12-17 colocviu fiziologie:-<

Presiunea arterial sistemica(tensiunea arterial)

Reprez forta de exercitare a sg asupra peretelui arterial in timpul activitatii contractale a inimii si cu scopuldeplasarii sg in arborele arterial. Au valori mari in timpul sistolei ventricularei fata de presiunea si de timpul diastole ventriculare. Obs! Presiunea art va exertita forte mai mai in timpul sistolei arteriale fata de presiunea arterial I timpul diastole artieriale. Deasemeni presiunea artriala va inregistra valori mai mari in vase cu rezistenta vasculara scazuta si va inregistra varori mai mici in vasele cu dimeniuni mai mici si cu rezistenta vasculara mai mare Valoarea normal a presiunii arteila la niv bratului la barbat este 120 cu 70mm mercur Presiunea art depinde de forta de contractie a cortului, masa de sg circulanta, rezistenta vasculara periferica. Obs!!!in fctie de diferenta intre cele 2 valori sitolica si diastolica au fost descrise 2 tipuri de presiuni arteriale, convergenta si divergenta. Presiunea arterial sistolica: reprez valoarea presiunii inregistrata in sitemul art in timpul sistolei ventriculare, si este =120 -140 mm mercur in art mari si mijolcii.si este = 70-80 mm mercur in arteriole, =30 -35 in capilare. Presiunea diastolica reprez presiunea cu care sg continuua sa se deplaseze in arborele arterial,in timpul diastolei ventriculare, presiunea diasltolica este aprox = cu presiunea diastolica / 2 +10 mmm MG, adik 120/2+10= Presiuna diferentiala reprez diferentza dintre presiunea distolica si cea sistolica aprox = cu 50 mm mercur, si in fctie de ea dupa cum are tendinta la crestere sau la reducere se descriu cele 2 tipuri: presiunea convergenta cu diferentierea mica:in care presiunea sistloca max ramane la val mare in timp ce presiunea diastolica are valoare crescuta.(se intalneste in bolile renale , in hiperreactivitatea sstemului reninagetexina) Presiunea divergenta in care dinou sistolica se pastreaza la val normale dar scade presiunea diastolica. Se intalneste in patologie in insuficienta aortica, sar si fiziologica: la sportivi, cei vine antrenatii. Variatii a presiunii arterile( variatii fiziologice) 1 in fctie de varsta- presiunea arterial creste cu varsta, la nastere 60- 40mm mr ea creste progresiv 80/60 mm mr, la pubertate avem deja 120 cu 60. Asta e valoarea ideala.

Dupa 50 de ani val normal 140/80 mm mercuri, tot ce este peste 140/ 90 se considera hipertensiune si se trateaza.

2 in fctie de activitate fizica- in timpul efortului presiunea arterial creste, pt k este activate intoarcerea venoasa ctre cort, aportul catre inima va creste, creste debitul cardiac, creste presiunea arterial 3 in fctie de pozitia corpului- ortoxtatismul predispunere la hipertenisiune(schibarea brusca de pozitie),clinostatismul este cel care restabileste echimibrul circulator. 4 in functie de temp ambientala( foarte mici) frigul- vasoconstrictie, caldura-vasodilatare Obs!!! Reglarea presiunii arteriale se realizeaza prin dublu mechanism nervos si umoral a) Reblarea nervoasa are la baza excitarea zonelor reflexogene( zonele unde se afla receptorii pt presiune) cele mai imp: sirocarotidiana, si endocardoaortica. In aceste zone se afla receptori sensibili compozitia chimica a sg si a variatii de presume. - De asemeni maiexista structure sensibile la variatiile presionale, dar nu are de import, in atri , ventricului, art mezenterice, globi ocular, art vertebrale, aparat vestibular. -De la acesti receptori inform sunt transmise catre centri: centri cardiovasc(centri presori , vasoconstrictori, si cardio acceleratori care descarca impuluri de tip simpatico si centri depresori, vasodilatori si cardio inhibitori- inhiba prina grupare si sunt in leg cu nucleu dorsal al vagului de tip parasimpatic). Pe laga acesti centri pres art mai este influntata si de centri sup hipotalamici ( in partea ant a hipotalamusului exista centri parasimpatici si temolitici- care stimuleaza termoliza: in timp ce in partea post exista centr de tip simpaticc si termogenetic). Reflexe pornite de la niv receptoriilor cardiaci si ai globilor aculari: 1) la niv atriului dr se afla receptori care sesizeaza umplerea acestora. stimularea acestori receptori provaca tahicardie reflexa. - Definitie!!!Efectul tahicardiar a umpleri in exces a atriului dr se numeste reflex BAINBRIDGE. E un reflex de cordului in fata supra incarcarii atriului. 2) Pe adealta parte distenta atriului stg produce diureza reflexa- umplerea in exces a atriului stang provoaca diureza( cresterea direzei)reflexa prin ADH( hormon antdiuretic). 3) Sa obs ca orice orice stimul chimici fizici aplicati asupra ventricului stg drept rezultat reflexe hipotensoare.ii modifica sistola. 4) Injectarea de subst iritante ( nocive , toxice) sau obtruarea mecanica aa art coronare, chiar si nemecanic( infart- se prabusete tensiunea arteriala)duce la prabusirea tensiunii arteriale. Descries de BEZOLD JARISH 5) Stimularea mecanica a receptorilor de la niv globilor aculari duce la scaderea fregventei cardiac. Acest reflex ASCHNER- DAGNINI.

REGLAREA UMORALA Se realizeaza prin hormone locali sau tisulari Definitie!!!! Hormonii locali sunt subst biologic active =>din metabolismul propriu tisular si necesare asigurari fluxului sanguin local. Histamina este vasodilatator arterial . deasemenea creste permeabilitatea capilara. Se gaseste depozitata in mastocite alaturi de heparina, se gaseste in tesut cutanat, in plaman , in tub digestive, se elibereaza prin pastocite in timpul agresiuniilor fizice, in timpul reactiilor alergice, dar pt noi conteaza k el dilate sfincterele arteriale. Serotonina produce vasoconstrictie si produce vasodilattaitie in regiunea cefalica. Polipeptidele vasoactive: -plamachiminele-cea mai important apt noi e braghitimina CEL MAI PUTERNIC VASODILATATOR LOCAL -angiotensinele vasoconstrictoare Prostagnadinele => din degradradarea acizilor grasi nesaturari, o parte dintre ele au rol vasoconstrictor, prostagnadinele F, si vasodilatatoare Asi E Factorul endothelial de relaxare si produce dilatatie in vasele de calibru mic. Factorul natriuretic atrial este secretat de la niv atriului stg si produce vasodilatatie, natriureza, si implicit hipotensiune. Inhiba reabsotia tubulara a asodiului, inhiba secretia de renina , inhiba eliberarea de agiosteron de la niv reanian, inhiba secretia de ADH.