P. 1
Mostenirea legala

Mostenirea legala

|Views: 119|Likes:
Published by Atina Cris

More info:

Published by: Atina Cris on Sep 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/21/2013

pdf

text

original

NOTIUNEA DE SUCCESIUNE 1. Definite. Terminologie Noul Cod civil debuteaza in aceasta materie definirea notiunii de mostenire.

Potrivit definitiei legale, mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta. Definitia poate fi mai cuprinzatoare, relevand izvoarele si totodata felul mostenitorilor ca si ordinea actiunii lor. Definim deci mostenirea ca fiind transmiterea patrimoniului lui de cuius mostenitorilor desemnati de lege, in lipsa organizarii devolutiunii succesorale de acesta, printr-un testament. Prin definitia legala termenului de mostenire i se atribuie un sens foarte larg. El include orice transmisiune pentru cauza de moarte, fara a interesa izvorul acesteia: legea sau testamentul. Noul Cod civil schimba sensurile cunoscute ale termenului mostenire sau mostenire legala astfel ca trebuie sa evidentiem aceste deosebiri, inlaturand riscul utilizarii lor imprecise. Vechiul Cod civil nu definea mostenirea. Din modul de reglementare a materiei succesiunii se subintelegea ca termenul de mostenire este sinonim cu mostenire legala. Astfel, sub denumirea de „ succesiune" era cuprins intregul corp de reguli privind materia mostenirii: conditii generale, devolutiunea legala, transmisiunea mostenirii si partajul. Separat, era reglementata materia liberalitatii, incluzand si reductiunea si raportul donatiilor. Vechiul Cod civil reglementa astfel cele doua tipuri de mosteniri (legala si testamentara) fard a defini un gen proxim al acestora, ca in Noul Cod civil. Mostenirea legala, din vechiul Cod civil, avand continutul aratat, diferade sensul dat astazi acesteia, cum vom vedea. Doctrina si practica judiciara subintelegea insa si genul proxim utilizat astazi pentru termenul de mostenire. Asa cum se observa, termenul de mostenire definit de noul Cod civil este sinonim cu eel de succesiune. Legiuitorul noului Cod civil prefera pe cel de mostenire, in special in cartea a IV-a, „Despre mostenire si liberalitati". Pe cel de al doilea il utilizeaza, ca sinonim, de regula, pentru a evita repetarea primului termen in aceeasi fraza. In afara acestei semnificatii, pe care o denumim activa, mostenirea are si un sens pasiv, desemnand obiectul transmisiunii succesorale, adica: patrimoniu transmis sau mostenirea transmisa, mortis causa, ca urmare a decesului unei persoane. De exemplu, legiuitorul foloseste aceasta semnificatie statuand ca „mostenirea se cuvine (...) sotului supravietuitor (...)"; sau „Transmisiunea mostenirii" (denumirea data capitolului I din Titlul IV); „(;..) in cazul in care in patrimoniul succesoral nu exista bunuri (...) CONDITIILE GENERALE ALE SUCCESIUNII Pentru a se putea aplica regulile succesiunii trebuie ca mai intai sa aiba deschiderea succesiunii, adica decesul lui de cuius si, totodata, sa existe mostenitori, iar acestia sa fie apti pentru a putea mosteni. DESCHIDEREA SUCCESIUNII Deschiderea succesiunii semnifica situatia juridica aparuta cu privire patrimoniul lui de cuius, ca urmare a decesului acestuia, situatie ce consta intr-un proces complex in care, pe de o parte, legiuitorul sau de cuius organizeaza chemarea la mostenire, desemnand succesibilii si intinderea dreptului lor (devolutiune); iar pe de alta parte, in mod exclusiv, legea organizeaza transmiterea patrimoniului succesoral. Acest transfer are loc progresiv, in doua etape: inainte de acceptarea mostenirii, legea conferind doar sezina; si dupa acceptare, prin aceasta legea consolideaza transferul, patrimoniul succesoral fiind stapanit in indiviziune de mostenitori. In fine, procesul aratat se finalizeaza prin lichidarea pasivului mostenirii si partajul activului net ramas. Situatia nou creata prin deschiderea succesiunii poat fi considerata un raport juridic. Cauzele deschiderii mostenirii Decesul persoanei este cauza deschiderii mostenirii Decesul persoanei produce un efect natural, incetarea capacitaii juridice acesteia pentru ca ea nu mai exista fizic si prin aceasta nu mai are nici fiinta juridica. Stingerea fiintarii juridice a persoanei lasa fara titular patrimoniul acesteia. Inca din dreptul roman patrimoniul nu se stinge odata cu titularui, ci este transmis unor persoane in viata, mai exact, „in fiinta", in termenii definitiei date mostenirii, care vor succeda celui decedat. Mostenirea, relajie juridica de transmitere a patrimoniului de la de cujus la succesorii sai, este cauzata de decesul primului, debutand in chiar clipa producerii acestui eveniment, moment denumit sugestiv deschiderea mostenirii (art. 954 alin. 1 C. civ.), importanja lui fiind capitala pentru ca determina multiple consecinje juridice relative lapersoanele care succed si la intinderea drepturilor lor. Distingem intre: decesul persoanei, constatat fizic; si decesul prezumat 5.1. Decesul persoanei, constatat fizic. Decesul este evenimentul incetarii din viata. a unei persoane, constatata medical prin cercetarea corpului acesteia, 5.2. Decesul prezumat. Hotararea declarative a decesului. Decesului persoanei ii este asimilata hotararea judecatoreasca definitiva declarativa a decesului (art. 53 C. civ.).

Mostenirea este deschisa chiar daca nu este gasit corpul persoanei insa decesul ei este prezumat printr-o hotararea declarative de moarte tie din cauza fmprejurarilor in care a dispdrut persoana (1), fie a disparifiei acesteia pe o perioada indelungata (2). Disparitfa persoanei, intr-o catastrofa. Cdnd o persoana nu mai poate fi gdsitd si existd certitudinea ca a decedat, avdnd in vedere imprejurdrile deosebite in care a dispdrut, inundatii, cutremure etc., se poate ohtine o hotardre judecatoreasca de declarare a morfii daca au trecut mai mult de 6 luni de la data disparifiei in imprejurdrile ardtate, chiar daca nu a fost gasit cadavrul (art. 50 alin. 3 C. civ.). Hotararea declarativd a morfii fine locul actului de deces, producdnd aceleasi efecte in materia succesiunii1. Prin excepjie, daca exista indicii sigure ca decesul s-a produs, de§i cadavrul nu a fost gasit sau identificat, se poate declara moartea fara a mai astepta implinirea termenului aratat (art. 50 alin. 3 C. civ.). Disparifia persoanei o perioada indelungata de timp. Persoana care a dispdrut mai mult de doi ani de la data ultimelor informafii sau indicii din care rezulta ca ar fi in viafd, si existd indicii cd a incetat din viafd, poate fi declaratd moartd printr-o hotardre judecatoreasca la cererea oricdrei persoane interesate (art. 49 alin. 1 C. civ.)2. Cand nu poate fi stabilit momentul de la care se caleuleaza termenul, acesta se socoteste de la sfar§itul lunii in care au fost primite ultimele informatii sau indicii, iar cand nici aceasta nu poate fi stabilita se socoteste de la sfarsitul anului calendaristic (art. 49 alin. 2 C. civ.). Data decesului persoanei declarata moarta printr-o hotarare judecatoreasca este stabilita de instanja, tinand cont si de regulile art. 52 C. civ.1 Hotararea declarativa de deces intra In vigoare la data ramanerii definitive a acesteia (art. 53 C. civ.). Daca disparutul a reaparut, hotararea declarativa de deces va fi anulata (art 54 alin. 1 C. civ.)2. Asa acum se observa, noul Cod civil aduce unele inovafii cu privire la declararea mortii persoanei disparate (art. 49-57). Mai intai stabileste ca absentul nu mai este declarat disparut si ulterior mort, potrivit regulilor actuate, ci este declarat mort daca au trecut mai mult de 2 ani de la data la care au existat informatii despre existenta in viata a acesteia (art. 49). In al doilea rimd, a fost scurtat termenul de un an pentru declararea mortii persoanelor disparute in conditii de catastrofa. Potrivit noului text, persoanele disparute in conditii de catastrofa, pot fi declarate moarte dupa 6 luni de la data acestui eveniment (art. 50 alin. 1). In fine, proiectul prevede o a treia ipoteza: in care persoana disparuta este sigur ca a decedat, chiar daca nu i-a fost gasit cadavrul ori nu a fost identificat In acest caz, se poate solicita declararea mortii fara sa se astepte termenul de 6 luni (art. 50 alin. 2). Secjiunea a H-a Data §i locul deschiderii mostenirii §1. DATA DESCHIDERII SUCCESIUNII 6. Data decesului lui de cuius este data la care se deschide succesiunea (art. 954 alin. 1 C. civ.). In chiar clipa decesului lui de cuius, stingandu-se personal itatea juridica a acestuia, are loc deschiderea succesiunii lui, aceasta semnificand faptul ca, fara nici o formalitate si fara nici o manifestare a voin(ei succesibililor, patrimoniul sau c>ic transmis acestora, de drept. Aceasta regula traduce principiul de sorginte latina potrivit caruia patrimonial nu poate exista fara subiect. 6.1. Consecinfele atasate acestei date. In mecanismui mostenirii este important sa fie stabilita data decesului sub ambele aspecte: devolutiv; si eel al transmiterii mostenirii caci, In func|ie de aceasta data se stabileste: ce se transmite, cine succede $i cit mosfeneste. Sub aspect devolutiv, In functic de data arafata se stabiJefte: Hsta persoanelor chemate la succesiune In virtutea legii sau a legate lor; mtmderesi vocaftet lor :esorale; si se decide daca acestea indeplinesc condittile pentru a mosteni5. Sub aspeetul obiectului transmisiunii, de la aceasta data are loc frxarea 'onfimittiltii patrimoniului succesoral transmis, succesorii devenind comostetutori asupra aotivului succesoral existent la acel moment si vor fi Jinutj de pasivul lUOoesoral (tn principiu, datoriile lasate de cuius)1. unetje •Jtiindu-nostcni fni >xclusi\ Totodata, de la aceeasi data incepe sa curga termenul de opjiune succesoralft (art. 1103 C, civ.), acceptarea mostenirii consolidand transmiterea patrimoniului. In functie de aceeasi datft se stabileste si intinderea drepturilor succesorilor acceptanti. SHindu-se data decesului si persoanele care au acceptat mostenirea se decide care sunt ittortt rezervatari, intinderea rezervei lor si a cotitatji disponibile. tine, dupfl iesirea din indiviziune, comostenitorii vor fi considerafi proprietari ivt de la data decesului, partajul succesoral avand caracter declarativ. Dreptul tranzitoriu. in aplicarea noului Cod civil regulile relative la succesiune lubordoneazfi mostenirile deschise dupa 1 octombrie 2011, data intrarii In vigoare a ;odului (art. 91 din Legea nr. 71/20113). In interpretarea aceluiasi text actele sau aptele neexecutate inca, cum ar fi acceptarea succesiunii, relative la o succesiune leschisa sub Codul civil din 1864, vor cadea sub legea in vigoare la data deschiderii luccesiunii. ?2. PROBA DECESULUI §1A DATEIACESTUIA

succesiunea ridica probleme de plata a creditorilor lui de cuius.3. locul deschiderii mostenirii este In circumscriptia notarului public celui dintai sesizat. 2 C. civ.II) si sa aiba chemare la mostenire (vocatie succesorala) in virtutea unei legaruri de rudenie cu . Pentru aceasta ipoteza art. 4 C. In cazul particular al disparitici persoanei.3. 6. civ. 37. 2 C. toate acestea antrenand adesea §i litigii. ori. locul deschiderii mostenirii este eel din localitatea aflata in circumscriptia instantei aleasa dupa aceleasi criterii ca cele de determinare a notarului public (art. 36 din Legea nr. potrivit art. data deschiderii succesiunii este mentionata in certificatul constatator al decesului emis de medici. 52 alin. civ. privind locuinja principals si cea secundarft (resedinta). art.. 6. sub condijia ca in aceasta circumscriptie sa existe eel putin un bun imobil al celui care lasa mostenirea. 2 C. data decesului are o important particular^. art. statueaza insa ca proba ultimului domiciiiu se face cu certificatul de deces. Proba si mljloacele de proba. 119/1996) ori.) Textul2 nu stabileste ce se infelege prin ultimul domiciiiu: eel din cartea de identitate ori eel unde de cujus a locuit in fapt. nr. 119/1996. 3 C.4. de administrare a bunurilor lui pana la acceptarea succesiunii. Cand in patrimoniul succesoral nu exista bunuri situate in Romania. fn principiu. gj la fel certjfjcatul de deces. 34. accident aviatic etc. 119/1996). identitatea persoanei decedatului. 954 alin. daca. Mostenirea se deschide ia ultimul domiciiiu ai defunctului (art. civ. 31/1954. 954 alin. hotftrarea judecatoreascS de declarare a mor|ii stabileste aceasta data (art. UuTitatea stabilirii locului deschiderii mostenirii. acesta nu a lasat astfel de bunuri. Daca in aceste ipoteze nu a fost sesizat notarul public. 11 din Legea nr. Noul Cod civil nu a mai preluat teoria comorientflor din art. civ. urmfind procedura rectificarii actelor de stare cmU (art.). Identificarea ultimului domiciiiu. 954 alin. Proba. 51 si art. 14 Cod procedura civila ce statueaza c& instanta competenta s& solutioneze aceste litigii este cea in raza careia se afla localitatea ultimului domiciiiu al defunctului4. Cel care solicits un drept de mostenire are sarcina sa dovedeasca decesul defunctului. consideram ca ultimul domiciiiu al acestuia este locul unde a locuit in fapt. ci instanta de judecata. Certificatul medical constatator al mor^ii (art. hotararea judecatoreasca poate fi rectificata (art. LOCUL DESCHIDERII MO§TENIRII 7. Situa^i particulare in care nu este cunoscut ultimul domiciiiu al defunctului ori nu se afla pe teritoriul Romaniei. cu conditia ca in aceasta circumscriptie sa se afle bunuri mobile ale celui ce lasa mostenirea. civ. Este ipoteza In care eel pufin doua persoane cu vocafie succesorala reciproca au decedat In conditiile unui sinistru (cutremur.2.2.6. dupft caz. CodecedaUr. inundatie. In principiu.). Regula ar&tata este aplicabila §i mostenirii testamentare1. 7. si de partaj. 87-88 C. 21 a Decretului nr. Locul eel mai favorabil pentru rezolvarea tuturor acestora este eel din localitatea ultimului domiciiiu al lui de cuius. 7. Certificatul de deces este un inscris autentic ce dovedeste. in cazul fn care acesta are mai multe locuinfe. '"alin. In lipsa unei deelara|ii data de de cujus in timpul vie|ii. 7. 3 statueaza ca mostenirea se deschide: la locul din tara aflat in circumscriptia notarului public celui dintai sesizat. data motlii acestuia. Aceeasi regula se aplicS §i pentru persoanele nomade2. CAPITOLUL II CONDIJULE PENTRU A MO§TENI Cine poata sa mosteneasca? Pentru a avea acest drept. o persoana trebuie sa existe la data decesului lui de cuius (sect-1). Nu se apliea insa regula codecedatilor deeat daca nu poate fi stabilit momentul decesului persoanelor aratate §2. pentru ca acolo se afla principalele sale afaceri. Din interpretarea art. a?a cum il obligS art. 31/1954). simplified devolupunea mo§tenirii in cazul codecedatilor fn caz special al decesului mai multor persoane ce au vocajie succesorala reciproca.) si . hotararea judecfttoreasca declarativa a mortii (art.). si nu eel mentionat in cartea de identitate1.1./iu se poate stabili c& una a supraviefuit alteia" pentru a se decide care persoana este succesorul celeilalte. sa nu fie nedemna (sect. 59. legea prezuma ca persoanele decedate In aceste Imprejurari „au murit in aceeasi clipa" si ca in aceste eondifii nu pot succeda una alteia (art. Pentru a inlatura dubiul si nesfarsitele litigii care ar putea fi generate In vederea stabilirii ordinii succesiunii.) men^ioneazS nu doar decesul ci si ziua acestui eveniment date preluate in certificatul de deces. 57-58 din Legea nr. si anexa 1C din Legea nr. locul deschiderii mostenirii este in circumscriptia notarului public celui dintai sesizat. 1 din Decretul. Daca a fost omisa sa se prevada data decesului ori a fost trecuta gregit. 957 alin. 119/1996 rezulta ca proba decesului se face cu certificatul de deces. civ. ultimul domiciliu si locul decesului. O aplicare a acestei ra|iuni este art. Textul art 957 alin. 52 C.

Regulile actuale ale nedemnitafii se aplica §i legatarilor. fiind reprezentat de prima persoana in calitate de mostenitor al predecedarului1. Secfiunea a Il-a Succesibilii sa nu fie nedemni 9. 36 C. 36 C. a unei infracpuni de omor sau tentativa la aceasta fapta. Nimeni nu se intereseaza de capacitatea de folosinja a unei persoane pentru a decide daca ea poate succeda sau nu. denumita reprezentare succesorala. dar se afla in procedure de infiintare. Pentru legatari chemarea la succesiune izvoriiste din legat. Atentatul la viafa unui succesibil al lui de cujus. Nedemnul este astfel lovit de o incapacitate legala de a mofteni.de cuius. Pentru a putea mosteni. ci la cea juridica.. ori de la data actului de infiintare (art. civ. nu este suftcient ca o persoana sa aiba capacitate succesorala. existand doar dispozitia testamentara de infiinfare (art.). si regulile art. civ. sunt considerate a fi fapte ce atrag sancfiunea nedemnitatii: atentatul la viata lui de cuius (a). Este ins3 traditional ca si persoanele concepute au drepturi. pentru a avea capacitate succesorala persoana fizica trebuie sa fie nascuta si sa nu fie decedata la data deschiderii mostenirii. Primele doua conditii sunt comune celor doua tipuri de mosteniri. Nedemnitatea este o sanctJune civila2 constand In decaderea nedemnului din dreptul la succesiunea persoanei fa{& de care s-a ffceut vinovat de culpa grava.). ori. Secfiunea I Existenfa succesibililor (capacitated succesorala) 8. pentru persoanele juridice supuse inregistrarii. Ea este tradusfi in dreptul nostru prin regula generals a art. 10.2. 201 si art. dob&ndeste personalitatea juridica din momentul inregistrarii actului lor de infiintare. 8. este nedemn de a succede cel condamnat pentru savarsirea cu intense. ultima fiind specific^ doar mostenirii legale. Mai mult. civ. NEDEMNITATEA DE DREPT. 1 0. 958 alin. civ. in anumite conditii.3. pentru a desemna aptitudinea persoanei fizice de a succede textul ar&tat utilizeaza sintagma: „capacitate de a mosteni"2. a legaturii de alian{ii (sect. art. exista daca sunt intrunite condifiile legale de recunoastere a personalitStii juridice. 205 C. potrivit caruia pturile copilului sunt recunoseute de la e-oncepfiune". 958 C. 208 teza a Il-a). De aceea. Noul Cod civil reglementeaza doua tipuri de nedemnitate: de drept (§1) si judiciara (§2) 11. 1023-1026 C. b C. savarsita asupra lui de cujus1. civ. Pentru a mosteni. civ. Atentatul la viafa celui ce lasa mostenirea.).. beneficiarul unei liberalit&ti. In sensul art. 1 lit. si persoanelor jurid/ce 11 Be recunoa^te capacitatea de a primi liberalitati chiar daca nu exista la data fncheicrii Jiberalita^ii. inainte de deschiderea succesiunii lui de cujus. Persoana nu trebui sa fie predecedata. si atentatul la viata unui succesibil al lui de cujus (b). Se intelege ca la aceasta data fundafia nu este mfiintata. civ. Persoana trebuie sa fie nascuta pentru a putea mosteni. In sensul art. o persoana care nu avea dreptul la mo§tenire poate urea in locul predecedarului ca si cand acesta din urma ar fi succesor. Conchizand. fiind conceput de el In timpul viefIL Dupa acela§i principiu. civ. Tipuri de nedemnitate. 8. Nu trebuie sa confundam aceasta notiune cu cea apropiata: ingratitudinea care vizeaza donatia (art. 8. fiind emis actul de infiinfare. Pentru a avea capacitate succesorala persoana nu trebuie sa fie decedata la data deschiderii succesiunii. Termenul „a exista" nu se refera la existenja fizica a persoanei.). fiindatiile testamentare au aceasta capacitate din momentul deschiderii mostenirii testatorului. III). copilul nascut la eel ult 300 de zile de la decesul tatalui are dreptul sa~) mosteneasca intrucat el este prezumat a fi copilul sau. 208 teza I.1. Ea trebuie sa indepJineasca si o condfyie negative sa nu fie nedemna. Persoana juridica. No{iune. CAZURI Potrivit art. regul& exprimata prin maxima infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis ejus agitur. intr-un caz particular. 194. Nedemnitatea ridica trei probleme: cazurile de nedemnitate. persoana trebuie sa existe la data deschiderii mostenirii (art. civ. dar nu a fost inregistrat (art. cand art. modul de operare si efectele nedemnitatii. 1 lit. este nedemn de a succede succesibilul condamnat pentru savarsirea cu intense a unei infractiuni de omor sau pentru tentativa la aceasta fapta. 412 alin. Numai persoanele fizice pot fi mostenitori legal" Persoanele juridice pot succede doar in calitate de legatari1. 958 alin. a C. Printr-o ficfiune legala. sub conditia Bp de a „se naste viu".. in functie de natura persoanei. savarsita asupra unui . 957 C.

situatia de nedemnitate este certa. Savarsirea. a celui care lasa mostenirea sa intocmeasca. Pana atunci starea de nedemnitate poate fi Iniaturata de de cuius printr-un testament ori printr-o declaratie notariala expresa §2. fiind deci imprescriptibila sau instan|a o poate constata din oficiu (art. Pot fi persoane interesate atat comostenitorii ori mo§tenitorii in rang subsecvent. Mij locul de sesizare fiind cerere de petifie de ereditate. 958 alin. este necesar ca infracfiunea sa fi fost savar§ita cu intenfie. Exist&nd o hotarare de condamnare pentru omor sau tentativa. prin dol sau violenfa. Este singurul caz de nedemnitate judiciara pentru care este necesara o hotarare de condamnare penall . c) impiedicarea testatorului de a decide asupra mostenirii testamentare. 3 C. b) Inlaturarea sau mistificarea testamentului. de Incetare a urmaririi penale pentru decesul autorului. 958 alin.2. Nu orice atentat la viafa succesibililor lui de cujus antreneaza nitatea. Pentru a fi considerat nedemn atentatul la viaja lui de cuius ori a succesibilului acestuia. existand o hotarare judecatoreasca din care rezulta nedemnitatea. daca ar fi fost deschisS succesiunea la data savarsirii faptei. 3). sa existe o hotarare defrnitiva a instanfei civile de constatare a existenfei uneia dintre cele doua fapte. 'onstatarea nedemnitatii nu poate fi solicitata decat dupa decesul lui de cuius. Ea isi produce efectele de drept. civ. ci doar cele grave. e asemenea. Conditii specif ice cazului de nedemnitate pentru savarsirea infractiunii de violenta Nu orice acte de violenfa pot fi cauza a inlaturarii de la mostenirea legala ori testamentara. a distrus. Conditji speciale ale nedemnitatii pentru atentatul la viafa unui succesibil cujus. a) Fapte grave de violenta. Modui de operare al nedemnitatii legale Oricare ar fi cazul de nedemnitate. este necesar sa" existe o hotarare judeca-oreasca de condamnare (pentru omor sau tentativa de omor).3. pentru care a fost condamnat printr-o hotSrare judecatoreasca ramasa definitive 11. ele vor fi olufionate printr-o hotarare judecatoreasca ce va constata existenta unui caz de nedemnitate. Lipsa hotararii penale nu impiedica constatarea nedemnita|ii. ar fi intrat In concurs cu faptuitorul restrangandu-i vocatia succesorala ori inlaturandu-1 de la mostenire. dupa caz. NEDEMNITATEA JUDICIARA Cazurile nedemnitatii judiciare Succesibilul poate fi declarat nedemn daca savarseste una dintre faptele prevazute | 959 alin. Daca insa. impotriva celui care lasa tiostenirea a unor fapte grave de violent.). a si alin. In acest sens textul precizeaza ca este decazut din dreptul de a mosteni pe ck cujus succesibilul care atenteaza la via|a unui alt succesibil care ^arfi inlftturat sau at fi restrdns vocafia la mostenire a faptuitorului" daca mostenirea ft fost deschisa la data sdvdrsiriifaptei. Legea sancfioneaza cu inlaturarea de la mostenire doar a succesibilului in egoism urmfireste sa inlature de la mostenire pe un alt mostenitor care este mainte sa la mostenirea lui de cujus ori in concurs cu el. de orice persoana interesata. 12. 958 alin. 1. ori. nu o aplica judecatorul. 1 lit. lotar^rea de constatare a nedemnitatii este declarativa deoarece sanctiunea eaza de drept. cat si legatarii. 2 C. a ascuns. 3 C. a alterat. pentru a se proba savar^irea uneia dintre faptele aratate . atunci este prematura. cu intentie. civ. si I public poate constata din oficiu nedemnitatea (art. a amnistiei ori a decesului autorului. cu atat mai mult daca au provocat moartea lui de cujus. Conditii comune cazurilor de nedemnitate judiciara Pentru toate cazurile faptele succesibilului trebuie sa fie savarsite cu intense.). 1 C. indiferent ca a fost autor sau coparticipant. amnistie sau prescripfie a raspunderii penale a acestuia. fizica sau morala. Impiedicarea. Intentfa autorulul infractiunii. in aplicarea nedemnitatii se nasc contestatii intre mostenitori.succesibil a lui de cujus care. 959 alin. Atentatul la viaja unui succesibil al lui de cujus care nu il concureaza pe autorul faptei nu antreneaza sanctiunea nedemnitatii.1. intrata in autoritate de lucrul judecat. Cu intentie. nu impiedica aplicarea sanctiunii ii. Nu este insa necesara o hotarare judecatoreasca prin care sa se constate nedemnitatea. a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei si pentru care succesibilul a fost condamnat penal. si pentru care autorul faptei a suferit o condamnare penala prin hotarare judecatoreasca definitiya (art.). Aceasta cerere poate fi brmulata oricand. Instanfa civila poate constata existenja faptelor aratate suplinind astfel r&rii de condamnare (art. 11. ori. civ. sa modifice sau sa revoce testamentul. datorita prescriptiei raspunderii . civ. donatarii ori creditorii acestor persoane pe calea unei acfiuni oblice. sau a falsificat testamentul defiinctului. Lipsa fit de condamnare a autorului faptelor aratate. CondlJHIe comune cazurilor nedemnitatii de drept 11. in caz de existenfa a unei hotarari judecatore§ti ori a unei rezolufii a procurorului.

nu de la data constatarii nedemnitatii. civ. Efectul nedemnitatii fa$a de nedemn. civ. . ci de la data cand le-a cules ori trebuia sa le culeaga. Sanctiunea pierderii calitatii de mostenitor este retroactive Tot ce si-a insusit m temeiul titlului aratat trebuie sa fie restituit. Daca a facut constructii sau plantafii are dreptul decat la despagubirile prevazute de regulile accesiunii imobiliare pentru constructorul de rea-credinta (art. 960 alin. totodata si lipsa de folosinfa a bunului. intinderea obligaiiei sale de restituire fiind subordonata regulilor Titlului VHt „Restituirea prestatiilof5 din Carta a V-a. succesibilul nu este sancjionat de drept Judecatorul instan\ei civile este abilitat s& aprecieze asupra existenfei faptelor si a celorlalte conditii. instrainarii ori pieirii bumiM (art. si art. 1 C. civ. titlul de mostenitor legal ori de legator al nedemnului. relat sueeesiunea Iasata de cel fata de care s-a comportat nedemn. Nedemnul fiind exclus de la mostenire trebuie sa restituie toate bunurile pe care le-a dobandit cu titlu de mostenitor. 959 alin. in puterea legii. Nedemnul este considerat ca nu a avut nkiodata chema mostenire si ca.Prin excepfie.) deoarece este calificat posesor de rea-credinta (art. 1 civ. 1 C. civ. 2 si art 585 alin. daca datoria consta intr-o suma de bani (art. Anularea actelor juridice incheiate de nedemn in calitate de mostenitor. art. 1641 C.). 959 alin. celor alaturi de care venea la succesiune. Trebuie sa restimie. Excluderea de la mostenire. 1645 alin.). 1 C. nd o hotarare de declarare a nedemnitatii succesibilului. ori a incetarii raspunderii penale ca urmare a prescriptJei ori a amnistiei. 2 C. 2 C.583 alin.).). Fiind considerat un tert fata de mostenire toate drepturile pe care le avea fata de de cuius si care se stinsesera prin confuziune. de asemenea. caz. civ. care erau inlaturati de nedemn. 582 . 16. respectiv dobanzile. civ.). 1644 C. precum si fructele naturale sau civile pe care le-a perceput (art. Trebuie sa restituie.).1. civ. §|1M>. Restituirea se face deci in natura sau in lipsa in echivalent (art 1639-1640 C. 2. instanfa civila va putea constata existenfa faptelor de violenfa grava (art. La fel daca bunul a pierit fortuit parfial (art 1643 alin. pentru faptele de nedemnitate prevazute de art. 4 C.). civ. daca instan|a penala nu mai poate emite hotararea de condamnare datorita stingerii ac|iunii penale in urma decesului autorului faptelor. civ. 960 alin. In virtutea aceleasi calificari pieirea fortuita a bunului nu-1 exonereaza de obligafia de restituire a valorii decat daca dovedeste ca bunul ar fi pierit §i daca ar fi fost restituit masei succesorale (art. sueeesiunea va fi transrnisa celorlalti succesori cu succesorala in temeiul legii ori a legatului. el nu a fost niciodata succesor. fructele. 1642 C. 584 alin.). civ. este retroactiv desfi (art 960 alin. Renasc drepturile fata de de cuius. Modul de operare al nedemnitatii judiciare In opozifie cu nedemnitatea legala. vor renaste retroactiv. Pieirea bunurilor sau instrainarea lor obliga la restituirea valorii cea mai mare a bunului raportata la momentul primirii. in consecinta. 2 C. In lipsa acestuia. sau.). de la data producerii lor si nu de la data chemarii in judecata1. civ.

adica ruda de sange ori rudenie civila.3.). Impiedicarea descendentilor nedemnului sa il reprezinte la mostenire era considerate insa in doctrina ca fiind o extindere a sanc|iunii nedemnitatii si la descendentii nedemnului4. vor fi pastrate2 daca ei au contractat cu acesta in conditiile aratate (art. dupa savarsirea de acesla a uneia dintre faptele ce atrag nedemnitatea. 3 ocroteste pe subdobanditorii de bund-credinfa care s-au aflat intr-o eroare comuna cand si-au dat consmtamantul la incheierea actului intemeindu-se pe aparenfa invincibila ca cel care a facut acte de dispozifie este adevaratul mostenitor si ca el avea deplin temei sa incheie acel act1. Se da astfel posibilitatea lui de cuius sa salveze relafiile de familie. In concluzie. sau ruda apropiata cu de cuius (art. pentru a stabili ordinea chemarii la mostenire. 405 alin.). 406 C. Rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta sau descendentl Rudenia iii linie colaterala este sirul de nasteri ce urea pana la un autor comun si coboarS de la acesta prin sirul de na§teri (art. 668 alin. Conditia chemarii la mostenire este indeplinita fara a interesa felul rudeniei.2. In cazul in care nedemnul aincheiat acte juridice de dispozijie asupra bunurilor succesorale. sunt indreptatrte sa vina la mostenire rudele lui de cuius. dar nu toate pot pretinde drepturi succesorale de la un defunct. Aceasta nu poate fi deci prezumata din interpretarea imprejurarilor intrinseci ori extrinseci actelor aratate (art. civ. sub nume de mostenitor. 961 alin. sunt anulabile. poate fi reprezentat chiar daca este in viata si este strain de mostenirea acestuia. 1 ce prevedea ca persoanele in viaf. civ.).19. 20. Chemarea la mo§tenire intemeiata pe legatura de rudenie.). 965 C. 962 C.a. O prima selectie a persoanelor este facuta prin condhra chemarii la succesiune. 1C. drepturile castigate de terfii de buna-credinj:a prin raporturile juridice cu nedemnul. in consecinta. civ. asa cum este predecedatul. Secfhmea a IH-a Chemarea la mostenirea lui de cuius 21. rudenia civila. nu prezumS iertarea nedemnului ij inlaturarea efectelor acestei sanctiuni (art. civ. 2 C. Urmeaza apoi alte selector in cadrul regulilor devolutiunii. Amnistia. A doua. 960 alin. civ. 2 C. ce se aplica membrilor familiei festranse. prescriptia executatii pedepsei sau reabilitarea nedemnului pentru faptele penale savarsite. 405 alin. desigur nedemnii sau renunfatorii. Inlaturarea extinderii efectelor nedemnitatii fata de descendentii mo§tenitorului sanctlonat. Nici chiar un legat lasat de de cuius nedemnului. 3 C. Persoana ce se pretinde mostenitor trebuie sa aiba chemare la mostenirea lui de cuius (vocajie generala) A treia condifie prevazuta de lege pentru a putea fi succesor este chemarea la mostenire. civ. Majoritatea doctrinei califica aceste acte juridice ca fiind vanzarea bunurilor altuia si ca. De cuius poate sa ierte pe nedemn printr-un testament ori un act notarial. 3 C. Natural. Calitatea la care se refera textul este. 960 alin. 2 C.).). civ. In schimb. Ca urmare. civ. 960 alin. Prima este o legatura bazata pe descenden|a unei persoane din alta sau dintr-un autor comun (art. civ. Multe persoane au capacitate succesorala si nu sunt lovite de nedemnitate.1. Sub noul Cod civil nedemnitatea nu mai produce efecte fata de descendentii nedemnului (art. Efectele nedemnitatii fa|a de terti. gratierea. ci acorda persoanelor o vocafie succesorala generala de a face parte din cercul persoanelor ce au chemare la mostenire. civ.). sub conditia ca acestea sa cuprinda o declarafie expresa de iertare a nedemnului. Legatura de rudenie poate fi fireasca. Legiuitorul recunoaste unei persoane dreptul de a pretinde ca este mostenitor al lui de cuius numai daca aceasta are calitatea prevazuta de lege sau a fost desemnatd de defunct prin legat art. 961 alin. nu pot fi reprezentati3. este legamra rezultata din adoptie (art. IntereseazS insa apropierea rudelor cu de cuius. 1 C. caci acestea profits comostenitorilor (art. adicft survenita prin adoptie. ce au antrenat sanctiunea nedemnitatii nu Tnlalurfl efectele acesteia (art. legiuitorul noului Cod civil a trebuit deci sa inlature vechea regula a inadmisibilitatii reprezentarii persoanelor in viata. Pentru a recunoaste succesorilor nedemnului dreptul la reprezentarea acestuia. 963 alin. rational nedemnul nu ar putea fi reprezentat succesoral. dupfi caz: cea de sot supraviepiitor. fara a li se imputa o vina.). . mostenitorii nedemnul sanctionat cu inlaturarea de la sueeesiunea lui de cuius. actele de administrare si conservare vor fi mentinute daca ele au fost necesare si utile. Inlaturarea efectelor nedemnitatii Avand in vedere ca nedemnitatea este o sanctiune civila.). Aceasta conditie nu confera un drept concret la mostenire lui de cuius.).i Transpunand principiile ocrotirii bunei-credinte a subdobanditorilor si a siguranjei circuitului civil.. Pentru acest scop legiuitorul imparte mostenitorii in douS categorii: rude In linie dreapta sau in linie colaterala (art. 19. 961 alin. 1 C. Aceasta ratiune a fost consacrata de vechiul God civil prin regula art. 21. legiuitorul lasa la aprecierea lui de cuius inlaturarea efectelor acestei sanctiuni. textul art. 406 alin. civ. Fiind considerat strain de mostenire.). trebuie sa se aplice efectul retroactiv al nedemnitatii si fata de tert. civ. 1 C. Noua regula corecteaza deci extinderii sanctiunii aplicata nedemnului §i descendentilor lui.

Ea a fost insa parasite de doctrina si practica judiciara. Chemarea la succesiune a unita|U administrativ teritortai elor.) Chemarea la mostenire a legataruor.). sopil supravieUiitor este asimilat mostenitorilor.). lui atribuindu-i-se dreptul de a culege sueeesiunea in calitate de putere suveranS ce are dreptul asupra bunurilor fara stapan. civ. Rudele acestuia nu pot veni insa la mostenirea lui de cuius* Accstea sunt afini cu el (art. 963 C. municipiul in a caret raza tgriiormli so atlau bunurtle la data deschiderii mostenirii. 652 C. in virtutea legit. cat si parinfii adoptrVL to limitele ce vor fi aratate (art.*). de unitatea adfn!ftistr#iv. civ. fara. Pentru aceasta persoana chemata in lenient! m relatii trebuie sa aiba calitatea de sot supravietuitor la data decesului bit de cunts. indiferent ca sunt adulterini sau incestuosi (art. pe temeiul hotarfirii judecatoresti a instan|ei de tutela. emis dupa acesta. Calitatea statului de rao§tenitor a fost contestant in doctrina. ea culegand sueeesiunea numai daca mostenirea este vacanta (nu este acceptata de succesorii legitimi ori de legatari sau nu exists). Singura persoana care nu este ruda cu de cuius si poate mosteni este unitatea administrativ-teritoriala. 32/19541 a fost abrogat art. Pstri cuius va fl cules. civ.). au fost asimilafi mostenitorilor legitimi. Egalitaiea copiilor din afara casatoriei cu cei din casfltorie este consacrata fi In noul Cod civil prin art. ca si in linie colaterala. Proba Iegaturii de filiape se face dupa regulile specifice dreptului familiei. In principiu. civ. regula preluata si de norma juridica actuals. inca din 1997. 963 C. Prin Decretul nr. 2 C. filiafia se dovedeste cu actul de nastere intocmit in registrul starii civile. civ.1. civ. mostenitori regular^ |§ tens de tegrttniat* prin rodenk Integrarea sotului supravietuttof* dm si a unrtfttii admia&iritfc^eriSOf^ Irs c&fepria „mostenitorilor legali" prin art. fara a lasa sa se inteleaga natura dreptului acesteia. 448 C. Astazi. Relativ la adoptafi. 454 C. orasul. 409 alin. Aceasta proba este suficienta pentru a dovedi legatura de rudenie in linie dreapta ascendenta si descendenta. alt t din Legea nr. civ. Adoptatul cu efecte restranse are mai mufte drepturi dcdt un mostenitor legitim caci el succede aiat pe pax in pi firesti. copiii provenifi din adopt ie au aceleasi drepturi ca $i clnd ar fi copii fire§ti asa cum si adoptatorii au aceleasi drepturi fata de adoptajt (art. Similar. de incuviintare a adoptiei (art. 75 §t art. civ. fiind chemat la succesiune in concurs cu toate clasele de mostenitori.). 47! alin. Actele de stare civila sunt singurele mijloace de proba ale Iegaturii de rudenie. Similar cu rudele. Chemarea la succesiune a sotului supraviepjitor intemeiata pe relagia de casatorie. Dovada calita|ii de mostenitor a sofului supravietuitor se face cu actul de casatorie Intocmit in registrul de stare civila sau cu certificatul de casatorie emis dupS acesta. Dreptul nostru este astfel In eoncordama cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului care. 409 alin.. In cazul filiatiei din casatorie. la acest act se adaug£ si actul de casatorie al parinpior intocmit in registrul de stare civila sau cu certificatul de casatorie al parintilor emis dupa acesta (art.). 22. conditia chemarii la rrK)Steniriie5te desemnarca de de cuius printr-un legal. a inlocuit statul cu unitatea administrativ teritoriala careia i-a recunoscut dreptul de a dobandi patrimoniul lasat de de cuius. 273/20043. in lipsa celorlalp' mostenitori. La fel. tierftormla tacali mna. nu inl&tura utilitatea acestei clasificari. sotului supraviefuitor si a legatarilor. pentru legatura de rudenie civila dovada acesteia se face cu actul de na§tere intocmit in registrul de stare civila. 63 C. acesta Hind unui dintre MOuVWC inlaturarii acestui tip de adopjie. civ.). 407 alin. civ. 408 si art. 8 interzke discrtminarca copiilor nascufi din afara casatoriei1 in raport cu cei n&scufj din casatorie . 1 §i 3 C. numai pentru ipoteza in care nu exista mostenitori legitimi. opus rudclor. 77 C ram. 25/1997 exist! doar adopfia cu efecte depline.La mijlocul secolului XX o categorie de mostenitori a dobandit drepturi depline la mostenire. . Mostenitorii neregulati erau chemap' la mostenire exceptional. prin Ordonan{a de urgenpl nr. precum si cu certificatul de nastere al adoptatului. In vechiul Cod civil statu! fi sojul supra\tefurtof erau denumi|i mostenrton netegulati. insa vechiul regim a) adoptici cu efecte restranse i$i jwoducc inca efectele . Dovada Iegaturii de rudenie cu de cuius si a relajiei de casatorie Pentru ca mostenitorul sa poata pretinda aceasta calitate trebuie s& dovedeasca existen|a intre el si de cuius a unui sir neintrerupt de nasteri care releva legatura de filiape dintre el §i de cuius. Relafia specials creata intre so(i confcra temet cheixilraJi mostenire a sotului supraviefuitor. ca si adoptatii. si astfel copii naturali. Prioritar rudetor sunt chemati la mostenire legatarii. prin art. acestora fiindu-le asimilate actul de recunoastere a paternitatii sau a maternitapi printr-o declarable autentificata la notarul public sau printr-un testament autentic. ori ecatoreasca (art. ca succesori ai lui. 416 C. 22. mostenirea este vacanta.). pe care se intemeiaza pretenfia sa. precum si cu certificatul de nastere emis dupa acest act (art. 1 C. Textul art. 1 C. indiferent ca acestea ar fi in linie directa sau in linie colaterala.

linie (directa si colaterala). legiuitorul foloseste o tehnica specifica. Ea raspunde la intrebarea: care rude sunt chemate la succesiune. Proba calitajii de legatar Calitatea de legatar se dovede§te in exclusivitate cu testamentul incheiat de testator. 1) vom analiza nofiunile aratate (§1) pentru ca apoi sa relevam principiile devolutiunii succesorale legale (§2) si mecanismele corectoare (§3). IL). vom studia pe rand modul de organizare a enemarii la succesiune de fegraitor. ramura. Pentru a explica tehnica devolutiunii legale (sect. fama).1. stabilita dupa criteriul prevazut de art. la care se adauga nojiunea de ramura si cea de trunchi 25. succesibilii din generatiik mai apropiate sau mai indepartate. Pentru a stabili ordinea in care rudele sunt chemate la succesiune. legiuitorul a preferat pe cei din generatiile mai noi in detrimentul celor mai vechi. pretins a fi tatal sau. Gruparea rudelor pe dase si ierarhia acestor clase. prin orice mijloc de proba. cei legati de de cuius prin descendenta. In principiu.). Uneori a facut insa corectuii pentru a corija inechitatile rezultate din aplicarea stricta a acestor criterii de ierarhizare. In ipoteza in care nu a fost recunoscuta filiatia in timpul vietii lui de cuius. La mostenire nu pot veni toate rudele ce au chemare la succesiune (vocafie generald la mostenire) conferitd prin legatura de rudenie. a fost cunoscut ca fiind sotul femeii. 962 C. prin legatura de rudenie. tractatus. mai intai (cap. 23. I.acte de stare civila §i dupa constatarea existenfei realitajii acestei situatii. ca de cuius este tatal pretinsului mo§tenitor. Pentru a pune in aplicarea aceste principii si mecanismele de corectare legiuitorul a creat nojiuni specifice devolufiunii legale: clase de succesori. Secjiunea I Tehnica de stabilire a ordinii chemarii rudelor la mostenire NOJIUNILE UTILIZATE PENTRU DETERMINAREA ORDINII CHEMARII RUDELOR 25. grad de rudenie. ulterior (cap. din care sa rezulte ca de cuius. Ordinea cbemarii la succesiune a persoanelor care sunt legate prin rudenie cu defunctul Rudele ce au chemare la mostenire (vocatie la mostenire). punand in aplicare tehnica devolutiunii legale vom analiza regimul juridic al drepturilor succesorale ale rudelor. reprezentare succesorala etc. si care este intinderea dreptului (vocatiei) lor succesoral? Cum succesiunea este legala si testamentara. grad de rudenie. se poate admite proba filiatie proband posesia de stat a c&satorie (nomen. Tehnica ierarhizarii rudelor este tradusa in dreptul succesoral prin stabilirea principiilor devolutiunii succesorale legale §i a mecanismelor de corectare a lor. nu vin impreuna la mostenire. constand in ierarhizarea rudelor pe clase (de mostenitori). CAPITOLUL I DEVOLUTIUNEA LEGALA 24. Pentru a stabili . Nofiunea de clasa de mostenitori. nascut de un cuplu ce nu incheiase acte de casatorie sau din relatii extraconjugale. pe cei care sunt legati de de cuius prin descendenta sau ascendenta in detrimentul colateralilor. in condifiile prevazute de regulile speciale ale liberalit^ii1. TTTLOL II DEVOLUTIUNEA MO§TENIRII Devoluliunea mostenirii sernnifica organizarea chemarii la succesiune a rudelor ce au vocape succesorala generald. care este cunoscuta ca fiind mama reclamantului. civ.) si de de cuius. in ce ordine. iar in interiorul claselor ei sunt ierarhizati pe grade de rudenie. Sistemul determinarii ordinii chemarii rudelor ab intestat se bazeaza pe trei nojiunj esemMale: clasa (de mostenitori). prin ascendenta ori printr-un autor comun (colateralii). proba acestei Iegaturii poate fi facuta in cadrul petitiei de ereditate. Peste aceste criterii legiuitorul aseaza un principiu director pentru ierarhizarea rudelor: gradul de apropiere cu de cuius. despicatura. Ulterior. dovedind. ci sunt ierarhizate. trunchi. in ordinea dictata de aceasta (sect2). Pentru aceasta legiuitorul a trebuit sa aleaga mtre interesele opuse ale rudelor lui de cuius'. in conditiile prevazute de art 962 C. civ. si linie.

sunt doua na$teri. decat alt mostenitor ce are chemare la succesiune in aceeasj clasa. 2 C^Jv. civ. verii. 406 alin. adicS fii celor doi frati arfltap'. in clasa ascendentilor sau a clescendeiifiJor. bunicul. d. fiind incadrat in acest temei in categoria mostenitorilor legali (art. Ea or crea impedimente serioase dacd toctte ruddle clhilr-o ckuso ur ft chemate la succesiune. Pentru a cunoaste numarul de grade existente Intre douft rude In line dreapta se numara. Aceasta regula este preluata §i prin art. 975 C. 963-964 C. pana la gradul patru. 964 alin.). civ. Linia este folosita pentru a distinge clasa ascen¬dentilor si a descendenfilor (linie dreapta) de clasa ddlateralilor (linie colaterala). Trebuie sa distingem intre rude §i in funcfie de liniile sau ramurlle pe care se aflfi acestea. 1 C. civ. 963 alin. str&bunic etc. b C. Prima departajare a rudeldf. 3 lit. mai puj:in parinfii (art. Indiferent de gradul de rudenie (art. legiuitorul i-a grupat e clase siastabilit ierarhia acestor clase (art. a C. Linia descendenta este alcntuita din sirul de nasteri ale descendenfilor lui de cuius: copii. nasteri le care le separa. Pentru a realiza o noua delimitare a fost aleasti tehnica gradului de rudenie.) In cazul rudelor colaterale numarul de nasteri panfi la autorul comun si de la acesta la alta ruda reprezinta grade de rudenie (art. 964 alin. restrangandu-se dreptul la succesiune al rude lor colaterale.)1. bunici. civ. 976 C. 1 lit. Aceasta mai este denumita si clasa mixta. 964 alin. ei fiind chemati la succesiune dupa escendenfL ( Solul supraviefuitor nu constitute o clasS de mostenitori. civ. civ. reune§te rudele de grad unu din care se trage defunctul (parintii) si respectiv rudele de grad doi ce au cu defunctul un autor comun (fratii si surorile si descendentii acestora pana la gradul patru inclusiv) (art. a ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati. ascendentii sunt mostenitori de rang doi. reuneste rudele rezultate din defunct in linie dreapta la infmit (art. §irul de nasteri a persoanelor una din alta alcatuieste o linie. iar de la acela§i autor comun pana la celalalt var exists un sir de alte doua na§teri. De exemplu. De exemplu. a doua clasa. civ. a colateralilor ordinari. Nu este suflcient sti cunoastem clasele si gradele rudelor dintr-o clasa de rude pentru a stabili vocatia succeibralft concrete. in ordinea de preferinfa: — prima clasa. De aceea legiuitorul imparte rudele in doua categorii: rude in linie dreaptd sau in linie colaterala (art. Nojiunea de linie si cea de ramura si utllitatea lor in mecanismul devolutiunii succesorale. 406 alin. 2 C.). 1 C. Rudenia in linie colaterala este sirul de nasteri ce urefl panft la un autor comun §i coboara de la acesta prin sirul de na§teri (art. pe bunic. civ). pentru ca de la unui dintre veri pana la autorul comun. Fiecare nastere din sir alcatuieste un grad. nepofi tie copii etc. 406 alin. a) Utilitatea nofiunii de linie. 676 C. a descendentilor. acestea avand chemare la succesiune numai pana la gradul IV inclusiv. Pentru a afla numarul de grade ce separa doua rude aflate din clasa mostenitorilor colaterali se numara nasterile care le separa p£n& la autorul comun si de la acesta la ruda faja de care se stabileste gradul (art. . §irul de nasteri de la var la tatal lui si de la acesta la tatal celui din urma alcatuieste 0 linie ascendenta..). a.). strabunicii etc. a C.) — Un loc special este alocat unitafilor aclminjftjirfitiv terlt&rtak chemare la succesiune in caz de vacanja succesorala. b C. determinate dupa criteriul vechimii generatiilor sau a legaturii directe sau colaterale cu de cuius. 4 al Legii impozitului progresiv pe succesiuni. de xemplu. a treia clasa. Rudele in linie dreapta se mostenesc la in fin it. 3 lit.). civ. civ. sunt rude de gradul IV. 3 Jit. copilul mosteneste pe tfttS. 982 C.). In interiorul claselor de mostenitori acest fa sunt 'leiwhl'Mt(i dupa criteriul gradului de rudenie. fratii sunt rude de gradul doi. 971 alin. 963 alin. deducandu-se dacft el este mai bine plasat sau nu. civ. grupeaza persoanele care au cu defunctul un autor comun. art. Copiii sunt rude de grad unu cu parinjii. Notjunea de grad si utilizarea el pentru ierarhizarea rudelor in Interiorul unei clase. 963 C. civ. b si art. civ. 1 lit. 1 lit. alcatuita din ?irul de nasteri de la de cuius la ascendenfii sai: pariri^i.). El are chemare la succesiune in concurs cu mostenitorii din fiecare clasS (art. civ.). verii sunt rude colaterale. Rudenia in linie dreapta este descendenta unei persoane dintr-o alta persoana (art. a ascendentilor ordinari. 964 alin. 406 alin. art. inclusiv. art. grupeaza rudele in linie dreapta ascendenta in care se trage defunctul. Ei sunt fiii fiilor bunicului lor. nu enle auflcientlb.). 3 lit.. sau generatiile (art. Se distinge astfel. dupfi aland. 406 C. Spunem astfel. 406 alin. din 28 iulie 921 | au fost modificate dispozitiile art. Aceasta poate fi ascendenta.ordinea in care succesibilii sunt chemafi la succesiune. incepand cu art. civ. 1 lit. El vine la mostenire prin relajia de casatorie nu prin rudenie. a patra clasa. mai putin fratii (art. Ordinea claselor determina vocafiq sau rangul mostenitorilor. 983 C. Clasa de mostenitori desenmeaza o categorie ce grupeaza rudele chemate la succesiune. Daca sjrul coboara de la autorul comun din na§tere in nastere fiecare persoana ce se afla in prima inie descrisa este ruda colaterala cu cele din cealalta linie. civ. Gradul de rudenie indica rangul unui mostenitor. 1 C. 406 alin.). c. si de grad doi cu bunicii (art.^Pe exemplu.

in interiorul clasei de mostenitori chemata la succesiune rudele de grad cel mai apropiat inlatura pe cei de grad mai indepartat (art. Pentru o mai mare precizie terminologica. 968 alin. Prin consacrarea acesrui principiu a fost inlaturata departajarea rudelor. mo§tenitorii ce fac parte dintr-o clasa determinata sunt exelusi de la succesiune daca exista cel putin un mostenitor dintr-o clasa preferata. Pentru a le atemia legiuitorul a conceput mecanisme particulare de corectare. ca fiind subdiviziunea talpinei utilizata in cazul in care opereaza reprezentarea succesorala (art. 981 lin. Tulpina desemneaza descendenjii lasati de copilul predecedat care intra in concurs cu ceilalti copii ai lui de cuius. pentru a distinge rudele care sunt legate de defunct prin tatal lor (linie paterna) de cei care sunt legate de defunct prin mama lor (linie materna)2 (art. clasa de mostenitori cea mai apropiata lui de cuius inlatura de la mostenire celelalte clase.). paterna sau materna. prin aplicarea princirMui proximitatii clasei de mostenitori acestia vor fi chemati la mostenire cu prioritate. Aceasta notiune este utilizata in ipoteza in care la mostenire sunt chemati cel pujin doi descendentii ori colateralii privilegiati si cel putin unui dintre ei este predecedat. Noul Cod civil defineste ramura. Potrivit acestui principiu. prin distinctia intre rudele de grad egal. prin tatal comun de cea prin mama comuna. 4 C.). cel mai bine plasata. Notiunea de linie mai este utilizata de legiuitor. dar situati in clasa a Il-a de mostenitori.). A. prin raportare la clasamentul facut prin art. primii. dupa criteriul nasterii din aceea§i casatorie sau din casatorii diferite. §2. civ. Principiul proximita$ii claselor de mostenitori Principiul proximitatii claselor de mostenitori dicteaza ordinea chemarii la succesiune a claselor de succesori intr-un caz dat (art.). civ. din vechiul nostru drept. inlatura celelalte clase. ci doar bunici si matusi ori unchi. PRINCIPIILE DEVOLUTIUNII SUCCESORALE LEGALE Departajarea rudelor dupa criteriul claselor de mostenitori. Principiul egalitajii succesibililor de acelasi grad Acest principiu completeaza pe cel de al doilea. De exemplu. 964 alin. §3. Departajarea rudelor dupa criteriul gradului de rudenie. 968 alin. 2 H civ. In principiu. este folosita pentru ipoteza in care la succesiune vin in concurs fratii buni (din aceeasi casatorie) cu cei uterini (au in comun doar mama) §i/sau cu cei consangvini (au in mun tatal). MECANISMUL RAMURII (LINIEI) SAU DESPICATURII 29. incadrati de lege in clasa a patra. Daca utilizam insa sintagma „ramura materna" sau „ramura paterna" vom evita confuzia cu termenul de ramura aratat mai sus. civ. civ. dupa criteriul sexului (principiul masculinitatii) si dupa eel al ordinii nasterii (primogeniturii). 2 C. Notiunea de tulpina este incidentl mecanismului reprezentarii succesorale. Astfel vom spune rude pe ramura materna sau rude pe ramura paterna. Excepjie de la principiul egalitajii mostenitorilor de grad egal . daca nu a lasat descendenti si nici parinti ori frati sau surori. Ordinea de preferinta a mo§tenitorilor stabilita dupa acest principiu sufera unele atenuari in eadrul clasei intai si a clasei mixte. civ. 964 alin. prin aplicarea mecanismului reprezentarii. stabilind chemarea la mostenire a rudelor in ipoteza in care exista mai mul|i succesori de acelasj grad. 964 alin. dupa regulile naturale ale biologiei. Pe scurt. inlaturand pe parintii lui de cuius. notiunea de linie trebuie sa fie folosita numai pentru a distinge linia dreapta de cea colaterala. 981 alin. §i acest termen risca sa produca insa confuzii. acestia fund incadrati de legiuitor in clasa intai. In temeiul acestui principiu clasa mostenitorilor lui de cuius. Nopunea de tulpina (art. 1 C. civ. c) Utilitatea notiunii de ramura. Principiul proximita{ii gradului de rudenie Principiul proximitatii gradului de rudenie dicteaza ordinea chemarii la succesiune a rudelor din eadrul fiecarei clase. a ascendentilor ordinari. legiuitorul a creat mecanismul dehumit despicdturd3 (art. evident.). trebuie sa folosim notiunea de ramurd. pusa in aplicare prin mecahiSjnul despicaturii (art. ci egalizeaza. prin cel din urma legea nu mai ierarhizeaza. av§nd repturi egale (art. aplicand principiul prbximitatii claselor de rudenie ei vor fi chemaji cu prioritate la mostenire. 25. 1 C.4. Daca predecedatul nu avea copii la data decesului sail. Notiune de ramura. tot rude de grad I. 3-4C. din aceeasi clasa.). 968 C. mi exista tulpini. Se pastreaza insa o atenuare a acestui principiu. CORECTAREA PRINCIPIILOR Aplicarea principiilor aratate antreneaza uneori inechita|i.). daca de cuius a lasat copii.). a colateralilor ordinari. a descendentilor.). Pentru a stabili intinderea drepturilor succesibililor aflati in ipoteza aratata. mostenitorii vin impreuna la succesiune. iar pentru a distinge intre rudenia cu de cuius. civ. fiind mostenitori incadrati de lege in clasa a treia. acestia constituind fiecare cate o tulpina (art. In opozi|ie cu primele doua principii. inlaturand unchii §i matusile lui de cuius.b) A doua utilitate a notiunii de linie. 3 C. 981 alin. Acest ism va fi explicat maijos4. 964 alin. sub condi^ia ca acesta din urma sa fi lasat cel putin un descendent. ce va fi relevata la exceptii1. 3-4 civ. civ. 3 C. De asemenea. Potrivit acestuia: in cazul in care in interiorul aceleiasi clase de mostenitori exista rude de grad egal.

4. ruda legitime ori rezultata din adoptie. De asemenea.). Cazurfld de apllcare. de grad cine nu pot veni la succesiune prin reprezentare deoarece ei nu sunt succesibi in afara sferei rudelor chemate la succesiunea lui de cuius. inlaturand aceasta egalitate prin aplicarea mecanismului cunoscute sub denumirea de despicatura (sau spdrtura) sau ramura (linie) . cazul descendentilor ori a fratilor si surorilor daca in lantul de reprezenUVri unui itre acestia au fost renuntatort. civ. 965 C.:. 1 C. 32. din alta tulpina. In ^leasi conditii ca si descendentii acestuia. Prin excludere.. Colateralll privilegiati. Reprezentarea se aplica rudelor din ctaia ih endenfllor si colateralilor privilegiati beneflciul reprezentatii se bucura doar rudele din generatiile tinere. chcarfffi hi ccesiune colateralii privilegiati ai lui de cuius. 981 alin. pentru cS ii lipseste capacitatea $uc«eao4al4. Daca unui dintre reprezentatii situati in lantul de reprezenlAii nu conditiile reprezentarii. Nu se aplica reprezentarea. 3 C. In fine. Subliniem ca. 4 C. Ipoteza legala este urmatoarea: daca la mo§tenirea unui frate vin in concurs fratii §i surorile nascuti din casatorii diferite cu cei nascuti din aceiasi casatorie.). 1 si art 975 alin. prin intermedin! rcprezenlaxii. civ. 31. De exemplu. aflata in grad mai apropiat cu de cuius pentru a culege partea din succesiunea acestuia ce s-ar entatului. intrand una sau mai mule rude. daca I-ar fi supraviefuit1 ori daca nu ar fi fost declarat tied* 31. daca unui dintre copii predecedati ft fiwt renuntator fafa de de cuius. fiind interzisa reprezentarea pet Milium ori lissio medio. civ. civ. cea paterna.). din punct de vedere al reprezentatului sa existe eondifiile: . reprezentantul nu poate sari peste acesta pcnlt u <\ pe alt reprezentat. descendentii sai nu pot sa beneficieze de reprezenUtfC caci luntatorii sunt straini de mostenire.Potrivit celui de al treilea principiu: rudele in grad egal mo§tenesc in parti egale art 964 alin. Este ?nsa obligatoriu ca in lantul de reprezenfari lice are vefmA il Indeplineasca conditiile reprezentarii. civ. Conditii le reprezentarii a) Coadifiile cu privire la reprezentat Din interpretarea art. Definim reprezentarea succesorala ca fund beneficial acordat de lege unuia sau mai multor rude situate intr-un grad mai indepartat (reprezentantul) fata de de cuius. pe cand fratii buni vor culege de la ambele. Pentru descendenjl reprezentarea se aplica la infinity axllca ruturor descendenfllor: copll. 31. 981 alin. 4 C.).2. Acest mecanism este consacrat de textul art. in noua conceptie reprezentarea nu mai este definita ca o „fictiune a legi». acestia putand sa-1 reprezinte pe nedemn la sueeesiunea lui de cuius. civ. de a urea in gradul ascendentului sau. ci doar un efect al acesteia (art. Nojiune Mecanismul denumit reprezentarea succesorala corecteaza principiul proximitatii gradului de rudenie. descendentj din aceeasi tulpina. fratii buni. 981 aliri. efect ce va fi relevat la tirnpu! potrivil. pentru ambele cazuri de reprezentare. pot fi reprezentaf i si permiaaele in viata.. mo§tenirea nu se imparte in parti egale. 966 alin. chiar daca acestia se aild in \?Ja|i. Legiuitorul a creat insa o corectare a principiului. 31. In consecinta. 31. potrivit celui de al treilea principiu. impreuna cu fratii $i surorile situate pe fiecare din cele doua ramuri (art. nedemnul nu mai poate fi consid&rat mostenitor. reprezentantul c i descendent. REPREZENTAREA SUCCESORALA 30. 2 C limiteaza sfera succesorilor colaterali privilegiati pana la gradul pa cu defunctul. cu diferenta ca textul art.i#l^^ilerni nu mai extinde aceasta sancpune si mostenitori lor nedemnului. Textul art. 967 alin. civ. in al doilea rand. frati de mama ori/§i cei de tata vor culege mostenirea doar pe ramura materna sau. patrimoniul succesoral se imparte in doua linii (riguros ramuri): consangvina §i uterina (art. predecedat sau declarat nedemn (reprezentatul). spre deosebire de vechiul Cod civil* aduce o inovatie importanta. nepo|l. 966 alin.1. Desi sunt rude de aceiasi grad. 3-4 C. B. daca au fost declarate nedemne. Acesta. ndiefi Jeniii lui de cuius §i descendentii colateralilor privilegiati (art. rcpre/cninrca licandu-se devolutiunii legale ea este exclusa in cazul descendenftlor legator dot predecedati. descendentii fratilor §i surorilor. (art 966 alin. stranepo|i etc. rezulta ca pentru a exista reprezentarea necesar ca. I C. nu se aplica leprezcntarc* cesibililor din clasa ascendentilor sau a colateralilor ordinari. 1 C. din interpretarea caruia rezulta ca: in caz de concurs intre fratii si surorile consangvini si cei uterini cu fratii §i surorile nascuti din ambii parinti.. 976 aim.). Inovafia este dubla: pe de o parte. Inovatla noulul Cod civil.3. civ. nu se aplicfi repreaantarca. Pot II reprezentati nu doar persoanele predecedafo cl I* nedemnii. dupa caz.

ce au renuntat la mostenire. civ. deoarece in aceasta ipoteza" nu exista tulpina2. respectiv toti nepotii. fiecarei tulpini t s-ar aloca 1/2 din mostenire. ar fi exclusi fiind rude de gradul doi. ales de legiuitor. 3 C. dar strain de mostenirea lui de cuius. Tulpina extsti numai in ipoteza in care reprezentatul (cel putin un copii ori frate sau sora a lui de cuius. poate utiliza mecanismul reprezentarii descendentul care renuntase ia succesiunea reprezentatului ori a fost dezmostenit de acesta. civ. Reprezentarea nn este permisa per saltum si omissio medio. atunci cand exista rdati si sunt intrunite conditiile tulpinii. civ. 966 alin.) Aceasta tehnica de partaj atribuie tuturor reprezentantilor aceleia§i persoane reprezentate. de cuius a avut doi copii predecedafi. pemm ea persoanele in viata. la randul sau. ei venind astfel la succesiune in concurs cu fratii lui. pentru a nu modifica intinderea vocatiei succesorale caci. Mecanismul reprezentarii nu se aplica daca de cuius.). 3 C. nu pot fi reprezentate. succesibilul de grad mai indepartat nu poate sari peste el pentru a reprezenta un alt ascendent ce poate fi reprezentat. b) Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca reprezentantul Acesta trebuie sa aib§ vocatie personals pentru a culege succesiunea lui de cuius (art. pecttv tofi nepofii.). Reprczentatii pot sa lase si doar nepoti ori stranepoti. prin renuntare. dispusa de principiul egalitatii gradelor de rudenie. partea pe care ar fi trebuit sa o culeaga aceasta. 968 alin. art. denumip ramuri (art. predecedafi. Reprezentarea se aplica numai sub condifia existenfei tulpinii. care la randul lor au descendenti. indiferent de gradul lor (art. reprezentarea ar putea lipsi deoarece top copiii. 967 alin.). respectiv stranepofii. De asemenea. civ. ramuri art. Locul lasat de acesta nu este vacant. ei fiind rude de gradul unu. 1 Tulpina. nepofii respectiv stranepofii ar putea veni la sueeesiunea lui de cuius (bunic. 967 alin. sub condifia ca tofi copiii. cel putin unui din cei din urma nu a lasat descendenti. 2 C. . astfel ca. Ea este un mod :ul al intinderii drepturilor succesibililor. 968 alin. In cazul in care reprezentatul este un ■ate sau sora a lui de cuius. chiar daca este fn vmpk. indiferent cap succesibili de acelasi grad (ramuri) exista intr-o tulpina. permitandu-le sa urce in locul autorului lor predecedat. De exemplu. iar primul a avut cinci copii.). la randul lor. unui sau mai multi descendfenfi. In consecinta. Daca eel putin una dintre persoanele din lantul reprezentarii nu lasa un loc vacant. Local lasat de reprezentat sa fie vacant. strabunic) in nume propriu. 33. Mecanismul reprezentarii impiedica excluderea nepotilor. sa fie si ei. Reprezentarea. ori frati sau surori. iar nepotii (rude ce au capacitatea succesorala pentru ca ei existau la data decesului lui de cuius). 965. 1-2 C. acestia nu pot fi reprezentati la infinit ci doar de escendenfii lor panS la gradul patru. copilul sau copii in via$a ar ft singuri chemati sa culeaga mostenirea. :easta aplicare cu prioritate a reprezentarii releva ratiunea ei. fiecarei tulpini i se va aloca aceeasi cota-parte din succesiune. ori nedemnitatea acestuia. In schimb. De cuius trebuie sa fi avut cel putin doi copii ori doi trap* si/sau surori si ca cel pupa unui dintre acestia sd fi predecedat1 ori sa fi fost declarat nedemn (art. deoarece reprezentarea se Ika la infinit si din reprezentat in reprezentat. fiind o xceppe. flecare dintre nepoti ar veni la mostenire Tn nume propriu si ar avea dreptul la 1/6 din mostenire. numai prin acest ecanism nepotii. predecedat ori declarat nedemn) a lasat. nu pot veni la mostenirea lui de cuius prin reprezentarea autorului lor. 967 alin. Prioritate reprezentarii In raport cu principiului proximitatii gradului de rudenie. iar secundul unui. chiar daca sunt rude de gradul doi. civ. cei cinci descendenti ai primului copil prcdecedai ar dobandi 1/10 din mostenire. caci el vine la succesiunea lui de cuius nu la cea a reprezentatului (art. fiind predecedafi. reprezentantul poate fi nedemn fata de reprezentat insa nu poate fi nedemn fata de de cuius. in ipoteza in care de cuius decedeaza si a lasat unui sau mai multi copii in viafa si unui sau mai multi copii predecedati. vor culege partea care ar fi revenit repre-ntatului daca ar fi trait Importanta aplicSrii cu prioritate a mecanismului reprezentarii este verificabila in cazul in care. Reprezentantul nu exercita drepturile reprezentatului. Daca nu s-ar aplica regula reprezentarii. Egalitatea partiJor atribuite pe tulpina primeaza egalitatii pe grade. civ. desi a lasat mai mulfi copii. 3 C. aplicandu-se reprezentarea. Efectele reprezentarii a) Reprezentarea corecteaza principiul proximitatii gradului de rudenie lemind la succesiune succesibilii de grad mai indepartat in concurs cu cei de grad mai apropiat lui de cuius. ci propriile sale drepturi. In consecinta. de exemplu. inclusiv3. iar singurul descendent al celui de al doilea copil predecedat ar dobandi 1/2 din mostenire. In ipoteza in care top copii sau tofi nepofii sunt predecedafi. Reamintim ca descendentii unui ill aflat in viata. se aplica cu prioritate in raport cu principiului proximitatii.Predecesul reprezentatului. gradului de denie. aplicand principiul proximitatii gradului de rudenie si regula capacitatii succesorale.). ei profitand doar de gradul reprezentatului. ei fiind succesibilii cei mai apropiafi lui. In aplicarea mecanismului reprezentarii partajul se face pe tulpini si nu pe capete (art. 2 C. 968 alin. si nu o parte egala cu cea pe care o culege fiecare dintre descendentii in viata ai lui de cuius. si exista unui sau mai mulp predecedafi.

Cu toate acestea observam ca si legiuitorul distinge mostenitorii „rude ale defunctului" de celelalte doua categorii. vom putea face acesteia orezentlnd astfel Hecate clasa de mcftenKori pentru a releva categoriile de rude ce fac parte din fiecare clasa. Pentru aceasta vom urma clasamentul „mostenitorilor legal i" impus de lege Tn mod expres (art. Codul civil nu reglementeaza expres. 36.Partea culeasa de reprezentanp" in eadrul tulpinii. acest mecanism va prevala si in cazul calculului cotitatii disponibile.sotul supravietuitor". 3 C. este necesar sa decidem daca la calculul cotitatii disponibile se tine cont de numarul tulpinilor ori de numarul succesorilor. Efectul particular al reprezentarii nedemnului Aceasta constituie o noutate a Codului civil.. Copii nedemnului. ori cei legitimi. Pentru aceste considerente impartirea mostenitori reglati . daca nu chiar privilegindu-l. Nu pot fi obligap' la raport decat daca valoarea activului a depasjt pe cea a pasivului masei succesorale a lui de cuius (art. In cadrul categoriei . daca acestia intra in concurs cu copii nascuti ulterior mortii lui de cuius. plurisemantic. sotului supraviefuitor au fost asezate inaintea mostenitorilor „rude ale defunctului". In analiza devolutiunii legale. Asa cum se observa. conceputi inainte de deschiderea mostenirii lui de cuius* care au cules mostenirea prin reprezentare.): -. Astfel. mostenitori rezen atari prin deftui|ie. ca o categorie distincta. civ. In dreptul nostru exista insa o serie de bunuri ce au un astfel de regim.. iar in reglementarea drepturilor mostenitorilor legali cele .mostenitori neregulati a fost utilizati doar incidental chiar si sub vechiul Cod civil. §1. asa cum a fost aratat. Categorii de mostenitori considerate desuete. impusa de existenta riscului tratamentului diferit a copiilor nedemnului existenp' la data decesului lui de cuius. noul Cod civil nu mai utilizeaza distinctia intre mostenitorii regulati (rudele de sange si asimilatii lor) si neregulati.. In prezent doar unitatea administrativ teritoriala poate fi incadrata propriu-zis in categoria mostenitorilor neregujafi. 963 alin. civ. cotitatea disponibila se va calcula tinand cont de cele doua tulpini si nu de cei patru descendenti. 963 alin. Cotitatea disponibila va fi deci de 1/3 din mostenire si nu de 1/4. regimul juridic si intinderea dreptului la mostenire al iiecareia dintre aceste categorii. cu mostenitorii rude ale defunctului (regulati). Aplicarea regulfjor devolujiunii legale Fiind deja cunoscuta tehnica devolutiunti succesorale legale prin care legiuitorul a dictat ordinea in care rudele sunt chemate la mostenirea lui de cuius. Avand in vedere ca reprezentarea este un mecanism exceptional ce corecteaza principiul proximitatii gradului de rudenie. 969 C. in raport cu cei nascuti dupa acest moment. . ^rudele defunctului'' si . copii din afara casatoriei au aceleasj drepturi fate de parinti si rudele lor. Incidental este nevoie sa fie utilizafi §i acesti termeni. daca de cuius a lasat un copii in viata si unui predecedat care avea trei copii. Sec|iunea a H-a Mostenitoril legali 36. are acum un drept propriu la succesiune. ca si copii din casatorie. regimul succesoral al bunuri lor a caror devoluliune deroga de la regimul comun al devolutiunii legale. civ. Sub denumirea aratata vom incheia analiza mostenirii legale cu relevarea celor mai importante bunuri ce exced regimului comun al devolutiunii. este totusi utila folosirea sintagmei „rude ale defunctului'' sau mostenitor regulat §i neregulat Nu mai este utila distinctia dintre mostenitorii legitimi si cei nelegitimi avand in vedere ca. cu sintagma mostenitori. 1 C. ce au cules mostenirea acestuia prin reprezentare. SOTUL SUPRAVIETUITOR1 Noul Cod civil a asezat sotul supravietuitor in fruntea mostenitorilor legi (art. pe capete.2 Categoria mostenirilor anOmale. civ. va fi impart ita intre ei. Renuntarea unui succesibil din eadrul unei tulpini va profita celorlalti succesibili din eadrul acelei tulpini. pentru acuratefe a explicatiilor. Sotul supraviefuitor de asemenea.). rudele din casatorie. in concurs cu ceilalti mostenitori regulati. Incidents reprezentarii fn calculul cotitatii disponibile Lasand de o parte reprezentarea in cazul fratilor si surorilor.). ea fiind calificata de lege ca mostenitor caci este enumerate printre „mostenitorii legali" (art. „Anormalitatea" regimului acestora a determinat denumirea devolufiunii lor: succesiuni sau mosteniri „anomale".rudelor defunctului" vom urma ordinea fireasca a chemarii la succesiune a clase lor de mostenitori. apropiindu-l.unitatea administrativ teritoriala locala". si cei nelegitimi. 36. greu de utilizat. fiind considerate a avea o utilitate neinsemnata.1. 963 alin. mostenitor neregulat. la moartea nedemnului vor raporta bunuri le dobandite astfel. rangul succesoral. avand in vedere ca aceasta se aplica si in cazul descendentilor. Este inlocuit astfel termenul de mostenitori regula{i. 1 C.

Chiar daca aceasta conditie se subinfelege si daca nu ar fi fost scrisa. pe temeiul Iegaturii de casatorie cu de cuius. Evolupa dreptului sopilui pravietuitor este deci evidenta. prin modificarea adusa dreptului la mostenire a sotului supravietuitor. 2 C. Conditii generale ale chemSrii la mostenire a sofului supravietuitor: vada subzistenjei cdsdtoriet Pentru a putea mosteni si so^ul supravietuitor trebuie sa indeplineasca conditiile erale Pentru ca nu este ruda cu defunctul (art.). Desigur.). grade le si nici regula egalitatii de tratament a rudelor egale. 972 alin. la decesul unui parinte adesea copiii raman in indiviziune cu sopil supraviepiitor pentru a-1 proteja pe acesta.2. Evolutia dreptului la mostenire a sojului supraviejuitor. 39. prin regulile cotitatii disponibile §i ale rezervei el este avantajat. sotul supravietuitor. manifestat in diferite forme. Regim asimilat mostenitorilor legitimi (rude cu de cuius) In sistemul initial al Codului nostru civil. elvetian. civ.Regulile de chemare ale sofului supravietuitor sunt distincte de ale mostenitorilor legitimi (rude cu de cuius). CHEMAREA LA MOgTENIRE (VOCATIA SUCCESORALA GENERAIA) 38.A.. civ. C. In plus.). nefiind ruda cu de cuius. irin vocatia succesorala este plasat dupa descendenti. fiind astfel chemat la succesiune dupa ultimul mostenitor ieghim. iar in lipsa acestora culege intreaga mostenire (art. hotararea care nu este definitivS nu produce efecte. in timp. era considerat un mostenitor neregulat. dar si a sistemelor de drept francez. 970 C. DEVOLUJIUNE LEGAlA.). 39. civ..1. prin pastrarea condifiilor materiale de viafa existente anterior decesului celuilalt sof. . B. Facand un tablou al oVepturilor actuate ale sotului supravietuitor observam ca acesta intra in concurs cu toate categoriile de mostenitori lipsindu-le astfel de o parte din dreptul lor. Aceasta pozitie nu este aleatorie. in principiu 1/2. textul aratat prevede expres ca existenta hotararii de divort nu impiedica pe sotul supravietuitor sa mosteneasca pe sotul defunct daca aceasta nu era definitiva la data decesului. Este vorba de Legea nr. El este chiar privilegiat in raport cu acestia. adica succesorul de grad XII. 304 alin. Regulile particular ale devolutiunii aplicabile sotului supravietuitor Sotul supravietuitor nu face parte din clasele de rude chemate la succesiune. Ultima lege a adus o adevarata reforma a dreptului la mostenire.). CAJRACTERIZAREA GENERALA A DREPTULUI LA MO§TENIRE A SOTULUI SUPRAW^UTTOR 37. si alte drepturi speciale acordate acestuia asupra unor bunuri din masa succesorala. Este motivul pentru care regulile aratate au fost preluate de noul Cod civil. Potrivit noului Cod civil sopil supravietuitor este asimilat mostenitorilor legitimi. Codul civil a suferit mai multe modificari prin care s-a acordat sotului supraviepiitor dreptul la mostenire. 3 C. inclus atunci in sfera mostenitorilor si inaintea statului. In schimb. dupa legea din 28 iunie 1921. 970 C. Principiul chemarii la mostenire in concurs cu fiecare clasa. 962 si art. SOJUL SUPRAVIETUITOR NU ESTE SUBORDONAT PRINCIPIILOR DEVOLUTIUNII LEGALE APLICABILE RUDELOR DEFUNCTULUI 39. 319/1944. sotul dintr-o casatorie putativa care a fost considerat de buna-credinta are dreptul la mostenirea lui de cuius ca si sotul supravietuitor (art. Imposibilitatea apiicarii principiilor devolutiunii succesorale si a exceptiilor. Pentru nu perturba ierarhia tradifionalft a claselor de mostenitori legiuitorul a preferat ca supravietuitor sa nu alcatuiasca o clasa succesorala care sS inlature de la nire alte clase. astfel ca nu este subordonat principiilor sau excepjiilor devolufiunii succesorale legale. civ. . De asemenea. Sotul supravietuitor p&streazh dreptul la mostenire daca era despartit in fapt la decesului celuilalt sot. nu va avea dreptul la succesiune: sotul a carei casatorie a fost constatata nul3 sau anulata dupa decesul celuilalt sot datorita efectului retroactiv al acestei sancfiuni. Acest statut se observa chiar prin plasarea sotului supravietuitor in capul listei mostenitorilor legali (art 963 si art. indiferent de perioada cat a durat despartirea. venind in concurs cu toti mo§tenitorii.). 972 alin. Natural. civ. Sotului supravietuitor nu-i sunt deci incidente regulile privind clasele de raostenitori. Acest drept nu poate exista decat daca sojul in culpa a decedat inainte de a se constata nulitatea casatoriei (art. Sub influenta vechiului drept romanesc. 970 C. sotul supraviepjitor are prin regimul comunitatii de bunuri un drept propriu din aceasta masa. ei sa mosteneasca In concurs cu fiecare clasa. venea la succesiune dupa rudele de gradul patru. Italian etc. sotul Lipraviepjitor trebuie sa indeplineasca doar primele conditii generale pentru a avea vocafie generaia la mostenire: capacitatea succesorala §i sa nu fie declarat nedemn. in practica. Ulterior. dar la egalitate cu mostenitorii din clasa mixta a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati. legea prevede expres ca sotJi au dreptul reciproc de a se mosteni sub conditia ca la data decesului unuia dintre ei sa fie casatoriei (art. Pentru ca nu exista relate de casatorie. 609/1941 si de Legea nr. pe langa cele doua condifii ale vocatiei generale la mostenire trebuie sa fie indeplinita condifia din care rezulta acest drept particular la mostenire: existenta casatoriei la data decesului unuia dintre so|i. tin movafiile noului Cod civil el are astazi si sezina. I C. De aceea. civ. Ea corespunde regimului privilegiat al dreptului la mostenire al acestuia.

civ." Se subintelege din regula egalitStii rudelor firesti §i civile ca si a acestora cu copii nascud din afara casatoriei (art. 42. cand intra in concurs cu celelalte categorii de mostenitori. Textul nu prevede ce se im. cand intra in concurs cu descendentii si cresterea acesteia. a C. totusi restrange foarte mult dreptul mostenitorilor din unele clase. Caracterizare generala a dreptului la mostenire al sotului supravietuitor in concurs cu succesorii din diferite clase Sotul supraviepiitor are dreptul sa il mosteneasca pe defunctul sot ca orice mostenitor. egalitatea cotei cu ascendentii priyilegiafi §i colateralii privilegiati. legiuitorul a reglementat doua ipoteze: cand sopd supraviejuitor intra in concurs cu mostenitori dintr-o categorie sau 1ta. civ. a) In concurs cu descendentii defunctului 41. legiuitorul a decis intinderea dreptului succesoral al primului. I lit. sotul supravietuitor are urmatoarele drepturi: Un drept de mostenire.). Din acest motiv am putea spune ca sotul supravietuitor chiar daca nu alcatuieste o clasa de mostenitori. El este chemat la succesiune nu prin aplicarea tehnicii devolutiunii succesorale. ca §i copii adoptati. nu ar putea beneficia de neeanismul reprezentarii pentru a urea in locul altui mostenitor. fiind important sa mosteneasca eel putin cate unui din fiecare categorie. observam ca sotul supravietuitor nu inlatura total mostenitorii din ultimele doua clase insa le reduce foarte mult dreptul. Persoanele ce intra in categoria ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati Legiuitorul pune pe sotul supravietuitor pe picior de egalitate cu parintit si fratii.). 972 alin. mosteneste 1/3 din masa succesorala* (art.elege prin descendenti insa in articolul 975 C. fiind succesor in temeiul Iegaturii speciale de casatorie. Din sintagma . d) In plus. 973 C. in concurs cu toate clasele de mostenitori. b C. dar le reduce substantial dreptul la mostenire cu cota de 3/4. 3 C.3. 971 alin. fiind plasat pe pozh/ie egala cu ascendenui privilegiati si colateralii privilegiati. prevaziuidu-le o cota egala din mostenire. a carui intindere este diferita in functie de categoria de mostenitori cu care intra in concurs (art. sotul are dreptul la continuarea contractului de inchiriere a locuintei (ait 323 alin. ci prin recunoa§terea dreptului de a mosteni. Prin descendenti legiuitorul intelege deci copii legitimi si cei asimilati lor: copii naturali recunoscuti sau a carui filiatie a fost stabilita prin hotarare judecatoreasca. Intinderea cotei sojului supravietuitor.). civ. 448 si 471 alin.). Pentru a asigura aceasta egalitate. surorile ori descendentii lor.). 974 C. si cand acesta intra in concurs cu mostenitori din ambele categorii.vin in concurs" prevazuta in art. civ. fara a exista un temei. D. sau nu au purut sa mosteneasca. nu toti mostenitorii dintr-o clasa. Persoanele ce intra in categoria descendenjilor m Indiferent de numarul descendenti lor. In functie de o prezumata impartire a atasamentului defunctului intre sopil supravietuitor si mostenitorii cu care acesta intra in concur^. ori descendentii acestora. si inaintea ascendentilor ordinari si a colateralilor ordinari pe care nu-i inlatura. Daca sopil supravietuitor nu inlatura nicio clasa succesorala de la mostenire. in concurs cu acestia. rezulta ca legea are in vedere doar mostenitorii care au acceptat succesiunea. Intinderea acestui drept este variabila in functie de clasa de mostenitori cu care vine in concurs. care ar avea vocatie generala succesorala dar care. c) Un drept temporar de abitatie asupra locuintei (art. civ. DREPTURILOR SUCCESORALE ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR. L DREPTUL LA MOSTENIRE AL SOTULUI SUPRAVIETUITOR IN CONCURS CU DIFERITELE CLASE DE MOSTENITORI 40. Intinderea cotei sojului supraviejuitor. civ. 42. atunci cand acestia intra in concurs. ENUMERARE Potrivit regulilor Codului civil.1. Observam ca punand . civ. Imposibilitatea reprezentarii succesorale. 972 C. dupa descendenti. civ. 1 si 3 C. 972 alin. asa cum vom vedea. Sotul supraviepiitor.39. din varii motive nu au acceptat mostenirea. in concurs cu toate clasele de mostenitori (art.). 972 lit. In concluzie. Indiferent de numarul lor. de 1/4. ori descendentii acestora). civ. si nici sa fie reprezentat pentru ca mostenirea sotului decedat ar ajunge astfel in patrimoniul persoanelor din fam ilia sotului supravietuitor.). in concurs cu acestia sotul supravietuitor osteneste un sfert din patrimoniul lasat de defunct (art. civ. b) In concurs cu mostenitorii din clasa mixta a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati. sotul supravietuitor. impropriu am putea sa-1 situam pe poziUa a doua in ierarhia claselor.) ca este indiferem felul rudeniei sau al nasterii. 1 C. Un drept special asupra bunurilor mobile si obiectelor apartinand gospodariei casniee (art.. pentru a ajunge la cota de 3/4 in concurs cu ascendentii ordinari si colateralii ordinari. I C. Asa se explica cota redusa a dreptului la mo§tenire a sotului supravietuitor. se precizeaza ca „descendentii sunt copiii defunctului sj urmasii lor in linie dreapta la infinit. in concurs cu mostenitorii din ambele categorii (ascendent privilegiati si colateralii privilegiati.

de lipsa unuia dintre parinti beneficiaza colateralii privilegiati. in functie de clasa cu care vine in concurs.. potrivit art. daca acesta a decedat pana sa se ft constatat tea casatoriei (art. pot intra in concurs mai multe persoane cu calitatea de sot supravietuitor. d) In concurs cu mostenitorii legali apartinand unor clase diferite ori cu alte persoane ce au statut de sot supravietuitor. 1 C. civ. 2 stipuland ca sotul supravietuitor intra in concurs cu mostenitori din clase diferite. c C. 304 alin. nu se mai justifies atributul de mostenitor privilegiat. civ. daca intra in concurs cu sotul supravietuitor.concurs cu ascendentii privilegiati ori numai cu colateralii privilegiati sau descendentii lor. civ. civ. 1 C. Intinderea cotei sotului supravietuitor in concurs cu mostenitori legali apartinand unor clase diferite Aceasta ipoteza poate aparea prin efectul dezmostenirilor (art. 972 lit. |i un patrimoniu comun. parintii. 972 alin. 1/2 etc.. civ. cate 1/2 din mostenire. sotul supravietuitor mosteneste jumatate din succesiune (art. prin simpla comparape. cand vin singuri la succesiune. ei pot fi considerati privilegiati deoarece dreptul lor este restrains intr-o cota mai mica decat la ascendentii ordinari. Potrivit art. Daca este singunil mostenitor din clasa sa.. m comparatie cu cota de 1/2 din mostenire cand in concurs cu ambii parinti (art. astfel ca ei vor mosteni ca ascendentii ordinari.). mai intai. in caz de concurs intre mai multi soti supraviepiitori cota ce revine sotului supravietuitor potrivit regulilor art. Sottil supravietuitor va avea un drept propriu de 1/2 din masa bunurilor comune la care se adauga. putin probabila. Mai observam ca. 2 C. 1/3. o cota de 1/4. Bunurile proprii ale defurictului existente la data decesului fac obiectul transmisiunii succesorale si nu exista opiedica reala in delimitarea acestora. stapanita in devalmasje cu sotul supravietuitor. enumerate in art. e) In lipsa mostenitorilor regulati. 42. civ. masa comuuitatii de bunuri era. ca efect al casatoriei putative. civ. 339 C. asa cum se observa. 971 alin. surorile sau descendentii lor mostenesc in cote egale. De exemplu. d).). intinderea cotei sotului supravietuitor cand intra in concurs fie cu ascenden|H ordinari. dreptul la mostenire ca sot supravietuitor Asa cum a fost aratat mai sus. sotul de buna-credinta dintr-o casatorie putativa" Sstreaza drepturile cuvenite sotului dintro casatorie valabila. a C. ce ar fi re venit sotului defunct dacatraia. Calcularea cotei parti din succesiune a sotului supravietuitor in timpul casatoriei sotii au un patrimoniu propriu. alcatuit din bunurile comune dobandite in timpul casatoriei. .ya veni la mostenire un succesor subsecvent. Indiferent de numarul acestora. 1 lit. cota sotului supravietuitor va fi iitS ca si cand ar fi venit in concurs doar cu mostenitorul dezmostenit1.).). este posibil sa vina la mostenire un mostenitor subsecvent daca partea dezmostenitului nu este culeasa de mostenitorul cu care acesta este in concurs. 972 alin. din cealalta cota de 1/2 din masa comunitatii de bunuri. cisingurul parinte. 340 C. 2 C. . cota sa va fi stabilita prin raportare la clasa cea mai apropiata. In ipoteza in care in urma dezmostenirii in parte. sotul supravietuitor mosteneste intreaga masa succesorala (art. 3 C civ.pe picior de egalitate pe sotul supravietuitor cu parinti si fratii. 972 alin. 1 lit. Dezmostenirea poate inlatura pe mostenitor de la intreaga mostenire sau in parte (art. In lipsa unor reguli legale speciale consideram ca in prezent calculul dreptului la mostenire al sotului supravietuitor se face dupa aceleasi reguli cu cele ale mostenitorilor legitimi. potrivit art. la partajarea acesteia. n aceasta ipoteza. si din masa bunurilor proprii ale acestuia din urma. civ. in locul lui. 978 alin.). surorile ori descendentii lor.2. fie cu colateralii ordinari Legiuitorul a ales sa trateze cu multa favoare pe sotul supravietuitor atunci cand sta intra in concurs cu ascendentii ordinari sau cu colateralii ordinari. Pentru transmisiunea succesorala a dreptului defunctului din aceasta masa trebuie sa se procedeze. alcatuit din bunurile proprii. Observam ca. in ipoteza in care un mostenitor rezervatar a fost dezmostenit In tot acesta va veni la mostenire in limita rezervei succesorale. 964 alin. deci si dreptul la jtenire la decesul fostului sot. fiecaruia ii revine o cotade 1/3 din mostenire. $i in aceasta ipoteza sopil supravietuitor ori parintii sau fratii. In schimb. daca sopil in culpa a fost bigam si pana la decesul sau nu a fost anulata cea de a doua casatorie.. de Iipsa unuia dintre parinti nu beneficiaza sopjl supravietuitor. la data decesului. 2 C. se imparte intre sotii aflati in concurs. civ. In fine. mostenitor. 972 alin. tii. cota sa fiind in acest caz de 1/2 si nu de 1/4 cat ar fi fost daca mostenea si celalalt parinte. c) In concurs cu ascendentii ordinari sau cu colateralii ordinari. 972 alin. In aceasta ipoteza. In schimb. 1074 C. observam ca in concursul dintre parinti si colateralii privilegiati ori descendentii lor. care ea o cota de 3/4 din mostenire. civ.). dreptul soral al acestuia fiind de 3/4 din succesiune (art. Intinderea cotei sotului supravietuitor in concurs cu alte persoane ce beneficiaza. In aceasta ipoteza cota sotului supravietuitor va fi stabilita prin raportare la clasa dezmostenitului sau a celui subsecvent? Solutia o da art. ori in ipoteza in care dezmostenitul este rezervatar.

2 C. la plata pasivului succesoral proportional cu cota succesorala in limita activului primit (art. 2 C. pasivul succesoral (art. Prin acordarea rezervei. 47. Aceasta obligate este reciproca. Aceasta masa este activul net mostenirii prin scaderea din activul brut. Codul civil stabileste ca sotul supravietuitor este mostenitor legal. are dreptul la mobilele si obiectele apartinand gospodariei (art. cand in urma dezmostenirii pe langa sotul supravietuitor yin la mostenire atat dezmostenitul. In afara dreptului la mo§tenire. regimul dreptului s&u k ostenire fiind asemanator cu cel al acestora. 974 C. Notiunea de mobile §i obiecte apartinand gospodariei casnice. frigider etc. precum si legatele. pentru a calcula dreptul la mostenire al. 319/1944. Exista o singura exceptie. 49. civ.. Obiectul dreptului succesoral special al sotului supravietuitor In reglementarea actuala a noului Cod civil sopil supraviefuitor are dreptul doar la mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice. fiind excluse darurile de nunta la care avea dreptul in temeiul art. obiecte de menaj.).Nu se mai aplica deci vechea regula a prelevarii cu prioritate a cotei ce reprezinta 1 sotului supravietuitor din masa succesoralapentru ca asupra restului sa se calculeze dreptul celorlalti mostenitori.). corespunzator nivelului obisnuit de trai al sotilor. Nu au insS. legea creeaza sotului supravietuitor o situajie asemanatoare celei de care se bucura rudele in linie directa: descendentii §i ascendent privilegiati. care obliga pe sotul ce vine in concurs cu descendenfii sa raporteze liberalitatile intre yii (darurile sau donatiile de la sotul predecedat).). In temeiul art. sotului supravietuitor (§i al oricami mostenitor in genere) trebuie sase stabileasca masa de calcul. cat si acela care beneficiaza de dezmostenire. definim mobilierul si obiectele de uz casnic ca fiind: lucrurile care. DREPTUL SPECIAL AL SOTULUI SUPRAVIETUITOR ASUPRA MOBTLELOR §1OBIECTELOR APARTINAND GOSPODARIEI CASNICE 48.. II. ma§ina de spalat.) Regimul juridic al dreptului succesoral al sotului 47. este tinut de obligatia de aportare a liberalitatilor si are sezina ca si descendentii. 1146 alin. Av&nd in vedere practica si doctrina cu privire la aceste bunuri. prin natura lor. 1114 alin. 5 din Legea nr. pentru a sti la ce vafeare se raporteaza cota-parte a sotului supravietuitor §i a mostenitorilor cu care intra in concurs. civ. 319/1944. se stabileste o ordine. SotAil supravietuitor este mostenitor rezervatar §i in concurs cu descendenfii raporteaza liberalitatile.). Asemanarea cu situatia descendentilor este accentuata de dispozitiile art. Soful supravietuitor este un mostenitor asimilat rudelor defunctului Sotul supravietuitor este mostenitor universal si in aceasta calitate este |inut. ca si rudele fn linie directa.1. sotul supravietuitor este protejat prin recunoa§terea rezervei succesorale (art. Astfel. Pentru so|ul supravietuitor trebuie sa se deduca masa bunurilor ce reprezinta dreptul sau special atunci cand sunt intrunite conditiile de dobandire a acestui drept (art. acesta din urma culege partea ramasa dupa atribuirea cotei sotului supravietuitor si a cotei celui dezmostenit1.1. civ. civ. civ. 974 C. el vine in concurs cu escendentii. pianul etc. §i valoarea acesteia. aparatul de radio. 5 din Legea nr.2. 1 C. Din economic odului civil rezulta el este asimilat mostenitorilor regulafj.) nu modifica nimic cu privire la aceste bunuri in raport de dispozidile art.). a si b C. 1 lit. 1091 aim. determinata de nevoia aplicarii regulii acrescamantului pentru rudele lui de cuius care culeg partea dezmostenitului. In principiu. Trebuie apoi sa se stabileasca masa de exercitiu. 49. dar nu doar pentru sotul supravietuitor. sotul supravietuitor. aragaz. Astfel. civ. Intra in aceasta categorie: mobilierul. ca si mostenitorii „rude ale defunctului". singurul. civ. civ. masa de calcul a drepturilor mostenitorilor este aceeasi pentru tofi. Aceasta exprima ireocuparea legiuitorului de a asigura egalitatea ?ntre ascendent si descended! pe <j» parte. 1087 C. civ. potrivit art. adica masa de bunuri existenta efectiv pentru a sti asupra a ce se va imputa cota-parte a carei valoare a fost calculate. a caret intindere este de 1/2 din drepturile sale succesorale (art. copiii si descendentii lor fiind \mu\i sa raporteze liberalitatile cand mosteneste impreuna cu soful supravietuitor. este rezervatar. televizorul. daca vine in concurs cu ceilalti mostenitori decat descendentii. 974 C. adica maSa succesorala. cu sopil supravietuitor. 971 si 972 C. civ. Din' acest mOtiv. Noua dispozrtie (art. masa de bunuri existenta la data decesului lui de cuius. prin natura si qfectaftunea lor sunt destinate sa serveascft gospodariei casnice si pe care sotii le-au folosit in acest scop. . Notiunea de drept special al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice In afara de partea din succesiune care i se cuvine cu titlu de mostenitor legal. 1075 alin. In acest eaz. acest caracter: automobilul. pe de alia parte. 1088 C.

cu eel al art.2. in consecinta. rezultate din scopul acestui drept: asigurarea unei locuinte gratuite sotului supravietuitor. Daca sopil predecedat a dispus prin acte intre vii sau prin testament de partea sa din aceste bunuri. sau ca au ^ost dobandite in timpul casatoriei1. Printr-o decizie de principiu a fostului Tribunal Suprem s-a pus capat contrdverselor privind domeniul drepturilor prevazute in art. Chiar daca nu este prevazut de lege.3. legatul prezumat riu are temei juridic. Daca ar fi un drept succesoral valoarea abitatiei ar trebui sa se impute asupra partii succesorale a sotului supravietuitor. Locul estei doctrine a fost luat de teoria care atribuia dreptului sotului supravietuitor upra acestor bunuri natura unui drept de mostenire legal. Nimic nu-1 poate impiedica pe soUil predecedat sa dispuna de casa aratata printr-un testament §i astfel sotul supravietuitor nu va putea pretinde dreptul de abitatie. se subintelege ca sotul supraviejuitor are dreptul sa foloseasca in aceleasi conditii sj mobilierul aflat in locuinta. AstfeL este indifferent ca la data incheierii casfttoriei aceste bunuri au fost proprietate exclusivS a defunctului sot1. Caracter juridic. este recunoscut de drept. dreptul sotului supravietuitor asupra bunurilor mobile au fost considerate a fi un legatprezumat facut acestuia de sotul predecedat3. 319/1944. in concurs cu ascendent^ sotului predecedat urma ca dreptul sotului praviefAiitor asupra acestor bunuri sa fie restrans prin deducerea cotitatii rezervei cendentilor privilegiati. 973 alin. 1 C.. deoarece el nu se regase§te in patrimoniul defunctului pentru a ft cules de sotul supravietuitor. cu urmatoarele derogari prevazute de art.. dreptul de abitatie al sotului supravietuitor este subordonat regimului juridic de drept comun al dreptului de uzufruct. 974 C. 49. relativ la bunurile aratate. Domeniul bunurilor mobile §i obiectelor apartinand gospodariei casnice. S-a susfinut ca sistemul nostru de drept nu cunoaste decat mo§tenirea legala i cea testamentara §i ca. Potrivit acestei decizii. 5 din Legea nr. III. 703 si urm. civ. cu o destinatie speciald. civ. 319/1944 semnifica bunurile mobile care prin natura lor sunt destinate a servi in cadrul gospodariei casnice si care au fost folosite efectiv de soti in acest scop2. 319/1994. 974 este similar. Aceasta decizie are deplina aplicabilitate si astazi in conditia in care textul art. soful supravietuitor poate sa renunte la legatul prezumat si sa accepte moste-irea legala.49. bunurile apartinand gospodariei casnice si darurile de nunta sunt culese in totalitate de sotul supravietuitor. Notiunea de drept de abitatie Potrivit art. desfinat acestui scop altfel. cest drept nu este de ordine publica astfel ca de cuius poate sa dispuna liber de ele rin liberalitati. ele vor fi luate in calculul rezervei sotului supravietuitor. Avand aceasta natura rezulta consecintele: soful predecedat poate sa dispuna de aceste bunuri fie prin acte intre vii. 319/1944 traduce preocuparea doctrinei din perioada mijlocului secolului XX de a gasi o solutie pentru a evita privarea sotului supravietuitor de locuinta pe care o ocupase efectiv inaintea decesului defunctul sot. Teoria aratata a fost consacrata defmitiv prin decizia de indrumare a Plenului fostului Tribunal Suprem1 potrivit c&reia: „ln cazul in care sopil supravietuitor vine in concurs cu parinpi sotului decedat. 973 alin. nofiunea de mobile si obiecte apartinand gospodariei casnice la care se refers art. DREPTUL DE ABITAJIE AL SOTULUI SUPRAVIETOITOR 50. Incepand cu anii 1960-1970 aceasta calificare a fost contestation doctrina si ractica. ce preia art. Natura si regimul juridic. Cu privire la continutul lui. C. 4 din Legea nr. civ. dreptul la locuinta ar fi iluzoriu. reglementat de art. Consecintele naturii dreptului aratat sunt: lipsptul supravietuitor dobandeste aceste bunuri peste partea sa succesorala4. in calitate de locuinta principal! Se intelege ca ipoteza legala este cea in care sotul supravietuitor a locuit in casa proprietatea exclusiva a sopilui decedat Dreptul real de folosinta gratuita a locuintei ce a avut aceasta destinatie in timpul casatoriei. civ. . daca aceasta casa face parte din bunurile mostenirii". 5 din Legea nr. Dreptul de abitatie nu este un drept de mostenire. Dupa modelul dreptului german din care s-a inspirat legiuitorul nostru in reglementarea Legii nr. Criteriul de determinare a caracterului de bun mobil si obiecte apartinand gospodariei casnice este cel al destinafiei pe care sotii au dat-o in fapt acestor lucruri fara a interesa provenienfa lor. fie prin xheredare. 5 din Legea nr. Natura juridica a drepturilor prevazute de art. 2 C. deoarece acest bun nu mai face parte din masa succesorala lasata de defunct.. „sotul supravietuitor care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o alta locuinta corespunzatoare nevoilor sale beneficiaza de un drept de abitatie asupra casei in care a locuit pana la data deschiderii mostenirii. pe o perioada scurta de timp. 319/1944. daca sotul predecedat a dispus de aceste bunuri prin testament. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor asupra casei in care a locuit cu defunctul sotnu este de ordine publica. ele vor fi luate in calcul la stabilirii masei succesorale". Acest text.

) sunt chemafi la mostenire toti descendenfii liferent de sex si de ordinea nasterii exclude implicit regula privilegiului masculinitafii si pe cea a primului nascut. 975 alin. Descendenfii raporteaza donatiile (art. 2 C. civ. cat si pe adoptatori. copii naturali. care isi produc in continuare efectele potrivit regimului juridic stabilit de legea sub care a fost incuviinfata1. 975 alin.). Descendentii vin in acest caz la mostenire pe tulpini.). legi&torul a acordat descendenfilor sezina. partajand astfel prioritatea chemarii la succesiune (art.3. descendenfii sunt chemafi la succesiune dupa regulile celor trei principii. In cadrul acestei clase. copii lui de cuius. 975 alin.)2. descendenfii de grad mai apropiat exclud pe cei de grad mai Indepartat. civ. 54. Pentru a asigura pacea in familie legiuitorul obliga descendeii^Tsa 'rap*#r|eze.). 77 C. Nu mostenesc insa rudele adoptatorilor (art. Acest drept constituie un privilegiu legal acordat descendenfil'orj.i5as$rarea armoniei Intre'" fiati. 975 alin. mostenitori legafi de de cuius prin legatura de filiafie. 470-471 C. §3. 2 C. imparfind mostenirea dupa numarul tulpinilor si nu dupa numarul succesorilor. nepofii lui de cuius. civ. Regim complet Descenden|ii sunt mostenitori rezervatari (art. Astfel.donafiile cand vin la mostenire impreuna. mecanism de corectare a principiului proximita|ii gradului de rudenie (art. 975 alin. civ. si rudele lor. chiar si dupfi deschiderea succesiunii sau dupa ce a avut loc partajul. APLICAREA REGULILOR DEVOLUTIUNII LEGALE A MOSTENIRII 3. civ. Descendenfii sunt mostenitori sezinari (art. faptul ca de cele mai multe ori acestia loeuiese si gospodaresc impreuna bunurile lasate de defunct. 972 alin. fam. aplicand principiul proximitafii gradului de rudenie. Acestia din urma si descendenfii lor mostenesc atat pe parintii firesti. incepand cu data legitimarii sau a hotararii judec&toresti de stabilire a paternitatii sau maternitafii. impartind mostenirea pe capete (art. In concurs cu descendenfii. II.). civ. 1146 C. §i descendentii adoptafi au aceleasi drepturi ca cei legitimi.). 1126 C. adoptafii cu efecte depltne rup legatura familia fireasca si vor mosteni parinfii adoptivi in aceleasi conditii ca fii legitimi 79 C. excepfie facand totusi soful supraviefuitor care vine in concurs cu descendenfii. civ. 4 C. Descendentii de grad mai apropiat exclud pe cei de grad mai indepartat (art 975 alin. In schimb. civ. 1 lit. In consecinfa. asa cum se prevede implicit prin regulile art. indiferent de gradul lor. civ. ori intre nepoti etc.) cu unele particularitafi pentru adoptafii cu efecte restranse. civ.). de la data hotararii de adoptie (art.). 75. adicfi cei nascufi in afara casatoriei. Descendenfii exclud toate celelalte clase de mo§tenitori (art. REGIMUL DREPTURILOR SUCCESORALE ALE DESCENDENTILOR 54. 3 C. 469 C. 1087 C.). ASCENDENTII PRIVILEGIATI §1 COLATERALII PI^xiLrJ^IATI . Aplicand principiul egalitafii oVepturilor mostenitorilor de grad egal. asimilati rudelor de sange si adoptafii (art. Descenden|ii de grad egal mostenesc in parti egale. restul fiind alocat descendenfilor. Descendentii asimilati au aceleasi drepturi ca si cei legitimi. HI. Prin aplicarea principiului proximitafii claselor de mostenitori descendenfii exclud de la succesiune toate celelalte clase de mostenitori. 4 C. Excluderea vechilor privilegii Prin textul art. Daca sunt indeplinite condifiile reprezentarii. 448 C.). Sunt. civ. exclud proprii fii.. Astazi. sofului supraviefuitor i se atribuie 1/4 din mostenire (art. civ. fam. Mostenitorilor din clasa descenden|iiorA$ se aplica regulile reprezentarii. 2-4 C.). daca exista o singura tulpinS descendenti de aceiasi grad vin la succesiune pe capete.). pe care nici chiar de cuius nu trebuie sa 'o tulbure prin avantajarea unui descendent in detrimentul celorlalti. civ.Sunt legitimafi. 1 C.). impartind mostenirea in parti egale. descendentii a caror paternitate ori a maternitate a fost recunoscuta ori a fost constatata printr-o hotarare judecatoreasca. civ. cei adulterini ori incestuosi sunt asimilati legal copiilor legitimi (art. Avand in vedere apropierea descendenfilor cu de cuius. evident sub conditia de a se fi stabilit filiatia faja de de cuius. Miza acestei reguli. este. a C. de asemenea. 975 alin. pentru a culege partea din mostenire care ar fi revenit acestora daca traiau. descendentii de grad mai indepartat pot urea in locul lasat vacant de ascendentii lor predecedati.).

981 alin. in lqcul parintilor acestuia. intereseaza. 977 C. strabunicii lui de cuius) nil ar putea veni la sueeesiunea nepotului. acestia vor fi chemafi la mostenire cu prioritate. generate mai veche. 981 alin. 2 C. 982 C. in lipsa regulii aratate cei din urma ar fi fost preferafi inaintea fratilor si surorilor ori descendenfilor acestora. fiind o generate mai tanara. civ. enumerand-o in cadrul claselor de mostenitori. iar daca parinfii nu vin la mostenire. civ. dupa criteriul ierarhiei claselor orice categorie de ascendent este preferata colateralilor. Prin art. 978-979 C. 964 alin. in consecinta. In cazul adopfiei cu efecte restranse adoptafii nu pot veni la succesiunea copiilor adoptatorilor deoarece. inaintea bunicilor si strabunicilor lui de cuius de§i. ca si pe fratii si surorile defunctului si descendenfii lor (art. ea fiind alcatuita din rude de diferite clase. Colateralii privilegiati sunt chemafi la succesiune in nume propriu. 2 C. pe care-i inlatura de la mostenire desi. prin textul art. In esenfa. ascendenfi de grad doi. ei vor fi chemafi singuri. ca si din descendenfii lor pana la gradul patru (nepofi. Colaterali privilegiati pot fi reprezentap' insa parintii 'nu. colateralii cei mai apropiafi. civ. fratele lor. b C.. si apropiafi lui de cuius.).). 3 C.LINTORCALAREA CLASEIMIXTE A MOSTENITORILOR PRIVILEGIATI 55.) Ace§tia sunt chemafi la succesiune numai sub condifia de a nu exista descendenti (art. 1 lit. a ascendenfilor privilegiafi §i a colateralilor privilegiafi.astfel de clasa ascendentilor ordinari (bunici strabunici) si de cea a colateralilor ordinari (unchii. 976alin. colateralii privilegiati intra in concurs intre ei. civ). civ. APLICAREA REGULILOR DEVOLUJIUNII LEGALE A MOSTENIRII 57. potsa-i reprezinte pe stia (966 alin. urea in locul lasat vacant de ascendentul lpr predecedat. ipoteza in care cele doua categorii intra in concurs Din art. matusile). in ipoteza in care de cuius are frati ori surori (sau succesori ai acestora pana la gradul IV. 976 aim. 963 alin. Prin aceasta noua clasS legiuitorul a dorit sa concilieze criteriul vechimii generatiilor cu eel al legaturii directe cu de cuius. se deduc trei ipoteze care pot exista in eadrul acestei clase de succesori: ascendentii. nepotii. ascendentii ordinari (bunicii. Frapl si surorile pot fi din casatorie. din acest moti^elasamixta. civ. dar incadrafi de lege in clasa a treia. Parinfii pot fi din casatorie sau din afara casatoriei ori adoptatori.. stranepo|ii. Nu are importanta ca acestia vin singuri la mostenire ori in concurs cu ascendentii privilegiati (art. in special. inclusiv. colateralii privilegiati si ascendentii privilegiati intra in concurs intre ei. civ.'Parirjtiilor nu li se aplica insa'^acest mecanism. variabila in functie de categoria cu care intra in concurs (art. 3-4 C. din afara casatoriei ori prin adopfie. a ascendenfilor privilegiati si a colateralilor privilegiafi. descendentii atilor si surorilor pot veni la succesiune prin reprezentare numai in limita aratatav HI.'AsfJ^^ reamintim ca descendentii colateralilor privilegiati. 1 C. Legiuitorul trateaza diferit aceste categorii de succesori cu privire la beneficiul reprezentarii. un exemplu de aplicare a regulii corectoare este urmatorul: daca de cuius nu a lasat descendenfi si nici parinti.). pana la gradul patru.). asa cum vom arata mai joC. cat si cei firesti. cele doua categorii. b C. legiuitorul creeaza o clasa specials de succesibili. In acest fel. In cazul adopfiei cu efecte restranse vin la mostenire atat prinfii adoptivi. 77 C. 964 aM 1 lit. avand chemare la succesiune dupa nostenitorii din clasa mixta. potrivit art. 1 C. In fiecare din aceste ipoteze ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati succed im^etma eu^So^ul sujpravietuitor drepmrile lor fiind astfel diminuate prin prelevarea in favoarea acestuia din urma a unei cote p£rti din mostenire. Descendentii lor. situata astfel in ierarhia legala a claselor dupa descendenti. dat fiind ca in realitatea cotidiana.). 976 alin.privilegiati intra in concurs intre ei. stranepotului' decedat. a fost restransa sfera cesorilor colaterali pana la gradul patru. II. . Clasa ascendenfilor privilegiafi si a colateralilor privilegiati este alcatuita din tatal si mama lui de cuius (art. mecanisrhul despicaturii se aplica la colateralii privilegiati (art. . Originalitatea riormelor textului art. 1-2 C. ci doar frafii si/sau surori si bunici. astfel ca primii au fost preferafi ascendenfilor mai indepartati. interpretand a contrario art. 2 C. cuprinde pe tata si mama.. inclusiv. stranepofi de sora si frate) (art. inclusiv). de frate si sora. civ. au fost pu$i pe picior de egalitate cu ascendentii imediafi. Fiind o clasa mixta.i. ei se separa. Totodata. dupa regulile reprezentarii1. prin reprezentare. civ. civ. inlaturand bunicii lui de cuius. acestia sunt chemafi la succesiune in concurs eu parinfii. aceste texte perturba ordinea chemarii la succesiune corectand regula chemarii la mostenire a ascendenfilor deoarece fratii si surorile lui de cuius si descendenfilor acestora sunt colaterali si acestia ar fi trebuit sa vina la mostenire dupa bunici. consta in faptul ca. rintii vin la mostenire numai fn nume propriu. civ. civ. Clasa mixta calificata a fi o categorie dtstincta de mostenitori Desi este forfat sa spunem ca este o xategorie/de mostenitori. fam. In practica. primii. fata de de cuius. fiind denumita. 976 alin. de multe ori aceste categorii domiciliaza in aceeasi locuinfa sau chiar se gospodaresc impreuna. primii nu au dreptul la mostenirea rudelor adop¬tatorilor. De asemenea. fiind mostenitori incadrafi in clasa mixta a ascendenfilor privilegiafi si a colateralilor privilegiafi.) si din frafii si surorile acestuia. diminuandu-le cu jumatate dreptul. COMPUNEREA CLASEI 56. Clasa distincta. civ.

civ. Ascendenfii privilegiafi si colateralii privilegiafi. prevede doua sitiiapi: a) Daca la nio§tenire vine numai unui dintre paring. De cuius a lasat paring. A pari. ee'face aplicarea principiului proximitafii gradului de rudenie. sau au In comun doar mama. face aplicarea principiului egalitafii de tratament al rudelor de grad egal.1. civ. civ. civ. Textul art.I in rest. Prima ipoteza. civ. daca exista un singur parinte. revenind cate o parte fiecarei categorii de mostenitori. prin interpretarea restrictive a textului art. in prezenfa unui singur parinte adoptator partea parinfilor va fi de 1/4. In consecinfa. consangvini. in acest caz drepturile lor succesorale sunt altele decat atunci cand vin singuri la mostenire fiind. A. indiferent ca exista un singur parinte sau ambii (art. caci.). in aceasta ipoteza eel din urma are vocafie la 1/3 din iriostenire (art. consideram ca. Chemarea la succesiune. daca mama §i tata intra in concurs la mostenirea descendentului lor. diminuate. ipoteza in care parinfii firesti intra in concurs cu parinfii adoptatori cu efecte restranse. 976 C. indiferent de numarul parinfilor firesti ai adoptatului cu efecte restranse. In interiorul clasei. 977 alin. civ. surori. ori doar tatal. Soful supraviefuitor mai beneficiaza de dreptul special asupra mobilelor si obiectelor aparfinand gospodariei casnice. Chemarea la succesiune sj Intinderea drepturilor Fiind inclusi in aceasta clasa si nu in cea a colateralilor. dispune ca: „in cazul in care ascendentii privilegiafi nu indeplinesc condifiile necedare pentru a mosteni. 979 alin. 57.). acesta lasand si fratii. civ. ace§tia vor mosteni impreuna in parfi egale. uterini.2. A treia ipoteza.). A doua ipoteza. LegMBrul' a ales sa favorizeze astfel pe cei mai tinefi. Chemarea la succesiune. In lipsa unui text expres. buni. in realitate. In plus. surori. colateralii privilegiati. frafii si surorile. 57. chemarea si intinderea dreptului lor la succesiune fiind acelea§i. ca in orice partaj intre ascendenfi. sunt adevarafii succesori privilegiafi caci ei vin la succesiune inaintea ascendenfilor ordinari1. surori sau descendentii acestora. Aceasta este singura ipoteza in care se verifies caracterul mixt al acestei clase de mostenitori si caracterul privilegiat al ascenderitilor de prim grad. 976 lit. mostenirea se imparte in doua parti egale. Tot a pan. surori. venind impreuna la mostenire intra in concurs cu soful supraviefuitor.3. mama sau tata. nu §i colaterali privilegiati ori descendenti ai acestora._ Potrivit art. 98 alin. deducem regula celei de a doua ipoteze: „in lipsa descendenfilor si a colateralilor privilegiafi. cand concureaza cu soful supraviefuitor pentru ca acesta din urma evinge pe ascendenfii ordinari de 3/4 din mostenire pe cand pe parinfi doar de 1/2. tatal ori mama' lui de cuius. fiind frafi. ca sj dreptul de abitafie asupra casei. rude colaterale. 977 alin. intinderea drepturilor. iar restul de 3/4 revenind celeilalte categorii de mostenitori (art! 976 lftTa C.). prevazand: mostenirea sau partea de mostenire cuvenita ascendenfilor privilegiafi se imparte in parfi egale. textul art. . In interiorul acestei clase.). parinfii exclud de la mostenire ceilalfi succesori ascendenfi". 2 C. civ. ' B. sau descendentii lor.). in. 1 C. 976 lit. In temeiul acestui text intinderea drepturilor acestora la succesiun difera dupa cum: fratii si surorile sunt descendenti din aceeasi mama s* tata cu de cuius. in unele cazuri frafii fi surorile mostenesc parfi egale.). indiferent ca ii denumim ascendenfi privilegiafi ori ordinari. civ. sueeesiunea se divide to doua parji. a C. civ. b C. Parinfii vor imparfii partea revenita lor in porjiuni egale (art. devenind ascendenfi ordinari. C. se aplica toate celelalte principii ale devolujtunii succesorale. 1 C..' Textul art. sotul supraviefuitor are vocafie la 1/2 din succesiune. colateralii privilegiati culeg mostenirea sau partea din mostenire cuvenita clasei a doua*'. Tatal si mama nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mo§teni §i de cuius a lasat colaterali privilegiati ori/fi descendenfii ai acestora. 980 C. 57. De cuius a lasat paring si colaterali privilegiati ori descendenti ai acestora. partile lor sunt inegale.. Numai daca acestia intra in concurs cu colateralii privilegiafi are sens calitatea lor de privilegiafi. succesiunea se imparte in doua parfi egale. ca si de dreptul de abitafie (art. Riguros am putea spune ca se mai justifica acest atribut chiar daca nu intra in concurs cu colateralii privilegiafi. civ. iar in cazurile in care se aplica mecanismul despkaturir. j . In concurs cu parinfii. acesta mai dobandeste si mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice. b) in cazul in care ambii parinfii intra in concurs cu colateralii privilegiafi ori descendenfii lor.. civ. 979 alin. Jn cazul in care colateralii privilegiafi nu indeplinesc condmUe necesare pentru a mosteni ascendenfii privilegiafi vor culege mostenirea sau partea din mostenire cuvenitd clasei a doua". Remarcam ca in ipoteza textului de mai sus (de cuius a lasat tata si mama si nu exista descendenfi si nici colaterali privilegiafi) ascendenfii pierd caracterul de privilegiafi. atribuindu-le beneficiul lipsei unuia dintre ascendentii privilegiafi. fiind frati. aceasta sau acesta mpsteneste intreaga succesiune. colateralilor privilegiafi li se aplica si mecanismul denumit despicatura ce corecteaza principiul egalitafii chemarii la succesiune (art. 2 C. intinderea drepturilor. mamei sau tatalui revenindu^i'doar 1/4 din mostenire. 3-4 C. ca drepturi speciale ale acestuia (973-974 C. In aplicarea textului aratat. 973-974 C. fiind astfel frafi.

983 alin. fie uterini (art. intrand in concurs cu cei siiuafi pe ramura uterk" sau consangvina (art. 4). civ.). nu indeplinesc condifiile necesare pentru a mosteni (art. ascendenfii privilegiati si colaterali privilegiati.). III. civ. indiferent de numarul lor (art. daca tofi frafii si surorile sunt din acee parinfi cu de cuius. ASCENDENTII ORDINARI I. 1126 C. si nu sunt pnup' sa raporteze donatiile (a contrario art. nici de sezina.). 983 alin. Aceasta legatura poate fi legitima sau legitimata. Fiind incident mecanismul despicaturii. 1126 C. cu. materna sau aterna Ei trebuie sa-si dOvedeasca legatura de rudenie cu de cuius.}. 983 alin. civ. Daca intra in concurs mai multi colaterali ordinari acestia vor imparti mostenirea in parfi egale (art. acestia impart mostenirea in parfi egale. APLICAREA REGULILOR DEVOLUTIUNII LEGALE A MOSTENIRII Ei vin la succesiune numai in lipsa tuturor celorlalte categorii de lostenitori (art.) ori rezultati din adoptie (art. daca unii frafi si surori sunt consangvini. civ.).Astfel. civ. 5 C. 1 C. REGIMUL DREPTURILOR SUCCESORALE Regim juridic restrans Ascendentii ordinari nu au sezinS. 2 C. de asemenea. In schimb. 982 alin. Ca si in cazul parintilor. pe care apoi o subimpart in parfi egale intre ei (ait 981 alin. adica un sir de legaturi ascendente pana la autorul comun si descendente pana la de cuius. raporteaza donafiile (a contrario art.). Venind la mostenirea pe capete vor imparti sueeesiunea in parti" egale (art. iar aifii sunt frafi buni cu de cuius. I. Aceeasi regula se aplica daca unii frafi si surori sunt consangvini. civ. civ. cu exceptia parintilor acestuia. sunt mostenitori ~ari (art. civ. nu beneficiaza de rezerva succesorala si nu sunt tinuti de obligatia raportarii donatiei. mostenirea miparfindu-se pe cele doua ramuri. 1087 C. 1087 si art. 981 alin. II.). civ. III. Mostenirea se imparte. civ. 981 alin. COLATERALII ORDINARI Ace§tia alcatuiesc cea de a patra clasa de succesori. potrivit art. 982 alin. 1 C. 3 C. acesta culegand 1/2 din mostenire (art. n. C.). 3 C. Colateralii ordinari sunt rudele colaterale ale defunctului pana la gradul atru inclusiv.. bis Ascendenjii privilegiati au rezerva (art. 982 alin.).). civ.). ca §i colateralii ordinari. Cei de grad mai apropiat inlatura de la mostenire pe cei de grad mai indepartat (art. 3 teza a Il-a C. aceeasi mentiune ca rudele adoptatorului nu au drepturi succesorale in raport cu adoptatul insa cele ale parinfilor firesti ii succed. fiecare culegand mostenirea pe ramura din care pro vin.). 448 C. 470-471 C. COMPUNEREA CLASEI Succesorii ordinari alcatuiesc a treia clasa de mostenitori Potrivit art. ascendentii ordinari de grad mai apropiat vor culege intreaga mostenire. 981 alin. 2 C. COMPUNEREA CLASEI 62. iar alfi% uterini. in parfi egale daca tofi fratii sau surorile sunt fie consangvini.). 982 alin. civ. se aplica mecanismul despicaturii. civ. | In concurs cu sotul supravietuitor ascendentii ordinari culeg 1/4 din mO§tenire (art. iar frafii buni culeg de pe ambele ramuri. ea este compusa din rudele in linie dreapta "cendenta ale defunctului. 3 teza a Il-a). ceilalti ascendenti pot fi legitimi sau naturali (a pari art. cate o parte fiecarei ramuri. 983 alin. 75 si art. Frafii si surorile ori descendenfii acestora vin la mostenire in concurs cu soful supraviefuitor. REGIMUL DREPTURILOR SUCCESORALE 58. fam. IV. C. 977 alin. 2 C. sau pot rezulta din adopfie.). civ. In interiorul clasei. potrivit distinctiilor aratate deja1. a si ascendentii ordinari (art.. 77 C. Colateralii privilegiajl nu beneficiaza de rezerva succesorala. adica in virtutea vocatiei lor legale data de legatura de rudenie. civ. indiferent pe ce ramura sunt inruditi cu de cuius. cu exceptia colateralilor ordinari.) Unchii. adica unchii si matusile precum si verisorli. civ. cu menjiunea ca ascendentii adoptatorului cu efecte restninse nu pot veni la sueeesiunea adoptatului deoarece ei nu sunt ruda. 5 C. REGIMUL DREPTURILOR SUCCESORALE . In concurs cu sotul supravieptitor colateralii ordinari ei culeg 1/4 din mostenire. Caff la celelalte ipoteze soful supraviefuitor beneficiaza de dreptul special asupra bunurilor enumerate mai sus. 982 alin. APLICAREA REGULILOR DEVOLUTIUNII LEGALE A MOSTENIRII Ascendentii ordinari sunt chemati la succesiune cand descendentii. frafii si surorile culegand partea de mostenire alocata ramurii din care provin.). mostenirea se imparte In doua pftrfl egale. aitii uterini. In schimb ascendentii parintilor firesti ai adoptatului vin la mo§tenirea acestuia (art. civ. 3-4 C. §5. matusile si verisorii vin la succesiune numai in nume propriu. 4 C. civ.

677-678. 2 teza a II-a C.Regim juridic restrains Colateralii privilegiap' nu au sezina. De exemplu.) se cuvin statului roman". in aceleasi articole cu cele ce ii dreptul sofuiui supravietuitor si ale rudelor nelegitime (capitolul IV. unitatea ad^nniistrativ-rv statul pot pretinde mostenirile vacante1.. 67. art. orasului sau dupa caz. Statul sau unitatea administrativ-teritoriala locala vin la succesiunea ab intestat. civ. nu au rezerva succesorala si nu sunt finuti de obligatia de a raporta donatiile. Reglementarea dreptului statului sau a unitajii administrativ-teritoriale locale de a culege mostenirea vacanta legiuitorul vechiului Cod civil numea mosteniri neregulate „succesiunile deferite altor persoane decat rudelor legitime" (art. subsumandu-le sub denumirea de mostenire vacanta. Aplicarea acestei {acuta prin art 1138 C. a fost instituit un legat cu titlu particular asupra unui bun. iar restut. civ. ori so{ supravietuitor. in eategoria mostenitori legali (art. 681-684 au venit inapiicabile in parte prin Legea nr. Pe de alta parte. capitolul II „Drepturile reale in generaT. 3 C. fara instituirea unui legatar. 1135 alin. civ.). Conditiile comune §i cele speciale ale dreptului unitatii administrativ-teritoriale locale si statului de a culege mo§tenirea vacanta In temeiul art 138 C. dac& de cuius a instituit un legatar universal in favoarea unei terje persoane. 553 alin. Daca" legatul este doar pentru o parte din bunuri. daca exista rezervatari restul ramas dupa deducerea acesteia este o mostenire vacanta partial. 1135 alin. aeestor reguli in practica este redusa* avand in vedere ca persoana care tori instituie un legatar. Mo§tenire vacanta partial. 3 C. sau in fine. §6. Mo§tenirea vacanta in cazul succesiunii testamentare.). 319/1944. civ. Mostenirea vacanta in cazul succesiunii ab intestat. In virtutea aeestor modiflcari singura persoana chemata la ccesiune in calitate de mo§tenitor neregulat (fara a avea legatura de rudenie cu de ius.1. 1135 alin. Mostenirea este vacantS.. se anunta deja soarta bunurilor provenite din mostenirile vacante. ori au renunjat la succesiune (mostenirea vacanta propriuzisa) (art. stipulandu-se ca fac parte din proprietatea private a unitatii adra in istratrvteritoriala local.2. 680 fund modificat prin xretul nr. ita cu reducerea sferei mostenitorilor pe linie colaterala la gradul IV a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale locale de a dobandi i de cuius. daca sunt intrunite ii a putea mosteni: existenfa. municipiului in a carui faza teritoriala se aflau la data deschiderii mostenirii si intra in domeniul lor privat. La fel. nedemnitate §i daca au chemare lebuie sa fie indeplinita si o conduce speciala: locul situarii 67. in cazul unei dezmosteniri a tuturor mostenitorilor legali. prin care se prevede ca mostenirea vacanta munei. 73/1954). „Se cuvin" nu poate sugera calitatea de mostenitor a statului. lasand de o parte pe cea a existentei. ce ar putea pretinde mostenirea (mostenire in uesherenffi) sau daca aceste rude sau sotul supravietuitor sunt nedemne si nu sunt reprezentate. remarcam ca este putin probabil sa poata fi incidents nedemnitatea acestor persoane. 67. 2 C. Dreptul acestuia nu era tratat intr-d sectiune speeiala^ ci dupa raostenitorii legitimi sau legitimafi. prin raportare la regulile vechiului Cod sansa a scazut prin recunoasterea dreptului la mostenire a rudelor tuiui supravietuitor incepand cu deceniul 5 al secolului trecut. in cazul unei dezmo§teniri parfiale. 1 C. adica vacanfa mostenirii. Moinn cuvant despre calitatea sa de mostenitor in aceasta parte a Codului civil mentionandu-se doar ca„Mostenirile vacante (. Un caz particular2. in art.). cesiunile neregulate"). dreptul statului asupra mostenirii vacante este reglementat in alineatul 3 al art 553 din Cartea a Ill-a „Despre bunuri". Cond ifiile comune Despre aceste conditii. intr-o succesiune ab intestat. 66. Noul Cod civil inlatura distinctia vechiului Cod civil dintre mostenirea vacanta si cea in desherenfS. civ. in ipoteza vacantei totale sau partiale a mostenirii lasata de un asociat sau acjionar confera unitatii administrativ-teritoriale locale sau dupa caz statului dreptul asupra actiunilor sau partilor sociale. mostenirea este vacanta partial 1135 alin. este tot o mostenire vacanta partial (art.). in schimb. §i art. 677-684 C. daca nu exista succesibili.). art 679 si art. civ. orasul. comuna. 1 C. ori daca a instituit legatari cu titlu universal pentru intreaga mostenire (art. regulile speciale ale mostenirii nu mai impart mostenitorii in categoriiie mcadreaza unitatile administrativ-teritoriale locale. 31/1954 an fost abrogate expres art. Aceste reguli au fost modificate in deceniul 5 al secolului trecut prin recunoasterea dreptului egal la mostenire al rudelor naturale cu cele legitime si prin acordarea dreptului la mostenire nr. ori nu o pot culege. Verificarea acestor conditii este subordonata regulilor comune ale mostenirii. usor de verificat. Chemarea la mostenire consta in lipsa mostenitorilor legali sau legatarilor universali.. civ. rude de sange cu cuius. in condifiile legii . DREPTUL STATULUI §1A UNITATH ADMINISTRATIV-TERITORIALE LOCALE ASUPRA M0§TEN1RII VACANTE 65. partea de mostenire de care au fost lipsiti mostenitorii. chiar daca nu exista succesibili legali. 2 teza I C. ori de casatorie). cand mostenirea este vacanta. Mostenirea nu este vacanta insa. era statu!. 553 alin.. Pentru restul bunurilor mostenirea este vacanta1. 963 alin. civ. civ.). civ.

Notarul public poate numi un curator administrator al mostenirii care sa administreze bunurile si. Totu§i urmeaza sa fie preluata de cineva pentru a o Unitatea administrativ-teritoriala locala va efectua aceasta procedura. 2 C. civ. unitatile administrativ-teritoriale nu vin in concurs la o mostenire vacanta.) prezumandu-se ca cea mai indreptatita sa le dobandeasca este comunitatea respectiva. rand.). 963 alin. Daca actul constitutiv nu prevede altfel. iar statul nu este chemat pentru orice mostenire vacanta. Daca de cuius a fost asociat intr-o societate comerciala cu raspundere limitata decesul sau nu confera de drept statului calitatea de comerciant.speciale a societa|ilor comerciale.).2. civ. Unitatea administrativ-teritoriala locala are chemare la mostenire. inaintea unei rude colaterale de grad V caci aceasta nu are chemare succesorala. Presupunand ca sunt intrunite conditiile generale ale mostenirii. destul de lunga pentru ipoteza in care mostenirea ar cuprinde bunuri. Daca dupa 2 de la efectuarea somatiei publice nu se prezinta niciun succesibil notarul va flonstata ca mostenirea este vacanta pentru lipsa de succesibili (art. UMTATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALA LOCALA ESTE MO§TE-OR LEGAL Natura juridica a dreptului unitafii administrativ-teritoriale locale de a culege mostenirea vacanta Textul art. conform ultimului bilant contabil aprobat (art. In aceasta perioada. 1 C. . de un cetafean roman cu resedinfa principala in Romania. Declararea vacanfei mostenirii 68. Locul situarii bunurilor mo§tenirii vacante lasata pe teritoriul Romaniei. 68. Ele sunt mostenitori legali (art. pasivul intrece activul. acestea nu pot fi lasate fara administrator.3. Declararea vacanfei mo§tenirii in desheren|a. Bunurile mostenirii vacante sunt atribuite de lege unita|ilor administrativ-teritoriale locale dupa criteriul locului situarii lor la data deschiderii mostenirii (art. Devolutiunea legala a mo§tenirii unitajii administrativ-teritoriale a) Proximitatea claselor de mostenitori. Este o mostenire care nu intereseaza pe nimeni pentru ca. 3 C. 3 C. 3 C. civ. inclusiv. In schimb. 68. la sesizarea oricarei persoane interesate. Mostenirea la care s au optat sa renunte este vacanta. 1137 alin. in le in care bunurile ar fi raspandite pe raza mai multor astfel de unitati. 69. 3 C. Bunurile mo§tenirii vacante ale umii cetafean romansa se afle pe teritoriul unui stat strain. indiferent de grad. Daca s-ar fi admis alt criteriu de atribuire ar fi fost dificila administrarea acestor bunuri de unitaji -inistrativ-teritoriale locale aflate la sute de kilometri. Bunurile mostenirii vacante trebuie sa se afle pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale locale (art. 69. Declararea vacan|ei mo§tenirii vacante. societatea este obligate la plata parjilor sociale catre succesori. 3 din Legea nr. 963 alin.2. Numirea curatomlui administrator §i a curatorului special. cum ar fi rii mostenirii. civ. aceasta este atribuita statului roman. 69. civ. 3 C. ratiunea ei fiind eficienfa administrarii. de asemenea. e. Unitatea administrate. 31/19903). vacanta. clarificand astfel natura juridica a acestora.). Regula este fireasca.1. dintre cele recunoscute de lege ca avand chemare succesorale. Mostenirea ce nu a fost endicata de nimeni desi au trecut 6 luni de la data la care a expirat termenul de une succesorala (de un an) poate sa fie interesanta pentru unitatea administratis la. 202 alin. 553 alin. enumera unitatile administrativ-teritoriale locale printre mostenitorii legali. in caz ca exista litigii legate de aceste bunuri. notarul public este obligat sa someze prezumtivii succesibili prin "citate. civ.teritoriala locala este chemata la mostenire in ultimul. mostenirea in care succesibilii legali sunt nedemni si intranite conditiile legale de reprezentare succesorala a nedemnilor. Condijiile speciale. numeste un curator special care sa stea in justitie in numele mostenirii §i totodata incunostinteaza organul care reprezinta unitatea adrninistrativ-teritoriala locala despre situatia acestei mosteniri. Rational. In aceasta ipoteza. respectiv mostenirea vacanta lasata de cetateanul roman sa se afle pe teritoriul statului strain (art.1. 68. 963 alin. Ea este inlaturata de oricare alt mostenitor din categoriile anterioare: sotul supraviefuitor si rudele lui de cuius. civ). pentru a lamuri situatia mostenirii (art. Este icil de stabilit care dintre aceste unitati administrativ-teritoriale locale. 963 alin.). 1137 alin. I. >daca nu exista sot supraviejuitor si nici rude pe linie directa ori pe linie colaterala pana la gradul IV. nu ar putea fi aplicabil criteriul aratat de atribuire in ipoteza in care mostenirea vacanta lasata de un cetatean roman se afla pe teritoriul statului unde acesta a avut resedinfa prineipala.

in ambele ipoteze. daca se contureaza o posibila succesiune vacant^ pentru ca nu exista mostenitori sezinari care sa exercite sezina. fiind lipsit de beneficiul reprezentarii succesorale. dar si o sarcina legala. 963 alin." (art. ca $i bunurile abandonale ale a aflate in strainatate. Dreptul la mostenire unitafii administrativ-teritoriale Momental transmiterii mo§tenirii. unitatea administrativ-teritoriala locala intra in stap&nirea de fapt a mostenirii de indata ce mostenitorii au renunjat la mostenire ori a expirat termenul fixat in Somalia facuta de notar pentru a lamuri soarta mostenirii si nimeni nu s-a prezentat 72. aceasta nu revine unitati administrativ-teritoriale locale.4. de un curator special (art. 1138 alin. 1 C. Mostenirea este administrate de un curator administrator.). de regula in interiorul termenului de op|iune. Nu cere punerea in posesie. De asemenea. civ. Nu are nici sezina1. civ. 2 C. Ca orice mostenitor. in interesul mostenitorilor si al creditorilor succesiunii. civ. 1136 alin. 72. IL DREPTUL STATULUI ASUPRA MOSTENIRII VACANTE Dreptul statului asupra mostenirii vacante sub noul Cod civil are o reglementare asemanatoare cu cea din vechiul Codul civil Asa cum a fost relevat. 2 G. in ipoteza mostenirii vacante unitatile administrativ-teritoriale locale nu au sezina pentru cS ele nu administreaza drepturile patrimoniale si nici drepturile si ac|iunile injustice ale lui de cuius. in momentul expirarii perioadei aratate se epuizeaza si termenul de exercitare a sezinei. bunurile lui de cuius intra in proprietatea privata a unitatii administrate teritoriale locale chemata la mostenire. Nutoate unitatile administrativ-teritoriale locale au chemare la mostenirea lui de cuius. 1138 alin. pana la data exprimarii optiunii succesorale sau eel mult un an de la deschiderea mostenirii. 2 C.. 1139 C.) dreptul de a administra acest patrimoniu si de a exercita drepturile si acjiunile defunctului. Unitatea administrativ-teritoriala locala nu are rezerva si nu raporteaza iberalitatile. Am putea sa judecam insa ca regula aratata stabileste dreptul la sezina in ipoteza in care exista mostenitori ruda cu de cuius si ca ar trebui sa verificam regulile incidente drepturilor unitajilor administrativ-teritoriale locale pentru a stabili daca acestea au sezina pana la declararea vacantei succesorale.b) Proximitatea gradului de rudenie si egalitatea de tratament a mostenitorilor. dreptul statului asupra mostenirii vacante afb in strainatate este reglementat la capitolui fl.). se deduce aceeasi intenfie a legiuitorului de a nu recuuoaste calitatea de mostenitor legal. ca unitatile administrativ-teritoriale locale nu au sezina.).). Din texul art. Textul art. 1125 C. . Pana atunci. nu poate veni la mostenire decat in nume propriu. 1 C. se cuvin statului romdn. 1126 C. si prin „(. civ. c) Chemarea unei unitatile administrativ-teritoriale. )in aceea clipft.). Reamintim ca sezina este un drept. In ipoteza renuntarii sau nedemnitatii mostenirea este declarata vacanta la data constatarii acestor situatii juridice. ce se exercita. 1114 alin. Neavand sezina in principiu ar trebui sa ceara punerea in posesie. a contrario. Mai mult. unitatea administrativ-teritoriala locala suporta pasivul mostenirii in limita valor ii bunuriior din patrimoniul succesoral (art. civ.. 3 C. nDespre drepturile reale m genera cartea a ITI-a „Despre bunuri". cand expira termenul de optiune. in temeiut caruia mostenirea vacanta sh strainatate. dreptul statului asupra mostenirii vacante este regl doar de art. lamia de cetafeamd roman. In schimb. Aceasta transmitere nu poate fi impiedicata printr-o dezmostenire. cu scopul de a pastra integritatea patrimoniului lui de cuius. altfel enumera alaturi de aceasta. iar in justice este reprezentata. pe langa posesia de fapt. civ. in ipoteza desherenfei mostenirea este declarata vacanta in maxim 1 i si 8 luni (1 an si 6 luni + 2 luni). 553 alin. Simpla posesie nu echivaleaza cu sezina pentru ca aceasta din urma se defineste. Eventualul testament ce inlatura de la mostenirea vacanta unitatea administrativ-teritoriala este considerat nescris (art. civ.). prevede ca unitatea administrativ-teritoriala locala are o posesie de fapt asupra bunurilor mostenirii vacante. Este limit de pasivul succesoral.. Din momentul in care notarul public a constatat vacanta mostenifii. civ. civ. §t din op|iunea Jegturtorului de reglerncntare statului in aceasta parte a Codului civil si de a nu-1 aminti In nieiun text din mostenirii. 3 C. mostenirea este declarata vacanta eliberandu-se certificat de vacanta succesorala. se deduce.). 72. in concluzie. 1136 alin. civ.2.3. ca subiect pasiv. unitatea administrativ-teritoriala locala este de drept proprietara bunurilor aflate in raza sa teritoriala la data decesului lui de cuius (art. civ. de drept. Aceste principii ale devolutiunii legale nu subordoneaza unitatea admimstrativ-teritoriala locala pentru ca nu este ruda cu de cuius. Potrivit art. 1139 C. Statu! nu este enumerat in categoria mostenitori lor legali prin aft. 963 lasand astfel a se infelege ca legiuitoru! nu a acordat acestuia un drcpt de i mostenirea vacanta similar cu eel al untfjfii administrativ-teritoriale locale. Criteriul selectarii unei unitati administrativ-teritoriale locale este existentei buhurilor lui de cuius pe teritoriul sau (art. numit de notar (art.

el nu dobandeste bunurile cu titlu ut singuli. In opinia noastra. in primul rand. potrivit art. bunurile situate sau dupa caz aflate pe teritoriul Romaniei sunt preluate de statul roman in temeiul dispozijiilor romane privitoare la atribuirea bunurilor unei succesiuni vacante (art. 477 C. Statul nefiind rezervatar el nu va putea culege succesiunea. Din ambele se deduc aceleasi concluzii: mostenirile nerevendicate. acestei rnostentri ftifcid diferit In tunc tie de i A. 2636 alin. Mutatis mutandis. staml roman. In opozitie. eel putin alaturi de categoria unitate administrativ-teritoriala locala. In acelasj sens era invocat §i art. si ce titlu are acesta? O solujie ar fi ca de cuius sa fi ales legea aplicabila mostenirii sale. 2-3 din noul Cod civil. FV „Despre succesiunile n nu mai exista aceasta catiftcare. respectiv. el nu va putea fi exheredat direct sau indirect. 2633 si art. in conditiile aratate mai sus. 2633).)". statul culege bunurile mostenirii vacante interesand in special eie in desherenja. statul va culege §i bunurile aflate pe teritoriul Romaniei. In lipsa aplicarii art. un fel de ruda subsidiara. B. de cuius poate sa-1 inlature de la mostenire. Cu toi calificat expres ca mostenitor neregulat. apartinand strainului domiciliat in Jara noastra. M In susfinerea acestei teorii sunt aduse argumente legale: . contributia la plata pasivului si a punerea in posesie..) se cuvin . sunt vacante. Pentru aceste argumente dreptul statului de a culege succesiunea vacanta a fost fondat pe suveranitatea sa. Daci statu 1 va culege bunurile lasate de defunct in virtutea suveranitafii sale. Sub vechiul Cod civil natura juridica a dreptului statului asupra burwrifc defunct era controversata1 pentru c& si atonei. se menjin argumentele primei teorii ce atribuia statului dreptul asupra mostenirii vacante 'tular al suveranita|ii. iar in cazul in care conform legii aplicabile mostenirii (cea straina sau cea romana) succesiunea este vacanta. ce a lasat o mostenire vacanta Pentru reciprocitate daca aceasta regula se aplica. de cuius ar putea sa lase un testament prin care sa dispuna ca inlatura de la mostenire pe to$i succesorii. 2634 C. cu re§edin|a in strainatate. in noul Cod civil. 2633 C. Temeiul acestei teorii era art. statul culege mostenirea ca un adevarat mostenitor. legea statului a carui cetafenie o are (art. 2).. in virtutea suveranitafii sale (dreptul regalian). 477 din vechiul Cod civil este similar cu art.. . CONSECINJELE NATURII DREPTULUI STATULUI DE A CULEGE MO§TENIREA In runcfie de natura titlului statului de a culege succesiunea. Exheredarea statului./amilia mortis causa". indiferent care ar fi cauza. dupa distinctia vechiului Cod civil). 3 civ. delimitata prin stabilirea persoanelor chemate la succesiune pe temeiul legaturii de rudenie. Daca se accepta aceasta interpretare a familiei. ele au o soarta similara cu cea a bunurilor fara stapan. textul art.Prin compafatie. fiind doar o aplicafie a lui. resedinta obisnuita (art. statul este un veritabuY succesibil. ce tinde sa devina dominanta. la data mortii. consecintele sunt diferite cu privire la dezmostenire. NATURA DREPTUR1LOR STATULUI ASUPRA MO§TENIRII VACANTE1 a) Intr-o concepjie. civ. revenind statului. Succesiunile internationale. 553 lin. Aceste texte traduceau ideea ca este in interesul economiei nationale sa nu existe ostenire fara stapan (succesiune jacenta). potrivit principiilor dreptului international privat. civ. locul unde este reglementat dreptul statului asupra mostenirii vacante In Codul civil (cartea despre bunuri) si faptul ca statul nu este men|ionat printre mostenitorii legali. regimul dreptului statului asupra mostenirii. 2634). precum si ale persoanelor care mor'fara mo§tenitori. in conditiile aratate §i pentru mostenirile vacante ale cetajeanului roman. In lipsa. Ra^iunea acestei teorii este aceea ca la limita exterioara a cercului familiei chemate la succesiune. . Potrivit noului Cod civil. civ. unitatii administrativ-teritoriale locale sau dupa caz statului. prin art. potrivit caruia „bunurile ford stdpdn sunt ale statului".. daca este considerat a fi mostenitor.. potrivit caruia joate averile vacante si fara stdpdni. 2 C. 477 aratat mai sus. ci o universalitate. cine va culege bunurile mostenirii vacante ale stramului domiciliat in Romania si ale cetateanului roman domiciliat in strainatate. bunurile imobile sunt reglementate de legea {arii unde sunt situate acestea. o persoana poate sa aleaga ca lege aplicabila mostenirii. 646 din vechiul Cod civil. sau ale caror mosteniri sdnt lepddate. in materia succesorala. sub noul C este similar cu eel din Codul civil 1864. Este astfel util sa valor i fleam sftjdtite acum asupra acestui drept. civ. civ. in temeiul ultimului text. Acest text nu aducea nicio noutate fa|a de art. Interesul stabilirii naturii juridice aratate rezida in consecinfele pe care le unui titlu sau altul asupra drepturilor statului de a culege succesiunea fa mtor §i a intinderii acestora. Doua teze se opun cu privire la n mostenirii vacante. 533 alin. De exemplu. In acest caz s-ar aplica regulile art.. 680 C. in dreptul international privat mo§tenirea este supusa legii statului pe teritoriul caruia defixnctul a avut. cu obligatia de a plati pasivul in limita activului2 In prezent. succesiuni internationale. alaturi de soful supravietuitor si de rudele naturale. avand in vedere exprimarea legii „mostenirile vacante (. sdnt ale domeniului public". b) Intr-o a doua opinie. iar bunurile mobile sunt subordonate legii statului unde a fost deschisa succesiunea1. nelegtiime (cap. . statul nu era mostenitor astfel ca reguliie ce stab vacanta au fost interpretate diierit. in vechiul text. o§tenitor neregulat. este situat statul. 2636 alin. se invoca faptul ca statul era califtcat. nu culege bunurile acestuia §i deci nu se aplica regula art. ca sj acum.. ca mostenitor. fund actuate §i tn pre.

indiferent ca de cuius a avut ultimul domiciliu in Romania sau nu.Daca un strain moare fara mostenitori. 3 C.. in schimb. statul nu va putea s& le culeagS dacS titlul sau de chemare ar fi eel de mostenitor. bunurile mobile ale cetafeanului roman. daca nu a avut ultimul domiciliu in Romania. statul. 533 alin. va putea sa culeaga bunurile mobile lasate de defunct. care nu a avut domiciliul pe teritoriul statului strain . mort fa succesori. ca mostenitor. statul roman va culege. in temeiul art. ca titular al suveranitdfii. Pentru reciprocitate. civ. pe teritoriul Romaniei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->