1.

Regimul actelor preparatorii In doctrina penala s-au conturat 2 teze cu privire la incriminarea actelor preparatorii: teza incriminarii si teza neincriminarii actelor preparatorii. Adeptii tezei incriminarii actelor preparatorii sustin ca acestea trebuie incriminate pentru a opri de la inceput activitatea infractionala. In cadrul acestei teze se disting 2 variante: teoria incriminarii nelimitate ce presupune incriminarea actelor preparatorii la toate infractiunile unde este posbil si teoria incriminarii limitate, ce presupune incriminarea acestora numai la infractiunile periculoase. Teoria neincriminarii actelor preparatorii sustine ca neincriminarea actelor de pregatire inseamna o incurajare pentru cel care savarseste fapta de a renunta pana nu e prea tarziu, aducand ca argumente echivocitatea actelor de pregatire. In dreptul penal roman, se aplica teoria neincriminarii actelor preparatorii, exceptie facand actele preparatorii asimilate tentativei prin folosirea expresiei se considera tentativa si producerea sau procurarea de instrumente, actele preparatorii ce sunt incriminate ca infractiuni autonome atunc i cand periculozitatea lor este evidenta si actele preparatorii savarsite de alta persoana decat autorul atunci cand autorul a savarsit o infractiune consumata ori o tentativa pedepsibila.

2. Infractiunea continua Infractiunea continua este o forma a infractiunii ce se caracterizeaza prin prelungirea in chip natural a actiunii sau a inactiunii ce constituie elementul material al laturii obiective, dupa consumare, pana la intervenirea unei forte contrarii. Aceasta se identifica in legea penala ca o infractiune ce presupune o actiune sau inactiune ce dureaza in timp. Infractiunea continua poate fi succesiva sau permanenta, in functie de natura intreruperilor ce pot aparea in activitatea infractionala. Infractiunea continua succesiva presupune ca aceste intreruperi sunt firesti, tin de natura activitatii si nu afecteaza unitatea infractiunii continue. Infractiunea continua permanenta presupune desfasurarea activitatii fara intrerupere si nu necesita interventia faptuitorului pentru prelungirea activitatii infractionale. Legea penala aplicabila in timp va fi legea in vigoare la momentul epuizarii infractiunii, moment de la care se calculeaza si termenul de prescriptie al raspunderii penale.

3. Concursul real Concursul real de infractiuni este acea forma ce se realizeaza prin savarsirea mai multor infractiuni ca urmare a mai multor actiuni sau inactiuni distincte. Acesta poate fi simplu sau calificat. Concursul real simplu se caracterizeaza prin faptul ca singura legatura dintre infractiunile savarsite este cea personala, adica acestea sunt savarsite de aceeasi persoana. Concursul real calificat presupune existenta anumitor legaturi intre infractiunile savarsite de aceeasi persoana: conexiunea topografica, cronologica (simultan sau succesiv), consecventionala (savarsita pt a ascunde alta infr) si etiologica (pt a inlesni comiterea altei infr). 4. Recidiva postexecutorie Recidiva postexecutorie presupune savarsirea unei noi infractiuni dupa executarea pedepsei sau dupa stingerea executarii pedepsei prin gratiere sau prescriptie, pronuntate pentru infractiunea anterioara. Recidiva mare postexecutorie exista atunci cand dupa executarea pedepsei cu inchisoarea mai mare de 6 luni, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse, cel condamnat savarseste o noua infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an. Conditii: cu privire la primul termen- inchisoare mai mare de 6 luni, pedeapsa care a fost executata iar condamnarea sa nu fie dintre acelea de care nu se tine cont la stabilirea starii de recidiva; cu privire la cel de al doilea termen-savarsirea unei infractiuni cu intentie, pt care legea prevede pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an; noua infractiune sa fie savarsita dupa executarea pedepsei, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa. Recidiva mica exista atunci cand, dupa condamnarea la cel putin 3 pedepse cu inchisoarea de pana la 6 luni sau dupa executare, gratierea totala sau a restului de pedeapsa, sau prescrierea executarii a cel putin 3 asemenea pedepse, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an. Conditii: primul termen- format din 3 condamnari pana la 6 luni, pedepse executate, gratiate sau prescrise; al doilea termen- aceleasi cond ca la orice recidiva Pedeapsa-intre limitele legale stabilite de lege pt acea infractiune, chiar maximul special. Se poate adauga un spor de pna la 10 ani sau maxim2/3 din maximul special al amenzii. 5. Definitia complicitatii Complicitatea este forma participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care cu intentie inlesneste sau ajuta in orice mod la comiterea unei fapte prevazute de legea penala ori

promite, inainte sau in timpul savarsirii faptei, ca va tainui bunurile proveniter din aceasta sau ca va favoriza pe infractor, chiar daca, dupa savarsirea faptei, promisiunea nu este indeplinita.
6. Definitia libertatii supravegheate si a liberarii conditionate.

Liberarea conditionata este un mijloc de individualizare administrativa a pedepsei ce consta in punerea in libertate a condamnatului din locul de detinere mai inainte de executarea in intregime a pedepsei, sub conditia ca pana la indeplinirea duratei acesteia sa nu mai savarseasca infractiuni. Libertatea supravegheata este masura educativa ce consta in punerea minorului care a savarsit o infractiune sub supraveghere deosebita pe timp de un an.

7. Gratierea. Notiune. Efecte. Gratierea este o masura de clementa ce consta in inlaturarea, in total sau in parte, a executarii pedepsei aplicate in instanta, ori in comutarea acesteia in una mai usoara. Gratierea are efecte atat asupra pedepselor principale, cat si asupra pedepselor a caror executare a fost suspendata conditionat. Prin gratiere, executarea pedepselor principale este inlaturata in tot, in parte sau comutata, dupa caz, insa nu se inlatura condamnarea si consecintele acesteia.In cel de-al doilea caz, efectul consta in reducerea termenuui de incercare cu durata pedepsei care a fost gratiata, iar la implinirea termenului de incercare astfel cum a fost redus va interveni reabilitarea de drept, daca nu a intervenit vreo cauza de revocare ori de anulare a suspendarii. Gratierea nu produce efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul cand se dispune altfel prin actul de gratiere si nici asupra masurilor de siguranta si masurilor educative. In cazul gratierilor succesive, efectul consta in reducerea succesiva a pedepsei. 8. Reabilitarea de drept. Notiune. Conditii. Cazuri speciale. Reabilitarea de drept este forma de reabilitare ce intervine din oficiu pentru anumite condamnari de mica gravitate la implinirea de catre condamnat a conditiilor prevazute de lege. Conditiile reabilitarii de drept sunt conditii cu privire la condamnare-intervine pentru condamnari de mica gravitate (amenda sau inchisoare sub un an), cu privire la termenul de

reabilitare-sa treaca 3 ani de la executarea pedepsei ori stingerea executarii acesteia si conditii cu privire la persoana condamnatului, anume conduita buna a acestuia, care in decurs de 3 ani nu trebuie sa mai savarseasca infractiuni. In cazuri speciale, reabilitarea de drept intervine la implinirea termenului de incercare in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere si suspendarii conditionate a executarii pedepsei. Reabilitarea de drept intervine la terminarea executarii pedepsei pentru militarul in termen care executa pedeapsa intr o inchisoare militara. 9. Speta. 10. Speta 11 Tentativa improprie. Notiune. Feluri Tentativa improprie se caracterizeaza prin punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care este realizata in intregime, dar producerea rezultatului nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite ori datorita imprejurarii ca in timpul actelor de executare, obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla. Acest fel de tentativa se mai numeste si tentativa relativ improprie. Un alt fel de tentativa improprie este tentativa absolut improprie sau absurda si se caracterizeaza prin punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care este dusa pana la sfarsit, dar rezultatul nu se produce datorita modului gresit de concepere a infractiunii. Un al treilea fel de tentativa improprie este infractiunea putativa, in care fapta savarsita are caracter penal numai in mintea faptuitorului, lipsindu-i acest caracter in realitate. 12. Gratierea si amnistia. Definitii. Gratierea este o masura de clementa ce consta in inlaturarea, in total sau in parte, a executarii pedepsei aplicate in instanta, ori in comutarea acesteia in una mai usoara. Amnistia este actul de clementa al Parlamentului Romaniei care prin legea organica, potrivit Constitutiei, din considerente de politica penala, inlatura raspunderea penala pentru infractiuni comise anterior adoptarii acestei legi de amnistie. 13. Conditiile aplicarii suspendarii conditionate. Conditii cu privire la pedeapsa aplicata: inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda; Conditii cu privire la infractor: sa nu mai fi fost condamnat la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni. Convingerea instantei ca scopul pedepsei poate fi atins fara executarea acesteia: convingerea se formeaza din aprecierea de ansamblu a faptei, a imprejurarilor si a personalitatii infractorului.

14. Tratamentul penal al recidivei postcondamnatorii. Pag 299 15. Participatia penala. Definitie si conditii. Participatia penala desemneaza situatia in care la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala au participat mai multe persoane decat era necesar potrivit naturii acelei fapte. Conditiile acesteia sunt: sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala, sa-si fi adus contributia la realizarea acesteia mai multe persoane decat era necesar potrivit naturii faptei, sa existe o legatura subiectiva intre participanti, mai exact sa aiba o vointa comuna de savarsire a faptei si fapta sa fie calificata ca infractiune. 16. Concursul ideal. Concursul ideal exista atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana intruneste elementele mai multor infractiuni datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le a produs. Infractiunile savarsite in concurs ideal sunt, de cele mai multe ori, de natura diferita. Sub raport subiectiv, infractiunile aflate in concurs ideal pot fi savarsite cu: inentie directa, intentie directa unele si altele cu intentie indirecta, unele cu intentie si altele din culpa sau toate din culpa. 17. Infractiunea continuata. Infractiunea continuata este forma unitatii legale de infractiune caracterizata prin savarsirea de catre aceeasi persoana, la intervale de timp diferite, in realizarea aceleiasi hotarari infractionale a unor actiuni sau inactiuni care reprezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni. Conditiile de existenta ale unei infractiuni continuate sunt unitatea de subiect activ, pluralitatea actelor de executare, unitatea de hotarare si unitatea de continut al infractiunii. Stabilirea caracterului continual al unei infractiuni are importanta sub mai multe aspecte: de la momentul epuizarii infractiunii incepe sa curga prescriptia raspunderii penale, dela aceeasi data se stabileste incidenta unui act de clementa, aplicarea legii penale in vigoare si incidenta legii penale in raport cu varsta faptuitorului (se iau in considerare numai actele de executare dupa implinirea varstei de 14 ani). Legea penala romana va fi aplicata in acest caz conform principiului ubicuitatii. Tratament penal- cauza reala de agravare facultativa a pedepsei; pedeapsa este aplicata dintro data, spre maximul special, putand fi depasita cu pana la 5 ani cand pedeapsa este inchisoarea sau cu un spor de pana la jumatate din maximul amenzii. 18. Provocarea.

Provocarea este o circumstanta atenuanta si aceasta exista cand infractiunea s-a savarsit sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava. Conditiile de existenta a provocarii sunt: existenta unei anumite activitati de provocare din partea persoanei vatamate (violenta fizica, psihica sau atingere grava a demnitatii persoanei), actul provocator al victimei sa determine o puternica tulburare sau emotie infractorului, infractorul sa fi savarsit fapta sub stapanirea puternicei tulburari sau emotii si infractiunea sa se indrepte asupra provocatorului. 19. Infractiunea deviata Este o forma a unitatii naturale de infractiune si desemneaza infractiunea savarsita prin devierea actiunii de la obiectul sau persoana impotriva carora era indreptata, datorita greselii faptuitorului, la alt obiect sau persoana, pe de o parte, sau prin indreptarea actiunii-din eroarea faptuitorului- asupra altei persoane ori altui obiect decat acela pe care vrea faptuitorul sa-l vatame, pe de alta parte. Infractiunea deviata se poate realiza,, asa cum reiese din notiune, in doua feluri: prin devierea actiunii spre un alt obiect sau alta persoana (aberratio ictus) sau prin savarsirea faptei asupra altei persoane ori asupra altui obiect datorita erorii faptuitorului cu privire la persoana sau obiectul vizat (error in persona). 20. Tratamentul penal al concursului de infractiuni In doctrina penala si in legislatia penala sunt cunoscute 3 sisteme de sanctionare a concursului de infractiuni: sistemul cumulului aritmetic, sistemul absorbtiei si sistemul cumulului juridic. Sistemul cumulului aritmetic presupune adunarea pedepselor stabilite pentru fiecare infractiune din concurs si executarea pedepsei rezultate din adunarea lor. S-a reprosat acestui sistem ca este rigid si conduce uneori la pedepse ce depasesc durata de viata a omului, iar in cazul pedepselor pecuniare ar conduce la o confiscare generala. Sistemul aborbtiei presupune aplicarea pedepsei stabilite pentru infractiunea cea mai grava care va absorbi pedepsele stabilite pentru celelalte infractiuni mai usoare. Acesta consitituie un dezavantaj intrucat infractorului i se creeaza impresia de impunitate pentru infractiunile mai putin grave. Sistemul cumulului juridic este un sistem intermediar intre cele doua si presupune aplicarea pedepsei stabilote pentru infractiunea cea mai grava, la care se poate adauga un spor in limitele legii. Acest sistem este adoptat si de codul penal roman in vigoare.

Stabilirea pedepsei reprezinta activitatea de individualizare a raspunderii penale pentru o singura infractiune care se afla in pluralitatea de infractiuni savarsita de infractor, facandu-se abstractie de existenta celorlalte infractiuni. Aplicarea pedepsei reprezinta etapa in care se da spre executie o pedeapsa pentru intreg ansamblul, care reflecta pericolul social reiesit din comiterea infractiunilor concurente. 21. Reabilitarea judecatoreasca. Reabilitarea judecatoreasca este forma principala de inlaturare a consecintelor ce rezulta dintr-o condamnare. Aceasta se acorda la cererea fostului condamnat de catre instanta de judecata in urma verificarii indeplinirii conditiilor prevazute de lege. Conditiile sunt urmatoarele: conditii cu privire la condamnare (pt aceasta sa nu intervina reabilitarea de drept), cu privire la termenul de reabilitare (4ani+jum din pedeapsa pt inchisoare mai mare de un an, 5 ani+jum din ped pt inchisoare de la 5 la 10 ani, 7 ani+jum din ped pt inchisoare mai mare de 10 ani), conditii cu privire la conduita condamnatului (sa nu fi suferit o noua condamnare in cursul termenului, sa aiba asigurata existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste, sa fi avut o conduita buna si sa fi achitat cheltuielile de judecata si despagurbirile civile la care era obligat). Cererea de reabilitare poate fi respinsa pentru neindeplinirea conditiilor prevazute de lege, iar daca dupa acordarea ei s-a descoperit ca cel reabilitat mai suferise o alta condamnare care daca ar fi fost cunoscuta ar fi dus la respingerea cererii, aceasta va fi anulata. 22. Pluralitatea intermediara de infractiuni. Pluritatea intermediara de infractiuni Reprezinta situatia in care o persoana fizica savarseste o noua infractiune, dupa ce a fost condamnata definitiv prntru o infractiune, inainte de executarea pedepsei, in timpul executarii sau in stare de evadare si nu sunt indeplinite conditiile pentru recidiva postcondamnatorie. Conditiile de existenta ale pluralitatii intermediare de infractiuni sunt: condamnarea sa fie la amenda sau inchisaore pana la maxim 6 luni, infractiunea sa fie savarsita din culpa, pedeapsa pentru noua infractiune este amenda sau inchisoarea mai mica de un an, noua infractiune sa fie savarsita din culpa. Sistemul sanctionar al pluralitatii de infractiuni este imprumutat de la concursul de infractiuni, deci se va stabili pedeapsa pentru noua infractiune care va fi contopita cu pedeapsa definitiva pronuntata mai inainte chiar daca o parte din aceasta a fost executata sau considerata ca executata. In cazul persoanei juridice, pedeapsa se aplica potrivit regulilor de la concursul de infractiuni in cazul persoanei juridice. 23. Instigarea.

Instigarea este forma participatiei penale ce consta in fapta de determinare, cu intentie, prin orice mijloace, de catre o persoana numita instigator, a altei persoane numite instigat, sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala. Conditiile instigarii: 1.efectuarea unei activitati de determinare din partea unei persoane, instigator, fata de o alta persoana numita instigat. Determinarea presupune insusirea hotararii de a savarsi fapta penala de catre instigat. 2.activitatea de determinare sa priveasca savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.3.instigatorul sa actioneze cu intentie. 4.instigatul sa fi savarsit fapta la care a fost instigat sau cel putin sa fi savarsit o tentativa pedepsibila. Instigarea poate fi proprie sau perfecta, atunci cand instigatul savarsteste fapta cu intentie, existand astfel un raport subiectiv concordant intre instigator si instigat, sau improprie, atunci cand instigatul actioneaza din culpa. Instigare simpla, atunci cand mijloacele sunt simple, obisnuite(rugaminti, indemnuri) sau calificata atunci cand se folosesc mijloace deosebite(daruri, presiuni). Instigarea poate fi cu un singur instigator sau coinstigare, individuala(o pers sau un nr determinat de pers) sau colectiva(nr nedeterminat de pers); mediata(prin alta pers) sau imediata(direct instigatorul). Instigarea mai poate fi evidenta, atunci cand instigatorul isi expune deschis scopul sau si ascunsa, cand instigatul actioneaza fara sa realizeze caracterul infractional al faptei sale si izabutita sau neizbutita(instigatorul nu a reusit sa determine pe instigat sa ia hotararea de a savarsi infractiunea). 24. Participatia improprie Participatia improprie este acea forma a participatiei penale la acre persoanele care savarsesc cu vointa comuna o fapta prevazuta de legea penala nu actioneaza toate cu aceeasi forma de vinovatie. Participantii pot avea forme diferite de vinovatie sau participa chiar fara vinovatie. + carte!!!!! Ca mi e lene sa mai scriu. 25. Circumstante agravante. Circumstantele agravante constau in stari, situatii, imprejurari, calitati, alte date ale realitatii, exterioare continutului infractiunii, anterioare, concomitente sau subsecvente savarsirii infractiunii, ce au legatura cu fapta infractionala sau cu infractorul si care reflecta un grad de pericol social mai ridicat al faptei ori o periculozitate mai mare a infractorului. Circumstante agravante legale: savarsirea faptei de 3 sau mai multe persoane impreuna, savarsirea infractiunii prin acte de crzime, prin violente asupra membrilor familiei sau prin metode si mijloace care prezinta pericol public, sav infr de un infractor major dac aceasta a fost comisa impreuna cu un minor, sav infr pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apart pol, convingeri, avere, origine sociala, varsta dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV sida, sav infr din motive jsnice, sav infr in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei, sav infr de catre o pers care a profitat de situatie prilejuita de o calamitate.

Circumstantele agravante pot fi si judiciare si acestea sunt constatate de catre instanta de judecata, care are facultatea sa aprecieze ca unele imprejurari anterioare, concomitente ori subsecvente savarsirii infractiunii, imprima faptei un caracter grav. Acestea sunt considerate in doctrina penala ca fiind urmatoarele: imprejurarea ca infractorul se gasea in stare de betie in momentul savarsirii infractiunii de purtare abuziva ori imprejurarea ca in timpul efectuarii serviciului de paza infractorul sustrage bunuri ori comite o talharie. Efectele circumstantelor agravante constau in aplicarea unei pedepse catre maximul special, iar daca aceasta este neindestulatoare, in cazul pedepsei inchisorii se poate aplica un spor de pana la 5 ani care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar in cazul pedepsei cu amenda se poate aplica un spor de maxim o treime din maximul special. 26. Impacarea partilor. Impacarea partilor reprezinta actul bilateral, intelegerea care intervine intre infractor si victima infractiunii, in cazurile prevazute de lege, de a pune capat conflictului nascut din savarsirea infractiunii, inlaturand raspunderea penala si consecintele civile alea faptei. Pentru a duce la inlaturarea raspunderii penale, impacarea partilor trebuie sa indeplineasca anumite conditii: este posibila numai pentru cazurile prevazute de lege, este un act bilateral, este personala, trebuie sa fie totala, definitiva, neconditionata, nu poate interveni mai tarziu de momentul ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, trebuie sa fie expresa. Impacarea partilor, in cazurile prevazute de lege, inlatura raspunderea penala si stinge si actiunea civila. 27. Recidiva mare postcondamnatorie (Notine, conditii, tratament penal) Recidiva mare postcondamnatorie exista atunci cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa cu inchisoarea mai amre de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infractiune este inchisoarea mai mare de un an. Conditii de existenta ale recidivei: Cu privire la primul termen: condamnarea definitiva sa priveasca o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni ori pedeapsa detentiunii pe viata; condamnarea definitiva sa fie pronuntata pentru o infractiune savarsita cu intentie, condamnarea sa nu fie dintre acelea de care, potrivit legii, nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva (condamnarile t infr savarsite in timpul minoritatii, din culpa, amnistiate si condamnarile pentru fapte care nu mai sunt prevazute in legea penala ca infractiuni).

Cu privire la cel de-al doilea termen: savarsirea unei noi infractiuni; noua infractiune sa fie savarsita cu intentie, pedeapsa pentru noua infractiune sa fie mai mare de un an; noua infractiune sa fie savarsita in intervalul de timp dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru infractiunea anterioara si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei. Ca sistem de sanctionare in cazul recidivei postcondamnatorii s-a consacrat sistemul cumulului juridic cu spor facultativ. 28. Enumerati circumstantele agravante Circumstante agravante legale: savarsirea faptei de 3 sau mai multe persoane impreuna, savarsirea infractiunii prin acte de crzime, prin violente asupra membrilor familiei sau prin metode si mijloace care prezinta pericol public, sav infr de un infractor major dac aceasta a fost comisa impreuna cu un minor, sav infr pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apart pol, convingeri, avere, origine sociala, varsta dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV sida, sav infr din motive jsnice, sav infr in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei, sav infr de catre o pers care a profitat de situatie prilejuita de o calamitate. Circumstantele agravante pot fi si judiciare si acestea sunt constatate de catre instanta de judecata, care are facultatea sa aprecieze ca unele imprejurari anterioare, concomitente ori subsecvente savarsirii infractiunii, imprima faptei un caracter grav. Acestea sunt considerate in doctrina penala ca fiind urmatoarele: imprejurarea ca infractorul se gasea in stare de betie in momentul savarsirii infractiunii de purtare abuziva ori imprejurarea ca in timpul efectuarii serviciului de paza infractorul sustrage bunuri ori comite o talharie. 29. Reabilitarea de drept. Reabilitarea de drept este forma de reabilitare ce intervine din oficiu pentru anumite condamnari de mica gravitate, la implinirea, de catre condamnat, a conditiilor prevazute de lege. Reabilitarea de drept intervine in cazul condamnarii la amenda sau la inchisoare mai mica de un an, daca in decurs de 3 ani condamnatul nu a savarsit o alta infractiune. Reabilitarea de drept intervine in 3 cazuri speciale: la implinirea termenului de incercare in cazul condamnarii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, l aimplinirea termenului de incercare in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere si in cazul executarii pedepsei intr-o inchisoare militara. Conditiile reabilitarii de drept. Cu privire la condamnare- sa fie pentru infractiuni de mica gravitate; cu privire la termenul de reabilitare- sa treaca 3 ani de la executarea sau stingerea pedepsei; cu privire la persoana condamnatului- conduita buna. (pt pers jur aceleasi conditii, dar intervine pt orice condamnare, indiferent de cuantumul amenzii).

30. Complicitatea. Notiune. Conditii. Tratament penal. Complicitatea este acea forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care cu intentie inlesneste sau ajuta in orice mod la comiterea unei fapte prevazute de legea penala, ori promite, inainte sau in timpul savarsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe infractor, chiar daca, dupa savasirea faptei, promisiunea nu este indeplinita. Conditiile complicitatii: comiterea de catre autor a unei fapte prevazute de legea penala; savarsirea de catre complice a unor activitati menite sa ajute pe autor la comiterea faptei si savarsirea faptelor de ajutor numai cu intentie directa, indirecta su intentie depasita. Felurile C: materiala/morala, prin ajutorare/proimisiune de tainuire a bunurilor sau favorizare a infractorului, la pregatirea/ executarea faptei, nemijlocita/mediata, prin actiune/prin inactiune, proprie/improprie. Pedeapsa pentru complice urmeaza a se stabili intr limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunea respectiva, tinandu se seama de contributia acestuia la savarsirea faptei si de criteriile generale de individualizare a pedepsei. 31. Definitia si conditiile suspendarii conditionate a executarii pedepsei Suspendarea conditionata a executarii pedepsei este o masura de individualizare a executarii pedepsei si consta in suspendarea pe o anumita durata si in anumite conditii a executarii pedepsei pronuntate. Conditii: pedeapsa-cel mult 3 ani sau amenda (pt concurs cel mult 2 ani); infractorul sa nu mai fi fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni; instanta sa aiba convingerea ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia. 32. Libertatea supravegheata Libertatea supravegheata este masura educativa ce consa in punerea minorului care a savarsit o infractiune sub supraveghere deosebita timp de un an. Supravegherea se incredinteaza, dupa caz, parintilor, tutorelui, unei persoane de incredere sau unei institutii legal insarcinate cu supravegherea minorului. Pe timpul supravegherii, persoana careia i s-a incredintat supravegherea are obligatia de a veghea indeaproape asupra comportarii minorului, pentru indreptarea lui, iar daca minorul se sustrage de la supraveghere, are o conduita rea sau a savarsit o fapta penala, sa instiinteze instanta de judecata, aceasta putand revoca libertatea supravegheata si dispune internarea minorului intr-un centru de reeducare. Instanta poate impune minorului pe timpul libertatii supravegheata respectarea uneia sau mai multor conditii dintre urmatoarele: sa nu frecventeze

anumite locuri stabilite, sa nu intre in legatura cu anumite persoane, sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public fixata de instanta, in anumite conditii. 33. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere Este o masura de individualizare judiciara a pedepsei inchisorii si reprezinta forma de suspendare conditionata a executarii inchisorii in care condamnatul este supus unor masuri de supraveghere si de respectare a unor obligatii pe care le stabileste instanta in conformitate cu legea, pe durata termenului de incercare. Conditiile: pedeapsa-cel mult 4 ani (la concurs maxim 3 ani); infractorul nu a mai fost condamnat anterior la inchisoare mai mare de un an; instanta sa isi formeze aprecierea ca scopul pedepsei poate fi indeplinit si fara executarea acesteia, pedeapsa constituind un avertisment pentru infractor. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere se dispune pe un termen de incercare care este compus din durata pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp stabilit de instanta intre 2 si 5 ani. Masuri de supraveghere: sa se prezinte la date fixe la judecatorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de Probatiune, sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea, sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca, sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta. Obligatiile condamnatului: sa desfasoare o activitate sau sa urmeze un curs de invatamant ori de calificare; sa nu schimbe domiciuliul sau resedinta avuta ori sa nu depaseasca limitele teritorile stabilite decat in conditiile fixate de instanta; sa nu frecventeze anumite locuri stabilie; sa nu intre in legatura cu anumite persoane; sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule; sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire in special in scopul dezintoxicarii. Efectul definitiv al suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere este reabilitarea de drept.