ORGANIZAREA CONTABILITATII MANAGERIALE

TOMOIAGA OANA FINANTE-BANCI, GRUPA 6 ANUL 2

2012
1

CUPRINS
1 CADRUL CONCEPTUAL AL CONTABILITATII MANAGERIALE .................................................. 3 1.1 Definitie. Rolul contabilitatii manageriale ........................................................................................ 3 1.2 Obiectivele contabilitatii manageriale ................................................................................................ 3 1.3 Functiile contabilitatii manageriale ................................................................................................... 4 1.4 Raportul dintre contabilitatea manageriala si contabilitatea financiara ............................................. 5 1.5 Conceptul de cheltuiala. Conceptul de cost. Criterii de clasificare ..................................................... 9 1.6 Factorii care influenteaza organizarea contabilitatii manageriale .................................................... 11 1.7 Adaptarea sistemului de conturi la exigentele contabilitatii manageriale ........................................ 12 2 METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR ................................................................................. 15 3 ELABORAREA BUGETELOR DE VENITURI SI CHELTUIELI ...................................................... 16

Concluzii .....................................................................................................................................19 Bibliografie....................................................................................................................................20

1 CADRUL CONCEPTUAL AL CONTABILITATII MANAGERIALE

1.1 Definitie. Rolul contabilitatii manageriale
Contabilitatea managerial reprezint un domeniu distinct n cadrul evidenei contabile, avnd drept obiectiv principal msurarea, colectarea, prelucrarea i transmiterea informaiei pentru planificare (bugetare), calculaie, control i analiza executrii bugetelor n scopul pregtirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale. Obiectul contabilitatii manageriale il constituie realizarea unei legaturi intre cheltuielile efectuate si productia obtinuta, legatura concretizata in determinarea costului pe purtatorul de cost ( produs, lucrare, serviciu, etc). Costurile se determina atat standard cat si efectiv. Totodata, prin contabilitatea manageriala se realizeaza o comparatie intre costurile prestabilite (antecalculate) si cele efective, determinand si interpretand abaterile rezultate. Contabilitatea de manageriala mai da posibilitatea obtinerii de rezultate analitice pe fiecare purtator de cost. Contabilitatea manageriala determina costurile si rezultatele analitice in faza de obtinere ( fabricatie) a productiei. Totusi, rezultatele analitice pot fi corelate si in faza de vanzare a produselor. Contabilitatea manageriala mai are si urmatoarele denumiri: - contabilitate analitica pentru ca ofera informatii analitice prin cost si rezultat; - contabilitate interna pentru ca informatiile sunt destinate numai pentru interiorul firmeo ( dar si organelor de control conform legii); - contabilitate de gestiune pentru ca furnizeaza informatii prin cost si rezultat managementului societatii. In fapt este partea cea mai importanta a contabilitatii manageriale. Organizarea contabilitatii manageriale este obligatorie si cade in sarcina conducatorului, administratorului unitatii patrimoniale. Rolul contabilitatii manageriale reiese din obiect si este: - de a determina structurile de costuri pe articole de calculatie; - de a da posibilitatea formarii pretului de vanzare; - de a sta la baza negocierii pretului de vanzare; - de a da posibilitatea unei comparabilitati in dinamica a costurilor pentru produse similare; - de a determina costul si rezultatul in mod analitic pe fiecare purtator de cost;

1.2 Obiectivele contabilitatii manageriale

Principalele obiective ale contabilitii manageriale sunt: calcularea costurilor pe produse (lucrri, servicii), activiti i pe uniti organizaionale (diviziunii, departamente, secii, servicii etc.); determinarea diferitelor marje i rezultate analitice pe produse, servicii sau activiti; furnizarea informaiei necesare elaborrii bugetelor; furnizarea de informaii pentru stabilirea abaterilor ntre previziuni i realizri;
3

furnizarea de informaii destinate msurrii performanelor (rentabilitate, productivitate) la nivelul sectoarelor de activitate i al produselor; furnizarea datelor pentru exercitarea controlului gestionar; luarea deciziilor manageriale pe termen lung i coordonarea dezvoltrii ntreprinderii. Contabilitatea manageriala include n sine urmtoarele funcii: planificarea controlul luarea deciziilor gestionare

1.3 Functiile contabilitatii manageriale

Planificarea este un proces de stabilire a ordinii de acionare n viitor. La toate etapele acestui proces contabilul implicat n contabilitatea managerial trebuie s-i imagineze clar alternativele financiare disponibile. Datele contabile ale perioadelor precedente servesc ca baz iniial pentru planificare, iar datele evidenei curente - drept mijloc de control asupra ndeplinirii indicatorilor de plan i baz pentru corectarea sarcinilor de plan. Concepia bugetrii presupune ntocmirea unui plan pe termen scurt n care relaiile reciproce dintre operaiuni separate sunt coordonate la toate nivelurile de gestiune ale ntreprinderii n ntregime. n bugetare o atenie deosebit se acord procesului de stabilire a normelor i normativelor optime, orientat spre asigurarea utilizrii eficiente a tuturor tipurilor de resurse. Planificarea (bugetarea) asigur stabilirea ordinii de acionare n viitor i include urmtoarele msuri: - determinarea scopurilor, cutarea variantelor alternative de aciuni; - culegerea informaiei privind variantele alternative de aciuni; - alegerea cii optime din variantele alternative de aciuni; - realizarea deciziilor luate. Controlul presupune compararea rezultatelor efective cu cele planificate n scopul determinrii abaterilor i corectrii divergenilor. Aceasta poate s se manifeste n aducerea rezultatelor efective n concordan cu cele planificate sau, invers, n modificarea planurilor, dac se constat c ele nu mai pot fi realizate. Procesul controlului d posibilitatea de a prognoza, dac planul pe termen lung va fi realizat, de a depista problemele poteniale, de a lua msuri ce in de modificarea scopurilor i obligaiilor n vederea evitrii pierderilor n viitor. La baza structurii controlului operativ stau cinci elemente principale ilustrate n fig. 1.

Controlul

Controlul divergenilor obinute (permisiunelor)

Controlul scopurilor activitii

Controlul planurilor (bugetelor) 4

Controlul activitii curente

Controlul utilizrii resurselor

O alt funcie a contabilitii manageriale este luarea deciziilor manageriale, ceea ce presupune selectarea unui curs de aciuni din cteva alternative speciale. Astfel, n baza rezultatelor obinute, reflectate n rapoartele operative se i-au decizii de a sanciona activitatea nefavorabil i de a stimula rezultatele pozitive. n dependen de perioada pentru care sunt luate decizii manageriale, ele se mpart n: - decizii manageriale pe termen lung, denumite i strategice; - decizii manageriale curente sau operative. Alegerea strategiei determin perspectiva dezvoltrii ntreprinderii i prin urmare deciziile manageriale pe care ea poate s le ea n viitor, care depind de capacitatea ntreprinderii de a previziona ritmul creterii diferitor indicatori economico - financiari ai ntreprinderii, posibilitatea ntreprinderii de a-i menine piaa, afluxul mijloacelor bneti pentru fiecare variant alternativ etc. n diferit conjunctur economic (ritmul nalt al inflaiei, scderea producerii, intensificarea concurenei, etc.) Decizii manageriale pe termen lung au o influen major asupra situaiei viitoare a ntreprinderii i, ca urmare, exactitatea informaiei despre posibilitile ntreprinderii i mediul ei economic este foarte semnificativ. De aceea decizii strategice trebuie s fie prerogativ a managerilor superiori. n afar de decizii strategice (pe termen lung) administraia ntreprinderii ea decizii manageriale care nu atrag resursele ntreprinderii pe o perioad ndelungat. Astfel de decizii manageriale se socot curente sau operative i, de obicei, sunt n prerogativ managerilor la nivelul inferior. Luarea deciziilor manageriale curente se bazeaz pe situaia economic curent i evaluarea resurselor materiale, umane i financiare, cu care dispune ntreprinderea la momentul dat.

1.4 Raportul dintre contabilitatea manageriala si contabilitatea financiara

Criterii de comparare 1. Utilizatorii principali de informaie 2. Obligativitatea organizrii contabilitii Contabilitatea financiar Utilizatorii interni i externi

Contabilitatea de gestiune Numai utilizatori interni

Organizare impus de legislaie

Se organizeaz numai dac administrarea ntreprinderii hotrte c este necesar. ntreprinderile mari i definesc proceduri i detalii stricte privind organizarea CM lund n consideraie specificul activitii i necesitile interne de informare.

3. Scopul contabilitii

ntocmirea rapoartelor financiare Asigurarea cu informaie a managerilor n pentru utilizatori scopuri de planificare, control i de dirijare a activitii 5

4. Sisteme de contabilitate 5. Nivelul de reglementare

Sistem de contabilitate n partid Nu este limitat ca contabilitatea n partid dubl dubl, poate fi folosit orice sistem potrivit Respectarea obligatorie a Nu exist norme i limitri, unicul criteriu principiilor i normelor acceptate este unitatea informaiei (Legi, SNC, instruciuni, regulamente etc.) Unitatea valoric (bani) Unitatea economic n ansamblu Periodic, n mod regulat Orice unitate de msur potrivit: Diferite subdiviziuni structurale ale unitii economice La cerere, n mod neregulat, dar poate fi impus de conducere i regularitatea rapoartelor interne Multe date aproximative

6. Etaloane de msurare 7. Obiectul evidenei i analizei 8. Frecvena ntocmirii rapoartelor 9. Gradul de exactitate 10. Publicitatea

Date exacte

Informaia poate fi publicat, Datele nu se dau publicitii deoarece n uneori se public n mod mare parte reprezint tain comercial obligator

Utilizatorii informaiilor determin coninutul de baz a fiecrui subsistem al contabilitii. Utilizatorii contabilitii financiare sunt persoane fizice i juridice, care se afl n relaii anumite cu ntreprinderea, care a prezentat raportul financiar. Utilizatorii externi sunt de dou tipuri: cu interes financiar direct n aceast ntreprindere (investitorii, acionarii, creditorii) cu interes financiar indirect: furnizorii, clienii, organele administrative i fiscale auditorii, sindicatele, bursele hrtiilor de valoare, presa, etc.) Conductorii ntreprinderii poart rspundere pentru pregtirea rapoartelor financiare, dar folosesc aceste informaii ntr - o msur limitat. Utilizatorii contabilitii manageriale, spre deosebire de cea financiar, sunt numai utilizatorii interni. Aa c managerii, contabilii, analitii, conductorii subdiviziunilor, Consiliul de directori sau alt organ de conducere superior. Obligativitatea organizrii contabilitii. Toate ntreprinderile, indiferent de forma de proprietate i forma de organizare sunt obligate s in contabilitatea financiar conform Legii contabilitii i S.N.C. Prin legislaie se stabilesc cerine fa de rapoartele financiare, care trebuie s fie prezentate organelor respective, indiferent de faptul dac conducerea ntreprinderii consider aceste date utile sau nu. inerea contabilitii manageriale nu este strict obligatorie, fiind determinat de obiectivele i sarcinile, care stau n faa ntreprinderii, precum i de nivelul pregtirii profesionale a conducerii
6

acesteia. Totui, n mod obligatoriu, trebuie s se respecte condiia, potrivit creia efectul economic din utilizarea informaiei trebuie s fie mai mare dect consumurile efectuate pentru culegerea i prelucrarea acesteia. Adoptarea celui mai adecvat sistem al contabilitii de gestiune, potrivit specificului fiecrei ntreprinderi, creeaz posibilitatea controlului responsabilitilor, care altminteri ar deveni inopinat. Conducerea unei ntreprinderi mici, de exemplu, poate renuna la organizarea contabilitii de gestiune. Scopul contabilitii este o trstur distinctiv fundamental. Scopul contabilitii financiare const n prezentarea datelor necesare pentru ntocmirea rapoartelor financiare destinate, n mare msur, utilizatorilor externi, ct i celor interni. Scopul se consider atins, dac rapoartele financiare sunt ntocmite i prezentate dup destinaie. Scopul contabilitii manageriale const n asigurarea managerilor cu informaiile necesare n procesul planificrii corespunztoare, gestiunii i controlului efectiv. Scopurile sunt considerate realizate dac sistemul contabilitii de gestiune creat la ntreprindere permite: asigurarea unei activiti mai efective a acesteia, luarea celei mai argumentate decizii gestionare i determinarea corespunztoare a strategiei ntreprinderii pe pia. Scopul contabilitii manageriale n timp este continuu, permanent i se atinge pentru o perioad scurt de timp. Sistemul contabil utilizat. Contabilitatea financiar se bazeaz pe sistemul de contabilitate n partid dubl, care const n nregistrarea operaiilor economice n dou conturi sintetizate n Cartea mare i pe baza soldurilor tuturor conturilor se obine bilanul. n timp ce nregistrarea informaiei pentru uzul firmei nu e neaprat s se ntemeieze pe sistemul de contabilitate n partida dubl. Informaia se culege pe secii sau subdiviziuni ale firmei, precum i pe felurile de produse i servicii. Ea nu trebuie s se acumuleze n conturile Crii mari i, dup folosirea ei de ctre administratori pentru anumite necesiti, este transmis spre pstrare. n legtur cu aceasta, sistemul de cutare i pstrare a informaiei trebuie s aib capaciti mai mari dect e necesar pentru contabilitatea financiar. Gradul de reglementare. n procesul de organizare i funcionare a contabilitii financiare trebuie s se respecte n mod obligatoriu principiile general acceptate i normele stabilite prin Legea contabilitii, Standardele Naionale de Contabilitate, instruciuni, norme metodologice, alte acte emise de organele competente (Ministerul Finanelor, Inspectoratul Fiscal, etc.). Datorit acestui fapt ea este veridic n mod suficient. Utilizatorii externi trebuie s fie convini c documentele contabile sunt ntocmite n conformitate cu regulile unice de inere a contabilitii, iar rapoartele financiare n caz de necesitate pot fi confirmate de auditori. Contabilitatea managerial utilizeaz metode adaptate de ntreprindere i bazate pe criteriile economice i de gestiune, fr s in cont de cerinele impuse prin regulile juridice sau fiscale. Aici se aplic un singur criteriu - utilitatea informaiei pentru luarea deciziilor manageriale argumentate. Totodat, orice sistem al contabilitii manageriale, organizat n
7

condiiile de pia la o ntreprindere concret, trebuie s se bazeze pe mijloace i procedee specifice, cum sunt: -utilizarea unitilor de msur unice pentru planificare i eviden; -aprecierea rezultatelor activitii subdiviziunilor, centrelor de responsabilitate a ntreprinderii; -continuitatea i utilizarea multipl a informaiei primare i intermediare n scopul gestionrii; -pregtirea indicatorilor rapoartelor interne n calitate de baz pentru sistemul de comunicaii ntre nivelurile de gestiune, etc. Etaloane de eviden. Dup cum tim, contabilitatea financiar i ine evidena n valuta naional lei. n unitatea bneasc lei trebuie s fie reflectate operaiunile economice n conturi contabile i ntocmite rapoarte financiare. Ca limbaj al oamenilor de afaceri, contabilitatea managerial opereaz cu etaloane de eviden valorice i nevalorice n dependen de utilitatea lor. Deseori sunt utilizate aa uniti de msur naturale (buci, metre, tone, litre, etc.), natural-convenionale (cai-putere, borcane convenionale, etc.). Pentru evidena timpului de lucru se folosesc aa indicatori ca om-ore, maino-ore, etc. Obiectul evidenei i analizei. n contabilitatea financiar trebuie s fie prezentate informaii privind ntreprinderea n ansamblu. n contabilitatea managerial o atenie deosebit se acord subdiviziunilor separate, tipurilor de activiti, centrelor de responsabilitate etc. Frecvena prezentrii rapoartelor. n contabilitatea managerial rapoartele se ntocmesc att periodic zilnic, sptmnal, lunar, trimestrial, ct i la cerere. Administraia ntreprinderii de sine stttor determin coninutul, termenele i periodicitatea prezentrii rapoartelor interne. Principiul de baz oportunitatea i economicitatea. Exactitatea informaiei. Informaiile contabilitii financiare sunt exacte, deoarece ele se nregistreaz n contabilitate numai dup svrirea operaiunilor economice, fiind preluate din documente primare ntocmite. Contabilitatea managerial solicit prezentarea operativ a datelor, deoarece luarea multor decizii nu poate fi amnat pn la furnizarea informaiilor complete. Contabilitatea managerial, mbinnd planificarea i luarea deciziilor, n mare msur, vizeaz perioadele viitoare, din aceast cauz informaiile din contabilitatea managerial au un caracter probabil i subiectiv.

Publicitatea informaiilor. Informaiile contabilitii financiare sunt accesibile tuturor categoriilor de utilizatori prin publicarea lor sub forma rapoartelor financiare. Majoritatea informaiilor contabilitii manageriale reprezint un secret comercial, ntruct reflect tactica i strategia ntreprinderii n condiiile economiei de pia. Scurgerea acestor informaii ar putea s imprime luptei de concuren de pia un caracter necinstit, motiv pentru care sunt considerate confideniale i nu pot fi publicate. Cu toate c contabilitatea financiar i contabilitatea managerial au o serie de particulariti individuale ce difer, exist i caracteristici comune: 1. ambele contabiliti examineaz unele i aceleai operaii economice(aceleai documente primare), dar sub diferite aspecte; 2. sunt obligate s respecte principiile generale acceptate de contabilitate; 3. costul efectiv al produselor fabricate (serviciilor prestate, lucrrilor executate) calculat n contabilitatea managerial este preluat la sfritul lunii de ctre contabilitatea financiar pentru evaluarea stocurilor fabricate; 4. informaiile ambelor contabiliti sunt luate pentru luarea deciziilor.

1.5 Conceptul de cheltuiala. Conceptul de cost. Criterii de clasificare

Cheltuiala reprezinta expresia valorica a consumului factorilor de productie. Clasificarea cheltuielilor: Dupa posibilitatea identificarii pe purtatorul de cost in momentul efectuarii cheltuielilor, de impart in: a. Cheltuieli directe b. Cheltuieli indirecte Cheltuielile directe se identifica pe purtatorul de cost in momentul efectuarii. Se cuprind aici cheltuielile generate de materii prime si alte materiale directe, salariile personalului direct productiv si contributiile aferente si alte cheltuieli directe; Cheltuielile indirecte care in momentul efectuarii se regasesc pe sectorul de activitate (locul de activitate). Ele ajung insa pe purtatorul de cost la sfarsitul lunii, dar indirect prin repartizare. Dupa destinatie ( structura specifica pentru conturile de calculatie si implicit pentru contabilitatea de gestiune): a. Cheltuielile activitatii de baza; b. Cheltuieli indirecte de productie ale sectiei ( cheltuieli de intretinere si functionare); c. Cheltuielile activitatii auxiliare;
9

d. Cheltuieli generale si de administratie e. Cheltuieli de desfacere

Dupa legatura dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune si dpdv al regasirii cheltuielilor in cost: a. Cheltuieli incorporabile ( regasite) in cost ce fac obiectul contabilitatii financiare si contabilitatii de gestiune. Se impart in :cheltuieli din activitatea de exploatare, cu unele exceptii:pierderile din creante;unele provizionanecheltuieli cu dobanzile aferente creditelor luate pentru realizarea sau obtinerea produselor cu ciclu lung de fabricatie b. Cheltuieli neincorporabile in costuri ce fac obiectul contabilitatii financiare dar nu sunt recunoscute de contabilitatea de gestiune. Se impart in :cheltuieli extraordinare;celelalte cheltuieli financiare; c. Cheltuieli supletive sau adaugate care fac obiectul contabilitatii de gestiune dar nu sunt recunoscute de contabilitatea financiara si implicit de legislatie. a. b. c. d. e. f. Dupa natura sau felul de cheltuiala (structura specifica in contabilitatea financiara): Cheltuieli cu materiile prime si materialele; Cheltuieli cu conbustibil, energie; Cheltuieli cu tertii; Cheltuieli cu personalul; Cheltuieli cu contributiile eferente; Cheltuieli cu amortizarile, etc. Gruparea cheltuielilor pe articole de calculatie, pentru nevoi de analiza si constructie, structuri de cost :

a. Cheltuieli cu materii prime si materiale directe b. Cheltuieli cu manopera directa si protectia sociala eferenta c. Alte cheltuieli directe: ( a+b+c) Total cheltuieli directe d. Cheltuieli cu intretinerea si functionarea masinilor, utilajelor e. Cheltuieli generale ale centrului de responsabilitate (sectie, sector); f. Cheltuieli generale si de administratie g. Cheltuieli de desfacere Din punct de vedere al controlabilitatii si a deciziei asupra unor costuri, intalnim: a. Cheltuieli controlabile b. Cheltuieli necontrolabile

10

Cheltuielile controlabile sunt cele care se formeaza in cadrul unui centru de responsabilitate si pentru care exista responsabilitate. Cheltuielile necontrolabile sunt cele decise de ierarhia firmei si pentru care nu se poate decide in cadrul centrului de responsabilitate. Pentru conducerea de varf a firmei toate cheltuielile decin sau sunt controlabile.

Dupa raportul dintre evolutia nivelului cheltuielilor si nivelul productiei (dupa dependenta dintre cheltuieli si produs) : a. Cheltuieli variabile; b. Cheltuieli fixe.

Costul reprezinta acea parte a cheltuielilor materiale, de personal si alte cheltuieli care intrun fel sau altul, direct sau indirect concura la realizarea unui produs si se regasesc in structura produsului respectiv. In costul unui produs se cuprind direct sau indirect cheltuieli generate de materii prime, salarii si contributiile aferente, energie, amortizari, cheltuieli efectuate de terti. Clasificarea costurilor(cele mai importante si utilizabile): Din punct de vedere al campului de aplicare: a. Costuri functionale b. Costuri structurale c. Costuri operationale Din punct de vedere al momentului calculatiei costurilor: a. Costuri antecalculate b. Costuri postcalculate Din punct de vedere al continutului economic: a. Costuri variabil b. Costuri fixe c. Costuri directe d. Costuri complete

1.6 Factorii care influenteaza organizarea contabilitatii manageriale

Organizarea contabilitatii manageriale se face diferentiat in cadrul unei entitati patrimoniale, in functie de: Marimea intreprinderii In functie de marimea intreprinderii se stabileste si structura organizatorica pe fabrici, sectii, ateliere, etc. , dar se organizeaza si activitatea financiar-contabila.

11

Caracterul productiei care poate fi permanent sau sezonier

In functie de perioada in care se desfasoara activitatea si implicit se obtin produse, se repartizeaza si cheltuielile. Chesltuielile variabile se regasesc numai in perioada de activitate, in timp ce cheltuielile fixe se regasesc in tot timpul anului. Tipul de productie Tipul de productie poate fi: Producta in masa, productia in serie si productia unicat. In functie de aceasta se aplica metoda de calculatie, respectiv metoda globala, metoda pe faze si metoda pe comenzi. Gradul de automatizare a productiei In functie de acestea sunt stabilite tehnic etapele parcurse de la intrarea materiei prime si pana la obtinerea produsului finit.

1.7 Adaptarea sistemului de conturi la exigentele contabilitatii manageriale

Schema funcionarii conturilor din clasa 9 Conturi de gestiune

901 Decontri interne privind cheltuielile

Costul efectiv al produselor finite obinute ( cont Cheltuieli de producie din contabilitatea 931) financiara nregistrate in conturi dup natura economica (cont : 921,922,923,924,925)

Sold final creditor (costul efectiv al produciei in curs de execuie)

902 Decontri interne privind producia obinuta

Costul efectiv al produciei finite obinute ( cont Costul standard al produciei finite obinute 921) (cont 931 ) Diferene de pre aferente produciei finite obinute (cont 903)

12

903 Decontri interne privind diferenele de pre

Diferene de pre aferente produciei finite Diferene de pre aferente produciei finite obinute (cont 902) obinute, repartizate (cont 931)

921 Cheltuielile activitii de baz

Cheltuieli directe (cont 901 ) Cheltuielile activitii auxiliare (cont 922 ) Cheltuieli indirecte de producie (cont 923 ) Cheltuieli generale de administraie (cont 924) Cheltuieli de desfacere (cont 925)

Costul produciei in curs de execuie (cont 933) Costul efectiv al produciei finite obinute (cont 902)

922 Cheltuielile activitii auxiliare

Decontri interne privind cheltuielile (cont 901 ) Decontri reciproce (cont 922 in analitic )

Decontri reciproce (cont 922 in analitic ) Repartizarea cheltuielilor pe locuri consumatoare ( cont 921,923,924,925 ) Costul produciei in curs de execuie (cont 933) Costul efectiv al produciei marfa (cont 902 )

13

923 Cheltuieli indirecte de producie

Decontri interne privind cheltuielile (cont 901 ) Cheltuielile activitii auxiliare (cont 922)

Cota de cheltuieli indirecte ale seciilor repartizate pe obiecte de calculaie ( cont 921)

924 Cheltuieli generale de administraie

Decontri interne privind cheltuielile (cont 901 ) Cheltuielile activitii auxiliare (cont 922)

Cota de cheltuieli generale de administraie repartizate pe obiecte de calculaie ( cont 921, 922 )

925

Cheltuieli de desfacere

Decontri interne privind cheltuielile (cont 901 ) Cheltuielile activitii auxiliare (cont 922)

Cota de cheltuieli de desfacere repartizat pe obiecte de calculaie ( cont 921 )

931 Costurile produciei obinute

Costul standard al produciei finite obinute (cont Costul efectiv al produciei obinute (cont 901) 902 ) Diferene de pre aferente produciei finite obinute (cont 903 )

933 Costul produciei in curs de execuie

Costul efectiv al produciei n curs de execuie Costul efectiv al aceleai producii decontat pe (cont 921) seama cheltuielilor efectuate ( se crediteaz numai la sfritul lunii) (cont 921 ) 14

2 METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR

Potrivit legislaiei in vigoare , calculaia costurilor de producie se poate efectua dup metoda globala, metoda pe comenzi, metoda pe faze, metoda costurilor standard, metoda tarif or - maina, sau alte metode adoptate de unitatea patrimoniala.
Metoda pe faze

Se aplica in cadrul intreprinderilor cu productie de masa caracterizata prin stabilitate dar si prin parcurgerea succesiva a unor etape (faze) de fabricatie in functie de procesul tehnologic specific. Se regaseste in cadrul rafinariilor de petrol, fabricilor de ulei, zahar, bere, etc. Metoda presupune solutionarea urmatoarelor aspecte: a. Stabilirea fazelor de calculatie; b. Stabilirea, determinarea costului semifabricatelor atunci cand in cadrul unei faze de fabricatie de a obtine, de regula, un singur semifabricat. c. Stabilirea, determinarea costurilor semifabricatelor si produselor atunci cand dintr-o faza se obtin doua sau mai multe produse. d.Stabilirea fazelor de calculatie In stabilirea fazelor de calculatie se iau in considerare urmatoarele: -o faza de fabricatie poate constitui o faza de calculatie; - momentele in care se obtin semifabricate sau produse reziduale destinate valorificarii, pot constitui puncte de separare intre doua faze de calculatie; - pentru activitatile desfasurate in anumite spatii de productie ori in aer liber, se pot constitui faze de calculatie distincte; - un proces complex de fabricatie poate fi considerat drept faza de caculatie sau poate fi divizat in mai multe faze de calculatie; - se are in vedere constituirea, stabilirea unui numar optim de faze de calculatie. e. Stabilirea, determinarea costului semifabricatelor atunci cand in cadrul unei faze de fabricatie de obtine, de regula, un singur semifabricat. Costurile semifabricatelor se determina in doua variante: - varianta fara semifabricate - varianata cu semifabricate Indiferent de varianta folosita, materia prima si semifabricatele circula si de stransfera de la o faza la alta in acelasi fel.

15

Indiferent de varianta, fiind vorba de obtinerea unui singur semifabricat sau produs finit, deci implicit a unei productii omogene, se aplica pentru determinarea costului unitar procedeul diviziunii simple. Determinarea costului semifabricatelor atunci cand dintr-o faza de calculatie se obtin doua sau mai multe produse sau semifabricate In acest caz, se aplica celelalte procedee de determinare a costului unitar, respectiv: - procedeul cantitativ - procedeul indicilor de echivalenta - procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal - procedeul valorii reziduale sau procedeul restului.

3 ELABORAREA BUGETELOR DE VENITURI SI CHELTUIELI

Un instrument important al planificrii constituie bugetul, la elaborarea cruia i-a parte i contabilul analitic. ntocmirea bugetului care const n determinarea indicatorilor tehnico - economici planificai pentru ntreprindere i pentru subdiviziunile ei pentru o perioad curent: decad, lun, semestru, an. Toate deciziile adoptate la nivelul ntreprinderii - tehnice, economice, organizatorice, etc. au drept consecinta afectarea echilibrului financiar existent si fac necesar un nou echilibru, angajnd n acest scop modificari n nivelul si structura necesarului de fonduri si a resurselor de finantare a acestora. Realizarea noii calitati ale echilibrului financiar impune fundamentarea pe un plan superior a indicatorilor financiari prin elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli. Bugetul de venituri si cheltuieli este, deci, programul financiar al ntreprinderii cu ajutorul caruia se prevad veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare ale activitatii acestuia, fondurile proprii si cele mprumutate, relatiile cu agentii economici, cu salariatii, varsamintele la buget, etc. Pornind de la necesitatea asigurarii principiilor universalitatii , echilibrului si realitatii, care trebuie sa se afle la baza elaborarii si executarii oricarui buget, prin bugetul de venituri si cheltuieli se urmaresc urmatoarele obiective: proiectarea tuturor fluxurilor n lei si valuta, ocazionate de ntreaga activitate a agentilor economici, pentru cunoasterea si tinerea sub control a intrarilor si iesirilor de bani si n final, al capacitatii de a onora integral si la timp platile; reflectarea tuturor veniturilor si cheltuielilor, proiectarea si optimizarea capacitatii agentilor economici de a realiza beneficii ( profit);

16

desfasurarea tuturor resurselor de care dispune agentul economic pentru finantarea nevoilor de finantare a actiunilor social-culturale si a altor actiuni; evaluarea si dimensionarea relatiilor banesti ale agentilor economici cu salariatii proprii, cu bugetul statului, cu bancile, cu furnizorii, cu alte persoane fizice si juridice n calitate de debitori sau creditori; proiectarea evolutiei patrimoniului administrat de agentii economici, prin reflectarea modificarilor ce se estimeaza n structura acestuia. Modificarile de bugeturi si cheltuieli nu contine date specifice programului de productie, acesta constituind o sectiune distincta care conditioneaza realizarea veniturilor si a tuturor resurselor de finantare. Ca urmare, cele doua sectiuni importante - programul de productie si bugetul, trebuie elaborate ntr-o restrnsa coleratie asigurndu-se, n felul acesta, urmatoarele cerinte viznd realizarea gestiunii economice si autonomia financiara: agentii economici pentru a obtine profitul trebuie sa se asigure cu venituri provenite din activitatea lor toate cheltuielile; determinarea incorecta a profitului rezultat din propria activitate prin subevaluarea veniturilor si "umflarea " cheltuielilor se sanctioneaza drastic de legislatia financiara; n bugete nu pot fi nscrise si aprobate cheltuieli fara stabilirea resurselor din care ar urma sa fie finantate; eventualele subventii de la bugetul statului se acorda numai n cazurile prevazute de lege si n limitele aprobate; creditele bancare se prevad n buget numai n limitele si conditiile legale si numai dupa negocierile acestora cu bancile.

n practica se poate face o clasificarea a bugetelor de venituri si cheltuieli dupa mai multe criterii ca: 1 - conceptia care sta la baza bugetarii veniturilor si cheltuielilor; 2 - obiectivul activitatii bugetare; 3 - perioada pentru care se bugeteaza veniturile si cheltuielile; 4 - dupa sfera de cuprindere a activitatii bugetate; 5 - variatia cheltuielilor si veniturilor bugetate;

1.

n raport cu aceasta conceptie bugetele de venitui si cheltuieli se clasifica n:

a) bugetul de tip financiar potrivit caruia veniturile reprezinta intrari n sistemul condus (S) n calitate de fonduri alocate n vederea acoperirii cheltuielilor care reprezinta iesirile din sistemul condus; Bugetul

17

este utilizat ca instrument de management jucnd rolul de "regulator" sau de "feedback" a cheltuielilor n functie de resursele bugetare alocate. Ecuatia matematica a acestui tip de buget se reprezinta astfel: b) bugetul de tip economic este bugetul potrivit caruia cheltuielile reprezinta ntrari n sistemul condus (S) n calitate de consumuri de resurse necesare realizarii veniturilor care reprezinta iesiri din sistemul condus. Bugetul este utilizat ca instrument de management, jucnd rolul de c) bugetul de tip banesc conform caruia ncasarile reprezinta intrari n sistemul xondus (S), iar platile reprezinta iesiri din sistemul condus. Ecuatia matematica a acestui tip de buget este:

2.

n functie de cel de al doilea criteriu avem:

a) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli operationale prin care se evalueaza veniturile si/sau cheltuielile generate de fabricarea unui produs, lucrare, serviciu (PLS). Ele se mai numesc si bugete proiect sau programe de activitati.. b) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai pentru venituri sau numai pentru cheltuieli structurale prin care se evalueaza si/sau cheltuielile unei subdiviziuni organizatorice apartinnd unitatii patrimoniale ca de exemplu: sectii, ateliere, magazine, depozite etc. Ele se mai numesc bugete organizare. c) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli functionale care evalueaza veniturile si/sau cheltuielile generate de principalele functii, activitati, subactivitati ale unei unitati patrimoniale ca de exemplu: comerciala, productie administrativa etc. 3. n functie de factorul timp avem:

a) bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli periodice. Ele sunt elaborate si au o perioada de valabilitate de regula un an calendaristic avnd o defalcare trimestriala si/sau lunara; b) bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli glisante (conturi). Ele presupun actualizarea veniturilor si/sau cheltuielilor ori de cte ori apar schimbari n cerintele perioadei curente sau a celor urmatoare. 4. Dupa acest criteriu ( sfera de cuprindere ) avem:

a) Bugete de venituri si cheltuieli generale, care se ntocmeste pe ansamblu activitatii unei unitati patrimoniale; b) Bugete de venituri si cheltuieli partiale, care se ntocmeste pe diferite segmente ale activitatii unei unitati patrimoniale;

18

5. n functie de variatia veniturilor si cheltuielilor care are loc n raport cu volumul de activitate programate avem: a) bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli statistice (constante sau fixe)care sunt influentate de volumul activitatii programate si variabile care sunt direct proportionale cu volumul activitatii programate; b) bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli flexibile n care veniturile si/sau cheltuielile sunt dimensionate n functie de diferite praguri de activitate sau de utilizarea capacitatilor de productie.

CONCLUZII
Fiecare entitate economic (organizaie) are nevoie de contabilitate pentru a se administra. A administra nseamn a aloca resurse pentru a atinge un anumit scop i obiectiv, pentru a administra gestionarii (persoanele care decid alocarea resurselor) au nevoie de informaii asupra modului de consum i a consecinelor posibile n urma alocrii de resurse. Contabilitatea manageriala ofer informaii care privesc gestiunea intern a ntreprinderii, criteriile dup care acestea i calculeaz costurile i asigur msurarea performanelor interne la nivelul de activitate, funcie i produs, astfel reprezint un instrument n conducerea ntreprinderii urmrind 2 scopuri principale: cunoaterea costurilor i influenarea nivelului costurilor. Pentru realizarea celor 2 obiective n practic trebuie ca informaia contabil s fie integrat n sistemul de management, unde ea poate folosi la orientarea comportamentului persoanelor responsabile de alocarea resurselor, de unde i denumirea de managenemt accounting, adic contabilitate managerial.

19

BIBLIOGRAFIE
Oprea Calin Corina Graziella Dumitru www.scribd.com Contabilitatea de gestiune, Editura Tribuna Economica Contabilitatea de gestiune si evaluarea performantelor

20