Dezvoltarea familiilor de albine in primavara si pastorallul 1) Prima vizita in stup o fac la prima stabilizare a caldurii ~10 - 20 martie .

Evaluare , stramtorare, descapacesc rama scoasa din cuib ( de regula e plina ) . 2) A doua vizita ~ 01- 10 aprilie . La salcie si fructiferi dau rame la cladit la cine “ merita “. Formez stupii de productie. 3) A treia vizita ~ 25 aprilie . Pun caturile si le dau drumul pe o rama , apoi pe doua etc . Daca nu ajunge albina , mai renunt la o parte din ei. De regula , sunt ~ 50 – 60% care pleaca neajutati ( regine cu “ figuri “ ) . La restul , 1 rama de puiet capacit cu albina acoperitoare de regula este deajuns. De adaugat ca : lucrez “ pe banda “ notez si am evidenta / familie / PC . Daca in timpul lucrului dau de exceptii ca : mort – curat lada ; fara matca - unesc cu cei din jur , prea mic (3-4) rame – unesc cu cei din jur si curat lada. Pintre picaturi ~ 25 martie formez stupii tata ~ 01aprilie bag reginele in “ cusca “ si formez starterul. ~ 5 aprilie demarez primele botci. Dupa ce ecluzioneaza prima sarja - formez nucleii de imperechere. Mut stupii “ tata “ si nucleii in “ locul nuptial “ ( fiecare tata cu “ fetele “ si locul lui) . ~ 30 apr - 10 mai plec la salcam 1 . Nu am nici un “As “ sau secret ! Poate doar ca nu ma incurc in detalii ! Completari la articol - o detaliere pe operatiuni . 1 ) Completari cu puiet capacit . Se stie ca pe ramele cu puiet de regula se gaseste albina mai tanara . Cea batrana e cu treaba la Metro . La stupul caruia ii dau o rama, ma uit rapid dupa regina ( sau rama luata la ouat ) sa nu fie langa diafragma . Daca o vad si de regula primavara o gasesc foarte usor ( am regine marcate ) , o iau cu mana si o asez pe primul interval . Ideea e sa elimin contactul reginei chiar si accidental cu albina noua . Intre ele problema se pune la modul ca “daca e musai cu placere” . Adica mortalitatea de 10-20 albine nu ma afecteaza . Nu dau cu spray sau ceapa , usturoi , palinca , menta . Aparitia unui miros strident in stup poate crea o stare de agitatie cu mai multe surprize in ceea ce priveste regina . Asa eu nu am avut niciodata rateuri . Important ! Sa le dai ceva de lucru , rama descapacita dupa diafragma , sirop etc . 2 ) Plecarea in pastoral si asezarea catului . In Ardeal noptile se pastreaza reci chiar si in 25 aprilie . La Calafat se pleaca in anii normali dupa 4 mai . Nu plec la salcam 1 fara 8 rame de puiet , din care 4-5 capacite . Daca noptile sunt reci , nu are rost sa incep sa le dau drumul in cat daca ei “ nu o cer “ . Adica atunci cand apare albina ce someaza si sta barbi pe ici pe colo , dau una sau doua rame in cat . Eu am toate ramele in cat , dar cu ajutorul foliei dau drumul doar pe cate vreau. Este drept , sunt stupi care “ bubuie “ mai repede si sunt si stupi mai “ mamaligari “ . 3 ) Alte lucrari . La 10 aprilie ( conditii normale ) media este de 6 rame cu puiet / familie . Cine trece peste e cu figuri si deci pleaca sigur in “ Hawai “ . Din cei la care le mai dau , sunt si familii la care degeaba le faci 8 rame cu puiet , daca regina e hoasca si nu acopere , sau nu se “intinde” cu ouatul . Ori are goluri in ponta ori e cu “ vaca la pascut “ . Stiti si voi ca in primavara si o regina

apar probleme . Deci . Economia de piata ne obliga si pe noi apicultorii sa lucram cu beneficii pentru ca altfel..25lei/buc). Daca am 100 de stupi si plec cu 40 . roit 6 . dau un exemplu : sa zicem ca vrem sa populam 50 de nuclee de imperechere ( aceasta cifra este luata arbitrar . fara bataii de cap . poate fi diferita ! Pretul matcilor imperecheate In economia de piata in care pasim si noi cu pasi marunti. in cel mai fericit caz.batrana sau fecundata cu “ Adi Minune “ incepe destul de hotarat si apoi o lalaie . asta e ! 4 ) Pastoralul . Personal . Bine fac . albina ( rasa ) . Si apicultura se supune acestui deziderat si ca orice activitate sau produs are un pret pe care uneori uitam sa-l calculam . dar se poate calcula individual cu numarul dorit ) si pentru aceasta avem nevoie de : . este ca aceasta se face cu costuri care uneori depasesc valoarea produsului finit (matca). deoarece schimbarea matcilor este o lucrare foarte importanta in apicultura . Langa noi un stupar cu 27 . cheltuieli care trec neobservate. Dar ( si aici e schepsisul ) cu material genetic de calitate . Per ansamblu . Adica iau puietul capacit ( de regula ) si-l bag prin caturi ori in cuiburi la cei cu figuri . cat si amortizarea inventarului folosit . ce poate fi introdusa intr-o colonie ). Iar cei care “ mi-au tras clapa “ notez si schimb regina cu primul avion . La una din cele doua valori alese . totul inseamna bani . Niciodata nu iau puiet sa egalizez familiile .2750 lei Din acest total se mai pot face mici reduceri la serbet. . tin cont de: valoarea unei familii de albine in primavara .Fuga lui Petrica” din partea casei. albina . Multe mesaje au fost scrise despre cresterea matcilor. spre detrimentul nostru.serbet si fumidil 250 lei Total cheltuieli . Si daca nu este cules . despre cresterea matcilor . functie de locatie . atunci cand imi fixez pretul / matca marfa. Aceast pret il putem deduce luand in calcul toate cheltuielile facute pentru a obtine o matca marfa ( matca fecundata . aceasta imagine a dezvoltarii de primavara . rezultatul este acelasi. care foarte usor se poate obtine prin vanzarea stupilor in primavara . Functie de mai multi factori ( spatiu in camion . de calitate . nici o roire ! Dar pentru fiecare stupar. si nu numai . rezultatele nu vor fi pe masura asteptarilor . Dar care sunt aceste costuri ? Cum calculam pretul? Parerea mea . dovada ca sunt multi colegi interesati de acest lucru . aceasta problema apare mai greu . timp . Anul trecut am avut stupi de stupi iar culesul era “ moca “ . Mai iau in considerare ca in urmatoarea perioada de timp sa “ bubuie “ cele 5 rame de puiet capacit . sau de cantitatea de miere care o poate produce aceasta in conditii de cules normal .. In principiu la Calafat trebuie ~ 17-18 rame 1/1 de albina .50 rame de musca = 6 familii x 250 = 1500lei noi . se adauga serbetul si fumidilul obligatoriu . Noi cu 600 . Pentru a fi inteles mai bine .1 starter 250 lei . Ca sa amortizam aceasta suma . in asa fel incat sa se ajunga la 2500 lei.3 familii crescatoare 750 lei . etc ) mai fac o triere . trebuie sa producem cel putin 100 matci marfa (acesta este si pretul de piata . cu cel putin 9 rame de albina . numar de lazi . cifra foarte realista. primele 2 sarje trebuie sa amortizeze investitia . . istoricul puietului si dezvoltarea stupilor. cel putin la salcim (35kg/stup la 3 culesuri). Banul acest idol al secolului nostru pe care cu voie sau fara voie trebuie sa-l acceptam in viata noastra si fara de care nu se poate. Adica incep sa “ castrez “ la ei din 7 in 7 zile ..

Timpul scurt si treaba de acasa nu mi-a permis decat vizitarea a doua ferme din Germania si una din Ungaria. Desigur ma refer la apicultorii profesionisti. Am mai aflat ca dupa unificarea Germaniei . acestea intrand oricum in frigurile roitului. el insusi un mare apicultor a tinut sa imi arate ferma din fosta DDR si sa imi spuna ca asa ceva am putea face si noi aici . Apicultorii vizitati isi valorificau singuri productia la un pret de 4-5 euro/ borcanul de 500g. dar si de a atentiona ca aceasta lucrare se face cu cel putin 25 lei / matca in orice situatie. Poate sunt colegi care cred ca albina de dupa salcim este gratuita . dar pina la anumite limite care sa nu influenteze calitatea. modele de stupine si ferme apicole. De asemenea aveau propriile mijloace de ambalare : linie de ambalare completa sau semi automata. care cu putin cules de intretinere si putina atentie din partea apicultorului inseamna 12 familii puternice in primavara . Efectivul este de 480 familii. Cladirea propriu zisa a laboratorului apicol ocupa 18m lungime X 10-12m latime . 75 de nuclee si in 30 aprilie inca 125 bucati. foarte multi apicultori au abandonat acesta ocupatie. Fermele germane erau dotate cu linie de extractie automata. aflata insa la stadiul de afacere de familie si de asemenea o stupina-ferma a unui apicultor din fosta DDR. am de populat in 15 aprilie .2 euro/flacon de 500g.magazie . apicultorii din fosta DDR plecand practic de la conditii similare apicultorilor romani . Asta inseamna 2500 lei (diferenta o consideram in ceara. Daca vreti puteti incerca si cu mierea la pretul de angro . Dispunea de patru spatii utile. un depazit frigorific pentru caturi de rezerva . precum si pierderile. Ce am vazut nu este foarte departe de noi. Desigur sunt multe de spus . Stupina din fosta DDR avea 280 familii. rezultatul fiind acelasi . Imi pare rau dar trebuie sa-i contrazic si sa le spun ca orice cantitate de albina inseamna bani. Intentia mea a fost sa fiu cit mai realist in stabilirea pretului/ matca marfa si in nici un caz de a pondera elanul de a creste matci . probleme ale apicultorilor de acolo . Eu . Aici inchei cu speranta ca m-am facut inteles ! Un schimb de experienta in Germania si Ungaria Luna aceasta ( n. O mare hala . deci pretul se pastreaza. Scopul vizitei: informatii despre apicultura de acolo. zahar) . de 4 rame musca . la 2 persoane. Calculul cu productia de miere este facut in mult discutata “Cresterea matcilor”. in acest an . o afacere de familii de trei generatii. rame. in martie 2005 ) la invitatia unui prieten am facut o scurta vizita de lucru in Germania si Ungaria. 600 de familii si nu mii cat sunt pe alte continente. Un amanunt : amandoi acesti apicultori foloseau albina Buckfast. si era aproape insuficienta. Foarte bine organizata . Vreau sa atrag atentia ca atunci cind popularea nucleelor se face timpuriu pretul creste . aflandu-se din abundenta in familii . Un numar de 50 de nuclee dupa salcim . Mierea germana se comercializeaza in special prin asociatia lor care ofera un plus de credibilitate produsului. la momentul unificarii Germaniei nu avea insa decat vreo 100 amplasati in pavilioane. frumos ambalat si etichetat (in special miere crema).pentru ca o pierdere de 20 -25% este normal ( practic ar trebui 2. stupi cu acces prin spate. Capacitatea acestei linii era la ferma cea mai mare de 1000 kg/ora. inseamna 12 roiuri “ hotarate “ . Incerc ca in permanenta sa fac economii.5 sarje ). Gazda mea . o cladire pentru extractia mierii dotata cu o masina de descapacit . Am vazut insa in magazinele din Germania si foarte multa miere lichida cu 1-1.r. Cateva cuvinte despre ferma din Ungaria. In principal prin faptul ca cea mai mare ferma avea cca. In Germania am vizitat una dintre cele mai mari si mai dotate ferme. Desigur toate acestea erau amplasate in cladiri adecvate.

dar destul de veche. Tind sa cred ca prima varianta poate fi credibila.000 euro ( o hala uriasa si echipamentul de descapacire ) ni s-a spus ca subventia totala a fost de 215 euro. In practica pot apare doua momente critice legate de roire ... ( n. la domiciliul apicultorului era un spatiu pentru procesare mierii destul de bine dotat.. Stupinele sunt in zone diferite . Probabil ca fenomenul roirii se poate produce inaintea salcamului . Lazile sunt de tip vertical. albinele se pregatesc de roire. Unul dintre ei avea rame tipice Germaniei cu lungime aproximativ egala cu a noastra si latime de aprox 20 cm. Ceva intre cat ½ si rama ME. ventilatia insuficienta etc . La primul apicultor am vazut o linie complet automata .etc .. Celalat rama Dadant jos si caturi ½.. care desi apare in perioade diferite are . Cauzele acestui fenomen sunt cunoscute de toata lumea : cresterea populatiei de albina tanara . pe care eu le consider a avea cea mai mare incidenta asupra fenomenului : cresterea populatiei de albina tanara si oferta marita de polen . referinta la un apicultor de pe “ stuparitul “ ) cu soclu complex.r.. restul manual. De asemenea impozitul se ridica undeva la 30-33%. daca nu se iau masurile adecvate . lipsa de activitate .roitul. Cauzele roirii la familiile de albine : metode de prevenire Problema roirii familiilor de albine este intalnita in majoritatea stupinelor .. zona de munte ( clima mai aspra ) . ceva in stilul lazilor dvs. spatiul insuficient din stup . Zona se caracterizeaza prin absenta culesului la salcam. cand ajunse la un numar consistent de rame cu puiet capacit . primavara soseste mai tarziu si brusc . Acestea doua sunt in stransa legatura. 300. In Germania sunt crescatori care au posibilitatea de a imperechea matcile in conditii controlate pe insule. In stupina din sudul tarii familiile de albine au o dezvoltare mai accelerata primavara . aerisire hranitor..000-350. In Ungaria caturi de Dadant.dar cu bune culesuri la faneata. capac si eticheta manual. In stupina din nordul tarii ( iarna grea ) . liste pedigree... doua extractoare radiale de 42 rame . oferta marita de polen in conditiile unui cules slab de nectar . Am intrebat despre subventia pe care o primesc si de fiecare data ni s-a spus ca nu exista asa ceva . In Ungaria doar dozator . In acest articol ma voi referi la primele doua cauze mentionate . La prima ferma din Germania ce avea o investitie noua de aprox. Aceste momente pot varia in timp . Pentru o mai buna intelegere a fenomenului vom lua drept exemplu doua stupine aflate in conditii climatice diferite : una in sudul tarii ( clima mai blanda ) si alta in nord . Exista o intrega asociatie... nu stiu daca si le procura singuri sau daca le cumpara. etc.. Inainte de culesul la salcam si dupa acest cules . insa sunt prezente intotdeauna si din fericire pot fi evitate. .... Completari la prima parte : In Germania sunt destul de multi crescatori de Buckfast.. dar se accelereaza dupa aparitia culesurilor de intretinere . pompa de miere. inalt de aprox 15 cm. Nici la noi nu se cere complet automat din cat am cunostinta.daca se iau masurile necesare . La cel din DDR lina era semiautomata.. De asemenea . dar au aceeasi problema. Noi le-am spus ce se scrie prin revistele noaste despre subventii de 20-30 euro/familie la care ei au ras si s-au amuzat copios atat in Germania cat si in Ungaria. Dezvoltarea familiilor de albine este mai tarzie .electrica . Sigur au linia de la englezi.

Stuparul din nord . Concluzii : controlul celor doua momente critice este foarte important si de el†搀攀瀀椀渀搀攀 猀琀 愀爀攀愀 甀氀琀攀爀椀漀愀爀愀 愀 昀愀洀椀氀椀椀氀漀爀 ⤀  ⤀ 甀 挀漀渀猀椀搀攀爀 挀愀  攀瘀椀琀愀爀攀愀 爀漀椀爀椀椀 爀攀瀀爀攀稀椀渀琀愀 搀漀愀爀 甀渀 洀愀渀愀最攀洀攀 渀琀 挀漀爀攀挀琀 愀氀 瀀漀瀀甀氀愀琀椀椀氀漀爀 搀攀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀⤀                            . Bineinteles. cu sau fara albina acoperitoare ( 2 3 rame ) . Aceste familii trebuie sa fie peste medie . indiferent de puterea lor . formeaza toti stupii pe 4 rame cu puiet .poate sa porneasca de la urmatoarea schema : dupa primele largiri .surplusul de material ( rame puiet ) rezultat este folosit la formarea de familii noi ( daca ierneza matci pe roi asezati langa familia†搀攀 戀 愀稀愀 ⤀ ⤀ ⤀渀 愀 挀 猀   昀攀 氀 椀渀   猀 甀 椀渀愀   瘀 漀   昀椀  昀愀 洀 氀 椀   攀 琀   琀 瀀 爀 椀 椀 洀攀搀椀椀 挀攀 瘀漀爀 愀樀甀渀最攀 氀愀 搀攀稀瘀漀氀琀愀爀攀愀 洀愀砀椀洀愀 挀愀 渀搀 琀爀攀戀甀椀攀 ⤀  ⤀ 挀猀攀 攀 攀 攀攀 攀 攀 攀攀琀攀 攀 攀 攀 攀攀 椀渀琀爀攀琀椀渀攀爀攀 攀 攀 攀 漀甀 搀搀 漀 洀 琀攀  愀  攀攀 攀  攀攀 攀 攀攀 攀 攀 攀 攀 攀 攀 攀 攀 猀甀渀琀 漀爀椀攀渀琀愀琀椀瘀攀 ⤀  瀀甀琀愀渀搀 昀椀 最愀猀椀琀攀 漀 洀甀氀琀椀 琀甀搀椀渀攀 de alte scheme aplicabile in orice conditii .. dar nici sa aiba familii medii ... Cum ar trebui sa procedeze apicultorii in cele doua cazuri : Stuparul din sud trebuie sa ridice din familii fagurii cu puiet capacit . Aceasta lucrare se face cu precautie urmarind ca prin ridicarile de puiet capacit sa nu slabeasca mult familiile .o cauza comuna : cresterea populatiei de albina tanara .

                .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful