Sunteți pe pagina 1din 6

Dezvoltarea familiilor de albine in primavara si pastorallul 1) Prima vizita in stup o fac la prima stabilizare a caldurii ~10 - 20 martie .

Evaluare , stramtorare, descapacesc rama scoasa din cuib ( de regula e plina ) . 2) A doua vizita ~ 01- 10 aprilie . La salcie si fructiferi dau rame la cladit la cine merita . Formez stupii de productie. 3) A treia vizita ~ 25 aprilie . Pun caturile si le dau drumul pe o rama , apoi pe doua etc . Daca nu ajunge albina , mai renunt la o parte din ei. De regula , sunt ~ 50 60% care pleaca neajutati ( regine cu figuri ) . La restul , 1 rama de puiet capacit cu albina acoperitoare de regula este deajuns. De adaugat ca : lucrez pe banda notez si am evidenta / familie / PC . Daca in timpul lucrului dau de exceptii ca : mort curat lada ; fara matca - unesc cu cei din jur , prea mic (3-4) rame unesc cu cei din jur si curat lada. Pintre picaturi ~ 25 martie formez stupii tata ~ 01aprilie bag reginele in cusca si formez starterul. ~ 5 aprilie demarez primele botci. Dupa ce ecluzioneaza prima sarja - formez nucleii de imperechere. Mut stupii tata si nucleii in locul nuptial ( fiecare tata cu fetele si locul lui) . ~ 30 apr - 10 mai plec la salcam 1 . Nu am nici un As sau secret ! Poate doar ca nu ma incurc in detalii ! Completari la articol - o detaliere pe operatiuni . 1 ) Completari cu puiet capacit . Se stie ca pe ramele cu puiet de regula se gaseste albina mai tanara . Cea batrana e cu treaba la Metro . La stupul caruia ii dau o rama, ma uit rapid dupa regina ( sau rama luata la ouat ) sa nu fie langa diafragma . Daca o vad si de regula primavara o gasesc foarte usor ( am regine marcate ) , o iau cu mana si o asez pe primul interval . Ideea e sa elimin contactul reginei chiar si accidental cu albina noua . Intre ele problema se pune la modul ca daca e musai cu placere . Adica mortalitatea de 10-20 albine nu ma afecteaza . Nu dau cu spray sau ceapa , usturoi , palinca , menta . Aparitia unui miros strident in stup poate crea o stare de agitatie cu mai multe surprize in ceea ce priveste regina . Asa eu nu am avut niciodata rateuri . Important ! Sa le dai ceva de lucru , rama descapacita dupa diafragma , sirop etc . 2 ) Plecarea in pastoral si asezarea catului . In Ardeal noptile se pastreaza reci chiar si in 25 aprilie . La Calafat se pleaca in anii normali dupa 4 mai . Nu plec la salcam 1 fara 8 rame de puiet , din care 4-5 capacite . Daca noptile sunt reci , nu are rost sa incep sa le dau drumul in cat daca ei nu o cer . Adica atunci cand apare albina ce someaza si sta barbi pe ici pe colo , dau una sau doua rame in cat . Eu am toate ramele in cat , dar cu ajutorul foliei dau drumul doar pe cate vreau. Este drept , sunt stupi care bubuie mai repede si sunt si stupi mai mamaligari . 3 ) Alte lucrari . La 10 aprilie ( conditii normale ) media este de 6 rame cu puiet / familie . Cine trece peste e cu figuri si deci pleaca sigur in Hawai . Din cei la care le mai dau , sunt si familii la care degeaba le faci 8 rame cu puiet , daca regina e hoasca si nu acopere , sau nu se intinde cu ouatul . Ori are goluri in ponta ori e cu vaca la pascut . Stiti si voi ca in primavara si o regina

batrana sau fecundata cu Adi Minune incepe destul de hotarat si apoi o lalaie . Functie de mai multi factori ( spatiu in camion , numar de lazi , etc ) mai fac o triere . Adica iau puietul capacit ( de regula ) si-l bag prin caturi ori in cuiburi la cei cu figuri . Iar cei care mi-au tras clapa notez si schimb regina cu primul avion . Niciodata nu iau puiet sa egalizez familiile . Daca am 100 de stupi si plec cu 40 , asta e ! 4 ) Pastoralul . In principiu la Calafat trebuie ~ 17-18 rame 1/1 de albina . Mai iau in considerare ca in urmatoarea perioada de timp sa bubuie cele 5 rame de puiet capacit . Si daca nu este cules , apar probleme . Adica incep sa castrez la ei din 7 in 7 zile . Dar ( si aici e schepsisul ) cu material genetic de calitate , aceasta problema apare mai greu . Anul trecut am avut stupi de stupi iar culesul era moca . Langa noi un stupar cu 27 , roit 6 . Noi cu 600 , nici o roire ! Dar pentru fiecare stupar, functie de locatie , albina ( rasa ) , timp , istoricul puietului si dezvoltarea stupilor, aceasta imagine a dezvoltarii de primavara , poate fi diferita ! Pretul matcilor imperecheate In economia de piata in care pasim si noi cu pasi marunti, totul inseamna bani . Banul acest idol al secolului nostru pe care cu voie sau fara voie trebuie sa-l acceptam in viata noastra si fara de care nu se poate. Si apicultura se supune acestui deziderat si ca orice activitate sau produs are un pret pe care uneori uitam sa-l calculam , spre detrimentul nostru. Economia de piata ne obliga si pe noi apicultorii sa lucram cu beneficii pentru ca altfel... rezultatele nu vor fi pe masura asteptarilor . Multe mesaje au fost scrise despre cresterea matcilor, dovada ca sunt multi colegi interesati de acest lucru . Bine fac , deoarece schimbarea matcilor este o lucrare foarte importanta in apicultura . Dar care sunt aceste costuri ? Cum calculam pretul? Parerea mea , si nu numai , despre cresterea matcilor , este ca aceasta se face cu costuri care uneori depasesc valoarea produsului finit (matca), cheltuieli care trec neobservate. Aceast pret il putem deduce luand in calcul toate cheltuielile facute pentru a obtine o matca marfa ( matca fecundata , de calitate , ce poate fi introdusa intr-o colonie ). Personal , atunci cand imi fixez pretul / matca marfa, tin cont de: valoarea unei familii de albine in primavara , cu cel putin 9 rame de albina , sau de cantitatea de miere care o poate produce aceasta in conditii de cules normal , cel putin la salcim (35kg/stup la 3 culesuri). Per ansamblu , rezultatul este acelasi. La una din cele doua valori alese , se adauga serbetul si fumidilul obligatoriu , cat si amortizarea inventarului folosit . ,,Fuga lui Petrica din partea casei. Pentru a fi inteles mai bine , dau un exemplu : sa zicem ca vrem sa populam 50 de nuclee de imperechere ( aceasta cifra este luata arbitrar , dar se poate calcula individual cu numarul dorit ) si pentru aceasta avem nevoie de : - 50 rame de musca = 6 familii x 250 = 1500lei noi - 3 familii crescatoare 750 lei - 1 starter 250 lei - serbet si fumidil 250 lei Total cheltuieli - 2750 lei Din acest total se mai pot face mici reduceri la serbet, albina , in asa fel incat sa se ajunga la 2500 lei, cifra foarte realista. Ca sa amortizam aceasta suma , care foarte usor se poate obtine prin vanzarea stupilor in primavara , fara bataii de cap , trebuie sa producem cel putin 100 matci marfa (acesta este si pretul de piata - 25lei/buc). Deci , primele 2 sarje trebuie sa amortizeze investitia , in cel mai fericit caz,

pentru ca o pierdere de 20 -25% este normal ( practic ar trebui 2,5 sarje ). Poate sunt colegi care cred ca albina de dupa salcim este gratuita , aflandu-se din abundenta in familii , acestea intrand oricum in frigurile roitului. Imi pare rau dar trebuie sa-i contrazic si sa le spun ca orice cantitate de albina inseamna bani. Un numar de 50 de nuclee dupa salcim , inseamna 12 roiuri hotarate , de 4 rame musca , care cu putin cules de intretinere si putina atentie din partea apicultorului inseamna 12 familii puternice in primavara . Asta inseamna 2500 lei (diferenta o consideram in ceara, rame, zahar) , deci pretul se pastreaza. Daca vreti puteti incerca si cu mierea la pretul de angro , rezultatul fiind acelasi . Calculul cu productia de miere este facut in mult discutata Cresterea matcilor. Vreau sa atrag atentia ca atunci cind popularea nucleelor se face timpuriu pretul creste , precum si pierderile. Intentia mea a fost sa fiu cit mai realist in stabilirea pretului/ matca marfa si in nici un caz de a pondera elanul de a creste matci , dar si de a atentiona ca aceasta lucrare se face cu cel putin 25 lei / matca in orice situatie. Eu , in acest an , am de populat in 15 aprilie , 75 de nuclee si in 30 aprilie inca 125 bucati. Incerc ca in permanenta sa fac economii, dar pina la anumite limite care sa nu influenteze calitatea. Aici inchei cu speranta ca m-am facut inteles ! Un schimb de experienta in Germania si Ungaria Luna aceasta ( n.r. in martie 2005 ) la invitatia unui prieten am facut o scurta vizita de lucru in Germania si Ungaria. Scopul vizitei: informatii despre apicultura de acolo, modele de stupine si ferme apicole, probleme ale apicultorilor de acolo . Timpul scurt si treaba de acasa nu mi-a permis decat vizitarea a doua ferme din Germania si una din Ungaria. In Germania am vizitat una dintre cele mai mari si mai dotate ferme, aflata insa la stadiul de afacere de familie si de asemenea o stupina-ferma a unui apicultor din fosta DDR. Ce am vazut nu este foarte departe de noi. In principal prin faptul ca cea mai mare ferma avea cca. 600 de familii si nu mii cat sunt pe alte continente. Stupina din fosta DDR avea 280 familii; la momentul unificarii Germaniei nu avea insa decat vreo 100 amplasati in pavilioane, stupi cu acces prin spate. Apicultorii vizitati isi valorificau singuri productia la un pret de 4-5 euro/ borcanul de 500g, frumos ambalat si etichetat (in special miere crema). Am vazut insa in magazinele din Germania si foarte multa miere lichida cu 1-1,2 euro/flacon de 500g. Mierea germana se comercializeaza in special prin asociatia lor care ofera un plus de credibilitate produsului. Fermele germane erau dotate cu linie de extractie automata. Capacitatea acestei linii era la ferma cea mai mare de 1000 kg/ora. la 2 persoane. De asemenea aveau propriile mijloace de ambalare : linie de ambalare completa sau semi automata. Desigur toate acestea erau amplasate in cladiri adecvate. Gazda mea , el insusi un mare apicultor a tinut sa imi arate ferma din fosta DDR si sa imi spuna ca asa ceva am putea face si noi aici , apicultorii din fosta DDR plecand practic de la conditii similare apicultorilor romani . Desigur ma refer la apicultorii profesionisti. Cladirea propriu zisa a laboratorului apicol ocupa 18m lungime X 10-12m latime , si era aproape insuficienta. Am mai aflat ca dupa unificarea Germaniei , foarte multi apicultori au abandonat acesta ocupatie. Desigur sunt multe de spus . Un amanunt : amandoi acesti apicultori foloseau albina Buckfast. Cateva cuvinte despre ferma din Ungaria. Efectivul este de 480 familii, o afacere de familii de trei generatii. Foarte bine organizata . Dispunea de patru spatii utile. O mare hala - magazie , un depazit frigorific pentru caturi de rezerva , o cladire pentru extractia mierii dotata cu o masina de descapacit

electrica , doua extractoare radiale de 42 rame , pompa de miere, etc. De asemenea , la domiciliul apicultorului era un spatiu pentru procesare mierii destul de bine dotat. Am intrebat despre subventia pe care o primesc si de fiecare data ni s-a spus ca nu exista asa ceva . Noi le-am spus ce se scrie prin revistele noaste despre subventii de 20-30 euro/familie la care ei au ras si s-au amuzat copios atat in Germania cat si in Ungaria. La prima ferma din Germania ce avea o investitie noua de aprox. 300.000-350.000 euro ( o hala uriasa si echipamentul de descapacire ) ni s-a spus ca subventia totala a fost de 215 euro. De asemenea impozitul se ridica undeva la 30-33%. Completari la prima parte : In Germania sunt destul de multi crescatori de Buckfast, nu stiu daca si le procura singuri sau daca le cumpara. Tind sa cred ca prima varianta poate fi credibila. In Germania sunt crescatori care au posibilitatea de a imperechea matcile in conditii controlate pe insule. Sigur au linia de la englezi. Exista o intrega asociatie, liste pedigree....etc . La primul apicultor am vazut o linie complet automata , dar destul de veche. La cel din DDR lina era semiautomata, capac si eticheta manual. In Ungaria doar dozator , restul manual. Nici la noi nu se cere complet automat din cat am cunostinta. Lazile sunt de tip vertical, ceva in stilul lazilor dvs. ( n.r. referinta la un apicultor de pe stuparitul ) cu soclu complex, aerisire hranitor, inalt de aprox 15 cm. Unul dintre ei avea rame tipice Germaniei cu lungime aproximativ egala cu a noastra si latime de aprox 20 cm. Ceva intre cat si rama ME. Celalat rama Dadant jos si caturi . In Ungaria caturi de Dadant. Cauzele roirii la familiile de albine : metode de prevenire Problema roirii familiilor de albine este intalnita in majoritatea stupinelor . Cauzele acestui fenomen sunt cunoscute de toata lumea : cresterea populatiei de albina tanara , oferta marita de polen in conditiile unui cules slab de nectar , spatiul insuficient din stup , lipsa de activitate , ventilatia insuficienta etc . In acest articol ma voi referi la primele doua cauze mentionate , pe care eu le consider a avea cea mai mare incidenta asupra fenomenului : cresterea populatiei de albina tanara si oferta marita de polen . Acestea doua sunt in stransa legatura..... In practica pot apare doua momente critice legate de roire . Inainte de culesul la salcam si dupa acest cules . Aceste momente pot varia in timp , insa sunt prezente intotdeauna si din fericire pot fi evitate...daca se iau masurile necesare . Pentru o mai buna intelegere a fenomenului vom lua drept exemplu doua stupine aflate in conditii climatice diferite : una in sudul tarii ( clima mai blanda ) si alta in nord , zona de munte ( clima mai aspra ) . In stupina din sudul tarii familiile de albine au o dezvoltare mai accelerata primavara , cand ajunse la un numar consistent de rame cu puiet capacit , albinele se pregatesc de roire. Probabil ca fenomenul roirii se poate produce inaintea salcamului , daca nu se iau masurile adecvate . In stupina din nordul tarii ( iarna grea ) , primavara soseste mai tarziu si brusc . Dezvoltarea familiilor de albine este mai tarzie , dar se accelereaza dupa aparitia culesurilor de intretinere . Zona se caracterizeaza prin absenta culesului la salcam....dar cu bune culesuri la faneata... Stupinele sunt in zone diferite , dar au aceeasi problema....roitul.. , care desi apare in perioade diferite are

o cauza comuna : cresterea populatiei de albina tanara . Cum ar trebui sa procedeze apicultorii in cele doua cazuri : Stuparul din sud trebuie sa ridice din familii fagurii cu puiet capacit , cu sau fara albina acoperitoare ( 2 3 rame ) . Aceasta lucrare se face cu precautie urmarind ca prin ridicarile de puiet capacit sa nu slabeasca mult familiile , dar nici sa aiba familii medii . Aceste familii trebuie sa fie peste medie . Stuparul din nord - poate sa porneasca de la urmatoarea schema : dupa primele largiri , formeaza toti stupii pe 4 rame cu puiet , indiferent de puterea lor . Bineinteles....surplusul de material ( rame puiet ) rezultat este folosit la formarea de familii noi ( daca ierneza matci pe roi asezati langa familia de alte scheme aplicabile in orice conditii . Concluzii : controlul celor doua momente critice este foarte important si de el