Poluarea sonora Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului.

Sunetul se defineste prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv. Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat. Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre intesitatea zgomotului dat si intesitatea de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm si care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor audibile de catre om. Tinind ceama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intesitatii. Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe secunda si cu o intensitate intre 0 si 120 db (de 10 000 000 000 000 ori peste pragul minim.) Zgomotul produs de o convorbire se situiaza intre limitele de 30 si 60 db. Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal. Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. (in secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot) In natura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei de scurta durata. Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Sunete precum murmurul apei unui izvor, freamatul frunzelor sunt intotdeauna placute omului, ele linistesc, scot stresul. Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul provocat de industrie si transport. Marea majoritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote. Poluarea sonora poate fi generata de surse naturale si surse artificiale. Sursele naturale sunt eruptiile vilcanice, cutremurele, alunecari de teren, vuietul unei cascade,etc Sursele artificle de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot in mediul ambient: sunetul sirenelor, soneriile, calxoanele, zgomotul produs de traficul auto sau aerian. (Traficul aerian in special cel supersonic prezinta o sursa de zgomot cu implicatii puternice. Unele motoare aviatice se aud de la 30 km.) Masuratorile efectuate in orasele mari arata ca nivelul zgomotului in orele de virf depaseste cu mult standartele si normele sanitare. Surse generatoare de zgomot in spatiul de lucru. In cabina unor camioane de mare putere s-au masurat uneori zgomote cu intensitati intre 90 si 110 dB. Zgomotele din intreprinderi influenteaza nefavorabil rezultatele economice si efcienta producerii. Se apreciaza ca doar in SUA circa 170 000 persoane cu virsta intre 50 si 59 ani au capacitate de auz diminuata datorita activitatii in medii cu cote inalte ale zgomotului. Este foarte ridicat nivelul zgomotului industrial, in unele intreprinderi el este la nivelul de 90-100 decibeli, dar si acasa nu este mai liniste. In prezent se studieaza actiunea zgomotului asupra organismului uman, cercetarile au arata ca nivelul foarte mare actioneaza negativ, dar si linistea apsatoare produce reactii

patiologice. Sunete de o anumita intesitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor calcule. Fiecare individ interpreteaza zgomotul in mod diferit. Foarte mult depinde de virsta, temperament, starea de sanatate, factori externi. Sunetele de o intensitate mare afecteaza aparatul auditiv, centrele nervoase, pot produce reactii dureroase si chiar socul. Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga de efecte incepind cu usoare oboseli auditive pina la stari nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv. Sunetele cu o fecventa mai ridicata sunt mai periculoase decit cele cu o frecventa joasa. Durata zgomotului Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi activ doar 2 minute. Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensitati de circa 60 db. Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea functiilor circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale presunii sanguine, nevroze stomacale, insomnii. Zgomotul poate genera stari de teama si incomoditate, diminueaza atentia si siguranta. Traumatismele provocate de zgomot se refera la ruperea timpanului, lezarea organului Corti, etc Experientele efectua de catre cercetatori pe maimute au aratat ca zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele echivalente cu cele suprtate de oameni in activitatea lor cotidiana au produs la maimute o crestere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o crestere a nivelului glucozei in singe. Organele auditive sunt intr-o legatura puternica cu sistemul nervos central, diferite categorii de zgomot pot afecta orice tesut al organismului, orice celula sau formatiune intracelulara si pot provoca diferite forme de imbolnaviri. Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar asupra urechii, dar are si urmari neurologice - ameteli, cefalee, oboseala. Muzica purenica poate crea stari de depresie. Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta cu timpul, pe nesimtite. Tot mai frecvent in lumea medicala se vorbeste despre maladia zgomotului, cu afectarea sistemului nervos si auditiv. Sunetul s-a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale.El ne ofera momente de distractie cand a ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor;ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostrii prin intermediul vorbirii.Tot sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil,ne atrge atentia atunci cand suna telefonul sau bate cineva la usa sau cand suna sirena unui vapor. I.Sunetele. Din mediul ambiant omul vede doar 7 culori dar spectrul luminii este mult mai complex.Urechea umana percepe sunetele cu frecventa situata intre 16-20000 vibratii/s sau hertzi,in timp ce gama acoperita de un pian de la tonul cel mai grav pana la tonul cel mai

ridicat este de la 27,5Hz-4186Hz.Sunetul se propaga sub forma de unde elastice numai in substante(gaze lichide si solide) dar nu se propaga in vid.El se propaga cu 331m/s in aer.Caracteristicile lui sunt: -a)inaltimea(exprimata in frecventa vibratiei); -b)intensitatea(exprimata in energia vibratiei); 54942jet15vhx4c II.Infrasunetele. Infrasunetele sunt oscilatii sonore de frecvente foarte joase,situate sub 16Hz,deci urechea umana nu le aude.Fiintele marine,cum ar fi pestii,meduzele aud infrasunetele si simt aparitia furtunilor si uraganelor care coboara si sub frecventa de 16Hz.Oamenii nu sesizeaza in mod direct prezenta infrasunetelor dar unele modificari ale starilor fizicopshice confirma ca si organismele umane sunt totusi influentate.O recenta ipoteza lansata de savanti incearca sa dea o explicatie absolut stiintifica unor "misterioase" accidente si catastrofe.De-a lungul timpului au fost gasite pe diferite mari nave abandonate sau avand la bordul lor cadavre ale caror fete purtau expresia durerii si a groazei.Conform ipotezei amintite in timpul furtunilor sunt emise infrasunete care se propaga cu viteza sunetului,ajungand la mari departari cu mult inaintea furtunii propriu-zise,astfel incat in ciuda vremii bune se pot resimtii efectele lor.Masuratorile efectuate arata ca infrasunetele provocate de furtuni pe mari si oceane au o frecventa medie de 6Hz.S-a constatat ca infrasunetele de intensitati mari,la frecventa de 7Hz pot traumatiza grav sistemul nervos,sistemul circulator,provocand chiar moartea.Astfel s-ar putea gasi o explicatie pentru catastrofele misterioase care au avut loc pe diferite mari si oceane. Tot pe seama actiunii infrasunetelor cercetatorii explica si senzationala distrugere a unei paduri siberiene in 1908,prin explozia in atmosfera a unui meteorit.Astazi infrasunetele pot fi produse de unele tipuri de turbine,avioane turboreactoare cum ar fi avionul Concorde. Asa cum nu pecepe vibratiile de frecvente foarte joase(infrasunetele),urechea umana nu le percepe nici pe cele de frecvente foarte inalte(ultrasunetele). eh942j4515vhhx III.Ultrasunetele. Ultrasunetele sunt vibratii sonore situate intre 20000-1000000Hz.Unele fiinte cum ar fi liliacul percepe si ultrasunetele.Ele se propaga ca si sunetele sub forma de unde elastice,mai greu prin aer decat prin lichide sau solide,avand o lungime de unda mai mica decat sunetele. Ultrasunetele pot fi produse prin mijloace mecanice(generatorul Hartman),mijloace electromagnetice,sau mijloace termice.Efectele ultrasunetele diferitelor stari de agregare a materiei si asupra organismelor vii sunt variate:unele fiind utile altele fiind daunatoare.Dintre aplicatiile utile face parte sondajul submarin pe baza de ultrasunete utilizat pentru a stabili adancimea apei sau pentru detectarea unor vase esuate in adancul marilor.O alta aplicatie o constituie defectoscopia cu ultrasunete,care permite punerea in evidenta a unor defecte in elementele de beton armat sau in organele de masini,fara a produce nici cele mai mici deteriorari suplimentare ale acestor piese.

Ultrasunetele sunt utilizate la distrugerea unor bacterii sau virusuri ale unor boli contagioase cum sunt bacilul tuberculozei,virusul gripei,insa ultrasunetele au si multe efecte nocive asupra omului atunci cand acesta se afla in imediata apropiere a sursei.Dr.Williams,cercetator la Departamentul de Biofizica al Universitatii Manchester(M.B.)facand experiente pe animale apoi pe oameni,considera ca terapia cu ultrasunete poate dezintegra globulele rosii din sange si afecteaza chiar globulele albe.In cazul folosirii ultrasunetelor pentru stabilirea unui diagnostic intensitatea lor este mult mai redusa dar totusi reclama prudenta. O alta aplicatie utila este si realizarea unui bisturiu cu ultrasunete.Societatea olandeza A.H.S. a fabricat un bisturiu cu ultrasunete numit D.X.-101 utilizabil cu bune rezultate in neurochirurgie. Zgomotul si efectele sale nocive In conditiile civilizatiei contemporane,omul traieste intr-o continua ambianta sonora.Pretutindeni el este insotit neincetat de un cortegiu de sunete si zgomote de cele mai diferite intensitati avand efecte mai mult sau mai putin agresive asupra confortului si chiar asupra sanatatii sale. Zgomotul poate fi definit ca vibratii sonore fara caracter periodic care se propaga prin diverse medii(aer,apa,etc.) si care impresioneaza negativ urechea omeneasca. Dupa -Larousse - zgomotul constitue un asmblu de sunete fara armonie.Fizicienii definesc zgomotul ca o suprapunere dezordonata cu frecvente si intensitati diferite, iar fiziologii considera zgomotul ,orice sunet suparator care produce o senzatie dezagreabila. Caracteristicile fizice sau obiective ale zgomotului privesc taria sau intensitatea,durata si frecventa. Intensitatea este caracterul cel mai important care depinde de trasaturile sursei,de distanta si posibilitatile de transmitere sau multiplicare.Ea se masoara in decibeli sau foni.Decibelul(d.B.)este o marime fizica si reprezinta unitatea logaritmica calculata pornind de la pragul absolut de audibilitate 0 d.B. pentru un sunet de 1000Hz.Fonul este unitatea de masura fiziologica de perceptie de catre urechea umana a celei mai slabe excitatii sonore.Sa admis ca cifra 80 pe scara de decibeli sau pe scara de foni reprezinta pragul la care intensitatea sunetului devine nociva. Durata reprezinta timpul cat excitantul sonor(zgomotul)actioneaza asupra analizatorului auditiv.Efectul nociv al zgomotului este direct proportional cu durata acestuia iar peste anumite limite de suportabilitate se ajunge la o pshihoza periculoasa.S-a observat ca daca zgomotul intens actioneaza un anumit timp asupra urechii drepte iar apoi asupra celei stangi,persoana respectiva are senzatia ca zgomotul este mult mai intens decat cel pe care il auzea anterior cu urechea dreapta.In acest caz se poate spune ca urechea dreapta s-a adaptat la zgomot. Frecventa reprezinta numarul de vibratii acustice intr-o secunda si se masoara in numar de perioade pe secunde sau Hz.In banda de frecvente 1000-5000Hz in care urechea are sensibilitatea cea mai ridicata,inaltimea este direct proportionala cu frecventa.Sunetele joase cuprind gama de frecvente cuprinse intre 30-400Hz;cele mijlocii 400-1000Hz iar cele inalte peste 100Hz.

Nivelul zgomotului se masoara tinandu-se seama atat de intensitatea,cat si de frecventa sunetelor care-l compun.Aceste insusiri confera zgomotului potente nocive,indiferent de preferinte si de starea psihica a individului. Zgomotul poate prosuce la nivelul organului auditiv fenomenul de oboseala auditiva,traumatism sonor si surditate profesionala. 1)Oboseala auditiva este caracterizata printr-o scadere temporara a pragului perceptiei auditive;ea se accentueaza in cazul maririi intensitatiim,frecventei si timpului de expunere a zgomot.Astfel un zgomot cu intensitate de peste 92d.B. si cu ofrecventa cuprinsa intre 500-800Hz produce dupa 60 de minute de expunere o scadere temporara a auditiei. 2)Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte scurt poate cauza ruptura timpanului.Astfel de situatii se intampla in cazul unor explozii,impuscaturi,eruptii intense de gaze din recimpiente sub presiune.Dupa vindecarea leziunii poate persista surditatea pentru sunete cu frecvente de peste 9000Hz. 3)Surditatea profesionala se datoreaza efectuarii anumitor activitati expuse in mod deosebit la zgomot.Surditatea datorata zgomotelor se caracterizeaza printr-o pierdere definitiva si ireversibila a auditiei. Surse de poluare sonora Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite.Acestea sunt: a)circulatia sau transporturile b)industria c)constructiile si montajele d)comertul e)copiii in terenurile de joaca(tipetele lor inregistrand 70-80d.B. f)terenurile sportive si stadioanele(zgomotele provenite din acestea fiind de peste 100d.B. g)animalele(cainii,pisicile,pasarile)pot tulbura linistea mai ales noaptea. Latratul unui caine inregistreaza intensitati sonore de 70-80d.B. Masurile de combatere a zgomotului se impun ca o necesitate de prim ordin si ele sunt foarte numeroase.Astfel pentru diminuarea zgomotului produs de traficul rutier,perdelele forestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10d.B.

Bibliografie 1)Carsium,M.A.;Postelnicu M.-Indreptar de cultura generala,ed.Porto-Franco,1993. 2)Dorobont,A.;Costin,A. -Poluarea sonora si civilizatia contemporana,ed.Tehnica,Bucuresti,1982. 3)Ursoniu,C;Dumitrescu C.-Poluarea sonora si consecintele ei,ed.Faclia,1976.