coste§ti CopAldu. Ora§ul Boto§ani std in concavitatea acestei sprincene de dealuri mai inalte, ca un focar in care se intersecteazd §ease vechi drumuri mari. Aceasta incovoiere a liniei de contact, a facut ca incruci§area drumurilor sd nu se iveasca chiar pe linia de contact, ci cu catva kilometri spre interiorul campiei. De aceea §i ora§ul e deplasat de pe aceasta
linie 4).

Boto§ani.

In fine, o ultima cauza care a hotarit aparitia unei a§ezdri urbane in locul pe care-1 ocupd astazi Boto§anii, e §i urmdtoarea. Campia dela Rasarit e o steps ierboasd, cu zdri larg deschise, deci expusd la navaliri Si pradaciuni, in vremurile tulburi ale trecutului. Un vechiu drum de acolo, poarta §i astazi numele de drumul furilor" adica al hotilor. Exceptie facea o facie de pamant a§ezata de-a curmezi§ul Campiei, cu directia V-E, fa§ie

regiune de intensa circulatie in trecut, plind cu sate vechi, patrunsd ca un cui in mijlocul stepei lipsite de a§ezdri omene§ti Si de izvoare cu apd bund de Mut. Pand la un punct, ea a jucat acela§i rol pentru circulatie, pe care l'a avut tinutul paduros al Vlasiei, intrat adanc in Campia Romans, fiind adica o regiune de vie circulatie. Ei bine, aceasta limbs de padure, care-a inlesnit circulatia in curmezi§ul Campiei Moldovei, spre vadul dela
Cozancea-Guranda, se and in prelungirea unei linii ce ar trece prin Seaua culmei Siretului §i prin Boto§ani. Circulatia de-a curmezi§ul celor doud regiuni (Podi§ Campie), iii gasea astfel indicata de catre naturd, calea prin acest loc. Aparitia Boto§anilor acolo unde se afld, i§i gase§te astfel explicatia. Punctul acela beneficiazd de linia de contact dintre cloud regiuni deosebite, beneficiazd de o adevdrata trecelloare, care e eaua din culmea Siretului, beneficiazd de intersectarea drumurilor impusd de incovoiarea coastei dealurilor inalte dela S. Si V., care l'a impus ca pe un focar de circulatie §i, mai beneficiazd de calea indicata de naturd pentru circulatie V-E, prin tinutul paduros Cozancea-Guranda, patruns adanc in interiorul stepei uscate, fara isvoare bune §1 aproape lipsite de sate §i de,sigurantd.
4) Pentru acest fenomen, vezi V. Tufescu: Iagii §I orasele din N. Moldovei (Arh. Bas. IV, 3).

umbrita de paduri, pe unde circulatia era mai feritd. E tinutul Cozancea-Guranda ;

.$tefeineqh, §1 de acolo spre Orhei §i tinuturile transnistriene, limba aceasta numitd

474

In lumina acestor constatdri, afirmatia unor autori ca orasul Botosani ar avea o
asezare neprielnia, e lipsitA de temeiu. Asezat intr'un loc oarecare departe si de apa cea mare a Prutului, intr'un tinut care n'avea alta bogatie decat a vitelor, ce gdseau pasune satul BotAsanilor Malta si grass pe povarnisurile dealurilor de lut ce se introlocA aici, nu facea sa se prevadd prin nimic un viitor mare" (N. IORGA, p. 1685). Parerea ca un

oral nu-§i poate trage vlaga decat din asezarea in valea unui important rau si ca prosperitatea lui ar sta in stransd legatura cu aceastd asezare, nu se verified' pentru destul de numeroase mari centre urbane europene. lar intru cat priveste situatia geografica locals, Prutul nu e o apd care sd prilejuiased aparitia de °rase sau desvoltarea Tor. Prutul este o apA salbatica, cu regim continental adica cu cresteri uriase si revdrsdri pdgubide apa toare in anumite timpuri ale anului si cu scaderi enorme ale apelor in altele ; Prutului se feresc asezdrile omenesti. Mara de Cernduti, asezat in cursul superior al raului, unde acesta Inca primeste afluenti ce-si trag isvoarele din munti, avand deci un regim al apelor mai regulat chiar targurile mdrunte cate sunt si tocmai pentru ca sunt marunte n'ar ilustra deck teza contrail aceleia a autorului citat stau retrase pe terasele Ara si nu in albie, nefolosind deci cursul propriu zis al raului. A§ezarea Botosanilor, pe locul unde se afla, era foarte prielnica, punandu-i la dispozitie destule resurse de vieata, care au si stat la baza desvoltarii lui rapide, pand intr'un
anume moment si tocmai nesocotirea acestei asezdri de catre intocmirile omene§ti recente, a dus la decaderea de astazi a orasului.

Daca punem destul de mult temeiu pe faptul ca insasi natura a indicat local unde trebuia sa se desvolte centrul urban al Botosanilor, adied pe puterea determinants a mediului geografic, nu mai putin Insemnat rol au jucat pentru desvoltarea lui, fortele economice de circulatie si schimb, in raport cu marile targuri ale vremii. In afara de maruntul comert local, impus de necesitatea schimbului dintre cele cloud regiuni deosebit Inzestrate, care stau una Tanga alta podia si campie adevdratul impuls initial pentru ivirea orasului, l'a adus stramutarea axei de circulatie cu orientul, de pe plaiurile tatarasti ale Ucrainei, pe cele moldovenesti. ale Levantului cum se spunea Unul din principalele drumuri ale Orientului lega tinuturile Poloniei si Galitiei, cu Caffa, trecand pe la rasdrit de Nistru. Acesta era

marele sleah tatareisc, care se prelungea mai incolo pe mare si prin Asia mica,

pand spre Indii. Nu se descoperise drumul pe la sudul Africei, iar Suezul si Marea Rosie, erau oarecum blocate, aflandu-se in mainile Arabilor. 0 buns parte a bogatiilor Orientu-

lui, pe aceastd cale se strecurau spre Europa centrals si chiar apuseana. Se intelege astfel, cat de Insemnat era acel drum. Dotta marl centre comerciale s'au desvoltat datorita lui. Caffa activatd de genovezi, dar plind §i de alte semintii: armeni, saracini, greci,... si Lembergul (Lwow-ul sau Liowul), apdrut dupd marea nal/Mire a tAtarilor, cand noua asezare a acestora se Injghebase, intrand oarecum pe un fagas de liniste si oarecare siguranta. Orasul acesta, atrase §i el, datorita activitatii mari de acolo, nu

numai italieni si multi armeni, dar si un mare numar de colonisti germani. Centrul acela

avea sA influenteze profund vieata economics a Moldovei; mai mult Inca, avea sa pricinuiascd importante migratiuni de populatie alogena (armeni, nemti,...) spre Moldova. De un drum at Moldovei" Insd, nu se pomeneste nimic pans prin preajma lui

1400; tot comertul se facea pe drumul tcitareisc. Cdteva decenii tusk dupd ce Moldova isi capdtd o organizatie politica de sine sta.tAtoare, cu anumite asezdminte care-au introdus siguranta si Inlesnirea circulatiei, drumul moldovenesc se face din ce in ce mai cunoscut si-I substitue pe incetul complet, pe unde cel tatardsc. Se trecea Nistrul prin vadul Hotinului, Prutul prin vadul Tetinei,
5) N. lorga: 1st. rom. in chip ci icoane (cap.: Un oraf romdnese: Bottle:nil, p.168). Aceeaci Were e impartacita ci de d. A. Gorovet (Monografia oracului Botolani, p. 4) cand vorbette despre acezarea Botocanilor intr'un

loc aca de putin prielnic pentru un orac gi chiar pentru un sat".

475

pentru a continua drumul pe la Siret §i Suceava, apoi prin trecatoarea dintre dealurile Siretului, prin locul viitorului Boto§ani o parte prin vadul Prutului dela $tefetneqti, altul §'apoi, despartindu-se In doud, prin vadul dela Tutora (la Sud de 14) drumul strabAtea Basarabia dea curmezi§ul, pana la Moncastro sau Cetatea MO. Caffa incepea sd decadd, de§i mai 'Astra legAtura cu drumul moldovenesc prin vadul dela Tighinea (Teghin)6).
nu Intarzie sd se iveasca Targul Cernduti Pe acest drum, circulau in sus §i'n jos, marfuri scumpe. Dinspre mare, se transporta spre Liov : matase, piper, camha, tamae (temian"), vinul grecesc dulce, porfird orientald, §. a.... Dela Dunare se mai adauga morunul, iar din campiile noastre: vite, cai moldovene§ti, §. a. Toate luau drumul Liovului, iar de acolo prin Cracovia erau rdspandite de cdtre companiile Hansei. Dinspre Liow, cu alte marfuri veneau Imamate carele: postavuri, Wadi, nadragi, coarde de arc, sabii, pu§ti (baliste), caciuli ro§ii de Scorlatto, etc...7)

Drumul Moldovenesc °data bine asigurat, Inlocui repede, aproape cu totul, in folosul aproape exclusiv al Liovenilor, care isbutird iute sd Inlature pe rivalii din Cracovia, vechiul drum tatarasc, intre altele pentruca nu mai era de nevoie acum riscul trecerii pe la 'Mari, on cheltuiala suplimentard a Caffei, caci tot ce era cerut se gasea
dupa infiriparea acestui mare drum moldovenesc, §i Targul Botqanilor i§i face aparitia in istorie, fund pentru prima data pomenit in anul 1439.
§ 3. Intemeerea fi primele palptiiri de vieata. Cea dintai pomenire despre Boto§ani se datore§te cronicarului GR. URECHE; ba Inca §i el o reproduce dupa vechiul letopiset moldovenesc, care cuprindea vieata §i faptele domnilor Moldovei dela Drago§ pand la Petru Schiopul. latd fragmental : scrie letopisetul nostru, ca in anul 6947(1439) Noembrie 28, intrat'a In jars oastea tatarascd, de-a pradat §i ars pand la Boto§eni §i a ars §i torgul Boto§ani" 9). Este de mare insemnAtate pomenirea aceasta, nu numai pentru vechimea ei, ci §i pentru ca vorbe§te despre targul §i nu satul Boto§ani. Aqa dar, dintru inceput, documentele aratd di Botoganiul ar fi fost targ. De aceea, gre§it s'a emis parerea ca ora§ul ar fi evoluat dintru'un vechi sat 10) chiar admitand ca URECHE scria cu cloud secole
in depozit la Cetatea -Alba" 8). Nu intarzie mult doar vreo trei decenii

mai tarziu, insd nu exista nicio insemnare, niciun act, care sa vorbeasca despre satul Botqani. Chiar atinci and nu i se adauga titulatura de targ, nu reesd prin nimic ca ar fi fost vreodata sat. Si lucrul acesta nu e lipsit de importantd, pentru problema na§terii ora§elor noastre, caci el rAstoarnd ca §i mai toate cazurile

ora§elor moldovene de altfel parerea preconceputd §i atat de gre§itd, ca majoritatea ora§elor noastre s'ar fi desvoltat din vechi sate privilegiate cumva de naturd sau de ImprejurArile politice, crescand mai repede. Ca §i fa§ul, ca §i Romanul, Suceava sau Baia, ca §i foarte multe dintre oraple Moldovei, Boto§aniul a apArut dinteodata cu alt aspect, cu

alte functiuni, cu altfel de populatie, decat o a§ezare rurald; a aparut dintru inceput ca targ. Asa dar, niciun biet sat care prin nimic nu faceau sA i se prevadd un viitor mare §i care s'a prefAcut mai tarziu, destul de tarziu, intr'un targ, cum spune d. N. IOROA §i niciun sat care multamita importantei ce o dobandea mereu, din faptul ca prin el
desvoltd repede §i ajunge in randul ora§elor Moldovei", cum spune d. A.
GOROVEI. Botopnii au fost dintru inceput o aqezare de targ, ie§it din Imbinarea unor factori naturali

trecea drumul pe care se facea schimbul de marfuri dintre Polonia §i Turcia, se
prielnici, cu anume Imprejurdri istorice §i mai ales cu anume axe economice.
6) N. lorga: Istoria comertuiui romSnesc, I, 75 91 urm. 7) N. lorga: Op. cit. 84-85. 8) N. lorga: Op. cit. 87. 8) Letopis. Mold. Tom. 1, p. 110, lest 1852. Cf. Papadopol- Cailmach: NotilA Istoria despre orasul Botosan1, p.3 si Nocleide & Thu: Diet. geogr. at Jud. Botosant p. 51. 00) N. lorga: 1st. Rom. In chipuri $i icoane, p. 168; Gorovel, op. cit. p. 7.

476

SOCIOLOGIE ROMANNASCA., III, 10-12.

Tufescu: Un oras in declin : Botosanii

Cli§eu: V. Tufescu

Cliseu: V. Tufescu

13W7-1-

t,

**

teoArArAOP 1..)1 oem NI HI

\

Cliseu Fotofilm, Cluj

71.7"--

' '7X,F3I' _

.

t
-'.

T'
..

.,

)

.

.tir:,

..
r'=-

ri
_....

..

,,
,

...,..,....
,

i.m.
r--,--;_-04-7 .. .

,..4.1.............,

_1.. _

.3,....4- -1 ...........

17-7.'..i."kt
Fig. 4.

Ctitorii orasului: Petru Rare§ Fig. 2. (dupa o pictura din Biserica Uspenia,
zidita de Elena Despot Doamna).

Biserica Sf. Gheorghe, ridicata de Elena Despot Doamna, stapana Botosanilor,
Fig. 3.
in
1541.

Ctitorii orasului : Elena Despot Doamna (dupa o pictura din Biserica Uspenia, zidita de Elena Despot Doamna).

insemndri care o spun lAmurit.

La origina acestei a§ezari nu sta a§a dar satul ci larmarocul, targul. Si cheza§ este nu numai faptul ca nicaeri in documente, insemndri de calatorie sau inscriptii nu se pomene§te de vr'un sat Boto§ani pe locul viitorului targ dar §1 anume vechi

latA spre pildA un fragment dintr'un uric a lui Petru Schiopul, din 1579, adresat negutatorilor mari §i mici din Liow §i din celelalte parti ale Crdiei Le§e§ti, in privinta iarmaroacelor §i vdmilor din Moldova : .Domnia mea a convocat pe toll negutitorii no§tri

moldovene§ti §i pe boerii de tarn, intrebandu-i despre starea cea dintru inceput a comertului nostru international §i ne-au raspuns, cum ca cel mai vechiu iarmaroc in Moldova a fost acel care se tine in Botopni."). Nu dintr'o linitita a§ezare sateasca, cu populatie agricola au ie§it Boto§anii, ci de§i la inceput poate vremelnica a§ezare de dintr'o sbuciumatd §i sgomotoasA
iarmaroc, trebue sä fi ie§it targul Boto§anilor. Poate un simplu popas de card la inceput, cu

oarecare schimb de produse, devine pe incetul loc de Intalnire la anumite date fixe,

§tiute de negutatori pand la mari departari, pana unde-i ajungea faima. A§a s'au ivit cele dintai bardci de lemn, cele dintai hanuri, langd care unii dintre venetici s'au simtit ispititi a-§i dura locuinte permanente. Acesta trebue sa fi fost nucleul viitorului targ : riiscrucea, hanul §i locul de bald. Se gra acolo la Boto§ani un loc slobod, carele dintru inceput a fost menit pentru adunarea oamenilor ce se strangeau la zi de tang, tiindu-§i vitele ce aveau de vanzare pe acel loc....", se spune Intr'un hrisov dela 177612). Tata elementele datorita carora putem Intrezari Inceputurile oraplui nostru. Cd era un ora§ mai mic decat Harlaul, din tinutul cdruia facea parte §1 ca a§a s'ar

fi mentinut pang prin sec. XVIIXVIII, e fans indoiald. Dar tocmai prin aceasta se

intare§te banuiala ca Harldul era deja o a§ezare ord§dneasca bine Intemeiata, cu o vieata de

mult statornicita §i chiar strain legata de treburile politice ale tarii (re§edintd dom-

neascA), In timp ce, Boto§aniul era o a§ezare care-§i capata vieata numai datorita iarmarocului §i nu-§i capata temeiu de veritabild a§ezare ora§eneascd. cu aceea§i importanta politicA §i vieata permanentA, cu toate fluctuatiile ei economice §i sociale decat pe incetul.

infiripata in preajma unui atat de renumit iarmaroc, pe un drum atat de circulat a§ezarea aceasta atragea desigur nu numai negutatori §i marfuri, ci §1 urgia navalirilor o§tilor straine, care adesea aduceau pradaciuni §i jaf. Chiar cea dintai §tire despre Boto§ani, e legata de ndvalirea Tdtarilor, care-au ars targul acelaIncepator. Pradaciunile §i incendiile se tinurd lant : la 1505, 1509, 1529, 1538 prAdard polonii, la 1650 Tatarii §i Cazacii etc... A mai ars targul cateodata §i singur, datoritd neglijentei vreunui targovet ; casutele de lemn 13), acoperite cu stuh sau §indrila, se prefaceau lesne in cenu§d. Cum de nu s'a nimicit targul In urma atator incendii §i pradaciuni, sa ramae in locul sau doar vatra unei vechi siliqti, a carei amintire sa mai dainuiasca metamorfozata

in lumea legendei? De unde IndArAtnicia ca numai §i numai pe acest punct sa se zideascd, peste cenu§a incendiilor nimicitoare §i sa nu se traga aiurea intr'un loc

mai ferit, unde sa se ridice a§ezare noun ? A§a doar se petrecea cu multe sate. Raspunsul

vine dela Insemnatatea locului acestuia, dela puterea lui generatoare de vieata ord§aneascd, care l'a predestinat sa perziste §i sa se desvolte ca tang.
Prin aceasta prismd privite lucrurile, chestiunea funddrii acestei a§ezdri omene§ti de cAtre un oarecare Bota$,i§i pierde cu totul importanta exageratd care i s'a atribuit. Un proprietar, oricat ar fi el de bogat sau puternic dacd va fi existat un Bota§, nu poate dicta peste secole §i peste vitregiile vremei, soarta unei a§ezari omene§ti. Greutatea cade
11) Publicat de Hafcleu in Arh. 1st. Tom. I, partea I, p. 172-74; Cf. Dict. geogr. jud. Bt. p. 53. 2) Oorovel, op. cit. p. 292. 13) Nita tarztu se pomenette despre casutele de lemn ale Boto§aniului. Astfel Max Thielen, in cartea sa din 1828, eerie intr'un loc, ca ora8ul Are cam 1.000 de case numal de lone.

477

aproape exclusiv pe imprejurarile istorice §i pe privilegiile acordate de catre medial
geografic.

destul de De aceea nici numele nu intereseazd prea malt. Unii au emis parerea prin care porecla oraplul s'ar trage dela Batus-chan, care a venit in fruntea comics hoardelor tatare§ti §i a cucerit jumatate de Europa, in 1240 §1 care §i-ar fi avut re§edinta la Boto§ani (1)14). Altii au emis altd pArere: ca numele ora§ului s'ar datori unui oarecare Botaq sau Botligin care-ar fi intemeiat satul devenit mai apoi, targul Boto§ani. De§i cea

de a doua parere §1 -a ca§tigat multi adepti, mai ales printre cei ce cred in teoria ca exista de astfel §1 o veche pecete muniormele s'au desvoltat dintre satele prospere cipald, pe care spune .Targul Botd§. §1 de§i nu o respingem, nu trebue sd uitam totu§i,
ca §1 una §1 alta stint numai ipoteze, nedovedite prin nimic pand in prezent.

stranse legaturi cu Boto§aniul ; raporturi bane cateodatd, raporturi de vrajba alteori; dupd imprejurdri. Pand'n cele din urma, catre finele secolului al XIX-lea, evolutia se termind prin aceea ca satul e inghitit de targul care se'ntinsese pand la el.

Nu departe de ora§, spre nord, pe un platou neted, cu marginele prapdstioase atat spre E. cat §1 spre W., exista an sat cu nume romanesc, insd cartiia terminatiunea In altfel ades intalnita pe vremuri la satele din Nordul Moldovei ii dddea o anti Din timpuri vechi sat domnesc, a stat pand tarziu in formd slava; era satul Popauti.

Idului, fiind absolut necesar, se pare ca tot pe atunci s'a dada §i o curte domneasca intre zidurile care imprejmuiau biserica. Despre acea curte domneascci ne vorbesc mai
multe documente 15), iar urmele temeliilor ei mi se pare ca au fost gasite nu de mult.

In Popauti, ridica Stefan cel Mare in 1496, o mare biserica de piatra, in acel stil caracteristic epocei, avand §1 ziduri de aparare prinprejur. Rdscrucea de drumuri fiind importanta §i popasul intre capitala Suceava §1 importantul centru de pe vremuri al Har-

Faptul de a nu se fi zidit curtea domneasca la Boto§ani, ci in satul Popauti de

aldturi, a facut pe unii istorici sd creadd ca Boto§anii trebue sd fi fost pe atunci un simplu sat §1 Inca mult mai neinsemnat decat Popautii, devremece n'a fost luat in seams la ale-

gerea locului de zidire, preferandu-se Popautii. Cred insa ca faptul acesta confirms

tocmai pdrerea inverse. Boto§anii, trebue sd fi fost Inca pe vremea aceea targ. Desigur, nu un targ evoluat ca Baia, sau Suceava, cu case frumoase §i negustorime bogatd, ci un targ vestit pentru iarmarocul sau; dar care tocmai datoritd acelei functiuni economice, nu va fi avut dela inceput un aspect prea estetic §1 nici un aer prea bun, printre cirezile de vite, carele cu cereale sau pe§tele adus acolo de vanzare §1 printre norodul de toata mana venit de departe. Toate acestea nu-1 faceau proprice pentru a§ezarea unei curti domne§ti, care avea nevoie de lini§tea necesard popasurilor. Totu§i, acea curte a fost zidita destul de aproape de targ (2-8 km) pentru a se putea priveghea de acolo negustoriile acele producatoare de ca§tig domniei.

Cu cat iarmarocul dela Boto§ani cre§tea in vaza negutdtdrilor Si §tirea despre
importanta lui se latea pand departe dincolo de hotare, incepurd a se a§eza statornic, pe langd oamenii no§tri de tail §i semintii straine, cum erau Armenii coboriti dela Siret §1 Nemfii dela Lemberg, activand comertul tot timpul anului, permanentizand oarecum mi§carea economics §i in vremurile de lini§te, de eclipsd comerciald adicd, dintre cloud epoci de bald.

A§a s'a facut ca targul acesta, in care banal circula atat de activ, targul acesta aducator de marl venituri, sd fie ddruit de catre domnie sotiei lui Petru Rare§, Elena Despot Doamna. Dela acea data, incepe o era noun, o era de adevarata prosperitate pentru Boto§ani, caci acea doamnd de sange regesc, inzestratA cu o remarcabild culture slavond catre (scria cu mana ei frumoase scrisori in limba diplomaticd a vremei marele Sultan Suleiman), se ocupd indeaproape de targul ei, aducandu-i o grabnica
14) Papadopol-Callmacht :,,op. cit. 34. 15) La 1639, 1661, 1678, 1733, 1751, etc.... vezi Gortwet. op. cit. p. 6-7.

478

inflorire. A zidit biserici mari de piatra chiar in cuprinsul lui (Sf. Gheorghe 1541, Uspenia 1552), a introdus la Boto§ani o organizatie ord§eneascd, similara celei din toate targurile Moldovei in frunteacu un §oltuz §i doisprezece pargari §1 desigur tot ea a dat directive pentru infrumusetarea lui. Un targ in care locuia Doamna tdrii, trebuia desigur sd capete un aspect mai Ingrijit. De aceia, pe drept cuvant, Boto§aniul §i-a cdpatat denumirea de Tdrgul Doamnei", denumire care se gAse§te chiar in unele documente oficiale.

Aldturi de Elena Despot Doamna, insd§i Petru Rare a ajutat mult la prosperarea ormului. Ii placea chiar sd locuiascd adesea la Boto§ani. Exista foarte multe scrisori §i hrisoave date de Petru Rare din Targul Boto§ani, ca dintr'o adevarata re§edinta domneasca 16). WA. de ce, socotim pe Elena Despot Doamna §i pe Petru Rare§, ca pe ni§te adevarati ctitori ai oraplui, meritand desigur mult mai multd atentie in aceasta privintd, decat ipoteticul Botd§, care e posibil nici sd. nu fi existat.
II. POPULATIA ORA5ULUI. §. 1. Evolutia numeric(' a populafiei. Dupd ultimul recensamant al populatiei, efectuat in 1930, ora§ul Boto§ani avea 32.107 locuitori. Intre cele vreo7l de ora§e capitale de judet ale tkii, Boto§aniul ocupd locul al douzeci §1 unulea 17). Cu alte cuvinte, Boto§aniul se numard intre ora§ele mijlocii ale OHL In trecut, cu totul alta era situatia. Boto§aniul a fost multd vreme unul dintre cele mai
Y5

de seamy orate ale [aril. Recensaminte Insa, nu avem deck pentru ultima sutd §i ceva de ani; in trecutul mai departat, putandu-ne doar servi de insemndrile unor calatori care au
vizitat Boto§aniul.

0

35

'0
: 25

In acele Insemndri insa, nu gasim deck
20

evaludri cu totul aproximative, luate dupd spusa locuitorilor sau pur §i simplu din ochi". Totu§i nici aceste date, cu toata valoarea for relativd, nu sunt mai vechi de mijlocul sec. XVIII. Trecutul mai indepartat rdmane in aceasta privintA Cu totul necunoscut. Cea dintai Insemnare despre numdrul lo-

15

,U

5

cuitorilor din Boto§ani o avem dela Abatele Boscowicz, care trecu prin Boto§ani in anul 1762. El ne spume ca acest ora§ avea atunci 400 de case18). Inmultind numkul caselor cu coeficientul de 1.5 care e de obicei raportul
dintre numdrul menajelor §1 al cladirilor in ora§ele cu caracter rural §1 multiplicand rezultatul cu coeficientul 5, cat e media membrilor intr'o

0

?

..L t 1 ,4
F.

0

II

I

E

ii

X

Fa

§

F,

F.,

Fig. 5. Cre§terea §I descre§terea populalle ora§ului Boto§ani. (Pe verticals, populatia In mil

de locuitori. Pe orizontalA, anti. Punctele arati datele de cAnd ne-au ramas InsemnAri asupra
numArului locuitorilor).

familie, gAsim cifra de aproximativ 3.000 de suflete: Trebue Insd sd fi fost mai multi locuitorii targului pe atunci, caci alt calator care trece prin Boto§ani numai peste §ease ani (1768), §i anume Baronul DE TOTT, scrie lamurit ca Boto§aniul e unul dintre cele mai man ora§e ale Moldovei Si numard 7-8.000 locuitori19). Cativa ani mai tarziu geologul HACQUET, trecand prin Boto§ani (1789),
15) Gorovel :

op. cit., p. 7-8.

19 Dupi el urmeazA alte 50 de capitale de Jude( avAnd intre 5.014 (Mtercurea Ciucului) §I 31.698 (Tighina) precum §i alte 73 de orate necapitale, mai marl de 5.000 locuitori. 15) N. lorga : Un ora§ rominesc: Botocanii, (in vol.: Istoria Romanilor In chipuri §i icoane. Cralova 1929,
pg. 176; Gorovel: Op. cit., p. 50, 70. 19) De Tott : Memoires sur lee Turcs et les Tartares (ed. Maestrlcht, II, p. 134 §i urm.); cf. lorga: cit., p. 176; S. Labia: Pagini stravechi (In Revista Moidovel' I, Nr. 2, p. 13-19) ; cf. Clorovet: Op, cit., p. 48.
Op

479

a gAsit o mie de case neprodate20). Aceasta Inseamnd ca trebue sd fi existat mai mult de o mie, ceea ce inseamnd mai mult de 1.500 de familii §i mai mult de 7.500 de suflete. In 1805 alti doi caldtori care viziteazd ora§ul, §i anume KARACZAY Si VINCENZ RATTHYANI 21), evalueazd amandoi populatia Boto§aniului la vreo 10.000 de locuitori.
La 1828 calatorul MAX. FRID. THIELEN spune ca ora§ul are 1.000 de case de lemn

§i vreo 4.000 de locuitori. Aprecierea lui Insa e lipsita de temei, Intrucat numai peste patru ani (1832), un recensamant executat in conditiuni §tiintif ice, cum e Catagrafia a toad suflarea aflatoare in targul Boto$anilor din tinutul Botoqiinilor, in anul 1832" dd un total de 13.796 de locuitori In acest targ.
121m5

100 90

loo
La 1859
La
1672

La

1992

La $932

90 8o
7o

6o
70

60
So

do
So

4o
3o

40
30 2o

2o
to

I III
sE
Fig. 6.

1
bR

11111111111

111111

II
a

11111 I I

lo
0

1713

2 Locul Botoganiulul fn rfindul oragelor marl ale Romaniei vecni.

d h Ogsnigil

kda2i=iAn'

ifi

Pe vremea aceia Boto§aniul era al doilea ora§ al Moldovei dupd la§i, care numdra 48.350 de suflete. Alte ora§e mai importante In Moldova erau Gala(ii, cu 8.606, Barladul cu 6.973 locuitori §i Romanul cu 6.320 locuitori. Badiul n'avea decal 2.881 locuitori, fiind intrecut de Tg.-Ocna cu 4.935 locuitori. De asemenea Piatra Neamf, avea abia 2.907 locuitori, fiind aproape egalat de catre Tg.-Neamt, cu 2.607 locuitori. Alte capitale de judet aveau §1 mai putin : Dorohoiul 1.703 locuitori, Tecuci 1.513 locuitori, Vasluiul 1.459 locuitori, etc... Catagrafia din 1832 arata ca numarul familiilor In Boto§ani era de 2.853, iar numdrul caselor 2.934. Aratd de asemeni ca in 1831 au murit de holerd 710 persoane in Boto§ani (cu alte cuvinte, populatia oraplui ar fi depd§it 14.000 de suflete). Toatd numaratoarea e facutd cum dicta mentalitatea depe atunci, dupd clase sociale, enume-

randu-se mai Intai clasul boerilor", tagma bisericeasca" §i mai pe urma clasul mai
de gios", care cuprindea pe me§te§ugari, lucratori §i slujitori. Se In§ird supu§ii streini
Jidovii, Armenii, Tiganii etc. in 1854, F. NEIOEBAUR 22) dd cateva interesante informatiuni despre Boto§ani, despre

care zice ca e al treilea ora§ al principatului, avand peste 20.000 locuitori, locuind In 3.847 case, a§ezate pe ni§te strdzi foarte neregulate §i murdare, stare pe care nu §i-o poate explica, la un ora§ care face un a§a de intins comert Si are un venit anual atat de
to) Hacquef : Neuste physikalisch-politische Reisen in den Jahren 17:: und 1789, durch die Daceschen und Sarmatischen Karpaten II Niirenberg 1790; cf. lorga. Trecut BotogAnean ,Rev. Moldova' 1, Nr. 9. Si) V. Oorovet: Op. cit. pag. 76 gi 51. ts) F. Nefgebaur : ,Beschreibung der Moldau und Walachei °, Breslau 1854, p. 16; cf. Oorovel: op. cit., p. 54.

480

mare. Si CEZAR BOLIAC scrie la fel In 1856, aratand ca Boto§anul e un ora§ foarte important. care trece de 20.000 locuitori. Statistica of iciala din 1860 23), arata ca in ora§ul Botofani locuiau 27.147 oameni. Chiar la acea data, era al doilea ora§ din Principat, dupd laqi, care numara 65.745

locuitori. indata dupa Boto§ani, urmau Galatii

cu 26.050 loc., apoi Bilrladulcu 13.165 loc., Huqii cu 12.764 loc., Piatra cu 11.805 loc. etc... Focqanii n'aveau decat 9.752 loc., iar Bactiul §i mai putin (8.972).

In 1872, dictionarul topografic al d-lui D.

FRUNZESCU24), arata ca populatia Boto§anilor se

ridicase la 39.941 de locuitori, fiind al patrulea in randul ora§elor Romaniei, venind dupa Bucure§ti (221.805 loc.), Iasi (90.000) §i Galati (80.000).

Gra§ele: Ploe§ti, Braila, Craiova, Buzau etc...
ramaneau cu mult in urma, ca numar de locuitori
ridica la 41.000 locuitori 25).

Pela 1890, populatia oraplui Boto§ani se
ALEX. PAPADOPOL-CALIMACH, scrie in 1887:

.Astazi populatia Boto§anilor se urea la peste 40.000 de locuitori. Pozitiunea sa, activitatea sa comerciala §i agricola, ii dau Infati§area ,unei
localitati cu mare viitora 26).

Dela aceasta data, populatia oraplui e in descre§tere. Astfel, la recenzamantul din 1899, Boto§aniul avea 32.193 locuitori. Cam acela§ numar de locuitori se mentine pana'n zilele noastre. Astfel in 1912 erau 32.574, in 1928 erau 34.121 locuitori, iar In 1930 32.107 locuitori27).
urmatoarele concluzii, cu privire la evolutia numerica a Boto§anilor : 1. Considerand numai aproximative cifrele de pans la 1832, observam totu§i o neindoelnica cre§tere, dela 3.000 in 1762 pans la peste 10.000 in preajma lui 1830. 2. Intre 1830-1890 populatia Boto§anului cre§te foarte repede, impatrindu-se in §aizeci de ani (dela 10 mii, la 40 de mii). 3. In ultima jumatate de secol, numarul locuitorilor arata o brusca scadere, apoi o continua stagnare in jurul cifrei de 32.000 locuitori.

Din in§irarea acestor cifre, se pot trage

Fig. 7. Evoluf la numitrulai locultorilor din orafele Romilniel, dela 1859 pan?' la 1930. (In anul Unirii, Bo-

tosaniul era at treilea ora' din principate. in 1890 era at patrulea, Galatul luandu-f-o Inainte. In 1930
ajunge al 21-lea).

Interne al Moidovei, last 1861. 11) D. Frunzescu : Dictionar topografic 't statistic al Romaniei. Buc. 1872, p. XVIXVIII.

23) «Lucrirt statistice fgcute in anti 1859-1860.. Publicate de directia generalii de statistica din Ministerul de

17) DupA «Anuarul Romania* Buc, 1890. La fel scrie Leon Rousset In «Atlas de geographie moderne par, F. Schrader, F. Prudent et E. Anthoine, Paris 1891: «...Botosani, au ford de la Moldavia, centre d'une Importante region agricole, 40.000 habitants.... Alexandrint Tina, dA pentru aceiasi data un numar mult mai mic de locuitori. 11) Alex. Papadodol-Calimach: Notita istoricA despre orasul Botosani, pag. 1. 17) Pentru 1899, a se vedea: «Recenzamantul general al populatiunll Romaniei din Decemvrie 1899. Buc. 1901; pentru 1912 vezi: eDictionarul Statistic al Romaniei lntocmit pe baza rezultatelor definitive ale recensamantului general al populatiunii din 19 Decemvrie 1912., Buc. 1914; pentru 1928 am utilizat datele recensimantului Ooga, aflAtor la primaria din Botosant; pentru 1930 «Indicaterul Statistic at satelor §i unitatilor administrative din Romania, cuprinzand rezultatele recensAmantulut general al populatiei din 29 Decemvrie 1930. Buc. 1932.

481

§ 2. infiltrifri de populatiuni in oral. Cresterea continua a numArului locuitorilor, accentuate catre finele veacului al XVIII-lea si inceputul secolului XIX, ajunsA la proportii

aproape americanesti dupd 1830, nu se datora numai excedentelor anuale a locuitorilor targului, ci §1 infiltrArii unor oameni veniti din alte Orli. Ca ora§ plin de vitalitate, ducand un comert atat de viu ca impresiona pe calatorii apuseni, facandu-i sd exclame ca orasul ar fi cel mai important centru comercial din Principatele dundrene, Botosaniul era un punct de atractie pentru multi. Se concentrau spre el nu numai produsele tariff, dar si mama de lucru, energiile
economice cum se obisnueste a se spune urbanistice ale unui oras.
indeplinindu-si astfel Inca una din functiunile

Veneau locuitori straini de targ si se asezau acolo; ba Inca veneau locuitori si de dincolo de hotare, sub numele de suditi, pastrand Inca o vreme protectiunea altor state, pAnd se impdmanteau intrand in masa locuitorilor Orli. Mai erau si liuzii, adica oameni de peste hotare adusi de cdtre boeri si mandstiri, scutiti de bir un numar de ani, dupd care intrau pe incetul in marea mass a pamantenilor. S'au mai intamplat pe atunci o serie de evenimente istorice, cu adanci repercusiuni antropogeograf ice. S'au strAmutat unele hotare ale Moldovei. La 1775 Bucovina infra in stapanirea austriaca; la 1812 Basarabia trece la rusi. Acei dintre locuitori care erau prea

legati prin interese de restul Moldovei ramasd liberd, chiar dacd locuiau in una din
care trec hotarul si se aseazd in Botosani. Cei mai multi dintre ei erau armeni. Dar in
afard de acestia, desfiintandu-se hotarul dintre cele cloud provincii si cele cloud imparatii

provinciile pierdute, an trecut in patrie. Asa se Intampla cu multi negutatori din Bucovina,

care le-a incorporat, ele ajung teatrul unor infiltrdri de populatiuni noi, apartinand statelor respective, pentru care desfiintarea acelor hotare a insemnat un fel de rupere a zdgazurilor. Asa s'a intamplat bundoard cu Bucovina, unde populatia era destul de rare NA. de densitatea mare din Galitia, unde in afard de inghesuiala locuitorilor, apasa si o anumita stare agrard asupritoare pentru multi si anumite oprelisti care incomodau mica burghezie (in special evreiascd) dela orase. Acesta e motivul pentru care indata dupd
Botosani.

anexarea Bucovinei la Austria, Incep doud puternice curente de infiltrare; unul de populatie ordseneascd de neam evreesc, altul de populatie rurald de neam rutenesc. Ramuri ale acestor curente de infiltrare, tree si in Moldova liberd, ajungand pand la
Astfel de infiltratiuni, la care se mai aclauga si populatia autohtona moldoveneascA, de prin diferite tinuturi ale Moldovei, se dirijau Inca si Inainte de aceste evenimente spre Botosani. Aceasta ne-o spune lamurit hrisovul lui Grigore Alexandra Ghica Vv. din 1776 care zice ca targul Botoqani, cu mila ,ci buna ra'nduialez' ce s'a urmat

gufdtorie" 28).

de cdtre Domnia mea, au mers gi merge spre intemeiere pi adaugirea oamenilor, ce neizuesc din pcirti streiine pi se wazei la numitul tdrg, Botofanii fiind loc cu toatd indestularea hranei trebuincioasa ,i cu lesnire a face agonisitei qi orice chip de neIntr'o statistica din 1803,. facutd in scopuri fiscale, numita Condica liuzilor" se

tulatd Catagrafia pentru birnici $i al(ii faro de bir care se scutesc supt numele
unora si altora aici in targ in 1820"; arata ca la acea data ar fi fost in total 581 de liuzi qi 80 de suditi (dintre care 65 de suditi austriecesti si 14 suditi rusesti). Dar aldturi de

vede numdrul oamenilor (liude), adusi de peste hotare de catre boeri §i mandstiri, pentru slujba lor. In Botosani numarul acestora era de vr'o 400. La acestia se mai adauga 20 de negustori hrisoveliti, apoi breasla armenilor in numar de 62 si 350 de jidovi ce platesc pe toata luna. Mai toti acestia in numar de peste 800, trebue sd fi fost venetici, sau de putin timp asezati in Moldova. Numdrul liuzilor din Botosani crestea. In aceasta privintd statistica din 1820, inti-

aceasta, in acela§ an, s'a facut o Catagrafie de toti suditii din taiga! Botopni, in
u) Gorovet: Op. cit. p. 292.

482

1820". Din ea se vede ca erau 260 de suditi in Botogani, la 1820. Cei mai multi erau Armeni (137 de in§i), in al doilea rand veneau Moldovenii in numar de 61 oameni, mai erau vr'o 16 Lehi, 12 Nemti, 11 Unguri, 9 Greci, 5 Ru§i, 3 Bulgari Si un Italian. Cei mai
multi erau veniti din Bucovina §1 anume de la Suceava (56 de suditi) Si Cernauti (7 suditi) ;

dar erau venetici §i de prin Moldova, Basarabia, Transilvania (Bra§ov, Bistrita), dar §1
foarte de departe : din Polonia (Sniatin, Stanislau, Galitia), de peste Nistru, de peste Dunare,

din Banat §i Ungaria. Cei mai multi erau veniti de putina vreme, mai ales intre 1800 1810 ; erau Insa unii veniti Inca de pela 1783, 1793, 1797. Dam mai jos tabloul extras din insemnarile acelei catagrafii29):
Armen'
Ol Ungurl Lehi

Locul de unde an venit
(1)
E81

E

1"

E

(5)

(,)
-4

3
3
1 1

[

(8)

(0)

(10)

,-.

rx (2)

a

4.,

re

74.

1'

= Total

Greci

. 7.

.3

Ts

'a Bu lgai '...

S,' Nemtl

is

A

w

=

0)

(4)

0)

. g

i
C

74

3

Observatiuni
(12)

()
3 3

Focgani Roman Stauceni (Botogani)

....

2
1 1

1
1 1

Mandregti (Botogani) Plopeni (Suceava) Moldova Total Moldova
Suceava Cernauti

I
4 8
6121

2

0
1

8 6
5

17

i Veniti intre anti 1782-

56

2

i 1800-1810).

1820 (max)mum intre

7

Sadagura Radauti Solca Botoganita
Icegti

I
1
1

2 moldoveni (1802), 1 leah (1814) Venit is 1811. Venit la 1800. Veniti la 1793.

I
1

Bosancea Ropce Bucovina Total Bucovina
Liov Sniatin (Oa BIM)

2 2
1

2

19

50

3

1

1

75

Stanislav (Galitia)
Ga litia
1 1

I
1

1

Venit la 1797,

2 4
1
1

I 3
7
1

Total Polonia
Chiginftu

1

Basarabia

3 4 3

3

Venit la 1800. Unul venit in 1783.

Total Basarabia De peste Nlstru
Dela Bucuregti

3

Dela Rusciuc (7)

De peste Dunare (Turcla). ,
Dela Biserica Alba (Banat) Dela Triest (Italia)
Bragov
.

I
.
. 1
1

1

2 4

1

3 5

Bistrita Total Transilvanla Rap (Ungaria)

1

Din acest tablou rezulta ca de§i infiltrarile in ora§ul Boto§ani Incepusera Inca din ultimele decenii ale sec. XVIII, ele se accentuara dupa 1800. In afara de locuitorii de toate neamurile §i din toate partile, care venisera razleti, erau destui romani bucovineni can
19) Catagrafia se gasegte In Gorovei: op. ctt, pag. 72-91.

483

trecura granita Si se a§ezara la Boto§ani. Un veritabil curent de infiltrare Pisa, e cel armenesc, care numard in 2 decenii 50 de in§i veniti numai din Suceava, in afara de cei

In acela§i interval, trebue sd se mai fi petrecut o infiltrare de evrei, care insa dupe obiceiul de-a se sustrage dela recensaminte, nu au aparut de loc in aceasta

veniti din alte ora§e moldovene§ti sau de aiurea.

catagrafie a suditilor. 0 socoteala simply insa, ne aratd ca cca. 60 de familii de evrei trebue sa fi venit in intervalul 1803-20 la Boto§ani. La 1803 erau in ora§, 350 familii de evrei. Admi(and cel mai mare excedent anual, in §aptesprezece ani adica pana la populatia evreiascd ar fi trebuit sd atings cel mult 450 de familii. In realitate, la 1820 acea data gasim 511 familii de evrei la Botopni. Diferenta de 60 familii, adica aproximativ 3.000 de suflete), se explica prin infiltrdri din alts parte §1 mai ales din Galitia.

nu numai Desigur ca infiltrarile acestea de locuitori din alte part! spre Boto§ani, au continuat §i mai tarziu, poate chiar cu mai evrei, dar §i armeni, moldoveni, etc...

1831-1838. In cei qapte ani, au sosit in Botopni cca. 7.000 de evrei, venni, cei mai multi, din Bucovina .i Galitia. (vezi mai departe).

0 a doua infiltratieevreiasca mult mai compact& s'a petrecut in intervalul dintre anii

mare intensitate cateodata, pana pela 1880; nu avem insa putinta de a le reconstitui. Recensamintele care urmeaza n'au mai notat locul de origina al fiecarui om, nici data cand s'au a§ezat in localitatea respective.
Elementele etnice. Ultimul recenzamant care infati§eaza compozitia popu§ 3. latiei in interiorul cifrei globale a locuitorilor, e cel din 1899. Erau atunci in Boto§ani 32.531 suflete, dintre care :
Ortodoxi Mozalci Catolici Armen' Altil
14278
16.817 912 465

43,90/s
51 7 °/8

2,80/.
1,4018 0,2014

49

Cu toate cs nici acel recensamant nu da populatia dupa origina etnicA, aceasta se poate deduce din rubricele reprezentand confesiunile. Astfel ortodoxii sunt mai toti
roman!, afarA de lipoveni, tigani §i cateva elemente ruse§ti, bulgare§ti, grece§ti, etc. Mozaicii sunt toti evrei; catolicii sunt nemti, unguri, italieni, §. a. Se poate observa a§adar, ca la 1899 elemental predominant in Boto§ani era popu-

latia evreasca (51,70/o), intrecand populatia romaneasea cu cca. 8°/a. Un alt element etnic Insemnat, 11 formau Armenii, fiind insa mult mai putini la numar (465), reprezentand 1,40/s.

Cum s'a ajuns la aceasta situa(ie ? SA luam pe rand fiecare element ethic : a) Armenii. Dupd roman!, cel mai vechi neam Intalnit in Boto§ani, e cel armenesc. S'a spus ca in Moldova cea dintai infiltrare armeneasca s'ar fi produs in sec. XI, cand ca invazia lui Monomah (1046) §i devastarea Armeniei de catre anume evenimente ar fi produs un exod armenesc spre Caffa Si Moncastro, iar de acolo In Moldova. Per§i

prin intermediul ora§elor poloneze Cracovia §i Lemberg peste 40 mii de oameni. Nici prima, nici a doua infiltrare insa, nu privesc Boto§aniul, care probabil cd nu se ivise Inca. 0 a treia infiltrare armeneasca se produce in vremea lui Alexandru cel Bun, cand cca. 3.000 de familii armene§ti, s'au a§ezat in diferite ora§e ale Moldovei, intre care §i in Botopni 30) care pe atunci se intemeia.
50) ,Pe la 1418, sub Alexandru cel Bun, alte 3.000 de familii armene, alungate din patrie prin o invazie persana se ageaza tot in Moldova, distribuindu-se mai cu seams in oracele Suceava, Hotin, Botopal, Dorohol, Vaslui, Galati lift laqi". B. P. Hajdeu: 1st. tolerantei religloase in Romania, p. 62.

A doua infiltrare, se produce prin sec. XIV din cauza unui cutremur care a distrus capitala regatului (1313) §i cuceririi turce§ti dela 1378. Venire)" atunci in Moldova,

484

Se crede ca armenii ace§tia ar fi venit la Boto§ani, dela Siret Si Suceava 31). Unii istorici au afirmat ca la fundarea Boto§aniului au luat parte §1 armeni32). Mai mull deal atat, d. N. IoRoA afirma ca Boto§anii ar fi ramas intotdeauna satul descendentilor
lui Boto§, daca nu i-ar fi avut pe armeni 33).

0 a patra infiltrare s'a petrecut In vremea lui Stefan cel Mare. La 1475 Crimeia cazu sub Turd, tar numero§i armeni din Caffa, trecura fie In Polonia, fie in Moldova. 0 noun patura de imigranti se a§eza in Boto§ani. Peste cei vechi, s'au a§ezat cu timpul altii, sporindu-le numarul. Pe la 1530 colonia armeneascA era desigur bine Intemeiata in Boto§ani34). La Inceputul sec. XVII existau

deja numero§i armeni, care aveau nume curat romane§ti Hanca, Chirila, Minciuna, ceea ce le arata vechimea pe plaiurile Moldovei 35). Comunitatea armeneascA dela Boto§ani trebue sA fi fost puternica. La
1669 se mentioneazA (de cAtre preotul

Luigi Marica Pindou), existenta unei biserici armene§ti mart de piatra, care s'a pastrat panA astAzi. Un alt fapt mai intare§te presupunerea aceasta. Intre 1670-90, Moldova fiind teatrul

luptelor Indelungate Intre Turci §1

Poloni, o multime de armeni In frunte

cu Axinte Varzarescu (sau Oxendie Virzirescu) din Boto§ani, trec in Ardeal fondand acolo cloud colonii pu-

ternice, trecute apoi la unirea cu

Papa: Armenopolis (Gherla) Si Elisabetopolis (DumbrAveni). Cu tot exodul acesta, colonia armeneasca din Boto§ani ramane una dintre cele
mai importante §i mai infloritoare din'

principate. Mai tot negotul acestui targ era purtat de armeni, care capath chiar multe privilegii domne§ti referitoare la aceasta activitate. Ei

Harta etnograflcd a Botofanilor (1= Romani ; 2 =Evrei ; 3 = Armeni ; 4= Tigani ; 5= Lipoveni ; 6 = Piete, cladiri publice, locuri virane etc_.).
Fig. 8.

purtau tot comertul de vite zice d. IoRoA cumparandu-le slabe, ingra§a.ndu-le In pa§uni moldovene§ti arendate, pentru a le vinde cu pret mult mai mare peste granita Si a aduce in schimb postav §i alte marfuri germane 36). Prosperitatea oraplui face sA se adauge mereu noi

emigranti, veniti de pela Rusciuc, Roman, Neamt, Ismail §i chiar mult mai de departe din Tinutul Pastunicului" 37). Mahalaua armenilor, e adeseori pomenita In documentele sec. XVIII. Dupa o statistics a populatiei armene§ti din Moldova 38), la 1809 erau 328 de familii armene§ti, adica 1.640 de suflete in Boto§ani. Atractia ce prezinta acest ora§ pentru o populatie negustoreasca cum sunt armenii, produce noi Infiltrari. La 1820 erau in Boto§ani 140 de armeni suditi austrieci, veniti de putin timp §1 pAstrand Inca protectiunea Austriaca. Vro 35 venisera dela Suceava numai de cativa ani. Cei mai multi erau
sl) lorga: Patru conferinte despre Armenia. Buc. 1929, pg. 22, idem Or. Goilov : Bisericlle Armene de prin Tarile Romane, Buc. 1912, pg. 17. Pentru Armeni, a se mai vedea N. lorga: Armenii $i Romani' (An. Ac. Rom. T. 36). 82) Or. Ooilov : op. cit. pg. 27. 83) lorga : Patru conferinte despre Armenia, pg. 82. 31) lorga: Marla romanilor. In chipuri $i icoane. 55) forgo: Istoria comertului romanesc I, 257-8. 8911orga Ist. comert. rom. I, p. 71 72

87) lorga : Op. cit. 72. 89 L. Popovici : 0 statistics a Armenilor din Wile Romane la 1809 ,Arhivele Basarablei`, II Nr. 3.

485

negustori de vite, tinand in acelac timp mocii in arendA, altii erau carciumari, negustori de lipscanii gi marfd turceascd, bogasieri, tutungii etc. in cea mai mare parte incepand cam dela acea data insd, armenii din Botocani incep a stagna sub raport numeric. La 1832 se gdseau 324 familii armenecti la Botocani, reprezentand cca 11 eVa din populatia oracului. La 1854, F. NEIGEBAUR spune ca erau 2.000 armeni In Botocani, reprezentand cca 100/0 din populatia oracului.

Cam tot atatia erau ci la 1890 (1910 armeni), reprezentand insa numai 6 0/039). RecensAmantul dela 1899, aratd numai 46,5 de Armeni in Botocani ; ceeace inseamnd 1,40/o. Astdzi ei sunt ci mai putini la numdr. Din insemndri1e primdriei Botocani pentru anul 1928, rezultd ca ar mai fi astAzi numai 127 de Armeni in Botocani, adica 0,37°/0 din populatia oracului. Dupd cum se vede avem deaface cu un neam care se stinge. b) Evreii sunt mult mai not in Intreaga Moldova. Se pomenecte in 1604 despre nicte evrei la Botocani, dar care erau numai in treacdt pe acolo, ei fiind din Lemberg. Abia pela inceputul sec. XVIII-lea, se pomenecte despre evrei statorniciti la Botocani. Astfel la 1720 se gaseau acezati langd tinutul Bisericii Albe, o sums de evrei ci alti targoveti moldoveni".4°) Acectia trebue sd fi imigrat de putind vreme din Polonia. Un document, din 1723, ne dd indicatii in aceastd privintd. Se vorbecte acolo despre un oarecare Hie Jidovul, venit din tara leceascd gi stabilit in Botocani. Dela acea data numdrul evreilor crecte, caci peste doudzeci de ani, se pomenecte despre unul Mihdl Pevetul, credincios breslei jidoveqti" din Botocani.41) Faptul ca exista o breasld", adicd o comunitate a evreilor la Botocani, insemneazd ca vor fi fost deja mai multe familii ; nu prea multe insd. Numdrul for spori mult cdtre finele sec. XVIII, ci mai ales dupd cdderea Bucovinei sub Austrieci. La 1781 era o comunitate puternicd la Botocani, condusd de un staroste de fidovi42). La 1803 numdrul for era de 350 de familii 43). Botocaniul avand dupd Iasi, cea mai numeroasa comunitate evreiascd din Moldova de pe atunci. Dela acea data incep infiltrari tot mai puternice. La 1820 ar fi fost in Botocani dupd unele socoteli 511 familii evree.Fti 44), iar la 1832 dupd recensdmantul oficial 1477 de indivizi, reprezentand 13.8 0/0 din populatia totala a oracului, intrecand cu putin numdrul armenilor. In acel an din numdrul total de 1351 familii de negustori ci meseriaci, cute erau in Botocani, majoritatea o formau moldovenii (638), urmau apoi evreii (558), armenii fiind cei mai putini (155). Evreii se ocupau in special cu urmatoarele meserii 46): argintari ci aldmari, carciumari ci rachieri, chitari (brutari), ciubotari, croitori, cucmari, lipticani, precupeti, sacagii, steclari etc... In

unele meserii Inca nu pdtrunsese nici un evreu; aca de exemplu nu existau: bldnari, bdcani, bdrbieri, dulgheri, posesori", adica arendaci de pdmant. In aceste ramuri de activitate au pdtruns mai tarziu. Intre 1832 ci 1838, numdrul for crecte considerabil, prin infiltrari masive de peste granitd. Catagrafia din 1832 aratd ca in acel an s'au ndscut 334 ci au murit 61 de evrei la Botocani. Admitand cam acelac excedent anual al populatiei evreecti din Botocani,
urma ca peste case ani la 1838, sa existe cca. 3.100 de evrei in orac. In realitate se gaseau vro 11.000 (2.470 de familii) 46). Diferenta de 7.000 de evrei au venit, in acest rdstimp de

case ani, de peste granita. Intr'un ritm mai slab, infiltrdrile continua Si dupd acea datd. In anul unirei erau la
Botocani 13.123 de evrei, constituind 48.30°10 din popula /ia ora§ului. Evolutia acesta continua ci dupd aceia, astfel ca la 1899, numarul for depei mte pe

al creqtinilor (15.700 crectini, 16.817 evrei), alcdtuind 51.80°10 din populatia totald,
iar ordodoxii, adicd Romanii, Lipovenii, Grecii, etc... la un loc, numai 43,8 0/0. In ce privecte ocupatia lor, ei sunt in cea mai mare parte comercianti ci meseriaci. In comer] la acea data (1899), inlocuiserd deja aproape cu totul pe Romani. Astfel dintr'un
in (Arlie noastre. (An. Acad. Rom., XXXVI p. 171). 42) Gorovei: op. cit. p. 311. 43) Condlca Liuzilor, In Uricarul" lui Kodrescu, VII VIII. 44) Verax : La :Roumanie et les juifs. p. 8 9. 49 Vezi tabloul dela § Structura sociald f1 denslta(ile. 48) Verax : La Rottmanie et les Julio. pag. 8 9.

89) lorga: Op. cit. pag. 16; cf. Gorovei, pag. 54. 40) Gorovel: op. cit, p. 75. 49 N. lorga: Istoria evrellor

486

total de 820 intreprinderi comerciale, 758 erau ale evreilor, adica 92 0/0 §i numai 47 sau
50/0 ale Romani lor, restul de 3 °10 ale altor straini 47).

latiei romanesti, inlocuind-o si in celelalte ramuri de activitate : meserii, profesiuni
libere etc Ce numar de evrei erau la 1930 in Botosani ? Recensdmintele nu se preocupd de nici o rubricd privitoare la compozitia populatie,

Numdrul Evreilor a continuat sa creasca §idupd aceasta data, in detrhneutul popu-

(elementele etnice sau confesionale). Se poate ajunge insa pe bazd de calcul, la cifra actuald a evreilor. In interval de 23 de ani, intre 1870 si 1893, miqcarea populatiei din Botosani a
inregistrat: 31.030 nasteri, dintre care 12.196 ortodoc§i si 18.834 mozaici. In acela§ interval de timp au murit 29.135 insi in Botosani, dintre care: 15.372 Romani si 13.763 Evrei.

Se poate observa ca: in timp ce sporul evreilor in cei 23 de ani a fost de 5.07148), populatia romaneasca a scdzut ca numar cu 3.176 inci. In medie asadar, populatia

evreiascd. din Botosani, s'a adaugat in fiecare an cu 220 conationali; iar populatia romaneasca a scazut anual cu cate 137 inV. Tinand seama de aceste cifre medii, calculate de o perioadd relativ lungd (23 ani), §i presupunand ca ea s'a mentinut la fel pand la 1916, urma ca la inceputul acelui an sd fi avut in Botosani: 12.163 Romani, reprezentand 37,60/0 si 20.117 evrei, reprezentand 62,4% din totalul populatiei 49). Ne socotind vreun excedent pentru anii rdzboiului si neadmitAnd nici o noun infiltrare evreiascd, deli avem informatii precise despre ele, tinand doar seama de miscarea populatiei" orasului de dupd rdzboiu, constatam ca descresterea numerics a populatiei romanesti continua.. In primul deceniu dupd rdzboiu, Romanii au scazut anual cu 20/00 (acest numar in ceeace priveste diferenta dintre nascuti si morti, afard de cei destul de numerosi care au plecat in alte pArti ale Orli), iar evreii au crescut anual cu cate 10%059 In raport cu aceste date oficiale, urmeazd ca la 1930 erau in Botopni 33°10 romdni
qi 66 °/a evrei.

c) Lipovenii, erau in 1932 in numar de vro 200 familii, cu 1.023 suflete. Din punct de vedere etnic sunt raci albi. Locul for de origind e in regiunea Vol& §i a Donului.
Au venit in Moldova pela inceputul sec. XVIII, in urma unei miscari religioase cu carecter novator, pornita de patriarhul Nicon. Ne primind acelea reforme, au fost considerati schismatici (rascolnichi). Prigoana impotriva for era foarte necrutatoare, mergand pand la arderea pe rug. Aceasta ii face sa se retraga in padurile neumblate ale Rusiei. Numele de lipoveni le vine dela teii (lipa) care alcdtuiau acele paduri. Primele colonii de lipoveni : Tulcea, Braila, Galati, Vaslui, dela noi, se ivird la inceputul sec. XVIII, in Roman, Iasi, Falticeni (in satul Manole) si la Botosani. Aceastd populatie ar fi venit de pe la Caluga (ora§ pe un afluent al Volgdi), Saratov §1 chiar dela Crasnoiarsc din Siberia 51).

La 1832 natia lipoveneascd" numard 58 de familii si avea o mahala aparte, in Targul nou" 52) unde aveau o capela de lemn. Pe la 1853 populatia aceasta trebue s a fi fost destul de numeroasd pentru a putea sd-si zideasca o frumoasa bisericA in mahalaua lor. Cei mai multi dintre ei se ocupd cu gradindria, cu albindritul si cu comertul mdrunt.

47) Verax : op. cit. p. 20-21. 45) Dupa Buletinul Directiunii Generale a serviciului Sanitar An. XI No. 21-22; cf. Verax op. cit. pag. 314 315 49) Pentru conformitate a se vedea: L. Catena: Miscarea populatiei Romantei in anul 1900. Idem pentru 1901 1902 etc... Astfel in 1900, diferenta dintre nascuti si morti, a aratat o scadere de 2 la populatia romaneasca gi o crestere de 230 la populatia evrelasca. In 1901 s'a Inregistrat o diferenta defIcltard de 97 la populatia romaneasca gi una excedentard de 61 la populatia evreiasca. A se vedea gi pentru anti urmatori acelas autor op. cit. 90) Vexf pentru aceasta, cifrele biroului BUM dyne a primAriel Botosani, precum si articolul Dr. C. Beicifoanu : Descresterea populatiunil rominesti din orasul Botosani Revista Moldovei" An. III No. 10. 41) T. Cradu: Lipovenil (Botogani in 1932, pg. 239). 9) Gorovel : op. cit. pg. 178.

487

d) Tiganii, veniti In Moldova pe vremea lui Alexandru cel Bun, se pomenesc in Boto§ani destul de timpuriu, mai ales ca robi boeregti. La 1815 se pomenegte despre partea de targ numita Tiganiile", din apropiere de Hale le de astazi. Acesta e cel mai vechi cartier tiganesc din Boto§ani. Pe la 1832 natia tiganeasca" numara vreo 900 de in§i, dintre cari 559 robi, restul liberi. Cei mai multi covali" (fierari), lautari", bucatari" §1 chiar 2 croitori. Abia dupa desrobirea for se intemeiaza mahalaua noun a tiganilor, numita mahalaua lui Belciug. In statistics nu sunt trecuti, dandu-se drept romani ; de aceea actualmente nu li se cunoagte numarul. Majoritatea sunt muzicanti, caruta§i... Cei din vechea Tiganie sunt in numar relativ mic §i se considers superiori celor din Belciug (fo§tii robi), cu care nu se amesteca nici in tarafurile de lautari. Pe scurt se poate spune a§a dar ca : populatia romaneasca din Botogani e in continua descre§tere, constituind in prezent abia 33 0/0, fata de 75 °/0 cat era cu o suta de ani in urma (1832). Populatia armeneasca e pe cale de disparitie, insemnand astazi abia vreo 0,37 0/0 fata de 11 0/0, cati erau in 1832. Evreii constituesc majoritatea populatiei oraplui (66 0/0), fiind Intr'o continua inmultire in timpul ultimului veac (erau abia 13 0/0 in 1832). Celelalte neamuri, lipovenii gi tiganii, constituesc populatii marginage, cu o redusa importanta economics gi socials in Boto§ani.
III. FIZIONOMIA §I STRUCTURA SOCIALA A ORA$ULUI. § 1.

Intinderea In spa flu.

Pentru explicarea actualei fizionomii a oraplui, cea dintaiu chestiune de lamurit, e aceea a cre§terii lui in spatiu. In decursul timpului, suprafata ocupata de oral, a variat destul de mult. Dar de§i exists numeroase documente botoganene, ele pastreaza o adevarata

saracie de informatii privitoare la aceasta chestiune. Abia de prin a doua jumatate a
sec. XVIII avem oarecare elemente care ne inlesnesc reconstituirea, numai In linii mari, a procesului de intindere a ora§ului. 0 buns bucata de vreme, cregterea spatiala a oragului a stat in stransa legatura cu

urmator : Satul Popthili, vechiul sat domnesc din apropiere, cu biserica §1 curtile domne§ti de acolo, era complet separat de targul Boto§anilor. Intre ele se afla o mogie destul de
intinsa, numita Taldraqi, pe care pare ca. exista Si un vechi sat cu acela§ nume. Satul acesta

o chestie de mo§ii. Pans pe la jumatatea sec. XVIII-lea, situatia se prezinta in felul

va fi provenit din vechile sala§e ale tataragilor invingi Si ale tiganilor adugi de ei, care devenind proprietate domneasca, erau agezati pe mo§iile domne§ti. De astfel, mai toate mahalalile numite Tateiraqi, de prin targurile Moldovei, gi-ar fi capatat numele cam in
acelag mod 53).

Mai inainte vreme, atat mogia Popauti cat Si mogia Tataragilor, apartinea targului.
La 1673, domnul de pe atunci daruegte mogia Popautilor unui anume Andronic Cerchiazu154),

fostul mare armag. La 1751, biserica Sf. Neculai din Popauti, este transformata de catre Domn in manastire gi inzestrata nu numai cu toatd vechea mogie a satului Popauti, dar §i cu intreaga mogie Tatara§i, cu satul de pe ea. Targul pierde astfel §i pe a doua mare mogie a lui, ramanand astfel stramtorat de pamanturi, inchis mntre hotare de mogii straine, trebuind sa se inghesuiasca pe loe.

Pe vremea aceea targul era mult mai redus ca intindere gi cuprindea mai multe mahalale. Partea centrals, sau Tdrgul vechi, era aceea dinprejurul vechei pieti careIe dintru inceput au fost menit (a) pentru adunarea oamenilor ce se strangeau la zi de targ, tinand-gi vitele ce aveau de vanzare pe acel loc...55) §i care trebue sä fi fost vechea rdscruce, care-a dat nagtere targului. Se pomenesc in cartierul acesta : ulita targului vechi, ulita bacaliilor, ulita casapiei, ulita cea mare, g. a... Partea de jos a cartierului acesta se
55) Pentru mosia si satul Tatarafi, vezi forgo: Doc. Calimachi, II, 177, Idem: 1st. Rom. in chip. si icoane,
Gorovel : op. cit., 64 54) Din hrisovul lui Grigore Alex. Ghlca Vv. din 4 Mai 1776. Cf. Oorovei, op. cit., 292. 53) Se *tie ca si mosiile tArgurilor apartineau domniel, care puteau dispune de ele, ca $i de vechile branitte, sau

asa zisele locuri pustii", edict( neloculte.

488

partea aceea se mai numea §i Tkrgul Rine!, fiind din vechi timpuri renumit ora§ul care se cobora pang spre Halele actuate §i Biserica Sf. Gheorghe. In partea aceea erau

numea Targul de Jos §i pentru cg pe acolo erau vechile dughene de faind,

in Mina

nu numai fgingrii ci §i UMW", dupa cum tot acolo era §1 mesernita", adica abatorul. Numai dela 1720 Tg. Fainei se mutd in partea de sus a targului, pe platou, In Targul de sus , care se intindea cam pe unde e acum Piata Regele Ferdinand, biserica Uspenia sunt atat Targul de jos, cat §1 Targul de sus, etc. Ambele Orli ale Targului vechi,
pomenite adesea prin documentele sec. XVIII-lea. Targul nou e cartierul din preajma oborului de astazi, dar intinzandu-se pang pela

biserica Lipoveneasca §i spre Duminica mare. Acest cartier e mai nou inteadevar §i se formeazd In a doua jumatate a sec. XVIII, datorita urmatoarelor imprejurdri dupa cum reese din hrisovul lui Gr. Alexandru Ghica Vv. din 1776 : Vechea piata a targului devenise prea neincApatoare in zilele de

targ, nu numai din cauza cg ora§ul au
mers §i merge spre intemeiere §i addogi-

rea oamenilor, ce nazuesc din parti
cu gospoddriile In acea piata veche,
stramtand-o. Aceasta determind pe domnitor, In 1776, sA mute oborul in alt loc,

straine §i se apazd la numitul targ Boto§anii...", dar §1 pentrucd unii s'au Intins

dandu-i o intindere mai mare (120/280

stanjeni gospod.), din marginea drumului ce vine printre dughenile Visterni-

cesei Catrina Catargi §i printre dughe-

nile Stolnicesei Cogalnicenitei, pe din sus

de cerdacul vamii Targului Boilor, din
marginea drumului la vale spre Sacna"56).

A§a a aparut rargul Nou, In care se

gasesc dintru Inceput despartituri pentru

Torgul Boilor, Targul Cailor, etc... 0 altd mahala e Mahalaua Armenilor, in preajma celor cloud biserici armene§ti, dar intinzandu-se pang la

podul de piatra §i pang la marginea

paraului Cacaina. Era cartierul negustorilor bogati, cu case ardtoase, de§i lipsit de dughene. Ca parti periferice,

Orasul Botosanl si imprejurimile, la mijlocul secolului XVIII-lea. intre satul Popliuti si mosla TAtiirasilor pe care s'a intins mai tarziu orasuL
Fig. 9.

erau : Mahalaua de sus, in preajma bisericei Sf-tii Voevozi, care ajungea abia pang pe la

strada de astazi Alexandru cel Bun, pe unde trecea atunci o garld in care se aruncau gunoaele §i pang pe la bisericuta de lemn Sf. Neculai, - careia i se mai zicea §i Sf. Neculai cel Sdrac, pentru a o diferentia de cealalta Sf. Neculai din PopAuti. De altfel §i biserica Sf-tii Voevozi, era pe atunci tot o modesta bisericutd de lemn, pe strada Lahovari de astAzi ; era doar o biserica la margine de targ. Partite de pe strdzile : Victoriei, Vanatori, I. Brateanu, erau locuri goale §i nu incep a se zidi decat dupa mijlocul sec. XIX-lea, ca §i cele din str. Alexandu cel Bun, capdtul strazii Lahovari §i Sf.
Neculai.

Aceasta era numai o parte a ora§ului cea mai Insemnatd, care se Intindea pang la pardul Cacaina. Acest pardu, astazi canalizat Si acoperit, incepea de pe la Teatrul Eminescu, Linea cam prin lungul strazii Lascar Catargiu, pe 1 a Pod-de-Wahl" §i in lungul strazii Abatorul Vechi. Valea Cacainei, pling de gunoae §i murddrii, neacoperita
56) lorga, Stud. $l Docum., V, p. 254; Gorovet, op. cit., 292.

489

cu case pana prin preajma lui 1800, era o fa§ie nelocuita, care despartea ora§ul in doua. La N §i E de vale, era Tg. Vechi, Tg. Nou, Mahalaua Armeneascd, Mahalaua de sus,

Mahalaua Sf. Gheorghe, §. a... La S. V. de vale, erau cartiere periferice cu caracter satesc : Mahalaua Vrabienilor, Mahalaua Treisfetitelor §i Mahalaua MorcireVilor. Mahalaua Vrabienilor, poate un vechi sat care §i-ar fi luat numele dela vr'un e pomenita in numeroase documente din sec. XVIII §i XIX, cu urmdtoarele Vrabie indicatii : mahalaua Vrabienilor in poporul preacuvioasei maica noastra Paraschevi", o casa cu locul ei din Boto§ani, In mahalaua Vrabieni, langa biserica Vovidenia", alta e ca §i altele care mai citata in Mahalaua Vrabieni, langa pod" 57). Indicatiile acestea ne precizeaza ca Mahalaua Vrabieni trebue sa se fi intins de pe la biserica Sf. exista. Paraschiva, pana pe la Vovidenia §i de acolo pana la marginea paraului Cacaina, langa Pod-de-Piatra". Mahalaua Treisfetitelor, de§i nu e citata ca atare decat foarte tarziu (1831), trebue sa fi existat totu§i Inca din a doua jumatate a sec. XVIII, macar ca o stransura de
case in jurul bisericei Treisfetite, zidita din 1789 ; altfel nu §i-ar explica rostul biserica. Poate sä fi existat §i o parte din mahalaua Mordre#i, despre care se spune cd se afla din gios de poduI cel de piatra", probabil pand la rascrucea §oselei lawful cu str. Sf. Loan, cuprinzand §i cartierul bisericei Sf. Loan, zidita din piatra in 1750.

Intro privire de ansamblu, ora§ul era despartit In cloud de catre valea paraului Cacaina. La apus erau mahalalile Vrabieni, Treisfetite §i Morare§ti, toate cu aspect satesc ; la rasarit era cea mai mare parte a targului (Tg. Vechi, Tg. Nou, Mahalaua Sf.
Gheorghe, Armeneasca, de Sus, etc... pastrand tiparul vechilor targuri moldovene§ti). Marginea de Vest a oraplui tinea cam pe la biserica Vovidenia, biserica Cuvioasa Paraschiva, biserica Sf. Hie (zidita la 1778, pe locul uneia mai vechi de lemn). Dincolo de aceasta linie se intindea mo§ia Tatara§ilor Si tocmai departe dincolo de ea se vedea

satul cu turlele manastirei Popauti. Mo§ia Tatara§ilor, cuprinsa a§a dar Intre aceasta margine de targ §i satul Popautilor, era acoperita cu ogoare, cu locuri de faneata §1 ima§. lata un fragment din hrisovul dela 1754 a domnitorului Matei Ghica, prin care li se recunoa§te locuitorilor targului oarecare drepturi de folosinta asupra acestei mo§ii : sä fie volnici cu cartea Domniei Mele a se hrdni pe acel loc, sa are Si pe unde a fi loc de fanat, sä facl fan §i sa-§i pastoreasca bucatele lor..." 58). Aceasta era situatia la mijlocul sec. XVIII-lea. Toata jumatatea a doua a acestui veac, ba Inca §i vreo doua-trei decenii din cel urmator, a fost piina de certuri pentru pamant intre calugarii greci dela Popauti §i targoveti. Pe baza hotaririlor judecatore§ti, se poate urmari evolutia inaintarii targului §1 umplerii intregului gol intermediar. Fenomenul latirei targului pe acea mo§ie Tatara§i se vede din plangerea egumenului manastirei din 1776, care se tangue cd tdrgovetii, cu tntemeerea qi adaugirea

oraplui, au fault case

nuita". Certurile continuand, la 1780 domnul pune sä se cerceteze hotarul dintre targ §i mo§ia Tatara§i. In urma cercetarii lor, hotarnicii ,au descoperit ca targul din vechime a Jost mai mic pi cd de atunci s'a fost mcirit cu trei parti de cat a fost mai inainte" ; ceea ce e foarte important, aratand cum numai in vro trei decenii (cam intre 1750-1780), cu toate opreli§tele manastirei, targul se intinse destul de repede pe locul mo§iei Tata, ra§ilor. De altfel intreaga a doua jumatate a sec. XVIII-lea e plind de prosperitate pentru targul Boto§anilor. La 1794, domnitorul dd danie targovetilor vatra targului unde au case §1 dugheni, precum §i locul pe care eventual nu au zidiri. Dar se vede ca latirea oraplui continua §i dupd aceia. Casele se indeseau pe vechea mo§ie Tatara§i, a§a fel ca Moruzi se vede silit a impune in 1803 locuitorilor cari s'au intins dincolo de hotarul tras In 1780, sa plateasca bezman manastirei. Se cla in grijd de asemenea ca onanastirea sa nu mai primeasca a se
57) Pentru Mahalaua VrAbieni, a se vedea: Qorovel, op.scit., pp. 55, 103, 55) lorga, Stud. gi docum.. V, p. 249.

pi pe

moqia Tatarapni, §i nu se supun a plati dijma obi§-

lorga op. cit.

490

marl satele ce ar fi facut pe mo§ia manastirei, ca sA cuprindd loc mull, nici alte inchipuiri de strdmutare pentru targoveti, sd nu mai facd §i nici targovetii ce vor voi a face case pe locul mandstirei sa nu cuprinda loc mai mult decat dupd invoiala ce vor face". Cu certurile acestea se ajunge pang. In 1820, cand plangerea targovetilor fiind mai bine sustinuta, se reunte a se dobandi dela divanul domnesc o hotarire impaciuitoare, plind de consecinte pentru intinderea in-spatiu de mai tarziu a targului. Hotarirea era a§a : mo§ia ramane mandstirei, iar vatra targului rdmane targovetilor, dupd hotartrea din 1780. In plus manastirea va ceda in folosul locuitorilor sdraci ai targului, 850 fdlci,

Cum s'a intim Botoganiul (1 = spatial cuprins de orag pe la jumAtatea sec. XVII-lea ; 5 = satul Popluti de odinioara ; 2 = portiuni pe care s'au Intim; Botoganii pans la 1800; 3= portluni clidlte in sec. XIX-lea ; 4 = zona de risipire a locuintelor, printre vii, livezi, cAzArmi, spitale etc.).
Fig. 10.

care sd se socoteascd jur1mprejurul targului, /ncepandu-se masura din marginea pdmantului, pe care se eta papa acum intinderea locuintei mahalalelor de prin prejurul vetrei, §i intinzandu-se despre o parte pand in hotarul despre parAul Dresleuca, iar de cealaltd parte pand in pardul Sicna, spre indemanarea addpatoarei vitelor, pe cat va fi loc slobod, atat de vii precum Si de satul Teascu, cu locul trebuincios pentru hrana locuitorilor acelui sat, chibzuindu-se a se rasa §1 pentru locuitorii mahalalei ce este pe mo§ia TAtdra§ii..." Pe acele 850 de falci nefiind volnic egumenul mandstirei a pA§una pe asemenea ima§ 491

vitele manastirei sau a locuitorilor satelor, ci sä ramaie deapururea pentru pa§unatul vitelor targovetilor §i a locuitorilor din mahalalele §i de pe mo§iile manastirei, fara a da niciodata vreo plata pentru aceasta, §i clack dupa vreme, s'ar mai marl targul, cu Intinderea mahalalelor, fiindca asemenea intindere este a se face cu folosul manastirei, apoi pe cat loc se va cuprinde de acum inainte cu binale §i a§ezari, sau vii §i altele, sd aiba a se da din celalt loc al manastirei, pe atat lard§ pamant, spre a se pazi deapururea nestramutat marimea imaplui targului in sums de 850 Mei..." 59). Dela aceasta data Incepe o noun faza de Intindere a oraplui prin mahalali. Cele 850 de falci se mic§oreaza prin cladiri de case noi, mahalalile se latesc pe masura ce ora§ul prospers ; aceasta intindere Insa, nu se mai face numai spre Popauti, ci de jur
Imprejur.

Mahalaua de Sus se intinde spre bariera Stefane§tilor numai in ultima vreme. Casele Karaene, dela Incruci§area strazii Alexandru cel Bun cu str. Victoriei, erau Inca pe la 1860 la marginea targului. Dincolo de gradina ei se intindea ima§ul unde-§i pa§teau targovetii vitele. De atunci Incoace, se ridicara case pe str. Victoriei, se forma mahalaua de tigani numita Belciug, toata mahalaua Humariei, etc... Mahalaua Sf. Neculai cel sarac, pomenita intaia oars la 1814, create spre bariera Teasc destul de repede. Spre Sud Mahalaua Mord reqti, pomenita in 1812 §1 1816 ca aflandu-se din gios de podul cel de piatra", se intinde in lungul §oselei la§ului, ramanand despartita de mahalaua Armeneasca §i mahalaua Sf. Neculai prin valea Cacainei. In general, aceasta intindere dadea impresia unei cre§teri tentaculare in lungul principalelor artere de circulatie. Locul ramas gol Intre Targul de Jos §1 mahalaua Vrabieni, de§i un maidan sau Calicimea cum a fost numita mai tarziu anume Tiganimea nesanatos, plin de gunoae §i noroi pe atunci, Incepe sa. adaposteasca Inca de pe la 1800 mai multe bordee tigane§ti. Mahalaua aceasta a Tigtniilor e pomenita intr'un document Inca In 1815. Pans 'n ziva de astazi de altfel cartierul acesta §i-a pastrat numele §i un aspect foarte neingrijit. Prin el, cele doua pall ale oraplui, se uneau mai strans. In mahalaua Treisfetite,ora§ul se intinde mai mult in sec. XIX, spre bariera Agafton lajirea ora§ului se continua pans 'n ultimele decenii ale sec. XIX §i inceputul sec. XX. Mai mult cre§te Insa ora§ul spre Sud, unde apare pe la 1830 un cartier nou : mahalaua Procov, strans legata de Murare§ti. In spre Tatara§i, cu toata Inaintarea ormului din a doua jumatate a veacului XVIII, casele erau Inca foarte rare §1 pans pe la 1900 se mai &eau o multime de marl locuri virane (ex. : Tanga Marchian, locul unde s'a dada mai apoi teatrul Eminescu, locul Pornpieriei, al Tribunalului, Prefecturei, fabricei Blaha, etc...), precum §1 gradini imense : Arapu, Costiner, Varnav (devenita gradina publics a ormului), etc... Pans acum treipatru decenii, Inca se mai putea prinde factura de cartier nou, recent cladit pe fosta mo§ie Tatara§i. Atat erau de resfirate casele din aceasta parte noun a oraplui, incat chiar pe la 1895, Dictionarul geografic al judetului Boto§ani, arata Popautii ca fiind sat aparte. La fel e considerat §1 in recensamantul dela 1899, ba chiar §i In cel din 1912. Tg. nou se intinde mai ales spre lipovenime, Imprejurul oborului, indesindu-se. In partea aceasta se adauga o mahala noun, Cardmiddria, care se pogoara pans In apropiere de valea Sitnei. Cu toata aceasta cre§tere rapids, ramasesera unele portiuni care numai recent de tot s'au cladit (de ex. : str. Abatorul vechi sau maidanele dela intersectia strazilor Bratianu cu Drago§-Voda, etc...). 0 inaintare cu totul recentd, petrecuta sub ochiii no§tri, se observa spre bariera Dorohoiului. In afara de acestea, de jurimprejurul oraplui, se afla o zond de risipire a locuintelor printre vii §i livezi. Case cu gradini marl, cazarmi, spitale, cimitire, gradindrii sau depozite de gunoae. Acestea se intalnesc mai des la Vest §i Sud: magaziile garii, cazarmile
II)) Pentru urmarirea procesului dintre Targul Botosanl ai Mat. Popauti, vezi Gorovel, op. cit., pp. 64-71, de unde am extras citatele de mat sus.

492

de cavalerie §1 manutanta, viile din spatele Spitalului Mavromati §1 ale gradinii publice pand spre bariera Agaf ton §1 Curte§ti, Cazarma infanteriei, cimitirui evreesc §i spitalele de pe §oseaua la§ului, toata garla Cacainei, cea dela Abator etc. In general putem spune ca : a) Dela 1750 pand astazi, ormul §1 -a triplat suprafata ;

b) In jumatatea a doua a sec. XVIII, intinderea s'a facut mai mult in cuprinsul

moVei Tatara§i, care era loc gol §1 despre care nu se §tie bine dacd nu cumva adapostise un sat (vechi sala§ de tatari); c) Abia catre finele sec. XIX, prin intinderea mahalalii Tatara§ilor, °rapt atinge §1

aglutineaza ca o amoeba in mers vechiul sat al Popdutilor ; d) Incolo, in decursul sec. XIX, oravil arata pretutindeni o cre§tere cu caracter
tentacular, alungindu-se in lungul principalelor artere de circulatie: spre bariera StefdneVilor, pe strada Sf. Niculai, pe Soseaua la§ului, pe strada Vila Boian (bariera Curte§tilor) mai putin, pe strada Agaf ton §1 foarte mult spre Gard ;

e) Astazi ormul este inconjurat de o bordurd de vii, gradini, cazarmi, spitale,

cimitire, care constitue o zona de resfirare, prin care se pregate§te intinderea mai departe

a ormului, cu tendinta de a incorpora §1 unele satipare apropiate (ex. Teascul, la o

departare numai de 500 m); f) 0 intindere cu totul recenta a ora§ului se observe la bariera Dorohoiului unde, dupa ce Popautii au fost incorporati, a urmat micul catun Luizoaia §i unde, prin noile constructii de §coale, gospoddrii §1 ferme tardne§ti, se pregate§te incorporarea altui catun : Odaia Catamdre§ti.

§ 2. Preocupdri urbanistice. Deosebirea dintre o a§ezare rurala §1 una urband, nu se define§te numai prin numdrul locuitorilor sau prin intinderea de pamant ocupata de acea a§ezare ; intru cat acestea nu constitue elemente de stricta preciziune in analiza fenomenului urban.Exista a§ezari omene§ti extrem de intinse spatial, cu o populatie care intrece chiar pe ale unor ora§e mad §i totu§i nu sunt decat sate; ca acele ingramddiri informe de colibe din Africa centrals, multiplicate cu miile, pana'n marginele zarii, dar fara strazi cat de cat amenajate intre ele, fard cladiri mad care sä marcheze oarecum un nucleu al rascrucilor de vieata, de a§ezarii, cu alte cuvinte, WA elementele care fac dintr'o
adunatura de case umile, de bordee §1 colibe , ca§i cum ar fi mai multe sate alaturate unul

a§ezare urband, un puternic qi activ organism social-economic. Ramane o simply

langa altul. Exists astfel de a§ezari, care oricat ar cre§te ca intindere §1 numar de oameni nu tind a deveni ora§e, ramanand ve§nic sate 60). Criteriile mult mai nimerite pentru analiza urbanisticd a unei a§ezari, trebuesc cdutate in structura sociald §1 densitatile omene§ti, in functiunile economice interne §1

cele externe, in compozitia populatiei etc. Toate acestea se oglindesc In aspectul exterior adica in fizionomia a§ezarii. Para pela jumatatea sec. XVIII-lea, nu gasim aproape nicio informatie cu caracter descriptiv privitoare la Boto§ani. Dupd aceea, datorita importantei crescande pe care o capata ora§ul, Virile la inceput fragmentare se inmultesc din ce in ce, putandu-ne da o idee destul de generald de astfel, cu privire la aceasta chestiune. Pentru cele dintai timpuri dupa fundare, de§i nu avem §tiri istorice, putem deduce care era aspectul Boto§anilor. Vestit targ sezonal, cercetat de negutatorii din departate colturi ale tarii §1 chiar de dincolo de hotare, la anumite date fixe, ora§ul trebuie sä fi
anumite marfuri §1 cu o mare plata pentru produsele de capetenie ale locului : vite, cereale, pescarie, lemnarie etc. Acea a§ezare avea in anumite timpuri ale anului palpairi de vieata

avut aspectul mai tuturor marilor balciuri contimporane; adica o a§ezare omeneasca numai pe jumatate permanents, cu cast* de lemn injghebate in graba, cu baraci pentru
activa, sgomotoasd ; in altele dimpotriva, liniVea se lasa deasupra casutelor umile dela
Go) Oh. Isastase:

Curs de geografie umana, (lltografiat) 1932, 14.

495

acea rascruce de drum. Cateva hanuri sau rato§e locuri de popas singure mai
se simteau mai ispititi de a se statornici acolo. Venira astfel destul de multi armeni, venird nemti §i alte populatii care aduceau cu ele un adanc spirit de vieata urband §i care dadura desigur pe incetul macar partii centrale un caracter ora§anesc. Ora§anesc nu in sensul de

intretineau atunci vieata targului, in a§teptarea marei imbulzeli de limbi straine §i de oameni de toatd mana, care trebuia sä Inceapa la cutare data. Cu cat Insemnatatea iarmarocului dela Boto§ani cre§tea, cu atat negustorii straini

astazi al cuvantului, ci in intelesul acelor vremuri : cu unele case durate in piatra, cu

altele macar §i de lemn dar ie§ite cu un perete pana la marginea ulitei, ceea ce dadea un aspect mai compact acelei parti. In schimb, mahalalile ramAn pana tarziu, cu infati§are deadreptul rurala.

Tendinta de Indesire a caselor se face atat de simtita mai ales la inceputul sec. XVIII-lea, incat chiar plata centrala din Targul vechi este invadata de case, a§a fel a vornicul de Boto§ani se vede silit (in 1742), sa mute targul fainei, care se tinea acolo din vremuri vechi, in alts parte, fiindca indesindu-se casele, n'au unde sta carele". Stapanirea chiar, da porunca severs, a intru cat prive§te locul cel nou unde se face targul filinei, nimeni sa nu-I astupe cu case sau dughene, ca sa ramae loc slobod".
indesirea continua a caselor. Acestea sunt, fail indoiala, elemente care area ca Boto§anii nu mai pastrau infati§area unui sat. Dar sa nu ne facem prea marl iluzii despre urbanistica de pe atunci a Boto§anilor. Dintr'un document contimporan (1742), in care e vorba despre o pricina intre ni§te

lata a§a dar un inceput de preocupare de rationalizare a targului, dictata de

evrei, se poate vedea care era aspectul unei case din partea centrala a Targului. Mai inainte vreme zice documentul casa fusese ,cu acoperemantul ei prost, cu niqte suh §i dupa ce au intrat Iosap in casa aceia, o au tocmit `§i o au coperit cu §indrila §i au ingradiro cu zaplaz §i au facut §i alte damuri in ograda, suind'o la bun pret"61). Asa dar casele din centrul ormului erau acoperite cu stuh sau §indrild §i imprejmuite cu zaplaz. De acela abatele Boscowicz in 1762, cand trece prin ora§ul nostru, nu spune ca e un ora§, ci numai un fel de oraq ,una specie di citta" despre care se exprima cu destu1a surprindere ca a vazut §i geamuri de sticla pe la unele ferestre, ceea ce era o raritate
cand locuitorii de prin preajma bisericii Uspenia, cer voie sa-§i faca dughene pe locul bisericii pentru ali§veri§ul for §i sa plateasca la biserica bezmenul locului" 62). Totu§i, indesirea aceea nu era ceva pur urban, dui:4 cum se vede din acela§i document, in care se arata ca bezmanarii n'au respectat conditiunile, ,facand grajduri de cai §i gainarii,... °snit ca tot intr'acele dughene' sau deschis §i furme (=pitarii), lucru primejduitor, fiind desime si lang5 biserica". Alt document prin 1787 arata cam acela§ fel de case in centrul oraplui. Cutare lass prin diata ( = testament) casile meale in carele am lacuit §i cu pivnita supt casa" §i cu grajd, care se megie§e§te cu'n ratoq §i cu zaplazii bisericii Uspenii", Tanga care casa s'au facut doi dugheni". Totu§i existau destule case mari de piatra, mai ales cele boere§ti, la unele chiar cu doua randuri. La 1796, cand se zide§te, casa in care e astazi farmacia rqie, era cea mai mare cladire din targ.
pe atunci. Nevoia de a se indesi targul in centrul sau, se vede ca era §1 mai simtita prin 1776,

insemnari foarte sugestive, de§i nu prea magulitoare, cu privire la aspectul targului. ,Dupa Iasi §i Foc§ani, (Boto§aniul), trece drept cel mai mare ora§ din Moldova, nu are Irma un aspect mai bun ca un sat prost. Casele sunt joase, ulitele incurcate, murdare §i mai cu seams pustii. Toate se inghesuesc in plata, care e destul de spatioasa §i !mon69 N. lorga: Studil si documente IV, p. 254, Gorovel: op. cit., p. 62, 62) N. lorga: Documente botosinene. In Bul. Comis. monum. ht. vol. VIII p. 6.

La 1805 trece prin Boto§ani calatorul VINCENZ RATTHYANI, care lass cateva

494

jurata cu o multime de magherniti63)". Mai departe !risk adauga ca a vazut §i case
In acelasi an englezul ADAM NEALE, vorbe§te despre dughenile oranjate dupd moda orientala" pe care le-a vazut la Boto§ani84). Cu toata severitatea observatiilor lui RATTHYANI, Boto§aniul nu pdstra chiar InfAtisarea de sat prost", decat doar pe la periferii. In partite centrale, avea aspectul targurilor orientale de pe vremuri. Un document din 1814 ne da referinte destul de cuprinzatoare despre aceasta chestiune. Fiindca in ulita Targului vechi, toate dughenile §i de o parte de ulita §i de alts parte, din invechime sint facute cu §andramale pe dinaintea dughenilor, care §andramale sint facute §i pentru folosul mdrfurilor ce sint pentru dugheni, ca nu se strica de ar§ita soarelui §i a vantului §i, la vreme de ploi §1 de gloduri, pentru Inlesnirea norodului, avand Inc de mers pe jos, pe supt acele candramdli, fara sd patimeasca atata supdrare68)". Si mai departe toate dughenile au §andrarnalile for spre alisveris §i folosul mdrfurilor ce in prin dugheni, asemine §i aceasta dugheand poate sa aiba §andramaua ei".
frumoase in Boto§ani.

Ca trasaturi urbaniste se remarcd alinierea caselor, a§ezate de rand si intr'o linie"
altele din piatrd 67).

ca §i gandurile de Impodobire" a dughenilor. Materialul de constructie al caselor era variat: unele cu barne §i- valatucia 66),

Intrucat prive§te strdzile, acestea erau in cea mai mare parte drumuri naturale, fArd pavaj sau poduri, cum se spunea pe atunci pavajului de lemn. Lucrul acesta se vede limpede dintr'un hrisov al Domnului Mihail Grigorie Sutu, din 1820: acest targ se alla si Nina acum fcirel poduri pe ulifele sale, din care pricind toata obstia targovetilor se aflA in cea mai mare stramtorare de nevoe si Intru pAtimire, afard din putintd

de a se mai suferi... Cad afard de greutatea aceia a umbletului de a nu putea strabate uneori nici cu sufletul dela un loc la altul,... osebit de vatamarea si primejdia ce li se Intampla de apururea In dobitoace, apoi cele mai de multe on §i indestularea targului despre cele trebuincioase ale petrecerii, precum lemne, zahirele si alte asemenea lucruri, vine cu totul in scadere, iar uneori si in cea de istov imputinare §i lipsa, neputand locuitorii sd strAbatA In targ ca sd aduca lucruri de acestea si mai vartos in vremile de ploi, primavara §i toamna, cand toate ulitele targului se ndruesc §1 se fac de istov
neumblate" 68).

Anul 1820 Inseamnd pentru Boto§ani inceputul unei not epoci, In care preocupdrile

edilitare isi capdtd o importanta din ce in ce mai mare. Targul crescuse, era in plind desvoltare, iar targovetii in frunte cu boerii §1 negustorii, danduli seama de trebuinta

unor anumite imbundtsatiri absolut necesare vietii ordsenesti, au facut nob§teascd cerere §i rugaminte", catre domnul tarii, ca sa se facd si targului acestuia o punere la cale", cerindu-se indreptarea ulitelor, prin alcatuirea de poduri sau §osele. Domnitorul se aratd foarte favorabil, socotind cererea for dreaptd, intrucat acest targ, care, dupd intinderea lui, este al doilea politic al tarn ace§teia §i care dupd tot cuvintul, se cuvine a fi adus In starea cea mai indemanatica, spre odihna norodului lacuitor intr'ansul" 68).

Se institue o Casa obqteascd" compusd din case epitropi, care pe langd alte

atributiuni de administratie ord§eneascd 70), aveau indatorirea de-a Ingriji de pavarea
69 N. lorga: Documents botosAnene. In Bul. Comis. monum. ist." vol. VIII p. 6. 84) VIncenz Ratthyani: Reise durch elnen Thell Ungarns, Siebenbargens, der Moldau and Bukovina tin Jahr 1805, Pest, 1812. p. 77. [cf. Gorovel op. cit. 51 $i 62].

lorga:

86) Adam Neale: Voyage en Aliemagne, en Pologne, en Moldavie et en Turqule. Paris. 1818, p. 12-13 cf.
Un Gras romanesc]. el N. lorga: Stud. si doc. VII, 143; cf. Gorovel :
e7)

op. cit., 61.

63) A. Gorovel:

op. cit. p. 62.

...Dughenile mete ce am in orasul Botolani, In Telrgul Vltelor, dot dugheni de platrii,.. cu ogradA din

dos..." 1816. N. lorga : Doc. Botosanene, Bul. Com. 1st. Rom. VIII p. 11. op. cit. 60-61. ea) N. lorga: Stud. $i doc. V. p. 669; Cf. dorovei : Op. cit. p. 187. to) Hrisovui din 1820 in Gorovel 7) , Asijderea sl pentru pricini de locuri de case si dugheni, epitropil Ea fie slobozi a face cercetiirile cuviinslobode..." (Gorovel, op. cit 190).
5

cioase si a desbate acele pricini,... spre a nu infra adica unit in locul altora sau in locurile ulilelor 11 a medianelor

495

ulitelor. Se institue si un soi de prestatie pentru lacuitorii mahalalelor si pentru scutelnici, de a lucra cate cinci zile pe an pentru imbundtatirea strazilor, Imbunatatirele urbanistice Incep, deli nu cu prea multa grabd §i cu destule poticniri. In 1825, prin poruncd domneasca, incepe construirea unui pliat", adica piete, in mijlocul
orasului din 1831, se vad trecuti doi oameni adica bugetul In Sama de bani" pe cinci luni pentru curatitul drumurilor §i 20 de card ce au lucrat la drumuri" 71), ceea ce inseamnd Inca prea putin pentru strazile unui oras intins cum era Botosaniul. De aceea, in 1832 se cere de catre Eforia orasului, pavarea cu piatra a 3136 stanjeni de strazi 72). Departamentul nu aproba lucrarile si recomanda deodata numai astuparea batacurilor ce ingreuiaza comunicatia". Desi descurajati de aceasta rezolutie, totu§i in
orasului.

1833 eforii aduc la cunostinta Departamentului ca au astupat cu moloz gropile strazilor. De asemenea faceau cunoscut ca o gasit un mester cu salahorii lui, ca sa pietruiasca pliaturile cu piatra ce o are Eforia adunata Inca din anul trecut". Se paveaza cu piatra atat piata, cat si o ulita centrals care ulita fiind podita cu scanduri pand la un loc, acum cu totul se afla stricata si la vreme de sloata nu numai ca
trecatori cu sloboda nu pot.umbla, dara cu trasurile apoi nici cum" 73). In afard de aceasta se paveaza una dintre strAzile principale ale orasului uncle este pe acolo drum mare al tarii de jos, pe unde vin in ora§ carale cu sare, vin, pdcura si altele", adica probabil cel din spre bariera Harldului. Dar ss nu ne inchipuim ca prin aceasta urbanistica botosaneand castiga prea mull.

In acel targ cu aspect oriental, indolenta si lipsa de grija it fac sa se prezinte sub toate raporturile ca un targ murdar. Chiar plicitul" cel pavat, ajunsese in curand sa fie plin de gunoae si de tins, ca de doud palme". Insasi Departamentul treburilor din launtru, a Post sezisat de marea neoranduiala" in ceea ce priveste curatenia targului. CA pe toate ulitele ar fi aruncate gunoae de prin ogrdzi, ca multi locuitori ar fi facut anume santuri de scurgere de prin ograzile for in ulite, pe la cuhni si fantani, ca toate carele si carutele ce aduc lucruri de vanzare ar fi sezand in pliatul pardosit cu piatra, incat gunoiul s'ar fi facut nesuferit locuitorilor ; ca pascariile nu s'au scos din targ, incat urmeazd putoare vatamatoare sanatatii" 74). Se iau aspre masuri de imbunatatire. Totusi, desi cu ocazia vizitarii orasului de catre domnitor in 1835, se fac in graba si ocazional dupd obiceiul romanesc, Inca trei poduri noi, targul nu evoluase prea mull. Sc gasesc cu ocazia acelei vizite .ulitele foarte stramte si strambe., gardurile nealiniate chiar §i prin otentru». Ceea ce face sa se dea imediat dispozitii de aliniere si ldrgire a strazilor. Dad partile centrale ale orasului erau intr'o adevarata efervescenta edilitara, asa cu mult putinul care se putea realiza pe atunci, in schimb celelalte cartiere se mentin intr'o stare cu totul sateascd. Ulitele de pe la mahalale ramasesera in starea for naturals, pline de gauri, care be faceau cu totul impracticabile in timpul ploilor. Iata de exemplu un pasaj edificator, dintr'o jalubd din 1835, a unor targoveti din mahalaua Sfintilor Voevozi, catre cinstita ispravnicie a tinutului Botosani: ,In ulita unde ne aflam lacuitori cu casele noastre sant doud batacuri, pline cu noroiu si cu apd, unde nu este cu putinta a trece trasuri cu incarcatul nici cu desertul, macar a ni aduce cate un car de lemne si altele, nici macar pe jos a trece, ca in trecutele zile vrand un copil a trece pe acea ulita si tinandu-se de zaplaz, s'au scapatat si au cazut intr'un batac si de nu s'ar fi intamplat
un om pe acolo de a-1 scoate, putea a se ineca" 75).

In afara de chestia pavarii si alinierii strazilor, o alts preocupare de imbunatatire urbanistica a constituit pentru efori captarea i aducerea apei prin conducte in oral.
71) Gorovel: op. cit. 201.

72) Drumurlle marl i o soma din a ulitelor si a pliaturilor, care dupa masura ce 11 s'au fAcut sant in Iungime de 3.136 stanjeni (afarA de drumurile altor uliti ce sant mat in dos §i a mahalalilor care (11 aceste in urma sant de nevoe a se face, precum se va socotl), sa se facA din piatra". Tratan lchim : Din trecutul gospodariel oraplui
Botogiani (Rev. Moidovei An. IV, Nr. 6-7; Gorovel :
p. 214.

78) Gorovel: 215-16, 257, 258. 74) Gorovei : op. cit. 279. 78) Gorovel : op. cit. 260.

496

Inca. din 1828, targovetii cer sa se construiasca in piata centrala, un havuz in care sä se aduca apa pe oale, care sa se verse intr'insul, prin o cisme facuta Tanga havuz"... Nu se executa insa nimic. In 1832 Eforia orasului cere si ea Departamentului treburilor interne, intre altele: Adusul apei de izvoara, pe oale, cu departare aproape cale de un ceas (caci mai cu apropiere nu se gase§te), i facerea unei case de ape cu cismea in pliatu targului". Nici de data aceasta insa proiectul nu e primit, ca nefiind de prima necesitate. Totusi populatia indesindu-se, fantanile existente nu puteau satisface nevoia de apa a orasului. De aceea, Impotriva deciziei Departamentului, in 1836, Eforia angajeaza doi ingineri sa cerceteze Imprejurimile orasului pentru aflarea unui izvor puternic a carui apa sa se aducd pe oale in targ. Cercetarile n'au dat rezultat favorabil. In 1844 se fac in oral, mai multe fantani cu pompa"78). In aceiasi vreme se pune §i alta problema de ordin urbanistic, in Boto§ani; e vorba de luminatul orasului in timpul noptii. Pana pela 1832, ne relateaza d. GOROVEI, existau

vreo 9 fanaragii, .cari aprindeau lumandri de sau infipte in varful unor part, dar
lumatiarile si fanaragii erau platiti de dughengii de pe la uliti.. In 1832 se face proiectul de instalare a 150 de fanare noi, care au a se aseza in departare de 15 stanjeni unul de altul, pe .generalnicele ulitiD, iar pe celelalte ulite la

cate 25 stanjeni unul de altul. Nu s'au executat insa decat in 1833, saizeci de fanare

pentru tot targul, adaos la cele vechi. La finele acelui an (1833), Boto§anp aveau in total 65 de fanare <numai prin ulitele din centru, iar la mahalale nu-s deloc '>. In 1834 numarul fanarelor din ora§ se ridica la 100 ; ceea cefamanea totusi prea putin, fiind nevoe ca §i'n anii urmatori sa se sporeasca numarul Tor. In 1843 se pun alte 30 de fanare noi, mai inalte si mai luminoase, facute Adupa pruba Esului.. Toate aceste fanare insa erau luminate cu lumanciri de sau. La 1845 se introduce un sistem nou de Iuminarisire" a orasului, care trebue sa fi starnit mandria targovetilor. Se introduc 56 de fanare cu lamp! de oloi77). Dar Inca o necesitate se ivea pentru acest targ in plind desvoltare. Case le targului ingramadindu-se din ce in ce mai mult §i fiind construite Inca in mare parte din lemn, acoperite cu §indrila sau stuh, lesne cadeau prada incendiilor. De aici,preocuparea Eforiei de a institui un corp de pompieri eetulumbagii0 pentru paza de foc. In 1832 is nastere cea dintai organizare de pompieri in Boto§ani78).

In fine in ce prive§te higiena, orasul e impala in 6 despartiri sau ceastii. De

fiecare ceastd vor fi cate 4 ciocli insarcinati §i cu sanatatea locuitorilor" 79)

Dupa cum se vede din cele de mai sus, cu toate lipsurile, cu toate incetinelele
inceputului, epoca de dupa 1830 inseamna o adevarata silinta a targului de a se gospodari, dupa trebuintele orasene§ti. Se vedea stradanie §i preocupari de imbunatatire la fiecare pas, cu toate micile framantari omene§ti care intovaraseau fapta propriu zisa. Socotim ca cu vremea vom putea a savarsi infrumusetarea orasului"... lata gandurile eforilor de pe atunci! sta organizarea noun, introLa baza acestor primeniri, trebue sa recunoastem dusa de Regulamentul Organic, datorita -caruia, orasele Moldovei si-au capatat conduceri proprii: eforlile ordqeneqti, puse sub ordinele directe ale Departamentului treburilor din launtru (Ministerul Internelor); ceea ce a adus pretutindeni un suflu de viata noua, care be smulse din amortela de pand atunci. In vremurile urmatoare, Botosaniul se desvolta repede F. NEIGEBAUR care trecu pe la jumatatea sec. XIX prin acest ora§, scrie : Boto§ani este al treilea ora§ din principat cu mai mult de 20.000 locuitori..." Insd despre aspectul sau nu are cuvinte prea de laudd : cele 3847 case ale acestui ora§, sunt pe niste strade foarte neregulate §i murdare." Dela acea data insa, ora§ul se primene§te destul de repede. Casele cu doua randuri se imultesc;
79 Pentru chestia apel vezi: Tratan Ichtm : Din trecutul gospodariei orasului Botosani. Rev. Moldovei" 11.6-7
si A. Gorovel: op. cit. pp. 214, 291. 77) Pentru chestia luminatului : Ichtm : op. cit.; (Throve,: op. cit. 262 si urm. 78) lchim : op. cit.; Oorovel : 215. 79) Tr. Ichim : Docum. botosanene. Rev. Moidovel4 IV, Nr. 8-9.

497

relicva a mai ramas pand astazi doar o singura casa cu bolte intr'o margine a pietii

Ferdinand. Strazile se Indreapta §i se intretin mai curate. Incendiile dese ajutara mult la

aceste inoiti. La focul cel mare din 1887 mai toata strada mare avea case cu doud

randuri. In centru, casele cu §andramale in fata au disparut, aspecul oriental al oraplui s'a pierdut incetul cu incetul. In celelate cartiere, in locul maruntelor casute de tara, case marl boere§ti, construite in stilul european al vremei, inconjurat de parcuri, la care se intreceau florari vestiti, transforms complet ora§ul. Epoca insa, in care targul se modernizeaza cu totul, capatanduli aspectul acela ingrijit, estetic §i apreciat ca unul dintre cele mai frumoase ora§e ale tarii vechi, a fost
intre 1900 §i 1914.

In ace§ti paisprezece ani se pavara cu piatrd cubica numeroase strazi, se asfaltard cele din centrul oraplui, se canalizard mai toate strazile, printr'o retea de canale care asigura bine scurgerea §i intretin higiena oraplui, se realizd §i un alt vechi deziderat al boto§dnenilor, aducandu-se apd de baut pe conducte, dela 30 km departare, unde s'au gasit isvoare bune §i abundente (la Bucecea in dealurile Siretului), se lumina ora§ul cu Boto§aniul fiind printre primele ora§e ale tarii care introduce sistemul electricitate
se cladira frumoase edificii publice, un teatru, §coli primare §i acesta nou de iluminare secundare, spitale, cazarmi etc. In preajma razboiului mondial Boto§aniul ajunsese unul dintre cele mai frumoase §1

ingrijite ora§e ale tarii, in afard doar de cateva cartiere, care ramasesera veritabile

ghetto-tiri mizerabile. Locuri virane mai ramasesera destule, precum §i foarte numeroase gradini de pomi. Acestea au alcatuit §i alcatuesc Inca un caracter rural al oraplui. De pe la 1916 frisk Boto§anii au inceput a se ruraliza. Tot timpul rasboiului cand

ora§ul a trebuit sä adaposteasca cca. 80-100 mii de locuitori

a fost o epoca de

inerentd distrugere. Si dupa aceea Insa, urma o continua ruinare. Ruinare datorita edililor preocupati cu totul alte idei decat cele urbanistice, precum §i unor imprejurari generale, nefavorabile ora§ului. Intrucat prive§te urbanistica actuald a Boto§anilor se remarca urmatoarele : Exists trei aspecte diferite de ora§ in Boto§ani, ca §1 cum ar fi trei a§ezari omene§ti deosebite puse una langa alta : 1. Partite centrale sunt ocupate cu case ingramadite, lipite prin peretiii tor, afara de mici §1 putine locuri necladite. Cele mai multe case au doud randuri (adica parter §i un etaj), un mic numar doar avand trei randuri sau un singur cat. Strazile in acest cartier sunt toate pavate sau asfaltate. 0 caracteristica a partii acesteia sunt strazile de fatada"

cu un aspect destul de acceptabil, intre altele dosnice", spre care toate casele stau intoarse cu spatele. Nu s'a ajuns la conceptia urbanistica a caselor cu cloud fa jade,
mentinandu-se Inca stramte §i murdare ograzi interne.

Din acela§ cartier central, sau ca prelungiri ale lui, fac parte unele portiuni care au pastrat caracterul tipic de Ghetto ; case mid, murdare, de cele mai multe on numai cu parter, inghesuite, stand adese on gata sä cads ; Strazi inguste §i intortochiate, pe unde se joaca copii murdari de-avalma cu purceii, unde umbld nestingherite Waffle de curte §i canii, scurmand prin gunoae, unde femeele i§i atarna rufele la uscat §i unde foesc molimele. Acest aspect urbanistic de import, adus din Galitia, se mentine Inca in parte cartierul din jurul strdzii Sf. Ilie, pe langa vechea calicime, prin cartierul halelor Targul vitelor etc. Partile acestea sunt in cea mai mare parte locuite de evrei. Portiuni cu casele ingramadite perete in perete, de§i cele mai multe fiind numai cu parter, se afla §i pe la bariere, in lungul arterelor principale : bariera Ia§ului, bariera Sulitei (Stefane§tilor), bariera Dorohoiului pana la Uzina electrica, bariera Savenilor etc. 2. Cartierele mijlocii, formeazd o arie de largime neegala, care inconjoara centrul compact. In aceasta portiune casele de§i marl §1 adese luxoase, sunt inconjurate de

curti. Nu stau cu fatada pana la strada, ci trasa cu cativa metri In interiorul curtii. Adeseori intovard§ite de parcuri particulare sau publice (Gradina Eminescu, gradina
498

Primariei), sau chiar numai de gradini cu pomi roditori. Aspectul general al acestei
parts e a§a dar, de case mar!, ascunse intre verdeata pomilor (Fig. 10).

pana pe la spitalul Mavromati §i strazile intermediare. Spre Vest tine Oita pe la

La Nord aceasta zona cuprinde mai toata strada Primariei, Bulevardul Eminescu

rascrucea dintre strada Agafton cu strada Vila Bolan §1 pe aceasta din urma pana la strada Kogalniceanu. Spre Sud strada Liceului §i strada Sf. loan, strada Armeana, strada Sf -tii Voevozi, strada Victoriei, strada I. C. Brateanu. Spre rasarit acest cartier lipse§te, fiind inlocuit cu mahalale de tip ghetto. cuprinzand cartierele Belciug, 3. In fine zona periferica, sau e formate Humaria, Caramidaria, Popauti, Luizoaia, Cartierul Agafton, Procov etc. din case mici, cu aspect adesea taranesc, Inconjurate de gradini in care se cultiva plante
alimentare, unele pastrand dimen,siuni §i aspecte de veritabile ogoare, cu porumb, cartofi sau zarzavaturi, pe unele locuri se adauga gradinile cu arbori fructiferi §i nograzile" in care se cresc pasari de curte. De asemenea se pot observa pe alocuri §i grajduri de vite.

Cu un cuvant, un cartier de veritabile gospodarii tardne§ti. Strazile, de§i mai toate luminate cu electricitate, chiar dace sunt aliniate, nu sunt pavate §1 nisi §oseluite,
dupa cum mai pretutindeni lipsesc trotuarele de pe margine. E un aspect intru totul rural. Deosebirile atat de fundamentale Intre cele trei zone ale ora§ului de astazi, nu sunt numai simple aspecte, datorite poate capriciului locuitorilor ; infati§area for deosebita se datore§te unui cumul de cauze : diferentei de structure social(' intre cele trei zone, dilerentei de functiuni economice, diferentelor de densitate omeneasca §i diferentelor etnice.

Structura social(' ,i densitd(ile. Categoriile social-economice ale ora§u§ 3. lui au variat in decursul timpului; transformarea for procentuala stand In functiune nu numai de evolutia functiunilor orasului, ci §i de evolutia mentalitatii sociale. Pentru ilustrarea celor de mai sus, vom analiza pe scurt structura populatiei ora§ului cu o suta de ani in urma (la 1832), utilizand rezultatele catagrafiei din acel an. Populatia total(' de 13.795 suflete sau 2.853 familii (4, 8 membri de fiecare familie), locuia In 2.934 de case. Erau in total 6.897 barbati §i 6.899 femei. Statistica e intocmita dupA clase sociale. In frunte sta clasul boerilor", numarand 405 suflete. Cei mai multi locuiau in mahalaua Vrabieni. Urmeaza apoi clasul mai de gios", care cuprinde negustorii, me§te§ugarii, lucratorii §i slujitorii. Clasul acesta era cel mai numeros (7200, cuprinzand 10.027 suflete. 7 agora bisericeasce era trecuta deosebit, reprezentand 372 de suflete. Pe cvartale erau raspanditi dupa cum urmeaza 80)
Felul locuitorilor
(1)

Cvart. 1 Cvart. 2 Cvart. 4 (Procov; (Sf. Ghe- "an a (CaliciMuraorghe) (Tg.Nou) inea) rest!)
(2)
10
11

,

Cvart. 5 Cvart. 6 (Pliatul TOTAL (Vrabieni) Targului)
(6)
70 77 38 22
103

(3)

(4)

(5)
10 10 7

(7)
15 16

(8)
124 130 76

Boer) Cucoane

5
6

Fii de boieri Fiice de boieri
Slug) Slujnice

10 16

4
3 3

14 10 12
7 91

5
21

4
6

3
20 80 93
45 14

Fit de slugi Mice de slug!
Iigani lgance

23 16 2

75 250
181

4

16

5
4 4
21

2
20 28 9
1

7

ll de tigani Rice de tigani Clasul mai de gios Tagma bisericeascit Supusi strain'
Jidovi

2
4
1.403

26 9
10

120 60 27 53 90 25
17

38 30
68

1.890 85

5 1.494
61

2.230 55

842 94

50
108

65 229 2.020 412

33 362
2.796 643

60
45
1.743 287

2.168 39 185 665

66 33 183 245 81 50 10.027 372

423
1.477

Total
NumArul caselor

.

. .

1.683 334

2.159 382

3269
816

13.793 2.934

83) Extras din lucrarea d. Gorovel : Monografia orasului Botofani, p. 93.

499

Clasul mai de gios", e cel mai interesant. Sunt de exemplu, unele meVe§uguri sau negustorii ocupate exclusiv de romani (abagerii, blanarii, boengii, chetrarii, dulgherii, olarii, palarierii, pescarii, talpalarii, etc... ; allele care apartin mai ales armenilor (bogasierii, cafengii, mindirigii, posesorii adica arenda§i de mo§ii, etc...); a]tele in fine, in care evreii patrunsesera in foarte mare numar (ex: argintari, carciumari, casapi, chitari, croitori, cu§mari, lipticani, sacagii, steclari, etc...). Pentru mai multe amanunte dam tabloul de mai jossi).
Mestesuguri si negustorll Romani Armen' Evrei
(1)
i

Total
(5)
5 17

Mestesuguri si negustorii Romani Armen' Evrei
(1) (2)
7

Total
(5)
7 42

(2)
5

(3)

(4)

(3)

(4)

Abageri

Argintari, alamari .

.

.

.

2
24

15

Saul!
Barbieri Blanari
Boengll

4 45 5
2 2 5 4 79
10
1

9 2

Bogasieri Brasoveni Bucatarl Butnarl Cafengii

22

3

33 6 45 5 22 5 2 5
16

Furmagii Lipticani Mahal' Mindirigii Mosanasi Muncitori Olari

42 2

5
1

2 5
1

72 6
11

72 6
11

12

Carciumari, rachieri .
Casapi Cavafi

.

.

6

46 22

131

32
1

Pa laded Pascarl Pastramagii Posesori Precupeti Rotari
Sacagli Solonari Soponari Stec lari Stoleri

17
1

17
1

7 33

38 23

45 56

2 5 8
11
1

2
20 2
11

Chetrari Chitari
Cloc li

32

1

33
12 12

5 28
13 11
1

3
82 19
15

5
29

8
111

Clubotari

:Ismail
7.ojocari

29
3
1

48
98
15 133

:.roltori !.uralari
7.usmarl

32 4
21 4

33
1

5 33
21

Strachinari $licari Talpalari Traistari
Zugravi Cu tot felul de mestesuguri

2 2 45 9

2
10

)ulgheri
7aclieri

202

2 2 45 9 2 212

5

Categoriile de me§te§ugari in care n'au putut patrunde strainii §i ramdsesera pans la acea data (1832) aproape exclusiv romane§ti, s'au putut pastra datorita acelor organizatiuni medievale, breslele, care erau ni§te asociatiuni cu caracter strict inchis pentru straini. Unele din ele s'au mentinut tar' pand pela Unire, fiind inlocuite apoi sub in§i nimicite de catre meseria§ii straini. Unele bresle, cum era fluenta vremurilor not cea a blanarilor, §i-au avut o organizatie bine inchegata, cu statute intarite de catre mitropolitul larii, cu biserica proprie de inchinare (Sf. Hie), cu justitie proprie etc...
mercianti, 200/0 meseria§i, 100/0 lucratori de fabrici §i cca. 230/0 agricultori, etc...

Astazi, din numarul total al locuitorilor orasului Botopni, cca. 25 27 0/0 sunt co-

Se observa a§a dar ca ocupatiile pur urbane, adica comercianti, meseria§i Si lucratori industriali,formeaza la un loc abia 55-57 0/0; cu alte cuvinte putin mai mult de jun-Mate din populatie. Proportia agricultorilor (230/0), e prea mare pentru o a§ezare urbana, ceea ce explica in parte infati§area §i functiunile economice rurale, pe care le
pastreaza Boto§aniul. E de observat insa, ea nu toate cartierele oraplui pastreaza un procentaj asemana-

tor celui general al oraplui. Dupd cum sub raport urbanistic crap' se imparte in trei zone cu caractere deosebite, tot a§a Si sub raportul structurei sociale. Astfel deosebim : Cartierul comercial qi industrial, care se intinde aproximativ cam cat tine 1. cartierul central (al caselor indesite, cu unul sau mai multe etaje), cu deosebirea ca it
") A. Gorovel: op. cit. p. 179
180.

500

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, III, 10 12 Tufescu : Un oras in declin: Botosanii
Cli§ee : Ing. Botescu

Fig. 12.

petrol

si

0 strada din Botosani acum treizeci §i ceva de ani (se vad fanarele cu fantana. Nu fusese introdusa nici electricitatea, nici canalizarea),

1:1111/77,7 L
.

.-9
;

1 '&4 1!

Fig. 13.

Botosanii la 1900. Privire generala.

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, III

Tufescu: Un ora§ in declin: Boto§anii.
Clive :
Cluj.

10-12

-0111111=10.1"1100a"'--

Fig. 14.

Teatrul din Boto§ani

Fig. 15. Primaria oraplul

4.

.

...

P ,LI-ii.....4 ..:.if: tig -::00i,

.i.

..
,
--,

li '-

"-likilliA

Fig. 16.

0 parte din cartierul central al ora§ului

Fig. 17. Colt din gradina publics a ora§ului

depa.§e§te in partea dinspre gait unde se intinde cea mai importanta zond industrials a oraplui. (Sunt acolo uzina electrica a oraplui, morile cele marl, fabrici de uleiuri, de tesaturi, ateliere metalurgice etc...). Cartierul acesta e ocupat mai ales de negustorime Si de meseria§i. Lucratorii din fabrici, de altfel putini la numar, locuesc in cartierele periferice Si stau acolo numai in timpul orelor de lucru. Micii meseria§i, care au atelierele in partea centrals a ora§ului, au §1 ei

Flg.18. Hula zonelor structurale a ora§ulni Boto§ani (Negru cartiere comerciale §i industriale ; ha§url= cartierele mlitoc11, ocupate de functionarl, profesionlliti liberl etc.; puncte = cartlerele periferice cu aspect rural §1 populatia
agricolit).

de obicei locuintele tot in zonele periferice. Negustorii in schimb, locuesc in majoritate in acest cartier central, la etaj; de§i in ultima vreme se observa o tendinta de-a§i stramuta locuintele mai mult in cartierele mijlocii ale oraplui. Un fel de descongestionare a cartierului comercial, pe delaturi, o tendinta a§a dar de nivelare a densitatilor omene§ti In interiorul oraplui. Astfel, de§i aceasta zona pe care am numit'o comerciala §i industrials, prezinta o
501

densitate mai mare decat celelalte, densitatea ei nu e permanents, din mud ca 30°/0 din populatia care o locue§te in timpul zilei, se retrage noaptea in alte zone ale orasului.

0 principald zona de odihnd a populatiei negustore§ti, o formeazs cele doud-trei ghetto-uri ale targului, unde locuesc comerciantii marunti, micii meseria§i §i o parte din lucrAtorii de fabricd. Astfel de cartiere sunt : Calicimea de langd hale §i Cartierul Sf. Ilie, pand dincolo de obor.
profesioni§ti, functionari...), negustorii bogati, de patronii industriali §i de unii marl proprietari agricoli. Aceastd zona cuprinde cartierul dintre strada Primariei §i bulevardul Eminescu,
2.

0 zona mijlocie, ocupata in genere de pdtura intelectuald a orasului (liber

apoi portiunea dintre strada Lascdr-Catargiu si strada Vila Boian, pans la Spitalul de Copii, Cartierul Sf. loan, Cartierul Armenesc, apoi zona se inchide cu strdzile : Victoriei, Vandtori, Brdteanu. La partea de Nord a orasului nu exists aceasta zona mijlocie, cdci dela cartierele comerciale se trece direct la zona agricold.

profesioni§tii, cat §i functionarii sau negustorii care isi au locuintele acolo, lipsesc toatA ziva sau o build parte a ei, fiind retinuti la birourile §i institutiile la care lucreazd. Cu alte cuvinte, cu aceasta zona se intampld tocmai contrariul de ceea ce se petrece in zona centrald : acolo se remarcd o aglomerare in timpul zilei si o rdrime nocturnd, pe cand in zona mijlocie, tocmai in timpul orelor de lucru ale zilei, locuitorii lipsesc, aglomerandu-se in timpul destinat odihnei (orele dela amiazd si din cursul noptii). Existd a§adar o stransd relatiune de compensafie intre cele cloud zone, centrald §i mijlocie. In fine ultima zona, pe care o numim zona agricold sau sateascd, inconjoard 3. de jurimprejur ora§ul. In afard de portiunile ocupate cu vii §1 livezi dintre bulevardul Eminescu §i Manutantd, Cimitirul Pacea, bariera Curte§ti, zona aceasta mai cuprinde mahalaua dintre Cazarma 37 Infanterie si Cimitirul Evreesc, mahalaua de pe valea Cacainei, mahalaua Sf. Niculai §i cea dela capatul strazii Alexandru cel Bun, mahalaua Belciug apoi Humdria, CdrAmiddria §1 Lipovenia ca §1 pArtile dinspre valea Sitnei §i iazul Hainal (Cartierul Luizoaia), §i cel at Scoalelor normale. In aceasta zona, cea mai mare parte a locuitorilor au pdstrat indeletniciri sAtesti. Cultivd zarzavaturile necesare pietii zilnice, fiind ajutati la aceasta §1 de vAile din jurul orasului : Dresleuca, Cacaina §i afluentii Sitnei. Cultivd porumb, cartofi, sfecld §1 plante de furaj chiar in gradinile for din ora§, dar multi dintre locuitorii acestei zone, au sau arendeaza ogoare in apropiere de oral ; cresc vaci pentru laptele pe care -1 distribue in celelalte zone ale orasului, cresc cai pentru cdrAu§ie, dupa cum si destule oi, pe care le pasc pe islazul orasului. Cu alte cuvinte prin ocupatia for ace§ti locuitori rAman numai cu numele ord§eni, ei fiind in realitate sdteni. De aceea, cu exceptia micilor meseriasi §1 a lucrAtorilor de fabricd sau functionarilor inferiori cari locuesc in aceasta zona, restul populatiei, populatia agricold, duce la periferia orasului o vieatd quasi-rurald, indeletnicirile fiindu-i tardnesti, dar profitand de unele beneficii

Aceastd a doua zona, ar putea fi numitd zona de odihnd, deoarece atat liber

urbane intre cari cel mai de seams e apropierea debu§eului pentru desfacerea produselor lor.

Din urmArirea structurei sociale a targului se poate desprinde limpede o stransd concordantd intre cele trei zone limitate dupa criterii urbanistice §i cele trei zone limitate in functie de criterii sociale. Functiunile sociale se resfrang direct in fizionomia diferitelor zone ale orasului.
In privinta densitatii locuitorilor, neavand la indemand un recensdmant pe strdzi, ne vom mArgini la cateva observatii generale. Densitatea locuitorilor pe intreaga intindere a orasului pand la §anturile lui inconjurdtoare e de cca 35 loc.la ha, ceea ce reprezintd o densitate urband foarte redusd. Aceastd cifrd, aldturi de ocupatia sAteascd a celor 23 0/0 din locuitorii targului, explica pand la un

punct aspectul zonelor mijlocie §i perifericd, unde casele se rdsfatd printre grAdini
imense sau maidane necladite.

502

Zona cu adevarat ora§eneasca §i ca aspect (case ingramadite cu etaj) §1 ca structure socials (zone comerciala §1 industrials), are o densitate de cca 150 loc. la ha., cuprinzand singura aproape o jumatate din populatia ora§ului pe o intindere numai de 1/9 din suprafata totals a oraplui. lata de unde rezultd caracterul compact at acestei portiuni de ora§. Celelalte doud zone (mijlocie §i perifericA), prezinta o densitate rurala, de21 loc. la

ha. Aceasta densitate e chiar mai redusd decat a satelor de tip compact, apropiindu-se
de aceea a satelor de tip adunat, tinand seams de itnpartirea lor noun datorita d. VINTILA MIHAILESCU. Cat prive§te periferia propriu zisil a oraplui, in zona viilor §i livezilor

(de ex. dela Cimitirul Pacea, pand la bariera Curte§ti) densitatea e aceea a satelor de tip rasfirat. Dupd cum se vede, luata in general, populatia in cuprinsul oraplui e extrem de rare. DacA ar avea o densitate normald ora§aneasca, ar putea incapea in medie cca.
150.000 de locuitori in Boto§ani. In realitate el are de 5 on mai putin.

De§i °rap] nu are un plan regulat, de altfel ca majoritatea ora§elor cu vechime macar de cateva secole, cu toate micile alinieri §i rectificari facute de cateva decenii, totu§i se pot desprinde marile linii ale planului sau. Reteaua de drumuri se apropie de tipul radiocentric. Principalele strazi stint prelungirea celor vreo 8 §osele care intrand pe barierele targului se intrunesc in inima oraplui, In portiunea centrald dintre Uspenia §i Sf, Gheorghe, adica in Targul Vechiu de odinioara. Acolo era vechea rascruce care a creiat §1 dat viata. targului. Cele 8 artere principale sunt urmatoarele: 1. &seaua Nationale (care infra in ora§ in partea dinspre Dorohoi §1 Cernauti). 2. Str. Agafton §i Marchian (care continua dinspre Suceava). 3. Str. Vila Boian, Liceului (care continua §oseaua dinspre Corni-Curte§ti). 4. oseaua lasului, dinspre Harlau-Iasi. 5. Str. Neculai, Sf. Voevozi, venind dinspre Teasc-Zaice§ti. 6. Vancitori, continuand §oseaua dinspre *tefane§ti §i Bivolari-Todireni-Sulita. 7. Strada care coboara din Targul vitelor spre Ungureni-Saveni). 8. Str. Popauti spre Ci§mea-Nic§eni. S'ar parea ca portiunile cu case indesite din preajma barierelor mai importante (bariera la§ului, bariera Sulitei, bariera Savenilor, a Dorohoiului etc...), in care Indeletnicirea locuitorilor e in cea mai mare parte comertul, ar constitui un inceput de formare a unor centre subsidiare, care sa dea oraplui tiparul polinuclear. E numai o aparenta, intrucat ora§ul polinuclear isi are altfel de evolutie a intinderii in spatiu, ramanand multa vreme cu intinderi marl agricole nezidite §i umplute relativ tarziu, intre portiuni de ora§ evoluat (Timi§oara) sau, acolo unde in intinderea lui grabita, un ora§ a inglobat in aria sa vechi targu§oare (in parte la§u1). Boto§anii §i-au avut o desvoltare de continua intindere in lungul marilor artere care formau din vechime rAscrucea din mijlocul salt. Tocmai aceasta intindere radiard se vade§te prin acele portiuni cu case Indesite §i rosturi
comerciale, din lungul principalelor drumuri. Ele constituesc astazi un fel de avant-posturi

ale centrului; locul de activitate al negustorimei marunte, care iese inaintea populatiei rurale, atat pentru a o usura de produsele ei sate§ti, inainte de a fi concurata de negustorimea mai dornica din centru, fie pentru a-i strecura marfurile ei inferioare. Acesta e un fel de hop pe care-1 are de trecut populatia sateasca inainte de a ajunge in obor §i in care de cele mai multe on se impiedica. Din observarea hartii structurii geografice (zonei structurale) §i aceea a structurei sociale a Boto§anilor, concordante in bund parte, se vede a§a dar ca maruntele nuclee comerciale dela bariere, intaresc tocmai aspectul radiocentric at oraplui prin marcarea mai distincta a principalelor artere economice ale ora§ului.

trecut. Nascut la o rAscruce de IV. FUNCTIUNILE ECONOMICE ALE ORAVLUI. § I. drumuri mari, in legatura cu una din principalele axe de comert ale Europei evului mediu,

la

Botopniul a avid dela Inceput rolal unui mare iarmaroc. Dupe un hrisov al lui Petru

*chiopul din 1579, cel mai vechi iarmaroc in Moldova a fost cel care se tine in Boto§ani" ;

iar dupti marturiile unor callitori cari 1-au vizitat in veacurile urmatoare, ar fi fost nu

503

numai cel mai de seams iarmaroc al Principatelor, dar chiar unul dintre cele mai mar
iarmaroace din Europa centrald. Astfel geologul HACQOET, care viziteazd Botosaniul in

1789 ramane cu totul impresionat de negotul sau. Despre iarmarocul de acolo se exprima ca ar fi mutt mai insemnat decat al oricdrui oras din Austria. Se aduce stofa
en gleza, f ranceza si turceasca. Atata clever nu se facenici intr'un mare ora§ european 82). De asemenea MAX. FRED. THIELEN, care trece prin Botosani dupa 1810, spune Ca. orasul face

un comerf foarte viu, care se intinde pana la Brody, Brann si Leipzig", iar despre

iarmaroc, spune ca e dintre cele mai vizitate din intreaga Moldova 83). 0 mul(ime de alti
calatori (Abatele BOSCHOVICH, in 1762, Baronul DE TOTT in 1768, Polonul MIKOSCHA in

1782, Doctorul englez NEALE in 1805), trecand prin Botosani, vorbesc despre negotul sau prAvaliile acestui oras 84).

Dela inceput, comertul botosanean, trebue sd fi avut mai ales specialitatea produselor locale din N. Moldovei. D. N. loRoA, crede ca aci in Botosani fusese la inceput targul de hotar al boilor, inainte de a se muta la Sipinet §1 Lentesti" 85). In afara de boi, orasul a ramas vestit multd vreme pentru comertul sau de cai. Vestitii cai moldovenesti de pe timpuri, din campiile de Nord ale Moldovei veneau, unde se pomeneste pana tarziu despre multe crescatorii de cai sau iepe, pe vechile braniqti domnesti. Pand tarziu s'a pastrat obiceiul sä se trimita caii dela curtea domneasca la iernat in Botosani86). Mai era vestit comertul cu faina §i cereale la Botosani. Era dupd cum am ardtat si un cartier care se numea Tg. Fainei, Inca pe la 1740. Se pomeneste adeseori si de comertul cu miere de albine, care se vindea cu poloboacele, iar in vreme de invazii de-ale ostirilor straine, se ascundeau in gropi sapate in pamant 87). Se mai faceau mare negot de bleinuri88); nu numai blanite de miel §1 oaie sau de vanat din partile de Nord ale Moldovei (iepure, vulpe, lup etc...), dar chiar blani scumpe si rare aduse de negustori
rusi si ucrainiti. Se mai vindea lemnarie, adusa din partile de munte, fan 89), peqte din numeroasele

grafia a toata suflarea aflOtoare in targul Botoqiinilor din tinutul Botwini in anal
1832", se aratd a fi in total 49 de fabrici". Intre acestea se enumard : Una de lumandri, trei de oloi, col(uni, boia, tulpane, palarii ; 22 fabrici de panzeturi si piei, 6 de Wan, 8 de matasa, de land si de sopon, precum si 6 velniti, 15 fierarii si 3 mori. Totusi, aceste modeste inceputuri, sunt acele care stau la baza desvoltarii industriale de mai tarziu ; in aceleasi ramuri activeaza si veritabilele fabrici cari apar cateva decenii
mai tarziu. Mai erau numerosi meseriasi cu diferite mestesuguri ca : argintari, butnari, pietrari, cismari, brutari, croitori, olari, soponari, stoleri etc... cca 800 la numar, cari contribuiau

iazuri ale Moldovei de N., de unde pana in timpul din urma se mai scoteau 60-70.000 kg. anual etc... Intrucat priveste industria" orasului in trecut, aceasta n'a fost multd vreme reprezentata decat prin ateliere, chiar dacd ele erau numite pompos fabrici". Astfel in Cata-

la transformarea materiilor prime, facand astfel Inca de pe atunci din Botosani, un

important centru cu functiune economics de pompa aspiro-respingatoare, pentru regiunea din care fdcea parte. Atingand inca de pe atunci una din cerintele urbanistice de a fi centru de acumulare si transformare a materiilor brute si apoi de distribuire a produBotosaniul se dovedea un ora§ foarte viu. Datoria activitatii lui, spre selor fabricate el tindeau de pretutindeni negustorii si meseriasii ca spre un centru infloritor. Astfel, intre 1800-1820, in afara de evreii cari se ingramadeau aci, venind din Bucovina §i Galitia,
n) Hacquet: Neuste plysikalich-polische Reisen in den Jahrer 1788 and 1789 dutch die Daceschen un Sarmatlschen Karpathen. Ntirenberg 1790., c. f. N. lorga : Trecut Botosanean (Rev. Moldovei, An. I Nr. 9. 9 Max. Fried Thielen: Die Europaische Tiirkey, Wien 1828; Cf. Gorovel, op. cit pag. 53 81) N. lorga : Botosani 1932 (10-11). 9 N. lorga: 1st. comerj. romanesc 1, p. 257-258. 88) N. lorga: Stud sl doc. VI 315, 323, 338. 87) Gorovel op. cit. p. 331, 332. 88) Gorovel op. cit. p. 334. 89) Din jinutui Botosanilor se alimenta of Curtea Domneasca cu fan. In 1739 se duceau 200 de stoguri la Curte. De altfel bogatia aceasta a ierbei a ramas si ca marts pentru judet o coasa infipta Intr'un camp cu larba Malta.

504

se observd un veritabil curent de I-el/At-sue a populatiei negustore§ti dela Suceava (in special Armeni), din pdrtile Cernautului §i Galitiei (Lehi), ba chiar Si cativa nemti Si unguri din Transilvania etc... De altfel,faptul ca Boto§aniul era intr'o adevarata stare de inflorire, ne-o arata §1 unele descrieri de ale contemporanilor. Astfel, atat FuipmE in 1790, cat §i FOTINO in 1800, vorbind despre tarile romane§ti, pomenesc despre Boto§ani ca despre un foarte important centru al Moldovei, care ar veni in al doilea rang dupd la§i Si este ora§ de comerciu al doilea dupd Galati". In 1810 cunoscutul geograf MALTS -BRUN se exprima despre Boto§ani ca ar fi un ora§ foarte comercial (ville tres commercante"). Deasemenea CEZAR BOLIAC scrie in 1856, ca Boto§anii sunt une ville tres imporqui est de 20.000 habitants et par son commerce avec tante et par sa population, la Bucovine et la Galicie"90). La fel, in dictionarul general de bibliografie §i istorie al lui
DEZOBRY §i BACHELET din 1866, gdsim mentionandu-se despre acest ora§ urmAtoarele :

Botoczany, Commerce de Vins avec l'Allemagne. Foires tres importantes"91). In raport cu definitia care s'a dat ormului o forma de organizare a spatiului geografic in vederea concentrdrii, prefacerii §i redistribuirei bogatiilor §i a energiilor e de observat ca intr'o normald functionare, aglomerarea urband prezinta sociale" 92), o zonificare in aria influentelor sale. 1) Mai intai se remarca o zone restransd la o raze de cateva ore de jurImprejurul ora§ului ceea ce poate insemna o intindere variabild dupd viteza vehiculului : dela carul zona care sa slujeascd la cu boi, pand la vehiculele cu tractiune mecanicd-rapidd alimentarea acelei populatii ingramddite §1 dedate unei activitati neproductive in raport cu aprovizionarea ei zilnica. Zona aceasta care cuprinde sate ce trdesc din aruncarea aproape zilnica pe piata ormului a produselor lor, a fost numitd zona de aprovizionare

2) Dincolo de ea, cuprinzand cateodata spatii extrem de largi, dar discontinui, e zona aprovizionarii departate. Nu toata intinderea ei, ci numai unele centre sau regiuni razlete, stau in raport de schimb cu aglomerarea noastra urband §i intre acele centre, pot fi adeseori ora§e cu mult mai marl sub raport economic; E vorba a§a dar de interpatrunderea Si suprapunerea acestor hinterlanduri. Largimea celor doud zone in relatii economice cu Boto§aniul, se va lamuri prin descrierea functiunilor lui economice §i anume : concentrarea produselor brute din tinutul Moldovei de Nord, prelucrarea sau transformarea for in produse fabricate §i redistribuirea sau aruncarea for pe pietele care stau sub influenta economice a oraplui nostru.
Concentrarea produselor brute. Cea dintai nevoe a unui ora§ e in legaturd § 2. cu alimentarea locuitorilor sal, care in marea for majoritate an ocupatii neproductive ci numai consumatoare sub raport economic. Pentru Boto§ani s'a vazut, ca numai cca. 20-250/0 din locuitori se ocupd cu agricultura sau cre§terea vitelor, ocupatiuni direct restul consume. productive pentru alimentatie Ne lipse§te o anchetd asupra consumului de alimente a oraplui cu privire la mai multe produse (paine, legume, fructe, branzeturi etc...), avem doar cif ra vitelor tdiate §i consumate in ora§. Aceste cifre 94), arata o simtitoare scadere in consumarea carnii de oaie §i miel.
99) Pentru citatele de mai sus, vezi Nddejie S. Tip: Dicjionar geografic at jud. Boto§ani, pg. 46, 51, 53. 91) Dezobry & Bachelet : Dictionnaire general de bibliographie et d'histoire, Tom. I, p. 341, Paris 1866. 99) V. Mlhallescu : Cateva observajii asupra geografiel °raptor. Bul. Soc. Reg. Rom. Geogr. XLVIII, p. 331. 93) Vintiirl Mihallescu: Op. cit 91) Care arata numai vitele taiate la abator, nu §1 pe cele Mate de particulari pentru consumul for proprlu. Mai ales midi §1 porch, din aceasta de-a doua categorie, sunt destul de numero§i.

nemijlocita 93).

505

mare cantitate de carne de oaie e astazi complet nimicita.

Explicatia e ca industria ghiudenului, care odinioara, cand era In floare, consuma o

locuitorii targului, care se ocupd cu cre§terea vitelor §i agricultura. Ea este acoperita §i de locuitorii satelor din zona aprovizionarii nemijlocite.
Tablou de vitele Mate anual in Boto§ani 93)
Anil
(1)
1875 1925 1928

Actuala consumatie este departe de a fi acoperita de cei cca 20-250/0 dintre

Bovine
(2)
4.480 6.585
4.931

01 (3)
7.172 1.945 2.161

Miei
(4)
12.393 9.655 7.502

Capre
(5)
2
10

Porci
(6)

Total
(7) 20234
16.214

2.047 1.610

Procurarea acestor produse se face: a) in piata halelor din centrul oraqului, care functioneaza in fiecare zi. La aceasta aprovizionare concureaza mai ales populatia marginate a oraplui; aceea populatie mai mult sateana decat urbana. b) In obor, in targurile saptamanale (Miercurea), unde via locuitori din Intreaga zona de aprovizionare directa §1 °data pe an, in iarmaroace (intre 15 Septemvrie §i 10 Octomvrie)

unde Insa mai vin locuitori §i din regiuni mai departate, de§i raza acestor reuniuni se stramteaza

6.../1T

OT VINI

''`"`art O/4Fnqe rszj
Skure
. Tommou

....?
---1,
,

s....

..

e:\
v. we o.

mi.a,m,

i

" .(1

.

din deceniu in -deceniu. d) In fine, In prAvAliile alirnentare (bacanii, brutarii, mezelArii, fructarii etc.) care acumuleaza produse din zone de dimensiuni foarte largi, cuprizand mai toate felurile de clima ale parnantului (dela tinuturile cu poame mediteraniene §i tropicale, pana la cele arctice care ne trimit pescarii conservate) §i din toate gradele de longitudine) dela ceaiul §i orezul chinezesc, la mirodeniile Indiei, la vanilla §i cafeaua Americei etc.). Dintre aceste trei categorii, cea de-a doua prezinta un interes geografic mai deosebit. Zilele de targ §i mai ales iarmaroacele sunt acele care au dat viata ora§ului §i i-au adus Inflorirea din secolele trecute. Raza satelor care iau parte la zilele de targ saptamanale din Boto§ani, cuprinde: Curte§ti, Stance§ti,
Vladeni, Cucorani, Balu§eni, Tudora, Vorona, Poiana, Ora§eni, Buzeni, Blande§ti, Criste§ti, Copia, Gorbane§ti, Burle§ti, Stauceni, Dorobanti, Popauti, Ci§mea,

Fig. 19. Oboarele $l iarmaroacele din Nordul Moldovei ImArlmea patratelor arata

activitatea for anuala. Hasurat = intinderea zones de activitate a oborului saptamAnal al Botosanllor).

nare directa a oraplui. Distantele pand la aceste sate fiind intre jumatate ors §i cel mult 3-4 ore de mers. Toate targurile saptamanale, care Inconjoara raza satelor ce merg la targurile
saptamanale din Boto§ani §i anume: Dumbraveni, Frumu§ica, Sulita, Tru§e§ti, Dangeni, Bucecea, cuprinde suprafete mult mai mici. (v. fig. 19). iarmaroacele se tin in fiecare an intre 15 Septemvrie §i 1 Octomvrie. In timpurile
Nr. 7-9. Pentru 1928: Stares economics si raportul actIvitatii Camerel de Comert si Industrie Botosani, pe 1928, pg. 10 99) Vezi, Starca economics gi raportul asupra actIvitAtil Camerel de Comert si Industrie Botosani, 1927°.
Anexa 111.

Manastireni, Calugureni"). Aceasta e aproximativ i zona de aprovizio-

95) Pt. 1875 11 1925 a se vedea : Dr. C. Belcaoartu: Medlcii @t farmacistil din Botosani, in Rev. Moidovel° An. V.

506

vechi, erau patru iarmaroace pe an: unul de Sf. Ilie, altul de SantAmaria mica, altul de Sf. Vineri §1 In fine de Sf. Teodor. Cele patru iarmaroace anuale tntretineau vie activitatea comerciala a Boto§aniului. Astazi, de§i schimbul acesta efectuat in iarmaroc §i-a redus mult proportiile, Boto§aniul e Inca cel mai important centru de targ, din tot nordul Moldovei. Dupd statistica din 1928 a Camerei de Comert din Boto§ani, care Camera cuprindea, pe atunci judetele : Hotin, Dorohoi, Boto§ani Si Falticeni - in ordinea importantei for (dupa coeficientul activitatii for de schimb), targurile din Nordul Moldovei sunt: Boto§ani (cu coeficientul 90), Fdlticeni (64), Noua Said (46), Saveni (37), Dorohoi (24), Hotin (24), Harlau (22), Briceni (20), Bucecea (18), Frumu§ica (16), Liteni (16), Herta (9), *tefane§ti (7), Mihaileni (7), Darabani (7), Secureni (7), Tru§e§ti (6), Pa§cani (5), Lipcani (5), Sulita (5), Caldra§i (4), Varful Campului (4), Lespezi (4), Chelmenti (4), Edintia (4), Slobozia (3), Vere§ti (3), Zvora§tea (3), Dumbraveni (3), Dangeni (3), Romancauti (3), Radauti (2), Boroaia (2), Lencauti (2), Todireni (2), Dragu§eni (1), Corjeuti (1), Brani§tea (1), Dolhasca (1), Rauseni (1). Cifrele acestea rezumate in diagrama §i schita de harta alaturata, arata ca sub
raportul schimbului in oboare, Boto§anul e cel mai important centru economic al Moldovei de Nord, trecand cu mult inaintea Falticenilor, Nouei Sulite §i Sdvenilor, cu iarmaroace

-

vestite in toed tam. larmaroacele mai marunte care inconjura ca o aureola Boto§aniul, graviteaza economice§te de fapt §i ele in build parte spre acest ora§, ramanAnd cu toata activitatea lor, sateli(i ai Boto§aniului. Activitatea targurilor saptamanale §i iarmaroacelor anuale din Boto§ani in anii
1927 §i 1928 a fost urmatoarea 97).
Anil
(1)
1927 1928

OrAu
(2)

Porumb
(3)

Orz
(4)

Ov Az

SecarA
(6)

Faso le
(7)

Seminte
(8)

Cartofi
(9)

Fructe
(10)

(5)

1 car. gi 41278 kg
180.527 kg

234.565 kg
42.456 kg

4 cars gi

7.065 kg
52.813 kg

4 car&
29.788 kg
22.683 kg

520 kg
3.487 kg

2 cars
636

kg

470 kg
926 carA 1.676 kg

37.150 kg

140 earl

135 earl 4200 kg
422 carA

99 vag.

3 carA,

8 earl,

2 carl

4.098 kg

5 earl

439 cars

24200 kg

Anti
1927

FAn
(11)

Lemne
(12)

Cherestea
(13)

Zarzavat
(14)

Oita
(15)

Cal
(16)
1.302

Rol
(17)
4397

Bivoli
(18)
17

01 (19)
661

Pore'
(20)
1.610

700 kg 1.726 cars

1.134 cara
343.010 kg
1.154 c.

2.761 kg
3.238 kg

36 vag.

1.171 cars 2.730 kg
1.857 cara

553 lAzi 455.936 kg

1928
1906

526 call

-

26.300 kg

60 vag.

-

-

-

2.098 Ilizt 222330 kg

484
1.837

2.770
9.673

-

-

929
5.374

1.077

3.516

Dupd cum se vede din tabloul de mai sus, oborul din Boto§ani e un important centru de schimb pentru produsele agricole (mai ales grau §i porumb), lemne §i cherestea, oud §i vite (mai ales boi, porci §1 cai). Se constata de asemeni, ca sub raport cantitativ, diferitele produse - vegetate sau

animate - care se \Ind §i cumpara in acest obor, variaza dela an la an, in direct raport cu produc(ia §i preturile anuale. In general privite aceste cifre, ele arata insa un incontestabil regres fag de situatia de acum treizeci de ani, pe cand Boto§aniul Inca nu decazuse economice§te la ceea ce e astazi. DAm ca exemplu, activitatea oborului din 1906 In privin(a vitelor").
97) Starea economica gi raportul asupra activitAtil Camerel de Comert gi Industrie Botolani, pe anti 1927 gi 1928. 99) Dare de seami asupra starei economice a It'd. Botoganl, Dorohoi gi Suceava, 1906 (Botogani 1906), pag. 254.

507

S'au vandut in acel an, in oborul Boto§ani, 9.673 boi, 1.837 cai, 5.374 oi, 27 capre §i 3.516 porci; ceea ce arata o activitate de 2-5 on mai mare atunci decat in prezent. Acest important indiciu de amortire a schimbului din Boto§ani, nu e unic, ci face parte dintr'un ansamblu de semne de decAdere, ale cdror cauze vor fi analizate in altd parte.

Comertul cu materii fabricate, era pe vremuri mutt mai intins §i efectuat direct de catre marele case de comert din Boto§ani, cu centrele industriale europene. Astazi acest comert s'a restrans mutt, sau a pierit cu totul, pentru unele ramuri de comert.
COMERTUL DE IMPORT AL BoresasiLost

'Goo-loos

GERMANIA NO. Nan rot.=
OlmeniCS".
Chow ma . ,wa

0.4

TjA V'

AUSTRIA
"awned
hiffrOs

ftelt mrrilftelin

Fig. 20.

Provenienta marfurilor importate de negustorii boto§4neni.

Restrangerea la cadrul hotarelor tdrii, s'a fAcut nu nurnai din cauza regimului vamal actual cad chiar §i inainte de a se fi aplicat acesta, in anii de dupd rdzboiu, vechile case comerciale de en-gros din Boto§ani, dispdruserd in bund parte, sau nu mai activau

direct ci prin intermediul altor orate, in special Cernduti, Galati §i Bucure§ti datoritd cauzelor generale de decddere ale oraplui.

ci §i

Acum treizeci §i mai bine de ani insd, comertul Boto§aniului era Inca destul de bine reprezentat, de§i incepuse alunecarea spre decadere. Dupd cifrele Camerei de Comert Si Industrie din Boto§ani pentru anul 1906, iatd care erau articolele fabricate §i articolele de coloniale cu care casele de en-gros din Boto§ani faceau comert direct cu strainatatea: a) Feraria ocupa primul loc. Se aducea din Anglia (table, ma§ini de treier, seceri,

etc...), din Germania, (tabld, pluguri, semanatori, unelte agricole, lanhuri, tuburi de
fonts, arme), din Italia (plumb), in fine din America (ma§ini, seceratoare, ma§ini de treier, de batut trifoi, grape, pluguri Si fierarie ward);
508

plumb, carbuni), din Austria (fier brut, tabld, ma§ini de treier cu manej §i cu mina liberd, batoze mici pentru porumb, vanturatori, sape, coase, harlete, carbuni de pAmant pentru forje, lan(uri de fier, tuburi de plumb), din Belgia (tabld neagrd, fier in drugi, articole de

Anglia (in special panzeturi de bumbac §i land, stofe etc), din Germania (panzeturi de bumbac, stole, broboade de land, tricotaje de Lana), din Franta (barizuri §i land pentru Impletit), din Austria (panzeturi de bumbac imprimate, casinci de bumbac §i matase, tricotaje), din Elvetia (matasuri, toile de bumbac), din Olanda (panza de in); deasemeni panzeturi se mai aduceau din Italia §i chiar Spania; c) Coloniale se aduceau din Turcia, Grecia, Austria, pentru fructele mediteraniene §i din Germania, Anglia, Belgia, Franta §i Olanda, pentru produsele tinuturilor oceanice §i fructelor tropicale ale Asiei, Africei §i Americei. Mai toate vechile case comerciale de pe atunci, an disparut sau §i-au schimbat re§edinta din Boto§ani in alte ora§e. Pe atunci casele comerciale din Boto§ani Si Galati i§i imparteau Moldova pentru furnizarea acestor produse. Astazi rolul Boto§aniului a fost luat de catre Cernauti. Comertul sau direct cu strainatatea, e cu totul neinsemnat, pastrandu-se numai pentru consumul local.

b) Manufactura venea Intr'al doilea rand .ca importanta. Se aducea direct din

Centru de transformare a produselor prime. Transformarea produselor § 3. prime se face de catre meseria§i, ateliere §i fabrici. In 1906 erau 2.537 de meseria§i in Boto§ani din diferite bresle. Astazi numarul for a scazut. Me§terii buni an plecat in alte ora§e unde este mai mult de lucru Si unde munca se plate§te mai bine.
Intru cat prive§te industria in ateliere §i fabrici, e de observat ca Botb§aniul nu prezinta conditiuni optime pentru o desvoltare industriald. Mai intai rentabilitatea culturii agricole in regiune (datorita produselor calitativ §i cantitativ superioare mai tuturor regiunilor Orli), apoi lipsa fortei motrice eftine, depdrtarea pietelor de aprovizionare §i debupelor de raspandire lesnicioasa a produselor, lipsa cailor de comunicatie

moderne, lipsa bratelor pregatite pentru industrie etc... iata cauzele care au facut ca regiunea aceasta in general §1 Boto§aniul in special, sd nu capete un important avant industrial. Mai mult Inca, sd regreseze fata de ceea ce fusese acum 30-40 ani in urnia.
La 1q06 industria boto§aneana era reprezentatd prin mai multe fabrici decat astazi. Multe din ele s'au distrus, an pierit, s'au ruinat. Industria alimentard. Moraritul era reprezentat prin cloud mori mari (una fundata in 1847, alta in 1875), la care s'au mai adaugat pe urma altele doud. (Forta motrice era de cca. 800 H. P., iar lucratori In numar de 60).

(rivalizand §i adeseori intrecand graul de Manitoba, considerat ca cel mai bun din lume) §i fiind prevazute cu ma§ini perfectionate, aceste mod ajunsesera sa producd faina foarte mult pretuita nu numai in tara ci Si peste granita99). Astazi industria moraritului din Boto§ani a decazut. Una dintre cele mai insemnate mori, a ars ; debu§eurile s'au instrainat, din caza lipsei cailor de transport §i inconjurului mare care scumpesc produsul, iar concurenta fdinelor din campia Romans slabe datorita apropierei de porturi, stint cauzele acestei decaderi. calitativ, dar eftine

Macinand graul din stepa Jijiei, clasat ca cel mai bun din productia mondiald

numar, avand 97 H. P. §1 27 lucratori, producand uleiuri vegetale ; o fabrica de bere, langd Boto§ani, lucrand cu 22 H. P. §i 24 lucratori, produce bere §1 malt. Mai Inainte vreme, industria boto§eneana mai era renumita prin doud ramuri ale industriei alimentare : industria conservelor de peqte §i a conservelor de carne. Industria conservelor de pe§te era reprezentata prin patru mari ateliere care aducea pe§te (sardele) din Olanda §i-1 preparau la noi. Era o industrie temporala, care se facea In lunile August-Septemvrie-Octomvrie, cand pescuitul, in marile nordice e in toi.Productia Schneide Haringe",

Alte industrii alimentare, mai sunt reprezentate prin fabricile de ulei, trei la

99) Faina de Botogani are urmatoarele calitaji: a) confine o foarte mica cantitate de apa, abia 130/0. (Fainele clasate 6une nu s'au coborat de obicei decat pan& la 14-160/o, deci cea de Botogani le intrece). b) Conjine cea mat mare cantitate de gluten umed (27-340/o), depagind cu mult fainele declarate de prima calitate (cu 25010 gluten timed); c) cenuga gi materlile grase etc... an facut ca aceasta MIA sa nu poata ft inca intrecuta pe piejele lumil. (Vezi mai multe amanunte in : ,Dare de seams asupra start! economice a jud. BotoganiDorohoiSuceava, 1906", p. 157 gi urm).

509

vestitii ruqi" de Boto§ani,

era de cca. 10.000-12.000 butoia§e §i se raspandea in toata tam. Industria carnii conservate era reprezentata prin vre-o doua ateliere de me-

zeluri §i un atelier de Ghiudem §i pastramei. Aceste din urma doud produse, ajunseserd la mare perfectiune, fiind renumite pretutindeni, chiar peste hotare. Astazi aceasta industre, care era o specialitate armeneasca, a decazut cu totu1100). Alte industrii, odinioard mult mai desvoltate, astazi decazute, sunt :

a) Industria lumdndrilor, reprezentata printr'o fabrics unica pe vremuri In Romania , care utiliza cca 50 de lucrdtori §i producea cca 300.000 kg stearina §1 40.000 kg lumandri de ceara, astazi abia mai lucreazd cu 5 lucratori, producand foarte
putin ,

b) Industria metalurgicii, reprezentata odinioara prin patru ateliere, utilizand 200 H.P. §i 200 de lucratori, producea : portite de sobe, cuptoare metace, instalatiuni de mori §i fabrici de ulei, piese de ma§ini agricole, unelte, §. a. Mai toate aceste ateliere, §i-au incetat activitatea ;
cu 9 ma§ini §i 35 de lucratori, producea jucarii, papu§i etc. Astazi nu mai lucreazd; d) Industria negrului animal, (Spodiului), reprezentata odinioara printr'o singura fabrici, cu doua cuptoare, producea: negru animal §ifaina de oase. Nu mai lucreaza de multi vreme ; e) Industria ceramics, reprezentata odinioara prin trei fabrici de teracota §i una de oldrie. Produceau: sobe, ornamente, ceramics, teracota, tuburi de beton, etc. Fabrica de oale producea: oale, strachini, csni, ulcioare, etc. in cantitate de cca 800.000 bucdti anual. Astazi mare Athol parte din aceste stabilimente §i-au incetat activitatea; f) Industria textild, reprezentata odinioara prin 10 fabrici §1 ateliere, intrebuinta 165 ma§ini de

c) Industria jucarillor, reprezentata odinioara printr'o singurd fabrics Tedy",

altele (avand 72 de lucratori), lucreaza franghii, guri
Suti

tricotat, cusut §i impletit, 157 H.P., 322 lucratori. Patru ateliere lucreaza matase artificiala, producand : panglici, basmale, galoane, §ireturi etc., trei

'9

anual. Doua ateliere lucreaza tricotaje de land. Cea
La
BUCURE,STI
V

de ham, sfoard etc., producand pand la 180 tone
confectiuni, avand singurd 89 de ma§ini, 50 H. P. Si

FRIO' °P
FALTICEM

90 lucratori. Produce pans la 85.000 bucati anual. l Dintre aceste ateliere Si fabrici numai cateva mai lucreaza astazi ; Fig. 21. Procurarea pielior de vith, pentru prelucrarea in fabrlcele din N. Molg) 0 altd ramurd a industriei imbracamintei, e dovei. Bototianiul ocuph locul de frunte. aceea a hainelor Bata. Pe vremuri existau vreo 10 ateliere, cu cca. 58 ma§ini §i peste 150 lucratori, producand pans la 21.000 costume anual Si avand o largd piata de desfacere in ora§ele tdrii. Actualmente productia s'a mai redus; h) Industria pieldriei, reprezentata prin 4 marl ateliere, cu cca 93 H. P. §i 70
WOO

.1 1l00

HA Au/

mai mare fabrics textild e insa cea de linjerie §1
*

Ssookzi-1

lucratori. Productia

intrucat prive§te pieile de bou §i vacs, cumparate anual de fabricile de pieldrie din Boto§ani pentru prelucrare, se aduceau de obiceiu din urmatoarele locuri (pentru anul 1905) : din ora§ul Boto§ani (6.000), din Stefane§ti (1.000), din Frumu§ica (400), din Harldu (1.200), din Sulita (8-900), din Darabani (600) §1 Radau(i (300), etc. 101) (v. schi(a de harts fig. 21).
no) Merit: Crudu: Boto§anii in 1932, pg. 222-227. 101) Dare de seams asupra staril economice a Jud. Boto§ani, Dorohol, Suceava, 1906, pg. 256.

e procurata din intreg nordul Moldovei. Pentru o lamurita exemplificare notam ca

talpa, piele, toval, etc.

e de peste 20 tone anual. Materia prima

510

atelier, astazi in inactivitate. Pe vremuri furnisa Intreaga Moldova ;

i) Industria confectiunilor de umbrele, eta reprezentata odinioard printr'un mare

intr'un mare atelier, care utilisa materialul prim (paiele, papura §i trestia... din Austria), iar rAchita din lard (dela Strunga, jud. Roman §i *tefane§ti, jud. Boto§ani). Productia era destul de mare pentru a acoperi nevoile unei bune pArti din tarn ; k) Mai exists ateliere de papetdrie §i de arte grafice, care intrebuinteaza vro 35 H. P. §i cca 50 de lucratori, confectionand : pungi, cartonaje, plicuri, caiete, imprimari de carti §i ziare etc. ; 1) Industria periilor se face intr'un singur atelier, in care lucrau pe vremuri 16 -20 de lucratori, producand : peril de tot felul, bidinele, pensoane etc. ; m) Industria ofetului reprezentata printr'o fabrics care trimetea otetul intr'o bund parte a tarii, astazi §i-a incetat activitatea. In general Boto§aniul nu poate fi privit ca un centru industrial ; de§i inceputurile industriale de acum 2-3 decenii, care ajunsesera a utiliza 1.200-1.500 H. P. §i peste 1.000 de lucratori, §i faceau sa se prevada o larga desfa§urare industriald, s'au ofilit §i cele mai multe s'au distrus, datorita cauzelor de decAdere ale oraplui.

j) Impletiturile de rachitei, pale, papura qi trestle, erau executate mai de mult

Mai exists ateliere pentru prepararea scipunului de rufe, ma /elor uscate, etc.

§ 4.

aducea cele mai marl venituri Boto§anilor, erau graul §i Mina de grau. Ambele produse fiind clasate calitativ intre cele mai bune produse mondiale, erau foarte cautate. Faina de Botoqani era renumita pans in Elvetia §i Germania. In comertul de Mina Si grau,

Redistribuirea materiilor prime qi fabricate. Ramura de comert care

Boto§aniul ocupa un loc mai Insemnat decal Braila, distribuind produse de calitate superioarA in toate ormele tarii precum §i in Germania de Sud, Elvetia, Bucovina §i
Galitia, cautand sd cucereasca piata Angliei, Olandei §1 Belgiei. De asemenea era cAutata

tardier de grew, din care morile boto§dnene exportau peste 200 vagoane anual in

Austria §i Germania. Astazi comertul acesta e aproape total nimicit. Diferenta la pret adusd de transportul pans in porturi a facut ca produsele superioare boto§anene sd fie concurate de produse inferioare calitativ, dar mai ief tine ; iar lipsa cailor de comunicatie mecanicd, face ca graul din Nordul Moldovei sa is calea altor centre mai favorizate de caile ferate (Dorohoi, la§i §i chiar Galati), dar ale caror mori nu pot realiza calitatea fAinei de Boto§ani. 0 alts principals ramurd de comert boto§anean, e comertul de vite. Acesta ajunsese apogeul pela 1880, de cand Incepe sal decada. Totu§i, acum 3-4 decenii, comertul acesta

era Inca destul de activ. Boii ingra§ati anume pentru export, se trimeteau in Rusia (in ora§ele: Var§ovia, Chi§indu, Brisc, Odessa etc.). In marele abatoare dela Odessa erau
tdiate, carnea trimisa in frigorifere, ajungea pand la Malta. Afard de aceasta se mai exportau

boi, in Austria. Comertul acesta a deckut mult chiar inainte de razboiu; decaderea insd s'a accentuat dupa desfiintarea velnitelor unde erau ingra§ati boii. Alt articol de intens comert boto§anean, il constituia peile tabacite §i crude. Boto§aniul era pe vremuri un foarte important centru al tarii in acest comert. In privinta pieilor de vite marl, ele erau prelucrate in cea mai mare parte de cAtre fabricele locale, §i intr'o mica parte exportate in Austria (130 bucati in 1904, 548 bucati in 1905). In privinta pieilor de oaie §i pielcelelor de miel, acestea se vindeau in mult mai mare numar. Cele de oae, pans la 5.000 in anii buni pentru nutret §i pand la 8-10.000 in anii raj pentru nutret. Pielcelele de miel se vindeau in mult mai mare numAr (cca. 60-80.000 bucati). Cea mai mare parte dintre ele erau exportate in Rusia (in iarmaroacele Balta §i larmelint) §i In Austria, la iarmaroacele din Galitia (Ulaschkowtzi §i Uniow). Pielcelele trimise in Rusia, e§iau pela Ungheni (cele care mergeau la Balta) §1 pela Radduti (cele care mergeau la larmelint). La iarmaroacele din Galitia nu merg comerciantii dela noi, pentruca acele ce le raman nevandute la larmelint, le duc la Fcilticeni, la iarmaroc (15 20 lulie), unde
6

511

aceasta ramura de comert a dat astazi inapoi. Comerful de out de§i nu a decazut mult in prezent, e totu§i departe de ceea ce a fost odinioara. Oua le se strang de prin targu§oare §1 sate, de catre negustorii ambulanti, care le aduna odata pe saptamana, de pela carciumari, care la randul for le strange dela sateni. Dela tail, ouale -mai erau stranse in trecut de catre Lipoveni, care duc cu carutele diferite marfuri de galanterie usoara (marunti§uri) §1 manufacture pe care le dau satenilor In schimbul oualor. Ouale sunt mai numeroase in anii urmatori unei recolte de porumb imbel§ugate. Din Boto§ani se exports cca. 12-13 milioane de oua anual. Ele merg In Germania (la Berlin, Lipsca §i Dresda), Austria §i Anglia. 103)

yin comerciantii din Ga litia §i cumpara pielcelele pentru iarmarocul dela Uniow" 102). $f

FS

ANGLIA
Dun

_I
"I\I
."
,,,....

-4

GERMANIA
GRAU,TRRITE of GRAY
i-LPSCCL

osersin IWO

f
...:

Varovia
0 VITE

Rusin

0

oug)

t

PIELCELE . 1 DE MIEL

fer17.-,;77-7>
k
GPAu,
*-

1Pc"*-- .... Gaujia
A U ST P i P,.0"
TARATE OE onAu,

...s.,

',-:-

FAIN CI DE GM Ulaschhow

i

olarmeimt
PIELCELE DE MiEL

"i"4 " Gr1114
C

PIELCELE 0141fL
hiliA%

010Lta IMMO

101.c14:.

OTO.SRNI Ki ApAy (Rite)
0 k INoIri:Car"
U
1

LVETI_
GRPU;raUifl

,e.

p......r....
L.

.4.0.11°1°

C....

.

I)

)
"..

INTEuSjciale

MATE.

...\ 71:=1
..) IMOUT1.4

Pr 1.11:,r-...'9;U :---.....'....frinli.F10,Tutri..

EDISTRiBUIREA

s..1
URCIA

PRODUSELOR DIN BOTOSANI

F g. 22.

Destinatia produselor redistribuite de negustorii din Botosani.

hotarele tarii, produsele fabricate in acest centru Isi aveau marginita suprafata de redistribuire in interiorul hotarelor tarii; lucru care in trecut se intampla cam cu toate produsele fabricate ale tarii, not aflandu-ne Intr'un stadiu incepator pe calea industriei. Astfel, lumandrile dela Boto§ani, erau vandute in mai toate ora§ele Moldovei §1 unele din Muntenia. Teracota se desfacea acum doua-trei decenii In toata Cara. Oldria alimenta pe la 1906 ora§ele : Roman, Bacau, Braila, aslui, Hu§i, Podul- Iloaie §114. Dupe razboiu inca mai alimenta cu produsele ei Moldova de Sud §i targu§oarele din
Nordul Moldovei. Papetaria din Boto§ani se distribue in tot Nordul Moldovei §i Bucovina. Periile§ibidinelete, care odinioara se vindeau in toata tam veche, §i-au restrans astazi aria numai la ora§ele din cuprinsul Moldovei. Industria hainelor gata iii desfacea in 1906 produsele in cantitate de cca 21.000 costume anual, in ora§ele : Bucure§ti, Buzau,
102) Dare de seamii asupra stirii economice a JudeJelor Botosani, Dorohol, Suceava in 1906, pg. 256-259. ga) Dare de seamii asupra Jud. Botosani, Dorohol, Suceava, pg. 252.

Dace produsele brute boto§anene, aveau o arie de raspandire atat de large, depa§ind

512

productia a mai scazut §i debupele s'au imputinat. Industria matelor uscate, trimitea produsele sale mai ales in Ungaria. Otetul din Boto§ani se desfacea in'Moldova, Basarabia §i Bucovina ; astazi industria aceasta a incetat. Umbrelele aveau inainte vreme o larga plata de desfacere (Iasi, Roman, Bacau, Galati, Braila, Barlad, Vaslui, Foc§ani, R.-Sdrat, Buzau §1 Ploe§ti). Actualmente in Boto§ani industria aceasta e in regres §i pietele acestea au fost ocupate de produsele altor fabrici. Impletiturile de lemn $i pale,
se desfaceau inainte de razboiu, in urmdtoarele ()rap: Bucure§ti, Iasi, Craiova, Constanta, Galati, Slatina, Roman, Foc§ani etc. Franghille produse in Boto§ani se desfac mai ales in Basarabia §i Nordul Moldovei. Produsele textile (lingerie, panglici de matase, tricotaje), se desfac in cateva din ora§ele Moldovei §i chiar in unele din Muntenia. Industria

Craiova, Pite§ti, Slatina, Caracal, R.-Sdrat, Fdlticeni, Constanta §i Medgidia. In prezent

jucciriilor, care astazi a incetat din cauza concurentei firmelor germane, ki trimitea pans acum cativa ani produsele bine apreciate
in toate sample tariff. Uleiurile fabricate in Boto§ani, aprovizioneazd in special populatia ssCute

T

Hale 64111

teased, iar turtele se exports. Conservele de carne (ghiuden, pastramd) §1 peqte (ru§i")
ajunsese la o buns reputatie, alimentau inainte de razboiu intreaga tars. Astazi, aceste industrii
-A----,.
f:

,,

au decazut cu totul. Vestitul ghiuden de Botofani", nu se mai gAse§te aecat intamplator,
chiar in ora§ul acesta. Rezumand cele de mai sus, in schitele de hada alaturate, putem trage concluzia cA sub raportul redistribuirii produselor prime §1 fabriWORM ,1

)
rc

' f."
InDLETITIM

al r
,-x

4161

)

1

-,.

N WM M11,

°M.,..

C \

loc de frunte intre ora§ele industriale ale tarii ;

cate, Boto§aniul ocupa acum 3-4 decenii un
%

fy

aria de rdspandire a produselor sale, o ardta. 40 Astazi, mai toate ramurile de activitate industhan. §i-au redus productia §i numarul debu- Fig. 23. Arille de raspandire ale cAtorva produse §eelor. Cauza nu se datore§te calitatii produ- fabricate In Botosani, acum treizeci de ant. selor care ajunseserd la o reputatie deplin lipsei cdilor de comunicatie, centralismului nostru administrativ exarecunoscuta gerat etc.
§. 4. In cadrul general al tarii, Boto§aniul nu mai are astazi importanta comerciala §i industrials din trecut, cand era clasificat intre primele trei ora§e ale vechei tad, pentru comertul de export-import. Astazi pastreazd doar rostul unui centru regional de comert, cAci comertul direct de export-import a fost pardsit aproape cu totul. Dupa coeficientul sau de comert, Boto§anii se situeazd Intre ora§ele mijlocii ale tarii, ocupand Inca §i astazi al treilea loc intre ora§ele Moldovei (venind imediat dupa Galati §i Iasi). Dupd d. PAUL. STERIAN 104), judetele cu comert mai activ care depa§esc media de 9.7 a tarii, sunt urmatorele: Ilfov (cu coeficientul 20), Brasov, Timis, (cu 18,2), Arad (15), Constanta (14,8), Braila (14,7), Covurlui (13,8), Cernauti (12,4), Prahova (12), Caliacra (11,8), Severin (11,2). Teleorman (10,6), Muscel (10,5), Iasi (10,3), Tulcea (10,2), Lapu§na (9,7), Dolj (9,5), Bihor, Botoqani §i Putna (9,2), celelalte judete au un comert mai redus.

A

1

..,..A.

JIM 371

...';

agonizeazd sub raport comercial. Judete cu ora§e mad, de peste 100.000 locuitori (Iasi, Chi§indu), raman ca activitate comerciala in urma unor judete care prin ora§ele for marunte pastreazd in mare parte caracterul rural (Caliacra, Muscel, Teleorman), ceea ce e cu totul anormal. Cauzele sunt multiple. Mai MUM e lipsa de discernamant urbanistic §i
log Comertul interior In Romfinia. Rev. Sociologie RomAneascA an III 1938, Nr. 4-6 pag. 165.

Intr'o privire de ansamblu, se mai vede ca in intregime Moldova §i Basarabia

513

economic, la creearea cailor ferate, care in Moldova, In marea for majoritate, nu au ajutat vechile centre ora§ene§ti In desvoltarea lor, dar nici n'a putut promova altele noi. Intr'al doilea loc e lipsa de grije a Intretinerii celorlalte cdi de comunicatie, (§osele) pentru activarea circulatiei. A treia cauza: de§i Prutul taie in doua Moldova, el nu leagd nici astazi, dupd doudzeci de ani dela unire, cele doua provincii cu pamant §i produse similare, ci le desparte. A ramas §i astazi obstacol. Regiuni intregi cum e grAnarul de pe Jijia Si Raut, au ramas 'Jana astazi lipsite de o singura §osea practicabild pentru automobile, care sa strabata de-a curmezi§ul regiunea. Produsele raman locului nevalorificate, sau ajung in centrele comerciale extrem de scumpe, datorita transportului. Multe produse alimentare

care nu pot suporta un drum de mai lungs durata, sau sdruncinul carutei, au fost

parasite. In buns parte comertul Moldovei, ramAne un comert pe loc. De aceea se poate vedea atat de des anomalia ca, in unele parti ale Moldovei, un produs oarecare sa se deprecieze din cauza supraproductiei iar nu departe, tot in cuprinsul Moldovei, acela§ produs sd lipseasca cu totul. Marfa nu se mi§ca, sufere de-un fel de anchilozare. Cum majoritatea produselor adica prime ale Moldovei sunt cele agricole §i animale ; urmeaza ca nemi§carea for aglomerarea in anumite puncte de unde se organizeaza redistribuirea sd atinga fundamental insa§i comertul. In scurt, sub raportul schimbului, Moldova a ramas la un comert aproape rural, taranesc. Numai comertul alimentar 1§i mai pastreaza oarecare valoare. (La toate aceste observatiuni, se excepteaza Galatii, care prin situatia lui avantajoasa de port, aglomereaza §i redistribue mai multe marfuri decat toate celelalte ora§e ale Moldovei). De aceea §i centrele economice ale provinciei, amortesc. Nicari, afara poate de Balti §1 Bacau, nu se vede o cat de mica inviorare, ci numai lancezire.
DECADEREA oRA§uLm. Catre sfar§itul veacului trecut, Boto§aniul ajunsese cel mai

important ora§ al tarii dupa Bucure§ti, la§i §1 Galati, numarand peste 40 mii locuitori. Era considerat intre cele mai industriale ora§e ale tarii, precum §i unul dintre marile antrepozite. Incepand de pela 1890 insa, o adevarata amorteala cuprinde Boto§aniul. Rand pe rand, de atunci incoace, au disparut fabrici, case comerciale insemnate, iar numarul locuitorilor a inceput sa descreasca. Intrucat prive§te comertul, acesta a dat inapoi. Nu mai e o plata internationala, cum era mai demult pentru unele produse. Comertul de cereale, oua, vite, manufacturd, odata in floare in regiunea noastra, a ajuns aproape neinsemnat. Firme mari cu reputatie mondiald s'au desfacut. Nu se mai fac transactiuni de mii de vagoane de cereale, nu se mai aduc vagoane de coloniale §i manufacture, nu se mai trimit carduri de vite", spune un raport al Camerii de Comert din Boto§ani1°5). Intreg comertul a amortit. Pravaliile seamand tot mai mult a dughene in fata cdrora somnolent negustorul a§teapta clientii sau ii trage de pe ulita, ca in maruntele targuri
orientale. In privinta industriei, cele mai insemnate intreprinderi s'au ruinat. 0 moard cu rename

european, intreaga industrie metalurgica, cea de stearind §i lumanari, industria conservelor de came §i pe§te, industria jucariilor, a butoaelor, a umbrelelor, a impletiturilor de pae §i rachitd, a otetului, etc., au disparut cu totul sau aproape cu totul. Altele noi nu s'au mai creat. Astdzi Boto§aniul nu mai e un ora§ industrial. In multe locuri se vad doar zidurile §i co§urile darapanate ale vechilor fabrici sau ateliere. Si aspectul aratd decaderea. Strazile stricate, case odinioara frumoase astazi pustii, faptul ca aproape nu se mai clade§te, circulatia foarte redusa, arata cum Boto§aniul evoluiaza cu pa§i repezi spre o existenta rurald. Un mult mai bun indiciu insa, e descre§terea numerics a populatiei. In timp ce mai toate ora§ele Orli §i-au sporit numarul locuitorilor, unele chiar in proportii mari
163) Starea economicA 111 raportul asupra activitatli Cameril de comert,... 1928 p. 16.

514

Boto§aniul a dat inapoi, dela peste 40 de mii, cat avea in 1880, pans la 32.000, cat are astazi. Daca ar fi avut o evolutie normala, crescand adica in acea§i proportie In care incepuse (cu 14 mii de locuitori in vreo 30 de ani, dela 1831 pand la 1859, cu 13 mii in 20 de ani, de atunci pand la 1880), ar trebui sä aiba astazi vreo 70.000 locuitori. lata precum : cum se explica faptul ca unele ora§e, °clinical% mai mid decat Boto§aniul, au Intrecut astazi cu mult Galati, Ploe§ti, Braila, Craiova, Constanta, Buzau, etc. populatia Boto§aniului. Galatii de exemplu, care in anul unirei avea o populatie mai mica decat a Boto§anilor, §i-a cvadruplat numdrul locuitorilor numai in 70 de ani, trecand astazi de 100 de mii. Ploe§tiul §i-a triplat populatia in acela§ interval de timp : la fel Braila, Craiova, Buzau], etc. Boto§aniul e singurul ora§ din vechiul regat care a dat Inapoi ca numat de locuitori.

Care sa fie cauzele acestei deaden? Cum aproape toate simptomele de mai sus s'au aratat cam din preajma anilor 1885-1890, cauzele decaderii trebuesc cautate in evenimente petrecute cam de pe atunci
incoace.

BoTOSI1Ni

t",

Obumsc,e,

/
astizi (cane ferate).
11

Fig. 24.

Calle de comunicatie ale Bototlanflor: la stdaga

odinioara (§oselele), la dreapta

prezent Botoonlul nu mai e la o raacruce de drumuri, ca odinioara.

Una dintre cele mai insemnate pricini de decadere consta in schimbarea traseului arterelor de circulatie economics, °data cu construirea cailor ferate. Atata vreme cat
§oselele sau chiar numai §leahurile erau singurele cal de comunicatie §i transport, Boto§aniul se afla situat in centrul unui adevarat painjeni§ de artere de circulatie (v. fig. 24). Toate concurau in acest ora§, ajutandu-i sa-§i indeplineasca cu u§urinta functiunile de impor-

tant centru urban. Aceasta nu era o simpla intamplare, caci intre cauzele care au creiat ora§ul, sta §1 rascrucea de drumuri.

515

De Indata Insa ce s'a trecut la transporturile feroviare, care activeazd ritmul circulatiei, apropiind in timp punctele de aprovizionare §i debupele, cu totul alta a devenit situatia Boto§anilor. Nu numai ca nu mai e la o rascruce feroviara atat de importanta ca aceea a §oselelor de pans atunci, dar ramane departe chiar de orice cale ferata principals. 0 linie la Vestul judetului, ii rape§te produsele depe Valea Siretului indreptandu-le spre ora§ele din lungul acelei linii (Pa§cani, Roman, Cernauti,...), alta linie pe Valea Jijiei ii rape§te produsele din estul judetului, trecandu-le prin filtrul economic al Dorohoiului §i inainte de-a putea ajunge la Boto§ani. Intre acestea, la mijloc, ora§ul a ramas la capatul unei linii secundare. Ii mai ramane doar o foarte ingusta arie de aprovizionare §1 redistribuire a produselor, o arie cu raze de 10-15 Km. de jur imprejur. Din acest punct de vedere, aparitia cailor ferate a fost fatale pentru Boto§ani, fiind asemenea cu taierea radacinilor prin care curgea seva economics a oraplui. Cu alte cuvinte, cand ar fi trebuit ca Boto§aniul sa-gi mareasca hinterlandul, datorita scurtarii distantelor ca timp prin mijloace mai rapide de transport, el e lovit tocmai de acest nou sistem de
comunicatie.

Nu caile ferate prin ele In§ile sunt dafavorabile oraplui Boto§ani, ci construirea

for fara noimA, nesocotindu-se realitatile economice locale. De astfel, mai toate caile ferate

din Nordul Moldovei, sunt la fel de nechibzuit trase, neslujind catu§i de putin la valorificarea produselor acelui colt de tara. Mo§ii intinse in regiunea celui mai bun ciornozim al tarii §i celui mai bun grau din lume, stau parloage pentru oi, din cauza lipsei cailor de transport, care fac nerentabila agricultura. Urmari le acestei izolari In reteaua cailor ferate s'au facut imediat simtite in comert §i industrie. IatA ce ne spune un judicios raport al Camerei de Comert din Boto§ani la 1905: Este cunoscut ca ora§ul Boto§ani, din vechime Inca, a fost cel mai renumit centru comercial §1 agricol al Tarn de Sus. De aci se aprovizionau cu diferite marfuri in afara de targurile §i targu§oarele din apropiere
§i cele mai multe orate din restul Moldovei; iar in ultimele cloud decenii, de cand industria moraritului a luat o desvoltare mai mare, acest ora§ a devenit §1 mai renumit prin specialitatea fainurilor ce fabrics morile de aici, astfel ca in ceea ce prive§te industria mordri-

tului, Boto§anii este pentru Romania ceea ce este Buda-Pesta pentru Ungaria. Ora§ul Boto§ani, care era Si servia drept antrepozit al comerciului Moldovei cu tarile Occidenaici erau depozite Insemnate de manufacturA, cizmarie, tutunuri, branzeturi, land, tale ora§ul care facea cel mai mare comerciu de vite, astazi conserve de carne, cereale etc., a ajuns un ora§ de mana treia, de nu va ajunge Si mai ran dace va mai dainui aceasta stare de lucruri. Netagaduit ca cea dintai Si mai Insemnata cauza a acestei decaderi este ca ora§ul Boto§ani a fost lasat la o parte de reteaua principals a cailor ferate" 106). Aceasta este adevarata cauza a decaderii Boto§anilor §i nu aceea despre care s'a pomenit 107) §i anume ca prosperitatea ormului fusese legatA ide aproprierea granitelor Austriei §i Rusiei i numai desfiintarea for la 1918 ar fi cauzat regresul economic al
Boto§aniului.

Acele granite apropiate n'au contribuit la ridicarea Boto§aniului, ci la ridicarea altor centre ca : Burdujeni, Mihaileni, tefane§ti etc... Dovada e ca, de§i acele granite s'au mentinut !Dana la 1918, decadenta Boto§aniului incepe cu mult mai inainte, adica de pe

la' 1885-90, de pe cand s'au construit liniile ferate. Inca pe la 1905 se vorbia despre
degenerarea comertului Boto§anean. Iata constatarile Camerei de Comert Si Industrie din

Boto§ani, din anul acela: ...dintr'un ora§ cu mare trafic de mArfuri, ce se aduceau fie din Austria, fie dela Galati pentru toata Moldova de Sus ; dintr'un punct insemnat de tranzit in spre Austria §i in spre ora§ele Moldovei pane la Galati ; dintr'un ora§, ce figura cu comersantii sal In Anuarele comerciale din strainatate ca ora§ important, ca mare centru comercial §i cu firme renumite In special pentru importul de manufacture
la 1880 Boto§anii Inca numara vreo 20 de angrosi§ti de manufacture
§1 pentru expor106) Dare de seam asupra stare! economice a jud. Boto§ani, Dorohoi, Suceava, 1906, p. 272 gi urm. 19 N. lorga Un ora' rominesc : Botopnii (in vol. Boto§anii In 1932", p. 11).

516

tul de land, cereale, vite §i alte produse brute ; dintr'un ora§ cu a§a situatiune comerciala insemnata a ajuns azi ora§ de maim a doua" 108). 0 a doua cauza a decaderii Boto§aniului sta in faramitarea marei proprietati boerere§ti. Toate produsele agricole ale Moldovei de Nord erau adunate in Boto§ani §i acolo transformate sau redistribuite in diferite pArti ale tarii sau Europei. Nu trebue sa uitdm

ca in cea mai mare parte Boto§aniul era centrul unei importante regiuni agricole §i a industria lui prelucra produsele agricole sau lucra pentru agriculturd (unelte, reparatii etc....) De asemenea nu trebue sd uitdm ca marii proprietari agricoli din judetele
inconjuratoare i§i aveau re§edinta in Boto§ani. Pulverizarea marilor latifundii §i economia

tardneascd care i-a luat locul, cu risipirea produselor pe pietele mdrunte lAturalnice, a Mut ca produsele naturale ale tinutului sa se dirijeze altfel, pe alte cai, ocolind Boto§aniul izolat de marile linii ferate. A treia cauza a decdderii oraplui se datore§te distrugerii comertului de vite, care forma bogatia de capetenie a tinutului. Acest comert capdta o puternica loviturd dela conventiile comerciale nechibzuite poate, oricum nenorocite" incheiate de statul roman cu strainatatea, care distrug in bund parte acest comert 109). Alta lovitura puternica a primit cre§terea vitelor odata cu .desfiintarea velnitelor, pe langa care se cre§teau §i ingra§au vitele albe pentru export (DumbrAveni etc...). Mai sunt §i alte cauze de ordin mai marunt, ca inmultirea excesiva a evreilor, centralismul exagerat al statului etc..., dupd cum exists §i cauze derivate precum : decdderea
industriei, care pe de o parte nu mai are ce prelucra, pe de alta dd produse mult mai scumpe

datorite lipsei cailor de transport putand fi u§or concurate chiar de produse inferioare dar ieftine ; stramutarea sediului de afaceri al marilor case comerciale, pe care le incomoda lipsa cailor ferate etc...

In concluzie, observam ca transformarea sistemului de transport ci a traseului cailor °de comunicatie, introduce profunde schimbari In vieata economics §i sociald a a§ezarilor omenecti urbane. Aca dar, valoarea factorilor fizici, care au contribuit la nacterea organismului urban, nu are un caracter absolut Si permanent, fiind depd§itd de puterea pe care o imprima anumite intocmiri omenecti. Dovedindu-se printr'aceasta Inca °data. ca a§ezdrile urbane sunt punctele de concentrare a sfortdrilor omenecti de emancipare de sub dominatia mediului. Totuci, intocmirile omenecti sunt §i rdman vremelnice, pe and elementele mediului strabat mai departe in timp, rabdatoare, pand cand circumstance favorabile le vor scoate iard§i la iveala. Si dacd am trece dincolo de aceasta concluzie generald, se poate observa ca dace
intereseze intreaga tarn, sunt cel putin urmAtoarele considerente :

nu moartea acestui mare centru economic atrage luarea aminte, ceea ce trebue sd
comerciale §i industriale, fard a putea promova altele noi, fdcand astfel ca intreaga provincie sa lancezeascd;

a) Traseul nechibzuit al cailor ferate din N. Moldovei a distrus vechile centre

b) Produse care faceau odinioara fala tarii (cerealele, Mina de Botocani etc...) departe dincolo de hotare, raman acum pe loc, nepuse In valoare §i unele din ele nu se mai pot produce nicAeri aiurea in restul tarii ; produse romane§ti fiind astfel inlocuite ucor pe pietele straine. Punerea in valoare a bogAtiilor agricole din acest tinut, nu se va face aca dar decat prin reactivarea circulatiei din partea locului §i indrumarea ei spre centrul natural al regiunei : Botoqaniul. Pentru indreptarea acestei stari de lucruri, s'au propus mai multe remedii. intre altele a fost: a) prelungirea caii ferate dela Botocani pand la Harldu §i Todireni-Balti,
109 Camera de comert si Industrie : Dare de seance asupra earn economice a Jud. Botosani, Dotard, Suceava in 1906, p. 229. 109) N. lorga: Un ors§ romAnesc pg. 15.

517

inodand astfel actualul capdt de linie, cu alte puncte ale traseului feroviar. Dupe construirea liniei transversale Carpatilor (Ilva-Dorna), creiata de curand cu scopul de-a lega

intre ele prin stranse relatiuni economice, provinciile nordice ale tarii, s'a propus

oirentarea prin Botosani §i Campia Moldava, a acestei principale artere de circulatie, punand astfel in contact regiuni care au o absolute nevoie de schimb reciproc (regiuni muntoase de produse agricole, campia de lemne). b) Sa mai propus captarea Siretului la Bucecea si indrumarea apelor lui spre rdsdrit spre Sitna, utilizand o trecdtoare naturals pe unde cele doua rauri s'au apropiat pand la o distanta de cateva sute de metrii. Ape le Siretului ar trece astfel prin Botosani. Tinand seams cd afluentii Sitnei prin albiile carora s'ar trage apele Siretului. au un, nivel cu vre-o 70 m. mai jos, rezulta un mare avantaj ; producerea unei caderi, care-ar furniza o enorma cantitate de energie electricd intregei Moldove de Nord. Se intelege ca aceasta ar ajuta desvoltarea unei prospere industrii.
VICTOR TUFE SC U

VALENII DE LANGA PRUT
La 20 km departare de gara Vulcanesti si la 30 km de Cahul, pe malul Prutului, este asezat stravechiul sat moldovenesc Valenii, cu 700 case si 3.000 suflete. Sub deal, pe o fdsie ingusta de pdmant, crutata de apele Prutului, casele acoperite cu stuf, de departe par inghesuite una langd alta, fare curti si gradini despartitoare de gospoddrii. Regiunea este deluroasd, presarata cu movile ridicate din timpurile tataresti si strabatute de rapi, mlastini si iazuri create de revarsarile Prutului. Satul este pomenit prin hrisoave Inca dela inceputul sec. XVII si a fost la inceput un adapost pentru pescarii dela Prut, a caror familii inmultind-se cu timpul, au ajuns ca astAzi sd formeze un sat cu cateva mii de suflete, toti moldoveni, inclusiv negustorii din sat. Pamantul este insuficient si putin roditor, stratul fertil fiind spAlat de ape in urma despdduririlor salbatice si terenul accidentat fiind greu de cultivat. De aceea pamantul serveste mai mult pentru pdsuni, locuitorii fiind crescatori cle of §i cai de tractiune, iar in vaile, care si-au pastrat fertilitatea, se cultivd pdioasele si leguminoasele. De§i sat de pescari odinioara, astazi pescuitul nu mai poate forma un izvor de castig, fiind concesionat. Intr'o oarecare masura, pescuitul, dupe sistemul actual, aduce daune agricultorilor din Valeni, Intrucat concesionarul, cu scopul de a capta mai mult peste, produce inundatii artificiale la timp nepotrivit in balta arata si semanata de multi tarani. Locuitorii, in trecut, ocupandu-se mai mult cu pescuitul, care era rentabil, pestele prins fiind vandut la Reni si Galati, nu se interesau de agriculturd. Populatia pare saracita, insuficient imbracata si alimentata, lipsita de rezerve de porumb, pe care trebue sd si-1 procure din Reni. Din lipsa de imbracdminte mai bund a sldbit si frecventarea bisericii in timpul sdrbdtorilor. A aparut baptismul, satul avand 30 familii, care fac parte din aceasta sects. Vitele sufera din cauza lipsei de nutret. Depresiunea sufleteascd a locuitorilor din Vdleni se datoreste nu numai secetei care, bantuind dela Pasti, le-a distrus °data cu recolta si sperantele in zile mai bune, ci si ndpraznicului incendiu, care, in Mai a. c., a mistuit toata partea centrals a satului 186 de gospodarii, impreund cu §coala, localul postului de jandarmi si altele. Acest incendiu este cu atat mai simtitor ca nu este primul de care suferd satul. In anul 1930 a ars toga

518

SOCIOLOG1E ROMANEASCA,

111, 10

12

tirbu: Valenti de langa Prut.
Cli§ee : Aurel Bauh

5.-1?' J"cl°
_ 4,0r. °

,,, ger'

jam, -11

.

=.1

3 ti
a

9

r,,,.0

'
A-

- ...-.
, rd r)
,..,

1.,

...

d,4-.r.ff "' ' a ',-V .
'2
.

...

.''

lik,

.-,

,.....

.

A, ..': .

e,

Fig. 1.

Vedere a unei margin' a satului.

'

L

1+%

Fig. 2. 0 gospodarie distrusa de incendiu.

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, III, 10-12

.$tirbu: Valenii de Tanga Prut.

Clive Aurel Bauh

7 0

.
,

,

.

1

Nemcjiro

Of.

_.

-

N A

,

=

Fig. 3. Turma la pascut, in imprejurimile Valenilor.

Fig. 4.

Femeie din Valeni.

partea de Nord care s'a refacut mai tarziu, in mod primitiv, cu mijloacele restranse de care dispuneau locuitorii. Astazi centrul satului are infati§are de ruins, iar locuitorii se adapostesc In ni§te cocioabe de pamant, acoperite de stuf §i lipite de zidurile ramase din casele arse. Terenul mla§tinos contribue la desvoltarea malariei. Vatra satului este a§ezata la loc nepotrivit pe o facie inguste dintre deal §1 Prut, ceeace face ca satul sa fie intins in lungime §i greu de administrat §i intretinut. In balta Prutului s'ar putea face constructii numai in cazul cand ar fi asanata ceeace ar cere investitii insemnate. Terenul accidentat §i deplasabil, rapile §i lipsa de apa impiedica extinderea satului in latime, spre dealuri. In cautarea apei pe aceste dealuri s'au facut sondagii de catre Stat §i judet Inca inainte de razboiu dar nu s'a ajuns la rezultate bune. Astazi sateanul cu stare: Ion Stirbat incearca pe cont propriu saparea unei fantani pe proprietatea lui, situate in regiunea deluroasa ; a ajuns la 55 m adancime, dar n'a dat Inca de apa. Tocmai lipsa de apa in steps
Prutului la o distanta de abia cativa km., iar in interior sunt rare; astfel dela Vulcane§ti pand la Valeni, pe o distanta de 26 km nu se intalne§te niciun sat. Pe dealurile descoperite, monotone la vedere, solul spdlat de torenti §i sarac in yegetatie nu este bun pentru agriculturd §i este lasat toloacd, adica se intrebuinteaza pentru pa§unatul oilor. Saracia solului face ca, in aceasta regiune, sa fie Inca terenuri libere, administrate de comuni, deoarece nu cauta nimeni O. le stapaneasca. Aceasta stare de lucruri a fost luatd in consideratie la aplicarea reformei agrare §1 de aceea o parte din Vdleneni au fost improprietariti in locuri mai indepartate dar cu pamant mai fertil, 30 de

este unul din motivele pentru care satele stau in§irate unul langa altul dealungul

familii au primit loturi la Gavanoasa la 40 km departare de Valeni, altii la 52 km

dincolo de Vulcane§ti. Paralel cu Prutul, mo§ia satului Valeni este ingusta, in schimb se intinde mult in interior, ajungand pans la hotarul Vulcane§tilor. Loturile sunt lungi §i inguste ca ni§te curelu§e, pornind din deal spre vale. Vatra satului, din cauza conditiunilor neprielnice, nu poate fi nici lungitd in baltd nici ridicata in deal.
Recladirea completd a satului pe locul vechiu, de§i este posibila, are desavantajul ca iar va forma o ingramadire de case in spatiu limitat §1 nu va prezenta siguranta in cazul unui nou incendiu. De aceea ar fi mai rational sa se impuna familiilor care au fost improprietarite in alte parti, sa -Si cladeasca acolo casele, descongestionand astfel vatra actuala a satului §i in acela§i timp sa se interzica constructii de garduri, cotete §i acoperkuri de stuf in Valeni. In planul de recladire al satului, ar trebui sa se prevada o strada large spre Prut, perpendiculard pe ulita principals a satului §1 deschizandu-se In fata bisericii inteo piateta in jurul careia O. fie concentrate cladirile institutiilor publice din Valeni, ca : primarie, §coala, caminul cultural, banca popular& postul de jandarmi, dispensarul medical §i baia comunala. Realizarea acestui plan ar prezenta urmatoarele avantaje : 1. Upruarea administratiei satului §i a comunicatiei, mai ales in anotimpul ploios; 2. Asigurarea pazei institutiilor satului ; 3. Inlesnirea accesului spre Prut. In ultimul incendiu, pompierii sositi la timp din Galati, Cahul §i Reni n'au putut sä dea concurs efectiv de stingere din cauza ca ulitele, inguste §i intortochiate ale Valenilor, au impiedicat alimentarea cu apa. din Prut. Plantarea de pomi spre ulita mare §i cea spre Prut ale satului §i formarea unui parc comunal in jurul bisericii, ar contribui mult la infrumusetarea §1 Inviorarea satului sarac in vegetatie.

Mo§ia satului Valeni este Impartita in 216 loturi a 14-25 ha fiecare, rolurile fiscale stabilindu-se tot dupe loturi, iar plata repartizandu-se intre mo§tenitorii lotului ; aceste proprietati fiind indivizibile intre membrii familiei, sunt stapanite §i astazi In
devalmd§ie.

519

Unii din actualii mostenitori Hind in a treia generatie, partea fiecdruia este mai mica de 1 ha. Vanzdrile individuale ale dreptului de proprietate nu se pot face decat cu consimtamantul scris si autentificat al tuturor mostenitorilor lotului. Cultura lotului se face in modul urmator lotul este Impartit in atatea parcele cati mostenitori sunt si in fiecare primdvard aceste parcele de cultivat, fitoace, sunt trase la sorti In asistenta primarului comunei. Din cauza acestui sistem cultura pamantului lasd mult de dorit; nu se fac Imbundtatiri funciare, nici culturi rationale, deoarece cultivatorul nestiind ce parceld va avea de cultivat in anal viitor, lucreazd superficial. Nu se fac desmiristiri, araturi de toamnd si adanci, ingunoieri, nu se plivesc buruienile si nu se fac ameliordri de teren.

balta care numai in raza comunei Valeni are o suprafata de peste 1.000 ha.

Dacd s'ar construi un dig pe malul stang al Prutului, ar putea fi redata culturii

Digul ar putea fi ridicat cu ajutorul muncii obstesti a premilitarilor din Valeni

si comunele invecinate. Aceastd Nita Impreund cu toate iazurile din Sudul Basarabiei, In suprafata de cateva sute de mii de ha, apartine la 38 comune de colonistisi este administrate de o Eforie, cu sediul la Bolgrad. Veniturile realizate din exploatarea acestor iazuri si balti, ca la 20 miloane lei anual, servesc la intretinerea institutiunilor scolare supraprimare (liceul teoretic, scoala profesionald, internate etc.) din Bolgrad, precum si pentru diferite nevoi culturale ale celor 38 comune. Deoarece exploatarea bAltilor se face prin concesionare si modul de a se cornporta al concesionarului aduce prejudicii tdranilor din Vdleni, acestia ar prefera sd fie improprietdriti In baltd, care in prealabil sd fie expropriate de Stat.

Prin traditie fiecare Oran din VAleni avea dreptul sa pescuiascd in Prut si Mta pentru nevoile lui. Fiecare Oran folosea 2 cotete si cloud perechi ventiri (varsi)

pentru prins peste. Astazi pentru acest drept taranul plAteste 35 lei pe an pentru pescuitul cu ciorpag (chipiciag) si 300 lei cu navodul (valog). Tot astfel gratuitatea folosirii stufului pentru nevoile proprii a fost inlocuita cu o

taxa de lei 700 anual de tarpan". Tarpan" se chiamd unealta de tdiat stuful; un tarpan anual se considerd atata stuf cat poate sd taie in timpul anului taranul singur fard ajutorul familiei si far& dreptul de a avea inlocuitor la tdiere, in cazul cand se Imbolnaveste sau este ocupat cu altceva. Ferma statului Brater procedeazd si la taierea stufului in dijmd; jumAtate din stuful Mat, taranul este obligat sa-1 transporte In curtea fermei. Pentru a evita neintelegerile intre tarani si concesionar, s'ar putea organiza, cu concursul financiar al Institutului National al Cooperatiei, o cooperative de pescari, care avand §i o reducere de 10% din arena conform legii, ar concesiona dela Eforia din Bolgrad baltile si islazurile. Avantagiile cooperativei ar fi urmdtoarele 1. Ar da ocupatie tdranilor lipsiti de pdmant sau cu loturi insuficiente, cu atat mai mult ca la origine Vdlenenii au fost pescari; 2. S'ar evita nentelegerile ¢i procesele dintre tarani si concesionari, care astazi dau mult de lucru institutiilor si autoritatilor din sat si regiune. Mosia satului Valeni, In suprafata de circa 3.500 ha, din care 300 inapte pentru cultura, produce o recolta anuald normald de 750 vagoane cereale. Terenurile arabile din band produc 200 vagoane, In cazul cand nu sunt inundatii. Treeratul se face cu piatra trasa de ca. Recolta anului curent a fost complet compromisd; taranii nu si-au intors nici sdmanta; seceta durand din luna Aprilie, porumbul n'a legat. Nu exists nici nutret pentru vite, care sunt vandute cu preturi derizorii, in special caii, la targurile din
Galati, Reni si Cahul.

Crucea Rosie a promis patru vagoane de porumb.

Prefectura judetului a intreprins de pe acum ajutorarea cu porumb a populatiei,

Taranii sustin ca pand la razboiu recolta era mai build; in timpul razboiului

520

facandu-se despaduriri atat pentru procurarea materialului lemnos cat §i pentru constructia unei linii ferate inguste strategice spre Prut, terenurile s'au degradat, compromitand recoltele. Astfel, din 10 ani numai 2-3 au recolta buns. Terenurile mai putin productive §i accidentate de pe dealuri sunt utilizate pentru pa§unatul oilor. Pasarile de curte destul de numeroase sunt cumparate de negustorii dela Galati. Langa Valeni sunt cariere de piatra ce nu pot fi Insa valorificate, piatra fiind de
calitate inferioarA: rare Si nisipoasa.
nevoile familiei.

Prin balta, se cultiva inul §i canepa, care se prelucreaza pe loc de satence pentru

0 parte din bratele de munca disponibile sunt folosite de ferma Stafului Brater
§i de taranii mai Instariti.

Din cauza paludismului, potentialul de munca este scazut. Satenii sunt lipsiti de notiuni elementare de igiena. Bolile sociale sunt in cre§tere §i mortalitatea este ridicata. Debilitatea populatiei se explica §i prin casAtorii premature. Vieata sexuala incepe la fete la 13 ani §i baieti la 14; traesc in concubinaj pane la implinirea varstei legale, cand se casatoresc. Sunt cazuri cand la 16 ani, indeplinind formele legale, femeile sunt mame cu doi copii debili sau morti; 75 Ia suta din locuitori se cAsAtoresc pans la varsta de 20 ani. Exista cazuri cand din consideratiuni materiale, tinerii de 15 ani iau In casatorie vaduve de 25 ani §i mai in etate. Alimentatia este insuficienta §i neregulata. In timpul verii se mananca zarzAre Si chiselita din fructe, iar iarna o mamaliga cu fiertura. Nu cunosc modul de alimentare mai rational. Apa din Valeni nu este buna de Mut. lama iau ape din Prut, iar vara din fantani din cauza scAldatului. Lipsiti de initiative, exploatati de negustori, arenda§i §i neglijati de autoritati, suporta in tAcere dificultatile traiului. Privesc cu indiferenta viitorul §i nu se intereseazA de ceeace se petrece in tarn. La 6 posturi de Invatatori, populatia §colara este de 700 copii pentru curs primar Si 200 pentru gradini de copii. Singura cladire de §coala a ars complet In ultimul incediu. Cu toate ca frecventa §colara este de circa 400/o, analfabetismul In sat este de 800/0.

10 15 lei.

Plata zilnica este de 15-25 lei cu hrana lucratorului ; femeile sunt platite cu

Populatia exploatata de camatari, contracteaza cu u§urintA imprumuturi, WA ca
se se gandeasca Ia consecintele lor.
T. AL.

TIRBU

521

CERCETARI

COLONI$TII DIN JURUL CAPULUI CALIACRA
Preliminarli: 0 privire sincera, obiectivd asupra vietii colonistilor, din coltul sud-estic al Cadrilaterului, a fost scopul acestei anchete. Relatarile ce urmeaza aunt desprinse din spusele oamenitor, nita si, In primul rand, colonizarea Cadrilaterului. Vastele dimensiuni ale acestui deziderat national,

controlate si verificate prin observatii personale
sine Ira studio qua.

impuneau insa sacrificii de proportii egale, din partea dregatorilor si autoritatilor. Dar, ca $i la trecerea in terenul faptelor a altor idei de progres
economic-social, demagogic politicA a bagatelizat si a meschinizat si aceasta mutt cantata colonizare,

Idee mare, imperativ national $i social totodata, colonizarea Dobrogei not a cunoscut in perioada

despre care s'a scris si s'a discutat atat, Insd, In
realizarea cdreia, interesul a primat sufletului; patima, obiectivitfitii; abuzul, adevarului si spiritului de justitie.

Salle de colonI5t1 din jurul capolul
CALIACRA
Gatgol4C
Coracoaschlo)
c

Din mare, Intre fatal $ablei ($ablaburun)
oPddurtn1
Cripin
O

pi

?luny,

°Memel
esru

f ,AALLIC
krone

.0,---1

_Eillmt

ozaVar .../1.ggianmtr Surtualia _Iggjqi a

Check oSarenef

'01

,Qt11914C5the

_ICI
4Z'..

I

Copal Coitacra =-S.

e k 4 = N=Y- V'

capul Caliacrei, stance se ridica deodati, imensa, cavernoesd, amenintatoare. Piatra se risipeste pe buza litoralului, pe o adincime de cateva sute de metri, pentru a face toe, treptat, pdmantului negru, poros si rodnic, usor unduit, bine desvelit, dar, palstrand ici, colo, cite -o curea de panure, cite un petec de vie sau marunte livezi, strinse in jarul satelor, imprastiate §i rare. Pirnintul ar fi harnic la rod, dar locurite stint secetoase. VAnturile care bat vesnic pe aceste meleaguri de coastal, alunga norii, usand totul. Soa-

rele arde aprig, iar seceta se pane din Aprilie, uneori din Marne, distrugand vine, lucerne, porumbul, graul chiar. Plugul patrunde cu greu solul uscat gi intarit ca fierul. Omul e nevoit sa are cu cite doua si trei perechi de boi, iar pdmintul incrat, trebue lasat, °data. la doi ani, sit se odihnea' scii, se' se hied ogor; altminteri, nu ds recolta. Seceta albeste farina, amarind oamenii. Anil fir& ploi se inmanuncheazi ca si cei buni, ca In legenda biblica. 1931, 1932 si 1934, an fost reit de grdu. ani find pdine, ani de foame, cum spun colonistii

postbelica, o amploare sustinutd, vesnic reconfirmat& Intr'o epoca nelinistita, necristalizata Inca, amorfa gi incertd, cutremurata de incursiile comitagiilor, bantuitd de foamete, defetism si revolts, fixarea unui fond rominesc, la hotarele unui vecin dustnanos si revendicator, apArea ca singura posibilitate de ameliorare a unei situatii de insu-

portabila panics, unica solutie de stabilizare a
sbaterilor, framantdrilor permanente, solutie care viza, In acelas timp, asimilarea latenta a minoritatilor diverse, parte rebele si recalcitrante, parte placide si conciliante. Deaceea, n'a existat partid politic dela 1920 Incoace, care sli nu fi inscris In programul sail de realizari Imediate, colonizarea regiunilor de gra-

Plugarul munceste cu sirg, dar neincrederea iu roadele lucrului sau, it face mohorit si ursuz. Anul acesta, bunioara, in zadar an asteptat oamenii norul dinspre Bulgaria, In zadar an facut
slujbe $i au Inecat scaloianul. Seceta a inceput din primAvara si pind 'n Septemvrie, dour In secerii a dat o stropeald. Sub jarul soarelui, pamintul se

522

usucti, se crispeaza, plesnind, nimicind vlaga bobului, 1111544a Uttar& care creste incet, tainic, in
miezul humei.

Vintul, care alunga ploaia, grAbeste venirea ier-

nii. Crivatul se svirle din Urali, peste Volga si
Bug, rAscolind marea, litoralul, imprIstiindu-se pe podisul larg deschis al Cadrilaterului, aducind viscol si zapada inghetatA, acoperind satele, padurile, islazurile. Zile intregi, oamenii stau baricadati in casele lor, asteptind potolirea prapadului. Printr'o deschizAtura cat unghia, in peretele locuintei, van-

lor, stabilind drepturile si obligatiunile ce le inoficiul art. 40, cumbl. Pe baza acestei legi, national de colonizare, inaintea lui, Ministerul de Domenii, a vindut terenuri de culture, in loturi egale, in suprafata de zece hectare fiecare, (15 ha, atunci and se infiinta sat nou), impArtite de obiceiu astfel si supuse acestor conditii: Una parcell de 4,500 ha. A doua parcell de 4,500 ha, A treia parcel& de 5.000 mp, (vie). Un teren loc de case, in suprafata de 2.400 mp.

tul varl inauntru troiene, and mai sta vijelia, oamenii iii aduna gardurile darimate, ograda risipitA, cotetele mutate din loc. In lips& de lemne, Jo, cul se face cu tizic, balegar uscat gi tAiat in bucati sau cu pale, pleav& netrebnica, Foc iute, care iute se trece,

Aceste locuri, fac parte din Fondul mobiliar" pentru colonizare, din judetul Caliacra, comuna
$abla, centrul Cilicichioi.

Pretul de vinzare at loturilor, stabilit in conformitate cu dispozitiunile art. 41 $i 42 din legea colonizarii, e de lei 11.220. Plata pretului, se va face in 60 rate semestriale, egale, cu scadenta la 1 Mai si 1 Noemvrie ale fiecarui an, pentru care colonistul va fi urmarit, pe baza legii de urmArire a veniturilor Statului. Colonistul e obligat, in conformitate cu art. 44 din legea colonizarii, sa plAteascA in aceleasi conditii, dar cu tut procent de 5% pe an, debitul rezultind din valoarea constructiilor sau a materia-

Pe aceste coaste vintoase, pentru stapinirea carora s'au rfizboit batrinii voivozi munteni, opunindu-se valului de expansiune a Semilunei cotropitoare, s'a intreprins realizarea partial& a colonizArii. Mii de oameni au fost adusi de

pretutindeni pentru rominizarea regiunii, pen4 in tru inlesnirea infiintdrit de centre noui vederea infensificcirii vie /ii economice", a§a cum frumos hotAraste bine intentionata lege din 17 Ittlie 1930. Ardeleni, bucovineni, basarabeni, rega*-

lelor pentru constructie predate, sau a sumelor
avansate pentru inventar gi seminte.

Pentru plata ratelor, Statul are privilegiul inscris in legea colonizarii din 1930 si art. 1.730 qi
1,737 din codul civil.

teni, romini din Banatul iugoslav, macedoneni din Grecia si din Bulgaria, s'au rAspindit puzderie in Dobrogea sudica, amestecindu-se cu populatia bastinase, alaturindu-se satelor existente sau interneind asezari noi, Paminturile Statului, ramase in urma verificArii titlurilor de proprietate, (detinatorii terenurilor rurale din Dobrogea de sud nefiind dupe vechiul drept turcesc proprietari ab-

soluti, ci numai embaticari,

arendasi,

Statul

roman a limurit, °data pentru totdeauna situatia cultivatorului, acordindu-i dreptul de proprietate
absolute, in schimbul cedArii unei treimi din proprietatea detinut& ca embaticar, legea de verif

Conform cu dispozittuntle art, 47 din legea colonizarii, loturile nu se vor putea divide in portiuni mai mici de jumatate, iar cele mai marl de 10 ha, se vor divide in portiuni de cite 5 ha gi, potrivit art. 45 L. C., nu vor putea fi instrainate nici voluntar, nici prin executie silitA, decit la alti colonisti, sau pentru inzestrarea copiilor, cu respectarea dispozitiunilor prevazute de art. 47 L. C., cu avizul 0. N. A. C., si aprobarea Ministerului Agriculturii si Domeniilor.

care a titlurilor de proprietate, din Dobrogea de
Sud, din Iulie 1924), au fost atribuite colonistilor.

0 sustinuta propaganda a isbutit sa stranga, in
cele doua judete, numai dela rAzboiu incoace, apro-

ximativ treizeci de mii de roman,

0 lume diverse, pa:strand specificul locurilor natale, dar care constitue in integritatea ei un
fond omogen insufletit de aceeasi constiing, pus

Colonistul e obligat la imbunatatirea conditiilor de cultivare ale lotului, la sAdirea pomilor, la organizarea cooperativelor, obstiilor etc. Neexecutarea obligatiilor, precum si neplata a 4 rate consecutive, atrage rezilierea contractului si deposedarea colonistului, proprietatea reintrind in patrimoniul Statului, iar colonistul urm &nd a fi despagubit pentru cladiri si investigatii, beneficiind de recolta".
giuitorului

in miscare de acelas gand, marturisind acelas
ideal. Legea colonizarii, de care am amintit, a reglementat situatia juridic& si agrara a colonisti-

La pomul laudat". Dar bunele intentii ale leau fost contrazise de acei cari au

aplicat legea, de autoritati chiar, in haosul incuriei

523

administrative, caracteriz&nd cei dintii ani din istoria politicti-sociala a Rominiei postbelice, Am venit cu sad? la ponuf Mudd, da' ne-o lost amdglre, spunea Constantin Bondor, bucovinean, din Horodnicul RAdautilor, colonizat in Kilicichioi. Ne-om ldsat vetrele f i ne-om stabilit aid la malu' Mar* ,Negre sa facem plugarie band f1 gospoddrie romaneascci. Dar toate alea merg rift' f i tare-mi
vine

apal imbracd-te, cand preceplia ne is tat cu forja.

Fasole nu-i, cartofi nu-i, di uneori imi vine sa
sbor. Decal cu atatea spese pe zece hectare de pitmat, mai bine cu nimic, da' fiber.

Dinfru int& stiam cd nu Wiese dart. Meraji
&Heti de ad asezaji si va punefi pe muncd f i facefi

agriculfurd, cd are Stahl' grije de vor, ne-o zis
conzilieratul din Bazargic. Da' ncipastele s'a pus pe capu' nostl". Acum, motul Petre Bora, vrea fa dea pAmintul

sa vend aid f i sa mcrntorc de unde

am

pornit.

Minciuna si demagogia politics au insimintat neincrederea in sufletul colonistului. Pentru a-I

educe in Cadrilater, partidele au raspindit in tura si peste botare, in regiunile locuite de romani, stiri fanteziste, amAgitoare. De pildii, Ii s'a fagaduit colonistilor, pe ling& piminturi de culturit qi unelte de munci, masini agricole, vite, InsamintAri. Mai mult, unora li s'a spus cli la Ba-

In dijma, iar el sA se duel sa lucreze la o minx, la care se pricepe sau altundeva. Ce, sa piard de foame 'n case? Cgruta i s'a stricat, caii trebue sa-i vanda sl plAteasa dArile, porumb nu s'a fitcut, graul 1-a vindut pe nimic. Pentru doul kilograms de grau primeste un kilogram de cartofi, iar

pentru un kilogram de fasole trebue al schimbe
patru, cinci kilograme de porumb. Manandi ("data' fl gate. Din cinci hectare de grau i-a rAmas pentru hrana si samintl, doar 170 de bAniciori. Socotind

zargic li se va lumina cheile caselor gata construite. C&nd au ajuns insti pe locurile ce li as hotArise, oamenii n'au gasit nici locuinta si nici
chiar loturile, necum unelte, vite si celelalte. Svirliti acolo la malul Marii, printre bastinasii neprimitori, rAuvoitori, bietii colonisti s'au aciuiat fie-

care cum a putut. Unii au stat cu chirie, pe la
Bulgari, Turci, GAgauti; altii s'au adapostit prin grajduri, hambare sau sure, ca de pilda, cei din Kaiabechiu (Stinca) prin cosarele fostilor latifundiari fratii Carioffilis; altii au sApat gropi, in pamint, acoperindu-le cu paie si scinduri, trAind ca sobolii, luni intregi, ani chiar, pin& ce au isbutit sA-si construiasca case de piatrA, lemn sau pamint presat.

seceratul, masina, legatul cite toate, Petre Bora, constatA ca nici paiele nu-i roman de cinste. Cind a venit in Dobrogea, era imbricat ca un fundionar, isi aminteste el cu mindrie. Acum acs unul de-iiia care face ciure de oaie. Spereath omul In zece hectare, dar mai bine fArA ele. CA inainte n'avea pAmint, dar lucra pe unde putea, scotea banul si traia bine, Mai cu pamint, umbli fcircl fund la pantaloni si In trei ani de and e colonist, n'a isbutit sli-si cumpere o camase. Dealt bogat ca in Cadrilater, mai bine sirac si WA grije. Petre Bora, si mai fie odata la el acasi, la Almas, sau la mina din Brad unde a lucrat un sfert de veac, nici cu ceafa nu s'ar uita
la Dobrogea.

Asa s'a intimplat cu Petre Bora, din AlmasulMare, judetul Alba, care a vindut tot ce a avut acolo, in satul natal, si a venit la Stinca cu tot
rostul: cai, cAruti, lucrurile casei.

Paddle cu ciocul de her". Care este explicatia acestei situatii? De ce vrea Petre Bora sA se intoarcA la el in Muntii Apuseni, de ce vor sA piece si Ion Ilioi si Pricop HriscA si Nicolae Halip din Kilicichioi si Dobre Neacsu si Ion Florea din SU:lea si cei din Sfintu' Nicolae si de ce s'au inapoiat in Banatul iugoslav patruzeci de familii de romani, din saptezeci cite venise la inceput in satul de colonisti Regina Maria de
longs Balcic? CA doar pAmintul e bun si roditor. Coltul Caliacrei e cel mai de valoare, recunosc Insist colonistii. Si claw& orzul, ovazul, porumbul, nutreturile se cam usucfi si se pierd, apoi grout se face

N'om primit nimic la inceput, da' tat ne-o inselat ca ne do, pan' ce ne-o apucat iarna. Ploua f i muierea sta cu pcitura'n cap asupra copilului de cloud luni numai. MO duc sa ma tap in Mare", zicea ea. Am intemeiat un bordeiu de caul, mai pa urmii am ridicat un zed. Am muncit tat cu mina, da' m'am bagel in boala de nu iamb incd om. N'am avut nici plug, des' aveam cal f i am fdcut tomIrdsie cu alt colonist. Mai apoi mi-o murit caii ;l am indurat mizerie grea. Am imblat desculj f i desbracat f i cu burta goaki. M'am apucat de ziddrie, de tdmplcirie f I am rciusit ad strong ceva parale de mi-am cumpcirat alit cal. Da' acu trebue sa dau la preceptie f i iar rcimcln pe drumuri. Apiii trdeste,

binisor, chiar si in anii de secetil. 70-80 de biniciori la hectar nn e o recolta exceptionala, dar

524

poate totusi asigura existenta unei familii. Din zece hectare, colonistul seamana jumatate cu grau, un hectar 11 lash pentru iarbg, iar pe rest pune porumb, fie (mazgriche) pentru vite. Si, in sfarsit, se incropeste de bine de ran. Au fost it ani de seceta mare, cand oamenii n'au avut gram

femee si cinci, lease copii acasa

nici pentru insamantari. Statul i-a ajutat atunci pe unii, altii s'au imprumutat la bancile populare din Cavarna si Bazargic, dar nici pang azi n'au izbutit sa achite creantele contractate. Din acest punct de vedere insa, situafia nu se prezintg insuportabilg si disperatg. 0 singura recoltg bung si mgruntele datorii cu procentele for ar fi acoperite in intregime. Altundeva se afla necazul colonistilor, Recolta culeasa, graul triorat, dupg ce s'a scos boclucul dinteinsul, de a ramas numai bob fi bob, oamenii ii incarcg in cgrute si-1 pornesc spre

si cg din patru sute de bgniciori de grau, doug sute trebue sa pgstreze pentru paine, lasezeci pentru insgmantari, iar pe rest sa is pref bun ca sa poata cumpgra cele trebuincioase la casa omului. Dar negustorul ignorg toate acestea. El vrea sa castige mult, cat mai mult. Si pang la urma, producato-

rul cade victima intermediarului profitor si speculant.

Negustorii ne suge sangele; sunt nigte holt, spunea cu obida Alexe Paraschiv, olteanul din Killcichioi. Ei cautd sa ne intoarcii pe noi, sd ne desfraneze.

Au fost si ani buni, and marea Cavarnei era
pling de vapoare italienelti, grecesti, nemfelti.

Atunci negustorii aveau zor mare 1i cumparau
graul dela patru lei in sus, Dar acum plugaril sunt lard valoare. Oficiul e cu negustorii si tot for be
da prima.

oboarele de cereale din Mangalia, Cavarna sau Balcic. Acolo intervin intermediarii, negustorii, oamenii de afaceri, speculantii, traficantii si escrocii. Exist
r3FF

Toji sant in legaturi de ne loath pe noi. la sd
vezi: and la Cavarna nu se plOtegte grdul, Mangalia da prej mai bun gi loafer' lumea se grtimddegte acolo. Atunci, indatd se schimbd prejurile 1

un oficiu de valorificare a graului, ale carui ordonanfe prin care se fixeazg patru lei ca pref minimal pentru kilogramul de grau, stau afisate pe stradg si prin cafenele, citite deopotrivg de negustori ca si de colonistii plugari. Dar, ordonanfele sunt de hartie $i nu pot interveni in targul care zilnic se fncheie intre producator si intermediar. Presat de nevoi, agricultorul se oferg bunului plac al negustorului care la nevoie tie sa -i demonstreze cg nu poate da mai mult de 2,80

Mangalia incepe dela trei lei in jos, iar la Cavarna se scumpegfe. $i aga ne plimbiim de colocolo, de-gi bate joc de noi. Deceit sd and duc cu grau la orag, mai bine m'ar bate. Negustorii skint pdsdri cu ciocuri de tier, care ne sIdgie inima, incheie amarit colonistul Alexe Paraschiv,

lei sau 3 lei pe kilogramul de grau, oricat de
Moral si ales ar fi, din cauza cg Statul n'are con venfie cu Germania, sau cu vreo arta Ears importatoare de pe continent. Trei lei?! ii striga negustorul tgranului care, co-

cotat pe capra cgrutei, asteaptg propunerile. Si trece mai departe. Daca omul ar astepta inch o saptamitna acolo, langa oborul de cereale, oferte omenoase si respectarea ordonanfelor centrului, o saptamang negustorii sezisafi ar trece pe langa
cgruta lui fara sa-i priveasca marfa, fgra sa-1 mai intrebe ceva. Exist& o coalifie a meschinelor interese impotriva incapatanarii omului de a nu-si batjocori munca, La sfarsit, obosit, resemnat, plugarul acceptg 3 lei sau 2,80 lei, 2,70 chiar, dupa misterele bursei pe care mintea sa nu le cuprinde indeajuns de lamurit. El tie doar cA s'a necgjit un an 1ntreg la coarnele plugului, la semanat, apoi la secerg, cu treeratul $i transportul, ea fiecare lucre a costat cazna si bani. Mai stie cif are

Politica gi darile. Oamenii an sunt prosti. Ei ar 1ti ce sg facg impotriva negustorilor hrgpareti. Ar pgstra graul, asteptand la ei acasa ofertele si pre ful cel bun. Dar aceasta nu se poate. Ii apasg per cepfia $i nevoile celelalte, mutts, Trebue sa vanda, sa facg rost de bani, sa achite impozitele, sa cumpere lucrurile trebuincioase pentru casa. Cand au venit in Cadrilater, colonistii au aflat ca sunt scutifi de biruri pe cativa ani. Legea prevede trei, dar demagogul gi funcfionarul sau n'au

uitat sa faggcluiasca in plus. Para la incheierea
contractelor, oamenii au fost considerati insa arendagi, de altf el In conformitate cu dispozifiile legii Ii impusi sa plateascg. anual 80 lei de hectar, ceea

ce revine la 871 lei pentru cele zece hectare primite de fiecare colonist. Abia dupa transcriptia actelor de vanzare conditionalg, urma achitarea ratelor semestriale in termenul de treizeci de ani, Aceste arenzi nu s'au plata. Ne-au pus arendagi, par c'am fi boieri, margiau colonistii. Si datoria s'a strans cu trecerea vremii, Incgrcandu-se de
procente.

525

Nemultumirea oamenilor era Ina o minunata
achizitie §i prea usor de castigat instrument in propaganda politica, Emisarii partidelor au simtit imediat prada gi facilitatea speculatiei. Au venit liberalii: B&W ad nu platili impozitele ca va scutim noi! Numai ad ne daft votul! Oamenii se bucurau, firegte, totusi intrebau pe percep-

tor; Ce facem cu daraverilel Perceptorul ridica din umeri ta raspundea ca n'are ordin pentru colonigti. $i tot asa mereu, cu acelea§i promisiuni, §i amanari, pani acum cand oamenii s'au trezit deo-

data inglodati pans peste cap in datorii gi luati
cu socoata din urma, Cu politica nu-i vina noastrd,

Angdria ne omoariil" spun colonistii. Taranii nu pot hal din cauza functionarilor. Acegtia toti se inavutesc, o duc ca'h rai, dar bietul colonist nu se poate alipi de nimic. Bulgarii au cinste la functionari, ca le da mituialti grasd, dar la colonigti, functionarii se uita ca la urs, pentruca ei n'au de unde plati toate celea. Muncim ad dam la funclionari, se piing oamenii. Todd ziva numai biruri in dreapta Fi'n stanga. Vine jandarmu', grdniceru, notaru', perceptoru', fi tofi cer, loft. S'a pus ca hinghierii pe noi, ca presa pe struguri. Ne fac numa'necaz, da' cdnd avem
vreo rugs, ceva, ne chi afar& Trdim cu mare zor pe aici. Am urea ad sclipuim 0 noi cdte-o treabd mai band, da' nu ne da pace. Duca vrei ad raclami, n'ai

el a boierilor, spun, cu dreptate, colonistii. Cd a
venit perceptoru f i a strigat as It-diesel partidu, cif'

ne scutecte de dart. Ne-a luat dela coarn,ele plugulul f i ne-a dud la vot, tar acu ne-a pus lafu' de
got.

cui, n'ai unde, iar omul e prea necidit ca ad mai
find pricini. Functional-1i are comunicdfii intre ei, ca pe Iron!, nu-i poll rdzbi on nimic. Da' multe ar

Aga se face cif am gasit trei sate de colonigti, cu recoltele sechestrate gi. sigilate .de perceptie. Stau oamenii cu grata in casa §i n'au ce sa ma!lance. In schimb, toti mi-au al-Mat cote -o hartie galbena sau rogie, dupa stadiul urmaririi: somatie, proces-verbal de sechestru sau publicatie de vanzare. Cu Kilicichioiul, perceptorul a terminat in-

fi de spas, matte se poate desfunda fi descoperi. lac'a Post aici un precept' care-a vend slab, pricidit de plangea haina pe el ;i acu' are o burtii cat
sacu'. La inceput ne vorbea frumos f i acu' se umfld la noi ca o bull& In satele colonigtilor, perceptorii se fac milioneri. Oamenii spun ca, islazul din Kilicichioi, rezervele Statului, in suprafata de 41 hectare, perceptorul le-ar fi arendat Bulgarilor, in vreme ce vitele colonigtilor n'au ce paste. In afacerea asta perceptorul ar fi incasat un acont de gapte mil de lei. Colonistii au facut contestatie la Consilieratul din Bazargic, dar li s'a respins. Animalele for continua sa pasca pe tarlale, iar impotriva functionarului nu s'a luat nicio masura. sanctionatoare, Tot aga gi cu cele 300 hectare de pe mereaua (mogia)
satului; functionarii
sugindu-si-1.
gi

tro zi.
Azi, 9 Septemvrie 38, in virtutea art. 12 gi um., din legea pentru perceperea §i urmarirea veniturilor publice. Avand in vedere ca d-1 Alexandra Paraschiv, din com, $abla, satul Kilicichioi, nu a platit etc., urmittoarele impozite:
Impozlt agricol Indesclfrabil Arenzi 0. N. A. C
Total .
Majorlirl
. .

8.764 748 5.226
14.738 1.473
16.211

le-au impartit iptre

ei,

arendandu-le pe nimic Bulgarilor gi cagtigul inPerceptorii toff fund, ;Hu colonistii. Deed ii prinde 0-i da afar' ei tot domni ramdne, cu buzuririle doldora 0 se fac negustorl buni. La primarie la fel. Nu se poate face nimic MA bani. Ilie Bondor, din Kilicichioi, a fost la $abla sa ceara autorizatie pentru vinderea a doi vitei. Secretarul primariei i-a eliberat un bilet de ade-

Total .

.

S'a sechestrat: 1) 3.000 kg gam de toamna, care se lase pe loc,

intro camera sigilata la ugl. 2) 2 boi de doi ani, la par unu rogu qi unu gal ben.

Fa exceptat dela sechestru obiectele aparate de art. 26 din legea de urmarire". Oamenii nu vor sit nu plateasca, sa nu-gi faca datoria catre Stat. Ca doar ori 0 unde se pliitefte, stiu ei. Dar prea au vend griimadii Coate al prea s'a pus perceptorul pe ei, ca vulturu pe capul puiului. Colonigtii cer doar sa fie ingaduiti, pasuiti, ca sa poatit achita incet, facet, pacostea de datorie care la unii trece de douazeci de ma de lei,

verirea proprietatii, van.zarii si sanatatii animatelor", pe care a lipit timbrul statistic, timbrele Canierei de Agricultura, cerand omului 70 de lei, in loc de 30, deci pretuindu-gi munca scrisului unei cereri la 40 lei. Mai mult, a impus bietului colonist, cumpa'rarea unui... bilet de bal.

Da' n'am ce face cu Wu', cd dam grija lui,

526

ci allele! Ce, eu is de venit la bal?! a protestat
Ilie Bondor.

grajd. Dar nu e voie de luat, ca e proprietatea
Statului, zice granicerul. Totusi, cu voia cumpciratc1

Vinde-1 altuia, daca nu vii tut i-a taiat-o
functionarul, oprind omului 30 de lel Ce sa fi Neat, domnule, spunea nceajit Ilie Bondor. Ca sa fi relcldmat la plotoneriu, ma sictirea §i and repezea afar! Bolnavii o duc grew de tot. Sub lipsa de con-

a satrapului in uniforms, se poate ridica. Piatra
dela gard a mancat multe gaini, oud f i alte celea, marturisea tin colonist, cu un humor sub care se ascundea o mare amaraciune. Pe langa toate astea, mai sunt lista e lunge -comitetul scolar, cu taxele sale, biroul populatiei, care la Bucuresti, costa 27 de lei, dar pe acolo 50; apoi pasunatul, ierbaritul: 32 de lei pentru vitele mici si 107 lei pentru cele mari. Ne jumulefte care cum poate, se plang colonistii. Ne bele§te lard cutit. Aici n'auem Dumnezeu, n'avem control, sontern la placu' lor. Autoriteitile ne injoseazei fafd de minoritari, in

trol a medicilor, agentii sanitari isi fac de cap. Pentru o injectie, un sanitar din Sable a pretins
25 de lei, desi serul era cumparat de pacient. Joia si Dumineca, consultatiile si tratamentele stint gratuite la dispensar, dar agentii chiama pe oameni la ei acasa pentru a-i incase, in particular. Colonistii cunosc cazul unui sanitar din Ghiaursuiuciuc, care facea injectie malaricilor cu yin Vorel. Pacientii nu s'au insartatosit, dar agentul a facut
avere.

loc sa ne ridice. Toti ne apasd din toate pdrtile fi atunci ne simtim strain f i ne pare rem c'am uenit pe meleagurile astea. Dace #iam cd e asa
stramtoare, nu ne hisam noi amagiti sd ne destreibillcim pe aici.

Veterinarul de asemenea pretinde 12 lei pentru

fiecare injectie la cal. Preipaim caii pe drum fi ne is f I banil, se vaita colonistii. Injectiile se repeta de 3-4 on pe an, iar daca nu se supun, sunt
amendati.

Eu spun drept, asia mi-e crucea, se jura Ion
Olteanu din Sfantul Nicolae, ell sd n'am trel leistari de copii, acu' as liisa gi case f i Omani # adio Do-

Pentru autorizarea armasarului de biltaie, se plateste 100 de lei. Chiar pentru caini se percepe o taxa. de 5 lei anual. Invatatorului, colonistul nu trebue sit uite de a-i duce din cand In cand, cite un pui, cateva °O.',

broge. al e mai mare necazu' deceit tot binele ce

ni s'a fiieduit.
Cali oameni abilea durerL Desi batran, demobilizatul Grigore Alexandru, din Catranesti-Ilfov, a vandut tot ce a avut in satul de bastin5. IA a por-

tint si diverse maruntisuri: 10-15-25 lei pentru
lemne, mingie, cooperative, Cartile de anul trecut, chiar daca sunt noi, neuzate si chiar &ca autorul ramane acelas, nu mai sunt valabile pentru anul

nit spre Cadrilater. Gandea ca o sa fie pomand
mare, dar, dela inceput, a inceput rat'. Cand a ajuns la Stance, in 1925, n'a gasit nimic, nici emit, nici

scolar care urmeaza. Altminteri, invatatorul ar pierde remiza, hivarteala lui. Asa ca, bietul plugar colonist, deli graill nu se
plateVe, deli e sigilat, sechestrat, amenintat si pre -

pamant. A trait un an intreg prin niste grajduri,
Indurand mizerie crunta, suferind, numai Dumnezeu f ii e. Venise cu patru cai si caruta noun, dar

sat din toate partite, daca are doi-trei copii de scoala, trebue sa se face 'n zece si sa scoata de unde o sti o mie de lei pentru carti, caiete si rechizitele necesare. Daca nu, nu-i primeste copiii la scoalii. Iar amenzile nu Intarzie. In schimb, domnul invatator, sa. zicem, Marin Badea, din Kilicichioi are grije de copii si nu-i surmeneaza cu in-

rand pe rand a trebuit sa le valuta pd ce apd nu curge. Dupe lung amar de vreme si-a f Acut tin
bordeiu, dar relele s'au tinut de capul lui. Nevasta i-a orbit asa deodata qi a murit. Atunci, mosul a

vandut ce brumd mai avea, si a dat pamintul In dijma unui bulgar, and am venit la Stance., 1-am gasit prajindu-se la soare, In fata bordeiului sau,
cAznindu -se sa descifreze o hartie pe care sta scris cu creion chimic: negiisind niciun lel de avere mobild, am sechestrat teren arabil situat pe mereaua satului Stanca f i care, se va scoate in vdnzare prin

ligature, Ii mai pune sA -i pazeasca gainile sau sa adune g5tejes. Iar la sfarsitul anului, din 60 de elevi, jumAtate ramin repetenti. Pill daca -s profti! Pentru a complete galeria de afinti, atotputernici pe departatele meleaguri ale acestui colt de tarn, apare si granicerul, care vrea si el dela coloniqti ceva angarie. Piatra de pe malul MArii e buns de zidarie, la casA, la gard, la un Sopron sau
7

licitatie de Tribunalul Caliacra". Era un procesverbal de sechestru pentru neplata impozitelor. Scutiti cu c...'n sus, a miriit mosul, rAspunzand intrebarii mele, care privea existenta dispozitiilor legii, prin care colonistii sunt scutiti de plata dA-

rilor care Stat si judet, pe o durata de cativa
ani.

527

Din Marginea Radautilor, in primavara anului 1936, odata cu alti bucovineni, a venit si Ion Curea, la Bazargic, ca al capete pgmant. Si-a adus omul *i familia: nevasta *i patru vlajgani de flacgi, sa lucreze ogor romdnesc printre liftd strains. Agronomul i-a dat zece hectare ca fiecarui colonist, dar n'a trecut anul si i 1-a luat inapoi. Ion

rii, casg ca in satul natal, Trecut de 45 de ani,
vArsta maxima prevazuta de lege pentru a putea
deveni colonist, dar avand copii intre vase vi douazeci de ani, autoritatile respective, au decis astfel asupra lui Constantin Moldovan: Consilieratul agricol al judetului Caliacra, roaga

pe domnul sef at regiunii agricole Cavarna, sa
predea locuitorului Constantin Moldovan, originar din jud. Radauti, un lot de 10 ha, in centrul Hagi Dumitru, la un loc cu ceilalti bucovineni, sub re-

Curea a capatat in schimb o alts tarla de noun
hectare numai. Omul era multumit si asa. S'a pus pe muncg, a arat locul si se gandea sa-1 semene, cand agronomul a venit din nou de i 1-a luat. Ion

Cures, esti prea batran ca ss fii colonist in regull, asa cum scrie la carte, a hotarit functionarul.
Pdi, domle conzilier, sal vg. triliascei Dumnezeu,

am easel grea si copii, ce ne facem lard de pdine? a intrebat omul, aproape plangand. Dar agronomul a ridicat din umeri *i si-a vazut de treaba lui. Asa a ramas Ion Curea golan, printre ceilalti colonisti, pe meleaguri striline. A indreptat omul plangere la Oficiul National de Colonizare, a pri-

zerva aprobdrii a 0. N. A. C. Stabilit in comuna Hagi Dumitru, Constantin Moldovan, a lost mutat indata la Kilicichioi. A aflat acolo pamantul gol *i trist, in toamna care trecea in iarni. Bastinasii vi Bulgarii an incercat sa-1 descurajeze, dar omul nu s'a uitat la vorbe
goale, ci s'a pus harnic pe treaba, si in trei ani a ri-

dicat casa si holde bune. Abia acum, dupa atata vreme trecuta, Oficiul National de Colonizare, a
decis ca locuitorul Constantin Moldovan, sa fie colonizat definitiv pe locurile parasite de turci, Asa dar, dupa ce s'a distrus in Bucovina, li dupg ce s'a pus cu rdnduialii in Kilicichioi, omul a nevoit sa'

mit in sfarsit, dupg multe staruinti, o aprobare
si un numar de colonizare, dar pang. azi, n'a lost Inca pus in drepturi. Ogorul sau 11 stapineste perceptorul si-1 da in dijma, la Bulgari. Ion Curea, 1-ar lua el sa-1 munceasca la parte, dar perceptorul prefers sa-1 dea Bulgarilor, cd bulgarul pleiteste 'nainte, nu la arman, la treierat tocmai, ca
romAnul sarac.

Cam tot asa s'a intamplat vi cu Constantin Moldovan, bucovinean din Horodnic, conjudetean cu Ion Curea, Auzind istoria cea band, cu pamantul din Cadrilater, Constantin Moldovan a vandut tat ce avea In sat la el si a plecat cu femeea vi cei opt copii spre Bazargic, A venit nu ca paseirea pe gard,

lase tot ce a construit, pe mainile altora vi s& le is dela inceput, alt undeva. L-am gasit in fata casei, sugandu-si pipa, ingandurat, abatut. Din buzunarul de sus at vestei, aparea, rosu, un colt at procesului-verbal de sechestru. (lite asa traim not pe aici domnule druid, spunea bietul om. Departe de lame i de dreptate. Noi ne-am iniiscut cu rdu i nu vedem c'o fi bine
cdndva. Ne astepteim din ce in ce la mai Film Astfel crede Constantin Moldovan vi cu el colo-

ci cu gand sa se stabileasca vi cu mare dor de
munca, hotitrit sa-si intemeieze gospodarie frumoasa vi temeinicit. Si-a adus omul si dranita, vin drils din Bucovina, ca sa tocmeascd, pe malul ma-

nistii, cei treizeci de mii de necgjiti din Cadrilater. Dar eu, mgrturisesc, am scris aceste randuri cu gandul ca un plc de omenie ar reusi sa faca ceva pentru o mai bung oranduire a vietii celor care sufere acolo, departe, in coltul de tar& cuprins infra Dungre si apele albastre ale Marii.
SERGIU LUDESCU

ZIDARI TELEORMANENI LA BUCURESTI
In vara, thin]. constructiilor. Mai ales in Capital& Meseriasii sunt recrutati pan& la ultimul, la periferie, in suburcei care locuesc in oral bii. Cerintele sunt mari. Se lac angajamente. Se cauta oameni. Treabg e de fgcut. Si priceputii vi

nepriceputii gasesc treaba, se pare. La sgpat, la vanturat nisipul, ca sa fie uscat; cernutul nisipului, stinsul varului, dusul galetilor, caramida vi atatea alte trebi, care nu cer o pregatire specialg.

528

Cei angajati isi aduc rude, prieteni, nu numai
din comuna lor, ci $i din comune Invecinate, Naii Iii cheama finii, mo5ii dela buceardat, isi cheama nepotii la sApat...
Grigore si-a fAcut anul trecut carutA, fiinda
bine!

Cati ani ai? Eu zic ca am ireisprtice; da' tata tie mai
Tu ai carte?
Am case clasel
Stii numAra? Stiul Vino 'ncoacel

nasicu' i-a spus: Sci Iii om, ma fine, ca -fl dau
o pciine sci meincinci. Nu-i treaba fa la ce te-am pus pa cheltuialci. &Hi caruta I yin la mine in
Floreasca, dci cum s'a dus zcipada. Infeles ? ",

ides!" $i'n primavara, Grigore lucra la blocul Berindey. Picea 8-10 carute pe zi, si mai bine.
Tanase, calul lui, calm, impasibil, nu-si marea, dar

In-

I-a dat o verigA cu vreo douAzeci de bete §i -o custurA, I-a spus ce sA faci $i cum sa fie cu ochii

in patru la gura gropii, pe unde ies carutele.
Mitru 5i -a aflat meseria: insemna pe rAboj, pe
rAbojul fiecarui cArutas, de cite on iesea din

nici nu-si micsora pasul. Dii, tats!" 5i Grigore
rasucea fisca pe deasupra hamurilor, farA si atinga. Tanase, child it auzea, iutea vreo doi, trei pasi, pe

groapa cu caruta incarcata. Treaba de cinste. Child iesea Grigore cu Tanase din groapi, zimbea fiului 5i -i spunea din gusA:

urma, uita indemnul. Din al lui nu iesea. Dela
groapa block-hausului 5i pima la maidan, la des-

Trece-I, Mitrut si pe tactul
Pcimeintul. Cele de mai sus se intamplau In vara

cArcat, dus si 'ntors, de opt on zece on dus, de tot atatea on intors. Grigore e multumit atat, cat Sambill de Sambata, mai 5i in timpul saptamanii, gaseste bani 5i pentru un cinzec de tuica, nu pentru el ci pentru MeV, de sufletul rciposafilor". Desi numai de 13 ani, Grigore 1-a adus si pe fiu-sau la lucru, curind dupil ce a fost angajat el.

37, Intamplarea a f Acut sa ma 'ntalnesc cu Grigore gi cu Mitru si 'n vara lui 38. Se angajase la un antreprenor Italian, fiindcti dupi spusele lui Grigore, Ai marl ", adici cei la care lucrase la bloc, erau rAi de plata. Muncea omul si-i fura din zilele de lucru, on din carute,
lui

0 meserle. Mitru 1-a ascultat pe tata, cum fatal 1-a ascultat pe nas. Si-a luat legaturica cu citeva boarfe si-a plecat din Meri-Goala, la Bucuresti.

sambAta, la socoteall. Despre antreprenorul Italian are numai cuvinte

bane. Se rasteste el, tips, and trece pe la bina, dar alit, ziva e zi, repaosul e repaos si plata,
plata, nerotunjitA, neciupitA. Pe urma, mai e ceva, simti pe om rdpede, imi spune Grigore, punhndu-$i

Unde te duci, Mitre? 1-a intrebat TomoioagA

din prispa circiumei lui lancu Popescu, La Jan darmu' calare, unde sta ades. Ma dA tata la meserie, la Bucurestil Mitru avea cursul primar $i o class din complimentar. Stia deci socoteala Si sa scrie foarte
frumos chiar. Grigore, cArAusul, taica-sau, and 1-a chemat

parinteste mainile pe umerii baiatului lui, it simti pe om child e de treaba, cand nu te furA. Si-asta voiam si zic, cand it simti, ca e a5a, altfel

muncesti, Ba and iti place omu' mai vii

$i la anul. Eu de child am cAruta, e putinA vreme, Dela

din Meri-Goala, nu stia prea bine la ce treaba o sA-1 punA. S'a gandit ca poate va sApa, on va trece pietrisul prin dirmon, sau va inctirca gale-

tile cu var.
Citeva zile Mitru s'a amestecat printre salahori,

Uri sA fie angajat. Lui Grigore nu-i venea sa
vorbeasca vAtafului de flu-eau. Titu Moldovan, un ardelean strasnic, vataful, it observi dela o vreme

pe Mitru, Ravna lui, itirea lui de colo pita cold, ferindu-se de vataf pe cat putea, acesta 1-a chemat °data 5i 1-a intrebat: Al cui esti tu, ma? A lu' Grigore, carAusu'l

blocu' da pi Take Ionescu, unde ne-a inlocuit repede masinile, am trecut la domnu Michilini (II chiarna Michelini). Stapin nu-mi place sA schimb. Mitrut, i-am ficut cartulie, s'a 'nvitat cu munca, poate acum si el sh sape". Bine, dar e mic, e plApand Inca. Dumitale nu ti-e mils de el sa-I pui la sapat? Nu-i e lui fricA de pimant. Il dovedeste. Doar el e pamant de-1 viu, s'a mantuit1 Cum pamcint viu?! Incerci sA-1 intrebi, cu teams ca n'o sa-ti raspunda, cu mare curiozitate A. gtii ce va spune. Grigore e astazi pus pe vorbh, se ascultA, vorbeste tare 5i -I asculta si ceilalti.

PAmint viu, pimant viu( Asta tie si Mitrut

529

se-i, Nu-i asa, mA/1 Doar i-am cetit de cand nu intelegea vorba lui tacsu, cartea a mare.
Care?

CA Gheorghe Gheorghe in Meri-Goala, era so-

cotit orapan d avid, ca Marin a Tames si el la
cA amandoi cand vin cateodati prin comuni sunt mandri qi vorbesc de bulucul CoptSunt ispite tan. Astfel cA, atunci cand Wei. Marin Iii aerie; Hai, vino! si pleci.
Bucuresti,

CA n'o sa-mi spui ca n'o stial Scriptural
Aial

Si unde scrie de Omani viu?

-

Scrie nu scrie, dar eu asa am inteles. Atat.
De-aia, ce muncit frumoasA sit te lupti to om, om
maua; sA-1 sfarami, sA-1 cari. Rami ca sobolii gropi si pui temelii, mA rog, treabA frumoasA, sit Pimantul e ca ciucalata nu te sperii de moarte,

lonita si Ilie, cand ii cheam5. domnul Michelini,

din Walla; om viu, Omani viu, si te lupti cu primavara, dela Ora, lass holda pe mina Mar deaplmantul. SA-1 crape tarnficopul, sit-1 mwe caz- casa si vin repede, Stint multi ani de cand lucreaza cu domnul Michelini.

Matei, a lucrat luni de zile la drumul de fier,
mai plAtit, mai neplAtit qi °data, intr'o cal-dun:IA, in Grant, s'a intalnit cu Marin, dulgherul, rAtacit pe-acolo tocmai din strada Costaforu, de prin Mecu un chef incins de cu o zi inacet, unde sta, inte. El 1-a vorbit de d-1 Michelini si de luni a intrat in lucru la binaua din Parfumului. Marin, i-a
spus: Beni siguri, bliatule. Pe cat muncesti, p'atata iei, mAsuri dreaptAl". Ba mai mult Ina, Matei avea doi nepoti. Cand au zidit cu Michelini casele unui frizer, patron; acestuia ii trebuia ucenic. Pe rind Matei qi-a adus

'i -i duke tot ca ea, cand te inveti cu el, Mitrut al

meu e bun bAlat. 0 di. 'nvete nu numai si fact gropi $i si care cu lopata musuroaiele. Nu doar
asta, si-o ajunge qi zidar, si dulgher, are el vreme. 'Of sA fie qi A tragl cu ochiu' la nen'su Marin si la aide IonitA, Ilie... Mai bine il lAsai acasA.
La ce .66.-1 las? Ce sA pAzeasca? BAtatura?... CA atat am. DacA trAia ma'sa, mai...

Il obosesti prea de mic. Are 14 ani? &I odihneste el iarna. Vreo cinci luni tot di romanu' e ca ursul sit doarma, si rumege, Asa-il intaresc Marin, Matei, Vasile, long& si cu frate-sAu Me.
Toti isi spun zidart. Toti sunt din aceeasi comunA: Grigore cu Mitru,

nepotii. Au stet ei luati de treat* until doi ani,
Bata sit iasa calla, altul cateva luni si
ghinion

Marin, dulgherul, Ionita $i frate-sau Ilie, Matei, Vasile, Mielu, Nu e intamplare asta. Sta la temelie potrivealA bunit. Toti stint din Meri-Goala, judetul Teleorman. Oamenii au inceput sA piece in urma catorva, care au plecat mai intai;
Gheorghe Gheorghe, s'a indrAgostit

au fost prinsi cu mainile In tejgheaua pravaliei. De-atunci, nepotii lui Matei, tot din Meri-Goala si ei, stint in Bucuresti, autand mereu de lucru. Numai cl, deochiati an ramas de cand cu furtul si nimeni nu-i mai tine sA 'ncAlzeasca locul. Isprava afurisiti se afli repede, repede.
E bine de stiut cum stint plAtiti: Marin, dulgherul, drege canaturi, pune duqumele, podul it pardoseste, face garduri. E platit

din mill-

t:II-le flick de o crestina dui:4 Sebastian, In Busi a rAmas in Bucuresti, e om de sercuresti viciu la Universitate. Marin, dupit ce s'a reangajat in annata, sergent instructor la Braila, a fost detasat la penitenciarul ortisenesc, sef de echipa de gardieni. Slujba la inchisoare, a invAtat In atelier, dela detinuti si dulgheria. La Bucuresti, dulgher la binale a ajuns dupa vreo 7 ani de serviciu, dui:4 ce invatase chilibufuri multe, de mai scotea pe langA leaf A, o atilt leafs, a ajuns dui:a evadarea unuia, asasin la

cu 120 lei pe zi. Zidarii mesteri au intre 120-190, Depinde de om. Mielu are 120, Vasile (qi el din MeriGoala), 190 de lei.

Ionita, Ilie qi Matei, salahori, au cite 70 de lei pe zi.
Grigore, cal-Audi', primeste 22 Id de carutl, Mitru, fiu-sAu, dela 50 cat avea acum un an,

a saltat la 60. Si fiindca unde-1 pui e locul lui, antreprenorul mereu it amenintif ca-i va ridica ziva la 70 de lei.
Osteneala nu o qtiu oamenii cand Grigore e !li-

drumul mare, Pedeapsa, ca in timpul serviciului lui s'a intamplat evadarea, a fost destituit si din armata si dela inchisoare, Dulgheria invAtatA ca dixtractie, i-a prins bine. Din ea traeste acum.

tre ei. Cat obosesc intre un dus qi un intors al
lui Grigore, se odihnesc cand vine el sit incarce. Dela Grigore au invatat multe. E ca un slant, tin intelept. De and i-a murit nevasta, nici ca s'a mai

530

uitat la femei gi pe bAiat, pe Mitu it lubeste, are grije de el. Grigore nu-si is la pr&nz repaos decAt cat sa imbuce ceva. Cara mereu. Incarca gi card. E neostenit. In fiecare zi, seara, Dumineca ore Intregi, citeste biblia. I-a iesit numele intr'o vreme cA e adventist, dar s'a dovedit a fi scornitura. Mai de curAnd, ca e gardist de fier, dar nici asta nu era
adev Arat.

Simbata si Dumineca ne sperie gi ne stria :Apt/mina. De ce? Tutun trebue mai mult si tuica; tuica e pricina. Bata-1 sa-1 batA pe nea Grigore, el habar n'are nici dd tuica, nici dd tutun. Nu stiu ce om 0 fi, da' noi ne miram ca de arhanghelu', zaul

Grigore e pilda pentru ceilalti. Marin mi-a arAtat, cu mare teama, cand 1-am lust sA ne cinstim cu niste tuica la circiuma, sA
mai aflu cAte ceva,

Treabii cand vrei sa faci, si and te-apuci s'o faci ca lumea, sd mai gaseste". E vorba lui Grigore.

mi-a arAtat un carnet vechi

Tot ducAnd pAmAnt din sApAturi la maiden, In

al lui Grigore. In el incepuserA sA fie insemnate cheltuielile pe vreo cAteva saptamini. IatA o pagina:
Luni: pAine 6, mezel 5, brAnza 2. Total 13 lei. Marti: pAine 6, ro0i 4, mAsline 4. Total 14 lei. Miercuri; pAine 6, pepene 6. Total 12 lei. (De observat:

fundul Vitanului, on in bariera Vergului, se Intilneste cu alti carulasi si mai aude cAte ceva: Ca la Malaxa se clideste aripi noi anul Asta, cA
se lucreaza si iarna, cA e nevoie de oameni, gi cA s'ar plati bine. Astea le-a aflat intr'un rind. Le-a spus celor din Meri-Goala Teleormanului gi toti s'au incAntat. In Octomvrie, Ionig gi Ilie s'au dus vreo doud saptamani la tat* sA o aranjeze cu ce-i trebue pe mama, pe bcitrana qi sa strange fructele. Marin s'a repezit si el, fo doud zile, la nevastA si copii, iar Grigore cu Mitru, cum au terminat treaba cu Michelini, s'au angajat la Malaxa.

zi de post). Joi: pAine 6, branza 3, pepene 5, salam 5. Total 19 lei. Vineri: (Am aflat ca Vinerea nu mAnAncA niciodatA. Asta de cand I-a murit un copil de 5 an!).
SAmbAtA: pAine 6, ceapA 2, branza 5, slAninA 6. Total 19. DuminecA: pAine 6, roAll 4, ardei 2, ceapA 2, carne 15, untdelemn 5, H 1/2 L, vin 8, otet 3. Total 45 lei. (AdAugat

ulterior un ras 6 lei).

La Malaxa, lame de pretutindeni, felurimi Ft
felurimi de feluri ", cum spune Grigore. El e din lu-

Carnetul lui Grigore mi-a sugerat intrebari: Da' voi cum mancati? Cat vA costa? Drept, am invatat dela nea Grigore. Noi numai cAte odatA, ii tragem si-o ciorbulitA, asta nu-i vorba face si el, darAAA...

Dar ce? la noi, tutunul ne speteste

mea asta de douA luni. Din ce ni-o spune Grigore, mai intrebAnd pe unul si altul, vom cAuta sA infatisam lumea dela Malaxa, adunatA pentru pAine, din toate colturile 'aril.
STEFAN POPESCU

si... (se codeste)

PADUREA JDIORENILOR')
Pe malul drept al Timisului, in sus, la o depArtare de 15 km de Lugoj, la poala dealurilor
impadurite ale Uzinei NAdrag, este situatA comuna

gi cumpArA pentru foc maracinisul crAcilor pro-

venit din curatirea lemnului pe care societatile
forestiere 11 transportA zilnic, in zeci de vagoane,

Jdioara, singurul sat care-si ascunde in abundenta florei pina gi tuna bisericii, scApAnd astf el din siragul satelor, care defileazA pe dinaintea cAlAtorului

pe linia Timisoara-Bucuregti , dela

pe o linie industriala ce trece prin comuna lor... Jdiorenii respirA aer de padure, dar vitele for n'au cum sA se bucure de rAcoarea codrului de varA, caci n'au pAdure nici izlaz Indestulator
pentru pasunel Sunt in sat cAteva familii mai Instarite, cari au zAbrane proprii, din care Isi aduc lemnele pentru

Topolovat si pAnA mai in jos de Orsova. Si, ciudat, cu toate aceastA configuratie silvica, jdiorenii n'au padurel... TrAesc la poala codrului

1) Din cercetarile Echipel Regale Studente§ti Jdioara, (Campania 1938).

531

foe *i in care L i duc, vara, vitele la pAsune. Restul satului, o duce rAu din acest punct de vedere. Unicul colt de plidure, ce 1 -a avut comuna, 1-a dat in exploatare unei societAti forestiere, care a

siuni straine de ei si de satul lor, la averea grofului M.alcay, jdiorenii s'au lasat convinti ca vor trebui sA cumpere pAdurea si casele din sat, cu
orice pret. Ceea ce ii face sa se mai scarpine in ceafa, cite°data si sA mai dea urechea si la putinii instAriti cari vreau s5.-i alba si pe mai departe musterii la

curAtat totul, si-acum predA locul intins ca pe

masa, Acesta e Ornirul, dupa care ofteaza o
buns parte din sAteni si care, dupa parerea lor a fost pus in exploatare de care cei bogati, cari

au pAdurea lor si nu duc grija nevoiasilor; ca
banii cine-i vede ?1 dar pAdurea era bunal",

pAdurea lor, e pretul ridicat: cloud milioane de lei, daca iau padurea, casele pi parcul, ;I un milion cinci sute de mii lei, pAdurea singurA.

Comuna a mai primit in arenda dela Stat o Of:lure, cu cativa ani inainte: Castcinicu", dar
din cauza depArtArii exagerate de sat, n'au folosit-o nici pentru foc si nici pentru pasune. $i pentru aceastA padure comuna a fost impusa in acest an cu 700.000 lei, incArcandu-i-se astfel bugetul cu aceasta suma. SAtenii nu inteleg cum sA dea o asa suma pentru un lucru de care nu s'au atins 2), si de care nu se pot folosi nici intr'o imprejurare. Ei inteleg sa cumpere pAdure, dar atunci sa-si merite pretul,
claci nu au avut noroc 3d mofteneascei dela beitrdni

IndatA ce-si uitA pentru o clipl de pret si vorbesc numai de foloasele padurii, devin veseli, vor-

bareti si fac glume ca acestea: iasiz' porcul din

ogradd fi-fi da in padure la jar", ori: ne oud
gainile pe sub fagi ", etc.; §i-§i freacA toti palmele de bucurie, Daca \rad interesatii ca nici intr'un chip nu be pot muta gandul dela pAdure si data foloasele ei, atunci incearca sA-i induplece dela case, cel putin, vAzandu-le pe acestea schimbate in cooperativA cu micelarie, pravalie si brutarie, ceea ce

ce s'a putut. In sat, ca mai in toate comunele bAnAtene, din jurul centrelor mai insemnate, se mai gaseso si-acum ruinele conacului grof. Mcikay, care cu zeci de ani inainte a oferit sAtenilor cele cinci sute jugare de padure, din jurul satului, impreuna cu casele gi parcul din centrul satului. Suma cerutA in schimb a fost derizorie, mai mult de forma,

ar constitui o concurenta care ar duce la inchiderea usilor pravAlillor, care dintre cei instalriti
le-ar avea. Dar tot multimea sustine: unde s'a dus mia, se duce Fi suta"; qi a§a vor avea tot in stApanire gi

padure i cooperativif si parc, unde vor scoate hora in sarbAtori $i au prins curaj in aceastA
afirmatie, mai mult cand s'au Bandit ca prisosul de teren, din sat il ,rand, gi banii ii adaugA la pretul de cumpArare.

ca sa nu be lase pe toate, chiar degeaba, el fiind constrans sa piece din sat. Dar batranii tocmai asta o doreau sA le remand: pAdurea, casele Si parcul gratuit. Vremea s'a schimbat insa. Groful nu mai traleste, in schimb toata averea o stApa-

$1, pentrucl tot satul a sezisat aceastA problems, s'au adunat reprezentantii fiecarei familii in mai multe randuri la scoala', sfaltuindu-se
si

neste sotia sa, care deli iii are copiii in Budapesta, totusi se tine la pret, ne mai fiind constransa de legi $i imprejurari ca altAdatA La aceasta fac aluzie jdiorenii oricand prind

discutand impreuna cu conducAtorii, posibilitatile de achitare a averii unguresti. Averea totals costal 2.000.000 lei. Comuna dispune de urmAtoarele fonduri:
1 Din arenda exploatarii pAdurii Ornit" . . 800.000 2.. Fondul CAminului Cultural Mihai Viteazul" . 20.000 3. Vinderea loturilor de casA sAtenifor cart plAtesc arendA pentru clAdire pe terenul comunel. . . 60.000 4. Eventuala parcelare de loturi pentru case din prisosul terenului din parc 120.000 Total . . . 1.000.000 5. JumAtate suma ar fi disponibila far cealalt6 jumAtate,

ocazia sa discute cu cineva de padure. $i au
dreptate. DacA bAtranii stiau sa pretuiasca acest lucru, azi ar avea gi pAdure destula, aproape, cas1 culturalA §i para.

Numai ca greseala inaintasilor, pe care ei o
socot asa, privity prin prisma neajunsurilor de azi, la vremea ei, ea a fost o tactic& incurajatfi de imprejurAri $i de indArAtnicia pi conservatorismul tgranilor chibzuiti.

adici un milion ar urma sA se repartizeze pe comuna
ceea ce pentru 250 de familii ar face 4.000 lei.

$i, pentru a nu da prilej posteritAtii sa vorbeasca de dansii, aceea ce spun ei cu strangere de inimA despre inaintasi, de teama unei succe-

Cand s'a Merit aceasta cunoscut satenilor, s'a ridicat o voce incurajatoare din multime, $i a zis: de-ar avea pAdurea numai un milion de lemne, si

2) Nu au Mat nimic din pAdure, ca la o eventuall somaliune din partea statului s'o poatil ceda ca neatinsa.

532

fiecare lemn de I-am vinde numai cu un leu, tot am ie*i /a socoteala qi ne-ar rantane o mo*tenire
Ia urma*i".

scris cu totii membri in Caminul Cultural", in sanul caruia s'au decis sa exploateze padurea in
forma de cooperative.

Multimea a ras, frecandu-si palmele, pentruca *tia ca in cinci sute de jugare, sunt mai mult de un milion de copaci, *i un arbore oricat de stramb ar fi tot face mai mult decat un leu, pentru o infratire, Inca din aces zi, s'au in-

0 delegatie, a fost insarcinata cu ducerea tratativelor de cumparare a padurii, caselor *i a parcului din sat.
ION RACO VEANU-NERA

DEPARTARI INTRE LOCURI SI CASA
LA NEPOS- NASAUD1
Ca anexa la Bugetul taranesc, cercetarea gospodgriei, cat *i la ancheta pentru pulverizarea proprietatii agricole toate aceste probleme ridiat familia: femela de 46 ant dota fete, de 16 si 19 ani. Capacitate de math: in raport cu varsta, toll sanatosi ;
Unelte agricole: are car, n'are bol.

cate de Fundatia Principe le Carol", qi cercetate in vara aceasta de Echipele regale studenteqti, dau mai bps, cartografiate, trei gospodarii, cu raspandirea proprietatii agricole qi distanta in km fats de casa, socotita pe drum de car, tar nu in
linie dreapta,
1. Gospodiria lui Salivan Anuta de 41 de ani. Categoria granicer. Vechimea gospodarlel : 63 ant Data casatoriel: 1922. Locueite: in casa sotiet Membrii familial: femela 42 ani, un balat de 14 ani, doua fete una de 10, alta de 8 ani. Capacitate de mimed :In raport cu vitals. Pamela bolnava. Uneite agrieoie: n'are car, n'are boi.
sociallf

(---/Y17(
WAFIVIirj.

(
malai. 2 = La cotete 1 2 1 = Casa si gradina, 660 st. lug . 2 care de malai 2 Km. 3 = Intre Parana 3 mierte de ovaz 1 2 lug 2 Km.. 4 = Pe Lazuri 1/4 lug, un car de fan 6 Km. 5 = La Rabren1 1 car de fan 1/2 lug 8 Km. 6= Varful Izvorulul 4 care de fan 1/2 lug 7 Km. 7 =

La Dial

7 mierti de ovaz

11 /s lug

8 Kin.

3. Gospodaria Int Niculae Dumitru, de 33 ani. Categoria sociald granicer. Vechimea gospociariel: 43 ant. Data casatorlei: 1929. Locuese: in casa parinteasca a sotului. Celialli membril at familia: femela de 27 ani, mama lui de 58 ani si dons fettle de 8 si 6 aril Capacitate de maned: femelle stau acasa. Barbatul se ocupa cu pastoria (econom de of InImunte) gf agricultura. Unelte agricole: are car,
bol,) plug.
I = Casa cu gradina (porn!) 1/2 fug. 2 = Su'coasti, 1 car de fan = 200 st. 300 in. 3= Dupa deal 3/4 lug. fin $i

1= Casa sl padurea
11 2 lug

1/2 lug

milal
7 Km.

3 Kin. 4= Dealul Fantail/I 1/4 lug. 1 car de fan

malal

2 Km. 3= La Graft( 1/2 lug

point. 2 = Taul Pasach11

malai-

2 Km.-200. 4= Taul Bot lug malai 2,500 Km. 5-6= La Secatura : 1/4 malai 1 lug grau 3 Km. 7= Secatura

Andrisoaii 1/2 tug grau 9 Km. 8 = In parti 3/4 tug ara24Gospodaria ful Izachil Popitan. Categorta soetald : granicer. Vechimea gospoddrtet: 19 ant Data casatoriel :
1919. Locuese: Casa noun, Mena de amandoL A/tI membra

tura
10 = In

10 Km. 9 =

In Polana lui Irmel

3 lug fin

12 Km.,

Sapaturl pe $es 1/4 lug Biala! corn. lad 5 tug final 8 Km.

1,100 Km. 11 = La

2) Din cercetarile Echipel Regale Studentesti Nepos (Campania 1938).

533

Din aceste trei cazuri, reiese o seams de conditii in care omul este pus sa-si lucreze pamantul.
SA se observe:

Orografia si de aici pants care trebue urcata
sau coborita tot drumul, trece printr'un teren foarte framantat si accidentat. Din marginea Somesului, relieful devine dinteodata semet, ridiandu-se 200 m la o pant& de 45° in medie, cu rApi, aproape de verticals.

Lipsa drumurilor de exploatare, care urmeaza in majoritatea cazurilor cursul torentilor.

Mijloacele de munca (aratate in dreptul flearuia).

Timpul in care se executa lucrarea. Raportul dintre: forts fizica, sacrificiile biologice si materiale, timpul cheltuit si lucrarea ce
poate rezulta.

Ca prim rezultat al acestui complex
tampla urmatoarele:

se in-

Pamanturi tune pentru plug sunt lasate pentru

anat.
Paminturile rele pentru feinat sunt cultivate. Paminturi parasite din cauza departarii prea
mari.

Dell& larea mare dintre locuri (daraburi, bu-

Cu toate acestea, puss chiar in aceste conditiuni printr'o minune cu adevarat impkresionanta, gospodaria nu se prabuseste, ci dovedeste ca pnterea ei de jertfa biologics este inepuizabila. Ins& dela o astfel de familie, altceva nu mai putern astepta.
NICOLAE MANATORUL

cati), atit in raport cu casa, cat si intre ele.
Supra fate lor, care, in multe cazuri este arata

in doua ceasuri, drumul pina acolo, cu boii si
plugul, fiind facut insa in 6 ore (o jum. zi).

Calilatea lor inferioara, pe dealuri (sol alb qi
rosu), bun numai pe Valea Somesului.

HORA IN REGIUNEA IURCENILOR
In regiunea Iurcenilor, judetul Lapusna, hora (in graiul local ziocul), se organizeaza pe sate si regional. La CrAciun, Anul-Nou, Boboteaza si Paste, flacaii din Iurceni fac zioc numai pentru satul lor. La fel procedeaza si flacaii din satele vecine. Vara, ins& flacaii fac zioc, numai in ziva and serbeazii hramul bisericii. Sate le vecine participa pe rind la hora din satele care isi ser-

La hora dela Iurceni, yin flacai si fete din satele: Boltun, Cristesti, Dolna, Varzaresti, Meleeseni, Pascani si Secareni. Hora dela Cristesti, se organizeaza intr'un cadru cu mult mai extins, si

se face °data. cu hramul minastirii Hincu. La
hramul minastirii, yin satele de pe o raze de 5060 km. Dupa slujba religioasa, tineretul coboara in satul Cristesti, (3 km), la hors, Ziva de Sf. Maria (15 August) este cea mai mare sarba toare a satului. Gospodinele, se pregAtesc ca la Paste. Varuesc casele, matura si scutura prin camere, aseaza zestrea si se pregatesc de mincare si bautura. Flacaii si fetele din satele vecine, se opresc la gazdele pe care be cunosc, si de aici

beaza hramul. lea in ce zile se face hors, vara, In satele din regiunea Iurcenilor: Nisporeni, la
Duminica-Mare; Iurceni, la sf. Foca (5 August); Cristesti, la Sf. Maria (15 August); Varzaresti, la Sf. Maria (8 Septemvrie); Boltun-Procoare, la
14 Septemvrie.
I)

Din cercetarile Institutului Social Roman din Eiasarabia (Campania 1935).

534

se due la Nora. Trasuri cu barbati si femei, care se Wore dela minastire spre case, se opresc qi privesc. In mijlocul satului, se intinde o Nora, cat poti cuprinde cu ochii. Doug tarafe de liutari Uinta in cele doul capete opuse ale horei, ca sa audi cu totii. Hora dela Cristesti e traditionall in aceasta regiune si participa toate satele de pe o raza de 30 km
BulgOreqscaM3
Ruseasca

Flaciii din alte sate, and vor sa danseze cu
fete din satul cu hora, se adreseazi flacailor din satul respectiv. Acestia fac, la inceput, ei cAteva InvArtituri cu fata, gi apoi o transmit flacailor musafiri. Se spune cA tai schimba fetele la zloc". Fetele din acelasi sat sunt invitate la dans cu un semn din cap sau din ochi. La hora se prind intai flacIiii gi apoi fetele.
Flacallor si fetelor din satele straine, li se
spune

veriscan" si veriscana".
7
Hera
25

Nft'tft N
®1

Sarba
Oleandra

14

53,16%
14
\O \ \ \ \\ 3

ilangusorui EMS;a316
Sarba

max
101

46,83%

VAVISM %VtIn5MAAANAM 27

Hora
Hangusorul
Vahful

Padureful
Ruscasca

a
2

\

,15

$aierul

7
2
A

Polica

19
26,1-911

Cracovlacbl D1

Saierul
Polica

25,32 %
11

ft
8
N

Valrful

'At
\
2

21

Vengherca Tangoul

11

Carioca
Rumba Tangoui
filar,su/
N

2

Carioca

17,73%

Fortrot
Rumba
41m1

4
3,79%

E A% \ El At
1EES34
6

2Q89
11

N3

Alarsul

3,79%

Dansurile jucate la lurcenl, 5 August 1935.

Dansurile jucate la Crlstestl. 28 August 1935.

Hora, se organizeaza de obiceiu, de cativa flacai fruntasi, carora li se spune camarasi". Ei angajeaza lautari, platindu-i pe ziva intreaga cu 500 lei (pe 11 lautari), plus masa si cinstea la median, cu 11 kg de yin". Masa lautarilor o suporta cu rAndul Mail care Ii angajeaza. Flacgii care joaca la hora, platesc o taxa proportionate cu vArsta. Flacaii din alte sate, nu platesc nicio taxa. Fetele, at&t cele de sat cat si cele straine, nu platesc nimic. Prin faptul ca nu platesc nicio taxa, decurge pentru ele obligatia de a dansa cu toll flacaii. Dace o fata nu are placerea sa danseze cu un flaciu, care, poate e mai sarac, sau nu se bucura de o bung reputatie in sat, atunci flacaul o poste da afar& din joc. Ii spune: Du-te la tats -to si la ma-ta sa-ti face joc". (Inform. Masa Curagau, 25 ani, Iurceni). Fata ste intre fete si nu danseaza, chiar daca o chiami alti flacai care-i sunt pe plac. Flacaul jignit, o poate impiedeca sa danseze, izbind-o afara din zioc. Alti flacai ii pun pe lautari sa-i ante marsul.

Dansurile. Repertoriul de dansuri este astazi intr'un stadiu de intense urbanizare. Am Inregistrat toate dansurile care s'au dansat la hora din

lurceni, in ziva de 5 August 1935 si la cea din Cristesti in ziva de 28 August (15 (August stil
vechiu), (vezi diagramele 1 si 2). Cele mai frecvente dansuri sunt de caracter romAnesc: Hora, Sarba, Pildureful, Hanguforul qi Ruseasca. Caracteristice regiunii sunt: His-rip/ford, P'ddureful §i Jocul moldovenesc (din grupa

hard). Prin Ruseasca §i Sarba, se Inteleg toate
dansurile care se danseaza repede; sunt un fel de
Sub aparenta unor dansuri cu nume straine, se ascund doua grupuri de dansuri romanesti, pe care nu le-am putut nota, si dupe
bithrie.

numele for special. La bogatia de dansuri vechi rominesti s'a su-

prapus, cu timpul, influenta dansurilor de salon din vremea stapAnirii rusesti, ca: Vali( (vals),
Polica
(polca), Saler, cracoveac, vengherca, qi

altele. De curind, se observe influenta dansurilor

535

moderne: Tangou ($imi), Rumba, Carioca (ultimul dans la mods la orate, In iarna anului 1935). Daca luam in consideratie faptul cA dansurile caracteristice regiunii, ca: Pddureful, ,Fliingusorul,

intelectualilor din regiune. Tarafurile sunt impartite in doua categorii. Categoria intaia, cunoatte

ti Oleandra, sunt foarte rar dansate, atunci ne
seama ca influenta dansurilor orasenesti asupra dansurilor dela Iurceni si imprejurimi, e
dam

cele mai moderne melodii de dans ti cants la balurile intelectualilor 'dela Casa Nationals"
(Camin Cultural), din Nisporeni, la nuntile intelectualilor ti evreilor din satele invecinate. Tarafurile de categoria a doua cants la horele ti nuntile taranesti ti la carciumile din tfirgul Nisporeni. Taraful de lautari angajat la hora din Iurceni, in ziva de 5 August 1935, a plecat a doua

covarsitoare,

Urbanizarea

dansurilor

se

poate

constata ti prin aceea ca fetele ti Mali manifests o atractie deosebita pentru dansurile in doi, uitand aproape cu totul dansurile in grup,
Dansurile

zi la Nisporeni, Bind zi de targ, unde i-am intfilnit cantfind unor sateni care -ti beau adalmasul,

caracteristice regiunii

sunt

astazi

putin cunoscute printre tineret. Batrinii insa stiu multe dansuri ti le danseaza ti astazi pe la nunti, mese marl gi cumatrii. rata dansurile care s'au dansat in trecut: Jocul lui Bornei, Hangul, Frunza nucului, Patlagica, Hangusorul, Coraghiasca, Ilenuta, Juravelul, Paduretul, Coasa, Maruntica, Paraschita, Hutanca, Sfisaiacul, Frunza bostanului, SArba dela Prut, $arampoiul ti Jocul moldovenesc.

tangoul La casuta alba". Lautarii din Sitcani, invata melodiile dansurilor moderne, dupa piaci de patefon 2), Lautarii care au cintat la Iurceni, mi-au declarat ca-i obosette foarte mult pregatirea melodiilor noui

fiindca: nu apuca a invata un dans ti iesa altul". Melodiile vechi, se uita cu timpul, Flacaii cer dansuri noul5). Flacaii fruntati se duc ti ei la balurile intelectualilor, unde invata dansuri moderne, pe care le duc apoi ti la hora din sat, Serbarile culturale, organizate de intelectualii satelor, hind urmate aproape intotdeauna de baluri, in loc sa intareasca ideia manifestarilor romensti locale, devin factori de urbanizare a vietii
satelor noastre, Patrunderea dansurilor moderne la sate, nu insemneaza ti o desvoltare a artei coreografice. Prea

Tinerii danseaza numai: Jocul moldovenesc, Hangusorul, Sarba dela Prut, Peidureful ti Juravelul. Celelaltte dansuri au fost uitate. Ei cer astazi dansurile noi, la mods in saloanele dela orate. In sat, se mai cunosc ti urmatoarele cantece ti dansuri rituale la nunta.: cantec de fate (cand imbraca mireasa"), Legatoarea, (cfind leaga nevasta la masa cea mare), Hosfropilful (and joaca zestrea), Camera (cand merg la soacra cei mica cu camesa"), Paclureful (de
pahar) .

putina deosebire ttiu sa faca dansatorii dela sate
intre rumba, ,cirri ti un iangou, de pilda. Ei le danseaza pe toate, intr'un mod exagerat, prin tropo-

Danful (cand scot mireasa afara din casa"),
ti De zioc (born rituals la nunta). Aceste dansuri rituale sunt cunoscute ti astazi, din cauza ca nunta se pastreaza cu toate obfceiurile ei. Disparitia melodiilor rituale la nunta, nu e posibila dec5.t ()data cu disparitia obiceiurilor. Urbanizarea dansurilor. Urbanizarea dansurilor e destul de veche in aceasta. regiune. Dansurile de salon, rusetti sau poloneze, au patruns in repertoriul regiunii, sub stapfinirea ruseasca. Procesul de urbanizare din trecut, s'a efectuat la fel cu urbanizarea ce se petrece, sub ochii nostri, astazi. In comuna Sitcani, judetul Lapusna (8 km dela Iurceni), sunt patru tarafe de lautari. Ei se angajeaza sa cfinte la horele, nuntile ti balurile

tituri ti izbituri salbatece. $i cum hora se face in
mijlocul satului, pamfintul batatorindu-se prea

mult, dela un timp, incepe sa se ridice nouri grei de praf, Praful invaluit de fustele largi ale fetelor care danseaza, imbraca hora intro negura deasa. Dupa ce se termina dansul, fetele se despart de flacai ti se duc fiecare la grupurile tor, stergindu-si sudoarea amestecata cu noroiu de pe fats, In comuna Sitcani, sunt vreo 40 de lautari, im-

partiti in patru cumpanii". Ei au in fruntea for un tel (Haralambie Anitoi,
de 40 ani), care ii invata melodiile noua, El cants din trompet, iar cei doi copii ai sai cants, unul din

clarinet ti celalalt din truba mica. Taraful sau

2) Informator Andrei VasilicA, 34 ant: Haralambie Anitoi are pavane ti are patefon. Dela patefonul lui Invatam not cintecele moderne°. 8) latA dansurile la modA" in vara cAnd am intreprins cercetarile la Iurceni: 1. Tangouri: MA Inttlneam SambAta

seara", Cel din urma tangoie, CAsuta alba', Creola", Zaraza°, ,,Elena', .0 sIngurii stea°, Iubesc femeie, Iii dau inima mea', Carioca. Unele din aceste dansuri se ctntau atunci t1 la orate, tar altele se cantaserA cu un sezon in urma. Oricum, satele nu se tin departe de orate in procesuLde urbanizare.

536

a fost premiat la un concurs de orhestre populare, ce s'a tinut la Chisinau. Lautarul Sumandrel Alexandru, de 38 ani, din Siscani, si-a facut stagiul militar la Regimentul 7 Vanatori din Chisi-

mentele muzicale, constatam o urbanizare. Asta21, cants din tromboane, clarinete, figoarne, Haute si

nau $i a cantat in orchestra regimentului. Aici a invatat sa ante melodiile cele mai moderne. Alt lautar, mai in varsta, Filip Vasilica, de 53
ani, originar din comuna Afumati (langa comuna

alte instrumente de orchestra. In trecut, insa, instrumentele muzicale au fost romanesti. Informatorul Zaharia Cupet, de 67 ani, din Cristesti, ne

marturiseste: Pe timpul and eram eu flacau,
canta la joc o scripca si o cobza. Lautarii, atuncea veneau tot dela Siscani. Tromboanele au iesit de vreo 40 de ani. La Siscani era unul Ion Holban, ii spunea Mititelul, vestit in jocuri moldovenesti".
P. $TEFANUCA

Siscani), a cantat in timpul razboiului mondial in orchestra unui regiment din orasul Bilschi,
(Rusia).

Instrumente muzicale. Si in ce priveste instru-

DESPRE RASPANDIREA GEOGRAFICA A UNUI CANTEC DE STEA
Problema raspandirii geografice a cantecelor populare s'a pus la noi, de °data cu inceperea

dell de un singur sunet ce nu exists in nicio
aft& varianta, si a o folosi, inseamna sa arati ca punct de variatie in toate celelalte, tocmai unul cristalizat si in majoritatea cazurilor, la fel. In caz ca nu gasesti o melodie corespunzatoare, ai intrebuinta pe aceasta cu o schimbare, dar atunci

activitatii la teren a Seminarului de Sociologie din Bucuresti, d-1 prof. D. Gusfi gasind in d-1
prof. C. Brat iota, colaboratorul cu large intelegere a tot ce tine de studiul cantecului nostru popular.

De aceea, prezentarea lucra'rii de fat& nu apare cu totul noua, de oarece scrierea variantelor melodice una sub alta in forma tabloului sinoptic, ce to lamureste chiar fare comentariu asupra variatiilor si partilor cristalizate, o gasim in lusingurele in acest fel crarile prof. Bral iota,

ai o creatie artificiala, ce nu se cants nicaieri,
deli melodia e in forma cea mai para.

Despre bocetul dela Dragus aparut in Arhiva.
pentru stiinta si reforma socials" ", anul X, Nr.

In cazul de fall variantele au fost schimbate de trei ori, dupe melodiile alese reprezentative pentru tip, 'ana m'am fixat la aceasta cunoscuta din culegerea d-lui S. V. Dralgoiu, dar numai cu trimetere la com. Maierus, cea a d-sale fiind din Harman-Brasov si cu text de 8 silabe, ce modifica sunetul la cadenta primului vers. De aceea a fost necesara verificarea la fata locului. Odata stability melodia tip, variantele celelalte e de preferat sa urmeze in ordinea in care variatiile sunt din ce in ce mai multe si mai departate WI de tipul ales. In felul acesta, la un moment dat, departindu-se de tipul ,initial ¢i capatand anume forme melodice si ritmice, care devin caracteristice si comune la o serie de variante, avem

1-4, 1932; ca si in Bocete din Oae, aparute in

Graf $i suflet", VII -1937. E adevarat ca in aceste lucrari sunt scrise variantele unei singure f onograme, a unui cantcc inregistrat cu melodia, repetandu-se.

culege melodia originals

E stiut CA in cantecul popular nici °data nu se adica In forma in care a emis-o pentru intaia ()era creatorul ei. Folcloristul muzical culege doar o serie de variante, mai mult sau mai putin apropiate de forma initials. Ori, and se fixeaza intr'un tablou sinoptic deosebirile ritmice si melodice din cuprinsul unui tip melodic, greu e de ales varianta care convine

un alt tip melodic, ce poate fi studiat aparte. 0

singura variant& departata, sporadic intalnita, nu

tuturor celorlalte, adica, cea fata de care toate celelalte sa varieze cat mai putin posibil. Se intimpla adesea sa fie melodia aleasa foarte bun&

poate crea un nou tip. Urmand procedeul, se poate ajunge, prin departarea dela melodia initials, la o eerie de tipuri noi melodice, toate inglobate intr'un ciclu, atata limp cat intre ele exists elemente ritmice

537

of melodice comune. Fixarea unui nou tip melodic

Alba, o parte din: Turda, TArnava-MicA of Hunedoara.

nu e opera de birou. E de preferat sA se finA
seamA de recunoaqterea t Aranului fati de melodie,

Din colectiile lui B. Bartok, ca of din cercetirile mele, reiese cA Bihorul e zonA negativA. Me-

cum e in de clasificarea lui. DacA melodiile cazul de fat& socotite tipuri noi, apartinitoare ciclului studiat, convietuiesc in mai multe sate, of sunt socotite ca alte cantece, desigur aceasta are importantA. Pe hartA sunt insemnate cu numere, tipurile, in dreptul comunelor of se observA
cA intr'una sunt 3 tipuri, (Hendorf) of tiranii le considerA cantece deosebite cu totul, In comuna SalcAu-Tarnava Mare, un grup de Mai a cintat melodia Nr. 57, cu textul: Todd oastea cregtineasca, iar alt grup de copii, a cintat-o cu: La o math rotilate, WA sA recunoasci identitatea
melodiei, aceasta oi din cauza gradului de iutealil

lodia n'a fost intilniti nici in Nordul Ardealului, 1ncepind cu jud. Murex, In Oltenia, melodia nu e cunoscuta, Din colectiile existente la Societatea Compozitorilor Romani, de a cArei arhivA de folclor m'am servit in mare mAsurA, precum of din colectiile publicate
(Cucu: 200 colinde) reiese cA in Muntenia melodia

s'a infiltrat pe alocurea of in special, in partea deluroasi, fiind cite odatA adaptatA stilului local al colindelor, cum e cazul celei culese din
MArceoti-Dambovita.

diferit, miocarea la Mai fund
co pii
A

1.124

iar la

Harta, pentru a fi mai edificatoare, ar trebui sA cuprindA toate comunele of tipurile si, se arate
In culori, iar zonele negative in negru. Aceasta ar face de prisos o serie de comentarii, caci ar fi mai expliciti,

Si aceeaqi Mai, cu cativa ani --m. In urma all cintat La o math rotilaid...".
In cAtunul Ghioncani din Intregalde-Alba, ace-

In hartA sunt notate doar capitalele de judet
ca puncte de reper, of comunele cercetate in care a fost intalnita melodia. Sunt desemnate qoselele,

laqi copil mi-a cintat melodia cu text deosebit, f Ara sail dea seamA ci. nu e vorba de alt cintec. Aga cA nici criteriul acesta de judecare nu poate fi absolut, dar trebue luat in considerare. 0 eta problema ce se pune, e aceea a zonelor negative qi a infiltratiilor. Caci parafrazind cuvintele lui Simion Stefan, vom spune cA atunci de studiat and acolo unde-I cintecul e bun
tie unul dela care culegem, are circulatie, e freevent, on mAcar avem mArturia bitrinilor ca a fost

iar drumurile naturale sunt aritate printr'o linie
dreaptA. De multe on acestea din urmA unesc satele intre ocoluri.

ele, mai mult decAt o oosea ce face

mai inainte cintat. Altfel, netinind seama de intensitatea circulatiei unei melodii, riscAm sA allturam documente de valoare inegalA, ce ne pot induce in eroare, schimbindu-ne concluziile. Cantecul poate sA existe inteun sat of informatorul nostru sA nu-1 otie, sau fa nu-1 intrebini de el. De aceea, in folclor e cu mult mai greu a nega
decit a afirma; of o mArturie negativA, culeasA dela

In dreptul comunei sunt scrise tipurile melodice intilnite. Putea fi arAtat numarul la care se aflA aotata varianta, dar acesta se cautA cu uourintA, urmArindu-se in dreptul tabloului, la tipul respectiv, judetul of comuna. Faptul cA in judetele: FAgirao of Tarnava-Mare, melodia e mai frecventA, ne aratA cA aid melodia traieote cu adevarat, of
cA probabil, acolo trebue localizatA originea ei. E inteadevir mai bine cercetat acest tinut, dar totuoi

e vadita marea circulatie a melodiei, aici. Si ca ritmici. se apropie de cintecele propriu zise al FigAraoului of chiar de bocet, cum se poate vedea din comparatia cu bocetul din DrAguo (Vezi Brdiloiu, op. cit.). Am Malt cercetAri in comune din Muscel (Corbi, Corboori, Nucooara) of din Argeo (Corbeni), locuite de Ardeleni, of n'am gAsit aceasta melodie,

mai multi, poate avea mai mare pret decit un document positiv, cules dela unul.

Si Inca o multime de alte chestiuni trebuesc luate in considerare, and se incearca intocmirea unei harti de rispindire geograficA a cintecelor
populare.

deo' se pare cA cei mai multi au venit din jud.
Figarao of Sibiu, cum o dovedesc portul, limba of o parte din repertorul muzical. S'ar putea crede cA melodia e mai nouA decit alezarea for in cealaltA parte a muntelui, or cA au adus-o, dar cu timpul n'au mai cintat-o,

Cintecul de stea prezentat, dupi cercetArile (Acute, are o rispindire geograficA localA, mArginindu-se la tinutul pe care-I ndmim Ardealul de Sud, ce se prezintA destul de unitar din punct de vedere al dialectului muzical in genere, Cuprinde judetele: Braoov, Figarao, Sibiu, Tarnm4a-Mare,

Din hartA se poate, de asemenea deduce a ti-

538

pul 3 are o circulatie mai restrAnsA, tip. 1 qi 4 avind rispindire mai mare. De sigur, prezentarea are unele lipsuri de neinlaturat, materialul fiind notat de mai multi culegatori, cite odetA fArg fonograf, iar textul scris literar. Unele melodii au fost luate din lucrAri armonizate (Nr. 20 si 36). Dar s5. nu intarziem cu prezentarea ping and cercetarea e fAcutA in conditii ce nu admit repro§ul, pentru ca nu cumva aceasta sA vie, cind totul existA doar in tuburi de
cearA.

dic al celor trei tipuri amintite, cAci al doilea considerat de tranzitie. Melodia e in stil parlando 9, fleck-el silabe vorbite corespunzindu-i un sunet muzical; si numai in cazuri rare vocea e purtatA, dar fir& Of. dea melodiei caracter vocalizant. Versurile sunt trohee de 7 $i 8 silabe, iar melodia Rind construitA pe 7 silabe, se adapteazi
versului de 8, prin scindarea sunetului de cadenta, on adAugirea unuia de valoarea unei optimi. Forma muzicalA sau strof a melodica. (melodia) socotitA dupA numArul randurilor melodice, corespunzatoare versurilor literare, este: a, b, c, d, (fie-

Un cuvant despre citirea tablourilor muzicale. Sus e scris pe un singur portativ, intreaga melodie a variantei alese, sub care sunt scrise cuvintele celorlalte variante, iar sunetele, numai in ca-

zul and diferk DacA variatia e ritmica, se inseamn5. numai valoarea notei, fArA portativ. Deci, uncle e loc gol, melodia variantelor e identicA cu

care rand melodic e insemnat cu o Merl. DacA se repetA, se pun literei semnele repetitiei, iar
dacA revine dupA alt rind, se scrie din nou litera).

cea de sus. (Sistemul intrebuintat in Bocetul dela Drigus, de C. BrAiloiu). In dreapta e fixatA data

Ritmul e in majoritatea cazurilor a, b, c, d, si in toate cazurile, a doua jumkate a rindurilor melodice, e ritmata uniform; reprezentat grafic:

.i locul culegerii, informatorul si culegAtorul, pentru a se putea vedea totul deslusit dintr'o
privire.

.1-71J JIJ
J JhIJ 1)1.1

Studiul variantelor e mult ingreuiat din cauza intrebuintarii termenilor tehnici muzicali, accesibili unui numar restrans de cititori; de aceea mA simt dator inainte de inceperea analizei sA dau

.7"; In IJ 1)1.7
.st)1

.r)ifl

citeva explicatii in linii marl, de felul cum variazA melodia. Alegand dupA anumite criterii melodia-tip, variantele sunt orinduite cum am spus dupa gradul de inrudire cu aceastA melo-

.7; In I J

.t)1.7

Aceasta m'a determinat sA scriu in misurile 2/8

die aleasA. Se pot Marie usor observa pe hartA punctele unde melodia variazA mai mult, on unde sunt pAstrate peste tot sunete comune, ce dau unitate tipurilor in cuprinsul ciclului melodic. Variatiile nu aunt in acelasi loc al melodiei, decit atunci clad se incheag5. un nou tip; iar crearea unui nou tip melodic, e conditionati de aceste variatii asemenea. Se poate observa cum la tipul 3, inceputul difera fundamental de tip. 1, caci se face prin ritm contrar (silabi scurtA urmati de una lunge) si in jurul sunetului fundamental. La tip 4, inceputul e asemAnAtor cu tip 1, dar cu primul §ir melodic corespunzAtor versului literar, se schimbA la cadent& (sfirsitul lui), aceastA

qi 3/8, netinind seama de felul cum a tras bara de mAsurA B. Bartok 6/8 la Nr. 35 si 37, si nici S. V. Dragoi, 4/8 si 5/8 care e totusi mai bunk
dar imperecheaza in mAsuri compuse ¢i mixte picioare metrice, care formeazA singure mAsuri simple alternative. Citeva sunt in 3/8, (cea prelucratA

de T. Popovici, Nr. 20, si 21, de care probabil s'a sepia pentrucA aseminArile textului aunt frapante. In studierea variantelor voiu incerca sA arAt variatiile tipului intii, fat& de melodia initiali, urmind ca din celelalte tipuri sA iau pentru comparatie, doar cele alese pentru ca dupA ele BA fie stabilite variatiile tipurilor respective. Pentru usurinta, voiu lua fiecare mAsurA in
parte.

schimbare, cerind alt curs melodiei si pentru versul
ail

doilea.

Pentru cei ce ocolesc partea pur tehnicA, e in aceastA privinti destul de explicit profilul melo-

Melodia incepe cu timp tare, pe treapta V-a, cu doul optimi, variate prin atacarea secundei superioare la Nr, 5 si 18; lungirea celei dintii in Nr, 10, 11, 20, 21, 23, 26, 28, 32,

1) Pentru definitia termenilor: parlando, strofif melodica, rand melodic, cat gi pentru lnterpretarea ritmica, vezi: Bart6k, Scrleri marunte despre muzica populara romaneasca gi Brifiloiu, Despre bocetul dela Dragug.

539

Nr, 36; 33, 34, 35; variatii indepArtate Nr, 29. In masura 2-a patrimea e va-

Nr. 3 inferior, Nr, 31 in forma de grupet; Nr, 32, 36 si 39 Hind variatii indepartate, Ms. 3-a, pre-

data cu apogiatura lungs

tie

la Nr.

6,

gateste cadenta finals pe sol; in cu si anticipat Nr. 8, sau brodat cu si ca sa se revina la /a Nr,
4, 5, 9, 25, 34, sau si inlocuit prin fa , ce intareste impresia de major modern (Nr. 3. 12, 17, 20, 21, 22, 31, 33). Cadenta se face exceptional pe si de mai inainte pregAtit, la Nr. 30. Sunetul de cadenta e divizat in cloua optimi la versul de 8 silabe in Nr. 11, 18, 19, 23, 31, 38; adaugirea unei optimi: Nr, 22. Tipul al doilea nu e bine cristalizat, cu forme caracteristice, el fiind mai mult un tip de tranzitie spre tipul 3; iar dace 1-am despartit de tipul 1 si nu 1-am inglobat cu totul tipului 3, cauza a fost tocmai caracteristica aceasta de tip intermediar, De ex. Nr. 47, 48, dace ar varia ritmic avand numai prima masura optirae-pAtrime, ar apartine

7, 8, 15, 17, 19, 27, 30, on echapee

Nr.

13. Do, ramane invariabil, ca si Si din ms, 3-a, aceste doua note fiind o puternica osie de legatura a tipului 1, cu celelalte, Ms. 3-a variaza putin; lui la adaugandu-i-se si echapee Nr. 21; on e inlocuit cu re, Nr. 32. Masura 4-a, e cadenta pe tonics a randului intai; variind and versul e de 8 silabe, divizandu-se in optimi la Nr. 7, 8, 11,
19, 22, 26, 29, 32, 33, 34 si 35; in alte cazuri, prima

optima fiind si Nr. 18, 24; sau Ia ca apogiatura lungs Nr. 31, 39; on a doua not Hind la ca note
de pasaj Nr. 12, 13, 16, 23, 30 §i 36, on do expansiv, Nr. 9.

Primele doua raasuri ale randului al doilea

tip. 3; dar inrudinea for cu 45 si 46 e evidenta
acestea se apropie de tip. 1. De aceea, in tabloul sinoptic Nr. 2, melodiile acestui tip au fost trecute la tip 3 si in felul acesta se poate urmari in tabloul general, ce are comun cu tip. 1, iar tabloul al 2-lea, ce are comun cu tip. 3. Principala caracteristica a tip. 3 o formeaza primele doua masuri. Incepe cu treapta 1-a si se on ataca treapta 2-a, revenindu-se,
fard revenire, la Nr. 49, 50; dupe care doua optimi:

b-ag. variaza ritmic prin lungirea primelor
optimi la Nr. 20, 21, iar la Nr. 22, ms. 2-a devine
,

asemAnatoare variatiei

indep Artate

. In ms. 3-a primul sunet (re) e brodat superior, cu mi Nr, 12, 32; in forma de mordend Nr. 19, 34; iar la Nr. 39 i-1 on do inlocuit cu mi Nr. 27, 28, 32, aceasta de-

Nr. 39

terminand cadenta pe re a randului 2-lea ce se
face, obisnuit pe si. La versul de 8 silabe, sunetul de cadenta se imparte in doua optimi: Nr. 8, 18, 22, 24, 29, 32; in patrime-optime; Nr. 7, 9, 11, 12, 19; in doua optimi si urcare la re Nr. 15, 25, 30; optime-patrime Nr. 34. Un caz nectar de eliziune
Nr. 10,

si-do, on si-si". Acest inceput schimba inteatat melodia, ca multi nu-i recunosc nisi° inrudire cu tip. I. Ms. 3-a nu e mult deosebita de tip. 1; in unele variante si e atacat prin do, apogiatura
lungs Nr. 53, 55, 51, 54, 49; iar ms. 4-a, cadenta pe

Randul 3, inflorit la Nr. 32, inversat Nr. 33, 34; atacat prin re apogiatura Nr. 27.

Randul intai at Nr. 38 nu poate fi raportat la randul 3, avand comun doar ritmul. In ms. 3-a
a rand, 3, la fel cu prima, la e ornat cu sol, Nr. 10, 12, 22, 25, 29, 30, 32; iar si atacat prin in ca
note de pasaj Nr. 32; on inlocuit prin re expansiv la Nr. 14, sau mi Nr. 36. Cadenta randului 3 e pe

tonic& e arpegiata coboritor la versurile de 8 silabe si -sol. Randul al doilea, in unele cazuri e comun cu cel al tip. 1: Nr, 53, 57, in altele in ms. 1-asi e repetat, cerand ca urmare in ms. 2-a atacarea lui do Nr. 51, 58, 49, 56; sau a lui re Nr, 55, 54. Cadenta randului at doilea a pe si, numai in-

teun caz pe sol, ca schimb de note cu cadenta
randului 1: Nr, 52. Mai variat e inceputul randului 3, melodia tinzand in cele mai multe variante spre treapta 6-a mi, ca prim sunet Ia Nr, 51, 58, 49, 57, sau al doilea, Nr. 55, 54, 56; conditionand in ambele cazuri, schimbarea masurii urmatoare in Ultimele don& masuri ale randului Hind la fel ca
tip.
1.

tr. 3-a si, atacat prin do apogietura hula Cate odata cadenta se face pe do cu omiterea lui si Nr, 17, 26, 27; on inlocuirea lui do prin si lung Nr. 22; on do-mi Nr. 31; cu not& de pasaj intre ele Nr. 21; sau cadenta pe la Nr, 33, 34, suRandul at 4-lea, ms. 1 si 2,
fera oarecare schimbari: Nr. 21 e brodat superior

Randul al 3-lea nu sufera schimba'ri marl. Prima masura incepe frecvent cu si repetat iar in a 3-a,

540

foarte adesea avem pe la diez, sensibili pregatitoare a cadentei finale, Tipul IV e caracteristic prin cadenta pe treapta
5-a a randului 1, ce schimba randul 2 in intregime.

Modul in care e melodia celor 4 tipuri, pare un major modern, cu ambitus de 7-ma; dar foarte multe variante sting numai o cvinta. La cele ce nu au pe fa diez, caracterul de gama veche bisericeascA e nealterat, lipsa de sensibila - in tip. 4 inlocuita la Nr. 71 cu fa, subton - putand da loc si la alts interpretare.
Cadentele la tip. 1, 2, 3, sunt pe treptele 1, 3, 3, 1; la tip 4, sunt pe tr. v. 3, 3 (1) 1, Melodia are ca-

Inceputul cantecului e adesea cu parime: (Nr,
66, 62, 64, 65, 61, 70).

Randul al 3-lea in cateva variante e la fel cu 1 (Nr. 59, 62, 66, 68), iar in altele apropiat de tip. 3; fiind cu tending spre mi treapta 6-a, in masura 2-a, Nr. 61, 64, 65, 70), sau chiar in a 3-a Nr, 67, 69. Cadenta acestui rand variazA, pe si, pe sol, on pe re si mi. Randul ultim e la fel cu al tip. 1, intalnindu-se la cadenta toate variatiile studiate la acest tip. Iata care ar fi profilul melodic al tipurilor 1,
tip.

racier coboritor si se misca pe trepte alaturate $i terte, rar in quarte si quinte.
11.,,6 -86 Miscarea variaza la metronom intre socotind dupA variantele a cAror grad de iuteala a fost fixat. Note de ornament sunt putine si le gasim la cele din Muntii Apuseni Nr, 35, 37, 49. Nu e coroanA, nici anacruza, in toate cazurile inceputul fiind pe timp tare. Completari muzicale la versuri de 7 silabe sunt putine: la Nr, 40, 46, 60 si 66 cu u, in toate cazurile la vers. 3 $i 4, cand 1

3, 4, tinand seama de cele mai multe variante, asemenea: (liniile prin numAr arata treapta; iar punctele arata sunetele; Liniile verticale, sfarsitul randurilor melodice)
6
5

si 2 sunt de 8 silabe. Un studiu asupra temelor literare n'am intentionat sA fac. Am dat cite o variants mai buns
din fiecare temA, pe celelalte aratandu-le in nota. Acest studiu ar cere o altf el de prezentare a textelor, tot in tablou sinoptic, adoptand metoda scrisului paralel, intrebuintatA de prof. C. Bralloiu si H. H. Stahl, in Vicleiul din Jiu", sau cea a insemnarii versurilor asemenea, prin numere (Bartok) si a scrierii versurilor care variazA. Aceasta numai in caz cand analizezi aceeasi tema literara,

a moummummommommimmum T immom mmumommimmommmommom mmoommo MMMMM mommommwommmummemom mmummus mmennimmommilmmue mrwomin
IN

Tip I

.

p 3.

411M mr 1 a

immomminimummmom mom wimmmommlommmommo nimmorm mummenmniumom MMMMMMMM Ems'

mg=

p4 IMMO MOMOMOMM

on aid ai multe, accentul fiind pus pe melodie.
Inca o lamurire asupra cantecului de stea si colindei, pentru ca cititorii sA nu, aibl indoiall asu-

MMMMM OMMENICS MMMMMMMMMMMMM MIIIMMOMMEMMEMUMOMMUMOIMMOMMUUMEMM MIIIMMEWOMMIIIMMEMOMMWMMOMMEMEMMMEM. Imomom

mom mmmommommummommommummumn

Din analiza melodica gi ritmica a fiecArei masuri s'ar pArea ca melodia iese imbucatatitA Fara posibilitate de intregire. Mai potrivit ar fi o analizA orizontala, adica urmArind fiecare variants pans la sfarsit si nu analiza vertical5. f Acuta aici,

pra titlului. Dula text, socotim cantec de stea, creatiile carturarilor satului (dascal, preot sau cantaret de strana, in legatura cu nasterea si patimile Mantuitorului. Aici, cele mai multe vestesc nasterea, (Nr. 1, 2, var. 3, 4, 11, var. 18, 29, var. 45, var, 53, var. 59, var. si 64). Textele dela Vicleim si Irozi sunt in parte asemanatoare (Nr. 5, 25). Colindele religioase insa sunt productii populare, versificate dupa scrierile apocrife, legende si povesti in legatura cu nasterea Mantuitorului,

Dar o analiza orizontalA nu-ti poate da o ideie generala asupra sistemului de vciatie in cantec.

0
2 3 4 5 6 7 Numerotarea (VII, 1, 2, 3, 4, 5, 6) e facuta, tinandu-se seama de sol tonics 1, celelalte sunete urmand a fi treptele din aceea5i octava; iar VII,
VII
1

on din vietile Sfintilor, asa cum au circulat in
popor. Versificatia for se simte ca e a poporului. Nu stint versuri cu rims incrucisata, nici pereche, Si nici incercAri de grupare stroll* asa cum stint in cantecele de stea. Exemple ce be avem aici sunt Nr. 13, dela vers. 9, Nr. 48, foarte caracteristica,

din octava inferioarA.

541

in care CrAciun nu primeqte pe maica Banta In casA; on Nr. 49, Maica in cAutarea fiului, 54 cu tendinla moralizatoare qi 55, facerea lumii. Nr. 65 §i 27, aunt teme contaminate qi neclare. Nr, 39, e colindA lumeasci de felicitare: vestea naqterii, fdra, vreo descriere a evenimentului. Text din Alexandti, cdruia i s'a adoptat melodia, qi
e caz izolat, nefiind in zona cu temA frecventd. In-

turd melodicd ne-ar face sd afirmdm cA e de colindA.

Si se prea poate ca mai inainte sA se fi cAntat

pe ea numai texte de colinde, iar and acestea s'au pArAsit (§i aici preotul a jucat un rol important), s'au adaptat cantece de stew cu numAr de silabe la fel. De altfel, Ardealul de Sud intrebuinteazA termenul de colinda §i pentru cantece de stea. Numai acolo unde umblatul cu steaua

filtratiile in aceste pArti nu §tiu cAror cauze se datoresc. Curios e cA in sate in care s'au a§ezat ardeleni, in Corbi §i Nucqoara din Muscel, on in Corbeni din Argeq, n'am gAsit melodia.
Lipsesc texte la Nr. 26
28 *i 30.
astf el

mai dainuie0e (o parte din Alba §i din Hunedoara), se spun: Cantece de stea on colinde la
stea.

publicat, la Nr. 31,

fiind necunoscut culegatorului, Nr. 35, 37, pentrued B. Bartok n'a publicat cleat melodiile §i la

Studiul de fata, nu rastoarni §i nu reformeazA nimic. L-aq vrea ins& o razd de luminA qi un indemn spre infdptuirea unui atlas geografic at can-

Dacd. majoritatea textelor ce se cant& pe aceasta melodie, n'ar fi ale cintecelor de stea, ci
de colinde religioase, melodia, prin ritm qi fesit-

tecului popular romd.nesc, opera din ale cArei file s'ar desprinde adevdruri pe care istoria Inca nu le afirmA de ajuns.

ANEX A: TEMELE LITER ARE
Nr. 1.

Malerus-Bragov

Nr. 3.

(J. V. Drdgol)

Tarnava-MareSighigoara (I. Coclp)
Pe pAmAnt sA fie pace C'aceasta Domnului place;

Laudati pe Dumnezeu Mare le arhiereu CA s'a nAscut azi Hristos Intr'a tut Adam folos. DAntulti azi 11 saltati Tot ce vi s'a trAmbitat. Magi lor, calAtoriti Pe Mesta sA-1 gasiti. Vol pAstori sA fluerall Slays lul sA ri cantati CA Maria a nAscut $1 blestemul s'a pierdut. Molse piatra a lovit $1 apa a 1svorat
Nr. 2.

Pe popor a adApat Setea for le-a tAlat. Not vieatA am primit $1 prea mutt ne-am veselit Oh, petril Ivanului $1 rugli Slonulut Muntil Eleonului $i lemnele ralultd Toate astAzi dAntuesc Cu danie prAsnuiesc
Jar escAlea sA tamale

Sculatl boeri, sculatl tot! Sculatl mireni gl preoti Sculatl tinert ¢i bAtrAni
Sculatl -vA vol crestint De vedeti cerul sAltAnd lager!' din cer cAntAnd

Intre oamenl bucurle $1 o mare veselie C s'a nAscut Mesta Din Fecioara Maria
Nu'n palata'mpArAteascA Ci'n tesie dobltoceascA.

Marire sus ltd Dumnezeu
Pe pAmant Fiulul IA%

Cu smirnA gi cu tamale $i de-acum pAnA'n vecie Mila Domnului sA fie.

Nr. 4.

Tat-nava-MareMotile (I. CocIflu)
Raze pe cap Ii luceau
Salagul 11 luminau Apoi mama-1 Infliga $1 in lesle-1 ageza. PAstoril cum auzirA Spre locaful slant pornirA

losif gl Maria'ntra
in sAlag pe-o noapte grey Nagterea s'apropia $1 Maria se'ngrijea. Ajutor ceresc cerea Ca ugor sA nascA sA $1 In pace a nAscut Un prunc mAndru ¢i plAcut

Tfirnava-MareHendorf 931.

(I. Cocip)
DupA dAnsa an venit fat% 'rod impArat Foarte rAu s'a supArat

Trel cral dela rAsArit Cu stea-au cAlAtorit CAnd In tale purcedea Steaua inainte mergea. La lerusalim s'au dus Steaua'n nor! 11 s'a ascuns $i le-a lost lot de-o'ntrebare De nagtere de-un crai mare Unde still cA s'a nAscut
Un crai mare, de curAnd ?.

Multi coconl mid a tAlat Patrusprezece de mil
De do! ant mai mlci In Jos VrAnd sA tale pe Hristos.

Unde toil s'au inchinat Pruncultd prea Minunat.

in varlanta Nr. 17, SibluGaleq?. Lipid ultimele patru
versuri Inloculte cu
urmAtoarele:

Pe Hristos on 1-a Mat Precesta I-a apArat
$1 de-acum pAnA'n vecie Mila Domnului sA fie.

Stea vazAnd la rAsArit
Variantli

CulcA-te'mpArat ceresc In sAlag dobitocesc

Nr. 6 TodergaFligaraf.

Te culcA pe fin uscat De Ingeri inconjurat

$1 ei to vor lauds $1 Marire iii vor da; MArire'ntru cel de sus $1 pace plifla apus.

542

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, III, 10

12

Cocifiu : Raspandirea unui cantec de stea.
%.,
%

...... .....) i
oi Inac,'"
TURDA

i
is

'', 0
C) TB MURES

..

l'4P
.%

..",...

I 'T
1

'.' .f.
stra
.

ii i )
1

;

-^..

ME RCUREA ClUCULUI

OBala 4resi

,'-ODORPEI

s......k.?

iI
Carosieu,0
Tebea

r--.
mfre,,,Ide4

0

i

Pefelca,*-";
4

rem(

Oillmd :cl4

J
ALBA IULIA O

TrPs
oppl Mc° 2

SIGHISOARA 43

4lbesh

24

Mihcros........."'s

Data,
ebsorf3
Raja
Hendorf,324

Oleo.

24

Palos) 2 :.%.
Mate

Gurosada

"

Mao

.;

Crugudils.......,
1,mba
%.%

Varumloc

I

.....:

L.... '".

A

M
DI Frumos

Carr t2.4

Homorod:......
OCIO,

""$alcau Sfttv;

s

!

ngr
SF GHEORGH

DEVA O

GaIes10-0.

Sal4te

SIBIU

Maim

I
L

'I
%A

f

r

, J5 martin i
r
Jo

FAGARAS

Too ant°,

Ora us i3
Sambafa d.Sust

Harsenic
Sebes4.

Ucea U.JUS,

.
Rasnov

.-.,
Harman,
BRASOV

v
,.%.

',est/4\

4 At ./.--)
I-IARTA

i..4
,
RAMNICUL VALCEAC)

.e*

.
CAMPULUNG

*"

RASPANDIRII

o

."

GEOGRAFICE
A UNUI CANTEC
11U

1.1

DE STEA DIN
ARDEALUL DE SUD.
Des C OANCEA

TIPURILE MELODICE SUNT
INDICATE PRIN CIFRE IN DREPTUL
PITS 5TI

(

DLOESTI

fn.

O

TARGOVIS

COMUNELOR.

DRUMURI
Fig. 1.

gorcesti,

>

53

I MNIMI g MIIMIMI 1!=..MMOIIMM..ef wwmw....mr XIIIIMMINNINI.../.W. /0.=1..=1=.1tMINIMPE=" M...Mr IMMIIILIIMMI~ .=1=MIIM IM :mmr.sm.....p.....w won .1 ,IMIMMI ,..w.m...,er lammammrm-r Ar.M.~.=..M. ZAM.AMM=IMINMMIM..M......M.fmMMUMM..0 WMENI.=r1FLIfMarWIlMf 1111.1 1 WIIME=NII ...AM dlMI o=IN OW.

AM, N-111=112r-..mau111
Toa-ta

MIIINIM if/WM-a

le -gea crap

- named

As -tazi

sa

se

.
a

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, III, 10-12

Cod& Raspandirea unui eantec de stea

.....

=1.I
sfan-tul

..

ve - se - leas-ca,

C'o stea mand-ra

s'a

i

-

vit

Sus la

ra sa - rit.

Tama. Mara - Pebaor. 25,11.937 culeg. I. Co.w.. inf. A. Holergo 5i Z. Solomon

lama. Mica - Ernen, 20.19.36

55
1).,20

De cand Dom -nul s'a

nas - cut

Si

pa - man-tul

fa

cut

§i

ce - rul I-o

ri - di - cat

Jk
Toa-ta

51

t41
of -tea crap - ti - neas-ca
As-tazi
sa se

se -se

leas-ca, C'o stea mand-ra

s'a

i

- vit

n
.t)

§i

fru -mos I-0

ra

zi

mat.

inf. Emanoll Baman 22 A. - culeg. I. Cociliu.

.11
Sus la

sfamtu!

ra

sa - rit.

Tarnava More - $lenea, 8.1.93E3 inf. Ion Bop culeg. I. Coci;iu.

Eagaraa

(Dragua

58

La o

ma- sa

ro - ti - la -ta
ro - ti - la- ta
J

a.-de

mai -ca

prea cu - ra - ta, Tot in - chi-na
o

pi

sus - pi -na, Tot in

- chi-na
1:1

pi

sus - pi - na.

ConsI Bralloiu, Carle de cantece cl. IV, pg. 31.

171

A 4 ))
pi

54
1).208

La o

ma-sa

Sa- de

mai- ca

Pre -ces - ta

C'un

fi - ut mi - cut in
fi - ul

bra-te

Tot

in - chi- na,

sus - pi - na.

Tarnava More - Hendorf, 1929 culeg. I. Cocipiu. int. Eva Loaf f bg.

Jo
Um-bla mai- ca

oJ
flu

49
1)426

EMO
Tot plan-gand pi
in- tre - band:
(1))

th
fi - ul slant.
ra - sa - rit. pi sus - pi - na.

du - pa

Nail va - zut pe

slant.

N'ati va - zut pe

Sula, 2.1.938 Tarnava More dela un grup de Ilganci - culeg. 1. Cociplu.

57

1).184

Toa-ta La 0

oas-tea crag ti - neas-ca, ma-sa ro - ti - la- ta.

As-tazi

sa

se

§a -de

mai -ca
F

se -se - leas-ca, 0 stea ge -nun -chia-ta, Gun pa

ma-re

s'a

i

-

W=P=1
vit,
ma -nap

Sus

la

sfan-tul

Tarnava More - $alcau, 5.1.938 un grup de (Mai - un grup de coPir nod, cuing. I. Cocipiu.

1./44

56
.1144

J
Toa-ta

I

har gal - ben in

(1))

oas-tea crap - ti - neas-ca,

As-tazi

sa

se

ve - se - leas-ca,

0 stea ma-re

s'a

i

-

vit
JD

45

Fi ve - sal
Toa-ta

iu

-

bit crap -Ii - ne

Nap-te - rea lui

Hris-tos

-t) vi - ne, Mie-lu

cel ne

- vi - no - vat
s'a

46

oas-tea crap -ti - neas-ca

As-tazi

sa se

se- se - leas-ca. C'o stea ma -re

i

- vit-tu Sus la
- vit,

50

J
Toa-ta

y
le -gea ores - ti - neas ca
As-tazi
sa se

FIttEp
s'a
I

1
Tot

*th
la

in - chi-nä

A

Sus

sfan-tul

ra - sa - rit.

Tarnava More - Mihaoleni, 4.1.938 culeg. I. Cocipou un grup de Ilactii

th
4i)
ra

Hris-tos ma-re - le'm-pa - rat.

Tarnava More - Copaa Mica S. V. Drogoi 303 colinde, Nr. 260.

sfan-tul

sa - ri tu.
sa - rit.

Alba - Ciugud. S. V. Drogoi 303 colinde, Nr. 215.

ve -se - leas-ca.

C'o stea ma-re

J

52

J-7
oas tea crap ti - neas-ca
As-tazi
sa
se

cfpn)A
ve

Toa-ta

se - leas- ca, C'o stea ma-re

T7011
s'a
i

Sus la

sfan-tul

ra

Sibiu - (Satiate ?) 1915. luliu Criian : Repertorul Koala! SHOP, pg. 55, Nr. 75.

-

vit

Sus la

sfan-tul

ra - sa - rit.

Tarnava More - Sighlaoara, 1937 culeg 1. Coc4iu. Inf. Ian Dragon

48

.17
Toa-ta

oas-tea crap - ti - neas-ca

47

Ma -ri

-

a

se

pre - urn - bla

ri
H
- le

173ri J71
As-tazi

1--J1
Sus la
sfan-tul

J":1
ra

sa se

se - se - leas-ca

C'o stea

ma-re

s'a

i

vit

el - rit.

Tarnava Mare.- Albeat, 1935 inf. Varvaro A.14 an! - culeg. 1. Cociplu.

Vrand lo

cap

a

ca- u - ta

°

.171
Sus in
sus pi

iar in

jos

Ca ba

to vant

fri - gu - ran.

Albeali, 8.10.935 Tarnava More culeg. 1. Cocipiu.

1)!f
40
43
Toa ta oas-tea crap - ti - noas ca.
As-tazi
ad

971
se

ve - se - leas -ca

0 stea

ma-re

s'a

i

-

vi

tu

Sus In

sfan -tul

J) Ra -sa - ri - tu.

Alba - Limba
S. V. Otago': 303 colinde, Nr. 208.

05
Scu-lati

j

41Elw
ti-neri
Me-si

era
pi

Tarnava Mica, - Nade9,1935

Scu-lati

bo -eri, scu - lati toti,

mi-reni

pi pre - oti,
O

Scu-lati

ba - trani,

Scu-lati

pi voi

buni crep-tini.

inf. Dumffru I. - coin. 1. Cocipiu

44
41

As-tazi

pro -ro - ci - ri - le pro-ro - ci

Si toa - to scrip tu - ri Si toa - to scrip tu - ri -

le,

Des-pre

a Hris - tos

A

pri - mit foar - to fru- mos.

5

Tarnava More - Mihel Vdearul, 2 46.938 Inf. Octavoo Ordgup - cuing. 1. Cocopou Fgr. 6576 b

As-tazi

ri

42

Pen -true noas-tra man -tu - i - re, Pentru a noas-tra

a

4

°
le

19=itEr
re
Rab-da. Doam-no

Des-pre

Mesi -

a Hris - tos

Toa-te

s'a'mpli

nit fru - mos,
ar)

Tarnava Mare - Palm 11.3 934 cuing. I. Cocipu

man-tu -

i

ras- tig - ni -re

Rab-cla Doam -ne

pas -tig - ni - re.

Tarnava More - Rabaul, 1930 ord. Poroschma Cusco tog. 39. and - cuing L CocIpu.

Fig. 3.

Variantele de tip 3.

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, III, 10-12 Cociqiu : Raspandirea unui cantec de stea

IMP101.M11
.2 MI =..
1)452

,(3ROMM IMMI-.1=.1=MM..MINE. 11=1111111=. 1!NMOINIIMM1M ..W.II311==1M-.IWAMINM1=111,...=MM..M. VAMirMW /,,,M-Mf ffMME.-A = M7IIIII
IMMM
1M

..II

IMMINEMNIM

1..MM
MMIr

M1. .I M
a

a

62

Ma -ri - re 'ntru ce -le

14E
'nal -te

Toa-te

ste- le - le

sa

sal -ter

Sal -te

ce -rul

pi

pa - man - tut,

Si la - u - de

.6 .6 tot cu - van-tul.
er

TArnava Mare - Cuban.. 9.8.934
culeg. I. Cocigiu.

68

.1)51
0 prea

q71
cin-sti - te cres - ti - ne. Ru-sa - li - mu
0, no
ma cu -nopti pe mi- ne.
el5

Ca eu

sin

ca - le de - par-te
s'a'ntarn-plat

§i

la

scoa la'n

-vat in
de

car -te.

Tarnava Mare - Dam, 1935 culeg. I. Cenma inf. Cornet Caste° 12 an

65

Co-lo'n

sus la

La po - mul lor ghi - nu

lu - i
o

0, ce

ves -te

0 cru - ce ma - re
Hris-tos

brad.

Hunedoara - Almaael S. V. Dregoi, 303 collude, Nr. 143.

70

Fi

ve - sel iu - bit cre§ - ti - ne

CS 4 - ti Cra-ciu - nut mio vint Prun-cul

cel ne

vi - no - vat'

ma-re

Is 'mph.- rat

Alba - Pe/alca. 18.11.936 culeg. C. Bradoio.

59

A-cum am va - zut mi - nu- ne
Cand ci - na Hris -tos

Ca-re

in - ge - rul ne
o

spu-ne

A-cum toa-te
lu-da'n
ca- sa

s'a 'mpli- nit

CS -te

s'au fost pro- ro - cit

Tarnava Mare - Delisul, 1929 Wen. 1. Cocisiu - (Bradoiu. Dofinde 91 c de Mee. Nr 351

61

FAgaraa - Sebes. 14.9 932
pa.

la

ma- sa

Sta e - vre - ii

du

o

ca - sa,

se ba

ga

Lui Hris -tos se

in- chi - na.

Inf. Victoria Ddrnboiu - culeg 1. Coctsiu.

64

Cand ci - na Hris - tos

IEFIIM
la

la

ma- sa, Cand ci - na Hris-tos

ma -sa,

Sta

e

vre

ii

si-

as - teap-ta

Sta

e - vre-

ii

§j.1

66

ei
As-tazi

.17ZZ
A-cum toa-te
at)

am Va. - zut mi - nu -ne

Ca- re

in- ge

rul

ne spu-ne,

s'a 'mpli - ni- tu

= el

Pre cum

s'a fost pro ro - ci - tu.

5

=

e)

Tarnava Mare - Hendort, 1929
culeg. 1. Cociyiu

a§ - Leap -ta
,J)

Hunedoara - Marla. 612 931

culeg. H. Browner -Transcris I. Coctsru -Int. A Mole F gr 307

71

(f)
Ji -do - vii 'mpre-jur de Ca -re in -ge - rul ne
Al nap - te - rii
1) 1) A - cum toa-te

I) Cand ci - na Hris -tos
2)

As-tazi

ma-sa, Candci - na Hris-tos am va - zut mi - nu -ne As-tazi am va zut
la

69

J) Azi e

I

ma-sa. mi - nu - ne
la

ca-sa.
spu-ne,

Ji - do - vii 'mpre -jur de Ca -re in ge - rul ne

ca.- sa. spu -nu,

Alba - InIregalde Ghioncani, 18 937 int. V :char Ghroonca 12 ant co eg / Camper

V
cul fru - mos

praz ni

67
)1144

60

.6p.6 A-cum .)= 1)
As-tazi
-1"

p

Azi e
J

praz-ni

*Z
cul

fru-mos

j)

lui Hris-tos,

Al na§

to

rii

lui Hris - tos.

Turtle - Bata de Anea. 811931 Chirtlo Eugen 23 an culeg A. Ivoycanu - not. t Comp.

1)J
Ce -la
ce

am va.

zut mi

am va - zut mi - nu- ne

p

nu -ne

in - ge - rul spu-ne,

s'a'mple - nit

Ca - te

s'au Post

pro- ro - cit.
.6 .1) cl - to

Tarnava Mare - Homorod.1935 Inf. A. Popenctu 15 ant - cubes. I. Cocrpo.

Tarnava M CO - Data

Ce- is

ce

in - ge - rul spu-ne,
.t)

As -tazi

toe -te

s'a 'mpli - ni

tu

ca

te

au Post

pro-ro

5. V. Dram. 303 col nde, Nr 261

63

As-tazi

am vi - zut ml - nu -ne,

Ce-ia

ce

in

ge -rut spu-no,

As -tazi

toa-te

°
s'a 'mpli -nit

Tarnava Mare

A beat!, 810 935

Ca -te

s'au lost

pro -ro - cit.

inl. S. Versa.° - co eg 1 Coclytu

Fig 4. Variantele de tip 4.

Nr. 5.
Sculati frati, nu mai dornilil $1 de grabs BA porniti La ora§ul Jidovesc Ce Viflaim Il numesc

TArnava-MareRuJa 936. (I. Cociflu) 51 i-oi duce lui un ca§. Eu am douAzeci de of $1 1-ol duce lui dot mid; $1 eu am Ina vre'o zece $i i-ol duce un berbece. 0 Dqamne'mpArate sfinte Prime§te §1-a noastrA cinste Prime§te §i dela nol CA suntem pastor' de of $1-a§a ne e rAndulala
Ca BA plAtim zecluiala

Nr. 18.

Ah, lume nesocotita
Ah, Inima IndrAcitA

Cad acolo s'a nascut Ce-am a§teptat de demult IalA, s'a nascut Mesta Pe cum spune prorocia La prorocul Isaia.
SA mergem el ne'nchinAm Cinste Domnulul sa dam CA suntem dela ora§ $1-am Tames cam sighina§

Ah, ambitie lumeascl $1 zavistie domneasca Cu clue te Joci Iroade CAnd inima to te roade Ah Iroade impArate CA toate sunt lAcrAmate Te-al umplut de rAutate $1 de ciudA sfA§late. Text probabil din Irozi on Viclelm.
Nr. 21.

HunedoaraCArAstAu CAci cu poruncile tale Ti-al umplut Sara de Jale Tipete, vaete de manic $1 plAngerile la-o lume. Nici o cast nu-1 scutitA Niel o mama nu-1 ocolltA

$1 a§a ne scrle'n lege Ca sa dam una din zece.

SibiuGale§ (kiln Crlfan)
Cu care sfintenle A covar§it cetele Cetele cele de sus, A fost maica lul Isus. Lui !sus cel luminat Mielu§el nevinovat Pe care Irod cerca SA-I tate cu sable $1 macar ca s'a'ncercat

AstAzi prorocille
$i

Probabil text din Vicleim. Tot pe aceastA melodic se anti' in comunA §i MArire'ntru cele'nalte" (vezi textul).
Nr. 11.

toate scripturile Despre Mesta Hristos Toate s'au plinit frumos.

Tarnava-MareDacia
(I. Cocifiu) Pe-acela ce ne arata Lumina cea ne'nseratA
CA s'a nascut mult sfintitA Samanta cea rAsarltA

Aiiirire'ntru cele'nalte Toate stelele sA salte Salte cerul §1 plmantul SA ne -soda tot cuvantul Yntru cea de sus, marire La oameni buna'nvoire Pe pAmant sa fie pace C'aca Domnului Ii place. Toti sA lAudAm cuvantul $1 prea binecuvAntandu-1

CAc1 Mesta preadorit AstAzi in fume -a venit ; Christos Domnul SA mantue pe tot omul. Dintr'o Fecioara sfiniltA

Din a Duhului Slant rout Mult folositoare noun. Din brazda cea nearata Din Maria preacuratA S'a nascut Isus Hristos Domnul lumil de folos. Variante : Nr. 19. FagiirafUcea de Sus. 62. Tarnava-MareCrihalma.

Din vecie preacinstita De Dumnezeu dainuita Pentru sfintenia cea multA.

Pe lane nu I-a trilat
TatAl din cer 1-a apArat De Irod cea blestemat.

Varlante: Nr 20, e probabil luatA din repertorul lul I.
Crican §1 putin IndreptatA de T. Popovici. Nr. 36, Bra§ov-8chel. Nr. 29, Tarnava-MareVorumloc. Nr. 44, TArnava-MareMihal Viteazul. Nr. 41, Tarnava-MarePalo§.

Nr. 37, TurdaAlbac.
Nr. 25.

Nr. 12.

TArnava-MarePell§or
Vona cAnta acum el not Din fluere, din cimpol.

AstAzi avem o zi mare Noi cre§tini fiecare Ne veselim prea frumos De na§terea lui Hristos. Unde este-acolo om Precum a fost Solomon
SA-1 cantAm alelula

Vino failorul meu, Vino prea doritul men
Vino la grAdina sa Ca o floare rodia

Eu aunt anger serafim SA-ti trimet un Vifleim; ingerul marelui sfat SA tale la Foi manat,
Ca BA VA spule intr'ai vo§ti

FAgAra§SAmbata de sus (H. Brauner). $1 de grabg sa-nti veniti in ora§ul Jidovesc Ce Withal Il numesc
YI numesc cu Email buns

Din cAntarea-aceluia
spune slabs.

Din ce drept a indrasnit Mai frumos a Inflorit.

De-aceastA minune noun. Sculati frati, nu mai dormill

Cu ingeril dimpreuna. $1 de-acum pana'n vecie Mile Domnulul sa fie.

Textprobabilde Viflaim eau Irozi. Foarte slab el Pe
alocurea de neinteles.
Nr. 27.

Text contaminat cu ,Astlizi am vazut minune. VerFigAra§-$ornartin Mai pre sus cu mai mArele Soarele cu razele Luna, cu luminile; Soarele ne lutnineaza $1 lung ne despArteazA (?)

Bra§ovRa§nov
(S. Dreigol).

Nr. 13.

Azi e Beare de aJun Maine-i ziva lui Craclun Cand Mesta s'a nAscut $1 scripture s'a umplut. S'a nascut dinteo Fecioara $1 e Domn peste popoari; S'a nAscut in Vifleem
SA mergem ca sA-1 vedem.

Cate florl sunt pe ',Infant
Toate merg la JurArnant Numal raza soarelui $ade'n poarta ratului $1 pAze§te pe Hristos
Nr. 39.

Ca un trandaflr friaries Cand se scuturA pe dos Umple locul de miros;

Mud se scutura pe fag
Umple locul de dulceata.

Mane Domnul s'a nAscut $1 pamantul s'a Mut.

0 raze ce strAlucea Ea aid nu se ivea In casl la-acest om bun
Om bun sA te vesele§ti De vestea ce o prime§ti $1 CrAciunul sA ne vie La multi ant cu veselie. All-alilula Lui Dumnezeu unuia.

DimbovitaMArce§t1
V. Popovici. Dumnezeu adevArat

Sus cerul a ridicat Patru stall)i an rezimat. Patru stAlpi tot de argInt

Sculati, sculati boeri marl Florile dalbe de milt.
Sculati Vol romAni plugarl CA vA yin colindatori

Mai frumos i-a'mpodobit Tot cu stele mAruniele Text contaminat cu o colinda (dela versul 9).

Noaptea pe la cantatori
$1 v'aduc un Dumnezeu SA vA mantue de rAu: (Text : V. Alexandri).

Soare'n raze luminat CA pe cer s'a arAtat Uu luceafAr delnparat El vA zice; sa trAitl intru multi ant fericiti
$1 ca el sa'mbAtraniii.

543

Nr. 45

Tarnava-MareCopsa Mica (S. V. Dragol).
Filozofli se'nchlnau Daruri scumpe-1 aduceau. Pe not sa ne mantuiasca De gregala stramoseasca SA ne'nvete acest gral Care-1 calea cAtre rai. Ce -1 binele stramosesc Pe langA cela ceresc. $1 de-acum pana'n vecie Amin Doamne sa-ti dam Tie

Fll vesel titbit cregtine Nagterea tut Hristos vine Mie lul cel nevinovat Hristos marele'mparat Astazi pe cel nevazut 0 Fecloara I-a nascut In oragul Vicleim Aproape de Rusallm. ingeril frumos cantau Pastor if Se bucurau

Era intunerec foarte Dar a rasitrit lumina Sfanta lege, radecina
SaditA de Dumnezeu

Prin cel lublt flu al Sau. Rasaritul cel de sus S'a vestit gi la apus $1'n partite lumil toate
Precum si la miez de noapte. Aceasta au dovedit Cel tree magi din rasArit

$1 din vorba la trel cral A facut un mare vat. Gandit-a in tiranie Fiind el rAu la manie S'a gandit far de folos
SA tate gi pe Hristos.

Pe Hristos nu 1-a Mat Domnul slant 1-a aparat
Caci un Inger 1-a trimes De-a spits tut Iosif in vis De-al tut hod cuget rAu De flu! tut Dumnezeu. $1 s'a sculat cu Maria $1-a fugit dela Iudeia, Pan'ta Egipet s'a dus Cu dulcele prunc Isus $1-a scapat de moarte grea Care Irod o faces. Scapa Doamne, cu tarle

lar pastorit's marturie
CA vazand ce va sA fie Au alergat ca sA vazA Ce sA fle-atata razA; $i aflarA infagat

Varlante : Nr. 9 Tarnava-MareStenea.

Nr. 70 Alba Pejalca.
Nr. 48.

Tarnava-MareAlbeg ti
(1. COCifill)

Maria se preumbla Vrand Meat) a-gi cApata Sus in sus si tar in jos Cad bAtea %lint friguros $1-avea vesmant de argint Cad a nafte fiul stant.
BunA sears mat CrAclun

Icea'n te.,lea boilor Boilor, sAractior. Bol'ndata o- ascultA $1 grAbind o ajutA. Cand fu cAtre miez de noapte

Pruncul in iesle culcat ; $1 Fecioara preacurata Langa El sta suparata Caci in Vifleem, oras Nu g'au cApAtat Wag; $1-a nascut pe Domnul slant In leste, jos pe Omani.
Irod, marele'mpArat

Pe toll cari se roaga
51 praznicul luminat

be

Zicea Marie, celui bun,

Lasa-ma'n palatul tau
Cam sA nasc pe Dumnezeu. lar CrAciun aga-i vorbea Palatul meu nu-ti vol da

Du-te'n grajdu cailor Sau in lestea boilor CAcI alcea n'at ce face Nu to las sA nasti in pat. Zicand, Maria egl Din grajd, tin tale porni
$1 merse, pans aft& O pegterA, gi infra $1 in iesle se bAgA

Trecu durerile toate $1 s'a nascut Flu! sfant Dumnezeu pe-acest pamant $1 cum dansul s'a nascut lestea'n rat s'a prefAcut $1 pestera, un palat De un mare imparat. Mil de Meiji Imi ardea $'alte mit se aprindea Mi gi mil de luminele StrAluceau ca nigte stele $i prin leste, flori cregteau Fanu'n flori se prefAcea. Astazi s'a nascut Hristos SA va fie de folos.
Tarnava-MareBula 4.1.38 (I. Cociflu) Luna plina cu lumina. Maica, dacA im le asa

Cart cu drag I-am agteptat FA-1 la toll cu bucurie Hristos tot cu not sa fie.

Prea tare s'a maniat Variante: Nr. 40 AlbaLimba. Nr. 46 AlbaCiugud. Nr. 48 Tarnava-MareAlbegti.
Nr. 50 Sibiu (Saligte?).

Nr. 51 Tarnava-Mare$tenea. Nr. 52 Tarnava-MareSighigoara. Nr. 56 Tarnava-MareMihAileni. Nr. 57 Tarnava-Mare$alcau.
Nr. 54.

Nr. 4L UmblA maica dupa flu

Tot plangand gl intreband
N'aft vAzut pe fiul slant ? Poate cA l'om fi vAzut Numat nu Pam cunoscut. Lesne -1 flul de-a cunoafte CA pe frunte-i tuna plina
Nr. 53.

La o masa rotilatA $ade Maica Precesta C'un pahar galben in mans Tot inching gi suspinA. Ingeril la Ea venea: Ce ti-e tie, Maica mea De tot inchini gt suspint ?!.
Dar cum sA nu suspin eu CA sant °amen] pe pamant

Tarnava-MareHendorf 1929 (Eva LacrItuf). Se scoalA de dimineata
(var. Brailoiu

Dimlneata cand se scoala Nu se'nchina, nu se spala] pi pleacA la tagadau
Suduind pe Dumnezeu, Nu 11-e frica c'ol trazni Dar mi-e mils de prunci mici CA raman prea necAjifi.

Dar la curtea lui Pilat Rastignit pe-un lemn de brad. Maica plange gi se frange
Initna-i innoata'n sange.

Variante: Nr. 57. Tarnava-Mare$alcAu. Nr. 58. FagaragDrAgus
Nr. 55.

Tarnava-MarePeligor

(I. Cociflu). ToatA oastea (legea) cresti- Dela Fecloara Maria, /neasca Lul Adam, celul cAzut AstAzi sA se veseleasch Cu tot neamul de demult ; C'o stea mare s'a ivit Ca gl la cellalti, la toll Sus la sfantul ritsarit Urmatori al lui nepoti. $1 straluce cu tArle, Mantuirea se vesteste Vestind mare bucurie, Precum steaua straluceste ; Ca vestitul Dumnezeu CA la sfantul rasarit A trimes pe But Sau, Intai legea s'a ivit, SA se nascA'n Viflaim Legea sfant'a Domnului, Precum a fost prorocit ; Mantuirea omului. Sit se nasci mantutrea CA l'apus 1)1 miazanoapte

Tarnava-MicaErnea 20.1.936 (/. CocIfiu).
RazA -mi Doamne, cine -mi razA?

De cand Domnul s'a nascut $1 pamantul a fAcut
$1

cerul

l'a ridicat

51 frumns.1-a razimat

Pe patru stalpi de argint
Da frumos 1-a'mpodobit Tot cu stele maruntele $1 mat mici 11 mai marele. Lua tuna cu lumina Soarele cu razete. noaptea

Raza-mi crucea dupa masa Dumnezeu cu not la masa ingerli'mprejur de casa. SA fi gazda sanatoasa SA ne dal cinste frumoasA

Un colac de grau curat Ca rottla plugulul;
$1-o glajuta mica, verde Numai de cincizecl de vedre.

Informatorul spune cA z o colinda numai tlganii, in SIN ziva hitt& (de CrAclun).

544

Nr. 59.

Acum am vazut minune Care ingeril ne-o spune Acum toate s'au plinit

Tarnava-MareRetigul (L Cocifla). Taina cea din veac ascunsa $I de nimeni negtiuta;
Ca fecioara Maria Si-a'ntocmit rudenia Peste toata. ludela. Inca gi'n Samaria. SA trecem la Palestina Unde-a rasarit lumina;
SA mergem la Viflee_ni

Nr. 64.

Tarnava-MareHendorf
(L COCifin).

Cate s'au fost prorocit
Despre Mesia Hristos Toate s'a'mplinit frumos Unde este-acum un om Precum a fost Solomon ? Ca sA-1 cantam aliluia Din cantarile-acestuia. Vom canta acum gi not In fluere gi'n cimpoi. Vino, fratiorul meu Vino, o iubitul meu, Vino la gilt:Una sa,
C'a'nflorit rudenia.

Cand cina Hristos la masa Sa vi-I dau sA -1 rastigniti. Sta evreii gi-1 agteapta Nici vorba n'o isprAvea Iuda'n casa se bAga Pe Hristos din rai I-a scos Pe Hristos it sAruta. L'au purtat pan'la Pilat Da ti-mi treizeci de arginti Unde-1 casa cea de slat. Text incomplet, inf. tiganca.

Varlante: Nr. 61, FagaragSebe.
Nr. 71, Alba-Intregalde.
Nr. 65.

Lumina sA o vedem, Vazand fecloara gi maicA

Nascand fiul fall thick Cel ce da limit viata il poartA Fecioara'n brate
Acelui sA ne'nchinAm

HunedoaraAlmagel (S. V. Dragol).
Cute -n palme 1-au

Colo'n sus la Rusalimu La pomul Iorghinuluiu

Mut

Cu ingeril sa-i cantam :

Din ce -I drept a odraslit Slava Tie din vecie Si frumos a inflorit Domnul lAudat sA fie Din loachim gi din Ana Ali-Aliluia Lui Dumnezeu unuia. Ca sA se'mplineasca taina; Varlante: Nr. 7, SibiuMohu. Nr. 8, SibiuPorcegti. Nr. 9, Tarnava-MareDealul Frumos. Nr. 16, FligaragArpagul de Jos. Nr. 24, BragovHarman. Nr. 32, HunedoaraGurasada. Nr. 33, Tarnava-MareUngra. Nr. 34, Tarnava-MareMateiag. Nr. 38, FagaragHarseni. Nr. 60, Tarnava-MicaDaia. Nr. 63, Tarnava-MareAlbegti. Nr. 66, HunedoaraMada. Nr. 67, Tarnava-MareHomorod. Nr. 71, AlbaIntregalde.

0, ce veste s'a'ntamplatu 0, cruce nouA de Bradu Jidovii se'ntelesera

AO gi sange a curs; Soarele s'a 'ntunecat

Petrile s'au sfArAmat Luna incepu a plAnge Pe Hristos sA -1 rAstigneasca. Si-a versa lacrimi de sange. DacA nu I-or restignire Si de-acum pana'n vecie Lor imparat nu le-o fire. Mila Domnului sA fie Rau Pilat s'a supArat DumneavoastrA bucurie lsus pe cruce-a legat Si nouA de veselle.
Nr.

Tarnava-MareRetigul

(I. Cociflu) Pentru-a noastrA mantuire CA asta-1 Domnul Hristos RabdA Doamne restignire Carl lumea din lad a scos. De ne scoate din peire. Si din lad ne isbavegte SA-ti cantam cu voe bunA Si'n ral ne salasluegte. Textul nu prezintA garantia corectitudinei, flind dictat de o tiganci, ce trecea cu ugurinta dela o temA la alta, WA vreo legatura.

MARION COCMU

JOCUL DE CRACIUN AL TINERETULUI LA CAIANUL-MIC (SOMES)
I.

BEREA. SArbAtorile Craciunului urmeaza pos-

tului mic tinut de cei mai multi dintre Weal §i tinut de asemenea cu o sfintenie de tinerii satului in ceea ce privegte manifestArile vesele urmate de joc (horn). Nu numai ca asemenea acte
n'au loc in timpul postului mic, dar §i tinuta e dintre cele mai cumpatate. Chiar In Dumineci li sat.batori, portul e cel de toate zilele: suman de lima neagra, ceoareci (itari), clop (pAlArie), cAciulA daca vremea e rea, opinci *i clma*A albA, care daca are inflorituri, infloriturile sunt f Acute din

Dar postul CrAciunului mai da gospodinelor de lucru, celor cu fete tinere indeosebi, care pa§esc
intiiiu la joc. Gospodina 1§i pune la incercare toatA priceperea artistica. pentru a face infloriturile cele

mai frumoase, neintrecute, sau daca priceperea ii lipse§te, da bani grei celor pricepute in acest mel

twig. Tot acum se ,,a/eg" (se fac cusaturi) cele mai frumoase zadii (catrinte). Toate acestea se produc in gospodarie sau cel mult in sat qi nici
de cum in t &rguri.

bumbace din diferite culori li nu din mArgele. Clopul atilt de instrufat (impodobit) in sArbAtorile Ccij/egi/or, acum e lipsit de orice podoabl.

E firesc deci ca SArbAtorile CrAciunului sn fie a4teptate cu multA nerabdare qi sA dea loc la manifestAri de veselie tinereqti, dintre care not vrem

545

sit increstam

aici pe cea

de capetenie:

Jocul

(hors).

Sunt multe indemnurile, insa noi vom arata numai citeva si credem ca toti ar fi fost induplecati de ele si nu s'ar fi putut opri sa nu le scrie. a) Jocul de Craciun poarta un nume deosebit, nume pe care nu-1 primeste nici jocul dela Paste, nici jocul din celelalte Dumineci si sarbatori ale anului: Bere. Expresia ,,merg la joc", devine de Craciun,

merg la Bere";
b) Berea are, dupe cum vom vedea mai jos, un
caracter de organize fie.

$i in cele din urma,
c) Cu acest prilej are loc desfasurarea unor 01:0ceiuri doveditoare a unei omenii drepte feta de cei

porta. Tot ei se ingrijesc de casa de joc, de scoaterea permisului dela Pretura etc. Deci s'au dus feciorii gazdelor in comuna Dumbravita, la tiganul, meter mare in strune, Lacatus Victor si i-a propus intocmirea. Cererea tiganului ii s'a parut prea mare 5i au renuntat la banda" (taraful) lui. Au angajat pe localnicul Costan Moldovan, cu pretul de 1.200 lei, 15 colaci si 2 kg tuica. Casa au inchiriat-o dela Pugna George lui Nucu, cu suma de 400 lei si 5 colaci, Socoteala for era simple: Nu mai organizeaza nimeni bere, iar flacaiii trebue sa joace 5i deci vor veni la noi. Nu numai ca ne vom scoate cheltuielile, dar vom avea si un ca5tig bun. S'a intamplat insa ca fiii
millocasilor si ai saracilor, mai numero5i, n'au fost

multumiti de acest fapt 5i s'au constituit intro so-

mai in virsta.
II.Organizarea berii. Cu doua saptamini inainte de Craciun, prin sazatori sau cu prilejul altor adunari, cum ar fi cele din Dumineci, cand flacaiii se string la unul dintre ei, incep sfaturile asupra organizarii jocului, In anii trecuti se puteau deosebi

cietate pe care au botezat-o Unirea tineretulur. Au ales un comitet compus din 20 de membri si i-au Insarcinat cu organizarea berii. Acestia au
angajat taraful lui Lacatus Victor, cu suma de 1.500

doua cete: una a flacailor mai in virsta: 19-25 ani, iar a doua a celor dela 16-19 ani.
Se cunosc cazuri cand aveau bere 5i copiii intre

14-16 ani. Deosebirea era ca la aceasta bere nu ziceau lautarii (ceterasii), ci jucau la sunetul fluerului sau al clarinetului. In 1936, la berea copiilor a zis flacaul Vidican Martian (avea atunci 19

ani), care a invatat singur sa ante din vioara;
era de altfel un bun minuitor al fluerului. In anul acesta (1938) s'a intimplat un lucru vrednic de amintit, fiindca e inceputul unui fenomen ce se accentuiaza din ce in ce: deosebirea satenilor, dupe starea materiala. Aceasta deosebire, dupe desfiintarea iobagiei, s'a pierdut. Acum

lei, 16 colaci si 3 kg tuica. Casa in care trebuiau sa joace au inchiriat-o dela sateanul Boca George lui Pupaza, cu pretul de 400 lei si 5 colaci. (Se cauta pe cat posibil ca aceasta casa sa fie in mij. locul satului). Suma era mare. Erau ei insa multi si pe linga acestia 20 din comitet Unirea tineretufa', mai cuprindea Inca 20 de feciori. Tar in ceea ce priveste fetele, ele merg acolo unde merg Mall de tagma Tor. (Aici au fost 30 de fete). Toti membrii comitetului au lucrat o zi la imprejmuirea unui loc al sateanului Boca Teodor al Cerbanului, care le-a dat in schimb 2 care de lemne, pe care le-au vindut cu pretul de 400 lei evreului Gasner Leopold. Si mai e obiceiul, ca in saptamina Craciunului, tisasii sa adune dela fiecare gospodarie
cite un lemn. Au straps astfel Inca 2 care de lemne, pe care le-au vindut sateanului Moldovan Ion, cu acelasi pret. Pe cei ce nu organizeaza berea, ii supun unei taxe, ce depinde de numarul for 5i costul

din nou apare, din cauze pe care all& data be
vom stabili, Anume, feciorii oamenilor avuti, s'au

hotarit sa organizeze ei berea. Cel dintilu lucru care trebue avut in vedere, e tocmirea ceterasilor (lautarilor). Acestia, de cele mai multe on sunt tigani. (Prin 1934 lautarii care au zis la berea celor mai in virsta, au fost romini din coin. Sita). Cei din sat nu sunt mari cintareti 5i de aceea sunt foarte rar angajati. Dupe scartaitul lui Costan, nu-ti vine sa joci. Dar cand zice (cants)
Victor din Dumbravita sau Sasarmanul, picioareie merg singure 5i ai juca zile 'ntregi 5i nu ti-ar trebui de mincare". (Pugna George, 20 ani). Cei ce organizeaza berea se numesc tiza4i (cuvant de origine ungureasca) si sunt de obiceiu in numar

lautarilor. La jocul organizat de Unirea tineretului", taxa pe cap de fecior a fost 20 lei si pentru fate 15 lei. A doua zi de craciun, se face strigarea banilor", fiindca in aceasta zi poti juca oriunde, WA a fi obligat sa continui tot acolo. Fetele

care vreau sa joace la amindoul rindurile" de
beH, duc la fiecare colac. Insa unde joci a 3-a zi de Craciun, acolo ramii pentru toate sarbatorile; iar dace vrei sa pleci, platesti si apoi to retragi. La berea gazdacilor, taxa a fost de 40 lei de fecior si 30 de fatA, Flacaiii aflati sub arme nu pleitesc deloc, nici de Craciun, nici in restul anului. Batrinii, amintesc de vremuri cand Icicle nu plateau nimic, ci platea feciorul pentru fatd.

de 6-12. Toate cheltuielile anterioare ei le su-

546

Mai e obiceiul, ca fiecare fata sa duca un colac in seara zilei de 26 Decemvrie, la berea la care
vrea sa joace, colac de gr &u, mare, si cat se poate mai frumos. Se dau tiganului dupa targ gi proprietarului casei, iar dupa targ, cu cei ce raman, vom

Facet! bine $i lertati C'aga-1 varsta din copiiiirie, Nu stim grai in vremuri de omenie" (Teodor Reteganu, 19 ant file carte).

arata ce se face.
III. Obiceiuri. In intaia zi de Craciun nu se joaca.

A doua zi si in toate celelalte sarbatori, numai dupa ce popa a iesit dela Bisericd" (terminarea slujbei religioase). Lautarilor le dau de mincare de 3 on pe zi, tizagii, pe rind. Vom arita aici, citeva din obiceiurile ce au loc in cadrul berii. a) In seara zilei de 25 Decemvrie, tizasii se aduna la casa de joc, mai aleg cativa dintre ceilalti feciori si constituiesc grupuri de cite 2, care

Gazda cinsteste chematori cu tuica si colaci de grin. In gospodariile cu fete marl, de joc, gospodina asteapta chematorii cu sarmale, cirnati fripti si colac de grAu, facut din faina alba. La iesirea din casa, chematorii zic: Lasam pe Dumnezeu cu d-voastra",
far gazda raspunde: Dumnezeu va duca 'n pace".

va trebui sa mearga in fiecare gospodarie gi sa
cheme pe gospodari si pe copiii for la joc. De aici

b) A doua zi de Craciun, seara, fiecare fat& ce joaca. duce colacul". Ducerea colacului e un bun prilej de glume pe socoteala fetelor. De aceea acestea au grijii sa nu fie ars, necopt, sau sa alba alte
neajunsuri.

denumirea de chematori'. Satul e impartit in sectoare de 15-25 gospodarii. Grupul de chematori iii alege astfel sectorul, ca in el O. fie si fata la care nazuieste. Daca nu se poate astfel, chematorii chiama pe toti din sectorul for gi pe urma se duc la gospodaria aleasa. In aceasta, chematorii din sectorul respectiv, nu merg. Semne deosebite acesti chematori nu poarta. Se dd intdietate celor mai in viirstd, neludndu-se in seamd dacd sunt sau

Tizasii sunt obligati sa pund 'n toc" (o damigeana mare, sau un butoiu) 1/2 kg tuicA.

nu tizdsi. Gospodarii nu se culca pini ce nu au trecut amandoua rdndurile" de chematori (sau
trei, etc., dup rtindurile" de beri. La intrarea in casa, chematorii spun: Aflam pe Dumnezeu cu D-v.". Dumnezeu v'aduca 'n pace" raspunde gazda. In alte imprejurari, formula de politete de mai sus, nu se intalneste. Se aseaza apoi pe laita (lavita) si incep s& vonbeasca despre un lucru sau altul, pina ce chematorii gasesc de cuviinta ca timpul a trecut. Se ridica in picioare, descoperd (papa acum erau cu

In preajma orei 24 (la miezul noptii), se bags mesele", la care iau loc toti feciorii si rudele mai batrine ale tizasilor. Acum 20-30 de ani, la mese luau parte numai batrinii satului, indiferent daca erau sau nu neamuri cu tizasii. Pe mese se pune tuica si colaci, dupa numa'rul mesenilor. Restul colacilor, cind se intimpla sa mai ramina, se impart intre tizaqi. Tot aceasta seara e numita seara insurafilor".

Acestia, dela 35 de ani in jos, au voie sa joace pita la miezul noptii, fara a plat' nimic. Azi se cauta ca acest obiceiu sa fie inlaturat,
fiindca de multe on e prilej de galceava si de riifuiala. (Cum s'a intamplat in 1934, and jocu/ insurafilor", s'a sfirsit in singe. De altfel, de atunci nu s'a mai cunoscut varsari de singe in sat). c) Vom mai aminti tot aici un obiceiu din seara Anului Nou, care azi a disparut, fiind inlocuit cu cel dela punctul b. In seara Anului Nou era asa

clopurile" pe cap) $i unul dintre ei (cu rindul)
spune cele ce urmeaza:
Cinstita gazdk cinstIta gazdoaie,
Nol pe laitfi ne-am pus $1 cuvintele nu le-am spus. Not pe laitA ne-am asezat $1 cuvintele nu le-am dat. Aveti un copil sau doi sau cap v'a randuit Dumnezeu
Cu numele

numitul verger.
Fetele duceau cirnati fript si placinte, iar feciorii tuica. Se chemau batranii satului gi rudele tisarilor gi se lua masa in comun, mai batrineste si mai avezat. (Nu se chemau toti batrinii satului, ci numai cei mai cu vaza). Dela niciunul din aceste obiceiuri nu lipseste proprietarul casei in care se face jocul.
IV. Deosebiri MN de focuL din restul anului. Jocul din restul anului e organizat de cele mai multe

Maine dimineata frumos sa se gateasca $1 la a noastri bere sa calatoreascli, La un pahar de bautura $1 mai multa vole bunk Cu tineretul satului de-a 'mpreuna.

on de catre unul singur, sau de cel mult doi fe-

547

ciori. Afars de asta, tine numai o singura DuminecA sau sArbatoare, pe cand Berea tine toate saxbAtorile ce cad intre 25 Decemvrie §i 10 Ianuarie

CAnd Mai; n'au joc in sat, alcatuiesc grupuri §i, impreuna cu fetele merg in satele vecine. Se zice ca merg la turenr. Acolo nu plAtesc, qi sunt omeniti bine, dar trebue sA-$i duel fiecare fatA din sat,

cal altfel sau sta §i se uitA, sau dacA incearca sA joace fetele din acea comunA, WA ca cineva 0.-1 fi poftit (*i aceasta o face unul din feciorii-gazdA), e de cele mai multe on expus primejdiilor, care

sunt departe de a fi prilej de bucurie.
GH. RETEGANUL

548

DOCUMENTE

ANCHETELE MONOGRAFICE ASUPRA ECONOMIEI FAMILIARE TARANESTI ALE SEMINARULUI DE ECONOMIE POLITICA A UNIVERSITATII DIN LW
In programul de lucrari al Seminarului nostru au intrat mai de mult anchetele monografice. In primul rand aceste anchete au privit economia taraneasca si finantele locale satesti. Scopul urmarit estepe de o parte desvoltarea spiritului de cercetare, prin contactul direct cu vieata socials, al studentilor nostri, iar pe de alts parte, procurarea de material pentru studii ulterioare asupra
economiei taranesti.

miliei, alese pentru un astfel de studiu. Pentru a atenua aceste dificultati, s'a procedat totdeauna la anumite pregatiri preliminarii, dar mai ales s'a
cautat ca studentii, ca'rora li s'au incredintat aceste cercetari, sa fie nu numai cu mai multe aptitudini, ci chiar proveniti din mediul rural, recomandan-

Din primul moment o atentiune deosebita a
fost data unitatii sociale de baza, care este fa-

du-li-se expres sa aleaga pentru anchetare o familie din propriul for sat, pe care o cunosc in deaproape si careia ii pot inspira o desavarsita
incredere,

milia. Anchetele noastre au fost menite sa procure date cat mai precise, amanuntite si complete asupra familiilor studiate, privind: I. Compunerea qi originea familiei, cultura, activitatea socials, politica sit religioasa a membrilor sal. II. Patrimoniul: locuinta, terenul de cultura, inventarul agricol, inventarul casnic. HI. Mijloacele de hrana disponibile, rezervele . de numerar, datoriile.

Desigur ca rezultatele n'au fost totdeauna demne de interes. Uneori s'au obtinut insa informatiuni interesante, castigate dupa saptamani intregi de staruinta si verificare a datelor obtiflute.

In anul 1934 am incercat sa efectuam o ancheta de acest fel, luand in diferite judete ale
Basarabiei si Moldovei cite o familie de acelasi tip, adica cu acelasi numar de membri qi cu ace-

easi stare economics: 6-7 membri si 5 ha de
pamant, pentru a avea astfel date comparative. Rezultatele au fost dintre cele mai concludente si au dovedit cu prisosinta ca starea economics era superioara in acele familii care aveau o activitate economics complexa,

IV. Bilantul exploatarii: A. Venituri: din cultura solului, din productia animals, avicoll si apicola; din produsul industriei casnice, din exploa-

tatii forestiere, din munci conexe (carausie, pluCarle,

dijma etc.) si venituri extraagricole; B.

Cheltuieli: in forta de munca, pentru fiecare gen

Ancheta de mai jos, intreprinsa de d-1 Vladimir Stoian, doctorand in stiintele economice, face parte din aceasta serie de lucrari.
INFORMATII PRELIMINARII:

de productie in parte; in nature; in bani (pentru exploatatie, pentru consum si diverse). V. Oarecari informatii de ordin general.

Pentru a se pasha o unitate de lucru, s'au tiOrli formulare, care, dupa studierea arnanuntita a unei familii, in prealabil alese, trebuesc cornpletate.

Judetul Orhei, plasa Rezina, comuna Rezina, satul Ciorna. I. Populatia satului (dupa ultimul recenseimant). capi de familie: 319; locuitori: 1.366,

Este in deobste cunoscut ca rezultatele unor
asemeni cercetari depind de doua imprejurari: pe

de o parte pregatirea si convingerea, chiar pasiunea persoanelor insarcinate cu efectuarea lor,

2. Situatia topografica a satului: regiune deluroasa. Satul asezat in valea Nistrului. 3. Suprafaia satului: 36,67 ha. 4. Suprafafa generals a proprietoitii satului:
862,83 ha.

iar pe de alts parte gradul de rezistenta al fa-

549

a) teren arabil: 674,11 ha; b) imag: 75,65 ha; vie: 62,54 ha; d) llvezi: 2,83 ha; e) gradindrii: 9,28 ha; f) prisiici: cinci; g) mlclgtini: 19,50 ha; h) toloacd: 8,24 ha; i) drumuri: 10,68 ha. 5. Repartitta proprieldlii agricole: Mica (peind la 10 hectare): 682,35 ha. Mil Zoete (10-100 hectare): c)

nits, zestre, cumpiiratei, etc.: c15.dita de tatal sail si data fiului de veci la casatorie.
3. Din ce e construitd casa de locuit (cdrcimidd, lemn, cdrpefi, paiantd etc.): din piatrA. 4. Celle incdperi are: 3 incAperi. Ce dimensiuni au aceste incdperi: a) 5 mX3 m;

Mare (dela 101 ha in sus): La ce dIstanid se and satul de orag: 2 km. La ce distanfil de calea feral& 1 km.

b) 5 mX3 m; c) 3 mX 2 in. Inaltimea de 2 m. 5. Ce alte dependinfe se mai gasesc: cuhnie, tindcI, pivnita, grajd, poiatcl, cogare etc.: a) din

I. FAMILIA. Familia locuitorului: 0. I.
Data intemeierii (anul cdsdtoriei): 1918, Octomvrie 15. 1. Numdrul membrilor: sapte.
2. Numele fiecdruia:

piatrA: tinda, pivnita, grajduri, cotet; b) din lemn: costireatil; c) din pamant; bordeiul. 6. Cat loc de easel are: 1,000 m2. 7. Cu ce este imprejmuit. Ce fel de Bard: de
piatrA, 8. Constructii noi, neterminate:
9. In ce stare de intrefinere generals se did casa de locuif fi dependinfele: casa si pivnita, in

sotul I., sotia T., copiii: N

M., V., T., G.
3. Vcirsta fiec'druia:

stare buns. Dependintele in stare potrivitA.
B. Terenul de culturd:

I. 38 ani, T. 35 ani, N. 14

ani, M. 12 ani, V. 10 ani, T. 6 ani, G. 4 ani. 4. Copit decedufi: a) tin baiat $i b) doua fetite
gemene. Din ce cauzd: a) ars de viu, in varsta de 2 ani; b) decedate a doua zi dup5. nastere. 5. Din ce neam se trag: mazili, rdzegi, dvorean, clacagi, etc.: sotul, din neam de tarani improprie-

1. In proprietate: a) teren arabil 5,20 ha; b) vie 0,20 ha; c) livada 0,20 ha; d) arie (in curte); e) toloacd 0,30 ha. 2. Cu ce titlu a dobeindit (mostenire, zestre, dar, cumpdrate, improprietclrire etc,): a) dela parinti,

Will in 1861; sotia, din breasla duhovniceasca. 6. .tiinta de carte a fiethruia: sotii au sc. primarA ruseascA, ambii citesc si scriu romAneste, Co-

de veci: locul de casa, via, livada si 2,10 ha arabil; b) zestre: 2 ha arabil; c) improprietarit: 0,75 ha arabil; d) a cumparat: 0,65 ha arabil.
3. Deed' mai are ceva de pldtit pentru terenul de culturd: a) pentru terenul de improprietArire nu a

piii: N. urmeazA cl. III-a sc. de meserii Rezina; M. are 2 clase primare, V. urmeaza cl. I-a $c. primaa, iar T. e inscris la gradina de copii.
7. Deed geful families a /cleat sau nu riizboiul, Bind snit on nu: a falcut rAzboiul dela 1916-918

fost dat in debit, nefiind terminate lucrArile cadastrale; b) pentru terenul cumparat (0,65 ha),
datoreazA BAncii Populare 13.650 lei. 4. Ce calitate are pdmdnful: pamint negru cu
nisi/3.

in marina ruse. Nu a fost rAnit.
8. Deed' face parte din vreo organizatie politicci
Ft

din care anume: este presedintele organizatiei
9.

locale a partidului: XY.
Deal a avut sau are vreo demnitate, slujbel sau insclreinare publicd in sat (la 31 Decemvrie

5. La ce distantcl este de casa de locuit: la 2 km. C. Inventarul agricol: 1. Vile (boi, vaci, of, capre, cai): 2 cai, 1 vaci,

membru in consiliul parohial, in asoc. pasunelor comunale, la Banca Populara; fost consilier comunal si membrul delegatiei consiliului.
1933):
10. Cdrei religii aparfine, f i data are legaturi cu vreo sects religioasd oarecare: este crestin-orto-

1 vitel si 4 oi. 2. Car, ccirufd, plug, sapii, htirlef, greble, furci, lopefi, balerci, tease etc.: caruta, hamuri, plug, boroana, 4 sape, 2 harlete, 1 lopata, 2 greble, 3 furci, 1 coasa, 1 secere, 6 balerci, topor, bards, strung, forestall, ciocan, cleste, cosor, foarfece de vie, imblaciu, saci, veretca si diferite alte marunte.
3. Stupi:

dox si nu are legaturi cu nicio sects.
II. ECONOMIA.
1. 1.

D. Inventarul casnic:

-

Structure. - A. Activul:
De cand este cldditcl casa: din 1915.

1. Mobilier (lavife, mese, scaune, lclicere, perne, (cumpdrate sau lucrate in easel), zestre, mogtenire etc.: a) de zestre: 2 lavife, 2 mese, 4
icoane

A. Locuinfa:
2. Este cladita de actuala familie; este mogte-

Beaune, 2 laicere, 2 covoare, 4 perne, 1 dulap, 1

lads; b) lucrate in casa: 4 laicere, 2 covoare, 6
perne; d) cumparate: 1 lavita, 2 mese, 3 scaune,

550

2 plapome, 3 icoane, 1 oglinda; d) din donatii:
1

7. Produse animale: lapte 5 kg, brinza 2 kg,
smantani 2 kg, unt 6 kg, barna de of 32 kg.
8. Combustibil: bete de floarea soarelui 1.000 kg. F. Numerar: 1. Moneda disponibila, bancnote sau bani de me-

icoana,

2. Imbraciiminte de fiecare membru al familial (cumparate sau lucrate in casii), zestre, moftenire: toga imbracamintea de zestre azi e epuizata. Panza pentru rule se lucreaza in casa. Stof a pentru haine o cumpara la oras, iar sumanul, din Yana proprie, se bate la morile locale de apa. (Vezi tabloul Nr. 1).

tal lezaurizati: 2. Depuneri (la band, particulari etc.): 1.500 lei cotizatia de membru la Banca Popularii, 3. Imprumuturi acordate:

Tabloul I. ImbrAcarninte II inatAminte
Costume

de lucru I

Clorapt

batoare

Bar-

Lima

tiel

,:,

r,
C

.0

ZMI
1
1 1

tete

to a

ma mp

pct

ste

obc

Membril familiel

ws,

'e

v
t..0.

fa-

kro
4
.

0.

1
ro.

Hattie

L ngerie

incaltamInte

ra

tro

C

al.

cn
0,

73

4:6
18

.0:=

0

0

i.3

0

(1)

(4)

(0) (4)

(5) (0) 87, (8) (9) (10)
1

r.

T.
N. M.
V.

capul famillel sotia flul
fiica Hui fiul flul

1

1
1 1

1

1
1

(.) (12)
1
1

-

(13) 14) (15)

(17) (18)

o
1
1

89 (80)
1

(22)

per, per. per. per, per. per.
1
1 1

2
1 1

3
3 3 3
2

3
1

2
4 2

2
1

1

1
1 1 1 1
1

1

1

1
1
1

1

1

T.
D.

1
1

1
1
1

1
1
1

Total

.

. .

1

2

2

4

4

6

5

5


1 1

3
1

3
1 1
1

1

2

1 1
1
1

2 2
18 10

1

2

1

2

2

14

5

5

4

2

3. Unelte casnice (furci de tors, rdzboaie, gherghefe etc.): 2 furci de tors, stative, ite, spate, letcd,

4. Creante de incasat. (De unde provin):
B. Pasivul in monedd. Datorii: 1, La particulari (banct, ccirciumari etc.): La Banca Populara Rezina, 7.000 lei. 2. De cand gi pentru ce le-a contractat: din 1927,

cicarac, vartelnita si suveica, pentru tesut panza
si laicere. 4. Obiecte casnice (oale, furculite, cutite, calddri, cole, pahare etc. (cumpcirate sau lucrate in casd,

zestre, moftentre etc.): 5 oale, 2 tingiri, 8 tavi, 2 caldari, 20 furculite de metal, 3 cutite, 6 pahare,
4 sticle, 4 ulcioare, 20 farfurii, 10 strachini, 10 linguri de metal, 10 linguri de lemn, 2 cani, 2 solnite
si altele.
5. Ccirti f l ziare. (Care anume): Carti proiorii nu are, dar citeqte ocazional ziare. E. Mijloace de hranci:

1. Ford, O&M (ce specii Ft ate): 2 porci, 28
gaini, 15 rate si un vitel. 2. Cereale: grau 2.380 kg, gait seams 300 kg, ovaz 260 kg, porumb 1.800 kg, floarea soarelui
425 kg.

3. Vin, rachiu etc.: vin 200 h&j, '4. Legume: cartofi 200 kg, fasole 60 kg, linte 80 kg, rosii 50 kg, castraveti 500 bucati, varza 70 buc.

pentru cumpararea a 0,65 ha arabil 3. Ce dobandci a convenit sa plelleascii: 15%, ceea ce revine 6.650 lei. 4. Cat a philit, i cot mai are de plant: nu a plata nimic, datoreaza 13.650 lei. 5. De and n'a mai pleitit: din 1927, and a contractat imprumutul. 6. Beneficiazd de conversiune: beneficiaza in privinta imprumutului dela Banca, 7. lmpozite nepldtite; care; ce sum& pe 1931, la Stat: aditionale, cola drumurilor, 976 lei; pe 1932, la Stat: aditionale, coca drumurilor 727 lei. Total 1.703 lei. Mai datoreazit la Stat 3.000 lei, pentru seminte acordate in Martie 1929. 8. Dacd are ceva dat ca gaj, sau ipotecd:
BILANTUL EXPLOATATIEI PE ANUL 1933 (1 Ianuarie-31 Decemvrie 1933) A. Venituri: I. Din cultura solulul: 1, Ce semanaturl a avut; pe varietali fi hectare

5. Fructe (uscaturi): pere 20 kg, prune 10 kg, visini 10 kg, ciresi 10 kg, nuci 700 buc.
6. Furaje: paie 4.650 kg, pleava 500 kg, ciocleje 1.500 kg, sfecla de nutret 1.000 kg.

551

g(producf ia la hector): 0,60 ha grail slams, media 1.000 kg la ha; gram (1,60 ha), m. 1.875 kg; ovAz (0,25 ha), m. 1.200 kg; porumb (2 ha), m, 1.750 kg; floarea soarelui (0,75 ha), m. 1.300 kg;
cfinepA prin porumb; iarba de pe 0,30 ha.
2.

3. Ce alte produse agricole a avid (livezi, grddini, bosidndrii, vii etc.): nuci 1.000 buc., pere 300 kg, prune 200 kg, cirw 50 kg, viqine 70 kg, yin 500 litri, fasole 100 kg, linte 100 kg, roqii 100 kg, castraveti 1.500 buc., varza 100 buc., cartofi 300 kg, sfeclA de nutrel 2.000 kg. 4. Cum le-a intrebuinfat: consum, vanzare, pastrare, insiimonfare, pomand, pierdere etc. (pe liecare categorie aparte, cu cea mai mare precizie): (Vezi tabloul Nr. 2). 5. Cui a v. andut, cu ce pre f, pentru ce s'a grabit sd vandd: a vandut negustorilor locali, treptat,

Cal a recoltat din liecare: grAu 3.000 kg,

grail secaros 600 kg, ovAz 300 kg, porumb 3.500 kg, floarea soarelui 975 kg, cfinepa 150 inAnu§i paie

4.900 kg, pleava, 980 kg, ciocleje 3.000 kg, iarbii folositA cu pAscutul vitelor; bete de floarea soarelui 1.500 kg.

Tabloul II. Venituri §i cheltuieli, in natura

Product f a
Denumirea produselor
(1)

intrebuintarea produc iei
Rezerva 1932
(4)

Suprafa(a
(2)

Total
(5)

Rec. 1933
(3)

Consum mantare Vanzare Pomana
(6)

lose(7)

Rezerva Disponipentru bil pentru consum vanzare
(10) (11)

(8)

(9)

ha
CirAu

kg
3.000 600 300 3.500 975
marmi 150

kg
975 350 200 1.200 250

kg
3.975 950 500 4.700 1.225
mis. 20 150

kg
920 550 215 2.155
191

kg
300 100 25 25 9 20

kg
375

Chau secaros

°vas
Porumb
Canepa Pale
.

.
. . .

1,60 0,60 0,25 2,00

Floarea soarelui.
Pleava
Clocleje
,

0,75

larba . . . Bete de floarea soarelul
Nuci
t

. ....

0,30

-

600

2) 20
2.000 150 750

4.900 980 3.000

larbA
1.500

-

6.900 1.130 3.750

-

ming 150 2,250 630 2.250

pascut
1.000

500

2.000

Pere Prune
Cire§e Vi§ine
Vin

0,20 buc.1.000 300 0,20 200 0,20 50 0,20 70 0,20 0,20 Iltri 500
n

buc. 500 buc.1.500
20
10 10 10

buc. 700
80 40 40 50

320 210 60 80

litri 200
50 25 40

Iltri 700
150

Iltri 400

Fasole Witte
Rogli

in vie

100 100

x
43 90

2

=

buc. 100
20
10 10

kg

kg
680 300 260 1) 1.800 125

kg
1.700

-

-

300
2.000

2.650 500 1.500

-

1.000

buc. 700
20
10 10 10

Castravetl
VarzA

.

100

125 140

.
. . .
.

Cartofl

In Ilvada

.

buc.1.500 buc. 100
300 2.000

buc. 500 buc.2.000 buc.1.500 buc. 90 buc. 60 bile. 160

Steen de nutret .
Lapte

Branza de vacs .
Smantlina Unt Zara
ZAr

. .

-

litrl 750
150 50 25 50 475 50 20 2
1

BrAnza de oi
LAna

Pene Intel
,lArlatil

Pore'
Dui

Mari

-

4
4

buc. 59
buc. 1.000

buc. 16 20 5 20
1

200 1.000

500 3.000

300 2.000

litri 750
170

Ind 745
168

90 30 50 475 70 20
2 2
4

48 24 50 475 38 20 2

2

6

buc. 75
buc. 1.000

buc. 22
buc. 400

-

2

litri 100 1

200 150

20

N--

4 4

buc. 10
buc. 600

-

litri 200
60 80 50

buc. 500 buc. 70
200
1.000

litri 5
2
2

- 3) buc. 43 32
2) 1

6

-

3) 2

Restul de 720 kg (clocAlAi) an fost intrebuintate pentru incAlzit. 2) Seminte. 3) Pentru vanzare, consum intern, sau culturA,

552

in mksura nevoilor gi pentru a acoperi aceste neNW,

pe pretul zilei. II. Din productia: animal& avicolci ;i apicold: 1. Ce produse animale a avut (lapte, brcinzd, unt
etc.): lapte 750 kg, britnzA 150 kg, unt 25 kg, smart-

2. Cate zile a lucrat pentru gran, orz, ovilz, secard, grau secerat, arat, seminal, secerat, treieraf, carat. (Fiecare membru al familiei in parte): (Vezi
tabloul Nr. 3).

Una 50 kg, zara 50 kg, zAr 475 kg, brinza de of 50 kg, land 20 kg, pene 2 kg, 1 vitel, 4 ciirlani,
4 purcei,

2. Cat a consumat, cat a vandal, cat mai are, pe

ce pre, a vandut: (Vezi tabloul Nr. 2). (Pentru
vanzarea produselor, vezi tabloul Nr, 4). 3. Ce paseiri not a avut in cursul anului 1933, cafe a consumat, cote a vandut, cafe ouci: a crescut 59 bucati, din care: 10 buc, a vandut, 17 buc. a consumat; 600 owl a vandut si 400 owl a consumat. A mai avut 16 pAsAri din anul precedent, din care a consumat 5 buc. 4. Dacii a produs, consumat f i vandal miere si

3. Idem pentru porumb, la arat, prositul intdiu, prlisiful al doilea, culesul ctiulefilor, tcliatul cocenilor, caratul, desbobitul. (Fiecare membru in parte): (Vezi tabloul Nr. 3). 4. Idem pentru legume, la arat, semdnaf, prdsit, plivit, sapat, cules: (Vezi tabloul Nr. 3). 5. Idem pentru vie; la sapat, legal, incordat, pri-

cearei de albini: 5. Daca a vandut animale mar* in cursul anului a vandut, pentru suma de 640 lei, un vitel din
productia 1932.

ILL Din produsul industriei casnice: 1. Ce obiecte casnice a produs pentru vcinzare

(linguri, oale, piinzii etc.): 2. Ce a vandut si ce mai are pentru vanzare: IV. Din exploatalii forestiere, proprii sau Male

m! preifit, stropif, legal, fdiat, al doilea prasit, cules, carat, descurcat de pe araci, tescuit: (Vezi tabloul Nr. 3). 6. Idem pentru pomi roditori, curafat de omizi, Iclierea crscilor, cules: (Vezi tabloul Nr. 3). Totalul zilelor de .lucru, pe categorii ¢i global: (Vezi tabloul Nr. 3). 7. Pentru productia animals, avicold f i agricoki: caste zile de lucru: aproximativ 2 luni. 8. Pentru produsul industriei casnice (penit, scarmAnat, tors, tesut): cafe zile de lucru: aproximativ o tuna, iarna intre alt lucru. 9. Pentru munci conexe: cote zile cardusie: 100
rile.

dela all& -

Lucru cu ziva la al iii: 10. Pentru reparatii, grijitul locuintei etc., cafe

Cat a lucrat pe socolealii proprie, vanzand ma-

terialul f i nu cu ziva la al(ii: V. Din munci conexe: 1. Venituri din cdrilusie, plutiirie, la pfidure etc.: din carausie, 100 zile in an, 10.000 lei. 2. Din lucru cu ziva la fdbrici, ateliere etc.; ce anume lucru f i cafe zile a lucrat; care membri at

tile de lucru: dour saptamini. 11. Pentru aratul de toamnd: 6 rile.
12. Pentru once and muncii, in legaturcl cu ex-

ploatatia agricolci: 13. Maned strainer' de a familiei, neplatitii in bani: tatal sau it ajuta cam dour saptamani pe an. In naturd: 1. Cats scimcinki a sciminat (din anti precedenfi, nu cumpiiratd); cats scimcinlci de grau a pus in

familie: 3. Din dijnici: 3.680 lei.

VI. Extraagricole intiimplcitoare: 1. Din insiircindri publice: jetoane de prezentA,

toamna 1933: (Vezi tabloul Nr. 2).

2. Din propaganda electoral& -

3. Din daruri: -

4. Din atutoare dela altii, sau Stitt on comundi 5. Din alte izvoare, afard de cele de mai sus: Totalul veniturilor, pe categorii in naturd (amt.-

nuntit fi cat se poate mai precis: (Vezi tabloul
Nr. 2, iar pentru ventilurile provenite din vanzarea produselor, vezi tabloul Nr. 4). B. Cheltuieli: I. In forts de muncii: Cereale: 1. Cali membri ai familiei au lucrat: au lucrat cinci membri: I., capul familiei; T., sotia; N. M. si
V. copii.

2. Ce furaje au consumat effete (din producfie proprie, nu cumpiirate): (Vezi tabloul Nr. 2). 2 bis. Combustibil din recolta 1932: ciocalai 295 kg, bete de floarea soareltii 500 kg; din recolta 1933: ciocalai 425 kg, ogrinji 750 kg, bete de floarea soarelui 500 kg. 3. Ce cantitate din produsele exploatatiei a consumat familia (de tot felul): (Vezi tabloul Nr. 2). In bani: (cumparAturi de pe piatA). 1. Pentru exploatatia agricolci: a) ingrAsAminte:

- b) unelte: dour sape, 50 lei; c) seminfe: de
varzA, cartofi, sfeclA, rosii: 70 lei;

d) vite: -

e) nutret: - f) reparatii la cdrufii, plug etg.: 100 lei; g) transportul recoltei: - h) treieraf: marina 1.250 lei; i) macinat: uium in valoare de 400 lei;

553

Tabloul III. Intrebulntarea fortei de muncl
Cur Alit

Prilgit

De crengi

:g Sernanat

Mutat

OS

Treerat

Tescuit

Stropit

Arat

Z

..:

6'
(6)

0 0

I

11

11 .,,
Er.

s' c..)

g

Carat

SApat

Legat

Cu les

Zile intrebuintafe
(2)

-ti

....
'1:(

Desb obit

0

Descurcat
13

...

Cosit, seceratil

11

11

11

1 o

I.

Total

r6"

13

(I)
1

(9) (10) (11) (12)
2 0,5

(16)

7'5

8')

oo

A22)
12

La grAu:
1.

3

1

T. N.
M

- - - -

2 2

2
10
1

v.

Total.
2

.

.

361
1

1

2 0,5

6,5
1

OrAu secAros:

T.
N. M. V.

1
1 1 1

Total.
3

. .

20,5

- 0,5
1

1 1

3

5
0,5 0,5 0,5
1,5

Ovliz:
T.
N. M

rai

ro

V.
Total.
4
.

.

--1

al

- 0,5

-

0.5 - 0,5
1

1
1 1 1

-

3

1

3
6

1 1

1 1

-

- - - - - - -

--2 2

-

3,5 6 5 9 35,5
4,5
1

I

ul

2 2 3,5
13,

1,5

0,5 0,5
1

-

3,5

Porumb:
I.

T.
N. M. V.

Total .
5
1.

.

.

Fl. soarelui:
T.
N. M V.

Total .
6
I.

.

.

Legume :
T.
V.

N. M.

Total .
7
1

. .

Vie:
T. N.
M V.

Total. .
8

.

-4 - - - - -_ - -- - - 2-- - _- - - - -- - 0,5 - - - - -- - - - - -_ 3-- - -2 - - 2-1

4 4 4 4
16
1 1

3
3 3 3
12
1 1 1

4 8
1

1

0,5

1
1

1

2

1

4
1

3
1

2
2

1

----1
1
1

-

-

-

1 1

-

4

2 2 2 2

4
8

4

8

1

- -

3

- - - - 2

2 4

2
2 8

1

2

1

2

4

1

1

1

3

2

1

1

1

1

2

3

2

2

2

- - - - - 1

1

4
1 1

1

1 1 1

1

1

5
2 2 2
6

Livada:
T.
N.
7.4 1

2 2 2 6

2

V.

I.

Total . Totalul zilelor:

. .

9,5

1

1

2

3
3
1

- - - - - - 1

1 1

I
1

19 10
14 15

58
8,5
7

5

4,5
25
8
1

6 2
17

15
1 1

5
4

1

3

3

26 5 2 4 6
17

4 3
3 2
7

T
N. M V.

5 4,5

2

6
4

3
0,5 3 3

9,5

- 4,5

2

2 -3 - 2 - -

5 6 5

5 3

- - - 1 1

4,5 4 3,5 4,5 3

3 5
1

5
5

12 4

8

3 3

- - 2
2
2
1 1
1 1

2

1

1

73,5 23,5 9,5 43,5 45

554

j) salarii oamenilor straini de familie (zile f f total): 1 zi la treier, 200 lei; I) once alte cheltuieli de exploatare: 2. Alimente: zahar 400 lei, sare 250 lei, orez 300 lei, pgste 200 lei, diverse coloniale 240 lei; ceapi
30 lei, usturoiu 15 lei, morcov 15 lei, alcool 612 lei, tutun 1.000 lei, chibrituri 100 lei, uleiu de vopsit 70

III. MENTALITATEA: Generalifdli:

1. Ce spun membrii familiei despre 'stares for economics actual& cu 6 ha de pamftnt si cinci cop11, tales° din greu. Lipsesc posibilitati de castig. 2. Ce spun despre partidele politice (in parte de

flecare): sunt pentru ideologia taranista, dar in
contra politicianismului partidelor. 3. Ce spun despre comunism, hitlerism ,ci straini: stiu cif dupa revolutia ruse, taranimea &Ala bine

lei, var 100 lei, sapun 180 lei. Total 3.512 lei. 3. lmbrdcdminte: a) haine 2.400 lei; b) incaltaminte 2.400 lei. Total 4.800 lei.

Tabloul IV. Venituri §1 cheltuieli, in bani

Venituri
I. Din vanzAri: OrAu -375 kg 600 kg Floarea soarelui 100 litri Vin Pere 200 kg

Suma
Lei

Cheltuieli
Inventar agricol ..........
.
.

Suma
Lei
50 70 100 1.850 2.062 1.450 4.800 750 300 2.500 1.600 254 490 2.164 500 500 1.555 400
. .

Prune 150 kg
Carlani 4 buc Parcel 4 buc. Vitel 1 buc.

PAsari 10 buc
Out
600 buc

1.875 1.900 500 500 600 400 500 640 200

Seminte Reparatil agricole

Exploatatia agricolt
Alimente

500

II. Din cArAu§le:

100 zile pe an

10.000

III. Din InsArcinari publice: Jetoane de prezenta

3.680

Articole de gospodarie imbracaminte Combustibil Luminat $coalt Petreceri Judecata Impozite Ctrauqie Pentru cult. Pentru politica Reparatii de locuintt Diverse

.

Total.

.

.

21.395

Total.

21.395

4. Combustibil, luminat: a) lemne 750 lei; b) petrol 300 lei. Total 1.050 lei. 5. .Fco/i: a) taxe 400 lei; carti, caiete, 1.600 lei; uniformi 500 lei, Total 2.500 lei. 6. Boll: 7. Petreceri (botez, nunfi, etc.): a) un botez si o nunta 300 lei; b) hram 700 lei; c) lasat de sec 300 lei; petreceri 300 lei. Total 1.600 lei. 8. Decese: 9. Bacsisuri-mite: 10. Amenzi scolare, penale, daune civile (toate efectiv plattle): II. Ddri: la Stat 181 lei; aditionale 204 lei, cota drumurilor 105 lei, Total 490 lei. 12, Procese: un proces penal 254 lei. 13. Cheltuieli de ceirdusie: 2,164 lei. 14. Diverse: pentru cult: 500 lei; politica 500 lei; cdrji, ziare, mile; reparajii ale locuinfei: 1.555 lei; imprumuturi: once alte cheltuieli: 400 lei. 15. Pagube: inundajii, lncendii: via a suferit din cauza grindinei.

gi liber, iar acum sufera. Nu sunt contra shillnilor,

4. Ce spun despre preoji f t invdjdfori: sa nu lima

politica si sa se ocupe de misiunea lor. Nu cred in necesitatea stilului nou.
5, Dacd ar don o lege care sit' opreascd viinzarea sau ipotecarea lotului: Nu. Sunt pentru libera cir-

culatie a proprietitilor tarinesti.
6. Cdnd se simjea mai bine; inainle de improprie-

Wire sau dupd: Inainte. Caci navigatia pe Nistru pi exploatarea carierelor de piatra dadeau posibilitati de castig. 7, Ce are de spas despre exploatarea in comun, despre proprletatea colectiva si despre cultura cu masini: stint pentru o exploatare dupa sistemul
cooperatist.

.8. Dacd pdrinfii ar dori sd alba si alji copii. Nu.

9. Dacd ar renunfa la vieafa rurald pentru o
slujbd la ores. Nu. Dar ar dori sa-si aranjeze copiii la oral), In slujbe.
G. ZANE

555

DIN HARTIILE UNUI EPITROP SATESC DIN BANAT
Transcriu cateva pagini dintr'un carnet, legat in coperte tari, invelite in panzA neagra, al rAposatului epitrop din Cerneteaz, lotia Golub, pe care se gaseste o vigneta cu mentiunea: Divari de sokotelile banilor gata inceput dela 1/1 984 ai Sf. Beserici din Tierenteaz sub Epitrop Iotia Golub", si cateva hartii aflate in acest carnet. Prin bunavointa urmasilor epitropului acest carnet se af IA in pAstrarea mea.
SOCOTA PE ANUL 894
%(mini)

pagina 3 dela 10/3

f. 134
134
1

X 97
60
37 56
81

tarnane (tamale)

132

Nro 75: 77: 78 dela Ev.: (rem) Go: (lub) si Murariu dela Patru Galan
din Dolapu
suma

3
129 3 2

66
15

40

u(una)

17/1 bani gata
altii dela cununii altii altii venitu pe 894

176 131 6 2

70

134 2
136 8

55

56 50
16 51

N. 87, 88, 89, 91
suma

55 20
35
57 78

l

128

4
321

43

in 17 Ianuarie 894 dela fostul Epitrop G. J. am kapatat aceasta suma. am depus la Institut (bana) 1) am plAtit la P: presbi si figuratii .. .
dohna si lui Gligor
lui P: presb.

pita 13/4 se afla
diva si luna:
pagina 4.

prau (pulbere) de puska!)

4/4

4 123
f. 123

176
75

70
73 55 18 90

X
78

r. 144

dela 13/4 pre lumini (lumanari)
lui Casiriu lui P: tiganu 60 X

48 75 43

r

69 6
62
11

78
78

-X

28

32

6/2 este suma de
dela 6/2 . dela Saveta Oprean
la angeliri chentie) (inginer) si Keanta
(Vi-

51

28
28

puti pomadie (alifie de curAtit)

78 32 200
00

pagina 2

f.
51 5

dela Fiskal (avocat) Rotariu
din dolaf

232 35
267

00
00

56
10

28 27
1

din dolaf

18/4.

la bemesung (impozit)
spini la morminti (cimitir)

46

si dela livada
lui Ion, Mita (Dimitrie) si Pavel
pagina 5. Ana. 25/4 diva si luna dela 25/4 suma
vada

10 5

4
41

9
92 80
12

282
1

4
37
5

280

00 25 75

din dolapu Biserici
28/2

dela pAmantu vindut

46 88
12 15

fl. 280
50 330 2 328

kr.
75

pe 3 Protokole (registre)
dela pamantu vindut [Ana 10/3 este suma

dela Evrem Bold: (urean3) pentru li-

1

86 48
E.

97

75 75

lui Gligor pentru Miru

134

97

1) Paginaila, parantezele §i explicatille aunt ale noastre. 2) Necesar pivelor cu cart is tragea la zile marl. 3) Ford mlcelar In sat. A murlt acum vreo clad an).

556

siufori (5ofei) grau, lumini, geicin (untdelemn)
7

31/7: 300 kariimizi 5i 2 armiti
321
7

6
248
100 148

20
99

dela Evr (em)
livad(a)

Bold (urean)

56

la maistor George Suici
1 5i 2/8 armiti 5 kocii (trasuri)

pentru

99 50
49

N-ri 122, 123, arcie (hartie) 5i uiaga (sticla) pentru vin

328

56
40

pang 3/8 este suma
paici so lukrat la Beserika farbuit (vApsit) Iohan mecher Iosefstad 6) Si varuit George Suici maere7)
pagina 8. dela 3/8

148

328

16

dela cununie
'Dana la 15/5 suma

1

50 60 80 86
10

329

1.

sub N-ri

126, 127,

128, 129, 130 am dat

16

21/5 lui Prota (protopop) la Igzamen
ping. 21/5 suma

312 25 287

dela D. Notariu
5/8 sub N-ri 190: Si 1 5i 2 $i 3

148 2

k. 49 20
69
41

76

150 56

pagina 6
dela 21/5 dela Mo5u Tanasie Ermotianu 4)

II. 287
3 291 4

7/6 din dolapu Biseri:

dela abli: (gatii) dela comuna kr. dela I: (ota) Vasiu alui Marku 76 dela Iotia Iosim 50 dela Iotia Costea 26 ---26

94 97 38 23 20
272
10

28 58

(cii)

86

12/6 am dat lui Casiriu imprumut ....
suma

295 30 265
3

la moar (zidar) George Suici

10/8

262
26 28 98 40 38 65
73

86
60

N-ri 148, 149 5i

153

lui Tima (Timotei) Argy: (lean) fintina
sub N-rii 202 Si 203
pang 13/8
.

7

261

255
254

dela Iotia (Iosif) Iosim
N-ri 158 5i 159
262 8 253 2 255

26 93 33

3/7 din dolapu Beserici
Iotia Iosim Bobat 5)
...

pagina 9: dela 13/8

73 40
10

lui George Suici
lui Iohan Mecher
sub N-rii 208, 209, 211, am dat

fl. 254 90
164 100 64
6

cr.
33
33 33 70 63 63

256
f.

pagina 7
dela 10/7 capital
X
10

dela kununie Nr. 181, 182, la Arnuiti (vama)
Nr. 166, 169, dela Cununie 5i Inmormantare
55/7

256

dela Nru jurnalului 177 am primit
19/8:

57 20 77

60

256
2

70 06 64 80

din dolapu Besericii
lui George Suici

3

254
1

80
21

63

256

44
25
19

In 21/8 am strins dela dittoras

59 33
93

63 40 03 75
28

Nr. 183 5i 184, la maistori

1

255

22/8 la staeru (impozit) 5i altele .... 43 pima 22/8 suma 49

4) Adeck Tilnasie din Iarmata sub dominatla maghiara Glarmata, tar acum Iarmata sat la vreo 3 km, inspre rasarit de Cerneteaz. 4) Poreclk care a disparut din sat. 6) Azi: Iozefin, circumscriptie a Timbioarei. 7) Azt: Principesa Elisabeta circumscriptie a Timl§oaret.

557

giana, Nr, 11.905,

Adunarea Genera la din Lugoj pentru Lugo-

in Nr, 15 in Fagyet 905. in Nr. 17, in Timisoara 905, dare de seama alui Todor Mihalii Nr. 63. loan Suciu Nr. 71. Adaus Deputatii nostril Nr. 79.
foia 1 Fii mandru Romane,
foia 3 Skoli Rom (axle) in Romania Nr. 41 la 907.

In comuna noastra" Tirinciadi in 7 lanuarie a. c., infiintindu-se coral vocal Hind instruat de onoratul corist Efta Ciulan din Berecseu; cdruia iiu patern zice ca se nil crutie si sei rodeascii Dumne-

zeu viatia ca in trei luni siau isprevit santa Liturghie, dupii cum sau fcigciduit D-sa in Nr. 35
din Foia Timisiand din anu 885 prin multd trudii doard ¢i necaz ce poate lo fi avut bldndul nostru

corist dela tineri nostri, ¢iau pus silintia si in
ciiteva cdniciri nationale. Asia arcitcinduse in 14

foia 3 ploia artificiosa Ilus (trata) Nr, 11. foia 3 nune temem Nr. 7. foia 6 peronospori, piatra vinata la vie Nr. 23,
909.

Aprilie adeca in Lunea Pastilor cu o petrecere seau contiert, urmarind asia: inainte de 8 oare seara aduniinduse onorati coristi ai nostri 41 la

Unga (ria). foia 1 sfar§itul lumei Ilu(strata) 49.
1846 Katastika.

foia 3 ce pote face Rominia la Ro (minii) din

sfinta beserika anostri in 6-nou 19 Dekemvrie 1846 sau sfintit dar ne spuneau batrini nostri k. dela anul 1840 sau apukat de ia.
848.

la 848 au lost ungurii in sat qi 849 au fugit dela Moskalu vorba o remas, la Ungurime la 48. la 849 so fakut kovacitia (Covacita) sat Una. Tierenteadiu (Cerneteaz).
(nou).

local denumit, O(noratul) Corist Ella cu Domnul invetiatori Melentie Oprean stind in, mijlocul tuturora insutlejind pe fiecine cu pace...., dupd garsirea cuvintelor lui ciintarea 1 -a Desteaptdte romane. dupd aceia poezia lui M. M. declamata de Zamfir Jichiu. apoi cantarea 2-a ziva scade. dupd aceea se aratii un ttnar corist Nica Golub declamond poezia de P. dull (Dulfu). dupd aceia ciintarea 3-a Cat e tiara Romiineascd, apoi Poezia Betivului de P. dull. declamatii de Acsentie Giuchiu, duper' aceea ciintarea a 4-a Date elute nai mai fi. apoi sau inceput dantiul insii iar frumos

in rind dupii slatuirea onoratului Instructor de cor Ella Ciulan, apoi iar mai rosteau tineri cafe
o cantare ciind ¢i ctind panel in revcirsatul zorilor.

850 mis naskur eu Iotia Golub si Maria eu in 28 Avgust kl: (calendar) veki sau in 9 Sept. noa
kolu sfintei beserici skos.

una am uttat-ca Comuna nostril a remas cu trei

conduciitori ¢i anume: Acsentie Giuchiu, Nica Ion

fi Ladia (Lazar) Stan. mai pe urmci sa oral Fi

Nasterea nostra in kasa. la Nr. 210 din Proto-

September 9, botezat Avg. 31, Sept. 12, si Maria boteaza in 1850 Avgust 15 si Veta neskuta Fevru (arie) 1851, in 14 Si botezata 20. Mina naskuta Iu lie 874 in 16, botezata in 18 si (Mita) (Ghila) Avgust 880, in 18, botezat in 21.

Iotia Golub, anul 1850, naskut in Avgust 28

sau redikat cu spesele lui Evr (em) L (Hu) la 9 Mai 1895 in Cerneteaz in semn de multiamire lui D-zau pentru bunatate §i karea sa si pentru okrotirea familiars in viitoriu si'a obstei krestinesti in genere luatu. Semnul vietii; krucea Domnului In semnul acesta vei invinge, pentru ca puterea ei sa se estinda preste toata lumia, letimea si lungimia ei se asemeniaze ku ceriul. Ka restigninduse Hs pre dinsa a kastigat mantuire la iota lumia. Grabiti cu totii si onoram S. kruce sit ne inkinam ei cu inima si ku buzele sa o sarutam In aciasta sa ne laudam si not krestini LEA fa ne va face ferinti si in viata aceasta si in cea lalta, ea
santieste marginile Iumii.

despre mine ce imi tot siopteste inima: im aduc aminte de oarecare cuvinte de pre la anu 865 ¢i 6 ca zicea un Prouerb cd: Dorireai dupd moarte se'nvii la zeci de ani siatunci sa veld ce sorts au frail mei romani. Acesfe cuvinte sfiu ca nu se vor inplini in veci dar im vine ale sice ¢i eu, vdzdnd inaintea tinerilor nostri si viizand aceia cd multi dintre tineri nu sau invoit sa fie in cor, alti au lost ¢l sau Iiisat, cei ce nau volt sa fie; pe fatia aicugeta ca au perdut oarece, cei ce au lost in acu ¢i dinsii se cer a fi pricor ¢i sau Idsaf mij intre cei 41. inse inzedar cad aceia au muncit cafe odata ¢i pand inmezul nopti, ¢i au scos trupina din..., acu sunt spcilaji pe mini si dInsi impodobesc trupina cu ramuri... veld mai multi cd a adeviir cuvintele ce zic: Racliicina ivetiaturii este mare dar fruptele ei sunt dulci. Intralt lac zice celui lard invetiaturii: Ochi ai dar esti orb intre cei vii, lucrul numai ¢i stiinja poate implini dorinja. In toate comunele unde nu este coru dete Dumnezeu ca sa si vada.
Jolla Golub
Onoratului Ekonom lovan Kota din Biikk-falva (Bucoviii, jud. Timis)
Rugarie,

de cimitir) Dimitrie Pasku copata siapte fiorinti pana la anul nou sa pazeasca.

In 13 Martie 894 sau ales de mormintari (pazitor

u. p. Temes-Remete (Remetea Mare, jud. Timis).

Mull Onorate D-le Redactor, In mull lubita nostril' foie adekii Gazeta Poporului am .flat multe arcitari despre coruri vocale; apoi teau indraznealii ava ruga sa binevoiti a face lac 0 sirurilor mele in mull iubita nostril Foie.

Noi subskrisii ku umilitd apleciiciune. Rugam pre Onorata Reprezentatici 0 in frunte cu D. (omnul) Notares 0 ku intrega Antista nostril din comuna Csernegyhaz (Cerneteaz) ka sa binevoiaskci ane lua la desbatere rugarea noastrci si adekd sa ne rcimine o kolare (ccirare) (a botrind) dela

558

Gherhart pdnd la MCI Jiva Vasiu (butko)8), kredem ca va fi de lobos ,si celor ce vin de dincolo in koaci &UM not ca'ci vor veni la kovaci, la kcisap (macelar), la dukian, la gradinele din Gyelnitici, dar pentru not subskrigii ne rugam niar ft foarte delipsci, pentru komunci 8), pentru beserikii, dar mai viirtos pentru pruncii skolari a trece pe ia. Kredem kci onorata nostril Reprezenta()ie) ne va indeplini rugarea. acelor aplekati lotia Golub. Csemegyhaz in 12-25 Mai 1912.

1/5 rekie Tima Mitru ... 3/5 lui Ion
7/5 lui Ion

2
10

83

8/5 sara iara 10/5 neamtu din Gyarmata 11/5 pe skinduri lui kecian mita lui Jiva nuiele lui Patru
13/5 rekie

3
1
1 1

.-

60 47 50 50 50

8 kl drot (sarma) kune
Kecianu mare
17/5 la fat&

2 3
1
1

:._
50
50

pans la 10 saptamani batrina cand am aduso in kurcia (curtea) me (mea).
Din 11 Maiu 1910 fatace 2, in 11 Dekemvrie adeka de 7 luni o luat sus o alba si alalta in 13 Februarie 1911 adeka era de 9 luni si 2 zile kind o luat sus, asta mo fost soarcea (soarta) so am
de prasila. Mu Warn Domnului.

Avis drept 1 skroafa din 17 Octo (mbrie) 1901 era de 8-9

16/5 la fata seara
dari (jandarmi).

2
1

25/5 pentru sepie (sape) 25 pe 26 urit vis am visat, ku trei GenKovaci (fierar) si fieru
lui Jiva

1/6 rekie Ion

2
1
1

nuiele in zid si de akopedt lacez (lat)
din Fabrik la foraus (iatac) si la usia (usa) 5/6 am adus usciori si lam dat 9/6 cand am adus grinz 14/6 kapara lui Fran)
lui Saif ii)
, 1 1 1

80 20 85 93 56
50

In 29 Aprilie 912 la ()rag ku kocia, adus pe Montie din Olciau (1) Patru si Miclos si Frant
si mai unu, treerat). or putuluit
(curatit) masina
(de

Scara hromatica este sirul celoru douasprediece intervale mici, d, e, C cis des, D dis es, E, F, G gis as, A ais be, H.
Anul 1897, pentru renovarea kasei NI% 210:

16/6 drot, rekie, bemu (porecla comerciantului din sat) Iulie in 18, 19, 22, 23, 24 au 'nvaluit 20/7 rekie 21/7 rekie
viklile, August.

15/6 trestle sat kinez

4 4 20
11

-13

60 84 80

2 2

gragie dela Pohok ,.. trestie dela Ougnfeld sat knez (Sat chinez) Gyurii Farkas rekie (rachiu) 8 firtae plata maistorului Ion lui Tisleru (dulgher) feresti, usi materialu si lukru suma., in 25/3 kapara (arvuna) lui Ion in 24/4 inceput lukru, la Noemvrie dabe (abia) so gatat.

97 40 20
12 12 71 16 118

11

7/8 am skos pamant 9. am fakut imall (hums) in 11. 12, am lipit podu, 13.

13

62

23. am gatat de lipit, 23/8 lui Ion lui Padar (Saif) 29/8 karamida 1 kocie

14. cerimile (plafonul). 16, 20. 21. 22.

5
1

1

97 83

la oras la maistru
lipitori

70
10 40
7

387

31/8 fere pentru usa la sobe (camere) 4 meter (400 kg) de var o kocie §i jumatace nisip

3

6
6
1

skinduri pe pod
75 60 84

18

karamida. 8.000, 22 f, 50 si 5,000 9 fl, 26 in 17/4 karamida 2.000 armiti (vama) la 12 coci 3 2 rekie Jiva Jichiu
in 28, 29, 30 am ',Mut zidu: seka (matusa) alu boatia (cumnat) §i fata sida (Persida) si Rosa (lia) Jivuluanka 10) si Makra Kecianu 10) al mic Iotia Boska Jiva Vasiu pentru zid suma ...

1
1

1 1
1

1

50 50 50 50 50 50 00

12/9 usi si feresti Troian si Tima °data °data °data °data §i 2 pice (piini) si trei litre rekie mai 1 pita. Jumatace rekie Troian jumatace 1 (itra) rekie Tima lui Troian

9 16 2
1

60 00

1

40 40

in 10/7, Insemnare pentru daskali (invatittori). 1. Stefan Murgu Maiere, din 11 e la Cie (Tes
jud. Timis), 2. 17/2 ascia 2. Popovici dela St, Miklousu mare Torontal,

9

8) .Butcu° porecla sateanului Jiva Voina. 9) Cu Inteies de: primarie. 11 Porecle. Ii) Zidar din sat.
9

559

Akturile (actele) ce le-am inaintat In-sale inalt D-lui Episkop toate le-am kapeitat napoi ¢l ku
Domnul Preot Nikolae (N. Miclufa parohul saconkurs.

3. unu gures (simpatic) fain Dernian din Toraku mic (jud. Timis), in 24/7 altii 2, ginerele lui pops spin (PArintele Spinu parohul satului). Scrisoarea lui Iotia Golub, cAtre sculptorul Iosif Bosioc din Berliste, jud. Cams: Iota Frate losife Rugarea D-tale din 31/895 nu e suitatei (uitata) de mine, deci am se /i respund: kumkd pentru Sinta maika nostril, Beserikei.
dreptu kasei peigim la deskiderea Concursului, asia

al III-lea pe primal semestru, cOnd cineva este pur distins, cred ca va fi ¢i clasificat de clasa
treabd pe la Arad, apoi polteasccl la seminari si sa intrebe pe profesori despre purtarea lui at& in ¢tudi cat ¢i in purtarea moralei. Doresc la top peirinfii ¢i ¢i D-voastrei sa as deiruiasca D-zeu astfel de prunci, cum or lost al mei panel in ziva
de azi.
prima. De altcum dacei dintre D-voastrei cineva are

Deocamdatd primifi pe scurt inca °data adinca
Salutandu-Va pe toji, Gavra loan, paroh 899 sau si lukrat treaba adeka sau molerit (pie-

mulfamita.

tului) in 28 lunie 898 au intrebat pe Popor in Sinta Boserika de ce perereii iar poporenii au iespuns ka se pdsiaskd pe kalea de a deskide
Scrisori primite dela candidatii la parohia satului:

tat) de Ion Zaiko, si timpla de Iosif Bosioc si
Timisiori.

aoritura de Eugen $pang, tisler unu din Fabriku
Aorarul Eugen Spang Temes Fabrik, skulptorul Iosif Bosiok Berlisce (Berliste-Caras). Molerul Ion Zaiko Jombolea. Tisler de skaune, strAni si altele mi so arAtat Ai din Fabriku Timisorii. Pagimentu (pardoseala) Danghelo Dumineko (D'Anghelo Domenico), ce lukrat si la maiere. si so keltuit preste 8.000 fl.

Stimate D-le Golub! Epistola D-voastrei plina de dragoste cregtineascei am primit-o mulfamindu-va pentru bunavoinfa cu care a/i binevoit a and informa despre situa(ia din comuna D-voastrci Cerneceaz. M'a surprins vest ea, care s'a raspandit in comuna, ca adecd eu m'agi fi retras. nici prin mince nu m'a trecut sa ma retrag, ceici dacei °data m'am areitat poporului, apoi trebue sa Wept ¢t un rezultal. Daca poporului ii convine de mine, apoi ma 'va alege gi cazul acela voiu gti multami tuturora ¢i ca preot imi voiu gti implini datorinfa mea ¢t lard mustrari de consciinfil voiu sta inaintea Domnului ceresc implorind ajutorul Lui la loft fiii lui credinciogi, iar dacci nu voiu fi ales, apoi nu -mi va fi spre rugine, caci in cazul
pe mine. Prin urmare n'are infeles sa -mi retrag concursul.

In 27 Aprilie 1912 la oras ku Iotia la Dr, Bot Kal. (manu) o zis ka sal dam 106 fl. in 3-4 luni,
skolA pe Iotia.

mese (Casa de depuneri). in 30 iar oras insa nu la Bot kalman, numa la

in 28 iar Ora' am skos bani 506 kr 92 fl. dela

popii ai negrii. Vizita 1: kr. leakuri 5 k 20 fl. o fost si Senta kojo (cari) leakuri 3 kr. 29 mai Iotia so taiat de galbenare.
31 asteptat pe Dr, Klain Siamu din Roman Kecia (Checia romans) si no venit la azimban (tren), si Tima lu buns vreme 13) ku ei. 3 Iunie la Dr. Fraind Marx nio manat la fikis
Gyula.
sinA,

acesta poporul a allot pe altu mai demn, decdt
gtiu cdnd se va fined alegerea ¢i Regulamentul

Eu nu mai pot veni in comuna deoare-ce nu

nostru nu ne permite sa intram in comuna inainte de alegere cu 8 zile, ¢i negtiind terminal alegerei nu agi von sa calc !eget:. D-voastrei insa daca ya

5 iar ku sotia la Dr, Simon Gyula vizita ku ma-

convine persoana mea, Va rog umblafi ¢l pe la ceilalfi credinciogi rugandu-i sa ma sprijineascei

pe mine, asigurandu -i ca degi acum sunt inca numai de pufini cunoscut, dar alegandu-ma in scurt limp voiu ceigtiga increderea tuturora. Inca odatci rugandu -va pentru sprijin roman a! D-voastrd mulfdmitor.

candidat de preot
Bocamezeu to 30/IV 1912.

Traian Barzu 12)

30 Iunie la Jombolya si no fost akasA, apoi in 2 Julie iar la Jombo: (lia) si nio manat la Staierlak in 3 am plecat la Staierlak aninina, seara am ajuns, manezii in 4. eu am plekat napoi, in 5 dimineata la 7 ore am ajuns la Iosefstad Timisoara, in 12/7 am trimes 180 korone in 22 mai 100 kr. tin spre seara au ajuns ei spre kasa; apoi banii din 22 iam primit napoi in 26/7, Iri 5/8 dela Illiuta (Ilie Gruici) 25 fl. la tirg s. m, si Gila Ana si Ma-

riea, dar Iotia o fost mai marele banilor, el o
fakut ceo vrut. In 7 la Dr. Kovaci OdOn neo invitat

Fiscal 5 februarie v. 1911. D-sale lofa Golub, econom in Ternegyhdz. Primifi mulfamita mea cu to /ii, pentru aducerea aminte de mine ¢i de familia mea. Este drept ca am un fecior teolog, dar acum in iunie va absolva. A absolvat 8 clase gimnasiale in Arad ¢l tot acolo a depus ¢t maturitatea. Dupei testimonial de pe cursul I gi II cum ¢i dupii cursul
13) Actualul preot din sat. 13) Poreeli.

spre Sighidin la Dr. Holos Totzel ka daka Holosi ne pringe cu o mini not it pringem ku amandoul si nu nio prins. In 26 Avgust 1900 am dat in arindA pamantu alui Iotia Vesin, lui Nika Jikin ku 150 sel foloseaska pe anul 1901 ku pretiu (150 k) skris, una

sutA cincii zeci korone. iar darile ce se cer la
pamant, toate le plateste Nika,

ION POPOVICI

560

CR ONICI
CALUSARII ROMANI LA LONDRA *I REALITATEA

FOLK LORI CA A BUCURESTILOR
Anul acesta, calusarii romani, au fost din nou, invitati de cAtre Englisch Folk Dance and Song Society", sA is parte la festivalurile internatio-

nale de dansuri care s'au tinut la Londra. De data aceasta a fost aleasa ca sA participe la aceste concursuri, o alta echipe decat cea
care participase in 1935. Ea este ins& din aceeasi comuni, Padureti-Arges. Echipa de anul acesta are de vataf pe Grigore Stan $i prezintA in alcAtuirea et, un lucru demn

care joacA cAlupl in fate cafenelelor si restaurantelor, in piete sau in parcuri, nu sunt cAlusari veniti dela tars, ci Bucuresteni, adica tArani care si-au parasit mai de mult satele lor $i azi traesc la Bucuresti, ca angajati ai Societatii Tramvaielor, ca sergenti de strada, ca lucrAtori de fabrics,
sau altceva.

de subliniat: 3 dintre jucatorii ei sunt sergenti de strada in politia Bucurestilor, iar 2 angajati
la Societatea Tramvaielor Bucuresti. Cinci deci, sunt plecati de mult din satul lor, igi au rosturile permanente in Bucuresti, traesc cu familiile aici si numai 5 si cu cei doi fluted, mai traesc $i astazi in comuna Padureti-Arges. Totusi, aceastA echipe este considerate de specialisti ca una din cele mai bune din tars, ea cunoaste si practical forma cea mai autentica si

Acestia, °data cu sosirea timpului ritual, desbracs uniforma, imbrAcAmintea de fabrics sau haina de ores, pun costumul calusAresc, isi aleg timpul liber, formeazA cete, iau praline cu ustu-

roiu verde in varf si fac jocul calusului, la fel cum ar face in satele lor, pe asfaltul Capitalei,
intre case bloc, impiedecand uneori circulatia vehiculelor moderne, Obiceiul este deci pAstrat, chiar

dace nu toate prescriptiile lui rituale pot fi tinute. Sergentii de strada care, inainte cu cateva ore, in cea mai urbanl 0 mai moderns tinutA,
dirijau circulatia unui mare ores, schimba uniforma lor cu casca si manusi albe, pe costumul cu palarie inzorzonata, cu opinci sunatoare si bete, devin dintr'odatA cAlusari, adicA practicA unul din cele mai ciudate $i mai frumoase obiceiuri
ale vietii satesti romanesti. Jocul calusului nu este insA, una din ciudateniile Bucurestilor, ci o forma caracteristica a structurii generale a vietii Capitalei Romaniei de

mai complete a jocului calusului si, cu toate ca insusi vataful ei Grigore Stan este angajat al Societatii Tramvaielor Bucuresti, este perfect unitarA, legate dupA toate prescriptiile rituale ale
obiceiului.

Deci, faptul ca cei mai multi din jucatorii acestei echipe sunt azi Bucuresteni $i au ocupatii prin excelentA urbane, nu impieteaza cu nimic asupra autenticitAtii si valorii folklorice a jocului lor.

astazi. Ceea ce este valabil pentru trAirea obiceiului calusului la Bucuresti, este valabil pentru aproape toate manifestArile folklorice romanesti. Inainte de sarbatorile Craciunului, la 19, 20 Decemvrie 1938, Societatea comerciall oficialA de turism Romania", a organizat in sale Ateneului Roman, douA spectacole cu datini de Craciun $i Anul nou, Dintre datinele prezentate la aceste

Aceasta fiind situatia, se pare Irma, ce realitatea folkloricA romaneasca este alta cleat se

spun §i decat ne-am obisnuit se o consideram
$i ca alta este si realitatea sociala a Bucurestilor decat cea cunoscuta si acceptata curent caci iata ca jocul calusului trAieste nu numai in satele Munteniei si Olteniei, ci si in Bucuresti, capitala
Romaniei intregi gi moderne.

Ceea ce trecatorul Bucurestean si provincialul sau strainul venit aici, pot sa vada, in fiecare varA in preajma sarbatorilor Rusaliilor, echipe

spectacole, au fost demne de remarcat mai cu seams, cele dourt variante ale jocului caprei: ,,turca" din Tfirnava Mare $i caprele" din Bucovina; precum si vicleiul" din Mehedinti, de

561

fapt un joc de papu§i integrat obiceiului Irozilor yi prezentat insotit de cantarea cantecelor stele'.

Cei care au prezentat turca" din Tarnava
Mare, stint lucratori la fabrica Malaxa". Dintre cei cu caprele" din Bucovina, unii lucreaza qi ei tot la fabrica Malaxa", iar altii la fabrica de docolata Zamfirescu". Papu§arul din Mehedinti *I unii din tovaraqii lui colindatori, lucreaza la fabrica de paine Grozavescu", altii din acela§i grup, aunt lucratori la Moara Comerciala.

Toate cartierele periferice unde in cea mai mare parte, locuiecte aceasta categorie de oameni, sunt pline de folklor. Dar nu arare ori, se
intampla sa auzi pe marile bulevarde din centru, accentele unui cantec lung traganat de un van-

zator de fructe, sau sa to intampine la intrarea intro case bloc de cea mai moderns facture, un cantec ardelenesc propriu zis, fluerat de portar sau cantat de vreo servitoare.
A spune insa, ca folklorul traie§te la Bucurecti
.

Pe cei care au jucat caprele" din Bucovina,
i-am vazut In timpul sarbatorilor de CrAciun, In aceea0 formatie, cu ma§tile for pitore§ti qi cu autenticele costume Bucovinene, trecand de mai multe ori prin centrul Bucure§tilor, urand si haulind prin fata cafenelelor §i restaurantelor. Cei din Tarnava-Mare §i-au luat cu ei turca" pentru ca sa colinde cu ea de sarbatori, pe la vecini §i cunoscuti. De sigur ca nici cei din Mehedinti nu

la categoriile de oameni de care ne-am ocupat, ar fi sa simplificam lucrurile. Cantecul popular, jocurile qi foarte multe din credinte degajate de obiceiuri, deci care ci -au pierdut de cele mai multe ori, valoarea rituals, traesc Inca puternic la toti Bucurectenii de mijloc, patrunnumai

zand ca manifestari autonome, foarte sus pe scara categoriilor sociale §i pastrandu-se foarte adanc, nu

s'au lasat mai prejos. De altfel, cine a vrut sa observe, a putut vedea, in zilele dintre ajunul
CrAciunului §i Boboteaza, cat de mult se practice

numai la cei cu vieata urbana recent& ci §i la multi din cei care pot sa numere in urma lor, cateva generatii de ora§eni. De sigur, pentru
ace§tia valoarea folklorului este alta, aceasta insa nu indreptate§te negarea lui, ci pune doar problema functiunii diferitelor manifestari folklorice in vieata Bucure§tilor si prin aceasta, atrage dupa sine in mod natural ci nevoia de a fixa momen-

la Bucure§ti datinele tarane§ti, cat de plini sunt Bucure§tii de folklor §i cate din obiceiurile dela tarn aunt pastrate, chiar cu grije pentru autenticitatea for rituals uneori, de catre Bucure§teni. De fiecare Craciun §i An nou, Bucure§tii aunt
plini de copii cu steaua, de Irozi, de plugu§oare §I
sorcove.

tul social al vietii Capitalei Romaniei de azi in toata complexitatea lui 0 in ansamblul structurii sociale a tarii intregi.
Ca lucrurile se prezinta intr'adevar astfel, o dovede§te de pilda, succesul pe care 11 au la Bucurecteanul de mijloc, cantecele populare transmise de postul de radiodifuziune sau afluenta mare a unui anumit public din Bucure§ti §i dela tars, mereu din aceea0 categoric de mijloc, la restaurantul Neptun" din Plata Buze§ti, numai pentruca la acest local, cants cunoscuta interprets a cantecelor populare, Maria Tanase.

Dar nu numai cu prilejul sarbatorilor apar aspectele folklorice ale Bucure§tilor. Cu astfel de prilejuri, poate, ele devin mai evidente pentruca
folklorul in formele lui de manifestare rituals, vine pans in centrul Capita lei. Folklorul traie§te insa, in permanents la Bucure§ti i-1 intalnim la toate carciumile populare, in obiceiurile ci practicele rituale a celor mai multi dintre Bucure§tenii de

azi, iar in Dumineci §i sarbatori, la horde §i jocurile dela localurile de pe bulevardul Maria sau calea Rahovei, din Ferentari, din Floreasca, sau din orice alt cartier periferic. Sunt horde §i jocurile celor care mai ieri erau tarani, care azi insa sunt angajati ai Societatii Tramvaielor, sergenii de strada, hamali, lucratori de fabrica, !Well de pravalie, zarzavagii, brutari, maturatori, sau altceva; care mai ieri erau din Bucovina, din Bihor, de pe Somec, Mure§ sau Tarnava, din tars Oltului, din Gorj, Mehedinti, Arge§ sau Ialomita, iar azi sunt Bucurecteni §i cei mai multi vor §i
ramane In Bucure§ti.

Dar tocmai aceste fapte arata complexitatea
problemii atunci cand vreai sa prive§ti vieata folklorica. a Bucure§tilor, in adevarata ei realitate Cantecele populare transmise de postul de radio difuziune ca §i cele cantate de Maria Tanase, sunt de cele mai multe ori, variante specifics
Bucurectilor si functiunea for este alta aici de-

cat la tail, alta pentru uncle categorii sociale

Si

alta pentru celelalte. Nu numai functiunea cantecului popular air-

tonom sau autonomizat este insa alta, ci ci cea a cantecelor ci jocurilor legate de anumite prilejuri. Si obiceiurile ci cantecele rituale au, atat ca

562

functie cat si ca structura, variante Bucurestene. La obiceiurile de Craciun si Anul nou, asa cum se practice la Bucuresti, de sigur cA rosturile utilitariste predominA, cA functiunea lor este inainte de toate economic& si iarAsi sigur, cA in forma de prezentare a lor, se fac o serie de adaptAri potrivit mediului nou, cA deci, faptele rituale castiga valori si functiuni noi. Se poate observa aici o intreaga gam& a variatiilor dupA categoria socials a executorilor, dar sf dupA cea a celor pentru care sunt executate; dupa originea tArAneascA a celor dintaiu

subtilizat& printre formele de vieata modemA, e pentruca bucurestenii, mai cu seams cei de datA

recent& traesc Ina in grupuri regionale compacte care caute sA se deosebeasce unele de altele si aceste deosebiri le oferA in anumite momente, tocmai specificitAtile lor folklorice, pentrucA aici satul triteste, atat in manifestArile colective cat si in sufletul individului izolat, deavalma cu orasul, pentrucl, de f apt, categoriile sociale nu sunt definitiv diferentiate, precum nu este diferentiat satescul de orAsenesc. Prin aceasta structura a sa insA, Bucurestii nu ocupa o pozitie
specificA, proprie numai lor, ci marcheazA un moment social general Intregii Romanii.

dar de sigur sf dupe locul unde au fost executate in Bucuresti, ca si dupA o serie de alte moments.

Se vede cum plugusorul de pad& este altul
dacA e f Acut de tarani cu traditia uratului prin
Bucuresti, altul dacA este f Acut de tiganii de subur-

bie, numai cu scopul de a castiga cativa gologani, si altul daces e f Acut de bucuresteanul de data recent& pentru a ura celor din aceaesi regiune cu

Se pare cA, dela rAzboiu incoace, n'am trait, cum s'ar crede si cum se crede uneori chiar, un proces de diferentiere a satului de oral ci un proces de penetrare a sAtescului in orase si a urbanului la sate. CAci, dacA despre Bucuresti se
poate afirma, pe temeiul observatiilor f Acute asu-

el, on numai vecinilor din mahala. Intre plugusorul in trei bete, tras de o biata martoaga, a tiganului care ureaza pentru bani sf plugusorul tras de doi boi sf impodobit dupe toate prescriptiile rituale, cu care ureaza la periferie bucurestenii de data recentA, se pot vedea toate variantele posibile atat ca structura folkloric& cat sf ca functiune social& La fel, intre cei care isi pun doar o camasa
nationals' ", panA atunci simplA camas& de noapte,

pra vietii lui folklorice si pe temeiul altor elemente din domeniul economic si cultural, ca nu are o structura oraseneascA bine cristalizatl, tot
asa, se poate spune sf despre o foarte mare parte din satele Romaniei, ca structura lor traditional& a intrat, in urma penetrfirii elementelor de vieatA urbana, in dezagregare DacA bucuresteanul de astazi, devine din bAiat dela tarA ajuns ucenic la oras, calla, apoi maestru si apoi proprietar de intreprindere; sau din ace-

peste hainele nemtesti, pentru a da mai mult caracter ritual sorcovitului lor sf intre cei care pre-

Iasi bAiat dela tarl, picolo" la restaurant, apoi chelner, apoi sef sau director, ca pe urma sA
ajung& proprietar de mart sf moderne restaurante
si sa-si creeze chiar sucursale in strainAtate; sau

tind ca, pentru a juca caprele", trebue sa alba
mastile sf costumele intocmai cum prevede ritualul

dela tarA, se poate observa intreagal gama variatiilor de atitudine si schimbArilor de functiune pe

care le pot lua unele lucruri prin integrare intr'un obiceiu sf unele obiceiuri prin transpunerea lor intr'un nou mediu.
Varietatea folkloricA a Bucurestilor nu este insA, decat unul din aspectele complexitatii lui sociale. DacA folklorul intregului popor romanesc aproape, trAeste la Bucuresti, pAstrandu-si diferentele re-

gionale, dace aid se pot observa toate variatiile functionale ale unor anumite manifestAri folklorice si toate schimbArile de structure ale altora, dace vieata folkloric& o gasim aici, manifestandu-se uneori in toatA amploarea ei, alteori abia

din vanzAtor de ziare, urcand intreaga scara, gazetar cu mare renume sf poate om cu functiune deosebitA in Stat, sAteanul cauta si el, pe cat poate, sA se adapteze noilor forme de vieatA, imprumutand dela oral nu numai costumul, mobila, anumite cantece sf dansuri, ci sf instrumente de lucru sf metode de exploatare sf indeosebi, o anumite mentalitate tehnice specific moderne. Spiritul de pioner, caracterizeaza pe taranul devenit orAsan, dar sf pe cel rAmas la sate. Cele douA Romanii, o Romanie a satelor sf una a oraselor, pe care le-au gandit, le-au propovAduit si le-au visat, oamenii politici sf ideologii veacului trecut si in care mai cred Inca si astAzi unii care, ca si cei din veacul trecut, vreau ca Ro-

563

mania sa fie integrate Europei apusene, deci sa fie dupe chipul qi asemanarea ei, nu s'au format cum asteptau acestia. Romania de azi, este Inca
in plin proces de formatie, ea 10 cauta noua struc-

gi unor sate de tip nou, altele decat cele din Europa de apus. La formarea lor, contribue reciproc, atat satescul cat si orasenescul, care nu s'au diferentiat, deci nu se

deci, la crearea unor orate

tura. Si satul $i orasul traesc Inca deavalma, nu s'au diferentiat, nu s'au cristalizat ca In Europa de apus, fiecare in structuri proprii.

exclud, ci trAesc deavalma, deci se Intregesc. Dace, pentru nevoia expunerii, ar fi sa numim Romania veche, Romania dintai; iar cea pe care
ideologic au dorit-o asimilata Europei, cea din veacul al XIX si dinainte de razboiu, Romania a doua, apoi Romania de azi, Romania modern /, care, la sate ca gi la orate, 1si cauta formele noi de vieata, iii creeaza, structura proprie, potrivit spiritului lumii veacului XX, am numi-o a treia

nie veche si o Romanie Jima, ca adica

DacA se spune azi de obiceiu ca exist& o Romaexists doul aspecte ale fenomenului romanesc, unul traditional si altul modern, e numai pentruca aceasta corespunde unei succesiuni In Limp si pentruca cei care au gandit pan/ acum, asupra acestui fenomen, au crezut ca aceste doua aspecte 1i sunt indispensabile, Daca iarasi, credem ca macar in parte, Romania satelor reprezinta aspectul traditional al fenomenului romanesc, iar Romania oraselor cel mo-

Romanie.

dern, e tot din aceleaci motive. De fapt, In Romania veche, cad in Romania modern /, au existat sate $i orase, cu asemanari gi deosebiri de forma si structura, cu specificitati regionale ci diferentieri sociale, far/ sa se poata afirma ca, daca pentru Romania veche elementul hotaritor erau satele, atunci pentru cea modern& trebue sa fie orasele, ca adica, daca pe cea dintain o caracteriza aspectul rural, pentru cea de-a doua era caracteristic aspectul urban. De fapt, a fost intotdeauna o singura Romanic, in care elementul rural a fost hotaritor si care, n'a reusit sA -di creeze o vieata citadina bine cristalizata, cum e cea din Europa de apus. Fenomenul romanesc sub aspectul lui satesc, traeste ci azi viu in intreaga structura Bucurestilor si a mai tuturor oraselor Romaniei, pe de alta parte Ins /, vieata moderna, cu multiplele ei forme de manifestare, a pAtruns adanc la sate.
Adaptarea la formele de vieata modern /, nu este deci proprie numai orasenilor sau taranilor veniti la orase, ci $i celor care au ramas la sate, Nu numai orasele se modernizeaza, ci ci satele. Dar daca la orase modernizarea nu Insemneaza de loc

Aceasta a treia Romanie, cu structura modern /, alta decat structura Europei de apus si cu infinit mai multe posibilitati de desvoltare decat oricare din State le acestei Europe tocmai pentruca ii lipsesc formele bine cristalizate gi Intarite printr'o lunga traditie, este aspectul actual al fenomenului romanesc ci sub acest aspect, toate cele consta-

tate despre vieata folkloric/ a Bucurestilor

si

adaptarea la tipul de orase obisnuit in Europa apuseana, ci crearea unui tip nou ca forma $i ca
structura, apoi gi la sate, modernizarea nu 1nsemneaza ncivilizarea" satului, adica ridicarea nive-

despre modernizarea, deci dezagregarea formelor traditionale a vietii satesti, Iii au intelesul $i rosturile lor. Fenomenul romanesc de astazi, caracterizat In parte, prin complexitatea starilor sociale, prin nediferentierea satului de ()rag, prin imbinarea dintre traditional $i modern ci prin spiritul de pioner al romanilor de azi, fie sateni, fie oraseni, 10 cauta deci acezarea in aceasta a treia Romanic. El traieste sub semnvl construirii noi, pentruca are dinamica proprie izvorita din chiar complexitatea lucrurilor yi pentruca spiritul de pioner tinzand inainte, ii da mereu imbolduri spre creatii noi. Pentru intelegerea Romaniei a treia, a fenomenului romanesc de astazi $i a orientarilor lui, nu ne este de folos ins /, numai cunoadterea ci priceperea Europei de apus gi nici cercetarea rasaritului, cum au crezut-o unii, precum nu este suficienta nici adancirea traditiei numai. De mutt mai mare kilos pentru intelegerea, dar mai cu seams pentru

lului lui gi apropierea de satele din Europa de
apus, ci o total/ schimbare a structurii lor. Modernizarea vietii satesti, ca gc cea a oraselor, momentul social pe care 11 traeste Romania de azi, duce

Indrumarea ei, poate fi fenomenul american, ci poate cel al Rusiei de azi, care, pornind dela reaMAO in multe asemanatoare cu cele romanesti, a facut cativa paci Inteadevar remarcabili, spre formele de vieata modern /,
MIHAI POP

564

REFORME IN SPIRITUL SERVICIULUI SOCIAL LA MINISTERUL EDUCATIUNII NATIONALE
Ministerul Educatiunii Nationale, este, in ultimul timp, obiectul unei stAruitoare atentii din partea forurilor, cArora le revine revizuirea institutiilor $i metodelor, in scopul obtinerii conditiilor de inflptuire a nouei infatisari,. pe care cu totii o dorim tArii noastre, In mai putin de un an operatia de revizuire in spiritul ritmului imprimat tArii prin noua Constitutie, s'a intins aproape asupra tuturor categoriilor de scoli si
de agenti ai invAtAmantului,

Voim sa consemnam in aceastA cronicA toate mAsurile, luate cu scopul de a veni in ajutorul muncii de ridicare a satelor, llamas mults vreme
in urma evenimentelor, Ministerul Educatiunii Na-

azi a fost depAsit. Vieata culturala nu este intotdeauna aceea5i si, datoria celor in drept este sA tins pasul cu ea. Vieata satelor, confundatA in intuneric 5i mizerie", cum citim in aceasta circular* a atras spre onoarea lor, atentia cercurilor culturale. Lipsite insa de ajutorul ministerului, in ce priveste orientarea generals si perfectionarea mijloacelor for de lucru, cercurile culturale ca si scoala a intarziat. Ministerul constatA el vieata culturalA inainteazel incontinuu, creind noi forme si gasind noi mijloace de lucru. Se poate spune chiar ca scoala a int'arziat destul cu persistarea in metodele vechi de activitate. Alte institutii culturale an experi-

tionale, trebue sA fie privit ca un instrument de .prim ordin in aceasta munca, Avand la dispozitia sa tineretul intregii fart, trebuiesc acute toate sfortArile pentru ca in inima locuitorilor de maine tam sA fie asa cum o dorim noi cei de azi. N'are niciun rost sA ne ocup5m de greselile altora, facute ani in sir, in dosul unei false fatade de urmasi ai marelui Haret", SfortArile din ultimul
timp ne bucurA cAci, in sfarsit, un corp dintre cele mai numeroase si categorii de institutii asa de decisive pentru formarea tineretului, stint socotite factori de nAdejde pentru zilele de maine. In fata marii datorii concretizata prin legea Serviciului Social, dupA care toti fiii tArii sunt obligati sa contribue efectiv la munca de ridicare a satelor socotitA obligafie nafionala, Ministerul Educatiunii Nationale a avut doual lucruri de f Acut: a) SA facI in asa fel ?neat sfortlrile actualilor invAtAtori sa dea cele mai bune rezultate posibile, data fiind pregatirea for si at-

mentat si au gasit metode de lucru cultural la
sate, care s'au dovedit eficace. De ele scoala trebue sa tins neapArat seama. Intre acestea trebue ss pomenim, mai ales, Fundatia Culturala Principele Carol", care a lucrat in acest sens, cu deplin succes, patru ani. Cercurile culturale invitAtoresti nu au decat de castigat, dacA, tinand seama de probleme specifice gcolii primare, precum si de imprejurArile in care aceasta lucreaza, vor cAuta sA foloseasca cat mai mult experientele fAcute si verificate in acest sens". Noua organizare a cercurilor culturale schimbit atat spiritul cat fi metoda for de lucru, pAstrand, bine inteles, acelasi stop fixat de initiatorul for Spiru Haret, perfectionarea Invatatorilor se face ca gi panA acum, prin studierea problemelor de actualitate. Ministerul adauga, insA, ca oricat de bogate ar fi cunostintele si oricat de frumoasa ar fi activitatea, rezultatele nu vor folosi tArii decat dacA activitatea tuturor cercurilor culturale se va incadra perfect politicii cola re a Statulut roman. De aceea, una dintre lucrArile cele mai importante ale cercurilor culturale trebue sA fie studierea, prin ref erate $i comentarii, cat mai amdnuntite, $i cat mai serioase, a legilor, regulamentelor, programelor, circulArilor gi deciziilor cu caracter programatic, date de catre Ministerul Educatiunii Nationale, Pe langa acestea, instructiu nile date de Straja TArii, ca 5i acelea ale Serviciului Social, trebuiesc cercetate $i studiate cu atentie, in adunAri", Pe langa perfectionarea for proprie, invAtAtorii sunt obligati ca, in cercurile culturale sti. se

mosfera in care an trait panA acum; b) SI is masuri ca invAtatorii de maine sA fie in asa fel formati incat niciuna dintre greutAtile provocate de felul cum au fost pregAtiti cei deja in functiune,
sal nu mai stea in calea unanimei bunAvointi $i dro-

goste cu care totdeauna, invAtAtorii au imbrAtisat orice indemn de munca nationals, In circulara Nr. 206.950 din 1938, Ministerul analizeazA in plin cercurile culturale, institutii de mare importantA pentru dirijarea continua a actiunii de perfectionare a invAtatorilor. Dar, tipul vechiu de cerc cultural nu mai corespundea nevoilor de acum, Bun instrument altadatA,

565

ocupe $i de munca pe care fiecare dintre el trebue s'o depunA pentru adaptarea scolii la medial local. Pentru aceasta, este negresit necesar ca invatatorii sa fie initiati In metoda stiintifica de
cunoastere a vietii sociale a regiunii unde locuiesc. Este cu alte cuvinte necesar ca ei sd cunoascd metoda monograliei sociologice", cu ajutorul careia vor putea cunoaste stiintific regiunea respective.

Programele scolare regionale, nu vor fi o realitate, afirma ministerul, decat daces se vor intemeia pe o prealabilA munca de cunoastere a regiunii respective.

0 a treia preocupare a cercurilor culturale trebue sA fie munca pe terenul culturii poporului. NicAieri mai mult ca aci cunoasterea unei tehnici a

convorbiri particulare banale, cu putinte mici de exp rimentare $i mai ales foarte greu de controlat. Cercul cultural pe o razes mai intinsa este si mai insufletit si are putinti mai mart de realizat; b) Cercul cultural va fi organizat dupes modelul Echipelor Regale Studenfesti: Membrii cercului cultural nu vor face toti acelasi lucru. Ei trebuesc impArtiti dupes specialitatea for si dupes aptitudini, iar munca, pe care o savarsesc, trebue sA fie divizata pentru a corespunde pregatirii $i aptitudinilor Tor. Astfel, cercul cultural, devine o comunitate organica de munca pedagogics si culturala, in care toti membrii urmaresc acelasi scop, intr'un efort comun, punand fiecare la contributie
ceea ce are mai bun, cu maximum de folos; c) Una dintre sectiile olaligatorii ale cercului cultural va

muncii culturale la safe nu este mai necesarA. Toate problemele care se pun culturii unui popor trebuiesc infelese allfel deaf pond acum. Recunoasterea acestui lucru de cAtre Ministerul Educatiunii Nationale, este de o importanta ce depaseste cu mult simplele legi sau circulare. Abia acum a lost gasit drumul cautat de atata vreme. Persistarea pe un drum gresit era mai rea decal inactivitatea. Avem dreptul sa fim siguri de rezultate dace toate organele ministerului sunt cu adevArat convinse de ce mare transformare s'a petrecut- prin circulara de fat& Dintre punctele de program minimal, pe care ministerul le recomanda, spre a fi luate ca baza de discutii, retinem urmAtoarele, pentru a ne convinge ea renuntarea la vechile principii este un f apt important pentru minister: 1) Ce este Serviciul Social; despre Camine Culturale, $coli Superioare TArAnesti $i echipe de lucru cultural;

fi aceea a culturii poporului.
CA, Ministerul Educatiunii Nationale tine foarte mult ca invAtAtorii ss alba ocazia sa fie in curent

cu tot ce be este necesar, ne-o poate dovedi, pe Tanga grija pentru cercurile culturale, si ideea de a inlesni invAtatorilor cunoasterea programului
Serviciului .Social. Pe langA recomandarile aratate mai sus, ministerul sustine in prezent o $coalei de pregeitire pentru Seruiciul Social, infiintata din Ianuarie a. c., in corn. Greidistea, lad. Vlasca. Int-

tiativa acestei scoli dovedette bunavointa pentru
invatatori, dandu-le ocazia sa cunoasca direct noua $i este, in acelasi institutie a Serviciului Social timp, dovada intelegerii importantei a tot ce Fun-

datia Regales Principele Carol a reusit sa acumuleze ca bun t1 verificat in munca de ridicare a
satelor.

2) Cunoasterea lucrarilor de baza necesare alcatuirii unei monografii, in special lucrarea Monografia unui sat, editatA de Fundatia Culturala Regala Principe le Carol; 3) Cercetari monograf ice $i comunicari la cercurile culturale a rezultatelor obtinute treptat in diferite domenii ale vietii sociale; 4) Organizarea activitatii culturale a unui sat s'au a unui Tinut; 5) Experiente in sensul adaptarii §colii la mediu; 6) Dari de seams asupra activitatii culturale (Camine, gcoli, cursuri taranegti, $coli Superioare TAranesti, etc.), Lucruri demne de scos in lumina gasim si in felul cum ministerul recomanda sit' se organizeze cercurile culturale: a) Cercul cultural va cuprinde pe toti invatatorii, maestrii $i agronomii scolari

Am afirmat la inceput ca preocuparea ministerului de a-si forma luptatorii de care are nevoie, nu s'a oprit numai la actualii invatatori, ci ea a vizat si pe cei de maine. Reforma co 1 il or
normale este una dintre aceste masuri. Deprinderea tehnicii not de munca culturala trebue inceputa din char scoala normala, Regretam ca., in cadrul cronicii noastre, nu putem vorbi $i despre valoarea pedagogicd a actualei reforme. Ne marginim sa urmarim numai preocuparea fixates.
In alcAtuirea programei analitice a scolilor normale, ministerul a Post in permanentA calauzit de rostul propriu al acestor scoli: a) SA formeze educatori; 6) SA formeze conducAtorii de maine in vieata socials a satelor. Ajungerea acestui scop se

dintr'o plasa. Cercurile culturale mici, de cite
trei-patru comune, s'au dovedit ineficace: aceiasi invatatori, care se intalnesc aproape zilnic, cu probleme pe care si le comunicA de asemenea in

va face prin adaptarea la el a tuturor lectiilor,
dela toate obiectele de invAtamant, Dam cateva citate care ilustreaza aceasta preocupare: Spiritul stiintific, pe care-1 va cultiva aceasta grupA

566

de obiecte ale naturil, va fi un spirit dublat de spiritul practic, care va cauta in orice stiinta legaturile ei cu vieata si in orice activitate practica motivarea ei stiintifica. Prezenta stiintelor agricole, a contabilitatii si a cooperatiei, in aceasta grupa, ilustreaza acest punct de vedere si subliniaza necesitatea gtiintifizarii ocupatiei principale

apreciatit de pedagogia noastra oficiall. 0 neintemeiata si exagerata incredere acordatA psihologiei era singura concesie pe care, in lapf, o fa-

a poporului nostru: agricultura, si a fehnicizarti gospodariei particulare gi colective, ramase prea Inuit in urma timpului, ca in nicio tar& agricola din fume... Spiritul stiintific, format la acest grup de obiecte, va fi pus de noul invatator in primul
rand in slujba cercetdrii si indreptdrii satulut, prin introducerea stiintei in vieata sateanului si in ocu-

patia lui, agricultura". Aceeasi preocupare de a le adapta viitoarei profesiuni a elevilor scolilor
normale o gasim si la alte grupe de obiecte. Limba romans, de pilda, trebue O. fie in asa fel predate

incat sa faca din invatator un reprezentant ales al graiului stramosesc gi un pastrator al avutiilor de gandire si simtire specific romaneasca". Urt alt mijloc de pregatire profesionala in scolile normale este si muzeul sociologic, care va fi alcatuit cu elevii si cu toil profesorii si va c':prinde aspectele diferite ale realitatii sociale romanesti, clasate dupe indicatiile metodei -monografice... El va constitui o imagine vie, in fata elevilor, a culturii romanesti sub diversele ei aspecte Muzeul sociologic nu trebue privit ca o activitate

ceau pedagogii, altor stiinte. Credinta in autonomia pedagogiei explica in mare masura fallmentul atator sfortari didactice, 0 asemenea crediata se intalneste totdeauna impreuna cu o totall ignorare a vietii sociale, care, in ochii pedagogilor nu e cleat o simple pasta din care poti face ce vrei. Vorbe frumoase ca fituritori ai viitorului" sau altele asemanatoare, au strecurat in sufletul pedagogilor sentimentul a tot puterniciei lor, nicaieri verificata insa, Nimeni nu trebue sa uite ca influenta gcolii asupra copilului este numai una dintre nenumarate altele si nu in totdeauna cea mai puternica. Numai o patrundere a tuturor factorilor care influenteaza cresterea copiilor, poste inlesni educatorului inkirirea influentei lui. De asemenea, e bine ca viitorii invatatori sa tie ca drepful pedagogilor de a dispune de

orientarea viitorilor cetateni, nu este nici ingaduit nici posibil. Nici in fixarea idealului, nici in alegerea mijloacelor, pedagogia nu e libera s& faca ce vrea. Pentru a nu munci zadarnic In aceasta directie e bine ca invatatorii sa stie cat mai mult despre masura in care educatia e social& Parerea tatalui copilului, a camarazilor lui si a satului in-

practica oarecare, pe care noua programa o inscrie drept obligatorie. El reprezinta suflet din sufletul elevilor care 1-au construit, El e reflexul activitatii comune gi larg intelegatoare a noilor
vremuri.

treg despre ce urmareste sa faca scoala este de gi and e favorabila cea mai mare importanta si cand e contrarie. A-i neglija puterea inseamna
sa pierzi cel mai pretios colaborator
vorabila

In fine, un ultim mijloc nou, socotit de mare im-

portanta de catre noul legiuitor este Sociologia, care apare pentru prima data in scolile normale romanesti. Este clar exprimat ceea ce ministerul asteapta dela aceasta discipline; o intelegere sociologica - nu numai psihologica, cum a lost pana acum a fenomenului educatiei gi o familiarizare a viitorului conducator al muncii de ridicare a satului, cu problemele viefii sociale si cu fehnica cunoasterii lor. Programa a cautat sa dea o sociologie a satului si a vie /ii ronainesti. Pe laugh.' o ors de studii in clasa sasea, doua ore din clasa
opta, sunt destinate practicei sociologice pe teren. Familiarizarea cu sociologia va fi de mare folos viitorilor educatori. Sociologia le va inlesni o mai exacta intelegere a complexului de influente care se exeicita asupra educatiel Influenta satului si a f amiliei asupra cresterii copiilor n'a lost niciodata

va nimici sfortarile direct ostila, Sociologia va cobora pedagogia din norii care i-au dat iluzia a tot puterniciei. Tot asa de pretios va fi si concursul pe care sociologia it va da muncii de ridicare a satelor pentru care se pregatesc invatatorii. ,,Activitatea
extrascolara",

dusman care - sau sa-ti asiguri un nepasatoare sau cand e

cand e f aiti

misionarismul",
fi

de

adevarati

invatatorii, sunt tot atatna semne ca insuccesul atator sincere vieti puse In slujba ridicarii neamului inseamna neinfelegere a realiteitii safelor. Scopul gi mijloacele au fort

apostoli", ce ar

alese la intamplare, Vara sa se cunoasca mentali-

tatea celor carora se adresau. Prin cunostintele teoretice de sociologie gi prin lectiile de practica sociologica pe teren, viitorii invatatori se vor de prinde s& inteleaga si ce este vieafa socials si ce este viea /a sociald a safelor. Numai dupa aceea isi vor da seama de cat pot ei, de cal e ingeiduit, de ce trebue facut si mai ales de f elul cum trebue sa lucreze cu satul, ca unitate socials.

567

Ne dam seama ca simple decretare a unor principii nu inseamna ca lucrurile pe care le vizeaza s'au $i schimbat. Invatatorii carora li se adreseaza circulara despre cercurile culturale si profesorii chemati sa lucreze in spiritul programei noui, sunt oameni ceva mai vechi, cu alta mentaMate. Nimeni nu trebue sa uite acest lucru. Cunoastem dorinta de infaptuire imediata atat a noului ministru, d-1 prof. Petre Andrei, cat qi a colaboratorilor sal in aceasta directie, d-nii: D. V. Toni $i Stanciu Stoian. $tim de asemenea cats grija s'a pus in alegerea organelor for de control Si de informatie. Mai stim ca fiecare dintre cei trei conducatori au obiceiul de a se duce personal si foarte des sa vada cum stau lucrurile acolo la fata locului. Avem deci tot ce ne trebue pentru a ne legitima increderea pi sperantele in roadele bune ale masurilor luate. Organele de control trebuesc controlate ele pentru ca ministerul sa fie asigurat ca e servit de oameni care ii infeleg. Din chiar felul cum un organ de con-

se poate trol face un raport scris sau verbal, veaea masura in care el merits sa serveasca atator bune intentii pi unei asa de necesare campa-

nii de lupta pentru indeplinirea unei mari datorii a zilelor noastre.
In aceasta revista, care se straduieste EA strangA

in jurul ei pe toti cati contribuesc la cunoasterea realitatii romanesti, constatam cu bucurie atat adoptarea metodei de lucru a Serviciului Social, cat si , mai ales, faptul ca stiintei pe care o seri se da poSociologiei veste revista noastra sibilitatea prin introducerea ei in invatamant sa contribue $i ea, alaturi de atatea altele, la ridicarea vietii spirituale si materiale a poporului roman. Bucuria noastra e si mai mare, cand Itim ca., Ministrul Educatiunii Nationale, este un sociolog gi cand stim ca, impreuna cu cei doi colaboratori citati, an fost cu totii in apropierea directorului nostru, fie ca elevi, fie ca apropiati colaboratori.

DIMITRIE DOGARU

PENTRU SOLUTIONAREA PROBLEMEI

FUNCTIONARILOR PUBLICI
Este neindoios ca o problem& a functionarilor publici exista Si exista nu numai pentruca bu getul Statului nu poate sa suporte far& considerabile greutati si grave, multiple consecinte, sarcina sa de personal, dar yi pentru temeiuri prea cunoscute, ce privesc bunul mers al serviciilor publice Inca i. Activitatea gi randamentul agentilor publici sunt nesatisfacatoare, iar serviciile publice *i nevoile colectivitatii, cirora acestea trebue sa raspunda, se resimt in consecinta. Problema e departe de a fi de data recent& si incercari de solutionare s'au facia numeroase Ic pretutindeni. Este natural, deci, ca prima grija sa mearga la cunoasterea procedeelor utilizate la not sau aiurea, in aceasta materie.

loace de asa zisa rationalizare a serviciilor publice", pornindu-se, desigur, dela premiza atat de temerara, de altfel a asimilarii serviciului public cu intreprinderea privata, S'a privit adica aproape exclusiv aspectul bugetar al problemei m prea putin, sau deloc acel al organizarii servi,
ciului.

.

Nu apreciem pentru moment aceasta politica. Incercam Insa sa utilizam experienta dobanditit. Credem ca invatamintele ce se desprind, pot fi ur
matoarele:

I, Fara a insista, putem afirma ca criza economica a pus problema si ea a determinat cu anticipatie gi solutiunile respective. In aceasta materie

s'a recurs astfel numai la simplificari gi fuzionari de servicii, reduceri de personal sau de salarii. Cel mutt s'a studiat nu realizat mij-

A) Avem si exist. pretutindeni pletorci de lunetionari, pentruca Statul indiferent de explicatie $i -a atribuit o serie de functiuni noui. Sub eticheta de economic dirijata, controlatd, etc., in Statul democrat, ca si in cel autoritar, fenomenul este acelasi gi numai intensitatea lui variaza. Statul intervine in toate domeniile rezervate initia tivei private, adica puterea publics extinde procedeul serviciului public, unor activitati conside rate pana acum incompatibile cu acest procedeu. Cu alte cuvinte, numai Wind posibila diminua-

568

rea interventiei etatice, prin readucerea acesteia la functiunile sale normale, s'ar putea gasi drumul ce merge la economii de personal. Indiferent dad aceste operatiuni sunt sau nu posibile, sau daca, o evolutie irezistibila, nu numai economics, dal si social, impinge in mod necesar spre o culme de etatizare, pe care n'am atins-o Inca, o constatare de valoare neindoielnica este aceasta: problema functionarilor publici este numai unul din
aspectele problemei organizarii serviciilor publice;

II. Ne vom ocupa de serviciile publice qi apol de agentii Statului: A) Nu ne propunem a desvolta aceasta problems pentruca ea depaseste cadrul propus. Vom spune

totusi ca serviciile publice pot fi reorganizate,
fie prin modificarea competintei lor, a atributiuni-

B) Totusi, imprejurarea ca nu numai la noi, ci pretutindeni s'au utilizat aceleasi solutiuni, si ca,

lor ce li se incredinteaza de lege, fie prin ameliorarea metodelor de functionare. 0 asemenea reorganizare e determinate de sugestiile asa zisei rationalizciri". Aceste sugestii pot avea o valoare serioasa. Trebue tinut seams insa, in af ara de inconvenientele inerente sistemului, si de timpul si studiile pe care be implica o fie chiar partiall a unei aserealizare efectiva

dealtfel, si rezultatele au fost oriunde la fel de cultatile problemei iii au obarsia, in mare ma-

nesatisfacatoare, ne indeamna sa credem ca difisura, in insasi neajunsurile biurocratiei. In realitate, neajunsurile de care sufera Administratia sunt destul de lesne explicabile si apar,

in primul rand, inerente unei organizatiuni atat de vaste ca sistemul administrativ al unui Stat
modern, care nu se poate dispensa de o intocmire si o distributiune intemeiata pe ierarhie, Defectele acestui sistem, in atat de imperfectiunile firii omenesti, de complexitatea serviciilor publice, care in mod necesar sunt mai putin prompte si agile, decat individul, cat si de uniformitatea schematics

menea opere de valoare, nu numai maetriala, ci si etica; B) Masurile cu caracter general si organic, privitoare la agentii publici, trebuesc luate in urma reorganizarii serviciilor si ca o consecinta a acesteia, Cum, totusi, o reorganizare generals a serviciilor, indiferent pe ce baza este, cu. totul anevoioasa, o serie de ameliordri imediate a statutului personalului, pot fi totusi incercate. 1. Prima problems ce se impune, privitor la personal, este acea a numarului si a reducerilor
posibile. Cine sunt insa acesti functionari publici? Institutiunile administrative reprezinta far& indoiala cadrele sociale ale Statului, cel putin pans la organizarea complete a unui regim corporativ te-

a structurii biurocratice, care nu poate avea o
aderenta perfecta la realitatea concrete, si atat de variata a vietii. De alts parte, insasi tendintele de climinare a arbitrariului persoanelor fizice ce constituesc rue jul administrativ si ii dau vieata, nu se pot se. tisf ace cleat prin organizarea unui control exercitat asupra lor, control ce implics insa totdeauna o incetinire a functionarii serviciilor publice si

meinic. Functionarii sunt si nu pot cleat sa fie cei mai vajnici aparlitori al Statului, si aceasta
pentruca atat egoismul lor personal, cat si cel de class le impun aceasta atitudine. $i acest rost al lor este cu atat mai temeinic, cu cat massele devin mai sceptice, privitor la eficacitatea si moralitatea organizatiei sociale si politice in vigoare. Dar, astazi, functionarii publici sunt numai cetateni ce au interese la normala desfasurare a vietii de Stat, la buna lui stare, la propasirea lui? Sau, indeplinind un serviciu public iii asuma prin aceasta insasi obligatiuni mult superioare celorlalti cetateni pentruca serviciul ce indeplinesc, face posibila pulsatia intregii vieti a supremului organism social, iar activitatea lor permite vieata si desfasurarea normal& a muncii celorlalti cetateni. $i, in fine, astazi yi, in special in actuala conjuncture de organizare a Statului roman,
functionarii indeplinesc

conduce chiar, uneori, la o paralizare partial a
acestora.

In fine, in acest domeniu, mai mult decat oriunde, factorii etici au o deosebita insemnatate, pentruci nici o norms, formulate in conditiuni oricat de superioare nu poate substitui, in vieata administrative ca gi in orice domeniu de activitate, dealtfel, bunele intentiuni si dispozitiuni sau energia de manifestare a agentilor ce exprima

vointa sa, dupe cum, din contra, chiar o norms
imperfecta devine tolerabila dace, in aplicarea ei, SP exercita virtuti morale si cetatenesti. rata elementele care justifica, credem, afirmatia,

ca rezultate de mare insemnatate nici nu pot fi
obtinute in intervale scurte si prin masuri generals

portantii funcliune nationald. In satele gi orasele noastre, ei constituesc, nu numai un insemnat factor de culture, dar si unul de romantzare. Ei nu pot fi deci socotiti ca pleava societatii, Functionarul flamand, zdrentaros, sau fiinta ca'reia i se

si o

deosebit

de

im-

569

distruge orice sentiment de demnitate personals, prin grijile si preocuparile obsedante si Ma sfarsit, pe care i le impuneau interminabilele proiecte, simplificari, reorganizari, adaptari, nu putea Ospunde chemarii sale, eat de inalte si complexe. Iata ce ne determine a considera politica dusd in problema reducerilor de funcjionari ca eronatii. Si aceasta, cu atat mai mult, cu cat nu numai ca

,case din departamentele noastre, nu numai ca nu

pot ft degrevate dar, din contra, trebue ad primeascd sporuri de personal, credem ca unele eco-

nomii, dar nu insemnate, pot fi realizate la personaIul ajutator, printr'o mai proprie utilizare a consecinta a unei regrupari agentilor publici si prin rationalizarea Administratiei. adecuate
Repetam credinta ca, in orice caz, economiile ar

n'a condus la rezultate importante, dar nici nu
le putea (Mine.

fi prea putin insemnate, in conjunctura actuala, cu totul nefavorabila pentru a se intreprinde asemenea operatiuni.

Am aratat mai sus cadrul real at acestei probleme. Am spus ca augumenttind volumul sarcinilor Statului 5i diminuand totusi mijloacele sale care sunt functionarii publici de acjiune se compromite randamentul Administraliei. 0 antinomie exists. Si ea trebue privity in fate, oricat de suparatoare ar fi. Cateva observatiuni care sa evidentieze, odata mai mult, lipsa de temei a reducerilor incercate, ne apar necesare. Argumentul de baza, pe care se sprijina aceasta operatiune, era existenta pletorii de functionari. Ori, afirmatia era de o valoare cu

Oricum, o observatiune se impune. Chiar daces reducerile de personal ar putea fi considerate posibile si oportune, ele nu pot fi incercate pe aceleasi baze ca plind acum. E indispensabil, anume, a fixu in prealabil, cadrul ,si limita acestor reduceri. Deci, pe de o parte, reorganizare de servicii, pentru a cunoaste cu preciziunea posibill nevoile organelor Statului, adica debuseele sigure, De

totul indoielnica, data privim problema in ansamblul sail. Am aratat cauza mall a surplusului de agenti si anume nouile atributiuni asumate de Stat. Comparajia ce se incearca cu situatiunea din alte State, nu putea fi nici ea concludenta. In primul rand. statisticele invocate, erau cu totul dubioase, pentruca, de o parte, insasi cuprinsul notiunii de functionari dif era in fiecare din aceste statistici. Unele privesc numai pe functionarii serviciilor centrale, altele cuprind si pe agentii serviciilor locale sau chiar concedate, etc. De alts parte, efectivele de functionari ce apar in scripcare servesc la intocmirea statele bugetare sunt in genere, incomplete, pentruca tisticelor nu contin decat personalul determinat de legile in vigoare sau nu reprezint5, decal simple preysderi bugetare, uneori destul de departate de realitate. Si, in fine, nevoile generale ale colectivitatii romanesti, care trebuesc satisf acute prin serviciile publice si deci prin functionarii publici, nu pot fi identice si uneori nici comparabile cu acele ale altor State, Aceasta e lipsa de temeinicie a argumentului statistic.

alto parte, scolile de toate genurile, trebuesc §i ele organizate pentru a pane la dispozifie numclrul necesar si corespunzdtor acestor nevoi. Fara indoiala, asemenea operatiuni sunt departe de a fi lesnicioase. Este cu totul temerara comparatia serviciului public, cu intreprinderea privata. DIficultatea trebue insa semnalata. De altfel, in cele

rR urmeaza, se pot gasi elements utile pentru
unele atenuari ale neajunsului. 2. In legatura si cu problema efectivului agentilor publici, credem necesara, ca masura tranzitorie, regruparea personalului.

Actualul personal, poate si trebue sa fie re&upat, pentru a primi o mai judicioasi utilizare. Operatiunea este, desigur, delicate si trebue realizats cu toate menajamentele, pentru evitarea oricarui arbitrar si oricarei atingeri a intereselor legitime ale corpului functionaresc, Aceasta regrupare a personalului, care implica o facilitare, in favoarea Autoritatii, a conditiunilor de transferare, detasare, etc., ar putea fi utilizata pentru inlaturarea piedicilor din calea bunei functionari a anumitor servicii, piedici constituite din prezenta si activitatea unor agenti publici excesiv protejati de stabilitate, inamovibilitate, in posturi deosebit de importante, 3. Fixarea cadrelor e ceruta, atat de consideratiuni bugetare, cat si de moralitate si de nevoia unei bune gospodarii. Statul nu poate fi model de desorganizare, nesiguranta si haos administrativ.
Nu numai efectivele armatei, jandarmeriei, etc., dar

Fara indoiala ca, argumentul bugetar, 15i pastreaza intreaga sa valoare. Si, discutiunea ce se poate face, va purta, in primul rand, asupra acestei baze, Dealtfel, astazi, asemenea consideratti

sunt mai suple, si greutatea for mai redusi. Este neindoios ca, nicaeri economiile de perso-

nal n'au condus la rezultate materiale serioase. Totusi, si cu toate impresionanta afirmatie cif

ins5si cadrele personalului civil al Statului, trebuesc determinate. Aceasta, se poate Aline prin: 1) Interzicerea credrii de posturi prin buget, cu

570

exceptiuni, strict determinate. Nu numai functiunea, dar si posturile bugetare trebuesc autorizate numai prin lege. Aceasta masura, este, dealtfel, cu totul in spiritul constitutiunilor moderne. 2) Infiintarea unui anuar al functionarilor administrative, in aceleasi conditiuni cu acel al corpului nostru

de ofiteri. Acesta ar servi pentru determinarea structurii serviciilor publice si pentru a inlatura sau diminua in mare masura, neregularitatile ce
se savarsesc in materia numirilor, avansarilor in genere, a mutatiunilor de functionari, pentruca tabloul public al situatiei lor juridice ar inlesni un control, astazi, deseori imposibil. 4. Recrutarea personalului trebue sa face posibila primirea in cadrul serviciilor publice, numai a efectivelor necesare si de o calitate corespunzeitoare nevoilor actuale: 1) Anuarul functionarilor, cum si obligativitatea crearii posturilor, numai prin lege permit, ca la date determinate, sa se publice numarul si categoria locurilor vacante. Aceasta publicitate, trebue sa alb& un rol din cele mai importante, pentru a se putea impiedica clandesti-

competitiune, prin limitarea arbitrary a posibilitatilor de participare si nu cereri tumultuarii de personal, urmate de blocarea oricaror disponibilitali pentru tin numar nedeterminat de ani. In fiecare an, Universitatile si Institute le noastre superioare, formeaza recrutii potentiali pe care Statul trebue sa-i absoarba, in masura necesitatilor si posibilitatilor sale anuale. De ce trebuesc facutf sy astepte? Vom avea desavantajul de a introduce in functiunile publice, tineri obositi si demoralizati de lungi gi nedrepte asteptari,
sau numai elementele care raman disponibile dupe

ce administratiile private si-au asigurat, printr'o
riguroasa selectiune, satisfacerea propriilor lor necesitati de personal.

Am aratat ca acest concurs trebue sa fie periodic, anual ,ci obligatoriu. Numai astfel e posibila satisfacerea cea mai adecuata a problemei recrutarii personalului serviciilor publice. 0 observatiune Irma ne apare utila. In aprecierea candidatilor la asemenea concursuri, nu se tine seams sau se acorda o insemnatate prea redusa valorii, pe care acestia au dovedit-o in scolile publice si

nitatea recrutarii de personal, cu tot cortegiul
sau de grave inconveniente. Ea trebue deci, sa fie realci si eficace. 2) Metoda substituirii personalului ce paraseste serviciile publice si a implinirii ne-

anume, nu numai rezultatelor concretizate prin notele profesorilor, dar si gradului de constanta, de permanents a efortului lor. A avea prezent in
concursuri numai probele asupra coloquiului grabit gf agitat si a desconsidera o activitate de zeci de ani de studii si rezultatele ei, este, cu siguranta cel putin exagerat. Spiritul de initiativa tre-

voilor acestora, in genere, trebue sa se produce
in conditiuni care sa asigure primirea in Adminis-

tratie a fortelor celor mai proaspete, mai inteligente, mai capabile.

Este adevarat ca la noi, concursul este considerat de lege, drept metoda normala de ocupare a functiunilor. Dar, in afar& de exceptiunile legale, insAsi norma primeste, in fapt, o astfel de aplicatiune, meat se poate afirma ca, in realitate, recrutarea personalului se face lard criterii confr olabile.

bue desigur apreciat, dar nu limitat la initiative
de afaceri. Doua probleme deci, se impun, gi anume: modal de constituire al comisiunilor do examinare criteriile, prin care aceste comisiuni trebue sa-si interpreteze mandatul lor, Gradul de pregeitire generalei, cum si atitudinea metodologica, trebue sd prevaleze asupra cannier-In de cunostinte, de detaliu, intr'urz anumit capitol Hint ific. Severitatea este indispensabila, dar ca rezultat a unor criterii de apreciere mai largi, care sa descopere, nu ceea

Insa chiar concursurile neperiodice, intamplatoare si la intervale lunge, nu pot procura cleat
elemente mediocre, insuficiente, Lipsa concursurilor periodice mai conduce $i la crearea unei masse

de functionari nestatutari, agenti ajutatori, care,

cu timpul, fac parte din administratie cu titlu
permanent
$i impiedica inoirea fizica si intelectuala normal& a cadrelor organice, contribuind in acelasi timp, in cea mai large masura la diminuarea valorii si eficacitatii acestor cadre, Numai metoda concursurilor periodice, anuale, obligatorii, poate inlatura aceste desavantagii, altf el inevitabile, Repetam Insa nu concursuri semiclandestine, a caror anunturi se pierd prin diferite buletine ministeriale, nu concursuri pe Administratiuni care inlatura, in dauna Statului, nobila

ce candidatul a obtinut prin prepararea in vederea examenului, ci prin intreaga sa activitate si
discipline spiritual&

5. Indiferent insa de valoarea practice a acestor sugestii, credem ca orice politica, privitoare la statutul personalului serviciilor publice, trebue sa alba, pe cat posibil, caracterele unei reforme de
ansamblu, s& proceed& dela o doctrina coherenta.

Este necesar deci, ca realizarea concrete a acestor politici, sa nu apartina la autoritati distincte, ci, din contra, sa fie incredintata unui organ unitar, care sa conceepa aceste reforme inteun spirit

571

coherent, nand seama de contingentele actualitAtii Eli, tot el, sa conduce aplicatiunea for in f apt.

proceda la examinarea ansamblului de texte ce
reglementeazA conditia juridic& a personalului, in

Avem nevoie de un Institut de Slat, pentru orgy
nizarea administratiei. Un asemenea organ ar dispune de o competinta

vederea unei revizuiri necesare, 4) Ar proceda, prin membrii sAi, la inspectarea diferitelor admi-

nistrant si ar pasi, pe baza lor, la sugestii de
reforms, 5) Ar organiza si distribui sanctiuni disciplinare, 6) Ar organiza 5i execute examenele de

ample si variata: 1) Ar concentra toate initiativele oricArei reforme de personal qi de organizare de servicii qi le-ar elabora, desigur, tinind seams de nevoile specifice diverselor administrant. 2) Ar pregAti mAsuri de rationalizare administrative, intr'un scop, nu numai de economie bugetarA, dar si de ameliorare a randamentului servicitlor, 3) Ar

intrare si de promovare a functionarilor. 7) Ar
organiza preg5.tirea profesionall a acestora. Acest organ ar putea fi afectat Presedintiei de Consiliu, sau Ministerului de Interne.
ION I. TEODORESCU

PROFESORUL SIMION MEHEDINTIo
Dace popoarele se mentin prin numAr, prin cei
multi,

ele nu propasesc cleat prin oamenii de

seams, prin cei cativa, care le stau in frunte. De aceea, niciun popor nu trebue sail uite sau sail nesocoteasca fruntasii. Chiar si atunci cand aces-

de scoala, inteligente si pedagogice; primele cercetari organizate pe teren, primele congrese ale profesorilor de geografie $i primele publicatii stiintifice de geografie. Dace mai amintim ca Societatea RegalA Romans de Geografie s'a desvol-

tia parasesc un Warn de activitate, prin aspra
lege a succesiunii generatitior, prezenta for spiritualA trebue si dAinutasca vesnic acolo, ca pilda de vieata si ispravA, ca samanti ce incolteste si rodeste in sufletul altora. Numai asa cultura organics a until popor nu se sfArimA in bulgari WA suflu si far& continuitate.

tat sub indrumarea 5i in duhul sau, un bilant cinstit al acestei vieti va trebui sA constate ca
nimic din ce exists azi temeinic in materie de geo-

grafie, in tare noastra, nu este strain de activitatea Profesorului Mehedinti. Desigur, mai avem si alti geografi, unii foarte bunt, si cu marl merite in stiintal, (Valsan, Bratescu, David, Mihallescu etc.), dar toti au beneficiat de drumul pe care 1 -a deschis si I-a netezit Profesorul Mehedinti. Randuiala pe care a introdus-o in invAtAmant, in publicatii si in munca altora, Profesorul Mehedinti a impus-o si in stiintA, Lucrarea sa capital& de geografie, Terra, e cea dinthi incercare de a construi materialul geografiei in chip sistematic, dupA anume linii arhitectonice, consecvent urmate dela un capAt panA la celalalt", Strainii insist, mArturisesc ca sistemul geografic at Profesorului Mehedinti poarta pecetea cugetului rominesc'', ca este rezultatul unor sfortAri proprii, nu opera de imprumut. Lucrul acesta se vAdeste nu numai in teoria generals, dar qi In aplicatitle geografice,

IatA de ce nu putem trece sub tAcere retragerea dela Universitate a Profesorului S. Mehedinti, creatorul invAtamintului geografic si al geografiei

ca stiinta, in Romania. Toti cei care lucreaza In Universitate, dela magistrii pina la invatAcei, isi dau seama cs a iesit din fruntea rindurilor for
un deschizAtor de drumuri, un intemeietor de disciplinA stiintifica.

Care era starea geografiei in Rominia and si-a Inceput profesorul Mehedinti cariera, se poate

afla din cartea sa, Geografie fi geografi la inceputul secolului al XX-lea", (1938). Geografia era ca si inexistentA.De atunci stiinta aceasta a crescut repede si bogat, ingemanatA cu strAduinta si vieata Profesorului Mehedinti. Acestuia i se datoresc primele cursuri de geografie dela Universitate, primele seminarii, in care s'au format cercetAtorii geografi ai Rominiet, primele manuale
1) Cu prilejul retragerli Domniel-Sale dela Universitate.

pe care Profesorul Mehedinti le-a facut on de cite on i-a stat in putintA, in legatura cu vieata
poporului roman, FArA se fi denaturat vreodat& adevarul, Profesorul Mehedinti este until din cei

572

mai de seams nationalisti in stiintA. Prin scrisul sa'u, aspecte nebAnuite, de creatie, de frumusete originalitate, ale poporului rominesc, au fost scoase la .iveala si fructificate pentru cresterea generatiilor tinere. Daca stiinta nu este lipsita de patrie $i rostul ei e sa desvolte prin adevar cou stiinta de sine a natiei cum credem gi not opera geografica a Profesorului Mehedinti isi in deplineste din plin functia. Nu de mult, Profesorul Mehedinti a luat hots rirea sa nu mai is parte la congresele profeso rilor de geografie, iar acum s'a retras si dela Universitate, Profesorul Mehedinti, e unul dintre putinii oameni care stiu ca nu e destul sa trAiesti vieata, ci trebue sa o traiesti frumos. In frumusetea aceasta a vietii intra o sumedenie de lucruri, intre care, cele mai de frunte, sunt: omenia, demnitatea si intelepciunea. 0 socoteala cu vieata i-a impus Profesorului Mehedinti sa lase in grija altora taramurile de activitate in care el insusi si-a indeplinit sarcina Si sa se margineasca la

munca pe care altii n'o pot Inca face. Dupit ce a creat invatAmantul geografic, a constituit geografia ca stiinta, $i a format numerosi geografi, (cercetatori si profesori), le lash acum pe toate sa se desvolte mai departe, prin puteri proprii si ist inchina anii copti ai vietii, operei care vrea sa fie intemeierea etnologiei ca stiinta: Ethnos. Noi dorim culturii romanesti, ca Profesorul Mehedinti
sa fie sanAtos multi ani de-a-randul, pentru a pufea

sa-si duca pans la capat opera stiintifica. CAci, dupe Ethnos, care nu va intarzia prea mult, Profesorul Mehedinti este poate singurul auditor roman in stare sa Infaptuiasca arhitectonic etno.

pedagogia, de care mai mult ca ()Hand natia
noastra are nevoie. Omul care a inteles frumusetile poporului rominesc va trebui sa arate calea prin care acestea pot fi indrumate spre lumina $i randuite in campul unei culturi rominesti biruitoare,

TRAIAN HERSENI

573

RECENZ II

SOCIOL 0 G

I

E

T
nutioase

E

OR ET

I

CA

PITIRIM A. SDROKIN: Social and cultural
dynamics. (Evolutia sociall si culturalii), 3 col., American Book Company, New-York, 1937.

Lucrarea monumentall, pe care eruditul prof esor dela Universitatea Harvard, Pitirim A. Sorokin, a publicat-o de curand sub titlul de Social
and Cultural Dynamics", impresioneazA pe cititor,

atat prin desvoltarea pe care autorul a reusit sA o dea unei probleme care a pasionat si continua sa pasioneze toate epocile, cat qi prin originalitatea metodei de care s'a servit pentru a ajunge, inductiv, deductiv si logic, la solutia problemei.

Autorul isi propune sA disece si sa patrunda caracterul culturii $i societatii contimporane, a carol. disolutie aparenta a format preocuparea multore dintre contimporanii sai, precum: Oswald Spengler, J. B. S. Haldane, Lord Jeans si multi
altii.

cu privire la elementele multiple si la fazele variate ale culturii pe care autorul isbuteste s'o duce la capat, gratie colaborarii unui grup de tineri $i indrAzneti colaboratori dela Harvard University si a unui manunchiu de eniinenti savanti ca: N. L, Okuneff, Harold Cross, I. Lapshin, N. Evreinoff, R. K. Merton, J. W, Boldyreff, N. 0. Lossky, N. S. Timasheff, Peter B. Struve, G. Mickwitz, P. A. Ostrouchov, S. G. Pushkareff, P. Savitzky, E. F. Maximovitch, Lieutenant General N. N. Golovine, Profesor-General A. A. Saitzoff si S. Oldenburg, care i-au inlesnit sa face cercetArile partiale, al caxor aport documentar a uprat realizarea lucrarii.

In scopul de a reda in mod adecvat seria de concepte folosite, autorul incepe a defini in ceea ce intelege ei prima parte a volumului I

prin culture integrata" sau unitate culturalit". El deosebeste, astfel, trei tipuri de culture: culture ideate" (simbolicA, teocraticA), care este opuses culturii sensoriale" (positivists, stiintif ice,

Razboiul mondial si revolutia ruse doborandu-i idolii sai din tinerete credinta in progres, in socialism, in democratie, in pozitivismul stiintific, in triumful inteligentei profesorul Sorokin se intreabA astAzi dace fenomenele si categoriile fundamentale ale culturii sunt spontane, acciden-

tale sau sunt conduse de legea causalitatii si a finalitatii, lege at cArei determinism stiintific at priva vointa omeneasca de intreaga ei libertate.
Exists oare in schimbarile si procesul unei culdeclin, asa dupA cum preconizau filosofiile si religiile vechilor greci gi evrei, sau trebue sa admitem, impreuna cu optimistii din secolul al XVIII-leaMontesquieu, Vico, Turgot, Condorcet si cu transformistii secolului al XIX-lea Lamarck, Comte, Spencer. Darwin, Lester Ward si discipolii for continuitatea nesfarsita a progresului uman? A gasi solutia problemei, facand apel la istorie si la metoda statistics, a cArei elocventa numerics si cantitativa este mai convingatoare decat metoda cantitativa" verbal& iata preocuparea principals a autorului. Lucrare de investigatii mituri integrate ", regres,

vizualA, materialists), Intre acestea doua el interpune culture idealista", care contopeste, intr'un fericit ansamblu de termeni medii, caracteristicile celor doua tipuri precedente. Tipul prin excelenta al culturii ideale", este culture greaca din secolul sapte dinaintea lui Isus Cristos, in care predomine supranaturalul, panteismul teocratic, misterul, simbolul, magia, fortele oculte. Culture idealista" este reprezentate prin epoca lui Pericle, armonie perfecta a rationalismului stiintific si a pozitivismului experimental, sinteza a perfectiunii spiritului si formelor. Culture sensoriale ", mai complexes decal cele precedents, se bazeaza pe simturi si pe puterea vizualA, care constituesc singurele mijloace pentru descoperirea adevarului. Ea este exemplificata prin culture greaca din secolul at doilea a. Cr. si este dominate de o filosofie hedonists, individualists, realists, naturalista. Aceste tipuri esentiale de culture, an subdiviziuni multiple, dupe fluctuatiile pe care le pre-

574

zinta, deoarece ele exercita influente reciproce continui, dintre care, cele mai insemnate sunt: influentele spatiale mecanice, influentele spatiale asociate, influentele cauzale sau functionale $i influentele interne sau logice. Acestea din urma, dupa parerea distinsului profesor, sunt cele mai importante pentru sociolog, care nu trebue s& se multumeasca numai cu studiul fragmentar al elementelor culturii, si cu atat mai putin cu o colectare nesfarsit A a observatiilor neinterpretate. Pentru sociolog, ceea ce imports, este vederea de ansamblu, sinteza tuturor elementelor culturii: arta, pictura, sculptura, arhitectura, muzica, literatura, critica, stiinta, filosofia, dreptul, politica, economia nationals, etc., (pag. 370, vol. I), aceasta pentru a putea descoperi legatura care le imbina

tative ale acestei clasificari, nu reprezinta cleat cu oarecare aproximatie adevarul pur, (p. 375, vol. I). Cu toate acestea, autorul afirma ca metoda lui statistic& este mai putin arbitrara, si di este o metoda pe care, in orice caz, se poate pune mai multa baza, decat pe toate datele, interprets rile si aprecierile culese pan& in prezent din istoria culturii, Ca atare, metoda statistic& trebue
acceptata ca apropiindu-se cel mai mult de adevar. Gratie acestei metode, profesorul Sorokin, reuseste sa demonstreze ca studiul fluctuatiilor genurilor

In pictura si sculptura, si a celorlalte elemente
ale culturii, darama diversele teorii asupra desvol-

armonios intro cultura integranta", de unul din
tipurile enuntate: ideal, idealist sau sensorial. In felul acesta, pentru Sorokin, sociologia, sau mai curand cartea sa, Social and Cultural Dynamics", se apropie mai mult de Filosofia Sociologiei. Lucrarea sa, se deosebeste ins& de aceea a unui A. Comte, H. Spencer, Lester Ward, H. E. Barnes, prin aceea ea el introduce o metoda originala, utilizAnd statistick drept mijloc mai sigur pentru a masura cantitativ fluctuatiile culturale, fluctuatiile masurate dupa greutatea influentii lor. Fiecare din elementele constitutive ale culturii,

tarii progresive §i in mod periodic, atat a artei, cat si a culturii integrate", Astfel, teoria asupra trecerii formelor artei dela simbolism la realism, $i vice-versa este invalidate. De asemenea, istoria artei nu ne prezinta o desvoltare a elementelor componente ale artei, in ordinea urmatoare: arhitectura, sculptura, pictura, muzica $i literatura, ordine pe care unii o consider& inalterabila. Studiul asupra artei indiene, chineze, ebraice, greco-romane, medievale si moderne, desminte in modul cel mai categoric aceste teorii de reptitie uniform& si ineluctabilk

Teoria celor trei etape a lui Ligeti, (p. 217, vol. I), (arhitecturala, plastic& si malerisch"), prin care se socoate a tree sculptura sau pictura, se vede daramata $i ea ca si teoriile analoge ale lui W. Deonna, Frank Chambers, Victor Hugo, E.
Bovet, Charles La lo, etc.

este studiat in toate fluctuatiile lui, la intervale
de douazeci si de o suta de ani, incepand din anul 750 a. Chr. si pan& la anul 1920 al erei crestine. Este o lucrare titanic& care a necesitat coordona-

rea a multiple cercetari partiale, intreprinse de grupuri de cercetatori stiintifici. Pentru a nu cita decat un singur exemplu, Studiul Fluctuatiilor
Formelor de Arta, (pictura, sculptura, arhitectura, muzica, literatura), tratate in volumul I, a necesitat analiza si clasificarea a mai mult de 32.299

picturi si sculpturi, (p. 372, vol. I), in trei categorii distincte: spiritual& sensorial& si neutra, dupa motivul religios sau prof an al acestor opere de arta. Cu acest studiu au fost insarcinati: profe-

sorul N. L. Okuneff, din Praga si colaboratorii lui, in timp ce un alt grup de cercetatori dela Cambridge, Massachusetts, sub conducerea profesorului Harold Cross, (dela Harvard University), au analizat 13.427 picturi si 3.252 sculpturi, adica un total de 16.779 opere de arta. Core latia date-

Dupe Sorokin, nu exists un proces de periodicitate ciclica, uniforms, fie de progres, fie de regres, in niciuna din formele artei si niciun alt element de cultura, ca.: stiinta, religia, filosofia, politica, etc. Rezultatele cercetarilor sale si ale colaboratorilor sal, invedereazs mai degraba teoriile lui Max Verworn, (p. 271, vol. I), Ele afirma ca toate manifestarile elementelor componente ale unei culturi integrate", (ideals, sensoriala sau idealists), co- exists in timp si in spatiu, cu mai multa sau mai putina vigoare. Insa paralelismul fluctuatiilor, a mai multor elemente de cultura,
catre o anumita directie, (mentalitatea epocei), formeaza dinamismul culturii integrate", dandu-i caracterul ei general de: ideals, sensoriala sau idealists.

lor obtinute, din 50 in 50 de ani, in ceea ce priveste caracterul religios, sensual sau neutru al acestor opere de arta, dovedeste seriositatea metodei intrebuintate, cu toate ca rezultatele canti10

°data aceasta constatare facutl, Sorokin aplica teoria lipsei de desvoltare ciclici sau uniform& a procesului social, si in consecinta a progresului social, la toate elementele si manifestarile culturii: la arhitectura, muzica, literatura, la conceptiile

575

culturale de gandire, la sistemele filosofiei, (idealism, materialism, eternalism, temporalism, realism, normalism, absolutism, singularism, determinism,
indeterminism, absolutism, relativism,
optimism,

eminentul sociolog dela Harvard, Indine mai cu-

pesimism), la sistemele de cunostinf A, la fluctuafiile principiilor primare (cosmic, biologic, psihoogic, etic) 5i ale procesului social, in sfarsit, la

rand se admits o elasticitate gi o relativitate a varialiilor culturale, al calror paralelism, in interiorul aceluiasi tip de culturA, dal, acestuia din urn* caracterul de culturA integrata". SA ni se ingadue a releva in treacKt, inrudirea
paralelismului fluctuafiilor social-culturale ale lui Sorokin, cu paralelismul manifestArilor, din

tipurile de personalitate juridical, de criminalitate, de revolulii si de rAzboaie. Interpretarile si concluziile trase din datele statistice asupra acestor diferite elemente de cultural, sunt identice 5i se aseama'na cu clmonstrafiile multiple ale unei teoreme algebi ice. Sorokin, isbuteste astfel, grafie unei analize serioase, sa considere 5i, prin urmare se defineascA cultura, ca un sistem unificat de acfiuni 5i revfiuni multiple, in care orice schimbare intr'un secioz sau element, atrage dupA sine, in mod automat, schimbari in toate celelalte. In f at a acestui adevar, demonstrat prin experienf e repetate, (evaluAri cantitative ale elementelor culturii 5i corelafiuni in timp $i spafiu ale variatiunilor lor), Sorokin nu impinge preocuparea lui filosofica pima la cAutarea cauzelor schimbarilor procesului social si cultural, baza variafiilor elementare componente ale culturii. El se mulfumeste numai sal constate filiatiunea gi sincronizarea fluctuatiilor aceluiasi tip, sau subtip de culturA, pentru a ajunge la concluzia de repetate on demonstrate ca fenomenele de culturA studiate intro perioada de mai mutt de 2.500 ani, (750 a. Chr. $i 1920 d. Chr.), nu sunt supuse unei periodicitlfi ciclice, nici unui progres uniform, ci evoluiaza $i se preschimbl la intervale de timp mai lungi sau mai scurte. Deci, fluctuafille procesului social-cultural, seriate ii logice, nu apar Ia epoci fine, arbitrar alese in decursul timpului. Ele au loc, intocmai ca subcurenf ele unui fluviu, inAuntrul tipurilor de cultura. Prin influenfa lor reciprocal, si la intervale indeterminate, ele dau nastere Ia sub-tipuri, care incetul cu incetul transforma tipul dominant de culturA (fie ideals, fie sensorialA sau idealists), in unul din celelalte doual tipuri, caruia i se substitue, castigand teren, Sorokin, terminal volumul III din Social and Cultural Dynamics", cu un epilog foarte interesant asupra mersului civilizafiei noastre, (punct de plecare al studiului sau, asupra evolufiei tipurilor de culturA). Contrar acelora care cred in existent a unor legi
rigide,
ce

sistemul d-lui profesor D, Gusii. Nu facem decat sä menfionam faptul, Vara a pasi la o analiza mai amAnunfital a punctelor de asemanare intre sistemul lui Sorokin si cel al $colii Romanesti de Sociologie. Tinem insa sal insistam, un moment, asupra fluctuafiilor rAzboaielor, unul din capitolele cele mai interesante pentru generafia de astazi, mereu ameninfata de pericolul unui razboiu, cu consecinfe mai dezastruoase decat cele ale Razboiului Mondial.
boaiele

Cercetarile lui Sorokin, dovedesc ca nici rAz967 dintre cele mai insemnate, eva-

luate dupa efectivele puse in acfiune, dupa num5.rul total al victimelor si cifra totals a armamen-

telor, multiplicate cu numarul anilor cat a durat fiecare din aceste rAzboaie, (p. 283, vol. III) nu urmeaza o evolufie linear* progresiva. Date le statistice ne coning ca important a lor, absolutes sau relatives, poate 13al creased', atat in epoci de expansiune ale nafiunilor, cat si in perioade de
decadent A, (p, 374, vol. III), $i ca, rezultatele rAz-

boaielor, in ciuda anticiparilor 5i a opiniei publice, pot fi tot atat de nefaste, pe cat de utile.
In lumina acestor constatari neasteptate, nimeni daces un razboiu, declansat mains, fenomen natural din nefericire prin frecyenta sa in istorie ar putea avea drept consecinfe distrugerea intregii noastre civilizafii occi-

nu poate prezice

dent ale.

Profesorul Sorokin, Molina mai degraba sal dovedeascA contrariul. Cu nenumarate exemple, el arata ca epoca noastra de cultural sensoriala, (individualism extrem, materialism, panteism colectiv, cubism, colosalism, etc.), cu toate ca este in plina decadent A, confine totusi germenii unei culturi
idealiste, (cu aspirafii catre o etics notia, neo-

Thomism, neo-clasicism), care, incetul cu incetul,

se vor desvolta 5i se vor transforma treptat, in
cultura ideals. Bazat pe regulile flexibile, dar logice ale succesiunii tipurilor de cultura, Sorokin intrezAreste, in locul cataclismului preconizat de O. Spengler, posibilitatea unei renasteri culturale idealiste, tocmai pentru motivul ca epoca noastra. reprezinta

doming

fenomenele social-culturale,

576

faza ultima a unei decadente ce a atins maturitatea, faza precursoare a unei epoci de culture
mai viguroasa.

nu le putem prezenta in cadrul studiului de fate., be va reveni o insemnatate crucialA, din doue

puncte de vedere: odata, pentruca pe teritoriul
Romaniei Mari se int&Inesc gi se inmanunchiaza forma de vieatA slavA, germana gi traco-ilirA, (cea propriu zis romaneasca), sau, intr'o formulare geografica, Europa de RAsarit, Europa Centrall si

AceastA nota, plinA de optimism, desvalue spin

tul idealist a lui Sorokin si invite pe cititor, imbogAtit prin eruditia celor trei volume, O. astepte cu plAcere concluziile generale, pe care ni le rezervA volumul IV, concluzii care vor rezuma qi cristaliza teoria preschimblrilor qi fluctuatiilor regulile metodei sosocial-culturale, precum ciologic
Christina Galitzi

,Balcania'; in al doilea rand, pentrucA resturile
vii inc, ale unei randuieli familiale si gentilice ingacluesc comparatiile cu randuieli similare, devenite de mult istorice in celelalte pArti rAsaritene ale Europei Centrale. Asti el, insemnatatea cercetArilor stiintei neamului romanesc va del:40 aria pe care traeste azi dacoromanimea". (306-307).
A. Golopentia MIHAIL MANOILESCU: Incercliri in lilosofia §tiinfelor economice. Prelegeri anuale de deschidere a cursului de economie politic& la Scoala Politehnica din Bucuresti. Edit. M. 0., 1938.

H. HAUFE: Methode and Einsatz der Dorfforschung in Rumlinien, (Metoda gi roadele cercetArilor de sate in Romania). Extras din Zeitschrift fiir Volkskunde, (Revista pentru studiul poporului), An. 47, (1938), 4, peg, 300-307.

Retinem din acest studiu al d-lui Haufe, cunoscAtorul german, poate cel mai bun al realitatii sociale si al sociologiei romanesti, care informeaza pe germani asupra cercetarilor monografice ale scolii prof. Gusti, actiunea desf Asurata la Fundatia Principe le Carol", si asupra locului for in noua organizare politicA a poporului roman, douA pasagii. Int5.iu: 0 caracterizare a conceptiei prof. Gusti.

Volumul de prelegeri inaugurate, rostite de d-1 prof. Mihail Manoilescu, la Scoala PolitehnicA din Bucuresti, intereseaza nu numai pe studentii

d-sale sau pe economisti, dar pe toti acei care vor se: se informeze asupra catorva aspecte inedite ale stiintei economice $i ale fenomenului social contimporan,
noastrA. cu privire special&

la tare

,,Nu putem spune aci mai mult despre Sistemul de Sociologie, Etiel qi PoliticA", decal ca Aug.
Comte, Le Play si Wundt au, in cadrul lui, insemnatatea ce-i revine lui W. H. Riehl in stiinta germanA a poporului. Sociologia Prof. Gusti dominA InsA o arie considerabil mai larga a realitatii sociale l etnice, cleat aceastA discipline: special&

germane Ea e definite de el ca un sistem al cunostintelor despre realitatea sociall prezenti *i

e predestinat astfel sal devie o Volkskunde", (termenul insemneaza stiinta a poporului, dar e f olosit de cele mai multe on in acceptiunea de folklor; nota trad.), in intelesul cei mai larg $i mai
fecund" (303).

Dupe: cum e firesc de astfel, majoritatea chestiunilor cuprinse in cartea d-lui prof. Manoilescu, au fost discutate pi interpretate, mai ales in ultima vreme. Problema corelatiei dintre social, economic pi tehnic, aceea a determinismului masselor materiale si sociale", sau a rolului vointei umane in *Uinta economical, au fa:cut obiectul preocupArilor cercetatorilor din secolul al XIX-lea, ca si a acelora din timpul nostru. Un John Stuart Mill, un Carey, un Gide, s'au pronuntat cu competent& si auto-

ritate asupra chestiunilor pe care d-1 prof. Manoilescu be atacA din nou, insa dintr'un unghiu
nou $i cu not argumente. E fapt cert, stabilit: eco-

Apoi: o judecatA asupra importantei cercetanlor monografice pentru neromani, E de inteles ca activitatea celor trei Institute sociale si a Fundatiei, se concentreaza aproape exclusiv asupra sa telor curat romanesti, p el nu poate Inca sal se

ocupe de meanie franturilor de neam strain.

Ca o urmare, produsul stiintific durabil al acestor monografii sAtesti de mart dimensiuni va fi o adincire a cunostintelor despre randuiala etnice specifics a Romanilor. Acestor cunostinte, pe care

nomia nu e o materie statics, in care principiile prestabilite sunt sortite sal se fixeze, pentru vesnicie, cu o inatacabilI imuabilitate. Dimpotriva, nimic nu e mai elastic decat aceasta stiinta care se die: intr'un raport de stricta dependent& feta de fenomenul evolutiei si conjuncturii. Intr'una din prelegerile sale, (Metoda matematica si problema vointei omenesti in economie: o aplicatie
concrete: a metodei matematice), d-1 prof. Manoilescu, demonstreazi cu subtilitate aceastA varia-

577

bilitate a economiei verbale", cum o numeste

tele, (adaptarea la ritmul industrial, valorifica-

d-sa, tocmai printr'una din legile sale fundamen-

tale; aceea a cererii $i ofertei, si in acest sens, se releva aspectul original si inedit al constatarilor d-lui prof. Manoilescu. Ceea ce intereseazA indeosebi in studiul de fats, este problema autarhiei spirituale in stiinta economics gi aceasta, deoarece prezintA o extraordinary importantA privind tara noastrA. Ana Hand, fsre insa a se cobori la detalii, fenomenul servi-

rea produselor noastre intr'un spirit national, nu intr'un spirit capitalist), care, azi complia si ingreuiaza bunul mers al economiei tArii noastre, se posibilitacrede d-I prof. Manoilescu af IA, tile unei certe salvAri din desagregarea yf incer-

titudinea plgubitoare, pe care imprejurarile nefaste de mai sus ni le impun. Scris cu o nediscutata competenta, intr'un stil ingrijit, studiul d-lui prof. Manoilescu lAmureste
multe din

tutii orientate fata de Europa apuseanA, determinat de acea cunoscute tendinta de uniformizare economics manifestaty in tot cursul veacului trecut, si care poate fi observat in egala m5.surA in domeniul economic ca si in acel cultural, d-1 prof. Manoilescu constatA si explia falimentul acestei influente, panA ieri hotaritoare in vieata economics a statelor rasaritene. Fenomenul care determine autarhia spirituala ca afirmare a independentei de gandire a fiecArui

arzatoarele probleme economice-so-

ciale ale veacului nostru, constituind in aceasta privintA un adevarat $i util indreptar,
Sergiu Ludescu

LEON TOPA: La Sociologia in Romania, (Es-

popor, este in legatura directs cu evolutia materials a omenirii. Unitatea economics cAtre care se parea ca tindea ieri tot pamantul, este astAzi sf Aramata, Fiecare popor se restrange in granita sa, cAutand sa-si organizeze vieata nationals ca

tratto da Genus", organo del Comitato Italiano per lo studio dei Problemi della Popolazione, Vol. III, Nr. 1-2, 1938, 24 pag.).
$tiinta romaneascA, e stanjenita in raporturile ei cu strainatatea, de doua piedici bine cunoscute. Una, rAspAndita pretutindeni: desvoltarea rapids a stiintei, in ultimele veacuri. Alta, proprie tarilor mici: necunoasterea limbii rominesti pests hotare. De aici nevoia indoitA de a infAtisa din

o unitate autarhica, 0 autarhie spirituala intovArAseste gi prezideaza acest proces". In ce se
manifests aceasta autarhie? se intreabA d-1 prof. Manoilescu. In: 1) Observarea, 2) Interpretarea $i explicarea, $i 3) Dirijarea fenomenelor economice; manifest:16 care, toate conduc in mod firesc la o atitudine independents gi liberA a economistului, fall cu stiinta Occidentului", (pag, 113).

and in and, starea in care se gAseste fiecare
stiinta: ca orientare selective in multimea lucrarilor care apar, gi ca informatie pentru cei care nu se pot adresa direct izvoarelor. Sociologia romineasa, a simtit si ea nevoia aceasta. Prima infatisare a ei peste hotare, a fAcut-o profesorul Traian BrAileanu, in 1926. Au urmat studiile d-lor: G. VIAdescu-Racoasa, Gh. Marica, SAndulescu-Godeni si interesul strAinilor,

Dar dace salute cu entusiasm aceasta a doua
noastra eliberare si cea definitive ", eliberarea eco-

nomics a Romaniei, singura care ingadue afirmarea plita a geniului romanesc", (pag. 118), trecand mai departe, pe plan intern, d-1 prof,
Manoilescu, constata cu desamAgire aparitia unei

(Richard, Mosely, Roucek etc.), pentru lucrarile
dela not Una din cele mai proaspete dAri de seams a f Acut-o d-1 Leon Topa, un distins doctor in sociologic 91 membru al $colii Romine dela Roma.

autarhii locale", a oraselor fall de sate, fenomenul alarmant de izolare economics a oraselor care, printr'o industrializare excesiva, au reusit
sa -$i creieze o vieats cut onomci, din care legatura

Studiul sat' a apArut intr'una din revistele ytiintifice insemnate din Italia, incat s'a bucurat de o mare rAspandire si de girul unor mari autoritAti.

cu satul este cu totul exclusA. Intervenind Stasi aici d-I prof. Manoilescu deschide o patul rantezA, pentru a discuta, in hull largi, ,,fenomegi cautand ss amelioreze lucrunul Statului" rile, dintr'o lipsA de aprofundare a problemei, a stricat acolo unde urmarea sA indrepteze, nereu-

D-1 Leon Topa, adopts genul de infatisare cronologia al predecesorilor sAi. Impreuna cu
Scraba, d-sa socoteste ca cel dintliu sociolog care a incercat sa formuleze o teorie socials completd, pe Ion Heliade-Radulescu. InfAtiseaza apoi, pe urmele profesorului Traian Braileanu, filosofia socials a lui Vasile Conta, cu interesante precizAri personale. Dintre istorici, aminteste pe D. A. Xe-

sind deat sa accentueze criza deslAntuita, si sa adanceasci prapastia" create intre rural si urban. In remedierea acestor neajunsuri, printre al-

578

riopol si

N. Iorga. Da apoi lista celor care spar

treptat dela 1900-1904 incoace, preocupati de probleme sociologice: Spiru Haret, C. A. Popescu, (Spulber), D. Draghicescu, A. Fundateanu, T. I. Constant, G. D. Scraba. StArueste pe larg asupra operei sociologice a profesorului D. Gusti, sistemul, institutiile gf revistele legate de numele d-sale si $coala de sociologie monografica dela Bucuresti. Trece din nou la o prezentare pur bibliografica: P. Andrei, M. Ra lea, Stefan Zeletin, V.

Barbet, ca sA infatiseze pe larg opera d-lui Traian Braileanu, profesorul sAu. Cu toata tratarea inegala a sociologilor romani,

lucrarea d-lui Leon Topa, aduce un serviciu de netagAduit stiintei romanesti, 4i va fi o calauzii necesarA pentru participantii italieni la Congresul International de Sociologie din 1939, care se
va tine, dupA cum s'a anuntat, in Romania.
Trojan Herseni

DISCI PLINE CONE X
PAUL SAINTYVES: Manuel de Folklore. Paris, Librarie E. Nourry, 1936, in. 8°, VII +218 pag

E

tits documentare. Munca aceasta minutioas5. it
atragea. Probleme de mitologie crestinA-evanghelic5., de hagiografie, de mitologie comparata, ma-

La Congresul International de Folklor, tinut la in sedinta solemna de deschiParis, in 1937, dere, prof. Paul Rivet, presedintele Congresului, spunea despre Paul Saintyves aceste cuvinte:

Cinstea neasteptatl ce mi-a fost acordata de a
presida I-iul Congres de Folklor, imi apare oarecum ca o uzurpare. Sigur ca, data moartea nu ne-ar fi rapit pe scumpul nostru prieten Nourry, pe care multi ii cunosc fArA indoiall mai bine, sub pseudonimul sAu stiintific de Saintyves, el ar fi acela care, azi, ar ocupa locul pe care mi 1-ati oferit. Si pe buns dreptate. Prin calitiltile sale sufletest: si intelectuale, prin entuziasmul sau, prin admirabila sa eruditie, Nourry ar fi fost presedintele cel mai indicat al acestui congres". (Travaux du
1-er Congres International de Folklore, Tours 1938, pag. 25).

gie medicall, etc., au fost studiate de el in carti, uneori de impresionante dimensiuni. Edificatoare in aceasta privinta este chiar yi numai simple privire atenta a Bibliografiei lui P. Saintyves, intocmita Cu grije de sotia $i colaboratoarea sa d-na
Camille Nourry-Saintyves. Bibliografia
se
af IA

la sfarsitul Manualului de Folklor, intre pag. 210-215, cuprinzind toate lucrArile si articolele lui S. D-nei C. N.-S. datoresc folkloristii gi aparitia Manualului de Folklor, despre care vom vorbi in

randurile de mai jos. In el a stalls capitole publicate mai inainte sub forma de articole, precum $i capitole rAmase Inca inedite. Acest Manual de Folklor este o carte indispensabill oricarui folklorist, ea reprezentand un serios indreptar metodologic in cercetarea problemelor folklorice. lar pentru cei care am facut asemenea cercetAri in satele noastre romanesti, insernneaza uneori bucuria recunoasterii unui reconfortant tovaras de muncA, cu care s'a intamplat sal gandim cateodatA la fel. Inainte de a prezenta cartea, sa ne mai fie ins5 ingaduita marturisirea unei experiente personale

In alte imprejurari, am lua aceste cuvinte drept o simple si pioasa datorie de cerc prietensc. In cazul de fatA, insa, Paul Rivet igi exprima indirect, dar rAspicat parerea ca cel mai bun dintre folkloristii francezi contemporani a fost Paul Saintyves. Fars se* aderam la aceasta pArere gi lAsand critica acestui discernAmant pentru o alts ocazie, marturisim doar ca ea ne-a indemnat

la o mai atenta lecture a cartii

lui Saintyves,

pe care ne-a prilejuit-o experienta cesocotim ca ar putea servi si altor cititori ai ei: cartea
este dintre acelea pe care o incepi, citesti cateva pagini $i o Iasi apoi nedumerit la o parte. Ai impresia ca nu vei invata prea mult din ea. Inexact. Cand am trecut mai tarziu dincolo de inMiele pagini, ne-am explicat aceasta prima impresie. Vina sta poate in grija de tot feminine a

Manuel de Folklore", pe care o lasasem, pe nedrept, uitata.
Paul Saintyves (nascut in 1870 si mort in 1935) a fost un foarte harnic folklorist. S'a apropiat de probleme dificile de folklor, intorcindu-se dela prezent spre trecutul care cere grea si amanun-

579

d-nei C. N.-S., de a fi pus in fruntea Manualului

drept Introducere, o conferinta tinuta de S. la
adunarea generals a SocietAtii belgiene de Folklor, la Bruxelles, in Aprilie 1927, conferintg. intitulatg: Apo logie du Folklore ou de la science

de la tradition populaire". Conferinta pare a fi visul poetic al unui folklorist indragostit de disciplina sa, menitg sg invete pe oameni ail Wm patria si poporul (multimea obscurg, prin care simti cum comunici cu spiritele stramosilor) st
chiar umanitatea in general (Folklorul deschizAnd

priu zis targneascg, ci si pe cea a pgturii suburbane, (inculte", f ormuleaza S.), (lucrAtori, mici slujbasi etc.), ce trgieste in atmosfera orasului. Dacg deosebirea pe care S. o face intre folklor si Etnografie, nu aduce nimic nou, insemnand o veche si comodg impacare cu cuvintele incremenite ale trecutului, S, dovedeste Ina o mai bung intelegere a preocupgrilor vremii noastre, atunci cand lArgeste sfera culturii populare, lasind-o sg cuprindg si vieata, de f apt aproape aceeasi, a pgturii suburbane ce trgieste la marginea vietii civilizate.

perspective asupra operei poporului In umanitate"). In aceasta conferintg, S. voia sg reabiliteze Fol-

klorul, ce nu fusese indeajuns pretuit de genera tiile trecute, dovedind cg folkloristul nu este numai un simplu colectionar (deli are si trebue sg aibg pasiunea culegerii), ci cg el stie sg se ridice

dincolo de date, la ideile generale care fac din once studiu o stiintg, Ins tonul entuziast pe
care-1 pune intru aceasta apgrare a folklorului si folkloristilor, ne impresioneazg ciudat pe ;noi, cei crescuti cu imaginea savantului rece si cumpanit la vorbe, deli, uneori, cuvAntul lui inspirat a ga-

sit accente juste, ce pot face bucuria folkloristilor de pretutindeni.
Dupg aceasta introducere, avem capitole de mult interes stiintific si foarte bine documentate, In capitalul I, de definitia folklorului, delimitandu-1 de Etnografie. Folklorul studiazg vieata si cultura popularg in cadrul lumii civilizate. Deaceea dupg el nu exists material folkloric la populatiile la care nu se pot distinge doug cultun: una a clasei instruite si alta a clasei populare. Folklor deci nu exists la popoarele primitive care nu au cleat o singura cultura elementarg, aceasta formand obiectul Etnografiei. Si folklor nu va mai exista la poporul ai cgrui toti membri se vor impartAsi de o singura cultura superioarg, lipsitg de prejudecati si superstitii. Punctul de vedere propriu, din care folkloristul imbrAtiseazg campul culturii populare, este cel al tradiliei. Iatg, deci, definitia folklorului: Folklo-

De altfel, sigur cg aceasta cultura traditionala popularg nu reprezintg numai simplg prelungire insensibilg in vieata civilizata. Ea se ggseste difuz rgspanditg in intreaga vieata civilizata. De aceea, azi, un studiu sociologic al vietii civilizate trebuie sa ling seam& de aportul folklorului in aceasta privinta., afarg doar de cazul rar in care, sociologia ea insgsi, coboara in prealabil la terenul faptelor de cultura traditionalg sateasca si orgseneascg, culegandu-si singura materialul ce-i va servi drept baza interpretgrilor ulterioare. Din aceasta migaloasa ucenicie, sociologul va invata sg aprecieze munca unor colaboratori pe care nu i-a luat in seams, pang mai len; folkloristii, linguistii, etc, dandu-si seama ca far& ei munca de teoretizare generals a sociologiei nu va fi niciqdata posibilg. Pe de alts parte, stiintele speciale ale vietii sociale, cu folklorul in frunte, si-au dat seama cg munca for trebue f gcutg. in perspective
socialg si cu metodele sociologiei. De aceea, poate asistam azi la spectacolul sociologizarii tuturor a-

cestor discipline, in asa fel incat sa -ti fie greu
uneori sg le deosebesti de sociologia insgsi. Consideratiile acestea insg ne duc prea departe

si ne indeparteazg de Saintyves. Le lasgm deci,
pentru all& data. S. socoteste folklorul ca o ramurg a sociologiei, mergand astf el pe linia deschisg de scoala lui Durkheim care, Inca din 1898 a dat in Annee Sociologique, o bibliografie a folklorului, socotit ca

stiintg ajutatoare a sociologiei. Nu-si recunoste
deci, nicio originalitate in aceasta orientare socio-

rul este ftiinfa culturii tradifionale din mediile populare ale fdrilor civilizate" (pag. 38-39). Prin culturi traditionalg" S. intelege nu numai cultura spirituals, ci o unitate organics, formats din cultura materials si spirituals in care
resturile trecutului se imbing cu inovatiile curen-

logicg a folklorului si se mire ca altii (de sigur Alb. Marinas. Ne mirgm i not de ce nu-i spune
numelel), socotesc ca miscarea aceasta incepe cu ei, uitand lucrgrile de folklor orientat sociologic ale unui Robert Hertz sau Czarnowsky, lucrari de

o rarg calitate stiintificg", si care fac parte dfn
Travaux de 1'Annee Sociologique". De aceea S. incepe prin a explica f aptele care

telor ce yin din diferite alte orizonturi. Iar prin culturg populara", nu intelege numai pe cea pro-

580

duc in mod natural la aceasta asezare a folklorului in cadrul stiintelor antropologice". De oarece omul nu este numai un animal ci este un animal rational si social", antropologia are dou5. ramuri: A. Antropologia animals (care studiaza omul considerat ca un animal), si B. Antropologia culturald (care studiaza omul, ca fiinta inteligenta si &hind In societate).

f ormeaza obiectul folklorului. Viea(a populara va deci sub cele trei aspecte trebui sa fie privity ale sale, de: A. Vieatcl materials: care cuprinde tot ceea ce

omul creaza intru satisfacerea necesitatilor sale de existents, nevoilor sale materiale.
B. Viecifcl spiritual& care cuprinde enormul domeniu al reprezentarilor, sentimentelor si actiunilor destinate a potoli nevoile spiritului. C. Viealii socials: (vieata materials si spirituals,

Antropologia culturala, la randul ei, are si ea doua ramuri: 1. Psihologia (care se ocupa cu studiul spiritului omenesc in general sau al cutarui om, in particular) 5i 2. Sociologia (care se ocupa cu studiul grupurilor sociale si al legilor care le sunt proprii). Sociologia, la randul ei, are si ea doua ramuri:

fiind de fapt tot vieata socials): va cuprinde
vieata institutiilor si asociatiilor, gratie carora, (aranul sau lucratorul desvolta spiritul de solida-

ritate al grupului sau al clasei sale.
Pornind dela aceasta atitudine teoretica, S. inf atiseaza apoi planul unei anchete globale", la teren, din care vom reda si poi, in randurile de
mai jos, esentialul. A. Vieafa materials. Un studiu al vie(ii economice va trebui sa tie seama mai intaiu de datele naturale pe care va trebui sal se muleze vieata socials, si anume de: a) Natura si resursele solului; b) Caracterele rasei care ocupa solul. Apoi, va studia pe rand: 1. Necesitatile 5i comoditatile vietii: hrana, costurn, locuinta, mobilier, transporturi. 2, Diversele forme ale muncii sau mijloacele de existents 3. Produsele muncii $i utilizarea castigului. B. Vieafa spirituals. (S. intelege prin vieata spirituale, Coate manifestarile spiritului, tot vastul

a) Etnografia (care se ocupa cu studiul culturii materiale si intelectuale a primitivilor, adica al
societatilor ce nu cunosc traditia scrisa) si b) Folcu studupa cum slim klorul, care se ocupa, diul culturii materiale si spirituale a claselor populare din tarile civilizate. Folklorul este deci, (ca 5i Etnografia) o ramura a Sociologiei.

In capitolul al II-lea, vorbind despre Domeniul folklorului si marile diviziuni ale unei anchete globale", arata cum se poate studia cultura populara dupa planul pe care el it of era (v, pag.

67-76). In planul lui, S. profits de experienta
secolului XVIII in care, prin comparatia lumilor: antics, moderns si primitiva, s'a ajuns la concluzia ca vieata materials si spirituals, asemanatoare in linii mari, a omenirii intregi a trebuit sa izvorasca din satisfacerea unor nevoi omenesti, aceleasi totdeauna 5i pretutindeni. Nu uita apoi
S.

nici faptul ca incercarile de ierarhizare ale

acestor nevoi in sec. XIX, acordandu-se primatul cand celor materiale (K. Marx), cand celor spirituale, s'au dovedit a fi netemeinice. Cu aceasta experienta a trecutului gi, pornind din nou dela vechea formula a lui Aristot, Saintyves ajunge la concluziile urmatoare: 1) Omului animal 1i corespund neuoile materiale 5i institutiile economice. 2) Omului rational ii corespund nevoile spirituale 5i institutiile culturale. 3) Omului social, nevoile asociafiei. Deci nevoile economice; spirituale gi sociale reprezinta mobilele constante gi universale ale activitatii omenesti, Pornind dela ele, socoteste S., sear putea face o clasificare sistematicA a tuturor care faptelor $i institutiilor sociale. S. insa, le limiteaza aplinu are o asemenea ambitie, carea la faptele si institutiile vietii populare, ce

domeniu al limbii $i al gandirii". Pune pe primul plan al manifestarilor spirituale limba, pentruca ea reprezinta posibilitatea de exprimare a gandirii, singura posibilitate deci de evadare din confuzia interioara). Imparte faptele vie(ii spirituale in cinci mari diviziuni:
1. Linguistics populard: idiom, dialect, limb: speciale, argouri. 2. Sliinfci populard: tot ceea ce corespunde stiintelor pozitive, astronomice, geografie, fizica, chimie, 5t. naturale, st, istorice 5i arheologie. 3. Infelepciune populard: notiunile filosofice ale poporului (ansamblul ideilor sale generale). Socio logia si morala populard,
4.

Estetica: a) Artele populare; b) Literature

populara,

5. Mistica: a) Magia; b) Religia. C. Viea(a socialii. (S. intelege prin vieat5. so-

ciale, vieata institutiilor 5i a asociatiilor, in sitn& claselor populare).

581

Recunoaste trei specii de asociatii: 1, Asociatia bazata pe comunitatea de singe:
familia.

2. Asociatia bazata pe comunitatea de teritoriu:

said.
3. Asociatia bazata pe comunitatea de actiune: diversele asociatii particulare. Se va studia deci: 1. Familia: a) Relatiile de rudenie; b) Traditiile (magico- religioase), familiale in care e inglobat individul ,,din leagan ping la mormint". 2. Satul: (Vieata sateasci sau citading). a) Edificiile publice; b) Vieata municipals; c) Dreptul

Avem impresia ca in planul lui S., cercetarea vietii spirituale poate fi destul de bine fAcutg. (Desi to isbeste faptul cg se cautg prea mult in cultura traditionalg popularg, aspectele culturii claselor de sus si desi punerea limbii pe primul plan al manifestgrilor spirituale aminteste prea mul preocuparea filosoficg a lui Brunot). In capitolul al HI-lea, S. da indicatii de lucru la teren, precum si de redactare generals a materialului. Vorbeste despre cercetgrile locale, de obiceiu in cadrul unui sat, (in care caz va fi utilizatg ancheta directs si globala), precum si despre cercetgrile pe spatii mai largi, regionale sau chiar nationale (in care caz se va aplica ancheta indirectg chestionarul si pe probleme speciale). Vorbeste aici, pe larg, despre cercetgtori, anchetatori, informatori, despre felul de a intreba,
etc.

obisnuelnic; d) Balciuri si tirguri; e) Politetg si bungcuviintg; I) Critici si laude; g) Raporturi de
vecingtate.

3. Asociatille particulare: a) economice; b) politice; c) de jocuri si sport; d) religioase, Saintyves isi dg seama ca domeniul folklorului,

astfel interes, este foarte vast si ca studiul lui
nu poate fi intreprins de un singur om. Cere, de
aceea, colaborare de specialisti, accentu&nd ins& ca niciunul dintre ei nu trebue s& piardA din ve-

dere ideia care da unitate cercetarilor partiale: toti lucreaza spre a pricepe spiritul popular in enorma si indivizibila sa traditie". Nu vom discuta faptul claci planul lui Saintyves reuseste sau nu al prinda aspectul intreg al culturii traditionale populare. Aceasta, pentrucg
suntem convinsi ea realitatea scapg adeseori planurilor de cercetare celor mai perfecte, nelasindu-se niciodata cuprinsa in intregime. (Munca la teren iti of erg la fiecare pas surprize). Si-apoi S. el insusi, recunoaste ca planul sau e susceptibil de perfectiongri, el insemnind mai de grab& numai o posibilitate de grupare a materialului, Planul sau cere desigur lung& experimentare la teren, precum si mai multi organizare logics. Ne bucurg lusa faptul ca, socoteste necesarg colaborarea de specialisti, pe probleme mici, Suntem convinsi ca,

In capitolele IV, V, VI incearcg o justificare, pe baza istorica, a metodelor pe care trebue sa le intrebuinteze folkloru/. Asa, folklorul utilizeazg metoda comparativci ce-i vine dinspre Etnografie, (din care cauza aceastg metoda se mai numeste si etnografica), prin care se pune algturi material luat din diverse societiti, indiferent de timp si loc, utilizandu-se documentul oral. Cu aceasta ocazie, S, face un istoric at momentelor in care s'a intrebuintat aceastg metoda comparativg, momente care au insemnat tot di

atitea on o incurajare a cercetgrilor folklorice.
Asa, scolile: celtice, tartan& germanicd si antropologica, insemneaze momente favorabife ay:Kiri/fel

cu tot aspectul de imbucatatire a realitatii, pe
care-I pot avea cercetgrile partiale, numai prin ele se pot ajunge la o intelegere completg prin sinteze ulterioare a realitatii, precum si la per-

fectionarea oricgrui plan de cercetare. Si apoi e de preferat unei viziuni generale superficialg si false, o cercetare de amanunt, bine documentalg si profundg, chiar data ea nu reuseste si prinda decit o fatting de realitate. (Bine inteles cg bunul cercetator nu trebue sa piardg niciodata din vedere imaginea intregului, intru intelegerea cgruia lucreazg).

folklorului. De fiecare data se cerceteazs cu luare aminte credintele si obiceiurile populare, pentru a se descoperi in ele ramasite celtice, vedice, germanice, sau asemangri cu credintele si obiceiurile salbatecilor. Scoala antropologicg englezg insA, ii pare lui S. el a lost cu desavirsire prielnicg cercetgrilor folklorice. Ed. B. Ty lor si elevii sal, studiind supravietuirile din epoci cu alts vieata intelectualg, la taranii modern!, iar Andrew Lang, James Frazer, etc., f kind comparatie intre vieata tgraneasci si cea primitivg, reprezintg momentul de perfectg consolidare a folklorului, Cercetatorii se indreapta cu interes sA studieze cultura popularg prezentg a tarilor civilizate. Acura apare una din operele remarcabile ale veacului al XIX, ,,Wald- and Feldkulte" a lui Mannhardt (1875-77).

582

Pe langa rcloda comparativit, folklorul intrebuinteazg gi metoda istoricei, considerind fenomenele sociale in ordine cronologica, prin critica isvoarelor si a marturiilor. Este metoda cgreia Saintyves ii dA foarte multA atentie. In capitolul

VI, rgmas neterminat, el vorbeste despre seria
istorica"
gi metoda cronografice. Dupa Saintyves, folkloristul trebue sg alcatuiasca seria istoricg a

faptelor folklorice, neuitAnd cA faptele actuale au antecedente. rata cum va trebui sa procedeze:

1. Va cluta mai intAiu sa-si dea seama data
faptul folkloric (obicei, credintg, mit etc.), nu se gg.seste in toate civilizatiile elementare. (Pentru aceasta va trebui sä rgsfoiasca lucrgrile etnografilor de seama). Dace faptul folkloric are aceasta larga rgspAndire, el reprezintg un obiceiu, mit sau credinte general omeneascd, o manifestare obis-

pentru cele folklorice. Arnold van Gennep (care a facut scoalA, Albert Marinas fiind de aceeasi pArere cu el). Cu. aceasta ocazie, Saintyves critics atitudinea aceasta a lui Van Gennep, atitudine ce nu-i pare Van Gennep, atunci dupl el juste. Greseste cand socoteste cg nu trebue data prea multi atentie metodei istorice, care subordoneazi prezentului viu, elementele moarte ale trecutului, si and sustine ca ceea ce intereseazA folklorul e faptul viu si direct, muzeul ranignind partea moarta a folklorului care trebue sg face biologie sociologica.

nuitti a omului, traind in societate. 2. Folkloristul va cerceta iargsi dace nu cumva "faptul folkloric al unui popor dat reprezintg un imprumut dela alte popoare cu care intamplgrile istorice 1-au pus in contact, claca deci, nu reprezinti un imprumut istoric. 3. Iar dace faptul folkloric nu intrg in niciuna din cele doug categorii de mai sus, atunci se poate bAnui cg el reprezintg o creafie spontand a poporului respectiv. Dar, on de unde ar proveni

Pentru Saintyves faptul folkloric, ca once alt fapt social, nu este numai prezent: el e inmanunchere de trecut ¢i actual, dupe cum este in acelasi timp amestec de localnic si de venit de aiurea. In concluzie, Saintyves recomandg folkloristului sa utilizeze toate trei metodele (comparative, istorica $i biologics), asa cum realitatea socials o
cere.

faptul folkloric, seria istoria. va trebui sa fie riguros cronologica si sg arate felul in care cre-

dinta sau obiceiul s'a modificat de-a-lungul vremii.

ca si SaintDe fapt, A. van Gennep, sustine intrebuintarea acelorasi trei metode in stadia] faptelor folklorice, (v. Le Folklore, Paris, (Stock), 1924, cap, III. Methodes, pag. 32-44), punand inss accentul pe importanta metodei biologice. Asa fiind, deosebirea dintre cei doi folkloristi se reduce la o deosebire de orientare. S. procedeaza mai bgtrAneste .i se intoarce cu mai multi simpatie spre trecutul ce-i pare ce da mai
yves

Avantajul acestei atitudini in cercetare 1-a deprins S. tot dela sociologi si dela Durkheim. Intr'adevAr, sociologia a dovedit cal seria metodicA, dispusa in ordine riguros cronologica, e un admirabil instrument de analiza, care-ti permite sA
vezi felul in care s'a constituit o credintA, o in-

multi greutate $i mai mutt aspect stiintific cercetgrilor sale. A, van Gennep e, dimpotrivg, aplecat spre actualul viu si in continua curgere, care se opune documentelor istorice in care faptele sunt pared incremenite ca niste fosile. Spre deosebire de Saintyves, suntem de partea lui A, van Gennep, Munca de reconstituire a se-

stitutie... cum s'a schimbat in decursul vremii, prin

pierderi sau adaosuri, ping ce a aiuns la forma pe care o are in zilele noastre. S. socoteste cg ar fi bine ca aceasta serie istoricg sA fie reprezentata pe un fel de tablouschema, numit cronografie" (de aci metoda cronografica"), tablou care face ca seria istoricI sal apara mai concretg, mai vie. Se vgdesc asa mai dare aparitiile Si disparitiile elementelor unei credinte (obiceiu, mit etc.), dela origine si pant'
in zilele noastre. Mai trebuie sg utilizeze folklorul gi metoda bio!ogled, care dg atentie studiului obiectiv al faptelor vii, actuale. Este metoda pe care o cere prin excelentg atat pentru studiile etnografice, cat si

riilor istorice e mune& de bibliotecg ce se mai
poate amana, in timp ce atmosfera culturala a vremilor fuge si ai pierdut asa prilejul de a o prinde poate in unul din momentele cele mai interesante

ale ei. Si-apoi o cercetare amanun4ite si atent5
a actualului viu to face de abia sa intelegi adev5.-

ratul rost al faptelor de culture traditionall care s'au mentinut: ce rol mai joack in vieata sociall de azi a satelor sau a periferiilor orgsanesti, traditia, algturi de curentele stiintifice si civilizatorii ce-o impresoarA din toate partite? Cu tot respectul fatg de munca serioasg si grea
pe care o cere, socotim cA S, duce atitudinea isto-

rica prea departe, atunci and o strecoara chiar

583

in momentele de surprindere a realului, la teren. Spune el, In cap. III, ca folkloristul ar jena prin
prezenta lui desfA5urarea normalA a unei ceremo-

surilor viefii populare prezente, pe care e pleat
sal -1 pierdem, fugind de faptele ce se desfA5coara in aer 5i soare, de dragul celor inchise in aril prAfuite. CAci daca spiritul poporului nu se poate intelege complet farce faptele trecutului, el nu apare

nii sate5ti, daca ar asista la ea pentru a face observatiile necesare studiului sau. E mai bine,
spune el, sal stranga informatorii la el acasA, sa -i facA sal se simta bine si O. le cearA apoi povestea (istoria) ceremoniei respective. De ce aceasta introducere a istoriei in actual? Cand avem ochi si faptele suet vii! $i ca.nd vedem ce grele 5i multe sunt reconstituirile? (SA nu fim intele5i gre5it ins& Informatiile indirecte i5i au rostul for pen-

insa. colorat 5i viu decal din faptele actuale in care chiar trecutul invie uneori, mai puternic 5i mai vibrant ca niciodata. Dar Saintyves nu este un duman al actualului; el vede insa in el poate prea mult trecutul, Si folkloristul trebue sal priveasca actualul 5i ca realitate in sine, cu valoarea ei proprie, Ne oprim aici. Saintyves intentiona un volum, al II-lea al Manualului de fatal. Planul se af IA pe penultima paging a acestuia. Dam titlul capitoleIon VII: Seria geografica gi metoda cartografica; VIII: Despre explicatia in genere; IX: Explicatia sociological; X: Explicatia psihologica; XI: Imitatie si sugestie; XII: Inventie 5i descoperire; XIII: Sinteza,

tru verificarea observatiilor directe; ele nu sunt insA decat auxiliar in cercetarea 5tiintifich). Socotim cA cercetAtorul trebue sal -si dea osteneala

de a face ca prezenta lui in sat sä insemneze de fapt aderenta la el, a5a incat tAranul sal -1 recunoascA drept unul din lumea lui, venit dintr'un alt sat mai mare 5i mai departat 5i care vrea sal vadl cum se intampla lucrurile pe aici. Acum este timpul ca cercetarile sa imbrati5eze actualul pe spatii largi, pentru constituirea At la-

Stefanie Cristescu

RE A L

I TA TEA

ROM A N E A S C A
150 pagini ale cArtii sale, structura economics a satului romanesc, a5a cum ne-am fi a5teptat dup.& titlul cArtii, ci conditiunile naturale 5i istorice in care s'a format o economic specific taraneascal. Din cauza aceasta, peste 2/3 din continutul vo-

GEORGE STANCIU: Structure economice' a satului rornanesc. Bucure5ti, 1938.

Economia tarfineasca, nu poate fi incadrata in niciunul din sistemele teoretice ale 5tiintelor economice, pentruca le depA5e5te printr'un continut

de vieata", ea fiind chiar un fapt de traire in
spatiu 5i in timp". Plecand dela realitati, economia tarAneasca este morfologic legata de natural, ca o determinare cosmologica a activitAtii omeneqtr, 5i in stransa dependent& de cadrul istoric in care s'a desvoltat. Omul influenteaza numai in mica masura structura acestei economii, 5i numai in limitele pe care i le fixeazA conditiunile naturale in care se af1a
gospodaria, celula economick in care nu se urna&re5te rentabilitatea, ca in intreprinderile economice

din apus, ci productibilitatea, prin exploatarea
proprie a muncii".

Dela aceasta idee initials, care precizeaza Ii accentuiazA caracterul de stransg dependentA intre gospodaria tArAneasca gi mediul natural in care se af IA, d. George Stanciu nu arata, in cele

lumului, cuprinde bogate incursiuni teoretice in autori strain 5i romani, ca sit se dovedeasca determinismul cosmologic in economia taraneasca", sau cadrul natural (geografia, clime, sol, etc.), in care s'a format un specific economic Wanesc sau satesc". Un capitol intreg, dedicat cadrului istoric", arata ca.,. ,,prin lipsa unei forte politice de sustinere, economia tarAneasca a ie5it din procesul agrar al veacului trecut isbavitoare, dar neconsolidate, Dintre caracterele fundamentale ale economiei tarAne5ti din Romania, sunt specificate numai dou'a: pulverizarea proprietatii rurale, fapt care a Mout ca agricultura romaneasca sal fie refractara prefacerilor cerute de criza agricola prin care a
trecut economia generals a tArii 5i cerealismul rudimentar, cu o productie redusA.

584

Problema aceasta, este mull mai bogata in cuprins si cere precise cercetari stiintifice in gospo&aril si in sate. Expunerea teoretica a d-lui Stanciu, desvaluie numai o parte din complexul social-economic al

taranimii noastre, cu toate ca aduce in discutie
multe idei care formeaza astazi directiile de baza ale cercetarilor la sate, cum ar fi de exemplu integrarea dinamica a familiei in procesul de productie si consum din gospodaria taraneasca si legatura acesteia cu vieata economics a satului. Totusi, cartea d-lui George Stanciu, dovedeste

s'a putut identif .ca aproape 1.600 mii hectare, care au fost distribuite la rubricele respective, cifra pentru alte terenuri, stabilindu-se la 3.158 mii hectare, fats de 4,753 mii hectare, cite aratit publicatia Ministerului Agriculturii si Domeniilor Dintre cele 3.158 mii hectare, aratate de Institutul

Central de Statistics, la rubrica altor terenuri, s'a identificat 2.821 mii hectare, (lacuri si terenuri neproductive), ramanand numai 337 mii hectare
terenuri neidentificate. Aceasta imbunatatire a bazei de calcul, s'a putut face prin dubla evaluare a suprafetelor teritoriale.

o serioasa grija de a patrunde in tainele" vietii
satesti si o frumoasa pregatire pentru aceasta.
Peire Sicinculescu
INSTITUTUL CENTRAL DE STATISTICA: Statistica agricolci a Romciniei in 1937. Anul I. Bu-

curesti, 1938. Editura Institutului Central de Statistica.

Statistica agricola a Romaniei este prelucrata si publicata pentru prima data, de Institutul Central de Statistica, de sub directia d-lui Dr. Sabin Manuild, si infatiseaza datele pentru anul 1937.
Pan's: la data pomenita, cifrele privitoare la aceasta

odata, inainte de inceperea campaniei agricole, far a doua oars, dupa terminarea semanaturilor de primavara, cand s'a facut evaluarea suprafetelor neinsamantate pe culturi. Cele doua serii de date au fost confruntate si revizuite de birourile statistice judetene, si apoi recontrolate de sectiunea agricola a Institutului. Pe de alts parte au fost evaluate suprafetele padurilor si ale baltilor. Astfel, s'a putut ajunge la suprafetele mai exacte decal cele care au figurat in statisticele precedente.

ramura a economiei romanesti, se gaseau publi-

cate in Statistica Agricola" editata de catre
Serviciul de Studii din Ministerul Agriculturii si Domeniilor, care nu si-a incetat aparitia. Volumul scos de Institutul Central de Statistica, in afara de forma exterioara impecabila, ce caracterizeaza toate publicatiile acestui institut, aduce o serie de ameliora'ri de fond. Citam, in primul rand, imbunatatirea metodei de culegerea datelor, lucru principal pentru reusita oricarei lucrari statistice. Trebue sa subliniem aci, ca datele statistice agricole, n'au fost
niciodata riguros exacte. Primul si principalul neajuns, a fost ca, suprafata tarii, baza de calcul

Determinarea mai precisa a suprafetelor aduce dups sine si cunoasterea mai exacta a productiunii agricole, care se afla indirect prin inmultirea suprafetei insamantate, cu productia medie pe Nectar. Stabilirea acestei productii s'a facut si ea prin doua metode: dups rapoartele autoritatilor comu

nale, sf dupa rezultatele obtinute la masinile de
treierat.

(In statisticele anterioare, calculul se facea numai dupa rapoartele autoritatilor comunale). In al doilea rand, Statistica agricola, publicata

de Institutul Central, difera de cele precedents
prin materialul pe care it prezinta, Are un continut cu mult mai bogat, prezentat intr'un fel care permite consultarea cu mare usurinta si cu un Amanuntit studiu introductiv, datorit d-lui R. Cresin. Astfel, Statistica Agricola"
si

a statisticei agricole, dupa cum spune d-1 Dr. Sabin Mantilla, an este cunoscuta, din lipsa masuratorii cadastrale din Vechiul-Regat sf Basarabia.

.editata de Institutul Central, prezinta pentru

prima oars datele retrospective dela 1921, iar unele tabele (productia cerealelor), chiar dela 1862,

Cifrele privitoare la suprafata tarii, publicate in Anuarul Statistic, difera de cele stabilite prin statisticele agricole judetene. Diferenta intre aceste doua serii de cifre au fost trecute in statisticele precedente, in rubrica altor terenuri (cladiri, drumuri, ape, cariere, mine, terenuri neutilizabile). Institutul Central de Statistics a inceput pentru prima data sa identifice aceste suprafete. Astfel

ceea ce scuteste pe cercetator sa consulte o serie intreaga de publicatii. In afarA de aceasta inovatie, publicatia Institutului ne ofera o serie de tablouri care nu figurau in publicatiile precedente, dintre care calm: 1) Valoarea productiei agricole in anii 19271937, pe culturi (tab. 13 in text); 2) Valoare productiei agricole In 1937, pentru fiecare produs, cu aratarea pretului mijlociu pentru 100 kg

585

$i

valorii mijlocii a productiei pe hectar

(tab.

general economic din intreaga regiune ce se studiazA.

XLI); 3) Indicii cantitativi ai productiei agricole in anii 1921-1937, (tab. 19 in text); 4) Suprafetele cultivate cu porumb, ramose nerecoltate in 1937 pe judete (tab. 15 in text); 5) Populatia ocupata in exploatarea solului, dupA recensamAntul din 1930, pe regiuni, (tab. 16 in text); 6) Suprafetele neutilizabile in agriculturA in anii 1936 si 1937, pe judete, (tabela 17 in text); 7) Distributia suprafetelor teritoriale din diferite OH in 1935 (tabela 20 in text) etc, Datorita acestor ameliorAri, volumul prezentai

GospodAria taraneasca, este o intreprindere producAtoare de bunuri economice, avand scopul sa intretina vieata familiei gospodarului. In situatiuni prospere $i intr'o bung organizare a intreprinderii, cantitatea de bunuri produse, este mai mare decal nevoile familiei; in acest caz, gospodAria are un excedent care se traduce, de obiceiu, prin cresterea averii.

In situatiuni contrarii, se apeleaza la venituri anexe, la muncl lAturalnica, sau se micsoreaza
consumul familiei printeo alimentatie insuficienta gi prin reducerea la maximum a cheltuielilor. Cu

de Institutul Central de Statistics, are o valoare stiintificA ridicata, and putintA de documentare completa asupra multor aspecte ale problemei
agricole,

Este adevArat ca, pentru lAmurirea completa a acestei probleme ar fi necesar sa se efectueze un recensAmint agricol, lucrare de mare proportii, costisitoare Si posibila numai atunci cand Institutul va avea mijloace necesare. AceastA lucrare ne-ar da posibilitatea sA cunoastem distributia agricultorilor dupA suprafata posedatA, dupii felul pamantului posedat, dupl inventarul agricol, etc.' In afarl de acestea, n'ar fi f Ara interes sa se infatiseze si alte aspecte ale problemei agricole, cum ar fi: preturi agricole, puterea de cumpArare a agricultorilor, sarcina fiscalA asupra agriculturii,
etc.

toate ca mijlocul cel mai rational ar fi intensificarea Si organizarea muncii proprii, cu scopul ca averea in spell terenul sA producl o cantitate mai mare de bunuri capabile sa indestuleze
nevoile familiei.

Atunci cand consumul total dintr'o gospodarie intrece propria sa productie, inclusiv veniturile anexe si proviziile, bugetul se incheie printr'un
deficit, care insemneaza distrugerea intreprinderii prin micsorarea averii sale. Acestea sunt problemele ce se cauta a fi lamurite in studiile ce se fac asupra gospodariilor tArAnesti.

Cartea d-lui dr. G. Ciulei, prezentatA in colec(ia

Fars utilajul necesar, cu minimum de personal Si intr'un timp scurt, Institutul Central de Statistics, a reusit sa prezinte maximum a ce i se putea cere in domeniul statisticii agricole.
I. Measnicov
rentabilitatea gospoddriilor agricole din Dobrogea ¢i
i

de rapoarte gi anchete a Institutului de Cercetari Agronomice al Romin+ei, patruyde insa mai adinc in analiza mecanismului de productie $i consum din exploatatiile agricole tArAnesti, infatisandu-se ca un serios studiu $tiintific, Cu concluzii din cele
mai edificatoare.

D-sa, a studiat un numAr de 70 gospodarii: 47 in Dobrogea, cu suprafete cuprinse intre 5-100
ha, si 23 gospodArii in Basarabia, avand suprafete

Dr. G. ST. CIULEI: Organizarea

cuprinse intre 3-50 ha.
Din analiza acestor gospodArii, alese ca cele mai caracteristice pentru regiunile respective, se constata, in primul rand, ca valoarea capitalului in-

Basarabia. Condi(iile de vieata ale agricultorilor din aceste regiuni. Imprimeria Nationale, Bucuresti, 1938. Studiul

manifestarilor

economice din

vieata

vestit in agriculture este mai mic cleat in celelalte regiuni ale lath, ceea ce insemneazA o agriculture extensive, lAsata mai mult in seama puterii naturale de productie a pamantului, cleat in ceilalli factori producatori: munca sau capital.

unui sat sau a unei regiuni, ce priveste fenomenele de productic, repartitie, consum si circulatie ale intregului complex economic, pentru toata regiunea gi pentru toate aceste manifestari la un loc, nu poate fi valabil decal dace este isvorit din cercetarea unitiitilor de productie 7i consum,
care sunt gospodariile tArAnesti. PentrucA totalitatea proceselor de productie gi consum din gospodArii, formeaza insusi procesul

Acelasi lucru it arata $i venitul brut redus al exploatatiilor, in care partea cea mai mare o dau cerealele, cultivate mai mult pentru nevoile proprii de hranA. In Basarabia, valoarea venitului brut, se mAreste, din cauza culturilor de pomi
vita* de vie.

586

Din analiza cheltuielilor si incasarilor, care arata legatura gospodariilor cu pieta si valorificarea venitului brut in bani, se constati faptul interesant ca productia vegetala aduce in Dobrogea mai mult de 3/4 din incasari, pe cand in Basarabia, mai putin de jumatate, din cauza ca aici intervin produsele animalelor si ale vitei de vie. Cheltuielile exploatatiei, constau mai mult din plata salariilor pentru munca strains, Astfel, in Dobrogea, acestea detin 40% din totalul cheltuielilor, pentruca... exploatatiile din Dobrogea, avand o suprafata intinsa, nu pot fi lucrate numai cu bratele membrilor familiei", pe cand in Basarabia, salariile cuprind 8%, intru cat aci avem de a face cu gospodarii mai mici, in care munca familial joaca rolul principal".
Consumul menajului si al familiei, formeaza

FL.

STEFANESCU-GOANGA, AL.

ROSCA,

SALVATOR CUPCEA: Adaptarea soctald. Editura Institutului de Psihologie al Universititii din
CIuj. 1938.

Societatea, prin natura ei, exercita o actiune
coercitiva asupra manifestarilor indivizilor. Acestia, nu trebue sa actioneze in asa fel, incat sa dauneze totului, ci, limitele in care se pot des-

fa*ura manifestarile lor, suet cele ingaduite de societate, in masura in care nu clauneaza binelui
ei. Desi aceasta acomodare a activitatii indivizilor
la determinarile impuse de societate nu e prea grea, totusi, numarul nemultumitilor, pare ca

inca o problema asupra careia d. dr. Ciulei a insistat, pentru a fi lamurita. Principala components a acestui consum o formeaza produsele proprii, folosite pentru menaj (51%). Restul este cumparat de pe piata: 16% din aceste cheltuieli fiind destinate pentru menaj, iar 32% pentru nevoile particulare ale familiei, (imbracaminte, etc.), Facind comparatie intre consumul gospodariilor din Basarabia si consumul celor din Dobrogea, rezulta ca media din Basarabia este inferioara celei din Dobrogea, §i ca atare, agricultorii basarabeni au un trai mai
inferior".

°data: cu civilizatia creste, in loc de a scadea. Se intrezaresc totusi, remedii care ar lasa loc la sperante pentru realizarea idealului unei societati deplin armonice in interiorul ei. Dar, aceste remedii privesc individul, caci tind sa-1 calmeze oarecum. Nu transformarea societatii pentru nemulttuniti, cum au cerut atatia, ci transformarea nemultumitilor in oameni care sa-si poata modela aspiratiile, in raport cu posibilitatile de sa-

tisfacere a lor in societate, presupunand-o pe
aceasta, cat e posibil, de lipsita de cangrene. Deci o integrare in mediu, o acomodare a individului

la cerintele acestui mediu. E procesul de adaptare intalnit si in lumea organica si care, ref erindu-se la integrarea individului in societate, is numele de adaptare sociald. Natura acestei adaptari, e psihologica. Dnii: Fl. $tehinescu-Goangd, Al. Rogca
gi

S.

La toate insa, venitul total a fost superior consumului total, ca gospodariile studiate au avut
rentabilitatea fiind asigurata.
excedent,

intreprinderii

agricole

D. dr. Ciulei, a mai publicat Inca doua studii similare: Gospodariile din Tara Barsei", si Importanta economics a podgoriei Odobeqti". Volumul despre care a fost vorba in recenzia de fats si din care am aratat numai cateva concluzii, aduce o noun gi pretioaia contributie la studiul problemei economice taranesti. Scrisa intr'un stil sobru, cu respectul adevarului

Cupcea, se ocupa de aceasta adaptare, pe care o privesc din punctul de vedere al specialitatii domniilor lor, din punct de vedere psihologic individual, intrucat, ce se cere, e supunerea oamenilor la cerintele sociale, fiindca societatea in fond e una, si nu se poate ea mladia, dupe voia fiecaruia caruia i se pare ca educe el solutia pentru ameliorarea omenirii.

Lucrarea de fats, arati aspectele adaptarii

gi

factorii care usureaza sau ingreuiaza acest proces: factorii individuali, (morfo-fizio- psihologici), gi factorii de mediu, (cosmic §i social). Inadaptarea, care, de fapt e obiectul studiului, manifestata sub forma de sinucideri, infractiuni
gi

stiintific, expunerea d-rului Ciulei ne mai arati
un lucru deosebit de important: metoda de cercetare a vietii satesti, care trebue sa ponieasca dela analiza stiintifics a celulei sociale si economice,
gospodaria.

turburarf mintale, a fost studiata de autori,

avandu-se in vedere 13.400 cazuri, (3.330 infractori, 9.636 sinuciga§i, 434 bolnavi mintali). Date le

au fost culese dela Spiteful de boll mintale din
Sibiu, dela penitenciarele noastre gf din Buletinul

Petre Stanculescu

Demografic al Rominiei. Pe langa cifrele si rezultatele obtinute astfel, qi care ne intereseaza

587

aci pe noi, partea de expunere teoretica in deosebi asupra raportului dintre constitutie gf adaptare", mareste interesul si valoarea studiului pro
fesorilor dela Cluj. In analiza procesului de adaptare, ne sunt infatiqate formele adaptarii si inadaptarii. Aceasta

vania, judetele: Trei-Scaune,

Odorhei,

Brasov,

Tarnava-Mare si Timis, dau cel mai mare numir
de sinucigasi. Autorii, cauta. explicatia fenomenului

acesta si-1 pun fat& in fats cu numarul mai mare

al stiutori/or de carte din aceste judete, fats de
cele de pe vaile: Somesului, Ariesului gf Viseului, ca si cu prezenta unde sinuciderile sunt rare in aceste judete a minoritarilor unguri si germani,

inadaptare initial, se prezinti sub forme ware
de particularitati de conduits, ca disciplina, agresivitatea, inactivitatea, dar duce la formele amintite: sinucideri, infractiuni sau boli mintale, Factorii care o influenteaza: ereditatea sf mediul se impletesc, cu o oarecare predominare a ereditatii. Constitutia inteleasa ca unitate morfo-fizio-psiho

fail a ni se da explicatia acestor afirmatii. Fats
de alte tari europene, Romania, din punctul de vedere al numarului sinucigasilor, ocupa locul al optulea.

In privinta omuciderilor, proportia lor e mai
ridicati in Sudul Moldovei, (regiunea Siret-Prut),
Oltenia si judetul Ciuc, unde Secuii, prin fire

logics, este cea care determine stilul de vieata
propriu unei individualitati. 0 individualitate normala, din punct de vedere morfo-fizio-psihologic,

se poate adapta cerintelor vietii. In caz de neadaptare,
manifestarile individuale se explica

prin deficiente in aceasta constitutie, sf remediul vine din vindecarea sau ameliorarea lipsurilor, fie ele fizice sau psihice. Puterea de adaptare, de integrare psihice, yeriaza in raport cu etatea si cu sexul, femeile, din pricina instabilitatii lor psihice, fiind mai predis-

violenti, sunt cei inadaptati. Iar corelatia intre omucideri si stiinta de carte, e invers proportionatA. Pe de alts parte, se observe ca acolo unde sunt mai frecvente sinuciderile, sunt mai putin
frecvente omuciderile.

Dupe aceste date, ni se dau mijloacele prin
care se pot avea indicii, cu privire la adaptabilitatea cuiva, Aceasta diagnoza, este necesara, atat pentru binele social, cat sf pentru cel individual. Fiindca, asa cum am mai spus-o, societatea are nevoie de indivizi adaptati sie-si integrati psihiceste. Si, la randul lor, °dats integrati acesti indivizi, isi gasesc rostul in vieata, fara lupte interioare, Masurile practice pentru prevenirea formarii de inadaptati, se pot lua de catre clinicile psihologice, unde medicii, psihologii si asistentii sociali isi dau mana.
Din aceasta expunere ampla gf documentata, reiese ca datoria socials sf nationals, pentru toti, e de

puse la fenomele de inadaptare decat barbatii.
delictele fiind mai Influenta mediului casnic, numeroase in Februarie, (furturile), si August (vagabondajul), iar sinuciderile cresc5.nd in luna in mediul ca si influenta mediului social Mai,

rural, sinuciderile mai putin frecvente ca in cel sunt aratate de autori cu cifre concluurban,
dente,

Capitolul cel mai interesant, este cel al distributiei sinuciderilor si omuciderilor din Romania,

pe provincii gf judete", (pag. 126-135). Tot aci
e exprimat dezideratul unei psihologii a poporului roman, realizabila dive domniile lor, prin examinarea gf masurarea directs a insusirilor psihice, ca sf prin interpretarea manifestarilor poporului, fie ele artistice, sau, cum sunt cele de fats: sinuciderile sf omuciderile. Din datele extrase din Buletinul Demografic al Romaniei, dintre anii

a lupta pentru propria integrare si de a ajuta si pe semenii lor sa face acelasi lucru.
Ada Dogaru

ION VLASIU: Am plecat din sat. Edit, Miron
Neagu, Sighisoara.

1932-1936, reiese ca: Transilvania, Crisana, Ma-

ramuresul sf Banatul, sunt deasupra mediei, in privinta sinuciderilor, si sub mediu In privinta omuciderilor, fapte care denote o mai accentuate
depresivitate, o mai mare predispozitie, spre conflictele interne. , La omucideri, numarul maxim i1 atinge Oltenia. La repartizarea pe judete, se vede ca in judetele din Vechiul-Regat si mai ales pe malul Dunarii, proportia de sinucideri este mica. Iar In Transit-

Literatura, fiind o manifestare spirituals, constituie mai intaiu un document psihologic, cu valoare gi individuals sau colectiva, Dar opera literara.

orice arta in genere

este si un document so-

cial. Elementul psihologic sf cel social sunt straps

impletite in fenomenul de arts. Totdeauna insa, unul din ele prevaleaza. Si socialul se impune, de

pilda, and opera creste din laptul trait, fie pe
plan propriu, fie pe plan impropriu. Valoarea de document social a acestor carti este, se intelege,
considerabila,

588

Cartea d-lui V. e un document social pretios.
Autenticitatea continutului ii imprima valoarea unui memorial trist, far situatiile gi starile succefiind sive prin care trece eroul, desi proprii similare cu ale unei intregi categorii sociale, fac ca anecdota cartii sa capete semnificatie de

simbol, de terna.
inActiunea, in linii largi, e aceasta: eroul igi povesteste copilaria gi adolessusi autorul

centa, plin de truda, foame si desnadejde. Copil de vase ani, ramane orfan in timpul razboiu/ui. Este luat de mop" (bunicul lui) din Lechinta, satul natal, si adus in Ograda, unde, in tovarasia lui Nelu, baiatul mai mic al mosului,

avea sa ingrijeasca vitele gi sa munceasca ogoarele acestuia. Munca trudnica, devenita uneori de nesuportat, din cauza sgirceniei gi rautatii mosuluil La varsta de 12 ani, e dus la targ, la o scoala de meserii, de unde fuge de doua ori, de uratul corvezii, dar mai ales chemat de dorul satului. Cu mosu insa nu era de glumit gi, vrand-nevra.nd, Iuanel capata o diploma de tamplar. Suferinta mare insa abia de acum incepe. Targul i se arata dela inceput inospitalier. Meschin5.ria patronilor si conditia mizera a Iucratorilor it fac sa se gandeasca la alta profesie, Igi alege preotia! Pre-

zentarea la o scoala de teologi moralisti nu e
altceva cleat un prilej propice pentru o binecnvantata fats bisericeasca de a-1 lipsi pe baiat de ultimul lui ban. Si fiindca asupra casei mosutrebuia sa-si isp5.lui apasa un destin crunt seasca un pacat al tineretii, prin pierderea celor mai dragi copii si prin inrairea celor rAmasi in vieata, Iuanel paraseste Ogra, devenind lu-

va fi. Ratiunea e mufti! Vieata singura, sufletul, lupta. Si lupta lui Iuanel cu valurile, baia lui nebuneasca, e lupta cu vieata gi cu moartea. Muraqui il reds soarelui, padurii, nou, cu forte uriase, care-1 fac sa alerge in nestire, Iar o pint -I alba, intalnita in cale, avea sa-i deslege enigma vietii: creatia. Si Iuanel devine sculptor. De acum orasul it prirneste. 0 expozitie it face cunoscnt gi cu bani. Iuanel paraseste Ogra, cu gandul ca va reveni, din cand in and. Cartea d-lui V. infatiseaza in mod fericit una dintre problemele capitale ale societAtii noastre actuale: problema tineretului dela sate, pornit pe calea Invataturii, spre crag. Este drama tanarului desradacinat din sat si neimplantat Inca in vieata citadina. Nu este vorba numai de calvarul crearii unei profesii, ci de un sdruncin adanc moral, determinat de inlocuirea unei vieti sufletesti ereditare, prin alta impusa de mediu. Exterminarea celei dintai de care cea de a doua pericliteaza insasi vieata individului. Acestui conflict intra-individual, d-1 V. i-a dat, sigur fara sa preconceapa, cea mai umana rezolvare: o sudura intre cele doua elemente de vieata; elementul citadin nu-1 exclude pe cel satesc, ci din contra creste din seva acestuia. D-1 V. nu si-a impus aceasta tens. Cartea a crescut dintr'o suferinta proprie, asa cum au prins contur si vieata omeneasca pietrele albe, sub mana vrajita a lui Iuanel, in stupina mosului din Ogra. Si cu atat mai mare este importanta ei pentru noi. Pe langa aceasta, d-1 V., ne prezinta, document viu si antentic, vieata taranului ardelean adanc morals, subjugata creatiei divine, neinteleasa de

cr5.tor negru" in atelierele C. F. R. din Cluj,
apoi tuberculos intr'un sanatoriu, convalescent si, in fine, vagabond flamand in Capitals. Consecinta: desnadejde adanca, ganduri de sinucidere. Cu sufletul pierdut poposeste in Ogra. Nenorocirile ce-

minte, dar simtita de suflet gi manifestata mitic si metaforic in superstitii, inchinata muncii ogorului, pe care-I stropeste cu sudoare ca sa-i dea (Alma. Stilul natural si limba plina de termeni
dialectali real.
desavarsesc
impresia
de

lor de aici it lass rece. Drama lui personals it copleseste. Vieata satului era a lui, dar el nu mai era at satului; el trebuia s5. fie at orasului,
si acesta nu vroia s5.-1 primeasca. Credea ca, intro zi, apele Mur5.sului, care-i leganase de atatea ori sburdalnicia tineretii, ii vor inghiti vieata, durerea. Dar nici ele nu-1 mai chemaul... Soarele, campul, stupina mosului, Ogra toata cu tot ce avea divin gi omenesc, vor produce o minune: ii vor aduce pace in suflet; satul it impaca cu el, cu vieata! Si cand Murasul 1 'mbie,

firesc

si

N. Alexe ION NISIPEANU. coala Psihologica. Vol. : Bucuresti. Editura Cugetarea, 1938.

Iuanel se 'nfunda in adancul apelor, intro stare nelamurita de durere si dor de vieata. E un moment critic, al carui sfarsit nici el nu tie cum

In doua numere anterioare ale Sociologiei RoStanciu manesti, ocupandu-ne de doua lucrari Stoian: Scoala Superioara Taraneasca, si I. C. Petrescu: Contributii la o pedagogie romaneasca constatam cu bucurie c5. ne indreptam, cu frumoase inceputuri, spre o pedagogie romaneasca.

Cartea d-lui Ion Nisipeanu, nou aparuta, se si-

589

tueaza pe shit linie, dupa cum vom vedea, $i, in parte, pe bunt dreptate. Nu stim prea mutt despre felul cum e privit d-1 Nisipeanu de ceilalti pedagogi romani. Daca it comparam, noi insA, cu acestia, socotim ca, intre toti, d-I I. Nisipeanu, are dreptul sa se socoteasca cel mai multumit. Lucrarile altora, sunt invatate la examene si sunt adoptate de comisiile oficiale ale Statului. Risti foarte mult data iti ingadui sa le ignorezi. Niciunul dintre ei insa, n'a reusit sa exercite o influents binefAcatoare asupra invatamantului, intro masura care st le ingadue o comparare cu d-1 Nisipeanu, Generatiile mai vechi,

dealt psihologice in pedagogie. Acestea ar fi: a) Credinta ca ceea ce e simplu si abstract e usor, iar ceea ce e concret si complicat ar fi greu; b) Multi pedagogi inteleg gresit relatia intre activitatea psihica din cercul constientului si cea care se desf Asoara in subconstient si inconstient; c) Condamna condamnarea, cu mult sgomot a principiului invatamantului intuitiv, ca mare si necesar principiu, dupa care tot ce se preda co-

piilor, trebue sa aiba isvorul in experienta directs a simturilor. Cu bogate exemple, autorul dovedeste ca mare parte din notiunile omului cult, din imnu provin din intuitii. Intuitia neavand
rolul ce i-1 atribue unii, d-1 posibilitate de fapt Nisipeanu pledeaza pentru folosirea, in unele imprejurari, a lormei narative de expunere; d) In ce priveste forma exterioara a invatamantului, se

spun a ar fi invatat ceva dela Dimitrescu-Iasi,
lu invatamantul primar, herbartienii, germani sau romani, au facut de asemenea ceva. Generatiile, mai noi, din invatamantul secundar, nu prea au de tine. sA-si aduca aminte. Felul cum au lost organizate seminariile pedagogice nu ingaduia familiarizarea cu pedagogia teoretica. Asa ea, data in alte ramuri ale pedagogiei romanesti avem lucrari, unele remarcabile, in directia meglegugului didactic, nu exists nicio lucrare care sa poata fi de folos profesorului secundar. In aceasta directie a metodologiei pedagogice, profesorul Nisipeanu a creiat, in tare noastra, un curent de marl profortii si pline de excelente rezultate. Acest curent insa, a fost creiat numai in invatamantul primar, singurul de care s'a ocupat, cu predilectie, d-I Nisipeanu, Pisalogeala rece, uscata si diformanta, a lost criticata de multi. Alungarea ei din practica invatamantului, se dltoreste, acolo unde a fost cunoscut, profesorului

ridica in contra credintei ca o lectie prin intrebari, este o lectie active. Lectia trebue a fie, in acest caz, o conversafie libera si naturals, Attie!, copiii nu se deprind deloc cu expunerea curgatoare a unui sir intreg de idei, ci se deprind sa vorbeasca numai and li se scoate rAspunsul cu
clestele intrebarii, si numai atat cat a tinut sa

afle intrebarea particulara. Si astfel, sirurile de idei se transforms in franturi de idei, caci, intre
ele se interpun barierele intrebarilor"... tPag. 119). Partea a doua, se °cup& de prejudecati etico-sociale in pedagogie: a) Una dintre aceste prejudecati este aceea dupa care regimul scolar trebue sa fie aspru, ca si vieata pentru care pregateste. Autorul o combate, sustinand ca: omul trebue obisnuit sa lucreze cu placere; si sa nu uitam ca, mai intaiu, copilaria este si un .stop in sine, nu numai o fazit

Nisipeanu. Alti pedagogi roman, au putut fi de folos pentru examene, d-1 Nisipeanu a folosit in
elm& Inzestrat cu un stil convingator, d-sa a reusit, nu numai sa alunge, dar sa gi punci in loc altceva mai bun. Invatamantului primar, i-a daruit minunate metodici, pentru toate obiectele de invatamant, in care invatatorii gasesc, pe Lange toata tematica si istoricul problemei respective, si excelente sugestii si exemple de felul cum trebuesc facute lectiile in spiritul nou pe care it predica. Metodicile d-sale, au pus direct la cos toate lucrArile similare, dlnainte sau din acelasi timp cu ele. Regretam foarte mult ca invatamantul secundar n'are norocul unui reformator, de care se simte atat de mare nevoie. ,,$coala Psihologica", este o reluare a unor vechi idei fundamentale ale autorului, prezentate,

de pregatire pentru viitor; b) 0 alts prejudecare este credinta ca scoala trebue sa se ocupe numai de exercitiul formal at inteligentei. Aceasta ar fi prea putin, demonstreza d-1 Nisipeanu, si, ceea ce e mai trist, scoala de azi nici atat nu face; c) Ocupandu-se de idealul general at educatiei, demonstreaza intai ca fericirea unei societati este asigurata de cautarea, cultivarea si transmiterea valorilor spirituale". Idealul educatiei nu poate urmari altceva deci; d) In capitolul urmAtor, d-1 Nisipeanu recunoaste rolul determinant at factorului social in procesul educatiei. Nu ne impacam
insa cu restul sustinerilor acestui capitol, cum vom

de data asta, mai sistematic. Cartea e alcatuita din trei parti. In prima parte, se ocupa de preju-

arata mai jos. In partea a treia, cateva chestiuni de organizare: 1) Scoala psihologica nu admite ca orientarea profesionala sa se feel la varsta de 10-11 ani, cum se face azi. Autorul preconizeaza
o ;coda' Linke,' pan' la 14 ani, dupa terminarea ca-

590

reia, abia, sa se faca trecerea in scoli de specializare. 2) Dovedeste cu exemple din vieata didacticA temeinicia reducerii numarului elevilor dintr'o classy simplificarii orariului Ii programei,
etc. Ultimele dou5. probleme: Invaltatorul sf profe-

fatO de realitatea procesului educatiei romanesti. Altfel, de nu se vor grabi, vor fi luati peste picior.

E aproape gate sa se intample acest trist fapt.
0 altA obiectie pe care o notam: intregul capi4coala psihologica e singuri gi $coala sociologice, ar fi de discutat. Concluzia
tol intitulat:

sorul in scoala psihologicS; $coala si Str5.jeria. Am redat, in rezumat, intregul cuprins al lucrarii, de care ne ocupam. Dups cum se poate vedea, problemele tratate, sunt diferite. Referitor la cele din partea intaia, ne este mult mai usor sl ne pronuntAm asupra lor. D-1 Nisipeanu, este un vechiu metodist, seful celui mai mare curent pedagogic din Cara noastrA. Nici pima azi, $i, desigur

ca exists o perfecti acoperire intre psihologin
individuals si cea colectivA", poate face citito-

rilor o idee despre felul cum rezolva autorul problema societAtii, in raport cu procesul educatiei. Naivitatea e aproape surprinzatoare. Ne sare in

nici in anii care vor urma, nu va apare un egal al d-sale. $i nici vreun adversar de luat in seams. Imi amintesc ss fi asCultat undeva obiectiile de ordin stiintific", in contra unora dintre cele sus-

ochi chiar din precuvantare. Ar insemna sa ne intoarcem la lucrarea d-lui I. C. Petrescu, undo am intalnit bine analizat procesul educatiei in vieata sociald, dacA ar fi sa insistitm mai mutt.
D-1 Nisipeanu nu are aceeasi indem5.nare, °data iesit din domeniul pedagogiei practice. Naivitatea, lipsa de orizont si superficialitatea fag de chestiunile sociale, caracterizeaza toate celelalte pagini. Fara sa fim bAnuiti de rea credintA, stang5.cia din capitolele asupra carora ne-am exprimat indoiala, ne aminteste aceeasi stangAcie, pe care d-1 Nisipeanu a manifestat-o in unele imprejurAri, in care, ca presedinte at Asociatiei Profesorilor Secundari, s'a crezut dator ss fa anumite atitudini. Ca $i in discufiile teoretice, si in vieafa

tinute de d-1 Nisipeanu. In fate acestora, d-sa poate prezenta verificarea prin rezultatele date.
Caracterul acestei reviste, nu ne ingadue sa dam mai mult aici. DacA suntem faca rezerve in f ata §efului de miscare metodologicd in tare noastrA, nu ramlnem la fel si in feta incercArilor, chiar (lea sunt pedagogice, din partea a doua a lucrArii de
fats. DacA d-1 Nisipeanu este un maestru fArA egal, in ce prio repetAm pentru multi vreme

practicii, on de cite on se intalneste cu probleme sociale, d-1 Nisipeanu e stangaciu,
Dumitru Dogaru

veste mestesugul didactic, nu putem dime aceIasi lucru, clad d-sa trece sa se ocupe cu probleme de orientare generals a pedagogiei, de pildli.

Idealul general al educatiei este, poate bun, asa cum il gasim formulat mai sus. Credem ins& cl sfortarea unui pedago,l, nu trebue sa urmareascs
formularea idealului, ci, trebue sa se indrepte spre

LAKATOS ISTVAN: A roman zene fejliidestortenete. (Istoria evolutiei muzicii romanesti), Cluj,
1938.

confinutul lui. Un ideal general, gasim in oricc carte de pedagogie. Dar cum ne folosim noi de acest ideal exprimat numai formal? In scurta
noastra vieata de Stat de pildA, e oare greu sti demonstrAm ca nu gasim un acord asupra aceea ce

Brosura aceasta de 28 pagini, este de doul on scrisa cu vadit5. buns voire", apace intro vreme cand Inca nu s'au potolit de tot nebinevenitti:

norocite polemici muzicologice romino-maghiare.

se intelege prin cautarea, cultivarea si transmiterea valorilor spirituale"? Care valori aunt de
urmarit de catre noi? SA se observe ca chiar deed zici valori romeinesti yi incs n'ai spus mare lucru. IacA de ce credem el ramanerea in domeniul preocupArilor despre idealul general, constitue un fel intarziat de a face pedagogie. Faza aceasta a fost de mult depasitA. Ceea ce ne trebue azi, este CA

Autorul ei vrea sl pue la indemana cititorilor de limbs ungara, cateva cunostinte de temelie asupra muzicii romAnesti de azi, de ieri si de alalt5.ieri, scoase din lucrArile romanesti cele mai cunoscute.

Urmarind numai o vulgarizare" cat mai larga, d-1 Lakatos, se mArgineste la o povestire vie a
faptelor si la oranduirea for in trei epoci, deslusite de d-sa: antichitate, ev mediu si timpuri moderne. St5rue cu deosebire asupra cantecului popular si asupra compozitorilor nostri. §e opreste indelung asupra miscarii pornite de Soc. Compozitorilor Romani, insirand toate tipariturile qi dand chiar toate

stim cum ne poate folosi idealul, cum it putem face eficace si ce continut sA-i dam. Ne asteapts o munca a carei greutate este rasplatita de she
lucitele rezultate, care ar decurge din ea. Pedagogii roman, au ocazia sa-si fax& o datorie de onoare
11

591

programele ei, desigur, dupa programul jubiliar din

blicatie. Interesant, ca prof. Brailoiu

limiteaza

1930, de unde stint de altfel luate si 4 din cele 5 ilustratii, In treacat, cititorul culege qi o seams de
amanunte bibliograf ice.

Printre randuri se ghiceste ca, dincolo de rostul practic al lucrarii sale, autorul s'a gandit si la o tints mai indepartata: nevoia intelegerii prin cunoastere. Brosura lui este deci, totodata, o scriere folositoare si o fapta buns. Ne-am bucura, de i s'ar da curand o pereche romaneasca: cateva zeci de pagini despre muzica tmgureasca, vazuta in intregul ei, asa cum a vazut-o d-1 Lakatos pe a
noastra.

subiectul, fie la un sat (DrAgus), fie la o plasa (Tara Oasului), ce se prezinta unitar, din toate punctele de vedere. $i, cu toata stricta limitare, nu generalizeaza, ci reds totul analitic. Fuga de
generalizare, din lucra'rile prof. Brailoiu, ar trebui

sa fie ca o mustrare continua, pentru pripitii ce alaturA doua date sa traga concluzii", Studierea unui gen de muzica dintr'un singur
sat, o vale oH un mic tinut, impune o aprofundata analiza, ce duce la adevarata cunoastere. Aceasta ne-a lipsit in trecut, cand fiecare credea ca poate vorbi cu usurinta despre cantecul popular in genere, gi ca poate solutiona probleme de folclor muzical in dotta, trei pagini. rata de ce, orice publicatie iesita din pana prof. Brailoiu, constitue tin eveniment pentru cei cu dragoste adevarata pentru cantecul popular. Cum e oranduit materialul in ,,Bocete din Oas", e aratat in scurtul studiu introductiv, in care stint expuse in stilul clar, ce-i caracterizeaza scrisul, rand pe rand, datele ce 1-au condus la clasificarea textelor literare: dupa gradul de realitate", adica texte cantate la mort, la mormant, oH re-

0 mustrare i s'ar putea totusi face scriitorului ungur: anume ca nu arata nicaeri izvoarele sale, desi le imprumuta, aproape fntocmai, cuprinsul mai tot al brosurii sale
Const. Brailoiu

CONST. BRAILOIU: Bocete din Oaf. (Extras din Grai 5i Suflet, VII, revista Institutului de
filologie ei folclor "). 1938, Bucuresti.
.

In folclorul muzical, pita mai acum cativa ani, era obiceiul sa se lucreze f Ara nicio data ce putea servi de control, oH indreptar, celui ce ar fi vrut sa calce pe urmele culegatorului, iar melodiile erau prezentate intro notatie sumara, schematics, in care variatiile melodice nu contau; aceasta din false credinta a culegatorilor: ca, cel ce canta schimba mereu, fara rost, cantecul, dupa bunul lui plac,

constituiri, ca Ia: tats, frate, etc. E cel dintai ce a afirmat in folclor ca bocetul
nu e cum se credea, o forma improvizatorie, dela

inceput pana la sfarsit, ci e tesut dinteo seams
de motive poetice traditionale, cunoscute tuturor". 0 problems ce se pune in chip deosebit pentru

Prof. Brailoiu ne-a dat insa un alt sistem de transcriere a cantecelor populare, sistem ce incepe a fi adoptat de cei ce au asemenea preocupari.

Tara Oasului, e aceea a anacruzelor. Precizarea din acest studiu dovedeste Inca odata cat e de necesara inregistrarea cu fonograful $i transcrierea fidela.

Inca din 1932, and a publicat in ,,Arhiva pentru stiinta si reforma socials ", anti] X, N-rele

Textele poetice, stint notate fonetic, cele cantate, deosebindu-se de cele dictate, prin anacruze, completari muzicale gi repetitii de versuri.

1-4, studiul: Despre bocetul din Dragus", a rupt cu felul de transcriere obisnuit, Si ne-a dat
transcrierea melodiei pe un portativ, sub care se scriu cuvintele repetate cu melodie. Daca melodia variaza, stint scrise doer sunetele ce se deosebesc de felul cum a cantat intai. Acest sistem permite cititorului sa observe fail greutate toate schimbaffle ce intervin in cursul unui cantec, repetat de acelasi informator intro fonograma. Tot in aceasta lucrare gasim o multime de informatii pretioase, in legatura cu bocetul, fotografiile si
biografiile informatorilor, precum gi o serie de f otografii luate cu ocazia unei inmormantari.

Bocetele din Oas continua aceasta prima. pu-

La fiecare vers, e aratat satul $i iniormatorul dela care a fost cules, impreuna cu tot ce a spus in legatura cu textul. Amintesc bocetul Mariei Mihoc, din Certeza, aproape in intregime improvizat, de o frumusete gi expresivitate ce impresioneza pe oricine. Povestea sincera, a fetei ramasa Fara mama $i aruncata in drum, de tats, pentru a face pe plac vitregei, nu poate fi cu usurinta uitata. Teme ca: intalnirea cu cei morn de mai 'nainte, plecarea din case plina cu oameni, iertarile mortului, cui lass ceva, chemarea dupa el a celui ce boceste pentru a scapa de necazuri, bucuria cimitirului, moartea asemanata cu nunta Ia tineri, drumurile mortului, cantatul cucului etc., stint

592

frecvente si de fiecare data, and sunt dictate de prin schimalt informator, au alt farmec si par ca sunt create numai pentru bari de amanunt mortul la care le cants acel informator. MuItimea diminutivelor intrebuintate de Oseni dau o gingasie versurilor. Intalnesti des forme ca: mumucuta, mamuca, mamuliuta, maiculiuta; bunuliutu, bunutu; multul; casuca, acasuca; lumuca, lumuta; singuruca, etc., limbajul nefiind incorsetat in expresii rigide, ci foarte bogat.

indreptatiti sal o asteptam dela prof. BrAiloiu, singurul ce, in pasiunea pentru cantecul popular, nu s'a pierdut in fraze, ci a staruit sal -1 prezinte dupa cea mai perfecta metoda de cercetare.
I. Cocigiu

BELA BARTOK: Melodien der rumdnischen Colinde (Weihnachtslieder) (Melodiile colindelor romanesti), Wien, Universal Edition, 1935.

La sfarsit, studiul cuprinde tin glosar cu particularitatile dialectate si explicarea lor; foarte folositor celor strain de dialectul regiunii si chiar pentru filologi si fonetisti. Textelor literare le urmeaza cele muzicale, scrise dupa metoda intrebuintata in Bocetul dela Dragus, de care am vorbit. Prof. Brailoiu, fuge de metoda generalizata a folcloristului B, Bartok, ce foloseste finala sol, pentru toate cantecele, usurand astf el studiul modurilor. Transcrierile sunt facute aici in tonul in care au fost cantate, si aceasta e de mare importanta, tinandu-se astfei seama de

Au trecut paste trei ani de cand a aparut aceasta a treia, din marile lucrari ale lui Bela Bartok despre muzica populara a romanilor ardeleni. De atunci, nici in ziarele, nici in revistele dela noi, nu s'a soptit despre ea un cuvant.
Prilejul sarbatoresc de acum e binevenit ca sal rupem o lungs si nedreapta tacere.
Asemenea Ceintecelor din Bihor si Muzicii populare a romanilor din Maramureg, scrierea de fatal poate fi numita o monografie, nu insa a unui tinut

anumite reguli estetice, respectate cu strictete de 'Irani, (de ex.: nu pot boci pe ton malt). Melodiile de bocet au fost grupate in doua tipuri, dupa caracteristicele melodice, sunetul de cadenta al randului intai melodic, ; apoi, dupa intinderea melodiei, (ambitus), si in sfarsit dupa
ritm.

dialectal, ca inaintasele ei, ci a unui gen: antecul taranesc ritual al sarbatorilor de iamb.. Povestea gi infatisarea cartii sunt amandoua dovezi graitoare ale greutatilor de care se loveste munca stiintifica, chiar a unui invatat vestit ca
Bartok.

Cele 17 transcrieri minulioase, cu toate respiratiile, fixaraa la metronom a coroanelor, notarea
melismelor
etc., constituesc miezul publicatiei,

Cat priveste infatisarea, intregul Notenteil", (110 din 15 pagini), gi multe tabele si example din introducere, aulost tiparite, spre micsorarea cheltuielilor, in fac-simile, dupa manuscrisul autoru-

celalt material fiind auxiliar. Convorbirile cu diferiti informatori asupra ritualului inmormantfirii, incepand cu semnele ce prevestesc moartea, stint stenografiate de d-1 H. H. Stahl, dupa chestionarul alcatuit in colaborare; sfarsitul chestionarului fiind aplicat la partea muzicala. Informatorii sunt prezentati la urma, avand fiecare HO cu date, necesare cunoasterii, raspandirii si circulatiei cantecului, Fotografiile nu ne pre-

zinta numai tarani in costum de sarbatoare,

ci

lui; iar toate textele poetice lipsesc. Cat priveste povestea lor, Melodiile colindelor erau scrise Inca din 1924; Ministerul Artelor a cumparat atunci o copie, daruita mai tarziu Academiei Romane, incredintata apoi de aceasta Directiei Educatiei Poporului, inapoiata iar Academiei, in sfarsit, data in seama Societatii Compozitorilor Romani, care planuia, dupa dorinta lui Bartok, scoaterea unei indoite editii engleze si romane, in legatura cu Oxford-Press. Din pricina relei traduceri engleze a textelor, autorul a para.sit, in cele din urma, si calea aceasta, multumindu-se sal dea la lumina numai melodiile, caligrafiate cu o grija de scolar cuminte, impreuna cu intinsul studiu muzicologic care le insotea.
Intreg materialul Bartok 1-a cules in anii 19101917.

prinsi in portul de toate zilele, ass cum se cuvine sal fie intro lucrare sincere si obiectiv alcatuita.

Bocetele din Oas se adauga ca a doua platra
de unghiu, la temelia uriasei cladiri a corpusului ce va cuprinde toate bocetele si cantecele rituale de mort din cuprinsul tarii, lucrare pe care sunfem

Cu neasemuita lui buns credinta, el ne spune
ca a socotit nimerit sal mai publice ()data aci toate cele 19 colinde din Cdntece din Bihor, intro tran-

593

scriere revazuta dui:4 fonograme si entsprechender", adica mai bung.. Impreuna cu acestea, cu 30 variante mai putin insemnate ", amintite in note, si cu cele 27 colinde din Volksmusik der Rumdnen von Maramurec, cuprinse in toate analizele, stint adunate laolaltit aci, peste tot, 512 texte muzicale. Cu drept cuvant, numeste autorul acest manunchiu, ,,zur Zeit die grosste Ausgabe von Melodien dieser Gattung". Colindele au fost stranse In 33 sate din 10 judete, si anume: Alba (3 sate), Arad (8 sate), Bihor (23 sate), Cluj (2 sate), .Hunedoara (7 sate), Mures (15 sate), Satu-Mare (5 sate), Somes (3 sate), Timis si Torontal (11 sate), Turda (7 sate).
Lipsesc din: Ardealul de miazazi, Sibiul, Fagarasul, Brasovul; din cel de mijloc si de miazanoapte, Tarnavele amandota, Secuimea, Nasaudul, Salajul.

parte, sau cand unele amanunte s'ar putea vedea altfel decat asa cum le vede autorul.
Cercetarea muzicologica din fruntea cartii (Einfiihrung") este poate partea ei cea mai Insemnatl. Ea incepe cu o analiza a versului popular roma-

nesc cantat, care cuprinde tot ce s'a pus mai de
seams despre metrica populara, si to prinde mirarea ca a putu-o scrie tin strain. Desi am tradus mai de mult descoperirile lui Bartok pe acest Warn 1), cred totusi de folos sa amintesc pe scurt legile de temelie ale versificatiei noastre taranesti, asa cum le-a deslusit el, de asta data dintr'un material mai felurit ca odinioara,

Bartok arata mai intai ca strofa nu se intalneste decat in unele texte semi-culte. Versurile
isometrice ale poeziei taranesti stint alcatuite cele mai multe din 4, cele mai putine din 3 trohei, intelegandu-se prin troheu tin grup metric In care intra o silaba accentuate urmata de una neaccen-

(Cercetarile facute de atunci In Tarnave si Fagaras se pare ca schimba intr'o buns masura privelistea muzicala),

Bartok ne lamureste dece n'a crezut cu putinta sa desparta colindele de cantecele de stea, dandu-ne totodatti cateva amanunte asupra acestor doua categorii rituale si o noun definitie a lor: ..intre unele si altele n'ar fi un hotar prea taios, nici In privinta melodiilor, nici in privinta textelor, ba de multe on se cants texte de stea neindoielnice, (eindeutig"), pe melodii neindoielnice de colincil, sau texte de colincla pe melodii de stea Colindele stint mai vechi si par sä fi fost altadata singurele cantari ale ceremoniei Craciunului; neasemuit mai tartinesti decat cele de stea, au in vieata satului romanesc o menire asemanatoare cu
a

tuata, nu o silaba lunga urmata de una scurta.
In toate perechile de silabe ale versului, afara de cea din urma, silabele metric accentuate pot fi silabe neaccentuate ale vorbirii; cu alte cuvinte:
accentul metric nimiceste aci accentul 'din vorbire.

Numai in troheul" cel din urma, trebue negresit ca silaba versbetont" sa fie si o silaba sprachlick betont", car silaba versunbetont", o silaba sprachlich unbetont"; cu alte cuvinte: accentul metric si cel din vorbire aici se acopera. Legea
aceasta cunoaste totusi o abatere: articolul si

formele lui de declinare pot fi accentuate si in troheul" final, deli in vorbire poarta numai un
accent secundar (Nebenton"). In cuprinsul versului, Bartok deosebeste, ca gi
Weigand, accente mai puternice §i mai slabe (deosebire de care, cat ma priveste, m'am indoit intotdeauna); de unde putinta urmatoarelor accentuari:

cantecelor numite kolatka" sau koleda" la

slavi, regos" la unguri; insotite uneori de anume
rituri, (ca tuna etc.), le cants mai ales Mail, (sau chiar barbatii) si fetele mari, Cantecele de stea au obarsie mai notia, semi - cults, sunt puternic Inraurite de muzica si poezia europeana apuseana si

se aseamana cu cantarile de Betleem" ale Europei centrale si apusene; le cants mai ales copiii. Clasarea melodiilor, dupa sistemul descris mai

la 8 silabe : la 6 silabe, on :
on :

II _I I_ "_I I
"
li
I

---1

II
1

ill

departe de Bartok, a dus totusi la o despartire
automata a melodiilor de colinda de melodiiie de
stea.

Cea din urma silaba neaccentuata a versurilor

poate lipsi. In cantare, taranii intregesc atunci
versul printr'o silaba au.xiliara, car chipul de Intregire (Silbenerginzung") este intr'o buns masura caracteristic pentru anume tinuturi. In colindele de fats: 1, and hepta- sau pentasilabul sfarseste cu si-

Pretul Intregului material infatisat de Bartok sta tot pe atat in noutatea lui, pe cat sta in mfiestria prelucrarii, vadita in toate amanuntele, chiar atunci and s'ar ',area ca migala merge prea de-

1) Bela Bartbk : Scrieri marunte despre muzica populara romaneasca. Bucure§ti, 1937.

594

labs inchisa, se intregeste pretutindeni cu u, (uneori ui);

sun de 6 si cele de cu versuri de 8 silabe

(In

2. and sfirseste cu diftongul: vocala+u, semivocala u, se preface pretutindeni in vocala plina; 3. and sfirseste cu diftongul: vocala+i, on se adaug& vocala u, on semivocala i se preface

privinta refrenurilor, impartirea aceasta se loveste de anume piedici, marturisite f&ra fnconjur). Cla-

sele se impart apoi in subclase", dupa numarul
rindurilor melodice din melodii, (perechile de versuri melodic legate doua cite doua fiind socotite

in vocali plini (in Mures si in Cimpie de cele mai multe ori, in Bihor, Turda si Alba, cite
odata.);

ca un singur vers: 6+6). Pasul urmAtor e neasteptat: clasarea mai departe o hotaraste ritmul
S'ar putea aduce multe argumente impotriva aces-

4. and sfirseste cu silaba deschisa, se intregeste cu re (in Hunedoara, rareori, rod) in Bihor,

tui fel de a vedea; Bartok insu5i arat& ca el se
bizue pe o ipoteza, anume inlocuirea unui vechiu ritm giusto, printr'un rubato-parlando mai nou de unde nevoia aflArii ritmului primitiv (ursprunglich") dupa analogii", care last citeodata loo tillmacirii subjective. i totusi, se pare ca. Bartok

and cu re, and cu le.
In loc de u, se aude uneori: f, fi, d, foarte rar

Intregirea cu ma nu se intilneste in colinde nicieri, nici chiar acolo unde este obisnuita in can -

tecele propriu zise, ca in Bihor. Cind versul se imparte in hemistihuri rimate, intregirea se poate face si dupa silaba 3. Intregirea lipseste cite°data, mai ales la sfirsit de melodie, si aproape mereu in cintArile semi-culte, Maramuresul si
poate si (inuturile invecinate", intregesc mai putin.

are dreptate, de vreme ce a fost cu putinta adunarea la un loc a mai tuturor variantelor ale mai tuturor tipurilor. De aici incolo, clasarea este cea mai de mult cunoscuta nowt: duet sunetele de cadenta ale rindurilor melodice (melodiile fiind toate transpuse a5a fel ca sit sfirseasca cu finala
soli), iar la urma, dupli ambitus.

Se poate chiar intimpla ca un vers de 6 sau 8 silabe sa piardd in cintare silaba finala. Putine versuri populare incep cu o anacruza. In airfare, ori se inlatura atunci anacruza

('ntreaba", in loc de intreabe etc.), ori vocala
din anacruza se topeste intr'un diftong cu silaba de intregire a versului dinainte, ori anacruza se intrebuinteaza (amanunt ciudat) drept silaba de intregire a acelui vers. Numai arareori silaba-anacruza se cints pe un sunet-anacruza anume (ceea ce dovedeste ca poporul o simte strAina de
vers).

Cu obisnuita lui lipsa de crutare fat& de sine, Bartok spune deschis cA, nici sistemul acesta de clasare, oricit de migalos, nici vreun altul, nu ingadue o apropiere mecanica a variantelor, (telul de capetenie); o ajuta insa inteatit, incit melodiile

cele mai multe de cintec de stea au fost, cum
spuneam, despartite de colinde. Spre mirarea noastrA, scArile sistematizate n'au fost deice luate intro tabell la pag. XVIII

Bartok inseamna si unele insusiri metrice ale refrenurilor: pe linga trohei", aflam aici si alte picioare metrice (de pilda, dactilul); numarul silabelor: 2-27; intregirea poate lipsi; and refresfirseste cu silaba neaccentuata.' deschisa, aceasta cade de multe ori. Pe anacruzele muzicale, atit de caracteristice, ale cintarii tarAnesti, se rostesc silabele: ai, at hcii, 0, 1, cd, da, b, sau consoane surde ca: m
nul

in seams la clasare, si, dupa cite se pare, iarAsi cu drept cuvant pentru toate tinuturile, afar a totusi de Bihor, unde asi crede cif scara este semnul cel mai izbitor al unei categorii intregi de collude.
Se ridica astfel intrebarea, daca nu cumva chiar un

sau n.
Clasarea melodiilor se intemeiaza, in buna parte pe metrica versurilor. Bartok a parasit, dupa cum ne spune, atit sistemul din Volkmusik der Rumdnen von Maramures, cat si cele doua sisteme des-

material marginit, ca acesta, n'ar trebui impartit 5i el in mai multe grupuri, clasate fiecare dupi insusirile deosebite" de care a fost vorba. Din analiza melodiilor pe care se intemeiaza clasarea aratata, se limpezesc unele invataminte asupra muzicii colindelor ardelenesti: 1) stilul for nu este unitar, ci foarte felurit; 2) structura cea mai raspandita este cea din 3 rinduri melodice,

cu cadenta principals dupa rindul 2;

3) ritm tempo giusto. In structura ABA, refrenul sta obis-

crise in Das ungarische Volkslied", fiindca, se
pare ca fiecare material cu insusiri deosebite cere un sistem de clasare deosebit si ticluit anume".

nuit drept B; in structura ABBY ci ABC, drept By sau C; in structura ABAB si ABAC, drept
B (de doua ori) sau drept B Si C. In Alba si Hunedoara, colindele se cants antifonic, Intrarea unuia din coruri, se face In Alba, inainte ca celllalt sa fi sfarsit melodia, incat, timp de o clip,

De astadata, Bartok imparte intii colindele in doua clase mari (Hauptklassen"): cele cu ver-

595

cantarea pare polifonfi, Pe alocurea, Bartok a
aflat, cel dintaiu, melodii cu ritmul indeobste numit bulgaresc", din pricina marei lui raspandiri in muzica populaa a bulgarilor, De'i cunoscut gi

din muzica tura si din cea romaneasca de dincoace de munti (Geamparale, Ca la Breaza, Batt pe sapte si pe vase etc.), ba chiar din cea de joc a Ardealului de miazazi, totusi, descoperirea lui in locuri departate ca Bihorul, inseamna pentru
folklorul muzical o cucerire de pret.

taanesti, se intampla ca o melodie ss apara insotita intotdeauna de acelasi text; 3) refrenurile cu aceeasi metrics, se cants uneori unul in locul altuia; 4) refrenurile sunt mai adeseori legate d' aceeasi melodie, mai arareori de acelasi text, aceasta, mai cu seams la colindele menite unor
anume silabice.
case,

(cu

flacau,

cu feta mare etc.);

5) unele refrene nu se cants decat la texte hexaDin cele de mai sus, intelegem de ce s'a vazut Bartok silit sa incerce o indoita clasare a colindelor; a melodiilor de o parte, a textelor de alta. Ca tiparirea textelor a trebuit aminata pe alte timpuri (spatere Zeiten") nu poate fi indeajuns deplans. Din bogatul Textteil", care lipseste, am
fi avut multe de invatat. In el am fi aflat qi cateva podoabe nebanuite ale poeziei noastre populare, ca acea balada stranie din Mures (poate o colinda

Dupe parerea lui Bartok, Hunedoara si Alba, deoparte, Bihorul de alta, au un stil melodic de colinda deosebit, atat prin structure, cat ei prin
ritm scars, $i acolo, §1, mai cu seams, aici, se simte inraurirea muzicii lumesti a locului, vadita, in Bihor, intr.() familie intreaga de colinde. Bar-

tok spune ca tipul de colinda din Hunedoara gi Alba nu se aseamana cu nicio alta muzica populara cunoscuti lui. Cat priveste legatura dintre melodiile colindelor ardelenesti el muzica altor popoare, Bartok crede ca unele sari cu semi-cadenta finals" ar da de banuit o inriurire a muzicii taranesti sudslave, fiinda asemenea sari se fintalnesc foarte
des acolo. (Ar ramane insa de vazut, dace finalele acelor sari pot fi intelese numai ca semi-cadente gi dace ajunge aflarea unuia gi aceluiasi f apt in

pentru familie cu fii vanatori?) pe care Bartok
a scris compoznia lui pentru cor, tra, numita Cantata profana:
Cel uncheg batrin El ca gi-o davut Nola flugorl.
ooli011

si orches-

$1 not te-om tipa

Tot din munte 'n munte $1 din plal in pia!

El nu i-o 'nvatat
Nici vacaragi,

$i din piatra 'n plata, Tot tira te-i face".
Talcugoru for

Far' el 1-0 'nvatat Munch la vanat,
Punte gi-au d -afiat Urma de cerb mare. Atat au urmarit,

mai multe locuri, dovedeste negresit inraurire) De alta parte, scarile asemanatoare cu majorul si minorul modern aunt semnele insusirii de catre popor, a unora din elementele muzicii apusene moderne; de altf el, le intalnim, cum se putea banui, mai ales in cantece de stea, Cateodata, analiza descopera inlantuiri neasteptate: trei colinde par ivite din melodii, desigur stravechi, ale bisericii catolice.

Pan' s-au ratacit
$1 s-au neftinat Noua cerbl de munte.

Din gral gi-o strigat: Dragi fiutii mei, Haidati voi acasa La maicuta voastra. Cu dor va agteapta, Cu masuta 'ntinsa, Cu Min aprinse,
Cu pahare pline". Cerbul cel mai mare Din gral gi-o graft:

Drag talcutu for Nu gi-au mai rabdat $1 el s-o luat
Pugca g1 -au 'ntaglat

51-n munti au lariat,
Punte g1 -au d-aflat, Noul cerbi de munte. 'ntr-un genunche-o stat,

Drag taicutul nostru, Du-te to acasa La maicuta noastra,
CA coarnele noastre Nu infra pe uga,

Bartok arata pe larg ca, in ciuda multor aseaf era mAnari inselatoare, colindele romanesti nu au de una singura, ciuntita, din Maramures, niciun fel de inrudire cu muzica populara ungu-

Tras-au sa-t sagete. Cerbui cel mai mare

Far' numai prin munte; Picloarele noastre
Nu mica 'n cenuga, .

reasca, din care nu este imprumutata nici scara pentatonia a unora. Bartok, ne mai da o seams de lamuriri de amanunt, asupra legaturii dintre text §i melodie, Pe scurt: 1) In cantecele semi-culte, melodic este nedespartita de textul ei; 2) si in colindele curat

Din grat gi-o strlgat: ,Drag talcutul nostru, Nu ne sageta, Cii not te-om lua
In

Far' numai prin frunza ; Buzutile noastre
Nu-gi beau din pahare,

cegti coarne razi

MI beau din lzvoare".

Const. Broilota

596

POPO AR E
fia, 1938.

L

E

V ECINE

IAN. S. MOLLOFF and A. POPSTOYANOFF: Caracteristic farm groups in Bulgaria. Organisation and income. (Categorii caracteristice de gospodarii din Bulgaria. Organizare gi venituri). SoCHRISTINA MOCHEVA: The bulgarian village agricultural household during 1935/936. Budget,

finuturi ale Bulgariei (2); Consecintele practice ale acestor cercetari sunt trase in Scrieri de indrumare (3), ce arata remediile neajunsurilor constatate si mijloacele pentru mai
economics a deosebitelor

buna organizare economics a vietii rurale a Bulgariei. (Intr'unul din tinuturile Bulgariei, Loveci cu numele, programul de mai buna organizare econo-

home-condition, amount and use of labor. (Menajul gospodariilor taranesti bulgare in anul 1935/936. Bugetul, conditiile de trai, cantitatea de munch si intrebuintarea ei). Sofia, 1938.

mica, propus de Institut, e realizat activ, cu mijloacele of erite de Fundatia americana Near-East §i sub conducerea trimisului acesteia d-1 Clayton
E. Whipple).

JAN. S. MOLLOFF and AT. IV. USUNOFF: Types of Farming in the Plovdiv Country, (Tipuri de economie taraneasca in tinutul PlovdivFilipopol). Sofia, 1932,
IAN. S. MOLLOFF and CLAYTON E. WHIPPLE: Types of Farming in Lowetch Country, (Tipuri de economie taraneasca in tinutul Loveci). Sofia, 1935.

1, Cercetarea de gospoddrii, poarta asupra exploataliei agricole qi, b) menajului.

a)

a) Studiul exploatatiei agricole a fost inceput in 1929/930, si e realizat cu ajutorul unor carnete compuse din patru parti: 1, Inventar; 2. Operatii banesti; 3, Productie si consumatie; 4. Munca

IANAKI S. MOLLOFF: Aims of agricultural production. What new aims be giwen to bulgarian agricultural production? (Idei directoare pentru productia agricola. Ce directive not trebuesc imprimate productiei agricole bulgare?). Sofia, 1930.
Cartile acestea, ingaduesc conturarea activitatii unuia din cele doua cartiere generate ale cercetarii vietii rurale bulgare: a coalei Profesorului Molloff. (Celalart este ramura sofiota a scolii antropogeografice a raposatului profesor dela Belgrad Cvijici). Documentarea bogata asupra conditiilor economice si sociale ale taranimii bulgare,

prestata. Intocmirea for a fost precedata de cercetari speciale, de felul studiilor prof. Molloff, asupra masurii in care sunt folosite puterea de
lucru a omului $i a vitelor in gospodaria taraneasca bulgara (Sofia, 1927), si asupra muncitorilor agricoli, (Sofia, 1923).

Rezultatele au fost publicate succesiv. In 1932 a aparut infatisarea semnata de prof. Molloff §i de N. Kondoff, a celor 44 gospodarii taranesti studiate in 1929/930. Prezentarea, datorita acelorasi autori a celor 73 resp. 66 gospodarii, studiate in 1930/931 si 1931/932, a aparut in 1933
respectiv in 1936. Lucrarea, datorita prof. Molloff §i d-lui A. Pop-

pe care o cuprind, le face deosehii. de pretioase. Toate cinci volumele acestea, fac parte din seria publicatiilor Institutului de cercetare a economies agricole dela Sofia, (alaturat Facultatii de Agronomie gi Silvicultura), pe care-1 conduce prof. Molloff. Sunt scrise bulgareste, dar intelegerea for este usurata strainului, prin rezumate
engiczesti.

$coala prof. Molloff lamureste vieata economica a satelor, cercetand: Alccituirea pl rentabilitatea gospodifriilor jcircine§ti bulgare (1); Structura
Categoric
(1)

Stoianoff, pe care o recenzam, infatiseaza rezultatele cercetarii intreprinse In 1935/936 a 109 gospodarii taranesti, Au fost studiate, in egala masura, gospodarii in care precumpaneste productia cerealelor, gospodarii ce traiesc cu deosebire din cresterea vitelor 5 gospodarii intai de toate viticole sau specializate in culturi industriale. Reproducem taltela in care rezultatele acestei cerceta'ri sunt rezumate prin infatitarea situatiei cite unei gospodarii reprezentative pentru fiecare din categoriile indicate mai sus, (la mijloc intre cele mai bogate si cele mai sarace) :
Capita activ
Leva

Munch Supraf. culti- omeneasca vath total la ha
(2)
(3)
598
681

vitelor total la ha
a

Munch

Venit brut
Leva

total
(7)
385.268

la ha
(8)

total
(9)

la ha
(10)

Cheltuiell Leva total la ha
(11) (12)

Venit brut
Leva

total
(13)

(4)
38
66 67

(5)
136
121

(6)
8,7
11.8

la ha (14)

Gosp. cerealiera .

.

.

15.603
10 256

24.692 74.154,79 4.752,5 54.005,10 3.461,2 31.133 62.550,69 6.098,9 52.237,01

20.149,7 1291,2 10.312,8 1005,(

Gosp. de cresc. \rite .

Gosp. de viticultori

.

319297
431.882

5.093,4

§I de cult. industriale 12.804

859

101

7,9

33.730 84.061,40 6.565,2 60.629,50 4.735,2

23.431,9 1830,(

597

Precum se vede din acest tablou cercetarea a purtat asupra gospodariilor instarite, capabile sa trAiasca din agriculture (potrivit constatarilor anchetei agricole, intreprinse in Bulgaria, in 1934, gospodariile, dispunand de suprafete mai marl de 10 ha, nu cifreaza decat 15% din totalul de
760.000 gospodarii taranesti).

surd de gospodarie, care se dovedeste a fi autarha. Inca in masura insemnata. Materialurile gi produsele furnizate de gospodarie in vederea satisfacerii nevoilor menajului, aveau valoarea de 16.793 Leva $i reprezentau 69,70 ° /o din cheltuielile totale. Cumparaturile din targ si pravalii reprezentau numai 7.300 Leva, adica 30,30%.

b) Ancheta intreprinsA in 1935/936, de una din colaboratoarele prof. Molloff, d-ra Christina Mocheva, in 939 gospodarii din 193 sate raspandite pe toati suprafata Orli, largeste considerabil raza cercetarilor Inst. Bulgar de economie agricola, asupra unitatii, atat de complete si de complete, care e gospodaria, lamurind, pentru intaia data, in Bulgaria, problemele menajului ,ci ale muncii in casii a femeii.

Cercetarea aceasta de marl dimensiuni a privit nu numai gospodarii instArite, ci gi gospodarii mijlocii. Suprafata medie stapanita de gospodariile studiate este de 6,05 ha, iar capitalul investit, mediu 146.000 Leva. Auailiarii (slugi) si intretinutii, care traiesc in comun cu familia, fiind inglobati, fiecare menaj numara, in medie, 6,1 Membri, ce reprezentau 4,66 unitati consumatoare (aceasta unitate a fost echivalata cu hrana trebuitoare unui

Hrana e prea putin variata, Consta cu deosebire din cereale (72%) $i numai in masura redusa din carne (10%), produse lactare si oua (6%), Legume (5°/o), fructe, struguri, pepeni (4%), bailturi alcoolice (2%) si zahar, orez si altele (1°/o). 0 cots de 82,6% din alimentele consumate proveneau din productia gospodariei proprii; restul de 17,4% fiind cumpArate dela tang gi cu deosebire din bacaniile satesti. Cantitatile medii din alimentele mai de seams cu care s'a hranit unitatea consumatoare in anul anchetei au fost: 352,7 kg paine; 27,5 kg came; 0,5 kg peste; 4,9 kg slanina; 1,1 kg unt; 9,5 kg uleiuri vegetale (floarea soarelui si altele); 71 buc. oua; 2,1 kg zahar; 2,7 kg
orez; 110 kg legume proaspete; 13,3 kg fasole, matare si altele; 13,3 kg cartofi; 24,0 kg fructe proaspete; 81,6 kg struguri, 30,5 litri yin. Hrana zilnica a unitatii consumatoare repre-

barbat adult; femeia a fost cotata cu 0,8 unitati consumatoare, iar copiii, in raport cu varsta, cu
0,1-0,8 unitati consumatoare). Distributia cheltuielilor acestor menaje tar& nesti, e aratata in tabelul H.
II. Cheltuielile a 939 menaje bulgare (1935/36).
Cheltuiala
(1)

zinta 3.408 calorii, fiind excedentara in hidrocarburi si deficitara in grasimi. lmbraccimintea si incalfilmintea e procurata mai mult dela targ (63,5°/o, resp. 92,2%), cleat produse in gospodarie (36,5%, resp. 7,8%). E drept,
in cazul imbracamintii, se cumpAra numai tesaturile;

Media Leva
(2)
24 16.489

o0

(3)
1001)0

cusutul se face aproape totdeauna in gospodarie. Incaltamintea gospodariilor studiate, care a fost inventariata, era alcatuita astfel: opinci 65,8 ° /o; bocanci 15,7%; opinci si ghete de cauciuc 8,9%;
papuci 4,8°/o; galosi 4,8%.

TOTAL
Hrana imbrAcaminte incaltaminte

2391
1.048 1.040 327 449

68,43 9,93

incatzit Luminat Mobilier Nevoi culturale
Nevol personale

4,35 4,32
1,36 1.83

Incdlzitul se face in 97,6% din gospodarii cu lemn sau materialuri produse de gospodarie. In randul combustibilelor a 8,4°/o din gospodarii figureaza si carbunele.

723
97

Ingrijirea sanatii(li Intrelinerea cladirilor
Alte le

582
61

880

3.02 0.40 2.42 0.25 3.71

Luminatul se face in 72,5% din gospodarii cu
petrol. De lumina electrica dispun numai 6,2% din gospodariile studiate.

Un sfert din gospodariile studiate (24,28%) au ocupatii anexe. Datorita veniturilor realizate prin acestea, prezinta un nivel de vieata mai ridicat, puland cheltui mai mult, in medie 25.327 Leva. Cheltuiala medie a gospodariilor fare ooupatii anexe,
dimpotriva, nu trece de 23.612 Leva.

Cheltuielile care satisfac nevoi culturale sunt facute in deosebi cu copiii de scoall. Cheltuielile pentru nevoi personale sunt reprezentate de cumpa'raturile de tutun, bauturi, cafea, Locuinfa e putin igienica si putin confortabila. Familiile, des' au in mijlocie, cum am vazut, 6 membri, traiesc intr'o singura incapere, rareori

Nevoile menajului sunt satisfacute in mare ma-

in doua. Se intampll ca 9 persoane sa traiasca intro singura camera. Paturile nu aunt in numar

598

suficient; membrii a 11,2°/o din menajele taranesti studiate nu posed paturi si dorm pe jos. Pe dea-

gaturi foarte rele cu targul. Cum celelalte cloud
tinuturi studiate (Sofia, Plevna), reprezintA, la

supra, in multe gospodarii se gateste tot in Incaperea in care se doarme; numai 43,6% din aceste
menaje dispun de o bucAtarie deosebita. In aceasta

fel, raza de atractie a unui oral, e prea probabil ca structura for sa prezinte aceleasi zone, care sunt tocmai centura de zone din jurul Capita lei
Fictive a lui Thiinen (Der isolierte Staat in Beziehung auf Landwirtschaft and Nationalokonomie, 1826), modificate prin orografie gi asezarea cailor de comunicatie.
3. Volumul Ce directive noui trebuiesc imprimate

lipseste atat apa cat li un canal de scurgere. Private nu se gaseste in 17,4% din gospodarii,

Munca in menaj a femeii se imparte zip, in
gospodariile studiate: grija de imbracaminte is 37,0% din orele de lucru; gatitul 30,9%; grija de copii 10,7%; deretecatul 9,4%; f Acutul de paine
6,301o;

spalatul 5,7%. Muncile acestea se fac cu

anume variatii sezonale determinate in buns parte de faptul ca femeia lucreaza si la camp si face si reparatiile mai mici la case.

producjiei agricole bulgare? este una din scrierile de Indrumare ale prof. Molloff. Ea militeaza pentru remediul agricol al suprapopulArii rurale,
pentru adoptarea culturilor intensive. Argumentarea prof. Molloff, este urmatoarea: Cum in Bulgaria majoritatea gospodariilor Oranesti are pamant putin (cele sub 5 ha reprezentau 53,9% la data anchetei agricole din 1934), si numarul de barbati activi in agriculture e mare (64 la 100 ha), capacitatea de lucru a acestora nu poate fi complet folosita in agricultura extensive traditional/ a Bulgariei. De vreme ce ins /, industria nu este desvoltata, trebue gasita modalitatea de a valorifica prisosul acesta de putere de lucru tot in agriculture. Trebue lichidat, in acest scop, paradoxul economiei agricole bulgare, perseverenta la cultura extensive a cerealelor (68,4 ° /o din suprafata cultivata. in 1926), cu toate ca suferA de prisosul puterii de lucru. Cerealele trebuesc in-

2._ Structura economics a jinuturilor bulgare, e
stability de scoala prof. Molloff, cu ajutorul unei adaptari ingenioase la studiul economiei

agrare a metodei geografice elaborate in ultimele decenii de dialectologi li folcloristi. Se cartografiaza pe cite o harta a tinutului pentru fiecare sat: populaV.3. la 10 ha; procentul de pamant arabil, de livezi, de gradini de legume, de vii, de pasuni naturale, de culturi furagere, de pAduri, de cereale, de culturi industriale, de legume, de pepeni, de parloaga; proportia, la 10 ha, a vacilor li bivolitelor, a porcilor, a oilor, a caprelor, a pasarilor; tehnica de ingrasare a pamantului, nivelul deasupra

marii; departarea de targuri si statii de cale ferata si alte date de acest fel. Suprapunand aceste harti li grupand satele ce se gasesc pe aceeasi treapta de organizare agricole (cultura autarhcultura capitalist intensive), pot fi determinate zonele economice ale tinutului. Au fost studiate pans acum, cu metoda aceasta mai multe tinuturi, Publicitatii i-au fost date analize ale structurii economice a tinuturilor: Sofiei (prof. M, in colaborare cu T. Bacardcieff, 1931); Plevnei (prof. M. in colaborare cu At. Usunoff, 1932); Plovdivului (prof. M., In colaborare cu At. Usunoff, 1932); Loveciului (prof. M., in colaborare cu Clayton E. Whipple, 1935,. Cele doua tinuturi din urma, de a caror analize am putut lua cunostinta, prezinta o structure economical foarte regulate, conditionata mai ales de orografie, asezarea cAilor de comunicatie si a tarextensiva

locuite in masura considerabila prin culturi intensive.

Aceasta e directive noul, ce trebue imprimata agriculturii bulgare. Productia de cereale trebue redusa la necesitatile de consumatie, iar atentia agricultorilor indreptata asupra culturilor, care cer inunce multa li ingaduiesc ridicarea nivelului de vieata.: cresterea de animale de rents (vac; porci, pasari), cultivarea de plante industriale, textile, de legume si fructe. E drept ca recursul la culturile intensive nu inlatura toate dificultAtile, cum ar reiesi din aceasta argumentare. Eficacitatea lui este limitata de capacitatea debuteelor interne si externe de a absorbi carne, oual, fructe, produse lactare, plante textile

gului. Fiecare se divide in trei zone: 1) Sate le din depresiune li vaile laterale cu pamant arabil
in luncl li apropiate de piata; 2) Sate le de coasts cu pamant mai sarac si cu legatura mai dificila cu orasul; in sfarsit 3) satele periferice, cu le-

si industriale. Dar piata extern/ si chiar interne, pentru produsele de acest fel din Europa de SudEst, sunt Inca destul de intinse, 0 dovedeste tocmai reusita eforturilor bulgare de a produce si de a exporta struguri de masa, tomate, pasari.
A. Golopenfia

599

INSEMNARI

NATIONALISMUL" SOCIOLOGIEI ROMANESTI SSI EMPIRISMUL" El
A apArut de curand un volum, Les convergences sociales et l'Esprit international, (Convergenta stiintelor sociale si spiritul interdes sciences

aseazA intr'un punct de vedere estetic, pot concepe ca un autor sA-si caute gloria in crearea de
opere scrise, sub semnul patriei si care sa rAmanA

national), editat de Centre d'Etudes de Pollnow, itrangere, (Paris, Hartmann, 1938). El cuprinde comunicArile f acute la Conferinta internationals" a stiintelor sociale, cons$ocata in Iulie 1937, cu prilejul Expozitiei internationale dela Paris. Nu mentionAm volumul acesta de dragul cuprinsului lui, care este bogat, aducand cateva comunicAri de un interes deosebit. Ci de dragul prefetei prof, Bougie in care judecand cu prilejul celor doul comunicAri ale prof. Gusti, Sociologia facuta ad la Bucuresti, ii gAseste neajuns ca este nationalistd 1 nu generald si ca se pierde in empirie, in loc sci contribue la unificarea tiinfelor sociale. Se ne fie ingaduit sa discutam aceste concluzii $i premisele lor. Obiectul celor 15 pagini ale prefetei prof. Bougie II constque douA afirmatii:

literalmente intraductibile. Cine ins5. vrea sa fie

productiv in stiintele sociale, are de intare datorie sal incerce sa desbrace costumul lui local. Trebue sa producl la zi, prin metode, aplicabile
de cAtre oricine, propozitii pe care toata lumea sit le poata intelege", (14). Faza nationala ar fi, declarA prof. Bougie, deo-

sebit de pronuntata la natiunile din Europa centralA, Conferinta a putut constata, prin desture marturii, ca aceste preocupAri politice si rationale, n'au incetat /Anti azi sa fie deosebit de ac-

tive in tarile Europei centrale, care profits de
urmArile marelui razboiu, sau se apara impotriva lor" (13). Faptul ca sociologia scoalei prof. Gusti a put panA acum cercetarea monograficl a satelor in centrul preocuplrilor ei, ar fi expresia acestei

1. $trintelor sociale le mai trebue pand $d de paseascA faza nationala", (121. 2. Pentru inaintarea stiintelor sociale, coordonarea efectiva a feluritelor discipline, desemnate prin acest nume, efortul melodic de a face ca rezultatele lor sA se inmAnuncheze, este necesarA in mAsurA incA mai mare decat aproprierea spiritualA a cercetAtorilor, despartiti prin frontiere" (16). Premise intaiel din aceste douA afirmatii o constitue urmAtoarea idee despre natura stiintelor, pe care o reproducem, spre a o putea discuta. Unul din semnele dups care se recunoaste maturitatea

influente a climatului politic asupra unei discipline care ar trebui sa fie put stiintifica", In monografiile de sate al caror spar in Romania 1-a infAtisat d. Gusti..... se manifestA o con-

foarte puternica: data anchetele de sate reprezinta in ochii colegilor nostri romani adevAratul centru al Sociologiei, faptul se explicA, fara
vingere

indoialA, numai prin imprejurarea ca pentru ei populatiile rurale, conservatoare de obiceiuri si de practici pretioase, sunt forte de capetenie, atat morals, cat si materialA a Rominiei", (13).
Ideea prof. Bougie, despre natura stiintelor, este f Ara indoiall intemeiata, Cciutarea metodelor, ce

unei stiinte, consta in faptul cl zestrea de pro pozitii pa care le-a constituit, este asimilabilA de oricine, oricare ar fi tars lui natal& si, la fel, n.etodele cu ajutorul carora au fost descoperite...

ingadue buna cunoastere a realitatii sociale, nu este, insd singurul cost al omului de stiintA,
specializat in studiul realitAtrIor sociale. Uneltele metodice gi teoretice, sunt cautate de el in vederea unui scop, ce transcends stiinta: in vederea inlesnirii conducerii vietii sociale. Rostul stiintelor sociale, este sa lamureascA situatia unitAtilor sociale, care ridicA probleme, a unui sat sau a tuturor satelor sau a unui intreg popor, sd facet' previziunile posibile, despre evolutia lor viitoare,

pot fi explicate si aplicate oriunde. Scriu chiar
pentru turci, spunea Descartes, iar Pasteur, amin-

tea ca savantul are patrie; strinta,
teH sa-si

dimpotrivA,

nu. E timpul ca stiintele despre om, sa se apropie, la randul lor, de acest ideal, cAci riscA altmin-

piarda caracterul de stiinte, Cei ce se

600

sa propund mdsurile de luat in cazul lor. Fapt pe care 1-au evidentiat strAlucit marii incepatori
francezi ai sociologiei: Saint-Simon
$i

Comte,

child sustineau ca cercetarile sociologului au menirea sA ajute pe inginerul social sä reorganizeze

care sa-i constranga sa vrea intoarcerea Romaniei la sterile patriarhale dela 1400, sau transformarea ei intr'o utopie din cele visate pentru anul 2000. Plecand dela constakirile nestanjenite de idei preconcepute ale cercetdtorilor, oamenii de actiune

realitatea socials in modul cel mai bun cu putinta. Opinia prof. Bougie despre activitatea scolii romone de Sociologie, nu pune in cumpiinei core-

lafia dintre activitatea de elaborare a metodelor fi a constakirilor fi activitatea de aplicare a lor pentru llimurirea anumitor Orli ale realitalii sociale. $coala romans de Sociologie, nu se gaseste in faza de elaborare a metodelor; aceasta a avut loc pentru ea, cu mult inainte de 1925,

din Fundalia Principele Carol", ai fcoalei prof. Gusti, dau tarii intregi exemplul unei adevarate actiuni de evitarea zguduirilor, a unei reduceri a crizelor in simple schimbdri ", de felul celor pe care le cereau aceiasi Saint-Simin si Comte, dela
inginerii sociali. Incetinesc pcirdsirea traditillor

and

pi-a inceput cercetarile monografice. Anche-

tele de sate nu sun! pentru fcoala aceasta adeviiratul centru al Sociologiei", ci aplicarea unei metode, pe care anii o confirm& tot mai mult in
imprejurarile speciale ale Roma'niei.

cu importanta socials gi grdbesc primirea inovafiilor salutare. Consolideaza culture spiritual& taraneasca traditionall in masura putintelor si promoveaza adoptarea igienii, a tehnicilor moderne de agriculture si de crestere a vitelor, de desfacere
si de aprovizionare.

Metoda aceasta, pe care nu o remarca prof.
Bougie, d-esi comunicArile prof. Gusti o subliniaza

in repetite randuri, consists in hot iirirea de a ld muri realitatea sociald prin studiu nemillocit fi pe toate fefele, nu mijlocit gi fragmentar, prin citire de a:x.0 gi izolare de fragmente. Ea n'are nicio legaturd speciald cu satele romanesti, Hind o atitudine, ce poate fi definutd in fata oricarei unitati sociale: a unor regiiini sau orase, a unor tari, grupuri de tari, on a intregii omeniri. Faptul ca scoala romans de Sociologie a aplicat metoda aceasta timp de un deceniu, cu deosebirea satelor, este urmarea structurii sociale a Romdniei, care este in mare masura rurala $i a nevoilor administrafiel romcinesti, care are nevoie de o 1Amurire a situatiei satelor si de o indicare a ceea ce se poate face pentru ele. In Franta, scoala Gusti s'ar fi preocupat probabil cu precadere de orase si ar fi studiat pe vin, cu tinerea in seams a tuturor aspectelor, oraselor si muncitorimea lor. E adevarat ca satele acestea sunt forte de cdpetenie, atat morals, cat si materials a Romaniei". Dar ele n'au pentru $coala romana. de Sociologie aceasta insemnatate, prin faptul ca sunt conservatoare de obiceiuri si de practici pretioase". Nu au nici prin faptul ca sunt pe calea orasenizarii si a occidentalizarii. Ci simplu, pentru faptul ca reprezinta frupul poporului roman, unitatea, pe a carei buns conducere trebue sa o inlesneasca inainte de toate prin cercetarile lor sociologii romani, Cercetatorii formati de' prof. Gusti, constatd ated elementele tradifionale, cat fi pe cele revolufionare $i stabilesc greutatea lor. Oamenii de actiune ai scolii, nu au o ideologie,

In cazul gcolii de sociologie romanesti, faza nationale se reduce la aplicarea in impreturdrile romanesti a unei metode care a intrecut in Sociologie impasul din deceniile trecute al ftiinfelor sociale: cultivarea teoriei de dragul teoriei fi confuzia dintre istoria doctrinelor gi rostul activitatii in stiinta respective.

A doua afirmatie pleaca dela constatarea cd nici mdcar volumul Les Sciences sociales en
France", scos de organizatorii conferintei, nu este

redactat intr'un spirit de conlucrare al stiintelor sociale". A fost totusi una din ambitiile scoalei intemeiata de Durkheim de a arAta stiintelor
sociale speciale: dreptului, economiei politice, istoriei religiilor, ca ele trateaza toate despre fapte sociale supuse unor legi, pe care trebue sa se straduiasca sa be descopere prin observatii compa-

rate; ca de alts parte aceste institutii deosebite, moduri sau regule de activitate n'au seas decat in raport cu intregurile, a caror vieata contribtte
sa mentina Sociologia, plasandu-se sistematic din punctul de vedere at acestor intreguri, trebuia se constitue un fel de corpus al stiintelor sociale, imbogatite gi cu totul regenerate prin apropierea
lor" (17).

Din nou o idee, cum nu se poate mai juste. La
Bucuresti ea gaseste o confirmare completii, de

vreme ce susfinerea nevoii de a print once unitate sociaki sub toate aspectele ei ($i economic, si spi-

ritual si politic si juridic), pi de a fine in seams acfiunea pe care o are asupra ei mediul fi rasa membrilor, ca si trecutul uniteifii respective, este
una din tezele fundamentale ale gcolii prof. Gusti. Urmarea pasajului ce formuleaza aceasta idee nedumereste dintr'un indoit motiv. D. R. Polin..

601

reamintind programul propus, de a Imperechea traditia lui Le Play cu cea a lui Durkheim, arata prin exemplul lui Le Play (,Monografie gi sinteztt de Le Play'), cl nu e de ajuns pentru progresul stiintelor sociale de a multiplica anchetele monografice. Pentru ca aceste anchete sit dea rezultate objective generalizabile, e necesar un plan sistematic care sA permit& stabilirea de chestionare gi coordonarea de concluzii" (17).
Nu vedem intru cat amenintii sporul cercetarilor inmanuncherea ptiintelor, de vreme ce sistematizarile aunt tofdeavna, cu atilt mai cuprinzatoare,

atilt de mare gi in mai mare mAsura folosirii acestor teorii, In vederea lamuririi problemelor pe

care le ridica realitatea sociall a poporului propriu conducAtorilor acestuia, ni se pare foarte firesc cil anchetele monografice sporesc an de an. Socotim acest spor drept o dovada a pArAsirii conceptiei despre rostul sociologiei, care a fost
aproape unanim inclatinata pang. de curind, in lumea sociologilor. In loc de a mai slefui gi rAsslefui teoriile gi in indicatiile metodice, sociologii pornesc tot mai mult pe drumul bun al utilizdril actsfor teorii, in vederea lamuririi situatiei prezenfe a poporului for ¢i a lumil atat de confuze a vremii noastre. Gasim chiar fireascl o oarecare delcisare a cercetcirilor !acute in vederea precizarii sterile a teoriei Si metodelor, care acaparaserA prea complet preocuparea sociologilor de dragul sociologiei utile, de dragul cercetarilor care sunt avantgarda reformelor. (A. G.).

cu cat materialul pe care-I oranduesc, a fost mai intins. In fata belsugului de material, poate fi deplansa cel mult lipsa capetelor de adevArati sistematizatori, nu acest belsug. $tiind apoi, cum am spus, cif activitatea stiintifica trebue BA se consacre nu numai activitAtii de elaborare a metodeor si a teoriilor, ci in tot

INSTITUTUL DE CERCETARI SOCIALE AL ROMANIEI
Articolul 16 din legea pentru infiintarea Serviciului Social din 18 Octomvrie 1938, prevede infiintarea Institutului de Cercetari Sociale at
Romaniei.

Se infiinteazA Institutul de CercetAri Sociale al Romaniei in scopul de a organiza, conduce gi coordona lucrArile din toate domeniile sociale consacrate cunoasterii stiintifice a t Aril gi neamului. Institutul va contribui la stabilirea planului de lucru at Serviciului Social, prin cunoasterea t Aril cu ajutorul cercetArilor monografice ale satelor si oraselor. Sediul Institutului este la Bucuresti,

stitut gi care vor fi alese dintre membrii Institutelor ce se vor federaliza, Comitetul de organizare at Institutului va redacta statutul gi regulamentul lui. Serviciul Social va aloca In fiecare an sumele necesare functionarii Institutului gi va pune la dispozitie localul necesar acestui Institut". In vederea organizArii I, C. S, R., prof. Gusti,
a numit printr'o decizie din 2 Noemvrie 1938, o co-

misie alcatuita din 57 membri, ce reprezentau Institutul Social Roman si Institutele preocupate de cunoasterea tArii, care hotAriserA in sedinta din 23 Iunie 1938, convocat5. de I. S. R., federalizarea

Institutul va cuprinde si Institute de cercetiiri
regionale care vor lucre sub directivele gi sub controlul Institutului din Bucuregti. Institutul dobandeste prin aceastA lege personalitate juridicA. El se organizeazA si se conduce prin propriile sale organe, alcittuindu-gi statutele,

lor, in cadrul unui plan de cunoagtere al realitAtii rominesti.

d-lui consilier Costin, de a elibera proiectul de
statut.

Comitetul de organizare s'a intrunit in ziva de 18 Noemvrie qi a dat mandat d-lui prof. Gusti si

regulamentul de functionare; de asemeni igi administreaza patrimoniul. In vederea coordonArii lucrArilor pentru cunoas-

Acesta a fost citif, discutat gi a primit forma
definitivA in gedintele din 25 Noemvrie si 7 Decemvrie ale comitetului, Presedintia active a acceptat-o M. S. Regele. NumArul membrilor este limitat. Ei sunt repartizati In 15 sectii. Institutul poseda servicii permanente de documentare, cercetare, prelucrare gi

terea t Aril, Institutul este Insarcinat a federaliza Institutele publice gi particulare, care au activitate in legAturit cu aceste lucritri. Comitetul permanent al Serviciului Social va desemna, in termen de cel mult trei luni dela publicarea acestei legi, persoanele care vor face

publicatii gi 7 Institute regionale, cu sediul la:
Timisoara, ChisinAu, Constanta, Craiova, Iagi, CernAuti.
Cluj,

parte din comitetul de organizare at acestui In-

602

Activitatea Institutului comports: 1) Cercetarea realitatii romanesti; 2) Conferinte de infatisare a rezultatelor in sectii si publice; 3) Organizarea unei scoli de studii sociologice si politice. In qedinta din 15 Decemvrie s'a discutat pla-

nul de lucru al cercetarilor pe teren, ale I. -C.
S. R. Statutul si hotaririle comitetului de organizare vor fi date publicitatii in Nr. 1 al Buletinului Inst.

de C. S. R., care va spare in curand.

CONGRESUL INTERNATIONAL DE SOCIOLOGIE DELA BUCURESTI
Pregatirile in vederea Congresului International

tul Congresului se afla in posesie a 63 astf el de
sumare.

de Sociologie sunt in plin curs, Au fost trimese pane la 15 Decemvrie 1917 invitatii. Dintre acestea 299 in State le-Unite, 202 in Romania, 65 in Italia, 50 in Franta, 43 in Belgia, 35 in Elvetia, 27 in Germania, 27 in Polonia, 17 in Ungaria, 16 in lugoslavia, 16 in Cehoslovacia, 12 in Bulgaria, 5 in Grecia Adeziunile sosite, la aceeasi data, erau in numar de 71.
Au inceput sa soseasca sumarele comunicarilor. La incheierea situatiei prezentate aci, secretaria-

Participantii straini arata un interes deosebit
pentru excursia organizata cu scopul de a pre-

zenta opera de cercetare si de actiune socials a Echipelor. Secretariatul a primit mai mult de 70
inscrieri la aceasta excursie. Se lucreaza la adunarea materialului pentru Ex pozitia Sociologica ce va fi deschisa cu prilejul Congresului, si la terminarea monografiilor Nerejului, Dragusului si a prezenterii rezultatului cercetarilor intreprinse de Echipele studentesti.

LEGATURA DINTRE CULTURA POPULARA MAGHIARA SI ROMANEASCA
Revista Ke let nape (Popor al Rasaritului), a sociologilor maghiari Feja Geza si Szabo Pal, a publicat in numarul ei de Septemvrie traducerea
cu curaj si deschis intelesul acestei atingeri? Problems de ordin literar ce depaseste Ina literature. Intrebare hotaritoare pentru soarta noastra. Intre timp, noul, care din tinerete am fost injugati in schemele unor istorii literare milenare, ni se deschide parca, in toate acestea, un alt taram. Ne intampina, iesind din intunerecul Omantului, veacurile nescrise in cronici: personagiile acestor balade ne duc mai aproape de samburele istoriei Vaii Dunarii si ne dau chei de intelegere

foarte ingrijita a catorva balade poporane si a culegerii Ale mortului", a prof. Brailoiu. Din
studiul introductiv al traducatorului d-1 Gulyds Pal

(care a talmacit de curand Kalevala pentru Unguri), retincm cateva pasaje, ce vorbesc cu calaura de ceea ce an comun in substanta for popoarele potrivnice ale Ungurilor si Romani lor, Culture maghiara si romineasca: doi pomi in-

pentru intamplarile si nazuintele Rasaritului apropriat...".

vecinati, ce se infrunta cu dusmanie. Cei ce se
marginesc sa priveasca cele deasupra pamantului nu pot vedea decat tulpinile si frunzisul taiaq conturat. Cei ce vor sa'pa pemantul vor descoperi insa, cu mirare, ca radacinile celor doi pomi cad perpendicular pe trunchiu, ca se imbina, ca sunt comune pe alocuri. SA schimbam oare starea din pamant: radacinile imbinate qi chiar comune? Sau sa privim

Avem nevoie de un alt Hasdeu, care sa ne dea

din nou constiinta ca, fiind urmasii directi

ad

bastinasilor romanizati ai acestei parti a Europei, pe care s'au altoit toate popoarele din jurul nos-

tru, avem radacinile imbinate cu cele ale tuturor acestor popoare si ca trebue sa fim si in f aptele qi nazuintele noastre prezente termen de unire qi chiag in Europa de Sud-Est. (A. G.J.

603

R

E VISTA

R

E

V

J

S

T

E

L

O

R

Revista Institutului Social Banat-Crisana. Director Dr. C. Grofsorean, Timisoara, Anul VI, Nr. 24, 1938, Oct.-Dec. La studii gasim: Inginer Dr. Cornel Miklosi: Despre electrificarea rurald a Banatului. Sunt prezentate rezu!tatele incerarilor acute in centrele: Ritsnov, Jimbolia, Grabati, Sibiu, etc. Au dat rezultate la: luMeat, treierat, rasnite pentru uruitul cerealelor, presarea vinului, etc, Articolul se terrain& cu tin
proiect de electrificare a regiunii dintre Timi-

Este un act de profilaxie social& si de respect at 'lintel omenesti. Autorul face excelente propuneri despre toate amAnuntele de organizare a unui camin de ocrotire a femeilor de serviciu. Ion D. Ungureanu: Criterii in rezolvarea problemei: Orientarea profesionala. Analizeaz& greu-

tatile unei juste orientari profesionale: dorinta parintilor, varsta prea frageda la care se face,
din cauza sistemului actual scolar, imprecizia mijloacelor psihotehnicei, etc. PreconizeazA gimna-

soara si Lugo (o populatie de 35.000 locuitori). Facand toate calculele, o asemenea intreprindere ar fi deficitarA cu ateva milioane anual, Ceea ce inseamnA, conchide autorul, ca asemenea proiecte

ziul unic panA la 16-17 ani, varstA dup.& care, sA se facA orientarea profesionala a tineretului.
Dr. C. Grofporean:

Reglementarea problemei

minoritare. Incepe prin analiza noului aspect at
problemei

nu se pot realiza cleat cu contributia Statului it fond perdu", cum s'a si f Acut, deja, in alte
regiuni.

minoritatilor

dupA conferinta

dela

Munchen; trece apoi la situatia minoritatilor in
fosta Austro-Ungarie pe care o compara cu situaOa din Cara noastrA, Publics, integral sau numai pasage care intereseaza, urmatoarele: proclamatia dela Alba- lulia, tratatul din 1919 at minoritatilor, Constitutia romans, legea invatamantului primar, legea cultelor, legea invAtamintului particular si statutul minoritatilor. Analizand statutul minoritatilor, propune ca aplicarea anumitor articole

Profesor Nicolae Tomiciu: Capitol introductiv la ? viitoare istorie a Banatului-Severin, mai precis: a celor opt districte valahice. DiscutA vechimea si originalitatea vietii sociale a Banatului, in raport cu patrunderea tarzie a Ungurilor. Nicolae I. Fischer: Organizarea institutelor de Ocrotire ale femeilor de serviciu. 0 foarte buns prezentare a situatiei acestui corp auziliar al vietii casnice: cu existenta in familiile pe care le servesc servitoarele pot fi foarte periculoase prin boalele pe care le pot contracta in oras, prin moralitatea lor, etc. In oral sunt victimele excrocilor, exploatatorilor, traficantilor de carne vie, La
tot pasul be pandesc: prostitutia, imbolnAvirile venerice, vagabondajul, mizeria, etc. Actuala lips&

sa fie conditionata de atitudinea Ungariei laid
de problema respectivci sau similard. Crede cA popoarele din Sud-Estul Europei se insea1& in spe-

de control si de organizare a servitoarelor este
un pericol pentru vieata for si a familiilor In care servesc. Autorul a organizat la Timisoara, cu incepere din 15 Octomvrie 1934, un Ceimin de ocrotire al femeilor de serviciu. Acest amin asigura tuturor femeilor in autare de serviciu: gazduire, vizita medicalA, procurarea actelor de identitate, pregatirea profesionala sumara, lectii de igiena', educatie morals, prevenire asupra pericolelor la care sunt expuse In orase si procurarea unui serviciu, cel mai tftrziu dui:4 15 zile dela intrarea in amin. De aci inainte, delegati speciali ai acestei institutii se interesau regulat atitt de purtarea ei in serviciu cat $i de felul cum este tratats de patronii sai. Timp de trei ani, au trecut prin acest amin 3.813 servitoare. Despre necesitatea generalizArii acestei organizatii timisorene credem ca e inutil sit vorbim.

ranteile for de a vedea dominand aici fie Rusia, fie Germania. AdevArata datorie a tuturor care traim in acest colt de lume, este sa ne aparam independenta, atat fats de Rusi cat si lap. de Germani. Foarte semnificative stint urmatoarele cuvinte dintr'un raport adoptat de ultimul Congres al MinoritAtilor: Din moment ce s'a verificat esuarea Societatii Natiunilor, in chestia minoritatilor etnice, s'a pus intrebarea: cine este indreptatit, in locul S. N., ca sa apere interesele gruparilor etnice? Legatura de singe si de limbs incumb& acest drept firesc natiunii-mume, ca sa apere interesele conationalilor sal. Acum cativa ani In urrna, o asemenea imixtiune in chestiunile interne ale statelor ar fi fost respinsA cu indignare. Mai recent insA, pe semne lumea se deprinde

cu metoda aceasta". Am reprodus acest pasaj nu

ca sa ingrijoram pe cititori ci pentru ca sa ne gandim serios ca Statul nostru are datoria sd
intervind pentru apirarea vietii si demnitatii fratilor nostri din Statele vecine. Insemniirile, prezintA aceeasi bogAtie cu care suntem obisnuiti din numerele anterioare: politica

604

externs a Poloniei, probleme minoritare, problema

nationalitatilor din fosta Ungarie, din raiul sovietic, etc, Faptele prezentate in legatura cu politica extern& sunt de cea mai mare important&
$i pentru Cara noastre. Le recomandam cititorilor
nostri.

tice o concurenta din cele mai fericite, ca mijloc de a procura avere, consideratiune, chiar celebritate, la noi furl cu totul condamnate. Tot roma.nul, cu oarecare cultura fhtelectuala, cu oarecare ambitiune, nu se mai putea deda decat la cariera Serviciului Statului'. Asa ca,- am ajuns se avem
numai o biatA burghezie functionareasca, cu puteri numai dela buget puteri pe care $i be intareste

Nr. 1-3 qi 4-6.

Analele Economice pi Statisfice. Anul XXI,

Din numarul 1-3, retinem:

Prof. G. Tapcd: Profesorul N. Basilescu. Prof. Gh. N. Leon: Romania de maine Preocu-

parea importanta a zilei de maine, va trebui se
fie indreptata asupra cresterii nevoilor de consumatie a populatiei rurale. Numai astfel se poate ajunge la un spor de munch*, si deci la un spor de bogatie, Dr. Gh. Branzescu: Romanizarea vietii economice.

Pentru

a se

ajunge

la

romanizarea

vietii economice, este necesara intai o schimbare de directie in educatia noastra. Avem nevoie de

o scoala, care trebue sa invete societatea noastra, a ea este datoare si fie agentul de fecundare a Statului, iar nu o masa WA intelegere de a se misca, cu mainile intinse spre el". Ceea ce trebue sa urmareasca factorii hotaritori in formarea poporului, este indreptarea acestuia inspre intreprinderea economics, nu in spre buget. N'avem pans acum, decat functionari candidati la buget ganditori politici. Intregul domeniu at vietii economice a ramas astfel liber gf deci deschis tuturor elementelor neroma.nesti. Cauza tendintei romanilor spre functionarism este foarte veche: in trecut, functiunile Statului erau ocupate numai de boieri. Cine dobandea 0 functiune de Stat, intra in randul boierilor ipso facto. C. Cretulescu, scria urmatoarele, in aceasta privinta, pe la 1860: cea dintai institutie funesta, fu aceea a nenum5.ratelor foloase, cu care s'au crezut nevoiti strabunii nostri a incuraja serviciul Statului. Deosebit de remunerarea recunoscut5. ca deajuns in toata lumea de un salar pe timpul serviciului si de o pensie pe vieata, la noi, ca nicaeri, se acordau exclusiv servitorilor Statului qi copiilor for drepturi politice, nobilitatea si numar mare de scutiri. 0 asemenea institutie avu de consecinta primary neaparata de a inabusi, la noi, desvoltarea de orice alte forme de cultura. Profesiunea serviciului public, fu inzestrata cu atatea foloase, de care celelalte profesiuni erau desmostenite, incat, putem zice, ca ele erau lovite de proscrip'lune. De aci industria, comertul, atatea diferite

uneori, pe cai putin marturisibile in timp ce intregul camp at vietii economice, a fost ocupat de straini. Data fiind marea putere a economicului in vieata unui Stat, prezenta unui grup de straini la conducerea vietii economice, tulbura mersul Statului. Este dela sine inteles ca posibilitatile de imbogatire, pe care le of era economicul, sunt cu mult mai mari decat cele of erite de buget. SAracirea elementului romanesc este o urmare inevitabila. Rezolvirea acestei probleme de vizata pentru noi, se pune net in zilele noastre. Nu vom fi stapani pe noi, si la noi, decat imbratisand noi toate ramurile de activitate socials romaneasca. Din darea de seam& a activilcifii asociatiei generale a economiptilorromclni, retinem:
Dr. Barbu Solacolu: Despre nevoia unei concepiii

noi in economie. D-sa, pune problema pe care o numeste saturnald, a capitalismului: tendinta manifests a acestui regim de a-si sfasia propriile-i creatii. De pilda: cifrele demonstreazA ca pe masura ce evoluiaza capitalismul, exclude masa muncitorilor din campul vietii economice, (prin masinism); pentru a nu scAdea preturile, capitalismul distruge mad urile, in timp ce zeci de milioane de someuri n'au ce manta; liberalismul economic este distrus qi el de trusturi, carteluri, contingentari etc.; cu alte cuvinte, capitalismul se narue
singur.

Dr. Paul Suciu: CrizA in sistem, sau crizd de sistem? Criza de sistem, apare in momentul in care se constatA ca exists desechilibru moterial, prin degenerarea in toate sectoarele a regimuliti
de organizare economics, si desechilibrul spiritual,

prin hipertrofierea doctrinei care a servit de fundament logic intregului sistem economic", Dupa ce

a stabilit astfel intelesul crizei de sistem, autorul demonstreaza ca desorganizarea qi desechilibrul,

sunt generalizate in toate tarile si in toate sectoarele vietii economice. Economia capitalistA, vede distrugandu-i-se intreaga structure, inlerventionismul a luat locul automatismului lui Laissez faire...", proprietatea private si libertatea individuala (economics) au suferit profunde schimbad etc, Nicio solutie liberal& n'a putut pune ca-

cariere, care in alte societati fac carierei poli-

605

pat crizei. 0 noun ordine economics l i face aparitia, caracterizata print precaderea acordata f olosului obstesc; sistematizarea activitatilor private in cadrul unitatii economiei nationale; interventionism al Statului, Atat prin admiterea ierarhizarii intereselor, cat si prin acceptarea coordonarii activitatilor private, liberalismul economic este in piing criza. Nici ierarhia si nici coordonarea, nu sunt compatibile cu individualismul economic si cu libertatea preconizata de scoala clasicilor liberali.
Din restul studiilor, mentionam continuarea lungii polemici dintre d-nii: Tascti si Manoilescu: Liberalism i corporatism, in primul numar, semnat de d-1 Tasca si Lupta intre cloud veacuri, In al doilea numar, semnat de d-I M. Manoilescu. Acest

Fourier dorea sa organizeze munca in falansterele sale. Credinta lui era, ca vechile institutii economice romanesti, contin principiile ref ormatorilor

din apusul Europei, unde vieata social& a fost
desorganizata in cursul vremii. Simpatizand nu ideile acestor ref ormatori, el se straduia sa le ga-

seasca institutiile corespunintoare dela not sau, in orice caz, sa be adapteze acestora, Gandul lui se indrepta catre agricultori avea oroare de muncitorii industriali, a caror 1nmultire o socoteste o primejdie pentru care propune: asociatii agricole, in care mosiile cumparate s& nu fie
parcelate, ci muncite in comun, cu mijloace colective. Un fel de sate-model, care amintesc atelierul agricol", al lui Blanc, sau falansterul lui Fourier. A sustinut gratuitatea creditului 5i credea mult in valoarea asociatiunii".

din urma articol, are ca subtitlu mentiunea: un ultim raspuns d-lui George Tasca, Ceea ce Inseamna ca spectacolul a luat sfarsit. Aceasta pole mica merit& sa fie examinata de cineva, ate pentru importanta problemei, cat gi pentru tinuta si procedeele folosite de cei doi preopinenti. Amandoi sunt prof esori universitari, si deci, fiecare din-

tre ei este admirat sau urmat de cate o parte din
cititori sau studenti.

Independenla economics. Anul XXI, Nr, 2 si 3. Revista de studii economice si sociale. Cuprinde: Profesor Dr. W. Prion- Berlin: Studiul economiei exploatarii in stiinta economics actuala; apoi: Profesor Gr. Mladenatz: Ion Heliade Radulescu gi asociationismul; I. M. Manof: Organizarea ecodin Letonia si Lituania; Theodor Ludu: Anul publicistic 1844 in Moldova; Nicolae Condos: Imprumut sau impozit?; Dr. Octav Constantinescu: Coordonarea si indrumarea finannomics a taranimii

Din articolul despre organizarea economics a taranimii din Letonia si Lituania, retinem, cu privire la aceste State: legile agrare impiedica, atat prin interzicerea cumacumularea proprietatii cat $i pulvepararii sau mostenirii peste 50 ha, legea neingaduind diviziunea loturizarea ei rilor mai mici de 10 ha; exists organizatii speciale de credit si cooperatie, in vederea desfacerii 5i valorificarii produselor agricole, toate controlate de Stat. Inul, alcoolul, zaharul si lemnul, sunt monopoluri ale Statului.

D-1 Th. Ludu, face o treaba deosebit de pretioasa: inventariaza tot ce s'a scris, in cursul secolului al nouasprezecelea, in domeniul economiei politice, de catre scriitorii romani. Liberfafea. Anul VI. Nr. 19. Oct. 1938. Director I. P. Gigurtu. Prim - redactor, G. Strat, prof. universitar. Revista economics, politics, socials, culturala. Cuprinde: I. P. Gigurtu: Maresalul Averescu; D. Drcighicescu: Pentru ce marxismul este depasit; Al. Dobosi: Anglia si comertul sud-est european; C. Stiteanu: A. D. Xenopol, secretarul Junimei"; I. P.
G.: Cronica politica internal si externs. Note, comentarii, observatii. Intr'o scurta revizuire a masurii in care marxismul s'a verificat sau nu, d-1 D. Dr5.ghicescu,

mara a intreprinderilor Statului; Comentarii
Cronica
Recenzii

Revista Revistelor.

Semnalam articolul despre Ion Heliade Riaulascu. Familiarizat cu ideologiile sociale din vreavea cunostints de ideile lui Owen, mea lui Saint-Simon, Fourier, Proudhon, Louis Blanc era preocupat de aplicarea la not a acestora gi ca'uta sa tin& seama de realitatea romaneasca de

atunci. Era de parerea lui Fourier, a intermediarij dintre producator gi consumator, sunt factori primejdiosi de desorganizare a vietii economice. Eliade, era pentru schimbul productelor prin producte, f Ara intermediari, asa cum, spune el, ar

scoate in evidenta urmatoarele: in masura in care masinismul elimina bratele de munca din procesul productiei, capitalul nu mai este produsul mainilor de lucru, ci al masinii; si daca el creste si prospers, faptul se datoresie din ce In ce mai

fi fost In trecutul nostru. Despre claca" romaneasca, munci atragatoare In grupuri gi veselie", credea ca este foarte asemanatoare felului cum

mult exploatarii masinismului 5i a publicului con-

sumator, dead exploatarii muncii. Exploatarea

606

muncii marilor mase de muncitori, este inlocuita cu exploatarea progreselor stiintei si a inventatorilor. AdicA: capitalul exploateazi munca intelectualilor, mai mult deceit pe aceea a muncitorilor manuali. Exproprierea capitalistilor si a antreprenorilor mici, prin acumularea capitalului, previtzutA de marxism, este contrabalansata de aparitia societAtilor anonime care, in seas invers, impra'stie in mase capitalul actionar". De asemenea, rtispunsul la faimosul apel de unire a proletarilor, prin organizarea for in partide si sindicate, n'a dat rezultatul prevazut: preluarea puterii, ci altul neasteptat: cointeresarea lucrAtorilor la proprietatea intreprinderilor, (salarii mai bune, ore de

lucru mai putine, asigurari de boala, de b5tranete, etc.). Antagonismul fag de capital, s'a atenuat, Solidarizarea muncitorilor din toate tarile, a fost mult impiedecata prin solidarizarea dintre capital si munca, in diferite sectoare nationale.
Experientele facute in Rusia, infirma inca o tezA marxist5.: comunizarea mijloacelor de productie,
paralizeazal vieata socials, in loc s'o imbunit5.

teasel. Ceea ce dovedeste el dispretul marxistilor pentru libertatea de initiative ci pentru dinamismul fiintei umane, era, in fond, o eroare,
Revista de Psihologie. Director, Prof. Fl. $teldnescu-Goangei. Vol. I. Nr, 3. lulie Sept. 1938.

Primul articol este semnat de profesorul american L. L. Thurstone si trateaza despre psihologia ca Uinta' rationalei cantitativiL El este precedat de un cuvant introductiv al redactiei, dandu-se referinte asupra lucrarilor fi punctului de vedere al psihologiei ea stiinta, sustinut de L. L. Th. In Meisurarea mediului familiar, dupl ce face a scurta prezentare a studiului stiintific al problemei, d-I D. Todoranu, expune rezultatele cercetlrilor, ficute de d-sa, asupra studentilor din Cluj. A urmArit se efle: relatiile dintre pArinti, profesiunea parintilor, averea qi venitul familiei, preocupArile de ordin cultural-social, raportul dintre mArimea casei fi numarul membrilor familiei, timpul cat studentul stl sub influenta stiirii economice gi sociale a familiei. Desi cercetarile au
fost f Acute mai mult cu scopul de a incerca metoda,

$i rasa. Caracterizarea traditionaligtilor, e astfel facutii: au prejudecati, generalizeazA experienta particularA, dau dovada de mai putin shut critic si de mai putina inteligentl; sunt mai prost informati, nu sunt agresivi, raspund la chestiuni de care nu sunt siguri, sunt rcligiosi, nu posedA o mare putere de intelegere. Progresistii: mai bine informati, mai mare putere de patrundere, mai putin sentimentali, nu cred in Dumnezeu, nu au sentimentul legaturii stranse fats de grup, inconsecventi la vot, au mai putine prejudecati, etc. Structura intreaga a persoanei, determine atitudinea fats de traditie 6 progres, In general, barbatii sunt mai progresisti deceit femeile. D-1 N. Mdrgineanu, publics o conferinta despre aspectul social al crimei in America, pe care a tinut-o la Societatea de Psihologie din Cluj. In America procentul crimelor este mult mai mare deceit in alts parte. La Chicago acest procent este de 729 de on mai mare deceit la Londra, Factorii sociali explica acest uimitor fapt. Autoritatile si psihologii respectivi au constatat ea procentul crimelor, prezinta o anumita legatura cu zonele sociale ale unui ores. In timp ce in zona vilelor locuita de marii bogatasi, situata la periferie nu dA aproape niciun locuitor care sa fi trecut pe la tribunal, zona din imediata apropiere a centrului, locuita de someuri, straini fare cApataiu, prostituate, proxeneti, etc,, da un procent de
30%, indivizi care au trecut pe la, tribunal. Cateva

date in plus ne lamuresc $i mai bine: vieata de
familie este inexistenta in aceste zone; parintii stau toata ziva in fabrici, iar copiii lasati singuri. Ca moralitate: divortati de nenumarate ori, traind nelegitimi uneori, dormind in aceeasi camera cu copiii, betivi, certati cu justitia, etc. Dar strada7 prostituate, gangsteri, exploatatori de prostituate, etc. Neavand vieata de familie, copiii duc vieata

de bands, bande care se transforms in bande de delicventi sau criminali: SA-ti dai seama ca =non intre 12-16 ani, uneori chiar mai mici, sunt grupati in sute de bande, care stapanesc Chicago, furand si terorizand populatia, ucigand gi impuscand politisti si fiind chiar... forts electoral& in
slujba a diferiti politicieni, fare iniml 1i simt, care ii scapti ulterior din eventuale buclucuri, toate acestea sunt aproape dincolo de mintea omeBanda de minori criminali e nucleul neasel bandelor de majori, Ele reprezinta cea mai teribile ucenicie a crimei ", Un alt factor social care explicl marele procent

sunt interesante si datele obtinute cu ea: dupA inteligentl, mediul familiar, conditioneazl progresul in scoala, lungimea scolaritAtii, alegerea cursurilor, conduits etico-sociall, etc. Din Mdsurarea atitudinii laid de tradifie ,ci pro-

gres, de A. Chircev, retinem: atitudinea feta de traditie si progres, e conditionatA de sex, mediu
12

de crime, este insisi istoria Americel Primii co-

607

lonisti trebuiau sa se lupte, nu numai cu un mediu nou, dar si cu numerosi rauficatori, Nu era prudent sa se desparta de revolver nici la culcare, Colonis-

tul american, a fost logodit pe vieata cu arma
de foc. Arma este steins legata de traditia Americei... Ea figureaza in istoria si povestile ei, pastrate pans azi si aproape ca nu exista joc de copii fare revolver. La noi copiii se joaci de-a tanta
taia toiagul; si poarta eventual briceag, pentru in America copiii se joaca de-a gangsterii si de-a razboiul, si poartil centura cu gloante imprejur, iar revolverele de o parte si de alta. Desigur, e vorba de revolvere cu praf, care fac numai sgomot, Mai

torii ttibunalelor speciale, pentru contravenientii la eal Pentru gangsteri, prohibitia a fost epoca de aur: Multi au ajuns milionari, cu vile in Florida si California, cu hotele la Chicago si New-York. Faima for a strabatut pans si in Europa, unde multi cetateni pasnici, care nu stiu exact cine e presedintele Statelor-Unite, stiu in schimb de Capone".

Lt.-col. Const. Atanasiu, Bucuresti. -- 0 noua revista militara, vine sa is loc, alaturi de altele, existente de multa vreme. Rostul ei este deosebit insa.

Spirit militar modern. Anul I. Nr, 1. Director

tarziu insA, trecerea se face cu usurinta si spre revolverele cu plumb". Se stie ca racketeerismul este un mod specific american de a concura in campul economic: distrugerea adversarului sau a intreprinderii lui, dace alte violente nu -1 determina sa se mute din vecinatatea intereselor celui
care ataca. Statul american nu se prea ingrijeste de soarta supusilor std.. In timp ce Londra are un politist la 175 locuitori, Chicago are unul la 900. Din aceasta cauza americanul este mai sigur de el, dace poarta cu sine revolverul, Manuirea revolverului este de

Detasandu-se de tot ce inseamna probleme de stricta preocupare de specialitate a armatei, sau
dupa cum a unei anumite arme, revista de fats, intentioneazii voeste s'o spuna si prin titlul ales sa alba un punct central in preocuparile sale: spiritul militar. Tot ce vremea noastra are nou, sau caracteristic, in lel/a-tura cu armata, sau cu razboiul, poate avea anumite urmari de ordin sufletesc. Razboiul modern, gere un spirit militar, co-

mare folos in America. Bandele de raufacatori, pretind nu numai o buns manuire, dar si bune rezultate: ai mult mai multe same, dace la intrarea in bands ai ucis deja un politist. ,,Gangsterul"
este un erou rasfatat de filme, de ziare. Numele lui este scris pe produse industriale, (lamele Diamond

respunzator, care trebue pregatit. Revista, contribue astfel la marirea potentialului sufletesc, si va spori capacitatea de lupta a natiunii, intarind, in acelasi timp, autoritatea Statului. In aceste vremuri, cand in alte taxi se desvolta un militarism neintalnit pita acum, care duce la un fanatism ostasesc, noi avem datoria poruncitoare si urgenta, de a realiza un maxim de coeziune sufleteasca, intemeiata pe sacrificii, in vederea exigentelor razboiului".

sunt si pe la noi). Asa ca nu e de mirare data
idealul multor copii care se joaca de-a gangeste sa ajunga un celebru bandit, sterii

Crima e mult mai raspindita in oral decat l' sat, In ores nu e cleat teama de politie. In sat
mai este si teama de Dumnezeu, si teama de opinia publica. Orasele americane n'au niciun fel de

Prin accentul pus pe forte sufleteasca, articolele urmatoare dobandesc o deosebita importanti pentru noul spirit, dorit de initiatorii revistei, in
armata:

traditie. Populatia for este de toate rasele si

e

venal din toate colturile lumii. Acum 100 de ani Chicago nici nu exista. Treizeci la suta din p.)pulatia lui e nascuta in Europa, Numai 23% aunt americani. Restul, din toate rasele. Ce traditie poate avea un astfel de oras7 Ce dragoste pot avea atatea rase, unele pentru altele. Este aproape un eroism sa dai o lovitura intr'un colt locuit de alte rase, cu care a to este, poate, in dusmanie. La New-York, treiesc mai multi italieni dealt are Roma, mai multi irlandezi cleat la Dublin, peste 30.000 de romani, etc.

Suflet ostasesc, de prof. C. R Moira; Psihologia si Pedagogia Ordinului, de Lt.-colonel Cons. Alanasiu; Panica, de Maior Radu Dinulescu; Selectionarea si controlul Aeronavigantilor, de Medic Maior V. Serbeinescu; Structura specialitatilor din armata; Foarte pretioase recenzii ale cartilor potrivite preocuparilor revistei.

Jurnal de Psihotechnicd. Vol. IL Nr, 3.

1938.

Revista trimestriala. Director, C. Rddulescu -MoAflam, din numarul de fall, ca pentru tru. a fi cat mai bine informat asupra cercetarilor de psihologie, aplicata din strainatate, laboratorul de psihotehnica, din Bucuresti, de sub conducerea

Prohibitia a dat si ea un mare proces de delicventi. Legea aceasta o calcau pan& si judeca-

d-lui prof. Motru, ajutat de harnicul sau sef de lucrari, d-1 J. M. Nestor, a trimis in strainatate

608

mai multi dintre colaboratori. 0 parte dintre cele studiate acolo, ne sunt prezentate, in numarul de fats, sub forma unor ddri de seams. D-ra Despina Ene, expune stadiul de desvoltare stiintifica si de organizare a institutelor de higiena mintala, pi de orientare profesionalii. D-na Lenormanda Benari, expune organizarea institufillor franceze de selecfie profesionakt. Prin modul amanuntit, cum ne este prezentata organizarea acestor institutii psinumele personalului stiintific, apahotehnice cititorul ramane ratele, testele folosite, etc.

Bulgarii, au: 7 scoli primare si 7 scoli secundare,

cu limba de predare bulgarii; In 4 scoli primare ale Statului, se preda limba bulgara, ca obiect de
studiu.

multumit de informatia clara ce i se pune la dispozitie.

Din restul cuprinsului, semnalam articolul d-lui .Stefan Carstoiu, Observafiuni In once anchetd psi-

Seirbo-Croafii, au: 51 scoli primare particulare, cu limba de predare sarbo-croata; 6 scoli primare de Stat $i 2 sectii de scoli secundare de Stat, cu limba de predare sarbo-croata. Cehii, au: 3 scoli primare particulare, cu limba de predare ceha; 2 scoli primare de Stat, 5i 2 sectii de scoli primare de Stat, au limba ceha ca limbs de predare; 1 scoala primara $i 3 5coli secundare ale Statului, au limba ceha ca obiect de studiu. Armenii, au: 2 gradini de copii si 4 scoli primare particulare, cu limba araneana ca limba de
predare,

hologicd, in care, cu competenta stapanire a lucrurilor discutate, conchide ca exponentul clipei psihologice a celor anchetati", $i coeficientul de
subiectivitate",

Turcii, au: 5 scoli primare particulare, cu limba de predare turca; In 109 scoli primare si In 2 5coli

infra cu un prea mare procent

secundare ale Statului, se preda limba tura
secundare particulate,

pentru ca ancheta psihologica sa poata fi socotita ca metoda de cercetare. Ea ramane, tot timpul, expresia unei reditati date" si, in plus, conditiile in care se realizeaza, mai contribuesc si ele la f alsificarea rezultatului. Vagul, imprecizia si lipsa la indemana celui unui criteria de raportare fac ca, cu o ancheta, sa poti dovedi, anchetat, oricand, mice". Ceea ce inseamna ca e contra indicata, ca metoda de incredere, in cercetarile psihologice.

Eureii, au: 37 scoli primare particulare si 5 scoli cu limba de predare

ebraica; in 100 von primare particulare si in 22 scoli secundare particulare ebraice, se preda ca
obiect de studiu. Polonezii, au: 12 scoli primare particulare, cu polona ca limba de predare; 1 scoala primara par-

ticulars si 12 5coli primare ale Statului, au polona ca obiect de studiu; 2 scoli secundare cu limba de predare polona; 2 scoli secundare ale
Statului, cu polona ca object de studiu. In rest, articole didactice, semnate de d-nii: Iosif I. Gabrea, Oct. Zabava, C. Kiritescu, etc.

Dela Note i informaf ii, retinem: in Franta sunt 63 oficii de orientare profesionala; in Germania se gasesc pe fang fiecare oficiu de munca.
In Romania: nichinul.

Reuista Fundafiilor Regale. Anul V, 1938, Nr.
Reuista Generals a Inwifiimantului. Anul XXVI.

Nr. 5-6.
Din articolul d-lui August Caliani, asupra Mud-

Ca studii filosof ice: Gabriel Marcel, in 9 si 10. cadrul problemelor ce preocupa asupra aspectelor

Itimantului minoritar din Romania, retinem urmatoarele interesante date:

.

Maghiarii, au in Romania: 795 scoli primare particulare si 108 scoli primare de Stat, toate cu limba de predare maghiard; in alte 145 scoli primare de Stat, limba maghiard se preda ca obiect de studiu; 52 scoli secundare particulate, 3 sectii si 1 gimnaziu de Stat, toate cu limba de predare maghiard, iar in 9 scoli secundare de Stat, limba maghiard se preda ca obiect de studiu. Germanii, au in Romania: 147 scoli si sectii de scoli primare ale Statului, cu limba de predare germana; 411 scoli primare particulate, ,cu limba de predare germana; in 73 scoli primare ale Statului, se preda germana ca obiect de studiu.

existentei, se ocupa de ,,Apartenenfii pi disponibilitate", (Nr, 9). E vorba de libertatea de sine 5i in legatura cu ea, isi pune intreba,.rea: ce inseamna sa-ti spartii? Pot Inteadevar sa dispun de mine daca nu-mi apartin?". Constrangerea, deci faptul el un altul

dispune de propria to putere de actiune, daca
birue, dovedeste ca omul constrans nu e prezent lui insusi, nu dispune de sine, deci nu -5i apartine, Aceasta indisponibilitate e o inertie interioara, caci disponibilitate si creativitate sunt notiuni
conexe".

In starea de indisponibilitate, Iii consideri fiinta ca un bun de natura cantitativa, care poate fi deci distrus. Mantuirea de o atare dispozitie sufleteasca poate sa o dea reflectia, caci prin ea se vede mis-

609

terul central al fiintei noastre: legatura intre
fapt si actul de a fi, de o parte si posibilitatea de a fi despartit de ceea ce ne constitue ca fiinte de alt parte". Cu aceste reflectii, Gabriel Marcel, infra in ceea ce numeste el metaproblematice. Berdiaef, in Filosoful Ft existenta", (Nr, 10J, arata ca totdeauna continutul filosofiei a fost in conformitate cu filosoful, in calitatea sa de om, asa ca, langa ratiune, in elaborarea sistemului filosofic, intervine activitatea sf caracterul creatorului, Filosofia existentiall, care nu izoleaza cunoasterea de existenta, se inlocuiasca astfel vechea metafizica pur conceptuala, intemeiata pe primatul generalului, Caci filosoful nu cunoaste prin mijlocul unei inteligente abstracte si izolate; ci, prin interrnediul spiritului sau integral, al ansamblului fortelor spirituale". Filosoful, doar prin trairea problemelor ce sf le pune, realizeaza adevarata filosofie, intelepciunea: cunoasterea integrals a spiritului si dobandirea sensului existential,

Viata Romineasca. Anul XXX. Nr, 9. 1938. DiRetinem din rectori: M. Ralea si C. Visoianu.

cuprinsul acestui numar: 0 noua imagine a lui Mihai Viteazut, de Andrei Otetea. Discutd noile interpreiari ale persoanei si activitatii lui Mihai
Viteazul, in urma noilor izvoare istorice descoperite. Autorul, preconizeaza indreptarea atentiei cercetatorilor spre izvoarele otomane si unguresti, unde am putea afla lucruri, necunoscute Inca, din trecutul poporului roman. H. Blazian, Contributiuni la istoria picturii romane, in secolul al XIX-lea. Aflam amanunte des-

pre G. Asachi, ca pictor sf desenator, format la Roma, sf despre elevii Clasului de Zugravitura", dela Miroslava, infiintat in 1831 si ai Sectiei de
Zugravitura istorice ", infiintata in 1835, la Academia Mihaileana, din Iasi.

Alte articole: In Schimbdri de mentalitate in
Europa contemporana". D-1 Dr. I. Suchianu, con-

siders sportul o problema culturala europeana. Aceasta, intru cat educatia sportive, langa cea intelectuala, sunt termeni egali in notiunea de

timp liber", loisir", adica acele

momente

in

care activitatea is o alts orientare, cleat cea obisnuita, Astfel ea, pentru noile generatii, sportul si emotiile cartilor sau reprezentatiilor plastice si muzicale, fac parte din aceeasi familie a culturii. ,,Considerattile asupra formei in, arta populara", ale d-lui Al. Dima, fac dela inceput distinctia intre arta cults, care da importanta tratarii formale a subiectului si arta popular* unde aceasta tratare nu intereseaza, forma fiind predeterminata de vechi traditii. Din analiza modului cum artisreprein cazul artelor plastice tul popular zinta obiectele in spatiu, reiese ca se evita spatiul tridimensional, lucrandu-se exclusiv In plan, ca se folosesc procedeele cele mai simple ale ordonarii si ca de multe on intre elementele infatisate
nu e nicio legatura. Ceea ce Insa diferentiaza de ase-

Ion Zamfirescu: Un aspect din problema invatarnantului nostru teoretic, Constats ce elevii liceelor nu se intereseaza deloc de stiintele exacte, In partea for teoretica, ci, eel mult, de aplicatiile for practice, (radio, aviatie, motoare, etc.), Criza 'care exists in invatamantul nostru secundar, sau superior, este o criza generala, atat in sectorul literar, cat si In eel stiintific. Ne aflam in fate unei crize generale a spiritului. Restul, articole literare.
ReGandirea; Anul XVII, 1938. Nr. 7-10. I. Petrovici: La aniversarea lui Schopenhauer, (din numarul de pe Septemvrie), unde gasim cateva cuvinte despre influenta acestuia in culture romans.
tinem:

N. Rosu: Orafe, bresle si burghezie, (din numarul

de pe Octomvrie): da date asupra acestor institutii sociale, in cursul istoriei noastre. V. &Melba: Omul sf razboiul, (din numarul de pe Noemvrie), explica numarul mare al razboaielor in istorie, deli oamenii individual luati nage si se tem de razboiu. N. Rogu: Burghezul in lumea moderns, (din
numarul de pe Decemvrie). Prin existenta burgheziei, explica orasele sf fapte istorice, ca: revolutia franceza si rusk doctrine socialists. Atribue degenerarea burgheziei, ateismului, materialismului si liberalismului.

menea arta populara de cea cults, a perspective de valoare a primei si perspective optics a ultimei, Aceasta perspective de valoare se manifests prin tipismul formei: linii esentiale sf definitorii, care se regasesc si la infatisarile fizice si la cele psihice, si la actiuni si la situatii, Prin
astfel de perspective, conchide d-1 Dima, arta populara se inrudeste cu arta primitive, cu arta populara exotica ca si cu a copiilor sf schizofremcilor.

Symposion. Revista de culturd. Cluj. Anul I, Primul numar al acestei reviste, scoase la Cluj, de un manun.chiu, probeNr. 1, Octomvrie 1938.

bil de tineri, lass si se intrevada pentru viitor
rezultate frumoase.

610

Cum ii a subtitlul, e o revista de cultura. Culture ineteleasa integral, caci studiile asupra istoria filosofiei vechi se gasesc langd cele asupra filosofiei moderne. Ca o explicatie a titlului revistei, e primul articol, Symposion", al d-lui t. Bezdechi, in care rezumA si analizeaza continutul celebrului dialog al lui Platon. Iar fragmentul de text, tradus de acelasi, ca si studiul asupra scriitorului grec Coati Pa lamas, al d-lui Tit. Liviu Valea, arata accentuatele preocupari catre elenisticl ale revistei. Despre Teoria adevcirului in filosofia lui Kant",

scrie d-1 Tr. Morariu, iar d-1 D. Isac, despre Caracterul dilematic al cunoasterii filosofice", reusind cu totii si feed din primul numAr al revistei, asa cum si-au propus, o revistA de culture'. Nu lipsesc nici studii de stiinte naturale, cum e

cel al d-lui Eug. A. Pora, despre ,,Speologie": noua stiinta, care studiazA: cavernele si toate
crApAturile dela suprafata pamantului, in care

vieata si-a putut cauta un cat de slab sales",
(peg. 78). Institutul de Speologie din Cluj e centrul cercetarilor speologice din lume, directorul ei,

d-1 prof. E. Racovitd, fiind cel care a intemeiat
aceasta stiinta.
D. Dogaru

MARGINALII LA CUPRINSUL NUMARULUI DE FATAL
Noua actualitate a studiului proprieldiii agri cole. Rezultatul anchetelor intreprinse de Echi pele Regale, schitat de prof. Gusti, intr'un comunicat dat presei sf reprodus in fruntea acestui
numAr, aratd ca populatia agricola a %Aril nu mai are de mult structure, pe care ne-am obisnuit sa-i o atribuim.
Punerea si solutionarea acestora

reclamA o

Sporul cu 3,5 milioane a populatiei rurale sf zece ani de libera transmisiune a pamanturilor primite prin Reforma agrara au dal -populatiei agricole o infatisare cu totul noua. Marea majoritate a gospodariilor rurale nu se mai dispune in jurul nivelului de 4-5 ha, la care le ridicase
Reforma agrara. Sporul populatiei a imbucatAtit
loturile §i libera concurenta a ingaduit aparitia unei paturi de proprietari mijlocii. Grosul gospodariilor

campanie curajoasa de cercetAri. In vederea for trebuesc reimprospAtati termenii tehnici ai dreptului nostru agrar dinainte de Reforms, recitite ce.rcetarile si textele insemnate ale Sociologiei noastre rurale: Radu Rosetti, Maior si ceilalti, care castiga o noua actualitate. Cunoasterea pe care ne-o inlesneste prof. Jacquemyns in nurriarul acesta, a structurii populatiei agricole italiene, a acestui catalog in care toate raporturile posibile intre proprietarii de pAmant si muncitori au fost precizate de doua milenii de frAmantare intense, e un bun exercitiu pregAtitor in vederea muncii de inventariere a nouii structuri agrare a Romaniei, (A. G.).

nu mai stapaneste decal 2 ha; in schimb, au apdrut pretutindeni unele de 10 si mai multe ha. Marea proprietate (100 si mai multe hectare), care Inca in 1930, la data recensAmantului agricol, detinea 15°/o din suprafata insAmantata a tarii a iesit de mull din penumbra in care se retrasese dupe reforma agrara. Incepem sa vedem iar coraplimentul ei; muncitorii agricoli, contractele de munca in parte, dijmele de diferite feluri. Pe neobservate, societatea rural& romaneascd, simplificatA la maximum de Reforma egret* s'a complicat din nou. Ea ridica de pe acum o serie de probleme: sporirea mijloacelor de trai ale gospodariilor cu 2 si mai puline ha, normalizarea conditiei muncitorilor agricoli, debuseuri In industrie si orase pentru cei

Orase le in declin" fl nevoia unui plan de stimulare economics a Romaniei de Rasdrit. De curand d-1 Ing. Caranfil a prezentat, in ziarul Timpul planul Coloanei vertebrale economice de autostrade, uzine, conducte de inaltA tensiune, care sa lege Bucurestii cu Clujul, trecand prin regiunea petroliferd a Ploiestilor si campiile cu gaz metan

ale Transilvaniei. Nu putem decat sa dorim cu toata cAldura realizarea acestui plan si, la fel, a celor din brosura Cum pierdem anual miliarde",
infAtisatA intr'un numar trecut al revistei, care sunt,

fAre indoiald, planurile cele mai in nota evolutiei moderne a 1Lmfi, ce au fost concepute in Romania
contemporand.

Ele vor consolida si mai mult primatul Romaniei de Apus.

ce nu-;i pot agonisi traiul la sate, spre a evita
pauperizarea, limitarea nasterilor raporturilor sociale.

si incordarea

Putem observe peste tot, in pulsul vietii tdranesti, nu mai putin cleat in ritmul -vietii cornerciale sf industriale, o mare deosebire intre Transil-

611

vania, Oltenia, Muntenia, jumatatea de Apus a IArii de o parte si Basarabia, Moldova si Bucovina,

Ne pot ajuta sa cunoastem un factor decisiv, ade-

sea trecut cu vederea al alipirii tarilor romanesti
stapanite de Unguri la Statul romanesc. Ne pot con-

jumatatea de RAsarit a tarii, de alta.
Studiul d-lui V. Tufescu despre Botosani, zugraveste o stare generals intregii jumatati apusene a tarii. Nu numai Botosanii sunt in declin, ci si Iasii, Chisinaul, Cetatea Alba. Iar restul oraselor, cu exceptia treimii: Cernauti, BA lti, Bacau, se af IA intro stagnare profunda. Pricinile sunt numeroase: primatul politic at Munteniei si al Ardealului, asezarea in vecinatatea Rusiei cu care n'avem relatii economice intense, sa-

tura imagina unuia din acei fruntasi tarani, a aror nivel cultural, constiinta nationala, ravna pentru cele obstesti, onestitate si prestigiu a sustinut actiunea conducatorilor politicii romanesti, a sta-

bilit legatura intre ea si sate si a dat vigoare bisericilor si scolilor confesionale romanesti. Din Inregistrarile contabile, notele si scrisorile acestea mosul Golub, .acest sef dela 1900, al Cerneteazului, invie in fata ochilor nostri, E strangator si randuit in manuirea banilor bisericii. Inscrie cheltuielile pentru renovarea kasei" lui cu aceeasi grija cu care inregistreaza veniturile 4i cheltuielile dolapului" Bisericii. Urmareste intamplarile natiei lui romanesti in ziare, carora le zice

racia retelei de cai de comunicatie, firea Moldoveanului.

Cercetari amanuntite ar putea evidentia pricinile declinului sau a stagnarii si posibilitatile de imbunatatire a situatiei. Faptul a Romania ring sA-si vada definitiv paralizata jumatatea rasariteana, daca guvernul t Aril nu va concepe si infaptui un plan de dinamizare economics si implicit spiritual& a Romaniei de Rasarit prin constructii de cai de comunicatie, fixarga obligatorie a anumitor industrii, ce beneficiaza de protectia Statului si nu trebuesc s& se gaseasca neaparat la Bucuresti, Galati sau Brasov, in centrele moldovene, impune astfel de cercetari. E nevoie de o actiune intensa pentru ca Moldova si Basarabia sa fie legate prin coaste sonde si artere elastice de coloana vertebrala si de inima dela Bucuresti a Romaniei. (A. G.J.
Insemndrile Epitropului dela Cerneteaz si Unirea

iubita noastra foie", la articolele carora isi face
(pag. 538). Printre acestea figureazA: Adunarea Logojanei" (Banca romaneasca din partea locului), un articol cu titlul Ce poate face Romania la Romanii din Ungaria", altul despre deputatii nostri", poeziile sau editorialele Fii man -

trimeteri

dru Romane" si Nu ne temem", articolele peronospori, piatra vanata la vie", ploaia artificioasa", sfarsitul lumei". Este o autoritate, la care recurg candidatii de preoti, care plateste pe prota" (protopop), pentru inspectia la igzamen", si care judeca pe candidatii de invatatori, Si dincolo de toate

acestea, este tin banatean, care apreciaza la om firea deschisa si voie bung (unu gures, fain",
pag. 540).

dela 1918. Publicam printre documentele acestui numar citeva pagini din carnetul epitropului unui sat din sesul Banatului. Contabilitatea arida. si insemnarile stangace, f Acute intro scriere latinizanta pot nedumeri la intaia privire, Ce sa caute ele intro revista consacrata realitatii sociale romanesti
prezente?

Istoria popoarelor e facuta in buns parte de cei multi si de sefii for modesti. In fata colaboratorilor de seama mosului Iota Golub a Unirii din 1918, ne putem da seama de rostul invatamantului primar de Stat si a tuturor actiunilor culturale: ele trebue sa creieze in fiecare sat fruntasi care sa participe la vieata natiunii si sa-i dea temeinicie, integrand in ea vieata satului lor. (A. G.J.

DIN CUPRINSUL NUMARULUI VIITOR
Vasile Paruan: Plan de actiune pentru sectiunea culturala a Asociatiei pentru $tiinta si Reforma Social& (1918); H. H. Stahl si Gh. Seralim: 0 situatie juridica intolerabila. Neorganizarea obstiilor rAzasesti din Vrancea; Dr. Vasile Ilea: Sighetul; Roman Cressin: Categoriile de gospodarii taranesti; Valer Butura: Etnobotanica; I. Gugluman: Migratiunea sezonala a Bulgarilor dela Husi; Ion Vintilescu: Cateva numiri populare de regiuni si de grupe de populatie. Gh. Bucurescu si Gh. Reteganul: Negoturile satenilor dela Ulan: stransul de vostina in 1937, si stransul de lama si brAnza in 1938; I. Ludescu: Drumurile unui basarabean In catitare de lucru.

§12

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->