Sec^iunea a Il-a. Intampinarea cererea reconvenfionalS §1.

Intampinarea Actul de procedura prin care p&r&tul raspunde to cererea de chemare in judecata, urmarind sa se apere fafa de pretenfiile reclamantului, se nume$te intdmpinare. Pastrarea unui echilibru a unei egalitSji procesuale ar impune ca, dupS cum reclamantul i§i formuleazS in scris pretenfiile §i i§i dezvSluie mijloacele de probS pe care le va folosi in susfinerea afirma{iilor sale, tot astfel paratul, mai inainte de intrarea in etapa dezbaterilor, sa arate in scris apararile sale, precum ?i probele pe care se sprijina. Tocmai de aceea, modificarea legisiativS survenitS prin Ordonanfa de urgen|S a Guvernului nr. 138/2000 a reintrodus sistemul obligativitSfii intampinarii. Ajudar, lu judccutu In priinfl iiistan|ft(cu dc alti'cl la judccuta tn apel, tn rccurs Tn cAile extraordinare dc atac dc retracuirc), intfimpinarea este obligntoric. Numai in cazurilc expres prevazute de lege intampinarea are caracter facultativ, de cxemplu, in procesele de divort [art. 612 alin. (5) C.proc.civ.], in cele referitoare la poscsic | art. 674 alin. (4) C.proc.civ.]. tn conpnutul sau, intampinarea implica aceleaji elemente ca §i cererea de che- murc In judecata, dar, fiind provocata de aceasta din urma, nu este neaparat nevoie s3 ft ropcte tntocmai menpunile. Articolul 115 C.proc.civ. prevede ca intampinarea va cuprinde: exceppile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului;

»rlipunsul la toate capetele de fapt de drept ale cererii; dovezile cu care se apara paratul impotriva fiecarui capat de cerere;

- icmnatura. Ajadar, intampinarea ar trebui sa puna in evident caracterul sau de replica, de rftipuns, deci s5 identifice cererea de chemare in judecata la care se raporteaza, prin indicarea numelui (denumirii) celui ce reclama (desigur ?i eel al paratului), a obiectului cererii de chemare in judecata, a numarului dosarului (acesta figureaza in QitAfie), a instantei care a fost sesizata cu judecarea cererii de chemare in judecata.

care Opereaza in acelea§i condi|ii. ci de catre un repre. La intampinare se vor aiatura atatea copii de pe aceasta ca{i reclamanp sunt. parapi sau numai o parte dintre ei pot raspunde printr-o singura intampinare.nuita. daca ar fi vorba de o pricina considerata de lege ca urgenta sau apreciata ca atare de gltrc prcycdintclc iiiM(nit(«i. va arata numele §i locuinja acestora. necompetenfa. de la data primirii citapei §i a copiei de pe cererea de chemare in judecata. pentru fiecare capat de cerere al reclamantului. Insa. ca reclamant.proc. Textul de lege are in vedere situajia obij. tn atAtea exemplare cap reclamanp sunt. lipsa semnaturii a trig and aceea^i sanc|iune. cand cere proba prin inscrisuri. in care paratul a avut la dispozipe. litispendenja. daca paratul solicita dovada cu martori. 1141 alin. atat apararile in fapt. aceasta nu inseamna ca MOeptiile de fond nu trebuie sa figureze in intampinare). va anexa la intampinare OOpil (pe care trebuie sa le ceitifice pentru conformitate cu originalul) de pe inscrisuri. lipsa de interes. !n privinfa mijloacelor de proba.]. (2) C. Daca mai mulfi reclamanp au un singur reprezentant. precum excep|iile privind nutttatea cererii. Intflmpinarea trebuie semnata. ori un reclamant sta in proces in nume propriu. Intampinarea se depune cu eel pu|in 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata [art. pentru aceste p5rp> cate o singura copie. In caz de coparticipare procesuaia pasiva. se va depune la dosar.Vor fi aratate apoi toate exceppile procesuale pe care paratul injelege sa le invoce (dt|i textul se refera numai la exceppile de procedura. exceppile de prema. eel pupn 15 zile pentru a-§i pregati apararea. ca §i in cazul in care cererea de chemare in judecata nu eite semnata.civ. iar. Daca intampinarea nu este formulata personal de catre parat.Mfitant al acestuia.turltlte a cererii. IntAmpinarea va cuprinde §i apararile de fond. plus cate un exemplar pentru instanja. lermenul euro 1 ne land p&rAtului pcniru prcgfitirca apfir3rii lite dc ccl pu|ln 5 /iic do U data prlmirii . se va preciza aceasta imprejurare §i se va aiatura dovada calitatii de reprezentant. cele privind lipsa de calitate procesuaia etc. dar §i ca reprezentant al altui reclamant). cat §i apararile in drept.

iar.civ. Intr-un asemenea caz.derea paratului din dreptul de a depune intampinare va interveni in coadrfiile dreptului comun. nedepunerea icesteia in termenul prevSzut de lege ar rSmane f5ra ccnsecinfe.civ.proc. Mai mult. pe de alta parte. in procesul respectiv.a in procesul respectiv.civ. sancpunea decaderii nu poate fi iniaturata decat in situapile expres prevazute de lege (ceea ce nu este cazul). obiectivul urmarit de legiuitor ar deveni iluzoriu §i tergiversarea judecapii s-ar produce in continuare. 138/2000 nu poate conduce la concluzia ca. (2) al art. pe de o parte. de§i intampinarea are caracter obiigatoriu.proc. instanta ii va pune in vedere sa arate exceppile. cerere reconvenponaia §i nici cerere de intervenpe forfata. 103 alin. instanta nu este indreptapta sa acorde un termen pentru depunerea acesteia.proc.civ.civ. dar in condipi mult mai dificile decat atunci cand s-ar fi folosit de mijloacele de proba pe care le-ar fi putut propune in sprijinul pozipei sale.proc. pirfitul va fi decSzut din dreptul de a mai propune probe. prin Legea nr.Vftzute de art.proc. Articolul 118 C. 118 alin. Consecinpele decaderii paratului din dreptul de a depune intampinarea ii pot ingreuna acestuia situap. paratul nu va mai putea formula. atenueaza consecinpele decaderii pentru ipoteza In care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat. Astfel.civ. excepjia de necompetenfa teiitoriaia relativa). cu exceppa situatiilor pre.civ. 1141 alin. Desigur ca paratul va putea discuta probele §i temei. la cerere. deoarece. Articolul 118 alin.proc.citapei. 138 C.zut de lege. astfel inc&t ar urma ca pfir§tul sa poatfl depune TntAinpinnro chiar la termenul de judecata. 118 C. daca acesta nu a depus intampinarea in termenul stabilit de art. dovezile §i toate mijloacele sale de aparare.proc. nu mai prevede in mod expres saacfiunea decS-deni plrfttului. (2) C. respectiv art. ceea ce ii permite sa i§i faca o apfirare. Apreciem ca partea finaia a dispozitiei inscrise in art. (3) C. paratul nu va mai putea invoca exceppile relative pe care orebuia sa le ridice prin intampinare (de exemplu. (1) C. Abrogarea alin. 171 C. Apreciem cS deca.civ. daca reclamantul nu ar fi de acord cu prirnirea acestora in cursul judecajii la prima instant! De re|inut ca in cazul c£nd paratul nu a depus intampinarea ia termenul preva. despre care va face vorbire in incheierea de ?edinja. la prima zi de infafoare.proc. De asemenea.nicia suspnerilor reclamantului (art. instanta ii va acorda un termen pentru pregatirea apararii §i depunerea intampinarii.). (3) C. 219/2005 privind aprobarea Ordonanjei de urgent^ a Guvernului nr. trebuie coroborata .

infelege &a invoce com.pensa^ia judiciara (prin ipoteza. 156 alin. DimpotrivS. In consecinta. nu este obligata) sa acorde un termen pentru depunerea intampinarii. • atenuarea obligafiei paratului fa$ de reclamant.tarului . tot ceea ce ar putea solicita $i printr-o cerere de chemare in judecata. • obfinerea unei obligSri la plats §i a reclamantului.cu prevederile art. numai pentru lipsa de aparare temeinic motivata instanta va putea (deci. spre exemplu: cererea loca. cum ar fi cererea paratului .parat. pe cale de simple apSrare. Mijiocul procedural prtn care p&rdtul formuleazd [)retrn(ii pmprii fa$& de reclamant este cererea reconxenpionald.tului.proc. de reguia. acesta din urma solicita anularea. obiectul cererii reconvenjionale nu ar putca fi invocat numai prin intampinare concluzii. deci pe cale principal! Prin introducerea unei cereri reconvenponale se poate urmSri: neutralizarea obligafiei pe care reclamantul a formulat-o impotriva paratului. Cererea reconvenfionala Paratul poate renunja la pozi|ia procesuaia pur defensiva. formuland pretenpi proprii impotriva reclamantului. rezolupunea. prin cererea reconvenjionala.civ. De cele mai multe ori. rezilierea contractului respectiv. la cererea prin care proprietarul unui teren solicita instantei sa • . urmarind doar respingerea cererii de chemare in judecata (sau admiterea numai in parte a acesteia). dc exemplu. in cazul in care reclamantul cere executarea unui contract incheiat cu paratul.debitor care. prin care se solicita instantei 51 oblige pe reclamant la plata contravalorii reparajiilor aduse la imobil. care are natura juridicS a unei adevSrate chemSri in judecata. chemat in judecata de catre proprietar pentru a evacua imobilul ce formase obiectul unui contract de locajiune. Prin apSrare. pretinzandu-se el creditor al reclamantului. deoarece cererea reconvenponala se deosebe^te de o simpla apSrare. urmarind ca instanta sa il oblige pe reclamant fata de pSrat. paratul se mulpume§te s5 combats afirraafiile reclaman. dear de aparare fata de pretenfiile formulate de catre reclamant §i sa adopte o pozipe ofensiva. paratul nu ar putea opune. compensapa legala). (1) C. paratul poate sS pretinda. §2.

ariitand ca ?i-a executat obligate contractuale ori numai o parte din ele.constate c5 a devenit. tn Repertoriu I. 3InsS.3 nulitatea actului juridic. ci este suficienta o simple aparare in fond. 748. atunci el trebuie sa formuleze cerere reconvenfionaia. in Culegere de practicS judiciarS 1994.2 invocand compensatia legale. atunci c&nd. Suprem. dupa caz. p. prin accesiune. acesta din urma cere instanjei ca reclamantul sa fie obligat sa 11 despagubeasca. decizia nr. instanja nu va putea pronunfa nulitatea. decizia nr. Raspunsul instanfei la apSrSrile de fond ale paratului se va reg&si in considerentele hotSrarii. 572/1994.1 Astfel. potrivit modalitaplor prevazute de lege. Suprem.prietarul construcfiei edificate pe terenul s3u de catre parat. Bra§ov. opunand compensafia legala. paratul se poate apSra. Tn vremc cc rftspunsul instunfei ltt proton(iilo formulate prin cererea rcconvenfionala se Vt gftsi chiar in dispozitivul hotArArii. in Repertoriu I. . 2Pistile f&cute in executarea unui contract pot fi opuse pe cale de excepfie. fSr& a fi necesara formularea unei cereri reconventionale Trib. colegiul civil. colegiul civil. A.Trib. Suprem. in lipsa unei cereri reconvenponale. In solufia data cu privire la cererea reconvenfionaia respectiva. 43. colegiul civil. p.5 1Trib. in Repertoriu I. daca paratul dore§te sa obpna un alt avantaj decat slmpla respingere a pretenpilor reclamantului. pentru ca paratul sa poata obfine reducerea sau chiar neutralizarea unei pretenjii a reclamantului. nu este necesara introducerea unei cereri reconvenjionale. 1237/1957. iar numai indirect in dispo lilivul acestcia (rezultAnd din Nolufta datft cu privire la pretenfiile reclamnniului). A$adar.4 faptul ca reclamantul nu ?i-a executat obligafia corelativa etc. pretenjia paratului este mai mare dec£t cea a reclamantului. rezolupunea sau rezilierea §i nici repunerea parplor in situafia anterioarS mcheierii contractului. pentru diferen|5 trebuie sa se formuleze cerere reconvenjionaia . in ultimele doua situafii. pro. 911/1958. Uneori. 747. decizia nr. eventual sa i se recunoasca §i un drept de reten^ie cu privire la construcjie. 4C. p. ci doar va respinge cererea de chemare in judecata ca nefondatS (neintemeiata). 1197/1961. 747. decizia civil S nr. p.

pentru faptele petrecute dupa acest moment. 7205 C. in procesele de divort. sectia civila. (1) C. rezolufiunea. potrivit art. precum $i in cazul in care paratul pune in discufie insu§i fundamentul pretenpilor reclamantului. nr. instanta nu poate obliga pe reclamant la efectuarea unei pres. paratul poate face cerere reconvenfionaia daca „are pretenpi in legatura cu cererea reclamantului".D. i Potrivit art. dacfl dore§te sa obpna desfacerea casatoriei din vina exclusive a sofului reclamant.tatea.. raporairile juridice BUbstanpale dintre p&rfi. instanja flind pusa in situafia de a cunoa$te. soful parat. in R. in principiu. Suprem. chiar $i atunci cand cele doua obligafii ar proveni din cauze diferite. rezilierea. ceea ce inseamna ca pretenfiile celor doua pSifi pot proveni ?i din cauze diferite. 56.civ. paratul poate face cerere reconvenfionaia numai daca pretenfiile sale impotriva reclamantului deriva din acela§i raport juridic [art. cererea reconvenfionaia are caracter facultativ.].proc. pftna la inceperea dezbaterilor asupra fondului in cererea reclamantului [art. sunt cazuri in care paratul este obligat sa i§i valoriiice pretenfiile sale pe calea cererii reconvenfionale..proc. solicitand instanfei sa pronunfe desfiinfarea sau desfacerea (nuli. Insa. determina realizarea unor economii de timp §i cheltuieli. p. este Obligat sa depunS cerere reconvenfionaia pana la prima zi de infafisare pentru faptele petrecute inainte de acest moment. De asemenea. Alegerea caii incidentale prezinta anumite avantaje: asigurS soluponarca pretenpilor celor douS p3rp intr-un singur cadru procesual.mantului derivand din acela§i raport juridic. revocarea in cazul donafiilor) contractului pe care 1-a foicheiat cu reclamantul.R. in materia arbitrajului.].tafii fata de parat . (1) C.civ. in complexitatea lor.proc.civ. 608 alin. 357 alin. legislafia noastra nu impune condipa ca pretenfiile paratului sa derive din acela§i raport jjuridic.ciaia. ofera condifii pentru o mai buna judecata. paratul poate sa faca cerere reconvenfionaia daca are pretenfii impotriva recla.civ. Spre exemplu. cererea reconvenfionaia este admisibila cand tinde la o compensate judiciara. 2/1980. De altfel. 119 alin. iar. Deci. (1) C. evita posibilitatea pronun$arii unor hot&rari ccntradictorii. decizia nr. 5F2rd o cerere reconvenfionaia.Trib. 1611/1979.In principiu.proc. . in materie comer. in sensul ca par&tul •re posibilitatea sa aleaga intre valorificarea preten|iilor proprii pe caiea incidentals a cererii reconvenponale sau pe calea unei cereri principale care sa declanseze un alt proces.

119 alin. cererea reconvenfionaia trebuie sa inde. potrivit .proc.civ. (2) C.1 precum §i acelea necesare oricarei cereri in justifie.plineasca toate condifiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata [art. 1Neindicarea in cuprinsul cererii reconvenponale a obiectului acesteia atrage.Din punct de vedere al confinutului.].

se va menfiona aceasta imprejurare ji se va aiatura dovada calitafii de reprezentant. (1) C. nr. Bucure§ti. in Dreptul. numfirul dosarului. Ar urinu ca Tn ccrcrca reconvenfionaia sa se aratc nisiun|tt tie ludccnta. in Culegere de practica judicial comerciaia 1990-1998.A.civ. 1-2/1990. numele pfirfilor (reclamantul din cererea de chemurc tn judccatfl dcvinc plrfit Tn cererea reconvenponala. p. p. 123. Daca reclamantul §i-a modificat cererea de chemare in judecatS. (4) C. 119 alin. cererea reconvenfionaia se va depune eel mai tarziu la termenul ce va fi incuviinfat de catre instanja paratului [art 119 alin. 45). Bra^ov.]. .n. 263. (3) C. eel mai tarziu la prima zi de infSp$are [art.rire la cererea principals. de vreme ce reclamantul nu a formulat nici o opozifie fa{3 de judecarea concomitenta a celor douS cereri (C. sancpunea anulSrii . 252/1996.].proc.Trib. 133 alin. motivele de fapt §i de drept.proc. astfel incat se vorbejte de „reclamant . p. iar pMtul din cererea principals devine reclamani tn cea reconvenfionaia. semnatura. Cererea reconvenponala se depune odata cu intampinarea sau. In cazul in care paratul nu respecta termenul inauntrul caruia poate fi depusa cererea reconvenfionaia. mijloacelc de proba.civ. decizia nr. 840/1998. 167/E/1989.1 Cand parple nu cad de acord.civ. C. decizia civiia nr. 310/1994.) dacS reclamantul nu se opune la administrarea probelor cerute de pSr&t pentru dovedirea pretenpilor formulate prin cererea reconvenfionaia depus 5 tardiv . Nu este necesar sS se treaca §i domiciliul parplor. deoarece acesta este deja mentionat in cererea de chemare in judecata.s. in Culegere de prac.ticS judiciarS pe semestrul al Il-lea 1996.art. Ploiejti.A.Trib. in Culegere de practicS judicial 1994. cand intampinarea nu este obligatorie. In mod corect instanfa a procedat la rezolvarea cererii reconvenfionale depuse tardiv. Suprem. p. decizia civiia nr..reclamant'*). secfia comerciaia.pSrfitn de „p<irat . insa ar trebui sa se faca refe. Cand cererea reconvenponala este introdusa de un reprezentant al paratului. aceasta poate fi judecata impreuna cu cererea de chemare in judecata. decizia nr. daca reclamantul este de acord. 169. sanctiunea depunerii peste termen a cererii reconvenfionale consta in judecarea ei separata 1Exists acordul p&rfilor (este vorba de un acord tacit . avand in vedere caracterul incidental al cererii reconvenfionale. obiectul (pretenfia conereta).proc. secfia civiia.

s-ar tncaica o norma de competent materiala sau teritoriala exclusiva.civ.A. sfl invocc necompetenja relativfl inuintc dc a ucccpta orice alte discufii. Trebuie insa refinut ca. instanta va menfiona in incheierea de ?edinja ca paratul a depus cererea reconvenfionaia peste termen §i ca reclamantul s-a opus judecarii acesteia impreuna cu cererea de chemare in judecata. PSrfile nu pot insa conveni ca paratul sa introducS o cerere reconvenfionaia direct in apel. C.civ. p. sancfioneaza cu decaderea neintroducerea cererii reconvenfionale in termen. chiar daca. va putea introduce cererea reconven. daca motivele desparfeniei s-au ivit dupa inceperea dezba. nr. insa numai atunci cand s-a casat cu trimitere la prima instanta (solufia ar putea fi primita eel pufin in cazul casarii totale).lidiare. sub sanctiunca dcc&dcni.flonala inaintea acestei instance (cu eel putin 5 zile inainte de pnimul termen fixat la Aceastd instan. cererea reconventionala se poate prezenta sub fornia unei cereri sub. in sensul ca paratul infelege sa i§i valorifice anumite drepturi numai in cazul tn care se admite cererea de chemare in judecata a reclamantului (de exemplu. p. nuumc iAnd pArAlul eitc chcirml til judccoiA tnuimca unei iilitantc nceompctcnte rcluttv. 28. BacSu.proc.terilor la prima instants Apreciem ca cererea reconvenfionaia poate fi introdusa §i in cadrul rejudecarii fondului dupa casarea cu trimitere.civ. 4/1997. permite parStului sa formuleze cererea reconvenfionaia direct in apel.R. art. iar. jud. in materia divorfului.proc. apoi va trimite cererea respectiva la registrators. . 609 C. cererea reconvenfionala este de competent a instantei lesizate cu cererea principal (art. 5/1969. 294 alin. 610 C. in vederea constituirii unui dosar distinct. in acest fel. 175.civ. 210/1968. Fiind o cerere incidental. art. iar nu in respingerea ei ca tardivl2 A§adar. decizia civiia nr.. in Jurisprudenfa 1997.proc. dupa ce se va stabili instanfa competenta prin hotar&re irevocabila.civ.D. Uneori.proc. Numai in materia divorfului. Valcea.a).). in care cererea reconvenfionaia ar putea fi considerata introdusfl in icrmcn. deoarece s-ar incaica prevederile art. (1) C. in R.proc.(art 135 C. decizia civiia nr. ol eulo obligat. 17 C. la o cerere in 2A se vedea §i: Trib. Mai exista o situatie asemanatoare.).

cererea reconven|ional& se judeci odata cu cererea principaia. tnsa. 252/1996.D. trebuie stabilit cu exactitate care elemente ale cererii alcatuiesc cererea reconventionala. Posibilitatea disjungerii celor doua cereri nu este admisa nici in procesele de divort [art.civ. 1997/1991. cere ca in eventualitatea admiterii cererii reclamantului.pune disjungerea §i deci cererea reconventionala va fi judecata separat.A. C. se va dis. Atunci cand cererea reconvenfionaia este in stransa legatura cu cererea principaia. intrucat. . p. paratul raspunde printr-o cerere care prezinta in parte caracterul unei intampinari. efectele eventualei prorogari de competenta subzista §i dupa ce s-a dispus disjungerea. nr. 1970. la cererea de chemare in judecata. C.civ.D. disjungerea cererii reconventionale nu este posibiia. decizia nr. cand numai aceasta din urma este in stare de a fi judecata. iar in parte caracterul unei cereri reconventionale (intitulata frecvent «intampinare reconventionaia»). Disjungerea nu poate fi dispusa nici atunci cand pretentiile celor doua parti decurg din acela§i titlu. II 1996. 1977. in Culegere de practica judiciara 1995. intinderea drepturilor mo^tenitori lor modalitatea de impartire.S. intrucat aceasta se timbreaza ca §i cererea de chemare in judecata. Se admite. Potrivit art. Trib. lntr-o astfel de situate.proc. 241. atat in doctrina. de exemplu. decizia nr.J. p. 1321/1995. 287. paratul raspunde solicitand respingerea cererii ca neintemeiata.. p. decizia nr. sub acest aspect. Bucure§ti. decizia civila nr.revendicare. in exemplul dat fiind potrivnica intereselor mo§tenitorilor. in C.1 ca disjungerea nu este posibiia tn cazul in care rezolvarea cererii reconventionale este intim legata de solujia ce s-ar pronunfa cu privire la cererea principaia. in timp ce pentru intampinare nu se plate§te nicio tax a de timbru. 169. sectia civila.. 78. p. spre exemplu: Trib. 176. dar de catre aceea§i instanja. 159/1977. 652/1970. cat §i in jurisprudenta. in Dreptul. in Culegere de practica judiciara sem.proc. in subsidiar. Ploie§ti. 120 C. decizia nr.]. sectia a IV-a civila. p. are ca obiect pretentiile paratei cu privire la compunerea masei succesorale. 608 alin. sectia civila. in C. (2) C. acesta sa fle obligat sa ii plateasca suma ce reprezinta cheltuielile pe care paratul pretinde ca le-a facut cu repararea imobilului in litigiu). Suprem. 7/1992. 1 A se vedea. Alteori. insa.

efectele eventualei prorogari de competenta subzista §i dupa ce s-a dispus disjungerea. cererea reconven|ional& se judeci odata cu cererea principaia. 17 C. 120 C. cere ca in eventualitatea admiterii cererii reclamantului.. instanta nu trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii ei in principiu.civ.proc. . se va dis. sub sanctiunca dcc&dcni.In cazul in care s-a formulat o cerere reconvenfionaia. Uneori. dar de catre aceea§i instanja. chiar daca.flonala inaintea acestei instance (cu eel putin 5 zile inainte de pnimul termen fixat la Aceastd instan. ci 0 introdusfl in icrmcn. nuumc iAnd pArAlul eitc chcirml til judccoiA tnuimca unei iilitantc nceompctcnte rcluttv. paratul raspunde solicitand respingerea cererii ca neintemeiata. iar in parte caracterul unei cereri reconventionale (intitulata frecvent «intampinare reconventionaia»). paratul raspunde printr-o cerere care prezinta in parte caracterul unei intampinari.proc.pune disjungerea §i deci cererea reconventionala va fi judecata separat. in sensul ca paratul infelege sa i§i valorifice anumite drepturi numai in cazul tn care se admite cererea de chemare in judecata a reclamantului (de exemplu. la cererea de chemare in judecata. ca in cazul interventiei voluntare. in subsidiar.. cand numai aceasta din urma este in stare de a fi judecata. s-ar tncaica o norma de competent materiala sau teritoriala exclusiva. ol eulo obligat. Alteori.lidiare.a). cererea reconventionala se poate prezenta sub fornia unei cereri sub. insa. acesta sa fle obligat sa ii plateasca suma ce reprezinta cheltuielile pe care paratul pretinde ca le-a facut cu repararea imobilului in litigiu). Potrivit art. va putea introduce cererea reconven. la o cerere in revendicare. cererea reconvenfionala este de competent a instantei lesizate cu cererea principal (art. Fiind o cerere incidental. in acest fel. intrucat. iar. tnsa. sub acest aspect. dupa ce se va stabili instanfa competenta prin hotar&re irevocabila.civ. trebuie stabilit cu exactitate care elemente ale cererii alcatuiesc cererea reconventionala. in timp ce pentru intampinare nu se plate§te nicio tax a de timbru. sfl invocc necompetenja relativfl inuintc dc a ucccpta orice alte discufii. intrucat aceasta se timbreaza ca §i cererea de chemare in judecata.). lntr-o astfel de situate.

241. in Culegere de practica judiciara sem. in exemplul dat fiind potrivnica intereselor mo§tenitorilor. in Dreptul. p. decizia nr. C. Trib. nr. spre exemplu: Trib. p. Suprem. in C. Posibilitatea disjungerii celor doua cereri nu este admisa nici in procesele de divort [art. 1997/1991. 652/1970. 1970. disjungerea cererii reconventionale nu este posibiia. 608 alin. prin indisponiblllzarea bunurilor urmAribile ale debitorului sau u ccior cc formeazA obiectul litigiului. 1321/1995. atat in doctrina. . instanta nu trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii ei in principiu. 78. 1977. sectia civila. p.D. asupra posibilitAfii de realizare efectiva a cxecutArii xilitc (prin echivalent sau. intinderea drepturilor mo^tenitori lor modalitatea de impartire. II 1996. are ca obiect pretentiile paratei cu privire la compunerea masei succesorale. sectia a IV-a civila. ci 0 Dc rcjinut cA mANtirile anigurltorii nu sunt mAsuri dc exceutarc Nil it A.proc.].J. 287. 252/1996. p. decizia nr. in Culegere de practica judiciara 1995.Se admite. C. p. sectia civila. in naturA) dacA va obfine titlu executor)u. ca in cazul interventiei voluntare.1 ca disjungerea nu este posibiia tn cazul in care rezolvarea cererii reconventionale este intim legata de solujia ce s-ar pronunfa cu privire la cererea principaia. In cazul in care s-a formulat o cerere reconvenfionaia.civ. Ploie§ti..A. decizia civila nr. 7/1992. 169. dupA caz. Disjungerea nu poate fi dispusa nici atunci cand pretentiile celor doua parti decurg din acela§i titlu. Bucure§ti. decizia nr. 159/1977. (2) C. ci mijloHcc proccHualc care inlrA fn con|inutul nctiunii civile $i care au ca scop dour usiguriircit pArfii. in C. de exemplu. cat §i in jurisprudenta. decizia nr.S. Atunci cand cererea reconvenfionaia este in stransa legatura cu cererea principaia. 176. 1 A se vedea.D.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful