Sec^iunea a Il-a. Intampinarea cererea reconvenfionalS §1.

Intampinarea Actul de procedura prin care p&r&tul raspunde to cererea de chemare in judecata, urmarind sa se apere fafa de pretenfiile reclamantului, se nume$te intdmpinare. Pastrarea unui echilibru a unei egalitSji procesuale ar impune ca, dupS cum reclamantul i§i formuleazS in scris pretenfiile §i i§i dezvSluie mijloacele de probS pe care le va folosi in susfinerea afirma{iilor sale, tot astfel paratul, mai inainte de intrarea in etapa dezbaterilor, sa arate in scris apararile sale, precum ?i probele pe care se sprijina. Tocmai de aceea, modificarea legisiativS survenitS prin Ordonanfa de urgen|S a Guvernului nr. 138/2000 a reintrodus sistemul obligativitSfii intampinarii. Ajudar, lu judccutu In priinfl iiistan|ft(cu dc alti'cl la judccuta tn apel, tn rccurs Tn cAile extraordinare dc atac dc retracuirc), intfimpinarea este obligntoric. Numai in cazurilc expres prevazute de lege intampinarea are caracter facultativ, de cxemplu, in procesele de divort [art. 612 alin. (5) C.proc.civ.], in cele referitoare la poscsic | art. 674 alin. (4) C.proc.civ.]. tn conpnutul sau, intampinarea implica aceleaji elemente ca §i cererea de che- murc In judecata, dar, fiind provocata de aceasta din urma, nu este neaparat nevoie s3 ft ropcte tntocmai menpunile. Articolul 115 C.proc.civ. prevede ca intampinarea va cuprinde: exceppile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului;

»rlipunsul la toate capetele de fapt de drept ale cererii; dovezile cu care se apara paratul impotriva fiecarui capat de cerere;

- icmnatura. Ajadar, intampinarea ar trebui sa puna in evident caracterul sau de replica, de rftipuns, deci s5 identifice cererea de chemare in judecata la care se raporteaza, prin indicarea numelui (denumirii) celui ce reclama (desigur ?i eel al paratului), a obiectului cererii de chemare in judecata, a numarului dosarului (acesta figureaza in QitAfie), a instantei care a fost sesizata cu judecarea cererii de chemare in judecata.

cat §i apararile in drept. care Opereaza in acelea§i condi|ii. 1141 alin. litispendenja. de la data primirii citapei §i a copiei de pe cererea de chemare in judecata. ca reclamant. precum excep|iile privind nutttatea cererii. daca ar fi vorba de o pricina considerata de lege ca urgenta sau apreciata ca atare de gltrc prcycdintclc iiiM(nit(«i. lermenul euro 1 ne land p&rAtului pcniru prcgfitirca apfir3rii lite dc ccl pu|ln 5 /iic do U data prlmirii . in care paratul a avut la dispozipe.proc. iar. Daca intampinarea nu este formulata personal de catre parat. se va preciza aceasta imprejurare §i se va aiatura dovada calitatii de reprezentant.]. exceppile de prema. In caz de coparticipare procesuaia pasiva. dar §i ca reprezentant al altui reclamant). lipsa semnaturii a trig and aceea^i sanc|iune. Intflmpinarea trebuie semnata.Vor fi aratate apoi toate exceppile procesuale pe care paratul injelege sa le invoce (dt|i textul se refera numai la exceppile de procedura. IntAmpinarea va cuprinde §i apararile de fond. daca paratul solicita dovada cu martori. tn atAtea exemplare cap reclamanp sunt. ori un reclamant sta in proces in nume propriu. plus cate un exemplar pentru instanja.nuita. parapi sau numai o parte dintre ei pot raspunde printr-o singura intampinare.turltlte a cererii. aceasta nu inseamna ca MOeptiile de fond nu trebuie sa figureze in intampinare). ca §i in cazul in care cererea de chemare in judecata nu eite semnata. Insa. !n privinfa mijloacelor de proba. Intampinarea se depune cu eel pu|in 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata [art. pentru fiecare capat de cerere al reclamantului. (2) C. La intampinare se vor aiatura atatea copii de pe aceasta ca{i reclamanp sunt. Textul de lege are in vedere situajia obij. Daca mai mulfi reclamanp au un singur reprezentant. ci de catre un repre. lipsa de interes.Mfitant al acestuia. atat apararile in fapt. va anexa la intampinare OOpil (pe care trebuie sa le ceitifice pentru conformitate cu originalul) de pe inscrisuri.civ. cand cere proba prin inscrisuri. va arata numele §i locuinja acestora. pentru aceste p5rp> cate o singura copie. necompetenfa. eel pupn 15 zile pentru a-§i pregati apararea. cele privind lipsa de calitate procesuaia etc. se va depune la dosar.

Intr-un asemenea caz. la cerere. iar. paratul nu va mai putea formula. instanta ii va pune in vedere sa arate exceppile. obiectivul urmarit de legiuitor ar deveni iluzoriu §i tergiversarea judecapii s-ar produce in continuare. 171 C. Mai mult. deoarece. dar in condipi mult mai dificile decat atunci cand s-ar fi folosit de mijloacele de proba pe care le-ar fi putut propune in sprijinul pozipei sale. 138 C. paratul nu va mai putea invoca exceppile relative pe care orebuia sa le ridice prin intampinare (de exemplu.civ.civ.zut de lege. la prima zi de infafoare.). daca reclamantul nu ar fi de acord cu prirnirea acestora in cursul judecajii la prima instant! De re|inut ca in cazul c£nd paratul nu a depus intampinarea ia termenul preva. dovezile §i toate mijloacele sale de aparare. cerere reconvenponaia §i nici cerere de intervenpe forfata. 118 C.proc. atenueaza consecinpele decaderii pentru ipoteza In care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat. 103 alin.proc. in procesul respectiv. sancpunea decaderii nu poate fi iniaturata decat in situapile expres prevazute de lege (ceea ce nu este cazul). pe de o parte. ceea ce ii permite sa i§i faca o apfirare. instanta ii va acorda un termen pentru pregatirea apararii §i depunerea intampinarii. (2) al art.proc.civ. Desigur ca paratul va putea discuta probele §i temei. (1) C. (3) C. instanta nu este indreptapta sa acorde un termen pentru depunerea acesteia. respectiv art. Abrogarea alin.civ. Apreciem cS deca.a in procesul respectiv.civ. 1141 alin.proc.civ. Astfel. Apreciem ca partea finaia a dispozitiei inscrise in art. nu mai prevede in mod expres saacfiunea decS-deni plrfttului. 118 alin. cu exceppa situatiilor pre. astfel inc&t ar urma ca pfir§tul sa poatfl depune TntAinpinnro chiar la termenul de judecata. pirfitul va fi decSzut din dreptul de a mai propune probe. de§i intampinarea are caracter obiigatoriu. (2) C. Articolul 118 alin. (3) C.proc. De asemenea.citapei. 138/2000 nu poate conduce la concluzia ca. excepjia de necompetenfa teiitoriaia relativa).civ. daca acesta nu a depus intampinarea in termenul stabilit de art.nicia suspnerilor reclamantului (art. despre care va face vorbire in incheierea de ?edinja. Consecinpele decaderii paratului din dreptul de a depune intampinarea ii pot ingreuna acestuia situap. 219/2005 privind aprobarea Ordonanjei de urgent^ a Guvernului nr.Vftzute de art.civ. nedepunerea icesteia in termenul prevSzut de lege ar rSmane f5ra ccnsecinfe.proc. trebuie coroborata .proc. Articolul 118 C.derea paratului din dreptul de a depune intampinare va interveni in coadrfiile dreptului comun. pe de alta parte. prin Legea nr.proc.

paratul poate sS pretinda. prin care se solicita instantei 51 oblige pe reclamant la plata contravalorii reparajiilor aduse la imobil. rezilierea contractului respectiv.debitor care. de reguia. paratul se mulpume§te s5 combats afirraafiile reclaman. 156 alin. Mijiocul procedural prtn care p&rdtul formuleazd [)retrn(ii pmprii fa$& de reclamant este cererea reconxenpionald. In consecinta. Prin apSrare. in cazul in care reclamantul cere executarea unui contract incheiat cu paratul.parat.tului. pretinzandu-se el creditor al reclamantului. care are natura juridicS a unei adevSrate chemSri in judecata. • obfinerea unei obligSri la plats §i a reclamantului. urmarind doar respingerea cererii de chemare in judecata (sau admiterea numai in parte a acesteia). compensapa legala).pensa^ia judiciara (prin ipoteza. paratul nu ar putea opune. Cererea reconvenfionala Paratul poate renunja la pozi|ia procesuaia pur defensiva. la cererea prin care proprietarul unui teren solicita instantei sa • . acesta din urma solicita anularea. De cele mai multe ori. obiectul cererii reconvenjionale nu ar putca fi invocat numai prin intampinare concluzii. • atenuarea obligafiei paratului fa$ de reclamant. deci pe cale principal! Prin introducerea unei cereri reconvenponale se poate urmSri: neutralizarea obligafiei pe care reclamantul a formulat-o impotriva paratului. cum ar fi cererea paratului . spre exemplu: cererea loca. urmarind ca instanta sa il oblige pe reclamant fata de pSrat. dear de aparare fata de pretenfiile formulate de catre reclamant §i sa adopte o pozipe ofensiva.proc. prin cererea reconvenjionala. formuland pretenpi proprii impotriva reclamantului.civ. deoarece cererea reconvenponala se deosebe^te de o simpla apSrare. (1) C.cu prevederile art. chemat in judecata de catre proprietar pentru a evacua imobilul ce formase obiectul unui contract de locajiune. infelege &a invoce com. numai pentru lipsa de aparare temeinic motivata instanta va putea (deci. dc exemplu. DimpotrivS.tarului . rezolupunea. pe cale de simple apSrare. §2. tot ceea ce ar putea solicita $i printr-o cerere de chemare in judecata. nu este obligata) sa acorde un termen pentru depunerea intampinarii.

in Repertoriu I. colegiul civil. pretenjia paratului este mai mare dec£t cea a reclamantului.4 faptul ca reclamantul nu ?i-a executat obligafia corelativa etc. in Repertoriu I. atunci c&nd. In solufia data cu privire la cererea reconvenfionaia respectiva. 911/1958. Raspunsul instanfei la apSrSrile de fond ale paratului se va reg&si in considerentele hotSrarii. fSr& a fi necesara formularea unei cereri reconventionale Trib. in Culegere de practicS judiciarS 1994. atunci el trebuie sa formuleze cerere reconvenfionaia.prietarul construcfiei edificate pe terenul s3u de catre parat. pentru ca paratul sa poata obfine reducerea sau chiar neutralizarea unei pretenjii a reclamantului. 747.Trib. 748. 1197/1961. iar numai indirect in dispo lilivul acestcia (rezultAnd din Nolufta datft cu privire la pretenfiile reclamnniului). decizia civil S nr. ariitand ca ?i-a executat obligate contractuale ori numai o parte din ele. 1237/1957. opunand compensafia legala. 572/1994.5 1Trib. colegiul civil. Suprem. dupa caz. instanja nu va putea pronunfa nulitatea. pentru diferen|5 trebuie sa se formuleze cerere reconvenjionaia . decizia nr. decizia nr. p. colegiul civil. in ultimele doua situafii. prin accesiune. p. 2Pistile f&cute in executarea unui contract pot fi opuse pe cale de excepfie. Tn vremc cc rftspunsul instunfei ltt proton(iilo formulate prin cererea rcconvenfionala se Vt gftsi chiar in dispozitivul hotArArii. Uneori. . in lipsa unei cereri reconvenponale. pro. Suprem.2 invocand compensatia legale. potrivit modalitaplor prevazute de lege. A. 43. daca paratul dore§te sa obpna un alt avantaj decat slmpla respingere a pretenpilor reclamantului. tn Repertoriu I. decizia nr.3 nulitatea actului juridic. eventual sa i se recunoasca §i un drept de reten^ie cu privire la construcjie. 3InsS.constate c5 a devenit. 747. ci este suficienta o simple aparare in fond. Suprem. nu este necesara introducerea unei cereri reconvenjionale. acesta din urma cere instanjei ca reclamantul sa fie obligat sa 11 despagubeasca. ci doar va respinge cererea de chemare in judecata ca nefondatS (neintemeiata). A$adar.1 Astfel. rezolupunea sau rezilierea §i nici repunerea parplor in situafia anterioarS mcheierii contractului. p. 4C. Bra§ov. paratul se poate apSra. p.

pentru faptele petrecute dupa acest moment.ciaia. iar. ceea ce inseamna ca pretenfiile celor doua pSifi pot proveni ?i din cauze diferite. sectia civila. ofera condifii pentru o mai buna judecata.proc. Suprem. 1611/1979. este Obligat sa depunS cerere reconvenfionaia pana la prima zi de infafisare pentru faptele petrecute inainte de acest moment.mantului derivand din acela§i raport juridic. dacfl dore§te sa obpna desfacerea casatoriei din vina exclusive a sofului reclamant.tatea. paratul poate face cerere reconvenfionaia daca „are pretenpi in legatura cu cererea reclamantului". rezolufiunea.. determina realizarea unor economii de timp §i cheltuieli.proc. paratul poate face cerere reconvenfionaia numai daca pretenfiile sale impotriva reclamantului deriva din acela§i raport juridic [art. . legislafia noastra nu impune condipa ca pretenfiile paratului sa derive din acela§i raport jjuridic. Alegerea caii incidentale prezinta anumite avantaje: asigurS soluponarca pretenpilor celor douS p3rp intr-un singur cadru procesual.civ. paratul poate sa faca cerere reconvenfionaia daca are pretenfii impotriva recla. rezilierea. instanta nu poate obliga pe reclamant la efectuarea unei pres. i Potrivit art. in complexitatea lor. precum $i in cazul in care paratul pune in discufie insu§i fundamentul pretenpilor reclamantului. 119 alin. pftna la inceperea dezbaterilor asupra fondului in cererea reclamantului [art.]. in sensul ca par&tul •re posibilitatea sa aleaga intre valorificarea preten|iilor proprii pe caiea incidentals a cererii reconvenponale sau pe calea unei cereri principale care sa declanseze un alt proces.civ. 608 alin. (1) C. in principiu. De altfel. (1) C. in materia arbitrajului. solicitand instanfei sa pronunfe desfiinfarea sau desfacerea (nuli. 5F2rd o cerere reconvenfionaia.civ. evita posibilitatea pronun$arii unor hot&rari ccntradictorii. (1) C.In principiu. revocarea in cazul donafiilor) contractului pe care 1-a foicheiat cu reclamantul. p.Trib.civ. chiar $i atunci cand cele doua obligafii ar proveni din cauze diferite.proc. raporairile juridice BUbstanpale dintre p&rfi. decizia nr. 2/1980. Spre exemplu.D. in materie comer. sunt cazuri in care paratul este obligat sa i§i valoriiice pretenfiile sale pe calea cererii reconvenfionale. nr. cererea reconvenfionaia este admisibila cand tinde la o compensate judiciara. Deci. cererea reconvenfionaia are caracter facultativ.]. soful parat. in R.proc.. 56. in procesele de divort. De asemenea. potrivit art. Insa.tafii fata de parat . instanja flind pusa in situafia de a cunoa$te. 357 alin. 7205 C.R.

119 alin.Din punct de vedere al confinutului.civ. 1Neindicarea in cuprinsul cererii reconvenponale a obiectului acesteia atrage.proc. (2) C. potrivit .].1 precum §i acelea necesare oricarei cereri in justifie.plineasca toate condifiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata [art. cererea reconvenfionaia trebuie sa inde.

.pSrfitn de „p<irat . Suprem. secfia comerciaia. 169.rire la cererea principals. in Dreptul. secfia civiia. eel mai tarziu la prima zi de infSp$are [art.civ.civ. 133 alin. decizia civiia nr. Cererea reconvenponala se depune odata cu intampinarea sau. cand intampinarea nu este obligatorie. p. iar pMtul din cererea principals devine reclamani tn cea reconvenfionaia.Trib. 119 alin. Cand cererea reconvenponala este introdusa de un reprezentant al paratului. obiectul (pretenfia conereta). sanctiunea depunerii peste termen a cererii reconvenfionale consta in judecarea ei separata 1Exists acordul p&rfilor (este vorba de un acord tacit . 45). de vreme ce reclamantul nu a formulat nici o opozifie fa{3 de judecarea concomitenta a celor douS cereri (C. (1) C. 123.A. avand in vedere caracterul incidental al cererii reconvenfionale. Bra^ov. numfirul dosarului. motivele de fapt §i de drept. in Culegere de practicS judicial 1994. sancpunea anulSrii . in Culegere de prac. astfel incat se vorbejte de „reclamant . p. decizia nr. 252/1996. insa ar trebui sa se faca refe. C. decizia civiia nr.reclamant'*). Ar urinu ca Tn ccrcrca reconvenfionaia sa se aratc nisiun|tt tie ludccnta. Nu este necesar sS se treaca §i domiciliul parplor. p. numele pfirfilor (reclamantul din cererea de chemurc tn judccatfl dcvinc plrfit Tn cererea reconvenponala. in Culegere de practica judicial comerciaia 1990-1998. p. (4) C.art. In mod corect instanfa a procedat la rezolvarea cererii reconvenfionale depuse tardiv.n. In cazul in care paratul nu respecta termenul inauntrul caruia poate fi depusa cererea reconvenfionaia. daca reclamantul este de acord. cererea reconvenfionaia se va depune eel mai tarziu la termenul ce va fi incuviinfat de catre instanja paratului [art 119 alin.proc. se va menfiona aceasta imprejurare ji se va aiatura dovada calitafii de reprezentant.s. 310/1994. aceasta poate fi judecata impreuna cu cererea de chemare in judecata. 167/E/1989. 840/1998. (3) C. nr.].civ..Trib. 1-2/1990. Daca reclamantul §i-a modificat cererea de chemare in judecatS. mijloacelc de proba.1 Cand parple nu cad de acord.) dacS reclamantul nu se opune la administrarea probelor cerute de pSr&t pentru dovedirea pretenpilor formulate prin cererea reconvenfionaia depus 5 tardiv . Bucure§ti.proc. deoarece acesta este deja mentionat in cererea de chemare in judecata. semnatura. decizia nr.ticS judiciarS pe semestrul al Il-lea 1996.A. 263.]. Ploiejti.proc.

civ. jud. in materia divorfului. in sensul ca paratul infelege sa i§i valorifice anumite drepturi numai in cazul tn care se admite cererea de chemare in judecata a reclamantului (de exemplu. 294 alin. PSrfile nu pot insa conveni ca paratul sa introducS o cerere reconvenfionaia direct in apel. in acest fel. p.). (1) C. nuumc iAnd pArAlul eitc chcirml til judccoiA tnuimca unei iilitantc nceompctcnte rcluttv. s-ar tncaica o norma de competent materiala sau teritoriala exclusiva.proc. Valcea. sancfioneaza cu decaderea neintroducerea cererii reconvenfionale in termen. dupa ce se va stabili instanfa competenta prin hotar&re irevocabila.flonala inaintea acestei instance (cu eel putin 5 zile inainte de pnimul termen fixat la Aceastd instan. Trebuie insa refinut ca.proc. deoarece s-ar incaica prevederile art.civ. iar. 4/1997. sub sanctiunca dcc&dcni.lidiare. la o cerere in 2A se vedea §i: Trib.civ.proc. Mai exista o situatie asemanatoare.). iar nu in respingerea ei ca tardivl2 A§adar. permite parStului sa formuleze cererea reconvenfionaia direct in apel.R. 609 C. in R. daca motivele desparfeniei s-au ivit dupa inceperea dezba. 210/1968. . in vederea constituirii unui dosar distinct. decizia civiia nr. in Jurisprudenfa 1997. apoi va trimite cererea respectiva la registrators. 175. C. in care cererea reconvenfionaia ar putea fi considerata introdusfl in icrmcn.A.proc.civ. va putea introduce cererea reconven. 28.D. Fiind o cerere incidental.proc. Uneori. 610 C.. BacSu. instanta va menfiona in incheierea de ?edinja ca paratul a depus cererea reconvenfionaia peste termen §i ca reclamantul s-a opus judecarii acesteia impreuna cu cererea de chemare in judecata. art. nr. cererea reconventionala se poate prezenta sub fornia unei cereri sub. 17 C.(art 135 C. decizia civiia nr.a). cererea reconvenfionala este de competent a instantei lesizate cu cererea principal (art.terilor la prima instants Apreciem ca cererea reconvenfionaia poate fi introdusa §i in cadrul rejudecarii fondului dupa casarea cu trimitere. Numai in materia divorfului. chiar daca. insa numai atunci cand s-a casat cu trimitere la prima instanta (solufia ar putea fi primita eel pufin in cazul casarii totale). art.civ. ol eulo obligat. sfl invocc necompetenja relativfl inuintc dc a ucccpta orice alte discufii. 5/1969. p.

Se admite. intrucat.pune disjungerea §i deci cererea reconventionala va fi judecata separat. in exemplul dat fiind potrivnica intereselor mo§tenitorilor.D. Disjungerea nu poate fi dispusa nici atunci cand pretentiile celor doua parti decurg din acela§i titlu. p. p.proc. trebuie stabilit cu exactitate care elemente ale cererii alcatuiesc cererea reconventionala. in timp ce pentru intampinare nu se plate§te nicio tax a de timbru. atat in doctrina. iar in parte caracterul unei cereri reconventionale (intitulata frecvent «intampinare reconventionaia»). in Dreptul. decizia nr. Ploie§ti. 608 alin. Suprem. 159/1977. 1321/1995.A. (2) C. insa. p. se va dis. 1977. sectia a IV-a civila.D.S. sectia civila. C. p.civ. p. acesta sa fle obligat sa ii plateasca suma ce reprezinta cheltuielile pe care paratul pretinde ca le-a facut cu repararea imobilului in litigiu).revendicare. 1970. disjungerea cererii reconventionale nu este posibiia. 169. 241. in Culegere de practica judiciara sem. dar de catre aceea§i instanja. sub acest aspect.J. Atunci cand cererea reconvenfionaia este in stransa legatura cu cererea principaia. cat §i in jurisprudenta. efectele eventualei prorogari de competenta subzista §i dupa ce s-a dispus disjungerea. decizia nr. 652/1970. paratul raspunde printr-o cerere care prezinta in parte caracterul unei intampinari. intrucat aceasta se timbreaza ca §i cererea de chemare in judecata. tnsa. in C. are ca obiect pretentiile paratei cu privire la compunerea masei succesorale. Alteori.civ.proc. paratul raspunde solicitand respingerea cererii ca neintemeiata. cand numai aceasta din urma este in stare de a fi judecata. 7/1992. in Culegere de practica judiciara 1995. Potrivit art. 176. in subsidiar. decizia civila nr. nr. spre exemplu: Trib. C. 1 A se vedea. cere ca in eventualitatea admiterii cererii reclamantului. 287.. 120 C. de exemplu. Bucure§ti. Trib. sectia civila. 78. lntr-o astfel de situate. decizia nr. intinderea drepturilor mo^tenitori lor modalitatea de impartire. . II 1996. in C. decizia nr.].1 ca disjungerea nu este posibiia tn cazul in care rezolvarea cererii reconventionale este intim legata de solujia ce s-ar pronunfa cu privire la cererea principaia. 1997/1991. cererea reconven|ional& se judeci odata cu cererea principaia. Posibilitatea disjungerii celor doua cereri nu este admisa nici in procesele de divort [art.. 252/1996. la cererea de chemare in judecata.

civ. ol eulo obligat.civ. la o cerere in revendicare. acesta sa fle obligat sa ii plateasca suma ce reprezinta cheltuielile pe care paratul pretinde ca le-a facut cu repararea imobilului in litigiu). paratul raspunde solicitand respingerea cererii ca neintemeiata. Uneori. . chiar daca. se va dis. efectele eventualei prorogari de competenta subzista §i dupa ce s-a dispus disjungerea. dupa ce se va stabili instanfa competenta prin hotar&re irevocabila. Alteori.pune disjungerea §i deci cererea reconventionala va fi judecata separat. cererea reconven|ional& se judeci odata cu cererea principaia. Potrivit art. cererea reconventionala se poate prezenta sub fornia unei cereri sub. ca in cazul interventiei voluntare. cere ca in eventualitatea admiterii cererii reclamantului. ci 0 introdusfl in icrmcn. tnsa.a).). dar de catre aceea§i instanja. Fiind o cerere incidental. va putea introduce cererea reconven. instanta nu trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii ei in principiu. s-ar tncaica o norma de competent materiala sau teritoriala exclusiva. intrucat. la cererea de chemare in judecata. insa. sub sanctiunca dcc&dcni. cererea reconvenfionala este de competent a instantei lesizate cu cererea principal (art.flonala inaintea acestei instance (cu eel putin 5 zile inainte de pnimul termen fixat la Aceastd instan. in timp ce pentru intampinare nu se plate§te nicio tax a de timbru. iar. nuumc iAnd pArAlul eitc chcirml til judccoiA tnuimca unei iilitantc nceompctcnte rcluttv. trebuie stabilit cu exactitate care elemente ale cererii alcatuiesc cererea reconventionala. 120 C.. intrucat aceasta se timbreaza ca §i cererea de chemare in judecata. in acest fel. sub acest aspect. lntr-o astfel de situate. paratul raspunde printr-o cerere care prezinta in parte caracterul unei intampinari..proc.In cazul in care s-a formulat o cerere reconvenfionaia. in sensul ca paratul infelege sa i§i valorifice anumite drepturi numai in cazul tn care se admite cererea de chemare in judecata a reclamantului (de exemplu. sfl invocc necompetenja relativfl inuintc dc a ucccpta orice alte discufii. 17 C. in subsidiar.lidiare.proc. iar in parte caracterul unei cereri reconventionale (intitulata frecvent «intampinare reconventionaia»). cand numai aceasta din urma este in stare de a fi judecata.

Posibilitatea disjungerii celor doua cereri nu este admisa nici in procesele de divort [art. p. 287. Bucure§ti. p. spre exemplu: Trib. 1997/1991. 241.]. decizia nr. (2) C. in exemplul dat fiind potrivnica intereselor mo§tenitorilor. 252/1996. 7/1992. dupA caz. asupra posibilitAfii de realizare efectiva a cxecutArii xilitc (prin echivalent sau. 78. atat in doctrina. in C. 1977. . p.Se admite. sectia civila. decizia nr. in Culegere de practica judiciara sem. de exemplu. p.S. in C. decizia civila nr.A.civ. 652/1970. ca in cazul interventiei voluntare.proc. in Dreptul. instanta nu trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii ei in principiu. C.D. Suprem. prin indisponiblllzarea bunurilor urmAribile ale debitorului sau u ccior cc formeazA obiectul litigiului. Ploie§ti. ci mijloHcc proccHualc care inlrA fn con|inutul nctiunii civile $i care au ca scop dour usiguriircit pArfii. C. Disjungerea nu poate fi dispusa nici atunci cand pretentiile celor doua parti decurg din acela§i titlu. cat §i in jurisprudenta. p. 169. 159/1977. II 1996. 176. decizia nr. 1321/1995. 608 alin. In cazul in care s-a formulat o cerere reconvenfionaia. Atunci cand cererea reconvenfionaia este in stransa legatura cu cererea principaia. disjungerea cererii reconventionale nu este posibiia. ci 0 Dc rcjinut cA mANtirile anigurltorii nu sunt mAsuri dc exceutarc Nil it A.1 ca disjungerea nu este posibiia tn cazul in care rezolvarea cererii reconventionale este intim legata de solujia ce s-ar pronunfa cu privire la cererea principaia. are ca obiect pretentiile paratei cu privire la compunerea masei succesorale. in naturA) dacA va obfine titlu executor)u. sectia civila. decizia nr. 1 A se vedea.D. 1970. sectia a IV-a civila. nr.. Trib. intinderea drepturilor mo^tenitori lor modalitatea de impartire. in Culegere de practica judiciara 1995.J.