Sunteți pe pagina 1din 5

COMITETUL REGIUNILOR I. Organizare si competente Conform capitolului 3, art.300, alin.

1 din Versiunea Consolidata a Tratatului privind Uniunea Europeana si cel privind functionarea Uniunii Europene, Comitetul Regiunilor este un organ consultativ al Uniunii, ce alaturi de Comitetul Economic si Social asista Parlamentul European, Consiliul si Comisia in procesul de luare a deciziilor. Comitetul Regiunilor este format din reprezentani ai colectivitilor regionale i locale care sunt fie titularii unui mandat electoral n cadrul unei autoriti regionale sau locale, fie rspund din punct de vedere politic n faa unei adunri alese. (art. 300, alin. 3) Componenta Comitetului Regiunlilor, este adoptat de catre Consiliu, cu vot unanim, la propunerea Comisiei. Conform art. 300, alin. 4 Mandatul membrilor Comitetului Economic i Social i ai Comitetului Regiunilor nu este imperativ. Acetia i exercit funciile n deplin independen, n interesul general al Uniunii. Membrii Comitetului, precum i un numr egal de supleani se numesc pentru o perioad de cinci ani. Mandatul acestora poate fi rennoit. Consiliul adopt lista membrilor i a supleanilor stabilit n conformitate cu propunerile fiecrui stat membru. La ncheierea mandatului menionat la articolul 300 alineatul 3, n temeiul cruia au fost propui, mandatul membrilor Comitetului nceteaz din oficiu i acetia sunt nlocuii pentru restul mandatului respectiv n conformitate cu aceeai procedur. Acetia nu pot fi n acelai timp i membri ai Parlamentului European. (art. 305) Numarul maxim de membrii al Comitetului Regiunilor nu poate fi mai mare de 350. In ceea ce priveste organizarea Comitetului, organele acestuia sunt Adunarea Plenar, Preedintele, Biroul i comisiile. Acesta isi desemneaza din randul membrilor sai presedintele si Biroul pe o durata de doi ani si jumatate si isi stabileste singur regulamentul intern. Comitetul este de regula convocat de presedinte sau la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, dar se poate reuni si din proprie initiativa, conform art. 306. Comitetul se reunete n Adunarea Plenar. Sarcinile principale exercitate, n special, de ctre Adunarea Plenar sunt urmtoarele, conform art. 13 din Regulamentul de procedura : adoptarea de avize, rapoarte i rezoluii; adoptarea proiectului de estimare a veniturilor i cheltuielilor Comitetului; adoptarea programului politic al Comitetului la nceputul fiecrui mandat; alegerea preedintelui, a prim-vicepreedintelui i a celorlali membri ai Biroului; 5. constituirea comisiilor; 6. adoptarea i revizuirea Regulamentului de procedur al Comitetului; 7. decizia de a introduce o aciune n faa Curii de Justiie a Uniunii Europene, adoptat, dup verificarea ntrunirii cvorumului prevzut la articolul 21 alineatul (1) prima tez, cu majoritatea voturilor exprimate, la propunerea fie a 1. 2. 3. 4.

preedintelui Comitetului, fie a comisiei competente, care acioneaz n conformitate cu articolele 53 i 54. Cnd o astfel de decizie este adoptat, preedintele introduce aciunea n numele Comitetului. Biroul este format din preedinte, prim-vicepreedinte, cte un vicepreedinte pentru fiecare stat membru, ali douzeci i apte de membrii si preedinii grupurilor politice. Biroul detine urmatoarele sarcini prezente in art. 36 din Regulamentul de procedura: elaborarea i prezentarea n faa Adunrii Plenare a proiectului su de program politic la nceputul mandatului i controlarea punerii n aplicare a acestuia. La sfritul mandatului, Biroul prezint Adunrii Plenare un raport privind punerea n aplicare a programului su politic; organizarea i coordonarea lucrrilor Adunrii Plenare i a comisiilor; adoptarea, la propunerea comisiilor, a programului de munc anual al acestora; competen general n materie financiar, de organizare i administrativ cu privire la membri i membri supleani, la organizarea intern a Comitetului i a Secretariatului General (inclusiv privind organigrama) i la organele Comitetului; s constituie grupuri de lucru formate din membrii Biroului sau din ali membri ai Comitetului, cu scopul de a-l consilia pe probleme specifice; aceste grupuri pot avea pn la opt membri; s invite ali membri ai Comitetului s asiste la ntrunirile sale, n virtutea competenelor sau funciilor lor, precum i alte persoane; angajarea secretarului general, a funcionarilor i a altor ageni. prezentarea n faa Adunrii Plenare a proiectului de estimare a veniturilor i cheltuielilor Comitetului, n conformitate cu dispoziiile articolului 72; autorizarea edinelor n afara sediului; luarea de msuri privind componena i modalitile de funcionare a grupurilor de lucru, a comitetelor mixte constituite cu rile candidate la aderare sau a altor organisme politice la care particip membrii Comitetului; adoptarea deciziei de introducere a unei aciuni n faa Curii de Justiie a Uniunii Europene n cazul n care Adunarea Planar nu este n msur s adopte o decizie n termenul stabilit, dup verificarea cvorumului menionat la articolul 37 alineatul (2), prima tez, cu majoritate de voturi, la propunerea preedintelui Comitetului sau a comisiei competente, conform articolelor 53 i 54. Atunci cnd se adopt aceast decizie, preedintele introduce aciunea n numele Comitetului i solicit Adunrii Plenare, la urmtoarea sesiune, o decizie privind meninerea aciunii. Dac, dup verificarea ntrunirii cvorumului menionat la articolul 21 alineatul (1) prima tez, Adunarea Plenar se pronun mpotriva aciunii cu majoritatea prevzut la articolul 13 litera (g), preedintele retrage aciunea. Preedintele conduce lucrrile Comitetului reprezentat de preedinte. El poate delega aceast atribuie. n cazul n care preedintele este absent sau nu poate participa, acesta

este reprezentat de prim-vicepreedinte; n cazul n care i acesta este absent sau nu poate participa, preedintele este reprezentat de unul dintre ceilali vicepreedini.1 Comisiile sunt constituite, conform art. 45 din Regulament, la inceputul fiecarui mandat de cinci ani, de catre Adunarea Plenara si sunt nsrcinate cu pregtirea lucrrilor. Adunarea Plenar stabilete structura i atribuiile comisiilor, la propunerea Biroului. Componena comisiilor trebuie s reflecte modul de reprezentare a statelor membre n cadrul Comitetului. Membrii Comitetului trebuie s fac parte din cel puin o comisie i din cel mult dou. Biroul poate prevedea excepii pentru membrii care aparin unor delegaii naionale ce cuprind un numr de membri mai mic dect numrul de comisii. Comisiile dezbat politici ale Uniunii, n conformitate cu competenele care le sunt atribuite de Adunarea Plenar, n temeiul articolului 45. Comisiile au sarcina de a asigura elaborarea proiectelor de avize, de rapoarte i de rezoluii, care vor fi ulterior supuse Adunrii Plenare pentru adoptare. Ele i elaboreaz proiectul de program de lucru anual n conformitate cu prioritile politice ale Comitetului i l supun spre adoptare Biroului.2

II. Rol in procesul decizional Dupa cum am mentionat mai sus, Comitetul Regiunilor este un organ consultativ, ceea ce inseamna ca atributiile sale sunt legate de functia acestuia de a oferi o asistenta formala, prin acordarea unui aviz consultativ, triunghiului legislativ al Uniunii. Astfel, atributiile Comitetului Regiunilor sunt urmatoarele, conform articolului 307 din tratate: Sa fie consultat de catre Parlamentul European, Consiliu sau Comisie in cazurile prevazute in tratatele Uniunii, si in toate celelalte cazuri spre exemplu in domenii precum politica regional, mediul, cultura, educaia i transportul care sunt, fr excepie, domenii de interes local i regional,si in special cand se refera la cooperarea transfrontaliera. I se poate oferi o amanare de prezentare a avizului, de minim 30 de zile de la data la care comunicarea este adresat preedintelui n acest scop, dupa care este posibil sa nu se tina cont de absenta avizului. Sa fie consultat de institutiile decizionale in toate cazurile pe care acestea le considera oportune. Sa fie informat de institutii cu privire la cererea lor de aviz din partea Comitetului Economic si Social. Astfel, Comitetul Regiunilor poate emite la randul sau un aviz daca este de parere ca interesele sale regionale sunt in joc. Sa emita un aviz din proprie initiativa in cazurile in care considera necesar acest lucru. Sa sesizeze Curtea de Justitie a UE in cazul violarii principiului subsidiaritatii contra unor acte legislative pentru adoptarea carora este consultat in mod obligatoriu si in cazul in care este necesar sa isi apere propriile prerogative.

1 2

Art. 38 , Regulamentul de procedura Art. 47, Regulamentul de procedura

Art. 307 mai precizeaza si ca: Avizul Comitetului, precum i procesul verbal al dezbaterilor sale se transmit Parlamentului European, Consiliului i Comisiei. III. Reguli de vot Regula de vot generala este cea a majoritatii simple. Conform art. 22 din Regulamentul de procedura al Comitetului Regional, Adunarea Plenar se pronun cu majoritatea voturilor exprimate, cu excepia cazurilor n care Regulamentul de procedur prevede altfel. Tipurile valabile de vot sunt pentru, mpotriv i abinere. Pentru calcularea majoritii, se iau n considerare numai voturile pentru i mpotriv. n caz de egalitate de voturi, se consider c textul sau propunerea supus votului este respins. n cazul n care rezultatul numrrii voturilor este contestat, preedintele poate cere repetarea votului, din proprie iniiativ sau la solicitarea unui membru i cu condiia ca cel puin cincisprezece membri c voteze n favoarea cererii. La propunerea preedintelui, a unui grup politic sau a 32 de membri, propunere prezentat nainte de aprobarea ordinii de zi definitive, Adunarea Plenar poate hotr ca, n cazul unuia sau al mai multor puncte de pe ordinea de zi, s se voteze prin apel nominal consemnat n procesul-verbal al sesiunii plenare. Cu excepia cazului n care Adunarea Plenar hotrte altfel, amendamentele nu se voteaz nominal. La propunerea preedintelui, a unui grup politic sau a 32 de membri, se poate hotr s se recurg la votul secret atunci cnd se voteaz decizii care privesc persoane. Preedintele poate hotr n orice moment ca votul s se efectueze prin mijloace electronice. In cadrul comisiilor ce apartin Comitetului, deciziile sunt luate cu majoritatea voturilor exprimate. Se aplic dispoziiile articolului 22 alineatul (2). Dac o comisie a ntrerupt votul asupra unui aviz, ea poate decide, cu majoritatea sufragiilor exprimate, votarea din nou a amendamentelor deja votate n momentul n care se pronun asupra ansamblului textului, conform art. 60. Deciziile luate de catre Comitetul Regiunilor, sub forma de avize, rapoarte si rezolutii, precum si decizia de a nu elabora un aviz, se adreseaza Parlamentului European,Comisiei sau Consiliului, de catre presedintele Comitetului si se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Dezbaterile Comitetului sunt accesibile n toate limbile oficiale, cu excepia cazului n care Biroul decide altfel. IV. Comentarii Avand in vedere structura si competentele Comitetului Regiunilor, apare intrebarea daca acesta este organizat in conformitate cu regulile democratiei consensualiste pe care Uniunea Europeana o sustine si promoveaza. Inainte de a analiza modul de organizare a Comitetului, trebuie precizat ce anume cuprinde democratia consensualista, si anume: existenta unor coalitii largi, a unui echilibru intre cei ce decid, un sistem multipartidist, reprezentare proportionala, un sistem bazat pe concentrare si compromis. De asemenea, normele democratiei consensualiate cuprind guvernarea descentralizata, legislativul bicameral sau puteri egale intre cei ce voteaza, constitutia rigida si existenta unui control constitutional realizat de catre o autoritate independenta.

Privind structura Comitetului prin prisma normelor democratiei consensualiste, am putea spune ca este intr-adevar alcatuit ca un organ democratic, avand in vedere faptul ca membrii Comitetului pot fi comparati cu o coalitie larga (deoarece membrii sai fac parte din diferite partide nationale, deci au o anumita ideologie specifica partidelor la care sunt afiliati), exista echilibru de decizie intre membrii comitetului, de asemenea, exista atat reprezentarea proportionala, asigurata prin revizuirea periodica de Consiliu a componentei Comitetului, pentru a ine seama de evoluia economic, social i demografic a Uniunii. Consiliul, la propunerea Comisiei, adopt decizii n acest scop.(art. 300, alin.4), cat si un sistem bazat pe concentrare si compromis in luarea deciziilor si acordarea avizelor, existand intotdeauna in prim- plan interesele Uniunii. Organizarea in Adunare Plenara, Birou, comisii si Presedinte se aseamana cu o guvernare specifica democratiei consensualiste, unde Adunarea poate juca rolul legislativului, Biroul poate fi privit ca un executiv, iar comisiile pot fi comparate cu institutiile descentralizate ale unei guvernari dintr-un stat democratic unitar. Regulamentul de procedura dupa care Comitetul se ghideaza in exercitarea atributiilor sale poate fi privit ca o constitutie la scara mica. Revizuirea acestuia se face astfel: Adunarea Plenar decide, cu votul majoritii membrilor si, dac este necesar revizuirea prezentului regulament de procedur, fie parial, fie n ansamblul su. Aceasta nsrcineaz o comisie ad-hoc cu elaborarea unui raport i a unui proiect de text pe baza crora iniiaz adoptarea noilor dispoziii, prin votul majoritii membrilor. Noile dispoziii intr n vigoare n ziua urmtoare datei publicrii n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.3 Nu in ultimul rand, Comitetul Regiunilor raspunde in fata Parlamentului European,a Consiliului si a Comisiei, iar aceasta raspundere poate fi tradusa ca un control al unei autoritati superioare, indeplinindu-se astfel ultimul criteriu necesar demonstrarii existentei democratiei consensualiste in cadrul alcatuirii acestui organ consultativ. Luand in considerare toate argumentele prezentate mai sus, putem afirma ca modul in care este structurat Comitetul Regiunilor respecta criteriile unei democratii consensualiste.

Art. 77, Regulamentul de procedura