CUPRINS:

Cap. 1 Bugetul general consolidat 1.1. Sistemul unitar de bugete 1.2. Locul si rolul bugetului consolidate in economie Cap. 2 Bugetul asigurarilor sociale de stat 2.1. Prezentarea generala(istoric, constituire, baza de calcul) 2.2. Venituri( ponderea in bugetul consolidate) 2.3. Cheltuieli(ponderea in bugetul consolidate) 2.4. Procesul bugetar al Bugetului de asigurari sociale de stat 2.5. Colectarea cotizatiilor si contributiilor sociale Cap. 3 Fonduri pentru sanatate 3.1. Prezentare generala 3.1.1. Venituri, structura economica si functionare 3.1.2. Cheltuieli sanatate structura economica si functionare 3.2. Fondul pentru somaj prezentare generala 3.2.1. Venituri, somaj structura economica si functionare 3.2.2. Cheltuieli fond somaj structura economica si functionare 3.3. Studiu de caz C.N.A.S. Ialomita 3.4. Procesul bugetar Cap. 4. Controlul activitatii de asigurari sociale 4.1. Etapele activitatii de control 4.1.1. Pregatirea controlului

3 3 18 35 35 49 54 58 67 77 77 85 91 99 101 108 114 118 120 120 121

4.1.2. Desfasurarea controlului 4.1.3. Valorificarea rezultatelori controlului Concluzii si propuneri

122 130 144

CAPITOLUL I Bugetul General Consolidat

1.1. Sistemul unitar de bugete

Societatea romneasc tranverseaz o perioad de profunde transformri, generate de tranziia de la un sistem centralizat la un sistem democratic, remodelarea ntregii structuri economice motenite, reaezarea ei pe criterii moderne, realiste, n favoarea individului i a nevoilor lui.

Trecerea rii noastre de la economia etalizat la economia de pia, n care rolul hotrtor revine liberei iniiative, proprietii private i al crui mecanism presupune colaborarea i mbinarea organic a legilor pieei cu aciunile statului, se dovedete a fi un proces complex, ndelungat i cu largi implicaii. Impactul finanelor publice asupra economiei este determinat nu numai de proporiile redistribuirii produsului intern brut pe care o genereaz, dar i cu modul cum se desfoar aceste procese. Astfel, autoritile publice sunt chemate s identifice, s trieze i s ierarhizeze nevoile sociale a cror satisfacere este de competena comunitii nationale (sau colectivitilor locale), s stabileasc corect prioritile fiecrei etape i s gseasc cele mai adecvate ci de soluionare ale acestora innd seama de caracterul limitat al resurselor financiare de care dispune societatea romneasc, precum i de raionalitatea pe termen scurt, mediu i lung a cheltuielilor publice pe care le reclam. Pe plan internaional se contureaz orientri diferite ale politicilor fiscale, bugetare, monetare i valutare inspirate de doctrine care pledeaz fie pentru intervenia statului n economie cu ajutorul unor instrumente financiar-monetare adecvate, fie pentru autoreglarea economiei. n condiiile democraiei n curs de consolidare n ara noastr, partide cu orientri diferite se succed la putere, la intervale mai lungi, sau mai scurte de timp, i este firesc ca acestea s promoveze propriile lor politici financiare. Important este, ns, ca partidele aflate la putere indiferent de orientarea lor politic, s nu piard din vedere faptul c nici o societate nu trebuie s consume mai mult dect produce i c progresul social-economic al rii nu poate fi realizat prin mpovrarea i srcirea populaiei i a factorilor de producie, ci pe calea prosperitii acestora. n toate ntreprinderile, factorii de decizie, indiferent de culoarea lor politic, au datoria moral i obligaia legal s promoveze i s apere interesul naional. Sistemul unitar de bugete conform Legii finanelor publice 500/11.07.2002 stabilete principiile, cadru general i procedurile privind formarea, administrarea, angajarea i uilizarea fondurilor publice, precum i responsabilitile instituiilor publice implicate n procesul bugetar. Aceast lege are aplicabilitate n domeniul elaborrii, aprobrii, executrii i raportrii urmtoarelor bugete: bugetul de stat; bugetul asigurrilor sociale de stat;

bugetul

trezoreriei statului;

bugetul instituiilor publice autonome; bugetul intituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor de stat i bugetele fondurilor speciale, dupa caz: -bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii; -bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat i ale cror rambursare, dobnzi i alte costuri, se asigur din unele fonduri publice cum ar fi: bugetul fondurilor externe nerambursabile. La definirea acestui sistem unitar de bugete, contribuie abordarea juridic i economic i este considerat c face parte dintr-o categorie fundamental a tiinei finanelor. Din punct de vedere juridic, bugetele reprezint un act prin care sunt prevzute i autorizate veniturile i cheltuielile anuale ale statului. Sistemul unitar de bugete este influienat de concepiile politice, economice i sociale specifice fiecarei perioade, ca i de interesele politice ale grupurilor care exercit puterea politic. Ca documente oficiale, bugetele evideniaz nivelul, aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua n viitor i mrimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziia statului, ca i durata de timp pentru care se elaboreaz bugetele. Abordarea economic a conceptului de buget, subliniaz corelaiile macroeconomice i n special legtura cu nivelul i evoluia produsului intern brut. n teoria economic modern, bugetul este considerat ca o variabil esenial n determinarea produsului intern brut i a nivelului folosirii resurselor. n acest sens politica bugetar genereaz numeroase dispute, iar efectele de cele mai multe ori sunt contradictorii. Dac lum ca exemplu din sistemul unitar de bugete, ,,bugetul de stat, vom vedea c acesta exprima relaiile economice n form bneasc ce iau natere n procesul repartiiei produsului intern brut n conformitate cu obiectivele de politic economic, social i financiar ale fiecrei perioade. n rile cu economie de pia dezvoltat, sfera de cuprindere a noiunii de buget a fost extins. Astfel, mai putem nvlui o form mai clasic denumit buget al economiei naionale

(exemplu Frana), sau buget economic (n Marea Britanie i S.U.A.). Acestea au o form estimativ i reflect toate resursele societii (naiunii) i destinaia lor cuprinznd unele informaii previzionale care au legatur cu producia, repartiia, consumul produsului intern brut. In Frana ,,bugetul economiei naionale apare sub forma unor conturi previzionale pe anul n curs care, mpreun cu conturile naiunii i cu unele ipoteze pentru viitor, nsoesc proiectul ,,Legii finanelor. ,,Bugetul economiei naionale n mod sintetic, cuprinde pe de o parte, resursele provenind din produsul intern brut i din import, iar pe de alt parte, utilizarea resurselor pentru: consum final (individual), consum intermediar public i privat, investiii brute ale societilor i ntreprinderilor particulare, ale populaiei, ale administraiei publice, ale administraiei private, ale instituiilor de credit, variaia stocurilor, ca i exportul de bunuri i servicii. Volumul i structura veniturilor i cheltuielilor bugetare difer de la un stat la altul, un rol important fiind dezvoltarea economic a rii respective, de condiiile social-politice interne, precum i de conjunctura internaional. La nivelul fiecrui stat se elaboreaz mai multe categorii de bugete corelate care alctiuesc un sistem. Sistemul bugetar este difereniat n funcie de structura organizatoric a fiecrui stat. Organizarea statelor din punct de vedere al structurii poate fi de tip unitar (exemplu Frana, Marea Britanie, Italia, Suedia, Spania, Olanda) i de tip federal (cum sunt S.U.A., Canada, Elveia, Austria, Germania, India, Brazilia, Australia). Structura acestui sistem bugetar n statele de tip unitar va cuprinde un buget al autoritilor publice centrale i bugetele locale, care corespund unitilor administrativ-teritoriale. Fiecare stat, provincie sau regiune membr a federaiei se subdivide n uniti administrativ-teritoriale, care sunt conduse de organele locale ale puterii i administraiei de stat. n cazul statelor federale, structura sistemului bugetelor cuprinde: bugetul federaiei; bugetele statelor; provinciile; regiunile membre ale federaiei; bugetele locale.

Repartizarea veniturilor i cheltuielilor ntre verigile sistemului n fiecare stat se face n funcie de modul n care au fost delimitate ntre aparatul de stat central sau local. Acest sistem unitar de bugete (bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului i bugetele altor instituii cu caracter autonom) conform Legii finanelor publice nr. 500/11.07.2002 poate fi definit astfel: an bugetar care s refer la anul financiar pentru care se aprob bugetul, acesta se refer la perioada calendaristic care ncepe la data de 1 ianuarie i se ncheie la data de 31 decembrie; angajament bugetar care este format din orice act prin autoritatea competent, potrivit legii, afecteaz fonduri publice pentru anumite destinaii, respectnd limita creditelor bugetare aprobate;
angajament

legal reprezint faza n procesul execuiei bugetare

reprezentnd orice act din care poate rezulta sau ar putea rezulta o anumit obligaie pe seama fondurilor publice; articolul bugetar este o subdiviziune a clasificaiei cheltuielilor bugetare, determinate n funcie de caracterul economic al operaiunilor n care acestea se concretizeaz i care determin natura unei cheltuieli, fr s in cont de aciunea la care se refer; autorizarea bugetar care se refer la aprobarea dat ordonatorilor de credite de a angaja i/sau de a efectua pli, ntr-o perioad dat, innd cont de limita creditelor bugetare aprobate; bugetul este un document n care sunt prevzute i aprobate n fiecare an veniturile i cheltuielile sau, dup caz, numai cheltuielile, n funcie de sistemul de finanare a instituiilor publice; bugetele general consolidate care cuprind ansamblul bugetar, componente ale sistemului bugetar, agregate i consolidate pentru a forma un ntreg; cheltuielile bugetare sunt sumele aprobate n bugetele care formeaz sistemul unitar de bugete n limitele i potrivit destinaiilor stabilite prin bugetele respective;

clasificaia bugetar cuprinde gruparea veniturilor i cheltuielilor bugetare ntr-o ordine obligatorie i dup criterii unitare; clasificaia economic este format din gruparea cheltuielilor dup natura i efectul lor economic; clasificaia funcional cuprinde gruparea cheltuielilor dup destinaie, pentru a putea evalua alocarea fondurilor publice unor activiti sau obiective care definesc necesitile publice; contabilitatea este denumirea generic pentru persoane i/sau persoana care lucreaz n compartimentul financiar-contabil, care verific documentele justificative i ntocmesc instrumentele de plat a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice; compartimentul financiar-contabil este o structur organizatoric din cadrul instituiei publice, n care este organizat execuia bugetar (serviciu, birou, compartiment); creditele care sunt destinate unor aciuni multianuale, cum ar fi sumele alocate unor programe proiect, subproiecte, obiective i altele asemenea, desfurndu-se pe o perioad mai mare de un an, avnd posibilitatea la credite de angajament i credite bugetare; creditele de angajament sunt n limit maxim i se refer la cheltuielile ce pot fi angajate n timpul exerciiului bugetar, n anumite limite aprobate; creditele bugetare sunt sumele care se aprob prin buget, reprezentnd limita maxim pn la care se pot ordonana i efectua pli n cursul unui an bugetar pentru angajamentele contractate n cursul exerciiului bugetar sau din exerciii anterioare pentru aciuni multianuale, respectiv se pot angaja , ordonana i efectua pli din buget pentru celelalte aciuni; cofinanarea este finanarea unor programe, proiecte, subproiecte, obiective i altele asemenea, parial prin credite bugetare, sau parial prin finanarea provenit din surse externe;

consolidarea este operaiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre dou bugete componente ale bugetului general consolidat, in vederea evitrii evidenierii a acestora; contribuia este o prelevare obligatorie a unei pri din veniturile persoanelor fizice i juridice, cu sau fr posibilitatea obinerii unei contraprestaii; deschiderea de credite bugetare este aprobarea comunicat a ordonatorului principal de credite de ctre Ministerul Finanelor Publice prin trezoreria statului n limita creia se pot efectua repartizri de credite bugetare i pli; excedentul bugetar este partea din veniturile bugetare i de efectuare a plii cheltuielilor aprobate prin buget;
execuia

bugetar este activitatea de ncasare a veniturilor bugetare i

de efectuare a plii cheltuielilor aprobate prin buget; execuia de cas a bugetului care cuprinde o complexitate de operaiuni care se refer la ncasarea veniturilor i plata cheltuielilor bugetare; exerciiul bugetar se refer la perioada care este egal cu anul bugetar pentru care se elaboreaz, se aprob, se execut i se raporteaz bugetul; fondurile publice sunt sume alocate din bugetele sistemului unitar de bugete (bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului i bugetele altor instituii cu caracter autonom); fondurile speciale sunt venituri publice constituite prin legi speciale prin care se stabilesc i destinaiile acestora; impozitul este o prelevare obligatorie, fr contraprestaie i nerambursabil, efectuat de ctre administraia public pentru satisfacerea necesitilor de interes general; insituiile publice include Parlamentul, Administraia Prezidenial, Ministerele i celelalte organe de specialitate ale administraiei publice,

alte autoriti publice, instituiile publice autonome, precum i instituiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanare al acestora; legea bugetar anual este legea care prevede i autorizeaz pentru fiecare an bugetar veniturile i cheltuielile bugetare, precum i unele reglementri specifice exerciiului bugetar; legea de rectificare este legea care modific n cursul exerciiului bugetar legea bugetar anual; lichidarea cheltuielilor este faza n procesul execuiei bugetare n care se verific existena angajamentelor, de asemenea se determin sau se verific realitatea sumei datorate, verficndu-se condiiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care s ateste operaiunile respective; ordonanarea cheltuielilor este faza din procesul execuiei bugetare n care se poate confirma c livrrile de bunuri i servicii au fost efectuate, sau alte creane au fost verificate i c plata poate fi realizat; plata cheltuielilor n procesul execuiei bugetare reprezint actul final prin care instituia public achit obligaiile sale fa de teri; programul este o aciune sau un ansamblu coerent de aciuni ce se refer la acelai ordonator principal de credite, fiind proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite i pentru care sunt stabilii indicatori de program care s evalueze rezultatele ce vor fi obinute, n limitele de finanare aprobate; sistemul bugetar este un sistem unitar de bugete care cuprinde (bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele trezoreriei statului i bugetele locale); eful compartimentului financiar-contabil este o persoan care ocup funcia de conducere a compartimentului financiar-contabil i care rspunde de activitatea de ncasare a veniturilor i de plat a cheltuielilor, sau n funcie de caz una din persoanele care ndeplinete aceste atribuii n cadrul unei instituii publice care nu are n structura sa

un compartiment financiar-contabil, sau persoana care ndeplinete aceste atribuii pe baz de contract, n condiiile legii; taxa este o sum pltit de o persoan juridic sau fizic, pentru serviciile prestate acesteia de ctre un agent economic, o instituie public, sau un serviciu public; vrsmintele sunt modaliti de stingere a obligaiei legale, prin virarea unei sume de bani, efectuat de un agent economic sau de o instituie public, ori financiar; veniturile bugetare sunt sursele bneti care se cuvin bugetelor care fac parte din sistemul unitar de bugete, constituite n baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuii i alte vrsminte; virarea de credite bugetare este operaiunea prin care se diminueaz creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificaiei bugetare care prezint disponibiliti i se majoreaz corespunztor o alt subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente cu respectarea dispoziiilor legale de efectuare a operaiunilor respective; Veniturile i cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel naional, alctuiesc veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale, care dup consolidare prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidenia dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru. Creditele bugetare aprobate se utilizeaz pentru finanarea funciilor administraiei publice, programelor, aciunilor, obiectivelor i sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevzute n legi i alte reglementri i vor fi angajate i folosite n strict corelare cu gradul previzionat de ncasare a veniturilor bugetare. Legea bugetar anual pentru ntreg sistemul unitar de bugete prevede i autorizeaz, pentru anul bugetar respectiv, veniturile i cheltuielile bugetare, precum i unele reglementri care sunt specifice exerciiului bugetar. Sumele care sunt aprobate la partea de cheltuieli, pentru bugetele care fac parte din sistemul unitar de bugete, n cadrul crora se angajeaz, se ordonaneaz i se efectueaz pli, reprezint limite maxime care nu pot fi depite.

10

Angajarea cheltuielilor din aceste bugete nu se poate face dect n limita creditelor bugetare aprobate, iar respectarea i utilizarea creditelor bugetare n alte scopuri dect cele aprobate atrag rspunderea celor vinovai, n condiiile legii. n cadrul legilor bugetare anuale putem include: legea bugetului de stat, legea de rectificare a bugetului de stat; legea bugetului asigurrilor sociale de stat i legea de rectificare a bugetului asigurrilor sociale de stat. Pe parcursul unui exerciiu bugetar legile bugetare anuale pot fi modificate prin legi de rectificare, care pot fi elaborate pn cel trziu la data de 30 noiembrie. Pentru contul general anual de execuie, pentru rezultatele fiecrui exerciiu bugetar se aprob pentru bugetul de stat prin legea privind contul general anual de execuie a acestui buget, iar pentru bugetul asigurrilor sociale de stat prin legea privind contul general anual de execuie a acestui buget. Aprobarea acestor bugete (bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele instituiilor publice autonome, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile, bugetul trezoreriei statului i bugetele instituiilor publice) se poate face astfel: Unele organe abilitate prin aplicarea unor legi speciale aprob bugetele instituiilor publice autonom, iar pentru bugetele instituiilor publice finanate parial din bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale se face tot prin lege, fiind considerate, anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite. Bugetele instituiilor publice care sunt finanate integral din bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale se aprob de ctre ordonatorii de credite ierarhic superior al acestora. Aprobarea bugetului trezoreriei se face prin hotrre a Guvernului iar pentru bugetele instituiilor publice care se finaneaz integral din venituri proprii de ctre organul de conducere al intituiei publice i cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior.(1173/2000) Aceste bugete se aprob n termen de 15 zile de la data publicrii legii bugetare anuale sau a legii de rectificare n Monitorul Oficial al Romniei. Elaborarea acestor bugete se face de ctre Guvern iar Parlamentul are rolul de a adopta

11

aceste legi bugetare anuale si legi de rectificare ntr-un context al strategiei macroeconomice asumate de acestea. De asemenea obilgativitatea adopttii legilor contului general anual de execuie revine Parlamentului. Rolul Guvernului este acela de a asigura realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia n considerare perspectivele economice i prioritile politice cuprinse n Programul de guvernare acceptat de Parlament. Guvernului i revine obligaia de a ne asigura elaborarea raportului privind situaia macroeconomic pentru anul bugetar respectiv proiecia acesteia n urmtorii 3 ani, elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale i transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, n cadrul termenului limit prevzut de prezenta lege. Supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare a contului general anual de execuie i revine tot Guvernului, alturi de sarcina de utilizare a fondului de rezerv bugetar a fondului de intervenie la dispoziia sa, pe baza unor hotrri. n domeniul finanelor publice Ministerul Finanelor Publice are numeroase atribuii din care putem enumera: coodonarea aciunilor care sunt n responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar privind pregtirea proiectelor legilor bugetare anuale, pregtirea legilor de rectificare, precum i alte legi cum ar fi aprobarea contului general anual de execuie;
dispunerea

unor msuri necesare pentru a putea aplica aceste politici

fiscal-bugetare; emiterea unor norme metodologice, precizri i intruciuni prin care s se stabileasc practicile i procedurile pentru ncasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor, controlul cheltuielilor acestora, ncheierea exerciiului bugetar anual, contabilizarea i raportarea acestora; solicit rapoarte i informaii oricror instituii care gestioneaz fonduri publice.

12

Tot Ministerului Finanelor Publice i revine sarcina de a aproba clasificaiile bugetare, modificrile acestora, analizeaz propunerile de buget n etapele de elaborare a bugetelor, furniznd Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, asigurnd monitorizarea execuiei bugetare, iar n situaiile n care apar abateri ale veniturilor i cheltuielilor, propune Guvernului msuri pentru reglementarea situaiei. Principalii ordonatori de credite sunt minitrii, conductorii celorlalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, conductorii celorlalte autoriti publice i conductorii instituiilor publice autonome. Ordonatorii principali de credite pot delega aceast calitate nlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane mputernicite n acest scop. Ordonatorii principali de credite sunt secretari generali sau persoanele care sunt desemnate prin aceste legi. Conductorii instituiilor publice cu personalitate juridic din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau teriari de credite. Rolul acestor ordonatori principali de credite este acela de a repartiza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu i pentru bugetele instituiilor publice ierarhic inferioare ai cror conductori sunt ordonatorii secundari sau teriari de credite. Ordonatorii secundari de credite repartizeaz creditele bugetare aprobate, pentru bugetele proprii i pentru bugetele instituiilor publice subordonate ai cror conductori sunt ordonatorii teriari de credite n raport cu sarcinile acestora. Ordonatorii teriari de credite vor utiliza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru a realiza sarcinile instituiilor pe care le conduc. Toate instituiile publice sunt obligate s aib bugetul aprobat potrivit Legii Finanelor Publice nr.500/2002. Ordonatorii de credite au responsabilitatea i obligaia de a angaja i de a utiliza creditele bugetare repartizate numai n limita prevederilor i destinaiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituiilor publice respective. Potrivit Legii Finanelor Publice nr.500/2002 ordonatorii de credite trebuie s rspund de: angajarea, lichidarea i ordonanarea cheltuielilor n limita creditelor bugetare repartizate i aprobate;

13

realizarea veniturilor; integritatea bunurilor ncredinate instituiei pe care o conduc; organizarea i inerea la zi a contabilitii i prezentarea la termen a situaiilor financiare asupra situaiei patrimoniului aflat in administrare a execuiei bugetar; organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziii publice i a programului de lucrri de investiii publice; controlul financiar preventiv i auditul intern. Angajarea i ordonanarea cheltuielilor se efectueaz numai cu viza prealabil de control financiar preventiv propriu, iar controlul financiar preventiv delegat se exercit de ctre Ministerul Finanelor Publice, conform legislaiei in domeniu. Bugetul unitar permite puterii legislative s emit judeci de valoare asupra structurii i volumului cheltuielilor propuse de Guvern pe baza crora se pot lua decizii de amnare sau respingere a anumitor cheltuieli considerate inoportune, oferind cadrul favorabil exercitrii unui control mai riguros asupra execuiei veniturilor i cheltuielilor publice. Unitatea bugetului este asigurat prin intermediul sistemului conturilor naionale, n cadrul cruia conturile administraiei publice grupeaz att cheltuielile i veniturile statului ct i pe cele aferente colectivitilor locale i bugetului asigurrilor sociale de stat. Operatiunea de debugetizare presupune dou accepiuni: pe o parte trecerea de la finanarea public la cea privat, iar pe de alt parte, semnific un proces de dezangajare a statului prin glisarea unor cheltuieli publice din bugetul general al statului (de exemplu: cheltuieli privind construcia de autostrzi, construcia de locuine) i acoperirea lor din surse alternative. Derogrile de la principiul unitii bugetare, acceptate n prezent n practica internaional se refer la elaborarea, pe lng bugete i a unor bugete anexe i conturi speciale de trezorerie. Bugetele anexe sunt distincte de bugetul general al statului, votate separat de Parlament i supuse controlului puterii legislative. Practica internaional pune n eviden faptul c n bugetele anexe se nscriu veniturile i cheltuielile unor instituii publice i al unor ntreprinderi industriale proprietate de stat i care nu au n mod obligatoriu personalitate juridic. De exemplu, n Frana se ntocmesc bugete anexe, Pota i Telecomunicaiile, Imprimeria Naional, Monede i medalii, Legiunea de onoare, Ordinul eliberrii, Prestaiile social-agricole.

14

Pentru acoperirea acestor cheltuieli se poate recurge i la mprumuturi, ceea ce nseamn c se substituie finanarea prin impozite cu finanarea nebugetar prin mprumuturi. Bugetele anex sunt corelate cu bugetul general al statului, prin aceea c soldul lor figureaz la partea de venituri a bugetului de stat, dac nivelul veniturilor este mai mare dect cel al cheltuielilor, sau la partea de cheltuieli a bugetului de stat, dac primesc subvenii de la acesta. Conturile speciale de trezorerie evideniaz ncasri ce nu reprezint un venit propriuzis pentru bugetele care fac parte din bugetul consolidat i pli care nu au caracter definitiv. ncasarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor n contul bugetelor se realizeaz n multe ri prin intermediul sistemului trezoreriei. Contabilitatea trezoreriei publice permite degrevarea bugetului general de unele operaiuni cu caracter temporar, care trebuie s se ncheie n mod echilibrat i care sunt evideniate n conturi speciale de trezorerie. Se pot deschide conturi speciale de trezorerie pentru:
evidenierea

sumelor de bani si alte valori materiale;

reflectarea n contabilitate a avansurilor acordate de stat unor ntreprinderi particulare i care gestioneaza bani i alte valori materiale;
reflectarea

n contabilitate a avansurilor acordate de stat unor ntreprinderi particulare

i care urmeaza a fi decontate pe masura livrarii bunurilor comandate de stat; achiziionarea la preuri avantajoase a unor bunuri necesare statului, n cantiti ce depesc nevoile anuale de consum i care urmeaz a fi apoi decontate din resursele bugetare ale anilor urmtori. Conturile speciale de trezorerie au caracterul unor conturi n ateptare , deoarece, n cantiti normale, dac angajamentul care le-a generat este executat, ele trebuie s se soldeze. Indiferent de caracterul i scopul pentru care se deschid conturi speciale de trezorerie, veniturile i cheltuielile care se nscriu n aceste conturi trebuie s se echilibreze, dar exist frecvente situaii cnd echilibrul nu se realizeaz, iar soldurile debitoare sunt acoperite pe seama resurselor generale ale bugetelor, accentundu-se deficitul bugetului ordinar. Bugetele extraordinare sunt bugete distincte de cele ordinare, n care se nscriu cheltuieli considerate excepionale, ocazionate de situaii deosebite, cum sunt: crizele economice;

15

calamitile naturale;
msurile

de intensificare a msurilor sau situaiilor de rzboi.

n aceste bugete se nscriu i veniturile necesare acoperirii cheltuielilor respective si care provin din impozite special instituite, din mprumuturi sau din surse cu caracter inflaionist . Bugetele extraordinare se ntocmesc i pentru evidenierea cheltuielilor de investiii civile finanate din mprumuturi contractate de stat. ntocmirea bugetelor extraordinare contravine, principiilor contabilitaii naionale, ceea ce a determinat guvernele s renune n prezent la acest tip de bugete. Bugetele autonome sunt elaborate de ntreprinderile publice cu personalitate juridic i cu larg autonomie funcional, de instituiile publice din sfera administraiei de stat, de serviciile publice care dispun de personalitate juridic i nu au caracter industrial i comercial, cum ar fi: sevicii sociale; sevicii financiare; sevicii culturale; sevicii de educaie. Elaborarea de bugete autonome de catre consiliile de administraie ale ntreprinderilor publice cu caracter industrial i comercial cu personalitate juridic este pe deplin justificat. Argumentul care se aduce n sprijinul acestor bugete autonome se refer la faptul c reprezint un mijloc de a lupta mpotriva unui centralist excesiv al puterii publice. Astfel, n Frana, ntocmesc bugete autonome universitile, spitalele, serviciile cu caracter financiar. Alimentarea acestor bugete se face cu surse proprii (taxe de colarizare, venituri din cercetare, taxe pentru serviciile prestate). Autonomia juridic pentru a fi real presupune o autonomie financiar deplin. Aici se nscriu bugetele locale, care se ntocmesc pentru fiecare unitate administrativ-teritorial (jude, ora, comun). Legea rectificativ a bugetului i modalitile de repartizare a creditelor bugetare aprobate sunt considerate, de asemenea, excepii de la principiul unitii bugetare. n situaiile n care pe parcursul exerciiului bugetar nu se ncaseaz veniturile previzionate sau intervin cheltuieli cu caracter excepional se procedeaz la o redimensionare a resurselor i a cheltuielilor publice printr-o lege rectificativ a bugetului.

16

n Romnia, exist o mulime de bugete elaborate i aprobate la nivel central i local, determinate de specificul economiei noastre n tranziie, ceea ce face ca unitatea bugetar s nu fie respectat n forma ei clasic. Excepiile de la principiul unitii bugetare sunt reprezentate de bugetul asigurrilor sociale, de bugetele fondurilor speciale, de bugetele anex i de bugetele autonome ntocmite de instituii i regii publice, care trebuie s-i acopere cheltuielile din venituri proprii. n sistemul unitar de bugete se aplic anumite principii, care interzic ca un anumit venit bugetar s fie afectat pentru acoperirea unor anumite cheltuieli, aceasta va apare datorit faptului c nu se poate realiza o anumit concordan ntre mrimea venitului i nivelul cheltuielilor ce urmeaz s fie finanate pe seama venitului special afectat. Aceast afectaie special, care poate apare la unele venituri, n unele cazuri poate s depeasc necesarul de resurse pentru a putea acoperi cheltuielile respective, ceea ce va face sa apar o folosire neraional a fondurilor, fie c acestea sunt insuficiente, ceea ce va pune sub semnul ntrebrii posibilitatea realizrii aciunilor respective din fondurile bneti ale bugetelor. Deci, abaterile de la principiul unitii bugetare, poate reprezenta , n acelai timp, i abaterile de la regula neafectrii veniturilor. n bugetul ordinar pot fi afectate unele venituri, de exemplu pentru restituirea unor mprumuturi de stat, iar atunci cnd se introduce un nou impozit, Guvernul pentru a nu apare unele nemulumiri n cadrul contribuabililor, va indica i scopul n care vor fi utilizate ncasrile din impozitul respectiv. n Romnia, Legea privind finanele publice nr. 500/2002 prevede care este destinaia resurselor publice, considerate resurse totale, viznd: domeniul social, asigurarea cerinelor de aprare a rii i a ordinii publice, susinerea unor programe de cercetare fundamental, domeniul economic i finanarea administraiei de stat centrale i locale i a altor cheltuieli prevzute de lege. Sistemul unitar de bugete are la baz o specializare bugetar, adic veniturile bugetare sunt nscrise n bugete aprobate de ctre Parlament pe surse de provenien, iar creditele bugetare, pe categorii de cheltuieli. Veniturile i cheltuielile trebuiesc nscrise n bugete dup o schem unitar, gruparea fcndu-se ntr-o anumit ordine, avnd la baz criterii precise, purtnd denumirea de clasificaie bugetar. Aceast clasificaie bugetar trebuie s grupeze veniturile dup provenien iar cheltuielile pe destinaia lor efectiv i n funcie de coninutul economic, iar schema clasificaiei

17

trebuie s fie simpl, concis i clar. Dac lum ca exemplu Germania, vom vedea c dreptul bugetar interzice elaborarea unor bugete deficitare preciznd c veniturile i cheltuielile publice aprobate de lege, trebuie s fie echilibrate. Acest principiu a fost abandonat sub impulsul unor teoreticieni ai finanelor funcionale care cutau s promoveze teoria bugetelor ciclice, cu un caracter regulator, ct i sub aspectul impactului economiei reale care nu asigur un randament fiscal suficient pentru acoperirea cheltuielilor publice anuale. 1.2. Locul i rolul bugetului general consolidat n economie n Romnia nevoile de resurse la nivelul societii i posibilitile de acoperire a acestor nevoi sunt reflectate n bugetul general consolidat. Legea privind finanele publice (nr.500/2002) precizeaz faptul c gestionarea resurselor financiare publice se realizeaz printr-un sistem unitar de bugete care cuprinde: bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului i bugetele altor instituii cu caracter autonom, n condiiile asigurrii echilibrului financiar. Acest sistem unitar i corelat de fonduri financiare formeaz bugetul general consolidat, prin care se dimensioneaz i se compar, la nivelul unui an veniturile i cheltuielile statului i ale celorlalte instituii publice. Bugetul general consolidat reflect aadar, fluxurile financiare publice de formare a veniturilor fiscale i nefiscale i de repartizare a acestora pe destinaii n conformitate cu nevoile sociale i cu obiectivele de politic financiar specifice anului la care se refer. Bugetul general consolidat cumuleaz la nivel naional toate veniturile i cheltuielile publice reflectate n bugetele precizate mai sus.

SCHEMA 1 BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT

18

Fondul Proprietatii de stat Fondul special pentru sanatate Fondul de risc si accident pentru protectia persoanelor handicapate

BUGETUL DE STAT

Fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de trecere a frontierei Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic Fondul speciale pentru modernizarea drumurilor publice

Fondul special pentru protejarea asiguratilor Creditele externe acordate ministerelor

BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT

Fondul pentru pensia suplimentara Fondul pentru plata ajutorului de somaj Fondul special pentru asigurarile sociale ale agricultorilor

BUGETELE LOCALE

BUGETELE FONDURILOR SPECIALE

Creditele externe contractate de ministere sunt defalcate pe capitole de cheltuieli,

19

utiliznd criteriul economic. Rolul alocativ al bugetelor decurge din nsui natura statului, care n mod tradiional i asum sarcina finanrii serviciilor publice. Bugetul general al statului reflect, n partea de cheltuieli a acestuia, modul de alocare a resurselor fiecrui an bugetar. n plus, n conformitate cu politica economic promovat la un moment dat, statul se poate manifesta ca agent economic, fie prin dezvoltarea unor activiti industriale i comerciale proprii, fie participnd la finanarea unor activiti n sectorul privat. Cheltuielile ce decurg din astfel de activiti sunt evideniate, de regul, n bugete anexe i n conturi speciale de trezorerie. Astfel, bugetele anexe sunt bugete specifice unor servicii publice care se finaneaz din venituri generate de prestarea serviciilor sau provenind din vnzarea bunurilor realizate. Existena lor ca bugete anexe se justific, fie prin caracterul industrial sau comercial al activitilor statului, fie prin scopul finanrii i natura beneficiarului resurselor, atunci cnd se acord subvenii sau se finaneaz aciuni sociale. Conturile speciale de trezorerie vizeaz operaiuni n afara bugetului general, determinate de condiii specifice privind finanarea, ca i de caracterul lor provizoriu. Rolul redistributiv al bugetelor este pus n eviden tocmai de natura lui specific, respectiv aceea de instrument ce reflect relaii de mobilizare a resurselor i de repartizare a acestora pentru finanarea unor activiti i aciuni determinate expres. Bugetele pot fi considerate instrumente prin care se redistribuie o parte din produsul intern brut. Redistribuirea se realizeaz att prin intermediul impozitelor i taxelor, ct i al cheltuielilor. De exemplu instituirea unui impozit progresiv asupra veniturilor persoanelor fizice poate s vizeze redistribuirea veniturilor ntre diferite categorii sociale. Tehnicile fiscale folosite n acest scop sunt: deducerile din venit, diferenierea impunerii n funcie de tranele de venit, instituirea de impozite particulare, numai pentru persoanele ce obin venituri sau dein averi foarte mari, utilizarea unor impozite difereniate n raport cu originea venitului. Rolul de reglare a vieii economice decurge din importana acestor bugete, care sunt considerate instrumente cu putere de lege, prin care se reflect politica economic promovat de Guvern. Prin orientrile fiecrui buget se poate aciona asupra economiei stimulnd sau formnd o anumit activitate. Autoritile publice pot aciona, n acest scop, prin intermediul cheltuielilor, veniturilor i soldului bugetar.

20

Cheltuielile publice constituie un mijloc de care dispune puterea public pentru a putea favoriza relansarea global sau sectorial. Sporirea prii din resursele publice care se distribuie cu titlu de cheltuieli influieneaz consumul i producia naional. Prin creterea masei salariale va avea loc o cretere a cererii de bunuri i servicii i n conformitate cu cocepia keynesist, influiena asupra produciei naionale ar trebui s fie benefic. Diminuarea cheltuielilor publice poate reprezenta un mijloc prin care Guvernul acioneaz n sensul reducerii importului i limitrii inflaiei. Concluzia este c prin folosirea cheltuielilor bugetelor ca intrument de politic conjunctural putem realiza: ,, O stabilitate a cheltuielilor care a fost utilizat n Frana de ctre M. Pinay n 1952, de V. Giscord dEstaing n 1963 i din nou n 1983 n Germania Federal n 1967, n S.U.A. n 1974 i n 1981 pentru a lupta contra suprnclzirii economiei. Reglarea prin intermediul bugetelor s-a axat pe redimensionarea cheltuielilor publice. Studiul ,,Donnees sociales (IINSEE, Paris, 1990) subliniaz c perioad de cretere a cheltuielilor publice s-a ncheiat i pune n eviden patru elemente eseniale: cheltuielile publice, n bugetul Franei, au atins un nivel maxim n 1985, reprezentnd 52% din PIB;
tendina

de egalizare i de depire ncepnd cu 1982 a impozitelor de stat de

ctre cotizaiile sociale. Aceasta se explic prin creterea prelevrilor obligatorii ctre asigurrile sociale i colectivitile locale, ca i prin impozitele percepute la bugetul Uniunii Europene; reducerea presiunii fiscale, ncepnd cu 1983, ca efect al msurilor de micorare a impozitelor de stat i de transfer al impozitelor ctre colectivitile locale, aceste modificri sunt reflectate de evoluia cheltuielilor. Reglarea activitii economice prin intermediul soldului bugetar se bazeaz pe acceptarea deficitului, care potrivit teoriei clasice stimuleaz economia (efectul multiplicare). Acoperirea deficitului se realizeaz adesea prin emisiune monetar ceea ce determin creterea ratei inflaiei.Principiile bugetare sunt un proces complex al elaborrii i execuiei bugetelor. Acestea se prezint sub forma unor acte de previziune administrativ, n acelai timp, poate fi considerat un tablou comparativ al veniturilor i cheltuielilor publice care sunt aferente perioadei la

21

care se refer. Astfel bugetele trebuie s reflecte ct mai real posibil resursele ce pot fi mobilizate i destinaia acestora, avnd posibilitatea s poat compara la finele fiecrui exerciiu bugetar al veniturilor ncasate i a cheltuielilor efectuate, oferind posibilitatea analizrii veniturilor pe surse de provenien i a cheltuielilor pe destinaii. Aceste cerine sunt specifice principiilor bugetare clasice unitatea, universalitatea, anualitatea i specializarea bugetar, fiind existente nc din secolul al XIX-lea. Principii bugetare clasice Anualitatea Universalitatea Semnificaie Autorizarea dat prin Toate veniturile Lege privindcheltuielile Unitatea iToate Specializarea Creditele ibugetare deschise nu pot utilizate

statuluiveniturile

efectuarea cheltuielilortrebuie s fie nscrisecheltuielile se refer la o perioaddou reguli: de 12 luni. -interdicia cu corespondente; -neafectarea unui venit pentru efectuarea unei Justificare de

i ncasarea veniturilorn buget. Se impunstatului trebuiefi antr-un

s fie inclusedect pentru o categorie cheltuieli.

compensa chel-tuieliledocument unic. determinat de venituri

cheltuieli. Perioada de un anEvit risipa de fonduriOfer o ima-Permite permite dimensiona-publice i faciliteazgine global acontrol parlamentar i aeficace. publice rea realist a cheltu-controlul parlamentar. resuselor ielilor i ncadrarea lor n bugete pluriaanuale. Controlul par-lamentar utilizrilor.

un

Abateri

este asigurat anual. n cadrul anuluintocmirea bugetu-luiElaborarea maiDeschiderea bugetar pot intervenigeneral dup principiumultor bugeteunor legile rectificative. ntr-o perioad bugetelor maimixte. nete saupe lngglobale, i credite

bugetul generaltransferuri

22

mare de un an pot fi folosite: -bugetele program; -reportul bugetare; -perioadele complementare; -cheltuieli executate cu anticpaie. de credite

(bugete anexe,viramente. conturi speciale trezorerie, bugete autonome). de

Aplicarea n practic a acestor principii bugetare difer de la o ar la alta, nu de la o perioad la alta n cadrul aceluiai stat. Anualitatea bugetelor este un prim principiu bugetar aplicat n practic, mentinndu-se de-a lungul timpului, chiar dac coninutul tradiional a fost uneori reconsiderat din raiuni tehnice legate de asigurarea strii de echilibru, sau din unele cauze de investiii care necesit alocarea resurselor pe intervale mai mari de un an. Introducerea acestui principiu a fost mai mult de natur politic, astfel nct eficiena controlului parlamentar asupra gestiunii financiare a Guvernului nu poate fi real dect n condiiile n care aprobarea cheltuielilor se realizeaz pe perioade de timp, nu foarte ndelungate. O serie de economiti contemporani au cutat s susin necesitatea renunrii la principiul anualitii i trecerea spre adoptare a unor bugete plurianuale, argumentnd faptul c n cadrul cheltuielilor care au caracter economic un rol important l au cheltuielile de investiii, necesitnd aprobri pe perioade mult mai ndelungate. Parial aceast teorie i-a gsit aplicarea n unele ri, de exemplu n Frana se practic sistemul ,,legilor-programe, n care se prevede volumul total al cheltuielilor i realizarea unor aciuni importante care se pot realiza pe o perioad de mai muli ani. Aceste cheltuieli totale, prin defalcarea lor pe ani, se vor nscrie ntr-o lege special, obligativitatea aprobrii totale a cheltuielilor ntr-un an fiind a Parlamentului, acesta pronunnduse i asupra sumelor aferente lucrrilor ce urmeaz a fi executate n anul respectiv.

23

Previziunile veniturilor i cheltuielilor statului reflect realitatea n msur mult mai mare atunci cnd bugetul este elaborat anual, dect n situaia n care autorizaia parlamentar se d pentru doi, trei sau mai muli ani. Anualitatea bugetelor poate avea dou semnificaii prima care se poate referi la perioada de timp pentru care se ntocmete bugetul i se aprob, iar cea de-a doua, la perioada de timp n care se ncaseaz veniturile i se efectueaz cheltuielile nscrise n autorizaia dat Guvernului de ctre Parlament. La noi n ar bugetul este elaborat i aprobat pe o perioad de 12 luni. De exemplu n ri ca Austria, Argentina, Belgia, Brazilia, Frana, Finlanda, Filipine, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Olanda i Portugalia, anul bugetar coincide cu anul calendaristic. ntalnim ri n care nceperea anului bugetar difer de prima zi a anului calendaristic, avnd exercitiul bugetar cuprins n urmatoarele intervale:
01

aprilie-31 martie, n India, Indonezia, Israel,

Japonia, Marea Britanie, Noua Zeeland i altele; 01 iulie-30iunie, n Australia, Camerun, Egipt, Pakistan,Suedia, Sudan, Uganda; 01 octombrie-30 septembrie, n SUA si Thailanda. Perioada de timp n care are loc o execuia bugetar, poate s coincid sau nu cu perioada pentru care aceasta a fost aprobat, astfel nct unele venituri se ncaseaz, la unele cheltuieli s se efectueze dup expirarea anului bugetar. Veniturile nencasate si cheltuielile neefectuate la sfritul unui an bugetar pentru care au fost prevzute, este soluionata de la o ara la alta. Veniturile nencasate si cheltuielile angajate dar neefectuate urmeaz a se reflecta n bugetul anului n care se vor realiza. Dezavantajul acestui sistem este c nu permite s cunoatem cu exactitate veniturile i cheltuielile anului bugetar ncheiat. Conturile vor evidenia numai execuia bugetului pe anul n curs a operaiunilor exigibile din anul respectiv. n final vom nelege c acest sistem de gestiune nu ne va permite reportul veniturilor

24

i al cheltuielilor de la un an la altul. Pentru veniturile nencasate i cheltuielile neefectuate se vor face distincie n momentul cnd se ntocmesc bugetele pentru anul urmtor celui n curs. Unele ari practic un sistem de exerciiu al bugetelor, acesta constnd n existenta unei perioade de 3-6 luni din momentul expirrii anului bugetar, pn la ncheierea contului de exerciiu bugetar, n acest timp putndu-se efectua ncasri de venituri i efecturi de cheltuieli. Chiar dac aceste venituri i cheltuieli din cadrul bugetelor unui an se realizeaz integral, trebuie s fie reflectate n ntregime aa cum au fost prevzute. Dezavantajul aplicrii sistemului de exerciiu este acela c funcioneaz n paralel cu dou bugete :
bugetul

anului expirat (continuitate pentru execuia veniturilor si

cheltuielilor); bugetul din anul n curs, crendu-se astfel numeroase greuti n ceea ce privete evidena i controlul. Avantajul este c la sfritul unei perioade putem cunoate care este situaia exact privind ncasarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor n bugetele n care au fost prevzute. La noi n ar un an bugetar corespunde unui an calendaristic, ncheind execuia bugetar la 31 decembrie, avnd obligativitatea ca pentru orice venit nencasat sau cheltuial neefectuat pn la aceast dat, nencasndu-se sau pltindu-se n contul bugetului anului urmtor. Neutilizarea unor credite bugetare pn la ncheierea unui an bugetar sunt anulate de drept. Concluzionm gestiune. Legea finanelor publice nr. 500/2002 prevede pentru creditele care sunt aprobate din fondurile speciale i sunt neutilizate la finele anului bugetar se pot raporta n anul viitor, cu condiia s se pstreze destinaia iniial. Aceeai Lege a finanelor publice (500/2002) aplic n cadrul bugetelor i un principiu al specializrii bugetare n care veniturile i cheltuielile bugetare se nscriu i se aprob n buget pe surse de provenien i respectiv, pe categorii de cheltuieli, care sunt grupate dup natura lor economic i destinaia acestora, potrivit clasificrii bugetare. Un alt pricipiu al bugetelor se refer la principiu unitii monetare n care toate operaiunile bugetare se exprim n moned naional. Cheltuielile bugetare in cont de numeroase reguli cum ar fi: faptul c execuia bugetelor se realizeaz prin aplicarea sistemului de

25

destinatia precis i limitat; de autorizrile coninute n legi specifice i n legile bugetare anuale;

determinate

cheltuiala nu poate fi prevazut n buget, angajat i efectuat din aceste bugete, daca nu exista o baz legala pentru cheltuielile respective; cheltuielile din fondurile publice nu pot fi angajate, ordonanate si pltite dac nu sunt aprobate potrivit legii i nu are fonduri bugetare; limite pentru micorarea veniturilor i majorarea cheltuielilor. Propunerile de elaborare a unor proiecte de acte normative, care n urma aplicrii atrag micorarea veniturilor sunt majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, iniiatorii au obligaia s prevad i mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creterea cheltuielilor. Deasemenea se nscriu n aceast fi i efectele financiare asupra bugetului general consolidat avnd n vedere urmatoarele:
schimbri

anticipate n veniturile i cheltuielile bugetare pentru urmtorii 5 ani; anual a creditelor bugetare, n cazul aciunilor menionate; realiste n vederea acoperirii majorrii cheltuielilor; realiste n vederea acoperirii minusului de venituri;

ealonarea propuneri propuneri

Proiectele bugetare anuale se depun la Parlament, urmnd s fie aprobate acte normative care au obligativitatea s precizeze sursele de acoperire a diminurii veniturilor sau a majorrii cheltuielilor bugetare, aferente exerciiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul. Bugetele care fac parte din bugetul general consolidat se aprob astfel:
bugetul

de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale,

bugetele instituiilor publice autonome, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile, prin lege;
bugetele

instituiilor publice autonome, de ctre organele abilitate n acest scop din bugetul de stat, bugetului

prin legi speciale; bugetele instituiilor publice finanate parial asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat i bugetele creditelor externe nerambursabile, prin lege, ca anexele la bugetele ordonatorilor principali de credite;
bugetele

instituiilor publice finanate integral din bugetul de stat, fondurile

26

speciale, creditele externe contractate sau garantate de stat i fondurile externe nerambursabile, de ctre ordonatorul de credite ierarhic superior al acetora; bugetele instituiilor publice care se finaneaz integral din venituri proprii de ctre organul de conducere al instituiei publice i cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior; bugetul trezoreriei statului prin Hotarre a Guvernului. Bugetele instituiilor publice finanate integral din bugetele de stat, asigurrilor sociale de stat, fondurilor speciale, creditelor externe contractate sau garantate de stat, fondurile externe nerambursabile i bugetele ministerelor publice care se finaneaz integral din venituri proprii se aprob n termen de 15 zile de la data publicrii legii bugetare anuale sau a legii de rectificare n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Cnd legile bugetare anuale, care sunt depuse n termen legal, nu au fost adoptate de Parlament pn la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se refer proiectul de buget, guvernului va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgen. n perioada dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale care au rolul de a determina majorarea nivelului deficitului bugetar. Tot Parlamentului i revine i sarcina de aprobare a contului anual de execuie, iar guvernul va asigura:
elaborarea

respectiv i proiecia acestuia n urmtorii 3 ani;

elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale i transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, ntr-un termen limit care este prevzut de lege; exercitarea activitii generale a activitii executive n domeniul finanelor publice, avnd drept scop examinarea periodic a execuiei bugetare, stabilind i msuri pentru meninerea sau mbuntirea echilibrului bugetar;
supunerea

spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare i

acontului general anual de execuie; utilizarea fondului de rezerv bugetar i a fondului de intervenie la dispoziia sa, pe baza unor hotrri. Universalitatea bugetelor este un principiu potrivit cruia veniturile i cheltuielile publice trebuiesc nscrise n buget n sumele lor totale. Aceast regula a bugetului brut are ca baz

27

nscrierea n buget a veniturilor i cheltuielilor statului n sume brute sau totale, avnd drept scop principiu de a facilita controlul financiar interzicnd compensarea ntre cheltuieli i venituri proprii. n situaia n care realizarea veniturilor publice presupune efectuarea unor cheltuieli prealabile, acest principiu nu permite nscrierea n buget numai a soldului dintre acestea. n buget veniturile se regsesc cu sumele lor brute, la cheltuielile n sume totale, oferind posibilitatea Parlamentului de-a cunoate veniturile totale, care urmeaz s fie ncasate de ctre stat i destinaia acestora. Aplicarea strict a principiului universalitii conduce i la situaia in care bugetul evideniaz un rulaj artificial al sumelor reprezentnd venituri i cheltuieli publice. n perioada actual, bugetele au un caracter mixt, iar dac sunt respectate principiile autonomiei financiare, veniturile extrabugetare sunt lsate la dispoziia entitii care le deine, pentru a putea fi folosite direct n conformitate cu nevoile proprii. Dac aceste venituri proprii sunt suficient de mari, finanarea de buget se va realiza per sold sub forma unor subvenii de completare pn la nivelul cheltuielilor proprii, iar dac aceste venituri sunt de dimensiuni modeste, sau au un caracter ntmpltor cheltuielile vor fi acoperite de la buget, fr s fie influenate de aceste venituri. ntlnim i situaii speciale, care sunt reglementate prin lege, constituind excepii de la acest principiu al universalitii, cum ar fi de exemplu: Resursele provenind din donaii, care nu majoreaz resursele publice totale, avnd afectaie special n conformitate cu voina celui care efectueaz donaia; Fondurile de sprijin provenind din donaii, care nu majoreaz resursele publice totale, avnd o afectaie special in conformitate cu voina celui care efectueaz donaia;
Fondurile

de sprijin, reprezint resurse ale particularilor puse la dispoziia

administraiilor publice, cu condiia realizrii unor lucrrii publice sau prestaii determinate;
Reconstituirea

creditelor bugetare prin restituirea ctre buget a sumelor

necuvenite sau acordate cu titlu provizoriu. Unitatea bugetar n conformitate cu accepiunea lui clasic, presupune nscrierea

28

tuturor veniturilor i cheltuielilor statului, resurse globale, ntr-un singur document. Bugetul general consolidat este corelat din punct de vedere al asigurrii echilibrului cu bugetul asigurrilor sociale de stat i cu bugetele locale care funcioneaz ca bugete autonome i care sunt supuse aprobrii parlamentului. Anual, se prevd prin lege fondurile speciale care funcioneaz pe principiul bugetelor anex i care difer de la un an la altul ca numr i dimensiune n raport de scopurile pentru care se constituie. n execuie, intervin rectificri ale bugetului datorit influenei unor factori noi sau aprui, sau imposibilitii colectrii veniturilor la nivelul prevzut prin legea de adoptare a bugetului. Rectificrile sunt propuse de Guvern si aprobate de Parlament. Procesul bugetar, reprezint un ansamblu de aciuni i msuri care sunt ntreprinse de instituiile compentente ale statului n scopul concretizrii politicii financiare care este aplicat de ctre Guvern. ntr-o politic economicfinanciar, pentru un anumit volum i structura de bunuri i servicii publice (educaie, cultur, aprare, ordine public) distribuite prin intermediul instituiilor guvernamentale, autoritatea de stat este mputernicit prin constituia rii i sistemul de legi specifice s procedeze la punerea n micare a complexului mecanism de proceduri i la distribuire a acestor bunuri i servicii. Confirmarea acestei teorii practicate i aplicat conform finantelor publice o ntlnim n arile cu o economie de pia dezvoltat. Pe parcursul procesului bugetar trebuie s existe resurse financiare, precum i alocarea acestora, avnd drept scop furnizarea ctre ceteni a bunurilor serviciilor publice. Instrumentul folosit pentru gsirea i reflectarea resurselor financiare publice i cheltuielilor publice l va constitui bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat va cuprinde toate bugetele care reflect venituri i cheltuieli ale sectorului public, bugetul de stat, bugetul asigurrilor socialede stat, bugetele locale, toate acestea constituind bugetul public naional, bugetele fondurilor speciale (extrabugetare), bugetul trezorerie statului, bugetele altor instituii publice cu caracter autonom, putem lua ca exemplu arile de tranziie, unde bugetul instituiei se acoper cu privatizarea societilor comerciale cu capital de stat. Pentru ca acest complex sistem de bugete s devin operaional, este necesar, ca o premis esenial, elaborarea politicii financiare a guvernului pentru o anumit perioada. n acest caz vom avea nevoie de existena unui cadru juridic care s reglementeze, pe de o parte, categoriile i nivelurile

29

impoyitelor, taxelor i contribuiilor percepute de la persoane fizice si juridice, precum i destinaiile spre care pot fi orientate alocaiile bugetare n vederea furnizrii de bunuri i servicii publice. Avnd la baz un cadru legislativ, care terbuie s se afle n concordan cu obiectivele programului de guvernare care este aprobat de Parlament, executivul poate trece la declanarea procesului bugetar, respectnd etapele procesului bugetar privind:
Elaborarea

proiectului de buget;

Aprobarea bugetului;
ncheirea Execuia

bugetului; bugetului; execuiei bugetului; execuiei butului. execuiei bugetului;

Incheierea Controlul

Aprobarea

Fr s inem cont de unele particulariti, existente ntr-o ar sau alta, generate de o anumit experien care s-a acumulat n domeniul democraiei i n cel al finanelor publice, procesul bugetar va prezenta unele caracteristici comune, conferend-ui trsturi specifice unui proces:
Decizional

pentru ce au n coninutul lor alocarea resurselor bugetare limitate n

raport cu nevoile societii pentru bunuri i servicii publice. Pentru stabilirea destinaiilor de alocare a acestor resurse bugetare vom avea nevoie de un proces complex de ceea ce este nevoie pentru societate, urmand ierahizare a prioritilor, printr-o selectare a categoriilor de bunuri i servicii, care conta s satisfaca la un nivel ct mai ridicat prioritaile economico-sociale ale rii la un moment dat; Democratic pentru c n perioada derulrii etapelor procesului bugetar se manifesta att atributele statului de drept ct i interesele separaiilor puterilor n stat, ct i a grupurilor de ceteni care reprezint majoritatea politica de decizie; Preponderent politic, deoarece opiunea pentru un anumit tip de politic economic, n general, de politic financiar i monetar toate reflectate n coninutul bugetului, reprezint un act de decizie politic al forelor majoritare n Parlament, la rndul lor acestea apar n forul legislativ al rii, interesele economico-sociale ale grupului de ceteni care le-au acordat votul la desemnarea

30

Parlamentului;
Optnd

pentru un tip sau altul de politic fiscal i selectnd anumite destinaii de

alocare a resurselor care decid asupra bugetului iau, cu certitudine, o hotrre de ordin public; Cu continuitate ciclic, deoarece etapele proceselor bugetare sunt stabilite prin legi specifice, n baza principiilor anualitii i publicitii bugetare, cu precizarea termenelor concrete de derulare i finalizare; De larg impact public, cu implicaii la nivel macro i microeconomic, care se manifest att n plan economic ct i social. Fundamentarea bugetelor se nscrie sub forma unor componente a unui proces de stabilizare macroeconomic durabil, prin aceea c soldul bugetului influeneaz, direct sau indirect, att evoluia creterii economice a nivelului preurilor, a omajului, ct i evoluia ratei dobnzii i a soldului contului curent al balanei de pli. Din analiza asupra domeniilor care sunt afectate de procesele bugetare, vom considera c acestea exercit, influeneaz att n profil economic, ct i social, datorit faptului c elaborarea, aprobarea i exercitarea unui anumit tip de buget se repercuteaz direct asupra cererii i ofertei agregate n economie, precum i asupra gradului de satisfacere cu bunuri i servicii publice a nevoilor societii. n rile democratice transpunerea n practic a etapelor proceselor bugetare din punct de vedere politic, economic i social se realizeaz prin sistemul instituiilor publice specifice statului de drept. O caracteristic de baz a acestui sistem instituional o reprezint, pe de o parte separarea, pe orizontal, n subsisteme instituionale ale celor trei puteri de stat (legislativ, executiv i judectoreasc), iar pe de alt parte subordonarea, pe vertical, a instituiilor n cadrul fiecruia din aceste subsisteme. Acest mod de organizare i funcionare a instituiilor, care particip la realizarea proceselor bugetare, au drept rol s asigure prevenirea abuzurilor de putere, iar stingerea conflictului de interese ntre puterile statului se evit prin aceea c fundamentarea bugetului se face de ctre Guvern, iar aprobarea lui de ctre Parlament, precum i prin faptul c organismele publice din cadrul Guvernului, care execut aceste bugete aprobate sunt supuse controlului financiar al unei instituii exterioare Guvernului (Curtea de Conturi), aceasta

31

funcionnd sub autoritatea Parlamentului. Autonomia subsistemelor instituionale aparinnd celor trei puteri ale statului, precum i controlul public democratic asupra activitii instituiilor respective, asigur premisele pentru armonizarea alocrii resurselor publice n direcia satisfacerii ntr-o msur ct mai ridicat a solicitrilor populaiei pentru bunuri i servicii publice, precum i utilizarea cu eficien crescnd a alocaiilor bugetare. Elaborarea proiectelor de bugete Proiectele de bugete sunt elaborate de Guvern, prin subsistemul instituiilor publice aflate n structura acestuia. Pentru elaborarea unor criterii de performan concrete, n raport cu specificul fiecrui sector guvernamental, vor putea apare factori de decizie att n eliminarea, n cea mai mare parte a subiectivismelor i arbitrariului n alocarea resurselor bugetare ct i n aprecierea corect a eficienei, eficacitii i economicitii, cu care sunt utilizate fondurile publice. Bugetul consolidat prin bugetele sale la partea de cheltuieli va cuprinde unele cheltuieli care se manifest direct, prin finanarea de ctre stat a instituiilor publice pentru a putea funciona, iar altele care influeneaz direct mediul economic i social, constituind instrumente ale unei politici de transformare a mediului respectiv pentru a-l ameliora. Datorit faptului c aceste cheltuieli sunt folosite ca instrumente de intervenie, urmnd s fie analizate nu numai prin prisma domeniului, n care sunt efectuate, ci i prin punctul de vedere al influienei pe care o pot avea asupra procesului general al repartiiei sociale. Cheltuielile publice ale bugetelor care fac parte din bugetul consolidat inglobeaz: Cheltuielile publice efectuate de administraiile publice centrale de stat, din fondurile bugetare i extrabugetare. La statele cu structur federal se iau n considerare i cheltuielile autoritilor publice ale statelor, ale provinciilor i regiunilor membre ale federaiei; Cheltuielile colectivitilor locale (ale unitilor administrativ-teritoriale); Cheltuielile finanate din fondurile asigurrilor sociale de stat; Cheltuielile organismelor (administraiilor) internaionale finanate din resursele publice prelevate de la membrii acestora. Cheltuielile publice totale se obin prin nsumarea cheltuielilor diferitelor categorii de

32

administraii publice, din care s-au dedus sumele reprezentnd transferuri de resurse financiare ntre administraiile publice. Un asemenea calcul conduce la determinarea cheltuielilor publice consolidate.
1.Cheltuielile

administraiei publice centrale Ccp, care cuprind: administraiei publice centrale, finanate de la bugetul de stat (din

1.1.Cheltuielile

bugetul guvernului central); 1.2.Cheltuielile finanate din fondurile securitii sociale ( din bugetul asigurrilor sociale de sta); 1.3.Cheltuielile administraiei publice centrale finanate din fonduri speciale;
2.Cheltuielile

publice ale subdiviziunilor politice i administrative intermediare

(Cip) finanate de la bugetele acelor subdiviziuni: bugetele statelor, ale provinciilor i ale regiunilor membre ale federaiei (londurilor, cantoanelor);
3.Cheltuielile

colectivitilor locale

(Clp) finanate din bugetele unitilor

administrativ-teritoriale; Suma acestora reprezint totalul cheltuielilor publice neconsolidate, conform relaiei: n Cpj = Cpt j=1 Cheltuielile publice totale consolidate se stabilesc, prin deducerea, din aceast sum a transferurilor ntre componentele sistemelor de bugete, conform relaiei: Cptc = Cpt-Tig n care: Cpj = cheltuieli publice definite mai sus: Ccp, Cip, Clp, Cpt = cheltuielile publice totale consolidate, Tig = transferuri ntre administraiile publice centrale i locale, j = numarul treptelor de bugete sau fonduri speciale. Cheltuielile publice se refer la totalitate cheltuielilor efectuate prin intermediul instituiilor publice (aparat de stat, institutii sociale-culturale, armat, ordine intern i siguran

33

naional, cercetare tiinific) care se acoper fie de la buget pe plan central sau local, fie din fondurile extrabugetare sau de la bugetele proprii ale instituiilor pe seama venituilor obinute din acestea. Cheltuielile bugetare se refer numai la acele cheltuieli care se acoper de la bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetul asigurrilor sociale de stat. Cheltuielile bugetare sunt cuprinse n bugetele definite n cadrul sistemului de bugete, aprobate de organul legislativ sub forma creditelor bugetare. Delimitarea cheltuielilor bugetare n cadrul celor publice se bazeaz pe cteva principii:
Efectuarea

cheltuielilor bugetare este condiionat de prevederea expres i

aprobarea nivelului acestora de ctre Parlament sau : de consiliile locale, dup caz, n conformitatecu legile n vigoare; Nerambursabilitatea sumelor alocate i cheltuite conform destinaiilor pentru care s-au aprobat aceste sume; Efectuarea cheltuielilor este determinat de ndeplinirea condiiilor legale i nu numai de constituirea (existena) resurselor bneti; Finanarea se efectueaz n funcie de gradul de subordonare a instituiilor sau activitilor cu caracter bugetar din bugetul de stat, din bugetul asigurrilor sociale de stat, din bugetele locale sau din bugetele fondurilor speciale; Exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv i acordarea vizei cu ocazia operaiunilor de deschidere a finanrii, de alocare i utilizare a resurselor financiare publice. Dimensionarea cheltuielilor publice totale i repartizarea acestora pe destinaii i beneficiari rezult direct din necesitatea satisfacerii nevoilor publice, prezentndu-se din acest punct de vedere mai nti ca o chestiune politic de maxim importan i apoi ca o chestiune economic de colectare a resurselor bneti necesare pentru acoperirea lor.

34

CAPITOLUL .II Bugetul asigurarilor sociale de stat

2.1. Prezentare generala (istoric, constituire, bazele de calcul)
Bugetul asigurrilor sociale de stat, este planul financiar anual care reflect constituirea, repartizarea i utilizarea fondurilor bneti necesare ocrotirii pensionarilor, salariailor i membrilor de familie. Coninutul su economic deriv din structura i trsturile ornduirii social-economice, din necesitatea realizrii cerinelor legilor economice, precum i din prerogativele i funciile statului. Bugetul asigurrilor sociale de stat este format din bugetele pentru realizarea asigurarilor sociale de la nivelul directiilor de munca si protectie sociala judetene si directiile generale a municipiului Bucuresti si din bugetul asigurarilor sociale, elaborat de organele de resort din Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, care cuprinde veniturile si cheltuielile cu caracter centralizat. Bugetul asigurarilor sociale de stat este o componenta principala a bugetului public national. Pana in anul 1990 inclusiv, bugetul asigurarilor sociale de stat era parte componenta a bugetului de stat, constituind un capitol distinct al bugetului repuplican. Ca urmare, orice surplus semnificativ al bugetului asigurarilor sociale de stat era folosit pentru finantarea altor cerinte bugetare sau, in unele cazuri, deficitele asigurarilor sociale erau finantate prin transfer din alte capitole ale bugetului de stat.

35

Potrivit prevederilor Legii privind finantele publice, incepand cu anul 1991, bugetul asigurarilor sociale de stat se intocmeste separat de bugetul de stat si se aproba de catre Parlament odata cu acesta dobandind astfel o deplina autonomie. Elaborarea si executarea separata a bugetului asigurarilor sociale de stat fata de bugetul de stat constituie o realizare importanta, deoarece permite ca resursele acestuia sa fie folosite integral pentru ocrotirea cetatenilor, iar eventualele excedente sa se raporteze pe anii urmatori. Necesitatea organizarii ocrotirii cetatenilor, sub diferite forme, a aparut odata cu dezvoltarea factorilor de productie. In mod deosebit, instituirea si dezvoltarea asigurarilor sociale au fost determinate de crearea si dezvoltarea industriei, cand s-au instituit primele masuri legale pentru ,, incurajarea si protectia industriei nationale,,. din fabrica. Desi in trecut in Romania aceste asigurari au cunoscut o oarecare dezvoltare, totusi, formele concrete de ocrotire a cetatenilor si a familiilor lor nu au putut satisface pe deplin cerintele de viata ale acestora. Asigurarile sociale din tara noastra s-au dezvoltat si s-au perfectionat mereu, proces care continua si in prezent. Necesitatea infaptuirilor asigurarilor sociale decurge din faptul ca participarea cetatenilor la desfasurarea procesului de productie si a oricarei activitati utile societatii poate sa puna salariatii, cooperatorii, agricultorii, intreprinzatorii particulari in anumite situatii cu toate masurile ce se iau pentru asigurarea igienei, a securitatii si a protectiei muncii precum si pentru prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor in imposibilitatea de a presta o munca in conditii normale. De foarte multe ori cetatenii poate sa ajunga in imposibilitatea de a mai muncii, si, deci in situatia de nu a si mai putea asigura prin munca bunurile si serviciile necesare traiului lor si a familiilor lor datorita unor cauze cum ar fi : accidentele, bolile, maternitatea, invaliditatea, limita de varsta, etc. este necesar ca statul, companiile nationale, regiile autonome, societatile comerciale, unitatile si organizatiile cooperatiste, asociatiile, intreprinderile private, intreprinzatorii particulari, trebuie sa se ia din timp masurile corespunzatoare, pentru protectia cetatenilor, In Romania primele forme ale asigurarilor sociale au luat fiinta catre sfarsitul secolului al XIX- lea si inceputul secolului al XX- lea, din initiativa lucratorilor

36

asigurandu-le veniturile necesare traiului acestora si famililor lor. Dezvoltarea si perfectionarea factorilor de productie au determinat crearea unui sistem propriu national de asigurari sociale, iar dupa aceea extinderea si perfectionarea lor continua. Necesitatea realizarii asigurarilor sociale este determinata si de grija deosebita pe care statul trebuie sa o manifeste fata de cetatenii lui.Fiind o importanta problema de stat, drepturile de asigurari sociale ale cetatenilor sunt garantate de Constitutie, de Codul Muncii si de alte cate normative. Constitutia Romaniei prevede: Dreptul de ocrotire a societatii este garantat. Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice. Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, accidente, maternitate si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale si a activitatilor paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii. Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent. Cetatenii au dreptul la pensie, la concediul de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile de sata, la ajutor de somaj si la alte forme de asistenta sociala prevazute de lege. Copii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta medicala in realizarea drepturilor lor. Statul acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bonlav sau handicapat. Asigurarile sociale constituie unul din mijloacele de garantare, de realizarea drepturilor constitutionale ale poporului, ele reprezentand numai o parte din complexul de masuri luate pentru realizarea unei vieti decente si civilizate a poporului roman. Asigurarile sociale sunt o institutie obiectiv necesara a societatii chemata sa realizeze protectia salariatilor, cooperatorilor, asociatilor, agricultorilor, pensionarilor si a familiilor lor in cazuri de incapacitate de munca. Sub aspect financiar, asigurarile sociale participa la repartitia unei parti din produsul national brut, constituind un mijloc de control asupra formarii, repartizarii si utilizarii acestuia cand se alimenteaza, se repartizeaza si se utilizeaza fondurile asigurarilor sociale. Continutul economic al asigurarilor sociale este determinat detrasaturile societatii

37

economice. Asigurarile sociale constituie acea parte a relatiilor social economice banesti cu ajutorul carora in procesul repartitiei produsului national brut se formeaza, se repartizeaza, se gestionaza si se utilizeaza fondurile banesti necesare ocrotirii obligatorii a pensionarilor si salariatilor din companiile nationale, regiile autonome, societatile comerciale din reteaua cooperatiilor de consum si de credit a membrilor cooperatiei mestesugaresti si a cooperatiilor agricole, a asociatiilor agricultorilor, a mestesugarilor cu ateliere proprii, a intreprinzatorilor particulari, a personalului casnic care lucreaza la persoane fizice, a persoanelor care deservesc blocurile de locatari aflati in incapacitate temporara sau permanenta de munca, in caz de batranete si in alte cazuri prevazute de lege. Rolul asigurarilor sociale fiind si a acela de a ocrotii si membrii familiilor persoanelor pe care le-am enumerat. Asigurarile sociale cuprind un sistem de ocrotire, de protectie si de ajutorare a cetatenilor care sunt activi, a pensionarilor si a membrilor lor de familie, constand in acordarea de catre stat sau anumite organizatii de indemnizatii, ajutoare, pensii, bilete de odihna si tratament balnear si alte gratuitati pentru o perioada in care acestia se gasesc temporar sau definitiv in incapacitate de munca. Cu ajutorul asigurarilor sociale petem lua unele masuri carespunzatoare pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii, precum si pentru asigurarea existentei acelora care si au pierdut capacitatea de munca din cauza unor boli, accidente sau o anumita limita de varsta. Deasemenea mai sunt ocrotiti cu ajutorul fondurilor asigurarilor sociale si membrii asociatiilor agricole, agricultorii cu gospodarie prorie inapti de munca, batranii, invalizii, copiii orfani, copiii militarilor, constituindu se in mod special pentru sprijinirea acestor persoane, cat si prin fondul de rezerva pentru consumul alimentar si in unele cazuri si, partial din contributia baneasca a asociatilor si a agricultorilor. Prin aplicarea in practica a politicii sociale a statului roman a contribuit la realizarea si perfectionarea pe plan national a unui sistem de asigurari sociale format dintr-un ansamblu organizat al formelor de asigurari sociale ce-si pastreaza individualitatea, astfel incat sa depinda unele de altele, realizandu-se in felul acesta un aspect de totalitate si integralitate avand drept scop ocrotirea lucratorilor din unitatile de stat, mixte, private, membrii cooperativelor mestesugaresti, agricultorii, avocatii, slujitorii cultelor, personalul casnic si de ingrijire a blocurilor de locatari,

38

pensionnarii, precum si membrii lor de familie. Sistemul asigurarilor sociale are trasaturi caracteristice care sunt determinate de conditiile concrete de dezvoltare a Romaniei. Sistemul national de asigurari sociale este format din: Asigurarile sociale de stat; Asigurarile sociale din cooperatia mestesugareasca si a mestesugarilor cu ateliere proprii; Asigurarile sociale din asociatiilor agricole; Asigurarile sociale ale agricultorilor cu gospodarie proprie; Asigurarile sociale ale avocatilor; Asigurarile sociale ale slujitorilor cultelor. Aceasta structura a sistemului national de asigurari sociale a rezultat in urma unui indelungat proces de dezvoltare economico social, creand un cadru unitar de aplicare a legislatiei in domeniu, urmand sa se economiseasca unele resurse materiale si umane, creandu-se o flexibilitate in redistribuirea acestor resurese disponibile, un control mai profund privind constituirea si utilizarea resurselor si calitatea prestatiilor. In tara noastra acest sistem national al asigurarilor sociale este intr-o continua dezvoltare si perfectionare. La baza acestui sistem public national de asigurari sociale stau urmatoarele principii: unicitatea; obligativitatea; garantarea de catre stat a drepturilor de asigurari sociale; cetatenii sunt ocrotiti in toate cazurile si pe toata perioada pierderii capacitatii de munca; contributivitatea; egalitatea; ocrotirea in concordanta cu cerintele eticii si echitatii sociale; pensiile sunt scutite de impozite si taxe; imprescriptibilitatea dreptului de pensie si la indemnizatiile de asigurari sociale;

39

incesibilitatea drepturilor de asigurari sociale; autonomia si descentralizarea asigurarilor sociale. Principiul: unicitatii se refera la faptul ca statul organizeaza si garanteaza sistemul public ca este bazat pe aceleasi norme de drept; egalitatii care ne asigurar tuturor participantilor la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiile care sunt prevazute de lege; solidaritatii sociale, conform caruia participantii la sistemul public isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de lege; obligativitatii, potrivit caruia persoanele fizice si juridice, au conform Legii sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale nr. 19/2000 ( actualizata); obligatia de a paricipa la sistemul public, iar drepturile de asigurari sociale exercitandu-se corelativ cu indeplinirea obligatiilor; contributivitatii are rol in formarea fondurilor de asigurari sociale, avand la baza caontributiile care sunt datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public, deasemenea drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite; repartitie, pe baza caruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor ce revin sistemului public, conform Legii 19/2000 ( actualizata); autonomiei, se bazeaza pe administrarea de sine statatoare a sistemului public conform legii.

Constituirea fondurilor asigurarilor sociale

Formarea fondurilor asigurarilor sociale au loc la baza contributiilor ce se platesc de catre agentii economici si institutii, calculate prin aplicarea unor procente asupra fondului de salarii

40

brut al acestora, deasemenea si din unele contributii individuale platite de asigurati. Acest cuantum al fondurilor asigurarilor sociale de stat depinde, de marimea veniturilor realizate de personalul incadrat in munca, deoarece agentii economici si institutiile platesc contributiile pentru asigurarile sociale in functie de aceste venituri. Prin cersterea veniturilor personale, vom observa o sporire continua a veniturilor asigurarilor sociale de stat, astfel: contributiile pentru asigurarile sociale; contributiile pentru asigurarile sociale datorat de unitatile particulare bazate pe libera initiativa; contributiile diferentiate ale salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear si odihna; contributiile pentru constituirea fondului de somaj, a ajutorului de integrare profesionala si a alocatiei de sprijin; alte venituri; contributia de 9,5 pentru CAS. Contributia pentru asigurarile sociale de stat este platita lunar de catre toti agentii economici cu capital de stat, mixt si privat, institutii publice, intreprinderile mici si mijlocii, asociatiile cu scop lucrativ, persoanele autorizate sa desfasoare o activitate independenta, precum si persoanele fizice care angajeaza personalul casnic. Nivelul acestor contributii pentru asigurarile sociale de stat au evoluat in timp de la 9% la 14% erau pana in anul 1989, iar in anul 1990 erau de 20%. Din anul 1991, prin introducerea unei prestatii de natura compensatorie, aici referinduse la compensarea partiala a cresterii preturilor la medicamente, adaugandu-se doua procente contributiei pentru asigurarile sociale, care in acest mod, devine 22%, banii rezultati constituinduse intr-un fond special, la dispozitia Ministerului Sanatatii. Din anul 1992, contributiile pentru asigurarile sociale de stat ce se platesc de catre agentii economici si institutii au fost majorate si diferentiate. Majorarea cotei de contributie a fost determinate de necesitatea pastrarii echilibrului bugetului asigurarilor sociale de stat, in conditiile noi create de efectele tranzitiei spre economia de piata. Pentru realizarea unei echitati sporite s-a trecut la stabilirea unor cote diferentiate, in functie de grupa de munca unde s-a lucrat, astfel: 40% asupra castigului brut realizat de salariati incadrati in gradul I de munca; 35% asupra castigului brut

41

realizat de salaroatii incadrati in grupa a II a de munca si 30% asupra castigului brut pentru salariatii din grupa a III a de munca. Aceste cote incluzand si contributia de 2% pentru compensarea partiala a preturilor la medicamente. Diferentierea contributiei pe grupe de munca se explica prin faptul ca salariatii incadrati in grupele I si II de munca beneficiaza de o serie de avntaje la pensionare ( cum ar fi reducerea varstei de pensionare, micsorarea vechimii minime necesare pensionarii, o rata de inlocuire a salariului prin pensie mai mare). Nivelul ridicat al contributiilor pentru asigurarile sociale si suportarea lor de catre agenti economici si institutii descurajeaza in acea perioada angajarea de noi salariati, deoarece forta de munca devine scumpa in aceste conditii, aceasta ducand cresterea somajului. In aceste conditii, apare necesara stabilirea unor cote de contributii rezonabile, care pot fi suportate de catre agentii economici, instituiile publice si salariatii acestora. Nivelul procentelor contributiilor pentru alimentarea fondurilor asigurarilor sociale de stat este determinat de urmatorii factori principali: importanta ramurii economice sau a domeniului de activitate sociala, culturala, stiintifica, de ocrotire a sanatatii, conditiile de munca, caracterul si felul muncii, gradul de periculozitate si toxicitate in care se presteaza munca, marimea salariilor, ponderea personalului pe sexe, formele concrete de ocrotire a personalului, a pensionarilor si a familiile acestora. Conform Legii 19/2000 ( actualizata pe 19 septembrie 2003) privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale sunt contribuabili dupa caz: asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale; angajatorii; persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii care isi desfasoara activitatea in functie de elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative, ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatiei a cooperatiei mestesugaresti si persoanele care realizeaza un venit brut pe un an calendaristic, echivalent cu cel putin 5 salarii medii brute pe economie si care se afla in una dintre situatiile urmatoare: -asociat unic, asociati, comanditari sau actionari; -administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare

42

sau de management; -membrii ai asociatiei familiale; -persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente; -persoanele angajate in institutii internatioanele, daca nu sunt asiguratii acestora; -proprietarii de bunuri sau arendasii de suprafete agricole si forestiere; -peroanele care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati private in domeniul forestier; -membrii ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura; -persoanle care desfasoara activitati in unitatile de cult recunoscute potrivit legii si care nu au incheiat contract individual de munca. Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala, care administreaza bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj; persoanele care incheie contract de asigurari; Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale diferentiaza cotele de contributii de asigurari sociale in functie de conditiile de munca care pot fi: -normale 34% -deosebite 39% -speciale 44% Aceste cote se aproba anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Locurile de munca in conditii deosebite reprezinta acele locuri care, in mod permanent, sau in anumite perioade, pot afecta esential capacitatea de munca a asiguratilor datorita gradului mare de expunere la risc. Criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite se stabilesc prin hotarare a guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii, Familiei si Solidaritatii Sociale si a Ministerului Sanatatii. Locurile de munca in conditiile speciale sunt cele din : -unitatile miniere, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in

43

subteran cel putin 50% din timpul normal de munca in luna respectiva; -activitatea de cercetare, exploatare, prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii; -aviatia civila pentru personalul navigant si activitatea artistica. Contributiile platite de catre agentii economici pentru asigurarile sociale exprima relatii economice, izvorul lor de formare constituindul munca prestata de lucratorii respectivi. Contributiile pentru asigurarile sociale reprezinta peste 97% din totalul asigurarilor sociale de stat, ele crescand de la an la an. Prezint dinamica contributiilor pentru asigurarile sociale de stat in perioada 1995 2003 Tabelul nr.1 Explicatii
Suma absoluta in mil. Lei % fata de anul 1995

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

3852530 5578848 11792517,8 19582799 32879053,9 50185341,8 78122623 107688078 126114487,9 100 144,8 306 508,3 853,4 1302,6 2027,8 2795,2 3273,54

Graficul nr. 1

Dinamica contributiilor pentru asigurarile sociale de stat 19952003

3273,54 2795,2 2027,8 1302,6 853,4 3 508,3 144,8 06 100 1995 1997 1999 2001 2003

44

Bazele de calcul

Contributiile pentru asigurarile sociale se calculeaza asupra fondului total de salarii folosit de catre agentii economici, in care se cuprind: -salariile tarifare ale personalului unitatilor ( personal permanent, temporar sau zilier); -drepturile banesti pentru concediile legale si suplimentare persoanelor care realizeaza un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu 3 salarii medii brute; -salariile cuvenite lucratorilor scosi din productie pentru a urma o scoala profesionala si cele care se acorda elevilor scolilor profesionale pentru perioada de practica in productie; -onorariile platite specialistilor pentru expertizele efectuate; -sporurile de salarii (sporul pentru vechimea in munca, pentru conditii nocive de munca sau periculoase, pentru munca prestata suplimentar peste programul de lucru, sporul pentru munca de noapte); -indemnizatiile de conducere; -sumele prevazute a se acorda din fondul de participare a personalului la profit; -drepturile banesti ce se acorda personalului in perioada de timp cat indeplineste diferite obligatii de stat si obstesti; -premiile prevazute sa se acorde personalului in cursul anului.

45

Pentru personalul casnic, contributiile cuvenite asigurarilor sociale se calculeaza asupra castigului pe care il realizeaza. Contributia pentru asigurarile sociale nu se datoreaza si nu se calculeaza asupra sumelor reprezentand: drepturile platite asiguratilor din fondurile asigurarilor sociale de stat; drepturile platite potrivit dispoziitiilor legale atunci cand se desfac contractele de munca, diurnele de deplasare, detasare si indemnizatiile de transferare, drepturile de autor sau de colaborator extern, salariile pentru executarea de lucrari sau pentru prestarea de servicii pe baza de contracte civile, sau alte categorii de lucrari, care nu au la baza contracte de munca reglementate prin legislatia muncii, premiile si recompensele ocazionale individuale. Marimea sumei contributiilor pentru asigurarile sociale de stat depinde de doi factori: cotele procentuale de contributii si fondul de salarii, inclusiv impozitul aferent acestuia. Suma anuala a contributiilor pentru asigurarile sociale se determina prin aplicarea cotei respective asupra fondului total de salarii: Sc= (Fs x Cp)/100 Sc este suma contributiilor pentru asigurarile sociale ; Fs fond total de salarii Cp cota procentuala a contributiilor pentru asigurarile sociale. Baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale pentru personalul roman trimis in misiune permanenta in strainatate de catre persoanele juridice din Romania este salariul brut lunar in lei, corespunzator functiei in care persoana respectiva este incadrata in tara, inclusiv sporurile, si celelalte adaosuri care se acorda potrivit legii. Baza de calcul prezentata mai sus nu poate depasi de 5 ori salariul mediu brut, acesta fiind cel utilizat la funadamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Calculul si plata contributiei de asigurari sociale pentru someri se face lunar de catre institutia care administraza bugetul asigurarilor pentru somaj. Contributia de asigurari sociale datorata de angajatori reprezinta diferenta dintre nivelul cotelor de contributii de asigurari sociale stabilite diferentiat, in functie de conditiile de munca, prin legea anuala a bugetului asigurarilor sociale de stat si nivelul cotei contributiei individuale de asiurari sociale. Cotele contributiei individuale de asigurari sociale sunt stabilite prin legea bugetului

46

asigurarilor sociale de stat. Contributia de asigurari sociale pentru someri se suporta integral din bugetul asigurarilor pentru somaj la nivelul cotei stabilite pentru conditii normale de munca, cu exceptia platilor compensatorii si a veniturilor de completare acordate salariatilor din industria de aparare, in perioada de reducere temporara a activitatii. Baza de calcul nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul mediu al asiguratilor din luna pentru care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare a 5 salarii medii brute.

EXEMPLU PRACTIC Varianta I.- Dac total venit realizat(total fond salarii brute realizate) nu depete BCP Tabelul nr. 2
Nume asigurai Total venituriTotal venituri Total venituri Total venituri Condiii speciale CAS datorat brute relizate brute realizate n brute realizate n brute realizate n pentru asigurat Condiii normale Condiii deosebite

Vasile Ion Marian Mirela Vtafu Viorica Ion Constantin Total

23.000.000 32.500.000 20.000.000 33.000.000 108.500.000

11.000.000 30.000.000 10.000.000 0 51.000.000

11.000.000 2.000.000 10.000.000 0 23.000.000

1000.000 500.000 0 33.000.000 34.500.000

2.185.000 3.087.500 1.900.000 3.135.000 10.307.500

CAS datorat de asigurat = BCA x 1/3 x N= =108.500.000 x 9,5%=10.307.500 lei unde: 1/3 x N=9,5% N cota contributie pentru condiii normale de munc (34%) D cota contributie pentru condiii deosebite de munc (39%) S cota contributie pentru condiii speciale de munc (44%) BCA baza de calcul contribuie angajat (total venit realizat de angajat, dar nu mai mult de 5 salarii medii brute pe economie. CAS datorat de angajator: CAS datorat de angajator = TVN x NA + TVD x DA +TVS x SA =

47

=51.000.000 x 24,5% +23.000.000 x 29,5%+ 34.500.000 x 34,5%= =31.182.511 lei

Varianta II.- Dac total venit realizat(total fond salarii brute realizate) depete BCP Tabelul nr. 3 Nume asigurai Total venituri brute relizate Total realizate n condiii normale Vasile Ion Marian Mirela Vtafu Viorica Ion Constantin Total 23.375.000 32.500.000 75.000.000 58.000.000 188.875.000 11.500.000 30.000.000 43.750.000 0 85.250.000 Total brute realizate n condiii deosebite 11.000.000 2.000.000 31.250.000 0 44.250.000 Total venituri brute realizate n condiii speciale 875.000 500.000 0 58.000.000 59.375.000 2.220.625 3.087.500 3.306.950 3.306.950 11.922.025 CAS datorat pentru asigurat venituri brute venituri

CAS datorat de asigurat = BCA x 1/3 x (N+D+S)= =125.495.000 x 9,5%=11.922.025 lei unde : 1/3 x N=9,5% N cota contributie pentru condiii normale de munc (34%) D cota contributie pentru condiii deosebite de munc (39%) S cota contributie pentru condiii speciale de munc (44%) BCA baza de calcul contribuie angajat (total venit realizat de angajat, dar nu mai mult de 5 salarii medii brute pe economie. CAS datorat de angajator = (TVN x NA + TVD x DA +TVS x SA) x BCP/TV =(85.250.000 x 24,5% + 44.250.000 x 29,5% + 59.375.000 x 34,5%) x 139.240.000/188.875.000 = 40.122.038 lei Salariul mediu brut luat n calcul este 6.962.000 lei

48

BCP= 4 x (6.962.000 x 5) = 139.240.000 lei Unde: TVN total venit realizat n condiii normale de munc; NA 24,5% cota de contribuie datorat de angajator pentru condiii normale de munc (34%-9,5%=24,5%); TVD total venit realizat n condiii deosebite de munc; DA 29,5% cota de contribuie datorat de angajator pentru condiii deosebite de munc (39%-9,5%=29,5%); TVS total venit realizat n condiii normale de munc; SA 34,5% cota de contribuie datorat de angajator pentru condiii normale de munc (44%-9,5%=34,5%); BCP- baza de calcul plafonat, pentru calculul contribuiei datorat de angajator(nr. Mediu asigurai x 5 salarii medii brute pe economie).

2.2. Venituri (ponderea in bugetul consolidat) Bugetul asigurarilor sociale de stat cuprinde veniturile sistemului public. Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat provin din contributii de asigurari sociale, dobanzi, majorari si penalitati pentru plata cu intarziere a contributiilor, precum si din alte venituri, potrivit legii. La partea de venituri bugetul asigurarilor sociale de stat cuprinde : contributia pentru asigurarile sociale de stat, contributia partiala a personalului salariat pentru obtinerea biletelor de tratament balnear si odihna, contributia partiala si diferentiata a pensionarilor pentru obtinerea biletelor de tratament balnear, alte venituri (sumele ce se obtin prin lichidarea debitelor din anii anteriori, restituirea subventiilor acordate in anii precedenti si nefolosite, majorarile si amenzile aplicate pentru neplata la timp si integrala a contributiilor de asigurari sociale, restituirea sumelor platite din eroare, pensii neachitate si prescrise, contributiile pentru fondul de ajutor de somaj, a alocatiei de sprijin si a ajutorului de integrare profesionala, dobanzi pentru disponibilitatile din conturi. Deasemenea acest buget mai poate fi alimentat si cu excedentul bugetului anului precedent, care se raporteaza pe anul urmator.

49

Dinamica veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat in perioada 1997-2003 Tbelul nr 4

Explicatii 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Venituri 11.848.753.100 21.349.789.596 37.264.260.561 53.787.000.000 85.476.533.292 114.352.815.656 135.822.876.827 Totale

Graficul nr. 2
Dinamica veniturilor bugetului asigurarilor de stat 1997-2003

venituri totale 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 11848753100 21349789596 37264260561 53787000000 85476533292 114352815656 135822876827

Bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 se stabileste la venituri in suma de 135.822,4 miliarde lei si in excedent in suma de 1.675,0 miliarde lei, aferent incasarilor din

50

contributia de aigurari pentru accidente de munca si boli profesionale si care este destinat exclusiv finantarii activitatii Fondului National de Asigurare pentru Accidente de Munca si Boli Profesionale si sonstituirii fondului initial pentru funtionarea sistemului de asigurare cu aceasta destinatie . In aceste sume sunt prevazute si veniturile privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale. Daca facem o analiza asupra bugetului asigurarilor sociale de stat 2002-2003 vom vedea care este ponderea fiecarui venit in venituri totale. 2003 Indicatori Venituri-totale Venituri-curente Venituri fiscale Impozite directe (contributia pentru asigurari Suma 135.822.876.827 135.822.876.827 126.114.487.888 126.114.487.888 Mii lei Ponderea totale(%) 100 100 92,85 92,85 63,56 2,03 1,85 7,14 7,14 0,44 6,70 25,38 in Tabelul nr. 5 veniturile

sociale) Contributia pentru asigurari sociale datorate 86.341.716.842 de angajatori Contributia pentru asigurari sociale datorate 2.764.759.843 de alte persoane asigurate Contributia pentru asigurari sociale datorate 2.523.156.444 de persoanele aflate in somaj Venituri nefiscale Diverse venituri Contributii pentru bilete de tratament si 9.708.388.939 9.708.388.939 606.429.545

odihna Incasari din alte surse 9.101.959.394 Contributia pentru asigurari sociale datorate 34.484.854.759 de alte persoane assimilate

In anul 2002 bugetul asigurarilor sociale de stat a fost in suma de 114.352.815.656 mii lei. Putem observa ca in perioada 2002 -2003 a avut loc o crestere a veniturilor de 21.470.061.171 mii lei. 2002 Mii lei Tabelul nr. 6

51

Indicatori

Suma

Ponderea in veniturile totale (%) 100 100 94,17 94,17 57,64 29,12 2,17 5,22 5,82 5,82 0,45 5,37

Venituri-totale 114.352.815.656 Venituri-curente 114.352.815.656 Venituri fiscale 107.688.078.488 Impozite directe (contributia pentru asigurari107.688.078.488 sociale) Contributia pentru asigurari sociale datorate65.921.171.944 de angajatori Contributia pentru asigurari sociale datorate33.303.227.290 de alte persoane assimilate Contributia pentru asigurari sociale datorate2.485.412.558 de persoanele aflate in somaj Contributia pentru asigurarile sociale datorate5.978.266.696 de alte persoane asigurate Venituri nefiscale 6.664.737.168 Diverse venituri 6.664.737.168 Contributii pentru bilete de tratament si 518.483.750 odihna Incasari din alte surse 6.146.253.418

Graficul nr. 3

52

Ponderea contributiilor CAS in venituri totale 2002-2003

70 60 50 40 30 20 10 0 CAS angajator 2002 2003 57,64 30,6 CAS persoane asimilate 29,12 63,56 CAS persoane aflate in 2,17 2,03 Contrib utie pentru b ilete de tratament 0,45 0,44

CAS alte persoane 5,22 1,85

Din analiza celor doua perioade 2002-2003 observam o crestere a veniturilor curente in anul 2003 de 21.470.061.171 mii lei, deasemenea o crestere a veniturilor fiscale de 18.426.406.400 mii lei. In bugetul asigurarilor sociale de stat in ultimii doi ani ai peroadei analizate se observa o crestere de 18,77% mai mare in anul 2003 la veniturile curente si de 16,11% la veniturile fiscale. Motivele care au dus la o crestere a veniturilor asigurarilor sociale de stat in anul 2003 se pot referi la crearea de noi locuri de munca, la o crestere a veniturilor salariatilor care lucreaza in unitati economice si institutii publice.

2.3. Cheltuieli (ponderea in bugetul consolidat)

53

La partea de cheltuieli, bugetul asigurarilor sociale de stat cuprinde: pensiile platite prin oficii, pensiile platite prin intreprinderi, indemnizatiile pentru incapacitatea temporara de munca, indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea capacitatii de munca, indemnizatiile pentru cresterea si ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de doi ani, ajutoare sociale, acordarea biletelor de tratament alnear si odihna, cheltuieli cu plata ajutorului de somaj, a alocatiei de sprijin, a ajutorului de integrare profesionala, cheltuieli cu masa calda pentru mineri si geologi, cheltuieli cu plata taxelor postale ocazionate de transmiterea pensiilor, ajutoarele in caz de deces. Bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 la cheltuieli sunt in suma de 133.505,5 miliarde lei, in acestea fiind cuprinse si sumele aferente efectuarii etapelor de corelare a pensiilor, prevazute a se realiza in anul 2003, in conditiile Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi sociale, cu modificarile si completarile ulterioare. Cheltuielile prevazute in bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite, iar modificarea lor se va face in conditiile legii. Incepand cu anul 2003 din bugetul asigurarilor sociale de stat se finanteaza integral si cheltuielile de organizare si functionare ale Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, unitate din subordinea Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale. Ordonatorul principal de credite trebuie sa se incadreze in cheltuielile de personal, in numarul maxim de posturi si in structura acestora, prin comunicarea numarului de posturi, salariile de baza, indemnizatiile de conducere si a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare prevazute de lege ordonatorilor secundari, iar acestia ordonatorilor tertieri de credite bugetare. Pentru anul 2003 sumele aferente criteriilor salariale sunt prevazute in bugetul asigurarilor sociale de stat la articolul cheltuieli cu salariile, la aliniatul alte drepturi salariale, cheltuielile pentru deplasari, detasari, transferari, prevazute in acest buget, nu pot fi majorate prin virari de credite bugetare de la alte articole de cheltuieli.

Dinamica cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat in perioada 1997 2003

-mii

lei

54

Tabelul nr. 7
Explicatii 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Chltuieli totale 11743911506 21349789596 37264260561 53787000000 83476533292 113357063812 133505500089 Ponderi % 100 181,79 317,30 457,99 710,80 965,24 1136,80

Daca facem o analiza a cheltuielilor in perioada 1997 2003 constatam o crestere a acestora pentru fiecare perioada astefel: in anul 1998 o crestere fata de anul 1997 de 9.605.878.098 mii lei in procent de 81,79 %; in anul 1999 o crestere fata de anul 1998 de 15.914.470.965 mii lei in procent de 74,54 %; in anul 2000 o crestere fata de anul 1999 de 16.522.739.439 mii lei in procent de 44,33 %; in anul 2001 o crestere fata de anul 2000 de 29.689.533.292 mii lei, in procent de 55,19%; in anul 2002 o crestere fata de anul 2001 de 29.880.530.520 mii lei, in procent de 35,79%; in anul 2003 o crestere fata de anul 2002 de 20.148.436.286 mii lei, in procent de 17,77%;

Graficul nr. 4

55

Dinamica cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat 1997-2003

100% 50% 0%

17,77 35,79 55,19 44,33 74,54 81,79 100 Ponderea cheltuielilor

2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997

Pentru monitizarea cheltuielilor de personal care sunt prevazute in bugetul asigurarilor sociale de stat ordanotorul principal de credite are urmatoarele obligatii: sa prezinte Ministerul Finantelor Publice, in termen de 15 zile de la data intrarii in viguare a legi, o situatie privind repartizarea pe fiecare luna a cheltuielilor de personal care au fost aprobate. La nivelul anului 2003 in bugetul asigurarilor sociale a fost cuprinsa la cheltuieli de personal suma de 591.504.975 mii lei. Aceste chltuieli de personal trebuie sa asigure plata cumulat de la inceputul anului , fara sa depaseasca sumele stabilite prin buget. Tot in bugetul asigurarilor sociale de stat mai sunt stabilite si sume pentru taxele postale percepute de Compania Nationala ,,Posta Romana SA cuprinzand prestatiile privind plata la domiciliul beneficiarilor a drepturilor de asigurari sociale de stat in anul 2003 in valoare de 1.549,1 miliarde lei, fara sa poate fi majorate prin virari de credite de la alte categorii de cheltuieli. Fondul de rezerva este stabilit in buget la suma de 642,4 miliarde lei,acestea constituindu-se in functie de incasarea veniturilor in conditiile stabilite prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, actualizata pana la 2003. In anul 2003 bugetul asigurarilor sociale de stat se va suporta diferenta dintre valoarea biletelor de tratament balnear sau de odihna si contributia beneficiarilor de astfel de bilete, pentru un numar de 445.000 de locuri, din care 380.000 de locuri la tratament balnear si 65.000 de locuri de odihna. Deasemenea tot in anul 2003 s-au acordat in mod gratuit 40.000 bilete I.OV.R.,

56

veteranilor de razboi, persoanelor cu drepturi stabilite in baza Decretului-Lege nr. 118/1990 prin acordarea unor drepturi personale persecutate din motive politice de dictatura instaurata incepand cu 6 martie 1945, precum si deportatilor in strainatate si unor salariati care lucreaza in locuri de munca in conditii speciale prevazuti prin Legea privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale nr.19/2000 cu modificarile ulterioare. Aceste tarife privind serviciile acordate beneficiarilor de bilete de tratament de catre unitatile de tratament se afla in proprietatea Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale se stabilesc prin ordin al Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale la propunerea presedintelui Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale. Biletele de tratament balnear, se distribuie asiguratilor sistemului public de pensii si pensionarilor de catre Casele teritoriale de pensii. Biletele de odihna care sunt finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat sunt destinate salariatilor din institutiile publice, asigurati in sistemul de pensii, stabilind contravaloarea acestor bilete, dupa deducerea sumelor incasate de la beneficiari, sunt recuperate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale. Contravaloarea acestor bilete de odihna este decontata de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de asigurari Sociale cu prestatorii de servicii. Aceste bilete de odihna si tratament mai pot fi atribuite si membrilor de familie, sot, sotie si copiii minori care urmeaza cursurile de zi ale unei institutii de invatamant preuniversitar, acreditata conform legii daca sunt insotiti de titularii de drept. La aceste bilete de odihna si tratament mai au dreptul si pensionarii militari, contributia platita de acestia fiind stabilita in mod similar cu cea pentru pensionarii de asigurari sociale de stat, iar diferenta fiind suportata din bugetele respectivilor ordonatori de credite. Legea nr. 19/2000 actualizata la 2003 stabileste cuantumul fix, al indemnizatiei pentru insotitor, in cazul pensionarilor de gradul I de invaliditate la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, iar pentru ajutorul de deces in cazul asiguratului sau pensionarului, la 6.962.000 lei, sau unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, la 3.481.000 lei. Salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 este 6.962.000 lei, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale va stabili valoarea punctului de pensie la data intrrii n vigoare a Legii bugetului asigurarilor sociale de stat nr. 632/27.11.2002 pe anul 2003, pe baza unui coeficient egal cu 39% care se aplica la

57

valoarea de 5.809.490 lei reprezentand salariu mediu brut estimat pentru trimestrul I al anului 2003. Evolutia numarului mediu de locuri la tratament balnear si locuri de odihna in periada 19997 2003 tabelul nr. 8 Explicaii Nr. Locuri tratament Balnear Nr. Locuri de odihn Nr. Bilete pensionari IOVR Total locuri % fa de anul 1997 1997 170 25 20 215 100 1998 200 30 25 255 118,6 1998 200 35 25 260 120,9 2000 210 40 30 280 130,2 2001 375 60 35 470 218,6 2002 380 65 35 480 223,2 2003 380 65 40 485 225,5

2.4. Procesul bugetar al Bugetului de asigurri sociale de stat

Elaborarea bugetului asigurarilor sociale de stat constituie stadiul initial al planificarii bugetare care cuprinde activitatea complexa si multilaterala de determinare a veniturilor si cheltuielilor asigurarilor sociale de stat pe an si pe trimestre, pe baza aplicarii principiilor planificarii bugetare. Bugetul asigurarilor sociale de stat se fundamenteaza pe prognoze anuale privind nivelul mediu al pensiilor, salariilor si altor factori economici. Evolutia acestor variabile este putin probabila in sensul prognozat, chiar in timpul anului si poate fi susstantial influientata de cresterea sau scaderea inflatiei, precum si de socurile cresterii somajului.Aceste situatii conduc la cresteri sau scaderi ale veniturilor su cheltuielilor in cadrul bugetului asigirarilor sociale de stat, cu efecte imprevizibile asupra echilibrului bugetar lunar si anual. Tinandu-se seama de orientarile date de Guvern, Ministerul Finantelor Publice de acord cu Ministerul Muncii, Familiei si Solidaritatii Sociale, ca organe de specialitate stabilesc termenele pentru elaborarea tuturor planurilor financiare pe baza carora se leboreaza bugetul asigurarilor sociale de stat. Bugetul asigurarilor sociale de stat se elboreaza si administreaza de catre Ministerul Muncii, Familiei si Solidaritatii Sociale Directia generala a asigurarilor sociale si pensiilor.

58

Cheltuielile nu se pot inscrie in buget si nu se aproba fara stabilirea surselor din care urmeaza sa fie efectuate. Ministerul Muncii, Familiei si Solidaritatii Sociale cu avizul Ministerului Finantelor Publice, stabileste metodologia elaborarii executarii si incheierii bugetului asigurarilor sociale de stat. Ministerul Muncii, Familiei si Solidaritatii Sociale adopta o serie de masuri organizatorice menite sa asigure efectuarea corecta si la timp a lucrarilor de elaborare a proiectului de buget. Astfel, Ministerul Muncii, Familiei si Solidaritatii Sociale elaboreaza instructiuni si norme metodologice in cuprinsul carora analizeaza lipsurile constatate in practica bugetara, masurile pentru lichidarea si preintampinarea lor, precum si modul de intocmire a planurilor financiare de asigurari sociale pentru anul viitor.Aceste norme metodologice sunt trimise, prin organele locale ale Ministerul Muncii, Familiei si Solidaritatii Sociale, intreprinderilor, institutiilor si comunelor. Elaborarea proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat este posibil numai prin respectarea cu strictete a legislatiei de asigurari sociale in vigoare, a indicatorilor social culturali din programul de dezvoltare economica si sociala, a normelor de cheltuieli, a subdiviziunilor clasificatiei bugetare a veniturilor si cheltuielilor. Pe baza datelor proprii si a celor primite de la directiile judetene si a municipiului Bucuresti pentru dialog, familie si solidaritate sociala elaboreaza proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul viitor. Bugetul asigurarilor sociale de stat este constituit din : bugetul asigurarilor sociale, elaborat de organele de asigurari sociale din cadrul Ministerul Muncii, Familiei si Solidaritatii Sociale, in care sunt cuprinse veniturile si cheltuielile cu caracter centralizat; bugetele pentru realizarea asigurarilor sociale ale directiilor judetene si a Municipiului Bucuresti, subordonate Ministerul Muncii, Familiei si Solidaritatii Sociale, rezultate din concentrarea bugetelor pentru realizarea asigurarilor sociale intocmite de catre intreprinderi, institutii si comune. Avand in vedere obiectivele programului de dezvoltare economica si sociala, modul

59

cum s-a executat bugetul asigurarilor sociale de stat pe perioada expirata, masurile privind imbunatatirea activitatii in domeniul asigurarilor sociale, Ministerul Muncii, Familiei si Solidaritatii Sociale, prin organele sale de specialitate, intocmeste proiectele de buget. Lucrarile privind elaborarea proiectului asigurarilor sociale de stat incep din luna iulie august a anului de baza.Dat fiind faptul ca la aceasta data bugetul anului in curs este executat numai pe lunile expirate, se determina mai inati executia probabila a bugetului pana la finele anului in curs. Determinarea executiei preliminare a bugetului pana la finele anului se obtine pe baza experientei anilor anteriori si a realizarii veniturilor si cheltuielilor din perioada expirata a anului in curs Folosindu-se de datele primite din judete, de datele proprii de care dispune si de excutia preliminara a veniturilor si cheltuielilor, Ministerul Muncii, Familiei si Solidaritatii Sociale elaboreaza proiectul bugetului aigurarilor sociale de stat.Insotit de memoriu explicativ care oglindeste orienatrile si principiile pe baza carora a fost intocmit si care justifica, totodata, calculele pe care s-a fundamentat determinarea veniturilor si cheltuielilor, dinamica acestora, aspectele pozitive ale activitatii financiare de asigurari sociale, deficientele si masurile pentru lichidare si perantampinarea lor, proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat se inainteaza de catre Ministerul Muncii, Familiei si Solidaritatii Sociale, inisterul Finantelor Publice pentru verificare si avizare. Dupa ce se obtine avizul Ministerului Finantelor Publice se depune la Guvern proiectul pentru examinare, facandu-se unele amandamente la venituri si la cheltuieli, inaintandu-se Parlamentului pana la 30 noiembrie pentru a se dezbate si a se aproba.

Adoptarea bugetului asigurarilor sociale de stat

Dupa depunerea bugetului asigurarilor sociale de stat la Parlament are loc analiza asupra acestuia de catre comisiile permanente de buget- finante banci ale celor doua camere ( Senat

60

si Camera Deputatilor) , iar sub aspect politic si economic dimensiunile veniturilor si cheltuielilor care-l compun. In aceasta analiza se tine cont de subdiviziunile clasificatiei bugetare, cautand sa se confrunte indicatorii programului economic cu ceilalti indicatori ai planuriloor financiare. Se urmareste ca acest proiect de buget sa adopte politica programului de guvernare. Comisiile examineaza contul general de incheiere a exercitiului bugetar, darea de seama pentru anul carea aexpirat, examineaza si trage concluzii privind activitatea desfasurata de organele Ministerul Muncii, Familiei si Solidaritatii Sociale si activitatea Ministerului Finantelor Publice. Analizand si studiind proiectul de buget, comisiile se reunesc pentru a propune unele amendamente la partea de venituri si la cea de cheltuieli, acestea fiind consemnate intr-un coraport. In final proiectul bugetului aigurarilor sociale de stat este supus dezbaterilor din Parlament. Raportul asupra proiectului de buget se prezinta de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, iar coraportul de catre comisiile de buget finante-banci, urmand dezbaterea veniturilor si cheltuielilor de catre deputatii si senatorii. Deputatii si senatori vor examina proiectul de buget pe articole de venituri si cheltuieli, urmand votarea legii pentru adoptarea bugetului asigurarilor sociale de stat. Prin folosirea acestor modalitati de adoptare a bugetului asigurarilor sociale de stat exprimam democratismul si caile de exercitare a controlului de catre deputati si senatori asupra repartizarii, mobilizarii si utilizarii eficiente a veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat. Bugetul asigurarilor sociale de stat dupa ce este aprobat de catre Parlament se publica in Monitorul Oficial, urmand trimiterea catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. In viitor se prevede ca proiectul bugetului asigurarilor sociale sa se elaboreze de Guvern avand la baza propunerile Casei nationale a Asigurarilor Sociale. Executarea bugetului asigurarilor sociale de stat In Parlament se voteaza bugetul asigurarilor sociale de stat reprezentand normele legale, urmand executarea acestuia pritr-un proces complex de incasare integrala, respectand termenele legale la capitolul venituri, pentru a putea acoperi cheltuielile pe destinatiile stabilite. Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale alaturi de organele locale, organele financiar contabile din cadrul agentilor economici, institutiilor, are in sarcina executarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

61

La aceasta executie bugetara mai participa si Ministerul Fianatelor Publice, Trezoreria Statului, Banca Comerciala Romana, Casa de Economii si Consemnatiuni, Oficiile P.T.T.R.. Institutiile si toti agentii economici trebuie sa calculeze si sa vireze la termene stabilite contributiile de asigurari sociale, respectand normele legale in evidenta executarii veniturilor si cheltuielilor de asigurari sociale, deasemenea repartizarea acestora pe trimestre. La repartizarea pe trimestre vom tine cont de termenele de incasare a veniturilor si executare a cheltuielilor. Prin aceast repartizare a bugetului pe trimestre vom putea nlesni nregistrarea fluctuaiei veniturilor i cheltuielilor n cursul anului, permind aplicarea unor msuri bugetare, astfel avitndu-se acele goluri temporare de cas . Aceast repartizare se face pe trimestre n funcie de natura i sursele lor de provenien. Se pot modifica alocaiile bugetare trimestriale numai cu aprobarea Ministerului Muncii si Solidaritii Sociale, avnd la baz propunerile ordonatorilor de credite, n trimestrul cnd aceste alocaii sunt insuficiente, sau atunci cnd au loc modificri ale alocaiilor bugetare trimestriale ntre aceste bugete de asigurari sociale. Pentru o buna executare a bugetului asigurailor sociale de stat se stabilesc limite minime la venituri i limite maxime la cheltuieli. Executarea de cas a bugetului asigurrilor sociale de stat este un proces bugetar destul de complex constnd n ncasarea, pstrarea i eliberarea resurselor pentru a putea efectua cheltuieli, avnd la baz i sistemul de trezorerie i sistemul bancar. Cu ajutorul Trezoreriei statului i altor organe financiare vom efectua ncasarea, pstrarea i eliberarea resurselor bugetare. Executarea de cas a bugetului asigurrilor sociale de stat au la baz urmtoarele principii: principiul delimitrii atribuiilor organelor care dispun de mijloacele bugetare de atribuiile organelor care se ocup efectiv cu ncasarea, pstrarea i eliberarea resurselor bugetare,
principiul

unitii de cas, unde veniturile fiecrui buget pentru asigurrile sociale

sunt concentrate integral la organul de cas respectiv, ntr-un singur cont, de unde se pot elibera resursele necesare acoperirii cheltuielilor, conducndu-ne la

62

efectuarea unor cheltuieli n limitele bugetare, n cuantumul i termenele stabilite. Veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat pentru execuia acestora folosesc o clasificaie bugetar prin deschiderea unor conturi la Trezoreria Statului sau sucursale ale Bncii Comerciale Romne. Clasificaia acestor conturi poate fi:
conturi

pentru ,,Contribuiile asigurrilor sociale de stat unde ntlnim

contribuiile pentru asigurrile sociale care sunt datorate de regiile autonome, societile comerciale cu capital de stat i mixt, companiile naionale, instituiile din sectorul public, etc;
conturi

pentru ,,Contribuiile pentru asigurrile sociale de stat de la persoanele

fizice unde sunt ncasate sumele contribuiilor care sunt datorate de asociaiile cu scop lucrativ, activitile independente, societile comerciale cu capital privat i persoanele fizice salariate;
conturi

pentru ,,Contribuiile asigurrilor sociale de stat unde sunt incasate

sumele privind contribuia salariailor care lucreaz n instituiile publice, precum i sumele pensionarilor pentru biletele de tratament balnear i odihn. n aceste conturi vor fi virate contribuiile asigurrilor sociale de stat de ctre agenii economici i persoanele fizice care folosesc munc salariat. nainte de virarea acestor sume n conturile enumerate mai sus, agenii economici i persoanele fizice vor fi obligai s rein sumele necesare pentru plata drepturilor de asigurri sociale de stat la locul de munc. Pentru o bun desfurare n executarea veniturilor bugetului asigurrilor sociale de stat, vom avea nevoie de un control destul de intensiv din partea Direciilor de dialog, familie si solidaritate sociala, privind modalitatea de calcul, virarea integral a sumelor care trebuiesc pltite de ctre pltitorii contribuiei pentru asigurrile sociale. La fel ca i la venituri i n cazul cheltuielilor bugetului asigurrilor sociale de stat creditele bugetare sunt repartizate pe Direciile judeene de dialog familie si solidaritate social, n dou conturi deschise la Trezoreria Statului, sau la susrsalele Bncii Comerciale Romne astfel: un cont de ,,cheltuieli a bugetului asigurrilor sociale de stat unde se vor efectua plile la nivelul fiecrui jude a indemnizaiilor, ajutoarelor de asigurri sociale, pentru persoanele care lucreaz n asociaii lucrative, a persoanelor autorizate s desfoare o activitate independent i a persoanelor care au ajutor de omaj,

63

alocaie de sprijin, ajutor de integrare profesional;

un

cont de ,,Cheltuieli ale bugetului asigurrilor sociale de stat pentru efectuarea

plilor pentru pensiile de asigurri sociale , a ajutoarelor de deces, a ajutoarelor socale, etc. Ministerului Muncii si Solidarittii Sociale i revine calitatea de ordonator principal n cadrul bugetului asigurrilor sociale de stat, avnd drept atribuii s aprobe utilizarea direct a creditelor bugetare, repartizarea creditelor bugetare ordonatorilor secundari sau teriari, virarea creditelor bugetare de la o subdiviziune la alta a clasificaiei bugetare, deasemenea controleaz dac sau ndeplinit indicatori economici, sociali i financiari pentru organele de asigurri sociale pe care le are n subordine. Conductorii compartimentelor financiar-contabile au obligaia s respecte normele de cheltuire a acestor fonduri, iar plata acestor drepturi de asigurri sociale de ctre agenii economici i instituii publice se face numai cu aprobarea organelor financiar-contabile. n executarea acestor cheltuieli de asigurari sociale un loc important l are plata pensiilor pentru care avem nevoie de deschidere de credite bugetare. Aceast deschidere este o autorizare care este dat de organele financiare organelor bancare avnd la baz o cerere de deschidere de credite, respectnd limitele alocaiilor bugetare trimestriale. Ordonatorii de credite bugetare de gradul I sunt ministerele, n cazul asigurrilor sociale de stat este Ministerul Muncii si Solidaritii Sociale care are obligaia s primeasc lunar de la ordonatorii de gradul II si III cereri pentru deschiderea creditelor pentru a se putea plti pensiile. Urmtorul pas pe care trebuie s l fac Ministerul Muncii si Solidaritii Sociale dup centralizarea la nivel de ar a acestor cereri este acela de a se adresa Ministerului Finanelor Publice printr-o cerere de deschidere de credite pentru a fi autorizate organele de cas prin unitile Trezoreriei Statului i unitile bancare, pentru a putea acorda resursele bugetare ordonatorilor de credite care sunt subordonai Ministerului Muncii si Solidaritii Sociale, respectnd limitele prevederilor bugetare. Trezoreria Statului i unitile bancare n urma deschiderii liniei de credite, sunt autorizate s acorde ordonatorilor de credite, mijloacele bneti necesare respectnd limitele de credite bugetare anuale, n funcie de alocaiile trimestriale care sunt aprobate.

64

Aceast procedur de deschidere de credite bugetare ne asigur un echilibru permanent ntre veniturile i cheltuielile bugetare de asigurri sociale, pritr-un control sistematic din partea organelor financiare. Pe parcursul executrii cheltuielilor bugetului de asigurarilor sociale de stat apar rentregiri de credite bugetare, operaiune cu ajutorul creia se asigur creditelor bugetare necheltuite ntr-un trimestru s poat fi folisite n trimestrul urmtor, mpreun cu ce este alocat n trimestrul curent. Dac pe parcursul execuiei bugetului asigurrilor sociale de stat apar cheltuieli noi i se constat c unele credite bugetare i alocaii trimestriale sunt insuficiente, dac avem unele disponibiliti n alte subdiviziuni ale clasificaiei bugetare, pot fi realizate prin virri de credite bugetare la de o subdiviziune la alta. Prin aceast virare de credite vom putea mri creditul de la o subdiviziune bugetar unde alocaiile erau insuficiente pentru a putea realiza aciunile dorite. Nu se pot admite virri de credite n primul trimestru al anului, deasemenea nici n perioada 15-31 decembrie. Pe parcursul execuiei bugetului asigurrilor sociale de stat pe lng virri i suplimentri se mai pot opera i transferuri de credite bugetare, acestea constnd n trecerea unor credite bugetare de la unii ordonatorii la alii. Bugetul asigurrilor sociale de stat prin creditele bugetare care au fost prevzute va executa pli cu numerar efectiv, ponderea cea mai mare avnd-o pensiile i ajutoarele.

ncheierea bugetului asigurrilor sociale de stat

Dac se respect principiul anualitii conform Legii finanelor publice nr.500/2002, la 31 decembrie bugetul asigurrilor sociale de stat expir. De la aceast dat veniturile care se ncaseaz vor fi nregistrate n contul anului urmtor. Toate creditele bugetare de asigurri sociale de stat care au rmas necheltuite pn la 31 decembrie a anului expirat se inchid, iar de la 1 ianuarie acestea vor fi efectuate din noul buget. Pentru a putea avea loc o ncheiere bun a bugetului asigurrilor sociale de stat va fi necesar n ultimul trimestru al anului, ca ordonatorii de credite bugetare s ia unele msuri care s

65

asigure efectuarea decontrilor dintre debitori i creditori si pentru a putea elimina ca la sfritul unui an s avem creane neachitate. Decontrile care au loc ntre Ministerul Muncii si solidaritii Sociale, Ministerul finanelor Publice, Trezoreria Statului, Banca Comercial Romn, precum i Oficiul central de pli a pensiilor, Oficiile pentru asigurrile sociale i pensii, oficiile postale. ncheierea execuiei bugetului asigurrilor sociale de stat are la bay datele nregistrate n evidenele contabile. Aceast eviden se refer la modul cumsunt nregistrate veniturile i cheltuielile. Casa Judeteana de pensii i alte drepturi de asigurri sociale ntocmete lunar, trimestrial i anual conturi de execuie i dri de seam privind ncasarea veniturilor i plata cheltuielilor de asigurri sociale. Aceste conturi de execuie bugetar i dri de seam trebuie s respecte normele care sunt elaborate de Ministerul Muncii i Solitaritii Sociale n colaborare cu Ministerul Finanelor Publice, la rndul su acesta are delegaia s examineze eceste conturi de exevuie i dri de seam pentru a le putea aviza. Urmtorii pai ne indic faptul c aceste conturi de execuie sunt prezentate Guvernului pn la 1 mai a anului urmtor i Parlamentului pn la 1 iulie a anului urmtor, pentru dezbatere i aprobare. Acest cont general de execuie a bugetului asigurrilor sociale este aprobat prin lege dup ce este verificat de Curtea de Conturi. Contul de executie a bugetului asigurrilor sociale de stat ale ordonatorilor de credite cuprinde la venituri: prevederi bugetare aprobate iniial; prevederi bugetare definitive;
ncasri realizate;

la cheltuieli: credite bugetare aprobate iniial; credite bugetare definitive; pli anuale; Pentru stabilirea excedentului sau deficitului asigurrilor sociale de stat vom ine

66

cont de diferena dintre vniturile ncasate i plile effectuate pn la nchiderea exerciiului bugetar. 2.5. Colectarea cotizaiilor i contribuiilor sociale n baza Legii privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale nr.19/2000, actualizat pn n septembrie 2003 se nfiineaz Casa Naional de Pensii i alte Drepturi de Asigurri Sociale, care este denumit ,,C.N.P.A.S. n subordinea CNPAS sunt nfiinate case judeene de pensii n fiecare municipiureedin de jude, precum i casa de pensii a municipiului Bucureti, care este denumit casa teritorial de pensii. CNPAS poate nfiina case locale de pensii, n funcie de numrul, complexitatea i structura asigurrilor, care funcioneaz sub conducerea i controlul casei judeene de pensii i respectiv, casei de pensii a municipiului Bucureti. n sistemul public sunt asigurate, n condiiile acestei legi, persoanele fizice, care sunt denumite asigurate. Asiguraii pot fi ceteni romni, ceteni ai altor state, n perioada n care au, conform legii, domiciliul sau reedina n Romnia. Colectarea i evidena datelor privind contribuiile de asigurri sociale se asigur prin casele teritoriale de pensii, pe baza codului personal de asigurri sociale. Pstrarea i evidena datelor privind contribuiile de asigurri sociale se asigur prin casele teritoriale de pensii i CNPAS pe fiecare asigurat. De la intrarea n vigoare a legii privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale nr.19/2000, actualizat, contribuiile de asigurri sociale, colectate prin casele teritoriale de pensii, vor fi alocate lunii pentru care s-a efectuat plata. Debitele ctre bugetul asigurrilor sociale de stat, corespunztoare perioadei anterioare intrrii n vigoare a acestei legi, vor fi urmrite distinct respectnd reglementrile privind executarea creanelor bugetare. n sistemul public stagiul de cotizare se constituie din n sumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuia la bugetul asigurrilor sociale de stat de ctre angajator i asigurat. Stagiul de cotizare corespunztor contribuiei de asigurri sociale care este datorat se

67

determin prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contribuie de asigurri sociale aprobat pentru locurile de munc n condiii normale. Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune la banc odat cu documentele pentru plata salariilor i a altor venituri ale asigurailor i documentele pentru plata contribuiilor datorate bugetului asigurrilor sociale de stat, plile efectundu-se simultan sub control bancar.

Studiu de caz privind activitatea de colectare aveniturilor bugetului asigurrilor sociale de stat 2003
A.n ceea ce privete realizarea programului de colectare a veniturilor bugetului asigurrilor sociale de stat, menionez c n anul 2003, Casa Judeean de Pensii i alte Drepturi de Asigurri Sociale Ialomia alturi de celelalte structuri componente a contribuit la realizarea a 826832928 mii lei venituri la bugetul asigurrilor sociale de stat nsemnnd o cretere fa de anul 2002 de 19 % cu o depire fa de plan 210868919 milioane lei, Cresterile cele mai insemnate s-au inregistrat la CA cu 12% , iar incasarile au fost de 7%. REALIZAREA PROGRAMULUI 2003 Mii lei PLAN 2003 IALOMITA TOTAL 1037701847 1037701847 REALIZAT 826832928 826832928 Tabelul nr. 9 PROCENT (%) 0,78 % 0,78 %

REALIZAREA PROGRAMULUI SE PREZINT ASTFEL: 2002 Tabelul nr. 10

68

IALOMITA TOTAL

PLAN 2002 845240250 845240250

REALIZAT 662443641 662443641

PROCENT% 0,78% 0,78%

B.n anul 2003 n evidena Casei Judeene de Pensii Ialomia s-au nregistrat debite n sum total de1672301519..mii lei, din care: -obligatii de baza 968267602 .............mii lei; -majorari de intarziere 406216320.....mii lei; -penalitati de intarziere 297817591..............mii lei;

Defalcat pe obligaii de plat din anii precedeni i din anul curent, situaia se prezint astfel: -mii leiTotal debite nregistrate n evidenele fiscale Restant la 31.12.2002 Obligaii de baz Majoraride ntrziere Penalitide intrziere TOTAL 968267602 406216320 297817597 1672301519 456955824 511311496 280416200 125800120 120614320 177203277 912342014 759959221 Anul curent Tabelul nr. 11 Din care:

C.Din totalul obligaiilor nregistrate s-au ncasat pn la data de 31.12.2003 suma total de 826832928.. mii lei, adic n procent de, 80 %..din care:
-obligaii de baz516300162

mii lei;

69

-dobnzi de ntrziere162400804..mii lei; -penaliti

de ntrziere148131962.mii lei

ncasrile defalcate pe debite restante i debite curente se prezint astfel: -mii leiTotal incasari Tabelul nr. 12 Din care aferente: Debitelor din Debitelor anului restane Obligaii de baz Majorari de intrziere Penaliti de ntrziere TOTAL 516300162 162400804 148131162 826832928 109816322 curent 406483840 62421164 99979640 43382917104748245 215620403 61121172 5

D.La data de 31.12.2003 se nregistreaz un sold nencasat n sum total de 696721613.mii lei, reprezentnd 76,36 % din obligaiile bugetare nregistrate n anul 2002, n sum de 912342016 mii lei. Situaia detaliat pe surse de venituri este prezentat n anexele 1-3 ce fac parte integrant din prezenta not. Mai jos sunt prezentate rezultatele obinute de casa Judeean de Pensii Ialomia, n ceea ce privete gradul de colectare a cotizaiilor i contribuiilor sociale i altor venituri pe care le gestioneaz: Casa Judetean de Debite nregistrate ncasri nregistrate Grad de colectare % Pensii Ialomia Slobozia la 31.12.2003 La 31.12.2003 1672301519 926832928 49,44%

In functia de vechimea obligatiilor bugetelor asigurarilor sociale de stat se poate spune ca pentru soldul inregistrat la data de 31.12.2002, colectarea obligatiilor bugetare a inregistrat o evolutie nesatisfacatoare, in sensul ca din totalul arieratelor la 31.12.200, in suma de 912342016 mii lei s-a incasat suma de 215620403 mii lei, gradul de colectare al acestora fiind de 26%. Analizand situatia din punctul de vedere al naturii acestei situatii am constata ca din totalul

70

creantelor de baza in suma de 511311496 mii lei s-a incasat pana la 31.12.2003 suma de 109816322 mii lei, gradul de colectare a acestora fiind de 23,63 % din totalul majorarilor de intarziere in suma de 280416200 mii lei, s-a incasat suma de 62421164 mii lei, gradul de colectare al acestora fiind de 22,26 % din totalul penalitatilor de intarziere in suma totala de 120614320 mii lei, s-a incasat suma de 43382917 mii lei, gradul de colectare al acestora fiind de 35,9 %. Pe agentii teritoriale situatia se prezinta astfel: Mii lei Agentia teritoriala 1 SLOBOZIA Arierate la 31.12.2002 912342016 Incasari din restante 215620403 Grad de colectare % 23,63

In ceea ce priveste colectare creantelor bugetului asigurarilor sociale de stat instituite in anul curent, constatam ca din totalul obligatiilor constituite in anul 2003, in suma de 759959221 mii lei, s-a incasat suma de 406483840 ii lei, reprezentand un procent de 0,53 %. Analizand situatia din punctul de veder al naturii acestor obligatii, am constatat ca din totalul creantelor de baza in suma de 456955824 mii lei, s-a incasat suma de 406483840 mii lei, adica un procent de 88,95 %. Din totalul majorarilor de intarziere in suma de 128800120 mii lei, s-a incasat suma de 99979640 mii lei, gradul de colectare al acestora fiind de 79,47 %, iar din totalul penalitatilor de intarziere in suma de 177203277 mii lei, s-a incasat suma de 104748245 mii lei, reprezentand un procent de 59,11 %. Situatia pe agentii teritoriale se prezinta astfel: Mii lei Agentia teritoriala 1 SLOBOZIA Obligatii curente 45955824 Incasari din curente 406483840 Grad de colectare % 88,95

Soldul neincasat la data de 31.12.2003, in suma totala de 1672301519 ii lei este defalcat pe agentii teritoriale astfel: 1. Slobozia 1672301519 mii lei, reprezentand 100 %

71

TOTAL - 1672301519 mii lei Din analiza situatiilor prezentate de fiecare agentie teritoriala, din cadrul Casei Judetene de Pensii Ialomita, a reiesit ca incasarile raportate nu coincid cu executia contului de trezorerie, fiind mai mari sau mai mici. Dupa incheierea conventiilor intre Casa Judeteana de Pensii Ialomita si debitori, datorita nerespectarii conditiilor impuse ( constituire garantie, plata obligatiilor curente), au fost anulate un numar de opt conventii, pentru acesti debitori s-a luat masura continuarii sau inceperii, dupa caz, a masurilor de executare silita pentru recuperarea obligatiilor bugetare.

Mii lei Tipul inlesnirii fiscale Esalonari la plata total Din care: Obligatii de baza Accesorii Sume scutite Obligatii de baza amanate la plata Dobanzi si penalitati de intarziere amanate in vederea scutirii/reducerii TOTAL 29423304483 9149483143 1438612320 X 36774814696 76786294642 4614264921 1243813420 X X 3240614960 9098693301 Suma acordata Sume pierdute

Tabelul nr. 13 Sume derulare in

24809119562 7905669723 1438612320 X 33534199736 67687601341

Pentru debitorii persoane fizice, inlesnirile fiscale acordate constau in: - esalonarea la plata X - scutire la plata dobanzilor X Realizarea creantelor bugetare asigurarilor sociale de stat prin aplicarea modalitatilor de executare silita Activitatea de executare silita s-a desfasurat in conformitate cu prevederile OG nr 61/ 2002 privind realizarea creantelor bugetare prin masuri de executare silita, cu modificarile si

72

completarile ulterioare. In perioada de raportare au fost emise un numar de 600 de titluri executorii pentru care s-a inceput executarea silita prin comunicarea somatiei. n judeul Ialomia colectarea veniturilor care au provenien asigurrile sociale de stat se face prin casa judeean de pensii i alte drepturi de asigurri sociale. Casa judeean de pensii Ialomia conform Legii nr.19/2000, actualizat cuprinde un numr de 3.371 persoane juridice care au calitatea de angajator i un numr de 330 persoane fizice care au calitatea de angajator. Persoanele fizice i juridice care au calitatea de angajator au obligaia s depun lunar declaraia cu: contribuia angajatorului la bugetul asigurrilor sociale de stat; contribuia asigurailor la bugetul asigurrilor sociale de stat; contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale. Pentru a uura munca de colectare a cotizaiilor i contribuiilor sociale, pentru fiecare persoan fizic i juridic care au calitatea de angajator, se va ntocmi un dosar care s cuprind documente, baze de date, bunuri mobile aferente activitii de declarare, constatare, colectare i realizare a creanelor bugetare, precum i elemente de identificare ale contribuabilului. n cazul neachitrii la termenele, potrivit legii, a contribuiilor datorate bugetului asigurrilor sociale de stat, casele teritoriale de pensii vor proceda la aplicarea msurilor de executare silit pentru ncasarea sumelor cuvenite, conform dispoziiilor legale privind executarea creanelor bugetare. Neplata contribuiei de asigurri sociale la termenele prevzute de lege va genera plata unor dobnzi de ntrziere calculate pentru fiecare zi de ntrziere, pn la data achitrii sumei datorate inclusiv, penaliti de ntarziere pentru fiecare lun sau fraciune de lun de ntarziere. Cota dobnzilor de ntrziere se stabilete respectnd reglementrile privind executarea creanelor bugetare, acestea devenind venit la bugetul asigurrilor sociale de stat. Calculul dobnzilor, penalitilor de ntrziere i penalitilor pentru stopaj la surs,

73

evidenierea n contabilitate i urmrirea plii acestora se fac de ctre angajator sau, dup caz, de instituia care efectueaz plata CAS. n cazul asigurailor cu declaraie sau contract de asigurare calculul dobnzilor de ntrziere se efectueaz, dup caz de acetia sau de casele teritoriale de pensii. Reinerea i nevrsarea de ctre angajatori a contribuiei individuale de asigurri sociale constituie stopaj la surs i genereaz plata unor penaliti, respectnd reglementrile legale n vigoare. Aceste sume reprezentnd penaliti se fac venit la bugetul asigurrilor sociale de stat. STUDIU DE CAZ Situaia debitelor la bugetul asigurrilor sociale de stat la urmtoarele societi care au calitatea de angajatori la Casa judeean de pensii i alte drepturi de asigurri sociale Ialomia. S.C. PROD PAN CONF S.R.L. Urziceni cod fiscal 12466374 la 31.08.2003 figura n evidenele Casei judeene de pensii Ialomia cu urmtoarele debite la bugetul asigurrilor sociale de stat: Natura obligaiei Bugetare CAS CF Legii 49/1992 Pensie suplimentar Angajator (CA) Angajat (CI) Accidente de munc i boli profesionale (CAMBP) 1.474.469.35 TOTAL GENERAL 359.292.395 1.556.693.651 6 243.498.342 127.600.9 17 0 0 0 0 0 160.419.232 83.046.492 32.618 0 30.718.10 0 0 96.882.81 7 0 Debit 31.05.2003 declaraii Debit Tabelul nr. 14 Suma Procesul verbal la data de Dobnzi Penaliti ntrziere Penaliti stopaj

0 0 150.495.263 239.711.895 1.554.018.726 873.297.076 113.601.475 5.979.025 0 450.564.678 2.674.925 112.339

74

Aceste date au fost extrase din Declaraiile lunare A 1.1. i A 1.2. ale angajatorului S.C. PROD PAN CONF S.R.L. Urziceni n perioada 01.04.2001-31.08.2003 i Procesul verbal nr. 8212/14.07.2003 ncheiat la data de 08.07.2003. . S.C. MOD ART COM S.R.L. Manasia cod fiscal 14188690 la 31.08.2003 figura n evidenele Casei judeene de pensii Ialomia cu urmtoarele debite la bugetul asigurrilor sociale de stat: Natura obligaiei bugetare Angajator (CA) Angajat (CI) Accidente de munc i boli Profesionale (CAMBP) TOTAL GENERAL Debit 74.175.259 29.567.653 1.832.001 105.574.913 Tabelul nr. 15 Dobanzi 0 0 0 0

Datele au fost extrase din Declaraiile lunare A 1.1. i A 1.2. depuse de agentul economic n perioada 01.04.2001-31.08.2003. La aceste debite nu au fost calculate dobnzi i penaliti de ntrziere, urmnd s se calculeze la o dat ulterioar.

75

CAPITOLUL III FONDUL PENTRU SANATATE

3.1. Prezentare generala

Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii si promovarii sanatatii populatiei care asigura acordarea unui pachet de servicii de baza. Asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii si functioneaza ca un sistem unitar, pe baza urmatoarelor principii: a) alegerea libera a casei de asigurari de sanatate; b) solidaritate si subsidiaritate in colectarea si utilizarea fondurilor; c) alegerea libera de catre asigurati a medicului de familie, a medicului specialist din ambulatoriu si a unitatii sanitare; d) participarea obligatorie la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru formarea fondului national unic de asigurari sociale de sanatate; e) participarea persoanelor asigurate, a statului si a angajatorilor la managementul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate; f) acordarea unui pachet de servicii medicale de baza, in mod echitabil si nediscriminatoriu, oricarui asigurat; g) transparenta activitatii sistemului de asigurari sociale de sanatate. Pot functiona si alte forme de asigurare a sanatatii in diferite situatii speciale. Aceste

76

asigurari nu sunt obligatorii. Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, denumit in continuare fondul de sanatate, este un fond special care se constituie si se utilizeaza potrivit prezentei ordonante de urgenta nr. 150 -2002. Constituirea fondului se face din contributia de asigurari sociale de sanatate, denumita in continuare contributie, suportata de asigurati, de persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat, din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse - donatii, sponsorizari, dobanzi, potrivit legii. Administrarea fondului se face, in conditiile legii, de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, denumita in continuare CNAS, si, respectiv, prin casele de asigurari sociale de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti, inclusiv prin Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti, denumite in continuare case de asigurari. CNAS poate propune Ministerului Sanatatii si Familiei proiecte de acte normative care au incidenta asupra constituirii si utilizarii fondului. In sensul ordonante de urgenta nr. 150-2002 , urmatorii termeni se definesc astfel: - serviciile medicale sunt acele servicii si produse furnizate de catre persoane fizice si juridice, in conditiile prezentei ordonante de urgenta; - furnizorii sunt persoane fizice sau juridice autorizate oficial si recunoscute de catre Ministerul Sanatatii si Familiei pentru a furniza servicii sau produse medicale; - pachetul de servicii de baza cuprinde serviciile medicale, serviciile de ingrijire a sanatatii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale si alte servicii si produse la care au dreptul asiguratii si se suporta din fond, in conditiile contractului-cadru; - autorizarea reprezinta un control al calificarii si al respectarii legislatiei existente in domeniu, efectuat pentru toate tipurile de furnizori, necesar pentru a obtine permisiunea de a furniza servicii medicale in Romania; Sunt asigurati, potrivit legislatiei, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii care au domiciliul sau resedinta in Romania. In aceasta calitate au obligatia platii contributiei de asigurare potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta. Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza o data cu pierderea dreptului de domiciliu sau de resedinta in Romania.

77

Documentele justificative privind dobandirea calitatii de asigurat se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii si familiei, la propunerea CNAS. Calitatea de asigurat se dovedeste cu un document justificativ - adeverinta sau carnet de asigurat - eliberat prin grija casei la care este inscris asiguratul. In termen de un an de la aprobarea prezentei ordonante de urgenta va fi introdus cardul electronic de asigurat, care se suporta din fond. Metodologia si modalitatile de gestionare si de distribuire ale cardului de asigurat se stabilesc de catre CNAS. Datele minime care vor fi inregistrate si accesate pe cardul de asigurat sunt: a) datele de identitate si codul numeric personal; b) dovada achitarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate; c) inregistrarea numarului de solicitari de servicii medicale, prin codul furnizorului; d) diagnostice medicale cu risc vital; e) consimtamantul referitor la donarea de tesuturi si organe; f) grupa sanguina si Rh. Urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurare, fara plata contributiei: - toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca; - sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate; - persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar in cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii, in perioada 1950-1961, precum si persoanele prevazute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, daca nu realizeaza alte daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de aceste legi,

78

precum si cele provenite din pensii; - persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse si se afla in ingrijirea familiei; - pensionarii de asigurari sociale, pensionarii militari, pensionarii I.O.V.R. si alte categorii de pensionari; - bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul Sanatatii si Familiei, pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte resurse; - femeile insarcinate sau lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe tara; -persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare; - persoanele care se afla in executarea masurilor prevazute in art. 105, 113 si 114 din Codul penal; persoanele care se afla in perioada de amanare sau intrerupere a executarii pedepsei privative de libertate, daca nu au venituri. - Sunt asigurate persoanele aflate in una dintre urmatoarele situatii, pe durata acesteia, cu plata contributiei din alte surse, in conditiile prezentei ordonante de urgenta: - satisfac serviciul militar in termen; - se afla in concediu medical, in concediu medical pentru sarcina si lauzie sau in concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani; - executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv; - persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj sau, dupa caz, de alocatie de sprijin. Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, precum si cetatenii statelor cu care Romania a incheiat acorduri, intelegeri, conventii sau protocoale internationale de cooperare in domeniul sanatatii si stiintelor medicale beneficiaza de acoperirea serviciilor medicale acordate pe teritoriul Romaniei, in conditiile prevazute de acordurile, intelegerile, conventiile sau protocoalele incheiate intre Romania si tara respectiva. Asigurarea sociala de sanatate este facultativa pentru urmatoarele categorii de persoane care nu se incadreaza in situatile prezentate mai sus: - membrii misiunilor diplomatice acreditate in Romania;

79

- cetatenii straini si apatrizii care se afla temporar in tara; - cetatenii romani cu domiciliul in strainatate care se afla temporar in tara. Obligatia virarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate revine persoanei juridice sau fizice care angajeaza persoane cu contract individual de munca sau conventie civila, precum si persoanelor fizice, dupa caz. Persoanele juridice sau fizice la care isi desfasoara activitatea asiguratii sunt obligate sa depuna lunar la casele de asigurari declaratii privind obligatiile ce le revin fata de fond. Obligatia virarii contributiei se aplica si persoanelor care exercita profesii liberale sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, sa desfasoare activitati independente. Drepturile si obligatiile asiguratilor Asiguratii au dreptul la un pachet de servicii de baza care cuprinde servicii medicale, servicii de ingrijire a sanatatii, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale. Drepturile prevazute mai sus se stabilesc pe baza contractului-cadru care se elaboreaza de CNAS pe baza consultarii Colegiului Medicilor din Romania, denumit in continuare CMR, Colegiului Farmacistilor din Romania, denumit in continuare CFR, si Ordinului Asistentilor Medicali din Romania, denumit in continuare OAMR, pana la data de 31 octombrie a anului in curs pentru anul urmator. Proiectul se avizeaza de Ministerul Sanatatii si Familiei, cu consultarea obligatorie a ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitara proprie, si se aproba prin hotarare a Guvernului. In cazul nefinalizarii elaborarii contractului-cadru in termenul prevazut, Ministerul Sanatatii si Familiei elaboreaza si supune spre aprobare Guvernului proiectul contractului-cadru pana la data de 30 noiembrie. Contractul-cadru reglementeaza, in principal, conditiile acordarii asistentei medicale cu privire la: - pachetul de servicii de baza la care au dreptul persoanele asigurate; - lista serviciilor medicale, a serviciilor de ingrijiri, inclusiv la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor medicale si a altor servicii pentru asigurati aferente pachetului de servicii de baza. - criteriile si standardele calitatii pachetului de servicii; - alocarea resurselor si controlul costurilor sistemului de asigurari sociale de

80

sanatate in vederea realizarii echilibrului financiar al fondului; - tarifele utilizate in contractarea pachetului de servicii de baza, modul de decontare si actele necesare in acest scop; - internarea si externarea bolnavilor; - criteriile de internare in spital; - asigurarea tratamentului spitalicesc, masuri de ingrijire la domiciliu sau de recuperare; - conditiile generale de acordare a tratamentului ambulatoriu; - prescrierea si eliberarea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a protezelor si a ortezelor, a dispozitivelor de mers si de autoservire; - modul de informare a asiguratilor; - coplata pentru unele servicii medicale. Prin contractul-cadru se stabilesc conditiile organizarii licitatiilor in vederea contractarii unor servicii din pachetul de servicii de baza. Acestea se realizeaza prin consultarea reprezentantilor legali ai furnizorilor de servicii medicale. CNAS va elabora norme metodologice de aplicare a contractului-cadru, cu consultarea CMR, CFR si OAMR, pana la 15 decembrie a anului in curs pentru anul urmator, care se aproba prin ordin al ministrului sanatatii si al presedintelui CNAS. Obligatiile asiguratilor pentru a putea beneficia de drepturile CNAS sunt urmatoarele: a) sa se inscrie pe lista unui medic de familie acreditat potrivit legii; b) sa anunte medicul de familie ori de cate ori apar modificari in starea lor de sanatate; c) sa se prezinte la controalele profilactice si periodice stabilite prin contractulcadru; d) sa anunte in termen de 15 zile medicul de familie si casa de asigurari asupra modificarilor datelor de identitate sau modificarilor referitoare la incadrarea lor intr-o anumita categorie de asigurati; e) sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului; f) sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar; g) sa achite contributia datorata fondului si suma reprezentand diferenta dintre

81

tarifele acceptate la plata de sistemul de asigurari sociale de sanatate si cele practicate pe piata, denumita in continuare coplata, in conditiile stabilite prin contractul-cadru; h) sa prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative ce atesta calitatea de asigurat. Persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat beneficiaza de servicii medicale numai in cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potential endemo-epidemic in cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru. Tarifele serviciilor hoteliere pentru persoana care insoteste copilul internat in varsta de pana la 3 ani, precum si pentru insotitorul persoanei cu handicap de gradul I internate se suporta de catre casele de asigurari numai daca, potrivit criteriilor stabilite de comun acord de catre CNAS si de CMR, medicul considera necesara prezenta lor pentru o perioada determinata. Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel putin o data pe an, prin casele de asigurari, asupra serviciilor de care beneficiaza, a nivelului de contributie si a modalitatii de plata, precum si asupra drepturilor si obligatiilor sale. Servicii medicale suportate din fondul national unic de asigurari sociale de sanatate In scopul prevenirii imbolnavirilor, al depistarii precoce a bolii si al pastrarii sanatatii, asiguratii vor fi informati permanent de catre casele de asigurari asupra mijloacelor de pastrare a sanatatii, de reducere si de evitare a cauzelor de imbolnavire si asupra pericolelor la care se expun in cazul consumului de droguri, alcool si tutun. Serviciile medicale profilactice suportate din fond sunt urmatoarele: a) monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauzei, indiferent de statutul de asigurat al femeii; b) urmarirea dezvoltarii fizice si psihomotorii a sugarului si a copilului; c) controalele periodice pentru depistarea bolilor ce pot avea consecinte majore in morbiditate si mortalitate; d) servicii medicale din cadrul programului national de imunizari; e) servicii de planificare familiala, indiferent de statutul de asigurat al femeii. Detalierea serviciilor si modalitatile de acordare se stabilesc in contractul cadru. Serviciile medicale stomatologice preventive se suporta de catre casele de asigurari, astfel:

82

- trimestrial, pentru copiii pana la varsta de 18 ani, individual sau prin formarea de grupe de profilaxie, fie la gradinita, fie la institutiile de invatamant preuniversitar; - de doua ori pe an, pentru tinerii in varsta de la 18 ani pana la 26 de ani, daca sunt elevi, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca. Asiguratii in varsta de peste 18 ani au dreptul la un control medical in fiecare an pentru prevenirea bolilor cu consecinte majore in morbiditate si mortalitate, stabilite prin contractul-cadru. Neefectuarea in mod nejustificat de catre asigurati a controalelor medicale periodice preventive poate atrage obligatia de a suporta, dupa caz, unele costuri ale tratamentului curativ si de recuperare pentru afectiunea nedepistata in timp. Prin contractul-cadru vor fi prevazute situatiile in care aceste costuri se suporta de asigurati, precum si stimulentele pentru asiguratii care efectueaza controalele medicale periodice preventive. Asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel putin pentru ameliorarea suferintei, dupa caz. Tratamentul medical se aplica de catre medici sau asistenti medicali si de alt personal sanitar acreditat, la indicatia si sub supravegherea medicului. Serviciile medicale curative ale caror costuri sunt suportate din fond sunt: a) serviciile medicale de urgenta; b) serviciile medicale acordate persoanei bolnave pana la diagnosticarea afectiunii: anamneza, examen clinic, examene paraclinice si de laborator; c) tratamentul medical, chirurgical si unele proceduri de recuperare; d) prescrierea tratamentului necesar vindecarii, inclusiv indicatiile privind regimul de viata si munca, precum si igieno-dietetic. Asiguratii beneficiaza de activitati de suport constand in acordarea de concediu medical pentru incapacitate temporara de munca sau ingrijirea copilului bolnav. Asiguratii au dreptul la asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie, la indicatia medicului de familie. Asiguratii primesc asistenta medicala de specialitate in spitale acreditate. Serviciile spitalicesti se acorda prin spitalizare integrala sau partiala si cuprind: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratament medical si/sau tratament chirurgical, ingrijire, recuperare, medicamente si materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare si masa.

83

Asistenta medicala de recuperare se acorda pentru o perioada si dupa un ritm stabilite de medicul curant in unitati sanitare acreditate. Servicii si ingrijiri medicale la domiciliu se acorda de personal acreditat. Serviciile medicale stomatologice se acorda de catre medicul din cabinetul stomatologic si din serviciul buco-maxilo-facial. Tratamentele stomatologice se suporta din fond in conditiile stabilite prin contractul-cadru. In cazul copiilor in varsta de pana la 18 ani tratamentele stomatologice se suporta din fond in conditiile stabilite in contractul-cadru. .

3.1. 1. VENITURI STRUCTURA ECONOMICA SI FUNCTIONARE

Constituirea fondului national unic de asigurari sociale de sanatate Fondul se formeaza din: a) contributii ale persoanelor fizice si juridice; b) subventii de la bugetul de stat; c) dobanzi, donatii, sponsorizari si alte venituri, in conditiile legii. In mod exceptional, in situatii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului fondului, dupa epuizarea fondului de rezerva veniturile bugetului fondului se completeaza cu sume care se aloca de la bugetul de stat. Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile de sanatate, cu exceptia persoanelor prevazute de lege. Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5%, care se aplica asupra: a) veniturilor din salarii care se supun impozitului pe venit; b) veniturilor din activitati desfasurate de persoane care exercita profesii liberale sau autorizate potrivit legii sa desfasoare activitati independente;

84

c) veniturilor din agricultura si silvicultura, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator . d) indemnizatiilor de somaj si alocatiilor de sprijin; e) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobanzi si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul in care nu realizeaza venituri de natura celor prevazute la lit.( a-d). In cazul persoanelor care realizeaza venituri de natura sub nivelul salariului de baza minim brut pe tara si care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contributia lunara de 6,5% datorata se calculeaza asupra sumei reprezentand o treime din salariul de baza minim brut pe tara. Aceste contributii se platesc astfel: - lunar, pentru cele din veniturile din salarii care se impun impozitului pe venit; - trimestrial, pentru veniturile din activitati desfasurate de persoane care exercita profesii liberale sau autorizate care potrivit legii desfasoara actiitati independente; - anual, pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor , veniturilor din dividende si dobanzi; Persoanele juridice sau fizice la care isi desfasoara activitatea asiguratii au obligatia sa calculeze si sa vireze casei de asigurari o contributie de 7% datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva; acestea au obligatia sa anunte casei de asigurari orice schimbare care are loc in nivelul veniturilor; Persoanele juridice sau fizice au obligatia platii contributiei de 7% raportat la fondul de salarii realizat. Nerespectarea prevederilor legale duce la diminuarea pachetului de servicii de baza. Diminuarea pachetului de servicii de baza are loc dupa 3 luni de la ultima plata a contributiei si se stabileste pe baza de documente justificative, stabilite prin contractul-cadru. Pentru beneficiarii indemnizatiei de somaj si ai alocatiei de sprijin contributia se calculeaza si se vireaza, o data cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza, de catre cei care efectueaza plata acestor drepturi. Persoanele care nu sunt salariate, dar au obligatia sa isi asigure sanatatea potrivit legislatiei sunt obligate sa comunice direct casei de asigurari in a carei raza teritoriala isi au domiciliul veniturile impozabile, in vederea stabilirii si achitarii contributiei de 6,5%.

85

Pentru cetatenii straini care se asigura facultativ contributia la fond se calculeaza prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a doua salarii de baza minime brute pe tara pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru. Persoanele care au obligatia de a se asigura si nu pot dovedi plata contributiei sunt obligate, pentru a obtine calitatea de asigurat, sa achite contributia legala pe ultimii 3 ani, incepand cu data primei solicitari de acordare a serviciilor medicale, calculata la salariul de baza minim brut pe tara, potrivit normelor elaborate de CNAS si aprobate prin ordin al ministrului sanatatii. Strainii carora li s-a acordat una dintre formele de protectie prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001, cu modificarile ulterioare, sunt obligati, pentru a obtine calitatea de asigurat, sa plateasca contributia legala incepand cu data obtinerii respectivei forme de protectie. Strainii carora li s-a acordat, anterior intrarii in vigoare a ordonantei privind integrarea sociala a strainilor care au dobandit o forma de protectie in Romania, una dintre formele de protectie prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001, cu modificarile ulterioare, sunt obligati, pentru a obtine calitatea de asigurat, sa plateasca contributia legala incepand cu data intrarii in vigoare a ordonantei privind integrarea sociala a strainilor care au dobandit o forma de protectie in Romania. Contributia datorata pentru persoanele straine care au dobandit o forma de protectie in Romania se suporta : - de catre bugetul de stat; - de catre bugetul asigurarilor sociale de sta; - de catre bugetul asigurarilor de somaj; Contributiile pentru persoanele care au dobandit o protectie de la bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentand valoarea a doua salarii de baza minime brute pe tara. Contributiile pentru persoanele care au dobandit o protectie de la bugetul asigurarilor de somaj se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra indemnizatiei de somaj sau, dupa caz, asupra alocatiei de sprijin. Angajatorii si asiguratii care au obligatia platii contributiei in conditiile prevazute de lege si care nu o respecta datoreaza majorari pentru perioada de intarziere, egale cu majorarile aferente pentru intarzierea achitarii debitelor catre bugetul de stat.

86

Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune la banca sau la trezorerie, dupa caz, o data cu documentatia pentru plata salariilor si a altor venituri pentru salariati, documentele pentru plata contributiilor datorate fondului, platile efectuandu-se simultan sub control bancar, respectiv trezorerie. Utilizarea si administrarea fondului national unic de asigurari sociale de sanatate

Veniturile fondului colectate de casele de asigurari se utilizeaza pentru: - plata serviciilor medicale, a medicamentelor, a materialelor sanitare si dispozitivelor medicale, in conditiile stabilite prin contractul-cadru; - cheltuieli de administrare, functionare si de capital in limita a maximum 3% din sumele colectate; -fondul de rezerva in cota de 1% din sumele constituite la nivelul CNAS. Veniturile fondului nu pot fi utilizate pentru: - investitii pentru construirea si consolidarea de unitati sanitare; - achizitionarea aparaturii medicale de inalta performanta; - persoanele fara venituri sau cu venituri sub salariul de baza minim brut pe economie, care necesita activitati de prevenire, de diagnostic, de terapie si de reabilitare in cazul afectiunilor transmisibile, prevazute in programele nationale elaborate de Ministerul Sanatatii; - masuri profilactice si tratamente instituite obligatoriu prin norme legale. Bugetul fondului se aproba de catre Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexa la legea bugetului de stat. Repartizarea pe domenii de asistenta se aproba conform legii. Bugetele de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurari se aproba de ordonatorul principal de credite in conditiile legii si, dupa caz, cu avizul ministerelor si al institutiilor centrale cu retele sanitare proprii. Disponibilitatile caselor de asigurari la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta nr.150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate se vireaza in contul CNAS.

87

Sumele ramase neutilizate la nivelul caselor de asigurari la sfarsitul fiecarui an se vireaza in contul CNAS. Sumele ramase la nivelul CNAS la sfarsitul anului se reporteaza in anul urmator. Fondul de rezerva ramas neutilizat la finele anului se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie. Utilizarea fondului de rezerva se stabileste prin legile bugetare anuale Prezint dinamica veniturilor bugetului asigurarilor de sanatate in perioada 2001 - 2004: mii lei Venituri totale Venituri totale Venituri totale Tabelul nr. 16 Venituri totale

2001 2002 2003 2004 35.934.247.094 50.863.191.157 56.741.889.606 64.771.317.000 din care contributii la din care contributii la din care contributii la din care contributii la fondul de sanatate fondul de sanatate fondul de sanatate fondul de sanatate 2001 2002 2003 2004 34.583.403.020 47.489.398.536 54.820.025.483 62.376.803.280 ponderea contributiei ponderea contributiei ponderea contributiei ponderea contributiei in in venituri totale 2001 96 % in venituri totale 2002 93% in venituri totale 2003 96 % venituri totale 2004 96 %

Graficul nr. 5

88

96 96 95,5 95 94,5 94 93,5 93 92,5 92 91,5

96

96

2001 93 2002 2003 2004

Ponderea contributiei in veniturile totale

Facand o analiza a perioadei 2001- 2004 asupa veniturilor bugetului asigurarilor de sanatate am constatat o crestere de la un an la celalalt. In anul 2002 veniturile totale au o crestere de 42 % fata de anul 2001 , iar veniturile obtinute din cotributii la fondul de sanatate in aceiasi perioada au o crestere in anul 2002 de 37% fata de anul 2001.In anul 2003 veniturile totale au o crestere de 11 % fata de anul 2002 , iar veniturile obtinute din cotributii la fondul de sanatate in aceiasi perioada au o crestere de 15 % fata de anul 2002. In anul 2004 veniturile totale au un procent de crestere fata de anul 2003 de 14 % , iar veniturile obtinute din contributii la fondul de sanatate au o crestere in anul 2004 tot in procent de 14 % fata de anul 2003.In final observam o crestere pentru fiecare perioada , aceasta se datoreaza in primul rand cresteri nivelului salariilor, agentilor economici persoane fizice si juridice.Se observa ca ponderea cea mai mare in formarea veniturilor bugetului asigurarilor de sanatate o au veniturile obtinute din contributiile la fondul de sanatate al persoanelor fizice si juridice care pot avea calitatea de angajat (persoana fizica) si de angajator (persoana juridica).

3.1. 2. CHELTUIELI SANATATE - STRUCTURA ECONOMICA SI

89

FUNCTIONALA
Pentru fiecare individ , ca si pentru intraga colectivitate , sanatatea reprezinta unul din cei mai importanti factori care asigura desfasurarea vietii si activitatii.Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste sanatatea ca fiind o stare de bunastare fizica, mentala si sociala si nu doar o absenta a bolii si a infirmitatii. Putem defini sanatatea pe langa o problema de asistenta medicala si o problema cu un profund caracter social , facand parte integranta din ansamblul conditiilor social economice de dezvoltare. Politica sanitara este parte integranta a politicii sociale si pentru infaptuirea ei , in numeroase tarii ale lumii se cheltuiesc importante resurse financiare.Cheltuielile pentru sanatate prezinta o tendinta de crestere , datorita unor factori, cum sunt:amplificarea nevoilor de ocrotire a sanatatii ca efect al cresterii numarului populatiei si modificarii structurii sale; accentuarea factorilor de risc ; cresterea costului prestatiilor medicale , ca urmare a introducerii , in practica medicala , a unor noi mijloace de investigatie , tratament , medicamente , a sporirii numarului cadrelor medicale. Cheltuielile publice pentru sanatate au o mare importanta in asigurarea calitatii vietii indivizilor si privite din acest punct de vedere , prezinta mari disparitati de la o tara la alta.In tarile dezvoltate esista doua categorii de cheltuieli de sanatate , din punct de vedere al celui care le suporta. Este vorba de cheltuieli publice pentru sanatate so cheltuieli private pentru sanatate.Cheltuielile publice pentru sanatate sunt destinate intretinerii si functionarii institutiilor sanitare (spitale , dispensare , policlinici), precum si finantarii unor actiuni de prevenire a inbolnavirilor , evitare a accidentelor si de educatie sanitara.In acest sens, subliniem importanta conceptiilor actuale privind apararea si promovarea sanatatii , conform carora medicina nu mai trebuie sa fie medicina bolnavului , ci in primul rand medicina omului sanatos , cu accent pe profilaxia maladiillor. Ca si in cazul celorlalte actiuni social - culturale , si in domeniul sanatatii exista institutii medicale de stat si particulare , sectorul privat in domeniul medicinei , ca si numarul medicilor ce-si desfasoara activitatea in cadrul lui, este insa restrans ( de exemplu in Suedia , si Marea Britanie).Resursele financiare pentru ocrotirea sanatatii servesc aqtat pentru realizarea de investitii in acest domeniu ( constructii de unitati sanitare si dotarea acestora cu aparate ,

90

utilaje , si instrumente medicale moderne, mijloace de transport adecvate) , cat mai ales pentru intretinerea curenta si functinarea normala a spitalelor , dispensarelor (salarii si alte drepturide personal materiale sanitare , medicamente , hrana pentru bolnavi , cheltuieli gospodaresti, reparatii). Ocrotirea sanatatii este un serviciu public cu caracteristici deosebite , el nu poate fi supus numai cerintelor pietei ci , in aceladsi timp , el trebuie supus unei economii de tip administrativ.Relatia medic - pacient nu este o relatie ca de la vanzator la cumparator , ci ea implica si alte aspecte.Trebuie tinuta seama de imprevizibilitatea riscurilor , de amploarea lor , de asemenea , de efectele colective multiple cu influente negative ( imbolnavirii , epidemii) sau pozitive ( prevenirea imbolnavirilor , vaccinari) trebuie recunoscuta necesitatea accesului tuturor indivizilor la protectia sanitara si socializarea riscurilor. In alta ordine de idei , sistemul sw sanatate trebuie sa fie bine organizat si structurat , trebuie sa existe o cultura despre sanatate care sa conduca la respectarea unei discipline in economia sanatatii , intre cererea si oferta de sanatate trebuie sa existe anumite legaturi in mod cat mai conventabil si eficient.Oastfel de legatura o asigura si mecanismul de finantare a sanatatii. Cheltuielile publice pentru sanatate reprezinta acele cheltuieli facute de administratia publica in domeniul sanatatii.In tarile dezvoltate ele cuprind , de regula cheltuielile pentru institutiile sanitare , cercetari medicale , administratia in domeniul sanatatii si acoperirea totala sau partiala a cheltuielilor indivizilor cu ingrijirea sanatatii. In afara acestora , exista cheltuieli efectuate prin intermediul unor institutii speciale - case de asigurari de sanatate (de boala ) sau organizatii mutuale care se bazeaza pe cotizatiile sociale platite de salariati , patroni si alte persoane.In functie de sistemul ingrijirilor de sanatate folosit intr-o tara , pot predomina cheltuielile bugetare pentru sanatate care se efectueaza de administratia publica sau cheltuielile care se finanteaza pe seama cotizatiilor sociale suportate de salariatii si agentii economici obligati la plata acestora. Sunt cunoscute doua sisteme principale de finantare a sanatatii , practicate de multi ani in special in tarile dezvoltate , si anume:sistemul german ( care poarta numele cancelarului Bismarck) , initiatorul lui inca din anul 1833) si sistemul englez ( cunoscut si sub numele lordului Beveridge) . Sistemul german se caracterizeaza prin faptul ca se bazeaza pe cotizatii obligatorii

91

suportate , in parti egale de salariati si de intreprinderi.Aceste cotizatii sunt mobilizate de institutii speciale , case de asigurari de boala , pacientii nu platesc nimic pentru consultatii , tratamente , deoarece respectivele case de asigurari incheie contracte cu prestatorii farmacii suportand si ele cheltuielile respective. In acest sistem exista o separare intre sistemul ambulatoriu de ingrijiri medicale si cel spitalicesc , primul este in intrgime privat , medicii negociaza cu case de asiguratri finantate si suma onorariilor pentru consultatii , cel din urma are un pronuntat caracter public si personalul medical din spitale este salariat de stat.Raportul intre finantarea publica si finantarea prin cotizatii este de 25 % finantare bugetara si 75 % finantare prin cotizatii.Acest sistem se bazeaza pe o larga autonomie , este specializat si permite concurenta. Un astfel de sistem , cu unele trasaturi caracteristice se practica in Gemania, Belgia , Luxemburg , Olanda , Franta.O caracteristica a acestor cotizatii este aceea ca deservesc trei destinatii: asigurari de boala ; pensii ; ajutoare familiale care , din punct de vedere financiar nu sunt separate una de alta.Pacienti platesc consultatia , tratamentul , si medicamentele direct medicului sau farmacistului , iar ulterior se ramburseaza intre 70 % si 90 % din cheltuieli efectuate , in functie de specialitate , boala. Sistemul englez ofera in grijiri medicale gratuite pentru toti indivizii , statul finanteaza integral ocrotirea sanatatii prin Sistemul National de Sanatate ( National Heaalth Service) Este un sistem bazat pe resursele financiare care provin din ompozite .Pacientii nu platesc nimic , dar au obligatia de a se inscrie la un medic , acesta primind remuneratia de la NHS pe baza contractului incgeiat cu acest organism.Finantarea bugetara a sanatatii se face in proportie de 85 % , restul din alte fonduri sau de catre pacienti ( de exemplu medicamentele in parte , sunt suportate de bolnavi) . In ultimii ani sistemul a fost partaial reformat , intarindu-se responsabilitatea si autonomia medicilor de familie si a unitatrilor sanitare ( spitale ) si instituindu-se un sistem de control ( audit ) asupra calitatii ingrijirilor medicale. In SUA asigurarea sanatatii se realizeaza intr-o mare masura prin intermediul pietei , prin asigurari private de sanatate.Aceste sume nu sunt considerate prelevari obligatorii , asa sunt considerate cotoizatiile sociale.Sistemul de sanatate face inechitabil accesul tuturor persoanelor la acest serviciu deosebit de important pentru populatie , mai ales datorita nivelului foarte ridicat al costului ingrijirilor medicale.Statul american finanteaza doar doua programe in domeniul sanatatii ; programul MEDICALE pentru persoanele in varsta de peste 65 ani si , medici specialisti ,

92

programul MEDICAID pentru persoanele cu venituri sub pragul saracie. In afara acestor categorii de persoane si a celor care incheie asigurari private pentru sanatate , in S.U.A exista 33 milioane de persoane fara asigurari de sanatate ( someri , lucratori temporari , persoane cu venituri mici ). Aceasta situatie a condus la initierea unor masuri de reforma a ocrotirii sanatatii , in sensul crearii unor organisme nationale care sa stabileasca diferite resurse de alimentare ale unui buget al sanatatii ,printre care intreprinderile sa introduca asigurari pentru salariatii lor. Din cele de mai sus rezulta ca sursele de finantare a actiunilor de ocrotire a sanatatii sunt diverse si anume : - fonduri alocate din buget ( central sau local ) care detin in unele tari un loc important in totalul cheltuielilor publice.Statu finanteaza institutiile sanitare publice ( spitale si unele actiuni in domeniul sanatatii ( vaccinari , tratarea anumitor boli specifice , profesionale ) ; - cotizatii de asigurari de sanatate . Acestea sunt suportate in mod obligatoriu de salariati , alte persoane fizice si patroni.Cotizatiile difera in functie de nivelul salariilor si de specificul activitatii desfasurate.Pe seama acestor cotizatii se acopera onorariile platite medicilor , medicamentele , costul analizelor de laborator sau altor prestatii medicale. - resurse ale populatiei cheltuite in calitatea de pacienti , in cazul in care persoanele respective nu sunt asigurate si suporta integral costul prestatiilor medicale , medicamentelor , tratamentelor; - ajutor extern, intalnit in special in tari in curs de dezvoltare , sub forma ajutoarelor oferite de organizatii specializate (Organizatia Mondiala a Sanatatii , Crucea Rosie Internationala ) . Se poate aprecia ca , la nivel mondial , in ultimele trei decenii , volumul cheltuielilor pentru sanatate a crescut , dublandu-se in majoritatea tarilor dezvoltate.Conform Raportului Dezvoltarii Umane al UNCTAD ponderea cheltuielilor totale pentru sanatate in PIB in tarile membre ale OCDE a crescut.In tarile in curs de dezvoltare s-a inregistrat pe total , de asemenea . o dublare a ponderii cheltuielilor publice pentru sanatate in total PIB. Efectul general al cresterii acestor cheltuieli publice pentru sanatate s-a manifestat intr-un progres al starii de sanatate ., intr-o crestere a sperantei de viata la nastere , in majoritatea tarilor , chiar in unele tari in curs de dezvoltare. In cursul ultimilor zece ani , toate tarile bogate sau sarace au avut dificultati in

93

elaborarea unor politici eficiente pentru ameliorarea functionarii sistemelor de sanatate.Cresterea cheltuielilor pentru sanatate a impus o mai puternica stapanire a evolutiei lor , o imnbunatatire a gestiunii acestor cheltuieli , o cunoastere mai buna a activitatilor de ingrijire a sanatatii , a evaluarii calitatii lor in functie de informatii specifice , stabilirea precisa a obiectivelor si a modului lor de realizare. Activitatea de ocrotire a sanatatii se concretizeaza in mai multe categorii de efecte medicale , efecte sociale si efecte economice. - efectele medicale viazeaza rezultatele concrete ale actiunilor privind ingrijirea sanatatii ( consultatii , analize , diagnostic , tratamente) ; - eficienta sociala reflecta efectele actiunilor de ocrotire a sanatatii la nivelul intregii societatii si se resfrang asupra starii de sanatate a intregii populatii; - eficienta economica se concretizeaza in reducerea perioadelor de incapacitate de munca datorate imbolnavirilor si accidentelor , eradicarea unor boli , limitarea extinderii altora ; pastrareatarii de sanatate conduce la cresterea duratei medii de viata si a vietii active. Eficienta economica poate fi determinata si evaluata folosind metode cum sunt : analiza cost - beneficiu ( compara costurile diferitelor servicii medicale cu rezultatele exprimate in bani ale acestora , ea are o aplicabilitate redusa , datorita numarului restrans de produse ale serviciilor medicale care se pot evalua in bani; - analiza cost - eficacitate presupune compararea costurilor serviciilor medicale cu eficacitatea reprezentata de ani de supravietuire , numar de imbolnaviri evitate , grad de recuperare ; - analiza cost utilitate , care leaga costul unei actiuni medicale de consecintele ei exprimate in variabile calitative( de exemplu anii de viata castigati - supravietuire ponderati cu un indicator al calitatii vietii acestor anii. La noi in tara resursele financiare destinate ocrotirii sanatatii au provenit , pana in 1989 , in proportie covarsitoare de la bugetul de stat .Intr-o masura redusa se alaturau unele cheltuieli efectuate de agentii economici unele veniturii proprii ale institutiilor sanitare ( care erau mobilizate intr-un fond special pentru sanatate) sau cheltuieli ale populatiei pentru ingrijirea si pastrarea sanatatii , efectuate din proprie initiativa. Reforma care se desfasoara in domeniul ocrotirii sanatatii in tara noastra a introdus un nou sistem de ocrotire a sanatatii in tara noastra si anume asigurarile sociale de sanatate.Au un

94

caracter obligatoriu , functioneaza descentralizat , iar resursele banesti necesare functionarii sistemului de sanatate sunt constituite , in principal , din contributii ale asiguratilor , ale angajatorilor ( persoane fizice si juridice) si din alte surse. Incepand cu anul 1998 , in cheltuielile publice pentru sanatate , alaturi de cheltuielile bugetare ( si de fondul special pentru sanatate ) se cuprinde si fondul de asigurari sociale de sanatate. Volumul si evolutia cheltuielilor pentru sanatate in perioada 2001 - 2004 mii lei Cheltuieli totale - Cheltuieli totale - Cheltuieli totale tabelul nr. 17 - Cheltuieli totale -

sanatate - 2001 sanatate - 2002 sanatate - 2003 sanatate - 2004 34.856.821.100 47.796.389.386 56.341.819.606 64.151.717.000 din care cheltuieli din care cheltuieli din care cheltuieli din care cheltuieli curente sanatate- curente sanatate- curente sanatate- curente sanatate2001 2002 2003 2004 34.500.421.100 47.375.826.386 55.886.546.259 63.951.717.000 ponderea chelt. curente ponderea chelt. curente ponderea chelt. curente ponderea chelt. curente in chelt. totale - 2001 98 % in chelt. totale -2002 99 % in chelt. totale - 2003 99% in chelt. totale - 200499 %

Graficul nr. 6

95

99 99 98,5 98 97,5

99

99 2001

98

2002 2003 2004

Ponderea cheltuielilor curente - sanatate in cheltuielile totale

Din datele prezentate rezulta cresterea volumului absolut al acestor cheltuieli in perioada 2001 - 2004 , dar ponderea lor in totalul cheltuielilor s-a mentinut la un procent de 99 % . Reforma in domeniul sanatatii vizeaza introducerea unui nou sistem de asigurare a sanatatii , opus celui centralizat si bazat pe noi principii de organizare si finantare. In noile conditii de ocrotire a sanatatii in cheltuielilor publice pentru sanatate: - fondurile de asigurari sociale de sanatate; - bugetul de stat; -fondul special pentru sanatate; - cheltuielile populatiei pentru sanatate; - cheltuielile unor organizatii non- guvernamentale de caritate; - resursele externe; Fondurile de asigurari sociale de sanatate reprezinta principala sursa de finantare a sanatatii in Romania , si ele reprezinta circa 60 % din cheltuielile publice pentru sanatate.Aceste fonduri se constituie pe doua niveluri: Fondul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si fondurile caselor de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti. Constituirea fondurilor se realizeaza pe seama contributiilor suportate de persoane fizice (salariati , pensionari , alte persoane fizice) si juridice si se utilizeaza pentru plata medicamentelor si a serviciilor medicale acordate , acoperirea cheltuielilor de administrare si functionare . Bugetul de stat finanteaza cheltuielile curente ale unitatilor sanitare ( organizate ca institutii publice) integral sau partial ( sub forma de alocatii care completeaza veniturile extrabugetare).Sunt finantate integral de la bugetul de stat: institutele si centrele de sanatate publica, inspectoratele de sanatate publica , centrele de medicina preventiva , Institutele si Romania , sursele de finantare a

96

Academia de Stiinte Medicale , spitalele de psihiatrie , sanatoriile , spitalele de boli infecto contagioase , unitatile si activitatile specifice Ministerului Apararii Nationale , Ministerului de Interne , Serviciul Roman de Informatii si Ministerului Transporturilor. Sunt finantate cu alocatii bugetare urmatoarele unitati sanitare : institutele cu activitate de cercetare si invatamant sau care coordoneaza programe de sanatate, serviciile de ambulanta , unitatile sanitare cu sectii de psihiatrie , TBC si boli infecto - contagioase. Tot bugetul de stat finanteaza programele nationale de sanatate publica , organizate de Ministerul Sanatatii si alte programe ( la care contribuie alaturi de finantarea caselor de asigurari de sanatate). Prin cheltuieli de capital bugetul de stat finanteaza constituirea unor unitati sanitare si procurarea de aparatura si echipamente de mare performanta. Fondul special pentru sanatate se constituie in afara bugetului de stat, pe seama unor taxe percepute asupra activitatilor daunatoare sanatatii prelevate de la persoanele juridice care realizeaza incasari din actiuni publicitare la produsele de tutun ,tigari si bauturi alcolice contribuie cu 1 % din valoarea acestor incasari.De asemenea , in acest fond se cuprind si o serie de venituri din activitatea unitatilor sanitare ) cota din veniturile policlinicilor cu plata , taxe pentru examene medicale ).Resursele acestui fond special pentru sanatate se alatura resurselor bugetului de stat pentru unitatile finantate integral din resurse bugetare. Cheltuielile populatiei pentru sanatate sunt acele cheltuieli pentru servicii medicale sau medicamente , altele decat cele care intra in sfera asigurarilor sociale de sanatate ; de asemenea populatia poate incheia asigurari facultative , private. La anumite actiuni in domeniul ocrotirii sanatatii pot contribuii si organizatiile neguvernamentale cu caracter filantropic , caritabil. Romania beneficiaza si de resurse externe, de exemplu creditul acordat de Baca Mondiala in anul 1991, in valoare de 150 mln. dolari SUA pentru realizarea reformei in domeniul sanatatii.De asemenea , au mai fost primite resurse financiare in cadrul programelor PHARE sau alte organisme internationale( Fondul de Dezvoltare Sociala al Consiliului Europei).

97

3.2. FONDUL PENTRU SOMAJ PREZENTARE GENERALA

Protectia sociala reprezinta ansamblul de norme juridice ,decizii si actiuni concrete intreprinse de societate pentru prevenirea , diminuarea sau inlaturarea consecintelor unor evenimente considerate ca riscuri de pierdere a locului de munca , de neincadrare in munca a tinerilor absolventi de scoli si facultati , a tinerilor lasati la vatra din armatacare nu au lucrat inainte de incorporare. In baza principiilor solidaritatii umane dintre cei incadrati in munca si cei fara un loc de munca , a parteneriatului social , prin Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca - ANOF , presteaza servicii publice pentru ocuparea si formarea profesionala in favoarea persoanelor fizice sau juridice , astfel: - Orienteaza si conseiaza persoanele fizice neincadrate in munca in vederea gasirii unui loc de munca , le califica sau recalifica pentru domenii solicitate pe piata de munca , le stabilesc si platesc ajutoare de somaj , sprijin sau integrare profesionala; - Persoanele juridice le selectioneaza candidatii , le mediaza cererea de noi locuri de munca cu oferta acesteia , stimuleaza crearea de noi locuri de munca; Toate aceste servicii pot fi incredintate de Agentia mentionata si unorprestatoridin sectorul public sau privat pe baza unorcriterii de acreditare stabilite de Guvern. In cadrul formelor de protectie , cele sub forma baneasca ,inscrise in bugetul cunoscut sub denumirea de bugetul pentru plata ajutorului de somaj , includ trei formede protectie esentiale dar si altele.Ajutorul de somaj este o forma principala ce consta dintr-o suma de bani ce se stabileste si acorda lunar , diferentiat pe categorii de persoane si vechime in munca , cu luarea in considerare a salariului minim pe economie sau a ultimului salariu tarifar indexat , persoanelor apte de munca dar carora le-a incetat contractul de munca. Stabilirea cuantumului de ajutor se face in functie de criteriile stabilite de lege , beneficiarii someri avand obligatia de a se prezenta lunar si de cate ori sunt chemati la Agentiile locale pentru vizarea carnetului de evidenta . Plata ajutorului se face lunar , proportional cu numarul de zile calendaristice cand titularul este indreptatit sa primeasca acest drept banesc. Ajutorul de integrare profesionala este forma de protectie ce se acorda persoanelor

98

care nu au fost incadrate in munca , in urmatoarele situatii: - Absolventii invatamantului preuniversitar si universitar care nu au surse proprii de venit la nivelul a cel putin jumatate din salariu de baza minim brut pe tara si care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale; Tinerii care inainte de efectuarea stagiului militar nu au fost incadrati cu contracr de munca si care intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut angaja.Acest ajutor se plateste la cererea persoanelor indreptatite pentru o perioada de maximum 270 de zile. Alocatia de sprijin este forma de protectie sociala baneasca ce se acorda pe o perioada maxima de 18 luni de la expirarea perioadei de acordare a ajutorului de somaj sau a ajutorului de integrare profesionala persoanelor care sunt lipsite de mijloace de intretinere. Se considera lipsite de mijloace de intretinhere persoanele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: - nu realizeaza impreuna cu membrii familiei un venit mediu lunar , pe membru de familie , de cel putin 60 % din salariu de baza minim brut impozitat , pe tara; - nu detin impreuna cu membrii familiei terenuri agricole echivalente cu 2 ha in zonele colinare si de ses sau 4 ha in zonele montane. Exista si alte forme de protectie cu pondere mai mica , dar cu mare , greutate sociala , in perioada si domenii cum sunt invatamantul de reconversie profesionala , de calificare si recalificare , masurile de combatere si prevenire a somajului , platile compensatorii.

3.2. 1. VENITURI SOMAJ - STRUCTURA ECONOMICA SI

99

FUNCTIONARE CONSTITUIREA FONDULUI PENTRU SOMAJ LA BUGETUL ASIGURARILOR PENTRU SOMAJ

Constituirea si utilizarea fondului pentru plata ajutorului de somaj Sursele de finantare a formelor de protectie sociala sunt diferite ca marime si provenienta. In ordinea provenientei lor sursele sunt : - contributiile obligatorii de la persoanele fizice si juridice care utilizeaza forta de munca; - contributiile obligatorii de la personalul incadrat in munca si virate de angajatori la CNOF; - subventii de la bugetul statului; - imprumuturi de la Trezoreria statului; - donatii; - alte surse; Fondul necesar pentru plata ajutorului de somaj , a ajutorului de integrare profesionala si a alocatiei de sprijin se constituie din urmatoarele surse: a) o cota de 3 % aplicata asupra fondului de salarii realizat lunar, in valoare bruta, de persoanele fizice si juridice romane si straine cu sediul in Romania, care angajeaza personal roman, precum si din veniturile declarate in contractele de asigurari sociale de catre persoanele fizice autorizate sa presteze o activitate individuala si asociatiile familiale care isi desfasoara activitatea in temeiul Decretului-lege nr. 507 2002; b) o contributie de 1% din salariul de baza lunar de incadrare brut, platita de salariatii persoanelor fizice si juridice prevazute la lit. a); c) o contributie de 1% din venitul lunar in valoare bruta, obtinut din munca prestata de catre membrii cooperatiei; d) o subventie de la bugetul de stat pentru completarea fondului, in caz ca sursele de mai sus nu

100

acopera platile datorate. Fondul pentru somaj se pastreaza intr-un cont al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale deschis la Banca Nationala a Romaniei, este gestionat de acesta si este purtator de dobinda. Sumele neconsumate intr-o perioada se reporteaza in perioadele imediat urmatoare fara a exista obligatia de a fi varsate la bugetul de stat. Pentru nevarsarea la termen a sumelor pentru ajutorul de somaj atrage o majorare de 0,2 % pentru fiecare zi de intirziere, dar nu mai mult decit totalul sumelor datorate. Sumele reprezentind majorarile de intirziere sunt sursa de constituire a fondului pentru plata ajutorului de somaj, a ajutorului de integrare profesionala si a alocatiei de sprijin. In cazul neachitarii la termen a contributiilor datorate pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj, a ajutorului de integrare profesionala si a alocatiei de sprijin, precum si a majorarilor de intirziere, potrivit legii, directiile teritoriale ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale pot dispune poprirea sumelor respective din conturile agentilor economici, prin introducerea de dispozitii de incasare, care constituie titluri executorii, pe care organele bancare sunt obligate a le executa fara acceptul debitorilor. In cazul lipsei disponibilitatilor banesti in conturile bancare, lichidarea creantelor se face prin aplicarea procedurii de executare silita, in conditiile legii. Din fondul constituit pentru ajutorul de somaj se vor face plati si pentru: - acoperirea cheltuielilor legate de administrarea si gestionarea Fondului pentru plata ajutorului de somaj; - acoperirea unor cheltuieli pentru calificarea, recalificarea si perfectionarea somerilor, a celor care beneficiaza de ajutorul de integrare profesionala si de alocatia de sprijin; - utilizarea unei parti de pina la 10% din dobinda constituita la fondul pentru plata ajutorului de somaj, precum si din veniturile din prestatii realizate de oficiile fortei de munca si de centrele de calificare si recalificare a somerilor, pentru dezvoltarea bazei materiale a acestor oficii si centre de calificare si recalificare, pentru reparatii la cladiri si alte mijloace fixe din dotarea acestora, precum si pentru cheltuieli de personal; - acordarea unor credite in conditii avantajoase, cu o dobinda de 50% din taxa oficiala a scontului stabilita de Banca Nationala a Romaniei la depozitul constituit la societatea bancara desemnata prin licitatie, pentru infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii sau unitati cooperatiste, cu cel mult 200 de salariati sau, dupa caz, cooperatori, in scopul crearii de noi locuri de munca, in special pentru someri. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale va transfera,

101

semestrial, in contul societatii bancare autorizate sa acorde credite, o parte din Fondul pentru plata ajutorului de somaj, in limitele sumei aprobate prin bugetul asigurarilor sociale de stat; - acoperirea cheltuielilor privind platile compensatorii ce se acorda salariatilor ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca urmare a concedierilor colective; - acoperirea cheltuielilor privind realizarea masurilor active pentru combaterea somajului. - acoperirea cheltuielilor privind platile ce se acorda persoanelor fizice sau juridice care incadreaza absolventi; acoperirea cheltuielilor privind recalificarea absolventilor incadrati de persoanele juridice in conditiile legii. - acoperirea cheltuielilor pentru acordarea de credite societatilor comerciale aflate in procesul de restructurare, in vederea sustinerii unor masuri de redresare si relansare economica; - acoperirea cheltuielilor privind platile pentru persoanele incadrate pe locurile de munca create de societatile comerciale beneficiare de credite, in vederea aplicarii masurilor de redresare si relansare economica. - Pentru ca o intreprindere mica sau mijlocie ori o unitate cooperatista sa poata beneficia de credite , trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa angajeze someri, in proportie de cel putin 50% din numarul locurilor de munca nou-create prin utilizarea creditelor acordate. Daca beneficiarul creditelor disponibilizeaza persoane angajate in conditiile de mai sus, inainte de 3 ani de la incadrare, acesta este obligat ca, pe locurile devenite vacante, indiferent de motive, sa incadreze personal din aceeasi categorie, intr-o perioada de maximum 30 de zile de la data la care acestea au devenit vacante. In cazul nerespectarii acestei conditii, agentul economic va suporta o penalitate egala cu marimea creditului acordat pentru fiecare loc de munca creat si neocupat. Penalitatile se varsa la Fondul pentru plata ajutorului de somaj. - sa realizeze activitatea de baza in productie, servicii sau turism; nu se pot finanta agentii economici care au obiect de activitate exclusiv comertul; sa aiba intocmit proiectul de fezabilitate avizat de o comisie formata din reprezentantii bancilor finantatoare si reprezentantul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. - locurile noi de munca, avute in vedere la acordarea de credite in conditiile legii , sa nu fie rezultatul disponibilizarilor de personal in ultimele 12 luni premergatoare incheierii

102

contractului de creditare. - Durata maxima de creditare poate fi de pina la 3 ani, inclusiv perioada de gratie. In cazul in care agentul economic solicita un nou credit, acesta i se poate acorda cu conditia achitarii in totalitate a creditului anterior. Banca finantatoare poarta raspunderea pentru creditele acordate ramase nerambursate. Marimea fondului destinat creditarii se va stabili prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. La elaborarea proiectului legii bugetului asigurarilor sociale de stat, cit priveste stabilirea fondului destinat creditarii. Guvernul va consulta organizatiile patronale si confederatiile sindicale. - Conditiile de acordare si rambursare a creditelor, modul de stabilire a garantiilor si organizarea si desfasurarea licitatiilor pentru desemnarea bancilor autorizate sa acorde credite din fondul pentru plata ajutorului de somaj se vor stabili prin norme metodologice ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si ale Bancii Nationale a Romaniei. Se mai pot asigura in sistemul asigurarilor pentru somaj si urmatoarele persoane: a) asociat unic, asociati; b) administratori care au incheiat contracte potrivit legii; c) persoane autorizate sa desfasoare activitati independente; d) membri ai asociatiei familiale; e) cetateni romani care lucreaza in strainatate, conform legii; f) alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legislatiei si care nu se regasesc in una dintre situatiile prevazute mai sus. Angajatorii la care isi desfasoara una din aceste activitatati sunt obligati sa depuna, in termen de 20 de zile calendaristice de la expirarea lunii pentru care se datoreaza contributiile, la agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza isi au sediul sau domiciliul, declaratia lunara privind obligatiile de plata catre bugetul asigurarilor pentru somaj si dovada efectuarii acestei plati. Persoanele care au cel putin varsta de 18 ani pot incheia contract de asigurare pentru somaj cu agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza isi au domiciliul sau, dupa caz, resedinta. Venitul lunar pentru care se asigura persoanele prevayute mai sus nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara. In cazul in care sursele nu acopera finantarea cheltuielilor, deficitul bugetar va fi acoperit

103

prin subventii de la bugetul de stat. Constituirea resurselor si efectuarea cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj se realizeaza prin trezoreria statului. Disponibilitatile banesti inregistrate la finele anului de bugetul asigurarilor pentru somaj se reporteaza si se utilizeaza in anul urmator cu aceeasi destinatie. Angajatorii care incheie cu persoane fizice conventii civile de prestari de servicii pentru desfasurarea unor activitati nu au obligatia de a contribui la bugetul asigurarilor pentru somaj in raport cu drepturile banesti platite acestora din fondul de salarii, daca acestea au incheiat si un contract individual de munca. Angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 1%, aplicata asupra salariului de baza lunar brut, pentru asiguratii cu contract de munca sau, dupa caz, pentru uni asiguratii, asupra veniturilor brute lunare realizate. Persoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru somaj, au obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 6%, aplicata asupra venitului lunar declarat in contractul de asigurare pentru somaj. In functie de necesarul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj, nivelul cotelor contributiilor se poate modifica prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Veniturile din alte surse ale bugetului asigurarilor pentru somaj se constituie, in principal, din dobanzi, majorari pentru neplata la termen a contributiilor, restituiri ale creditelor acordate in baza legii, taxe incasate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca din activitatea de formare profesionala si cele pentru acreditarea furnizorilor de servicii de ocupare, penalitati, amenzi si orice alte sume incasate potrivit legii la bugetul asigurarilor pentru somaj. Termenul de plata a contributiilor la bugetul asigurarilor pentru somaj este, dupa caz, de cel mult 5 zile de la: - data stabilita pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor cooperatori pe luna in curs, in cazul angajatorilor care efectueaza plata acestor drepturi o singura data pe luna; DINAMICA VENITURILOR BUGETULUI FONDULUI DE SOMAJ IN PERIOADA 2001 2004

104

mii lei 18

tabelul nr.

Venituri totale - Fond Venituri totale - Fond Venituri totale - Fond Venituri totale - Fond somaj 2001 13.339.652.909 din care asigurarilor somaj somaj 2002 18.733.248.106 din care pentru asigurarilor somaj somaj 2003 18.702.183.126 din care pentru asigurarilor somaj somaj 2004 19.239.788.963 din care pentru asigurarilor somaj pentru

contributia la bugetul contributia la bugetul contributia la bugetul contributia la bugetul

2001 2002 2003 2004 12.276.405.186 16.420.858.592 15.517.831.559 17.640.672.614 Ponderea in procente a Ponderea in procente a Ponderea in procente a Ponderea in procente a contributiilor de somaj contributiilor de somaj contributiilor de somaj contributiilor de somaj in venituri totale 2001 92 % in venituri totale 2002 88 % in venituri totale 2003 83 % in venituri totale 2004 92 %

Graficul nr. 7

105

92 92 90 88 86 84 82 80 78 83 88

92

2001 2002 2003 2004

Ponderea contributiilor de somaj in veniturile totale

Facand o analiza asupra dinamicii veniturilor totale privind fondul pentru somaj in perioada 2001 - 2004 vom observa o crestere a acestora de la un an la celalalt astfel: - in perioada 2002 cresterea veniturilor totale a fost de 40 % fata de 2001; - in anul 2003 cresterea veniturilor totale a fost de 40 % fata de anul 2001; - in perioada 2003 se observa o diminuare a veniturilor totale de ( 31.064.980 fata de anul 2002; - in perioada 2004 se observa o crestere a veniturilor totale de 44 % fata de anul 2001; Dinamica bugetarii fondului de somaj in ultimii trei ani ne arata o dublare a sumelor veniturilor.

3.2.2.

CHELTUIELI FOND SOMAJ - STRUCTURA

106

ECONOMICA SI FUNCTIONARE

Cheltuielile din bugetul fondului de somaj sunt stabilite in functie de anumiti indicatori apreciati la data intocmirii bugetului.: - numarul persoanelor beneficiare ale drepturilor banesti din fondul de somaj care pentru anul 2003 a fost calculat a fi: 300.000 persoane cu ajutor de somaj , 470.000 persoane cu alocatie de sprijin si 110.000 persoane cu ajutor de integrare profesionala; - cuantumul mediu lunar al drepturilor acordate care pentru acelasi an au fost de 973.000 lei / lunar ajutor de somaj , 408.660 lei / lunar alocatia de sprijin si 525.617 lei / lunar ajutorul de integrare profesionala; Calcularea drepturilor banesti ce se platesc din acest buget se face conform dispozitiilor legale valabile la intocmirea fiecarui buget anual.De pilda , pentru plata ajutorului de somaj calculul se face avand in vedere: - 50 % din media salariului de baza brut avut in ultimele teri luni , din care s-a dedus impozitul prevazut de lege , in cazul beneficiarilor ajutorului de somaj care au o vechime in munca de pana la cinci ani , dar nu mai putin de 75 % din salariul de baza minim brut pe tara , din care s-a dedus impozitul prevazut de lege; - 55 % din media salariului de baza avut in ultimele trei luni , din care s-a dedus impozitul prevazut de lege , in cazul beneficiarilor de ajutor de somaj care au o vechime in munca de la 5 pana la 15 ani , dar nu mai putin de 80 % din salariul de baza minim brut pe tara , din care sa dedus impozitul prevazut de lege; - 60% din media salariului brut avut in ultimele trei luni , din care s-a dedus impozitul prevazut de lege , in cazul beneficiarilor de ajutor de somaj care au o vechime in munca de minimum 15 ani , dar nu mai putin de 85 % din salariul de baza minim brut pe tara , din care s-a dedus impozitul prevazut de lege; - 40% din venitul lunar ramas dupa plata impozitului stabilit potrivit legii , pe ultimile luni, pentru persoanele care au contribuit la constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj o perioada de pana la 5 ani , dar nu mai putin de un an; - 50 % din venitul mediu lunar ramas dupa plata impozitului stabilit potrivit legii ,

107

pe ultimile 12 luni, pentru persoanele care au contribuit la constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj o perioada de peste 5 ani. Din sursele financiare constituite in cadrul bugetului asigurarilor pentru somaj se acopera, in principal, urmatoarele cheltuieli privind: a) plata indemnizatiilor de somaj; b) plata contributiilor pentru asigurari sociale de stat si a contributiilor pentru asigurari sociale de sanatate pentru beneficiarii indemnizatiilor de somaj, stabilite potrivit legii; c) platile compensatorii acordate potrivit legii; d) taxe, comisioane si alte cheltuieli ocazionate de efectuarea platilor prevazute la lit. a)-c); e) finantarea masurilor pentru stimularea ocuparii fortei de munca si a masurilor pentru prevenirea somajului; f) finantarea serviciilor de formare profesionala pentru persoanele in cautarea unui loc de munca. g) finantarea studiilor, rapoartelor si analizelor privind piata muncii, comandate institutiilor de specialitate de catre Comisia Nationala de Promovare a Ocuparii Fortei de Munca si de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca; h) organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, inclusiv realizarea de obiective de investitii, dotari si alte cheltuieli de natura cheltuielilor de capital, in limitele prevazute de lege; i) participarea la activitatea unor organizatii internationale, inclusiv plata cotizatiilor pentru afilierea la acestea; j) aplicarea masurilor in vederea recuperarii debitelor; k) cofinantarea unor proiecte privind modernizarea serviciilor de ocupare si formare profesionala pe baza unor acorduri internationale; l) cofinantarea unor programe privind stimularea ocuparii fortei de munca; m) rambursarea imprumuturilor contractate in conditiile legii, precum si plata de dobanzi si comisioane aferente acestora; n) alte cheltuieli prevazute de legislatia in vigoare. Nivelul cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj se fundamenteaza de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, la propunerea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca,

108

in functie de indicatorii sociali stabiliti pe baza ana evolutiile de pe piata muncii.

lizelor, studiilor si prognozelor privind

Somerii beneficiaza de indemnizatie de somaj daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: - au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei inregistrarii cererii; - nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj; - nu indeplinesc conditiile de pensionare, conform legii; - sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau, dupa caz, resedinta, daca au avut ultimul loc de munca ori au realizat venituri in acea localitate. Constituie stagiu de cotizare si perioadele in care angajatorul nu a platit contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj si se afla in procedura de executare silita, reorganizare judiciara, faliment, inchidere operationala, dizolvare, lichidare sau nu si-a achitat contributiile datorita unor situatii de forta majora. Somerii urmatoarele conditii: - sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au domiciliul; - nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venturi mai mici decat indemnizatia de somaj; - nu indeplinesc conditiile de pensionare, conform legii. Pentru persoanele care au incetat activitatea : ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, in cazul recuperarii capacitatii de munca, nu mai pot fi reincadrate in munca din cauza incetarii definitive a activitatii angajatorului sau din lipsa unui post vacant de natura celui ocupat anterior; - la incetarea concediului platit pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap, in conditiile legii, nu a mai fost posibila reluarea activitatii din cauza incetarii definitive a activitatii angajatorului; - nu s-au putut reincadra in munca dupa efectuarea stagiului militar din cauza beneficiaza de indemnizatii de somaj daca indeplinesc cumulativ

109

incetarii definitive a activitatii angajatorul

ui;

Reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora; stagiul de cotizare de minimum 12 luni este realizat, dupa caz, astfel: a) prin cumularea perioadei de asigurare premergatoare datei pensionarii de invaliditate cu perioada de asigurare realizata dupa reluarea activitatii, daca perioada de invaliditate nu depaseste 12 luni si daca s-au incadrat in munca sau au incheiat contract de asigurare pentru somaj in termen de 60 de zile de la data incetarii motivului pentru care au fost pensionate; b) prin cumularea perioadei de asigurare premergatoare datei acordarii concediului pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap, cu perioada de asigurare realizata dupa reluarea activitatii, daca s-au incadrat in munca sau au incheiat contract de asigurare pentru somaj in termen de 60 de zile de la data incetarii concediului; c) prin cumularea perioadei de asigurare premergatoare datei incorporarii cu perioada de asigurare realizata dupa reluarea activitatii, daca s-au incadrat in munca sau au incheiat contract de asigurare pentru somaj in termen de 60 de zile de la data incheierii stagiului militar; d) prin cumularea perioadei de asigurare premergatoare incetarii activitatii cu perioada de asigurare realizata dupa reluarea activitatii dispusa prin hotarare judecatoreasca, daca perioada de suspendare a activitatii nu depaseste 12 luni si daca s-au incadrat in munca sau au incheiat contract de asigurare pentru somaj in termen de 60 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti. Vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea drepturilor de somaj prevazute de Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, republicata, cu modificarile ulterioare, pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi se asimileaza cu stagiul de cotizare. Dovada vechimii in munca, se face cu carnetul de munca sau cu alte acte prevazute de lege. Certificarea stagiului de cotizare realizat anterior intrarii in vigoare a prezentei legi se face de catre agentiile pentru ocuparea fortei de munca. Constituie stagiu de cotizare perioadele in care angajatii sau, dupa caz, si

110

angajatorii au platit contributii de asigurari pentru somaj in sistemul asigurarilor pentru somaj in Romania, precum si in alte tari, in conditiile stabilite prin acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte. Drepturile cuvenite in sistemul asigurarilor pentru somaj din Romania se pot transfera in tarile in care asiguratii isi stabilesc domiciliul sau resedinta, in conditiile reglementate prin acorduri si conventii internationale la care Romania este parte. Indemnizatiile de somaj se mai acorda si pentru persoanele aflate in situatiile cand indeplinesc urmatoarele conditii: - sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 18 ani, care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale; - sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap sau sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de 16 ani, care, in cazuri justificate, sunt lipsite de sustinatori legali sau ai caror sustinatori legali dovedesc ca sunt in imposibilitatea de a presta obligatia legala de intretinere datorata minorilor; - sunt persoane care, inainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost incadrate in munca si care intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut incadra in munca. -pot fi transferate in alte tari, in conditiile reglementate prin acorduri si conventii internationale la care Romania este parte, in moneda tarilor respective sau intr-o alta moneda asupra careia s-a convenit. Indemnizatia de somaj se acorda persoanelor prezentate mai sus , la cerere, dupa caz, de la data: - incetarii contractului individual de munca; - incetarii raporturilor de serviciu; - incetarii mandatului pentru care au fost numite sau alese;

Pentru centrele de pregatire si perfectionare profesionala din cadrul fundatiilor romano-germane din Arad, Sibiu si Timisoara, stabilite prin Protocolul romano-german semnat la Bonn la 20 ianuarie 1992, in bugetul asigurarilor pentru somaj, la cheltuieli este cuprinsa si suma

111

de 8,2 miliarde lei, reprezentand contributia partii romane la finantarea activitatilor fundatiilor respective, potrivit Intelegerii dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Germaniei cu privire la continuarea proiectului "Promovarea calificarii profesionale" Suma totala care poate fi utilizata pentru acordarea de credite, privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, este de 1.100,0 miliarde lei. Cuantumul maxim al creditului ce poate fi acordat in anul 2003 unui beneficiar de credite, din suma prevazuta mai sus , este de 25,0 miliarde lei.

3. 3.

Studiu de caz

112

CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE IALOMITA

Constituirea caselor de asigurari de sanatate

CNAS este institutie publica, autonoma, de interes national, cu personalitate juridica, in coordonarea Ministerului Sanatatii, care administreaza si gestioneaza sistemul de asigurari sociale de sanatate in vederea aplicarii politicilor si programelor in domeniul sanitar ale Ministerului Sanatatii. CNAS are ca principal obiect de activitate asigurarea functionarii unitare si coordonate a sistemului de asigurari sociale de sanatate din Romania si are in subordine casele de asigurari de sanatate judetene, Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti, Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti. CNAS functioneaza pe baza statutului propriu aprobat de consiliul de administratie. Casele de asigurari functioneaza pe baza statutului propriu, care respecta prevederile statutuluicadru aprobat de Consiliul de administratie al CNAS. Pentru anul 2003 statutul se elaboreaza de Consiliul de administratie al CNAS si se aproba prin hotarare a Guvernului. Statutele de constituire trebuie sa contina prevederi referitoare la: - denumirea si sediul casei de asigurari respective; - relatiile CNAS cu alte case de asigurari si cu oficiile teritoriale, precum si cu asiguratii; - structura, drepturile si obligatiile organelor de conducere; - modul de adoptare a hotararilor in consiliul de administratie si relatia dintre acesta si conducerea executiva a casei de asigurari; - alte prevederi. Casele de asigurari sunt institutii publice, cu personalitate juridica, cu bugete

113

proprii, in subordinea CNAS. Casele de asigurari colecteaza contributiile si gestioneaza bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta, asigurand functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate la nivel local. Pe langa CNAS functioneaza consilii de experti pentru elaborarea proiectelor de acte normative care se aproba de catre Ministerul Sanatatii, cu consultarea obligatorie a ministerelor si institutiilor centrale cu retele sanitare proprii.

Organizarea administrativa
Casele de asigurari pot infiinta oficii de asigurari de sanatate fara personalitate juridica, la nivelul oraselor, al municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, in baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului sanatatii. In judetul Ialomita Casa de Asigurari de Sanatate colecteaza contributii pentru asigurari sociale de sanatate de la un numar de 627 persoane fizice care au calitatea de angajator si 4858 persoane juridice.Incepand cu anul 2004 , declararea contributiilor pentru asigurari sociale de sanatate de catre persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajator se va face la unitatile subordonate ale Ministerului Finantelor Publice unde sunt luati in evidenta ca platitori de impozite si taxe.Debotori platitori de contributii sociale , persoane fizice si juridice care au calitatea de angajator sau entitatile asimilate angajatorului sunt obligati sa intocmeasca pe propria raspundere si sa depuna pana la 15 februarie 2004 la unitatile subordonate Ministerului Finantelor Publice la care sunt inregistrati ca platitori de impozite si taxe declaratii - inventar privind contributiile sociale in sold la 31 decembrie 2003si neachitate pana la 31.01.2004, inclusiv accesoriile aferente , pe ani fiscali. Evidenta pe asigurati se asigura tot de casele de asigurari de sanatate judetene .

Studiu de caz privind activitatea de colectare a contributiilor bugetului asigurarilor sociale de sanatate - 2003 -

114

A. In ceea ce priveste realizarea programului de colectare a veniturilor bugetului asigurarilor sociale de sanatate , mentionez ca in anul 2003 , Casa Nationala de Asigurari de Sanatate Ialomita alaturi de celelalte structuri componente a contribuit la realizarea a 373245004 mii lei venituri la bugetul asigurarilor sociale de stat insemand o crestere fata de 2002 de 11,92 % cu o depasire fata de plan 5110126 milioane lei. Realizarea programului pe agentii teritoriale se prezinta astfel: Tabelul nr. 19 Casa de Sanatate Ialomita Tabelul nr. 20 Casa de Sanatate IALOMITA B.In anul 2003 in evidenta Casei de Sanatate Ialomita s-au inregistrat debite in suma totala de 277939000mii lei, din care: -obligatii de baza : 134800415 -majorari de intarziere :124794611 -penalitati de intarziere :18343974 mii lei mii lei mii lei PLAN 2003 368734878 REALIZAT 373245004 PROCENT (%) 101,22 PLAN 2002 323612400 REALIZAT 289300612 PROCENT % 89,3

a)Defalcat pe obligatii de plata din anii precedenti si din anul curent, situatia se prezinta astfel: -mii leiTotal debite inregistrate evidentele sanatate Obligatii de baza Majorari de intarziere 134800415 124794611 Restant la 31.12.2002 104799770 97020818 Anul curent 2003 30000645 27773793 casei de Din care: Tabelul nr. 21

115

Penalitati de intarziere TOTAL b)

PERSOANE JURIDICE
CU DATORII > 1MLD CU DATORII < 1MLD TOTAL

18343974 277939000

14261412 216082000
DIN CARE 2000 2001
3082600 0 1042500 0 4125100 0 3645900 0 1468200 0 5114100 0

4082562 61857000

SUMA
19779300 0 80416000 27793900 0

1998
2749800 0 6534000 3403200 0

1999
3597000 0 1040600 0 4637600 0

2002
28015000 15267000 4328200 0

2003
39025000 22832000 61857000

Realizarea creantelor bugetare asigurarilor sociale de stat prin aplicarea modalitatilor de executare silita. Activitatea de executare silita s-a desfasurat in conformitate cu prevederile O.G.nr.61/ 2002 privind realizarea creantelor bugetare prin masuri de executare silita, cu modificarile si completarile ulterioare. In perioada de raportare au fost emise un numar de 134 titluri executorii pentru care s-a inceput executarea silita prin comunicarea somatiei, Urmare a masurilor de executare silita aplicate, in perioada de raportare au fost realizate venituri la bugetul asigurarilor sociale de stat in suma de 17318000 mii lei. In perioada de raportare au fost aplicate un numar de 39 sechestre asupra bunurilor mobile ale debitorilor, De asemenea in perioada de raportare au fost infiintate un numar de 88 popriri bancare astfel incat la 31.12.2003 se afla in curs de decontare un numar de 65 popriri in suma de 129044000 mii lei. Cu privire la realizarea programu;lui de colectare a bugetului asigurarilor de sanatate in anul 2003, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Ialomita a avut un plan de venituri de 368734878 mii lei , care a afost realizat in procent de 101,22 %, adica 373245004 mii lei. In ceea ce priveste colectarea creantelor bugetului asigurarilor sociale de sanatate, activitatea serviciului de evidenta-urmarire si colectare a contributiei de asigurari de sanatate, in anul 2003, a fost indreptata catre identificarea a noi debitori la Fondul de Asigurari de sanatate si nu in ultimul rand la itensificarea controalelor la agentii economici urmariondu-se urmatoarele

116

criterii: -agentii economici cu sume datorate mari in functie de declaratiile lunare depuse; -agentii economici in curs de privatizare; -agentii economici care cer facilitati cu privire la incasarea contributiei -agentii economici care au intrat in lichidare sau reorganizare judiciara -agentii economico ake caror conturi au fost blocate. Concomitent s-a insistat pentru executari silite, popriri bancare si aplicarea de sechestre asiguratorii pentru bunuri mobile si imobile.

3. 4. PROCESUL BUGETAR
Procesul bugetar ce priveste Fondul pentru plata ajutorului de somaj si Fondul pentru plata fondului de sanatate este paralel procesului bugetar al Asigurarilor Sociale de Stat si contine aceleasi etape si termene ale derularii. Exista unele specificitati procedurale ale unor etape ale procesului bugetar, si anume: - Elaborarea proiectului de buget anual se face la ANOF SI CNAS se trimite catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Familiei , respectiv Ministerul Sanatatii , care impreuna cu Ministerul Finantelor Publice il prezinta Guvernului si de aici , o data cu Proiectul de lege al Asigurarilor Sociale , este transmisa Parlamentului Romaniei care il aproba si apoi se publica in Monitorul Oficial. - In cadrul etapei de executie bugetara , cum Ministerul Muncii si Solidaritati Sociale si Familiei, respectic Ministerul Sanatatii sunt ordonatori principali de credite , urmand dupa aprobarea bugetului de catre Parlament , atributiile de ordonator principal de credite a acestor bugete sa revina presedintelui ANOF SI CNAS. - Incheierea executiei acestui buget este realizat de Agentie , iar Raportul de executie bugetara se prezinta catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale , respectiv Ministerul Sanatatii. Acestea din urma il prezinta apoi Guvernului pentru a-l supune aprobarii Parlamentului pentru aprobarea executiei. INTRAREA IN FUNCTIUNE A INTREGULUI SISTEM DE SIGURARI

117

SOCIALE DE SANATATE S-A REALIZAT INCEPAND cu 01.01.1999, data la care s-a intocmit si aplicat primul buget de venituri si cheltuieli al sistemului reprezentat de CNAS si subunitatile sale.Procesul bugetar urmeaza aceleasi etape si termene cu Bugetul statului si al Asigurarilor Sociale de stat, parcurgerea lui fiind de competenta Consiliului de Administratie al CNAS. Ca orice institutie publica , CNAS intocmeste bilant contabil financiar propriu si Cont de executie bugetara pe care le depune anual la Ministerul Finantelor Publice. Bugetul asigurarilor de sanatate cuprinde veniturile si cheltuielile sistemului de asigurari pentru sanatate ca anexe la bugetul de stat. Bugetul asigurarilor pentru somaj cuprinde veniturile si cheltuielile sistemului asigurarilor pentru somaj. Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale fundamenteaza anual, pe baza propunerilor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, proiectul bugetului asigurarilor pentru somaj. Bugetul asigurarilor pentru somaj se aproba prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

CAPITOLUL IV

118

Controlul activitatii de asigurari sociale

4.1. Etapele activitatii de control

Controlul contributiilor de asigurari sociale cuprinde ansamblul activitatilor care au ca obiect verificarea realitatii declaratiilor privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat, a declaratiilor de asigurare, precum si verificarea corectitudinii si exactitatii indeplinirii de catre contribuabili a obligatiilor ce le revin, conform prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare. Sunt supusi controlului contributiilor de asigurari sociale contribuabilii prevazuti de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. Controlul contributiilor de asigurari sociale se exercita de organele de control proprii ale Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca , Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si ale caselor si agentiilor teritoriale , in colaborare cu organele Ministerului Finantelor Publice. Modalitatea de colaborare se stabileste prin ordin comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale si familiei , ministerul sanatatii in colaboratre cu ministrului finantelor publice. Organele de control ale CNPAS si ale caselor teritoriale de pensii indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, primind o legitimatie speciala. Modelul legitimatiei speciale se stabileste prin decizie a presedintelui CNPAS, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

4.1.1.

PREGATIREA CONTROLULUI
decurge din

Necesitatea controlului contributiilor de asigurari sociale

nevoia de a verifica , supraveghea si lua masuri de corectie privind constatarea , asezarea si

119

incasarea impozitelor si taxelor cuvenite statulu.Acest control se constituie ca un instrument la indemana puterii publice cu scopul de a asigura constituirea veniturilor Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale , Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca ,si Casei de Asigurari de Sanatate , de a constata si de a inlatura omisiunile , subevaluarile sau erorile de impozitare. Obiectivele controlului rezulta din necesitatea si scopul controlului , ele fiind o derivata directa a acestora.Drept obiective urmarite de echipele de control pot fi considerate urmatoarele : - supravegherea incasarii tuturor contributiilor asigurarilor sociale de statin cuantumul si in termenele stabilite ; - depistarea contribuabililor , contributiilor sustrase de la plata , incasarea acestora si sanctionarea vinovatilor; - furnizarea de informatii puterilor legislative si executive pentru carentele care favorizeaza evaziunea fiscala sau ingreuneaza incasarea , la termene , de la contribuabili. - Pentru a putea indeplini asemenea obiective este necesar . mai intai , de a avea in buna functionare urmatoarele componenente: - un cadru legislativ simplu , pentru a putea fi inteles de toti contribuabiliii, complet pentru a nu inlesni evaziunea fiscala , contestatiile si litigiile si elastic pentru a facilita asezarea , calculul si cotele impunerii; - o structura organizationala de control fiscal care sa poata acoperi raspandirea spatial - teritoriala a contribuabililor; - un personal strict specializat , profesional , motivat , adecvat comportamental relatiilor cu publicul; - o dotare tehnica si un program adecvat contribuabililor incepand de la softuri si harduri performante la baza de date si calcul verificabile di contribuabili in scopul reducerii contestatiilor , litigiior; Pregatirea controlului consta in modalitati concrete de control constituite din tehnici , proceduri si instrumente utilizate in desfasurarea oricarui proces de control eficace si eficient.Formele de control se combina cu metodele de control fiscal , sunt complementare , ele sprijinindu-se reciproc in toate cele trei etape ale procesului de control. Aceste etape sunt urmatoarele :

120

- etapa de pregatire a controlului , respectiv de informare privind contribuabilul , controalele anterioare cu repewrcursiunile lor , cunoasterea dosarelor fiscale; - etapa desfasurarii controlului , care se materializeaza in tehnicile si procedurile de control prin verificarea declaratiilor de impunere , a documentelor de evidenta justificativa si contabila , a deconturilor de plati , luarea unor interviuri; - etapa definitivarii si incheierii controlului, care consta in intocmirea notelor de constatare , a procesului verbal de control si binenteles , a documentelor de valorificare a constatarilor .In practica , metodele controlului fiscal sunt diferite in functie de tipul contributiei , de declaratiile si evidenta contabila ale contribuabilului. Controlul fiscal reprezinta ansamblul activitatilor destinate sa asigure respectarea obligatiilor de declarare , stabilire exacta , calculare corecta , precum si plata la termenele legale a prelevarilor obligatorii cuvenite bugetelor fodurilor speciale respectiv (Casa Nationala de pensii , Agentia Nationala Pentru Ocuparea Fortei de Munca, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate). Controlul fiscal se efectueaza de catre inspectorii asupra: - declaratiilor depuse de contribuabili; - documentelor utilizate pentru stabilirea impozitelor; - cererilor contribuabililor pentru reduceri , restituiri; Locul controlului este in sfera controlului financiar si in consecinta este adus in cadrul sistemului de control public financiar.Organizarea si functionarea controlului fondurilor speciale a apartinut pana in anul 2003 Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei , Ministerului Sanatatii prin unitatile si agentiile teritoriale.Incepand cu anul 2004 controlul asupra fondurilor speciale a fost preluat de catre Ministerul Finantelor Publice ,prin intermediul unitatilor teritoriale (Activitatea Directiei de Control judeteana) conform O.G. nr. 86/ 2003 , ordonanta care prevede si obligatia inregistrari platitorilor de contributii sociale la unitatile subordonate M.F.P.

4.1.2. DESFASURAREA CONTROLULUI

Inspectorii fiscali au dreptul sa solicite de la contribuabili orice informatii , explicatii sau justificari in legatura cu declaratiile sau orice alte documente depuse de catre acestia

121

cu privire la obligatiile lor la contributiile sociale. Ei pot face copii dupa orice documente si sa retina documente care constituie dovezi ale obligatiei. Controlul se programeaza , organizeaza si conduce in timpul programului normal de lucru al contribuabilului si , pe cat posibil , fara perturbarea activitatiipe care acesta o desfasoara in mod obisnuit.In toate cazurile , indiferent daca contribuabilul a fost sau nu instiintat asupra vizitei de control , inspectorul are obligatia de a prezenta acestuia , sau persoanei autorizate sa-l reprezinte , documentele care atesta identitatea si calitatea sa fie oficiala , precum si de a face cunoscute inca de la inceput obiectivele controlului . Inspectorul are dreptul de a intra in orice incita de afaceri a contribuabilului sau in alte incinte deschise publicului fara o instiintare prealabila.Accesul este permis numai in timpul orelor normale de serviciu , iar in afara acestora , numai cu autorizarea scrisa a conducerii unitatii fiscale , justificata de necesitatea controlului.Contribuabilul , pe intreaga durata a controlului , poate beneficia , la randul sau , de asistenta de specialitate sau juridica. Cele mai utilizate metode nin desfasurarea controlului sunt: - controlul operativ si inopinant se poate desfasura in orice loc in care se deruleaza operatiuni si se intocmesc documente, ce au ca efect nasterea unor obligatii . Procedeele acestei metode presupun o imbinare a mai multor forme de control ce nu pot fi integrate unui program de control stabilit anticipat. Acest tip de control imbraca , de fapt mai intai forma unei anchete si apoi presupune o activitate pregatitoare:supravegherea , culegerea de date soi documente , alegerea momentului optim pentru declansarea controlului si , in final , desfasurarea acestuia. - controlul reciproc si incrucisat presupune o cercetare atenta si complexa privind confruntarea datelor si informatiilor furnizate sau culese de la clienti , furnizori , organe vamale , diverse institutii , persoane fizice, cu cele din declaratiile si evidentele contribuabililor , totul cu scopul identificarii omisiunilor , neconcordantelor sau relei credinte si , prin urmare , a sustragerilor de la indeplinirea obligatilor. controlul de grup se declanseaza printr-un control selectiv si simultan al tuturor agentilor economici persone fizice si juridice , pentru a putea stabili realitatea contributiilor la asigurarile sociale; - controlul diagnostic este un control tematic care presupune cercetarea , investigarea

122

globala , de ansamblu , a unui contribuabil in scopul de a stabili corectitudinea acestuia la constituirea contributiilor sociale care pot avea atat calitatea de angajat cat si angajator. Aici controlul este de scurta durata , evalueaza seriozitatea contribuabilului , iar daca acesta relefa nereguli , se trece la un control complet.

Locul efectuarii controlului fiscal

Controlul se poate efectua asupra declaratiilor , evidentelor si celorlalte acte depuse de contribuabil in scopul obtinerii unor deduceri , restituiri , rambursari , sau in alte scopuri , fara deplasarea inspectorului la sediu sau la domiciliul acestuia. Cand are loc la sediul inspectorului , acesta poate sa solicite contribuabilului orice informatie justificatoare sau clarificare referitoare la declaratiile sau documentele depuse , printr-o scrisoare sau prin convocarea acestuia la sediul unitatii fiscale. Scrisoarea sau adresa de convocare trebuie sa cuprinda obligatoriu obligatoriu termenul pana la care contribuabilul sa transmita raspunsul , respectiv data la care sa se prezinte la unitatea de control precum si problemele la care solicita clarificari sau care se vor discuta cu ocazia intrevederii. In cazul in care contribuabilul nu da curs solicitarilor mentionate , inspectorul fiscal se programeaza pentru efectuarea unui control la sediul contribuabilului respectiv. Controlul efectuat la sediul contribuabilului se desfasoara in principal pentru verificarea inregistrarilor si evidentelor contabile la contribuabilii care , potrivit legii , sunt obligatii sa tina astfel de evidente.Sunt verificate documentele primare care au stat la baza inregistrarilor contabile , facandu-se constatari faptice privind detinerea de bunuri sau desfasurarea de activitati supuse impozitarii.Controlul la sediul contribuabilului se extinde , de asemenea , si asupra altor elemente care pot contribui , direct sau indirect , la stabilirea reala a obligatiilor la contributiile asigurarilor sociale de stat ale contribuabilului controlat. Durata maxima a unei actiuni de control la sediu sau , dupa caz, la locuinta contribuabilului este de 3 luni , indiferent de perioada de activitate supusa controlului.

Drepturile si obligatiile organelor de control

123

In exercitarea atributiilor ce le revin organele de control au dreptul: a) sa examineze orice inscrisuri, documente, registre sau acte de evidenta ale contribuabililor care pot fi relevante pentru stabilirea corecta a contributiilor datorate bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si pentru determinarea modului de respectare a obligatiilor legale ce revin acestora; b) sa solicite contribuabililor informatiile, explicatiile sau justificarile referitoare la declaratiile ori la documentele supuse controlului. In cazul in care se solicita raspunsul in scris contribuabilul este obligat sa furnizeze informatiile respective in termen de 10 zile de la primirea solicitarii; c) sa solicite prezenta contribuabililor sau a reprezentantilor legali ai acestora la sediul organului de control. Solicitarea se face in scris si cuprinde in mod obligatoriu data, ora si locul intalnirii, precum si scopul acesteia. Solicitarea se comunica contribuabilului cu cel putin 15 zile inaintea datei fixate pentru intalnire; d) sa faca constatari a caror reconstituire sau dovedire ulterioara nu este intotdeauna posibila sau ori de cate ori organul de control considera necesar; e) sa primeasca copii de pe orice inscris, document sau inregistrare contabila; f) sa retina, in scopul protejarii impotriva instrainarii sau distrugerii, in schimbul unei dovezi scrise si semnate de organul de control, orice document sau orice element material care poate constitui o proba referitoare la determinarea obligatiilor contribuabililor, pe o perioada de maximum 30 de zile. In cazuri exceptionale, cu aprobarea conducerii organului de control, perioada de retinere poate fi prelungita pana la 90 de zile; g) sa intre, in prezenta contribuabilului sau a reprezentantului legal al acestuia ori in prezenta unei alte persoane desemnate de contribuabil, in orice incinta a sediului in care isi desfasoara activitatea contribuabilul. Accesul este permis in cursul programului normal de lucru al contribuabilului, iar in afara acestuia, numai cu autorizarea scrisa a conducerii organului de control si cu acordul contribuabilului. In cazul in care evidentele contabile sau orice alte evidente sunt tinute cu ajutorul sistemelor de prelucrare automata a datelor controlul se poate exercita asupra ansamblului informatiilor, datelor si prelucrarilor informatice care concura direct sau indirect la obtinerea

124

rezultatelor contabile si la elaborarea declaratiilor, precum si asupra documentatiei referitoare la analiza, programarea si executarea prelucrarilor. In scopul stabilirii exacte a contributiilor datorate bugetului asigurarilor sociale de stat si al determinarii modului de respectare a obligatiilor legale ce revin contribuabililor, organele de control sunt in drept sa solicite informatii care nu au, potrivit legii, caracter secret, de la: - persoane fizice sau juridice care detin in pastrare sau in administrare bunuri ori sume de bani ale contribuabililor sau care au relatii de afaceri cu acestia; - organe ale administratiei publice centrale si locale, institutii publice sau de interes public; - institutii publice sau private care inregistreaza, sub orice forma, incheierile de contracte, evidentele populatiei sau a bunurilor, exploatarea proprietatilor si altele asemenea. - Persoanele, organele si institutiile sunt obligate ca in termenul specificat in solicitare sa furnizeze informatiile si sa puna la dispozitie organelor de control actele, evidentele si datele respective. Toate actele, datele si informatiile obtinute de organele de control vor face parte din dosarul contribuabilului si vor putea fi luate in considerare la recalcularea contributiilor datorate de acesta bugetului asigurarilor sociale de stat. In cazuri temeinic justificate organele de control pot solicita persoanelor, potrivit competentelor teritoriale, sa faca declaratii sau sa prezinte documente considerate ca fiind necesare pentru a stabili daca persoana in cauza are sau nu are calitatea de contribuabil. Organele de control au obligatia sa exercite controlul contributiilor de asigurari sociale in asa fel incat sa afecteze cat mai putin desfasurarea activitatilor curente ale contribuabililor. In baza constatarilor efectuate ca urmare a actiunilor de control CNPAS, respectiv casele teritoriale de pensii au dreptul: a) sa stabileasca in sarcina contribuabililor, potrivit legii, diferente de contributii, precum si, dupa caz, sa calculeze majorari de intarziere pentru neplata la termenele legale a contributiilor datorate; b) sa dispuna masurile necesare in vederea indeplinirii corecte de catre contribuabili a obligatiilor ce le revin; c) sa constate contraventiile si sa aplice amenzile si penalitatile prevazute de

125

legislatia in vigoare. La nivelul CNPAS se constituie un fond pentru acordarea de stimulente organelor de control al contributiilor de asigurari sociale din aparatul propriu si din casele teritoriale de pensii, prin retinerea unei cote de 15% din valoarea amenzilor aplicate si incasat. Pentru urmarirea desfasurarii activitatii privind stabilirea si plata ajutorului de somaj, a ajutorului de integrare profesionala si a alocatiei de sprijin prevazute de lege, la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, precum si la directiile de munca si protectie sociala, se constituie un corp de control specializat. Numarul de personal al corpului de control, precum si modul de salarizare a acestuia se stabilesc prin hotarire a Guvernului. Constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza: - amenda de la 6.000.000 la 9.000.000 lei, pentru nerespectarea legislatiei; - cu amenda de la 20.000.000 la 40.000.000 lei,pentru refuzul contribuabilului de a permite accesul organului de control in orice incinta a sediului in care isi desfasoara activitatea contribuabilul , in vedrerea exercitarii controlului; - cu amenda de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei,pentru nefurnizarea de catre persoanele organele si institutiile respectiv controlate , in termenul stabilit de organele de control, a actelor si evidentelor solicitate; - cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei pentru netinerea evidentelor contabile si a documentelor justificative la sediul social declarat sau pastrarea acestora in conditii improprii desfasurarii controlului;

Sanctiunile aplicate persoanelor fizice si juridice.

- Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organele corpului de control precum si de catre alte organe care, potrivit legii, au dreptul sa efectueze controlul. Corpul de control prevazut este imputernicit sa constate contraventii si sa aplice sanctiuni si pentru faptele prevazute in Legea contabilitatii nr. 82/1991 si in Hotarirea Guvernului nr. 720/1991 privind aprobarea normelor de organizare si exercitare a controlului financiar, savirsite in legatura cu constituirea si utilizarea fondului pentru plata ajutorului de somaj. Refuzul de a pune la dispozitie sau de a elibera corpului de control documentele si

126

datele necesare verificarii modului de constituire si utilizare a fondului pentru plata ajutorului de somaj constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. - Sumele platite fara temei legal, cu titlu de ajutor de somaj, ajutor de integrare profesionala sau alocatie de sprijin, si celelalte drepturi banesti aferente se recupereaza, potrivit legii, de la cei care le-au primit. Sumele ramase nerecuperate de la beneficiarii de ajutor de somaj, de ajutor de integrare profesionala sau de alocatie de sprijin decedati nu se mai urmaresc. - Recuperarea sumelor platite fara temei legal se face pe baza deciziei conducerii directiilor de munca si protectie sociala judetene si a Directiei generale de munca si protectie sociala a municipiului Bucuresti, care constituie titlu executoriu. - Persoanele care, prin nerespectarea dispozitiilor legale, determina plata unor sume necuvenite din fondul pentru plata ajutorului de somaj sunt obligate la restituirea acestora, potrivit legii. Guvernul a stabilit prin hotarire de guvern modul de infiintare, organizare si functionare a centrelor de calificare si recalificare a persoanelor care primesc ajutor de somaj, precum si drepturile si obligatiile persoanelor in cauza. Guvernul are obligatia de a asigura, in termen de cel mult 3 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, o baza materiala corespunzatoare bunei desfasurari a procesului de calificare, recalificare si perfectionare a somerilor. Centrele de calificare si recalificare vor fi organizate prin preluarea unor spatii din reteaua de invatamint care nu-si mai justifica functionarea, a altor spatii existente, precum si prin preluarea personalului necesar din aceste unitati. - Centrele de calificare si recalificare vor functiona in subordinea directiilor de munca si protectie sociala. Pentru a asigura utilizarea tuturor posibilitatilor existente, agentiile nationale pentru ocuparea fortei de munca vor putea organiza cursuri de calificare, recalificare, perfectionare sau, dupa caz, alte forme de pregatire profesionala a persoanelor care primesc ajutor de somaj, ajutor de integrare profesionala sau alocatie de sprijin si in scoli profesionale sau alte unitati similare. Procedura de primire si solutionare a cererilor de plata a ajutorului de somaj, a ajutorului de integrare profesionala si a alocatiei de sprijin se va stabili in termen de 15 zile de la publicarea legii, prin ordinul ministrului muncii si protectiei sociale. Litigiile privind stabilirea si plata ajutorului de somaj, a ajutorului de integrare

127

profesionala si a alocatiei de sprijin se solutioneaza de catre instantele judecatoresti, potrivit procedurii aplicabile litigiilor de munca. Unitatile au obligatia de a comunica la agentiile pentru ocuparea fortei de munca toate posturile libere in termen de 3 zile de la data cind au devenit vacante, iar agentiile pentru ocuparea fortei de munca au obligatia de a tine evidenta si a afisa locurile de munca vacante. Persoanele , care sunt neincadrate in munca la data intrarii in vigoare a legislat sunt inscrise la agentiile pentru ocuparea fortei de munca , beneficiaza de ajutor de somaj de la data cererii. In cazul cind persoanele nu sunt inscrise la agentiile pentru ocuparea fortei de munca, ele dobindesc dreptul de ajutor de somaj dupa 30 de zile de la data inscrierii. Fondurile constituite in baza Decretului-lege nr. 144/1990 pentru prelungirea termenului de aplicare a Decretului-lege nr. 25/1990 cu privire larea utilizarea si salariza personalului in perioadele de intrerupere a activitatii se vireaza in contul fondului pentru plata ajutorului de somaj.

4.1.3. VALORIFICAREA REZULTATELOR CONTROLULUI

Rezultatele controlului asupra modului de constituire a contributiilor bugetelor asigurarilor sociale de stat se consemneaza , in mod obligatoriu , de catre organele de control in documentul numit Proces verbal de verificare , , semnat de organul de control si contribuabil. In cazul in care contribuabilul refuza semnarea , acest fapt se consemneaza in procesul - verbal de verificare care , in termen de 5 zile de la inregistrarea acestuia la unitatea teritoriala respectiva , se comunica printr-o scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Procesul - verbal de verificare cuprinde modul de desfasurare a controlului , deficientele constatate , dispozitiile legale incalcate , precum si masurile intreprinse pe parcursul

128

desfasurarii controlului sau care urmeaza a fi luate in considerare pentru remedierea deficientelor constatate. Procesul - verbal de verificare fiscala are un rol hotarator deoarece reprezinta conditia primara pentru existenta actiunilor sau inactiunilor ce impun sanctiuni fiscale sau mijloace de probatiune ale dreptului comun sau special. In cazul in care , din constatarile efectuate in timpul controlului , a rezultat savarsirea unor fapte care cad sub incidenta Codului Penal sau a celorlalte legi cuprinzand prevederi penale , constatarile se consemneaza distinct , intr-un Proces - verbal de constatare , cu indicarea dispozitiilor legale incalcate si a persoanelor implicate , daca sunt cunoscute. Procesul verbal de verificare aprobat de conducatorul unitatii fiscale din care face parte inspectorul care a efectuat controlul constituie titlu executoriu si urmeaza regimul juridic al acestuia. Dispozitiile consemnate in procesul - verbal de verificare se aduc la indeplinire de catre contribuabil in termen de 7 zile de la comunicarea rezultatului controlului , in caz contrar urmand sa fie indeplinite prin aplicarea masurilor de executare silita , potrivit legii. Daca contribuabilul considera ca dispozitiile consemnate in procesul - verbal de verificare sunt incorect stabilite , poate introduce cerere de revizuire a acestora in termen de 7 zile de la comunicarea rezultatului controlului la unitatea care a facut controlul( Casa .Nationala de . Pensii si .Alte .Drepturi de Asigurari Sociale , Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca , Casa Nationala de Asigurari de Sanatate) , iar incepand cu anul 2004 controlul acestor fonduri speciale va fi efectuat de catre unitatile teritoriale ale Ministerului de Finante Publice.Acestea sunt obligate sa se pronunte print-o decizie motivata contribuabilului in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii. Impotriva deciziilor emise de unitatile de control se face contestatie la ministerele care conduc aceste unitatii teritoriale , care sunt obligate sa raspunda in termen de 40de zile print-o decizie motivata care se comunica contribuabilului. Decizia acestor ministere poate fi contestata la Curtea de apel in a carei raza teritoriala isi are sediul si , dupa caz , domicilul contribuabilului. Pe pewrioada solutionarii cererii de revizuire si , dupa caz , a contestatiei , se suspenda obligatia indeplinirii dispozitiilor prevazute in procesul - verbal de verificare, in termen de 7 zile curgand de la data luarii la cunostinta , prin semnatura , a deciziilor emise de organele la care a facut contestatie. ce se comunica

129

In cazul in care dispozitiile procesului - verbal de verificare se refera la stabilirea unor diferente de impozit si taxe sau la cuantumul majorarilor de intarziere datorate pentru neplata la termen a obligatiilor fiscale , cererile de revizuire sunt supuse unei taxe de timbru de 2 % din suma contestata.Contestatiile se timbreaza cu jumatate din suma platita la cererile de revizuire. Taxa de timbru se datoreaza indiferent daca o alta cerere de revizuire cu acelasi obiect , inregistrata si rezolvata anterior , a fost taxata.In vederea calcularii taxei de timbru , contribuabilii sunt obligati sa solicite in scris , daca este cazul , cuantumul sumei contestate.Exista si situatii speciale in care inspectotul poate proceda la stabilirea din oficiu a obligatiilor pe care le au contribuabilii si anume : - nedepunerea declaratiei cu obligatiile la contributiile asigurarilor sociale de stat de catre contribuabil la termenele prevazute de lege; - nefurnizarea de catre contribuabil a informatiilor , justificarilor si clarificarilor solicitate de organul de control , in vederea determinarii corecte a obligatiilor ; - opozitia contribuabiluli la exercitarea controlului atat la sediul inspectorului , cat si al contribuabilului; - absenta din tara a contribuabilului pentru o perioada trecuta a exercitiului bugetar; Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sosiale , Casa Nationala de Asigurari de Sanatate , Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca , Fondul National de Asigurare pentru Accidente de Munca si Boli Profesionale si unitatile subordonate acestora , dupa caz , isi mentin calitatea de creditor bugetar pentru veniturile bugetare reprezentand contributii sociale datorate de persoanele fizice asigurate pe baza de declaratie / contract de asigurare sociala , precum si alte venituri ale bugetelor de asigurari sociale. Incepand ci 01.01.2004 , se modifica in Ordinul ministerului finantelor publice nr. 1.785/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice referitoare la aplicarea prevederilor din Ordonanta Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creantelor bugetare si se inlocuesc astfel: - creante ale bugetului de stat cu creante ale bugetului de stat si contributii sociale ,m precum si accesoriile acestora - obligatiile bugetului de stat cu obligatiile bugetului de stat si contributiile sociale , precum si accesoriile acestora ; Sanctiunile constituie unele masuri de constangere aplicate contribuabililor sau

130

platitorilor , dupa caz , pentru incalcarea unor reguli sau neexecutari a unor obligatii . In cadrul activitatiilor desfasurate de unitatile care se ocupa de colectarea obligatiilor contribuabililor asigurarilor sociale , putem intalni doua categorii de sanctiunii:contraventionale si infractionale.Ele se aseamana pentru ca au aceeasi finalitate; savarsirea de acte sau actiuni contare legilor fiscale , facute cu scopul sustragerii de la plata impozitelor si taxelor. In acelasi timp , ele se deosebesc , juridic , prin consecintele pe care legea le atribuie ca fiind un pericol social pentru infractiuni , sau nu sunt un astfel de pericol si se sanctioneaza contraventional. Sanctiunile contraventionale imbraca forma amenzilor fiscale ce vizeaza , intimidarea si pedepsirea contribuabilului care incalca legea , urmarindu-se asemanator achitarii impozitelor. Amenda aplicata de inspectori , in raport cu gravitatea faptei, poate fi : - amenda in suma fixa reglemnentata expres prin legidslatiei; - amenda proportionala care se stabileste in raport cu suma sustrasa de la plata.De obicei , aceasta amenda se acorda in cazurile de recidiva sau cand exista elemente vadite de intentie. Sanctiunile privind infractiunile sunt competententa instantelor juridice , vizand pedepsirea grava prin privarea de libertate sau aplicarea unor amenzi penale importante , aplicate de instantele judecata , avand drept consecinta interzicerea unor drepturi civice , de ocupare a unor functii publice sau de management. Sanctiunile complementare celor mentionate au menirea de a completa regimul sanctionar in cazurile deosebite ale incalcarii legilor in vigoare.Aici am putea recunoaste majorarile de intarziere si confiscarea bunurilor. - dobanda reparatorie sau majorarile de intarziere pentru neplata integrala si la termen a impozitelor datorate , care se aplica pentru a compensa prejudiciul adus statului prin neancasarea la timp a contributiilor , iar procentul de dobanda are la baza costul de imprumut guvernamental;

131

Direcia General a Finanelor Publice IALOMIA Serviciul CONTROL FISCAL 2 ef serviciu Uriau Mihai Georgeta (nume, semnatur ef serviciu) Inspector Badea Ruxandra (nume, semnatur inspector)

(tampila serviciului destinatar de fi) SERVICIUL DE COLECTARE SI DE EXECUTARE SILIT IALOMITA ef serviciu tefan Mariana (nume, semnatur ef serviciu)

FIA CONTRIBUABILULUI Data ncheierii controlului fiscal:26.03.2004 Perioada supus controlului:01.01.2001 - 31.01.2004 Redactat la data de 27.03.2004 Fia repartizat la:................................ Transmis la data de 28.03.2004 Nume inspector: Matei Ion

132

A. INFORMAII PERMANENTE 1. Identitatea complet a contribuabilului (denumire, cod fiscal) S.C. KORIN ROMANIA S.A. Slobozia CF R 2077108 2. Forma juridica a contribuabilului S.A. 3. Adresa sediului social Slobozia, DN.2A, KM.64 4. Adresa sediului principal de activitate Slobozia, DN.2A, KM.64 5. Adresa sediilor secundare (filiale, sucursala, puncte de lucru, depozite, etc) 6. Activitate - prelucrarea fibrelor i filarea n fire; confecii (CAEN 1711) 7. Identitatea directorului CHOI NAG CHAN administrator mputernicit Neacu Veronica director general 8. Adresa directorului Slobozia, str. Matei Basarab, bl. MB15, ap.3 Slobozia, str. Matei Basarab, bl. D 4, ap.12 9. Identitatea asociatilor (nume, prenume) YOON SEOK HO

B. CONTURILE BANCARE ALE CONTRIBUABILULUI a) Conturile declarate la Administraia fiscal: BANCA SUCURSALA ADRESA NUMAR CONT B.C.R. Slobozia 2511.1-25.1/ROL B.R.D. Slobozia SV 02435042300 DAEWOO Bucureti 10645 ROMANIA SA TREZORERIA Slobozia 50692077108 C. DEBITORII CEI MAI IMPORTANI DENUMIRE, SEDIUL SUMA DATORAT VECHIME (DOMICILIUL) SOCIETII S.C. I.C.M. Pauleti 6.319.816.432 septembrie 2003 S.C. 1 IUNIE S.A. Timioara 2.764.407.765 decembrie 2003 S.C. ZEFIR S.A. Bucureti 2.389.547.726 decembrie 2003

133

D. CREDITORII CEI MAI IMPORTANI DENUMIRE, SEDIUL SUMA DATORAT VECHIME (DOMICILIUL) SOCIETII S.C. ELECTRICA S.A. Slobozia 1.164.369.573 decembrie 2003 S.C. AGROBUS S.R.L. 617.501.199 decembrie 2003 Bucureti S.C. ROMPRIX SRL Bucureti 444.703.800 septembrie 2003

IMOBILIZRI Terenuri Construcii Utilaje, echipamente Mijl. detransport

E. PATRIMONIUL CONTRIBUABILULUI REFERINE ADRESA sarcini i alte drepturi reale SLOBOZIA DN 2 A SLOBOZIA DN 2 A SLOBOZIA DN 2 A SLOBOZIA DN 2 A

VALOAREA CONTABIL 982.356.337 19.648.164.766 35.574.113.817 776.123.379

F. CUANTUMUL DATORIILOR FISCALE LA DATA NCHIDERII CONTROLULUI a) Obligaii constituite de contribuabil : Obligaii Debite Dobnzi CAS 22% CAS 9,5%. CAMBP Somaj 5% Somaj 1% Sanatate angajator Sanatate angajati TOTAL 7.606.248.442 -2.999.542 90.740.660 238.979.633 -471.198 2.793.784.718 -4.021.817 10.726.282.713 438.273.751 -172.796.223 0 0 -5.783.115 15.842.367 -407.981.087 275.536.780 Penaliti de ntrziere 199.140.306 -17.047.841 0 0 -775.849 57.783.639 -44.693.354 239.100.255 Penaliti stopaj 0 -135.933.541 0 0 -4.540.841 0 -83.856.437 -140.474.382

TOTAL 8.243.662.499 -328.777.147 90.740.660 238.979.633 -11.571.003 2.867.410.724 -540.552.695 11.100.445.366

b) Obligaii stabilite cu ocazia controlului fiscal

134

Obligaii CAS 22% CAS 9,5%. CAMBP Somaj 5% Somaj 1% Sanatate angajator Sanatate angajati TOTAL

Debite -7.731.763 2.999.542 -191.517 1.555.122 471.198 3.165.359 4.021.817 267.941

Dobnzi 3.553.143.273 172.796.223 14.537.538 37.953.111 5.783.115 2.179.402.385 407.981.087 5.963.615.645

Penaliti de ntrziere 374.626.975 17.047.841 1.459.752 5.638.382 775.849 240.145.578 44.693.354 639.694.377

Penaliti stopaj 0 135.933.541 0 0 4.540.841 0 83.856.437 140.474.382

TOTAL 3.920.038.485 328.777.147 15.805.773 45.146.615 11.571.003 2.422.713.322 540.552.695 6.744.052.345

PROCES VERBAL ncheiat astazi 26.03.2004

Subsemnata Badea Ruxandra referent, n cadrul D.G.F.P. Ialomita, Activitatea de Control Fiscal, n baza OG nr.92/2003, delegaiei nr. 506 din 12.03.2004, a legitimaiei 3098 i a notificrii nr.400512/26.02.2003 am efectuat un control fiscal total la S.C. KORIN ROMANIA S.A. Slobozia. Cap.I Date generale privind societatea S.C. KORIN ROMANIA S.A. Slobozia este nregistrat la ORC Ialomia sub nr. J21/32/1991, avnd codul fiscal R2077108 i sediul n localitatea Slobozia, DN 2A, Km64, judeul Ialomia. Obiectul de activitate l constituie pregtirea fibrelor i filarea n fire i confecii, cod CAEN 1711. Cifra de afaceri, conform bilanului contabil ncheiat la 31.12.2002, depus la Administraia

135

Finanelor Publice Slobozia sub nr. 2029 B/31.03.2003, este de 80.929.482 mii lei. Capitalul social subscris i vrsat este de 43.240.475 mii lei ce nu a suportat modificri i aparine : -YOON SEOK HO 99,408% -P.P.M. 0,592% Societatea are conturi bancare deschise la: -BRD Slobozia sub nr. SV02435042300; -BCR Slobozia sub nr. 2511.1-25.1/rol; -Trezoreria Slobozia sub nr. 50692077108; -DAEWOO ROMANIA S.ABucureti sub nr. 10645. n timpul desfurarii controlului societatea a fost reprezentat de dl.CHOI NAG CHAN n calitate de administrator mputernicit, de d-na Neacu Veronica n calitate de director general i de Nicolae Maria n calitate de contabil ef. Dintre principalii clienti si furnizori amintim: Clieni: -S.C. ZEFIR S.A. Bucureti -FILOBEL FILATI Italia -S.C. FROTTIEREX S.A. Bucureti -S.C. VESTINO S.R.L. Moreni -NNE UK Londra Furnizori: -S.C. ROMANO EXPORT S.A. Bucureti -OTTO STANTLANDER Germania -PAMBIC Azerbaidjan

II . Cu privire la CONTRIBUIILE SOCIALE datorate bugetului ASIGURRILOR SOCIALE 1.Cu privire la CONTRIBUIA DE ASIGURRI SOCIALE DE STAT reglementat de Legea nr.19/2000 Perioada : martie 2003- ianuarie 2004 A) CONTRIBUIA DE ASIGURRI SOCIALE DE STAT- ANGAJATOR Societatea a mai fost verificat conform p.v.1038/14.03.2003, constatndu-se : -CAS angajator = 6.494.182.610 lei; -dobnzi CAS = 1.057.726.638 lei; -penaliti de ntrziere CAS = 232.959.923 lei; din care s-a achitat CAS n sum de 546.400.000 lei; dobnzi CAS n sum de 619.452.887 lei; penaliti CAS n sum de 21.550.000 lei conform conveniei nr.381//RU din 18.02.2003 si cu O.P.155/01.10.2003 penaliti n sum de 12.269.617 lei, ramnnd de plat urmtoarele : CAS n sum de 5.947.782.610 lei, dobnzi n sum de 438.273.751 lei i penaliti de ntrziere n sum de 199.140.306 lei. Conform adresei nr.7420/22.03.2004 emis de Casa Judeean de Pensii Ialomia, convenia nr.381/RU din 18.02.2003 cu privire la ealonarea datoriilor conform O.G. nr. 40/2002 a fost anulat.

136

In perioada verificat societatea beneficiaz, conform Avizului nr.2/10.12.2002 eliberat de Inspectoratul Teritorial de Munc Ialomia, de ncadrarea n condiii deosebite de munc conform art.19, alin.5 din Legea 19/2000. Avizul menionat mai sus este valabil pana la data de 01.04.2004. Pentru perioada verificat situaia CAS angajator se prezint astfel: - CAS declarat de societate = 5.756.283.527 lei; - CAS constatat la control = 5.748.551.764 lei; -diferena declarat n plus = 7.731.763 lei; - CAS achitat = 3.906.854.351 lei; - CAS de achitat = 1.841.697.413 lei. Potrivit art.13.1 din O.G.nr.61/2002 art.108, pct.1 din OG.nr.92/2003 au fost calculate dobnzi n sum de 3.553.143.273 lei, penaliti de 0,5% potrivit art.14 din O.G.nr.61/2002 n sum de 374.626.975 lei.. Situaiile privind determinarea CAS i calculul dobnzilor i penalitilor se regasesc n anexele nr.1 i 2. Cu NC 212/17.03.2004 a fost compensat suma de 190.963.344 lei. La terminarea controlului societatea datoreaz: -CAS angajator = 7.598.516.679 lei -dobnzi CAS = 3.991.417.024 lei; -penaliti de ntrziere CAS = 573.767.281 lei. B) CONTRIBUTIA DE ASIGURARI SOCIALE DE STAT- ANGAJAT Societatea a mai fost verificata conform p.v.1038/14.03.2003, constatindu-se : -CAS angajai = 309.838.751 lei achitat cu O.P. 24/26.03.2003. Pentru perioada verificat situaia CAS angajai se prezint astfel: - CAS declarat de societate = 3.266.307.700 lei; - CAS constatat la control = 3.269.307.242 lei; -diferen nedeclarat = 2.999.542 lei; - CAS achitat = 1.909.971.837 lei; - CAS de achitat = 1.359.335.405 lei(achitat n timpul controlului) Potrivit art.13.1 din O.G.nr.61/2002 art.108, pct.1 din OG.nr.92/2003 au fost calculate dobnzi n sum de 172.796.223 lei din care s-a achitat suma de 1.252.923 lei cu O.P.177/22.10.2003, penaliti de 0,5% potrivit art.14 din O.G.nr.61/2002 n sum de 17.047.841 lei i penaliti pentru stopaj la surs n sum de 135.933.541 lei. Situaiile privind determinarea CAS, calculul dobnzilor i penalitilor se regasesc n anexele nr.3 i 4. n timpul controlului s-au ncasat urmtoarele sume: -CAS angajai = 1.359.335.405 lei cu OP nr.24/25.03.2004 -dobnzi CAS = 171.543.300 lei cu OP nr.24/25.03.2004 -penaliti de ntrziere CAS = 17.047.841 lei cu Op nr.24/25.03.2004 -penaliti pentru stopaj CAS = 135.933.541 lei cu OP nr.24/25.03.2004 2.Cu privire la FONDUL PENTRU ACCIDENTE DE MUNC I BOLI PROFESIONALE reglementat de Legea nr.346/05.06.2002

137

Perioada : martie 2003 ianuarie 2004 Societatea a mai fost verificat conform p.v.1038/14.03.2003, constatndu-se : -contribuie pentru accidente de munca i boli profesionale = 31.431.000 lei -dobnzi CAMBP = 199.684 lei; -penaliti de ntrziere CAMBP = 75.638 lei; sume achitate cu O.P.58/25.03.2003. Pentru perioada verificat situaia contribuiei pentru accidente de munca i boli profesionale se prezint astfel: -CAMBP declarat = 171.910.926 lei; -CAMBP constatat = 171.719.409 lei; -diferena declarat n plus = 191.517 lei; -CAMBP achitat = 81.170.266 lei; -CAMBP de plat = 90.549.143 lei. Potrivit art.13.1 din O.G.nr.61/2002 art.108, pct.1 din OG.nr.92/2003 au fost calculate dobnzi n sum de 14.537.538 lei, penaliti de 0,5% potrivit art.14 din O.G.nr.61/2002 n sum de 1.459.752 lei. Situaiile privind determinarea CAMBP, calculul dobnzilor i penalitilor se regasesc n anexele nr.5 i 6. La terminarea controlului societatea datoreaz: -CAMBP = 90.549.143 lei; -dobnzi CAMBP = 14.537.538 lei; -penaliti de ntrziere CAMBP = 1.459.752 lei.

3.Cu privire la CONTRIBUIA DE ASIGURRI PENTRU OMAJ reglementat de Legea nr. 1/1991, republicat i completat i Legea nr.76/2002 Perioada : martie 2003- ianuarie 2004 A) FOND OMAJ - ANGAJATOR Pentru perioada verificat situaia fond omaj angajator se prezint astfel: - fond omaj angajator declarat de societate = 1.215.308.500 lei; - fond omaj angajator constatat la control = 1.216.863.622 lei; - diferen nedeclarat = 1.555.122 lei; - fond omaj angajator achitat = 976.328.867 lei; - fond omaj angajator de achitat = 240.534.755 lei. Potrivit art.13.1 din O.G.nr.61/2002 art.108, pct.1 din OG.nr.92/2003 au fost calculate dobnzi n sum de 37.953.111 lei, penaliti de 0,5% potrivit art.14 din O.G.nr.61/2002 n sum de 5.638.382 lei.. Situaiile privind determinarea fondului de omaj angajator i calculul dobnzilor i penalitilor se regsesc n anexele nr.7 i 8. La terminarea controlului societatea datoreaz: -fond omaj angajator = 240.534.755 lei; -dobnzi fond omaj = 37.953.111 lei; -penaliti de intrziere fond omaj = 5.638.382 lei.

138

B) FOND OMAJ - ANGAJAT Pentru perioada verificat situaia fond omaj angajai se prezint astfel: - fond omaj angajai declarat de societate = 320.296.582 lei; - fond omaj angajai constatat la control = 320.767.780 lei; -diferen nedeclarat = 471.198 lei; - fond omaj angajai achitat = 275.359.370 lei; -fond omaj angajai de achitat = 45.408.410 lei(achitat n timpul controlului). Potrivit art.13.1 din O.G.nr.61/2002 art.108, pct.1 din OG.nr.92/2003 au fost calculate dobnzi n sum de 5.783.115 lei, penaliti de 0,5% potrivit art.14 din O.G.nr.61/2002 n sum de 775.849 lei i penaliti stopaj n sum de 4.540.841 lei. Situaiile privind determinarea fond somaj angajai, calculul dobnzilor i penalitilor se regsesc n anexele nr.9 i 10. n timpul controlului s-au ncasat urmtoarele sume: -fond omaj angajai = 45.408.410 lei cu OP nr.25/25.03.2004 -dobnzi fond omaj angajai = 5.783.115 lei cu OP nr.25/25.03.2004 -penaliti de ntrziere fond omaj angajai =775.849 lei cu OP nr.25/25.04.2004 -penaliti pentru stopaj fond omaj angajai = 4.540.841 lei cu OP nr.25/25.04.2004 3.Cu privire la FONDUL ASIGURRILOR DE SNTATE reglementat de Legea nr.145/1997, modificat prin OUG nr.30/1998 Perioada : iulie 2002- ianuarie 2004 A) FOND SNTATE - ANGAJATOR Societatea a mai fost verificata conform p.v.41888/27.09.2002, constatndu-se : -fond sntate angajator = 2.831.056.597 lei; -dobnzi fond sntate = 607.956.971 lei; -penaliti de ntrziere = 83.153.395 lei. din care s-a achitat fond sntate n sum de 316.568.000 lei; dobnzi fond sntate n sum de 592.114.604 lei, penaliti fond sntate n sum de 8.760.000 lei conform conveniei nr.ET/5745/1 din 18.11.2002 i cu O.P.43/18.02.2004 penaliti n sum de 16.609.756 lei, rmnnd de plat urmtoarele: fond sntate n sum de 2.514.488.597 lei, dobnzi n sum de 15.842.367 lei i penaliti de ntrziere n sum de 57.783.639 lei. Pentru perioada verificat situaia fond sntate angajator se prezint astfel: - fond sntate angajator declarat de societate =3.753.704.728 lei; - fond sntate angajator constatat la control = 3.756.870.087 lei; -diferen nedeclarat = 3.165.359 lei; -fond sntate angajator achitat = 3.474.408.607 lei; - fond sntate angajator de achitat = 2.796.950.077 lei. Potrivit art.13.1 din O.G.nr.61/2002 art.108, pct.1 din OG.nr.92/2003 au fost calculate dobnzi n sum de 2.179.402.385 lei, penaliti de 0,5% potrivit art.14 din O.G.nr.61/2002 n sum de 240.145.578 lei.. Situaiile privind determinarea fondului de sntate angajator,calculul dobnzilor i penalitilor se regsesc n anexele nr.11 si 12. La terminarea controlului societatea datoreaz: -fond sanatate angajator = 2.796.950.077 lei;

139

-dobnzi fond sntate -penaliti de ntarziere fond sntate

= 2.195.244.752 lei; = 297.929.217 lei.

B) FOND SNTATE - ANGAJAT Societatea a mai fost verificat conform p.v.41888/27.09.2002, constatndu-se : -fond sntate angajai = 604.950.597 lei; -dobanzi fond sntate = 220.048.823 lei; -penaliti de ntrziere fond sntate = 35.506.053 lei; -penaliti stopaj fond sntate = 172.241.162 lei. din care s-a achitat fond sntate n sum de 104.776.000 lei; dobnzi fond sntate n sum de 207.973.330 lei; penaliti ntrziere fond sntate n sum de 4.368.000 lei; penaliti stopaj n sum de 24.896.000 lei conform conveniei nr. ET/5745/1 din 18.11.2002 i cu O.P.101/23.12.2002 si 43/18.02.2004 dobnzi n sum de 91.843.394 lei rmnnd de plat urmtoarele: fond sntate n sum de 500.174.597 lei, penaliti pentru stopaj la surs n sum de 147.345.162 lei. Pentru perioada verificat situaia fond sntate angajati se prezint astfel: - fond sntate angajai declarat de societate =3.968.783.260 lei; - fond sntate angajai constatat la control =3.972.805.077 lei; -diferen nedeclarat = 4.021.817 lei; -fond sntate angajai achitat =3.634.415.300 lei; - fond sntate angajai de achitat = 338.389.777 lei (achitat n timpul controlului). Potrivit art.13.1 din O.G.nr.61/2002 art.108, pct.1 din OG.nr.92/2003 au fost calculate dobnzi n sum de 407.981.087 lei, penaliti de 0,5% potrivit art.14 din O.G.nr.61/2002 n sum de 44.693.354 lei i penaliti pentru stopaj la surs n sum de 83.856.437 lei. Situaiile privind determinarea fond sntate angajai, calculul dobnzilor i penalitilor se regsesc n anexele nr.13 i 14. n timpul controlului s-au ncasat urmtoarele sume: -fond sntate angajai =838.564.374 lei cu OP nr.26/25.03.2004 -dobnzi fond sntate angajai =316.137.693 lei cu OP nr.26/25.03.2004 -penaliti de intarziere sntate angajai= 75.831.407 lei cu OP nr.26/25.03.2004 -penaliti pentru stopaj sntate angajai = 231.201.599 lei cu OP nr.26/25.03.2004 Conform adresei nr.2613/09.03.2004 emis de Casa Judeean de Asigurri de Sntate Ialomia, convenia nr.ET /5745/1 din 18.11.20023 cu privire la ealonarea datoriilor conform O.G. nr. 40/2002 a fost anulat. CU PRIVIRE LA OBLIGAIA AGENILOR ECONOMICI DE A DEPUNE DECLARAIA INVENTAR - conform Legii 86/2003 Declaraia inventar ntocmita conform art.39 din OG nr.86/2003 a fost depus la organul fiscal sub nr.55638/13.02.2004. CAP.IV. Alte constatari si masuri SITUAIA SINTETIC A CONSTATRILOR Urmare a verificarii dispunem urmatoarele masuri : -nregistrarea n contabilitate a rezultatelor stabilite la control; - virarea pn la data de 20.04.2004, conform art.102(2),lit.b din Codul de procedura fiscal, la

140

Trezoreria Slobozia a urmtoarelor sume: - 3.553.143.273 lei dobnzi CAS n contul- 22090402; - 374.626.975 lei penaliti de ntrziere CAS n contul-22090402; - 14.537.538 lei dobnzi CAMBP n contul-22090402; 1.459.752 lei penaliti de ntrziere CAMBP n contul-22090402; 1.555.122 lei fond omaj angajator n contul - 28100601; 37.953.111 lei dobnzi fond omaj angajator n contul-28100601; 5.638.382 lei penaliti de ntrziere fond omaj angajator n contul 28100601; 3.165.359 lei fond sntate angajator n contul- 26121601; -2.179.402.385 lei dobnzi fond sntate angajator n contul-26121601; - 240.145.578 lei penaliti de ntrziere fond sntate angajator n contul-26121601; 7.918.350.539 lei = TOTAL DATORII STABILITE LA ACTUALA VERIFICARE Societatea mai are urmtoarele datorii restante: -7.598.516.679 lei CAS angajator n contul-22090402; - 438.273.751 lei dobnzi CAS n contul- 22090402; - 199.140.306 lei penaliti de ntrziere CAS n contul-22090402; - 90.549.143 lei CAMBP n contul-22090402; - 238.979.633 lei fond omaj angajator n contul-28100601; -2.793.784.718 lei fond sntate angajator n contul-26121601; - 15.842.367 lei dobnzi fond sntate n contul-26121601; - 57.783.639 lei penaliti de ntrziere fond sntate n contul-26121601; 11.556.432.193 lei = TOTAL DATORII RESTANTE 19.474.782.732 lei= TOTAL GENERAL DE PLAT Data comunicrii rezultatelor verificrii este considerat data semnrii procesului verbal, procesul verbal de control reprezinta titlu de crean pentru diferenele stabilite dobnzile i penalitile calculate. Msurile stabilite n procesul verbal se pot contesta, sub sanciunea decderii, n termen de 30 zile de la data semnrii procesului verbal, conform prevederilor art.171(1) din Codul de procedura fiscala. Prin semnarea procesului verbal se recunoate restituirea tuturor documentelor puse la dispoziia organului de control i nu absolv de rspundere agentul economic de eventualele ilegaliti constatate ulterior. Prezentul proces verbal a fost ntocmit n trei exemplare nregistrate la societate sub nr.285/26.03.2004, din care un exemplar a fost lsat societii verificate. Rezultatul controlului a fost consemnat n registrul unic de control al agentului economic la poziia nr. 19 din data de 13.03.2004 . ORGAN DE CONTROL Referent- Badea Ruxandra SC KORIN ROMANIA SA SLOBOZIA Adm. mputernicit- Choi Nag Chan Director general- Neacu Veronica Contabil ef- Nicolae Maria

141

CONCLUZII SI PROPUNERI
O componenta a resurselor financiare publice o reprezinta ' fondurile speciale '

constituite si utilizate in afara celorlalte tipuri de bugete publice. Aceste fonduri nu au durabilitate , dar atat cat exista ele au un caracter exceptional deoarece ' pe masura stabilirii si restructurarii sectoarelor economice si bugetare , Guvernul analizeaza si propune Parlamentului desfiintarea fondurilor speciale , constituite in afara bugetului de stat ori a bugetului asigurarilor sociale , sau includerea lor in bugetele respective'. In fiecare an incepand cu 1991, au fost emise legi prin care s-au constituit fonduri speciale si s-a hotarat destinatia cheltuirii acestora.La o parte din aceste fonduri s-a renuntat , cum a fost de pilda ; Fondul special pentru restructurarea intreprinderilor ' , alta parte a fost inclusa in bugetul statului , ca exemplu ' Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului ' , iar un

142

numar redus exista si astazi cu bugetele speciale proprii , cum este ' Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic' aparut inca din anul 1996. Necesitatea acestori fonduri , de natura speciala si cu tendinta de reducere , a fost determinata de nevoile perioadei de tranzitie .Pe de o parte , de asigurarea din fonduri publice necesitatea unor domenii sau actiuni prioritare la nivel national si , pe de alta parte , de trasparenta cheltuirii acestora numai pentru destinatia prevazuta prin legea speciala si bugetul special aferent. Chiar daca se incalca temporar principiile inicitatii bugetare si depersonalizari veniturilor , sunt satisfacute nevoi urgente si esentiale de natura sociala sau economica pentru care autorutatile publice primesc sarcini si le incuba responsabilitati immediate sub transparenta. Rolul fondurilor speciale este de a satisface anumite nevoi sociale , punctuale , care trebuie dirijate pentru o anumita perioada de timp de catre autoritatile centrale de stat. Atat prin modul special de constituire ca venituri , cat si prin cheltuirea lor spre spre o destinatie anume , speciala , definita prin legi speciale , se asigura , intr-o perioada de timp minima , realizarea unor obiective nationale de genul: 1. dezvoltarea sistemului energetic , modernizarea drumurilor publice , asigurarile sociale de sanatate , protejarea asigurantilor. Locul fondurilor speciale in sistemul fondurilor publice romanesti este unul aparte , specific si neobisnuit.De aceea el rezulta pregnat din trasaturile ce caracterizeaza toate aceste fonduri. Din existenta , modul de constituire , destinatia si procedurile bugetare ce privesc veniturile si cheltuielile fiecaruia din fondurile speciale , in comparatie cu celelalte fonduri publice , se creeaza acestora urmatoarele caracteristici specifice: a) Caracterul exceptional, aparitia unui fond special este determinata de o anumita necesitate sociala exceptionala , a carei satisfacere trebuie realizata , de ea depinzand mai multe componente de natura sociala , economica , ecologica. b) Temporalitatea existenta unui fond este limita in timp , depasind de regula durata unui an bugetar.Aceasta durata incepe prin infiintarea constituirii fondului printr-o lege speciala si se sfarseste tot printr-o lege speciala care reglementeaza: 1. trecerea satisfacerii nevoilor pentru care a fost constituit la bugetul statului sau bugetul asigurarilor sociale , dupa caz; 2. desfiintarea fondului respectiv si modul de lichidare a diferentelor intre

143

veniturile si cheltuielile fondului din ultimul an bugetar functional. c) Incalcarea unor principii ale bugetarii publice , si anume : principiul unicitatii , deoarece fiecare fond are bugetul sau propriu in perioada limitata a existentei sale , fiind separat complet de celelalte fonduri publice bugetare; principiul neafectarii veniturilor , dat fiind ca veniturile sunt afectate precis si in totalitate numai cheltuielilor pentru care au fost destinate special , prin lege. d) Proiectarea bugetelor fondurilor speciale se face de catre Ministerul Finantelor Publice pe baza propunerilor ordonatorilor de credite bugetare , responsabili cu gestionarea fondurilor respective si nominalizati de lege.

Evolutia fondurilor speciale Fondurile de natura speciala cu bugete proprii si-au facut aparitia la inceputul ultimului deceniu , avand o evolutie in crestere , ca numar , pana in anul 2001.In perioada 2001 2004 s-a remarcat o evolutie a acestora prin incasarea veniturilor acestor fonduri de la persoanele fizice si juridice , prin respectarea sumelor inscrise si aprobate prin bugetele asigurarilor socilale din fiecare perioada , sesizand faptul ca la cheltuieli sumele inregistrate in bugete s-au ccheltuit in intrgime , iar in cazul excedentelor acestea s-au reportat si cheltuit in anul imediat urmator. Sistemul public al asigurarilor sociale pentru populatie reprezinta un principal sistem de ocrotire a contribuabililor , prin satisfacerea mai multor servicii pentru fiecare fond special in parte ca de exemplu : Ocuparea si Formarea Fortei de munca (ANOF- Ialomita ) are ca scop organizarea si coordonarea la nivel judetean , a doua activitati esentiale si anume ocuparea si formarea fortei de munca si protectia persoanelor neicadrate in munca.; Casa Nationala de Asigurari de Sanatate ( CNAS) reprezinte principalul sistemde ocrotire a sanatatii populatiei ,care primesc mai multe servicii medicale inregistrati la o casa de sanatate. atunci cand sunt

144

Incepand cu 01.01.2004 se aproba Ordonanta Guvernului nr.86-2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar - fiscala , referitoare la activitatile de declarare si colectare a creantelor bugetare reprezentand contributii sociale. Activitatea orivind declararea si colectarea creantelor bugetare reprezentand contributii sociale de la persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajator sau asimilat al acestora , care sunt numite in continuare ' platitori de contributii sociale ' se va realiza de catre Ministerul Finantelor Publice. Contributiile sociale pentru care Ministerul Finantelor Publice prin organele fiscale teritoriale este competent sa desfasoare activitati de declarare si colectare sunt: a) contributia de asigurari sociale datorata de angajator; b) contributia individuala de asigurari sociale retinuta de la asigurati; c) contributia de asigurari pentru somaj datorata de angajator; d) contributia individuala de asigurari pentru somaj retinuta de la asigurati; e) contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajator; f) contributia pentru asigurari sociale de sanatate datorata de angajator , mai putin creantele bugetare si accesorile acestora cesionate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate catre Autoritatea pentru valorificarea Activelor Bancare. De la aparitia acestei ordonante , contribuabili platitori de contributii sociale sunt obligatii sa-si declare contributiile sociale la organul fiscal competent. Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale , Casa Nationala de Asigurari de Sanatate , Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca , Fondul National de Asigurare pentru Accidente de Munca si Boli Profesionale si unitatile din subordinea acestora , isi mentin calitatea de creditor bugetar pentru veniturile bugetare reprezentand contributii sociale datorate de catre persoanele fizice asigurate pe baza de declaratie sau contract de asigurare sociala , precum si alte venituri ale bugetelor de asigurari sociale . Prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.785 / 2002 care se refera la la aprobarea Normelor metodologice referitoare la aplicarea prevederilor din Ordonanta Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creantelor bugetare se inlocuiesc astfel: 1. ' creante ale bugetului de stat ' cu ' creante ale bugetului de stat si contributii sociale ;

145

2. ' obligatiile bugetului de stat cu ' obligatiile bugetului de stat si contributiile sociale si accesorile acestora ' . Incepand cu anul 2004 , plata contributiilor sociale pentru somaj se efectueaza de catre contribuabili persoane fizice si juridice pe baza ordinelor de plata pentru Trezoreria Statulului ( OPHT) ,intocmite distinct pentru fiecare contributie ,in urmatoarele conturi : 28.10.06.01. ' Contributii ale angajatorilor si ale persoanelor juridice asimilate angajatorului '; 28.10.06.01. ' Contributii ale angajatorilor si ale si ale persoanelor juridice asimilate angajatorului ' 28.10.06.02. ' Contributii individuale ' care sunt codificate cu codul fiscal sau codul numeric personal al persoanelor fizice si juridice; Trebuie sa retinem faptul ca evidenta pe analitic a asigurantilor de venituri bugetare incasate se tine in contul 28.10.06.02 ' Contributii individuale ' , evidenta care este asigurata de catre agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene Ialomita. Acelasi aspect prezentat mai sus il intalnim si la contributiile de asigurari sociale la bugetul asigurarilor sociale de stat , prin stabilirea acestora in urmatoarele conturi: 1. 22.09.04.02. ' Contributia de asigurari sociale de stat datorata de angajatori ' 2. 22.09.04.03 ' Contributia de asigurari sociale datorata de salariati si persoane asimilate salariatilor' 3. 22.09.04.08. ' Contributia de asigurari sociale datorata de someri' 4. 22.22.04.30 ' Alte venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat' Evidenta analitica a veniturilor incasate din contributiile de asigurari sociale este asigurata tot de casele de pensii. Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate datorata de persoanele fizice si juridice se achita in urmatoarele conturi: 26.12.16.01. ' Contributii de la persoane juridice sau fizice care angajeazapersonal salariat' 26.12.16.02. ' Contributia datorata de persoanele asigurate care au calitatea de angajat '. 26.12.16.04. ' Contributii de asigurari sociale de sanatate datorate de

146

persoanle aflate in somaj' -26.35.16.02. ' Persoane care executa pedepse private de libertate sau aflate in arest preventiv' -26.36.16.01. ' Persoane care se afla in concediul medical sau in concediul medical pentru ingrijire copil '. -26.12.16.01 ' Contributii de la persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat ' . 26.12.16.02. ' Contributia datorata de persoanele asigurate care au calitatea de angajat ' Sumele care sunt incasate in aceste conturi sun furnizate zilnic organelor fiscale ale Ministerului Finantelor Publice. Evidenta pe asigurati se asigura de casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti sau de Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii , Ordinii Publice , Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si respectiv Casa Ministerului Transporturilor , Constructiilor si Turismului. Asigurarilor de Sanatate a

147