P. 1
Intampinarea Si Cererea Reconventionala

Intampinarea Si Cererea Reconventionala

|Views: 171|Likes:
Published by Mari Dora

More info:

Published by: Mari Dora on Sep 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/11/2012

pdf

text

original

Sec^iunea a Il-a. Intampinarea cererea reconvenfionalS §1.

Intampinarea Actul de procedura prin care p&r&tul raspunde to cererea de chemare in judecata, urmarind sa se apere fafa de pretenfiile reclamantului, se nume$te intdmpinare. Pastrarea unui echilibru a unei egalitSji procesuale ar impune ca, dupS cum reclamantul i§i formuleazS in scris pretenfiile §i i§i dezvSluie mijloacele de probS pe care le va folosi in susfinerea afirma{iilor sale, tot astfel paratul, mai inainte de intrarea in etapa dezbaterilor, sa arate in scris apararile sale, precum ?i probele pe care se sprijina. Tocmai de aceea, modificarea legisiativS survenitS prin Ordonanfa de urgen|S a Guvernului nr. 138/2000 a reintrodus sistemul obligativitSfii intampinarii. Ajudar, lu judccutu In priinfl iiistan|ft(cu dc alti'cl la judccuta tn apel, tn rccurs Tn cAile extraordinare dc atac dc retracuirc), intfimpinarea este obligntoric. Numai in cazurilc expres prevazute de lege intampinarea are caracter facultativ, de cxemplu, in procesele de divort [art. 612 alin. (5) C.proc.civ.], in cele referitoare la poscsic | art. 674 alin. (4) C.proc.civ.]. tn conpnutul sau, intampinarea implica aceleaji elemente ca §i cererea de che- murc In judecata, dar, fiind provocata de aceasta din urma, nu este neaparat nevoie s3 ft ropcte tntocmai menpunile. Articolul 115 C.proc.civ. prevede ca intampinarea va cuprinde: exceppile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului;

»rlipunsul la toate capetele de fapt de drept ale cererii; dovezile cu care se apara paratul impotriva fiecarui capat de cerere;

- icmnatura. Ajadar, intampinarea ar trebui sa puna in evident caracterul sau de replica, de rftipuns, deci s5 identifice cererea de chemare in judecata la care se raporteaza, prin indicarea numelui (denumirii) celui ce reclama (desigur ?i eel al paratului), a obiectului cererii de chemare in judecata, a numarului dosarului (acesta figureaza in QitAfie), a instantei care a fost sesizata cu judecarea cererii de chemare in judecata.

exceppile de prema. in care paratul a avut la dispozipe.Vor fi aratate apoi toate exceppile procesuale pe care paratul injelege sa le invoce (dt|i textul se refera numai la exceppile de procedura.turltlte a cererii. lipsa semnaturii a trig and aceea^i sanc|iune. (2) C. necompetenfa. eel pupn 15 zile pentru a-§i pregati apararea. ori un reclamant sta in proces in nume propriu. iar. ci de catre un repre. Insa.Mfitant al acestuia. daca ar fi vorba de o pricina considerata de lege ca urgenta sau apreciata ca atare de gltrc prcycdintclc iiiM(nit(«i. cele privind lipsa de calitate procesuaia etc. tn atAtea exemplare cap reclamanp sunt. precum excep|iile privind nutttatea cererii.nuita. !n privinfa mijloacelor de proba. de la data primirii citapei §i a copiei de pe cererea de chemare in judecata. aceasta nu inseamna ca MOeptiile de fond nu trebuie sa figureze in intampinare). pentru aceste p5rp> cate o singura copie. In caz de coparticipare procesuaia pasiva. 1141 alin. atat apararile in fapt. care Opereaza in acelea§i condi|ii. parapi sau numai o parte dintre ei pot raspunde printr-o singura intampinare.]. cat §i apararile in drept. La intampinare se vor aiatura atatea copii de pe aceasta ca{i reclamanp sunt. Textul de lege are in vedere situajia obij. va arata numele §i locuinja acestora. daca paratul solicita dovada cu martori. Intampinarea se depune cu eel pu|in 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata [art. lermenul euro 1 ne land p&rAtului pcniru prcgfitirca apfir3rii lite dc ccl pu|ln 5 /iic do U data prlmirii . ca reclamant. se va depune la dosar.civ. litispendenja. Intflmpinarea trebuie semnata. Daca mai mulfi reclamanp au un singur reprezentant. plus cate un exemplar pentru instanja. va anexa la intampinare OOpil (pe care trebuie sa le ceitifice pentru conformitate cu originalul) de pe inscrisuri. lipsa de interes. dar §i ca reprezentant al altui reclamant). IntAmpinarea va cuprinde §i apararile de fond. cand cere proba prin inscrisuri. Daca intampinarea nu este formulata personal de catre parat. se va preciza aceasta imprejurare §i se va aiatura dovada calitatii de reprezentant. ca §i in cazul in care cererea de chemare in judecata nu eite semnata. pentru fiecare capat de cerere al reclamantului.proc.

118 alin. 138 C. Abrogarea alin. Desigur ca paratul va putea discuta probele §i temei. instanta ii va pune in vedere sa arate exceppile. cu exceppa situatiilor pre.civ.civ. nedepunerea icesteia in termenul prevSzut de lege ar rSmane f5ra ccnsecinfe. paratul nu va mai putea formula.civ. De asemenea.civ.a in procesul respectiv. pirfitul va fi decSzut din dreptul de a mai propune probe.civ. 1141 alin. trebuie coroborata . obiectivul urmarit de legiuitor ar deveni iluzoriu §i tergiversarea judecapii s-ar produce in continuare. (1) C. Intr-un asemenea caz. sancpunea decaderii nu poate fi iniaturata decat in situapile expres prevazute de lege (ceea ce nu este cazul). 118 C. paratul nu va mai putea invoca exceppile relative pe care orebuia sa le ridice prin intampinare (de exemplu. instanta ii va acorda un termen pentru pregatirea apararii §i depunerea intampinarii. Apreciem cS deca. cerere reconvenponaia §i nici cerere de intervenpe forfata.proc. iar. Consecinpele decaderii paratului din dreptul de a depune intampinarea ii pot ingreuna acestuia situap. instanta nu este indreptapta sa acorde un termen pentru depunerea acesteia. atenueaza consecinpele decaderii pentru ipoteza In care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat.citapei.civ. 138/2000 nu poate conduce la concluzia ca. de§i intampinarea are caracter obiigatoriu. dar in condipi mult mai dificile decat atunci cand s-ar fi folosit de mijloacele de proba pe care le-ar fi putut propune in sprijinul pozipei sale.derea paratului din dreptul de a depune intampinare va interveni in coadrfiile dreptului comun. ceea ce ii permite sa i§i faca o apfirare.proc. Astfel. 219/2005 privind aprobarea Ordonanjei de urgent^ a Guvernului nr. Apreciem ca partea finaia a dispozitiei inscrise in art.Vftzute de art.zut de lege. la prima zi de infafoare. (3) C. dovezile §i toate mijloacele sale de aparare. (2) al art. 103 alin. la cerere.). Mai mult. prin Legea nr. Articolul 118 C.civ.proc. Articolul 118 alin. despre care va face vorbire in incheierea de ?edinja. nu mai prevede in mod expres saacfiunea decS-deni plrfttului.proc.proc. pe de o parte. daca reclamantul nu ar fi de acord cu prirnirea acestora in cursul judecajii la prima instant! De re|inut ca in cazul c£nd paratul nu a depus intampinarea ia termenul preva.civ. respectiv art. astfel inc&t ar urma ca pfir§tul sa poatfl depune TntAinpinnro chiar la termenul de judecata. daca acesta nu a depus intampinarea in termenul stabilit de art. deoarece.nicia suspnerilor reclamantului (art. (3) C. (2) C. 171 C.proc. in procesul respectiv.proc.proc. excepjia de necompetenfa teiitoriaia relativa). pe de alta parte.

(1) C. paratul se mulpume§te s5 combats afirraafiile reclaman. care are natura juridicS a unei adevSrate chemSri in judecata.debitor care. • atenuarea obligafiei paratului fa$ de reclamant. • obfinerea unei obligSri la plats §i a reclamantului. nu este obligata) sa acorde un termen pentru depunerea intampinarii. tot ceea ce ar putea solicita $i printr-o cerere de chemare in judecata. pe cale de simple apSrare. 156 alin.civ.tului. obiectul cererii reconvenjionale nu ar putca fi invocat numai prin intampinare concluzii. chemat in judecata de catre proprietar pentru a evacua imobilul ce formase obiectul unui contract de locajiune.proc. in cazul in care reclamantul cere executarea unui contract incheiat cu paratul. dc exemplu. Prin apSrare.cu prevederile art. §2. spre exemplu: cererea loca. formuland pretenpi proprii impotriva reclamantului. prin cererea reconvenjionala. DimpotrivS. paratul nu ar putea opune. cum ar fi cererea paratului . deci pe cale principal! Prin introducerea unei cereri reconvenponale se poate urmSri: neutralizarea obligafiei pe care reclamantul a formulat-o impotriva paratului. la cererea prin care proprietarul unui teren solicita instantei sa • .parat.pensa^ia judiciara (prin ipoteza. In consecinta. acesta din urma solicita anularea. Mijiocul procedural prtn care p&rdtul formuleazd [)retrn(ii pmprii fa$& de reclamant este cererea reconxenpionald. paratul poate sS pretinda. pretinzandu-se el creditor al reclamantului. De cele mai multe ori. rezilierea contractului respectiv. de reguia. infelege &a invoce com. dear de aparare fata de pretenfiile formulate de catre reclamant §i sa adopte o pozipe ofensiva. prin care se solicita instantei 51 oblige pe reclamant la plata contravalorii reparajiilor aduse la imobil. numai pentru lipsa de aparare temeinic motivata instanta va putea (deci.tarului . urmarind ca instanta sa il oblige pe reclamant fata de pSrat. compensapa legala). urmarind doar respingerea cererii de chemare in judecata (sau admiterea numai in parte a acesteia). Cererea reconvenfionala Paratul poate renunja la pozi|ia procesuaia pur defensiva. deoarece cererea reconvenponala se deosebe^te de o simpla apSrare. rezolupunea.

prietarul construcfiei edificate pe terenul s3u de catre parat. 2Pistile f&cute in executarea unui contract pot fi opuse pe cale de excepfie. A$adar. potrivit modalitaplor prevazute de lege. paratul se poate apSra. pro. decizia nr.1 Astfel. p. colegiul civil. 748. 747. pentru ca paratul sa poata obfine reducerea sau chiar neutralizarea unei pretenjii a reclamantului. ci doar va respinge cererea de chemare in judecata ca nefondatS (neintemeiata).3 nulitatea actului juridic. daca paratul dore§te sa obpna un alt avantaj decat slmpla respingere a pretenpilor reclamantului. colegiul civil. p. Suprem. .constate c5 a devenit. decizia nr. colegiul civil. rezolupunea sau rezilierea §i nici repunerea parplor in situafia anterioarS mcheierii contractului. in Culegere de practicS judiciarS 1994. pentru diferen|5 trebuie sa se formuleze cerere reconvenjionaia .2 invocand compensatia legale. iar numai indirect in dispo lilivul acestcia (rezultAnd din Nolufta datft cu privire la pretenfiile reclamnniului). Uneori. 911/1958. Tn vremc cc rftspunsul instunfei ltt proton(iilo formulate prin cererea rcconvenfionala se Vt gftsi chiar in dispozitivul hotArArii. 572/1994. ci este suficienta o simple aparare in fond. eventual sa i se recunoasca §i un drept de reten^ie cu privire la construcjie. ariitand ca ?i-a executat obligate contractuale ori numai o parte din ele. p. 3InsS. decizia nr.4 faptul ca reclamantul nu ?i-a executat obligafia corelativa etc. 1237/1957. in ultimele doua situafii. fSr& a fi necesara formularea unei cereri reconventionale Trib. Suprem. in lipsa unei cereri reconvenponale. 4C. instanja nu va putea pronunfa nulitatea. dupa caz. Suprem. in Repertoriu I. tn Repertoriu I. Bra§ov. decizia civil S nr. 1197/1961. A.Trib. atunci c&nd. in Repertoriu I. opunand compensafia legala. prin accesiune. nu este necesara introducerea unei cereri reconvenjionale. p. 43. acesta din urma cere instanjei ca reclamantul sa fie obligat sa 11 despagubeasca. Raspunsul instanfei la apSrSrile de fond ale paratului se va reg&si in considerentele hotSrarii. pretenjia paratului este mai mare dec£t cea a reclamantului. 747.5 1Trib. atunci el trebuie sa formuleze cerere reconvenfionaia. In solufia data cu privire la cererea reconvenfionaia respectiva.

nr. in materia arbitrajului. sectia civila.civ. in R.D. cererea reconvenfionaia este admisibila cand tinde la o compensate judiciara.]. potrivit art. . Deci. 608 alin. in complexitatea lor.R. determina realizarea unor economii de timp §i cheltuieli. in materie comer. paratul poate face cerere reconvenfionaia daca „are pretenpi in legatura cu cererea reclamantului". instanja flind pusa in situafia de a cunoa$te. paratul poate face cerere reconvenfionaia numai daca pretenfiile sale impotriva reclamantului deriva din acela§i raport juridic [art. (1) C.proc. i Potrivit art.Trib. pentru faptele petrecute dupa acest moment. 357 alin. De asemenea. Suprem. 119 alin. decizia nr. raporairile juridice BUbstanpale dintre p&rfi. precum $i in cazul in care paratul pune in discufie insu§i fundamentul pretenpilor reclamantului. rezilierea.In principiu. in sensul ca par&tul •re posibilitatea sa aleaga intre valorificarea preten|iilor proprii pe caiea incidentals a cererii reconvenponale sau pe calea unei cereri principale care sa declanseze un alt proces.civ.. iar. revocarea in cazul donafiilor) contractului pe care 1-a foicheiat cu reclamantul. 56.proc. evita posibilitatea pronun$arii unor hot&rari ccntradictorii. legislafia noastra nu impune condipa ca pretenfiile paratului sa derive din acela§i raport jjuridic.ciaia. in procesele de divort. (1) C. solicitand instanfei sa pronunfe desfiinfarea sau desfacerea (nuli. 1611/1979. Alegerea caii incidentale prezinta anumite avantaje: asigurS soluponarca pretenpilor celor douS p3rp intr-un singur cadru procesual. 5F2rd o cerere reconvenfionaia.civ. sunt cazuri in care paratul este obligat sa i§i valoriiice pretenfiile sale pe calea cererii reconvenfionale.proc.civ. paratul poate sa faca cerere reconvenfionaia daca are pretenfii impotriva recla. instanta nu poate obliga pe reclamant la efectuarea unei pres. cererea reconvenfionaia are caracter facultativ. p.. dacfl dore§te sa obpna desfacerea casatoriei din vina exclusive a sofului reclamant. pftna la inceperea dezbaterilor asupra fondului in cererea reclamantului [art. soful parat. 7205 C. chiar $i atunci cand cele doua obligafii ar proveni din cauze diferite. Insa. ofera condifii pentru o mai buna judecata.]. in principiu.tafii fata de parat . (1) C. ceea ce inseamna ca pretenfiile celor doua pSifi pot proveni ?i din cauze diferite. rezolufiunea.mantului derivand din acela§i raport juridic. este Obligat sa depunS cerere reconvenfionaia pana la prima zi de infafisare pentru faptele petrecute inainte de acest moment. Spre exemplu.tatea. 2/1980.proc. De altfel.

potrivit . cererea reconvenfionaia trebuie sa inde. 119 alin.civ. 1Neindicarea in cuprinsul cererii reconvenponale a obiectului acesteia atrage.proc.plineasca toate condifiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata [art.Din punct de vedere al confinutului.1 precum §i acelea necesare oricarei cereri in justifie.]. (2) C.

cand intampinarea nu este obligatorie.civ. 123. sancpunea anulSrii . 169. p. obiectul (pretenfia conereta). 252/1996. in Culegere de practica judicial comerciaia 1990-1998.reclamant'*). Bucure§ti. Ar urinu ca Tn ccrcrca reconvenfionaia sa se aratc nisiun|tt tie ludccnta. secfia comerciaia. iar pMtul din cererea principals devine reclamani tn cea reconvenfionaia. . p.civ. se va menfiona aceasta imprejurare ji se va aiatura dovada calitafii de reprezentant. in Dreptul. insa ar trebui sa se faca refe.]. p.1 Cand parple nu cad de acord.proc.proc. decizia civiia nr. 263.rire la cererea principals.) dacS reclamantul nu se opune la administrarea probelor cerute de pSr&t pentru dovedirea pretenpilor formulate prin cererea reconvenfionaia depus 5 tardiv . de vreme ce reclamantul nu a formulat nici o opozifie fa{3 de judecarea concomitenta a celor douS cereri (C. Cererea reconvenponala se depune odata cu intampinarea sau.civ. Suprem. decizia civiia nr. Cand cererea reconvenponala este introdusa de un reprezentant al paratului. 310/1994. avand in vedere caracterul incidental al cererii reconvenfionale.Trib. numfirul dosarului.Trib. in Culegere de prac.art. numele pfirfilor (reclamantul din cererea de chemurc tn judccatfl dcvinc plrfit Tn cererea reconvenponala. eel mai tarziu la prima zi de infSp$are [art.A.]. secfia civiia.ticS judiciarS pe semestrul al Il-lea 1996.proc.. (1) C. motivele de fapt §i de drept. cererea reconvenfionaia se va depune eel mai tarziu la termenul ce va fi incuviinfat de catre instanja paratului [art 119 alin. Ploiejti. 1-2/1990. In cazul in care paratul nu respecta termenul inauntrul caruia poate fi depusa cererea reconvenfionaia. decizia nr. aceasta poate fi judecata impreuna cu cererea de chemare in judecata. 133 alin. deoarece acesta este deja mentionat in cererea de chemare in judecata.n. mijloacelc de proba. semnatura. Bra^ov.pSrfitn de „p<irat . daca reclamantul este de acord. (3) C. Nu este necesar sS se treaca §i domiciliul parplor. astfel incat se vorbejte de „reclamant . Daca reclamantul §i-a modificat cererea de chemare in judecatS. (4) C. In mod corect instanfa a procedat la rezolvarea cererii reconvenfionale depuse tardiv. C.s. sanctiunea depunerii peste termen a cererii reconvenfionale consta in judecarea ei separata 1Exists acordul p&rfilor (este vorba de un acord tacit . 840/1998. decizia nr. 119 alin. 45).A. nr. in Culegere de practicS judicial 1994. 167/E/1989. p.

). ol eulo obligat.flonala inaintea acestei instance (cu eel putin 5 zile inainte de pnimul termen fixat la Aceastd instan.proc. deoarece s-ar incaica prevederile art.. . decizia civiia nr.civ. cererea reconventionala se poate prezenta sub fornia unei cereri sub. Numai in materia divorfului. in sensul ca paratul infelege sa i§i valorifice anumite drepturi numai in cazul tn care se admite cererea de chemare in judecata a reclamantului (de exemplu. C.proc. instanta va menfiona in incheierea de ?edinja ca paratul a depus cererea reconvenfionaia peste termen §i ca reclamantul s-a opus judecarii acesteia impreuna cu cererea de chemare in judecata.R. la o cerere in 2A se vedea §i: Trib.civ. insa numai atunci cand s-a casat cu trimitere la prima instanta (solufia ar putea fi primita eel pufin in cazul casarii totale). art. 4/1997. sancfioneaza cu decaderea neintroducerea cererii reconvenfionale in termen.). sfl invocc necompetenja relativfl inuintc dc a ucccpta orice alte discufii. Valcea. permite parStului sa formuleze cererea reconvenfionaia direct in apel.proc. 28. BacSu. dupa ce se va stabili instanfa competenta prin hotar&re irevocabila. 610 C. apoi va trimite cererea respectiva la registrators. Fiind o cerere incidental. daca motivele desparfeniei s-au ivit dupa inceperea dezba.civ. in R. p. 175.A.D. in care cererea reconvenfionaia ar putea fi considerata introdusfl in icrmcn. in vederea constituirii unui dosar distinct. cererea reconvenfionala este de competent a instantei lesizate cu cererea principal (art. in acest fel. iar nu in respingerea ei ca tardivl2 A§adar. in materia divorfului.terilor la prima instants Apreciem ca cererea reconvenfionaia poate fi introdusa §i in cadrul rejudecarii fondului dupa casarea cu trimitere. PSrfile nu pot insa conveni ca paratul sa introducS o cerere reconvenfionaia direct in apel. in Jurisprudenfa 1997. art.civ. iar.(art 135 C. chiar daca. Uneori. s-ar tncaica o norma de competent materiala sau teritoriala exclusiva.proc.lidiare. 294 alin. (1) C. 5/1969. Trebuie insa refinut ca. Mai exista o situatie asemanatoare. sub sanctiunca dcc&dcni. p. 609 C. va putea introduce cererea reconven.a). decizia civiia nr. 210/1968. 17 C. nuumc iAnd pArAlul eitc chcirml til judccoiA tnuimca unei iilitantc nceompctcnte rcluttv.civ. nr. jud.proc.

]. 1 A se vedea. Trib. trebuie stabilit cu exactitate care elemente ale cererii alcatuiesc cererea reconventionala. (2) C. intrucat aceasta se timbreaza ca §i cererea de chemare in judecata. p. p. are ca obiect pretentiile paratei cu privire la compunerea masei succesorale. sectia civila. Posibilitatea disjungerii celor doua cereri nu este admisa nici in procesele de divort [art. 608 alin. nr. iar in parte caracterul unei cereri reconventionale (intitulata frecvent «intampinare reconventionaia»). in C. Se admite. sectia civila. in Culegere de practica judiciara sem. C.S. decizia nr. in Culegere de practica judiciara 1995. in subsidiar. disjungerea cererii reconventionale nu este posibiia.D.pune disjungerea §i deci cererea reconventionala va fi judecata separat. decizia nr. 1970..D. 241. in Dreptul. . la cererea de chemare in judecata. atat in doctrina. de exemplu. cat §i in jurisprudenta. II 1996.proc. decizia nr. sub acest aspect.proc. cererea reconven|ional& se judeci odata cu cererea principaia. Bucure§ti. cere ca in eventualitatea admiterii cererii reclamantului. Potrivit art. 1997/1991. 169. in C. lntr-o astfel de situate.1 ca disjungerea nu este posibiia tn cazul in care rezolvarea cererii reconventionale este intim legata de solujia ce s-ar pronunfa cu privire la cererea principaia. 176. p. in exemplul dat fiind potrivnica intereselor mo§tenitorilor. 159/1977. decizia nr. 287.revendicare. 252/1996. Disjungerea nu poate fi dispusa nici atunci cand pretentiile celor doua parti decurg din acela§i titlu. p. 120 C.J. tnsa. Suprem. efectele eventualei prorogari de competenta subzista §i dupa ce s-a dispus disjungerea. insa. se va dis. 1321/1995. decizia civila nr. in timp ce pentru intampinare nu se plate§te nicio tax a de timbru.civ. cand numai aceasta din urma este in stare de a fi judecata. Ploie§ti. dar de catre aceea§i instanja. 78. 1977. 7/1992. spre exemplu: Trib. paratul raspunde solicitand respingerea cererii ca neintemeiata.A. intinderea drepturilor mo^tenitori lor modalitatea de impartire. Atunci cand cererea reconvenfionaia este in stransa legatura cu cererea principaia.. 652/1970.civ. sectia a IV-a civila. Alteori. p. paratul raspunde printr-o cerere care prezinta in parte caracterul unei intampinari. intrucat. C. acesta sa fle obligat sa ii plateasca suma ce reprezinta cheltuielile pe care paratul pretinde ca le-a facut cu repararea imobilului in litigiu).

cererea reconventionala se poate prezenta sub fornia unei cereri sub. la o cerere in revendicare. 17 C. in sensul ca paratul infelege sa i§i valorifice anumite drepturi numai in cazul tn care se admite cererea de chemare in judecata a reclamantului (de exemplu. dar de catre aceea§i instanja. in timp ce pentru intampinare nu se plate§te nicio tax a de timbru. 120 C.).lidiare. Alteori.a).proc. va putea introduce cererea reconven. insa. tnsa. iar in parte caracterul unei cereri reconventionale (intitulata frecvent «intampinare reconventionaia»). ci 0 introdusfl in icrmcn. instanta nu trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii ei in principiu. ol eulo obligat. sfl invocc necompetenja relativfl inuintc dc a ucccpta orice alte discufii. sub acest aspect. iar. trebuie stabilit cu exactitate care elemente ale cererii alcatuiesc cererea reconventionala. cererea reconven|ional& se judeci odata cu cererea principaia. Potrivit art. ca in cazul interventiei voluntare. paratul raspunde solicitand respingerea cererii ca neintemeiata.In cazul in care s-a formulat o cerere reconvenfionaia. cand numai aceasta din urma este in stare de a fi judecata.pune disjungerea §i deci cererea reconventionala va fi judecata separat. in subsidiar. intrucat. cererea reconvenfionala este de competent a instantei lesizate cu cererea principal (art.civ. la cererea de chemare in judecata. dupa ce se va stabili instanfa competenta prin hotar&re irevocabila. acesta sa fle obligat sa ii plateasca suma ce reprezinta cheltuielile pe care paratul pretinde ca le-a facut cu repararea imobilului in litigiu).. s-ar tncaica o norma de competent materiala sau teritoriala exclusiva. chiar daca.civ. in acest fel. lntr-o astfel de situate. Fiind o cerere incidental. intrucat aceasta se timbreaza ca §i cererea de chemare in judecata. cere ca in eventualitatea admiterii cererii reclamantului.flonala inaintea acestei instance (cu eel putin 5 zile inainte de pnimul termen fixat la Aceastd instan. sub sanctiunca dcc&dcni. Uneori.proc. se va dis. nuumc iAnd pArAlul eitc chcirml til judccoiA tnuimca unei iilitantc nceompctcnte rcluttv.. . paratul raspunde printr-o cerere care prezinta in parte caracterul unei intampinari. efectele eventualei prorogari de competenta subzista §i dupa ce s-a dispus disjungerea.

sectia a IV-a civila. in C. Trib. nr. Bucure§ti. p. 7/1992. C. in Culegere de practica judiciara sem. (2) C. ci mijloHcc proccHualc care inlrA fn con|inutul nctiunii civile $i care au ca scop dour usiguriircit pArfii.1 ca disjungerea nu este posibiia tn cazul in care rezolvarea cererii reconventionale este intim legata de solujia ce s-ar pronunfa cu privire la cererea principaia.D. prin indisponiblllzarea bunurilor urmAribile ale debitorului sau u ccior cc formeazA obiectul litigiului. 241. 1997/1991.J. atat in doctrina. 169. intinderea drepturilor mo^tenitori lor modalitatea de impartire. 1970. in Culegere de practica judiciara 1995. ca in cazul interventiei voluntare. decizia nr. are ca obiect pretentiile paratei cu privire la compunerea masei succesorale. 78. 608 alin. Suprem. in naturA) dacA va obfine titlu executor)u. cat §i in jurisprudenta.S. 287. instanta nu trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii ei in principiu. ci 0 Dc rcjinut cA mANtirile anigurltorii nu sunt mAsuri dc exceutarc Nil it A. II 1996. .. In cazul in care s-a formulat o cerere reconvenfionaia. decizia civila nr. disjungerea cererii reconventionale nu este posibiia. p. sectia civila. 252/1996. Ploie§ti. de exemplu. in C.]. p. asupra posibilitAfii de realizare efectiva a cxecutArii xilitc (prin echivalent sau.A.Se admite. spre exemplu: Trib. decizia nr.civ. Posibilitatea disjungerii celor doua cereri nu este admisa nici in procesele de divort [art. 159/1977. Disjungerea nu poate fi dispusa nici atunci cand pretentiile celor doua parti decurg din acela§i titlu.D. decizia nr. sectia civila. C. dupA caz.proc. 1 A se vedea. 1977. 176. 652/1970. in Dreptul. p. p. Atunci cand cererea reconvenfionaia este in stransa legatura cu cererea principaia. decizia nr. in exemplul dat fiind potrivnica intereselor mo§tenitorilor. 1321/1995.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->