Sec^iunea a Il-a. Intampinarea cererea reconvenfionalS 1.

Intampinarea Actul de procedura prin care p&r&tul raspunde to cererea de chemare in judecata, urmarind sa se apere fafa de pretenfiile reclamantului, se nume$te intdmpinare. Pastrarea unui echilibru a unei egalitSji procesuale ar impune ca, dupS cum reclamantul ii formuleazS in scris pretenfiile i ii dezvSluie mijloacele de probS pe care le va folosi in susfinerea afirma{iilor sale, tot astfel paratul, mai inainte de intrarea in etapa dezbaterilor, sa arate in scris apararile sale, precum ?i probele pe care se sprijina. Tocmai de aceea, modificarea legisiativS survenitS prin Ordonanfa de urgen|S a Guvernului nr. 138/2000 a reintrodus sistemul obligativitSfii intampinarii. Ajudar, lu judccutu In priinfl iiistan|ft(cu dc alti'cl la judccuta tn apel, tn rccurs Tn cAile extraordinare dc atac dc retracuirc), intfimpinarea este obligntoric. Numai in cazurilc expres prevazute de lege intampinarea are caracter facultativ, de cxemplu, in procesele de divort [art. 612 alin. (5) C.proc.civ.], in cele referitoare la poscsic | art. 674 alin. (4) C.proc.civ.]. tn conpnutul sau, intampinarea implica aceleaji elemente ca i cererea de che- murc In judecata, dar, fiind provocata de aceasta din urma, nu este neaparat nevoie s3 ft ropcte tntocmai menpunile. Articolul 115 C.proc.civ. prevede ca intampinarea va cuprinde: exceppile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului;

rlipunsul la toate capetele de fapt de drept ale cererii; dovezile cu care se apara paratul impotriva fiecarui capat de cerere;

- icmnatura. Ajadar, intampinarea ar trebui sa puna in evident caracterul sau de replica, de rftipuns, deci s5 identifice cererea de chemare in judecata la care se raporteaza, prin indicarea numelui (denumirii) celui ce reclama (desigur ?i eel al paratului), a obiectului cererii de chemare in judecata, a numarului dosarului (acesta figureaza in QitAfie), a instantei care a fost sesizata cu judecarea cererii de chemare in judecata.

Vor fi aratate apoi toate exceppile procesuale pe care paratul injelege sa le invoce (dt|i textul se refera numai la exceppile de procedura, aceasta nu inseamna ca MOeptiile de fond nu trebuie sa figureze in intampinare), precum excep|iile privind nutttatea cererii, necompetenfa, lipsa de interes, litispendenja, exceppile de prema- turltlte a cererii, cele privind lipsa de calitate procesuaia etc. IntAmpinarea va cuprinde i apararile de fond, pentru fiecare capat de cerere al reclamantului, atat apararile in fapt, cat i apararile in drept. !n privinfa mijloacelor de proba, daca paratul solicita dovada cu martori, va arata numele i locuinja acestora, iar, cand cere proba prin inscrisuri, va anexa la intampinare OOpil (pe care trebuie sa le ceitifice pentru conformitate cu originalul) de pe inscrisuri, tn atAtea exemplare cap reclamanp sunt, plus cate un exemplar pentru instanja. Daca intampinarea nu este formulata personal de catre parat, ci de catre un repre- Mfitant al acestuia, se va preciza aceasta imprejurare i se va aiatura dovada calitatii de reprezentant. Intflmpinarea trebuie semnata, lipsa semnaturii a trig and aceea^i sanc|iune, care Opereaza in aceleai condi|ii, ca i in cazul in care cererea de chemare in judecata nu eite semnata. La intampinare se vor aiatura atatea copii de pe aceasta ca{i reclamanp sunt. Daca mai mulfi reclamanp au un singur reprezentant, ori un reclamant sta in proces in nume propriu, ca reclamant, dar i ca reprezentant al altui reclamant), se va depune la dosar, pentru aceste p5rp> cate o singura copie. In caz de coparticipare procesuaia pasiva, parapi sau numai o parte dintre ei pot raspunde printr-o singura intampinare. Intampinarea se depune cu eel pu|in 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata [art. 1141 alin. (2) C.proc.civ.]. Textul de lege are in vedere situajia obij- nuita, in care paratul a avut la dispozipe, de la data primirii citapei i a copiei de pe cererea de chemare in judecata, eel pupn 15 zile pentru a-i pregati apararea. Insa, daca ar fi vorba de o pricina considerata de lege ca urgenta sau apreciata ca atare de gltrc prcycdintclc iiiM(nit(i, lermenul euro 1 ne land p&rAtului pcniru prcgfitirca apfir3rii lite dc ccl pu|ln 5 /iic do U data prlmirii

citapei, astfel inc&t ar urma ca pfirtul sa poatfl depune TntAinpinnro chiar la termenul de judecata. Articolul 118 C.proc.civ. nu mai prevede in mod expres saacfiunea decS-deni plrfttului, daca acesta nu a depus intampinarea in termenul stabilit de art. 1141 alin. (2) C.proc.civ. Abrogarea alin. (2) al art. 118 C.proc.civ. prin Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanjei de urgent^ a Guvernului nr. 138/2000 nu poate conduce la concluzia ca, dei intampinarea are caracter obiigatoriu. nedepunerea icesteia in termenul prevSzut de lege ar rSmane f5ra ccnsecinfe. Apreciem cS deca- derea paratului din dreptul de a depune intampinare va interveni in coadrfiile dreptului comun, respectiv art. 103 alin. (1) C.proc.civ. Consecinpele decaderii paratului din dreptul de a depune intampinarea ii pot ingreuna acestuia situap.a in procesul respectiv. Astfel, paratul nu va mai putea invoca exceppile relative pe care orebuia sa le ridice prin intampinare (de exemplu, excepjia de necompetenfa teiitoriaia relativa); pirfitul va fi decSzut din dreptul de a mai propune probe, cu exceppa situatiilor pre- Vftzute de art. 138 C.proc.civ. Desigur ca paratul va putea discuta probele i temei- nicia suspnerilor reclamantului (art. 171 C.proc.civ.), ceea ce ii permite sa ii faca o apfirare, dar in condipi mult mai dificile decat atunci cand s-ar fi folosit de mijloacele de proba pe care le-ar fi putut propune in sprijinul pozipei sale. De asemenea, paratul nu va mai putea formula, in procesul respectiv, cerere reconvenponaia i nici cerere de intervenpe forfata, daca reclamantul nu ar fi de acord cu prirnirea acestora in cursul judecajii la prima instant! De re|inut ca in cazul cnd paratul nu a depus intampinarea ia termenul preva- zut de lege, instanta nu este indreptapta sa acorde un termen pentru depunerea acesteia, deoarece, pe de o parte, sancpunea decaderii nu poate fi iniaturata decat in situapile expres prevazute de lege (ceea ce nu este cazul), iar, pe de alta parte, obiectivul urmarit de legiuitor ar deveni iluzoriu i tergiversarea judecapii s-ar produce in continuare. Articolul 118 alin. (3) C.proc.civ. atenueaza consecinpele decaderii pentru ipoteza In care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat. Intr-un asemenea caz, la prima zi de infafoare, instanta ii va pune in vedere sa arate exceppile, dovezile i toate mijloacele sale de aparare, despre care va face vorbire in incheierea de ?edinja. Mai mult, la cerere, instanta ii va acorda un termen pentru pregatirea apararii i depunerea intampinarii. Apreciem ca partea finaia a dispozitiei inscrise in art. 118 alin. (3) C.proc.civ. trebuie coroborata

cu prevederile art. 156 alin. (1) C.proc.civ, In consecinta, numai pentru lipsa de aparare temeinic motivata instanta va putea (deci, nu este obligata) sa acorde un termen pentru depunerea intampinarii. 2. Cererea reconvenfionala Paratul poate renunja la pozi|ia procesuaia pur defensiva, dear de aparare fata de pretenfiile formulate de catre reclamant i sa adopte o pozipe ofensiva, formuland pretenpi proprii impotriva reclamantului, urmarind ca instanta sa il oblige pe reclamant fata de pSrat. Mijiocul procedural prtn care p&rdtul formuleazd [)retrn(ii pmprii fa$& de reclamant este cererea reconxenpionald. De cele mai multe ori, obiectul cererii reconvenjionale nu ar putca fi invocat numai prin intampinare concluzii, deoarece cererea reconvenponala se deosebe^te de o simpla apSrare. Prin apSrare, paratul se mulpumete s5 combats afirraafiile reclaman- tului, urmarind doar respingerea cererii de chemare in judecata (sau admiterea numai in parte a acesteia). DimpotrivS, prin cererea reconvenjionala, care are natura juridicS a unei adevSrate chemSri in judecata, paratul poate sS pretinda, de reguia, tot ceea ce ar putea solicita $i printr-o cerere de chemare in judecata, deci pe cale principal! Prin introducerea unei cereri reconvenponale se poate urmSri: neutralizarea obligafiei pe care reclamantul a formulat-o impotriva paratului, dc exemplu, in cazul in care reclamantul cere executarea unui contract incheiat cu paratul, acesta din urma solicita anularea, rezolupunea, rezilierea contractului respectiv;

atenuarea obligafiei paratului fa$ de reclamant, cum ar fi cererea paratului - debitor care, pretinzandu-se el creditor al reclamantului, infelege &a invoce com- pensa^ia judiciara (prin ipoteza, paratul nu ar putea opune, pe cale de simple apSrare, compensapa legala);

obfinerea unei obligSri la plats i a reclamantului, spre exemplu: cererea loca- tarului - parat, chemat in judecata de catre proprietar pentru a evacua imobilul ce formase obiectul unui contract de locajiune, prin care se solicita instantei 51 oblige pe reclamant la plata contravalorii reparajiilor aduse la imobil; la cererea prin care proprietarul unui teren solicita instantei sa

constate c5 a devenit, prin accesiune, pro- prietarul construcfiei edificate pe terenul s3u de catre parat, acesta din urma cere instanjei ca reclamantul sa fie obligat sa 11 despagubeasca, potrivit modalitaplor prevazute de lege, eventual sa i se recunoasca i un drept de reten^ie cu privire la construcjie. Uneori, pentru ca paratul sa poata obfine reducerea sau chiar neutralizarea unei pretenjii a reclamantului, nu este necesara introducerea unei cereri reconvenjionale, ci este suficienta o simple aparare in fond.1 Astfel, paratul se poate apSra, dupa caz, ariitand ca ?i-a executat obligate contractuale ori numai o parte din ele,2 invocand compensatia legale,3 nulitatea actului juridic,4 faptul ca reclamantul nu ?i-a executat obligafia corelativa etc. in ultimele doua situafii, in lipsa unei cereri reconvenponale, instanja nu va putea pronunfa nulitatea, rezolupunea sau rezilierea i nici repunerea parplor in situafia anterioarS mcheierii contractului, ci doar va respinge cererea de chemare in judecata ca nefondatS (neintemeiata). Raspunsul instanfei la apSrSrile de fond ale paratului se va reg&si in considerentele hotSrarii, iar numai indirect in dispo lilivul acestcia (rezultAnd din Nolufta datft cu privire la pretenfiile reclamnniului), Tn vremc cc rftspunsul instunfei ltt proton(iilo formulate prin cererea rcconvenfionala se Vt gftsi chiar in dispozitivul hotArArii, In solufia data cu privire la cererea reconvenfionaia respectiva. A$adar, daca paratul dorete sa obpna un alt avantaj decat slmpla respingere a pretenpilor reclamantului, atunci el trebuie sa formuleze cerere reconvenfionaia.5

1Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 1197/1961, in Repertoriu I, p. 747. 2Pistile f&cute in executarea unui contract pot fi opuse pe cale de excepfie, fSr& a fi necesara formularea unei cereri reconventionale Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 1237/1957, tn Repertoriu I, p. 747. 3InsS, atunci c&nd, opunand compensafia legala, pretenjia paratului este mai mare dect cea a reclamantului, pentru diferen|5 trebuie sa se formuleze cerere reconvenjionaia - Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 911/1958, in Repertoriu I, p. 748. 4C. A. Braov, decizia civil S nr. 572/1994, in Culegere de practicS judiciarS 1994, p. 43.

In principiu, cererea reconvenfionaia are caracter facultativ, in sensul ca par&tul re posibilitatea sa aleaga intre valorificarea preten|iilor proprii pe caiea incidentals a cererii reconvenponale sau pe calea unei cereri principale care sa declanseze un alt proces. Alegerea caii incidentale prezinta anumite avantaje: asigurS soluponarca pretenpilor celor douS p3rp intr-un singur cadru procesual; determina realizarea unor economii de timp i cheltuieli; ofera condifii pentru o mai buna judecata, instanja flind pusa in situafia de a cunoa$te, in complexitatea lor, raporairile juridice BUbstanpale dintre p&rfi; evita posibilitatea pronun$arii unor hot&rari ccntradictorii. De altfel, sunt cazuri in care paratul este obligat sa ii valoriiice pretenfiile sale pe calea cererii reconvenfionale. Spre exemplu, in procesele de divort, soful parat, dacfl dorete sa obpna desfacerea casatoriei din vina exclusive a sofului reclamant, este Obligat sa depunS cerere reconvenfionaia pana la prima zi de infafisare pentru faptele petrecute inainte de acest moment, iar, pentru faptele petrecute dupa acest moment, pftna la inceperea dezbaterilor asupra fondului in cererea reclamantului [art. 608 alin. (1) C.proc.civ.], i Potrivit art. 119 alin. (1) C.proc.civ., paratul poate face cerere reconvenfionaia daca are pretenpi in legatura cu cererea reclamantului". in principiu, legislafia noastra nu impune condipa ca pretenfiile paratului sa derive din acelai raport jjuridic, ceea ce inseamna ca pretenfiile celor doua pSifi pot proveni ?i din cauze diferite. Deci, cererea reconvenfionaia este admisibila cand tinde la o compensate judiciara, chiar $i atunci cand cele doua obligafii ar proveni din cauze diferite, precum $i in cazul in care paratul pune in discufie insui fundamentul pretenpilor reclamantului, solicitand instanfei sa pronunfe desfiinfarea sau desfacerea (nuli- tatea, rezolufiunea, rezilierea, revocarea in cazul donafiilor) contractului pe care 1-a foicheiat cu reclamantul. Insa, in materia arbitrajului, paratul poate face cerere reconvenfionaia numai daca pretenfiile sale impotriva reclamantului deriva din acelai raport juridic [art. 357 alin. (1) C.proc.civ.]. De asemenea, potrivit art. 7205 C.proc.civ., in materie comer- ciaia, paratul poate sa faca cerere reconvenfionaia daca are pretenfii impotriva recla- mantului derivand din acelai raport juridic.

5F2rd o cerere reconvenfionaia, instanta nu poate obliga pe reclamant la efectuarea unei pres- tafii fata de parat - Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1611/1979, in R.R.D. nr. 2/1980, p. 56.

Din punct de vedere al confinutului, cererea reconvenfionaia trebuie sa inde- plineasca toate condifiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata [art. 119 alin. (2) C.proc.civ.],1 precum i acelea necesare oricarei cereri in justifie.

1Neindicarea in cuprinsul cererii reconvenponale a obiectului acesteia atrage, potrivit

art. 133 alin. (1) C.proc.civ., sancpunea anulSrii - Trib. Bucureti, secfia comerciaia, decizia nr. 840/1998, in Culegere de practica judicial comerciaia 1990-1998, p. 263. Ar urinu ca Tn ccrcrca reconvenfionaia sa se aratc nisiun|tt tie ludccnta, numfirul dosarului, numele pfirfilor (reclamantul din cererea de chemurc tn judccatfl dcvinc plrfit Tn cererea reconvenponala, iar pMtul din cererea principals devine reclamani tn cea reconvenfionaia, astfel incat se vorbejte de reclamant - pSrfitn de p<irat - reclamant'*), obiectul (pretenfia conereta), motivele de fapt i de drept, mijloacelc de proba, semnatura. Nu este necesar sS se treaca i domiciliul parplor, deoarece acesta este deja mentionat in cererea de chemare in judecata, insa ar trebui sa se faca refe- rire la cererea principals, avand in vedere caracterul incidental al cererii reconvenfionale. Cand cererea reconvenponala este introdusa de un reprezentant al paratului. se va menfiona aceasta imprejurare ji se va aiatura dovada calitafii de reprezentant. Cererea reconvenponala se depune odata cu intampinarea sau, cand intampinarea nu este obligatorie, eel mai tarziu la prima zi de infSp$are [art. 119 alin. (3) C.proc.civ.]. Daca reclamantul i-a modificat cererea de chemare in judecatS, cererea reconvenfionaia se va depune eel mai tarziu la termenul ce va fi incuviinfat de catre instanja paratului [art 119 alin. (4) C.proc.civ.]. In cazul in care paratul nu respecta termenul inauntrul caruia poate fi depusa cererea reconvenfionaia, aceasta poate fi judecata impreuna cu cererea de chemare in judecata, daca reclamantul este de acord.1 Cand parple nu cad de acord, sanctiunea depunerii peste termen a cererii reconvenfionale consta in judecarea ei separata

1Exists acordul p&rfilor (este vorba de un acord tacit - s.n.) dacS reclamantul nu se opune la administrarea probelor cerute de pSr&t pentru dovedirea pretenpilor formulate prin cererea reconvenfionaia depus 5 tardiv - Trib. Suprem, secfia civiia, decizia nr. 167/E/1989, in Dreptul, nr. 1-2/1990, p. 123; C.A. Ploiejti, decizia civiia nr. 252/1996, in Culegere de prac- ticS judiciarS pe semestrul al Il-lea 1996, p. 169. In mod corect instanfa a procedat la rezolvarea cererii reconvenfionale depuse tardiv, de vreme ce reclamantul nu a formulat nici o opozifie fa{3 de judecarea concomitenta a celor douS cereri (C.A. Bra^ov, decizia civiia nr. 310/1994, in Culegere de practicS judicial 1994, p. 45).

(art 135 C.proc.civ.), iar nu in respingerea ei ca tardivl2 Aadar, instanta va menfiona in incheierea de ?edinja ca paratul a depus cererea reconvenfionaia peste termen i ca reclamantul s-a opus judecarii acesteia impreuna cu cererea de chemare in judecata, apoi va trimite cererea respectiva la registrators, in vederea constituirii unui dosar distinct. Trebuie insa refinut ca, in materia divorfului, art. 610 C.proc.civ. sancfioneaza cu decaderea neintroducerea cererii reconvenfionale in termen. PSrfile nu pot insa conveni ca paratul sa introducS o cerere reconvenfionaia direct in apel, deoarece s-ar incaica prevederile art. 294 alin. (1) C.proc.civ. Numai in materia divorfului, art. 609 C.proc.civ. permite parStului sa formuleze cererea reconvenfionaia direct in apel, daca motivele desparfeniei s-au ivit dupa inceperea dezba- terilor la prima instants Apreciem ca cererea reconvenfionaia poate fi introdusa i in cadrul rejudecarii fondului dupa casarea cu trimitere, insa numai atunci cand s-a casat cu trimitere la prima instanta (solufia ar putea fi primita eel pufin in cazul casarii totale). Mai exista o situatie asemanatoare, in care cererea reconvenfionaia ar putea fi considerata introdusfl in icrmcn, nuumc iAnd pArAlul eitc chcirml til judccoiA tnuimca unei iilitantc nceompctcnte rcluttv, ol eulo obligat, sub sanctiunca dcc&dcni, sfl invocc necompetenja relativfl inuintc dc a ucccpta orice alte discufii., iar, dupa ce se va stabili instanfa competenta prin hotar&re irevocabila, va putea introduce cererea reconven- flonala inaintea acestei instance (cu eel putin 5 zile inainte de pnimul termen fixat la Aceastd instan;a). Fiind o cerere incidental, cererea reconvenfionala este de competent a instantei lesizate cu cererea principal (art. 17 C.proc.civ.), chiar daca, in acest fel, s-ar tncaica o norma de competent materiala sau teritoriala exclusiva. Uneori, cererea reconventionala se poate prezenta sub fornia unei cereri sub- lidiare, in sensul ca paratul infelege sa ii valorifice anumite drepturi numai in cazul tn care se admite cererea de chemare in judecata a reclamantului (de exemplu, la o cerere in 2A se vedea i: Trib. jud. Valcea, decizia civiia nr. 210/1968, in R.R.D. nr. 5/1969, p. 175; C.A. BacSu, decizia civiia nr. 4/1997, in Jurisprudenfa 1997, p. 28.

revendicare, paratul raspunde solicitand respingerea cererii ca neintemeiata, tnsa, in subsidiar, cere ca in eventualitatea admiterii cererii reclamantului, acesta sa fle obligat sa ii plateasca suma ce reprezinta cheltuielile pe care paratul pretinde ca le-a facut cu repararea imobilului in litigiu). Alteori, la cererea de chemare in judecata, paratul raspunde printr-o cerere care prezinta in parte caracterul unei intampinari, iar in parte caracterul unei cereri reconventionale (intitulata frecvent intampinare reconventionaia). lntr-o astfel de situate, trebuie stabilit cu exactitate care elemente ale cererii alcatuiesc cererea reconventionala, intrucat aceasta se timbreaza ca i cererea de chemare in judecata, in timp ce pentru intampinare nu se platete nicio tax a de timbru. Potrivit art. 120 C.proc.civ., cererea reconven|ional& se judeci odata cu cererea principaia, insa, cand numai aceasta din urma este in stare de a fi judecata, se va dis- pune disjungerea i deci cererea reconventionala va fi judecata separat, dar de catre aceeai instanja, intrucat, sub acest aspect, efectele eventualei prorogari de competenta subzista i dupa ce s-a dispus disjungerea. Se admite, atat in doctrina, cat i in jurisprudenta,1 ca disjungerea nu este posibiia tn cazul in care rezolvarea cererii reconventionale este intim legata de solujia ce s-ar pronunfa cu privire la cererea principaia. Atunci cand cererea reconvenfionaia este in stransa legatura cu cererea principaia, de exemplu, are ca obiect pretentiile paratei cu privire la compunerea masei succesorale, intinderea drepturilor mo^tenitori lor modalitatea de impartire, disjungerea cererii reconventionale nu este posibiia, in exemplul dat fiind potrivnica intereselor motenitorilor. Disjungerea nu poate fi dispusa nici atunci cand pretentiile celor doua parti decurg din acelai titlu. Posibilitatea disjungerii celor doua cereri nu este admisa nici in procesele de divort [art. 608 alin. (2) C.proc.civ.].

1 A se vedea, spre exemplu: Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 652/1970, in C.D. 1970, p. 241; decizia nr. 159/1977, in C.D. 1977, p. 176; C.S.J., sectia civila, decizia nr. 1997/1991, in Dreptul, nr. 7/1992, p. 78; Trib. Bucureti, sectia a IV-a civila, decizia nr. 1321/1995, in Culegere de practica judiciara 1995, p. 287; C.A. Ploieti, decizia civila nr. 252/1996, in Culegere de practica judiciara sem. II 1996, p. 169.

In cazul in care s-a formulat o cerere reconvenfionaia. instanta nu trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii ei in principiu, ca in cazul interventiei voluntare, ci 0 introdusfl in icrmcn, nuumc iAnd pArAlul eitc chcirml til judccoiA tnuimca unei iilitantc nceompctcnte rcluttv, ol eulo obligat, sub sanctiunca dcc&dcni, sfl invocc necompetenja relativfl inuintc dc a ucccpta orice alte discufii., iar, dupa ce se va stabili instanfa competenta prin hotar&re irevocabila, va putea introduce cererea reconven- flonala inaintea acestei instance (cu eel putin 5 zile inainte de pnimul termen fixat la Aceastd instan;a). Fiind o cerere incidental, cererea reconvenfionala este de competent a instantei lesizate cu cererea principal (art. 17 C.proc.civ.), chiar daca, in acest fel, s-ar tncaica o norma de competent materiala sau teritoriala exclusiva. Uneori, cererea reconventionala se poate prezenta sub fornia unei cereri sub- lidiare, in sensul ca paratul infelege sa ii valorifice anumite drepturi numai in cazul tn care se admite cererea de chemare in judecata a reclamantului (de exemplu, la o cerere in revendicare, paratul raspunde solicitand respingerea cererii ca neintemeiata, tnsa, in subsidiar, cere ca in eventualitatea admiterii cererii reclamantului, acesta sa fle obligat sa ii plateasca suma ce reprezinta cheltuielile pe care paratul pretinde ca le-a facut cu repararea imobilului in litigiu). Alteori, la cererea de chemare in judecata, paratul raspunde printr-o cerere care prezinta in parte caracterul unei intampinari, iar in parte caracterul unei cereri reconventionale (intitulata frecvent intampinare reconventionaia). lntr-o astfel de situate, trebuie stabilit cu exactitate care elemente ale cererii alcatuiesc cererea reconventionala, intrucat aceasta se timbreaza ca i cererea de chemare in judecata, in timp ce pentru intampinare nu se platete nicio tax a de timbru. Potrivit art. 120 C.proc.civ., cererea reconven|ional& se judeci odata cu cererea principaia, insa, cand numai aceasta din urma este in stare de a fi judecata, se va dis- pune disjungerea i deci cererea reconventionala va fi judecata separat, dar de catre aceeai instanja, intrucat, sub acest aspect, efectele eventualei prorogari de competenta subzista i dupa ce s-a dispus disjungerea.

Se admite, atat in doctrina, cat i in jurisprudenta,1 ca disjungerea nu este posibiia tn cazul in care rezolvarea cererii reconventionale este intim legata de solujia ce s-ar pronunfa cu privire la cererea principaia. Atunci cand cererea reconvenfionaia este in stransa legatura cu cererea principaia, de exemplu, are ca obiect pretentiile paratei cu privire la compunerea masei succesorale, intinderea drepturilor mo^tenitori lor modalitatea de impartire, disjungerea cererii reconventionale nu este posibiia, in exemplul dat fiind potrivnica intereselor motenitorilor. Disjungerea nu poate fi dispusa nici atunci cand pretentiile celor doua parti decurg din acelai titlu. Posibilitatea disjungerii celor doua cereri nu este admisa nici in procesele de divort [art. 608 alin. (2) C.proc.civ.]. In cazul in care s-a formulat o cerere reconvenfionaia. instanta nu trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii ei in principiu, ca in cazul interventiei voluntare, ci 0
Dc rcjinut cA mANtirile anigurltorii nu sunt mAsuri dc exceutarc Nil it A, ci mijloHcc proccHualc care inlrA fn con|inutul nctiunii civile $i care au ca scop dour usiguriircit pArfii, prin indisponiblllzarea bunurilor urmAribile ale debitorului sau u ccior cc formeazA obiectul litigiului, asupra posibilitAfii de realizare efectiva a cxecutArii xilitc (prin

echivalent sau, dupA caz, in naturA) dacA va obfine titlu executor)u.

1 A se vedea, spre exemplu: Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 652/1970, in C.D. 1970, p. 241; decizia nr. 159/1977, in C.D. 1977, p. 176; C.S.J., sectia civila, decizia nr. 1997/1991, in Dreptul, nr. 7/1992, p. 78; Trib. Bucureti, sectia a IV-a civila, decizia nr. 1321/1995, in Culegere de practica judiciara 1995, p. 287; C.A. Ploieti, decizia civila nr. 252/1996, in Culegere de practica judiciara sem. II 1996, p. 169.