Sec^iunea a Il-a. Intampinarea cererea reconvenfionalS §1.

Intampinarea Actul de procedura prin care p&r&tul raspunde to cererea de chemare in judecata, urmarind sa se apere fafa de pretenfiile reclamantului, se nume$te intdmpinare. Pastrarea unui echilibru a unei egalitSji procesuale ar impune ca, dupS cum reclamantul i§i formuleazS in scris pretenfiile §i i§i dezvSluie mijloacele de probS pe care le va folosi in susfinerea afirma{iilor sale, tot astfel paratul, mai inainte de intrarea in etapa dezbaterilor, sa arate in scris apararile sale, precum ?i probele pe care se sprijina. Tocmai de aceea, modificarea legisiativS survenitS prin Ordonanfa de urgen|S a Guvernului nr. 138/2000 a reintrodus sistemul obligativitSfii intampinarii. Ajudar, lu judccutu In priinfl iiistan|ft(cu dc alti'cl la judccuta tn apel, tn rccurs Tn cAile extraordinare dc atac dc retracuirc), intfimpinarea este obligntoric. Numai in cazurilc expres prevazute de lege intampinarea are caracter facultativ, de cxemplu, in procesele de divort [art. 612 alin. (5) C.proc.civ.], in cele referitoare la poscsic | art. 674 alin. (4) C.proc.civ.]. tn conpnutul sau, intampinarea implica aceleaji elemente ca §i cererea de che- murc In judecata, dar, fiind provocata de aceasta din urma, nu este neaparat nevoie s3 ft ropcte tntocmai menpunile. Articolul 115 C.proc.civ. prevede ca intampinarea va cuprinde: exceppile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului;

»rlipunsul la toate capetele de fapt de drept ale cererii; dovezile cu care se apara paratul impotriva fiecarui capat de cerere;

- icmnatura. Ajadar, intampinarea ar trebui sa puna in evident caracterul sau de replica, de rftipuns, deci s5 identifice cererea de chemare in judecata la care se raporteaza, prin indicarea numelui (denumirii) celui ce reclama (desigur ?i eel al paratului), a obiectului cererii de chemare in judecata, a numarului dosarului (acesta figureaza in QitAfie), a instantei care a fost sesizata cu judecarea cererii de chemare in judecata.

nuita. atat apararile in fapt. daca ar fi vorba de o pricina considerata de lege ca urgenta sau apreciata ca atare de gltrc prcycdintclc iiiM(nit(«i. IntAmpinarea va cuprinde §i apararile de fond. ori un reclamant sta in proces in nume propriu. precum excep|iile privind nutttatea cererii. se va depune la dosar. Textul de lege are in vedere situajia obij.civ. care Opereaza in acelea§i condi|ii. de la data primirii citapei §i a copiei de pe cererea de chemare in judecata. necompetenfa. ca §i in cazul in care cererea de chemare in judecata nu eite semnata. Daca intampinarea nu este formulata personal de catre parat.Mfitant al acestuia. (2) C.]. ci de catre un repre.proc. lipsa de interes. lipsa semnaturii a trig and aceea^i sanc|iune. pentru fiecare capat de cerere al reclamantului. plus cate un exemplar pentru instanja. In caz de coparticipare procesuaia pasiva. cat §i apararile in drept. litispendenja. ca reclamant. va anexa la intampinare OOpil (pe care trebuie sa le ceitifice pentru conformitate cu originalul) de pe inscrisuri. va arata numele §i locuinja acestora. tn atAtea exemplare cap reclamanp sunt. Insa. Daca mai mulfi reclamanp au un singur reprezentant. daca paratul solicita dovada cu martori. 1141 alin. La intampinare se vor aiatura atatea copii de pe aceasta ca{i reclamanp sunt. in care paratul a avut la dispozipe. cele privind lipsa de calitate procesuaia etc. !n privinfa mijloacelor de proba.Vor fi aratate apoi toate exceppile procesuale pe care paratul injelege sa le invoce (dt|i textul se refera numai la exceppile de procedura. iar. lermenul euro 1 ne land p&rAtului pcniru prcgfitirca apfir3rii lite dc ccl pu|ln 5 /iic do U data prlmirii . Intampinarea se depune cu eel pu|in 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata [art. se va preciza aceasta imprejurare §i se va aiatura dovada calitatii de reprezentant. dar §i ca reprezentant al altui reclamant). cand cere proba prin inscrisuri. parapi sau numai o parte dintre ei pot raspunde printr-o singura intampinare. Intflmpinarea trebuie semnata. exceppile de prema. pentru aceste p5rp> cate o singura copie. eel pupn 15 zile pentru a-§i pregati apararea. aceasta nu inseamna ca MOeptiile de fond nu trebuie sa figureze in intampinare).turltlte a cererii.

Articolul 118 C.civ. nu mai prevede in mod expres saacfiunea decS-deni plrfttului. dovezile §i toate mijloacele sale de aparare. Consecinpele decaderii paratului din dreptul de a depune intampinarea ii pot ingreuna acestuia situap. cu exceppa situatiilor pre. dar in condipi mult mai dificile decat atunci cand s-ar fi folosit de mijloacele de proba pe care le-ar fi putut propune in sprijinul pozipei sale. 118 C. astfel inc&t ar urma ca pfir§tul sa poatfl depune TntAinpinnro chiar la termenul de judecata. nedepunerea icesteia in termenul prevSzut de lege ar rSmane f5ra ccnsecinfe. atenueaza consecinpele decaderii pentru ipoteza In care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat.nicia suspnerilor reclamantului (art. (3) C. De asemenea. trebuie coroborata . 1141 alin. Apreciem cS deca. respectiv art. de§i intampinarea are caracter obiigatoriu. Apreciem ca partea finaia a dispozitiei inscrise in art.a in procesul respectiv. paratul nu va mai putea formula. pirfitul va fi decSzut din dreptul de a mai propune probe. Abrogarea alin.zut de lege. ceea ce ii permite sa i§i faca o apfirare.civ. instanta nu este indreptapta sa acorde un termen pentru depunerea acesteia.). cerere reconvenponaia §i nici cerere de intervenpe forfata. 103 alin.citapei. in procesul respectiv. pe de alta parte. (2) C.proc. prin Legea nr.proc. sancpunea decaderii nu poate fi iniaturata decat in situapile expres prevazute de lege (ceea ce nu este cazul). 138 C. instanta ii va pune in vedere sa arate exceppile.proc. Desigur ca paratul va putea discuta probele §i temei. 118 alin. (3) C. pe de o parte. daca reclamantul nu ar fi de acord cu prirnirea acestora in cursul judecajii la prima instant! De re|inut ca in cazul c£nd paratul nu a depus intampinarea ia termenul preva.proc.civ. 171 C.civ. la cerere. deoarece. paratul nu va mai putea invoca exceppile relative pe care orebuia sa le ridice prin intampinare (de exemplu.derea paratului din dreptul de a depune intampinare va interveni in coadrfiile dreptului comun. Astfel. excepjia de necompetenfa teiitoriaia relativa). 219/2005 privind aprobarea Ordonanjei de urgent^ a Guvernului nr.civ.proc. 138/2000 nu poate conduce la concluzia ca. Articolul 118 alin. Mai mult.proc.civ. Intr-un asemenea caz. obiectivul urmarit de legiuitor ar deveni iluzoriu §i tergiversarea judecapii s-ar produce in continuare.Vftzute de art. (1) C. instanta ii va acorda un termen pentru pregatirea apararii §i depunerea intampinarii. iar. la prima zi de infafoare.civ.proc. despre care va face vorbire in incheierea de ?edinja. (2) al art. daca acesta nu a depus intampinarea in termenul stabilit de art.proc.civ.

dc exemplu. urmarind ca instanta sa il oblige pe reclamant fata de pSrat. urmarind doar respingerea cererii de chemare in judecata (sau admiterea numai in parte a acesteia).tarului . (1) C. nu este obligata) sa acorde un termen pentru depunerea intampinarii. obiectul cererii reconvenjionale nu ar putca fi invocat numai prin intampinare concluzii.pensa^ia judiciara (prin ipoteza. de reguia. tot ceea ce ar putea solicita $i printr-o cerere de chemare in judecata. care are natura juridicS a unei adevSrate chemSri in judecata. paratul poate sS pretinda. compensapa legala). pe cale de simple apSrare. rezolupunea. pretinzandu-se el creditor al reclamantului. acesta din urma solicita anularea.debitor care. In consecinta. numai pentru lipsa de aparare temeinic motivata instanta va putea (deci.proc. spre exemplu: cererea loca. 156 alin.tului. prin cererea reconvenjionala. la cererea prin care proprietarul unui teren solicita instantei sa • . DimpotrivS. dear de aparare fata de pretenfiile formulate de catre reclamant §i sa adopte o pozipe ofensiva. rezilierea contractului respectiv. deci pe cale principal! Prin introducerea unei cereri reconvenponale se poate urmSri: neutralizarea obligafiei pe care reclamantul a formulat-o impotriva paratului. deoarece cererea reconvenponala se deosebe^te de o simpla apSrare. Prin apSrare. formuland pretenpi proprii impotriva reclamantului. • atenuarea obligafiei paratului fa$ de reclamant. paratul se mulpume§te s5 combats afirraafiile reclaman. infelege &a invoce com. cum ar fi cererea paratului . • obfinerea unei obligSri la plats §i a reclamantului. Cererea reconvenfionala Paratul poate renunja la pozi|ia procesuaia pur defensiva. Mijiocul procedural prtn care p&rdtul formuleazd [)retrn(ii pmprii fa$& de reclamant este cererea reconxenpionald. in cazul in care reclamantul cere executarea unui contract incheiat cu paratul.cu prevederile art. chemat in judecata de catre proprietar pentru a evacua imobilul ce formase obiectul unui contract de locajiune.civ. paratul nu ar putea opune. §2. prin care se solicita instantei 51 oblige pe reclamant la plata contravalorii reparajiilor aduse la imobil. De cele mai multe ori.parat.

decizia civil S nr. Tn vremc cc rftspunsul instunfei ltt proton(iilo formulate prin cererea rcconvenfionala se Vt gftsi chiar in dispozitivul hotArArii. 2Pistile f&cute in executarea unui contract pot fi opuse pe cale de excepfie. 748. pentru diferen|5 trebuie sa se formuleze cerere reconvenjionaia .4 faptul ca reclamantul nu ?i-a executat obligafia corelativa etc. in Repertoriu I.2 invocand compensatia legale.1 Astfel. fSr& a fi necesara formularea unei cereri reconventionale Trib. 747. Suprem.constate c5 a devenit. in Culegere de practicS judiciarS 1994. 3InsS. atunci c&nd. instanja nu va putea pronunfa nulitatea. colegiul civil. Bra§ov. 747. 572/1994. ci este suficienta o simple aparare in fond. potrivit modalitaplor prevazute de lege. In solufia data cu privire la cererea reconvenfionaia respectiva. ariitand ca ?i-a executat obligate contractuale ori numai o parte din ele. paratul se poate apSra.5 1Trib.3 nulitatea actului juridic. pro.prietarul construcfiei edificate pe terenul s3u de catre parat. iar numai indirect in dispo lilivul acestcia (rezultAnd din Nolufta datft cu privire la pretenfiile reclamnniului). colegiul civil. decizia nr. acesta din urma cere instanjei ca reclamantul sa fie obligat sa 11 despagubeasca. daca paratul dore§te sa obpna un alt avantaj decat slmpla respingere a pretenpilor reclamantului. rezolupunea sau rezilierea §i nici repunerea parplor in situafia anterioarS mcheierii contractului. decizia nr. pretenjia paratului este mai mare dec£t cea a reclamantului. Uneori. pentru ca paratul sa poata obfine reducerea sau chiar neutralizarea unei pretenjii a reclamantului. tn Repertoriu I. dupa caz. 1197/1961. in ultimele doua situafii. eventual sa i se recunoasca §i un drept de reten^ie cu privire la construcjie. 1237/1957. Suprem. nu este necesara introducerea unei cereri reconvenjionale. atunci el trebuie sa formuleze cerere reconvenfionaia. ci doar va respinge cererea de chemare in judecata ca nefondatS (neintemeiata). 43. in lipsa unei cereri reconvenponale. decizia nr. p.Trib. in Repertoriu I. prin accesiune. p. p. colegiul civil. 911/1958. opunand compensafia legala. p. Raspunsul instanfei la apSrSrile de fond ale paratului se va reg&si in considerentele hotSrarii. Suprem. A. A$adar. 4C. .

potrivit art. Alegerea caii incidentale prezinta anumite avantaje: asigurS soluponarca pretenpilor celor douS p3rp intr-un singur cadru procesual. in R. 56.].civ. in materie comer. chiar $i atunci cand cele doua obligafii ar proveni din cauze diferite. iar. dacfl dore§te sa obpna desfacerea casatoriei din vina exclusive a sofului reclamant.ciaia. Suprem. Insa. p.mantului derivand din acela§i raport juridic.civ. 5F2rd o cerere reconvenfionaia. (1) C. decizia nr. precum $i in cazul in care paratul pune in discufie insu§i fundamentul pretenpilor reclamantului. Deci. in sensul ca par&tul •re posibilitatea sa aleaga intre valorificarea preten|iilor proprii pe caiea incidentals a cererii reconvenponale sau pe calea unei cereri principale care sa declanseze un alt proces. De altfel.In principiu. 1611/1979.R. nr.proc. i Potrivit art. cererea reconvenfionaia este admisibila cand tinde la o compensate judiciara. in materia arbitrajului.proc.tatea.civ. (1) C. . 608 alin. revocarea in cazul donafiilor) contractului pe care 1-a foicheiat cu reclamantul. evita posibilitatea pronun$arii unor hot&rari ccntradictorii. ofera condifii pentru o mai buna judecata. legislafia noastra nu impune condipa ca pretenfiile paratului sa derive din acela§i raport jjuridic. in principiu. (1) C. paratul poate face cerere reconvenfionaia numai daca pretenfiile sale impotriva reclamantului deriva din acela§i raport juridic [art.D. sectia civila. 357 alin. instanja flind pusa in situafia de a cunoa$te. este Obligat sa depunS cerere reconvenfionaia pana la prima zi de infafisare pentru faptele petrecute inainte de acest moment. soful parat. ceea ce inseamna ca pretenfiile celor doua pSifi pot proveni ?i din cauze diferite. pentru faptele petrecute dupa acest moment.proc. raporairile juridice BUbstanpale dintre p&rfi.].tafii fata de parat . in procesele de divort. in complexitatea lor.civ. rezolufiunea.. paratul poate face cerere reconvenfionaia daca „are pretenpi in legatura cu cererea reclamantului". 7205 C. 119 alin.Trib.proc. Spre exemplu. determina realizarea unor economii de timp §i cheltuieli. 2/1980. solicitand instanfei sa pronunfe desfiinfarea sau desfacerea (nuli. De asemenea. sunt cazuri in care paratul este obligat sa i§i valoriiice pretenfiile sale pe calea cererii reconvenfionale. paratul poate sa faca cerere reconvenfionaia daca are pretenfii impotriva recla. instanta nu poate obliga pe reclamant la efectuarea unei pres. cererea reconvenfionaia are caracter facultativ.. rezilierea. pftna la inceperea dezbaterilor asupra fondului in cererea reclamantului [art.

(2) C.Din punct de vedere al confinutului.civ. 119 alin. 1Neindicarea in cuprinsul cererii reconvenponale a obiectului acesteia atrage.1 precum §i acelea necesare oricarei cereri in justifie. potrivit .plineasca toate condifiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata [art.proc. cererea reconvenfionaia trebuie sa inde.].

n. . avand in vedere caracterul incidental al cererii reconvenfionale. obiectul (pretenfia conereta).proc. motivele de fapt §i de drept. numfirul dosarului. in Culegere de practicS judicial 1994. in Culegere de practica judicial comerciaia 1990-1998. 133 alin. 252/1996. daca reclamantul este de acord. Ar urinu ca Tn ccrcrca reconvenfionaia sa se aratc nisiun|tt tie ludccnta.Trib. insa ar trebui sa se faca refe.]. decizia civiia nr.ticS judiciarS pe semestrul al Il-lea 1996. 167/E/1989. semnatura.civ. nr. in Dreptul.art.) dacS reclamantul nu se opune la administrarea probelor cerute de pSr&t pentru dovedirea pretenpilor formulate prin cererea reconvenfionaia depus 5 tardiv . Nu este necesar sS se treaca §i domiciliul parplor. 310/1994. sanctiunea depunerii peste termen a cererii reconvenfionale consta in judecarea ei separata 1Exists acordul p&rfilor (este vorba de un acord tacit . Suprem. sancpunea anulSrii . in Culegere de prac.A. Bucure§ti. decizia nr. mijloacelc de proba. 119 alin.A. deoarece acesta este deja mentionat in cererea de chemare in judecata. Bra^ov. decizia civiia nr. aceasta poate fi judecata impreuna cu cererea de chemare in judecata. de vreme ce reclamantul nu a formulat nici o opozifie fa{3 de judecarea concomitenta a celor douS cereri (C. (3) C. secfia civiia. (4) C.].Trib. eel mai tarziu la prima zi de infSp$are [art. p.s.1 Cand parple nu cad de acord.rire la cererea principals. se va menfiona aceasta imprejurare ji se va aiatura dovada calitafii de reprezentant.pSrfitn de „p<irat . (1) C. 840/1998. 169. Cand cererea reconvenponala este introdusa de un reprezentant al paratului. astfel incat se vorbejte de „reclamant . 123. cand intampinarea nu este obligatorie. numele pfirfilor (reclamantul din cererea de chemurc tn judccatfl dcvinc plrfit Tn cererea reconvenponala.proc. In cazul in care paratul nu respecta termenul inauntrul caruia poate fi depusa cererea reconvenfionaia. secfia comerciaia. p.proc. Ploiejti. decizia nr. In mod corect instanfa a procedat la rezolvarea cererii reconvenfionale depuse tardiv. 1-2/1990.civ.reclamant'*). Cererea reconvenponala se depune odata cu intampinarea sau. p..civ. iar pMtul din cererea principals devine reclamani tn cea reconvenfionaia. cererea reconvenfionaia se va depune eel mai tarziu la termenul ce va fi incuviinfat de catre instanja paratului [art 119 alin. C. Daca reclamantul §i-a modificat cererea de chemare in judecatS. 45). 263. p.

sancfioneaza cu decaderea neintroducerea cererii reconvenfionale in termen.(art 135 C.).proc.A. apoi va trimite cererea respectiva la registrators. cererea reconvenfionala este de competent a instantei lesizate cu cererea principal (art. 294 alin. p. in materia divorfului. iar nu in respingerea ei ca tardivl2 A§adar. Mai exista o situatie asemanatoare. la o cerere in 2A se vedea §i: Trib.proc. nr.civ. s-ar tncaica o norma de competent materiala sau teritoriala exclusiva. art. 175.flonala inaintea acestei instance (cu eel putin 5 zile inainte de pnimul termen fixat la Aceastd instan. Uneori.civ. ol eulo obligat. instanta va menfiona in incheierea de ?edinja ca paratul a depus cererea reconvenfionaia peste termen §i ca reclamantul s-a opus judecarii acesteia impreuna cu cererea de chemare in judecata. insa numai atunci cand s-a casat cu trimitere la prima instanta (solufia ar putea fi primita eel pufin in cazul casarii totale). 210/1968. va putea introduce cererea reconven.proc. 4/1997. in R.terilor la prima instants Apreciem ca cererea reconvenfionaia poate fi introdusa §i in cadrul rejudecarii fondului dupa casarea cu trimitere. 28. Trebuie insa refinut ca.civ. iar. jud. decizia civiia nr. art. Fiind o cerere incidental. chiar daca. BacSu. decizia civiia nr.).D. deoarece s-ar incaica prevederile art. in sensul ca paratul infelege sa i§i valorifice anumite drepturi numai in cazul tn care se admite cererea de chemare in judecata a reclamantului (de exemplu. sfl invocc necompetenja relativfl inuintc dc a ucccpta orice alte discufii. permite parStului sa formuleze cererea reconvenfionaia direct in apel. 609 C.proc. in acest fel. p.R. in care cererea reconvenfionaia ar putea fi considerata introdusfl in icrmcn.. in Jurisprudenfa 1997. 5/1969. .a). dupa ce se va stabili instanfa competenta prin hotar&re irevocabila. cererea reconventionala se poate prezenta sub fornia unei cereri sub.proc. in vederea constituirii unui dosar distinct.civ. PSrfile nu pot insa conveni ca paratul sa introducS o cerere reconvenfionaia direct in apel.civ. daca motivele desparfeniei s-au ivit dupa inceperea dezba.lidiare. 610 C. Numai in materia divorfului. (1) C. nuumc iAnd pArAlul eitc chcirml til judccoiA tnuimca unei iilitantc nceompctcnte rcluttv. C. sub sanctiunca dcc&dcni. Valcea. 17 C.

acesta sa fle obligat sa ii plateasca suma ce reprezinta cheltuielile pe care paratul pretinde ca le-a facut cu repararea imobilului in litigiu). 241. cat §i in jurisprudenta.S. p. Posibilitatea disjungerii celor doua cereri nu este admisa nici in procesele de divort [art. in exemplul dat fiind potrivnica intereselor mo§tenitorilor.. intrucat aceasta se timbreaza ca §i cererea de chemare in judecata. 159/1977. paratul raspunde solicitand respingerea cererii ca neintemeiata. II 1996. p. decizia nr. spre exemplu: Trib. in C. 1 A se vedea. C. in Culegere de practica judiciara 1995. sectia civila. paratul raspunde printr-o cerere care prezinta in parte caracterul unei intampinari. (2) C. decizia civila nr. cere ca in eventualitatea admiterii cererii reclamantului. in Dreptul. 120 C.]. dar de catre aceea§i instanja.proc. efectele eventualei prorogari de competenta subzista §i dupa ce s-a dispus disjungerea. insa. 608 alin. decizia nr. decizia nr. in Culegere de practica judiciara sem. tnsa. .pune disjungerea §i deci cererea reconventionala va fi judecata separat.1 ca disjungerea nu este posibiia tn cazul in care rezolvarea cererii reconventionale este intim legata de solujia ce s-ar pronunfa cu privire la cererea principaia. Atunci cand cererea reconvenfionaia este in stransa legatura cu cererea principaia. in timp ce pentru intampinare nu se plate§te nicio tax a de timbru. la cererea de chemare in judecata. 1970. in C. in subsidiar. Suprem. Potrivit art. Alteori. de exemplu. Disjungerea nu poate fi dispusa nici atunci cand pretentiile celor doua parti decurg din acela§i titlu. p. Bucure§ti. 169. 652/1970.proc.J. cand numai aceasta din urma este in stare de a fi judecata. lntr-o astfel de situate. 1321/1995. disjungerea cererii reconventionale nu este posibiia.civ. p. intrucat. Trib. are ca obiect pretentiile paratei cu privire la compunerea masei succesorale. intinderea drepturilor mo^tenitori lor modalitatea de impartire. iar in parte caracterul unei cereri reconventionale (intitulata frecvent «intampinare reconventionaia»). se va dis. 252/1996. cererea reconven|ional& se judeci odata cu cererea principaia.revendicare. 176. Ploie§ti. 78. 1997/1991.D. nr. 287. 1977. sectia a IV-a civila. decizia nr. sectia civila. p. trebuie stabilit cu exactitate care elemente ale cererii alcatuiesc cererea reconventionala. 7/1992. atat in doctrina.D. sub acest aspect. C. Se admite.civ..A.

ol eulo obligat. in subsidiar. la o cerere in revendicare. iar.pune disjungerea §i deci cererea reconventionala va fi judecata separat. dupa ce se va stabili instanfa competenta prin hotar&re irevocabila. 17 C. nuumc iAnd pArAlul eitc chcirml til judccoiA tnuimca unei iilitantc nceompctcnte rcluttv.flonala inaintea acestei instance (cu eel putin 5 zile inainte de pnimul termen fixat la Aceastd instan. Fiind o cerere incidental. chiar daca.proc.In cazul in care s-a formulat o cerere reconvenfionaia. ci 0 introdusfl in icrmcn. se va dis. 120 C. paratul raspunde printr-o cerere care prezinta in parte caracterul unei intampinari. Alteori. paratul raspunde solicitand respingerea cererii ca neintemeiata. iar in parte caracterul unei cereri reconventionale (intitulata frecvent «intampinare reconventionaia»). acesta sa fle obligat sa ii plateasca suma ce reprezinta cheltuielile pe care paratul pretinde ca le-a facut cu repararea imobilului in litigiu).. Potrivit art. ca in cazul interventiei voluntare.proc. cererea reconven|ional& se judeci odata cu cererea principaia. cererea reconventionala se poate prezenta sub fornia unei cereri sub. cererea reconvenfionala este de competent a instantei lesizate cu cererea principal (art. intrucat aceasta se timbreaza ca §i cererea de chemare in judecata. trebuie stabilit cu exactitate care elemente ale cererii alcatuiesc cererea reconventionala. insa. sfl invocc necompetenja relativfl inuintc dc a ucccpta orice alte discufii. instanta nu trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii ei in principiu. la cererea de chemare in judecata.lidiare. sub sanctiunca dcc&dcni. cere ca in eventualitatea admiterii cererii reclamantului. in timp ce pentru intampinare nu se plate§te nicio tax a de timbru. va putea introduce cererea reconven.civ. Uneori. dar de catre aceea§i instanja. .. cand numai aceasta din urma este in stare de a fi judecata. s-ar tncaica o norma de competent materiala sau teritoriala exclusiva. tnsa.).a). in acest fel. sub acest aspect. intrucat. efectele eventualei prorogari de competenta subzista §i dupa ce s-a dispus disjungerea. lntr-o astfel de situate. in sensul ca paratul infelege sa i§i valorifice anumite drepturi numai in cazul tn care se admite cererea de chemare in judecata a reclamantului (de exemplu.civ.

sectia civila. 78. 241. 159/1977. in C. intinderea drepturilor mo^tenitori lor modalitatea de impartire. in naturA) dacA va obfine titlu executor)u. Posibilitatea disjungerii celor doua cereri nu este admisa nici in procesele de divort [art. Bucure§ti. ci mijloHcc proccHualc care inlrA fn con|inutul nctiunii civile $i care au ca scop dour usiguriircit pArfii. in Culegere de practica judiciara 1995.. Trib. Suprem. instanta nu trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii ei in principiu. asupra posibilitAfii de realizare efectiva a cxecutArii xilitc (prin echivalent sau. . decizia nr.Se admite. ci 0 Dc rcjinut cA mANtirile anigurltorii nu sunt mAsuri dc exceutarc Nil it A. in Dreptul. p. nr. p. Disjungerea nu poate fi dispusa nici atunci cand pretentiile celor doua parti decurg din acela§i titlu. II 1996. 1977. in Culegere de practica judiciara sem. 176. 652/1970.A.civ. (2) C. decizia nr. cat §i in jurisprudenta.D. 7/1992. are ca obiect pretentiile paratei cu privire la compunerea masei succesorale. de exemplu. 1 A se vedea. spre exemplu: Trib. Atunci cand cererea reconvenfionaia este in stransa legatura cu cererea principaia. decizia nr. p. p. Ploie§ti. 1970. atat in doctrina.]. 1321/1995. C. In cazul in care s-a formulat o cerere reconvenfionaia. 169. ca in cazul interventiei voluntare. 1997/1991. in C. prin indisponiblllzarea bunurilor urmAribile ale debitorului sau u ccior cc formeazA obiectul litigiului. 252/1996. C. in exemplul dat fiind potrivnica intereselor mo§tenitorilor.proc. sectia a IV-a civila. 287.1 ca disjungerea nu este posibiia tn cazul in care rezolvarea cererii reconventionale este intim legata de solujia ce s-ar pronunfa cu privire la cererea principaia. decizia civila nr. sectia civila.J. decizia nr. disjungerea cererii reconventionale nu este posibiia.S. p. 608 alin.D. dupA caz.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful