Sec^iunea a Il-a. Intampinarea cererea reconvenfionalS §1.

Intampinarea Actul de procedura prin care p&r&tul raspunde to cererea de chemare in judecata, urmarind sa se apere fafa de pretenfiile reclamantului, se nume$te intdmpinare. Pastrarea unui echilibru a unei egalitSji procesuale ar impune ca, dupS cum reclamantul i§i formuleazS in scris pretenfiile §i i§i dezvSluie mijloacele de probS pe care le va folosi in susfinerea afirma{iilor sale, tot astfel paratul, mai inainte de intrarea in etapa dezbaterilor, sa arate in scris apararile sale, precum ?i probele pe care se sprijina. Tocmai de aceea, modificarea legisiativS survenitS prin Ordonanfa de urgen|S a Guvernului nr. 138/2000 a reintrodus sistemul obligativitSfii intampinarii. Ajudar, lu judccutu In priinfl iiistan|ft(cu dc alti'cl la judccuta tn apel, tn rccurs Tn cAile extraordinare dc atac dc retracuirc), intfimpinarea este obligntoric. Numai in cazurilc expres prevazute de lege intampinarea are caracter facultativ, de cxemplu, in procesele de divort [art. 612 alin. (5) C.proc.civ.], in cele referitoare la poscsic | art. 674 alin. (4) C.proc.civ.]. tn conpnutul sau, intampinarea implica aceleaji elemente ca §i cererea de che- murc In judecata, dar, fiind provocata de aceasta din urma, nu este neaparat nevoie s3 ft ropcte tntocmai menpunile. Articolul 115 C.proc.civ. prevede ca intampinarea va cuprinde: exceppile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului;

»rlipunsul la toate capetele de fapt de drept ale cererii; dovezile cu care se apara paratul impotriva fiecarui capat de cerere;

- icmnatura. Ajadar, intampinarea ar trebui sa puna in evident caracterul sau de replica, de rftipuns, deci s5 identifice cererea de chemare in judecata la care se raporteaza, prin indicarea numelui (denumirii) celui ce reclama (desigur ?i eel al paratului), a obiectului cererii de chemare in judecata, a numarului dosarului (acesta figureaza in QitAfie), a instantei care a fost sesizata cu judecarea cererii de chemare in judecata.

se va preciza aceasta imprejurare §i se va aiatura dovada calitatii de reprezentant. ca reclamant. precum excep|iile privind nutttatea cererii. pentru fiecare capat de cerere al reclamantului. ci de catre un repre.nuita. tn atAtea exemplare cap reclamanp sunt. Insa. lermenul euro 1 ne land p&rAtului pcniru prcgfitirca apfir3rii lite dc ccl pu|ln 5 /iic do U data prlmirii . care Opereaza in acelea§i condi|ii. 1141 alin.Vor fi aratate apoi toate exceppile procesuale pe care paratul injelege sa le invoce (dt|i textul se refera numai la exceppile de procedura. lipsa de interes. (2) C. necompetenfa. Intampinarea se depune cu eel pu|in 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata [art. IntAmpinarea va cuprinde §i apararile de fond.Mfitant al acestuia. dar §i ca reprezentant al altui reclamant). litispendenja. atat apararile in fapt. exceppile de prema. pentru aceste p5rp> cate o singura copie. Textul de lege are in vedere situajia obij. va anexa la intampinare OOpil (pe care trebuie sa le ceitifice pentru conformitate cu originalul) de pe inscrisuri.turltlte a cererii.civ. in care paratul a avut la dispozipe. daca ar fi vorba de o pricina considerata de lege ca urgenta sau apreciata ca atare de gltrc prcycdintclc iiiM(nit(«i. cat §i apararile in drept.]. cele privind lipsa de calitate procesuaia etc. !n privinfa mijloacelor de proba. La intampinare se vor aiatura atatea copii de pe aceasta ca{i reclamanp sunt. ori un reclamant sta in proces in nume propriu. daca paratul solicita dovada cu martori. de la data primirii citapei §i a copiei de pe cererea de chemare in judecata. Intflmpinarea trebuie semnata. aceasta nu inseamna ca MOeptiile de fond nu trebuie sa figureze in intampinare). lipsa semnaturii a trig and aceea^i sanc|iune.proc. ca §i in cazul in care cererea de chemare in judecata nu eite semnata. va arata numele §i locuinja acestora. eel pupn 15 zile pentru a-§i pregati apararea. Daca mai mulfi reclamanp au un singur reprezentant. plus cate un exemplar pentru instanja. cand cere proba prin inscrisuri. parapi sau numai o parte dintre ei pot raspunde printr-o singura intampinare. se va depune la dosar. In caz de coparticipare procesuaia pasiva. iar. Daca intampinarea nu este formulata personal de catre parat.

proc. (3) C. in procesul respectiv. Mai mult.civ. 138/2000 nu poate conduce la concluzia ca.nicia suspnerilor reclamantului (art. pirfitul va fi decSzut din dreptul de a mai propune probe. Apreciem cS deca. 171 C.a in procesul respectiv. pe de o parte. 118 alin. Astfel.proc. (1) C. atenueaza consecinpele decaderii pentru ipoteza In care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat. pe de alta parte. 138 C.proc. 219/2005 privind aprobarea Ordonanjei de urgent^ a Guvernului nr.proc. 103 alin. la cerere. astfel inc&t ar urma ca pfir§tul sa poatfl depune TntAinpinnro chiar la termenul de judecata. Abrogarea alin. instanta nu este indreptapta sa acorde un termen pentru depunerea acesteia. daca reclamantul nu ar fi de acord cu prirnirea acestora in cursul judecajii la prima instant! De re|inut ca in cazul c£nd paratul nu a depus intampinarea ia termenul preva.derea paratului din dreptul de a depune intampinare va interveni in coadrfiile dreptului comun. despre care va face vorbire in incheierea de ?edinja. sancpunea decaderii nu poate fi iniaturata decat in situapile expres prevazute de lege (ceea ce nu este cazul). (3) C. Desigur ca paratul va putea discuta probele §i temei.proc. instanta ii va pune in vedere sa arate exceppile.citapei.civ. trebuie coroborata . daca acesta nu a depus intampinarea in termenul stabilit de art. Consecinpele decaderii paratului din dreptul de a depune intampinarea ii pot ingreuna acestuia situap. instanta ii va acorda un termen pentru pregatirea apararii §i depunerea intampinarii.civ.civ.civ. De asemenea. Intr-un asemenea caz. la prima zi de infafoare. excepjia de necompetenfa teiitoriaia relativa). paratul nu va mai putea formula. cu exceppa situatiilor pre.proc. nedepunerea icesteia in termenul prevSzut de lege ar rSmane f5ra ccnsecinfe. cerere reconvenponaia §i nici cerere de intervenpe forfata.civ. deoarece. respectiv art. (2) al art. iar. 118 C.proc. dar in condipi mult mai dificile decat atunci cand s-ar fi folosit de mijloacele de proba pe care le-ar fi putut propune in sprijinul pozipei sale. paratul nu va mai putea invoca exceppile relative pe care orebuia sa le ridice prin intampinare (de exemplu. prin Legea nr. Articolul 118 alin.zut de lege. obiectivul urmarit de legiuitor ar deveni iluzoriu §i tergiversarea judecapii s-ar produce in continuare. nu mai prevede in mod expres saacfiunea decS-deni plrfttului.). ceea ce ii permite sa i§i faca o apfirare.Vftzute de art. dovezile §i toate mijloacele sale de aparare. (2) C. Apreciem ca partea finaia a dispozitiei inscrise in art. Articolul 118 C.proc.civ. de§i intampinarea are caracter obiigatoriu.civ. 1141 alin.

acesta din urma solicita anularea. infelege &a invoce com. rezolupunea. pe cale de simple apSrare. dear de aparare fata de pretenfiile formulate de catre reclamant §i sa adopte o pozipe ofensiva. §2. la cererea prin care proprietarul unui teren solicita instantei sa • .proc. formuland pretenpi proprii impotriva reclamantului. deci pe cale principal! Prin introducerea unei cereri reconvenponale se poate urmSri: neutralizarea obligafiei pe care reclamantul a formulat-o impotriva paratului. prin care se solicita instantei 51 oblige pe reclamant la plata contravalorii reparajiilor aduse la imobil. pretinzandu-se el creditor al reclamantului.tului. paratul se mulpume§te s5 combats afirraafiile reclaman. obiectul cererii reconvenjionale nu ar putca fi invocat numai prin intampinare concluzii. (1) C.parat.tarului . paratul nu ar putea opune. tot ceea ce ar putea solicita $i printr-o cerere de chemare in judecata. nu este obligata) sa acorde un termen pentru depunerea intampinarii. Mijiocul procedural prtn care p&rdtul formuleazd [)retrn(ii pmprii fa$& de reclamant este cererea reconxenpionald. dc exemplu. care are natura juridicS a unei adevSrate chemSri in judecata. Cererea reconvenfionala Paratul poate renunja la pozi|ia procesuaia pur defensiva. in cazul in care reclamantul cere executarea unui contract incheiat cu paratul.cu prevederile art. spre exemplu: cererea loca.pensa^ia judiciara (prin ipoteza. deoarece cererea reconvenponala se deosebe^te de o simpla apSrare. cum ar fi cererea paratului . prin cererea reconvenjionala. • atenuarea obligafiei paratului fa$ de reclamant. DimpotrivS. chemat in judecata de catre proprietar pentru a evacua imobilul ce formase obiectul unui contract de locajiune. De cele mai multe ori. compensapa legala). 156 alin. numai pentru lipsa de aparare temeinic motivata instanta va putea (deci. de reguia. In consecinta. paratul poate sS pretinda.civ. urmarind ca instanta sa il oblige pe reclamant fata de pSrat. • obfinerea unei obligSri la plats §i a reclamantului. urmarind doar respingerea cererii de chemare in judecata (sau admiterea numai in parte a acesteia). rezilierea contractului respectiv.debitor care. Prin apSrare.

Suprem. iar numai indirect in dispo lilivul acestcia (rezultAnd din Nolufta datft cu privire la pretenfiile reclamnniului). opunand compensafia legala. tn Repertoriu I.constate c5 a devenit. prin accesiune. 747. acesta din urma cere instanjei ca reclamantul sa fie obligat sa 11 despagubeasca. colegiul civil.2 invocand compensatia legale. pro. pentru ca paratul sa poata obfine reducerea sau chiar neutralizarea unei pretenjii a reclamantului. in ultimele doua situafii. ariitand ca ?i-a executat obligate contractuale ori numai o parte din ele. 572/1994. 748.1 Astfel. p. Uneori. atunci c&nd. in Culegere de practicS judiciarS 1994. atunci el trebuie sa formuleze cerere reconvenfionaia. 43. A. p. In solufia data cu privire la cererea reconvenfionaia respectiva. decizia nr. Suprem. in Repertoriu I. 4C. pentru diferen|5 trebuie sa se formuleze cerere reconvenjionaia .3 nulitatea actului juridic. Suprem. dupa caz. in lipsa unei cereri reconvenponale. daca paratul dore§te sa obpna un alt avantaj decat slmpla respingere a pretenpilor reclamantului. p. ci este suficienta o simple aparare in fond. pretenjia paratului este mai mare dec£t cea a reclamantului. Tn vremc cc rftspunsul instunfei ltt proton(iilo formulate prin cererea rcconvenfionala se Vt gftsi chiar in dispozitivul hotArArii. rezolupunea sau rezilierea §i nici repunerea parplor in situafia anterioarS mcheierii contractului. 747.prietarul construcfiei edificate pe terenul s3u de catre parat. 1197/1961. p. nu este necesara introducerea unei cereri reconvenjionale. eventual sa i se recunoasca §i un drept de reten^ie cu privire la construcjie. decizia nr. instanja nu va putea pronunfa nulitatea. 2Pistile f&cute in executarea unui contract pot fi opuse pe cale de excepfie. decizia nr.4 faptul ca reclamantul nu ?i-a executat obligafia corelativa etc.Trib. potrivit modalitaplor prevazute de lege. in Repertoriu I. . Raspunsul instanfei la apSrSrile de fond ale paratului se va reg&si in considerentele hotSrarii.5 1Trib. colegiul civil. A$adar. paratul se poate apSra. fSr& a fi necesara formularea unei cereri reconventionale Trib. colegiul civil. ci doar va respinge cererea de chemare in judecata ca nefondatS (neintemeiata). decizia civil S nr. 3InsS. 1237/1957. 911/1958. Bra§ov.

tatea. pftna la inceperea dezbaterilor asupra fondului in cererea reclamantului [art. soful parat. Insa. (1) C. paratul poate sa faca cerere reconvenfionaia daca are pretenfii impotriva recla. instanta nu poate obliga pe reclamant la efectuarea unei pres. in R. iar. dacfl dore§te sa obpna desfacerea casatoriei din vina exclusive a sofului reclamant. De asemenea. paratul poate face cerere reconvenfionaia daca „are pretenpi in legatura cu cererea reclamantului". revocarea in cazul donafiilor) contractului pe care 1-a foicheiat cu reclamantul. sectia civila. raporairile juridice BUbstanpale dintre p&rfi. .R.ciaia. ceea ce inseamna ca pretenfiile celor doua pSifi pot proveni ?i din cauze diferite. rezilierea.].. rezolufiunea. in complexitatea lor. decizia nr. 56. 5F2rd o cerere reconvenfionaia. 608 alin. (1) C.civ. solicitand instanfei sa pronunfe desfiinfarea sau desfacerea (nuli. determina realizarea unor economii de timp §i cheltuieli. p.proc. legislafia noastra nu impune condipa ca pretenfiile paratului sa derive din acela§i raport jjuridic. potrivit art.Trib.D. in principiu.civ.civ. Suprem. paratul poate face cerere reconvenfionaia numai daca pretenfiile sale impotriva reclamantului deriva din acela§i raport juridic [art. i Potrivit art. cererea reconvenfionaia are caracter facultativ. 2/1980.proc. chiar $i atunci cand cele doua obligafii ar proveni din cauze diferite. ofera condifii pentru o mai buna judecata.proc. 1611/1979. 7205 C.]. precum $i in cazul in care paratul pune in discufie insu§i fundamentul pretenpilor reclamantului.civ. in materia arbitrajului. pentru faptele petrecute dupa acest moment. 357 alin. De altfel. nr..tafii fata de parat . Alegerea caii incidentale prezinta anumite avantaje: asigurS soluponarca pretenpilor celor douS p3rp intr-un singur cadru procesual. 119 alin.In principiu. in procesele de divort.mantului derivand din acela§i raport juridic.proc. Spre exemplu. este Obligat sa depunS cerere reconvenfionaia pana la prima zi de infafisare pentru faptele petrecute inainte de acest moment. evita posibilitatea pronun$arii unor hot&rari ccntradictorii. Deci. sunt cazuri in care paratul este obligat sa i§i valoriiice pretenfiile sale pe calea cererii reconvenfionale. (1) C. cererea reconvenfionaia este admisibila cand tinde la o compensate judiciara. instanja flind pusa in situafia de a cunoa$te. in sensul ca par&tul •re posibilitatea sa aleaga intre valorificarea preten|iilor proprii pe caiea incidentals a cererii reconvenponale sau pe calea unei cereri principale care sa declanseze un alt proces. in materie comer.

(2) C.]. 119 alin.1 precum §i acelea necesare oricarei cereri in justifie.Din punct de vedere al confinutului. 1Neindicarea in cuprinsul cererii reconvenponale a obiectului acesteia atrage. cererea reconvenfionaia trebuie sa inde.proc.plineasca toate condifiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata [art. potrivit .civ.

in Dreptul.Trib. numfirul dosarului. p. daca reclamantul este de acord. cererea reconvenfionaia se va depune eel mai tarziu la termenul ce va fi incuviinfat de catre instanja paratului [art 119 alin. decizia civiia nr. 167/E/1989. secfia comerciaia.ticS judiciarS pe semestrul al Il-lea 1996. nr. 133 alin.proc. 123. decizia civiia nr. secfia civiia.A. Ar urinu ca Tn ccrcrca reconvenfionaia sa se aratc nisiun|tt tie ludccnta. In mod corect instanfa a procedat la rezolvarea cererii reconvenfionale depuse tardiv. obiectul (pretenfia conereta).1 Cand parple nu cad de acord. de vreme ce reclamantul nu a formulat nici o opozifie fa{3 de judecarea concomitenta a celor douS cereri (C. Nu este necesar sS se treaca §i domiciliul parplor. semnatura.civ.art. Cererea reconvenponala se depune odata cu intampinarea sau. aceasta poate fi judecata impreuna cu cererea de chemare in judecata. iar pMtul din cererea principals devine reclamani tn cea reconvenfionaia.rire la cererea principals. se va menfiona aceasta imprejurare ji se va aiatura dovada calitafii de reprezentant. C. eel mai tarziu la prima zi de infSp$are [art. Suprem. (1) C. 840/1998.proc.s. (4) C. 263.pSrfitn de „p<irat . p. insa ar trebui sa se faca refe. 1-2/1990. in Culegere de prac.) dacS reclamantul nu se opune la administrarea probelor cerute de pSr&t pentru dovedirea pretenpilor formulate prin cererea reconvenfionaia depus 5 tardiv . cand intampinarea nu este obligatorie. motivele de fapt §i de drept.]. in Culegere de practica judicial comerciaia 1990-1998.reclamant'*). avand in vedere caracterul incidental al cererii reconvenfionale. decizia nr. in Culegere de practicS judicial 1994. 119 alin.A. sancpunea anulSrii . sanctiunea depunerii peste termen a cererii reconvenfionale consta in judecarea ei separata 1Exists acordul p&rfilor (este vorba de un acord tacit . mijloacelc de proba. astfel incat se vorbejte de „reclamant . Cand cererea reconvenponala este introdusa de un reprezentant al paratului. .civ.. Daca reclamantul §i-a modificat cererea de chemare in judecatS. Bucure§ti. 169. Bra^ov. decizia nr. p. deoarece acesta este deja mentionat in cererea de chemare in judecata. Ploiejti. In cazul in care paratul nu respecta termenul inauntrul caruia poate fi depusa cererea reconvenfionaia.n. numele pfirfilor (reclamantul din cererea de chemurc tn judccatfl dcvinc plrfit Tn cererea reconvenponala. (3) C. 45).Trib. p.civ.]. 252/1996. 310/1994.proc.

ol eulo obligat. 17 C. permite parStului sa formuleze cererea reconvenfionaia direct in apel. p. insa numai atunci cand s-a casat cu trimitere la prima instanta (solufia ar putea fi primita eel pufin in cazul casarii totale). Uneori. sancfioneaza cu decaderea neintroducerea cererii reconvenfionale in termen. daca motivele desparfeniei s-au ivit dupa inceperea dezba.proc. art.civ.proc. dupa ce se va stabili instanfa competenta prin hotar&re irevocabila. Mai exista o situatie asemanatoare. decizia civiia nr. va putea introduce cererea reconven. deoarece s-ar incaica prevederile art. 610 C. 28. iar nu in respingerea ei ca tardivl2 A§adar. in acest fel.). chiar daca. BacSu. in care cererea reconvenfionaia ar putea fi considerata introdusfl in icrmcn.lidiare. 4/1997. nr. Fiind o cerere incidental.flonala inaintea acestei instance (cu eel putin 5 zile inainte de pnimul termen fixat la Aceastd instan.D.proc.terilor la prima instants Apreciem ca cererea reconvenfionaia poate fi introdusa §i in cadrul rejudecarii fondului dupa casarea cu trimitere. p. in sensul ca paratul infelege sa i§i valorifice anumite drepturi numai in cazul tn care se admite cererea de chemare in judecata a reclamantului (de exemplu. PSrfile nu pot insa conveni ca paratul sa introducS o cerere reconvenfionaia direct in apel. Trebuie insa refinut ca. cererea reconvenfionala este de competent a instantei lesizate cu cererea principal (art. 5/1969. Numai in materia divorfului. la o cerere in 2A se vedea §i: Trib. (1) C. s-ar tncaica o norma de competent materiala sau teritoriala exclusiva.. sfl invocc necompetenja relativfl inuintc dc a ucccpta orice alte discufii. instanta va menfiona in incheierea de ?edinja ca paratul a depus cererea reconvenfionaia peste termen §i ca reclamantul s-a opus judecarii acesteia impreuna cu cererea de chemare in judecata.proc. .civ. iar. 609 C. in Jurisprudenfa 1997.A. cererea reconventionala se poate prezenta sub fornia unei cereri sub. jud. in vederea constituirii unui dosar distinct.civ.proc. sub sanctiunca dcc&dcni.civ.R.). Valcea. in materia divorfului. 210/1968. apoi va trimite cererea respectiva la registrators. decizia civiia nr. art.a). C.civ. 294 alin. in R.(art 135 C. 175. nuumc iAnd pArAlul eitc chcirml til judccoiA tnuimca unei iilitantc nceompctcnte rcluttv.

Alteori.proc. paratul raspunde solicitand respingerea cererii ca neintemeiata. cere ca in eventualitatea admiterii cererii reclamantului. atat in doctrina. 241. (2) C. p. 1 A se vedea. disjungerea cererii reconventionale nu este posibiia. Bucure§ti. in subsidiar. intrucat. C. 78. p. dar de catre aceea§i instanja. Se admite. in timp ce pentru intampinare nu se plate§te nicio tax a de timbru. C. tnsa. de exemplu. in C.J. p. 159/1977. insa. in Culegere de practica judiciara sem. II 1996. 120 C.D. Suprem.S. acesta sa fle obligat sa ii plateasca suma ce reprezinta cheltuielile pe care paratul pretinde ca le-a facut cu repararea imobilului in litigiu). Atunci cand cererea reconvenfionaia este in stransa legatura cu cererea principaia.pune disjungerea §i deci cererea reconventionala va fi judecata separat. paratul raspunde printr-o cerere care prezinta in parte caracterul unei intampinari. cererea reconven|ional& se judeci odata cu cererea principaia. decizia nr. 1977.. Posibilitatea disjungerii celor doua cereri nu este admisa nici in procesele de divort [art. iar in parte caracterul unei cereri reconventionale (intitulata frecvent «intampinare reconventionaia»). in exemplul dat fiind potrivnica intereselor mo§tenitorilor. 652/1970.. sectia civila. are ca obiect pretentiile paratei cu privire la compunerea masei succesorale. 7/1992. decizia civila nr.proc.1 ca disjungerea nu este posibiia tn cazul in care rezolvarea cererii reconventionale este intim legata de solujia ce s-ar pronunfa cu privire la cererea principaia. decizia nr. 1997/1991. Ploie§ti. intrucat aceasta se timbreaza ca §i cererea de chemare in judecata. la cererea de chemare in judecata.civ.revendicare. nr. sectia civila. intinderea drepturilor mo^tenitori lor modalitatea de impartire. spre exemplu: Trib. 169. p.civ. in Culegere de practica judiciara 1995. decizia nr. in C. lntr-o astfel de situate. 1321/1995.]. in Dreptul. se va dis. sub acest aspect. cand numai aceasta din urma este in stare de a fi judecata. sectia a IV-a civila. . 176. 252/1996. 287.A. Disjungerea nu poate fi dispusa nici atunci cand pretentiile celor doua parti decurg din acela§i titlu. trebuie stabilit cu exactitate care elemente ale cererii alcatuiesc cererea reconventionala. efectele eventualei prorogari de competenta subzista §i dupa ce s-a dispus disjungerea.D. decizia nr. 608 alin. Potrivit art. p. cat §i in jurisprudenta. Trib. 1970.

la o cerere in revendicare. 120 C. cere ca in eventualitatea admiterii cererii reclamantului.lidiare. ol eulo obligat. dar de catre aceea§i instanja.a). in sensul ca paratul infelege sa i§i valorifice anumite drepturi numai in cazul tn care se admite cererea de chemare in judecata a reclamantului (de exemplu.civ. ci 0 introdusfl in icrmcn. Potrivit art.flonala inaintea acestei instance (cu eel putin 5 zile inainte de pnimul termen fixat la Aceastd instan. tnsa.proc.. instanta nu trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii ei in principiu. Fiind o cerere incidental. paratul raspunde printr-o cerere care prezinta in parte caracterul unei intampinari. dupa ce se va stabili instanfa competenta prin hotar&re irevocabila.. paratul raspunde solicitand respingerea cererii ca neintemeiata. . Alteori. cererea reconven|ional& se judeci odata cu cererea principaia.proc. cand numai aceasta din urma este in stare de a fi judecata. trebuie stabilit cu exactitate care elemente ale cererii alcatuiesc cererea reconventionala. 17 C. cererea reconvenfionala este de competent a instantei lesizate cu cererea principal (art. Uneori. insa. lntr-o astfel de situate.pune disjungerea §i deci cererea reconventionala va fi judecata separat. iar. intrucat.In cazul in care s-a formulat o cerere reconvenfionaia. in timp ce pentru intampinare nu se plate§te nicio tax a de timbru. sfl invocc necompetenja relativfl inuintc dc a ucccpta orice alte discufii. cererea reconventionala se poate prezenta sub fornia unei cereri sub. sub acest aspect. s-ar tncaica o norma de competent materiala sau teritoriala exclusiva. chiar daca.). ca in cazul interventiei voluntare. iar in parte caracterul unei cereri reconventionale (intitulata frecvent «intampinare reconventionaia»). in acest fel. nuumc iAnd pArAlul eitc chcirml til judccoiA tnuimca unei iilitantc nceompctcnte rcluttv.civ. sub sanctiunca dcc&dcni. in subsidiar. va putea introduce cererea reconven. efectele eventualei prorogari de competenta subzista §i dupa ce s-a dispus disjungerea. se va dis. intrucat aceasta se timbreaza ca §i cererea de chemare in judecata. acesta sa fle obligat sa ii plateasca suma ce reprezinta cheltuielile pe care paratul pretinde ca le-a facut cu repararea imobilului in litigiu). la cererea de chemare in judecata.

nr. in naturA) dacA va obfine titlu executor)u. 287.civ. Suprem. C. dupA caz. in C. in Dreptul. p. . 7/1992. (2) C. disjungerea cererii reconventionale nu este posibiia. decizia nr.D. C. decizia nr. 608 alin. in Culegere de practica judiciara sem. sectia a IV-a civila. sectia civila. 652/1970. cat §i in jurisprudenta. intinderea drepturilor mo^tenitori lor modalitatea de impartire.. ci 0 Dc rcjinut cA mANtirile anigurltorii nu sunt mAsuri dc exceutarc Nil it A.1 ca disjungerea nu este posibiia tn cazul in care rezolvarea cererii reconventionale este intim legata de solujia ce s-ar pronunfa cu privire la cererea principaia. 1997/1991. Posibilitatea disjungerii celor doua cereri nu este admisa nici in procesele de divort [art. 1977. spre exemplu: Trib. 176. 1321/1995. p. 1970. asupra posibilitAfii de realizare efectiva a cxecutArii xilitc (prin echivalent sau. p. decizia civila nr. 169. II 1996. Atunci cand cererea reconvenfionaia este in stransa legatura cu cererea principaia. decizia nr.J. In cazul in care s-a formulat o cerere reconvenfionaia. Disjungerea nu poate fi dispusa nici atunci cand pretentiile celor doua parti decurg din acela§i titlu. prin indisponiblllzarea bunurilor urmAribile ale debitorului sau u ccior cc formeazA obiectul litigiului. 252/1996.S. 1 A se vedea. 241. decizia nr.proc. are ca obiect pretentiile paratei cu privire la compunerea masei succesorale. p. in Culegere de practica judiciara 1995.Se admite. p. Trib.D. Ploie§ti. in exemplul dat fiind potrivnica intereselor mo§tenitorilor. instanta nu trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii ei in principiu. Bucure§ti. ci mijloHcc proccHualc care inlrA fn con|inutul nctiunii civile $i care au ca scop dour usiguriircit pArfii. in C. atat in doctrina. 78. sectia civila.A. ca in cazul interventiei voluntare.]. 159/1977. de exemplu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful